Cultivarea ciupercilor champignon

CAMPIGNON

Ioan PUIU

Chiºinãu, 2000

Cultu a ciupe cilo debãlega

Pagina 1 din 27 http://www.afaceri-ok.com

http://www.afaceri-ok.com

4

CUPRINS:

1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon). . . . . . . . 52. Spaþiul de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Pregãtirea spaþiilor de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Amenajarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Alte amenajãri necesare spaþiului de culturã . . . . . . . . . . 8Spaþii noi de culturã a ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . 9

3. Pregãtirea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Compoziþia compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Calculul necesarului de compost . . . . . . . . . . . . . . . . 11Tehnologia pregãtirii compostului . . . . . . . . . . . . . . . . 11Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire . . . . . 11Pasteurizarea dirijatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Cum sã apreciem calitatea compostului . . . . . . . . . . . . . 16Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectareacompostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Pregãtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis. . . . 17

4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. . . . . . . . . . . . 185. Acoperirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Acoperirea straturilor însãmânþate. . . . . . . . . . . . . . . . 19Principalele componente ale amestecului de acoperireºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite . . . . . . . . . . . . . 19Reþete de amestec de acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire . . . . . . . . . 20

6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiilede microclimat recomandate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Dupã însãmânþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Dupã acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22În perioada recoltãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Particularitãþile microclimatului pentru ciupercaAgaricus edulis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

7. Principalii dãunãtori care pot produce pagubeîn cultura ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

8. Recoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Sortarea ºi ambalarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . 26

Mic dicþionar explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28



5

1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon)

Descrierea ciupercii albe, crem sau brunã Agaricus bisporus,sin. Psalliota hortensis (Cook.) lange - ciupercã de bãlegar,

de strat sau ºampinion.

Ciuperca albã prezintã o valoare nutritivã ridicatã având un conþinutîn proteine de 4-5 %, hidraþi de carbon 1,4 %, vitamine (B, A, C) ºinumeroase substanþe minerale.

Ciupercile pot fi consumate ºi ca aliment dietetic deoarece nu conþinamidon iar grãsimile sunt în cantitãþi foarte reduse ºi numai sub formãcombinatã de fosfatide, lecitine, agaricine ºi ergosterile. Pe lângã va-loarea nutritivã ºi acþiunea dieteticã ciupercile sunt apreciate ºi pentrugustul lor deosebit, constituind o variaþie plãcutã ºi necesarã în alimen-taþie.

Suprafeþele cultivate cu ciuperci sunt în continuã creºtere, iar teh-nologia se aflã în perfecþionare continuã.

În Europa se realizeazã circa 60 % din producþia mondialã de ciu-perci, care se ridicã la peste 1500 mii tone anual.

Compostul pentru culturã (clasic sau sintetic) are o dublã folosire:- pentru cultura ciupercilor pe o perioadã de circa 100 de zile;- substratul uzat dupã recoltarea ciupercilor se poate folosi ca în-

grãºãmânt natural (grãdina de legume).

Datoritã faptul cã un ciclu de culturã se desfãºoarã pe o perioadãde 100 de zile, deci relativ scurt, amortizarea fondurilor investite estesocotitã printre cele mai active din sectorul vegetal.

Este ciuperca de culturã cea mai rãspânditã în þara noastrã ºi peglob, fiind ºi cel mai mult studiatã ºi prezentând un numãr mare detulpini (suºe). Indiferent de culoare prezintã douã pãrþi distincte: o parteîn substrat (îngropatã) ºi o parte aerianã.

Partea îngropatã este reprezentatã printr-un postament micelian cerezultã din împletitura hifelor crescute din miceliul însãmânþat. Din



6

aceste hife, în amestecul de acope i e iau naºte e p imo diile sau butoniide f uctifica e.

Partea aerianã sau ciuperca propriu zisã se numeºte basidiofructsau carpofor. Aceasta este formatã din: picior (stipes) ºi pãlãrie (pileus).

În þara noastrã sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoarealbã, crem ºi brunã, pretabile atât la cultura clasicã (în gospodãrii) câtºi la cea intensivã (în ciupercãrii industriale).

2. Spaþiul de culturã

Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spaþii existente dar nefolositepentru alte activitãþi sau spaþii special construite pentru înfiinþarea uneiciupercãrii.

Spaþii existente pot fi pivniþe, subsoluri ale locuinþelor, clãdiri vechi,balcoane, magazii, ºoproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite.

Pregãtirea spaþiilor de culturã

Pregãtirea spaþiilor de culturã constã în: repararea dacã este cazul aacoperiºurilor, pereþilor, pardoselii, uºilor, ferestrelor ºi astuparea gãu-rilor fãcute de rozãtoare; igienizarea spaþiului care constã în curãþireade resturi vegetale, deratizare; spãlarea cu apã curatã ºi dezinfectareacu una din soluþiile:

· sodã calcinatã 5 % (50 g sodã la l litru apã),· formalinã (40 %) soluþie cu concentraþia 2-5% (20-50 ml la 1

litru apã).Pereþii ºi pardoseala se vãruiesc, adãugându-se în zeama de var ºi

20-30 grame de piatrã vânãtã (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie.

Dezinfectarea spaþiului de culturã es eobligatorie dupã fiecare ciclu de cul urã.



7

Amenajarea spaþiului de cul ur

Se pot întâlni douã situaþii:Când spaþiul este suficient de mare (solarii, sere, depozite) cultura

se poate amplasa direct pe sol sau pardosealã. Lãþimea straturilor trebuieastfel dimensionatã încât sã permitã executarea lucrãrilor în condiþiioptime (1,40 x 1,60 m), grosimea sã fie de 25-30 cm, astfel ca pe un m2

sã se repartizeze 80-100 kg compost, lungimea stratului fiind în funcþiede spaþiul de culturã.

În spaþii mici, pentru a mãri suprafaþa utilã de culturã se pot instalarafturi sau stelaje suprapuse pe douã sau trei nivele. Rafturile pot fifixe, confecþionate din beton, sau mobile când sunt din metal (aluminiusau fier) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent.

În cazul rafturilor de beton, compostul se aºeazã direct pe parapetîn strat gros de 25-30 cm.

Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseazã lãzi de culturãde diferite tipuri.

Lãzile confecþionate din lemn au o perioadã scurtã de utilizare, deaceea se recomandã lãzile din masã plasticã sau sacii din polietilenã.Cultura în saci din polietilenã prezintã avantajul cã se poate realizadirect pe pardosealã, chiar atunci când aceasta este din pãmânt sau penivelele stelajelor. Se utilizeazã saci cu diametrul de 60-70 cm ºi grosi-mea foliei de 0,1 mm, transparenþi, pentru a se putea observa eventualeleinfecþii ºi creºterea miceliului. Cantitatea de substrat repartizatã într-un sac poate fi de 15 kg, 20 kg sau 25 kg.

În cazul folosii sacilor grosimea substratului nu trebuie sã depã-ºeascã 20-25 cm, deoarece un strat mai gros de 30-40 cm, mai ales însezonul cald poate duce la declanºarea fenomenului de autoaprindere,adicã în substratul însãmânþat temperatura putând ajunge sau chiar de-pãºi 30°C distrugând miceliul.

Dacã nu existã lãzi sau saci de polietilenã, compostul se poate aºezadirect pe raft, peste o folie de polietilenã aºternutã sub el.



8

Al e amenaj ri necesare spaþiului de cul ur

· sursa de apã curatã în interiorul spaþiului sau în apropierea lui;· canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultate dupã spãlare,

udare;· sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator ºi 24 V pentru

iluminat;· sursa de cãldurã ºi instalaþie de încãlzire sau rãcire pentru sezonul

rece sau cald;· amenajarea unei camere-tampon în faþa intrãrii, cu dimensiunea

de 2 ́ 2 m din folie de polietilenã sau din zid cu scop de paravan;· amplasarea unei lãdiþe din lemn, cu lãþimea de 60-70 cm, înãlþi-

mea de 10-15 cm, iar lungimea egalã cu lãþimea uºii de acces încare se pune rumeguº sau un burete îmbibat cu soluþie de sulfatde cupru (piatrã vînãtã) în concentraþie de 5 %;

· instalarea unui ventilator ºi a tubulãrii aferente.

În spaþiile unde cultura ciupercilor se amplaseazã de stelaje, aerisireaprin deschiderea ferestrelor ºi uºilor nu este suficientã, de aceea se re-curge la o aerisire dirijatã prin instalarea unui ventilator cu filtru special(de la institutul de Fizicã Atomicã - Mãgurele - Bucureºti) sau un filtruimprovizat pentru absorbþia ºi curãþirea aerului introdus în ciupercãrieºi unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aeruluiviciat (încãrcat cu bioxid de carbon ºi spori).

Filtru improvizat se poate realiza din douã straturi de tifon întrecare se intercaleazã un strat de vatã în grosime de 1 cm. Acest filtru seleagã la gura ventilatorului. Dupã ce se murdãreºte, se schimbã, poatefi folosit aproximativ 30 zile, acesta depinzând ºi de gradul de poluarea aerului atmosferic.

Tubulatura se confecþioneazã din tablã cu un burlan rotund sau pãt-rat, cu laturile de 20 cm lãþime iar lungimea egalã cu cea a spaþiului deculturã. Tubulatura se poate realiza ºi din folie de polietilenã cu diametrulde 20-40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeazã pe tavan, la o distanþã decel puþin 60-70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior.De-a lungul tubulaturii se deschid niºte orificii prin care pãtrunde aer



9

p oaspãt. Dimensiunea acesto deschizãtu i este de 5 ´ 5 cm, cuposibilitatea de micºo a e pânã la închide ea completã, cu ajuto ul unoºuruburi, la tubulatura din tablã ºi niºte ghemotoace din vatã curatã, latubulatura din polietilenã.

Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se insta-leazã la 10-15 cm deasupra pardoselii (1-2 buc.). În spaþiile mici situatela nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin deschiderea uºilorsau prin orificii de evacuare amplasate tot la partea inferioarã a pereþilor.

Spaþii noi de culturã a ciupercilor

Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spaþiu, îºi poateconstrui unul de dimensiunile dorite.

Amplasarea noii construcþii se poate face pe un teren solid, cu apãfreaticã la adâncime, adãpostitã de curenþi puternici de aer, la distanþãde sursele poluante, în apropierea cãilor de acces. Pentru toate zoneledin þara noastrã recomandãm construirea unei microciupercãrii îngropatesau semiîngropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferenþemici de temperaturã de la un anotimp la altul ºi între zi ºi noapte, acestediferenþe nu trebuie sã depãºeascã 3-4°C.

În continuare prezentãm schiþa unei ciupercãrii cu camera tamponla intrare ºi dimensiunile rafturilor, precum ºi distanþa între ele:

· lungimea spaþiului de culturã - 6 m;· lãþimea - 4 m;· înãlþimea - 3 m;· dimensiunea camerei tampon 2 ´ 2 m din faþa uºii de acces;· adâncimea la care este îngropatã - 1-2 m;· suprafaþa localului de culturã - 24 mp (6 ´ 4 m);· suprafaþa utilã de culturã - 37 mp;· rafturi (cu 3 nivele) - 3 rânduri:

- din care simple la pereþii laterali - 2 buc. (3,4 ´ 0,7 m);- duble la mijloc, 1 buc. (4,4 m ´ 1,4 m);

· distanþa de la pardosealã la primul raft - 0,2 m;· distanþa dintre rafturi - 75 cm (socotit ºi cu grosimea compostului

de 20-25 cm);



1 0

· aleile dint e aftu i au lãþimea de 60 cm;· aleile de la capetele aftu ilo au lãþimea de 80 cm.Împotriva umezelii, construcþia trebuie izolatã cu carton ºi smoalã.

Acoperiºul se face din plãci de azbociment, þiglã sau stuf, care asigurão bunã izolaþie contra variaþiilor de temperaturã.

3. Pregãtirea compostului

Compoziþia compostului

Pregãtirea compostului reprezintã o verigã importantã pentru reuºitaculturii ciupercilor. Pentru obþinerea unui compost de bunã calitate sefolosesc urmãtoarele materiale:

· paie de grâu (orz sau orez);· gunoi de cal cu aºternut din paie (proaspãt de maximum o lunã),

nefermentat, de culoare galbenã, conþinut 25-30 % fecale;· gunoi de pãsãri pe suport solid, format din unul din urmãtoarele

materiale: paie, rumeguº sau talaº de esenþe foioase, coji de floa-rea soarelui;

· gunoi de porc (uscat).Cea mai largã utilizare la pregãtirea compostului o au paiele de

grâu, deoarece au o elasticitate mare ºi un conþinut bogat în glucide ºisubstanþe minerale. Paiele înainte de a fi folosite se zdrobesc cu furcasau se calcã în picioare.

Materiale auxiliare· La materialele de bazã prezentate mai sus se mai adaugã:· ipsos (pentru construcþii);· îngrãºãminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree

tehnicã);· malþ (de la fabrica de bere);· sulfat cu cupru.



1 1

Calculul necesarului de compos

Necesarul de compost se calculeazã în funcþie de suprafaþa ce urmaa fi însãmânþatã, adicã câte 80-100 kg compost/m2.

De exemplu: pentru a însãmânþa 10 m2 cu ciupercã de bãlegar vomavea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. Pentru a obþine 1000kg compost trebuie sã punem la preînmuiere 500 kg material iniþialuscat (paie de grâu, gunoi de cal pe aºternut de paie, gunoi de pasãre,gunoi de porc) conform reþetei.

Tehnologia pregãtirii compostului

Pregãtirea compostului dureazã 28-30 zile ºi se face în apropierea ciu-percãriei, pe o suprafaþã betonatã pentru a împiedica infiltrarea în pãmânt amustului de bãlegar rezultat la udare. Platforma trebuie sã aibã o suprafaþãde 10 mp (pentru o tonã de compost), cu înclinare spre mijloc (cu panta de2-3 %) iar la capete sã fie prevãzutã cu 2 bazine pentru colectarea mustului.Aceastã platformã trebuie sã fie protejatã de un acoperiº (ºopron) pentru aferi compostul de uscãciune si de spãlare prin precipitaþii. În perioadelereci aceastã platformã trebui sã fie închisã cu ajutorul unor pereþi mobili -glisanþi, pentru a nu permite coborârea temperaturii sub cea de îngheþ.

Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire

Reþeta 1 (compost clasic) - pe bazã de gunoi de cal.Pentru pregãtirea unei tone de compost se folosesc500 kg gunoi de cal, care este alcãtuit din bãlegar decal ºi paie de grâu din aºternut, 70-75 %. La o tonãde compost se mai adaugã: ipsos - 25 kg, superfosfat(simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu - 7-8 kg.

Nu se recomandã pregãtirea unei can i ãþimai mici de o tonã de compost, deoarece

existã riscul ca aceasta sã nu se încãlzeascãîn procesul pasteurizãrii.



1 2

Fazele ehnologice de preg ire a compos ului

Ø Preînmuirea. Gunoiul de cal (bãlegar + paie) se aºeazã pe plat-forma betonatã sub formã de grãmadã ºi se udã cu apã zilnic cufurtunul, se taseazã. Se udã pânã când apa începe sã se scurgãde sub grãmadã. Operaþiunea dureazã 5 zile.

ØOmogenizarea (amestecarea) compostului dureazã din ziua a 6-a de la începerea pregãtirii. Dupã ce se amestecã bine compo-nentele, cu furca, din nou se aºeazã în grãmadã ºi se udã, zilnictimp de 4 zile. Aceste douã faze tehnologice fac parte din com-postarea anaerobã (fãrã aer), pentru cã se taseazã ºi se udã învederea declanºãrii fenomenului de compostare.

Ø Aºezarea la compostarea aerobã (cu aer) afânat. Compostul deia cu furca din grãmadã ºi se aºeazã afânat într-o «platformã cuurmãtoarele dimensiuni: lãþime 1,8-2 m, înãlþimea 1,7-1,8 m,iar lungimea în funcþie de cantitatea de compost.În aceastã fazã nu se mai udã ºi nu se mai taseazã. Se lasã astfel4-5 zile, dupã care încep întoarcerile. Dacã nu puteþi procuraîngrãºãmintele recomandate se pot înlocui cu uree tehnicã (40 %azot), 3 kg la tona de compost, presãratã la aºezare, deci la aceastãfazã. Tot la aºezare se pun ºi 5-6 kg ipsos.

Ø Întoarcerea compostului din platformã începe din a 15-a zi dela momentul declanºãrii pregãtirii compostului. Se fac 4-5 în-toarceri la intervale de 3-4 zile. La primul întors se administreazã5-6 kg ipsos, la al II-lea ºi la al III-lea se adaugã ipsos ºi îngrãºã-minte, câte 3-4 kg. Întorsul IV se executã atunci când paiele nus-au înnegrit ºi nu se rup uºor. Întorsul se executã cu furca, practicse mutã vechea platformã alãturi, pãstrându-i dimensiunile înaºa fel încât gunoiul de la capete sã se aºeze în interiorul noiplatformei. Cantitãþile mari de compost se întorc mecanizat cumaºini de vânturat, întors ºi format platforme. La întorsul al III-lea se recomandã aplicarea prin împrãºtiere a unui kg de sulfatde cupru (piatrã vînãtã) la tona de compost.



1 3

Pent u dezinfecþie se poate folosi Fo malinã, soluþie în concen-t aþie de 2-3 % cu ca e se st opesc ma ginile platfo mei ºi pa -doseala din beton, înainte de aºezare. Ca pesticide se pot utilizaBenlate 0,2 %, care prezintã acþiune fungicã ºi acaricidã, precumºi Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substanþe se stropeºteplatforma la întorsul al IV-lea.

Ø Pasteurizarea naturalã. Dupã ultimul întors în platforma de com-post se fac niºte canale de aerisire, cu burlane perforate pentruevacuarea aerului încãlzit din interior. Platforma în întregime seacoperã cu folie de polietilenã pentru o perioadã de 48 ore. Secontroleazã temperatura în interior (trebuie sã ajungã la 65-72°C).

Reþeta 2 (compost mixt) pe bazã de paie, gunoi deporc ºi gunoi de pãsãri.Pentru a obþine o tonã de compost se vor folosiurmãtoarele materiale:· gunoi de porc - 250 kg;· gunoi de pãsãri - 100 kg;· paie de grâu - 150 kg.La cestea se vor mai adãuga 2 kg de uree la aºezareºi 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors.

Fazele tehnologice de pregãtire a compostului

Ø Preînmuierea se face ca la reþeta 1 ºi dureazã 12 zile.Ø Omogenizarea la preînmuiere se face în cea de a 6-a zi de la

primul udat. Cele 3 materiale se amestecã bine apoi se aºeazã ºise taseazã, dupã care se udã în continuare încã 6 zile.

Ø Aºezarea la compostarea aerobã se face în cea de a 13-a zi ºiconstã în afânarea materialului. Se adaugã ureea.

Ø Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile, într-un numãr tot de 3-4. Se adaugã ipsos la fiecare întors.

Ø Pasteurizarea naturalã este identicã cu cea prezentatã la reþeta 1.



1 4

Reþeta 3 (compost sintetic) pe baz de paie ºi gunoide p s ri. Pentru obþinerea unei tone de gunoi suntnecesare:- paie de grâu - 350 kg;- gunoi de pãsãri - 150 kg.La aceste componente se mai adaugã: malþ - 50 kg,uree tehnicã - 7 kg ºi ipsos - 20 kg.

Fazele tehnologice de pregãtire a compostului

Ø Preînmuierea se face, de asemenea pe o suprafaþã betonatã ºidureazã 1-2 zile.

Ø Aºezarea compostului în platforma de preînmuiere. Compostulse aºeazã în formã dreptunghiularã cu lãþimea de circa 2 m ºiînãlþimea de 1-1,5 m; se udã zilnic iar mustul se recirculã timpde 7 zile. În ultima zi de preînmuiere se adaugã jumãtate dincantitatea de uree (3,5 kg). Se taseazã.

Ø Omogenizarea compostului în platforma de preînmuire - 1 zi.Se mai udã în continuare 4 zile, iar în cea de a 4-a zi se maiadaugã cealaltã jumãtate de uree ºi se taseazã.

Ø Aºezarea la compostarea aerobã. Prin aceastã lucrare compostulse va aºeza afânat cu furca, fãrã a se mai tasa, deci se desfaceplatforma anterioarã ºi se aºeazã dupã dimensiunile clasice: lã-þime 1,8-2,0 m, înãlþime 1,7-1,8 m ºi lungimea cît este necesar.

Ø Executarea întoarcerilor. Se executã la intervale de 3-4 zile, înnumãr de 4. La întoarcerea 1 ºi 2 se adaugã malþul ºi ipsosul.

Ø Pasteurizarea naturalã se face asemãnãtor ca la reþetele anterioare.

Pasteurizarea dirijatã

Pentru ciupercãriile mari de peste 1000 mp se adaugã compost sin-tetic, aplicându-se în mod obligatoriu pasteurizarea termicã pe bazã deabur. Acesta se face cu scopul de a distruge dãunãtorii ºi unii agenþipatogeni. Mare parte din aceºtia sunt distruºi la temperatura de 55-60°C dacã se menþin 12-16 ore în condiþii de umiditate de 70-72 %.



1 5

Pasteu iza ea di ijatã se executã înt -un tunel special const uit dinbeton, cu izolaþie ºi p evãzut cu instalaþie de di ija e a abu ului p ecumºi o ventilaþie pentru introdus aer proaspãt ºi recircularea aburului ames-tecat cu aerul. Compostul se introduce în tunel, aºezat vrac, pe o înãlþimede 1,5-2,0 m, se închid uºile cât mai ermetic, se monteazã termometrede la distanþã în câteva puncte în compost ºi în aer ºi se deschide venti-laþia de recirculare.

Pasteurizare decurge în 4 etape:

Etapa 1. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 30-40°C, timp de 2-3 ore, prin recircularea a 200 mc aer/tonade compost;

Etapa 2. încãlzirea compostului se face pânã la 55-57°C, timp de10-12 ore;

Etapa 3. pasteurizarea propriu-zisã la temperatura de 57-58°C ºidureazã 10-24 ore. În timpul pasteurizãrii se va evita de-pãºirea temperaturii maxime din compost de 60-62°C,deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utileºi actinomicete;

Etapa 4. fermentaþia dirijatã, dureazã 5-6 zile ºi se realizeazã la 2praguri de temperaturã. La început aceasta se scade treptatde la 58-60°C pe parcursul a 10 ore, pânã la valori de 54-55°C ºi se menþine 3 zile. La al doilea prag se scade tem-peratura la 45°C pentru o perioadã de 24-48 ore, dupãcare aburul se opreºte, se deschi uºile, se menþine ventilaþiacu aer proaspãt introdus prin filtre, în scopul rãciriicompostului ºi transferarea lui în ciupercãrii pentruînsãmânþat.



1 6

Cum s apreciem cali a ea compos ului

- Gradul de umiditate al compostului. Umiditatea optimã a com-postului trebuie sã fie cuprinsã între 63-65 %. Conþinutul în apãal compostului se poate verifica luându-se în mânã compost bun,se strânge puternic ºi dacã nu curge apã printre degete dar mânase umezeºte, compostul are umiditate optimã.

- Culoarea caracteristicã este cafeniu-închis.- Textura - elasticã. Dacã prin strângerea în mânã nu se face bolo-

van ºi nu se lipeºte de mânã înseamnã cã compostul este bun.- Paiele sã se rupã cu uºurinþã.- Mirosul sã fie a pâine coaptã, în nici un caz de amoniac.- Sã conþinã actinomicete adicã microorganisme mineralizante ca-

re îºi manifestã prezenþa prin apariþia unor pete cenuºii-albicioasepe marginea platformei de compost.

- Reacþia chimicã sã fie uºor alcalinã, cu pH cuprins între 7,2-7,6.Reacþia acidã nu este favorabilã culturii ciupercilor.

Alte sfaturi practice privind obþinereasau corectarea compostului

· iarna, la preînmuiere se poate folosi apã caldã;· vara, pentru o bunã aerisire a compostului, acesta se poate aºeza

pe capre de lemn;· dacã compostul prezintã miros de amoniac, se vânturã cu furca

înainte de a fi introdus în spaþiul de culturã;· dacã are reacþie acidã, i se mai adaugã ipsos;· dacã este prea umed ºi reacþia lui nu mai permite adãugarea de

ipsos, se vânturã cu furca;· pentru compostarea aerobã, dacã este uscat se mai adaugã apã

sau must de gunoi, însã cu foarte multã grijã.



1 7

Preg irea compos ului pen ru ciuperca Agaricus edulisprezintã unele particularitãþi

Pentru însãmânþarea unei suprafeþe de 10 mp este necesarã o canti-tate de compost de 7-8 kg (700-800 g/mp).

În vederea obþinerii unei tone de compost se utilizeazã:- gunoi de cal pe suport de paie - 400 kg;- adaos de paie de grâu (12-15 %) - 60 kg.

Fazele tehnologice de pregãtirePreînmuirea se face timp de 12-14 zileCompostarea aerobã dureazã 16-18 zile, timp în care se executã

15 întoarceri, pentru a rezulta un compost bine fermentat, de culoarebrunã-negricioasã.

Aprecierea calitãþii:§ fãrã miros de amoniac;§ pH-ul 7,5-8,0;§ umiditatea 62-65 %;§ paiele sã se rupã uºor.

Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de culturã sunt iden-tice cu cele întâlnite la ciuperca Agaricus bisporus.



1 8

4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp.

Însãmânþarea se executã direct în ladã, sac, pe patul aºezat pe stelajsau pe pardosealã.

Dupã introducerea compostului în local, se lasã 24 sau 48 ore pentrua se rãci. Temperatura în interiorul compostului nu trebuie sã depãºeascã27-28°C. Pentru a asigura rãcirea, compostul poate fi amestecat cu mânasau cu furcile.

Norma de miceliu la ciupercile de bãlegar este de 700-1000 g (0,7-1,0 kg) la 100 kg compost, repartizat uniform pe un mp. nainte deefectuarea însãmânþãrii se opreºte o cantitate de 100 g miceliu din fiecarekg, care se împrãºtie la suprafaþa straturilor gata însãmânþate (miceliude control).

Însãmânþarea propriu-zisã constã în introducerea miceliului în com-post. Miceliul se mãrunþeºte cu grijã cu mâna curatã ºi se împrãºtie(jumãtate din cantitate) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate decompost cu mâna ºi se întoarce introducând miceliu în interior. Se îm-prãºtie apoi alt strat de miceliu ºi se repetã operaþia, dar mai adânc pânãla fundul recipientului. Se niveleazã apoi stratul ºi se taseazã uºor cu odriºcã de lemn ºi se împrãºtie miceliul de control.

Dupã încheierea însãmânþãrii se acoperã straturile cu hârtie tip ziar(absorbantã) nu lucioasã, nici prea groasã ºi nici prea subþire. Aceastãhârtie se menþine în permanenþã umedã, prin stropiri fine, zilnice saumai des, totdeauna pe suprafaþã efectuându-se în acelaºi timp ºi trata-mente preventive cu Formalinã, Decis sau Sulfat de cupru. Hârtia semenþine pe straturi timp de 7-8 zile, dupã care se îndepãrteazã ºi seaplicã amestecul de acoperire. Dupã însãmânþare ºi acoperire cu hârtie,în ciupercãrie se menþine o curãþenie strictã, se amplaseazã termometreîn aer ºi în substrat, pentru urmãrirea temperaturii.



1 9

5. Acoperirea

Acoperirea straturilor însãmânþate

Acoperirea straturile se executã la 7-8 zile de la însãmânþare. Dacãse întârzie peste 10 zile, producþia scade proporþional cu numãrul dezile întârziate. Lucrarea se poate executa ºi imediat dupã însãmânþat,eliminându-se utilizarea hârtiei. Acoperirea straturilor însãmânþate seface cu un amestec de materiale având ca bazã turba, iar în lipsa acesteia,pãmântul de þelinã.

Principalele componente ale amestecului de acoperireºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite

· Turba (poate fi neagrã sau roºie) sã fie fibroasã, sã nu prezinteexces de umiditate (sã fie ca un pãmânt jilav). Dacã este preaumedã, se usucã, se mãrunþeºte ºi se cerne (particulele sã nuaibã dimensiuni mai mari de 5 mm).

· Nisipul. Se recomandã nisipul calcaros, deoarece are capacitatemare de reþinere a apei. Se folosesc în amestec cu alte materiale,iar dacã conþine pietre mari, se cerne.

· Pãmântul de þelinã. Se preferã pãmântul din lucerniere, se de-coperteazã solul de deasupra solului pe o adâncime de 20-30cm, se mãrunþeºte ºi se cerne.

· Piatra calcaroasã. Se va evita pe cât posibil folosirea pietreicolorate, preferând piatra de culoare albã sã nu murdãreascã ciu-percile cu oxizii conþinuþi. Se foloseºte numai în amestec.

· Perlitul este o rocã sticloasã formatã în medii acvatice. Binemãrunþit poate fi inclus în alcãtuirea unui amestec de acoperirecurat.



2 0

· Perlit expandat sau pe liflo . Este obþinut din tuful vulcanic p int ata e te micã, P ezintã g anule cu diamet ul de 3 mm, folositpentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate datoritãcapacitãþii de reþinere a apei. Se poate folosi în amestec cu turbãsau chiar singur.

Reþete de amestec de acoperire

Reþeta pe bazã de turbã

Reþeta pe bazã de pãmânt de þelinã

Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire

Dupã ce a fost aleasã reþeta convenabilã se trece la amestecareacelor 2-3 componente. Dacã sunt uscate se umezesc, dupã care se adaugãcreta furajerã ºi se amestecã din nou ºi se dezinfecteazã. Unde existãposibilitãþi se executã o dezinfectare termicã (cu abur la temperaturade 60°C timp de 5-6 ore). În cele mai frecvente cazuri în cultura clasicãse practicã dezinfecþia chimicã a amestecului cu Formalinã (concentraþie40 % s.a.). Pentru 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalinã.Dacã amestecul nu a fost umezit Formalina se dilueazã cu apã în pro-porþie de 1/1 sau 1/2. Se stropeºte grãmada ºi se lopãteazã pânã sefoloseºte toatã cantitatea de soluþie chimicã, dupã care se acoperã cu o

Reþeta 1 Reþeta 2turbã - 3 pãrþi turbã - 3 pãrþinisip - 1 parte piatrã calcaroasã - 1 parte

cretã furajerã - 5 % cretã furajerã - 5 %.

Reþeta 3 Reþeta 4• pãmânt de þelinã - 3 pãrþi• nisip - 1 parte• praf de cãrbune - 2 pãrþi

• pãmânt de þelinã - 3 pãrþi• nisip - 1 parte• cretã furajerã - 10 %

Nisipul nu trebuie sã depãºeascã 25 % din volumul amestecului



2 1

folie de polietilenã ºi se lasã 8-10 zile. Înainte de a fi folosit amesteculse lopãteazã pânã când dispa e mi osul de Fo malinã.

Tehnica acoperirii. Se strâng hârtiile ºi se verificã dacã incubareamiceliului a decurs fãrã apariþia de infecþii cu diferite mucegaiuri (verzi,negre, cenuºii, roºii). Dacã se constatã astfel de infecþii se îndepãrteazãzonele de substrat pe o adâncime de 1-2 cm, iar locul respectiv se de-zinfecteazã chimic cu soluþie de Formalinã, 2 % (cu ajutorul unui tamponde vatã sau tifon) ºi se prãfuieºte cu un fungicid 1-2 g/mp (Zineb, Pero-zin). Se aºeazã amestecul în grosime de 2,5-3,5 cm, se niveleazã. Veri-ficarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul arãtãtor,care se introduce în amestec - trebuie ca prima falangã a degetului sãintre complet în amestec. Dupã încheierea lucrãrii, în spaþiu de culturãse face un tratament preventiv cu Formalinã, în concentraþie de 1 %peste tot. Pe o suprafaþã de 1 mp de culturã se utilizeazã 300-500 mlsoluþie, iar în restul spaþiului pânã se umezeºte totul.

Unde existã posibilitãþi, amestecului de acoperire i se fac urmãtoa-rele analize chimice:

- pH-ul 7,2-7,6 (dacã este acid se va corecta cu cretã)- conþinutul în calciu activ 5-10 %, pentru reþinerea apei;- conþinutul în azot organic 0,18 %;- fãrã conþinut în mangan sau fier;- umiditatea 67-70 .

6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperciºi condiþiile de microclimat recomandate

Dupã însãmânþare

Temperatura trebuie menþinutã la 20-24°C pentru a realiza incubarea.Diferenþele între zi ºi noapte sã nu fie mai mari de 3-4°C. Menþinereaîntre limite normale a concentraþie de bioxid de carbon (CO2), a aeruluidin spaþiul de culturã. Aceste limite sunt cuprinse între 0,03-0,1 %.Dacã aceastã concentraþie este mai mare de 0,5 %, dezvoltarea ºi fruc-



2 2

tifica ea ciupe cilo este stânjenitã sau chia op itã ºi cultu a poate ficomp omisã. Sistemul de ventilaþie t ebuie sã fie de 0,5-1 mc ae /o ã/mp de culturã. Umiditatea relativã a aerului trebuie menþinutã la 85 %.Hârtia cu care sunt acoperite straturile trebuie sã fie permanent umedã,prin pulverizarea finã a apei. Dacã hârtia s-a rupt, din diferite cauze, seînlocuieºte în totalitate pe sacul sau lada respectivã. Se menþine, deasemenea udã ºi pardoseala din ciupercãrie. Pentru udat se foloseºteVermorelul pentru pulverizarea finã a apei.

Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompaKalimax. Dacã nu apar atacuri de boli ºi dãunãtori de la însãmânþatpânã la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalinã 0,5-1 % (2 tratamente la interval de 5-6 zile) ºi 1-2 tratamente cu Nogos 0,2 %.Cantitatea de apã pentru stropit, precum ºi de soluþie pentru tratamentenu trebuie sã depãºeascã 100 ml/mp de culturã, aplicatã o singurã datã.

Dupã acoperire

Temperatura în spaþiul de culturã se scade la 18-20°C, umiditatearelativã a aerului trebuie sã fie de 85 %, prin menþinerea amesteculuide acoperire ºi a pardoselii permanent umede. Ventilaþia se mãreºte la1-2 mc aer/orã/mp. Cantitate de apã la stropire sau tratament se menþineîn limitele de 50-100 cmc/mp de culturã.

Dupã aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii începesã pãtrundã în amestecul de acoperire, iar dupã 10-12 zile încep sã seformeze fructificaþiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupã 18-20zile de la acoperirea straturilor ºi dupã 30-34 zile de la însãmânþare. nfaza în care începe formarea primelor fructificaþii, temperatura trebuiesã fie de 16-18°C. Dacã aceastã condiþie nu este îndeplinitã, ciupercileapãrute se înmoaie, pier, apar din ce în ce mai puþine ºi cultura se poatecompromite.

Ciuperca Agaricus bisporus preferã temperaturã scãzutã, chiar pânãla 10°C, iar ciuperca termofilã Agaricus edulis se dezvoltã la un optimde temperaturã de 24-26°C. De la acoperire pânã la apariþia primelorfructificaþii se fac tratamente cu Formalinã, 5 %, Nogos 0,2 %, intercalatla interval de 4-5 zile.



2 3

În perioada recol rilor

Temperatura se menþine pe cât posibil la pragul de 15-17°C (min.10-12°C ºi max. 19°C). Umiditatea relativã a aerului de 80-95 %, corelatãcu temperatura din local.

Ventilaþia va fi de 1-2 mc aer/orã/mp de culturã la 8-10-12 m3 aer/mp,dar viteza aerului nu trebuie sã fie mai mare de 0,3 m/sec. Verificareaacestei viteze se realizeazã cu ajutorul unei lumânãri aprinse. Cândviteza aerului este sub 3 m/sec, flacãra nu pâlpâie.

Când ventilaþia este insuficientã piciorul ciupercii apãrute se alun-geºte, iar pãlãria rãmâne micã în diametru ºi se deschide prematur, scã-zând valoarea comercialã. Tot în cazul unei ventilaþii insuficiente, pesuprafaþa straturilor de culturã îºi fac apariþia diverse mucegaiuri, favo-rizate însã ºi de umiditatea excesivã.

Din momentul apariþiei ciupercilor nu se mai fac tratamente cusubstanþe pesticide. Dacã acest lucru se impune în mod absolut obliga-toriu, se recolteazã toate ciupercile ºi se aplicã tratamentul recomandat.

Datoritã faptului cã în sistem gospodãresc se utilizeazã compostclasic, cu pasteurizare naturalã, în culturã apar musculiþele negre (Pho-rideae) care se combat cu Decis 1 %, Karate 0,2 % sau cu Dimilin 0,15-0,2 %. Preventiv între valurile de culturã se fac tratamente cu Formalinã0,5 %.

Alte lucrãri care se executã în perioada recoltãrii sunt:Plivitul butonilor ºi ciupercilor bolnave. Operaþia se executã cu

vârful unui cuþit. Golurile rãmase goale se acoperã cu amestec de aco-perire. În cazul în care amestecul s-a terminat se va face altul dupãaceeaºi reþetã, dezinfectat, în cantitate suficientã pentru a ajunge petoatã perioada recoltãrii de 45-50 zile.



2 4

Par iculari þile microclima uluipentru ciuperca Agaricus edulis

În þara noastrã este recomandatã pentru sezonul cald tulpinaamelioratã 303 de Agaricus edulis, de culoare albã.

Cultura clasicã în sistem gospodãresc· Pentru însãmânþat se foloseºte o normã mai redusã de miceliu

de 0,6-0,7 % (600-700 g la 100 kg compost).· Incubarea. Temperatura optimã în localul de culturã de 25-28oC,

necesarul de aer va fi de 0,5-1 mc/orã/mp, iar umiditatea relativãa aerului 95-100 %. Stropitul hârtiilor se face la 1-2 zile. n pri-mele 15 zile de la însãmânþare nu este obligatorie ventilaþia di-rijatã.

· Dupã acoperire. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3,5-4 cm.Temperatura optimã va fi dirijatã între 23-25oC, ventilaþia de 2-3 mc aer/orã/mp în primele 10 zile, cu o funcþionare de 15 minutepe orã, mãrindu-se treptat la 30 minute ºi un necesar de 5-6 mc/orã/mp. Concentraþia de bioxid de carbon în localul de culturãpoate fi de 0,2-0,3 %, deci mai ridicatã de câteva ori decât laAgaricus bisporus.Umiditatea relativã a aerului se menþine la 95-100 %.

· Recoltarea. Se întinde pe o perioadã de 80-100 zile, incluzând6-7 valuri de ciuperci.

Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistentã la atacul unor boliproduse de virusuri, bacterii, ciuperci parazite decât ciuperca Agaricusbisporus.



2 5

7. Principalii dãunãtori care pot producepagube în cultura ciupercilor

Dãunãtorul C nd apare Cum se manifestã CombatereaI. Diptere

1. Sciaria Fenestralis(Þinþarul ciupercilor)(Sciaridae)

˛nainte ºi dupãintrare n fazade recoltare aculturii

• Muºte mici, brune,cu o singurãpereche de aripi

• Aer filtrat n localul deculturã

• Dezvoltare ou-adult25-35 zile

• Prãfuirea cu Detox, Lin-datox, Dipterex a margi-nilor platformelor decompost (1 gr/mp)

Larvele cu capul negruatacã miceliul ºi butoniicare se nmoaie

• Dezinfectarea termicã aamestecului de acoperire

2. Megaselia NigraMegaselia Halterale(Muºtele ciupercilor)(Phoridae)

Identic • Muºte de cca. 3mm, gheboase

• Fumegarea spaþiului deculturã cu Bladafum � 1capsulã la 300 m3, saucu ORGA-KAS aerosili1 flacon la 2000 mc.

• Larvele sunt maimici ca cele de laSciaridee

• Sapã galerii în inte-riorul ciupercilor

• Stropiri periodice cuNOGOS 0,2 % imediatdupã acoperire pînã laformarea butonilor lasuprafaþa patului, laintervale de 5-6 zile (lacare se referã?)

Dezvoltarea ou-adult 4-8 sãptãmîni

Mycophila Fungicola(Muºtele cecid)Cecydomydae

Identic • Musculiþe mici deculoare gãlbuie cuantene mici ºi roze.

• Dezinfectarea termicã aspaþiului de culturã,nainte de evacuarea

compostului uzat ºinainte de umplere

• Larvele sunt maimici ca cele de laSciarida

• Se nmulþesc foarterepede (sexuat ºipodogenezã)

• ˛ncorporarea n compostn timpul nsãmînþãrii a

50-100 ppm. BIRLANEº.a. granule de 10% re-venind 50-100 gr/mp.

• Distrug miceliul ºimugurii de fructifi-care



2 6

8. Recoltarea

Ciupercile apar în 5-6 valuri, fiecare val având 3-5 recoltãri la in-terval de 2-3 zile.

Recoltatul ciupercilor se executã manual sau mecanizat. Tehnicarecoltãrii manuale constã în desprinderea prin rãsucire cu mâna dreaptãiar cu mâna stângã se þine buchetul pentru a nu se smulge. Dacã într-unbuchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face eºalonat. Se desprindcu atenþie ciupercile gata de recoltat, astfel ca sã nu fie deranjate celecare rãmîn în continuare. Dupã ce s-au recoltat toate ciupercile din buchetse scoate cotorul cu cuþitul.

Momentul optim de recoltare este atunci cînd voalul este suficientde întins ºi nu a început sã se rupã, iar mãrimea pãlãriei este maximã,în funcþie de caracterele tulpinii cultivate. Înainte de recoltare nu se facstropiri cu apã.

Pentru conservare ciupercile se recolteazã în faza de butoni cu di-mensiunea de 1-2 cm.

Randamentul în cultura ciupercilor în sistem clasic este de 8-10 kgciuperci la 100 kg substrat însãmânþat.

Sortarea ºi ambalarea

Se face calibrarea ciupercilor dupã mãrimea diametrului, pe calitãþicomerciale þinînd cont ºi de aspect, de deschiderea pãlãriei, dimensiuneapiciorului.

Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã

În ciupercãriile cu flux continuu, înainte de golirea spaþiului deculturã se face dezinfectarea termicã a compostului uzat, prin injectareaaburului direct în încãpere ºi menþinerea compostului uzat la 60-70°Ctimp de 12-24 ore, urmat de rãcire ºi numai dupã aceea se face golirea.



2 7

În spaþiile sezonie e, unde nu u meazã din nou cultu a de ciupe ci,se ecomandã dezinfecta ea chimicã a sup afeþei amestecului de aco-perire ºi lãzilor prin stropire cu soluþie de sulfat de cupru 4-5%, sodãcausticã 10% sau formalinã 4-5% ºi numai dupã aceea sã se executegolirea.

În alte spaþii (pivniþe, magazii, grajduri, etc) dezinfectarea se poaterealiza cu orice produs eficace.

Compostul uzat se transportã ºi se depoziteazã într-o platformã lao distanþã mai mare de spaþiul de culturã a ciupercilor. Acesta poate fifolosit imediat la fertilizarea solului în cîmp pentru culturile horticole,sau pãstrat timp de 2-3 ani ºi prelucrat de mai multe ori, pentru a fifolosit la fertilizarea solului în sere sau pentru producerea rãsadurilorde legume în amestec cu turbã ºi compost forestier. Nu se recomandãfolosirea în sere a compostului uzat proaspãt scos de la culturã, datoritãconþinutului ridicat de sãruri totale rãmase de la ciuperci, care pot ajungela concentraþii de 1-2%, fiind nocive plantelor verzi, numai atunci cîndcompostul uzat este dezinfectat termic.



2 8

Mic dicþionar explicativ

Pardosea Podea

Deratizare A stîrpi ºoareci sau ºobolani prin otrãvire cusubstanþe chimice

Parapet Perete (de înãlþime micã) din piatrã, lemn, metal etc.

Declanºare A se stîrni, a se porni

Exhaustoare Ventilator folosit la evacuarea forþatã a gazelordin aer dintr-o încãpere

Viciat Stricat, infectat

Tubulatura Ansamblu de þevi care comunicã între ele sau carefac parte dintr-un sistem tehnic

Orificiu Deschidere, gaurã

Freaticã (Despre ape) care alimenteazã izvoarele, fîntînile etc.

Talaº Aºchii lungi, subþiri ºi rãsucite care se desprind laprelucrarea cu rindeaua sau cu alte unelte cu tãiaº lat

Ipsos Ghips

Malþ (De la fabrica de bere) Produs obþinut din boabe decereale (mai ales de orz) încolþite, uscate ºi mãcinate,folosit la fabricarea berii sau spirtului

Glisant (Despre o suprafaþã) Pe care poate aluneca un corp,alunecãtor



2 9

Tasare Îndesa e, cufunda e

Vrac Mod de depozitare ºi de transport în grãmezineordonate ºi fãrã ambalaj al unor materiale sub formãpulbere, granule sau bucãþi

A lopãta A întoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea ºirãcirea lor

A eºalona A repartiza, a împãrþi, a diviza

Omogenizarea Amestecarea



Cultivarea ciupercilor champignon

Documents

Transcript of Cultivarea ciupercilor champignon