Cultura plantelor legumicole rădăcinoase

• Fam. Apiaceae (Umbelliferae): morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, ţelina;

• Fam. Chenopodiaceae: sfecla roşie;• Fam. Cruciferae (Brassicaceae): ridichiile de

lună, de vară şi de iarnă, brojba, napul comestibil;

• Fam. Convolvulaceae: batatul (cartoful dulce).

• Fam. Asteraceae (Compositae): scorţonera, barba caprei, topinambur şi cicoarea pentru rădăcină.

• scortonera topinambur

batat

Partea comestibilă la aceste plante se formează prin depunerea substanţelor de rezervă în rădăcină, în axa hipocotilă şi axa epicotilă, care se tuberizează, în timpul perioadei de vegetaţie.

• Morcovul

• Daucus carota L. conv sativus (Hofm) Hajek

• Fam. Apiaceae (Umbelliferae)

• engleză - carrot; franceză - carotte; spaniolă - zanahoria

• Importanţa culturii• Morcovul se cultivă pentru consumul rădăcinilor, atât în stare

proaspătă, cât şi preparat în diverse moduri, deshidratat, congelat, conservat sau sub formă de suc.

• Rădăcinile de morcov se remarcă printr-un conţinut de 6,0-9,3 % glucide, 0,7 - 1,2 % proteine, 0,1-0,3 % lipide, săruri minerale: calciu 41 mg, fier – 0,66 mg, fosfor 18 - 124 mg, potasiu 240 mg

• De asemenea, acesta conţine cantităţi mari de vitamine, dintre care remarcăm provitamina A sau caroten, B1(tiamină) 0,07 mg/100 g substanţă proaspătă, B2 (riboflavină) 0,05 mg/100 g substanţă proaspătă

• În rădăcinile de morcov sunt prezenţi şi unii acizi: acidul malic (293 mg/ 100 g), citric (51 mg/ 100 g) şi quinic (51 mg/ 100 g).

• În cazul în care se fac fertilizări exagerate cu îngrăşăminte conţinând azot rădăcinile de morcov acumulează cantităţi mari de nitraţi Cel mai mare conţinut de nitraţi se acumulează în ţesutul conducător, situat central, fiind de 8 ori mai mare decât cel determinat în ţesutul cortical. De asemenea, conţinutul în nitraţi este mai mare în zona bazală, comparativ cu zona apicală, care este mai tânără

• Cultura de morcovi este rentabilă deoarece majoritatea lucrărilor pot fi executate mecanizat, iar datorită pretenţiilor scăzute faţă de temperatură culturile se pot înfiinţa primăvara devreme, astfel încât producţiile se pot valorifica începând cu prima decadă a lunii mai.

• Durata mare de păstrare a rădăcinilor (5-6 luni) determină efectuarea unor culturi succesive, fapt ce permite păstrarea producţiei pentru consumul din timpul iernii.

• În acelaşi timp, rentabilitatea culturii de morcov derivă şi din faptul că acesta poate fi utilizat şi în hrana animalelor.

Originea şi aria de răspândire

• Morcovul cultivat provine din diferite plante sălbatice care cresc spontan în regiunile din jurul Mării Mediterane, al Mării Negre, după unii autori, inclusiv până în Asia Centrală

• Se cultivă pe suprafeţe foarte mari în Europa, Asia, America şi Oceania.

Suprafeţele cultivate cu morcov şi producţiile obţinute în anul 2008, în principalele ţări din Europa

ŢaraSuprafaţa (mii ha) Producţia totală

(mii t)Producţia medie

(t/ha)

Anglia 12,57 832,60 66,23

Franţa 14,67 659,31 44,93

Germania 9,86 516,33 52,37

Italia 13,45 602,44 44,77

Polonia 33,22 929,01 27,96

Federaţia Rusă 87,87 1793,31 20,40

Ucraina 39,70 645,30 16,25

Dinamica suprafeţelor şi producţiilor de morcov în România

Specificare/anul2005 2006 2007 2008

Suprafaţa cultivată(mii ha)

12,00 16,82 14,44 17,41

Producţia totală (mii t) 198,00 227,41 209,35 222,00

Producţia medie (t/ha) 16,50 13,52 14,49 12,75

Particularităţi botanice şi biologice

• Morcovul este o plantă bienală care formează în primul an o rădăcină pivotantă şi o rozeta bogată de frunze. În anul al doilea formează tulpina floriferă, florile şi fructele.

• După 40 - 60 de zile de la germinare, rădăcina şi axa hipocotilă încep să se tuberizeze, dând naştere rădăcinii metamorfozate, care poate avea formă alungită, rotundă, tronconică., cilindrică şi culoare portocalie cu nuanţe de galben sau roşcat. În sortimentul nou au apărut hibrizi la care culoarea rădăcinilor este galbenă, purpurie, albă sau orange

Exigenţe ecologice

• Morcovul este o plantă puţin pretenţioasă la căldură. Temperatura minimă de germinare este de 3-4° C.

• Temperatura optimă de creştere este de 18 – 20°C.

• Temperaturile de peste 30°C provoacă emiterea tulpinilor florale în primul an

Cerinţele faţă de apă

• Cerinţele faţă de apă sunt mari, la germinarea seminţelor când este nevoie de o umiditate a solului de 80% din capacitatea de câmp, apoi cerinţele sunt moderate 65 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă datorită dezvoltării sistemului radicular profund.

• În scopul îngroşării rădăcinilor se va avea în vedere menţinerea unui plafon de umiditate constant, respectiv 75% din capacitatea de câmp, nivel ce este de natură să evite apariţia unor defecte de creştere.

cerinţe faţă de lumină,

• Morcovul are cerinţe moderate faţă de lumină, totuşi se recomandă să se evite umbrirea, mai ales în perioada îngroşării rădăcinii, deoarece în lipsa luminii se depun mai puţine substanţe de rezervă, iar producţiile obţinute vor fi mai mici. În condiţii de zi lungă (peste 14 ore lumină/zi) calitatea morcovului este mai bună deoarece cantitatea de carotenoizi din rădăcină creşte

• Pentru cultura morcovului se vor evita solurile grele şi cele fertilizate cu gunoi de grajd, deoarece rădăcinile se depreciază prin deformare şi ramificare.

• Gunoiul de grajd aplicat culturii premergătoare poate fi însă foarte bine valorificat de către morcov. Acesta se va cultiva pe soluri uşoare sau mijlocii, bine structurate, cu pH 6,5 – 6,8 %, cu un conţinut în humus de 4-5% Pentru o tonă de produs proaspăt morcovul consumă: 3 kg N; 1,5 P2O5; 5 K2O şi 5,5 CaO

Cultivaruri:

• După perioada de vegetaţie gruparea este următoarea:• timpurii 70-90 zile – Napoli F1, Bangor F1, Mokum F1,

Royal Chantenay F1 • semitimpurii 100 – 120 zile – Niagara F1 , Nandrin F1 ,

De Nantes, Nectar F1, Nevis F1.• semitârzii – 120-130 zile – Berlicum 2 Bejo, Chantenay

Red Core, Espredo F1 , Nantes-3-Tip-Top• târzii – 130-160 zile – Cupar F1 , Narbone F1 , Canada

F1 , Florida F1 , Joba, Flakkeer, Nogales, Rekord.

Tehnologia culturii în câmp

• Morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. • În ţara noastră se practică două tipuri de cultură

a morcovului: cultura în ogor propriu, cu semănare primăvara devreme şi cultura succesivă, cu semănat la începutul lunii iunie sau luna iulie.

• Bune premergătoare pentru cultura timpurie sunt speciile care părăsesc terenul devreme şi îl lasă curat de buruieni (tomate, ardei, castraveţi, etc) şi care au fost fertilizate cu gunoi de grajd.

• Toamna se execută defrişarea culturii anterioare şi fertilizarea de bază, după o cartare agrochimică a terenului. Orientativ, dozele administrate pot fi: 250-350 kg/ha superfosfat şi 250-300 kg/ha sare potasică, apoi se execută o arătură adâncă la 25-30cm.

• Primăvara devreme, imediat ce se poate intra pe teren, se face fertilizarea cu azotat de amoniu, în doze de 150 kg/ha, mărunţirea şi afânarea superficială a solului. Pentru a evita formarea crustei mărunţirea solului se face chiar înainte de semănat

• Înfiinţarea culturii se realizează fie în teren modelat, fie în teren nemodelat. Pe teren modelat se seamănă în benzi de câte 2 rânduri cu 15 cm între rânduri şi 44 cm între benzi (figura 7.1).

• Pe teren nemodelat se seamănă în benzi de câte 5 rânduri la distanţa de 25 cm, iar între benzi 50 cm. Distanţa între plante pe rând este de 4-5 cm. Desimea culturii trebuie să fie de 600-700 mii plante/ha.

• Dacă se folosesc semănători de precizie se poate semăna cultura de morcov la o densitate de aproximativ 0,8-1,2 – 1,5 mil plante la hectar, semănatul se execută în chincons.

• Norma de seminţe care se foloseşte este de 4-5 kg, în cazul în care seminţele sunt nedrajate şi 2,5-3 kg/ha în cazul seminţelor drajate.

• Adâncimea de semănat este de 2,5-3cm. Semănatul se face mai adânc pe terenurile mai grele şi mai reci şi mai superficial pe terenurile uşoare şi în perioadele calde. Pentru a asigura un bun contact al seminţelor cu solul se recomandă tăvălugirea cu un tăvălug neted, imediat după semănat

Lucrările de întreţinere

• Dacă semănatul se execută în perioade secetoase sau în sol se constată lipsa apei, este necesară efectuarea irigărilor. Irigarea se face prin aspersiune, cu norme mici de udare 80-100 m3/ha şi se repetă, dacă e necesar, în aşa fel încât solul să se menţină umed până la răsărire În timpul vegetaţiei se mai execută 4-5 udări cu norme de 250 – 400 m³/ha, pe rigole sau prin aspersiune.

• Pentru combaterea buruienilor şi afânarea solului se execută praşile mecanice pe suprafeţe mari şi manuale mai ales pe suprafeţe mici.

• În cazul în care se constată prezenţa unui număr mare de buruieni se poate executa şi erbicidatul preemergent cu Afalon –1,5 – 2 kg/ha sau Linurex 1,5 – 2 l/ha, în 400 - 600 l apă/ha, sau se poate erbicida cu Gesagard 3-4 kg/ha în timpul vegetaţiei când plantele de morcov au 3-4 frunze bine formate. Lucrarea de erbicidat se poate executa doar pe suprafeţe mari.

• În cazul în care la semănat nu s-a folosit sămânţă drajată sau nu se folosesc semănători de precizie, se va executa răritul plantelor în faza de 3-4 frunze adevărate bine formate, manual, la 4-5 cm între plante pe rând.

• Pentru a asigura o bună dezvoltare a rădăcinilor de morcov, pe solurile cu fertilitate scăzută se recomandă efectuarea a 2 fertilizări faziale, prima imediat după rărit iar următoarea în perioada îngroşării rădăcinilor.

• Combaterea bolilor şi dăunătorilor se va face respectând mai întâi asolamentul şi rotaţia culturilor, precum şi regulile de fertilizare, iar dacă frecvenţa atacului depăşeşte pragul economic de dăunare se va interveni prin tratamente chimice. În culturile de morcov se semnalează atacuri ale agenţilor patogeni: Erwinia carotovora (putregaiului umed) şi Sclerotinia sclerotiorum (putregaiului alb) – tratamente cu Rovral 0,1%; Alternaria porri f. sp. dauci (alternarioza) care se combate prin tratamente la semnalarea atacului cu Ronilan 50 DF 0,05%; Dithane M 45-0,2 %; Folpan 50 0,025%; Turdacupral 0,4 %, Captadin 0,02 % sau Erysiphe umbeliferarum (făinarea) – Afugan 0,05%, Tilt 0,015%, Karathane 0,1%

• Dăunătorii care pot provoca pagube în culturile de morcov sunt: Psila rosae (musca morcovului) larvele produc galerii în rădăcinile morcovului (Roşca I. şi colab., 2001) – tratamentele se fac la apariţia în masă a adulţilor cu Sinoratox 10 G 30 kg/ha; şi Semiaphis dauci (păduchele verde al morcovului), care atacă frunzele, se combate prin tratamente cu Thiodan 35 S 0,2%, Sinoratox 35 EC 0,15%.

• Recoltarea morcovului se poate executa: manual, semimecanizat sau mecanizat şi se poate face din momentul în care rădăcinile au diametrul la colet de 1,5 – 2 cm.

• Recoltarea se face numai pe vreme uscată, evitând perioadele ploioase care duc la deprecieri ale materialului şi îngreunarea recoltărilor.

• Recoltarea manuală se face cu ajutorul unor unelte (furci) apoi prin smulgere cu mâna. Lucrarea se execută mai ales în cazul suprafeţelor mici şi pentru morcovul destinat consumului proaspăt.

• Recoltarea semimecanizată se execută prin dizlocarea morcovului cu ajutorul unor utilaje, apoi morcovul se smulge cu mâna, se adună în grămezi, se fasonează şi se sortează, îndepărtând exemplarele lovite, bolnave sau necorespunzătoare calitativ.

• Recoltarea mecanizată se execută cu ajutorul unor combine speciale, toate lucrările, inclusiv fasonatul, fiind executate mecanizat.

• Producţiile ce se pot obţine variază între 20 t/ha şi 40 t/ha, în funcţie de cultivar şi de tehnologia de cultură.

Cultura succesivă a morcovului

• se practică în vederea obţinerii unor rădăcini destinate în primul rând păstrării peste iarnă.

• Bune premergătoare sunt speciile care eliberează terenul devreme (salată, ceapă verde, mazăre).

• Semănatul se face în prima decadă a lunii iunie folosind cultivaruri semitimpurii sau luna iulie cu cultivaruri timpurii. Pregătirea terenului trebuie să urmărească obţinerea unui pat germinativ bine mărunţit şi cu o umiditate favorabilă răsăririi seminţelor. În acest scop se udă imediat după semănat cu norme mici de apă

• Lucrările de îngrijire în timpul vegetaţiei sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie.

• Recoltarea morcovului se face la sfârşitul lunii septembrie începutul lunii octombrie după ce au căzut una-două brume. Imediat după recoltare materialul se fasonează şi se sortează în vederea păstrării.

• Producţia (25-35 t/ha) depinde de cultivarul utilizat.