Cultura-A.patrichi, Interviu Cu Chitrita Devi

8/9/2019 Cultura-A.patrichi, Interviu Cu Chitrita Devi

1/22

CULTURA Idei BACK

Eliade si Maitreyi - cealalta

jumatate a povestiiInterviu realizat de Adelina PATRICHI

In anul 1996, plecam pentru prima data in India, in vederearealizarii unui serial pentru TVR. Oiectivele mele erau !isiuneaRama"ris#na din Calcutta si $niversitatea in%iintata de Ta&'re in(#antini"etan. Aveam si un 'iectiv ascuns, la prima vedereimp'siil. A%lasem ca in Calcutta traia ' pers'ana care ii serviseca m'del lui )liade pentru un pers'na*+c#eie din r'manul dedra&'ste Maitreyi.In R'mania se stia ca micuta C#au, s'ra lui!aitrei, %etita care declansa t'ata tra&edia despartirii cel'r d'iiuiti, p'vestind mamei sale ce a vazut, a murit de mult, inca de

pe vremea intamplaril'r descrise de )liade. In carte, pers'na*ulC#au inneunea si murea inca de la varsta de 11 ani. -area canu mai eista nici un mart'r in viata al adevaratei p'vesti. (i,t'tusi, nimic nu era mai departe de realitate decat aceastapresupunere, azata pe marturisirile repetate, menite sa neinduca in er'are in multe privinte, ale lui )liade, c'n%'rm car'rap'vestea lui era una adevarata. C#au, pe numele intre& C#itrita/evi, era, dupa 66 de ani de la evenimentele descrise de carte, in

anul cand s'seam eu in Calcutta, ine, sanat'asa si traia cu s'tulei intr+un super apartament din Ball&un&e, in centru. )liade iiucisese parca m'artea, 0'm'rand+' de tanara in pa&iniler'manului sau. )i ine, speram sa ' p't vizita si sa v'resc cu eadespre dra&'stea dintre )liade si !aitrei.

$s'r de zis. Ima&inati+va, insa, s'sirea mea intr+un crepusculsupurand cu trupuri intunecate, intr+un 'ras unde 'amenii traiesc,muncesc, iuesc, m'r in %ata ta, pe pava*ul strazii, si mai putin inintimitatea caminel'r l'r. -este inca d'i ani, cand ma int'rceam inCalcutta, aveam sa &asesc un 'ras apr'ape curat, c'mplettrans%'rmat, ca urmare a deduenizarii strazil'r, dar nu v'iputea uita nici'data Calcutta aceea inspaimantat'are a anului1996, disparuta astazi pentru t'tdeauna, dep'zitata d'ar inamintirea cel'r care am avut prile*ul sa ' cun'astem. !'rmaneimense, un tra%ic stradal parca alcatuit din em't'ace incalcite
http://history.back%28%29/http://history.back%28%29/http://www.xact-design.com/http://history.back%28%29/


2/22

de %ieraraie ru&inita, 'ameni crescuti din pamant ca ciupercile,arati uscativi tra&and in &'ana dupa ei ricse, cladiri zu&ravitestrat peste strat, in cul'ri tipat'are diluate de mus'n sitrans%'rmate in &uase &i&ante, mir'suri necun'scute, pe care nule p'ti %ia senz'rial + nici par%umuri, dar nici du#'ri + ma*'ritateaaveau sa se inscrie, mai tarziu, in sect'rul mir'suril'r mele celemai dra&i.

Ce l'c putea sa mai aia ' p'veste vec#e de dra&'ste pe carepana atunci ' *udecasem dupa c''rd'natele vietii simple deacasa2, acum, in acest amal&am n'u si in%ric'sat'r de senzatii3Ce lume era asta, in care 'amenii, iata, cand mi+am recapatat&raiul si am inceput sa le& prietenii, nu v'iau sa v'reasca despre)liade3 4u v'iau sa auda de acest 0tradat'r0 care a v'rit lumiiintre&i despre %elul in care a sedus+' pe !aitrei, %iica marelui%il'z'% /as&upta. $nde mai pui ca ma*'ritatea erau c'nvinsi ca)liade 'rise la atranete, ca urmare a %'rmularii meta%'rice din%inalul cartii, apartinand lui !aitrei, unde )liade ' privea cu 'c#i&'i, %ara lumina. T'ti imi v'reau de 0r'manul care a 'rit0.

T't rati'namentul mi s+a dat peste cap. Avea sa %ie mult mai &reudecat imi ima&inasem. 5ete tinere, care v'reau cu dra& despreNa haya te!scrisa de !aitrei replica ei, peste ani, la r'manullui )liade, carte aparuta pentru prima data in variantar'maneasca in 199, la )ditura R'manul, su titlul "ra#ostea umoare2, nu v'iau sa auda de r'manul lui )liade. /aca v'iam saintele& ceva, mi+am spus, treuia sa incep sa *udec ca indienii.Cand am citit cartea lui,imi spune (#an&amitra (ar"ar, ' prietenauna, specialist in relatii internati'nale,m-am gandit imediat cael nu vorbeste despre dragoste, ci despre o atractie senzuala,despre o pasiune trecatoare, de adolescent, cu egoismul aferent.Daca la aitre!i am gasit dragoste adanca, la el nu. Poate sipentru ca el si-a scris romanul la tinerete, iar ea l-a scris pe al ei

la o varsta inaintata. Dar poate e vorba si de diferenta deconceptie intre cultura occidentala si cea orientala. "u pot vorbi innumele tuturor bengalezilor, dar celor ca mine, inca ma#oritatea,

care cred in traditia indiana, bengaleza, le-a displacut romanul lui.$tii, la noi occidentalizarea a inceput de ceva vreme, asa camodul nostru de a gandi se sc%imba si el. &u nu cunosc oamenicarora sa le fi placut La Nuit Bengali'aitre!i(. $e)ul e parteintegranta din dragoste, e drept. Cand o persoana e tanara,trebuie sa mentina un contact fizic... Cum spune un poem deTagore* +Daca un moment am uitat de mine, iarta-ma. Deci,iata, se)ul e)ista. In ultima instanta, trupul e acela care ne poartain el. Deci, orice am vrea sa e)primam, o facem prin trup. "u potiignora acest lucru. "umai ca trupul nu e totul. Trupul moare, seusuca, dragostea insa nu. &ste mesa#ul cel mai important al cartii

Na Hanyate.Dragostea7Cand am citit-o, am privit-o ca pe opoveste de dragoste. tanara fata se indragosteste de un barbatdin Romania. $i il iubeste pentru tot restul vietii ei. &a pastreazaaceasta dragoste, dar ceva face ca ea sa nu se poata marita cu el.Dragostea ei e inca vie. In orice relatie de dragoste, ia parte sitrupul. Prin trup, putem e)prima multe. neori oc%ii, alteoribuzele, sau alta parte din trup imi pot e)prima dragostea. Dar nutrupul primeaza, ci dragostea. Cand am citit romanul lui, cu /-0ani in urma, tradus in bengali, am gasit, fireste, tot o poveste dedragoste, dar mesa#ul principal era dragostea fizica, nu dragostea


3/22

in conceptia noastra, indiana.

-r'%es'ara de %il'z'%ie B#avani 8an&uli sustine ca nu a citit 'pera%il'z'%ica a lui )liade, din cauza ca %ace parte dintr+' lun&a traditiein sanscrit'l'&ie si studiaza int'tdeauna 'ri&inalul unei carti. (e

pare ca a citit insa Maitreyi!dar ezita sa se pr'nunte. $tiudespre el ca a fost aici, in Calcutta, cu multi ani in urma. ameniiil cunosc mai ales ca urmare a cartii scrise de aitre!i. Cartea ei edraguta, cu o filozofie sanatoasa, dar sunt portiuni care nu imiplac. Pentru mine, literatura trebuie sa aiba valoare estetica. Inunele pasa#e, cartea trece dincolo de asta. $i asta nu-mi place.

(i daca en&alezii 'isnuiti nu desc#ideau &ura, cum sa ' %aca%amilia lui !aitrei3 Am sunat+' pe n'ra ei, care mi+a v'rit cuamailitate si m+a ametit cu ele&anta. 4u mi+a zis nici da, nici nu,dar imi devenise limpede ca nu v'i a%la nimic de la ea. 5amilia s+astrans ca ' %'rtareata in *urul p'vestii de dra&'ste, iar %aptul caveneam din R'mania, mai mult decat atat, de la Televiziune, eracu atat mai c'mpr'mitat'r pentru mine. Impreuna cu indianistii

r'mani /ana (u&u cea de la care a%lasem pentru prima data deeistenta micutei C#au, astazi ' veneraila atrana d'amna, inCalcutta2 si Vlad ('varel, amand'i cazati la misiune, am cautat,timp de d'ua saptamani, ' p'rtita, ' intrare ascunsa in%'rmidaila %'rtareata. 4u v'iam sa ne dam atuti. In de%initiv,t'ate lucrurile se le&au intre ele, deci cu si&uranta duceauundeva. -entru ca in India superstitiile, semnele, %atalitatea suntla ele acasa. Cu patru ani in urma, prezentasem in emisiunea0Cultura in lume0 cartea "ra#ostea u moare!la aparitia ei. Inprima mea emisiunea la TVR, in 1991, despre Ta&'re, invitatamea in studi' %usese Amita B'se, cu care am v'rit in culisedespre !aitrei. Acum ma a%lam la !isiunea Rama"ris#na, l'culunde, cu apr'ape un s%ert de sec'l in urma, intr+' dimineata deseptemrie, la s%arsit de mus'n, (er&iu Al+8e'r&e ' astepta pe

!aitrei /evi, pentru el pana atunci d'ar pers'na* de r'man. Anulurmat'r, in prea*ma Reveli'nului, !aitrei pleca in R'mania, undeAmita B'se, c'ncetateana ei, si (er&iu ii p'vesteau c'ntinutul

r'manului care ii purta numele. (i de aici pana la #'tararea ei dea da ' replica celerului r'man, scriind altul, a %'st cale scurta.

Intr+adevar, t'ate aceste c'incidente nu au %'st in van. /e la un alpatrulea r'man si ultimul2 a%lat in acel m'ment in CalcuttaCristian C'seriu, stailit si casat'rit ac'l'2, am a%lat numarul detele%'n al C#itritei /evi, s'ra lui !aitrei, micuta C#au dinr'man. Ir'nia s'rtii a %acut ca )liade sa ' ucida in cartea lui c#iarpe micuta s'ra a lui !aitrei, astazi sin&ura supravietuit'aredintre pers'anele care l+au inspirat pe )liade in creareapers'na*el'r sale. Culmea ir'niei, un re&iz'r en&alez imi spuneca pe a%isul %ilmului lui 4ic'las Kl'tz, ecranizare a cartii lui )liade,a%is preluat si de c'perta ultimei editii %ranceze a r'manului la8allimard, in 19962, este aleasa eact scena m'rtii micuteiC#au. 4ici despre ecranizarea aceasta nimeni nu vrea sav'reasca. $n re&iz'r premiat in India imi spune ca e un %ilmp'rn'&ra%ic si imi da ' in%'rmatie %alsa, aceea ca r'lul lui !aitreie *ucat de (#aana Azmi. Tra& ' sin&ura c'ncluzie ca, de %apt,pers'ana respectiva nici nu a vazut %ilmul. (i, t'tusi, ura cu carev'reste imi spune ceva. Cand, mai tarziu, vedeam si eu %ilmul,peste cativa ani, nu avea sa imi placa del'c, dar din cu t'tul alte


4/22


5/22

in&ri*it'rul editiei critice a 'perel'r lui )liade, sa vada %ilmul si sama c'ntacteze, %iind pe punctul de a termina redactarea v'lumului. )ra v'ra c#iar de !aitrei. /'mnia sa a inclus in v'lum catevapasa*e din interviu, le&ate strict de pr'lematica amel'r carti,c'nsiderand %ilmul ca pe un r'man al r'manel'r cel'r d'i, iaraparitia lui Cau in carne si 'ase ca pe ' mare surpriza pentrucitit'rii lui )liade. -unctul de vedere en&alez, ne&li*at pana acum,isi %acea intrarea in scena. In Ben&al, 'amenii nu cred in variantalui )liade, ca dra&'stea lui !aitrei s+a %inalizat in pat. Or, t'tacest resentiment pe care en&alezii i+l p'arta lui )liade este

parte din mitul !aitrei. (i p'vestea pare sa c'ntinue si astazi.Treuie sa precizez ca este un %en'men restrans la Bel&al. Inrestul Indiei, se stiu %'arte putine lucruri despre aceasta ist'rie. In/el#i, in


6/22

unde s-a nascut si a murit poetul2. Am tinut ' prele&ere si, candam terminat, Amita a venit la mine si mi+a zis 04u ma cun'sti,dar pr'ail ma stii dupa nume. (unt Amita B'se0. Auzisem multedespre ea. (crisese despre s'ra mea si despre Mircea Eliade. Amdevenit prietene si, 'ri de cate 'ri venea in Calcutta, ma vizita.Cred ca a venit de vre' >+? 'ri.

+ /e ce credeti ca a ramas atata timp in R'mania3

+ !ai intai s+a dus cu s'tul. Cand el a parasit R'mania, ea aramas. A iuit mult R'mania. A scris mult ac'l'. -reda si en&ali,si sanscrita.

+ Cand a %'st intalnirea asta3 Cu multi ani in urma3

+ Vre' :+@ sau c#iar 1 ani.

+ (i stiati ca a cun'scut+' si pe s'ra dv.3

+ /a.

+ Amita si cu (er&iu Al+8e'r&e i+au p'vestit despre cartea lui)liade. /aca nu erau ei, !aitrei nu ar %i scris cartea ei. Ce parereaveti3

+ Cred ca au %'st 'ameni in antura*ul ei care au incura*at+' sascrie. -entru ca s+au &andit ca ii va aduce %aima. Ceea ce s+a siintamplat. -entru ca era v'ra de ' p'veste de dra&'ste intre 'indianca si un eur'pean. Asa ca s+au &andit ca ar %i interesant./ar n+a %'st ine pentru ea. A su%erit, cred. /upa asta, le&aturileei cu n'i, cu %amilia, s+au rupt de t't.

+ In ce sens a su%erit3

+ In sensul ca, vezi tu, asa ceva nu se %ace in s'cietatea n'astra.(a scrii despre ' p'veste adevarata, vec#e... sa te int'rci intimp... Avea d'ar 16 ani cand s+a intamplat t'tul. (i cand ai 6 deani, ca sa scrii despre intamplari atat de indepartate cusinceritate, treuie sa reinvii trecutul, sa retraiesti eperientele deatunci, sa speli ru%e in pulic... A scris niste lucruri tare ciudatedespre %amilia n'astra.

+ V'riti numai despre cartea ei acum, nu3

+ /a. /espre a lui )liade nu stiu mare lucru. Am citit putin din ea,ap'i cineva mi+a spus cam in ce c'nsta si m+am simtit in&r'zit'r.4+am mai citit+'. 4u vreau sa v'resc despre asta.

+ (tiati ca in r'manul lui !ircea )liade eista un pers'na* al caruim'del sunteti3 Culmea, dulura dv. literara m'are tanara.

+ Cine, eu73


7/22

+ /a, adica s'ra lui !aitrei, pers'na*ul din r'man. 5ictiune...

+ 5ictiune3 )u cred ca t'ata literatura e de %apt viata. 4u ' p'ti&'li de viata. T'ata literatura e de %apt i'&ra%ie. ) parerea mea.(criit'rul rearan*eaza pe #artie diverse epis'ade care s+au

intamplat in *urul lui. /ar )liade nu a sc#imat numelepers'na*el'r, nu3 Oricum, nu pe al lui !aitrei.

+ 4ici numele dv. de alint + C#au.

+ Atunci e scandal's sa ne inventeze alte vieti. !ai ales ca t'tul edupa m'delul 'ccidental + cu dra&'ste, se, m'arte. a'ccidentali, actiunea e t'tdeauna in a%ara. Trairile interi'are nuatra& pulicul, nu sunt destul de antrenante pentru ei.

+ Credeti ca )liade a iuit+'3 )a l+a iuit, credeti3

+ )a... cred ca a %acut ' pasiune pentru el...

+ (peci%ica tineretii...

+ /a. Cat despre el... )l pur si simplu cred ca a luat+' ca pe 'distractie. Rade2.

+ Credeti3

+ 4u cred ca a %'st seri's.

+ (titi ca r'manul lui a primit un premiu imp'rtant in R'mania3 Casi cartea ei, care a primit un premiu indian presti&i's.

+ /a, cartea ei a %'st %'arte p'pulara.

+ 4u intele&. India are e%ectul asta asupra eur'penil'r. 4e uimestec'ntradictia intre pre*udecata si liertatea ideil'r. India a le&alizatav'rtul inaintea Americii. 4ici ' %emeie nu p'arta pe strada mini,nu+si arata pici'arele, ratele, dec'lteul. In reviste insa,indiencele apar in c'stume de aie, len*erie, %uste mini... $niistraini spun ca asta e ip'crizia Indiei. )u n+as numi+' asa. !ie imiplace. /ar cum vine asta3 O%icial se premiaza ceea ce e lamat desistemul traditi'nal, iar ceea ce e lamat ast%el are priza si lapulic. 4u credeti ca e pur simplu v'ra de un pr'&res almentalitatii, ca tinerii incep sa se eprime mai lier3

+ Ba da. /ar nu e numai atat. -entru ca daca ar %i numai atat,tinerii ar iui la %el de mult si cartea lui. Iar cartea lui nu a %'stdel'c p'pulara. 4imeni nu stie de ea.

+ -'ate ca nu v'r sa se stie ca au citit+'.

+ 4u, nu e pre%acat'rie. )%ectiv nu e citita. -e cand pe a ei ' stiet'ata lumea. 5etel'r tinere le place %'arte, %'arte mult cartea ei.5'arte mult7 -'ate si pentru ca le e interzis sa se p'arte cum scrie


8/22

ac'l'... 4+au sansa sa traiasca asa ceva. O, daca as avea 'cazia,as %ace la %el, zic ele. /ar nu viseaza, in sc#im, sa %aca lucruriledescrise in cartea lui.

+ /a, pentru ca el mer&e prea departe. (puneti+mi, ar %i ceva

'isnuit pentru ' %ata de azi sa %aca se inainte de casat'rie3

+ 4u prea cred... de %apt, nu stiu. (a va spuna ei. ;ace semnspre cei trei tineri care m-au intovarasit in aceasta vizita* indianca$%angamitra $%ar8ar, romanii Dana $ugu si :lad $ovarel,indianisti aflati la studii in Calcutta de cativa ani.2 Am citit si euliteratura eur'peana si mi s+a parut &r'aznica. Cum e p'siil3Oamenii se invita acasa, spun #aide la ' ca%ea sau la cina0 sis%arsesc in pat.

+ (i t'tusi, si in literatura m'derna a Indiei a aparut tema seuluiin a%ara casat'riei. Am citit cateva nuvele a car'r actiune putea la%el de ine sa se petreaca in )ur'pa. Adulterul nu e cevane'isnuit in ast%el de scrieri.

+ -'ate, dar, daca esti atenta, nici'data nu e v'ra aici de se dedra&ul seului. (tiu ca strainii, de eemplu, sunt %ascinati desculpturile er'tice de la K#a*ura#'.

+ (au de la K'nara"... Am %'st si ac'l'.

+ /a, dar ei le iau drept se %rust. -entru n'i, ele sunt un m'mentde arta, dar si de viata. 4u stiu cum sa+ti eplic mai ine. $ite, deeemplu, eista un %ilm in care un arat se casat'reste prinaran*ament cu ' %ata %'arte tanara, careia inca ii mai plac*ucariile. )l nu stie cum sa ii eplice ce e seul si atunci ' duce laK'nara", unde ea vede celerele sculpturi, care ' impresi'neaza.

O educatie %ara cuvinte...

+ Aveti dreptate. )u am auzit ' p'veste 'ccidentala re%erit'are laacelasi templu. Cica un cuplu de canadieni au venit la K'nara" siau incercat, in aceeasi n'apte, sa imite p'zitiile er'tice dinsculpturi. Baratul a treuit sa se 'pereze ur&ent de #ernie. (epare ca ist'ri'ara a aparut intr+un ziar canadian. -'ate ca preades seul e privit la n'i ca ' te#nicitate, un sp'rt...

+ Vezi73

- "ar i Idia reala u e'ista! teoretic! ideea de dra#osteromatica. Tierii se lasa casatoriti de pariti! pri

arajamet. Nu va ascud ca la iceput am $ost i#ro(ita.Credeam ca e ceva arhaic! e'otic! e'ploatat de scriitoriioccidetali! ca si ceremoia sati) #ertfirea sotiei in rugulfunerar al sotului2. Iar itervie decalajul itre viata reala si$ictiue. I $ilme! eroiele tre(esc pasiui romatice! sutcurtate. Chiar si i povestile vechi - la *omadeva! dee'emplu...

+ (tiu ce vrei sa spui. T't ce p't sa+ti spun e ca uiuirea astar'mantica, cum ii spuneti v'i, e aza unei casat'rii trainice. Apare


9/22

' cu t'tul alta iuire, azata pe prietenie, pe respect.

+ Bine, dar asta e ' v'ra care umla si pe la n'i...

+ /a, dar inainte treuie sa se stin&a pasiunea. -asiunea nu e

dra&'ste, e acaparare, p'sesiune. /aca e v'ra de dra&'ste, unarat parasit de s'tie, de eemplu, nu incepe s+' urasca. Ci,te'retic, ar treui sa ii vrea inele, sa ' iueasca mai departe.

+ 4u m+am &andit la asta... -asiunea ca 'stac'l. ) adevarat ca lan'i stin&erea pasiunii si instalarea unui sentiment mai pasnic ec'nsiderata ' re&resie. (i t'tusi, nu ma impac cu ideea ca '%emeie nu stapana pe pr'priul ei destin. Ca isi cauta %ericireaalaturi de un necun'scut. 4'aptea nuntii devine atunci #id'asa.C#iar un sp'rt. -entru el. -entru ea..., e apr'ape vi'l.

+ $n necun'scut37 )u cred ca mult mai necun'scut iti este celpentru care %aci ' pasiune si cu care te casat'resti in virtutea ei.

/ra&'stea te 'reste. 4u stii mai nimic despre el. 4u ii cun'asti%amilia... -e cand la n'i, %amiliile se cun'sc intre ele, se analizeazap'zitia s'ciala, astrele, %izicul, per%'rmantele viit'rului s't. Iarrezultatul v'reste de la sine.

+ /a, am 'servat cu stupe%actie ca perec#ile casat'rite sunt maiunite aici. Cred ca e ' lectie una pentru Occident, care a pierdutmult din ma&ia dra&'stei, a seului c#iar. (i t'tusi, eu as vedeas'lutia undeva la mi*l'c.

+ -'ate. (tarea de lucruri se sc#ima mereu. (tiu ca une'ri celcare iti este s'rtit s+ar putea sa %aca parte din alta cate&'ries'ciala si sa para nep'trivit. )u c#iar am in r'manul meu, Umomet cat se poate de $rumos! cateva p'vesti de dra&'ste

de %elul asta. (u#adra, %ratele $ttarei, se indra&'steste de!ali"a, ' servit'are de numai 1: ani, %iica unui ne&utat'rneinsemnat.

+ Apartinand, deci, castei Vaisa. Ciudat, in Calcutta castele suntmai putin imp'rtante decat in alte l'curi.

+ /a. In r'man, si alte pers'na*e se casat'resc cu %ete din altecaste. -'vestea mea e plasata in anul ; Inainte de


10/22

aran*ament.

+ /a. )ram... Cred ca p't spune de m'da vec#e0. 4u+mi d'reamdel'c sa %ac dra&'ste inainte de nunta. )ram eact 'pusul sur'riimele.

+ Bine, dar stiu ca in %amiliile de intelectuali se 'isnuia de peatunci ca tinerii sa se intalneasca inainte de nunta. /v. v+ati vazutcu el inainte3

+ /a. ('tul meu a zis vreau sa vad %ata. 4u prea se 'isnuia peatunci. /ar s'tul meu venea din An&lia, de la studii. )ra in&iner la' %irma %'arte pr'spera. Avea aut'm'ilul lui, era descuiat0. Tipulcare %ace curte. !+a dus in multe l'curi %rum'ase.

+ Recun'asteti ca lucrurile incep sa se sc#ime3

+ O, si&ur. In cazul sur'rii mele, t'ata lumea din %amilie a s%atuit+'

inca de pe atunci sa il vada pe viit'rul ei s't, dupa p'vesteane%ericita cu !ircea, dar ea a zis 4u0. -ana la urma, ea sicumnatul meu nu s+au vazut inainte de nunta. 4ici el n+a vrut,

desi era un tip luminat0. icea Am auzit ca %ata e %rum'asa, iareu nu sunt. /aca ma vede, cine stie ce p'ate sa %aca30

+ 4u credeti ca, prin casat'ria cu un altul, !aitrei a devenitne%ericita3

+ 4u7 4+am vazut+' nici'data ne%ericita.

+ /in cartea ei razate ' unda...

+ -'ate din carte. In realitate, insa, n+a %'st nici'data asa. (+aucurat de viata. -'ate ca nu i+a placut prea mult s'tul. 4u eradel'c c#ipes. /ar era ' pers'ana etrem de cultivata. Ca student,luase t'ate premiile p'siile decernate unui universitar. )ra erudit,dar si plin de um'r. Cand v'reai cu el, nu+ti mai treuia nimic7 Aavut cu el d'i c'pii.

+ (i c#iar credeti ca era %ericita3

+ /a. In %'nd, daca nu era s'tul ei, nici n+ar %i putut vre'data sa+lia pe Ta&'re la ea in casa. ('tul ei era &ata mereu sa dea ' manade a*ut'r si era %'arte un la su%let.

+ /a, dar p'ate ca ei i+a lipsit partea r'mantica.

+ -'ate, cine stie. =anditoare2 /ar de ce sa+i lipseasca3

+ -'ate ca nici nu si+a dat seama, dar ' data ce s+a apucat descris...

+ Atunci t'ate i+au revenit in cap7 /a, p'siil. (tii, n'i ne certamt'ata vremea cu s'tii n'stri, ducem adevarate lupte... V'i nu


11/22

'isnuiti asta3 In India e un lucru %'arte 'isnuit7 Alt%el, cum sadureze dra&'stea3 /in cauza asta ramanem impreuna ;+6 deani. /aca ar %i dra&'ste %ara lupta, ce s+ar ale&e3

+ /ar nici div'rtul si recasat'rirea nu sunt prea ine vazute aici +

mai ales pentru %emei.

+ /a si nu. )u c#iar am scris ' piesa, s+a pus in scena de trei 'ri +Ceusareasa. $n musical.

+ O versiune m'derna3

+ O verziune en&aleza.

+ Cum ii spuneti in en&ali3

+


12/22

mare %ericire.

+ Cine l'cuieste acum in casa3

+ Am vandut+'.

+ Casa unde s+au intamplat evenimentele acelea3

+ O, nu, aceea era ' casa inc#iriata, in B'Danipur Ba&an R'ad./upa acele incidente am inc#iriat ' alta casa. Ap'i, pentru a '%ace pe s'ra mea sa uite p'vestea cu !ircea, mama si tata ne+audus intr+' calat'rie la Benares. Aveam un un&al'u mare. -e didiau dus+' la A&ra, !at#ura si in alte l'curi. 4umai ca sa ii treacasu%erinta. 4+am %'st nici ' clipa &el'asa, desi eram lasata, caint'tdeauna, acasa.

+ /eci, una peste alta nu v+a placut nici cartea ei7

+ Vai de mine, si&ur ca nu7 )a nu mi+a dat+' nici'data, mi+a dat+'altcineva si atunci am sunat+' si i+am zis Treuie sa 'prestidi%uzarea ei70

+ ucrurile erau descrise asa cum se intamplasera in realitate sause trans%'rmasera in mintea ei, ' data cu trecerea anil'r3

+ 4u p't spune cu certitudine. Aveam d'ar 11 ani cand s+aintamplat t'tul. (i ma maturizam cu intarziere. 4u eram tipul dec'pil dezetat. )ram tare nec'apta pentru varsta mea. Asa ca n+am inteles nimic. /in cauza asta s+a si intamplat asa. Adica ama*uns sa spun ce+am vazut. (tii, am vazut ceva ce n+am inteles,ceva straniu. I+am intreat pe ei Ce %aceti30 Iar ei mi+au spus

4imic, n+ai vazut ine0. 4+au %'st sinceri. Iar eu n+am inteles dece ma mint. 4u sup'rtam minciuna.

+ -entru ca stiati ca nu vi s+a parut. /v. sunteti, deci, cea care adeclansat t'tul...

+ /a, sin&ura vin'vata.

+ -entru ca erati d'ar un c'pil.

+ /a. (i nu stiam ce inseamna t'ate astea.

+ Tare mult as vrea sa+mi spuneti ce ati vazut de %apt. (titi, in

amele carti eista descrisa aceeasi scena cea de la /#a"uria, laacuri, unde dv. ii vedeati sarutandu+se. Asa s+a intamplat cuadevarat3

+ 4u sarutandu+se. Cu voce soptita, conspirativa( +am vazut peel... am vazut altceva... (a+ti spun3 Bine, iti spun. 4+am mai spusnimanui ce+am vazut atunci...


13/22

+ Va impl'r, p'vestiti+mi.

+ )a avea un sari%'arte sutire. )u eram 'lnava, aveam anemie,aveam nev'ie de aer curat. /eci numai din cauza mea au %'st inziua aceea ac'l'. (tateam intinsa pe anca. Didiera si ea, si

)liade. /e'data, m+am ridicat in capul 'asel'r si am vazut cevaal, semanand cu ' mana, aici, su sariul ei. Arata spre piept2-ielea era ala, ner'nzata, intele&i7 $ari+ul era alastru, manaprea ala su el. I+am intreat incepe sa vorbeasca in bengal2Ce e3 Ce+i asta30 4u, nu, nimic0, mi+au zis ei repede. 4+amrealizat imediat ca era mana lui )liade. /upa aceea mi+am datseama.

+ (i atunci i+ati spus mamei ce ati vazut.

+ 4u. Vezi tu, mama era ' pers'ana %'arte landa si una. -rimeain casa pers'ane su%erinde, sarace, c#iar daca nu+i erau rude.Atunci era la n'i ' %ata pe care mama a a*utat+' sa intre in sc'alasa invete. /e %apt, ei i+am spus Didi, ce sa insemne asta30

Bineinteles, ea a inteles mai ine ce se petrecea.

+ !ult mai ine decat dv.

+ -'ti sa+i spui mamei30, am intreat+'. /a, de ce nu30. Bine,atunci, spune+i0. (i i+a spus. /upa asta, s+a intamplat ce stii. (is'ra mea a scris t'ate astea.

+ Cred ca tatal dv. a inneunit7

+ /a, s+a in%uriat, a stri&at. $rla prin casa.

+ Ati su%erit pentru ce ati %acut3 V+a parut rau3

+ /a. )ram de+a dreptul ne%ericita. !a simteam vin'vata pentrut'ata tulurarea iscata in casa. )u %acusem t'ate astea. )liade a%'st alun&at, didiplan&ea intruna...

+ Imi amintesc ca in carte )liade scrie ca erati %'arte neca*ita ca i+ati despartit si i+ati scris un ilet.

+ $I333

+ /a, pentru ca va parea %'arte rau ca le+ati distrus iuirea.

+ 4uuuu... /ar le+am spus lui didisi lui K#'"a. /ar nu lui. Cu el n+am mai avut nici ' discutie.

+ e+ati spus ca va parea rau pentru ce se intamplase3

+ /a. /ar lui nu am mai avut 'cazia. /e*a nu mai era in casa.)ram cu adevarat ne%ericita pentru ce %acusem.


14/22

+ Ce %el de 'm era tatal dv.3

+ )ra %'arte dra&ut. /ar cand se in%uria, se in%uria rau. !ultiapelau la el, cerandu+i a*ut'rul. )ra respectat pentru eruditia lui.C#iar si de )liade. Tata l+a a*utat. I+a aran*at ursa platita de

ma#ara*a#.

+ )ra ' peri'ada de e%ervescenta culturala. V'iam sa va intredespre spectac'lul lui $da (#an"ar. +ati cun'scut pers'nalatunci3

+ Atunci nu. /in cauza lui didi. V'iam sa+l vad dansand. (+aucumparat iletele pentru spectac'l. !ircea )liade a primit iletulmeu. )u am ramas acasa. Am %'st %uri'asa. C#iar &el'asa, dacama &andesc ine.

+ Iar )liade era &el's + asa pretinde de %apt in carte + pe $da(#an"ar. -entru ca !aitrei ar %i putut sa+l c'nsidere un %el de

zeu.

+ Cine37 )liade, &el's pe $da (#an"ar37 Rade cu pofta, amuzata

de idee2

+ /a, pentru ca (#an"ar era %rum's.

+ 5rum's si stralucit dansat'r. +am cun'scut mai tarziu. !+amimprietenit cu s'tia lui, Amala (#an"ar. )ra mult mai tanara decatel, cu vre' d'uazeci de ani.

+ /eci !ircea )liade v+a rapit placerea de a+l cun'aste maidevreme.

+ 4u neaparat sa+l cun'sc, dar v'iam sa+l vad dansand.

+ -e vremea lui $da (#an"ar se 'isnuia ca %etele sa ia lectii dedans3

+ /ansul era pe vremea aceea tau. /upa cucerirea de catreen&lezi, indienii au inceput sa maimutareasca 'iceiurile'ccidentale si dansul clasic indian a decazut. Devadasi+iledansurile templului2 din (ud erau vazute ca pr'stituate, iar multedansuri interzise. A %'st nev'ie de ' &eneratie intrea&a de artististraluciti ca dansul sa+si reia l'cul si presti&iul pierdute, ca indieniisa isi recasti&e interesul pentru pr'pria l'r cultura. Ta&'re a %'st

adanc impresi'nat de dansul !anipuri si le+a pus pe studentelesale sa danseze, la cursurile din universitatea lui, la*hatii+eta. Incet, incet, c#iar si parintii care erau t'talimp'triva ideii ca %etele l'r sa danseze, si+au trimis %iicele la el.Cand mi+am dat cele d'ua %iice la dans + danseaza %'arte ineamand'ua7 +, s'crul meu a zis !ama v'astra si+a d'rit t'ataviata sa danseze, si cum ea n+a putut, acum va pune pe v'i70

+ (i spectac'lul lui (#an"ar apare in amele r'mane.


15/22

+ /ar s'ra mea a scris alte lucruri care m+au in%uriat.

+ Ce anume v+a neca*it3

+ A scris ca eram &el'asa, pentru ca imi placea )liade7 )a asa a

scris. (per ca !ircea n+a scris asta7 A scris3

+ 4u.

+ Ce ine7 4+am citit cartea lui... )a asa a scris, ca imi placea sieram &el'asa.

+ -'ate se re%erea la ceva in'%ensiv, c'piil'r le plac sau nuanumite pers'ane.

+ /ar nu mi+a placut nici asa7

+ /el'c3

Cu voce timida, parca nevrand sa ma ofenseze(4u.

+ 4ici ca pers'ana3

+ 4u, pentru ca nici n+am avut 'cazia sa+l cun'sc asa de ine. aun m'ment dat, s+a pus pr'lema sa+l invat en&ali si am zisrepede /a, si&ur0, ca 'rice c'pil cand e v'ra sa se %uduleasca in%ata unui eur'pean.

+ (titi ca mai tarziu el a a*uns un scriit'r si %il'z'% renumit3

+ (tiu. Am ' carte a lui depre India. O carte de mit'l'&ie. (i amcitit si cateva pa&ini din i'&ra%ia lui. -arerea mea e ca n+a inteles

del'c %il'z'%ia indiana. Iar partea re%erit'are la Ta&'re... nici astanu e c'recta.

+ 4u3 In ce sens3

+ (crie ca t'ate %etele 'isnuiau sa vina la Ta&'re. Intele&i, inc'ntet eur'pean, intalnirea intre un arat si ' %emeie, intre '%ata si un aiat, are ' sin&ura c'n'tatie. (e suintele&e neaparataltceva. /ar mai sunt atatea alte %eluri de a place pe cineva, c#iarde a iui, care nu implica seul.

+ Iuire spirituala.

+ (pirituala, sau d'ar ceva estetic.

+ O placere estetica.

+ /a, inspirata une'ri d'ar de un rand dintr+' p'ezie a lui. /emel'dicitatea p'eziil'r lui Ta&'re, v'cea lui, landetea lui.


16/22

+ (tiu ca C#itrita inseamna ceva anume, ca t'ate numele indiene.

+ /a. -ictat, peisa*0.

+ $n nume predestinat, as putea spune. -entru ca inseamna si

pers'na*0, nu3

+ /a.

+ (unteti un pers'na* viu, %'arte prezent in cartea lui. )l scrie inr'man ca va iuea %'arte mult. Ca pe un c'pil, evident...

+ /a3 4u stiam. ) %'arte... vizibil magulita2. -'ate pentru caeram atat de in'centa. (tai putin. Imi amintesc ceva. !a *ucamintr+' zi pe terasa casele in India au acoperisuri plate, folosite caniste odai in aer liber2 cu ' prietena, $ma, care acum e m'arta.)ram in vacanta, cred. $ma mi+a zis de'data Vin' repede,repede, sa vezi ceva (i atunci ce crezi ca am vazut3 -e )liade, pe

terasa, pe un pled, intins la s'are.

- *e ,ro(a.

+ /a, %acea pla*a777

+ Ca 'rice eur'pean.

+ (a+l %i vazut cum arata7 Am luat+' la %u&a. (i sa vezi ce ne mais%araiau calcaiele7 Rade in %o%ote2.

- "a! scea e si i cartea ei.*titi ca Eliade s-a dus i*hatii+eta cu sora si tatal dv. i /0%

+ )u n+am %'st atunci. Oriunde se duceau, eu ramaneam acasa...

- Ati ratat o multime de lucruri i vremea aceea. Aveatitoate motivele di lume sa $iti #eloasa. Eu! ua! as $i $ost.*a u mer# i *hatii+eta! sa u-l vad pe Uday*ha+ar... Macar pe Ta#ore l-ati cuoscut iaite%

+ Rade cu pofta2 Tata era, cum am spus, un mare invatat. A tinutc'n%erinte la $niversitatea lui Ta&'re, in (#antini"etan. )u aveamsapte ani si didid'isprezece, cand l+am vazut pe Ta&'re. !ama sitata ne+au dus la (#antini"etan. ('ra mea t'cmai incepuse sascrie p'ezie. /'isprezece ani e ' varsta una sa incepi sa scrii

p'ezii. (i eu am scris, dar s'ra mea a zis ca nu+s une. ('ra meanu era ca mine, intr'vertita. )a se eteri'riza us'r. Cand v'iaceva cu t't dinadinsul, 'tinea. 4u s+a lasat pana ce tata nu i+adus p'eziile la Ta&'re. -'etul a zamit si a zis Bine, %'arteine...0. T'ata lumea isi ducea pe atunci p'eziile la Ta&'re, lac'rectat0. !ai tarziu, Ta&'re mi+a spus si mie sa+i trimit p'eziilemele sa le vada.


17/22

- *i i le-ati trimis%

+ 4u, nu i le+am trimis.

- "e ce% "e $apt mi-ati spus de ce. Erati o itrovertita! spre

deose,ire de didi.

+ /a. )ram prea timida. Acum imi pare rau.

- 1-a impresioat cad l-ati va(ut prima data%

+ a sapte ani3

- "a.

+ Atunci am zis Cine ' mai %i si asta30

- Era macar $rumos! i ochii dv.%

+ Atunci imi parea un %el de zeu. 4+am mai vazut in viata mea 'pers'ana atat de placuta, de calda. (i nu pentru ca era c#ipes +asta nu e %'arte imp'rtant. /esi era, intr+adevar, %'arte %rum's.

- Cad l-ati reva(ut%

+ )ram de*a mare, cand am a*uns din n'u la el. Aveam'ptsprezece ani.

- Ta#ore v-a impresioat i acelasi $el ca pe sora dv.%

+ 4u. )a a pus mult r'mantism in asta. )u n+am indraznitnici'data sa+l vad in %elul acela.

- Cat de importate au $ost scrierile lui Ta#ore petru dv.%

+ 4'i am %'st crescute in spiritul lui Ta&'re. -uteam recita cartiintre&i ale lui. -'ezia insemna Ta&'re. Am scris c#iar de curand 'carte despre el, Ta#ore i cautarea a,solutului. !ai tarziu,s'ra mea a avut ' viata %'arte %rum'asa la !'n&pu. $n l'c %'arte%rum's si linistit.

- I muti! u%

+ In


18/22

- *isir+umar 2hose pomeeste udeva ca Ta#ore s-aretras! ,olav! la Mo#pu. &ri /3! Maitreyi are si ocarte! daca u ma isel.

+ !'n&pute Raindranat#0.

- Ra,idraath la Mo#pu.

+ )rau c'paci inalti, pasari, ' &radina intinsa. ui didiii placeaviata. )a si cumnatul meu %aceau ecursii prin impre*urimi. Viataei era %'arte %rum'asa. A uitat c'mplet de dra&'stea pentru)liade. /esi am inteles ca mai tarziu a aparut iar la supra%ata.

- "v. ce ati $acut dupa ce v-ati casatorit%

+ /upa un timp, m+am apucat de scris. Veneau la n'i multi edit'ride la ziare presti&i'ase.

- Ce scriati%

+ a inceput, p'ezii, ca t'ti c'piii. (criam p'ezii um'ristice. Ap'i

p'vesti. /upa aceea m+am apucat sa citesc $panisadele, pentruca stiam ca l+au in%luentat %'arte tare pe Ta&'re, in tinerete. Am%'st %'arte %ericita cand am a*uns sa le p't traduce in en&ali. Amtradus trei sau patru. 4u+mi place %il'z'%ia udd#ista. )u sunt'mul $panisadel'r. Imi plac, in sc#im, p'vestile udd#iste.Ta&'re le+a pus in versuri. T'cmai am tinut ' prele&ere la$niversitatea din Calcutta. A, va uitati pe ra%t... /a, e 4uddha.Budd#a e placut la vedere, imi place sa+l am in casa. Imi place sa+l privesc. )u cred ca 'amenii &asesc interesanta nu atat %il'z'%ia,cat viata lui. !i+ar placea sa %ac un %ilm despre Budd#a. Inr'manul meu, pers'na*ul principal vrea t'ata viata sa+lintalneasca pe Budd#a.

- Iteresat cum! dupa aproape 5 secole de ,uddhism!Idia s-a itors la (eii ei. "e aici! ,uddhismul s-aimprastiat i Asia cu succes. Tocmai aici u a pris) sau apris prea pui. *i! totusi! hidusii sut $oarte cosmopolitii ru#aciuile lor. I multe (oe! se roa#a! deopotriva! la(eii lor si la Iisus sau 4uddha. "ar daca vor,im dehiduismul pur... Am $ost la 6ali#hat si la "a+shiesvar'templele zeitei >ali(. 1a plac%

+ O#, la Kaliat nu ma duc nici'data.

+ -entru mine, Kaliat e in%ric'sat'r.

+ O, da, 'riil.

+ Credeam ca numai pentru mine, ca eur'pean.

+ ) in%ric'sat'r, dar multi 'ameni mer& ac'l'. 4u stiu de ce...

+ /a"s#inesvar mi+a placut.


19/22

+ /a"s#inesvar e cum treuie. !ult mai ine. Are spatiu,lar&ime... (i Belur+!at# 'templu al ordinului Rama8ris%na(e%rum's.

+ 5'arte %rum's. ) interesanta ar#itectura lui, amestecand

elemente din t'ate reli&iile mari. 5atada in %'rma de p'tc'ava, cala udd#isti, alc'ane in stil ra*put si m'&ul, pavili'ane puren&aleze, planul salii de ru&aciune in %'rma de cruce crestina. )adevarat ce se spune ca, privit din diverse uniuri, p'ate trecedrept templu indian, m'sc#ee musulmana sau iserica crestina./ar de ce nu va place Kaliat3

+ Am discutat de multe 'ri cu pre'tii de la Kaliat si i+am intreatde ce c'ntinua cruzimile astea, sacri%iciile de animale. 4icisacri%iciile musulmanil'r nu+mi plac. /ar la Kaliat... 4u intele&cum cineva p'ate ucide in numele !arii eite, cea pe care 'numim in acelasi timp !ama tutur'r vietuit'arel'r. Ce, tapul acelasacri%icat nu e si el c'pilul )i3 Ii '%eri zeitei sacri%iciul pr'priului eic'pil, si asta in pulic, cu tam+tam. ) un n'nsens. 4u v'resc

despre alte reli&ii. )u m+am nascut #indu. /ar t'tul a devenit 'a%acere. !ulti pre'ti au devenit putred de '&ati. reli&ia adevaratae cea mai intima. (i crestinismul mi se pare d'&matic. Iarmusulmanii, ce sa mai spun... Interesant ce s+a intamplat cand s+au in%runtat #indusii cu musulmanii. (i #indusii, treuie sa spun,erau rai. 4+' sa spun acuma ca ei erau mai cu m't0. V'reaudespre cruzimile in%aptuite de musulmani in numele reli&iei, iar eile tratau cum le tratau pe %emei, pe %ratii l'r din casa. Au aduscruzimea in casa.

+ Va intereseaza mai mult %il'z'%ia, deci3

+ !a intereseaza t'tul. /ar de %iecare data vreau sa intru in

pr'%unzimea lucruril'r. Am scris si un artic'l despre stiintam'derna, despre %izica, despre relevanta ei in $panisade. /eeemplu, despre te'ria uni%icarii. In $panisade, se v'restedespre $nul si $nicul. (unt atatea si atatea lucruri despre care amcitit si am scris7 /ar nu am ne&li*at nici'data placerea simpla de aspune ' p'veste, um'rul lucruril'r. Am scris ap'i si drame.

- Ati scris si romae.

+ T'cmai am pulicat unul. Actiunea se petrece cu 1.; de ani inurma. -e atunci, eistau d'ua tipuri de %emei. 4u, trei %emeiacare sta acasa, cea care studiaza si devine sannasi, sipr'stituata. $n tanar ne&utat'r intalneste ' %at intr+un p'rt dinBen&al. )ra tanara s'tie a altui ne&utat'r. Cei d'i isi petrec

n'aptea impreuna. )l nu p'ate uita. T'at viata cauta sa reinvieacea placere si ' cauta in patul pr'stituatel'r, dar nu ' &aseste.4e&utat'rul are ' s'tie una. -e vremea aceea nu se puteadiv'rta. Acum se p'ate.

+ ('ra dv. a scris si ea %'arte mult. /rumurile v'astre s+audespartit c'mplet dupa 19>3

+ 4u c#iar. Oricum, am c'ntinuat sa ma duc des la !'n&pu,


20/22

pentru ca didise simtea sin&ura.

- Cad%

+ /upa ce s+a casat'rit. 4ici'data n+am stiut ca avea ' parere asa

de pr'asta despre mine.

+ -'ate ca nu avea.

+ -'ate. (per...

+ (e pare, deci, ca nu r'manul lui )liade v+a despartit, ci c#iarr'manul ei...

+ -'ate ca da.

- 1-a spus ceva despre vi(ita pe care i-a $acut-o lui MirceaEliade la Chica#o! cad era ,atraa%

+ A p'vestit in carte.

+ /a.

+ Ati citit3

+ /a.

+ Cum )liade ' privea cu 'c#i &'i, ati citit3

+ /a. Ce spuneti de asta3

+ a inceput, am zis Ce, )liade 'rise30. /upa asta am inteles caera 'r in sensul ca nu ' vedea pe ea. !ulti 'ameni au zis ca a%'st urat din partea lui sa %aca asta.

- 1-a (is ceva sora dv. despre asta%

+ 4u. /upa aparitia cartii ei, relatiile n'astre s+au cam rupt.

- *titi cumva reactia sotului ei la toate acestea%

+ /a7 4+am stiut ca ea ii spusese despre t'ata p'vestea asta. Asa

scrie in r'man. (e p'ate sa+i %i spus, pentru ca el era un 'm%'arte un la su%let. /ar stiu ca mai tarziu, lui nu i+a placut ce s+aintamplat. Cand !aitrei a plecat in America.

+ /ar cand ea a scris cartea, nu a %'st neca*it3

+ Ba si&ur ca da. Cum sa nu %ie3 )ra un 'm linistit si land. Insacand ea a plecat la C#ica&'... (e vedea cat de c'l' ca asta l+a%acut sa su%ere. /upa asta, a %'st un 'm terminat. $n 'm distrus.


21/22

- "e ce credeti ca Maitreyi s-a dus la Chica#o%

+ Cred ca a vrut sa reinvie %lacara... Ce pr'stie din partea ei.

+ ('tul a murit inaintea ei3

+ /a. )ra mult mai in varsta.

+ A murit la puin timp dupa drumul ei in America3

+ /a.

+ Iar ea a murit destul de recent, nu3

+ Cu ; ani in urma.

+ /e ce a murit3

+ )ra atrana si a avut pr'leme cu inima.

+ /upa cartea ei, relatiile s+au rupt. /in cauza dv.3

+ 4u..., adica da. Ba nu, de %apt ma evita de mult timp.

+ /e ce3

+ 4u stiu, dar dupa ce m+am casat'rit a devenit cam rece. ) s'ra

mea si ' iuesc c#iar si acum. /ar ii spunea mamei ca nu mpricep la treurile casei, cum m+'i descurca la s'cru+meu in casa.Ap'i am editat un ziar. Aveam peri'dic intalniri de redactie, unde

veneau scriit'ri celeri. Citeau din 'pera l'r sau se incin&eaudiscutii pe diverse teme. 4u stiu de ce, dar dese'ri didiseaprindea si se enerva, *i&nindu+i.

+ /ar de ce nu s+au imunatatit relatiile dupa aparitia r'manuluiei3

+ Ac'l' scria ca am %'st &el'asa si rea.

+ (i v+ati in%uriat.

+ 4u c#iar... /ar i+am zis Cum p'ti scrie asa ceva3 Ce 'r sa&andeasca 'amenii despre n'i30

+ /eci pana la urma credeti ca !aitrei a scris r'manul dedra&ul...

+ 5'amei7

+ -'ate de dra&ul dra&'stei. Credeti ca, in de%initiv, iuirea ei nu a%'st atat de mare3


22/22

+ Cine p'ate sti adevarul, cand e v'ra de dra&'ste3 Cat p'atecineva iui3

+ (puneti ca n+a %'st ne%ericita.

+ 4u. A %'st c#iar %'arte %ericita. Avea ' %ire temperamentala.$ne'ri, se enerva si tipa la ceilalti. /ar avea ' putere uriasa demunca. )ra ' %emeie %'arte capaila. !ult mai capaila decatmine. A %acut ' multime de lucruri. e+a inceput si le+a dus sipana la capat. )u m+am &andit sa %ac multe, dar am renuntat peparcurs. 4u vreau sa v'resc imp'triva l'r. Cumnatul meu era un'm de'seit. (+ar %i putut %ace un r'man %'arte un despre viataei. /ar si ea si !ircea au scris acele r'mane in&r'zit'are. Au vrutsa v'reasca despre dra&'ste. /ar nu era dra&'ste..., d'ar se.As %i putut scrie un r'man de ' mie de 'ri mai un + despre ea,despre s'tul ei, despre viata l'r.

BACK
http://history.back%28%29/http://www.zboara.ro/index.phphttp://www.zboara.ro/contact.phphttp://www.zboara.ro/viata.phphttp://www.zboara.ro/cultura.phphttp://www.zboara.ro/zborul.phphttp://history.back%28%29/

Cultura-A.patrichi, Interviu Cu Chitrita Devi

Documents

Transcript of Cultura-A.patrichi, Interviu Cu Chitrita Devi