Culegere de Teste Pt Elevi 2014

8/19/2019 Culegere de Teste Pt Elevi 2014

1/101

CULEGERE DE TESTE

MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-ULNotati cu “adevarat !au “"a#!$ e%u%turi#e de &ai 'o!:

1(1( Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. A)(Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.

*(Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.4(Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.+(Dispneea Chenes!"to#es se intalneste in coma diabetica.,(Dispneea $ussmaul este intalnita in coma uremica.(Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca..(Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare./(Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.10( Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.

)(%.Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.&.Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.

'.Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.(.Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.).*ipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.+.nsomnia este nevoia brusca de somn.-.Afectiunile cardio!respiratorii produc dificultate in adormire..Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul..Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.%0. 1enopauza este responsabila pentru starile de insomnie.

*(%. nfectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.&. 2ipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.'. 2ipertermia poate fi cauzata de afectarea 3landelor sudoripare.

(. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.). "tresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.+. 4radipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste % respiratii/min. la adult.-.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.. 2ematemeza este varsatura alimentara.. 1elena este prezenta in hemora3iile di3estive superioare.%0. 5nurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de '!+ ani.%%. 2iperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.%&. 2emiple3ia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.%'. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.%(.Pozitia 6o7ler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului de %0!%)cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului.%). Termore3larea permite mentinerea echilibrului dintre termo3eneza si termoliza prin centrii termore3latoridirijati de sistemul endocrin.%+. Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.%-. 8raficul pulsului este notat cu culoare rosie.%. 5tapa san3uina a respiratiei asi3ura transportul oxi3enului intre plamani si tesuturi si a dioxidului decarbon de la tesuturi la alveolele pulmonare.%. Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofa3iene.&0. Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.

A!ociati %otiu%i#e di% co#oa%a “A cu ce#e di% co#oa%a(1(A

1 Ta2i3%ee a( Rit& re!3irator rar

) radi3%ee ( Cic#uri re!3iratorii i%ver!ate* Di!3%ee 3aro5i!tica c( Re!3iratie a6o%ica4 Di!3%ee auc2ut d( Acce!e re!3iratorii re3etate 7iua8%oa3tea+ Di!3%ee iot e ( Cre!terea "recve%tei re!3iratorii

%


2/101

"( Re!3iratie caracteri7ata 3ri% a#ter%a%ta di%tre 3o#i3%ee !i a3%ee)(

1( A%ore5ie a( Foa&e e5a6erata$ "ara co%tro#)( u#i&ie ( Stare de %utritie %e!ati!"acatoare*( 9o#i"a6ie c( Nevoia e5ce!iva de a &a%ca cu a!e%ta !e%7atiei de

!atietate4( Ma#%utritie d( S#aire e5tre&a i% "a7a ter&i%a#a

+( Ca!e5ie e( Di&i%uarea !au a!e%ta 3o"tei de &a%care "( Di"icu#tatea de a i%62iti(*(

A 1 I%!o&%ie cro%ica a( Cau7ata de 3ro#e&e a"ective) I%!o&%ie #a ador&ire ( 9er!i!ta &ai &u#t de * #u%i* I%!o&%ie reactio%a#a c( Cau7ata de ad&i%i!trarea u%or tra%c2i#i7a%te4 I%!o&%ie &edica&e%toa!a d( Tre7iri &u#ti3#e i% 3artea a doua a %o3tii+ I%!o&%ia tre7irii 3recoce e( Trec &ai &u#t de *0 3a%a #a ador&ire

"( Nevoia de !o&% %eoi!%uit de #u%6a(4(

A 1 ;i3er3ire5ie a( *,< - *


3/101

a.cresterea numarului de mictiuni b.suprimarea secretiei urinarec.scaderea cantitatii de urina sub )00 ml/&( ored.cresterea cantitatii de urina peste )00ml/&( ore+.ncapacitatea vezicii urinare de a!si elimina continutul se defineste ca fiind9a. retentie de urina

b.oli3uriec.insuficienta renala cronica

d.anurie-.Tulburare de emisie urinara este9a.pola#iuria

b.poliuriac.hematuriad.oli3urie.Nicturia este9a.inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa incursul noptii

b.senzatia de mictiunec.lipsa urinei in vezica urinarad.prezenta san3elui in urina

.ncontinenta urinara reprezinta9a.incapacitatea vezicii urinare de a!si 3oli continutul b.eliminarea involuntara a urineic.mictiuni involuntare nocturned.suprimarea secretiei urinare%0. Pola#iuria este definita ca9a.mictiuni frecvente in cantitati mici

b.cresterea diurezei peste '000 mlc.imposibilitatea de a urinad.mictiuni involuntare nocturne%%. Poliuria reprezinta9a.cresterea concentratiei acidului uric in san3e

b.tulburare de emisie urinarac.tulburare a diurezeid.cresterea diurezei peste '00 ml%&. Tulburarile de emisie urinara sunt9a.disuria, nicturia, pola#iuria

b.poliuria, anuria, hematuriac.pola#iuria, izostenuria, 3licozuriad.pola#iurie, anurie, 3licozurie%'. ;educerea diurezei sub )00 ml ml in &( ore se numeste9a.poliurie

b.anuriec.oli3uried.pola#iurie%(. 1ictiunea dureroasa se numeste9a.poliurie

b.oli3uriec.anuried.disurie%). Prezenta san3elui in urina reprezinta9a.hematemeza

b.hemiple3iec.hemoptizied.hematurie

%+. ;espiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte9a. sete de aer b.sete de apac.ambele

'


4/101

d.limba umeda%-. Tahipneea este cauzata de9a. suprafata respiratorie marita

b.suprafata respiratorie redusac. efort intelectuald.administrarea unui re3im bo3at in proteine%. 6recventa respiratorie in bradipnee este de9a.%+ : % resp./min.

b.%& : %+ resp./min.c. : %& resp./min.d.&0 ! &) resp/min.%. Dispneea in patru timpi se numeste9a.4auchut

b.Chenes!"to#esc.4iotd.$ussmaul&0. Dispneea matinala este cauzata de9a


5/101

c. incapacitatea de a intele3e cuvinte scrise d. incapacitatea de a memora&. Combaterea insomniei se poate face prin9a.in3erarea de lapte cald cu miere, seara la culcare

b.aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcarec.administrarea unui ceai diuretic seara la culcared.aplicarea unor comprese reci pe frunte'0. 2ipertermia reprezinta9

a.scaderea temperaturii corpului sub limita normala b.cresterea temperaturii corpului peste limita normalac.ambeled.cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale'%. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atin3e valoarea de9a.(0@ C

b.'@ Cc.'@ Cd.'-,) C'&. 2ipertermia poate fi insotita de9a. limba umeda

b.frison sau senzatie de fri3

c.stare 3enerala bunad.starea de malnutritie''. =r3anul principal al termo3enezei, in etapa de stationare, este9a.inima

b.rinichiulc.ficatuld.plamanul'(. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate9a.sa aplice comprese reci la extremitati

b.sa administreze un re3im alimentar bo3at in proteinec.sa administreze un re3im alimentar bo3at in lipided.sa administreze lichide fierbinti

'). Diareea se manifesta prin9a.scaderea secretiei intestinale

b.scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichidec.oprirea tranzitului intestinald.accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi'+. Diareea poate fi determinata de administrarea de9a.antibiotice

b.mucila3iu de orezc.zeama de morcovid.antidiareice'-. n timpul diareei9a.creste reabsorbtia intestinala

b.scade secretia intestinalac.creste peristaltismul intestinald.se opreste tranzitul intestinal'. Numarul scaunelor in holera este de9a.%0 : &0/zi b. 0 : %00/zi c. &) : ')/zi d. %00 : %&0/zi'. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de9a.&0 : '0/zi b.&) : ')/zi c. '0 : (0/zi d. +! scaune /zi(0. 5nterocolita se manifesta printr!un numar de scaune diareice de9a.(0 : )0/zi b.&) : ')/zi c. ' : +/zi d. &0 : '0/zi(%. Pacientul cu constipatie are scaun9a.Bilnic b. la & zile c. la ' : ( zile d. la - zile

(&. Pacientul poate prezenta in constipatie9a.cefalee si astenie b.apetit crescutc.ambele

)


6/101

d.stare 3enerala buna('. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia9a.scaderea peristaltismului intestinal

b.consumul crescut de laxativec.carenta de lichided.consumul crescut de lichide((. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la9a.constipatie b. Disurie c. leus d. apetit crescut

(). Constipatia spastica este determinata de9a.hiposensibilitatea nervului va3 b.hipersensibilitatea nervilor intestinalic.hiposensibilitatea nervilor intestinalid.toate cele trei variante(+. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de9a. cresterea functiei vizuale

b. accelerarea anormala a sensibilitatiic. cresterea functiei tactiled. deficitul functiei auditive(-. 2iperestezia reprezinta9a. diminuarea sensibilitatii

b. pierderea sensibilitatiic. accentuarea anormala a sensibilitatiid.diminuarea functiei vizuale(. Paralizia unei jumatati de corp se numeste9a. hemiple3ie b. Paraple3ie c. 1onople3ie d. tetraple3ie(. Paralizia celor patru membre se numeste9a.Pareza b. Tetraple3ie c. parapareza spastica d.hemiple3ie)0. Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate de ordin psihic enuntate9a. afectarea aparatului locomotor

b. autoizolareac. ne3lijarea propriei persoaned. afazie)%. "ursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este9a. intoxicatia medicamentoasa

b. dezorientareac. poluaread. ne3lijarea propriei persoane)&. "ursa de dificultate de ordin sociolo3ic care duce la o comunicare deficitara este9a. lipsa dintilor

b.conditii de viata si munca nefavorabilec.stresuld.intoxicatia medicamentoasa)'. Paloarea pielii este cauzata de9

a.afectarea aparatului locomotor b.transpiratii excesivec.eruptii cutanated.anemii)(. Cianoza reprezinta coloratia9a.3albena a te3umentelor si sclerelor

b.albastruie a te3umentelor si mucoaselor c.maronie a te3umentelor si mucoaselor d.rosie a te3umentelor )). 1icsorarea suprafetei respiratorii determina9a. roseata pielii

b.paloarea pielii

c.cianoza pieliid.eruptii cutanate)+. Aspectul rosu con3estionat, in pneumonie, este caracteristic pentru9a.jumatatea fetei de partea plamanului afectat

+


7/101

b.toata fatac.pielea toraceluid.jumatatea fetei de partea plamanului sanatos)-. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala9a.respiratorie

b.infectioasac.locomotoried.cardiaca

). Anasarca este9a.edemul fetei b.edemul localizatc.edemul 3eneralizatd.edemul membrelor inferioare). Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din9a.derm, hipoderm b. Derm c. 2ipoderm d. epiderm+0. 5xcoriatia este o leziune a9a.Corneei b. Pielii c. n3hiei d.hipodermului+%. 5ruptia cutanata este prezenta in bolile9a. ;espiratorii b. "an3elui c. infectioase acute d. cardiace+&. ezicula este o leziune cutanata cu un lichid9

a. clar/ 3albui b. ;osiatic c. iolaceu d. purulent+'. Pustula este o leziune cutanata cu continut9a.Plasmatic b. Purulent c. "an3vinolent d. clar/3albui+(. Acneea juvenila survine in perioada9a.Prescolara b. Adulta c. Pubertara copilariei+). 2emora3ia cutanata poate fi cauzata de9a.tulburari de coa3ulare a san3elui

b.deficit de i3iena te3umentarac.hemora3iile oculted.edemul 3eneralizat++. 5pistaxisul este o hemora3ie9a.4ucala b. Nazala c. Anala d. va3inala

+-. 2ematemeza este o eliminare de san3e9a.pe nas b. prin urina c. prin varsatura ds. prin fecale+. 2emoptizia este o eliminare de san3e din9a.Plamani b. "tomac c. ;ect d. ovare+. 6urunculoza este produsa de9a.streptococ E hemolitic

b.stafilococ auriuc.3onococd.streptococ si stafilococ-0. ntertri3o este localizat la9a.6ata b. palme c. nterdi3ital d. 3at-%. aricele reprezinta o dilatare9a.venoasa patolo3ica la nivelul membrelor inferioare

b.venoasa fiziolo3ica la nivelul membrelor inferioarec.arterialad.venoasa patolo3ica la nivelul membrelor superioare-&. lcerul varicos este localizat la nivelul9a.mucoasei stomacului

b.mucoasei duodenuluic.te3umentelor membrelor inferioared.te3umentelor membrelor superioare-'. 5scara apare in urma deficitului9a.alimentar

b.alimentar si hidricc.hidricd.de nutritie locala-(. Anartria reprezinta9

-


8/101

a.incapacitatea de a scrie selectiv b.dificultate in articularea cuvintelor c.incapacitatea de a articula cuvinteled.incapacitatea de a scrie cuvinte-).1onople3ia reprezinta9a. absenta fortei musculare

b. diminuarea fortei muscularec. paralizia unui sin3ur membru

d. paralizia membrelor superioare-+. 1iscarea de abductie se defineste ca9a. miscarea de apropiere fata de axul median al corpului

b. miscarea de indepartare fata de axul median al corpuluic. miscarea de rotatie a mainiid. miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului--. Pozitia Trendelenbur3 reprezinta9a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului realizata prin ridicareaextremitatii distale a patului

b. pozitie culcat pe spate cu 3enunchii indoitic. pozitie culcat pe spate cu fata in susd. culcat pe burta cu picioarele sprijinite

-. Producerea de caldura se numeste9 a. termore3larea b. termoliza c. 2ipertermie d. termo3eneza-. n febra moderata se atin3 urmatoarele intervale de valori9 a. '!' C b. '-!' C c. '!(% C d.'+!'- C0. 2ipotermia se defineste ca9

a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala b. temperatura ce variaza intre '+!'- Cc. scaderea temperaturii corporale sub '+ C

d. cresterea temperaturii peste 'C%. Pulsul se defineste ca9

a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente b. presiunea exercitata de masa san3uina asupra peretilor arteriali

c. un sindrom clinic d. un act reflex&. ;itmicitatea cardiaca reprezinta9

a. rapiditatea pulsatiilor b. numarul pulsatiilor pe minutc. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile

d. re3ularitatea si cursivitatea pulsatiilor '. Celeritatea pulsului este9

a. numarul pulsatiilor pe minut b. cursivitatea, re3ularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre elec. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie

d.re3ularitatea pulsatiilor (. alorile frecventei pulsului la su3ar variaza intre9 a. 0 ! %00 b/min b. %00 ! %(0 b/min c. +0 ! ) b/min d.)0 : -0 b/min). 2ipertensiunea arteriala F2TA< apare la9

a. cresterea valorilor tensionale peste %&0/0 mm23 b. scaderea valorilor tensionale sub %&0/-0 mm23c. cresterea valorilor tensionale peste %%0/0 mm23d. cresterea valorilor tensionale peste %(0/0 mm23

+. 2ipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni, cu exceptia9a. dezechilibul hidroelectrolitic

b. afectiuni cerebro!vascularec. afectiuni renale

d. afectiuni cardiace-. 6recventa respiratiilor pe minut la nou!nascut este9a. &) ! ') resp/min

b. (0 ! )0 resp/min


9/101

c. %) ! &) resp/min d. %) : % resp/min. 6recventa respiratiilor la adult in repaus9

a. %0 ! %) resp/min b. '0 ! (0 resp/minc. %+ : % resp/min

d. %+ ! &0 resp/min. 4radipneea este respiratie9

a. cu frecventa sub ! %& resp/min b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apneec. diafra3matica

d. in patru timpi0. *a femei valorile frecventei respiratorii variaza intre9

a. %+ ! % resp/min b. % ! &0 resp/minc. &% ! &) resp/min

d. %0 : %) resp/min%. 5xpectoratia constituie9

a. tuse cu expulzarea violenta a aerului b. tuse z3omotoasa urmata de varsaturi alimentare

c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile respiratoriid. tuse urmata de respiratie suieratoare&. 2emoptizia reprezinta9

a. tuse pe mai multe tonuri b. eliminarea pe 3ura de masa san3uina provenita din caile aeriene inferioarec. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratoriid. eliminarea pe 3ura de masa san3uina provenita de la nivelul stomacului

'. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai, cu exceptia9a. sonda 6aucher

b. sonda 6ollec. 3astrostomad. serin3a 8uon

(. Descuamatia reprezinta9a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm

b. decolorarea pieliic. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substantad. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm

). Petesiile sunt9a. hemora3ii 3in3ivale

b. pete hemora3ice produse prin extravazarea san3elui si infiltrare difuza in tesutul subcutanatc. hemora3ii mici punctiforme, ovalare sau rotunded. hemora3ii oculare

+. Tulburarile diurezei sunt9a. poliuria, oli3uria, anuria

b. hematuria, hematemeza, ischiuriac. piuria, pola#iuria, disuriad. hematuria, disuria, nicturia

-. schiuria consta in9a. durere sau dificultate la mictiune

b. emisie involuntara de urinac. incapacitatea vezicii urinare de a!si evacua continutuld. pierderi mari de lichide

. 2emora3iile mucoaselor sunt9a. edemul, escoriatia

b. epistaxis, hemora3ii 3in3ivale

c. petesii, echimozed. echimoze, escare. Narcolepsia reprezinta9

a. dificultatea de a dormi si se odihni


10/101

b. tulburari de vi3ilentac. nevoia brusca de somn independent de vointa individuluid. intoxicatii medicamentoase

%00. Cifoza consta in9a. curbura lombara a coloanei vertebrale

b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioarac. deviatia laterala a coloanei vertebraled. curbura lombara

%0%. "colioza reprezinta9a. curbura lombara( deviatia #atera#a a co#oa%ei vertera#ec. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioarad. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara

SURSA ILIOGRAFICANotati cu “adevarat !au “"a#!$ e%u%turi#e de &ai 'o!:

1(%. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%0&. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%'. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%

(. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%). 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%+. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%-. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%%0. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %% )(%. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(+&. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-'. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-(. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-

). A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-+. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'%-. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'%. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'%. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'%%0. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'%

*(%. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. &. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. '. A Chiru,6. si colab. =4" pa3.

(. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. ). 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. +. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%-. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %-. 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3. %&. A Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%0. 6 Pediatrie ! 1racean C , 1ihailescu !

pa3. '%&%%. A Chiru,6. si colab. =4" pa3 &%& 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3 &%' A Chiru,6. si colab. =4" pa3 ))%( 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3 )

%) A Chiru,6. si colab. =4" pa3 &%+ 6 Chiru,6. si colab. =4" pa3 '%- A Chiru,6. si colab. =4" pa3 %0%% A Chiru,6. si colab. =4" pa3 %0% A Chiru,6. si colab. =4" pa3 %+0&0 A Chiru,6. si colab. =4" pa3 %%

A!ociati %otiu%i#e di% co#oa%a “A cu ce#e di% co#oa%a( 1( %!e Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%!%% &!a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%!%% '!d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%!%% (!b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%!%% )!c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%!%% )(%!e Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-&!a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-'!c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-(!b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-)!d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-

*(%!b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'&&!e Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'&'!a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'&(!c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'&)!d Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'& 4(%!e Chiru,6. si colab. =4" pa3. &!a Chiru,6. si colab. =4" pa3. '!b Chiru,6. si colab. =4" pa3. (!d Chiru,6. si colab. =4" pa3. )!c Chiru,6. si colab. =4" pa3.

+(% ! c Chiru,6. si colab. =4" pa3 %(-

& ! a Chiru,6. si colab. =4" pa3 &' : b Chiru,6. si colab. =4" pa3 &( : e Chiru,6. si colab. =4" pa3 %&) : d Chiru,6. si colab. =4" pa3 &

%0


11/101

Marcati cu =5 ra!3u%!u# corect :%. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. -&. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-'. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%(. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%)

). b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %&+. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %--. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %-. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %-. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %-%0. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %-%%. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%%&. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %-%'. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &%(. d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %-%). d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %&%+. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%

%-. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%%. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%%. d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%&0. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%&%. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-&&. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-&'. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-&(. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %'+&). a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %(-&+. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'&&-. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'&&. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'&

&. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'''0. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. '%. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. '&. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. ''. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. 0'(. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. ('). d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %)'+. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %)'-. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+'. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+'. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+(0. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+(%. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+(&. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+('. d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+((. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+(). b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %+(+. d Chiru,6. si colab. =4" pa3. &(-. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &(. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &(. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &)0. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. '0)%. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. '0

)&. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. '0)'. d Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0%)(. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0%)). c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0%

)+. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0%)-. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0&). c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0&). d Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0&+0. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0&+% .c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0&+&. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'+'. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'+(. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'+). a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'++. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'+-. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'

+. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'+. b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'-0. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0(-%. a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0(-&. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0(-'. d Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0(-(. c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &-). c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &-+ b Chiru,6. si colab. =4" pa3. ))-- a Chiru,6. si colab. =4" pa3. )-- d Chiru,6. si colab. =4" pa3.&- a Chiru,6. si colab. =4" pa3.

0 c Chiru,6. si colab. =4" pa3. (% a Chiru,6. si colab. =4" pa3.& d Chiru,6. si colab. =4" pa3.' c Chiru,6. si colab. =4" pa3.%00( b Chiru,6. si colab. =4" pa3.) d Chiru,6. si colab. =4" pa3.%0'+ a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %0(- b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%' d Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%' a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%0 b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%(% c Chiru,6. si colab. =4" pa3.%&&& b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %&'' b Chiru,6. si colab. =4" pa3. %)( a Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0&) c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0'+ a Chiru,6. si colab. =4" pa3. %%- c Chiru,6. si colab. =4" pa3. %- b Chiru,6. si colab. =4" pa3. &0' c Chiru,6. si colab. =4" pa3. &'%%00 b Chiru,6. si colab. =4" pa3. +%0% b Chiru,6. si colab. =4" pa3. +

%.5numerati ) tulburari de limbaj9 Raspuns corect:

Tulburari de limbaj9

%%


12/101

G alexie,G acalculie,G dizartrie,G afonie,G afazie,G a3rafia,anartrieF Chiru 6lorian, n3rijirea omului bolnav si a omului sanatos de 5ditura Cison, &0%%, pa3. &


13/101

< Abolirea reflexelor 7. Denumiti ) interventii in hipotermie9;aspuns9 H.=.4.". Chiru 6l., ed. Cison, &0%0,p.)%< Controlul valorii T.A., respiratie, puls&< ncalzirea patului pacientului cu paturi, termofoare'< Cresterea temperaturii camerei, 3radual(< Administrarea de ceaiuri sau supe calde in cantitati mici la intervale dese)< 1asarea extremitatilor pacientului

+< nterzicerea consumului de alcool-< ;e3im alimentar bo3at in proteine, calorii< ncurajarea activitatilor fizice usoare< Administrarea medicatiei prescrisa de medicCompletati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.%. Cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele..........F%

1edicala, 4ucuresti, &0%0, pa3. '


14/101

MODULUL 1, : TE;NICI SI IN>ESTIGATII DE NURSING I( Notati cu A a"ir&atii#e adevarate !i cu F a"ir&atii#e "a#!e:%. 1asurarea temperaturii corpului in mod obisnui se efectueaza dimineata si seara.&. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr!un recipient cu solutie de cloramina 0,)K.'.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.(.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime.). "uprave3herea 3reutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata, inainte de a manca,

dupa ce a avut scaun si a urinat.+. 1asurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale cutiei toracice dupace am anuntat pacientul ce dorim sa facem.-. 6recventa respiratoriei la nou!nascut este de %) ! &) resp/min.. =bstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si secretiilor.. =xi3enul se administreaza pe cale inhalatorie.%0. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de de3lutitie.%%. "ondajul a!demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare.%&. oma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a or3anismului de aparare fata de anumitesubstante toxice sau 3reu di3erabile.%'. Pentru indepartarea resturilor de san3e si puroi pla3a se spala cu apa oxi3enata sau clorura de sodiu0,K.

%(. Pansamentul pla3ilor se schimba zilnic de ( ori pentru a 3rabi vindecarea si cicatrizarea lor.%). = procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in schimbarea pozitiei pacientului din doua in doua ore.%+. "palatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe mucoasaconjunctivala.%-. "palatura auriculara se face in scop evacuator, explorator si terapeutic.%. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi &.) l apa incalzita latemperatura de (0L ! ()LC.%. Bona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la su3ari este calcaiul.&0. Punctia venoasa pentru recoltarea san3elui venos se poate efectua folosind trusa vacutainer orifolosind un ac steril atasat la o serin3a sterila.I I A!ocia?i ter&e%ii di% ce#e ) co#oa%e

a.A 4

%.Dis pnee a. "caune frecvente, semilichide, lichide&.ncontinenta urinara b. 5liminarea continutului 3astric la &!+ ore dupa in3estia

alimentelor '.Diaree c. ;espiratie fortata cu senzatie de sufocare(.5xpectoratie d. 5misie involuntara de urina).arsaturi tardive e. 5liminarea secretiilor din caile respiratorii

f. "ecretie va3inala alba ! laptoasa(

A 4

%.Punctie rahidiana a.Determinarea naturii lichidului extras prin punctionareacavitatilor seroase

&.;eactia ;ivalta b. Dozarea cantitatii de albumina din urina'.Cisto3rafia c. ;ahianestezie, anestezie peridurala(.Proteinurie d. 5xplorarea ultrasono3rafica a or3anelor ).5co3rafia e. 5xplorarea radiolo3ica a vezicii urinare

f. 5xplorarea radiolo3ica a colonuluic(

A 4%."palatura va3inala a. ndepartarea corpilor straini& "palatura 3astrica b. ndepartarea dopurilor de cerumen

'."palatura oculara c. "cop evacuator si terapeutic(."palatura bucofarin3iana d. Pre3atirea preoperatorie in interventii pe stomac)."palatura auriculara e. Dezinfectarea cavitatii bucale si farin3elui

f. Dezinfectarea urechii externe

%(


15/101

III( Marcati cu =5 ra!3u%!u# corect :%. ;ecoltarea urinei pentru urocultura se face9a.concomitent cu administrarea antibioticelor

b.dupa administrarea antibioticelor c.inainte de administrarea antibioticelor d.in timpul administrarii perfuziilor &."ondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru9a.evacuarea continutului 3astric

b.3olirea brusca a vezicii urinarec.administrarea medicamentelor d.recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator '."onda duodenala este9a.6aucher

b.Thiemannc.5inhornd.Nelaton(."ondele 3astroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri9a. oprirea hemora3iei produse de varicele esofa3iene

b. evacuarea continutului 3astric inainte de anestezie, in interventia chirur3icala de ur3entac. prelevare de urina

d. evacuarea continutului vezical)."ondele de compresiune esofa3iana sunt folosite pentru9a. oprirea hemora3iei varicelor esofa3iene

b. prelevarea lichidului 3astric in scop dia3nosticc. extra3erea continutului duodenald. 3olirea brusca a veziculei biliare+."onda de compresiune esofa3iana este9a.6aucher

b. 5inhornc. 4la#emored. Thiemann-. "onda vezicala este9

a. Nelaton b. 4la#emorec. 5inhornd. Thiemann. Accidentele posibile in sondajul 3astric sunt9a.3reata, senzatie de varsaturi, patrunderea sondei in larin3e, bronhopneumonii de aspiratie

b.imposibilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului =ddic.lezarea traumatica a mucoasei uretraled.lezarea nervului sciatic. "copul explorator al sondajului duodenal este9a.realizarea hemostazei in hemora3ia di3estiva

b.recoltarea continutului duodenal, bila FA,4,C


16/101

c. pre3atirea pentru cistoscopied. in tratamentul rinofarin3itei%'. "palatura 3astrica reprezinta9a.evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine

b.introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezicac.introducerea unui curent de lichid in va3in.d.evacuarea continutului vezical%(. Tubul de 3aze se introduce pentru9

a. administrarea de medicamente b. interventii chirur3icale asupra rectului c. eliminarea 3azelor din colon in caz de meteorism abdominal d. eliminarea fecalomului %). "copul explorator al punctiei venoase este9 a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. b. recoltarea san3elui pentru examene de laborator c. "an3erare '00 : )00 ml in hipertensiunea arteriala d. oprirea hemora3iei %+. Bonele de electie ale punctiei venoase sunt9a.re3iunea superoexterna fesiera

b.artera femurala, ju3ulara, poplitee

c.artera cubitala, radiala, humeralad.venele plicii cotului, antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii, venele ju3ulare si epicraniene %-. ;ecoltarea "2 se efectueaza9 a. & ml san3e pe cristale de 5DTA b. %,+ ml san3e cu 0,( ml citrat de Na ',K c. ) ml san3e simplu d. medii de cultura %. 2ematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel9 a. %,+ ml san3e cu 0,( ml citrat de Na ',K b. & ml san3e cu 0,( ml citrat de Na ',K c. & ml san3e pe cristale de 5DTA d. ) ml de san3e simplu

%. 2emocultura reprezinta a. viteza de sedimentare a hematiilor b. introducerea san3elui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriolo3ic c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului d. recoltarea san3elui pentru examene de laborator &0. 6ibrino3enul se recolteaza9 a. 0,) ml citrat de Na ',K cu (,) ml san3e b. & ml san3e cu florura de Na ( ml c. 0,) ml oxalat de $ cu (,) ml san3e d. %,+ ml san3e cu 0,( ml citrat de sodiu ',K &%. Timpul de protrombina se preleveaza astfel9 a. (,) ml san3e cu 0,) ml oxalat de $ b. ) ml san3e simplu c. %,+ ml san3e cu 0,( ml citrat de Na ',K d. & ml san3e cu florura de sodiu ( ml &&. "copul recoltarii sputei este9 a. explorator pentru examinari macroscopice, citolo3ice, bacteriolo3ice, parazitolo3ice in vedereastabilirii dia3nosticului b. depistarea unor 3ermeni pato3eni responsabili de imbolnavirea tubului di3estiv c. pentru examinari virusolo3ice d. depistarea unor hemora3ii oculte &'. 5xudatul farin3ian reprezinta9 a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator farin3ian

b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse c. continut 3astric eliminat spontan d. lichidul pleural

%+


17/101

&(. "palatura 3astrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia9 a. cancer 3astric b. intoxicatii cu substante caustice c. intoxicatii alimentare sau cu substante toxice

d. hepatite cronice &). Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia9

a. lichidul pericardic b. prezenta unor 3ermeni

c. lichidul pleural d. lichidul peritoneal &+. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt9

a. paralizii prin lezarea nervului sciatic b. hemora3ii di3estive superioarec. infectii ale mediastinuluid. hemora3iile oculte

&-. Paracenteza se efectueaza9a. in fosa iliaca stan3a, linia 1onroe : ;ichter

b. in fosa iliaca dreaptac. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului

d. pe fata anterioara a coapsei

&. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor9a. inconstienti, comatosi, cu tulburari de de3lutitie, hemora3ii di3estive b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare c. astenici, cu deficit motor la membrele superioare d. hemiple3ie&. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in9.a.semisezut.b .Trendelenbur3.c.decubit dorsal, lateral, ventral.d .3enupectorala'0. Pozitia Trendelenbur3 reprezinta asezarea pacientului in9a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu %0 ! %) cm fata de pozitia corpului

b.decubit dorsal, cu picioarele indoite din 3enunchi, sub 3enunchi introducandu!se o pernac. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un un3hi de '0!() 3raded.decubit lateral '%. 1obilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti9a.cu capacitate partiala de a se mobiliza

b.adinamici sau inconstientic.dinamici dar refuza sa se mobilizezed.cu tulburari de de3lutitie '&. *a copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea9a.bucala

b.rectala

c.axilarad.va3inala ''. Temperatura corpului atin3e valori intre (%!(&@ C in9a. febra ridicata

b.febra moderatac.hiperpirexied.afebrilitate '(. 2ipertermia se manifesta prin9a.bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor

b.tahicardie, delir, inapetenta, setec.cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor d.varsaturi si cianoza

'). Caracteristicile pulsului aritmic sunt9a.pulsatiile se succed la intervale de timp e3ale

b.in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurtec.pauzele dintre pulsatii sunt ine3ale

%-


18/101

d.pauzele dintre pulsatii sunt e3ale '+. 1asurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul9

a. venelor b. vaselor capilarec. nervilor

d. arterelor '-. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta9

a. valoarea minima arteriala

b. valoarea maxima arterialac. valoarea diferentialad. pauzele dintre pulsatii

'. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste %)0 mm23 determina aparitia urmatoarelorsemne clinice9

a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie b. cefalee, stare confuzionala, hemora3ie cerebralac. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibild. paloare si transpiratii reci

'. 5valuarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor caracteristici9a. frecventa, celeritate, tensiune

b. ritmicitate, tensiune, simetrie

c. frecventa, amplitudine, ritmicitate d. ritmicitate, celeritate, tensiune (0. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de %0 ! %& sec. deapnee, se numeste9

a. respiratie 4iot b. respiratie $ussmaulc. respiratie tahipneicad. respiratie bradipneica

(%. ;ecoltarea sputei pacientului care nu expectoreaza se va face prin9a. spalatura bronsica

b. spalatura cavitatii bucalec. spalatura nasofarin3iana

d. spalatura oculara (&. 1ateriile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii9

a. numai dupa emisia spontana a scaunului b. direct din colon sau rectc. dupa administrarea unui pur3ativd. toate cele trei variante

('. ;ecoltarea secretiilor purulente se face cu9a. ac de punctie steril, atasat la serin3a sterila

b. trocar steril, atasat la serin3a sterilac. ambeled. serin3a 8uon

((. 1aterialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt9a. lamele pentru frotiuri

b. eprubete cu substante anticoa3ulantec. medii de cultura adecvated. ac de punctie

(). "ecretiile uretrale se recolteaza9a. dimineata, inainte de prima mictiune

b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei localed. dupa spalatura 3astrica

(+. Pre3atirea fizica a pacientului pentru endoscopie 3astrica consta in9a. servirea cinei in seara precedenta examenului cel mai tarziu la ora %.00, iar in dimineata endoscopiei

nu mananca si nu consuma lichide b. pacientilor li se vor face spalaturi 3astrice repetate in zilele precedentec. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma evacuatoried. administrarea diureticelor cu &( ore inainte

%


19/101

(-. "copul cistoscopiei este9a.identificarea proceselor patolo3ice din colon

b.identificarea calculilor in vezicula biliarac.identificarea proceselor patolo3ice endovezicaled.de 3olire a intestinului( . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pre3ati solutie anestezica pentru re3iuneaorofarin3iana si re3iunea traheobronsica. Acest anestezic cu actiune locala se numeste9

a. $elen

b. Jilina &Kc. Noval3ind. Novocalmin

(. "palatura 3astrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea 3astrica a unei sonde9a. 5inhorn

b. *inton : Nachlasc. 6aucher d. Thiemann

)0. na din contraindicatiile spalaturii 3astrice este9a. intoxicatia alimentara

b in3estia de substante causticec. staza 3astrica

d. deviatia de sept)%. Pentru efectuarea spalaturii 3astrice, pacientul in stare de inconstienta va fi pozitionat in9a. decubit dorsal, capul in hiperextensie

b. semisezand cu 3enunchii flectatic. decubit lateral stan3d. decubit ventral

)&. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor9a. cu afectiuni 3astro!intestinale

b.cu stricturi esofa3ienec. inconstientid. cu intoxicatii alimentare

)'. "olutiile alimentare se administreaza pe sonda9

a. fra3mentar, cu ajutorul serin3ii 8uon b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzoruluic. ambele raspunsurid. Thiemann

)(. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei 3astrice, dupa administrarea solutiei alimentare, se procedeaza la9

a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei b. introducerea pe sonda a )0 ml de apa ori ceaic. schimbarea sondei 3astrice dupa fiecare procedura de alimentared. introducerea pe sonda a %00 ml lapte

)). Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie9a. Tiemann

b. 6olec. 6aucher d. Thiemann, 6ole

)+. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin9a. baie 3enerala

b. indepartarea pilozitatii pubienec. respectarea conditiilor de perfecta asepsied. baie 3enerala si indepartarea pilozitatii

)-. Diureza reprezinta9a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune

b. cantitatea de urina eliminata in primele + ore ale zilei

c. cantitatea de urina eliminata dimineatad. cantitatea de urina eliminata pe timp de &( ore). "caderea cantitatii de urina eliminata in &( ore sub )00 ml de urina se numeste9

a. oli3urie

%


20/101

b. anuriec. enurezisd. poliurie

). Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua9a. san3ele acumulat in aceasta cavitate

b. colectia de lichid pleuralc. aerul sau 3azele acumulate in cavitatea pleuralad. continutul 3astric

+0. n timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia9a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capuluic. decubit lateral, la mar3inea patului, culcat pe partea sanatoasad. decubit ventral

+%. "uprave3herea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza9a. pansamentul care acopera orificiul de punctie

b. starea de constientac. ambeled. alimentatia in primele %& ore

+&. Contraindicatiile paracentezei sunt9a. ocluziile intestinale, tulburari de coa3ulare, sarcina

b. ciroza, tumori peritonealec. sindrom nefrotic, hipotiroidismd. hipertiroidism

+'. n vederea efectuarii punctiei lombare, pre3atirea fizica a pacientului consta in9a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei

b. asi3urarea i3ienei, indepartarea pilozitatilor din re3iunea interesatac. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinsed. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite

+(. "ondajul 3astric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii9a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente

b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apac. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente care influenteaza secretia 3astrica

d. in ziua anterioara nu consuma carne+). "copul explorator al toracocentezei este9a.recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitativa

b.administrarea medicamentelor in cavitatea pleuralac.evacuarea lichidului pleurald.introdcerea substantelor de contrastSURSA ILIOGRAFICAII( Notati cu A a"ir&atii#e adevarate !i cu F a"ir&atii#e "a#!e:%. 6 Chiru 6. si colab. =4" pa3 '&. A Chiru 6. si colab. =4" pa3 )'. 6 Chiru 6. si colab. =4" pa3 %00(. A Chiru 6. si colab. =4" pa3 %0&). A Chiru 6. si colab. =4" pa3 %0-+. 6 Chiru 6. si colab. =4" pa3 %%%-. 6 Chiru 6. si colab. =4" pa3 %%'. A Chiru 6. si colab. =4" pa3 %&+ A Chiru 6. si colab. =4" pa3 %')%0 A Chiru 6. si colab. =4" pa3 %)+/%)%%. A Chiru 6. si colab. =4" pa3 %%

%& A Chiru 6. si colab. =4" pa3 %%%'. A Chiru 6. si colab. =4" pa3 &%0%( 6 Chiru 6. si colab. =4" pa3 &%%%) A Chiru 6. si colab. =4" pa3 &%(%+ A Chiru 6. si colab. =4" pa3 &&0%- A Chiru 6. si colab. =4" pa3 &&&% 6 Chiru 6. si colab. =4" pa3 '-&% A Chiru 6. si colab. =4" pa3 (%&0 A Chiru 6. si colab. =4" pa3 (&%/(&)

III A!ocia?i ter&e%ii di% ce#e ) co#oa%eA: 1ozes C. Tehnica in3rijirii bolnavului% c pa3 &+0& d pa3 &-'

' a pa3 &-( e pa3 &+) b pa3 &)

% c pa3 )0)

& a pa3 '(' e pa3 '-%( b pa3 '()) d pa3 '-+

C% c )+(

& d pa3 )&+' a pa3 )+( e pa3 )-%) b pa3 )-0

&0


21/101

Marcati cu =5 ra!3u%!u# corect :

%.c Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali 5d. iata 1edicala;omaneasca / &00( pa3. (&.d Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali/ pa3. %%+'. c Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali/ pa3. %0)(.b Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali / &00( pa3. %0)

).a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali / &00( pa3. %0)+.c Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %0)-.a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali / &00( pa3. %0-. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali ! pa3. %%0.b Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %%&%0. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %%+%%. d Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %&&%&. b Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %&&%'. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %&)%(. c Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %')%). b Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. ((%+. d Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. ((

%-. b Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. -%. c Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. 0%. b Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. '&0. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. &&%. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. &&&. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. &&'. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. &(. c Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. %&)! %&+&). d Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. )'&+. b Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. )+&-. a Titirca, *. Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali pa3. )(&. a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %)

&. c Chiru 6. si colab. =4" pa3 %))'0. a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 )'%. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 +)'&. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 )''. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '(. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '). c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '+. d Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %0%'-. a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %0''. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %0'/%0('. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %%0(0. a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %%(%. a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 (((&. d Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ()0/()%('. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ()&((. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ()&(). a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ()'(+. a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ()-(-. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ()(. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 (+0(. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ')-)0. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ')-)%. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ')b

)&. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '+%)'. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '+%)(. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '+&)). c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '+)

&%


22/101

)+. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '++)-. d Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %-(). a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 %&). c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ''+0. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '(+%. c Chiru ,6. si colab. =4" pa3 ')+&. a Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '0+'. b Chiru ,6. si colab. =4" pa3 '&

+(. c 1ozes C. Tehnica in3rijirii bolnavului pa3 -+). a 1ozes C. Tehnica in3rijirii bolnavului pa3 -

%< 9reci7ati ) caracteristici care trebuie evaluate in timpul unei respiratii9 Raspuns corect:

Caracteristici care trebuie evaluate in timpul unei respiratii9G frecventa miscarilor respiratorii,G amplitudinea miscarilor respiratorii,G simetria miscarilor respiratorii,G tipul de respiratie,G tusea,G expectoratia,

G hemoptizia,G dispneea,G durerea toracica,G su3hitul si tulburarile vocii.F Chiru 6lorian, n3rijirea omului bolnav si a omului sanatos de 5ditura Cison, &0%%, pa3. %%0


23/101

&.Cianoza reprezinta coloratia albastruie a ..........F%Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistenti medicali : 8hid de nursin3? : ol : *.

Titirca!pa3.( a< toracocenteza, b< ac

%%. Punctia abdominala sau IIIF%Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistenti medicali : 8hid de nursin3? : ol : *.Titirca!pa3 )' a< paracenteza, b< abdominal

%&. 2emocultura inseamna insamantarea aTehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistenti medicali :8hid de nursin3? : ol : *. Titirca ! pa3. '

%'. n urma unui proces inflamator farin3ian, apare ..Fa


24/101

Ra!3u%! : F%

MODULUL 1: 9ROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA -

. Notati cu A @adevarat !au F @"a#! ur&atoare#e a"ir&atii:%.Asepsia inseamna indepartarea 3ermenilor pato3eni de pe piele, de pe mucoase, din pla3i, de peobiecte etc.&.Asepsia este o metoda profilactica.'."palarea chirur3icala Fmaini M antebrate< dureaza %) minute.(.1ainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scur3a spre de3ete.).1icrobii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.+."terilizarea instrumentelor chirur3icale efectuata incorect, determina supuratii postoperatorii.-.1aterialul moale Fcampuri, halate, comprese etc.< se sterilizeaza la autoclav.."terilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriolo3ie, ramane inca utila..nstrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.

%0. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.%%. ;ivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.%&. "olutia de nitrat de ar3int %K este indicata in profilaxia oftalmiei 3onococice la nou!nascuti.%'. nstrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.%(. "ondele sterilizate cu formol irita mucoasele.%). "istemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata este cel mai recomandat.%+. ;azele au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare, ci numai o dezinfectie.%-. 6lambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuoasa.%. "terilizarea reprezinta distru3erea tuturor microbilor, inclusiv a formelor sporulate.%. 1aterialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate in cel mult &( de ore din momentul sterilizarii.&0. "terilizarea la pupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.II( A!ociati ter&e%ii di% ce#e ) co#oa%e

%."terilizare prin flambare a. instrumente optice"terilizare la pupinel b. materiale moi Fcomprese, campuri,

halate, masti<"terilizare la autoclav Fla cald< c. 3ura eprubetelor cu medii de cultura,

anse de prelevare"terilizare la autoclav Fla rece cu vapori de oxid deetilen<

d. materiale din polietilen

"terilizare prin iradiere cu raze 3ama e. materiale din sticla

f. solutiile dezinfectante

&.A

%.Alcoolul -0 a


25/101

c.de indepartare si distru3ere a microbilor de pe obiecte, din incaperid.de indepartare a pilozitatii&."terilizarea urmareste9a.dezinfectarea instrumentelor chirur3icale, a bailor, plostilor

b.profilaxia infectiilor pla3ilor c.distru3erea 3ermenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor d.patrunderea 3ermenilor '.Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin9

a.caldura umeda b.caldura uscatac.mijloace chimiced.ventilatie(.*a pupinel Fcaldura uscata< sterilizarea se va face la temperatura de9a.%& C

b.%0 Cc.%00 Cd.+0L C).=xidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel9a.se pun la fiert in apa rece

b.se mentin in apa pana ce se raceste

c.se adau3a in apa bicarbonat sau borat de sodiud.se adau3a apa oxi3enata in momentul fierberii+.Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de9a.%!&K

b.-!Kc.%0Kd.&0K-.Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia9a.poate produce arsuri chimice

b.este un foarte bun antiseptic al campului operator Fal pielii<c.fiind foarte caustica nu se va aplica pe pla3id.este iritanta

.Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic9a.alcoolul

b.apa oxi3enatac. tinctura de iodd.cloramina.1aterialul moale se sterilizeaza la9a.& si %,) atm prin fierbere

b.%'' si & atm la autoclav, in mediu de vaporic.%0 si & atm la pupineld.(0 @ si % atm%0. nstrumentele chirur3icale sterilizate la autoclav au un termen de valabilitate9a.&( de ore de la efectuarea sterilizarii

b.%0 zile daca nu s!au deschis cutiile cu instrumentec.( de ore de la efectuarea sterilizariid.- zile daca nu s!au deschis cutiile

SURSA ILIOGRAFICANotati cu A @adevarat !au F @"a#! ur&atoare#e a"ir&atii:%.6 Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 +(!+)&.A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 +('.A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 ++(.6 Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 +-).6 Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -)

+.A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -+-.A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -.6 Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 --.A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 '

&)


26/101

%0. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 +%%. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -%&. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 %'. 6 Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 '%(. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 &%). A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 '%+. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 %%-. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -

%. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -)%. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -&0. A Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 %

A!ociati ter&e%ii di% ce#e ) co#oa%e

1(% : c , & : e , ' : b , ( : a , ) : d Daschievici,"., 1ihailescu, 1.Chirur3ie pentru cadre

medii.Pa3 & ! ')(% : b, & : d , ' : a ,( : e , ) : c Daschievici,"., 1ihailescu, 1.Chirur3ie pentru cadre

medii.Pa3 -

Marcati cu B ra!3u%!u# corect

%. b Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 +( &. c Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -) '. a Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -) (. b Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -+ ). c Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -+ +. a Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 - -. b Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 + . b Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 - . b Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 '

%0. a Daschievici,"., 1ihailescu, 1. Chirur3ie pentru cadre medii. Pa3 -

MODULUL 1. : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR- Notati cu A @adevarat !au F @"a#! ur&atoare#e a"ir&atii

1( 1edicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de ori3ine minerala, ve3etala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.)( 1edicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau peretete in cazul pacientului ambulator.*( Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.+( Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu apa sisapun.,. nhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta si de adecon3estiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.. n3uentele au la baza o substanta 3rasa necesara pentru mentinerea consistentei si se pastreaza larece..( Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic./( njectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.11. erificarea inte3ritatii ambalajului individual al serin3ii si acului, inainte de utilizare, esteobli3atorie.

1). Dozele de insulina se masoara in unitati.1*. 6raxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata, injectarea acestoraintramuscular constituie contraindicatie majora.14( njectia intradermica se efectueaza cu de3resarea locului de electie.

&+


27/101

1+. ntroducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.1,. Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilormedicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.1. n vederea ale3erii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent ambele brateale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.1.( Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.1/. n scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.)0. n cazul injectiei intradermice nu se vor evita re3iunile cutanate cu foliculi pilosi.

A!ociati ter&e%ii di% ce#e ) co#oa%e1(%( Durere vie a( ntroducerea de solutii uleioase intr!un vas

san3uin&. Necroza tesuturilor b. Punctionarea cu acul intr!un vas san3uin

'.5mbolie 3rasoasa c. Atin3erea nervului sciatic

(.2ematom d. ntroducerea de solutii injectabile cu calestrict intravenoasa

). 5mbolie 3azoasa e. 5fectuarea injectiei in tesutul muscular

f. introducerea unei cantitati de aer in circuitulvenos.

)(%. Calea orala a. ntroducerea madicamentelor 3azoase si volatile prin

mucoasa respiratorie&. Calea rectala b. Calea di3estiva de administrare cu resorbtie la nivelul

mucoasei rectale

'. Calea respiratorie c. Calea naturala de administrare a medicamentelor curesorbtie la nivelul mucoasei bucale si di3estive.

(. Calea percutanatad. ntroducerea substantelor medicamentoase in stare lichidain or3anism prin intermediul unui ac atasat la serin3a.

). Calea parenterala e. ntroducerea medicamentelor prin suprafata te3umentara cuabsorbtie la nivelul pielii.f. Pudrarea pe suprafata pielii.

*(%.njectia intramusculara a. 5fectuarea injectiei sub piele&.njectia subcutanata b. 5fectuarea injectiei in tesutul muscular '.njectia intradermica c. 5fectuarea injectiei in vasele san3uine(. njectia intravenoasa d. 5fectuarea injectiei in 3rosimea pielii). njectia intraarteriala e. 5fectuarea injectiei in inima

f. 5fectuarea injectiei in vasele san3uine arterialeMarcati cu =5 ra!3u%!u# corect :

%. "olutiile hipertonice se administreaza pe cale9a.intravenoasa

b.intramuscularac.intradermicad.intraarterial&. ?Coaja de portocala? este caracteristica pentru injectia9a.intradermica

b.subcutanatac.intravenoasad.intramusculara

'. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent9a.orala

b.intravenoasac.intramusculara

&-


28/101

d.intraarteriala(. "olutiile injectabile uleioase se administreaza9a.intravenos

b.intramuscular c.intradermicd.subcutanat). Dezinfectia locala in D; se face cu9a. ser fiziolo3ic

b.solutie dezinfectantac.nu se dezinfecteazad.solutie de cloramina %K+. ntroducerea de aer intr!un vas de san3e produce9a.hematom

b.paraliziec.embolie 3azoasad.embolie uleioasa-. 1edicamentele administrate pe cale orala pot avea efect9a.3eneral

b.localc. local si 3eneral

d.anestezic. nul din accidentele injectiei intramusculare poate fi9a.flebal3ia si tromboza

b.embolia 3azoasac.lezarea nervului sciaticd.embolie uleioasa. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor9a.pe te3umente

b.intramuscular c.intraarteriald.intravenos%0. nhalatia este indicata urmatoarei cate3orii de pacienti9

a.constienti, cooperanti b. inconstientic. nou!nascuti, copii micid. cu afectiuni psihice 3rave%%. tilizarea acelor si serin3ilor de unica folosinta impune9a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia

b.verificarea inte3ritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizariic. anuntarea ur3enta a mediculuid. incalzirea la temperatura camerei%&. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda9a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul

b. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durereac. sa se stear3a usor cu de3etul surplusul de alcoold. se interzice palparea venei Fdupa dezinfectarea locului de electie<%'. nsulina se administreaza cu9a. orice serin3a

b. serin3a de & mlc. serin3a marcata special pentru concentratia specifica a insulineid. serin3a 8uon%(. 6raxiparine se administreaza9a. subcutanat

b. strict intravenosc. intramuscular

d. intradermic%). Pacientul operat de + zile va avea o alimentatie9a. hidro!zaharat!lactata

b. completa

&


29/101

c. sucuri carbo3azoased. bo3ata in lipide%+. Dupa interventia chirur3icala, bolnavii vor fi asezati in saloane9a. intens luminate

b. incalzite la '&LCc. cu lumina redusa si temperatura in jur de &0LCd. la o temperatura de aproximativ %)@C%-. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este9

a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b. decubit dorsal cu sul introdus sub mijlocc. pozitie semisezandad. decubit ventral%. 1obilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii9a. pulsul si tensiunea arteriala

b. scaunul, diurezac. nu este necesara nici o verificared. inte3ritatea mucoaselor %. Ale3erea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de9 a. starea clinica a pacientului b. criteriul de ur3enta in administrare sau nu

c. cantitatea de administratd.toate cele trei raspunsuri&0. n injectia intravenoasa se vor evita re3iunile care prezinta9 a. procese supurative b. piodermite c. eczeme d. toate cele trei raspunsuri

SURSA ILIOGRAFICANotati cu A @adevarat !au F @"a#! ur&atoare#e a"ir&atii%. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3 &)&. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3 &)

'. 6 ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!&+(. 6 ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!&). A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!&+. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'0%-. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'0(. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'0). 6 ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!.'0+%0. 6 ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'0%%. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'0%&. A !n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'&0%'. A !n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'&(%(. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'&%). A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!&-%+. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!''%%-. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!''%%. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!''%%. A ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'&&0. 6 ! n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav 6lorian Chiru !pa3!'&

A!ociati ter&e%ii di% ce#e ) co#oa%e%.

%!C n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru! pa3.&-&!D n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l Chiru : pa3. &

'!A n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav : 6l. Chiru : pa3 '0%(!4 n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav : 6l. Chiru : pa3 '0))!6 n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav : 6l. Chiru : pa3 '0&

&


30/101

&.%!C n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. &-&!4 n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. &'!A n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0%(!5 n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0))! D n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0& '.%!4 n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0)

&!A n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0)'!D n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0)(!C n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0+)!6 n3rijirea omului sanatos si a omului bolnav!6l. Chiru!pa3. '0+

Marcati cu =5 ra!3u%!u# corect :

%.a : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru !''%&.a : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '&'. a ! n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : &(. b : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '%+). b: n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : ''0

+. c: n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '(0-.c: n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : &-. c: n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '%-.a ! n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '0&%0 a ! n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '0%%% b: n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '0%& d: n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : ''&%' c: n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '&0%( a ! n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : '&(%) b. ! n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : (-&%+ c : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : (-0%- b : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : (+

%. a : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : (-'%. d : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : ''%&0 d : n3rijirea omului sanatos si bolnav 6lorian Chiru : ''%

%.Nu&iti ) re3uli de administrare a medicamentelor9Ra!3u%!: H.=.4.". Chiru 6l., ed. Cison, &0%0, p.&+%< ;espectareamedicamentului prescris&< ;espectati concentratia si cantitatea'< ;espectati doza, calea, de administrare si orarul(< erificati inte3ritatea medicamentului)< ;espectati somnul fiziolo3ic al pacientului+< 5vitati incompatibilitatea dintre medicamente-< Administrati imediat fiolele, cu medicament deschise< "ervirea pacientului cu doza unica de medicamente pe cale orala< Anuntarea imediata a medicului in cazul aparitiei unor efecte secundare sau a unei eventuale 3reselide administraretemul & este corect.&.9reci7ati cinci re3uli de administrare ale medicamentelor9Ra!3u%! 9 pa3.%'-,Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali *.Titirca!respectarea medicamentului prescris!identificarea medicamentului prescris dupa eticheta,forma de prezentare,culoare,miros,consistenta.!verificarea calitatii medicamentelor,!respectarea caillor de administrare

!respectarea dozei de medicament!doza unica si doza/&( ore!respectarea orarului si ritmului de administrare,!respectarea fiziolo3ica a pacientului,!evitarea incompatibilitatilor dintre medicamente,

'0


31/101

!respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor,!informarea pacientului asupra medicamentelor prescrise,!anuntarea imediata a 3reselilor produse in administrarea medicamentelor.!respectarea masurilor de asepsie si antisepsie.'.9reci7ati ) contraindicatii in administrarea medicamentelor pe cale orala 9Ra!3u%! 9 pa3.%',Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali *.Titirca !medicamentul este inactivat de secretiile di3estive,!medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei 3astrice,

!pacientul refuza medicamentele , !medicamentul nu se resoarbe pe cale di3estiva , !pentru evitarea circulatiei portale , !cand se impune o actiune prompta a medicamentului .(.E%u&erati cinci accidente si incidente in injectia .1.Ra!3u%! 9 pa3.%)+,Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali *.Titirca !durere vie prin atin3erea nervului sciatic, !paralizia prin lezarea nervului sciatic, !hematom prin lezarea unui vas, !ruperea acului, !embolie, !infiltratie dureroasa a muschilor,

!supuratia septica .+(9reci7ati ci%ci #ocuri de e#ectie a#e i%'ectiei I( >(Ra!3u%! 9 pa3.(( ,Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali *.Titirca !vena bazilica! vena cefalica

!venele antebratului !venele de pe fata dorsala a mainii !venele subclaviculare !venele femurale !venele maleolare interne ! venele ju3ulare

!venele epicraniene

,(9reci7ati + re6u#i care treuie re!3ectate de AM #a ad&i%i!trarea corti7o%u#ui:Ra!3u%! 9 pa3.%+0!%+%,Tehnici de evaluare si in3rijiri acordate de asistentii medicali *.Titirca!respecta doza si ritmul de administrare, !respecta orarul de administrare, !invata pacientul sa!si administreze pe cale respiratorie doza de cortizon, !respecta masurile de i3iena a te3umentelor ,mucoaselor si lenjeriei pacientului pentru a preveniinfectiile locale . !asi3ura re3imul alimentar al pacientului ,desodat, hipo3lucidic, hiperproteic cu suplimentare de calciu,

potasiu si fosfor . !suprave3heaza si noteaza zilnic in foaia de temperatura 9TA, 3reutatea si raportul in3estie/excretie, !recolteaza san3e pentru dozarea 3licemiei la indicatia medicului, !sesizeaza efectele secundare prezentate de pacient si informeaza medicul.-.E%u&erati ) tipuri de injectii9 Raspuns corect:

Tipuri de injectii9G injectia intramuscularaG injectia subcutanataG injectia intradermicaG injectia intravenoasaG injectia intraarterialaG injectia intracardiacaG injectia intramedularaG injectia subarahnoidiana

F Chiru 6lorian, n3rijirea omului bolnav si a omului sanatos de 5ditura Cison, &0%%, pa3. '0)!'0+


32/101

G alifiiG uleiuri sau emulsii uleioaseG pudreG comprese medicinaleG un3uenteG mixture a3itanteG sapunuri terapeutice.F Chiru 6lorian, n3rijirea omului bolnav si a omului sanatos de 5ditura Cison, &0%%, pa3. '0&


33/101

-< 4adijonarea mucoasei foselor nazale< 8ar3ara< ntroducere de 3lobulele va3inale Fovule<%(. Nu&iti ) incidente/accidente ale injectiei intramusculare9Ra!3u%!:HTehnica in3rijirii bolnavului?, 1ozes C., ed.1edicala, &00-, p. +&' : +&(%< Atin3erea nervului sciatic&< Patrunderea cu acul intr!un vas de san3e'< 5mbolia 3azoasa

(< 5mbolia uleioase)< Necroza de tesuturi prin injectarea unei substante caustice+< ;uperea acului-< Abcesul local< 6le3monul fesier %). I%dicati ) incidente/accidente ale injectiei intravenoase9Ra!3u%!:HTehnica in3rijirii bolnavului?, 1ozes C., ed.1edicala, &00-, p. +&+ : +&-%< Tumefierea tesutului perivenos&< Necroza tesutului perivenos'< 2ematomul(< 6lebal3ia)< Ametelile

+< *ipotimia-< Colapsul< "ocul anafilactic%+. 9reci7ati ) cauze ce pot 3enera accidente/ complicatii in administrarea medicamentelor9Ra!3u%!:HTehnica in3rijirii bolnavului?, 1ozes C., ed.1edicala, &00-, p. +)( : +))%< 8reseli de administrare&< Actiunea toxica a medicamentului'< 2ipersensibilitatea or3anismului(< "ocul anafilactic)< 4oala serului+< Dezechilibru biolo3ic-< 1odificarea florei microbiene

< *ipsa indicatiei medicului

Co&3#etati !3atii#e #iere a!t"e# i%cat !a oti%eti u% e%u%t corect(1 Calea orala este calea .........F%< ..... de administrare a medicamentelor, acestea putandu!se resorbi lanivelul mucoasei ...........F&


34/101


35/101

.n astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.%0. 4radipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste (0/min.%%. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.%&. n starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.%'. n criza de astm bronsic se administreaza eritromicina & 3/&( ore.%(. Pneumonia pneumococica debuteaza printr!un stadiu de con3estie alveolara : urmat de hepatizatierosie.%). 6ebra in pneumonia pneumococica atin3e valori intre ',) ! ' 3rade C.

%+. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero!fibrinoasa.%-. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto!conta3ioasa provocata de pneumococ.%. 4acilul $och a fost descoperit in %& de ;obert $och.%. 4acilul $och se raspandeste in or3anism prin caile9 limfatica si hemato3ena.&0. Patrunderea in or3anism a bacilului $och determina hepatizatie rosie.&0. 2emoptizia constituie eliminarea san3elui, pe 3ura, provenit din caile aeriene inferioare.&%. 4ronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei bronsice.&&. n astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei

bronsice.&'. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto!conta3ioasa provocata de pneumococ.% A Chiru 6. si colab. =4" p3. %&'& A. Chiru 6. si colab. =4" p3. %&'

' 6. Chiru 6. si colab. =4" p3. %&'( 6 Chiru 6. si colab. =4" p3. %&') A C. 4orundel : 1edicina interna pentru cadre medii, 5d. All &0%% : p3. &-)+ 6 . C. 4orundel :1edicina interna pentru cadre medii : p3. %()- A . C. 4orundel : 1edicina interna pentru cadre medii, 5d. All, P3. &-) A *. Titirca : > r3ente medico! chirur3icale > : p3. '' A *. Titirca : > r3ente medico! chirur3icale > : p3. &)%0 6 *. Titirca : > 8hid de nursin3 > : p3. %%% A C. 4orundel : 1anual de medicina interna pentru cadre medii : p3. &+%& A C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. &-!&%' 6 C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. &+%( A C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. &'

%) 6 C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. &'%+ A C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. &(%- 6 C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. '0+% A C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. '0+% A C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. '0+&0 A C. 4orundel : 1anual de medicina interna : p3. '0+&%! A&&! A&'!6A!ociati ter&e%ii di% ce#e ) co#oa%e:I( %. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu&. pneumonia pneumococica b. rifampicina '. ulcer 3astro!duodenal c. miofilin

(. tuberculoza pulmonara d. penicilina 8 ). an3ina pectorala e. nitro3licerina

f. ciprofloxacinII(%. astmul bronsic a. aerosoloterapie&. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina'. bronsita cronica c. hepatizatie rosie(. ftizia d. caverna). primo!infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica

f. hematemeza .%. tuberculoza primara a. caverna&. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie

')


36/101

'. pneumotorax c. febra in platou : (0L C(. ftizia d. sancru de inoculare). astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala

f. hiperpirexie

Marcati cu =5 ra!3u%!u# corect :%. Dispneea este definita ca fiind9 a. oprirea respiratiei

b. patrunderea aerului in plamanic. respiratie anevoioasad. eupnee

&. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este9a. tahipnee

b. bradipneec. polipneed. eupnee

'. Tahipneea reprezinta9a. respiratie anevoioasa

b. patrunderea aerului in plamanic. cresterea frecventei respiratorii peste (0 resp/min

d. scaderea frecventei respiratorii sub &0 resp/min(. 5liminarea san3elui provenit din arborele bronsic reprezinta9

a. hematurie b. hematemezac. vomicad. hemoptizie

). Disfa3ia reprezinta9a. 3reutate la in3hitire

b. dificultate in di3estiec. lipsa poftei de mancared. senzatie de foame exa3erata

+. ;espiratia $ussmaul se manifesta prin9a. bradipnee

b. respiratie in patru timpi9 inspiratie : pauza : expiratie : pauzac. respiratie deficitara permanentad. tahipnee

-. 5upneea reprezinta9a. respiratie deficitara

b. respiratie normalac. cicluri de respiratie inversated. cresterea frecventei respiratorii peste (0 resp/min

. 2ipoxia reprezinta9a. cresterea oxi3enului in san3ele circulant

b. cresterea C=& in san3ele circulantc. scaderea oxi3enului in san3ele circulantd.oprirea respiratiilor

. 4ronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza9a. bronhiile mari

b. pleurac. ambeled. bronhiile mici

%0. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa9a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat

b. pastreze 3reutatea corporala in raport cu varstac. evite practicarea sporturilor de iarna

d. sa respire pe 3ura in anotimpul rece%%. =biectivele de in3rijire in 4P=C vizeaza9a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului

b. administrarea penicilinei 8

'+


37/101

c. administrarea de lichide calded. administrarea de nitro3licerina sublin3ual

%&. 4P=C :ul este complicatia9a. pneumoniei pneumococice

b. astmului bronsicc. bronsitei croniced. ftiziei

%'. Termenul de 4P=C reprezinta9

a. pneumotorax spontan b. bronhopneumopatie obstructiva cronicac. astm bronsicd. bronsita cronica

%(. Combaterea obstructiei in 4P=C vizeaza9a. administrarea de bronhodilatatoare

b. administrarea corticoizilor c. tratament antibioticd. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica

%). Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee9a. paroxistica expiratorie

b. inspiratorie si expiratorie

c. paroxistica inspiratoried. 4iot%+. Criza de astm bronsic are durata variabila9

a. %) min. ! ' ore b. '0 min.c. & ored. &!) min.

%-. "puta din astmul bronsic este9a. mucopurulenta

b. ru3iniec. alb!sidefie cu aspect perlat.d. hemoptoica

%. Conduita de ur3enta in astmul bronsic vizeaza9a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice

b. administrarea de antitusivec. drenaj postural.d. administrarea de cardiotonice

%. Hnflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde9a. astmului bronsic

b. tuberculozei pulmonarec. bronsitei croniced. bronsitei acute

&0. 5tiolo3ia bronsitei cronice cuprinde9a. infectii rino!farin3iene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare

b. bacilul $ochc. pneumococuld. stafilococul

&%. Complicatiile bronsitei cronice pot fi9a. edemul pulmonar acut

b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratoriec. pneumotoraxuld. tuberculoza pulmonara

&&. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza9 a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino!farin3iene, tratamentul bronhodilatator b. chimioprofilaxia contactilor

c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v. d. administrarea nitro3licerinei sublin3ual&'. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin9 a. dispnee paroxistica inspiratorie

'-


38/101

b. febra si jun3hi toracic c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii&(. Aspectul sputei din astmul bronsic este9 a. mucopurulenta

b. rosie ru3inie c. alb:sidefie d. "an3uinolenta

&). Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este9 a. restrictiva b. obstructiva

c. mixta d. toate cele trei variante&+. Tratamentul crizei astmatice vizeaza9 a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie

b. administrarea de antibiotice c. drenaj postural d. Paracenteza

&-. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome9

a. vomica, febra '-,)L : 'L C, 3reata b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou c. hiperpirexie d. frison unic, febra 'L!(0L C, jun3hi toracic

&. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este9 a. Penicilina 8 b. Tetraciclina c. 4iseptol d. 1iofilin

&. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi9

a. pleurezia sero!fibrinoasa b. emfizemul pulmonar

c. edemul pulmonar acut d. 4.P.=.C.

'0. n perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda9 a. repaus la pat, re3im hidro!zaharat bo3at in vitamine b. re3im alimentar desodat c. consum excesiv de lichide

d. consum excesiv de lipide

'%. 5xpectoratia in pneumonia pneumococica este9a. rosie:ru3inie, vascoasa, aderenta

b. sidefie!perlatac. spumoasa, aeratad. alb!perlata

'&. 5xamenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta9a. leziuni te3umentare

b. leziuni cazeoasec. leziuni fibro!cavitared. sindrom de condensare pulmonara

''. Primoinfectia T4C se face pe cale9a. cutanata b. aerianac. sexuala

'


39/101

d. bucala

'(. *eziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia9 a. sancrul de inoculare, adenopatiile traheo!bronsice b. leziuni condensate

c. leziuni cavitare d. adenopatiile traheobronsice

'). *eziunea primitiva in T4C se numeste9a. adenopatie traheo!bronsica b. tuberculoza miliarac. leziune cavitarad. sancru de inoculare

'+. Dia3nosticul de primoinfectie se pune pe9a. virajul la tuberculina si aspectul radiolo3ic

b. teste de sensibilizarec. bronho3rafied. foliculul tuberculos

'-. 1etoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este D; la9a. antimicotice b. tuberculinac. antibioticed. antivirale

'. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective, cu exceptia9a. intarirea rezistentei nespecifice a or3anismului

b. vaccinare antituberculoasac. vaccinare anti3ripalad. izolarea pacientului

'. *eziunea caracteristica ftiziei este9a. sancrul de inoculare

b. cavernac. adenopatia satelitad. 3ranulia

(0. 6ormele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia9a. primoinfectia oculta

b. tuberculoza fibro!cazeoasa cavitarac. tuberculoza fibroasad. tuberculoza infiltrativa

(%. Tratamentul etiolo3ic al tuberculozei se realizeaza prin9a. corticoterapie

b. antiinflamatoarec. antibioticed. tuberculostatice

(&. 2emoptizia reprezinta hemora3ia9a. otorinolarin3iana

b. nazalac. provenita din arborele bronsic

d. hemora3ia 3in3ivala('. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta9a.tahicardie

'


40/101

b.tahipneec.bradipneed.eupnee

((. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata9 a. scaderii aportului de oxi3en, cresterii cantitatii de C=& si obstructiei cailor respiratorii

b. contaminarii cu pneumococc. comprimarii or3anelor abdominale

d.cresterii aportului de oxi3en().Declansarea hemoptiziei este precedata de9a. senzatie de voma

b. caldura retrosternala si jena respiratoriec. varsaturad.epistaxis(+. Durerea toracica poate avea drept cauze9 a. afectiuni cardiovasculare b. afectiuni pleuropulmonare c. afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare

d. afectiuni 3astrice

(-. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia9 a. reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b. dispnee expiratorie c. reducerea reversibila a diametrului bronhiilor d. raluri sibilante

(. = complicatie a pneumoniei este9 a. bronsita cronica b. emfizemul pulmonar c. insuficienta renala

d. pleurezia sero!fibrinoasa

(. "imptomul su3estiv pentru T4C este9 a. febra (0 : (%@C b.tuse seaca persistenta peste ' saptamani c.frison unic9 '0 : (0 minute

d. hiperpirexie

)0. "piro3rafia exploreaza9 a. volumele pulmonare dupa efort b. arborele traheo!bronsic, folosind substanta de contrast

c. volumele si capacitatile pulmonare d. volumele pulmonare in timpul efortului

)%. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia9 a. lipotimie b. pneumotorax c. hematemeza

d. colaps

)&. Depistarea precoce a contaminarii cu bacil $och uman se face prin9 a. spiro3rafia b. D; Cassoni c. D; Dic#

d. D; la tuberculina)'. 4ronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic9 a. sonda 1etras

(0


41/101

b. bronhoscopc. aparat ;oent3end. spiro3raful

)(. n perioadele febrile se recomandaa< re3im alimentar sarac in proteine si calorii

b< re3im alimentar desodatc< re3im alimentar bo3at in proteine si calorii

d< bo3at in lipide)). n3rijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia9

a< repaus la pat b< linistirea si calmarea pacientuluic< administrarea de lichide calded< asi3urarea toaletei bucale

)+. 5xpectoratia constituie9a< actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor

b< eliminarea san3elui pe nasc< eliminarea pe 3ura de masa san3uina

d< act reflex involuntar de eliminare a scretiilor

)-. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cr

Culegere de Teste Pt Elevi 2014

Documents

Transcript of Culegere de Teste Pt Elevi 2014