AUXILIAR DIDACTIC

ED.IVASCU FLORICA

GRADINITA NR. 1

TURCENI

1

Ghicitori pentru copii

Ghicitorile, numite si cimilituri, sunt o creatie

populara, anonima. Ele se prezinta de obicei sub forma de

versuri in care se descriu metaforic o fiinta, un obiect sau un

fenomen care trebuie identificate. Sunt folosite metafore,

imagini sugestive sau jocuri de cuvinte care sa-l ajute pe cel

care vrea sa dezlege ghicitorile.

Ghicitorile solicita agerimea mintii omului pentru

identificarea, prin asociatii logice, a obiectului, a persoanei

sau a fenomenului redat. Ghicitorile sunt un joc al istetimii si

al perspicacitatii.

Ele sunt extrem de indragite atat de copii cat si de adulti si

au un caracter educativ.

Diversitatea ghicitorilor rezulta din bogatia temelor. In

aceasta carticica gasiti ghicitori despre animale, despre

pasari, insecte, plante, fructe, legume, flori, meserii, mijloace

de transport, numere si ghicitori cu teme diverse.

Pentru cei mici si cei mai mari, ghicitorile pot fi mereu

misterioase dar si un mijloc distractiv de a descoperi lucruri

interesante!Iata in continuare cateva sute de ghicitori strict

necesare in desfasurarea procesului instructiv educativ din

gradinita.

GHICITORI

DESPRE ANIMALE SĂLBATICE

Am o blană groasă, deasă, 

Pentru iarna friguroasă. 

Caut fagurii de miere, 

Mănânc mure cu plăcere. 

Ghici, cine sunt?

( ursul)

Eu sar iute pe crenguţe, 

Cu alune în gheruţe. 

Şi roşcată mi-i blănuţa, 

În copac îmi fac căsuţa. 

Ghici, cine sunt?

( veverita )

Mândru şi încoronat, 

Prin poieni sunt împărat! 

Soţioara-mi delicată, 

E de lege apărată. 

Când aleargă parcă zboară, 

Pe poteci, o... căprioară! 

Ghici, cine sunt?

( cerbul)

Mititel şi plin de ace, 

Vin prin iarbă,-ncet, încoace. 

Dacă simt vreun duşman, 

Mă preschimb în buzdugan. 

De-ai avea două cojoace, 

Tot nu poţi scăpa de ace. 

Ghici, cine sunt?

( ariciul )

Urechiat cu haine sure 

Stau pe câmp şi în pădure! 

Am codiţa mititică 

Tremurând mereu de frică. 

Urechi am, şi-s lungi de tot 

Şi mustăţi am pe la bot. 

Eu cu morcovi mă hrănesc, 

Spuneţi voi, cum mă numesc?

( iepurele )

Am o coadă înfoiată 

Şi chiar sunt foarte şireată. 

( vulpea)

Pe Grivei de-l întâlnesc, 

Eu cu grijă-l ocolesc. 

Ghici, cine sunt?

( Vulpea )

Ce este ţepos şi mic,

Şi mănâncă şerpi?

(Ariciul)

Animal cu capu-n jos

Şi este foarte ţepos,

De vrei să-l ridici de jos.

(Ariciul)

Pleacă moşu-ncet la vie

Cu scai mulţi pe pălărie!

(Ariciul)

Are zeci de ace groase

Dar nu ţese nici nu coase.

(Ariciul)

Ghicitoarea ştiu că-ţi place.

Ce-i ca un burduf de ace,

Ca un pepene cu ţepi?

Ia gândeşte-te. Pricepi?

Şi răspunde-n doi, trei timpi,

Cine are mii de ghimpi?

Cui îi ustură şoriciul?

N-ai ghicit ca e…?

(Ariciul)

Mititelul plin de ace,

Vine pe cărare-ncoace.

Şi la mine dacă-l chem,

Iute el se face ghem.

(Ariciul)

Din gradina lui Mihai,

De sub tufe de urzici

A ieşit un ghem de scai

Ca sa caute furnici.

Ce sa fie oare, ghici?

(Ariciul)

Noi cu acul tragem aţa,

El cu ace-şi apără viaţa!

(Ariciul)

Trece paşa pe uliţe

Cu trei mii de suliţe.

(Ariciul)

Cine trece-ncet pe uliţi

Înarmat cu mii de suliţi?

(Ariciul)

Are capul plin de ace.

De-l atingi, el ghem se face!

(Ariciul)

Dar pricepi,

N-are păr, ci numai ţepi!

(Ariciul)

Se tot plimbă fără grabă

Şi prin iarbă are treabă.

Dacă simte un duşman,

Se preschimbă-n buzdugan.

De-ai avea două cojoace,

Tot nu poţi scăpa de ace.

(Ariciul)

Pe luncă şi prin zăvoaie

Scoate moşul muşuroaie!

(Cârtiţa)

În cojoc întors pe dos

Mormăind morocănos,

Umblă pustnic prin pădure

După miere, după mure.

Vara-l vezi după vânat,

Iarna stă-n bordei culcat.

Când dezgheţurile vin,

S-a trezit şi…

(Moş Martin)

Umblă moşul prin pădure

După zmeură şi mure!

(Ursul)

Ştiţi voi cine umblă după mure

Şi trăieşte în pădure ?

(Ursul)

În bârlog petrece iarna,

La prisacă merge vara.

Mor, mor, mor...

(Ursul)

Vara umblă după miere,

Iarna doarme să prindă putere.

(Ursul)

Cu cojoacă şi desculţ

Umblă mormăind prin munţi!

Lenevos cum e, nu şagă,

Doarme dup-o vară-ntreagă

Şi visează el, vezi bine,

Numai miere de albine.

(Ursul)

Mormăind de zor prin iarbă,

La albina vine-n grabă

Miere să îi dea şi lui

Să mănânce cu ai săi pui.

(Ursul)

Lenevos cum e, nu saga 

Doarme dupa o iarna-ntreaga 

Si viseaza, el, vezi bine, 

Numai... miere de albine.

(Ursul)

Iarna-şi vâră nasu-n blană

Şi din unghii îşi sug hrană,

Iar vara, sus pe munţi,

Zmeură culeg desculţi.

(Urşii)

Blana roşcată,frumoasă,

Coada-i lungă şi stufoasă,

Vine noaptea prin gradină,

Fură-o raţă şi-o găină.

(Vulpea)

Cumetriţa cea şireată

Vine-adesea prin vecini

Şi-amatoare se arată

De a “cumpăra” găini.

(Vulpea)

Roşcovana cea isteaţă

Umblă pe la cotineaţă.

(Vulpea)

Are-o coadă înfoiată,

Hoaţă este şi şireată

Dar e vai de coada ei

Când dă peste ea Grivei.

(Vulpea)

Coada ei e stufoasă,

De găini ea nu se lasă.

(Vulpea)

Roşioară şi codată

Umblă noaptea prin poiată

Şi la noi şi la vecini,

Ca să „cumpere” găini.

De plătit, nu le plăteşte

Şi pe loc le jumuleşte,

Hoaţa aste, cum se numeşte?

(Vulpea)

În scurteică îmbrăcată,

Dă târcoale la poiată.

Şi tot umblă prin pădure,

Ca ceva-ceva să fure.

(Vulpea)

Ce să fure dacă n-are?

Pare moartă-n drumul mare.

Despre cine vorba este?

O cunoaşteţi din poveste.

(Vulpea)

Cine-i doamna roşcovană,

Ce-şi tot plimbă mândra blană

De ici, acolo prin vecini,

Rost să facă de găini?

(Vulpea)

Cu coada stufoasă,

Cu bot ascuţit,

La coteţul nostru

Des a nimerit.

(Vulpea)

Găini, pui şi raţe,

Ia tot ce găseşte,

Hoaţa asta spuneţi:

Ştiţi cum se numeşte?

(Vulpea)

Plimbă-te codată

Cu blana roşcată

Prin pădurea toată,

Dar nu prin poiată,

Că Grivei, de vine,

Va fi vai de tine!

(Vulpea)

Cumătra cea roşcată

Şi din fire e şireată,

Se furişează-n grădini,

Dând iama pe la găini.

(Vulpea)

Îl zăreşti cam de departe,

Că-i sticlesc ochii în noapte,

Lângă stână stă la pândă

Ca să-i pice-o oaie blândă.

(Lupul)

Pădurar cu şubă sură,

Ce păzeşte, asta fură.

Lacom, hrăpăreţ, avan

S-ar tocmi la oi cioban.

(Lupul)

Pădurile ocoleşte,

După miel se prăpădeşte

Şi tot strigă: hau, hau, hau!...

Multă pradă vreau să iau.

(Lupul)

Sare iute pe crenguţe

Cu alune în lăbuţe.

Şi roşcată e blăniţa.

Cin-să fie?

(Veveriţa)

O sportivă cu renume

Umblă-n pomi după alune.

(Veveriţa)

Tuş ghiduş, coadă roşcată

Peste cetini aruncată.

(Veveriţa)

Ronţăie nuci şi alune

Sare graţioasă,

Coada-i e stufoasă –

De-o ghiceşti, îndată spune!

(Veveriţa)

Roşioară flacără

Pe copaci se caţără.

(Veveriţa)

Toată lumea-aşa îi spune:

„Mâncătoarea de alune”.

Ronţăind cu dinţişorii,

Macină ca roata morii.

(Veveriţa)

Casă, ca o gospodină,

Are o cămară plină,

Crengile-o-ndrăgesc şi-o saltă

De pe una pe cealaltă.

(Veveriţa)

Flăcăruie, flacără

Iute se mai caţără!

Uite-o, nu e!

Uite-o, nu e!

Mică e, dar coada-i mare,

Pe copaci în fugă suie

Şi din creangă-n creangă sare.

Roade nuci, îi plac alune…

Cum o cheamă? Haide, spune!

De-i vezi flacăra-codiţă,

Strigi îndată…

(Veveriţă)

În copac se caţără

Şi pare că scapără

Ca o flacără,

Uite-o, nu ;

Roade-alune.

Cum îi spune?

(Veveriţa)

Este tare mititică,

O zăreşti prin rămurică,

Însa coada ei stufoasă

O face aşa frumoasă.

Cu alune se hrăneşte,

Spuneţi voi cum se numeşte?

(Veveriţa)

Are coada măturoi,

Ochii mici, foarte vioi,

La urechi cu cănăfei

Şi la bot mustăţi vreo trei.

(Veveriţa)

Fuge, chiar la deal mai bine

Şi se teme de oricine.

Este mic şi drăgălaş

Şi se cheamă…

(Iepuraş)

Cum mănâncă un morcov mare

Frica-l pune pe picioare

Două lungi şi două scurte

Cin’ să fie el poznaşul,

Dacă nu e...

(Iepuraşul)

La deal repede şi fără ocol,

Iar la vale rostogol.

(Iepurele)

Urechiat cu haine sure

Stă pe câmp şi în pădure!

(Iepurele de câmp)

Lungi urechi, picioare lungi,

Doar cu puşca îl ajungi.

Doarme-n lan ori sub tufiş,

Tot cu ochii mari, deschişi.

Mustăciosul acesta, oare, e

fricos?

Sau mi se pare?

(Iepurele)

Urechi lungi şi coadă scurtă,

Parcă-aleargă tot pe burtă.

Are-o hrană preferată:

Morcovi, varză şi salată.

(Iepurele)

Lungi urechi, mustăţi la bot,

O codiţă cât un ciot,

Ţopăie la vale,

Pe patru picioare

Câte două egale.

Cine-i oare? (Iepurele)

Urechi lungi, mustăţi, codiţă

Şi-o fărâmă de codiţă.

(Iepurele)

Fricos ca dânsul nu-i,

Se teme şi de umbra lui.

(Iepurele)

Codiţa mi-e mititică

Şi tremur mereu de frică.

Urechile-lungi de tot

Şi mustăţi am pe la bot.

Eu cu morcovi mă hrănesc,

Spuneţi voi, cum mă numesc?

(Iepurele)

Urechi lungi, mustăţi la bot

Coadă nu mai am de loc.

Sunt fricos nevoie mare,

Am doar morcovi de mâncare.

(Iepurele)

Urechi lungi, picioare lungi,

Nici cu puşca nu-l ajungi.

E fricos nevoie mare

Şi de-o frunză el tresare.

(Iepurele)

Motan cu blana tărcată

Şi cu coada mult scurtată,

La urechi are-agăţaţi

Doi cercei catifelaţi!

(Râsul)

Mândru şi încoronat,

Prin poieni este-mpărat!

(Cerbul)

În aer ramurile-şi are

Acest trofeu de vânătoare.

(cerbul)

Vaca neagră, coarne late,

Îndreptate mult spre spate,

Vara umblă să se scalde

În mlaştini cu ape calde

(Bivolita)

Cenuşiu şi tare mic,

El se teme de pisic.

Stă pitit, deoarece

Se numeşte…

(Şoarece)

Mic, cu inima haină,

Roade sacul de făină!

(Şoricelul)

Roade peste tot ce-apucă

Şi-şi târăşte coada lungă.

Roade toată ziulica

Până îl prinde pisica.

(Şoricelul)

Umbla dansa prin gradini

Cautand mereu gaini.

( vulpea )

Prin padure,prin zavoaie,

Dansul oile jupoaie.

( Lupul)

Si codat,

Si coltat,

Si istet,

Si-ndraznet.

(Lupul)

Noaptea ochii ii stIcleste,

Si cand urla te-ngrozeste.

(Lupul)

Ce este:

De trait traieste,

Dar fara ochi se hraneste?

(Cartita)

Mandru de coroana lui,

Imparat al codrului,

De departe il zaresti

Purtand coarnele regesti.

( cerbul )

Ca un fulger prin copac

Printre crengi s-a strecurat,

Cautand mereu alune,

Fiindca-i plac,

Ca-s tare bune.

( veverita )

Ramator cu coltii mari

Dupa fructe de stejari

Padurea din deal o scurma,

Parc-ar fi trecut o turma.

(mistretul )

Umbla singur prin padure,

Cautand miere si mure.

( ursul)

Urecheatul campului,

Tinta vanatorului,

Altul ca el nimeni nu-i :

Fuge si de umbra lui.

(iepurele )

Ghem de ace umblator

Prin padure si ogor.

( ariciul )

Rozator mititel –

Toti se sperie de el.

( soarecele )

Prin paduri,la munte sus,

Printre crengi el sta ascuns.

Stii cumva numele lui ?

(E opusul plansului !)

(rasul)

Umbla mosul prin padure

Sa culeaga fragi si mure

Pe valcea si pe carare

Se vaita mereu ca … moare

( ursul )

Are-o coada infoiata,

Hoata este si sireata

Dar e vai de coada ei

Cand da peste ea Grivei.

( vulpea )

Nu-i tractor, dar e în stare

Poieni, lunci, păduri să are!

(porcul mistreţ)

Curelusa verde

Prin iarba se pierde.

( soparla )

Ciocoi ţeapăn şi hapsân,

El se vrea-n turmă stăpân!

(lupul)

Sprintenă şi delicată

Se adapă-nfiorată!

(căprioara)

PASARI SALBATICE

Cine umblă mult prin lume

Şi tot se strigă pe nume?

(Cucul)

Singuratic şi hai-hui,

Îşi cântă numele lui.

(Cucul)

Tot îşi strigă numele

Sus, în pădurice;

Puii însă creşte…

Mica pitulice!

(Cucul)

Doar primăvara-n crânguri

I se-aude numele şi cântul.

Cântă des, însă puţin,

Puii-i ies în cuib străin.

(Cucul)

Toată ziua zboară-n zare

Şi din pliscu-i ciripeşte,

Iar când plouă se opreşte,

Sub streşini se zgribuleşte.

(Vrabia)

Lacomă, gălăgioasă

Ţopăie pe lângă casă!

(Vrabia)

Cip, cirip, cip, cirip,

Se aude-n pădurice.

Cine cântul dulce-şi zice?

Cine, ca n-o văd la chip?

(Vrabia)

Duce veste

Ca-n poveste

Şi oricui el ştie-a spune,

Că e semnul păcii-n lume.

(Porumbelul)

Pe picioare lungi, înaltă,

Paznică e peste baltă.

(Barza)

Să-mi ghiciţi o ghicitoare:

Înaltă, cu lungi picioare,

Pene negre pe-aripi are,

Peste broaşte e mai mare!

(Barza)

Cine crezi că este oare?

Cine-ntruna numai sare?

Ea trăieşte şi în lac

Şi tot strigă: oac, oac, oac!

(Broasca)

Oac, oac, oac,

Se-aude pe lac.

De te-apropii –

Cântăreţii iute tac!

(Broscuţele)

Umblă fără picioare!

Nu zboară, doar cu aripioare!

Ochii privesc,

Nici nu clipesc!

(Peştele)

Zână albă ca o vrajă

Lin pe apă ea pluteşte,

Între trestii stă de strajă

Şi în apă ea priveşte

Cine e? Cine-o ghiceşte?

(Lebăda)

O săgeată de cărbune

Zboară iute peste lume!

(Rândunica)

Sol de primăvară!

La trup, curată;

În zbor, săgeată;

Coada crestată…

Toamna pleacă iar,

Departe de ţară.

(Rândunica)

De cu primăvară,

Ca săgeata zboară,

Doamna noastră nouă

Cu coada în două.

(Rândunica)

Negre şi-albe-s penele,

Coada parc-ar fi un V.

Pleacă de la noi din ţară,

Primăvara vine iară.

Zboară iute, este mică

Şi se cheamă…

(Rândunică)

Coada ca o furculiţă,

Roşioară sub bărbiţă.

Toamna plec de-aici din ţară,

Primăvara mă-ntorc iară.

(Rândunica)

Lângă voi stau fără frică

Şi mă cheamă...

(Rândunică)

Pasăre galbenă-n cioc,

Fluieră un cânt cu foc!

(Mierla)

Ce moţată, dragii mei,

A prins Creangă într-un tei?

(Pupăza)

E doctor vestit în crâng,

Dă cu ciocul târnăcop

Poc, poc, poc din loc în loc.

(Ciocănitoarea)

Către soare se avântă

Dimineaţa-n zori şi cântă.

(ciocârlia)

Şoricel cu aripioare

Poartă numele de floare!

(Liliacul)

Poartă-n spate o cetate

Şi din ea doar capu-l scoate!

(Ţestoasa)

Farfurie umblătoare

Cu cap, coada şi picioare.

(Ţestoasa)

Voinicel cu cornişoare

Umblă cu casa-n spinare.

(Melcul)

Cine umblă pe cărare

C-o cetate în spinare?

Are coarne, dar nu-mpunge,

Orice gâză-l poate-ajunge,

Că el mere-agale, agale,

Şi la deal, dar şi la vale.

(Melcul)

Cu căsuţa în spinare

Să alerge, nu e-n stare,

Dar pe unde trece lasă

Fire lucii de mătase.

(Melcul)

Stă întotdeauna-n casă,

Iar de ploaie nici că-i pasă

Şi, deşi n-are picioare,

Merge-agale pe cărare.

(Melcul)

Casa mare-şi duce-n spate,

Pe tălpici adevărate,

Iar pe unde trece lasă

Fir de-argint şi de mătase.

(Melcul)

Are coarne, dar nu-mpunge,

Şi pe leneşi îi ajunge!

(Melcul)

Merge, merge, greu ajunge!

Are coarne, dar nu-mpunge,

Iar când iese la plimbare,

Îşi ia casa în spinare. Cine-i?

(Melcul)

Duce singur casa-n spate.

Vezi cât e de mic, şi poate!

Da, dar vezi, şi casa-i mică

Ei, da’ totuşi o ridică

Mai ales că el nu are

Mâini, o coadă sau picioare.

Merge-ncet, nu se grăbeşte

Că e greu şi oboseşte

Seara nu-şi aprinde becul

Ci se culcă-n casă...

(Melcul)

Cine umblă-n ziua mare

Cu căsuţa în spinare?

(Melcul)

Nu e mire, nici mireasă,

Are trenă mătăsoasă

Cu bănuţi frumoşi, verzui,

Hai ghiciţi numele lui!

(Păunul)

Zburatoare

Cu patru picioare.

(Liliacul)

Nu e pasare dar zboara,

Si poarta nume de floare.

( liliacul )

ANIMALE DIN JUNGLĂ, DE LA

POL

Nu e peşte, nici vapor

Uriaşul mărilor!

(Balena)

Nu-i pisică, nici motan

E vărgat şi roşcovan!

(Tigrul)

Uriaş cu nasul mare

Poartă oameni în spinare!

(Elefantul)

Are trompă,- i uriaş,

Merge leneş pe făgaş

Şi îi place după ploaie

Să se scalde în noroaie.

Cel din Asia e mai mic

Şi mai jucăuş un pic,

Cel din Africa-i mai mare

Şi de nimeni teamă n-are.

(Elefantul)

Animal cu chip de om

Ţopăie din pom în pom!

(Maimuţa)

Animal cu trup tărcat

Şi cu gât nemăsurat!

(Girafa)

Cărţile cu poze, toate,

Se întrec să ne-o arate.

Haina ei de stropi e plină

Şi-are-un gât cât o prăjină.

(Girafa)

Toată ziua poţi vedea

Un căluţ în pijama.

(Zebra)

Alb, greoi, cu părul fin,

Seamănă cu Moş Martin!

(Ursul polar)

Sunt „cumetre” cu grămada,

Însă albe ca zăpada!

(Vulpile polare)

Cine poate să-l ajungă

Pe acest alergător,

Care-şi poartă puii-n pungă?

Îl ghiciţi foarte uşor!

(Cangurul)

O sopirla de cinci coti, 

Hai, ghiceste-o daca poti

(crocodilul)

Parca-i un curcan golas 

Si fricos si urias! 

(strutul)

Cureluşă rece,unsă,

Sub pământ şade ascunsă,

Iar atunci când iese afară

De-o priveşti te înfioară!

(şarpele)

Nu e cal, dar are coamă

Şi-i puternic fără seamă.

Îl ghiceşti uşor, când vrei,

Că e scris pe banii mei!

(leul)

Corabie plutitoare

Pe nisipuri, călătoare!

(cămila)

Elefant scurt-n picioare

Intră-n apă la răcoare!

(hipopotamul)

Nu-i pisică, nici motan

E vărgat şi roşcovan!

(tigrul)

Sprinten si vargat,

Pare un calut ciudat.

(Zebra)

Are gâtul foarte-nalt

Şi picioarele cam lungi

Dacă vrei să-i dai o floare

E cam greu la ea s-ajungi.

(girafa)

Am o trompă lungă, lungă, 

Pân' la frunze să ajungă. 

Şi nu am asemănare, 

Pentru că sunt cel mai mare! 

Ghici, cine sunt?

( elefantul)

Degete în loc de gheare, 

Să m-ajut la căţărare. 

Banane aş tot desface 

Şi să te imit îmi place. 

Ghici, cine sunt?

( maimuta )

Nu sunt cal, dar am o coamă 

Şi-s puternic fără seamă. 

Mă ghiceşti uşor de vrei, 

Ca sunt scris pe banii tăi! 

Ghici, cine sunt?

( leul )

Burduhos, voinic si gras, 

Am un corn înfipt în nas! 

Ghici, cine sunt?

( rinocer )

GHICITORI

DESPRE ANIMALE

DOMESTICE

Este un prieten bun,

El mă duce unde-i spun

Cu căpăstru şi cu şa,

Iarna-mi plimbă sania.

(Calul)

La caruta trage, „

Hi, ha, ha", el face?

Cal)

Roade oase,

Stă în cuşcă,

Pe duşmanii săi îi muşcă.

(Câinele)

E lânos şi stă la stână

Şi pe oi el le adună.

(Câinele)

Pe stăpân el îl păzeşte,

Pe duşman îl încolţeşte.

(Câinele)

Când e frig, stă covrig,

Iar când vede un motan

Sare ca un năzdrăvan!

(Câinele)

Stă în lanţ, doarme în cuşcă,

Doar pe hoţ îl muşcă

Şi vesteşte pe oricine

Vine-n vizită la mine.

(Cainele)

Ham, ham, ham,

Ce nume am?

(Câinele)

Slujba în gospodărie

El o face credincios

Şi primeşte drept răsplată

Câte-un… os.

(Câinele)

Un prieten credincios,

Fără frică, bătăios,

Hoţul frică de el are

Când îi iese în cărare.

Poţi să spui cum se numeşte

Cel ce curtea ţi-o păzeşte?

(Câinele)

Face sluj şi dă din coadă,

Ştie oasele să roadă,

Stă in curte, doarme-n cuşcă,

Te şi latră, te şi muşcă!

(Câinele)

Animalele din casă

Umblă adesea pe sub masă,

Dar când se întâlnesc,

Tare rău se mai sfădesc!

(Câinele şi pisica)

Are blana mătăsoasă,

La căldură toarce-n casă;

La lăbuţe-are ghetuţe –

Stau ascunse în pernuţe.

(Pisica)

Cocoloş pe sub măsuţă

Îşi ia coada în lăbuţă

Şi isteţ precum e el

Îl prinde pe şoricel.

(pisoiul)

Are şi mustăţi şi gheare,

Uneori ca tigrul sare.

Lângă mine n-o mai las!

Am şi-acuma semn pe nas!

(Pisica)

Cu pernuţe la lăbuţe,

Cine calcă-ncetişor

Parcă umblă pe covor?

(Pisica)

După sobă la bunica,

Toarce-ntruna mitica

Şi o cheamă Miaunica.

(Pisica)

Iată, bieţii şoricei

Fug iute din calea ei ?...

(Pisica)

Albă, neagră, pestricioară,

Sforăind în mustăcioară,

Dar când simte-un şoricel,

Ţup! Îl prinde sprintenel.

(Pisica)

Te zgârie, te ciupeşte,

Mereu se linguşeşte.

Pe şoareci îi pândeşte,

Din casă nu lipseşte.

(Pisica)

De-i mai pun: ochi de sticlă,

O mustaţă mică,

O ureche

Cu pereche,

Gura mică,

Se numeşte Miaunica.

Cine-i oare?

(Pisica)

Toarce-ntruna pe cuptor,

Fără fus, fără fuior,

Dar cum simte-un şoricel

Se repede după el.

(Pisica)

Să stea lângă sobă-i place,

N-are furcă, dar tot toarce.

Pe şoareci îi nimereşte,

Dar de câine se fereşte.

(Pisica)

Are mustăţi şi gheare,

Şoricelu-i de mâncare!

(Pisica)

Are coadă, are gheare,

Merge în patru picioare

Şi când nu-i acasă,

Joacă şoarecii pe masă.

Ghici, ghicitoarea mea!

(Pisica)

Labe moi, trec pe oriunde,

În lăbuţe, gheare-ascunde!

(Pisica)

Cine îndrăgeşte focul

Şi-şi spală mereu cojocul,

(Pisica)

Toarce-ntruna cu mult spor

Fără furcă şi fuior?

(Pisica)

Toarce zi şi noapte.

(Pisica)

Ea este bună la toate,

Ne dă carne, ne dă lapte,

Iar viţei mititei

Se numesc copiii ei.

(Vaca)

Este mare, coarne are,

Hrănită bine e-n stare

Să-ţi dea lapte şi smântână,

Brânză proaspătă şi bună.

(Vaca)

Laptele ce-l bei

Este tot al ei.

“Muu” e vorba ei,

Ghiceşte, dacă vrei!

(Vaca)

Un dovleac pe patru beţe,

Geme şunca în coteţe!

(Porcul)

Butoiaş cu patru beţe,

Ce mai carne de ospeţe!

De nas poartă un inel

Şi drept coadă, un cârcel.

(Porcul)

Cu râtul ei scormoneşte

Pământul îl răscoleşte,

El creste în bătătură,

Ne dă carne şi untură?

(Porcul)

Vara buruieni îi dai

Toamna, boabe şi mălai,

Cartofi, sfeclă furajeră.

Grăsanul nostru de-aici

Iarna dă la schimb, şorici,

Cârnaţi, caltaboşi, cărniţă,

Şi-o gustoasă şunculiţă.

(Porcul)

Gât semeţ,

Picioare zvelte,

Poartă şaua în spinare

Şi duce omul călare.

Cine-i oare?

(Calul)

Roşcat, negru sau bălan

Cu potcoavă la picior,

Face-ntruna tropa-trop

Şi aleargă la galop.

(Calul)

E un animal cuminte,

Nu-i place însă ploaia,

Paşte-n turmă şi dă lapte,

Dă şi lână şi e…

(Oaia)

Bucălaia de la stână

Ne dă miel, lapte şi lână!

(Oaia)

Are lâna lungă, creaţă,

Paşte iarba sus la stână

Şi-ţi dă caş şi brânză bună.

(Oaia)

Cu copite încălţată

Şi-n cojoc e îmbrăcată.

Rumegă la iarbă-ntr-una.

Ne dă carne, lapte, lână,

Adăpostul ei e-n stână.

(Oaia)

Blana ei e bună

De ciorapi de lână.

Bunicuţa-i face,

Pe când lână toarce.

Ghiceşte!

(Oaia)

E păzită zi şi noapte

Când mănâncă sau dă lapte,

Sau când doarme (că-i firesc)

De un câine ciobănesc.

Puiul i-l sacrificăm

Când de Paşte îl mâncăm.

De e neagră sau bălaie

Ştim cu toţii că e..

(Oaie)

Clăi de lână-n patru beţe

Pasc răzleţe prin fâneţe…

(Oile)

Trece badea mânios

Cu cojocu-ntors pe dos.

( berbecul)

Are coarne şi bărbiţă,

Părul aspru şi-o codiţă.

Ea pe pomi se caţără,

Iedul drag îşi apără.

(Capra)

Are două mici corniţe,

Coadă scurtă şi bărbiţă,

Bea într-una multă apă,

Oare cum se cheamă?

(Capră)

Cărăuş vestit în turmă,

Duce oile din urmă.

(Măgarul)

Cu oile stâna-mparte

Şi cară desagi-n spate.

(Măgarul)

Roşcăţel, negru sau bălan,

Cu potcoavă la picior,

Face-ntruna tropa-tropa

Şi aleargă la galop.

(Calul)

Urechiat cu blana deasă

Stă mai mult pe lângă casă!

(Iepurele de casă)

E fricosul cel mai mare

Iute-aleargă-n depărtare,

Dar la morcovi de îl chem

Vine, doar să-i fac un semn!

(Iepurele de casă)

Urechi lungi si coada scurta 

Parca-alearga tot pe burta. 

Are-o hrana preferata: 

Morcovi, varza si salata.

(Iepurele de casa)

E un dobitoc

Foarte incapatanat

Urechi lungi,

Minte nu are,

Are cruce pe spinare.

(magarul)

Toarce lelea-ncetisor

Fara furca si fuior!

(pisica)

Un dovleac pe patru bete

Geme şunca în coteţe!

(porcul)

Cand e viu el trage carul

Iar taiat dintr-a lui piele,

Face talpa tabacarul

Si cismarul talpi, pingele.

(boul)

Are coama si nu-I leu,

Il conduc unde vreau eu.

Pe spate ii sunt samar

Si-l inham si la docar.

(Calul)

Are coarne bucalate

Si cu alti semeni se bate.

(Berbecul)

Are barba, nu-i barbat,

E gata de cocotat.

(capra)

Merge tantos, ingamfat,

Increzut ca e barbat,

La bufet cand lumea-l cere,

Ospataru-l da cu bere.

(Tapul)

Cu oile stâna-mparte

Și cară desagi în spate.

(Magarul)

Are două mici cornițe,

Coadă scurtă și bărbiță

Bea într-una multă apă

Oare cum o cheamă?

(Capra)

În noroi se tăvălește,

Cu porumb el se hrănește,

Are coadă covrigel

Și la rât are inel.

(Porcul

Am aici în bătătură

O uzină cu untură,

Care umblă prin ogradă

C-un şurub în loc de coadă.

(porcul)

PASARI DE CURTE

Cât e vară - cucurigu!

Cucurigu - când dă frigul!

Cine-i frate dumnealui?

Cum îl cheamă?

Poţi să-mi spui?

(Cocoşul)

Nu sunt ceas, nu cânt tic, tac,

Gălăgie însă fac,

Zorile eu le vestesc

Şi pe toţi eu vă trezesc?

Cocoşul)

La cap pieptene

Şi la coadă secere,

La grumaz coş cu grăunţe.

(Cocoşul)

Cine este pintenat ?

Şi ne cântă de pe gard ?...

Cucurigu!

(Cocoşul)

La cap pieptene,

La trup pepene,

La coadă secere,

La picioare răşchitoare.

(Cocoşul)

Cavaler împintenat,

Sus, pe gard, stă cocoţat

Şi tot strigă prin vecini

Că e şef peste găini!

(Cocoşul)

Roşior, împintenat,

Este primul la sculat.

Calcă ţanţoş, ostăşeşte,

Poartă cuşmă haiduceşte,

Cântă de te asurzeşte.

(Cocoşul)

Am un ceas cu pieptene

Şi-n coadă c-o secere.

Cine-i?

(Cocoşul)

Orologiu pintenat

Dimineaţa cântă-n sat.

(Cocoşul)

Ziua cotcodăceşte,

Ouăle şi le cloceşte,

Cu boabe ea se hrăneşte,

Ziceţi voi, cum se numeşte?

(Cloşca)

Cu ghearele scormonesc

Şi râme ştiu să găsesc.

Prieten îmi e cocoşu’,

Cel frumos cu pinten roşu,

Sigur sunt că mă ghiciţi,

Dar vă rog nu vă pripiţi?

(Găina)

Face ouă zeci si sute

Dacă-i dai grăunţe multe.

(Găina)

Ghemuleţ cu fraţi mai mulţi,

Piuind umblă desculţ,

După apă şi mâncare.

Puf de aur, puf de soare.

Cine-i oare?

(Puiul de găină)

Motocel, mititel, auriu,

Cu glasul viu,

Strigă tare: piu, piu, piu!

(Puiul)

Cioc, cioc, cioc în fortăreaţă

Sparge zidul către viaţă!

Ghemotocul auriu:

„Unde-i mama? Piu, piu, piu!”

(Puiul)

Am o pasăre rotată

Stă cu coada învolburată

Şi te-aleargă în curtea toată.

(Curcanul)

Cine-i mândru şi-nfoiat

Şi cu moţ de nas legat?

(Curcanul)

Am şi moţ, am şi mărgele,

Vai, cum mă mândresc cu ele!

În pene mă umflu tot

Şi sunt roşu, roşu, foc!

(Curcanul)

Se roteşte şi pufneşte,

Prin curte el se mândreşte

C-are coada evantai

Şi mărgele cum tu n-ai.

(Curcanul)

Ba îşi umflă penele

Şi-şi pune mărgelele,

Ca să facă pe măreţul,

Ba pe urmă, cântăreţul,

Cu gâtul lui costeliv,

Devine cam guraliv.

(Curcanul)

Atunci când sunt în ogradă

Ga, ga, ga se iau la sfadă,

Iar când sunt pe lângă lac,

Baie întruna fac.

(Gâştele)

Papucii ele caută

Şi fac o gălăgie…

Cu capul sunt sub apă,

Cine să fie?Cine să fie?

(Gâştele)

Jupâneasa durdulie,

Cu rochiţa cenuşie,

Lucrată din pene lucii,

Caută pe lac papucii.

(Gâsca)

Te-asurzeşte

Când grăieşte,

Spune-ntruna: ga, ga, ga,

Parcă numai s-ar certa.

(Gâsca)

Cred că macu-i place tare

Zilnic cere-n gura mare

După atâta mac-mac-mac

Pleacă să înoate-n lac.

(Raţa)

Toată ziua stă pe lac

Şi ne cere mereu ... mac!

(Raţa)

Când o cauţi e pe lac.

Toată ziua: mac, mac, mac!

Şi te scoală dimineaţa!

Mac, mac, mac! Este …

(Raţa)

Lipa, lipa, talpă lată.

Maca, maca, ziua toată.

Trece lacul goană,

La înot e campioană.

(Raţa)

Balta o iubeşte,

Apa o doreşte,

Măcăie de zor,

Cine-o fi? Azor?

(Raţa)

Legănat e mersul meu,

Puii mei sunt "bobocei”

Şi la baltă merg cu ei.

Cu gâsca sunt rudă bună

Şi-n coteţ stăm împreună.

Dăm foloase omului,

Creştem lângă casa lui.

(Raţa)

Are mersul legănat,

Dar mai mult ea stă pe lac.

(Raţa)

E o pasăre ce-noată

Şi măcăie prin ogradă.

(Raţa)

Cine are ciocul lat,

Are mersul legănat,

Se îndreaptă către lac

Şi tot face...

Mac, mac, mac?

(Raţa)

Cine şade în cuibar

Ca un cocoloş de var?

(Oul)

Are mama o ulcea

Cu ceşcuţe lângă ea.

Ceştile sunt toate vii,

Drăgălaşe, aurii!

(cloşca cu pui)

GHICITORI DESPRE INSECTE

Roşie pe aripioare,

Cu buline pe spinare

Când copiii o găsesc

Repede aşa rostesc:

-“Unde vei zbura

Acolo m-oi mărita!”

(Buburuza)

Primăvara el apare

Zboară lin din floare-n floare

Are aripi colorate,

Cu praf fin, uşor pudrate.

(Fluturele)

Suplă si cu corp dungat,

Harnică la adunat

Strânge-ntruna cu mult spor

Mierea dragă tuturor.

(Albina)

Pe la stup, lui mult îi place

Insă miere, zău nu face!

E leneş, stă in zadar

Numele lui e…

(Bondar)

Seamănă cu o albină

Insă miere nu adună,

Are-un ac in coadă pus

Şi te-nţeapă pe ascuns.

(Viespele)

Neagră si supărătoare

De microbi e purtătoare,

Bâzaie si nu-ti dă pace,

Dai cu pliciul, si-apoi tace!

(Musca)

Harnică si srângătoare,

Cară boabe in spinare,

Te-nvaţă cu bucurie

Lecţia de hărnicie.

(Furnica)

O insectă nu prea mare,

Vara de-obicei apare,

Te-nţeapă cu acul lui,

Te scarpini, si plăcut nu-i

! (Ţânţarul)

Domnul cu vioara,

Cânta vesel toata vara,

Iar când toamna a sosit

Stă singur si necajit.

(Greierele)

Gândac mic, cu dungi pe spate,

In grădină lui îi place

Roade iute, cu mult spor,

Frunzele cartofilor.

(Gândacul cartofului)

Are-un ac micut si fin,

Zboara lin din floare-n floare,

Acul este cu venin

Iar polenu-i pe picioare.

(Albina)

Mici pitici cu felinare 

Umbla noaptea pe carare.

(Licurici)

Toata ziua leneveste

La albine locuieste.

(Bondar)

Care gâză stricătoare

Apare în luna mai

Şi face pagubă mare,

De ţipă copacii: "Vai"!

Noi muncim vara intreaga,

Sa o dam din casa afara,

Ca-i urata si murdara!

(Musca)

Turma mica, târâtoare,

Paste-n pomi, nu pe ogoare!

(Omizile)

(Cărăbuşul)

Colorat e ca o floare,

Trupul fin si mic el are,

Zboara vara pe câmpie,

Spuneti ce-ar putea sa fie.

( fluturele)

Mică, dar voinică,

În spate ridică

Sacul cu povară,

Să-l ducă la moară.

(Furnica)

Cine cânta toata vara

Prin fânete cu chitara?

(Greierele)

Iedul cu şase picioare

Vrea ca lanul să doboare!

(Lăcusta)

Gospodinei cand nu-i place

Curatenie sa fie,

In odaie el ii face

Ditamai... tesatorie. 

(Paianjenul)

Cine-i mic, mititel,

De te sperii de el?

(Puricele)

Slabanog ca si o scama,

Unde pisca, lasa rana!

(Tantarul)

Pare-albina, dar nu prea,

Fiindca-i lenesa si rea!

(Viespea)

Zi si noapte prin faneti

Auzi mii de cantareti.

(Greierii) 

Scanteioara

Albastrioara,

Zboara pe-ntuneric, zboara;

Lumineaza ici-colea.

Ce-i: felinaras sau stea?

Licareste... licareste...

Numele cine-i ghiceste?

( licuriciul)

Ce-i mic ca si-un fir de mac,

Si sare-n sus ca si-un tap?

( puricele)

Rosie mi-am luat rochita

Cu buline negre, vezi?

Desi-s ca o copilita

Iti spun soarta si tu crezi

( buburuza)

Are dânsul şi picioare

Dar e-obişnuit să zboare;

Ţin, ţin, ţin şi pişcătura...

Cine-i obrăznicătura?

(ţânţarul)

GHICITORI DESPRE FLORI

Are ţepi, dar este floare

Si parfumul cel mai tare!

Cine-i oare?

(trandafirul)

Mă găseşti în poieniţă,

Pe câmp şi în grădiniţă;

Şi să ştiţi sunt bun la toate.

Dau la oameni sănătate!

(muşeţelul)

Cică iarna a plecat,

Şi sătul de aşteptat,

El în ţară acum vesteşte,

Primăvara că soseşte.

(Ghiocelul)

Pare tare supărat,

Şi cu spini s-a îmbrăcat.

Ţine florile-n ciorchini,

Chiar de-i un copac cu spini.

(Salcâmul)

Într-o măciulie,

Stau seminţe o mie.

Pe câmp el mai creşte,

Şi tare se înroşeşte.

(Macul

Pe obraz şi-n tufa deasă

Se aprinde, că-i sfioasă.

(Floarea de bujor)

 

Cupe albe, parfumate

Pe un lujer aşezate

Dacă le vei mirosi

Nasul ţi-l vei gălbeni.

(Crinul)

 

Japonezul o-ndrăgeşte,

Românul cu drag o creşte,

Fiindcă iernii îi zâmbeşte.

(Crizantema)

 

Ziua cât este de mare

Stă tot cu faţa la soare

De la pălăria ei

Poţi s-aduni ulei cât vrei.

(Floarea soarelui)

 

Galbenă e la culoare

Frumoasă nevoie mare

Şi se uită după după soare.

Pe câmp ea este plantată

Care-i floarea căutată?

(Floarea soarelui)

 

Care floare

Parcă-i soare?

(Floarea soarelui)

 

O mie de frăţiori,

O mie de dinţişori

Stau înfipţi câte şi-o mie

Într-un fund de farfurie.

(Floarea soarelui)

 

Stau pe baltă ouă sparte,

Între frunze mari şi late!

(Florile de nufăr)

 

Clopoţel mititel

Cine sună lin din el?

Nimeni! Nimeni!

Numai vântul,

Clătinându-l, legănându-l,

Dă de veste-n toată ţara

Că soseşte primăvara.

(Ghiocelul)

 

Cin’ se naşte-n primăvară

Sub o dalbă plăpumioară?

(Ghiocelul)

 

Clopoţel mititel,

Scoate capul din zăpadă,

Primăvara să o vadă.

(Ghiocelul)

 

Voinicel cu haină albă

Iese primul din zăpadă.

(Ghiocelul)

 

Cupe albe, sângerii,

Stau pe lujere înfipte,

Parc-ar fi nişte făclii!

Hei, ghiceşte-le, de le ştii!

(Lalelele)

 

Clopoţei mititei,

Albi şi frumuşei,

Pe o rămurică

Foarte subţirică

În rând aşezaţi,

Foarte parfumaţi.

(Lăcrimioarele)

 

Este-o floare parfumată

Într-un copac cocoţată

Albă, mov sau rozulie

Nume de animal ea poartă

Care-i floarea căutată?

(Liliacul)

 

Primăvara când s-arată,

Prin grădini apar deodată

Ciorchini albi şi albăstrii

Din steluţe, mii şi mii!

(Liliacul)

 

Ca o flacără apare

Pe mirişti şi pe ogoare

Cu ale sale petale

Farmecă pe fiecare.

(Macul)

 

Sub o măciulie

Locuiesc o mie.

(Macul)

 

Ban de aur colorat,

Cu pene înconjurat,

Îl puteţi ghici îndată,

Că are nume de fată!

(Margareta)

 

E o floare-nmiresmată

Cu-o legendă-ndelungată

De Narcis ne aminteşte

Şi de Paşti ea infloreşte.

(Narcisa)

 

Rochiţa-i catifelată,

Ce păcat că e …bălţată.

(Panseluţa)

 

Floricea catifelată,

Seamănă c-un chip de fată!

(Panseluţa)

 

Ban de aur la-nceput,

Glob de puf când e trecut,

Suflă-n el să îl destrami

Şi-ai să afli mai mulţi bani.

(Păpădia)

 

Zeci de umbreluţe mici,

S-au unit să fac-o floare,

Dar trecu vântul pe-aici

Şi le risipi în zare.

(Păpădia)

 

Dintre vârfuri verzi de săbii

Ies liliachii corăbii!

(Stânjeneii - Irişii)

 

Violet şi parfumat

De iarnă s-a săturat.

(Toporaşul)

 

Mititei, năstruşnicei,

Şi firavi ca vai de ei,

Se ascund, dar îi trădează

Florile ce parfumează.

(Toporaşii)

 

Colorat, catifelat,

Parfumat şi înfoiat,

De spini este apărat.

Care floare are gheare

Şi parfumul cel mai tare?

(Trandafirul)

 

Floare frumos parfumată

Foarte divers colorată

De spini ea e apărată

Care-i floarea căutată?

(Trandafirul)

 

Stele-albastre-n fir de iarbă,

Au doar a-nflorii treabă,

Pâlcuri mici pădurea-ncarcă,

Vremea lor iute-o să treacă.

(Viorelele)

  

Atrag roiuri de albine,

Fluturaş pe ele vine,

Cu flori multe, parfumate,

Alb, bleu, roz sunt colorate.

(Zambilele)

  

Pâlnii roşii şi albastre

Stau pe gardurile noastre!

(Zorelele)

 

Cocoţate sus, pe sfori,

Noaptea ne ascundem faţa,

Şi când ne trezim în zori,

Spunem: Bună dimineaţa!

(Zorelele)

Trei petale la o floare

Şi încă trei de altă culoare.

Parcă-s fraţi toţi adunaţi,

Numai că sunt cam pătaţi.

(Trei fraţi pătaţi)

În răzorul cel de flori,

Am plantat multe comori.

Florile sunt dantelate,

Şi sunt foarte colorate.

(Garoafa)

O steluţă minunată,

Cu parfum înmiresmată.

Cam de Paşti când înfloreşte

De Narcis ne aminteşte

Ştii tu cum ea se numeşte?

(Narcisa)

GHICITORI DESPRE FRUCTE

.Creangă chiar ne aminteşte,

Copil fiind el ce păţeşte:

Nică a mers pe la mătuşa

Dar nu ca să-i dea bineţe,

Ci să fure la…

(Cireşe)

.Să vă spun ce am aflat,

Despre un fruct cam pistruiat.

Este roşu, parfumat

Pe pământ el stă culcat.

Proaspăt, cu frişcă sau fiert

Este bun pentru desert.

(Căpşuna)

Piersica e soră bună,

Cine se aseamănă se adună!

Vara se coace la soare,

Despre cine-i vorba oare?

(Caisa)

Seamănă c-o zărzărea,

Da-i mai mare decât ea!

(Caisa)

Se coace vara la soare,

Piersica-i sora mai mare.

Parfumată şi cărnoasa

Face dulceaţa gustoasă.

(Caisa)

Cu hăinuţa ca de puf,

E zemoasă parfumată,

Nu e caisă, că-i roşcată!

(Piersica)

E zemoasă, parfumată

Şi mereu e îmbrăcată

Cu o hăinuţă pluşată.

(Piersica)

Cu hăinuţa lui cea verde,

Stă grăsuţul pe câmpie.

Când tai din el o felie,

Apar sâmburi, parcă o mie

(Pepenele verde)

Fratele e verde, mare

Iar el mai micuţ să ştii,

Poţi să-l tai şi în felii.

Şi e galben spre roşcat,

Numai bun pentru mâncat.

(Pepenele galben)

Balon dezumflat,

Galben colorat,

Are mustacioară

Si se cheama…

(Para)

Un rotund putin turtit,

In livada gazduit,

Are frunza şi codita,

Mustati, dar nu-i pisicuta.

Pe-o jumatate-i infocat,

Pe cealalta-i luminat.

(Marul)

Rotunjoare, colorate

În cămară sunt păstrate

Şi cu ele curăţate,

Faci plăcinte minunate.

(Merele)

Verde, auriu sau roş’,

E ascuns printre frunzare.

Îl culeg şi-l pun în coş,

După ce s-a copt la soare.

(Mărul)

Stă pe viţă brobonat

Şi e dulce la mâncat.

Să fie un ciucure?

Fugi de-aici, că-i…

(Strugure

Ciucur verde sau roşcat

Pe arac stă agăţat,

Cine este? L-aţi aflat?

(Strugurele)

Boabele ii sunt margele,

Insa in ciorchini stau ele.

Must si vin din ele fac,

Cui ii dai, zau ca ii plac !

(Strugurele)

Toamna-i vânată, brumată,

Iară iarna-i afumată!

(Pruna)

Acrisoare sunt si bune

Brumarii li se mai spune.

Si la fiert daca se pun,

Faci cel mai gustos magiun.

(Prunele)

Miezul doar e de mancat.

Coaja e de aruncat.

Si in sac se pot pastra.

Sparte doar se pot manca.

(Nucile)

In barcute stau culcati

Laolalta patru frati.

Cand ii simt in cozonac.

Mie cel mai mult imi plac.

(Nuca)

Patru fraţi stau într-o casă

Şi de ploaie nu le păsă.

(Nuca)

In gradina lui Pandele,

E un pom plin de margele,

La culoare-s rosii toate,

Cu codite-mperecheate.

(Ciresul)

Bilişoare roşioare

Strălucesc frumos la soare,

Cu codiţele perechi,

Să le pui după urechi.

(Cireşe)

Ascuns in camasa verde

Miezul de foc nu se vede

Cand mananci o feliuta

Parca sufli-n muzicuta.

(Pepenele)

Mure albe sus în pom,

Hai, copii, să le luăm!

Dar ce nume să le dăm,

Oare cum să le strigăm?

(dudele)

O căsuţă gogoneaţă,

Învelită cu verdeaţă,

Înăuntru miere ţine,

Nu-i făcută de albine.

(pepenele verde sau lebeniţa

. Chiar de-si trece vara toata

Sub al sau cojoc tepos,

Toamna cand l-arunca jos,

Minunat e de bronzata.

(castana)

Prin pădure sau grădină

Între fructe e regină,

Roşie şi pistruiată,

Cu aromă delicată.

(fraga sau căpşuna)

Ou de lemn (nu-i nucă)

Aşezat în cupă,

De-l pui la rodit

Naşte un voinic,

Cu plete în vânt,

Vesel fremătând.

(ghinda)

Pepenaşul cu gurgui

E-mbrăcat cu puf de pui!

(gutuia)

GHICITORI DESPRE LEGUME

Rosu, lung si mustacios

Mai subtire ori mai gros,

Dulce, vitaminizat

Rege-i peste zarzavat.

(Morcovul)

Nas la omul de zapada

Iepurele vrea sa-l roada.

(Morcovul)

Buni sunt copti, fierti şi prajiti

Si-s aproape nelipsiti,

Cand dorim o garnitura

Langă orisice friptura.

(Cartofii)

Sade mandra-ntr-un picior,

Laudandu-se oricui,

Ca ea poarta-n al ei spate,

Camasi albe si verzui.

(Varza)

Trupul, capul mi-e totuna

Pe-un picior stau totdeauna.

Am camasi nenumarate

Si le port toate-mbracate.

(Varza)

Intr-o cusca-s multi catei,

Toti sunt albi şi rotofei,

Mama-i pune la mujdei.

Ia ghiciţi. Cine sunt ei ?

(Usturoiul)

Catei are, dar nu latra

Si nu-l tii legat la poarta!

(Usturoiul)

Avem o copilita

Cu multe rochite,

Cand o dezbracam,

Din ochi lacrimam.

(Ceapa)

Frunze n-are

Nu-i nici floare

In paduri si pe ogor

Prin gradini si-n deal la vie

Sta mereu intr-un picior.

(Ciuperca)

Dupa ploaie, la plimbare,

Cu umbrele mici… de soare!

(Ciupercile)

Verde, rosu! Cine esti?

Lung ,subtire, gras ori dulce

Iute,

Poti sa mi-l ghicesti?

(Ardeiul)

Nu-i ca varza infoiata,

Dar e sora ei, gatita

C-o rochita incretita.

(Conopida)

Nu e carne, dar e grasa

Cocotata pe arac.

Numai toamna intra-n sac.

(Fasolea)

Cand o tai, e cu temei

De ce plangi de mila ei?

(Ceapa)

Soarele când îl zăreşte,

Pe dată se înroşeşte.

O culegem vara toată

Tare-i bună în salată!

(Roşia)

Ce buruiană când o atingi

Îţi face numai băşici?

(Urzica)

Ţăruş galben ascuţit

În pământ şade înfipt.

Cine este? L-aţi ghicit?

(Morcovul)

Are pleata verde moşu’

Nasul lung, hazliu şi roşu,

Pleata flutură în vânt,

Nasu’ roşu e-n pământ.

(Morcovul)

Trebuia s-ajungă-n ciorbă,

Însă fără nici o vorbă,

Unui prieten de afară,

Nas eu l-am făcut să pară.

(Morcovul)

Nasul roşu în pământ,

Coada verde, sus, în vânt.

(Morcovul)

Sade mosul în camara

Cu mustatile afara.

(morcovul)

O ridiche albă, dulce,

Vara-n fabrică ajunge,

O dezbracă de cojoace

Şi în zahăr o preface!

(Sfecla de zahăr)

Am cămăşi nenumărate

Le port pe toate îmbrăcate.

(Varza)

Din ale ei multe foi

Fac sarmale pentru voi.

(Varza)

Am o babă înfoiată

Cu o sută de cojoace

(verzi şi albe) îmbrăcată.

(Varza)

Are foi, când este mare,

Când e mică, e o floare.

(Varza)

Am cămăşi nenumărate,

Le port toate îmbrăcate.

Iepuraşii când mă văd

Să mă roadă se reped!

(Salata)

Miezul e floare spumoasă,

Iar în jur frunze de varză!

(Conopida)

Mulţi căţei strânşi la un loc,

Eu îi fac mujdei pe loc.

(Usturoiul)

Cu o droaie de căţei,

Ia ghiceşte? Acesta…ce-i?

La această întrebare

Ai răspunsul în … mâncare.

(Usturoiul)

Îmbrăcându-se ciudat,

Poartă rochii peste rochii,

De-o dezbraci imediat,

Lacrimile-ţi umplu ochii.

(Ceapa)

Guguloi în haine multe,

Să nu plângi, desfă-le iute!

Ceapa)

Am o domnişoară

Cu rochiţa roşioară.

Când începe a dezbrăca,

Toţi apuc-a lăcrima.

(Ceapa)

S-a-nvelit baba-n cojoace,

Cine vrea să o dezbrace,

Îi curg lacrimi pe obraz –

Lacrimi fără de necaz!

(Ceapa)

Bulgări în pământ crescuţi,

Tare mult vă plac prăjiţi.

(Cartofii)

Vineţie, înfoiată,

De codiţă atârnată

Bună-i coaptă în salată!

(Vânăta)

Cine-i Verde-Împărat

Şi-i bun crud, dar şi murat?

(Castravetele)

Creşte vara în grădină,

E roşie şi zemoasă,

Dac-o uzi la rădăcină

Faci cu ea ciorba gustoasă.

(Pătlăgeaua roşie)

Verde, lung, din vrej l-aduni,

Toamna la murat să-l pui.

(Castravetele)

În grădina de legume

Creşte un ardei anume.

Este roşu şi bombat

Şi-l pui toamna la murat.

(Gogoşarul)

Într-un pomişor

Arde-un focuşor!

(ardeiul iute)

 

Roşu ca focu’

Iute ca dracu’.

(ardeiul iute) 

Copăiţe cu bobite,

Agăţate printre viţe!

(Păstăile de fasole)

Ce-i rosu, mar nu-i;

Creste-n

pamant, ceapa

nu-i?

(sfecla)

Alba pasaruica,

Pe arac se urca;

N-are aripioare,

N-are nici picioare.

(fasolea)

FRUCTE EXOTICE

Cu un gust deosebit,

Nu degeaba-i renumit,

Şi de noi este poftit!

„Fructul Îngerilor” i se spune,

Tu mai ştii şi un alt nume?

(Papaya)

.E rotundă, e şi mică,

De departe e venită,

Şi de copii mult dorită.

La masă când o gustăm,

Sigur o apreciem.

Sora ei e portocala,

E cu miezul roş aprins,

Cum o cheamă?Hei!…te-ai

prins?

(Mandarina)

De departe e venită,

Coaptă e mai renumită.

Cum arată stai că-ţi spun?

Doar ascultă-mă acum:

E o pară mai zbârcită,

Ca desert e mult dorită.

Maronie la culoare

Cum se cheamă ştii tu oare?

(Smochina)

De prin ţări de peste mări,

Au ajuns nişte ciorchini.

Fructele de sunt uscate,

Pot fii chiar şi măcinate.

„Hrana zeilor” le spune,

Noi le dăm însă alt nume.

(Curmale)

Tărtăcuţă aromată

Ca un morcov colorată,

Din ţări calde cumpărată!

(Portocala)

O minge portocalie

Să o mănânci te-mbie;

Din ţări calde e adusă

Şi-n fructieră este pusă.

(Portocala)

Suntem fructe colorate,

Suntem foarte parfumate,

Suntem cam zemoase,

Dar suntem foarte gustoase.

Una-i acră, alta-i dulce,

Din ţările calde ni s-aduce?

(Lămâia şi portocala)

Seamănă cu-n castravete

Dar e galbenă, nu-i verde.

Maimuţica de-ar avea

Toată ziua ar mânca.

(Banana)

De vorbeşti de ea, pe dată

Gura-ţi lasă numai apă;

Galbenă şi parfumataă

Bună e la citronadă!

(Lămâia)

Suntem fructe colorate,

Suntem foarte parfumate,

Suntem şi foarte zemoase, 

Dar sunt şi mai gustoase. 

Una-i acră, alta-i dulce, 

Din ţările calde suntem aduse?

(Lămâia şi portocala)

Iarna-n frig, vara la soare,

Neschimbat e la culoare!

(bradul)

Sus pe coama munţilor,

Munţilor, cărunţilor,

Stă voinicul cel ţepos

Veşnic verde şi frumos.

(bradul)

Sus pe culmi înalte creşte,

Lumea-n case îl pofteşte,

Îi dă daruri să le ţină

Şi potire de lumină!

(bradul)

GHICITORI DESPRE

ANOTIMPURI

Zăpada s-a topit,

Ghiocelul a răsărit,

Pomul a înmugurit.

Ce anotimp a sosit?

(Primăvara)

Cine aduce iar în ţară

Mândre păsări călătoare,

Îmbracă grădina-n floare

Şi-ncălzeşte vremea afară?

(Primăvara)

Ziua se măreşte,

Zăpada se topeşte,

Grădina a-nverzit,

Ce anotimp a sosit?

(Primăvara)

Ghioceii sunt pe câmpuri,

Rândunelele în crânguri,

Copacii înmuguresc,

Pe cine vestesc?

(Primăvara)

Spicele înalte şi bogate

Pe câmpii stau înălţate,

Iar la munte şi la mare

Merg copiii să stea la soare.

Cred că-i uşor de ghicit

Ce anotimp a sosit?

(Vara)

De arşiţă mare

Se coace grâul sub soare,

Copiii merg la scăldat,

În ce anotimp am intrat?

(Vara)

Este cald şi veselie,

A-nceput vacanţa mare,

E plăcut să stai la soare,

Dar, ce anotimp e oare?

(Vara)

Are raze, străluceşte,

Chiar de sus ne dogoreşte?

(Soarele)

Anotimpul frunzelor uscate,

Lăzilor cu roade încărcate.

Anotimpu-n care noaptea creşte

Şi în care vremea se răceşte.

(Toamna)

Frunzele pe ramuri

Au îngălbenit

Plouă, plouă-ntruna

Cine a sosit?

(Toamna)

Ştiţi voi oare, copilaşi,

Cine lasă pomi golaşi?

Cine-aduce ploi mărunte

Şi nespus de multe fructe?

(Toamna)

Când culesul

E în toi

Şi la şcoală

Mergem noi?

(Toamna)

Frunza-ngălbeneşte,

Vremea se răceşte,

Vacanţa s-a sfârşit,

Cine a venit?

(Toamna)

Cine vine cu steluţe

Albe-n frunte

Dinspre munte?

(Iarna)

A venit baba din munti

Peste rauri facand punti

Si a prins spunand povesti

Flori de gheata la feresti.

(Iarna)

Totu-i îngheţat în drum,

Florile-s pe geam acum,

În sobă focul trosneşte,

Spune, ce anotimp este?

(Iarna)

Primii fulgi de nea

Stau în palma mea.

Te întreb, că sunt grăbit,

Ce anotimp a venit?

(Iarna)

Parc-ar fi niste petale,

Ori stelute ce danseaza

Norii le presara iarna

Si pe gene ti le asaza.

(Fulgii de nea)

Tot cu vârfu-n jos

Creşte, mereu creşte,

Soare-l dă jos!

Gerul îl ocroteşte!

(Ţurţurul de gheaţă

Cine-i meşter iscusit

Şi cu iarna a venit

Şi-n fiecare dimineaţă

Îmi pictează flori de gheaţă?

(Gerul)

Moale, alba si pufoasa

Pentru camp e haina groasa.

(Zapada)

Am un pom. Deşi e mare,

Numai patru ramuri are:

Una florile-nfloreşte,

Alta fructele rodeşte,

Alta frunza-ngălbeneşte,

Iar a patra friguroasă

Prinde strai de-argint pe casă.

(anul cu anotimpurile)

Am un copac cu patru crengi:

Una înverzeşte,

A doua rodeşte,

A treia vestejeşte,

A patra se usucă.

(Cele patru anotimpuri)

Tata soare

Patru fete are:

Prima îngheţată,

A doua dezgheţată,

A treia rodeşte,

A patra strânge şi agoniseşte.

Împreună soarele nu le-

ntâlneşte;

Să vedem, cine ghiceşte?

(Anotimpurile)

 

 

Surori patru sunt pe lume

Care n-au acelaşi nume;

Una trece prin ninsori,

Alta calcă printre flori,

Una seceră secară,

Alta-acasă rodul cară.

(Anotimpurile)

 

Suntem patru surioare

Omului folositoare.

Îi aducem daruri mii,

Bucurii pentru copii!

Ghici ghicitoare, cine sunt cele

patru surioare?

(Anotimpurile)

 

Patru surori gemene

Par să nu se-asemene. 

Una ţese flori pe ramuri,

Alta ţese flori pe geamuri;

Una coase în câmpii,

Holde galbene-aurii. 

Cealaltă ne cheamă-n vie

La cules de razachie.

Patru surori gemene

Par să nu se-asemene,

Dar noi ştim de mult că toate

Sunt la fel de minunate.

(Anotimpurile)

 

Doisprezece fraţi aleargă,

Anul cât este de lung;

Fug de zor prin lumea-ntreagă,

Niciodată nu se-ajung.

(Lunile anului)

Albă plapumă şi moale

S-a întins pe deal, pe vale,

Iar când vine primăvara,

Se topeşte plăpumioara.

(Zăpada)

În văzduh plutesc,

Pământul eu îl albesc.

De mă prinzi în mâna ta,

Las o lacrimă pe ea. (Zăpada)

Ca făina, alb se cerne,

Alb covor ea se aşterne.

(Zăpada)

Nu-i făină, dar se cerne.

Nu-i covor, dar se aşterne.

(Zăpada)

Ce e alb şi cade din cer iarna?

(Zăpada)

Din argint, cernut din cer,

Ţese iarna lăicer,

Şi-l întinde, alb şi mare,

Să-ţi ia ochii până-n zare.

(Zăpada)

Sunt albă şi pufoasă,

Mă aştern pe străzi, pe case,

Bulgări moi eu fac din ea

Şi un mare om de nea. (Zăpada)

Cine-i meşter iscusit

Şi cu iarna a venit

Şi-n fiecare dimineaţă

Îmi pictează flori de gheaţă?

(Gerul)

Pe fereastră prinde flori

Şi-n obraji lasă bujori. (Gerul)

Cine pune peste noapte

Un pod zdravăn peste ape?

(Gerul)

Tot cu vârfu-n jos

Creşte, mereu creşte,

Soare-l dă jos!

Gerul îl ocroteşte!

(Ţurţurele de gheaţă)

Om făcut de mâna mea,

Cu ochi negri şi lulea.

Nici-un viscol nu-l răstoarnă,

Că e sprijinit de…iarnă.

(Omul de zăpadă)

Stă în curte, lângă pom.

Îi zici om, dar nu e om;

Şi când soarele-ncălzeşte,

Nu-l mai vezi, că se topeşte.

(Omul de zăpadă)

Stă pe loc şi nici nu-i pasă

Şi-i atâta de răcit!

Dar nu vrea să vină-n casă...

Că nu-i place!  - L-aţi ghicit?

(Omul de zăpadă)

Când nu e zăpadă

Doarme în ogradă,

Dar când ninge-afară

Cu copiii zboară. (Sania)

Are tălpi, n-are picioare,

Fuge iute doar la vale,

Iar la deal, urcă agale. (Sania)

Cu ea iarna sus în deal

Vin iute nu am habar,

Pe zăpadă alunec tare,

Nimeni nu ne stă în cale?

(Sania)

Fără cai şi fără roate,

O nălucă cu tălpici

Fuge pe şosea de lapte...

Ce-o fi asta?... Ghici! (Sania)

Intră pe horn şi sub brad

Îţi lasă un cadou. Cine e?

(Moş Crăciun)

Intră pe horn

Noaptea când dorm.

(Moş Crăciun)

E un moş,

Cu nasul roş’.

Iarna lasă jucării

La cei mai cuminţi copii.

(Moş Crăciun)

Cine-i oare moşul bun

Ce dă daruri de Crăciun?

(Moş Crăciun)

MIJLOACE DE LOCOMOTIE SI

TRANSPORT

Nici pe apa ,nici pe sine

Il ghiceste orisicine

El te-nalta sus spre soare

Si te duce-n departare

Ca gandul,ca vantul

Ocolind pamantul.

(avionul)

Seamana cu un vapor

Si merge tot cu motor

Dar cand pleaca-n departare

El se lasa incet in mare.

Si strabate calea toata

Facand drumul pe sub apa .

(submarinul)

Nu e tren, nu e masina

Dar alearga tot pe sine

Si te duce cand il iei

Tot orasul daca vrei.

(tramvaiul)

Nu e pusca, dar pocneste

Nu e porc ,dar scormoneste

Trece mandru prin campii

Si in urma-I curg felii.

(tractorul)

Noi o facem din hartie

Pluteste pe apa argintie,

Pescarii o fac din lemn, panze si

sfori,

Plecand cu ea sa pescuiasca-n

zori. ( barca cu panze)

U,u,u si pleac acum

Cu vagoane merg la drum;

Fug pe sine, stau in gara

Si te duc intrega tara….

(trenul)

Mergi cu ea, dar roate n-are

Nu e tren, dar sine are

Iarna bucurii aduce,

Sus o urci ,si-n jos te duce….

(sania)

Cameră pe groase roate

Duce călători în spate!

În oraş şi în afară

Chiar şi în întreaga ţară!

(autobuzul)

Un vultur voinic, de fier,

Poartă oameni pe sub cer!

(avionul)

Am o raţă

Fără viaţă,

Trece apa cât de mare,

Ba te duce şi-n spinare.

(barca)

Care gâscă n-are viaţă

Şi pe apă se răsfaţă?

(barca sau luntrea)

Are roţi, dar nu-i maşină,

Aleargă fără benzină,

Şi te duce de-a călare,

Nu-i pasă de depărtare.

(bicicleta)

Două roate-n lanţ legate

Duc iute un om în spate!

(bicicleta)

O căruţă mare, grea,

Netrasă de boi şi cai,

Cară tot ce pui în ea!

(camionul)

O maşină zburătoare

Cu elicea pe spinare!

(elicopterul)

Nu e pasăre în zbor

Si nu e nici avion

El te urcă uşurel,

Înălţându-te spre cer

Si e mândru tare, tare,

Că are elice pe spinare.

(elicopterul)

Care casă zburătoare

Se ridică pân-la soare?

(racheta)

Nu e tren, nu e maşină

Dar aleargă tot pe şine

Şi te duce când îl iei

Tot oraşul dacă vrei.

(tramvaiul)

O căruţă fără cai

Merge bine, dar pe şine

Şi se numeşte... tr___i!

(tramvaiul)

Am o trăsură mare,

La vale fuge tare,

La şes înnebuneşte

La deal gâfâieşte.

(trenul)

Şir de camere pe roate

Fuge pe şine cât poate!

(trenul)

Un balaur mult de fier

Aleargă pe multe roate

S-arunce pe şantier

Mărfuri multe, de departe!

(trenul)

U, u, u şi plec acum

Cu vagoane merg la drum;

Fug pe şine, stau în gară

Şi te duc întreaga ţară...

(trenul)

Care casă plutitoare

Peste mări e călătoare?

(vaporul)

Şi pe fluvii şi pe mare

Duce lumea în spinare!

(vaporul)

Merge încet pe ogor,

Duduind de mare zor.

(tractorul)

Sus fir, jos şine,

De eşti grăbit, te iau cu mine.

(tramvaiul)

Plec şi eu şi am motor,

Sus pe cer pornesc în zbor,

Am şi aripi şi elice

Si pilotul e aice.

(avionul)

Nici pe ape, nici peşine,

Il ghiceşte orişicine,

Că te-nalţă sus spre soare

Si te duce-n depărtare,

Ca gândul, ca vântul,

Măturând pământul.

(avionul)

Umblu eu pe patru roate,

Fără roate nu se poate

Si mă trage un căluţ,

Di, căluţule drăguţ.

(căruţa)

GHICITORI CU OBIECTE

Urechi are, dar n-aude,

E micut si tot impunge.

(acul)

Nu-i baiat ca sa nu-l stie.

Faurit e din hartie,

Vant puternic vrea si sfoara

Si-atunci zbarnaie si zboara.

(zmeul)

Tortul, untul, fripturica

Le-a varat in el mamica,

Pare un dulap vopsit,

Inauntru-i ger cumplit.

(frigiderul)

Ce dihanie ciudata,

Cu gat lung si gura mare,

A-nghitit, asa, deodata,

Tot ce-i pulbere-n covoare?

(aspiratorul)

Pe batrani ii sprijinesc,

Pe calatori intovarasesc,

Pe cei rai ii pedepsesc.

(bastonul)

Zi si noapte,

Stau de paza;

N-am picioare

Si tot umblu;

N-am nici mana

Si tot bat.

(ceasul)

Sub padure gramadita

Sade lumea invelita

Ziua de soare fugita,

Noaptea de luna pitita.

(casa)

Chip de om, dar minte n-are

Nici nu cere de mancare.

E indragita de copii

Ca le-aduce bucurii.

Oare ce e?

(papusa)

Mic, mititel

Ingradeste frumusel.

(acul)

De ziua ta tu il primesti.

Oare ce o fi el?

(cadoul)

Mititelu-ntr-o ureche

Face noua haina veche.

(acul)

Iarna te incalzeste,

Vara te umbreste,

Poftim de ghiceste!

(pomul)

Patru frati intr-o camasa

imbracati.

(nuca)

Mama sau bunica-l face,

Il framanta si il coace.

Cu stafide, nuci sau mac.

Ati ghicit! E...

(cozonacul)

Cine are o singura ureche

Dar nici cu aceea nu aude?

(acul)

Sunt rotunda sau patrata

Ascut creionul indata.

(ascutitoarea)

Petale de flori micute,

Asezate-n cutiute,

Sa putem picta cu ele

Oameni, case, floricele.

(acoarele)

Sus pe coama muntilor,

Muntilor, caruntilor,

Sta voinicul cel tepos

Vesnic verde si frumos.

(bradul)

Intr-o scorbura uscata

Sade o catea turbata.

(sabia)

Iarna fuge,

Vara zace.

(sania)

Cand nu e zapada

Doarme in ograda,

Dar cand ninge-afara

Cu copiii zboara.

(sania)

Doua lemne odobele,

Celelalte - maruntele.

(scara)

Am un prieten priceput

De toata lumea stiut;

Imi da sfaturi si imi spune

Tot ce se petrece-n lume

(ziarul)

Nu-i pasare si totusi zboara

Daca-l tii bine de sfoara.

(zmeul)

Slabanoaga fanu-l frange,

Iar coltata-n urma-l strange!

(coasa si grebla)

N-are maini si totusi bate,

Bate-ntruna zi si noapte.

Sade oriunde l-ai pune

De-l privesti timpul iti spune.

(ceasul)

Bucatica de carbune,

Cu vesmant de lemn,

Pe hartie lasa urme

Scriind orice semn.

(creionul)

Nu sunt carte, dar am foi

Pregatite pentru voi

Cu linii sau patratele

Sa puteti scrie pe ele.

(caietul)

Scurta, groasa, un-te duci?

Ars in fund, ce-ai sa ma-ntrebi?

Unde eu ma duc,

Tot tie-ti aduc.

(ceaunul si cofa)

Are foi si nu e pom,

Iti vorbeste ca un om

Si cu cat o indragesti

Tot mai mult o folosesti.

(cartea)

Ticaie la capul tau

Si te trezeste mereu

(ceasul)

Are foi si scoarta

Dar nu e copac,

Cine-o intelege

Minte are-n cap.

(cartea)

Din pamant ma nasc,

In apa mor,

In aer ma vestejesc,

Si la foc ma vestejesc.

(caramida)

Am o fetita

Sarutata de toti pe gurita.

(cana)

Retevei rotund

Strange paru-n fund.

(caciula)

Incarligat si-ntortocheat

Si de urechi e agatat.

(cercelul)

Am o frunza care te omoara.

(cutitul)

Bunicutul de la tara

Are un prieten bun

Bate cu el multe cuie,

Face gardul de la drum.

(ciocanul)

Cine bate si nu e batut?

(ceasornicul)

Cine zi si noapte tutun fumeaza

Si nu se mai satura?

(cosul)

Sade mosul sub uluc

Si fumeaza din ciubuc;

Apoi, dupa ce-a fumat,

Il hranesc cu aluat.

(cuptorul)

Mosnegut cu pielea goala

Tine vinul de navala.

(dopul)

Alba si suleimenita

Cand urata, cand iubita;

Vara nu vor sa ma vada,

Iarna toti ma-nbratiseaza.

(soba)

Am o luna cu maner,

Am furat-o de pe cer;

Straluce ca o vapaie

Si mananca numai paie.

(secera)

Ce-i mai inalt decat calul

Si mai mic decat porcul?

(saua)

E facut de muncitori

Si traieste pe ogor;

Toata ziua el munceste,

Urla de te-nebuneste.

(tractorul)

Toata ziua: cica - cioca;

Vine seara boca - boca.

(toporul)

Doua surioare

Foarte taietoare.

(foarfecele)

N-are limba si nici gura,

Si arata orice faptura.

(oglinda)

Ce-i gata

Si tot trebuie gatit?

(patul)

Cine are dinti multi

Si nu poate musca?

(pieptenele)

Eu cu apa fac clăbuc,

Lunec ca un tăvălug

În lighian mă învârtesc

Să te curăţ mă grăbesc.

(Săpunul )

Sub apă eu fac clăbuc ;

Mâinile eu le albesc,

Murdăria o gonesc,

Ştiţi, oare, cum mă numesc ?

( Săpunul )

Zzz,zzz,zzz,zzz

Eu sunt subţirică

Dar tare voinică

Frec dinţii cu putere

Nu simţi nici o durere

Ca să fie sănătoşi

Albi şi luminoşi.

( Peria de dinţi )

Pif, pif, pif, paf

Iau firele de praf

Ca să ai părul curat

Şi cu grijă pieptănat.

( Pieptenele )

Care-i acel stol de fraţi

Ce ne cheamă-n ajutor

Să-i ţinem albi şi curaţi?

( Dinţii )

Una fără alta n-au să reuşească

Ca să spele dinţii şi să-i

îngrijească

Sunt de ajutor, de neânlocuit

Iar la bine stau într-un loc ferit.

( Pasta şi periuţa de dinţi )

Cănd plecăm departe

Ce punem de-o parte

Ca să-ngrijim gura

Mai ales dantura ?

( Paharul şi periuţa de dinţi )

Zi de zi o surioară, face

curăţenie

Freacă pietricelele, de sclipesc

ca stelele

Ghici cine este?

( Periuţa )

În mici tuburi se găseşte dinţii

bine-i săpuneşte

Şi-i spumeşte, şi-i albeşte ghici

cine este?

( Pasta de dinţi )

Am două şiruri de mărgele

Când le spăl lucesc ca nişte

perle

Ghici cine sunt?

( Dinţii )

Un arici mititel

Curăţă dinţii cu el

Ghici cine sunt?

( Periuţa de dinţi )

Îl transportă pe bolnav

La spital, dacă e grav

Deci, numiţi-o natural

Taximetru medical.

( Ambulanţa )

Eu cu apă fac clăbuci

Lunec ca un tăvălug

În lighian mă învârtesc

Să te curăţ, mă grăbesc.

( Săpunul )

Fără cuie, fără cleşte,

Potriveşte, netezeşte,

Fără pluguri sau tractoare

Taie în desiş cărare

Cine-i oare?

( Pieptenele )

Chiar un an de te priveşti

Tot pe tine te zăreşti.

( Oglinda )

Gâl, gâl, gâl, gâl,

Aştept ca să te spăl

Sunt proaspătă şi rece

Nimeni nu mă-ntrece.

( Apa )

Fâr, fâr, fâr, fâr,

Peste tot mă vâr

Şi te şterg de apă

Nici un strop nu-mi scapă.

(Prosopul)

Fin, fin, fin,

Eu îndată vin

De pe ghete iau noroiul

Şi petele de tot soiul.

(Peria de ghete)

O jivină mică

Cu mult păr în chică

Hainele le şterge

Dar de mers nu merge.

( Peria de haine )

Ce-ncăpere are cadă

Apă rece, apă caldă

În care când ai intrat

Ieşi mai alb şi mai curat?

( Baia )

Spre stânga de-i suceşti nasul

El îndată-ţi umple vasul.

( Robinetul )

Cine îţi deschide gura

Şi pe loc îţi ia durerea?

( Medicul stomatolog )

Nici nu creşte, nici nu scade

Şi pe loc de fel nu şade ;

Picioare n-are,

Umbra nu i se vede.

( Apa

GHICITORI CU PARTI ALE

CORPULUI

Fetele si femeile n-au

Si nici nu doresc sa aiba;

Barbatii o tin ca o podoaba,

Iar cand o au

Incearca sa se curate de ea.

(barba)

Peste tot gasesti in lume

Cinci frati cu acelasi nume.

(degetele)

El e sus, are si ochi

Nas si gura de-l deochi.

(capul)

Cinci pitici

Cinci voinici...

Cat ii vezi de mititei,

Faci cu ei

Tot ce vrei.

Scrii,

Joci mingea,

Impletesti,

Palate construiesti.

(degetele)

Am o rasnicioara

Toata ziua rasneste

Si noaptea se odihneste.

(gura)

Ce fuge mai repede decat toate?

(gandul)

Bate fara incetare,

Incepand de la nascare;

Iar cand ceasul a sosit,

Atunci si ea a tacut.

(inima)

Ce apa este in lume

Fara nisip?

(lacrima)

Ce sede in apa

Si tot se adapa,

Omul imbatraneste,

Ea nu putrezeste.

(limba)

Nu e laie,

Nici balaie,

Nu e brici,

Ca briciul taie.

(limba)

Furculita cu cinci dinti

Capatata din parinti.

(mana)

Ce nu poti cantari?

(mintea)

Am un ciocanas de piele

Cu doua gaurele.

(nasul)

Am doua ape-aprinse,

Sub doua paturi intinse.

Ghici ce sunt?

(ochii)

Am doi frati,

Care nu se pot vedea.

(obrajii)

Am doua surori gemene

Ce dorm in picioare.

(sprancenele)

GHICITORI DESPRE CULORI

Am un măr rotund şi mare

Copt e rumenit la soare

Să-mi răspundeţi la-ntrebare :

Mărul ce culoare are ?

Aţi ghicit, bătut de soare,

Măru-i roşu la culoare.

Iată altă întrebare :

Iarba ce culoare are ?

Iarba-i verde, dar uscată,

E în galben colorată.

Să vă-ntreb si altceva :

Primăvara, de sub nea,

Ies la soare violete,

Dar să-mi spuneţi ce culoare

Au aceste mici buchete ?

Violeta cum să fie ?

Violet ! Cine nu ştie ?

GHICITORI DESPRE MESERII

Ea ne e a doua mamă

Şi ne învaţă doar la şcoală.

(învăţătoarea)

Cumpăna si cu mistria

Îi arată meseria.

(zidarul)

De n-ar fi el să umble la motor,

N-ai sui în ascensor.

(mecanicul)

Ţevi,conducte instalează

În perete le fixează

Iar în urmă el ne lasă

Apa şi căldura-n casă.

(instalatorul)  

Ciorbe, supe, sărmăluţe

Sosuri calde, chifteluţe

Pregăteşte iscusit

Că e meşter la gătit.

(bucătarul)

Înaintea cui

Trebuie să-şi scoată fiecare

pălăria?

(frizerul)  

Tunde cu îndemânare

Şi îţi face şi cărare

O frizură să-ţi stea bine

Nu-l întrece orişicine.

(frizerul

Dimineaţa îţi zâmbeşte

Când la grădiniţă vii

Pentru şcoală pregăteşte

Grupa-ntreagă de copii...

(educatoarea)

Când nu este semafor

Strada poţi trece uşor

El maşinile opreşte

Pentru ca tu să poţi trece.

(agentul de circulaţie)

 

Stă cu spatele la rege

Dar regele nu se supără.

(birjarul)

 

Cu arome îmbietoare

Pâinea rumenă apare.

Din cuptorul dogorit

El o scoate mulţumit.

(brutarul)

 

Foloseşte ac şi aţă,

Foloseşte foarfece,

Face totul cu măsură,

Despre cine este vorba?

(croitorul)

  

Uite panze minunate

Care-au fost de el pictate,

Sunt imagini pitoresti

Sa tot stai sa le privesti.

( pictorul)

Tunde cu indemanare

Si iti face cu carare

O frizura sa-ti stea bine

Nu-l intrece orisicine.

( Frizerul)

Orice vreme-ar fi afara

El, cu tolba subsuoara

Ne-aduce ziare noi,

Telegrame si scisori.

( postasul)

Sta la intersectie

Si supravegheaza

Din orice directie

Cum se traverseaza.

( agentul de circulatie)

Te ivata sa citesti

Sa scrii si sa socotesti

Munca sa o pretuiesti

De vrei bun si drept sa cresti.

( invatatoarea)

Te consulta si-ti prescrie

Potrivita doctorie,

Cum sa nu fii bucuros

Cand te face sanatos.

( doctorul)

Toată ziua, el tot sapă

Din adâncuri, ca să scoată

Pentru ţară mult cărbune

Cine ştie cum îi spune?

( Minerul)

Cu ciocan, clesti şi rindea

Face mobila, aşa.

Ca să-ţi placă ţie, mie

Să ghicească cine ştie?

(Tâmplarul)

.

Toată ziua el vopseşte

Pereţii-i împodobeşte.

(Zugravul)

Sub pământ adânc coboară,

DDin zori şi pană-n seară.

Când urcă la suprafaţă

Negru-i tot, pe mâini, pe faţă.

(Minerul)

Cum îi spune celui care

Pune trenul în mişcare?

(Mecanicul)

În costumele ciudate,

Pe sub ape-nvolburate,

Caută orice noutate.

Toţi copiii s-o aflăm,

Lucruri noi să învăţăm.

(Scafandrul)

Un „covrig” mare roteşte

Pe la curbe-ncetineşte,

Doar în staţii mai opreşte,

Apoi iar la drum porneşte.

(Şoferul)

Cu undiţa stă să prindă

Peştişorul năzdravan,

Care vrea să se ascundă

Iute, sub un bolovan.

(Pescarul)

La bunica-n sat trudeşte

Calul nărăvaş struneşte

Copita îi îngrijeşte

Şi pe loc o potcoveşte.

(Potcovarul)

GHICITORI MATEMATICE

Şase fluturi în grădină

Se rotesc lâng-o sulfină.

Mâţa stă şi mi-i pândeşte,

Hector latră şi-i goneşte.

Doi din fluturii zglobii

S-au ascuns în bălării,

Ceilalţi zboară tot mai sus.

Socotiţi-i: câţi s-au dus?

Socoteşte binişor:

Dacă Miţu-Miţişor

Ar bea şase ceşti cu lapte

Şi-ncă una? Ar bea.......

Opt broscuţe stau la sfat

Că vor să intre în lac.

Două nu vor, că-s fricoase,

Şi-au intrat în apă...... .

Doi copii merg la scoala,

Unul intra-n clasa.

Ia socoteste-acum,

Cati mai sunt pe drum?

Trei broscute stau la soare,

Una in apa sare.

Acum priveste spre mal,

Cate broaste-au mai ramas?

La bunica in ograda

Patru catelusi fac zarva.

Azorel, mai suparat,

Repede-a fugit in sat.

Sa numaram inca-o data:

Cati catelusi sunt in ograda?

Cinci petale floarea are.

Una s-a scuturat.

Cate au mai ramas?

Mama n-a-mpartit frateste

Punga cu mere:

Din sase unul mi-a dat,

Cate au mai ramas?

Sapte struguri am cumparat,

Unul am mancat.

Sa-mi spui, frate,

Au ramas doar...

Opt randunici stau pe gard.

Una a zburat,

Se scalda la soare.

Cate mai sunt oare?

Noua flori au rasarit,

Una s-a ofilit.

Ia sa socotim din nou

Au ramas doar

Vrabiuta are-n cuib

Opt puisori galbui.

Vine, iaca, inca unul.

Cati sa fie oare...?

Am luat de la alimentara

Sapte ciocolate-odata

Si una e la cuptor.

Sa faca oare...

Sase pestisori inoata 

In acvariul de la poarta, 

Dar n-am numarat bine:

Unul este-n plus, 

Ce bine!

Socotiti acum, copii,

Cati pestisori or fi?

Din copac

Cinci mere am luat

Si unul l-am gasit pe craca,

In copacul de la poarta.

Imi puteti spune mie

Cate mere am in cutie?

Patru iepurasi

Mici si dragalasi

Alearga pe campie.

Iaca unul vine!

Cati iepurasi pe campie

Merg dupa merinde?

Pe-o crenguta stau la sfat

Doua vrabii si-un bondar.

Scoteste acuma, draga,

Cate sunt pe craca?

Doua caiete am cumparat,

Tata unul mi-a mai dat

Si le-a pus deoparte.

Cate sunt de toate?

O floare am desenat,

Inca una am taiat.

Ia spune, Dane,

Cate sunt de toate?

În mănuşă sau ciorap

Câte degete Încap?

(cinci)

Cartea ce-o păstrezi ca nouă

Câte scoarţe are?

(două)

Numără pe Îndelete

Roţile a trei triciclete.

(nouă)

Câte colţuri, În total,

Are micul tău penar?

(opt)

Câte stele lucitoare

Strălucesc În Carul Mare?

(şapte)

Câte, câte mici picioare

Harnica albină are?

(şase)

Tricicleta lui Andrei

Câte roţi Învârte?

(trei)

Roaba care-o Împingi Întruna

Câte roţi ea are?

(una)

Degetele, buni frăţâni

Câte-s la-amândouă mâini?

(zece)

Cine-mi spune dintr-o dată

Câte colţuri are-o roată?

(zero) 

„Cinci copiii pe-o sănioară

De pe deal ca vântul zboară

Ajungând în jos râzând

Doi în sanie mai sunt!

Socotiţi: câţi în zăpadă

Au căzut pe drum grămadă?”

„Mândră e pestriţa mea!

N-are nimeni pui ca ea

Patru umblă-ncolo-ncoace

Doi abia ies din găoace.

Iar sub aripă mai are

încă patru ouşoare

Socotiţi şi veţi afla

Puişori, câţi va avea?”

Vine-o raţă pe un lac

Şi începe-a prinde peşte,

Apoi una mai soseşte.

Adunate câte fac?

Pe câmpie sunt doi miei.

Negrii şi cu clopoţei.

Unul alb născut în urmă

Se adaugă în turmă.

Vreau acum să-mi spui şi mie:

Câţi mieluţi sunt pe câmpie?

Patru şoricei pe câmp

Ronţăie grâu şi porumb.

Dup-un timp mai vine unul

Caţi servesc acum dejunul?

Am cules azi din pădure

Cinci coşuleţe cu mure.

Mai culeg un coşuleţ.

Spune-mi , dacă eşti isteţ

Care coşuri am cu mure

Adunate din pădure?

Într-un cuib sunt şapte oua.

Vor ieşi deci şapte pui.

Vine cucul din pădure

Şi depune oul lui.

Câte-s toate, poţi să-mi spui?

În poiana e o floare

Roşie e la culoare.

Încă noua-s galbene.

Socoteşte repede.

Câte flori cu toate sunt

Şi se leagănă în vânt?!

Am trei morcovi în paner

Şi unul în frigider

Câţi sunt toţi? Dacă vei ştii

Un măr galben vei primi.

Patru şoricei pe câmp

Ronţăie grâu şi porumb.

Dup-un timp mai vine unul

Caţi servesc acum dejunul?

Am în coş şase alune.

Dacă Irinel aduce

Încă o alună dulce,

Câte-s toate,de vei ştii,

Un mar roşu vei primi.

Într-un cuib sunt şapte oua.

Vor ieşi deci şapte pui.

Vine cucul din pădure

Şi depune oul lui.

Câte-s toate, poţi să-mi spui?

Pe o scoarţă de copac

Sunt opt gâze lucitoare.

Mai iese una la soare,

Adunate, câte fac?

Cine e ca o sageata

Care este despicata ?

(cifra 1)

O roata si inca-o roata

Cate fac ?Spune o data !

(1+1=2)

Tricicleta fuge tare!

Roti,imi spuneti,cate are?

(2+1=3)

Cati pereti are-o odaie

Si cate picioare-o oaie ?

(patru)

Un lacat cu toarta-n jos

Cine e,ma rog frumos ?

(cifra 6)

Doi covrigi scosi de la copt

Seamana cu cifra…

(cifra 8)

Cine este desenat

Ca un sase rasturnat ?

(cifra 9)

Dintr-un cuib cu şase pui

Doi din ei pleacă haihui.

Sosind mama-rândunică.

A rămas înmărmurită.

Spuneţi, dacă aţi ghsit.

În cuib-câţi pui a gasit

Răspuns:4pui

2) O răţuşcă şi-un răţoi

Având şapte pui vioi

Au pornit cu veselie

Spre lacul de pe câmpie.

Trei puiuţi mai ştrengărei

Au plecat de lângă ei.

Ceilalţi pui, fiind cuminţi,

I-au însoţit pe părinţi.

Spuneţi, dacă-aţi calculat,

În lac, câţi pui au intrat?

Pe câmpie sunt doi miei

Negri şi cu clopoţei.

Unul alb, născut în urmă

Se adaugă la turmă.

Vreau acum să-mi spui şi mie:

Câti mieluţi sunt pe câmpie?

În poiana minunată

Stau de vorbă doi bursuci.

Deodată-n graba mare

Se zăreşte pe cărare

Un bursuc mai mititel.

Spuneti, voi copii, acum

Câţi bursuci vor fi pe drum?

Trei alune şi o ghindă

Veveriţa vrea să strângă.

Câte fructe va avea

Veveriţa-n scorbura sa?

Am trei mere în paner

Şi unul în frigider.

Câte-s toate?

De vei ştii

Un măr galben vei primi.

Patru şoricei pe câmp

Ronţăie grâu şi porumb.

Dup-un timp mai vine unul.

Câţi servesc acum dejunul?

Am cules azi din pădure

Cinci coşuleţe cu mure.

Mai culeg un coşuleţ.

Spune-mi, dacă eşti isteţ

Câte coşuri am cu mure

Adunate din pădure?

Am în coş şase alune.

Dacă Irinel aduce

Încă o alună dulce,

Câte-s toate?De vei ştii

Un măr roşu vei primi.

Într-un cuib sunt şapte ouă.

Vor ieşi deci şapte pui.

Vine-o mierlă din pădure

Şi depune oul ei.

Câte-s toate?Poţi să-mi spui?

Pe o scoarţă de copac

Sunt opt gâze lucitoare.

Mai iese una la soare.

Adunate, câte fac?

Nouă raţe şi-un răţoi

Numără din doi în doi.

Adunate, câte fac

Păsările de pe lac?

Nouă berze stau pe baltă.

Dacă numai una pleacă ,

Câte vor mai fi pe baltă ?

Spune, dacă ştii ,îndată!

În cuibarul său ,găina,

Are cinci ouă acuma.

Vine gospodina ,care,

Duce două la mâncare.

Câte vor rămâne ,oare?

Cinci pisoi cam negrişori,

Şi alţi doi cam albiori,

Vin acum la numărat,

Dar, Petrică a uitat !

Spuneţi bine, fără frică:

Cati pisoi are Petrica?

Am tot stat, şi-am numărat,

7 raţe înoată-n lac.

Dacă una ar pieri,

În lac câte vor mai fi?

La tulpina unui castan ,

Stă la pândă un motan.

Mai colea lângă portiţă ,

Stau opt motănaşi şi-o mâţă.

Calculaţi acuma voi,

Membrii familiei:”PISOI”

4 pitici merg la plimbare,

Unul e în depărtare.

Spuneţi câţi pitici vor fi ,

Dacă ei s-or întâlni?