Cultura Emotionala Profesori-studiu de Caz

28
Formarea culturii emoționale a cadrelor didactice necesitate personal ă sau exigenţă profesional ă ??? Cojocaru-Borozan Maia, doctor habilitat în pedagogie, conferenţiar universitar [email protected]

Transcript of Cultura Emotionala Profesori-studiu de Caz

Formarea culturii emoționalea cadrelor didactice

–necesitate personală sau exigenţă

profesională ???

Cojocaru-Borozan Maia,doctor habilitat în pedagogie, conferenţiar universitar

[email protected]

Scopul:sensibilizarea cadrelor didactice privind necesitateadezvoltării propriei culturi emoţionale (CEP)în vederea educației pentru dezvoltarea emoțională aelevilor (EDE)

DirecDirecţţii de dezvoltare a discursului:ii de dezvoltare a discursului:1. CEP 2. EDE a elevilor1. CEP 2. EDE a elevilor

Seminariile metodologicepentru formarea continuă a profesorilor şcolari

vor avea ca obiective:

• să determine efectele problemelor emoționale asupra calității

educației;

• să analizeze coduita deontologică a profesorului în baza unor

indicatori ai culturii emoţionale;

• să integreze anumite valori emoţionale în conduita sa profesională;

• să operaţionalizeze obiective şi să elaboreze strategii ale educaţiei ptr

dezvoltare emoţională.

Cultura emoţională a cadrelor didactice ?

• se exprimă printr -un sistem de competenţe emoţionale,de echilibrare cu sine şi cu alţii în comunicarea didactică

• care se integrează într-un stil charismatic de comunicarepedagogică, generator de confort profesional şi valoriemoţionale.

• rezultanta sporirii QE,• un sistem de convingeri/atitudini privindimportanţa disciplinării comportamentului afectiv,

• spectrul variat al cunoştinţelor despre viaţaafectivă a individului,

• ansamblul de capacităţi ce permit:- gestionarea/canalizarea adecvată a energiei

emoţionale,- integrarea de succes în orice mediu socialpentru crearea unei cariere de rezonanţă.

NB: Calitatea competenţelor reflectă, nivelul culturiiemoţionale.

Competenţa emoţionalăeste:

Funcţiile culturii emoţionalea cadrelor didactice

Funcţia prioritară – armonizarea cu sine şi cu alţii

Funcţii complementare :

de comunicare;

de motivare/activare;

de sporire a culturii profesionale

de dezvoltare emoţională a

educaţilor;

de valorizare şi integrare;

de amplificare a culturii sociale.

Tema esteactuală şi importantă

deoarece ...

Problemele emoţionale ale cadrelor didactice

stres ocupaţional,

extenuare psihică

epuizare emoţională

deficit de energie emoţională,

alternanţa neargumentată adispoziţiei

lipsă de expresivitate şioriginalitate emoţională,

dezechilibru emoţional,

conflicte interpersonale,

management emoţional

insuficient,

intoleranţă şi lipsă de cooperare,

rezistenţă scăzută la comunicare

didactică,

dificultăţi în asumarea

resposabilităţilor etc.

Sindromul epuizării emoţionale a profesorului

(semnificînd consum, ardere definitivă)starea de răspuns la acţiunile psihotraumatizante specifice mediului educaţional care

circumscrie probleme psihice rezultate din implicarea afectivă intensă şi de lungă durată înactivităţi cu înalt grad de solicitare emoțională și epuizarea resurselor afective interne lăsînd

un gol interior greu sau imposibi de recuperat.

Manifestărille sindromului de epuizare emoţională sînt:

stări de oboseală cronică indispoziţie şi lipsă de entuziasm

vulnerabilitate sporită la boli

refuzul implicării afective sentimentul nerealizării personale (insuccese pe multiple planuri,

instabilitate afectivă (depresie, iritabilitate, anxietate, frică)

inacceptarea de sine şi de alţii

SIMPTOMEfiziologice (tensiune musculară, ticuri, presiune arterială sporită,tahicardie, aritmii, intensificarea tranzitului gastrointestinal, uscăciune îngît, hipertranspiraţie, conductibilitate electrică a pielii, modificări lanivelul imunoglobulinei, deteriorări ale memoriei, scăderea gradului deconcentrare, creşterea ratei de erori şi confuzii, scăderea capacităţii dedecizie, de management al timpului, proiectare ineficientă, inhibiţii şiblocaje, tendinţe obsesive şi iraţionale, creativitate redusă;

emoţionale (frustrare, ostilitate, anxietate, nervozitate, depresie,insatisfacţie, demoralizare, culpabilitate, alienare, scăderea performanţei,instabilitate şi fluctuaţie profesională, absenteism, evitare/evadare,pasivitate/agresivitate, excese alimentare, insomnii, utilizarea sporităuneori a alcoolului, tutunului , cafelei, a tranchilizantelor).

Factorii ce provoacă sindromul epuizării

emoţionalenedreptatea socială (dezacordul dintre consumul energetico-intelectual şi

recompensa finaciară )

activitate profesională cu valoare motivaţională uzată,

deficitul de timp ptr familie,

sentimentul nerealizării personale,

insuccesul profesional (extenuare profundă şi exigenţe crescînde),

insatisfacţie

dificultăţi de autorealizare

pierderea ritmului vieţii profesionale

Echilibrarea QE şi a IEeste necesară

în societatea postmodernăpentru asigurarea sănătăţii mentale

Problemele de sănătate mentalăȘtiați că:

› o persoană din 20 suferă de o boală psihică severă şide trei ori mai multe suferă de tulburări mentale maipuţin severe, dar importante;› 25% din populaţie suferă de probleme serioase de

sănătate mentală care cresc odată cu vîrsta;› rata sinuciderilor şi a tentativelor de suicid este în

creştere în special în rîndul tinerilor;suprastructurarea cu factori de stres a societăţii

(declin economic, creşterea şomajului, scădereanivelului de trai)

expansiunea abuzului şi a dependenţei desubstanţe psihoactive (alcool şi drog);

Comitetul Regional European (CRE) a elaborat undocument „Sănătatea mentală pentru toţi în secolul

XXI” (2007) oObiectivele educației ptr. sănătate mentală publică

sunt:• cultivarea mentalităţi că starea de sănătate mentală este condiţia esenţială

a dezvoltării echilibrate a comunităţi umane;

• depistarea precoce a tulburărilor mentale şi aplicarea imediată a unormăsuri de combatere a acestora;

• favorizarea readaptării sociale a bolnavului mental;

•• rezolvarea problemelor psiho-sociale ale copiilor inadaptaţi social

Exprimarea emoţiilorconstituie o nevoie umană prioritară

Disciplinarea comportamentului emoţionalasigură succesul.

(Charles Manz)

Cei mai mari milionari ai lumii auCei mai mari milionari ai lumii audemonstrat un nivel maidemonstrat un nivel mai îînalt de inteligennalt de inteligenţţăă

emoemoţţionalăională (95%) dec(95%) decîît de inteligent de inteligenţţăăacademicăacademică

Dintre popoarele lumii cel maiDintre popoarele lumii cel mai îînaltnaltnivel de IE lnivel de IE l--auau îînregistrat japoneziinregistrat japonezii

Din 100% din profesorii eliberaDin 100% din profesorii eliberaţţi din funci din funcţţie ,ie ,90 % au fost elibera90 % au fost eliberaţţi din cauza nedezvoltăriii din cauza nedezvoltării

competencompetenţţelor emoelor emoţţionaleionale şşi doar 1i doar 10 %0 % din cauza din cauzapregătirii insuficiente de specialitatepregătirii insuficiente de specialitate

Cariera pedagogică de succes se datoreazăCariera pedagogică de succes se datorează80 %80 % dezvoltării coeficientului emodezvoltării coeficientului emoţţional (QE)ional (QE)

şşi doar 20 % coeficientului de inteligeni doar 20 % coeficientului de inteligenţţă academicăă academică

Formarea CEP este posibilă la orice etapă de vFormarea CEP este posibilă la orice etapă de vîîrstărstăprin autoeducaprin autoeducaţţieie şşi dezvoltare a competeni dezvoltare a competenţţelorelor

emoemoţţionaleionale(Goleman D.)(Goleman D.)

În lume existăInstitute de Pedagogie a culturii emoţionale,

preocupată de cercetarea, proiectarea şi dezvoltareacompetenţelor emoţionale

Pedagogia culturii emoţionale

fiind ştiinţa pedagogică

preocupată de studierea educaţiei pentru dezvoltare

emoţională a elevilor conform unor valori emoţionale

recunoscute pe plan global

Nivelul de cultură emoţională a profesoruluiinfluenţează

calitatea serviciilor educaţionale ...

Competenţele emoţionalesunt recunoscute în spaţiuleuropean al învăţămîntuluica standarde profesionale acadrelor didactice

Variabilele de cercetare a CEPVariabilele de cercetare a CEP

respectul de sine şi de alţii, orientarea emoţională, volumul de cunoştinţe privind viaţa emoţională, spectrul de semnificaţii al emoţiilor recomandabile

pedagogilor, managementul stresului, toleranţa comunicativă, comportamentul prosocial, optimismul şi responsabilitatea pedagogică.

Specificul dezvoltării CE a profesorilor şcolari

• Respect moderat de sine determinat de statutul cadrelor didactice

• Orientarea emoţională pozitivă cu oscilaţii frecvente ale dispoziţiei

• Motivaţie predominant extrinsecă pentru autoafirmare profesională

• Cunoştinţe modeste despre viaţa emoţonală a individului

• Competenţe nedezvoltate de management al conflictelor

• Comunicare imprecisă a stărilor emoţionale şi toleranţă

comunicativă redusă

• Implicare emoţională parţială în dinamica grupului şcolar

• Responsabilitate impusă de statutul profesional

• Lipsă de optimism pedagogic

Competenţe emoţionalespecifice cadrelor didactice

• implicare emoţională optimă• activism emoţional,• flexibilitate emoţională,• mobilitate afectivă,• orientare emoţională pozitivă,• empatie şi compasiune,• expresivitate emoţională,• rezistenţa afectivă la stres,• creativitate emoţională etc.

Profesorul constructivist va dezvolta în mediuleducațional sistemul emoțiilor constructive evitînd

apariția și stabilizarea celor distructive

Emoții constructive Emoții distructive

Respect (considerație) de sineIntegritateCompasiuneBunăvoințăGenerozitateIubirePrietenie

Stimă (apreciere) de sine redusăÎncredere în sine exageratăTolerarea unor emoții negativeGelozie și invidieLipsa compasiuniiIncapacitatea de a avea relațiipersonale apropiate

Idealul educativ: comportament emoțional inteligent

Scopul EDE este construirea stilului decomportament emoțional civilizat

Obiectivele EDE:

- sensibilizarea la nevoia dezvoltării emoționale

- dezvoltarea competenţei de a lua decizii responsabile

- învățarea comunicării interpersonale

- automonitorizarea stresului

- dezvoltarea carierei personale/profesionale

- prevenirea apariției conflictelor intra- și interpersonale și a dezadaptăriisociale

- preîntîmpinarea dezvoltării orientării emoționale negative

- amplificarea culturii emoționale în mediul educațional

că profesorul trebuie să-și autodezvolte culturaemoțională

pentru aplicarea codului afectiv al comunicării,pentru a asigura eficienţa circuiturilor comunicative

printr-un:stil charismatic

de comunicare pedagogicăeste maniera de comunicare excepţională şi conduitămarcată de înalt coeficient de emoţionalitate, prin care

profesorul însufleţeşte şi fascinează elevii.

Sintetizînd putem afirma:

Argumentele profesorului pentrudezvoltarea culturii sale emoționale

• responsabilitatea pentru autodezvoltarea emoţională cu scopuldezvoltării emoţionale a elevilor şi a eficientizării serviciiloreducaționale pentru asigurarea unei cariere de rezonanță;

• existenţa şi perpetuarea problemelor emoţionale caresubminează eficiența educației;

• necesitatea cunoașterii metodologiei dezvoltării emoţionale aelevilor în vederea armonizării dintre IQ şi EQ.

Mulţumesc ptr investiţii emoţionale!!!