Culegere de bune practici.pdf

240
Investeste în oameni! , Calitate în managementul unitãtii scolare POSDRU/85/1.1/S/63160 , , Proiect de dezvoltare institutionala Plan de actiune al scolii Culegere de bune practici , , , ) Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Transcript of Culegere de bune practici.pdf

Page 1: Culegere de bune practici.pdf

Investeste în oameni!,

Calitate în managementul unitãtii scolarePOSDRU/85/1.1/S/63160

, ,

Proiect de dezvoltare institutionala Plan de actiune al scolii

Culegere de bune practici

,

, ,

)

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Page 2: Culegere de bune practici.pdf

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013Titlul proiectului: „Calitate în managementul unităţii şcolare”Cod contract: POSDRU/85/1.1/S/63160

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin beneficiarului proiectului, Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. Utilizarea conţinutului acestui ghid în scop comercial este interzisă. Reproducerea parţială sau integrală a conţinuturilor este permisă numai cu menţionarea sursei.

Lucrarea este editată sub îndrumarea domnului prof. Şerban IOSIFESCU, preşedinte ARACIP

Coordonator lucrare: prof. Daniela MORARU

Experţii care au prelucrat şi redactat materialul prof. Manuela Carmen CAzAn, expert ARACIP prof. Serenella DInU, expert ARACIP

Echipa de management a proiectului CMUSnicolae Angelescu, manager de proiectAnelore Scorpan, asistent manager de proiectAurel graur, asistent manager de proiectgabriela Şubă, asistent manager de proiectDaniela lambru, expert promovare Amalia Stoenescu, expert promovarehoria Victor - Toma, expert monitorizareCezar Stoica, expert monitorizaregeorgiana bolojan, expert monitorizareMagdalena georgescu, expert coordonare instruire inspectori Ştefan Pacearcă, expert coordonare instruire inspectoribianca Ciulac, expert coordonare instruire directoriTudor Iancu , expert coordonare instruire directoriSultana Chebici, expert coordonare instruire directoriMihaela Muşat, expert coordonare instruire directori Ionel Ciobanu, expert coordonare instruire directoriFănica Pădureţu, expert ITEmanuel Ologeanu, expert IT Daniela Moraru, expert implementare

website: www.calitate-in-educatie.roplatforma online: http://cmus.calitate-in-educatie.roe-mail: [email protected]

Page 3: Culegere de bune practici.pdf

Introducere 1

1. Inspectoratul Școlar al Județului Prahova – în calitate de beneficiar

2. Inspectoratul Școlar al Municipiului bucurești – partener 1

3. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) - partener 2

4. Asociația ShOTROn - partener 3

5. Standing International Conference of Central and general Inspectorates of Education (SICI) - partener 4.

Proiectul a debutat în iulie 2010 cu un studiu de exemple de bune practici și de identificare a nevoilor de planificare la nivel de inspectorat și de unitate școlară, precum și cu o conferință de lansare. În lunile ce au urmat s-au elaborat suporturile de curs, în sistem blended learning, necesare formării directorilor (de către ARACIP), respectiv formării inspectorilor (de către SICI). Ambele cursuri au fost acreditate CnFP (20 de credite profesionale) și CnFPA (pentru domeniile ocupaţionale: director de unitate școlară - cod 134502 și inspector școlar - cod 235105). Dincolo de formarea face-to-face, cursurile cuprind și formare online, pentru care au fost elaborate, separat, conținuturi specifice, pornind de la suportul de curs. Formarea directorilor s-a efectuat de către formatori ARACIP și a constat in efectuarea unui număr de 42 de ore de curs față-în-față și 24 de ore online (la care s-au adăugat 8 ore de evaluare). Formarea inspectorilor, realizată de experți SICI, a avut mai multe componente : (1) curs față-în-față (24 ore) și curs online (12 ore), la care s-au adăugat 8 ore de evaluare; (2) vizite de monitorizare în școli; (3) vizite de studiu în inspectorate din Europa. la cursurile de formare au participat 1001 de directori (în două fluxuri), iar la cursurile pentru inspectori au participat 41 în primul flux și peste

Proiectul „Calitate în Managementul Unităţii Școlare – CMUS” (POSDRU/85/1.1/S/63160) are ca obiectiv general îmbunătățirea calității procesului de management al unităților de învățământ preuniversitar, prin dezvoltarea competențelor personalului implicat în elaborarea și evaluarea documentelor de planificare managerială. În spatele acestui obiectiv stă, dincolo de obiectivele specifice, intenția partenerilor de a pune laolaltă directori și inspectori în demersul lor de ridicare a calității activității unei școli.

Partenerii în acest proiect sunt:

Prezentarea proiectului„If we could first

know where we are and whither we are

tending, we could better judge what to do and how to do it.”

Abraham Lincoln

Page 4: Culegere de bune practici.pdf

50 în cel de-al doilea flux (în condiţiile în care proiectul își propunea un număr de 80).

Partea centrală a proiectului o constituie două ateliere de lucru, destinate elaborării a câte 25 de PDI/PAS ca modele de bună practică, pe baza activității a câte 100 de directori și 25 de inspectori, coordonați de câte 5 formatori ARACIP.

Pentru diseminarea adresată comunității educaționale largi s-au proiectat două conferințe internaționale (una în mai 2012, iar cea de-a doua în februarie 2013), la care au participat experți din Scoția, Anglia, Portugalia, Suedia și România.

Proiectul se încheie în aprilie 2013, cu o conferință organizată special în acest sens.

Punctul de plecareProiectul este relevant pentru că a venit în întâmpinarea soluționării

numeroaselor puncte slabe identificate prin analizele SWOT elaborate de inspectorate școlare înainte de 2009:

- lipsa la nivelul instituțiilor consacrate în formare a cursurilor axate pe planificare managerială și legate de asigurarea calității, deși între timp fusese promulgată legea asigurării calității;

- fluctuația persoanelor la nivelul echipei manageriale a unei școli, care conduce la o varietate de tipuri manageriale și inconsecvență în dezvoltarea școlii;

- întocmirea formală a documentelor manageriale;- nealocarea unui interval de timp lunar consacrat exclusiv formării

managerului școlii, ca și politică educațională;- supra-aglomerarea timpului managerului școlar, prin activități de rutină;- inerția sistemului la schimbare;- înexistenţa unui sistem bine organizat de formare managerială prealabilă

începerii activității ca director sau inspector;

Page 5: Culegere de bune practici.pdf

5

Introducere

- lipsa abilităților de consiliere a directorilor la nivelul inspectorilor;- inexistenţa unui regulament de organizare a inspecțiilor care să satisfacă

cerințele actuale și situațiile punctuale existente;- doar 30% dintre membri grupului țintă beneficiaseră de formare

profesională, care să le permită dezvoltarea de competențe manageriale. Aceste formări fuseseră centrate pe aportul teoretic, nereușind să transmită și să creeze deprinderi și competențe pentru punerea în practică a celor învățate;

- directorii trebuie să-și realizeze în continuare meseria de profesor, situație ce limitează timpul alocat pentru gestionarea activităților și proceselor din școală;

- programele de formare parcurse de unii directori nu concordau cu nevoile specifice ale acestora sau cu prioritățile unității școlare;

- utilizarea TIC nu era și nu este o practică managerială comună;- existau și mai există încă deficiențe în întocmirea documentelor de

management strategic și operațional;- existența unei gestionări defectuoase a conflictelor la nivelul personalului

din unitățile școlare și a unei comunicări insuficiente între unitatea școlară, structurile de conducere și beneficiarii educației.

Astfel, a fost necesară crearea unui program de formare continuă care să combine teoria și practica, concomitent cu abilitarea cursanților în vederea utilizării unui sistem informatic suport, cu instrumente manageriale digitale, care să permită economia de timp/resurse materiale și creșterea calității proceselor managementului școlar. Proiectul a răspuns nevoilor specifice cu care se confrunta grupul țintă prin vizite de studiu, prin participare la programe de formare dedicate, prin pilotarea, dezvoltarea și aplicarea de ghiduri și instrumente software care să eficientizeze procesele de management educaţional cu focus pe asigurarea calității, urmărind:

- formarea/îmbunătățirea/dezvoltarea de competențe de organizare, îndrumare și control, funcționale, de evaluare, de comunicare și relaționare, psiho-sociale, personale, etice, de utilizare TIC, de self-management;

- eficientizarea modalităților de realizare a procesului de management educațional și a procesului de comunicare între personalul de conducere din unitățile de învățământ și inspectori, precum și cu ceilalți directori și beneficiari ai educației;

- managementul eficient al rapoartelor și a situațiilor școlare prin utilizarea sistemului informatic care permite, o dată ce datele sunt introduse în sistem, să se realizeze automat o serie de rapoarte și de evidente.

Proiectul s-a bazat pe o abordare integrată și oferă din această perspectivă o soluție strategică, ce răspunde obiectivului de îmbunătățire a procesului de management școlar și asigurarea calității și va genera implicit următoarele elemente de valoare adăugată:

- creșterea numărului de ore de pregătire continuă a grupului țintă, prin participarea la programele de formare de tip blended learning dezvoltate pentru directori și pentru inspectori, finalizat cu dobândirea de informații

Page 6: Culegere de bune practici.pdf

noi și competențe formate în asigurarea calității, în managementul eficient al unității școlare, în utilizarea ghidurilor, metodelor și instrumentelor software inovatoare pentru gestionarea activităților și proceselor manageriale la nivel de instituție școlară;

- includerea de activități inovatoare de tipul dezvoltării și implementării unui sistem informatic suport unitar, cu secțiuni corelate adresate unităților școlare și inspectoratelor, pentru îmbunătățirea procesului de management al școlilor și creșterea calității serviciilor de educație;

- facilitarea schimburilor de bune practici cu experți din alte sisteme de învățământ europene, precum și cu alți membri ai grupului țintă în cadrul vizitelor de studiu și ca o consecință a acestora.

Page 7: Culegere de bune practici.pdf

Ce Înseamnã PDI/PAS? 2

Un PDI/PAS:

Proiectul de dezvoltare instituţională (PDI)/ Planul de acţiune al școlii (PAS, termen folosit în învăţământul tehnic) este un document și totodată un instrument de lucru necesar fiecărei unităţi școlare întrucât asigură o imagine reală și o analiză a ceea ce a fost și este școala, dar, în același timp, proiectează pe termen lung activitatea viitoare, trasând repere clare.

PDI/PAS este o expresie a unei analize, gândiri, decizii colective și a unui efort de echipă alcătuită din: managerul unităţii şcolare - conducătorul echipei şi membrii echipei - cu roluri specifice activităţii și în funcţie de înclinaţii, echipă aflată într-un permanent proces de inovare.

Punctul de plecare în construcţia unui PDI/PAS îl constituie, pe de o parte, cunoaşterea politicilor educaţionale (ţinte strategice ale proiectelor naţionale de reformă a învăţământului) și pe de altă parte, cunoaşterea serviciilor educaţionale pe care unitatea şcolară ar trebui să le ofere societăţii (beneficiarilor direcţi şi indirecţi) şi a competenţelor pe care actul educaţional ar trebui să le dezvolte beneficiarilor direcţi (cerinţele clientului).

PDI/PAS se referă la dezvoltarea unităţii școlare în direcţia creșterii calităţii educaţiei oferită membrilor comunităţii și comunităţii în ansamblul ei. Procesul de planificare a dezvoltării școlare este elementul central în asigurarea calităţii educaţiei. O școală care se implică într-un proces de planificare a

• Concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei: dobândire de abilităţi, atitudini, competenţe.

• Asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului: curriculum, resurse material – financiare, resurse umane, relaţii sistemice și comunitare.

• Asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a școlii într-o listă de obiective pe termen scurt, ce pot fi ușor înţelese și manageriate.

• Favorizează creșterea încrederii în capabilităţile, capacităţile și forţele proprii; asigură dezvoltarea personală și profesională.

• Dezvoltă parteneriatele din interiorul și exteriorul unităţii școlare, implicând în educaţie mai mulţi factori pentru asigurarea calităţii (familie, comunitate, instituţii educaţionale).

„A gândi bine este înţelept;

a planifica bine este şi mai înţelept;

dar a face bine este cel mai înţelept şi

mai bun lucru dintre acestea toate.”

(proverb persian)

PDI/PAS

Page 8: Culegere de bune practici.pdf

8

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

dezvoltării, este o școală care își asumă responsabilitatea îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite elevilor și comunităţii.

Un PDI/PAS prin formularea ţintelor strategice pentru dezvoltarea ulterioară a școlii propune un proces de explicitare, de conștientizare și de asumare a activităţilor, părţi integrante ale ciclului de dezvoltare instituţională. Se pornește de la întrebarea „cât de bine ne desfăşurăm activitatea?”, se formulează răspunsuri la o altă întrebare, și anume „cum putem să ne îmbunătăţim activitatea şi rezultatele”. După stabilirea unui set de răspunsuri la ultima întrebare, se concentrează pe modul de punere a lor în practică.

Un PDI/PAS nu este același lucru cu un plan managerial al școlii, care este descriptiv și prezintă faptic ce se întâmplă într-o anumită școală. Un plan managerial al școlii nu abordează problema calităţii, scopurile nu sunt stabilite în urma unei evaluări a situaţiei școlii, prin urmare nu este evolutiv.

În ţări cu sisteme eficiente de asigurare a calităţii sistemelor publice de educaţie, este recunoscută ideea că şcoala, ca unitate, reprezintă nucleul sistemului. Aceasta înseamnă o recunoaștere a caracteristicii școlii de a avea cea mai mare influenţă asupra performanţelor elevilor; performanţa unei școli ca întreg cuprinde cele mai valoroase surse de informaţii/ feedback necesare pentru a ghida un sistem de asigurare a calităţii.

Oricare ar fi inovaţiile sau iniţiativele politice care au loc la nivel naţional sau judeţean, educaţia și instruirea au loc în școală și în clasă, iar calitatea procesului instructiv-educativ din școală reprezintă singurul și cel mai important factor pentru achiziţiile elevilor. Sistemele bune de asigurarea calităţii admit că aceste procese – nucleu nu sunt susceptibile de control extern/ superior, iar îmbunătăţirea ţine de principalii actori ai sistemului de învăţământ – elevi, profesori, părinţi.

Sistemul de management și de asigurare a calităţii în educaţie, promovat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) și Ministerul Educaţiei (ME), are ca funcţie principală orientarea dezvoltării unităţii școlare în direcţia creșterii calităţii educaţiei oferită membrilor comunităţii și comunităţii în ansamblul ei, evaluarea calităţii fiind parte integrantă a ciclului de proiectare a dezvoltării instituţionale.

Un PDI/PAS împreună cu planurile operaţionale asociate determină schimbări în școală și comunitate. În acest context, asigurarea și îmbunătăţirea calităţii în educaţie depind în mod hotărâtor de un alt proces desfășurat la nivelul unităţii școlare, anume cel de dezvoltare instituţională.

Acest proces se realizează la nivelul tuturor elementelor PDI/PAS: misiune, viziune, diagnoză, ţinte și abordări strategice, planuri operaţionale, acţiuni și procese efective.

Creșterea calităţii educaţiei trebuie să devină, în mod explicit, baza întregului proces de proiectare/planificare realizat la nivelul unităţii școlare iar, ciclul dezvoltării unităţii școlare trebuie considerat ca un ciclu al calităţii.

Ceea ce am prezentat trebuie interpretat și adaptat în funcţie de condiţiile specifice în care funcţionează unitatea școlară:

- nivelul de învăţământ (preșcolar, primar, gimnazial etc.) și tipul de unitate şcolară (de exemplu liceu teoretic, tehnologic, vocaţional) – care

Page 9: Culegere de bune practici.pdf

9

Ce Înseamnă PDI/PAS?

determină specificul grupului / grupurilor ţintă de beneficiari direcţi;- trăsăturile specifice ale comunităţii locale (urbană / rurală, mediu

defavorizat, existenţa minorităţilor naţionale sau de alt tip etc.) – care determină trăsăturile distinctive ale beneficiarilor indirecţi ai serviciilor educaţionale.

Planificarea dezvoltării școlare este procesul prin care se acordă această responsabilitate profesorilor și care – în mod esenţial – le dă autoritatea și le permite să acţioneze.

PDI/PAS se realizează pe baza experienţei de „autoevaluare/ auto-îmbunătăţire” pe care școlile au acumulat-o în timp. Cu toate acestea, într-un sistem de asigurare a calităţii, PDI/PAS depășește procesul de autoevaluare școlară. Dificultăţile care pot apărea în procesul de schimbare a structurii, culturii și perspectivelor școlii – componentă necesară pentru planificarea cu succes a dezvoltării școlare – sunt greu de estimat.

În primul rând este semnificativ numărul școlilor care necesită sprijin pentru a realiza PDI/PAS și pentru a găsi procesele propriu-zise de planificare, de implementare și de monitorizare. Astfel de cunoștinţe și capacităţi nu se regăsesc într-o școală tradiţională și este puţin probabilă o schimbare rapidă a culturii organizaţionale dominante, care să faciliteze acest progres fără sprijin practic și procedural din partea agenţiilor competente. În al doilea rând, procesele de autoevaluare școlară sunt ghidate de instrumente furnizate la nivel naţional și de informaţiile obţinute din surse externe școlii.

În al treilea rând, autoevaluarea trebuie să fie un proces dinamic, în care dezvoltarea se întrepătrunde cu preocuparea pentru calitate și care este considerat de interes și în responsabilitatea tuturor.

Acesta este principiul-cheie al unui sistem eficient de asigurarea calităţii, proiectat pentru a garanta că, la nivelul sistemului de educaţie, procesul de autoîmbunătăţire nu se adresează numai unei elite minoritare, ci fiecărei școli și fiecărui factor interesat.

În cele din urmă, PDI/PAS reprezintă un indiciu relevant pentru autorităţile educaţionale în ceea ce privește problemele și priorităţile. Dacă se dorește atingerea obiectivelor naţionale de dezvoltare a educaţiei și de îmbunătăţire a calităţii, prin urmărirea îndeaproape (fără interferare) a PDI/PAS, sistemul naţional poate aloca resurse pentru problemele astfel relevate. În schimb, aceasta va încuraja școlile să implementeze propriile procese de dezvoltare și de schimbare.

PDI/PAS constituie, în multe feluri, „inima care bate” într-un sistem naţional eficient de asigurarea calităţii. În contextul unui sistem de asigurarea calităţii și al principalelor trei arii ale sale – claritatea definiţiei calităţii educaţiei, responsabilităţile acordate principalilor actori (școlile și profesorii) și asumarea răspunderii, solicitată de performanţe – PDI este mecanismul actual de îmbunătăţire a calităţii la nivelul școlii, ceea ce reprezintă scopul sistemului de învăţământ.

Reușita PDI/PAS este direct proporţională cu respectarea etapelor sale.

Page 10: Culegere de bune practici.pdf

10

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

I. Diagnoză / cognoză / prognoză, în scopul identificării și stabilirii problemei centrale a proiectului (identificarea nevoilor de bază, a disfuncţiilor, dar și a aspectelor pozitive pe care se poate baza proiectul).

II. Definirea obiectivelor care vor fi corelate / armonizate cu finalităţile generale ale educaţiei, cu politica educaţională la nivel naţional și local, cu obiectivele reformei educaţionale și cu interesele elevilor și ale părinţilor, avându-se mereu în vedere posibilităţile reale de finalizare a asigurării calităţii acestora.

III. Stabilirea strategiei de acţiune care presupune următorii pași: stabilirea resurselor, a mijloacelor de realizare a proiectului, a responsabilităţilor privind gestionarea acestuia și a echipelor de realizare a acţiunilor prezumate.

IV. Realizarea unui studiu de fezabilitate prin care vor fi identificate aspectele referitoare la condiţiile de reușită, impactul și rezultatele scontate.

După parcurgerea celor patru pași oricare dintre zonele susceptibile de îmbunătăţiri se pot constitui în ţinte strategice pentru dezvoltarea ulterioară a școlii, proces care cuprinde toate componentele PDI/PAS: viziune, misiune, scopul, ţinte strategice, obiective, planuri operaţionale, acţiuni și procese efective.

Din perspectiva planificării strategice, scopul PAS este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional și tehnic și nevoile de dezvoltare socio-economică la nivelul ariei de acţiune a școlii. PAS, ca instrument de planificare a ofertei învăţământului profesional și tehnic, cuprinde: 

• analiza contextului local;• analiza capacităţii unităţii de învăţământ de a răspunde nevoilor de

formare profesională la nivelul comunităţii locale;• priorităţile, ţintele și acţiunile în vederea adaptării ofertei educaţionale.Rolul  PAS este de a contribui la creșterea calităţii învăţământului

profesional și tehnic, inclusiv a ratei de inserţie socio-profesională a absolvenţilor.

PRAI,  PlAI  și  PAS  sunt actualizate și revizuite utilizând suportul metodologic unitar oferit de Manualul elaborat în acest sens. Acest demers contribuie la creșterea coerenţei verticale a nivelurilor de planificare regional-judeţean-local și, de asemenea, conduce la creșterea comparabilităţii documentelor de la același nivel de planificare. 

Monitorizarea și evaluarea implementării PRAI, PlAI și PAS este realizată pe baza unui cadru general elaborat de Consiliului naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional și Tehnic. Pentru cei interesaţi CnDIPT a asigurat prezentarea procedurilor în Manualul pentru monitorizare și evaluare. 

Manualele pentru actualizarea și monitorizarea documentelor de planificare strategică pot fi consultate la adresele:

http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/01_ghID%20DE%20ElAbORARE%20PAS.pdf http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/2%20MAnUAl%20MOnITORIzARE%202009.pdf

Page 11: Culegere de bune practici.pdf

Cercul calitãtii, 3 „Develop a passion

for learning.If you do, you will

never cease to grow.“Anthony J. D’Angelo

W. Edwards Deming este considerat „părintele” mișcării moderne în domeniul calităţii. El a introdus noţiunea de „ciclu de proiectare al produsului” diferit de managementul procesului, cunoscut mai târziu sub denumirea de ciclu de tip PDCA (proiectează – realizează – verifică – acţionează).

Ciclul lui Deming (Plan – Do- Check – Act) / Ciclul PDCA

Planificare

Evaluare

Revizuire Implementare

Inspirațe

Mobilizare

Reflecție

Valorizare

Evidențe/Dovezi

Page 12: Culegere de bune practici.pdf

12

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Conform lui Deming, ideea ciclurilor de calitate este una foarte atrăgătoare, însă acestea pot avea succes doar dacă managementul va pune în aplicare recomandările acestuia. Când managementul nu este interesat, ciclul pur și simplu se dezintegrează.

Succesul este garantat doar dacă:• cercurile sunt parte a întregului sistem de perfecţionare organizaţională,

în care managementul este implicat;• cercul este susţinut de celelalte cercuri de calitate din cadrul unităţii

școlare;• actorii actului educaţional contribuie efectiv;• cercurile fac parte dintr-un plan de perfecţionare continuă pe termen

lung;• cercurile sunt puternic orientate către beneficiarii direcţi (clienţi).

Prima etapă, „Plan” (Planificarea) reprezintă etapa de stabilire a obiectivelor și a modului prin care le putem atinge. În acest sens, strategia CEAC trebuie corelată cu strategia PDI/PAS.

Activitatea CEAC are ca punct de plecare Strategia de Asigurare Internă a Calităţii și va lua în considerare ţintele strategice cuprinse în documentul respectiv.

Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (și va avea același orizont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională*. Dacă ţintele strategice din PDI sunt formulate în termeni de creștere a calităţii, în mod firesc, ele vor deveni și ţinte ale strategiei comisiei.

Strategia de evaluare internă a calităţii va putea fi completată cu planuri operaţionale – anuale, semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii școlare.

Cele două documente programatice (strategia și planul operaţional) vor fi elaborate conform formatelor recomandate și vor orienta demersul CEAC astfel încât acesta să răspundă acelorași întrebări fundamentale la care răspunde orice demers de proiectare (De ce? Ce? Cum? Unde? Când? Cu ce rezultate?). Având în vedere că școala lucrează într-un sistem de calitate, pe lângă întrebările „clasice” adresate proceselor de dezvoltare instituţională, rezultatele obţinute vor trebui să răspundă la întrebările:

• Cât de buni suntem ?• De unde știm cât de buni suntem ?• Ce vom face în continuare pentru a deveni mai buni ?

Obiectivele din documentele proiective nu apar prin revelaţie, ele trebuie să fie consecinţa unor studii și a aplicării unor instrumente. Astfel, finalităţile stabilite în PDI vor deriva din punctele slabe rămase după ciclul de autoevaluare anterior sau vor fi stabilite în urma aplicării unor metode și instrumente specifice de investigare (chestionare, interviuri etc), pentru a identifica punctele (presupuse) slabe. Chiar dacă CEAC poate ști ce zone de îmbunătăţire are școala, punctul de plecare în demersul de îmbunătăţire trebuie să fie dat de

*/Indiferent care este formatul utilizat – PDI, PAS sau PDŞ – unitatea şcolară va avea un singur document strategic şi un plan operaţional. Ca urmare, în continuare vom folosi abrevierea „PDI” pentru documentul strategic şi PO pentru plan operaţional.

Page 13: Culegere de bune practici.pdf

13

Cercul Calităţii

Încă din etapa planificării/proiectării, CEAC se va raporta la sistem. CEAC nu funcţionează izolat faţă de celelalte componente ale sistemului de management al unităţii școlare. CEAC pune în legătură (sau, în orice caz, s-ar putea bucura de acest privilegiu) toate celelalte piese din configuraţia sistemului, la nivel de instituţie sau mai mult, le angajează în asigurarea calităţii educaţiei și le urmărește manifestarea (direcţionată în acest sens). În definitiv, nici elevul, nici profesorul, nici comisiile metodice nu fac altceva decât până acum, doar că CEAC le arată la ce anume să fie mai atente.

Managementul calităţii la nivelul unităţii școlare nu presupune întotdeauna activităţi noi, ci de cele mai multe ori, sistematizarea progresului în asigurarea calităţii, sprijinirea celor implicaţi și stimularea îmbunătăţirii calităţii, prin autoevaluare și utilizarea tuturor resurselor disponibile.

Acţiunea „Do” sau etapa de implementare reprezintă punerea în aplicare, realizarea activităţii proiectate.

Această etapă necesită mobilizare din partea celor care trebuie să realizeze cele proiectate în etapa anterioară. Esenţial este ca în această etapă să existe monitorizarea derulării etapelor în scopul depășirii obstacolelor apărute, care ar putea împiedica derularea în bune condiţii a etapelor proiectate și nerealizarea indicatorilor propuși în etapa de proiectare.

Cu cât obiectivele stabilite sunt definite SMART (n.r. inteligent) cu atât distanţa dintre planificare și reușită se micșorează. Prin SMART înţelegem ca aceste obiective să îndeplinească următoarele condiţii:

pecifice: să se refere la activitatea pentru care obiectivele se constituie ca ţinte;

ăsurabile: să existe posibilitatea măsurării realizării lor prin indicatori și instrumente de evaluare cantitativă și calitativă;

ccesibile: să poată fi atinse cu resursele avute la dispoziţie (inclusiv resursa „timp”);

elevante: să aibă semnificaţie pentru domeniul la care se referă obiectivul – inclusiv politicile, strategiile, contextul în care funcţionează organizaţia; încadrate într-o perioadă clară de timp;

imp: să facă referire la un anumit interval de timp, bine precizat (pentru activităţile necesare atingerii obiectivului), cu atât distanţa dintre planificare și reușită este mai mică.

S

M

A

R

T

interpretarea unor date rezultate din aplicarea respectivelor instrumentelor de investigaţie, nu doar impresia că este ceva care nu merge.

Page 14: Culegere de bune practici.pdf

14

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Strategia de evaluare internă a calităţii își are originea în PDI, care fundamentează, desigur, și PO. De asemenea, planul de îmbunătăţire a calităţii este parte a PO, dar se fundamentează și pe strategia de evaluare internă a calităţii.

Situaţia ideală este, în opinia noastră, cea în care documentele proiective fundamentale sunt integrate, strategia de evaluare internă a calităţii fiind parte integrantă a PDI și, respectiv, planul de îmbunătăţire a calităţii, parte integrantă a PO.

CEAC coordonează activităţile de îmbunătăţire a calităţii dar aceasta nu înseamnă că le și realizează efectiv. Pentru fiecare activitate derulată, dovezile referitoare la îndeplinirea / neîndeplinirea cerinţelor, așa cum sunt ele definite prin standarde și standarde de referinţă, sunt centralizate la nivelul CEAC.

Dovezile respective fundamentează, la rândul lor, raportul anual de evaluare internă a calităţii care, conform legii, trebuie realizat în fiecare an și făcut public de către fiecare unitate școlară.

Recomandăm ca, printre primele activităţi desfășurate de către CEAC, să fie și realizarea unei baze de date proprii care să cuprindă informaţiile necesare activităţii de management al calităţii de la nivelul școlii, conform prevederilor legale. Cu aceste premise, CEAC poate coordona efectuarea unei prime evaluări interne prin aplicarea standardelor corespunzătoare, pentru identificarea stării reale a organizaţiei școlare faţă de cerinţele sistemului de învăţământ, așa cum sunt ele formulate în standarde și standarde de referinţă.

Evaluarea internă/autoevaluarea pe baza sistemului standardelor

PDI

PO

Strategia de evaluare internă

a calității

Planul de îmbunătățire a

calității

PDI

PO

Strategia de evaluare internă

a calității

Planul de îmbunătățire a

calității

Page 15: Culegere de bune practici.pdf

15

Cercul Calităţii

naţionale va furniza o primă serie de date primare, a căror analiză va releva puncte tari și zone de îmbunătăţire din funcţionarea organizaţiei furnizoare de educaţie.

Instrumentele utilizate în investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul unităţii școlare sunt extrem de variate. Prezentăm, în continuare un inventar sumar al unor astfel de instrumente, mai puţin folosite, dar subliniem, încă o dată, faptul că selecţia, dezvoltarea și aplicarea instrumentelor de cercetare se realizează în funcţie de condiţiile concrete în care funcţionează fiecare unitate școlară:

- observarea – ghiduri de observare- analiza documentelor – ghiduri/ grile de analiză- ancheta – chestionar, interviu, focus-grup.

„Check” (Verificarea)Verificarea, evaluarea rezultatelor obţinute, raportându-le la indicatorii

propuși, la obiectivele stabilite în etapa de proiectare este realizată totodată valorizând persoanele implicate care au avut un comportament adecvat pe parcurgerea derulării activităţii. Acest aspect este foarte important întrucât are rol de motivare și duce la dezvoltarea personală a celui în cauză.

Produsul principal în această etapă este Raportul Anual de Evaluare Internă a Calităţii realizat de către Comisia de Evaluare a Calităţii din unitatea şcolară respectivă.

Faza de „verificare” trebuie să îndeplinească funcţiile cunoscute ale evaluării, dar ca parte a autoevaluării:

- îmbunătăţirea activităţii curente – evaluarea trebuie să fie oportună, să împiedice apariţia disfuncţiilor majore și, în același timp, să arate foarte clar ce a mers și ce nu în activităţile trecute;

- asigurarea feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes – rezultatele acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice, manageri, comunitate în ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes să poată judeca dacă „investiţia” făcută (nu numai cea financiară) a dus sau nu la impactul scontat și dacă merită continuată sau nu;

- revizuirea și optimizarea politicilor și strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii școlare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate.

Această evaluare trebuie să fie suficient de fină pentru a oferi date solide, de încredere privind amploarea schimbărilor realizate: dacă acestea sunt numai de suprafaţă, realizate din conformism sau prin imitaţie sau dacă, dimpotrivă, schimbările sunt profunde, afectând cu adevărat și durabil cultura organizaţională și întreaga activitate din școală.

Aceste două aspecte pot fi percepute ca fiind contradictorii: pe de o parte, este necesar un sistem de evaluare construit suficient de „formal” pentru a se asigura atât de necesara obiectivitate și, pe de altă parte, acest sistem de evaluare trebuie „subiectivizat”, interiorizat, perceput ca benefic (nu ca o „muncă în plus”) și util pentru toate părţile implicate, pentru a nu se declanșa

Page 16: Culegere de bune practici.pdf

16

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

reacţii de conformism sau de tipul „dublei gândiri”. Este evident faptul că, în astfel de cazuri, evaluarea externă nu este suficientă. Ea trebuie completată și (uneori) chiar înlocuită cu autoevaluarea, care devine principala metodologie a evaluării calităţii.

Pornind de la cele de mai sus, credem că s-a conturat deja răspunsul nostru la întrebarea „De ce autoevaluare ca modalitate esenţială de judecare a calităţii?”. Dezvoltarea unor instrumente de autoevaluare, realizate în comun și asumate la nivel cultural și nu numai formal, constituie o cale esenţială de asigurare a calităţii. Insistăm asupra faptului că acest proces de autoevaluare trebuie să fie util întregii școli, ca un pas iniţial, nicidecum final.

Evaluăm pentru a dezvolta, pentru a crește, pentru a învăţa și nu pentru a sancţiona, pentru a lăuda, pentru a spune „nu se poate” sau pentru a ne liniști că lucrurile merg bine în școala noastră.

De aceea, ni se pare aproape inutil să menţionăm faptul că „dubla gândire” nu-și are locul aici: evaluăm pentru noi, ca școală și nu pentru a satisface pretenţiile unei persoane din afară. Este, de asemenea, de la sine înţeles că un instrument de evaluare poate fi, ulterior, după o pilotare consistentă, dezvoltat și adaptat în funcţie de nevoile și interesele fiecărei unităţi școlare.

Subliniem, aici, încă o dată, necesitatea ca întreg procesul de autoevaluare să fie perceput ca util și benefic de către toate grupurile de interes semnificative la nivelul școlii. Aplicarea instrumentelor de autoevaluare va trebui să asigure implicarea acestor grupuri pe parcursul întregului demers. În toate fazele acestui proces, rolul directorului – ca lider educaţional - este esenţial: el va fi cel care va stabili sistemele de consultare și de participare la proces pentru grupurile și persoanele semnificativ, el va fi catalizatorul și motorul acestui proces.

Acţiunea corectivă („ACT”) În funcţie de concluziile obţinute prin evaluarea rezultatelor demersului

finalizat, se vor planifica activităţi și se vor aplica măsuri care să asigure implementarea cu succes a acţiunilor propuse de către CEAC. Toate aceste măsuri devin „plan de îmbunătăţire a calităţii”, care poate fi inclus în RAEI sau prezentat ca document separat, și care va cuprinde activităţile de îmbunătăţire a calităţii pentru perioada următoare (an școlar sau semestru).

Ca orice plan operaţional, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde obiective, resurse, termene, responsabilităţi și indicatori de realizare. Activităţile preconizate vor fi corelate atât cu PDI/PAS cât și strategia de îmbunătăţire a calităţii și vor urmări, cu precădere îmbunătăţirea calităţii procesului de predare, învăţare, evaluare și creșterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor.

Page 17: Culegere de bune practici.pdf

Care sunt grupurile de interes ale unui

PDI/PAS? 4Definiţia oficială a conceptului de calitate a educaţiei (în conformitate cu

art. 3 al legii nr. 87/ 2006 pentru aprobarea OUg nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei):

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar își susţine conceptul asumat privind calitatea prin Declaraţia de principii (adoptată în 2005) în care propune o listă de aserţiuni fundamentale care, în viziunea autorilor, ar trebui să fundamenteze educaţia „de calitate”.

• Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale. Toate organizaţiile depind de clienţii lor și, ca atare, trebuie să le înţeleagă nevoile curente și de viitor, trebuie să le îndeplinească cererile și să le depășească așteptările.

• Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile. Responsabilitatea socială devine fundamentul managementului calităţii la nivelul organizaţiei școlare. Toate instituţiile de educaţie, indiferent de statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod public, pentru calitatea serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de lege, este garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de învăţământ.

• Educaţia de calitate este orientată pe rezultate. Rezultatele, înţelese în termeni de „valoare adăugată“ și de „valoare creată“ sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea și excelenţa.

„Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite

aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate

„latura obiectivă”= standardele de calitate

„latura subiectivă”= aşteptările beneficiarilor

cele 2 „laturi” ale educaţiei de calitate şi care se potenţează reciproc

„Dacă nu ştii încotro te

îndrepţi, s-ar putea să te

trezeşti luat de vânt în cine ştie în ce direcţie.”

Yogi Bera

Page 18: Culegere de bune practici.pdf

18

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

• Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională. Educaţia, la toate nivelurile și prin toate formele, va urmări dezvoltarea autonomiei individuale, a capacităţii de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor bucura de o autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate nevoilor individuale și comunitare, autonomie corespunzătoare creșterii răspunderii acestor instituţii pentru calitatea ofertei educaţionale.

• Educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali. liderii sunt cei care asigură unitatea și continuitatea scopurilor și a direcţiilor de dezvoltare a organizaţiei, ei creând și menţinând mediul propice pentru participarea la luarea deciziilor a tuturor celor interesaţi și pentru realizarea obiectivelor organizaţionale.

• Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane. Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii. De implicarea lor și de dezvoltarea lor profesională depinde modul în care își folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei.

• Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie. Sistemul de asigurare a calităţii nu este doar apanajul școlii, întreaga comunitate educaţională fiind implicată în acest proces. Ca urmare, dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea educaţiei la nivel naţional și local.

• Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare. În interiorul cadrului legal existent, vor fi stimulate abordările educaţionale inovative, originale și creative, aplicarea celor mai noi rezultate ale cercetării în educaţie și a noilor metode și tehnici de educaţie și formare, introducerea noilor tehnologii de informare și comunicare etc.

• Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic. Un rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile și resursele necesare sunt abordate în mod unitar, iar procesele derulate sunt gândite și manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil și transparent de indicatori.

• Educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor. Având în vedere ritmul schimbărilor sociale, învăţarea permanentă, inovarea și dezvoltarea continuă devin principii fundamentale ale funcţionării și dezvoltării instituţiilor școlare. Asigurarea calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală și instituţională, ea având ca scop identificarea ariilor de dezvoltare și orientarea dezvoltării personale și instituţionale spre direcţii benefice.

• Educaţia de calitate mizează pe interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie. O organizaţie și furnizorii ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc întărește capacitatea instituţională de a crea valoare.

Page 19: Culegere de bune practici.pdf

19

Care Sunt Grupurile De Interes Ale Unui PDI/PAS?

Așa cum se arată în legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, capitolul I: Dispoziţii generale, beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt preșcolarii, elevii și studenţii, precum și persoanele adulte cuprinse într-o formă de  educaţie și beneficiarii  indirecţi ai  educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor direcţi și, într-un sens larg, întreaga societate. Acest lucru este subliniat și în legea Educaţiei naţionale din 2011.

Grupuri de interes Acţiunea

MESE AŞTEAPTĂ:

- să se respecte politica școlară;- școala să fie mai bine susţinută de societate;

ISJ/ISMB URMĂREŞTE:

- parcurgerea programei școlare;- utilizarea resurselor educaţionale;- obţinerea de rezultate bune și încadrarea în

viaţa publică și privată;

ELEVII DORESC:

- sprijin și îndrumare în dezvoltarea lor personală;- consiliere în problemele de învăţare, reușită în

viaţă;- implicarea mai activă a școlii în orientarea

școlară și profesională;- sprijin în creșterea încrederii în sine;- obţinerea de rezultate;

PĂRINŢII  URMĂRESC:

- buna pregătire a copiilor;- asigurarea reușitei în continuarea studiilor și

pregătirea pentru viaţă;- sprijin în educarea copiilor;- șanse egale în dezvoltarea elevilor;- siguranţa fizică și psihică a copiilor;

PROFESORII SOLICITĂ:

- condiţii favorabile de muncă;- climat motivaţional;- sprijin în activitatea de perfecţionare;

COMUNITATEASPRIJINĂ:

- primăria ce așteaptă formarea de buni cetăţeni; - poliţia ce urmărește existenţa unui

comportament civilizat;- cetăţenii ce se implică în ajutorarea celor

bolnavi, nevoiași.

Astfel, un PDI/PAS „bine făcut” este documentul de bază al dezvoltării oricărei unităţi școlare în care actorii principali ai actului educaţional sunt: preșcolarii și elevii, unde se prezintă drumul de la „ceea ce este” la „ceea ce trebuie să fie” organizaţia școlară.

Page 20: Culegere de bune practici.pdf
Page 21: Culegere de bune practici.pdf

StructuraPDI 5

• Adecvarea – să fie potrivit atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite

• Fezabilitatea – caracterul realist

• Economicitatea - derivă din fezabilitate - consum optim de resurse

• Simplitatea şi precizia – să cuprindă acele obiective şi să aloce acele resurse necesare şi suficiente realizării intenţiilor. Excesul de precizie este la fel de dăunător ca şi imprecizia

• Sistematizarea, lizibilitatea şi claritatea – în concepere şi redactare

• Operaţionalitatea – aplicare uşoară

• Unitatea şi consistenţa – să nu conţină contradicţii conceptuale, principiale sau acţionale

• Continuitatea – fiecare acţiune să le pregătească pe cele ulterioare

• Flexibilitatea – adaptabilitatea la situaţii noi şi alocarea unor resurse pentru situaţii neprevăzute

• Încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporal al fiecărei acţiuni sau complex de acţiuni

• Viabilitatea şi repetabilitatea – proiectul sau planul să poată fi menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile de context nu se schimbă radical

Caracteristicile unui PDI/PAS „bine făcut”

5.1.1. ANALIZA PEST(EL) – prezentarea noilor tendinţe

Modul de organizare și de utilizare a acestei analize și evaluări de nevoi este similar cu cel aplicat în cazul modelului menţionat mai sus. PEST(El) este totodată o abreviere care se referă la analiza contextului politic (Political), economic (Economic), social (Social), tehnologic (Tehnological) și, în ultimul timp, al celui de mediu (Ecological/Environment) și al celui legislativ (legislative), ultimile două aspecte nefiind întotdeauna menționate.

Primele patru aspecte ale analizei sunt descrise pe scurt în „Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ” (coordonator: Ș. Iosifescu), pagina 179:

5.1Diagnoza

„Meticulous planning will enable everything a man does to appear

spontaneous.”Mark Caine

Page 22: Culegere de bune practici.pdf

22

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

a. Aspectul politic are în principal în vedere politicile educaţionale existente (se referă mai puţin la modul de distribuţie a puterii între diferitele partide politice) la nivel naţional, regional și local – în special politicile și programele de reformă și modul în care acestea pot influenţa activitatea și dezvoltarea școlii.

Politicile de dezvoltare regională sau locală pot fi și ele incluse tot aici, dacă ne gândim la descentralizarea administraţiei publice.

b. Aspectul economic are în vedere resursele disponibile la nivelul supus analizei (fie naţional, fie regional sau local): în cazul unei crize sau al unei creșteri economice, care sunt activităţile prioritare și resursele pe care le pot furniza educaţiei și formării, salariu mediu etc.

c. Aspectul social are în vedere existenţa unor probleme sociale (cum ar fi șomajul, sărăcia, rata criminalităţii etc.) și modul în care sunt acestea abordate la nivel naţional, regional sau local, ca și poziţia diferiţilor factori interesaţi de învăţământ (de exemplu, dacă învăţământul este văzut ca modalitate de asigurare a succesului social).

d. Aspectul tehnologic are în vedere nivelul tehnologic al învăţământului sau al formării. De exemplu: dacă există în zonă posturi cu programe educaţionale; dacă există resurse pentru învăţământul și formarea la distanţă; dacă există suficiente facilităţi de formare cu echipament corespunzător, numărul de familii din zonă care au televizor, numărul de posturi TV, numărul de familii cu calculator și câte dintre acestea au acces la internet etc.

Un aspect suplimentar care poate fi introdus în această analiză și care poate fi extrem de relevant pentru anumite proiecte este cel de mediu.

e. Aspectul ecologic se referă la modul în care proiectele noastre pot afecta mediul. De exemplu: modul în care activitatea școlii afectează mediul prin gunoiul și deșeurile produse în urma activităţii.

f. Aspectul legislativ se referă la aspectele care ţin de normativitate, de exemplu: stabilitate sau instabilitate legislativă; existenţa actelor normative care favorizează sau, dimpotrivă, împiedică realizarea unor scopuri educaţionale.

Analiza PEST(EL) nu este un proces izolat, ci o parte integrantă a componentei diagnoză și evaluării nevoilor la nivel de organizaţie, cu focalizare pe resursele umane și pe locul și rolul acestora în evoluţia organizaţiei.

5.1.2. ANALIZA SWOT/SWOC

numele acestui model de analiză provine din prescurtarea unor cuvinte din limba engleză: S = strengths (puncte tari), W = weaknesses (puncte slabe), O = opportunities (oportunităţi), T = threats (ameninţări). În ultimul timp, „ameninţările” au fost redenumite „Provocări” („Challenges” în limba engleză, acronimul devenind SWOC), accentul fiind pus nu atât pe ce se întâmplă în mediul exterior școlii, cât pe răspunsul organizaţiei școlare care, în mod necesar, trebuie să fie proactiv.

Page 23: Culegere de bune practici.pdf

23

Structura PDI

Analizele SWOT/SWOC au fost implementate cu succes ca metode de analiză organizaţională, dar pot fi folosite și în cazul comunităţilor.

Analiza SWOT ajută conducerea de vârf să determine și să se concentreze asupra aspectelor relevante interne ţi externe, punctelor critice, slabe și tari, care generează obiectivele manageriale ale unei conduceri moderne, flexibile și eficiente a școlii românești în contextul contemporan.

Analiza SWOT constituie o importantă tehnică managerială pentru stabilirea, înţelegerea și valorificarea poziţiei strategice a unităţii de învăţământ, printr-o scanare a mediului intern și extern.

Punctele tari și punctele slabe se referă la mediul intern al structurii analizate (comunitate, organizaţie). Acestea reprezintă caracteristicile intrinseci ale stării interne de lucruri.

Punctele tari ale unităţii de învăţământ sunt capacităţile, resursele și avantajele pe care ea le posedă, valorile pozitive și condiţionările interne/ externe, competenţele distinctive ale personalului, precum și alţi factori, care pot constitui surse pentru succesul în atingerea obiectivului managerial.

Punctele de slăbiciune/vulnerabile ale unităţii de învăţământ sunt ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sărace și alte „valori negative” sau „condiţionări negative” interne și externe, ce pot împiedica atingerea obiectivelor manageriale.

Punctele de slăbiciune se pot împărţi în două categorii:• Puncte critice – au grad maxim de pericol și ameninţare pentru școală,

ce necesită o tratare urgentă pentru reducere sau eliminare• Puncte slabe - au grad moderat sau mic de pericol, care nu necesită

tratare imediată

Oportunităţile și ameninţările se referă la mediul extern, adică la ceea ce se întâmplă în afara organizaţiei, dar care are un anumit impact asupra bunei desfășurări a activităţilor. Contextul poate fie să favorizeze, fie să împiedice implementarea activităţilor într-o organizaţie sau comunitate.

Oportunităţile sunt situaţii, condiționări și conjuncturi externe favorabile activității unității, căile pe care pot fi avansate interesele ei, căi pe care pot fi exploatate liniile sale de acțiune și poate fi eliminat balastul punctelor vulnerabile. Oportunitățile pot influenţa pozitiv procesul dezvoltării și îmbunătățirii învăţământului din unitatea școlară.

Ameninţările sunt acele aspecte negative externe ce apar la adresa resurselor sale, ori limitările și riscurile care se impun unității de învăţământ din partea unui mediu extern aflat în schimbare și în criză internă.

Analiza SWOT necesită colectarea unei mari cantităţi de date privind mediul intern și mediul extern al unităţii de învăţământ și clasificarea listelor de inventariere următoare:

Valori pozitive Valori negativePuncte tari Puncte critice/ slabeOportunităţi Ameninţări

Page 24: Culegere de bune practici.pdf

24

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Scopul primar al unei analize SWOT este acela de a identifica şi clasifica fiecare factor semnificativ, pozitiv ori negativ, în una din cele patru categorii, și de a determina și recomanda strategiile care asigură cea mai bună aliniere între mediul extern și mediul intern. Prin alegerea strategiei corecte, se poate influenţa impactul acestor forţe în avantajul organizaţiei ceea ce permite unui manager decident să capete o perspectivă realistă asupra unității școlare.

Punctele tari semnificative sunt integral controlate și utilizate de către un management eficient și se pot referi la aspectele:

1. procesul de învăţământ;2. comunicare/ relaţii cu elevii, între cadrele didactice și corpul managerial; 3. dotare tehnică, administrativă;4. respectarea legalităţii și a strategiei guvernamentale;5. resurse financiare; 6. resurse umane;7. asigurarea disciplinei și securităţii în unitatea de învăţământ;8. organizare, responsabilităţi, atribuţii.

Punctele slabe sunt factorii interni cu potenţialitate negativă. Acești factori se află, principial, sub control managerial, însă datorită absenţei unei gestionări, la timp și corecte, elementele respective sunt degradate până la un statut care împiedică unitatea de învăţământ să obţină și/ori să menţină un nivel înalt, competitiv, ori să avanseze către atingerea obiectivelor stabilite.

După reducerea costurilor de funcţionare, identificarea punctelor de slăbiciune se poate face punând întrebările:

1. ce anume trebuie evitat în unitatea de învăţământ;2. ce se face rău, neconform în unitatea de învăţământ;3. ce se poate ameliora, îmbunătăți pe termen scurt/ mediu/lung;4. ce fel de obstacole se opun atingerii obiectivelor, sau creșterii

performantelor;5. dacă funcţionarea către atingerea obiectivelor este văzută ca un lanţ,

care sunt „verigile cele mai fragile” în acest lanţ?Este foarte important pentru managementul pro-activ să fie căutate,

identificate exact și gestionate spre îmbunătăţire, punctele slabe din școală, înainte ca ele să se transforme în vulnerabilităţi acute, critice.

Oportunităţile sunt factori din exterior care condiţionează pozitiv crearea de valoare, performanță, însă factori ce scapă controlului managerial. Compoziţia inventarului de oportunităţi se modifică în permanenţă, prin includerea oportunităţilor noi, și abandonarea oportunităţilor de care nu s-a profitat în timp real.

Oportunităţi noi pot să apară din: - schimbările în structura opţiunilor elevilor, părinţilor;- schimbările în structura legislativă și strategia guvernului;- investiţiile și fondurile alocate pentru dotarea școlii ;- creșterea șanselor de angajare după absolvire;- percepţii pozitive ale populaţiei și angajatorilor;

Page 25: Culegere de bune practici.pdf

25

Structura PDI

- cerinţe de specializări noi;- conjuncturi politice și sociale locale.

O ameninţare include o situaţie nefavorabilă, ostilă, tendinţă sau schimbare iminentă în mediul învăţământului, mediul social, politic, care prejudiciază, sau ameninţă unitatea de învăţământ, putându-se constitui și într-o barieră de constrângere.

Identificarea ameninţărilor, riscurilor se face prin punerea întrebărilor referitoare la:

- tipurile de obstacole întâmpinate, sau previzibile; - cum acţionează părerea, opinia societăţii referitor de școală;- gradul de alocare al fondurilor;- cerinţele legislative în permanentă înăsprire/constrângere;- problemele cu plăţile, fluxul de numerar;- evoluţia preţurilor și costurilor produselor/lucrărilor;- evoluţia, schimbarea tehnologică/de specialitate, școlară.

Ameninţările și riscurile includ elemente externe ce se află mereu dincolo de controlul propriu-zis pe care poate să-l exercite personalul managerial, iar aceasta se referă la orice fel de instrumente manageriale.

Ameninţările mediului concurenţial pot fi evaluate pe baza a două criterii:

a) gradul de seriozitate/iminență al acestora;b) probabilitatea de apariţie în domeniul învăţământului.

În analiza punctelor tari şi slabe se răspunde la patru întrebări.

1. Cum pot să fie utilizate punctele forte ale unității de învăţământ pentru a fi exploatate oportunităţile identificate în mediul extern? Astfel, strategiile urmăresc să exploateze oportunităţi care se află într-o „bună adecvare” cu punctele forte identificate.

2. Ce trebuie să întreprindă managementul școlii pentru a putea depăși punctele de slăbiciune identificate, profitând astfel la maximum de oportunităţi? Astfel, strategiile sunt concepute pentru a depăși mai întâi unele puncte de slăbiciune, pentru a putea exploata apoi diverse oportunităţi oferite de mediul extern.

3. Ce căi se pot folosi pentru a depăși mai întâi unele puncte de slăbiciune ale școlii, pentru a putea exploata apoi diverse oportunităţi oferite de mediul extern?

4. Cum poate managementul unităţii de învăţământ să minimizeze punctele slabe pentru ca obiectivele să nu poată fi influenţate de ameninţările externe identificate?

Etapele de aplicare a analizei SWOT sunt:- identificarea punctelor tari, critice/slabe, a oportunităților și

amenințărilor;- analiza punctelor tari, critice/slabe, a oportunităților și amenințărilor;- formularea alternativelor strategice/măsuri de acțiune.

Page 26: Culegere de bune practici.pdf

26

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Posibile erori ale analizei SWOTClasificarea eronată a factorilor interni/externi.

Clasificarea eronată pe inventarul de „oportunităţi”.

Definiţii prea generale date factorilor individuali prezenţi în „inventarele SWOT”.

Descrierea vagă a factorilor individuali.

Definiţii imprecise, chiar eronate ale limitelor „sistemului” ori a structurii sale de bază.

O abordare statică și/sau anacronică în analiza situaţională.

O caracterizare insuficientă a mediului (a mediului de învăţământ, socio-politic).

Opţiunile și satisfacţia elevilor nu sunt luate în evidenţă.

greșeli în ordonarea punctelor forte majore și a punctelor de slăbiciune majore.

Anvergura analizei strategice instituie un cadru de referinţă neclar, vag.

Construirea inventarelor SWOT pe baza informaţiilor vechi, depășite, incomplete, eronate.

FACTORI INTERNI - PUNCTE TARI

1 Cerințele legale și strategia guvernului sunt îndeplinite

2 Aplicarea unor metode de învăţământ moderne, eficiente, flexibile

3 Satisfacția elevilor și părinților se păstrează la o cotă ridicată

4 Profilul claselor este în pas cu cerinţele și ofertele de pe piaţa muncii

5 Pregătirea elevilor este bună și permite opţiuni realiste după absolvire

6Rapida adaptare a procesului de învăţământ la rigorile și cerinţele din domeniu

7 Atragerea elevilor către domeniul practic, utilitate și performanţă

8Dotare corespunzătoare cu aparatură de laborator, materiale, echipamente IT și reţea informatică utilă, dotare bibliotecă

9Spaţii de învăţământ optime, care răspund gradului de școlarizare și cerinţelor sanitare

10Existenţa pentru fiecare formă de învăţământ a întregului material didactic necesar

11Învăţământ orientat spre practică și utilitate, cu absolvenţi ancoraţi în realitate

Listele factorilor interni şi externi

Page 27: Culegere de bune practici.pdf

27

Structura PDI

12Stabilirea de relații cu autorităţile locale pentru desfășurare de instruiri practice și acţiuni utile

13 Receptivitate, transparenţă și eficienţă pentru actul managerial

14 Capacitate de planificare și rezolvare a problemelor neplanificate

15 Atmosferea destinsă, de încredere, de colaborare și muncă în echipă

16 Imagine bună, percepţie de încredere a populaţiei

17 Adaptare ușoară și rapidă la cerinţe

18 Comunicare și deschidere către elevi și părinţi

19Contacte cu diverse instituții pentru activităţi extracurriculare, de socializare, protecţie a mediului

20Existenţa unui cod intern nescris, a unui sistem de valori acceptat de elevi și profesori

21Realizarea de întâlniri cu Comitetul consultativ al părinţilor, consultaţii cu părinţii

22Organizare stabilă, clară, arborescentă, cu sarcini și responsabilităţi bine definite

23 Sistem informaţional și decizional dezvoltat , realist, adecvat, prompt

24 Existenţa unui regulament intern, care este respectat

25Comunicarea/relaţiile cu elevii, între cadrele didactice și corpul managerial sunt bune

26Organizare de întâlniri cu reprezentanţii Poliţiei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Ong-urilor

27 lipsă datorii la furnizorii

28 gestionarea corespunzătoare a fondurilor de la guvern

29 Exerciţiu financiar bun

30Personal didactic și managerial calificat, instruit și cu mare experienţă, dedicaţi meseriei

31 Personalul acoperă toate disciplinele și posturile prevăzute

32 număr mare de titulari – peste 70 %

33Dezvoltarea relaţiilor interpersonale profesor – elev – manager – părinţi

34Îmbunătăţirea relaţiei profesor – elev prin comunicări directe și prin Consiliul Elevilor

35 Interes crescut al cadrelor didactice pentru perfecţionare

Page 28: Culegere de bune practici.pdf

28

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

FACTORI INTERNI - PUNCTE SLABE/ CRITICE

1 grad redus de promovabilitate la bacalaureat critic

2 Procent mare de elevi mediocri sau corijenţi critic

3Personalul didactic nu este motivat suficient de veniturile salariale obţinute

critic

4 lipsa unei săli de sport și a vestiarelor anexă critic

5Fondurile alocare de guvern sunt insuficiente, sau întârziate pentru realizarea programelor de dotare

slab

6Rata de promovabilitate este sub posibilităţile reale și așteptări

slab

7 Se înregistrează un nivel scăzut al mediilor de promovare slab

8 Dotare insuficientă a laboratoarelor slab

9Suprapunerea cerinţelor, a testărilor, ceea ce duce la o distribuţie inegală a efortului elevilor

slab

10Clădirea școlii nu este renovată, necesitând anumite lucrări stricte

slab

11Utilizare încă redusă a PC-ului în comunicarea cu elevii și părinţii

slab

12 Utilizare încă redusă a PC-ului în procesul de învăţământ slab

13baze de date insuficiente în format electronic (cele pe hârtie sunt greu și ineficient de urmărit și accesat)

slab

14număr mic de activităţi organizate pentru dezvoltarea sensibilităţii și simţului artistic al elevilor

slab

15 nevalorificarea la maxim a resurselor materiale existente slab

16Insuficienta susţinere și participare a unor cadre didactice la activităţi extrașcolare

slab

17 Program de studiu în două schimburi slab

18 Posibilităţi reduse de extindere a specializărilor slab

19Planul de management al școlii nu poate fi realizat în totalitate deoarece depinde în mare măsură de fondurile alocate de guvern

slab

20Evitarea sau imposibilitatea luării unor măsuri drastice în cazul nerealizării obiectivelor, al actelor de indisciplină

slab

21Site-ul școlii nu este dezvoltat, actualizat și nu prezintă noutăţile de interes

slab

22Disponibilitate scăzută a unor cadre didactice către lucrul în echipă

slab

23Disponibilitate scăzută a unor cadre didactice către comunicare și ascultare a problemelor elevilor

slab

24 nevalorificarea la maxim a resurselor umane existente slab

Page 29: Culegere de bune practici.pdf

29

Structura PDI

25Viziune individualistă și neobiectivă a cadrelor faţă de actul instructiv -educativ

slab

26Slaba mobilitate la adaptare a cadrelor didactice la unele discipline

27 Costuri mari cu întreţinerea și reparaţia clădirii, sălilor slab

28neutilizarea unor surse alternative (fonduri europene nerambursabile, sponsorizări, donaţii)

slab

FACTORI EXTERNI - OPORTUNITĂŢI

Oportunităţi majore

1Cererea de calificare în domeniul de industrie textile, pielărie, construcţii, instalaţii și lucrări publice pe piaţa locală și naţională a muncii

2Modificarea, îmbunătăţire, completarea legislaţiei în domeniul învăţământului

3Realizarea programelor de pregătire specială pentru examenele naţionale, concursuri, olimpiade

4Primirea de fonduri europene, donaţii, sponsorizări pentru investiţii și dotări

5Îmbunătăţirea imaginii, aprecierii și percepţiei ca unitate de învăţământ în judeţ

6 Diversificarea specializărilor aprobate de I.S.J

7Îmbunătăţirea dotărilor cu săli și laboratoare, datorită fondurilor alocate

8Creșterea nivelului de pregătire al profesorilor, cât și al motivaţiei pentru meseria lor

9Aplicarea de noi metode de învăţământ, de management, performante și eficiente

10 Implementarea autonomiei și descentralizării instituţionale

11 Creșterea nivelului de salarizare al cadrelor din învăţământ

12 Apariţia/dezvoltarea firmelor în domeniul industriei ușoare

Oportunităţi minore

13Achiziţionarea de aparatură și lucrări mai convenabile tehnico-economic

14Frecventarea de cursuri de perfecţionare, participarea la simpozioane, sesiuni de comunicări

15Participarea la concursuri sportive interșcolare, interjudeţene și naţionale

16 Participarea la acţiuni de protecţia mediului, de socializare

17 Desfășurarea activităţii practice prin firma de exerciţiu

Page 30: Culegere de bune practici.pdf

30

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

FACTORI EXTERNI - AMENINŢĂRI

Ameninţări majore

1

Schimbare frecventă a legislaţiei și cerinţe din ce în ce mai dure/ restrictive, care nu totdeauna ţin cont de interesele școlii și cauzează bulversări de programe/orientări și care necesită mai mult personal și mai bine pregătit, dotări performante

2 Carenţe legislative în vigoare

3 Salarizarea inadecvată din învăţământ

4Regresia cererii pe piaţa muncii a absolvenţilor în domeniul industriei ușoare, construcţii instalaţii și lucrări publice, mecanică

5Reducerea numărului de cadre didactice și auxiliari, prin proiectele guvernului de reducere a cheltuielilor

6Interes scăzul al elevilor faţă de actul de învăţământ, datorat în principal scăderii importanţei școlii, reducerea posibilităţilor de a găsi un loc de muncă

7 Plecarea cadrelor didactice pregătite în alte domenii mai bine plătite

8Reducerea numărului tinerilor profesori de valoare care vin în învăţământ

9Atitudinea elevilor privind păstrarea și întreţinerea spaţiilor de învăţământ

10Disponibilitatea redusă a agenţilor economici de a încheia contracte pentru instruirea practică a elevilor

11Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice, care necesită dotări noi, revizuire de materiale de predare

12Fonduri foarte mici alocate pentru activitatea curentă, dezvoltare, investiţii

13număr mare de ore stabilit de inspectorat care duce la suprasolicitarea elevilor/scăderea numărului de ore la unele discipline de interes

14 noul sistem de admitere în clasa a IX-a

Ameninţări minore

15Creșterea costurilor lucrărilor efectuate de firme terţe, a preţului la materiale, echipamente, energie, agent termic

FACTORI EXTERNI - OPORTUNITĂŢI

18CDS și CDl în domeniul informării și cunoașterii, a valorificării abilităţilor practice

19 Desfașurarea de activităţi comune elevi – profesori – părinţi

20Parteneriate cu organisme și firme în domeniul industriei ușoare, mecanică, construcţii

Page 31: Culegere de bune practici.pdf

31

Structura PDI

16lipsa facilităţilor acordate tinerilor profesori pentru rezolvarea problemelor

17 Problemele deosebite cu care se confruntă unele familii

18lipsa unor standarde/legi/norme clare, orientate către plusvaloare și performanţă

la nivel strategic, analiza SWOT capătă valenţe sporite, dacă punem într-o matrice cele patru componente, după cum se poate observa în tabelul de mai jos. Importante sunt:

• resursele strategice, pe care le obţinem asociind punctele tari cu oportunităţile privind aspectul respectiv;

• ţintele strategice, pe care le identificăm analizând modul în care punctele slabe se pot combina, în mod nefericit, cu ameninţări.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂŢIRESURSE

STRATEGICE

AMENINŢĂRI ŢINTE STRATEGICE

În urma combinării factorilor externi cu cei interni, sunt generate cele patru tipuri de strategii.

Strategiile SO (strengths-opportunities/puncte tari – oportunităţi) denumite strategii agresive, ce utilizează punctele tari ale unităţii școlare pentru a exploata oportunităţile mediului.

Strategiile ST (strengths- threats/puncte tari – ameninţări) cunoscute ca strategii de diversificare ce utilizează punctele tari ale unităţii școlare pentru a reduce ameninţările unor situaţii nefavorabile.

Strategiile WO (weaknesses – opportunities/puncte slabe – oportunităţi) cunoscute ca strategii de reorientare care utilizează oportunităţile pentru a îmbunăţăţi punctele slabe.

Strategii WT (weaknesses – threats/puncte slabe – ameninţări) cunoscute ca strategii defensive care urmăresc evitarea ameninţărilor mediului în condiţiile în care punctele slabe sunt preponderente.

Celelalte „intersecţii” (puncte tari corelate cu ameninţări și puncte slabe corelate cu oportunităţi) sunt situaţii în care răspunsurile pot fi diferite - neexistând modele de acţiune privilegiate.

În mod normal, proiectarea strategică de la nivelul unităţii școlare trebuie să ia în considerare atât ţintele strategice (altfel însăși existenţa unităţii școlare fiind ameninţată) cât și resursele strategice definite în condiţiile de mai sus (fără de care ţintele strategice nu pot fi atinse).

Analiza SWOT orientează elaborarea strategiei, proiectelor și planurilor de dezvoltare și de îmbunătăţire a calităţii, pe baza:

Page 32: Culegere de bune practici.pdf

32

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Componenta strategică este componenta fixă a Planului de Dezvoltare Instituţională, proiectată o dată cu acesta și anume:

- la înfiinţarea sau autorizarea de funcţionare provizorie a unităţii școlare, nivel de învăţământ, calificare profesională sau specializare;

- oricând se percepe calitatea insuficientă, nesatifăcătoare a unor aspecte din viaţa școlară;

- ori de câte ori apare vreo modificare majoră în politicile educaţionale;- la încheierea perioadei pentru care a fost realizat proiectul precedent.

5.2.1 Viziune

Viziunea este un enunţ care reprezintă imaginea ideală a ceea ce își dorește unitatea școlară să realizeze în viitor. Este un „logo” care trebuie cunoscut de către toţi actorii implicaţi în procesul educaţional.

Viziunea comună a școlii și a comunităţii în legătură cu ceea ce înseamnă „școală” (de un anumit tip, nivel etc.) este o viziune care fundamentează politica de dezvoltare instituţională și care prefigurează, deci, modalităţile de creștere a calităţii.

Situaţia concretă în care funcţionează școala – care indică, la modul general, nevoile exprimate de actorii educaţionali, este cea care generează viziunea.

5.2Componenta strategică

• punctelor tari – care trebuie folosite;• punctelor slabe – care trebuie înlăturate, compensate sau atenuate;• oportunităţilor – care trebuie valorificate;• ameninţărilor – care trebuie evitate.

Proiectul de Dezvoltare Instituţională ar trebui să se focalizeze pe obţinerea efectului maxim al oportunităţilor și pe limitarea impactului ameninţărilor, ca și pe intensificarea punctelor tari și pe îmbunătăţirea punctelor slabe.

SWOT și PESTE sunt doar două exemple de tehnici sau metodologii folosite în mod obișnuit pentru evaluarea nevoilor în general și au fost menţionate aici pentru a oferi un context mai amplu pentru o bună cunoaștere a „vieţii” unei organizaţii școlare.

Page 33: Culegere de bune practici.pdf

33

Structura PDI

5.2.2. Misiune

Primul nivel de intersectare a managementului calităţii cu dezvoltarea instituţională îl reprezintă misiunea organizaţiei școlare, adică raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care există o școală.

Ea are o parte generală, definită statutar (în școală se face educaţie) dar și o parte specifică, definită de cultura, tradiţiile, situaţia concretă și viziunea asupra educaţiei a principalelor grupuri de interes. Ca atare, ea exprimă ceea ce școala consideră bun, util, valoros deci valorile care trebuie să fundamenteze tot ce se întâmplă în școală, inclusiv modul în care este înţeles conceptul propriu de calitate.

Creșterea calităţii raportată la misiunea școlii înseamnă:• progres în manifestarea valorilor fundamentale ale școlii;• progres în realizarea viziunii comune asupra educaţiei, împărtășită de

membrii unei comunităţi educaţionale;• un răspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunităţii, de

clienţii școlii.

Misiunea unităţii şcolare – succesiune de enunţuri de 50-100 cuvinte, foarte generale care:

- reprezintă raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care organizaţia există, ea prezintă pe scurt „filozofia” școlii;

- derivă din nevoile de educaţie identificate și din viziunea comună a diferitelor grupuri de interes (elevi, părinţi, profesori, manageri, reprezentanţii comunităţii locale);

- reprezintă esenţa culturii organizaţionale, formulând explicit valorile fundamentale respectate și promovate;

- formulează tipul de rezultate și nivelul de performanţă așteptate prin aplicarea proiectului și considerate de mare valoare.

Observaţii:- fiecare școală trebuie să-și definească o misiune proprie; - în mod obligatoriu, misiunea trebuie împărtășită, asumată, afișată și

cunoscută de toate grupurile de interes din școală; - din misiune derivă scopurile, opţiunile strategice și planificarea pașilor

concreţi prin care sunt realizate scopurile proiectului, adică acţiunile efective ce vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acţiuni, termenele și responsabilităţile concrete, indicatorii de performanţă – „vizibili, inteligibili, adecvaţi, măsurabili, relevanţi, acceptabili” - (măsurabili cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii și rezultatele concrete așteptate.

Practic, un „proiect bine făcut” trebuie să beneficieze de „flexibilitate – adaptabilitatea la situaţii noi, și alocarea unor resurse pentru situaţii neprevăzute”.

Page 34: Culegere de bune practici.pdf

34

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

5.2.3. Ţinte şi opţiunile strategice

Scopurile PDI/PAS trebuie să fie realiste, clar formulate pentru a fi înţelese nu numai de cadrele didactice ci și de elevi, părinţi, alţi membri ai comunităţii. De asemenea, ţintele strategice trebuie să răspundă nevoilor, intereselor și așteptărilor acestor „purtători de interese” de la nivelul școlii. Din această perspectivă, ţintele / scopurile strategice ale dezvoltării unităţii școlare trebuie legate, în mod direct și explicit de creșterea calităţii.

Realizarea scopurilor strategice și orice progres în acest sens reprezintă un nivel crescut de satisfacere a nevoilor clienţilor și beneficiarilor de educaţie, deci o creștere a calităţii serviciilor educaţionale oferite de către școală.

Strategia dezvoltării instituţionale definește opţiunile fundamentale ale școlii precum și principalele categorii de resurse. De fapt, acum începe configurarea modului concret în care vor fi atinse scopurile strategice stabilite pentru unitatea școlară.

Avantajele şi dezavantajele planificării strategice

Avantaje Dezavantaje

• Orientare pe termen lung• Orientat pe rezultate• Responsabilitate• Beneficii• Utilizarea eficientă a diferitor resurse• Posibile îmbunătăţiri ale performanţei• Coordonarea şi integrarea diferitor sisteme

• Complexitate• Solicită resurse, capacitate şi consecvenţă treptată• Rezultatele nu sunt evidente în timp scurt• Îmbunătăţirile performanţei nu sunt automate• Execută orientări pe termen scurt• Evenimentele pe termen lung sunt imposibil de prezis

Ţintele strategice sunt atinse prin programe și planuri care, la rândul lor, cuprind acţiuni concrete. Așa cum rezultă din cercetările noastre, aici se întâmplă, de regulă ruptura, dispărând legătura între aceste planuri și acţiuni concrete, pe de o parte și ţintele strategice și misiunea școlii, pe de altă parte.

ŢINTELE (scopurile strategice)Susţin misiunea și reprezintă intenţiile majore care vor fi realizate prin

proiect și prin care va fi îndeplinită misiunea.nu se referă la funcţionarea curentă a școlii.Ele reprezintă domeniile pe care comunitatea educaţională le consideră

prioritare, pe care dorește să le dezvolte.Se elaborează o strategie, numai dacă se urmărește schimbarea stării de

fapt, sau îmbunătăţirea unei situaţii.Ţintele strategice trebuie să fie realiste și clar formulate pe înţelesul

tuturor grupelor de interes.

Page 35: Culegere de bune practici.pdf

35

Structura PDI

Pentru fiecare scop este necesară expunerea motivelor și argumentelor pentru alegerea scopului, indicând: punctele slabe (aspectele nesatisfăcătoare sau ameninţările reieșite din diagnoză), modul în care aceste puncte slabe sau ameninţări pun în pericol realizarea misiunii sau chiar funcţionarea școlii.

OPŢIUNILE STRATEGICE Reprezintă un element peren al proiectului și derivă tot din misiunea

școlii. Sunt selectate pornind de la punctele tari și oportunităţile constatate

în diagnoză (ca resurse strategice), dar urmărind și compensarea slăbiciunilor și evitarea ameninţărilor.

Există patru mari opţiuni strategice, delimitate de domeniile funcţionale primordiale existente: curriculum, resurse umane, resurse materiale și financiare și relaţii comunitare. Se poate opta pentru dezvoltarea uneia sau a mai multora dintre aceste domenii funcţionale.

Constă în identificarea căilor privilegiate de acţiune, urmată de definirea categoriilor mari de resurse necesare atingerii scopurilor, de stabilirea termenelor și a etapelor esenţiale în atingerea ţintelor strategice și de identificare a principalelor rezultate așteptate.

Opţiunea strategică indică priorităţile în alocarea și utilizarea resurselor disponibile.

Prezentarea principalelor clase de resurse disponibile și anticipate întărește opţiunea strategică.

Important este ca ţintele strategice să aibă prioritate faţă de resursele existente.

Termenele de aplicare – (demarare, încheiere și etape esenţiale) derivă din complexitatea ţintelor strategice și din opţiunile strategice. O strategie se elaborează pe 3-5 ani, etapele intermediare nu vor fi mai mici de un an. Detalierea la nivel de luni va fi făcută în planurile operaţionale.

Rezultatele aşteptate - reprezintă acele elemente care definesc efectivitatea ofertei educaţionale, modul în care satisface mai bine nevoile individuale, de grup și comunitare. Acestea funcţionează ca niște indicatori de performanţă (măsurabili cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii. Se definesc în funcţie de ţintele și opţiunile strategice.

5.2.4. Monitorizare/evaluare

- monitorizarea – reprezintă urmărirea descriptivă, factuală a realizării proiectului;

- evaluarea pe parcurs sau formativă – formulează judecăţi evaluative și de ajustare în timpul implementării proiectului;

- evaluarea finală sau sumativă – stabilește dacă rezultatele aplicării proiectului corespund obiectivelor, și dacă acesta a fost implementat cu succes sau nu;

Page 36: Culegere de bune practici.pdf

36

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

- evaluarea poate fi de mai multe feluri și poate cuprinde proceduri ca: raportul financiar, evaluarea internă, evaluarea externă, auditarea.

Atât monitorizarea și evaluarea unităţilor școlare se realizează în concordanţă cu Sistemul naţional de Management și Asigurare a Calităţii. Acesta reprezintă totalitatea structurilor instituţionale, normelor, procedurilor și activităţilor concrete de proiectare, implementare, evaluare și revizuire/îmbunătăţire a calităţii (ciclul P-planifică, E-execută, V-verifică și A-acţionează), la nivelul sistemului de învăţământ, al subsistemelor, al unităţilor școlare, după cum urmează:

- structuri instituţionale: ARACIP, CEAC, alte structuri naţionale/locale;- documente normative: legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru etc;- documente reglatoare: ghiduri, manuale, strategii, proiecte, etc;- instrumente de evaluare: fișe de observare/analiză, liste de verificare

etc; - activităţi specifice: întâlniri, ateliere de lucru, asistenţe etc.

Astfel, monitorizarea și/sau evaluarea este:- internă realizată de către managerul unităţii și de către comisia CEAC

prin întocmirea Raportului de Autoevaluare Internă a Calităţii (RAEI)- externă ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ/ISMb , ME, ARACIP.

Conștient și asumat, un astfel de sistem de asigurare a calităţii va genera efecte pentru toate resursele educaţionale, pentru toate persoanele care activează în școală, pentru toate produsele realizate (material didactic, documente manageriale și curriculare etc.)

Pentru stabilitatea, eficienţa și credibilitatea sa, orice sistem de asigurarea calităţii trebuie să instituie și să menţină componentele:

- componenta de conformitate – sistemul trebuie să funcţioneze în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale;

- componenta de îmbunătăţire – sistemul/organizaţiile trebuie să-și identifice priorităţile și să le dezvolte în funcţie de resurse, contextul socio-economic, în raport cu cerinţele standardelor de referinţă.

În identificarea priorităţilor organizaţiilor furnizoare de educaţie ocupă un loc important alături de alte strategii, utilizarea unor instrumente de evaluare (ghiduri de interviuri, chestionare adresate beneficiarilor direcţi și indirecţi ai actului instructiv educativ, fișe de observare, liste de verificare etc.) care furnizează informaţii ce pot fi valorizate în identificarea și dezvoltarea priorităţilor.

Page 37: Culegere de bune practici.pdf

37

Structura PDI

METODE INSTRUMENTE

Observarea- Fișa de evaluare a lecţiei- grilă de evaluare

Ancheta

- Chestionare- Interviu individual / de grup- Discuţii cu persoane cheie- Înregistrare video

Analiza documentelor- Fișa de evaluare- grila de evaluare

Componenta operaţională reprezintă componenta mobilă a PDI/PAS.

5.3.1. Programele de dezvoltare

Existând un număr mare de activităţi stabilite la nivelul unităţii școlare, este bine ca acestea să fie grupate în programe (de achiziţii, de dezvoltare curriculară, de dezvoltare profesională, de dezvoltare a unor proiecte comunitare etc.).

Fiecare program va cuprinde activităţile concrete pe care le considerăm necesare pentru atingerea ţintelor strategice. numărul acestor activităţi nu trebuie să fie prea mare (3 – 5 pentru fiecare program) pentru a nu fărâmiţa resursele disponibile și pentru a ușura urmărirea și evaluarea lor. nu este productivă multiplicarea activităţilor.

Programele de dezvoltare reprezintă sisteme unitare și coerente de activităţi care servesc atingerea ţintelor strategice pe baza opţiunilor strategice.

În general, programele pot fi structurate astfel:

a) pe cele patru domenii funcţionale- programe de dezvoltare curriculară;- programe de dezvoltare a bazei materiale și pentru achiziţii;- programe de dezvoltare a resurselor umane (de recrutare, de formare

și dezvoltare profesională, de motivare și de stimulare a personalului);- programe de optimizare a comunicării în cadrul sistemului și se întărire

a legăturilor cu comunitatea;

b) în funcţie de grupurile ţintă - programe pentru părinţi;- programe elevi supradotaţi;- programe elevi cu dificultăţi;- programe de combatere a absenteismului etc;

c) în funcţie de rezultatele aşteptate, care se pot adresa mai multor domenii funcţionale sau grupuri ţintă.

5.3Componenta operaţională

Page 38: Culegere de bune practici.pdf

38

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

5.3.2. Planuri operaţionale

Proiectul reprezintă intenţiile noastre legate de viitorul școlii și al comunităţii. Aceste intenţii vor fi realizate prin programe și activităţi concrete. Suma acestor programe și activităţi concrete reprezintă planul operaţional. Acest plan se întocmește la începutul fiecărui an școlar, pentru anul școlar respectiv.

Dacă misiunea, ţintele și opţiunile strategice sunt stabilite pe termen mediu sau lung, planurile operaţionale sunt stabilite pe termen scurt și reprezintă partea „variabilă” a proiectului de dezvoltare instituţională. Fiecare ţintă stabilită în proiectul școlii va fi operaţionalizată în așa fel încât pentru fiecare să fie stabilite programe și/sau activităţi concrete. Menţionăm faptul că, pentru atingerea unei anumite ţinte strategice, programele și acţiunile stabilite pot fi diferite de la un an la altul.

Managementul calităţii este un ansamblu complex de documente, procese, relaţii şi interacţiuni, prin care se controlează, coordonează şi se asigură funcţionarea unităţii de învăţământ ca un sistem unitar, orientat consecvent către calitate, performanţă, eficacitate şi elevi (care sunt părţile direct interesate şi beneficierul sistemului).

Planul operaţional reprezintă mijlocul prin care vor fi atinse ţintele strategice. Planul este conceput și realizat pe termen scurt, până la un an. Planul este organizat pe programe care, la rândul lor, cuprind activităţi.

Planul operaţional de îmbunătăţire al calităţii în unitatea de învăţământ este un instrument managerial modern și eficace de stabilire pe termen mediu (1 an) a obiectivelor și acţiunilor pentru perfecţionarea, optimizarea, eficientizarea, actului managerial.

Planul operaţional de îmbunătăţire a calităţii face parte din planificarea strategică de nivel înalt și este în concordanţă cu politica unităţii. Planul se stabilește după realizarea analizei SWOT și a altor analize și evaluări.

Planul operaţional de îmbunătăţire al calităţii urmărește, în concordanţă cu resursele materiale, umane și financiare disponibile, cât și în acord cu legislaţia/reglementările în vigoare, următoarele:

• îndeplinirea ţintelor strategice;• îmbunătăţirea/eliminarea punctelor critice/slabe;• creșterea capacităţii de utilizare a oportunităţilor;• creșterea capacităţii de a face faţă și/sau de a evita ameninţările.

Planurile operaţionale vor fi concepute pentru fiecare activitate cuprinsă în programele de dezvoltare din strategie.

Planurie operaţionale trebuie să aibă în vedere și finalitatea actului educaţional din România, cu ţintele:

- formarea unui tânăr integrat în societate și realităţile contemporane;- formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii;- capacitatea de a rezolva probleme/situaţii diferite relaţionând

cunoștinţele acumulate;

Page 39: Culegere de bune practici.pdf

39

Structura PDI

- dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reușită;- formarea profilului și autonomiei morale.

Elementele pe care le cuprinde fiecare plan operaţional: • obiectivele (concrete, oportune, realizabile și măsurabile);• resursele (financiare, materiale, informaţionale, de timp, de autoritate,

umane, legislative);• responsabilităţile (nominalizate);• termenele, etapele de realizare (precise și realiste);• indicatorii de performanţă (vizibili, inteligibili, adecvaţi, măsurabili,

relevanţi, acceptabili), aceștia vor fi transformaţi în itemi ai instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor.

Comparativ cu ţintele strategice care sunt intenţii generale, obiectivele activităţilor reprezintă ceea ce se așteaptă, în mod concret, să se obţină la sfârșitul activităţii respective. Obiectivele sunt rezultatele așteptate în urma realizării activităţii la care aceste obiective se referă.

Resursele alocate, al doilea element esenţial al oricărui plan operaţional. Resursele financiare şi materiale – materialele, echipamentele și,

nu în ultimul rând, fondurile alocate pentru atingerea obiectivelor respective.

Resursele umane necesare – ne referim la persoanele implicate în activitatea respectivă – număr de persoane, ore de muncă estimate. Alocarea resurselor umane se face ţinând cont de expertiza necesară (cunoștinţele, deprinderile, competenţele și experienţa) pentru ducerea la bun sfârșit a activităţilor respective.

Resursele de informaţie – documentaţia necesară.

Resursele de timp – care trebuie alocate având în vedere că timpul este una dintre cele mai preţioase resurse din instituţia școlară.

Resursele de autoritate şi putere – dacă este nevoie de aprobări de la forurile superioare sau implicarea altor persoane și instituţii cu influenţă în comunitate.

Orice resursă identificată și alocată diferitelor activităţi trebuie, până la urmă, transformată într-un buget al activităţilor respective.

Bugetul nu trebuie să lipsească dintre anexele proiectului – indiferent de tipul acestuia. Echipamentele necesare se transformă în banii necesari achiziţionării lor. la fel, resursa umană necesară se transformă în ore sau zile de muncă. Informaţia necesară capătă, aici, forma sumelor necesare achiziţionării documentaţiei respective.

bugetul reprezintă, totodată, și o măsură a realismului planurilor propuse; o dată constituit acest buget, trebuie precizate și sursele de finanţare. Fără a face acest lucru, nu există nici o certitudine că activităţile propuse se vor putea realiza.

Îndeplinirea măsurilor și acţiunilor stabilite sunt monitorizate și cuantificate prin indicatorii de performanţă, la termenele stabilite și dovedite prin documente.

Page 40: Culegere de bune practici.pdf

40

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Măsurile și acţiunile necesare se stabilesc în strictă concordanţă cu resursele financiare și umane, avându-se în vedere întreaga activitate din unitatea de învăţământ.

Responsabilităţile trebuie să fie precise, întrucât răspunderea colectivă echivalează cu lipsa de răspundere.

Termenele trebuie să fie cât mai precise, dar realiste, în funcţie de durata normală a activităţii respective și de resursele disponibile.

Indicatorii de realizare reprezintă o altă componentă importantă a oricărui plan.

Indicatorii de realizare (sau de performanţă) reprezintă elementele observabile ale nivelului de realizare a obiectivelor formulate.

Indicatorii (care pot fi cantitativi sau calitativi) au o serie de caracteristici definitorii:

• Vizibilitatea – posibilitatea identificării și observării directe.

• Inteligibilitatea – să fie ușor de înţeles și de aplicat.

• Adecvarea – evidenţa legăturii cu obiectivul evaluat. Menţionăm aici posibilitatea utilizării aceluiași indicator pentru nivelul realizării mai multor obiective sau dimensiuni.

• Măsurabilitatea – să poată fi apreciate: existenţa indicatorilor calitativi și nivelul de realizare a celor cantitativi.

• Relevanţa – să se refere la performanţele de fond și nu la cele conjuncturale, la cele rezultate din proiect și nu datorate altor influenţe.

• Acceptabilitatea – să fie percepuţi ca benefici și utili de către cei care îi folosesc.

Indicatorii de realizare sunt urmăriţi în perioada derulării planului operaţional dar și în perioada de aplicare a planului. Pe baza acestor indicatori se stabilește dacă rezultatele scontate au fost obţinute sau cât anume din aceste rezultate au fost realizate. Stabilind de la bun început, în faza de proiectare, indicatorii de realizare, se poate realiza o legătură firească și corectă între proiectare și evaluare și se va măsura eficienţa proiectării.

Page 41: Culegere de bune practici.pdf

EXEMPLE DEBUNÃ PRACTICÃ 6

În capitolul 6 al acestei lucrări au fost cuprinse 13 PDI-uri și 2 PAS-uri, dintr-un total de 50 de astfel de documente, elaborate în cadrul celor două ateliere mixte ale proiectului POSDRU 63160 ”Calitate în managementul unității școlare”.

Aceste exemple de proiecte manageriale nu se doresc a fi rețete care să fie copiate ca atare de către cei interesați. Din acest motiv, dar și pentru a nu supradimensiona conținutul acestei lucrări, PDI/PAS-urile sunt prezentate selectiv, multe dintre ele neavând toate elementele stabilite în teorie.

De exemplu:- nu toate proiectele conțin viziune și/sau misiune;- nu toate proiectele conțin elemente de monitorizare și/sau evaluare;- nu toate țintele strategice sunt ilustrate prin activități și obiective

operaționale;- nici un proiect nu include bugetul.De asemenea, toate exemplele de PDI/PAS, fiind elaborate în cadrul

grupurilor de lucru, conțin date fictive și ele trebuie luate ca atare, reținându-se doar ideile din spatele cifrelor.

S-au păstrat toate formele propuse pentru tabelare, pentru orientare în pagina etc., pentru a sublinia că nu există un model standard de elaborare a acestora, ele trebuind doar sa răspundă nevoilor și tipicului unității școlare.

“Do you want to know who you are?

Don’t ask. Act! Action will delineate

and define you.“ Thomas Jefferson

Page 42: Culegere de bune practici.pdf

AEL – Sistem de Instruire Asistată de CalculatorAJOFM – Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea

Forţei de MuncăANPCDEFP – Agenţia naţională de Programe

Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale

ANOFM – Agenţian naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ARACIP – Agentia Romana de Asigurare a Calitatii în Invatamantul Preuniversitar

CA – Consiliul de AdministraţieCEAC – Comisia de Evaluare şi Asigurare a

CalităţiiCAEN – Calendarul naţional al Activităţilor

EducativeCAER – Calendarul Regional al Activităţilor

EducativeCCD – Casa Corpului DidacticCD – Cadre DidacticeCDI – Centru de Documentare şi InformareCDL – Curriculum în Dezvoltare localăCDS – Curriculum la Decizia ŞcoliiCES – Cerinţe Educative SpecialeCL/CJ – Consiliul local/Consiliul JudeţeanCJAP – Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho-

PedagogicăCJRAE – Centrul Judeţean de Resurse şi

Asistenţă EducaţionalăCMUS – Calitate în Managementul Unităţii

ŞcolareCM – Comisia MetodicăCMBRAE – Centrul Municipiului bucureşti de

Resurse şi Asistenţă EducaţionalăCNDIPT – Centrul naţional de Dezvoltare a

Învăţământului Profesional şi TehnicCNFP – Centrul naţional de Formare a

Personalului din Învăţământul Preuniversitar

CNFPA – Consiliul naţional de Formare Profesională a Adulţilor

COSR – Comitetul Olimpic şi Sportiv RomânCP – Consiliul ProfesoralCSS – Club Sportiv ŞcolarDJST – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi TineretDGAPP – Direcţia generală de Analiză,

Prognoză şi Prevenire

DGASPC – Direcţia generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

DPIPP – Departamentul pentru Pedagogia în-văţământului Primar şi Preşcolar (buzău)

DSP – Direcţia de Sănătate PublicăECDL – Permis European de Operare pe

CalculatorFSE – Fondul Social EuropeanISJ – Inspectoratul Şcolar JudeţeanINSAM – Instrumente digitale de ameliorare

a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar

ISMB – Inspectoratul Şcolar al Municipiului bucureşti

ISU – Inspectoratul pentru Situaţii de UrgenţaIPT – Învăţământ Profesional şi TehnicIT – Tehnologia InformaţieiLEN – legea Educaţiei naţionaleMEN/MECTS – Ministerul Educaţiei naţionaleMST – Ministerul Sportului şi TineretuluiONG – Organizaţie neguvernamentalăPAS – Plan de Acţiune al ŞcoliiPC – Computer PersonalPDI – Proiect de Dezvoltare InstituţionalăPO – Program OperaţionalPOSDRU – Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor UmanePLAI – Plan local de Acţiune pentru

ÎnvăţământPPT – Prezentare Power PointPRAI – Plan Regional de Acţiune pentru

ÎnvăţământRAEI – Raport Anual de Evaluare Internă a

CalităţiiRI – Raport de InspecţieROFUIP – Regulamentul de Organizare şi

Funcţionare al Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar

ROFCSS – Regulamentul de Organizare şi Funcţi-onare al Cluburilor Sportive Şcolare

SEI – Sistem Educaţional InformatizatSEAP – Sistemul Electronic de Achiziţii PubliceTIC – Tehnologia Informaţiei şi a

ComunicaţiilorTVET – Învăţământul Profesional şi TehnicUE – Uniunea Europeană

În cadrul acestei lucrări vom utiliza următoarele acronime/abrevieri:

Page 43: Culegere de bune practici.pdf

6.1PDI unitate preşcolară

„Întreaga dezvoltare „trece” prin educaţie:

valorile ştiinţei şi ale tehnicii, spiritul

inventiv şi aplicativ, noile atitudini şi

mentalităţi, ca şi modul de a fi şi a deveni, cerute de

societatea modernă, se învăţă în interiorul sistemelor educative

şi al autoeducaţiei continue.”

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂGrădiniţa cu program prelungit „V.T.”

2012-2016

PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ SE DOREŞTE A FI:• documentul de bază în dezvoltarea grădiniţei „V.T.”• prezentarea drumului de la ,,ceea ce este” acum în domeniul

managementului, curriculum-ului, resurselor umane și materiale, la ,,ceea ce trebuie să fie” pentru un învăţământ performant

• mijlocul de promovare a schimbărilor intenţionate• mijlocul de îmbunătăţire continuă a calităţii

DIAGNOZĂ

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE• mediu urban, zona defavorizată• grădiniţă cu program prelungit• populaţie școlară cu frecvenţă bună• capacitate de finanţare bună• interes ridicat din partea comunităţii locale• manageri implicaţi, diponibili, cu competenţe manageriale • beneficiarii direcţi/indirecţi intersaţi de calitatea procesului instructiv-

educativ• parteneriate cu Ong/instituţii locale

Page 44: Culegere de bune practici.pdf

44

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza PEST(EL)Domenii Context local

POLITIC

• Consiliu local care sprijină activităţile educaţionale din sector;

• Existenţa politicilor naţionale de sprijinire a educaţiei timpurii în conformitate cu normele europene;

• Relaţii foarte bune între grădiniţă și departamentul învăţământ al Primăriei de sector;

• număr mare de părinţi cu drept de vot;• Implicarea grădiniţei și a Asociaţiei de părinţi în activităţile

publice și caritabile derulate de comunitatea locală.

ECONOMIC

• zonă cu potenţial economic mediu;• Existenţa perspectivelor de dezvoltare economică a zonei

prin darea în folosinţă a unui parc industrial;• O relativă stopare a declinului economic naţional care ar

putea influenţa pozitiv activitatea instituţiei.

SOCIAL

• Rată mare a șomajului în rândul părinţilor (aproximativ 20%);

• nivel educaţional scăzut al părinţilor și al populaţiei din sector(doar 25% dintre aceștia fiind absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior);

• Perspective de diminuare a șomajului prin demararea activităţii parcului industrial din sector;

• Relaţii intercomunitare normale, rată a criminalităţii în limite rezonabile, raportate la starea socială a cetăţenilor.

TEHNOLOGIC

• Accesul la grădiniţă se poate realiza cu aproape toate mijloacele de transport : tramvai, metrou, autobuz;

• Utilităţi complete la standarde destul de ridicate;• Existenţa mijloacelor de comunicare în cartier și în

grădiniţă.

ECOLOGIC

• Poziţionare într-o zonă circulată, cu nivel ridicat de poluare pe tot parcursul cursurilor;

• grad scăzut al curăţeniei în zonă, mai ales pe străzile mai mici.

LEGISLATIV

• Apariţia legii Educaţiei naţionale și modificările în sistemul naţional de educaţie generate de aceasta;

• Existenţa proiectelor care promovează educaţia instituţionalizată de la o vârstă cât mai scăzută;

• Trecerea clasei pregătitoare în cadrul învăţământului primar;

• Schimbarea viziunii guvernului în raport cu legislaţia naţională în domeniul educaţiei.

Page 45: Culegere de bune practici.pdf

45

Exemple De Bună Practică

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Ofertă educaţională variată;- Existenţa documentelor proiective corect elaborate;- Existenţa unui număr suficient de programe educaţionale.

- lipsa continuităţii în derularea ofertei;- Corelarea componentelor actului didactic: obiective, conţinuturi, strategii;- Programe școlare supraîncărcate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- legislaţia în vigoare;- Particularizarea curriculumului la specificul grădiniţei;- Disponibilitatea copiilor pentru diferite activităţi exracurriculare.

- Oferta educaţională variată/atractivă a grădiniţelor din imediata apropiere;- Oferta de formare profesională nu este în acord cu toate opţiunile părinţilor.

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Personal didactic calificat/titulari/implicat cu grade didactice/cursuri/ studii de specialitate;- Implicarea cadrelor didactice/a beneficiarilor direcţi și indirecţi în promovarea imaginii grădiniţei;- Solicitările de înscriere în grădiniţă.

- lipsa motivaţiei financiare pentru cadrele didactice performante/copii performanţi;- Insuficienţa personalului nedidactic și auxiliar.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Cursuri de formare profesională oferite de un număr mare de centre autorizate / acreditate;- Oferte de formare generoase.

- blocarea posturilor.

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- buget alocat dotării cu mijloace de învăţământ;- Management financiar – contabil de calitate.

- Insuficienţa fondurilor alocate perfecţionării /recompensarii/transportului.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- buget aprobat/ alocat pentru toate categoriile de cheltuieli; - Fonduri extrabugetare.

- lipsa autonomiei/descentralizării care duce la imposibilitatea utilizării bugetului aprobat/ existent;- Utilizarea ineficientă și inechitabilă a bugetului de către centrul bugetar.

Page 46: Culegere de bune practici.pdf

46

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Componenta strategicãVIZIUNEA: grădiniţa „V.T.” promovează valorile educaţiei europene, într-un

parteneriat deschis cu părinţii şi comunitatea locală, pentru formarea şi dezvoltarea comportamentelor educaţiei timpurii.

MISIUNEA: Misiunea asumată derivă din: valorile educaţiei, documentele

educaţionale în vigoare, necesitatea racordării la standardele şi cerinţele europene în domeniul educaţiei şi principiile calităţii educaţiei.

Aici se întregeşte educaţia de-acasă, prin implicarea cadrelor didactice, părinţilor şi copiilor.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Proiecte de parteneriat cu Ong-uri, instituţii ale comunităţii locale; - Implicarea autorităţii locale în derularea activităţilor educative;- Existenţa unor relaţii parteneriale bazate pe onestitate, respect, profesionalism;- Implicarea părinţilor în promovarea valorilor grădiniţei.

- neimplicarea tuturor cadrelor didactice în derularea proiectelor; - Rezistenţa la nou;- nealocarea în bugetul grădiniţei a sumelor necesare finanţării proiectelor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Varietatea de proiecte și programe;- Disponibilitatea factorilor externi pentru parteneriate;- Ordine/ metodologii care facilitează buna relaţionare între parteneri.

- lipsa informaţiei corecte în rândul părinţilor/ partenerilor cu privire la cadrul legal de derulare a proiectelor;- Timp limitat de implicare a părinţilor.

MANAGEMENTUL UNITĂŢII PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Competenţele manageriale ale directorilor dobândite prin cursuri de formare pe domenii specifice muncii lor;- Echipa managerială interesată, implicată;- Documente manageriale riguros întocmite, în concordanţă cu ţintele strategice generale.

- Documentelele manageriale întocmite deficitar (fișele posturilor, RI);- Relaţionarea echipei manageriale cu întreg colectivul;- neînţelegerea de către unele cadre didactice a viziunii și misiunii unităţii școlare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Inconsecvenţa în monitorizarea realizării sarcinilor și obiectivelor pe arii/ catedre/ comisii de lucru/ cadru didactic;- Valorificarea ineficientă a tuturor resurselor.

- Schimbarea frecventă a legislatiei școlare;- număr mare de situaţii cu termen imediat de elaborare în detrimentul unui management eficient al timpului.

Page 47: Culegere de bune practici.pdf

47

Exemple De Bună Practică

ŢINTE STRATEGICE

OPŢIUNI STRATEGICE TERMENE

Diversificarea ofertei educaţionale în acord cu opţiunile părinţilor

Elaborarea de programe opţionale pe toate ariile curriculare, în funcţie de opţiunile părinţilor;

ianuarie - martieSelectarea strategiilor didactice activ-participative, centrate pe elev/ nevoile sale;

Specializarea cadrelor didactice pentru aplicarea CDS propus prin cursuri de perfecţionare/ dezvoltare; permanentDerularea disciplinelor opţionale la nivelul fiecărei grupe de copii, în concordanţă cu documentele proiective.

Implicarea părinţilor în activitatea educativă, școlară și extrașcolară

Cunoașterea / identificarea așteptărilor beneficiarilor indirecţi prin chestionare / interviuri / observare directă;

permanent

Organizarea unor activităţi comune, grădiniţă - familie- comunitate (PORŢI DESChISE, de exemplu); permanetOrganizarea unor serbări/ expoziţii / vizite/ lectorate;Derularea unor proiecte în parteneriat cu părinţii (EDUCĂM AȘA);

lunarParticiparea reprezentanţilor părinţilor la activităţi în colaborare cu instituţii ale comunităţii;Ateliere de lucru, copii - părinţi - cadre didactice- pe tematica diversă.

Valorizarea potenţialului uman și profesional al fiecărui cadru didactic în vederea consolidării echipelor de la nivelul comisiilor metodice/ de lucru

Organizarea unor cercuri/ ateliere de lucru în funcţie de abilităţile/ competenţele cadrului didactic; lunar

Activităţi de diseminare a informaţiilor dobândite în cursuri de formare;

Promovarea ideilor, talentelor, proiectelor în cadrul comunităţii locale, site / reviste / articole de specialitate / broșuri / pliante.

permanent

Page 48: Culegere de bune practici.pdf

48

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

O1: Creşterea numărului de opţionale la nivelul grupei mijlocii şi mari, cu 4 programe opţionale

1. Identificarea nevoilor de formare

cadre didactice februarie Responsabil comisiei de dezvoltare profesională

analiza fișelor individuale de perfecţionare completate de cadrele didactice

completarea fișelor de înscriere la cursuri (4 fișe) până la data de ....

2. Derularea cursurilor în cadrul unor centre autorizate/ acreditate

cadre didactice februarie-martie

Responsabilul comisiei de dezvoltare profesionalăDirector

ancheta (interviuri individuale și de grup)

obţinerea certificatelor de absolvire pentru cadrele didactice participante până la data de ....

Componenta operationalã,Ţinta strategică 1: Diversificarea ofertei educaţionale în acord cu opţiunile

părinţilor

Activitatea Resurse Termen Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

1. Elaborarea/ aplicarea chestionarelor pentru părinţi

cadre didacticepărinţi

chestionareianuarie

Responsabil comisiei de curriculum

interpretarea/centralizarea opţiunilor

minim două domenii de interes identificate până la data de ....

2. Elaborarea programelor opţionale

cadre didactice februarie-martie Responsabilul comisiei metodice/ de curriculum

analiza documentelorcel puţin patru programe opţionale avizate până la data de ....

O2: Participarea a 4 cadre didactice la cursuri de formare/ specializare pe discipline opţionale

Activitatea Resurse Termen Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

1. Elaborarea unui calendar al activităţilor extrașcolare cadre didactice septembrie responsabil proiecte/ programe

chestionare Aprobarea calendarulului activităţilor pe grupe de copii (mică/mijlocie/mare) de către C.A. până la data de ...

2. Organizarea activităţilor educative cu tradiţie în grădiniţă:• Balul Toamnei• Lectorat: Educăm aşa…• Vine, vine Moş Crăciun!• Porţi deschise în Grădiniţa V.T.• Carnavalul primăverii• Lectorat: Cei şapte ani de acasă…• Ziua Mea, Ziua Copilului• La revedere, grădiniţă!• Vizite/vizionări de spectacole/expoziţii

cadre didacticepărinţicopiiparteneri educaţionalibuget alocatextrabugetsponsorizărilogistic

octombrienoiembriedecembriefebruariemartiemaiiunie

permanent

responsabiliai comisiilor de lucru chestionare

Creșterea numărului de participanţi cu cel puţin 35% la activităţile extrașcolare ale grădiniţei

Ţinta strategică 2: Implicarea părinţilor în activitatea educativă, şcolară şi extraşcolară

O1 : Diversificarea activităţilor extraşcolare

Page 49: Culegere de bune practici.pdf

49

Exemple De Bună Practică

1. Identificarea nevoilor de formare

cadre didactice februarie Responsabil comisiei de dezvoltare profesională

analiza fișelor individuale de perfecţionare completate de cadrele didactice

completarea fișelor de înscriere la cursuri (4 fișe) până la data de ....

2. Derularea cursurilor în cadrul unor centre autorizate/ acreditate

cadre didactice februarie-martie

Responsabilul comisiei de dezvoltare profesionalăDirector

ancheta (interviuri individuale și de grup)

obţinerea certificatelor de absolvire pentru cadrele didactice participante până la data de ....

Activitatea Resurse Termen Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

1. Elaborarea/ aplicarea chestionarelor pentru părinţi

cadre didacticepărinţi

chestionareianuarie

Responsabil comisiei de curriculum

interpretarea/centralizarea opţiunilor

minim două domenii de interes identificate până la data de ....

2. Elaborarea programelor opţionale

cadre didactice februarie-martie Responsabilul comisiei metodice/ de curriculum

analiza documentelorcel puţin patru programe opţionale avizate până la data de ....

Activitatea Resurse Termen Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

1. Elaborarea unui calendar al activităţilor extrașcolare cadre didactice septembrie responsabil proiecte/ programe

chestionare Aprobarea calendarulului activităţilor pe grupe de copii (mică/mijlocie/mare) de către C.A. până la data de ...

2. Organizarea activităţilor educative cu tradiţie în grădiniţă:• Balul Toamnei• Lectorat: Educăm aşa…• Vine, vine Moş Crăciun!• Porţi deschise în Grădiniţa V.T.• Carnavalul primăverii• Lectorat: Cei şapte ani de acasă…• Ziua Mea, Ziua Copilului• La revedere, grădiniţă!• Vizite/vizionări de spectacole/expoziţii

cadre didacticepărinţicopiiparteneri educaţionalibuget alocatextrabugetsponsorizărilogistic

octombrienoiembriedecembriefebruariemartiemaiiunie

permanent

responsabiliai comisiilor de lucru chestionare

Creșterea numărului de participanţi cu cel puţin 35% la activităţile extrașcolare ale grădiniţei

Page 50: Culegere de bune practici.pdf

50

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

O2: Creşterea numărului de părinţi implicaţi în activităţile educative din grădiniţă, cu cel puţin 10%

Activitatea Resurse Termen ResponsabiliModalităţi de

evaluare Indicatori de realizare

1. Informări periodice despre activităţile derulate și cele viitoare

cadre didactice Săptămânalpe tot parcursul anului școlar

responsabil proiecte/programe

interviuri Prezentarea lunară în CA a unui raport privind participarea părinţilor la activităţile educative ale grădiniţei

2. Derularea proiectului Părinţii şi noi…educăm aşa!• Ateliere de lucru comune: copii - părinţi - parteneri• Dezbateri• Întâlniri cu specialişti din diferite domenii de activitate

(medici, agent de poliţie, preot, învăţători)• Schimburi de experienţă cu alte grădiniţe şi şcoli

cadre didactice reprezentanţi ai comunităţiilocaleconsilieri psiho-pedagogicireprezentanţiISMb/ ISJ extrabugetsponsorizări donaţii

lunar pe tot parcursul anului școlar

DirectorPreședintele comitetului reprezentatival părinţilor

chestionareobservare directă

Prezenţa a cel puţin 80% dintre părinţii invitaţi la fiecare activitate din proiect

3. Evidenţierea celor mai implicaţi părinţi în activitatea educativă

cadre didacticeConsiliu localISMb/ISJ

decembrieiunie

DirectorPreședintele comitetului reprezentatival părinţilorParteneri de proiect

anchetaanaliza documentelor

Prezentarea lunară, pe site-ul grădiniţei a părinţilor cu peste 2 participări la activităţile organizate în grădiniţă

Page 51: Culegere de bune practici.pdf

51

Exemple De Bună Practică

Activitatea Resurse Termen ResponsabiliModalităţi de

evaluare Indicatori de realizare

1. Informări periodice despre activităţile derulate și cele viitoare

cadre didactice Săptămânalpe tot parcursul anului școlar

responsabil proiecte/programe

interviuri Prezentarea lunară în CA a unui raport privind participarea părinţilor la activităţile educative ale grădiniţei

2. Derularea proiectului Părinţii şi noi…educăm aşa!• Ateliere de lucru comune: copii - părinţi - parteneri• Dezbateri• Întâlniri cu specialişti din diferite domenii de activitate

(medici, agent de poliţie, preot, învăţători)• Schimburi de experienţă cu alte grădiniţe şi şcoli

cadre didactice reprezentanţi ai comunităţiilocaleconsilieri psiho-pedagogicireprezentanţiISMb/ ISJ extrabugetsponsorizări donaţii

lunar pe tot parcursul anului școlar

DirectorPreședintele comitetului reprezentatival părinţilor

chestionareobservare directă

Prezenţa a cel puţin 80% dintre părinţii invitaţi la fiecare activitate din proiect

3. Evidenţierea celor mai implicaţi părinţi în activitatea educativă

cadre didacticeConsiliu localISMb/ISJ

decembrieiunie

DirectorPreședintele comitetului reprezentatival părinţilorParteneri de proiect

anchetaanaliza documentelor

Prezentarea lunară, pe site-ul grădiniţei a părinţilor cu peste 2 participări la activităţile organizate în grădiniţă

Page 52: Culegere de bune practici.pdf

52

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

DIAGNOZA

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLAREStructura unităţii: 15 grupe - 3 grupe Program normal: 1 grupa mică, 1 grupă mijlocie, 1 grupă mare- 9 grupe Program Prelungit: 2 grupe mici, 3 grupe mijlocii, 4 grupe mari- 3 grupe Program Săptămânal: 1 grupa mică, 1 grupă mijlocie, 1 grupă

mare- număr de copii înscriși: 320

Resursa umană:1. cadre didactice: 20 titulari, 7 suplinitori (5 calificaţi si 2 necalificaţi)2. didactic auxiliar: 1 administrator de patrimoniu, 1 administrator

financiar3. personal nedidactic: ( 3 bucătari, 1 muncitor necalificat, 11

îngrijitoare, 2 supraveghetori noapte, 1 mecanic, 1 spălătoreasă)

6.2 PDI unitate preşcolară mixtă

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂGrădiniţa de copii „Spiriduşii”

Page 53: Culegere de bune practici.pdf

53

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTEDomenii Context local

POLITIC

• Modificări în Curriculum-ul școlar specific învăţământului preprimar conform Reformei din Învăţământul Preuniversitar pentru accentuarea caracterului formativ;

• Receptivitatea Consiliului local și Primăriei municipiului Ploiești la rezolvarea unor probleme de care depinde buna funcţionare a grădiniţei;

• legislaţia în vigoare nu acordă facilităţi sponsorilor;• Modificarea legislaţiei și trecerea grupei mari pregătitoare în învăţământul

primar;• Încadrarea personalului nedidactic insuficientă pentru desfășurarea actului

educaţional conform cerinţelor actuale și asigurarea calităţii.

ECONOMIC

• Existenţa în apropierea grădiniţei a unor numeroase obiective social economice ai căror angajaţi își aduc copiii în unitate, având program prelungit adecvat necesităţilor lor;

• Colaborarea cu agenţi economici receptivi și generoși pentru acordarea de sprijin material și financiar;

• numărul mare de părinţi angajaţi în muncă cu salarii mici (minime pe economie) și venituri reduse;

• numărul din ce în ce mai crescut de părinţi care migrează în străinătate, lăsându-și copiii în grija bunicilor.

SOCIAL• Cartier cu fluctuaţie ridicată în favoarea familiilor tinere care au acces la

costurile unei locuinţe în zonă;• Existenţa în imediata apropiere a Creșei nr.40.

TEHNOLOGIC

• Creșterea interesului părinţilor pentru tehnologia modern (iniţiere computerială) și a predării limbilor moderne în grădiniţă (limba engleză);

• Vizitele copiilor în unităţile socio-economice unde lucrează părinţii lor;• Participare la cursuri de iniţiere computerială a cadrelor didactice și de

calificare a personalului nedidactic;• Implementarea informaticii în strategiile didactice ale actului educaţional;• Accesarea internet-ului pentru obţinerea unor informaţii în domeniu;• Informare prin intermediul materialelor metodice transmise de Ministerul

Educaţiei naţionale, Inspectoratul Școlar Judeţean, Casa Corpului Didactic;• Folosirea unor materiale multifuncţionale în activitatea didactică.

ECOLOGIC

• Poluarea atmosferei de către agenţii economici din apropiere, care nu respectă legislaţia în vigoare;

• Existenţa unor proiecte educaţionale cu caracter ecologic ce se derulează în colaborare cu parteneri specializaţi în protecţia mediului;

• Implicarea copiilor în acţiuni de colectare selectivă a deșeurilor, atât în incinta, cât și în curtea grădiniţei.

Page 54: Culegere de bune practici.pdf

54

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare continuă;- Existenţa unei culturi instituţionale care favorizează crearea unui climat educaţional stimulativ;- numărul mare de cadre didactice care au obţinut gradaţii de merit.

- Suprapopularea grupelor; - Unele cadre didactice manifestă o lipsă de preocupare în ceea ce privește dobândirea unor competenţe de utilizare a TIC/limbi straine și folosirea acestora în procesul didactic;- Personalul didactic auxiliar și nedidactic nu au participat În ultimii ani la cursuri specifice postului.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Ofertă diversificată de cursuri;- Participarea la cursuri de formare, întâlniri, activităţi ale cadrelor didactice;- Existenţa legislaţiei care reglementează azi, funcţionarea CEAC în unitate;- Posibilităţi financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice (gradaţii de merit etc.).

- Din cauza legislaţiei (blocarea posturilor) personalul nedidactic este insuficient;- Practica insuficientă și cu un nivel scăzut de calitate cu care debutează un absolvent din învăţământ.

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Respectarea și asigurarea curriculumului conform documentelor curriculare în vigoare, corespunzător nivelului de vârstă;- Utilizarea materialelor auxiliare în scopul învăţării de către majoritatea cadrelor didactice;- Elaborarea materialelor auxiliare de către unele cadre didactice; - Preocuparea cadrelor didactice pentru dezvoltarea unor proiecte educaţionale (concursuri, expoziţii, etc.), a unor activităţi extracurriculare;- Existenţa unei oferte CDȘ (limbi străine, mind-lab, karate etc.);- Proiectarea didactică centrată pe copil;- Folosirea modalităţilor de evaluare privind progresul copiilor grădiniţei prin premiile obţinute la diverse concursuri naţionale și internaţionale;- Participarea unui număr cât mai mare de copii la activităţi extrașcolare.

- Unele cadre didactice abordează proiectarea și procesului instructiv - educativ exclusiv tradiţional (conţinuturile nu sunt abordate în manieră integrată);- neutilizarea materialelor didactice moderne necesare procesului instructiv educativ;- Proiectarea inadecvată a conţinutului de predare de către unele cadre didactice (necalificate);- Oferta CDȘ nu satisface în totalitate nevoile tuturor copiilor și părinţilor;- neadaptarea documentelor de planificare privind educaţia antepreșcolară, educaţie timpurie.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Posibilitatea schimburilor de experienţă cu alte grădiniţe la nivel naţional și internaţional.

- Schimbarea rapidă a unor acte normative;- Orientarea părinţilor către alte unităţi școlare cu CDȘ satisfăcător nevoilor copiilor lor.

Page 55: Culegere de bune practici.pdf

55

Exemple De Bună Practică

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Spaţiul educaţional dotat modern, atractiv;- Conectarea la internet a unităţii;- Asigurarea securităţii unităţii prin sistem de alarmă monitorizat, prin camere video;- Posibilităţi financiare de stimulare, motivare, a cadrelor didactice (gradaţii de merit, distincţii);- Existenţa unei comunicări interne și externe cu părinţii și comunitatea (info-display).

- Existenţa sălilor de grupă cu triplă funcţionalitate;- lipsa contorizării individule a utilităţilor unităţii;- Fonduri banești insuficiente la momentul actual pentru reparaţii, achiziţii și investiţii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa unor fonduri extrabugetare (asociaţiile de părinţi);- Descentralizarea și autonomia instituţională;- Statutul social ridicat al majorităţii familiior.

- Imposibilitatea atragerii de surse extrabugetare (din partea agenţilor economici) din cauza unei legislaţii nestimulative (numeroase taxe și impozite);- Rata inflaţiei determină neîncadrarea lucrărilor în sumele alocate;- Existenţa familiilor cu buget limitat.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Realizarea consilierii părinţilor prin programe/ parteneriate (Educăm aşa, Ziua porţilor deschise, Împreună pentru educaţie, Ceaiul de la ora 5.....);- Implementarea tuturor proiectelor propuse (cu Primăria, școala, ISU, poliţia, DSP, biserica, Ong, trupe de teatru);- Asigurarea resurselor financiare de la Cl pentru participarea copiilor la diverse manifestări cultural-artistice;- Obţinerea unor surse de finanţare extrabugetare prin unele parteneriate cu Picovit, Editura Cuvântul, DPh;- Existenţa asociaţiei de părinţi.

- Insuficienta alocare a resurselor financiare privind dotarea/lucrării de întreţinere de la C.l.;- Slaba promovare a imaginii instituţiei în comunitate;- necunoașterea unei limbi străine de circulaţie internaţională de către cadrele didactice;- Manifestarea ocazională a indisponibilităţii reprezentanţilor comunităţii locale de participare la organismele colective de conducere;- Slaba implicare/participare a unor părinţi la proiecte, programe derulate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Parteneriat social cu agenţi economici de profil (formarea continuă a cadrelor didactice; finanţarea unor activităţi educative);- Consilierea și negocierea ofertei curriculare ( opţionale, auxiliare);- Parteneriate cu unităţi școlare din U.E.( mobilităţi profesionale, formare).

- nearmonizarea legislativă în domeniul funcţionării unităţilor de învăţământ;- lipsa resurselor financiare pentru susţinerea unor programe de investiţii ;- Menţinerea unui interes scăzut din partea familiei pentru educaţie (timpul limitat al părinţilor);- Șomaj ridicat în rândul părinţilor; - Scăderea efectivelor școlare prin îmbătrânirea populaţiei.

Page 56: Culegere de bune practici.pdf

56

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

MANAGEMENTUL UNITĂŢII PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Reprezentativitatea beneficiarilor în C.A.;- Existenţa autorizaţiilor de funcţionare;- Parcurgerea de către manageri a unor cursuri de formare profesională ( CMUS etc...);- Conducerea democratică.

- Existenţa unor documente la nivel formal;- Slaba implicare a membrilor C.A.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Elaborează o diagramă obiectivă și proiectează realist activitatea managerială;- Capacitatea de adaptare la nou;- Existenţa contractelor numeroase a firmelor de prestări servicii ( medicina muncii, sistem de monitorizare camere video, info-display, ridicarea deșeurilor alimentare, a deșeurilor sanitare, pagina web, -internet, etc...);- Descentralizarea-selectarea resurse umane.

- Solicitarea de către ISJ/ISMb a unor situaţii statistice raportate la termene nerealiste;- Permanenta schimbare a legislaţiei;- Transformarea grupelor de program prelungit în grupe cu program normal la decizia ISJ/ISMb.

Page 57: Culegere de bune practici.pdf

57

Exemple De Bună Practică

Componenta strategicãVIZIUNE: grădiniţa noastră își propune să asigure calitatea actului

educaţional, respectând ritmul propriu de dezvoltare al copilului, prin stimularea gândirii, simţirii și voinţei, oferind accesul fiecărui copil la educaţie.

MISIUNE: Unitatea noastră își propune să determine o legătură de interese între

cadre didactice, personal auxiliar, copii, părinţi și reprezentanţi ai comunităţii locale în direcţia dezvoltării copiilor din punct de vedere relaţional și intelectual, accentuând și ideea de mentorat pedagogic ce vizează stabilitatea și perfecţionarea specialiștilor, precum și asigurarea de șanse egale atât pentru educat cât și pentru educator.

MOTTO: „NATURA ne aseamănă, EDUCAŢIAne deosebeşte!” (Confucius)

ŢINTE STRATEGICE OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Creșterea gradului de performanţă a activităţii didactice prin utilizarea unui curriculum modern centrat pe proiecte

O1: Revizuirea instrumentelor de lucru ale comisiei metodice

O2: Realizarea de schimburi de experienţă între grădiniţe partenere

Asigurarea creșterii numărului de utilizatori ai TIC în activitatea din unitate

O1: Participarea personalului didactic si a personalului didactic auxiliar la cursuri de formare în utilizarea calculatorului

Îmbogăţirea bazei materiale prin achiziţionarea echipamentelor IT și a softurilor educaţionale

O1: Identificarea surselor financiare

O2: Selectarea firmelor în vederea achiziţionării calculatoarelor

O3: Selectarea softurilor educaţionale

Promovarea imaginii grădiniţei în vederea creșterii interesului pentru educaţie din partea familiei /comunităţii

O1: Promovarea imaginii grădiniţei prin materiale publicitare

O2: Realizarea unui schimb de experienţă între grădiniţe provenite din mediul rural și urban

Creșterea calităţii activităţilor din unitatea preșcolară

O1: Identificarea tuturor activităţilor din toate compartimentele grădiniţei

Page 58: Culegere de bune practici.pdf

58

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Planuri operationale,

Ţinta: Creşterea gradului de performanţă a activităţii didactice prin utilizarea unui curriculum modern centrat pe proiecte

CURRICULUM

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termeneumane materiale

O1Reviziuirea instrumentelor de lucru ale comisiei metodice

lecţii demonstrative cadre didacticecopii

Materiale didactice

Responsabil CM Cel puţin o activitate pe semestru susţinută de fiecare cadru didactic suplinitor

01.09. 2011 -01.06.2012

O2Realizarea de schimburi de experienţă între grădiniţe partenere

Cercuri pedagogice cadre didacticecopii

Materiale didactice

DirectorResponsabil cerc pedagogicResponsabil CM

Cel puţin două activităţi pe semestru prin care diseminăm exemple de bună practică la nivel de... (sector, municipiu etc.)

01.09. 2011-01.06.2012

Ţinta: Asigurarea creşterii numărului de utilizatori ai TIC în activitatea din unitateRESURSA UMANA

Obiective Activităţi Resurse Responsabili Indicatori de performanţă Termene umane materiale

O1Participarea personalului didactic și a personalului didactic auxiliar la cursuri de formare în utilizarea calculatorului

Parcurgerea unor cursuri specifice acreditate de CCD

Cadre didacticeResponsabil ec. financiarAdministratori

Suport de curscalculatoare

Responsabili cu formarea continuă

Finalizarea, prin certificate de absolvire, a cel puţin un curs în domeniul IT pentru fiecare participant, până la sfârșitul anului școlar.Aprobarea în CA a unui opţional în grădiniţă care utilizează TIC, până la data de... pentru anul școlar...

01.09. 2011-01.06.2012

01.09.201201.06.2013

Ţinta: Îmbogăţirea bazei materiale prin achiziţionarea echipamentelor IT şi a softurilor educaţionale

RESURSE MATERIALE/FINANCIARE

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termeneumane materiale

O1Identificarea surselor financiare

Expoziţii cu vânzare Sponsorizări/donaţiiSpectacole cu intrare

DirectoriCadre didactice

lucrări PlianteOferte grădiniţe

DirectoriC.A.

Colectarea de fonduri în valoare de ... pentru dotarea a cel puţin 5 grupe cu câte un calculator până la data de....

01.09. 2011-01.06.2012

O2Selectarea firmelor în vederea achiziţionării calculatoarelor

Selecţia de oferte Directori C.A.

PlianteOferte firme

DirectorC.A.Comisia de selecţie de oferte

Instalarea calculatoarelor până la data de.... 01.09. 2011-01.06.2012

O3Selectarea softurilor educaţionale Selecţia de oferte de

softuri educaţionaleDirectori C.A.

PlianteOferte firme

DirectorC.A. Comisia de selecţie de oferte

Achiziţionarea de soft educaţional specific, conform termenilor de referinţă, până la data de...Utilizarea de către toate grupele mari a calculatoarelor și a softului educaţional achiziţionat la cel puţin ... activităţi, până la sfârșitul anului școlar

01.09. 2011-01.06.2012

Page 59: Culegere de bune practici.pdf

59

Exemple De Bună Practică

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termeneumane materiale

O1Reviziuirea instrumentelor de lucru ale comisiei metodice

lecţii demonstrative cadre didacticecopii

Materiale didactice

Responsabil CM Cel puţin o activitate pe semestru susţinută de fiecare cadru didactic suplinitor

01.09. 2011 -01.06.2012

O2Realizarea de schimburi de experienţă între grădiniţe partenere

Cercuri pedagogice cadre didacticecopii

Materiale didactice

DirectorResponsabil cerc pedagogicResponsabil CM

Cel puţin două activităţi pe semestru prin care diseminăm exemple de bună practică la nivel de... (sector, municipiu etc.)

01.09. 2011-01.06.2012

Obiective Activităţi Resurse Responsabili Indicatori de performanţă Termene umane materiale

O1Participarea personalului didactic și a personalului didactic auxiliar la cursuri de formare în utilizarea calculatorului

Parcurgerea unor cursuri specifice acreditate de CCD

Cadre didacticeResponsabil ec. financiarAdministratori

Suport de curscalculatoare

Responsabili cu formarea continuă

Finalizarea, prin certificate de absolvire, a cel puţin un curs în domeniul IT pentru fiecare participant, până la sfârșitul anului școlar.Aprobarea în CA a unui opţional în grădiniţă care utilizează TIC, până la data de... pentru anul școlar...

01.09. 2011-01.06.2012

01.09.201201.06.2013

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termeneumane materiale

O1Identificarea surselor financiare

Expoziţii cu vânzare Sponsorizări/donaţiiSpectacole cu intrare

DirectoriCadre didactice

lucrări PlianteOferte grădiniţe

DirectoriC.A.

Colectarea de fonduri în valoare de ... pentru dotarea a cel puţin 5 grupe cu câte un calculator până la data de....

01.09. 2011-01.06.2012

O2Selectarea firmelor în vederea achiziţionării calculatoarelor

Selecţia de oferte Directori C.A.

PlianteOferte firme

DirectorC.A.Comisia de selecţie de oferte

Instalarea calculatoarelor până la data de.... 01.09. 2011-01.06.2012

O3Selectarea softurilor educaţionale Selecţia de oferte de

softuri educaţionaleDirectori C.A.

PlianteOferte firme

DirectorC.A. Comisia de selecţie de oferte

Achiziţionarea de soft educaţional specific, conform termenilor de referinţă, până la data de...Utilizarea de către toate grupele mari a calculatoarelor și a softului educaţional achiziţionat la cel puţin ... activităţi, până la sfârșitul anului școlar

01.09. 2011-01.06.2012

Page 60: Culegere de bune practici.pdf

60

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Ţinta: Promovarea imaginii grădiniţei în vederea creşterii interesului pentru educaţie din partea familiei/comunităţii

RELAŢIA CU COMUNITATEA

Ţinta: Creşterea calităţii activităţilor din unitatea preşcolarăMANAGEMENT

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termene umane materialeO1Promovarea imaginii grădiniţei prin materiale publicitare

Afișarea activităţilor pe site-ul grădiniţei

Realizarea unor spectacole, tombole, etc.

DirectoriCadre didacticeInformatician

SiteDisplaycostume

Directori

C.A.

Responsabil cu activităţiextrașcolare

Responsabil C.E.A.C.

Realizarea a cel puţin trei numere ale revistei într-un tiraj de 350 exemplare până la sfârșitul anului școlar.

Distribuirea fiecărui număr al revistei grădiniţei într-un număr de 100 exemplare, către...Cel puţin câte un spectacol/ manifestare la fiecare dintre partenerii..... până la încheierea anului școlar.

01.09. 2011-01.06.2012

O2Realizarea unui schimb de experienţă între familii din mediul rural și urban

Vizite (găzduiri reciproce) a unor copii din medii diferite

Directori Cadre didacticeFamiliiprimării

Costume populare lucrari confecţionate de copii

DirectorC.A.Responsabil comisia de activ. extracurriculare

Participarea a cel puţin 10 familii la vizitele reciproce 01.09. 2011-01.06.2012

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termene umane materiale

O1Identificarea tuturor activităţilor din toate compartimentele grădiniţei

Elaborarea procedurilor pentru fiecare activitateRevizuirea procedurilor

DirectoriCadre didacticePersonal auxiliarPersonal sanitar

legislaţia în vigoareproceduri

DirectoriResponsabili C.E.A.C.

Elaborarea a cel puţin 7 proceduri de sistem și 20 de proceduri operaţionale

01.09. 2011-01.06.2012

Page 61: Culegere de bune practici.pdf

61

Exemple De Bună Practică

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termene umane materialeO1Promovarea imaginii grădiniţei prin materiale publicitare

Afișarea activităţilor pe site-ul grădiniţei

Realizarea unor spectacole, tombole, etc.

DirectoriCadre didacticeInformatician

SiteDisplaycostume

Directori

C.A.

Responsabil cu activităţiextrașcolare

Responsabil C.E.A.C.

Realizarea a cel puţin trei numere ale revistei într-un tiraj de 350 exemplare până la sfârșitul anului școlar.

Distribuirea fiecărui număr al revistei grădiniţei într-un număr de 100 exemplare, către...Cel puţin câte un spectacol/ manifestare la fiecare dintre partenerii..... până la încheierea anului școlar.

01.09. 2011-01.06.2012

O2Realizarea unui schimb de experienţă între familii din mediul rural și urban

Vizite (găzduiri reciproce) a unor copii din medii diferite

Directori Cadre didacticeFamiliiprimării

Costume populare lucrari confecţionate de copii

DirectorC.A.Responsabil comisia de activ. extracurriculare

Participarea a cel puţin 10 familii la vizitele reciproce 01.09. 2011-01.06.2012

Obiective ActivităţiResurse

Responsabili Indicatori de performanţă Termene umane materiale

O1Identificarea tuturor activităţilor din toate compartimentele grădiniţei

Elaborarea procedurilor pentru fiecare activitateRevizuirea procedurilor

DirectoriCadre didacticePersonal auxiliarPersonal sanitar

legislaţia în vigoareproceduri

DirectoriResponsabili C.E.A.C.

Elaborarea a cel puţin 7 proceduri de sistem și 20 de proceduri operaţionale

01.09. 2011-01.06.2012

Page 62: Culegere de bune practici.pdf

62

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PREZENTAREA GENERALĂ A GRĂDINIŢEI

TIPUL GRADINIŢEI: GRADINIŢĂ CU PROGRAM PRELUNGIT

LIMBA DE PREDARE: ROMÂNĂScurt istoric:

• Unitatea este situată în cartierul X din orașul Y și a fost înfiinţată în anul 2000;

• Unitatea are 12 grupe de preșcolari, 22 cadre didactice titulare, 2 cadre didactice auxiliare și 16 - personal nedidactic;

• Activităţile desfășurate sunt în concordanţă cu curriculum naţional;• Conform CDȘ grădiniţa desfășoară activităţi opţionale cu profesori

calificaţi: lb. engleza, opţional informatică, artă teatrală, pictură, muzică;

• Activităţile extracurriculare sunt diversificate cuprinzând: vizite, excursii, spectacole de teatru și circ etc;

• grădiniţa derulează programe și proiecte educaţionale: „Lumea văzută cu ochi de copii”; „Ruti te învaţă lecţii despre viaţă”; „Să citim pentru Mileniul III”; „Educaţie pentru sănătate”.

TRĂSĂTURI CARACTERISTICEPopulaţia şcolară:

• Nr. grupe - 12 cu program prelungit;• Nr. copii înscrişi - 412 din care, 132 băieţi și 280 fete;• Mediul de provenienţă - urban.

Personalul grădiniţei:• 24 cadre didactice din care, 22 titulare și 2 suplinitoare calificate;• 2 cadre didactice auxilare;• 16 personal administrativ din care ocupate 12, iar 4 vacante prin blocare.

Calitatea personalului didactic:• Cadre didactice cu studii superioare – 100%;• Personal didactic auxiliar calificat, cu studii superioare;• Personal administrativ - 10 calificaţi, 2 necalificaţi.

6.3 PDI unitate preşcolară

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AL Grădiniţei cu program prelungit „Crai Nou”

Page 63: Culegere de bune practici.pdf

63

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTE

Resurse materiale şi financiare:• 12 săli de grupă cu triplă funcţionalitate;• 3 cabinete;• 1 cabinet medical;• 1 bloc alimentar (bucătărie, oficii);• 1 sală de sport;• 3 birouri.

Dotări:• Mobilier modular 90%;• Aparatură modernă 80% din necesar;• 30 calculatoare conectate la internet, 20 la dispoziţia copiilor;• Dotarea corespunzătoare a sălii de sport;• Dotarea curţii cu aparate de joacă;• Cabinet metodic dotat cu materiale didactice noi;• Spălătoria și blocul alimentar dotate cu aparatură modernă și fiabilă.

Domenii Context local

POLITIC

Oportunităţi - Modificări în Curriculum-ul școlar specific învăţământului preprimar conform Reformei din Învăţământul Preuniversitar pentru accentuarea caracterului formativ; - Alocarea unor fonduri financiare pentru modernizarea blocului alimentar; - Receptivitatea Consiliului local și Primăriei orașului la rezolvarea unor probleme de care depinde buna funcţionare a grădiniţei. Ameninţări - legislaţia în vigoare nu acordă facilităţi sponsorilor; - Încadrarea personalului insuficientă pentru desfășurarea actului educaţional conform cerinţelor actuale și asigurarea calităţii.

ECONOMIC

Oportunităţi - Existenţa în apropierea grădiniţei a unor numeroase obiective social economice ai căror angajaţi își aduc copiii în unitate, având program prelungit adecvat necesităţilor lor; - Colaborarea cu agenţi economici receptivi și generoși pentru acordarea de sprijin material și financiar.Ameninţări - numărul mare de părinţi angajaţi în muncă cu salarii mici (minime pe economie) și venituri reduse; - numărul din ce în ce mai crescut de părinţi care migrează în străinătate, lăsându-și copiii cu rudele sau vecinii.

Page 64: Culegere de bune practici.pdf

64

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

SOCIAL

Oportunităţi - Cartier cu fluctuaţie ridicată în favoarea familiilor tinere, care au acces la costurile unei locuinţe în zonă; - Mame casnice care pot participa zilnic la desfășurarea procesului instructiv-educativ la grupele cu program normal. Ameninţări - Existenţa în apropiere a unei grădiniţe particulare;- Existenţa (în zonă) a unor grupuri de tineri cu preocupări și comportament antisocial.

TEHNOLOGIC

Oportunităţi - Creșterea interesului părinţilor pentru tehnologia modernă (iniţiere computerială) și a predării limbilor moderne în grădiniţă (limba engleză); - Vizitele copiilor în unităţile socio-economice unde lucrează părinţii lor; - Participare la cursuri de iniţiere computerială a cadrelor didactice și de calificare a personalului nedidactic; - Implementarea informaticii în strategiile didactice ale actului educaţional; - Accesarea internet-ului pentru obtinerea unor informatii în domeniu; - Informare prin intermediul materialelor metodice transmise de Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Școlar Judeţean, Casa Corpului Didactic; - Folosirea unor materiale multifuncţionale în activitatea didactică; - Realizarea unui site al grădiniţei cu pagină de forum pentru părinţi.Ameninţări - Influenţa negativă a folosirii în exces a televizorului (pentru copii) și a jucăriilor cu caracter ofensiv-periculos.

ECOLOGIC

- Poluarea atmosferei de către agenţii economici din apropiere, care nu respectă legislaţia în vigoare; - Existenţa de recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor, atât în incinta, cât și în curtea grădiniţei.

CURRICULUMPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Dispune de materiale curriculare: materiale auxiliare, ghiduri, softuri educaţionale.

- Oferta educaţională privind CDȘ nu satisface în totalitate cerinţele beneficiarilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa materialelor de specialitate pentru implementarea curricumului naţional;- Elaborarea de ghiduri de bună practică pentru aplicarea curricumului de către cadrele didactice din unitate.

- Existenţa de materiale curriculare neavizate de MEn.

Analiza SWOT

Page 65: Culegere de bune practici.pdf

65

Exemple De Bună Practică

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Personal didactic calificat 100%;- Parcurgerea de cursuri de formare profesională în funcţie de interesul și nevoile de formare personale;- Disponibilitatea cadrelor didactice de lucru în echipă.

- Slaba implicare a cadrelor didactice debutante în activitatea organizaţiei școlare;- Existenţa de cadre didactice ce nu au competenţe de utilizare a IT-ului;- numărul mare de copii înscriși la grupă.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa unei bogate oferte de formare profesională din partea ISJ, CCD, Ong-uri;- Participarea la numeroase schimburi de experienţă, diversificate din punct de vedere al conţinutului: sesiuni de comunicări, simpozioane, cercuri pedagogice, workshop-uri.

- blocarea posturilor pentru personalul nedidactic;- Fluctuaţia cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar.

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Clădire renovată și amenajată pentru activitatea cu preșcolarii conform normelor europene;- Unitatea dispune de mobilier si material didactic cantitativ și calitativ corespunzător;- Cabinetele și laboratoarele sunt dotate conform destinaţiei;- Curtea este dotată cu aparatură de joacă conform normelor de siguranţă, specifică copiilor preșcolari.

- Uzura echipamentelor folosite de compartimentul administrativ;- Deteriorarea rapidă a materialelor didactice și a mijloacelor de învăţământ folosite de copii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Îmbogăţirea bazei materiale cu ajutorul resurselor extrabugetare;- Împlicarea părinţilor în întreţinerea și îmbogăţirea patrimoniului;- Cooptarea Ong-urilor, instituţiilor, firmelor în îmbogăţirea patrimoniului.

- legislaţie ambiguă și nestimulativă pentru potenţialii sponsori.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Derularea de parteneriate cu membrii comunităţii locale (poliţie, biserică, pompieri, asociaţii);-Implicarea reprezentanţilor comunităţii in activităţile desfășurate de grădiniţă.

- Absenteismul reprezentanţilor comunităţii locale la ședintele Consiliului de Administraţie și în luarea deciziilor;- lipsa unei strategii pe termen lung de promovare a imaginii unităţii în comunitatea locală.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Creearea oportunităţii pentru comunitatea locală de prezentare a propriilor oferte de colaborare;- Posibilitatea grădiniţei de a alege partenerii de activitate în funcţie de interesele propuse.

- Criza financiară ce îndepărtează potenţialii sponsori;- Timpul limitat al părinţilor.

Page 66: Culegere de bune practici.pdf

66

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

MANAGEMENTUL UNITĂŢII PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Elaborarea unei diagnoze obiective;- Proiectare realistă a activităţii manageriale;- Elaborea și implementarea procedurilor pentru toate compartimentele;- Capacitatea de comunicare internă și externă;- Conducerea democratică a activităţii grădiniţei;- Capacitatea de a atrage fonduri extrabugetare;- gestionarea eficientă a resurselor;- Capacitatea de adaptare la schimbare și rezistenţa la stres.

- Insuficienta monitorizare a activităţilor derulate în unitate;- Slaba delegare de sarcini către membrii Consiliului de Administraţie.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Disponibilitatea partenerilor pentru promovarea imaginii unităţii;- Folosirea unor strategii diversificate pentru atragerea de fonduri extrabugetare.

- legislaţia în continuă schimbare;- Termene nerealiste pentru întocmirea de documente, situaţii, raportări;- Supraîncărcarea fișei postului directorului și obligativitatea desfășurării unei activităţi cu normă întreagă.

Page 67: Culegere de bune practici.pdf

67

Exemple De Bună Practică

Componenta strategicãVIZIUNEA Pregătirea copiilor pentru adaptarea creativă la viaţa școlară și socială –

obiectiv al calităţii în educaţie pentru MIlEnIUl III.

MISIUNEA grădiniţa noastră își propune să asigure și să promoveze calitatea

actului educaţional, respectând ritmul propriu de dezvoltare al copilului, prin stimularea gândirii creative, voinţei și afectivităţii, oferind fiecărui preșcolar șanse egale de dezvoltare.

Promovând calitatea în educaţie, promovăm performanţa și valorile europene ale Mileniului III.

ŢINTA STRATEGICĂ OBIECTIVE STRATEGICE

1. Diversificarea CDȘ prin includerea unor activităţi opţionale, care să satisfacă cerinţele beneficiarilor.

O1. Diversificarea ofertei educaţionale prin includerea a două noi opţionale: șah și muzică.O2. Mărirea planului de școlarizare cu două grupe.

2. Creșterea calităţii procesului educativ prin utilizarea competenţelor IT.

O1. Identificarea tuturor cadrelor didactice care nu au competenţe IT pe parcursul unei luni calendaristice, la început de an școlar.O2. Participarea la două cursuri de formare în domeniul informatic a cel puţin 70% din cadrele didactice.

3. Dezvoltarea unei strategii de promovare a imaginii unităţii pe termen lung.

O1. Promovarea imaginii unităţii în comunitate, prin realizarea unei platforme online.

Tinte si obiective strategice, ,

Page 68: Culegere de bune practici.pdf

68

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

ACTIVITĂŢIRESURSE

TERMENRESPONSA-

BILITĂŢIINDICATORI DE REALIZARE

Umane Financiare De timp Informa-ţionale

De autoritate

O1. 1. Aplicarea chestionarelor de satisfacţie2. Incheierea contractului cu profesorii abilitaţi

O2. 1. Popularizarea ofertei educaţionale

2. Rezolvarea cererilor de înscriere

PărinţiEduc. C.A.Prof.Dir.

Educ.

C.A.

chestionare-șahdonaţiispaţiu

pliante broșuri site

-

30 min

1 săptămânal

-

iulie- august

1 sept – 10 sept

-

-

-Site grad.

Site ISJ

Sociolog

-

Informatician

C.A.

15-20 sept.

20-30 iunie

1 septembrie

Iulie – august

10 sept

DirectorEducatoare

C.A.

C.A.

C.A.

C.A.

Cel puţin 85% din numărul părinţilor au optat pentru cele 2 opţionale propuse.

Cel 2 opţionale au fost aprobate în C.A. până la data de ....

Semnarea contractului de colaborare cu cadrele didactice abilitate pentru predarea celor 2 opţionale până la data de ...

Afișarea pliantului promoţional al școlii la aviziere din circumscripţia școlarăMărirea planului de școlarizare cu 2 grupe (40 copii)

ŢINTA 1: Diversificarea CDŞ prin includerea unor activităţi opţionale, care să satisfacă cerinţele beneficiarilor

ŢINTA 2: Creşterea calităţii procesului educativ prin utilizarea competenţelor IT

ŢINTA 3: Dezvoltarea unei strategii de promovare a imaginii unităţii pe termen lung.

ACTIVITĂŢI RESURSE TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZAREU F T I AO1. 1. Aplicarea de chestionare și teste 2. Identificarea cursurilor din oferta educaţională a CCD

O2. 1. Participarea la 2 cursuri 2. Aplicarea abilităţilor însușite în actul didactic

C.D.

C.D.

FormatorC.D.CopiiC.D.

chestionare

fonduri CCD

fonduri CCDaparatură ITsofturi

1 luna

1 luna

1 luna intensive-

-

PlatformăCCD

Suport curs-

Informatician

CCD

Formator

-

30 sept

30 sept

semestrul I și II

permanent

Comisia metodicăResp. formare continuăComisia metodicăResp. formare continuă

Comisia metodicăResp. formare continuăCadre didactice

100% din cadrele didactice completează chestionareleÎnscrierea la cursuri a 85% cadre didactice care nu au abilităţi IT

Fiecare cadru didactic participant la programul de formare realizează cel puţin 25% din lecţii folosind mijloacele IT

ACTIVITĂŢIRESURSE

TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZAREU F T I A

O1. 1 .Înfinţarea platformei

2. Popularizarea imaginii prin bannere și pliante 3. Postarea activităţilor pe platformă

4. Discuţii cu părinţii pe forum

DirectorInformatician

Firma

2 C.D. specializate

în ITC.D.

Părinţi

800 lei

200 lei

-

-

nov.

2 luni

periodic

permanent

Internet

-

-

Site-ul

Informatician

Adm. Site

-

noiembrie

1 decembrie

permanent

permanent

Administrator platformă

Contabil șef

Responsabil comisie de popularizare a imaginii

Cadre didactice

Fiecare grupa să acceseze platforma.Instalarea a 10 bannere publicitare în locaţiile.... până la data de ....Distribuirea a 200 pliante către cadrele didactice până la data de ....Accesarea site-ului grădiniţei de către 60% dintre părinţii preșcolarilor în termen de ... luni de la înfiinţare.Accesarea forumului de către 60% dintre părinţi în termen de ... luni de la înfiinţare

Page 69: Culegere de bune practici.pdf

69

Exemple De Bună Practică

ACTIVITĂŢIRESURSE

TERMENRESPONSA-

BILITĂŢIINDICATORI DE REALIZARE

Umane Financiare De timp Informa-ţionale

De autoritate

O1. 1. Aplicarea chestionarelor de satisfacţie2. Incheierea contractului cu profesorii abilitaţi

O2. 1. Popularizarea ofertei educaţionale

2. Rezolvarea cererilor de înscriere

PărinţiEduc. C.A.Prof.Dir.

Educ.

C.A.

chestionare-șahdonaţiispaţiu

pliante broșuri site

-

30 min

1 săptămânal

-

iulie- august

1 sept – 10 sept

-

-

-Site grad.

Site ISJ

Sociolog

-

Informatician

C.A.

15-20 sept.

20-30 iunie

1 septembrie

Iulie – august

10 sept

DirectorEducatoare

C.A.

C.A.

C.A.

C.A.

Cel puţin 85% din numărul părinţilor au optat pentru cele 2 opţionale propuse.

Cel 2 opţionale au fost aprobate în C.A. până la data de ....

Semnarea contractului de colaborare cu cadrele didactice abilitate pentru predarea celor 2 opţionale până la data de ...

Afișarea pliantului promoţional al școlii la aviziere din circumscripţia școlarăMărirea planului de școlarizare cu 2 grupe (40 copii)

ACTIVITĂŢI RESURSE TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZAREU F T I AO1. 1. Aplicarea de chestionare și teste 2. Identificarea cursurilor din oferta educaţională a CCD

O2. 1. Participarea la 2 cursuri 2. Aplicarea abilităţilor însușite în actul didactic

C.D.

C.D.

FormatorC.D.CopiiC.D.

chestionare

fonduri CCD

fonduri CCDaparatură ITsofturi

1 luna

1 luna

1 luna intensive-

-

PlatformăCCD

Suport curs-

Informatician

CCD

Formator

-

30 sept

30 sept

semestrul I și II

permanent

Comisia metodicăResp. formare continuăComisia metodicăResp. formare continuă

Comisia metodicăResp. formare continuăCadre didactice

100% din cadrele didactice completează chestionareleÎnscrierea la cursuri a 85% cadre didactice care nu au abilităţi IT

Fiecare cadru didactic participant la programul de formare realizează cel puţin 25% din lecţii folosind mijloacele IT

ACTIVITĂŢIRESURSE

TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZAREU F T I A

O1. 1 .Înfinţarea platformei

2. Popularizarea imaginii prin bannere și pliante 3. Postarea activităţilor pe platformă

4. Discuţii cu părinţii pe forum

DirectorInformatician

Firma

2 C.D. specializate

în ITC.D.

Părinţi

800 lei

200 lei

-

-

nov.

2 luni

periodic

permanent

Internet

-

-

Site-ul

Informatician

Adm. Site

-

noiembrie

1 decembrie

permanent

permanent

Administrator platformă

Contabil șef

Responsabil comisie de popularizare a imaginii

Cadre didactice

Fiecare grupa să acceseze platforma.Instalarea a 10 bannere publicitare în locaţiile.... până la data de ....Distribuirea a 200 pliante către cadrele didactice până la data de ....Accesarea site-ului grădiniţei de către 60% dintre părinţii preșcolarilor în termen de ... luni de la înfiinţare.Accesarea forumului de către 60% dintre părinţi în termen de ... luni de la înfiinţare

Page 70: Culegere de bune practici.pdf

70

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLAREO școală gimnazială, din mediul urban, de cartier, cu un număr de 800

de elevi și 60 cadre didactice. Școala are un procent de 20% elevi proveniţi din etnia rromă, o clasă compactă de 6 elevi cu dizabilităţi severe, 12 elevi cu dizabilităţi moderate integraţi individual.

Școala are trei grupe „A doua şansă”, în special pentru părinţii elevilor rromi. De asemenea școala oferă servicii de tip after-school pentru toţi elevii.

Analiza PESTELDOMENII CONTEXT LOCAL

POLITIC

- lipsa unei strategii pe termen lung în domeniul educaţiei care să ducă la păstrarea legislaţiei educaţiei o perioadă lungă și la o predictibilitate a evoluţiei sistemului;- Relaţii foarte bune între grădiniţă și departamentul învăţământ al Primăriei de sector;- Existenţa politicilor integratoare și incluzive atât pentru etnia rromă cât și pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale;- Existenţa, în rândurile părinţilor a unor lideri ai etniei rrome implicaţi în activităţi sociale și politice.

ECONOMIC- bugetul Consiliului local se află la un nivel foarte scăzut;- lipsa perspectivelor de dezvoltare economică a zonei;- zonă cu potenţial economic scăzut.

6.4 PDI unitate gimnazială

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ „Şcoala Viitorului”

Page 71: Culegere de bune practici.pdf

71

Exemple De Bună Practică

SOCIAL

- Rată mare a șomajului în rândul părinţilor (peste 22%, în condiţiile în care în comunitatea rromă acesta trece de 60%);- Rata mare a analfabetismului în rândul etniei rrome, fapt care a creat perspectiva creării unor grupe de învăţământ de tip ”A doua şansă”;- nivel educaţional scăzut al părinţilor și al populaţiei din sector; -Relaţii intercomunitare relativ deteriorate, generate mai ales de eterogenitatea structurii sociale.

TEHNOLOGIC- Accesul la grădiniţă se poate realiza atât cu tramvaiul cât și cu autobuzul;- Există racordare la apă curentă, canalizare, energie electrică;- zona beneficiază de cablu TV, internet, telefonie de la mai mulţi furnizori.

ECOLOGIC- Poziţionare într-o zonă circulată, cu nivel ridicat de poluare;- nivel al curăţeniei zonei extrem de scăzut.

LEGISLATIV

- Existenţa legii Educaţiei naţionale;- Posibila amendare a legii Educaţiei naţionale în anul școlar următor;- Apariţia legislaţiei privitoare la integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;- blocarea posturilor în instituţiile bugetare, fapt care influenţează negativ buna desfășurare a activităţii școlii;- Existenţa proiectelor care promovează educaţia pe tot parcursul vieţii, eradicarea analfabetismului și integrarea populaţiei de etnie rromă;- Trecerea clasei pregătitoare în cadrul învăţământului primar.

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Cunoașterea și respectarea planurilor-cadru și a programelor școlare în vigoare;- Discipline opţionale elaborate de către cadrele didactice din școala în funcţie de nevoile și interesele elevilor;- Scheme orare diferenţiate la același nivel de învăţământ;- Existenţa planurilor educaţionale remediale și de dezvoltare (de performanţă);- Existenţa planurilor de intervenţie personalizate pentru elevii cu C.E.S. și de la „A doua şansă”;- Material curricular bogat, diversificat.

- Utilizarea insuficientă a TIC în procesul de predare-învăţare la disciplinele din aria curriculară „Limbă şi comunicare”;- Utilizarea preponderentă a metodelor tradiţionale în raport cu cele moderne;- Influenţa negativă a curriculum-ului ascuns.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Cadrul legislativ permite flexibilizarea curriculum-ului;- Acces larg la o varietate mare de mijloace de învăţământ;- CDŞ, prin varietate și atractivitate, favorizează reducerea absenteismului și prevenirea abandonului școlar.

- Programe școlare prea încarcate la unele discipline.

Page 72: Culegere de bune practici.pdf

72

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- număr de clase suficiente pentru funcţionarea într-un singur schimb;- Existenţa de cabinete și laboratoare pentru toate disciplinele;- baza materială pentru toate tipurile de activităţi;- Resurse financiare suficiente pentru perfecţionare.

- Clădirile nu sunt reabilitate termic, fonic – consumator de energie;- Reţea intranet inexistentă.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Descentralizarea și autonomia instituţională;- Posibilitatea de atragere de resurse extrabugetare.

- Criza economică;- Alocarea de fonduri insuficiente pentru investiţii de la bugetul local.

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Personal calificat la toate disciplinele de învăţământ;- Ponderea cadrelor didactice titulare cu grade didactice I și II în proporţie de 80%;- Relaţii interpersonale ce favorizează crearea unui climat educaţional deschis și stimulativ;- Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice și o bună coordonare a acestora;- Implicarea „Consiliului elevilor” și a „Consiliului Reprezentativ al Părinţilor” în procesul decizional.

- Conservatorismul și rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice;- Superficialitatea unor cadre didactice în pregătirea lecţiilor;- neimplicarea unor părinţi în viaţa școlii;- Atitudinea negativă a unor familii faţă de școală, cu repercusiuni asupra elevilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Varietate mare a programelor de formare și perfecţionare;- Creșterea autonomiei școlii și selecţia resurselor umane.

- Mediul sociocultural de provenienţă al elevilor nu încurajază frecventarea școlii și valorile educaţiei;- Migrarea personalului didactic;- Statutul social marginalizat al cadrului didactic;- blocarea posturilor în învăţământ.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Derularea de proiecte în parteneriat cu comunitatea locală;- Organizarea de activităţi extracurriculare variate și atractive;- Colaborare bună cu: Asociaţia de părinţi, reprezentanţii rromilor, Ong-uri, agenţi economici, Consiliul local.

- lipsa de preocupare pentru accesarea de proiecte internaţionale;- Insuficienta promovare a ofertei educaţionale; - Tendinţa de stigmatizare și marginalizare a elevilor rromi, cu CES etc.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Disponibilitatea unor instituţii de a sprijini școala în derularea de proiecte.

- Slaba motivare financiară a cadrelor didactice pentru implicarea în proiecte.

Page 73: Culegere de bune practici.pdf

73

Exemple De Bună Practică

Componenta strategicãDEVIZA:O şcoală deschisă, şanse egale şi integrare socială pentru toţi!

MISIUNEȘcoala VIITORUlUI, centru de resurse și servicii educaţionale promovează

o educaţie de calitate bazată pe principiile și valorile democraţiei, a educaţiei incluzive, în vederea dezvoltării fiecarui elev la potentialul sau maxim și a formării de competenţe care să permită elevilor integrarea socială, învăţarea pe tot parcursul vieţii și inserţia pe piaţa muncii. Școala încurajează participarea activă, într-un mediu “curat” și sigur, a elevilor, părinţilor și comunităţii la selecţia, planificarea, organizarea și derularea activităţilor din școală.

ŢINTE STRATEGICE OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Creșterea calităţii procesului instructiv-educativ pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, în spiritul educaţiei incluzive și a valorilor democraţiei.

Includerea tuturor elevilor, indiferent de etnie, stare de sănătate etc. în cel puţin o activitate școlară și/sau extrașcolară.

Utilizarea TIC în transmiterea informaţiilor la cel puţin 5 discipline săptămânal.Implicarea activă a elevilor în procesul decizional și a partenerilor sociali (cel puţin o ședinţă comună lunară a Consiliului de Administraţie la care să participe Consiliul Elevilor și reprezentanţi ai partenerilor sociali).

Dezvoltarea la elevi a competenţelor de comunicare și a muncii în echipă (cooperarea).

Utilizarea metodelor interactive, participative în procesul de predare-învăţare de către toate cadrele didactice, pe parcursul a cel puţin unei ore de curs pe zi.Formarea cadrelor didactice în utilizarea tehnicilor moderne de predare.

Crearea unui climat de siguranţă fizică și spirituală în școală.

Instalarea unui sistem video de monitorizare în interiorul și exteriorul școlii.

Dezvoltarea a cel puţin 3 programe educaţionale de consiliere în colaborare cu CMbRAE/CJRAE.

Dezvoltarea de parteneriate școlare la nivel naţional în vederea integrării sociale.

Promovarea imaginii și a valorilor școlii în comunitate prin cel puţin 5 activităţi anuale.

Formarea a cadrelor didactice în domeniul managementului de proiect (cel puţin 2). Încheierea/derularea de 5 parteneriate educaţionale cu alte instituţii, organizaţii, reprzeentanţi din comunitate etc.

Integrarea elevilor cu risc de abandon școlar în specificul vieţii școlare.

Angajarea a cel puţin unui mediator școlar care să facă legătura cu etnia rromă.

Derularea zilnică de activităţi extracurriculare pentru petrecerea timpului liber, cu fiecare clasă/grupă de elevi.

Page 74: Culegere de bune practici.pdf

74

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

ŢINTA: Dezvoltarea de parteneriate școlare la nivel naţional în vederea integrării sociale.

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILITĂŢI INDICATORI

Promovarea imaginii și a

valorilor școlii în comunitate prin cel

puţin 5 activităţi anuale

Organizarea “Zilei porţilor deschise”

- cadre didactice- comunitatea locală- buget: 2500 lei

mai - Directorul- Consiliul de Administraţie- Comisia de promovare a imaginii

- Participarea unui număr de 150 de persoane din comunitatea locală la «Zilele porţilor deschise » - Apariţia în presa locală a cel puţin unui articol/zi în perioada aprilie - mai- Cel puţin 150 de like-uri pe pagina de Facebook a școlii- Cel puţin 200 vizitatori pe site-ul școlii

Participarea la târguri de oferte educaţionale

- cadre didactice- buget: 2000 lei- foști absolvenţi- părinţi

mai - Directorul- Consiliul de Administraţie- Coordonator proiecte și programe educative

- Participarea a cel puţin 500 de vizitatori- Punerea la dispoziţia vizitatorilor a cel puţin 500 de pliante ce prezintă oferta educaţională a grădiniţei

Formarea cadrelor didactice

în domeniul managementului de

proiect

Participare la cursuri de formare în domeniul managementului de proiect

-10 cadre didactice- buget 3500 lei- CCD bucurești

august - Directorii- Consiliul de Administraţie- Responsabilul cu formarea

- Formarea unui număr de 10 cadre didactice în domeniul managementului de proiect- Elaborarea, până la sfârșitul anului școlar, a unei cereri de finanţare pentru proiecte de tip Comenius

Participarea cadrelor didactice la activităţi de diseminare a exemplelor de bună practică din alte instituţii

-10 cadre didactice- ghiduri, mape- produsele proiectelor

octombrie - Directorul- Consiliul de Administraţie- Coordonatorul de proiecte și programe educative

- Participarea la cel puţin 5 activităţi de diseminare până la data de …….- numărul materialelor aduse

Incheierea/derularea de parteneriate

educationale cu alte institutii,

comunitate etc.

Identificarea și selecţia potenţialilor parteneri educaţionali

- cadre didactice- elevi- părinţi- internet- materiale tipărite- Agenţia naţională

august - Directorul- Consiliul de Administraţie- Coordonatorul de proiecte și programe educative

- Un număr de .... parteneri identificaţi până la data de ........- Un număr de …. cadre didactice participante la seminarii de contact, vizite pregătitoare în anul școlar

Conceperea și redactarea de proiecte educaţionale și încheierea de acorduri de parteneriat

- cadre didactice- coordonator proiecte- internet

decembrie - Directorul- Coordonatorul de proiecte și programe educative

- Un proiect aprobat/încheiat până la data de …….

Derularea proiectelor încheiate - cadre didactice- părinţi- elevi- agenţi economici- comunitatea locală- buget 200000 lei

permanent - Directorul- Consiliul de Administratie- Coordonatorul de proiecte și programe educative- Echipa de proiect

- Realizarea tuturor activităţilor din proiecte- număr de mobilităţi, vizite, schimburi de experienţă- numărul activităţilor de diseminare realizate- numărul de participanţi: elevi, cadre didactice

Componenta operationalã,

Page 75: Culegere de bune practici.pdf

75

Exemple De Bună Practică

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILITĂŢI INDICATORI

Promovarea imaginii și a

valorilor școlii în comunitate prin cel

puţin 5 activităţi anuale

Organizarea “Zilei porţilor deschise”

- cadre didactice- comunitatea locală- buget: 2500 lei

mai - Directorul- Consiliul de Administraţie- Comisia de promovare a imaginii

- Participarea unui număr de 150 de persoane din comunitatea locală la «Zilele porţilor deschise » - Apariţia în presa locală a cel puţin unui articol/zi în perioada aprilie - mai- Cel puţin 150 de like-uri pe pagina de Facebook a școlii- Cel puţin 200 vizitatori pe site-ul școlii

Participarea la târguri de oferte educaţionale

- cadre didactice- buget: 2000 lei- foști absolvenţi- părinţi

mai - Directorul- Consiliul de Administraţie- Coordonator proiecte și programe educative

- Participarea a cel puţin 500 de vizitatori- Punerea la dispoziţia vizitatorilor a cel puţin 500 de pliante ce prezintă oferta educaţională a grădiniţei

Formarea cadrelor didactice

în domeniul managementului de

proiect

Participare la cursuri de formare în domeniul managementului de proiect

-10 cadre didactice- buget 3500 lei- CCD bucurești

august - Directorii- Consiliul de Administraţie- Responsabilul cu formarea

- Formarea unui număr de 10 cadre didactice în domeniul managementului de proiect- Elaborarea, până la sfârșitul anului școlar, a unei cereri de finanţare pentru proiecte de tip Comenius

Participarea cadrelor didactice la activităţi de diseminare a exemplelor de bună practică din alte instituţii

-10 cadre didactice- ghiduri, mape- produsele proiectelor

octombrie - Directorul- Consiliul de Administraţie- Coordonatorul de proiecte și programe educative

- Participarea la cel puţin 5 activităţi de diseminare până la data de …….- numărul materialelor aduse

Incheierea/derularea de parteneriate

educationale cu alte institutii,

comunitate etc.

Identificarea și selecţia potenţialilor parteneri educaţionali

- cadre didactice- elevi- părinţi- internet- materiale tipărite- Agenţia naţională

august - Directorul- Consiliul de Administraţie- Coordonatorul de proiecte și programe educative

- Un număr de .... parteneri identificaţi până la data de ........- Un număr de …. cadre didactice participante la seminarii de contact, vizite pregătitoare în anul școlar

Conceperea și redactarea de proiecte educaţionale și încheierea de acorduri de parteneriat

- cadre didactice- coordonator proiecte- internet

decembrie - Directorul- Coordonatorul de proiecte și programe educative

- Un proiect aprobat/încheiat până la data de …….

Derularea proiectelor încheiate - cadre didactice- părinţi- elevi- agenţi economici- comunitatea locală- buget 200000 lei

permanent - Directorul- Consiliul de Administratie- Coordonatorul de proiecte și programe educative- Echipa de proiect

- Realizarea tuturor activităţilor din proiecte- număr de mobilităţi, vizite, schimburi de experienţă- numărul activităţilor de diseminare realizate- numărul de participanţi: elevi, cadre didactice

Page 76: Culegere de bune practici.pdf

76

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLAREDenumirea şcolii: Școala gimnazială „DAVIDELLA”Adresa: Str. Educaţiei, nr: 1Localitatea: CunoaștereaPerioada de derulare a proiectului: 3-5 ani

Scurt istoricȘcoala construită la începutul secolului al XX-lea (1905), atestată încă din

1867 ca Şcoală de fete, aflată într-o zonă centrală a orașului, dar cu o populaţie mixtă alcătuită din familii de intelectuali, de populaţie rromă (pe străduţele lăturalnice), de familii destrămate sau monoparentale.

Iniţial, școala a fost construită pe terenul oferit de o biserică a comunităţii, fiind condusă de preoţii acesteia. Ulterior, a fost inaugurată ca școală de fete în timpul domniei Regelui Carol I.

De-a lungul timpului, aici au învăţat o mulţime de personalităţi ale culturii românești: scriitorul Victor Eftimiu, soprana Arta Florescu, dr. docent Ion borcea, academician Sorin Dumitrescu, actriţa lamia beligan. Acestea se regăsesc în Cartea de Onoare a școlii.

biblioteca școlii conţine volume datând de la 1860. Un letopiseţ, o biblie... iată câteva dintre cele aflate la loc de cinste în holul de onoare.

În anul 2006 școala a fost reabilitată, modernizată și dotată, având în prezent 12 săli de clasă, 3 laboratoare, sală de sport, sală de festivităţi, teren de sport, loc de joacă pentru cei mici dar și un corp profesoral de calitate.

Începând cu acest an școala oferă Programul „Școală după școală” elevilor, ca urmare a solicitării părinţilor în acest sens, precum și o varietate de activităţi extrașcolare: cerc de șah, de limbi străine (inclusiv cursuri pentru examenele de limba engleză „Trinity”), karate, dans sportiv și de arte plastice.

În prezent, școala are 415 elevi care învaţă în două schimburi și 34 de cadre didactice, dintre care 23 au gradul didactic I.

DRAgOSTE,

ADEVĂR,

VOInŢĂ,

InTElIgEnŢĂ,

DEDICAŢIE,

EMUlAŢIE,

LIbERTATE,

LEgAlITATE,

AUTO-CUnOAȘTERE

6.5 PDI unitate gimnazială

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ Şcoala Gimnazială „Davidella”

Page 77: Culegere de bune practici.pdf

77

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTELDOMENII CONTEXT LOCAL

POLITIC

- Școala adoptă o politică proprie la nivel curricular, dar și la nivelul resurselor și al finanţării;- Descentralizarea se manifestă ca delegare de autoritate;- Autonomia în plan local sporește răspunderea școlii fără o creștere substanţială a sprijinului autorităţilor.

ECONOMIC

- Pe plan local, societăţile comerciale asigură locuri de muncă în special pentru ramurile din industria ușoară și servicii;- Este de așteptat o extindere a cererii pentru profesiile din domeniul serviciilor.

SOCIAL- Creșterea abandonului școlar local datorită condiţiilor socio-economice; - Școlarizarea populaţiei defavorizate poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea școlilor.

TEHNOLOGIC

- Politica generală de dotare cu calculatoare nu se regăsește în mod egal pe plan local, ceea ce face ca multe unităţi școlare să rămână în urmă sub raport tehnologic și comunicaţional;- Posibilităţile locale de sprijin a școlilor pentru dotări cu tehnologii maxime sunt încă reduse.

ECOLOGIC- Poziţia școlii este puţin favorizată din punct de vedere ecologic;- Școala este dotată cu recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor, atât în incinta, cât și în curte.

LEGISLATIV

Cadrul legislativ care reglementează și coordonează politica instituţională în unităţile de învăţământ preuniversitar românesc este alcătuit din:

- lEn nR.1/2011;- Regulamentul de organizare și funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 4925/2005;- lEgISlAŢIA SUbSECVEnŢĂ lEn;- OUg. 75/2005 modificată prin OUg 6/2005;- hotărârile guvernului României la organizarea și funcţionarea sistemului

de învăţământ preuniversitar și a unităţilor școlare;- Metodologii și calendare ale examenelor naţionale.

Page 78: Culegere de bune practici.pdf

78

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Cunoașterea și respectarea planurilor-cadru și a programelor școlare în vigoare;- Existenţa CDȘ-ului;- Personalizarea ofertei școlii;- Program specific săptămânii „Şcoala altfel”- „Să ştii mai mult să fii mai bun”; - Material curricular bogat și diversificat.

- Insuficiența/deteriorarea auxiliarelor curriculare;- Utilizarea preponderentă a metodelor tradiţionale în raport cu cele alternative, moderne;- lipsa de corelare CDȘ cu interesele elevilor în favoarea realizării normei didactice pentru anumite cadre didactice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Cursuri de formare profesională oferite de CCD, ISJ, ME ( din fonduri structurale europene);- Permisivitatea cadrului legislativ pentru flexibilizarea curriculumului;- Acces larg la o varietate mare de mijloace de învăţământ;- CDȘ, prin varietate și atractivitate, favorizează dezvoltarea calităţilor individuale ale elevilor, reducerea absenteismului și prevenirea abandonului școlar; - CDȘ-ul permite corelarea opţionalelor cu specificul local.

- Programe școlare prea încărcate la unele discipline;- neadaptarea programelor școlare la realităţile sociale și la specificul actual al personalităţii elevilor;- Supraîncărcarea curriculei școlare;- necorelarea curriculumului la nivel interdisciplinar, a manualelor și auxiliarelor cu necesitatea formării competenţelor elevilor.

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Personal calificat la toate disciplinele de învăţământ (100%);- Ponderea cadrelor didactice titulare cu grade didactice I și II în proporţie de 70%;- Relaţii interpersonale ce favorizează crearea unui climat educaţional deschis și stimulativ;- Personal de pază calificat (100%);- Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice și o bună coordonare a acestora;- Implicarea „Consiliului Reprezentativ al Părinţilor” în procesul decizional.

- Conservatorismul și rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice;- Superficialitatea unor cadre didactice în pregătirea lecțiilor;- nivelul scăzut de interes al elevilor faţă de școală;- Formalismul unor cadre didactice de a participa la cursuri de formare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Atractivitatea zonei în care este situată școala;- Varietate programelor de formare și perfecţionare oferite de ISJ și CCD;- Existenţa unor parteneriate educaționale cu diferiți reprezentanţi ai comunităţii.

- lipsa de stabilitate a cadrelor didactice ;- Personal didactic auxiliar, nedidactic insuficient;- Existenţa unui număr apreciabil a familiilor dezorganizate și monoparentale;- Atitudinea negativă a unor familii faţă de școala, cu repercusiuni asupra elevilor.

Page 79: Culegere de bune practici.pdf

79

Exemple De Bună Practică

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- bază materială modernă: cabinete, laboratoare, teren de sport, sală de sport, sală de festivităţi, sală de mese, cabinet medical, loc de joacă, bibliotecă cu un număr mare de volume, cabinet de informatică conectat la internet;- Supraveghere video și sistem de alarmă centralizat;- Cladire reabilitată; - Oferirea de burse sociale și de merit elevilor.

- număr de clase prea mare pentru funcţionarea într-un singur schimb;- lipsa de spaţiu pentru organizarea programului „Şcoala mea - a doua casa”- („Şcoală după şcoală”).

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Descentralizarea și autonomia instituţională;- Posibilitatea organizării unor activităţi extrașcolare în comunitate (parcuri, cluburi, terenuri sportive); - Amenajarea de noi spaţii pentru diversificarea activităţilor în școală;- Atragerea de resurse financiare prin Asociaţia Părinţilor( 2 %, sponsorizări, donaţii...).

- Criza economică;- Alocarea de fonduri de la bugetul local insuficiente pentru igienizarea unităţii;- Resurse financiare insuficiente pentru achiziţionarea materialelor didactice și pentru perfecţionarea cadrelor didactice.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- buna colaborare cu Primăria, Consiliul local, Asociaţia de părinţi, reprezentanţii rromilor, Ong-uri, agenţi economici, biserica, poliţia, cabinet medical...;- Derularea de proiecte în parteneriat cu comunitatea locală;- Existenţa proiectelor în parteneriate cu Asociaţia de părinţi (ziua Părinţilor, Consilierea Părinţilor...), Primăria, Consiliul local, reprezentanţii rromilor, Ong-uri, agenţi economici, biserica, poliţia, cabinet medical ...(ziua Porţilor deschise, Școala de vară...).

- Inconsecvenţe în participarea reprezentanţilor Primăriei și Consiliul local la procesul decizional (ședinţe CA);- număr redus de părinţi implicaţi activ în viaţa școlii;- neimplicarea părinţilor elevilor cu probleme comportamentale în procesul decizional;- Insuficienta promovare a ofertei educaţionale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Atragerea de fonduri extrabugetare pentru școală de la agenţii economici implicaţi;- Potenţialul economic al agenţilor din zona școlii;- Disponibilitatea unor Ong-uri de a colabora cu școala;- Disponibilitatea comunităţii locale de a sprijini școala în derularea de proiecte;- Disponibilitatea părinţilor de a se implica în activităţi de voluntariat la nivelul școlii.

- Timpul redus al părinţilor pentru a participa la activităţile din școală;- lipsa de supraveghere a copiilor ca urmare a plecării părinţilor în străinătate, la muncă;- Influenţa negativă a unor grupuri care frecventează zonele din vecinătatea școlii.

Page 80: Culegere de bune practici.pdf

80

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

MANAGEMENTUL UNITĂŢII

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- buna colaborare dintre membrii echipei manageriale;- buna colaborare și comunicare între echipa managerială și colectivul de cadre didactice din unitatea școlară;- Existenţa documentelor manageriale, funcţionale și adaptate la realităţile școlii;- Managerul unităţii și doi membrii CEAC și CA fac parte din Corpul experţilor în management educaţional.

- lipsa consilierii juridice în domeniul legislaţiei școlare;- Complexitatea sarcinilor manageriale care includ managementul procesului didactic, managementul administrativ și managementul financiar.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Existenţa cursurilor de perfecţionare în managementul educaţional (masterate, cursuri CMUS...);- Posibilitatea unor Schimburi de experienţă cu unităţi școlare vecine cu rezultate deosebite.

- Implicarea politicului în numirea echipei manageriale;- Inconsecvenţa sistemului legislativ.

Page 81: Culegere de bune practici.pdf

81

Exemple De Bună Practică

Componenta strategicãVIZIUNEAÎntreaga activitate instructiv – educativă a școlii va fi orientată pe trei

dimensiuni valorice: educaţia formală, educaţia nonformală și educaţia incluzivă, aflate într-o continuă interdependenţă și cu un liant comun: parteneriatul educaţional.

MISIUNEȘcoala noastră asigură condiţii pentru cea mai bună, completă și utilă

dezvoltare în parteneriat și cooperare cu actorii sociali, promovând toleranţă și înţelegere între copii de origine socio-culturală diferită satisfăcând nevoia fiecărui elev de a se simţi competent în a deţine și folosi informaţia, de a fi deschis spre schimbarea și spre respectarea valorilor unei societăţi democratice.

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE1. Stabilizarea personalului didactic în unitatea școlară

Cointeresarea cadrelor didactice din unitate pentru armonizarea intereselor personale cu cele ale unităţii școlare.Implicarea cadrelor didactice în activităţi de formare și de pregătire profesională.

2. Atragerea de fonduri extrabugetare în vederea mansardării podului pentru organizarea Programului „Şcoala mea – a doua casă”

Sensibilizarea potenţialilor furnizori de fonduri extrabugetare pentru obţinerea de resurse financiare.

Cointeresarea comunităţii locale în susţinerea Proiectului „Şcoala mea - a doua casă”.

3. Extinderea colaborării cu Asociaţia de părinţi în vederea asigurării consilierii juridice în domeniul legislaţiei școlare.

Armonizarea intereselor echipei manageriale cu cele ale Asociaţiei de părinţi pentru asigurarea unei consilieri juridice pertinente în domeniul legislaţiei școlare.

Page 82: Culegere de bune practici.pdf

82

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

,Componenta operationalãŢinta strategică 1: Stabilizarea personalului didactic în unitatea şcolară

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILI INDICATORI

Cointeresarea cadrelor didactice

din unitate pentru

armonizarea intereselor personale cu cele ale

unităţii școlare

„Ne mândrim cu ei! ”a. Publicarea de articole ale profesorilor și despre profesori în revista școlii, pe site-ul școlii și în reviste de specialitate.

- Umane: echipa de redactare a revistei școlii, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 200 lei;- Informaţionale: legislatie.

lunar

- Redactorul Șef al revistei școlii;- Informaticianul;- Responsabilul CEAC;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Minim două articole publicate pe semestru în revista școlii;- Cel puţin o apariţie lunară pe site-ul școlii.

b. Iniţierea și derularea concursului „Profesorul lunii”

- Umane: echipa de redactare a revistei școlii, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 400 lei;- Informaţionale: legislatie.

lunar

- Consiliul de Administraţie;- Informaticianul;- Responsabilul CEAC;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Obţinerea de fonduri (400 lei/lună) pentru concursul „Profesorul lunii” prin sponsorizare din partea asociaţiei de părinţi.

„După muncă şi răsplată!”a: Includerea în norma didactică a activităţilor susţinute în cadrul Programului „Şcoala după Şcoală”.

- Umane: cadrele didactice;- Materiale: consumabile;- Financiare: 20 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; - Autorităţi: asociaţia de părinţi.

lunar- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Scăderea fluctuaţiei personalului didactic cu 35% faţă de anul școlar trecut.

b. Sprijin material acordat cadrelor didactice implicate in Programul „Şcoala după Şcoală” prin intermediul Asociaţiei de părinţi.

- Umane: CA, cadrele didactice premiate, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile;- Financiare: 500 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; - Autorităţi: asociaţia de părinţi.

lunar- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Responsabilul ec. financiar.

- Obţinerea de fonduri extrabugetare (500 lei/lună) pentru materialele folosite în activităţile desfășurate în Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin intermediul asociaţiei de părinţi.

Implicarea cadrelor

didactice în activităţi de formare și

de pregătire profesională

„Ai carte, ai parte !”

a. Elaborarea programului de formare a cadrelor diadctice.

- Umane: CA și CP;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 10 lei;- Curriculare: , oferta CCD- IS;- Informaţionale: site-urile CCD-IS; -Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local

sept-octombrie

- Responsabilul Comisiei de Formare continuă;- Consiliul de Administraţie;- Comisia CEAC.

- Aprobarea în CA, până la data de ............ a listei programelor de formare propuse pentru finanţare în anul școlar... și a beneficiarilor acestora.

b. Prevederea de fonduri pentru activitatea de formare in bugetul școlii

- Umane: CA și CP;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;-Financiare: 10 lei;- Curriculare: oferta CCD- IS;- Informaţionale: site-urile CCD-IS; - Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local

octombrie

- Directorul;- Consiliul de Administraţie;- Asociaţia de părinţi;- Consiliul local.

- Cuprinderea în bugetul școlii a fondurilor necesare pentru cursuri de formare și de perfecţionare a unui număr de... cadre didactice.

c. Înscrierea la cursuri și activităţi de pregătire profesională a cadrelor didactice care trebuie stabilizate

- Umane: cadrele didactice, CCD- IS-ul, secretara;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 10 lei;- Curriculare: oferta CCD- IS;- Informaţionale: site-urile CCD-IS; - Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local

octombrie- Responsabilul Comisiei de Formare continuă;- Cadrele didactice implicate.

- Înscrierea unui număr de ... cadre didactice la programele de formare aprobate...

Page 83: Culegere de bune practici.pdf

83

Exemple De Bună Practică

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILI INDICATORI

Cointeresarea cadrelor didactice

din unitate pentru

armonizarea intereselor personale cu cele ale

unităţii școlare

„Ne mândrim cu ei! ”a. Publicarea de articole ale profesorilor și despre profesori în revista școlii, pe site-ul școlii și în reviste de specialitate.

- Umane: echipa de redactare a revistei școlii, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 200 lei;- Informaţionale: legislatie.

lunar

- Redactorul Șef al revistei școlii;- Informaticianul;- Responsabilul CEAC;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Minim două articole publicate pe semestru în revista școlii;- Cel puţin o apariţie lunară pe site-ul școlii.

b. Iniţierea și derularea concursului „Profesorul lunii”

- Umane: echipa de redactare a revistei școlii, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 400 lei;- Informaţionale: legislatie.

lunar

- Consiliul de Administraţie;- Informaticianul;- Responsabilul CEAC;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Obţinerea de fonduri (400 lei/lună) pentru concursul „Profesorul lunii” prin sponsorizare din partea asociaţiei de părinţi.

„După muncă şi răsplată!”a: Includerea în norma didactică a activităţilor susţinute în cadrul Programului „Şcoala după Şcoală”.

- Umane: cadrele didactice;- Materiale: consumabile;- Financiare: 20 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; - Autorităţi: asociaţia de părinţi.

lunar- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Scăderea fluctuaţiei personalului didactic cu 35% faţă de anul școlar trecut.

b. Sprijin material acordat cadrelor didactice implicate in Programul „Şcoala după Şcoală” prin intermediul Asociaţiei de părinţi.

- Umane: CA, cadrele didactice premiate, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile;- Financiare: 500 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; - Autorităţi: asociaţia de părinţi.

lunar- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Responsabilul ec. financiar.

- Obţinerea de fonduri extrabugetare (500 lei/lună) pentru materialele folosite în activităţile desfășurate în Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin intermediul asociaţiei de părinţi.

Implicarea cadrelor

didactice în activităţi de formare și

de pregătire profesională

„Ai carte, ai parte !”

a. Elaborarea programului de formare a cadrelor diadctice.

- Umane: CA și CP;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 10 lei;- Curriculare: , oferta CCD- IS;- Informaţionale: site-urile CCD-IS; -Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local

sept-octombrie

- Responsabilul Comisiei de Formare continuă;- Consiliul de Administraţie;- Comisia CEAC.

- Aprobarea în CA, până la data de ............ a listei programelor de formare propuse pentru finanţare în anul școlar... și a beneficiarilor acestora.

b. Prevederea de fonduri pentru activitatea de formare in bugetul școlii

- Umane: CA și CP;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;-Financiare: 10 lei;- Curriculare: oferta CCD- IS;- Informaţionale: site-urile CCD-IS; - Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local

octombrie

- Directorul;- Consiliul de Administraţie;- Asociaţia de părinţi;- Consiliul local.

- Cuprinderea în bugetul școlii a fondurilor necesare pentru cursuri de formare și de perfecţionare a unui număr de... cadre didactice.

c. Înscrierea la cursuri și activităţi de pregătire profesională a cadrelor didactice care trebuie stabilizate

- Umane: cadrele didactice, CCD- IS-ul, secretara;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 10 lei;- Curriculare: oferta CCD- IS;- Informaţionale: site-urile CCD-IS; - Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local

octombrie- Responsabilul Comisiei de Formare continuă;- Cadrele didactice implicate.

- Înscrierea unui număr de ... cadre didactice la programele de formare aprobate...

Page 84: Culegere de bune practici.pdf

84

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Ţinta strategică 2: Atragerea de fonduri extrabugetare în vederea mansardării podului pentru organizarea Programului „Şcoala mea – a doua casă”

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILI INDICATORI

Sensibilizarea potenţialilor

furnizori de fonduri

extrabugetare pentru

obţinerea de resurse financiare

„Ajută-ne şi te ajutăm! ”a. Informarea agenţilor economici din zonă, referitor la intenţia de mansardare a podului.

- Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii școlii, reprezentanţii agenţilor economici, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 100 lei;- Informaţionale: legislaţie.

septembrie- octombrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţi ai agenţilor economici; -Președintele asociaţiei de părinţi.

- Postarea pe site-ul școlii a intenţiei de mansardare a podului până la data de .....

b. Identificarea posibililor investitori

- Umane: comisia de atragere de fonduri extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec. financiar, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 50 lei;- Informaţionale: legislatie; - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul local,

noiembrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţii agenţilor economici;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Redactarea a cel puţin 5 scrisori de intenţie pentru 5 agenţi economici din zonă până la data de.....- Realizarea a cel puţin 5 întâlniri cu reprezentanţi ai agenţilor economici până la data de...

c. Selectarea propunerilor

-Umane: comisia de atragere de fonduri extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec. financiar, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; -Financiare: 50 lei;- Informaţionale: legislatie; -Autorităţi: Asociaţia de părinţi.

decembrie -ianuarie

- Managerul unităţii ;- Responsabilul ec. financiar;- Președintele asociaţiei de părinţi.

Încheierea contractelor de sponsorizare pentru suma de ... lei, până la data de...

Cointeresarea comunităţii

locale în susţinerea Proiectului

„Şcoala mea - a doua casă”

„Împreună suntem mai puternici”a. Formarea unei echipe comune, școală-potenţial sponsor, care să înceapă evaluarea cheltuielilor pe care le presupune proiectul.

- Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile;- Financiare: 20 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; -Autorităţi: Asociaţia de părinţi, C l.

februarie

- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Reprezentantul legal al agentului economic;- Responsabil ec. financiar.

- Aprobarea în ședinţa de lucru a C.A. din data de ...... a componenţei echipei care va evalua cheltuielile proiectului.

b. Stabilirea responsabilităţilor în întocmirea proiectului și a devizului.

- Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile;- Financiare: 100 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, - Consiliul local.

martie

- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Responsabilul ec. financiar.- Consiliul local.

- Obţinerea de fonduri extrabugetare (500 lei/lună) pentru materialele folosite în activităţile desfășurate în Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin intermediul asociaţiei de părinţi.

c. Întocmirea devizului și elaborarea proiectului.

Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, planuri și devize;- Financiare: 10000 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; -Autorităţi: firme specializate, Asociaţia de părinţi, Consiliul local.

aprilie-iunie

- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Responsabilul ec. financiar.- Consiliul local.

- Prezentarea machetei și a devizului proiectului în C.A. până la data de ............

Page 85: Culegere de bune practici.pdf

85

Exemple De Bună Practică

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILI INDICATORI

Sensibilizarea potenţialilor

furnizori de fonduri

extrabugetare pentru

obţinerea de resurse financiare

„Ajută-ne şi te ajutăm! ”a. Informarea agenţilor economici din zonă, referitor la intenţia de mansardare a podului.

- Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii școlii, reprezentanţii agenţilor economici, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; - Financiare: 100 lei;- Informaţionale: legislaţie.

septembrie- octombrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţi ai agenţilor economici; -Președintele asociaţiei de părinţi.

- Postarea pe site-ul școlii a intenţiei de mansardare a podului până la data de .....

b. Identificarea posibililor investitori

- Umane: comisia de atragere de fonduri extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec. financiar, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 50 lei;- Informaţionale: legislatie; - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul local,

noiembrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţii agenţilor economici;- Președintele asociaţiei de părinţi.

- Redactarea a cel puţin 5 scrisori de intenţie pentru 5 agenţi economici din zonă până la data de.....- Realizarea a cel puţin 5 întâlniri cu reprezentanţi ai agenţilor economici până la data de...

c. Selectarea propunerilor

-Umane: comisia de atragere de fonduri extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec. financiar, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă; -Financiare: 50 lei;- Informaţionale: legislatie; -Autorităţi: Asociaţia de părinţi.

decembrie -ianuarie

- Managerul unităţii ;- Responsabilul ec. financiar;- Președintele asociaţiei de părinţi.

Încheierea contractelor de sponsorizare pentru suma de ... lei, până la data de...

Cointeresarea comunităţii

locale în susţinerea Proiectului

„Şcoala mea - a doua casă”

„Împreună suntem mai puternici”a. Formarea unei echipe comune, școală-potenţial sponsor, care să înceapă evaluarea cheltuielilor pe care le presupune proiectul.

- Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile;- Financiare: 20 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; -Autorităţi: Asociaţia de părinţi, C l.

februarie

- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Reprezentantul legal al agentului economic;- Responsabil ec. financiar.

- Aprobarea în ședinţa de lucru a C.A. din data de ...... a componenţei echipei care va evalua cheltuielile proiectului.

b. Stabilirea responsabilităţilor în întocmirea proiectului și a devizului.

- Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile;- Financiare: 100 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, - Consiliul local.

martie

- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Responsabilul ec. financiar.- Consiliul local.

- Obţinerea de fonduri extrabugetare (500 lei/lună) pentru materialele folosite în activităţile desfășurate în Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin intermediul asociaţiei de părinţi.

c. Întocmirea devizului și elaborarea proiectului.

Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, planuri și devize;- Financiare: 10000 lei;- Curriculare: ghiduri/metodologii;- Informaţionale: site-uri de specialitate; -Autorităţi: firme specializate, Asociaţia de părinţi, Consiliul local.

aprilie-iunie

- Directorul;- Președintele asociaţiei de părinţi;- Responsabilul ec. financiar.- Consiliul local.

- Prezentarea machetei și a devizului proiectului în C.A. până la data de ............

Page 86: Culegere de bune practici.pdf

86

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILI INDICATORI„Daţi un leu pentru podul meu!”

a. Informarea comunităţii locale cu privire la intenţia de mansardare a podului

-Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii școlii, reprezentanţii comunităţii locale, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 100 lei;- Informaţionale: legislatie.

septembrie- octombrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţi ai agenţilor economici; -Președintele asociaţiei de părinţi.

- Tipărirea/distribuirea a 100 de pliante care promovează proiectul.

b. Identificarea organizaţiilor și asociaţilor care doresc să se implice în proiectul de mansardare a podului

- Umane: comisia de atragere de fonduri extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec. financiar, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 50 lei;- Informaţionale: legislatie; - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul local.

noiembrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţii agenţilor economici;- Președintele asociaţiei de părinţi; - Consiliul local

- Alcătuirea unei liste cu potenţialii parteneri.

„De ce un «pod» nou?”

a. Popularizarea necesităţii proiectului pentru comunitate

- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul șef al unui ziar local, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;- Financiare: 400 lei;- Informaţionale: site-uri de specialitate.

lunar

- Responsabilul comisie de promovare a școlii;- Redactorul șef al unui ziar local;- Consiliul local.

- Realizarea unui pop-up publicitar pe site-ul Primariei;- Prezentare virtuală 3D a proiectului pe site-ul școlii și actualizarea lunară a acesteia.

„Haideţi şi voi în «pod» cu noi!”

a. Realizarea parteneriatelor Școală - Comunitate

- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul sef al unui ziar local, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;- Financiare: 100 lei;-Informaţionale: site-uri de specialitate.

pe tot parcursul proiectului

- Responsabilul comisie de promovare a școlii.

- Încheierea a cel puţin 3 parteneriate cu comunitatea pe parcursul anului școlar.

b. Promovarea partenerilor

- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul șef al unui ziar local, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;- Financiare: 400 lei;-Informaţionale: site-uri de specialitate.

lunar

- Responsabilul comisiei de promovare a școlii;- Informaticianul;- Redactorul șef al unui ziar local;- Consiliul local.

- Postarea numelor partenerilor și gradul lor de implicare pe site-ul școlii, într-un ziar local și în revista școlii.

Page 87: Culegere de bune practici.pdf

87

Exemple De Bună Practică

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE RESPONSABILI INDICATORI„Daţi un leu pentru podul meu!”

a. Informarea comunităţii locale cu privire la intenţia de mansardare a podului

-Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii școlii, reprezentanţii comunităţii locale, asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 100 lei;- Informaţionale: legislatie.

septembrie- octombrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţi ai agenţilor economici; -Președintele asociaţiei de părinţi.

- Tipărirea/distribuirea a 100 de pliante care promovează proiectul.

b. Identificarea organizaţiilor și asociaţilor care doresc să se implice în proiectul de mansardare a podului

- Umane: comisia de atragere de fonduri extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec. financiar, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;- Financiare: 50 lei;- Informaţionale: legislatie; - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul local.

noiembrie

- Managerul unităţii;- Reprezentanţii agenţilor economici;- Președintele asociaţiei de părinţi; - Consiliul local

- Alcătuirea unei liste cu potenţialii parteneri.

„De ce un «pod» nou?”

a. Popularizarea necesităţii proiectului pentru comunitate

- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul șef al unui ziar local, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;- Financiare: 400 lei;- Informaţionale: site-uri de specialitate.

lunar

- Responsabilul comisie de promovare a școlii;- Redactorul șef al unui ziar local;- Consiliul local.

- Realizarea unui pop-up publicitar pe site-ul Primariei;- Prezentare virtuală 3D a proiectului pe site-ul școlii și actualizarea lunară a acesteia.

„Haideţi şi voi în «pod» cu noi!”

a. Realizarea parteneriatelor Școală - Comunitate

- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul sef al unui ziar local, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;- Financiare: 100 lei;-Informaţionale: site-uri de specialitate.

pe tot parcursul proiectului

- Responsabilul comisie de promovare a școlii.

- Încheierea a cel puţin 3 parteneriate cu comunitatea pe parcursul anului școlar.

b. Promovarea partenerilor

- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul șef al unui ziar local, informaticianul;- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;- Financiare: 400 lei;-Informaţionale: site-uri de specialitate.

lunar

- Responsabilul comisiei de promovare a școlii;- Informaticianul;- Redactorul șef al unui ziar local;- Consiliul local.

- Postarea numelor partenerilor și gradul lor de implicare pe site-ul școlii, într-un ziar local și în revista școlii.

Page 88: Culegere de bune practici.pdf

88

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

4. EVALUARE EXTERNĂ ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ , ME, ARACIP

ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE

1. Disciplinele opţionale realizate în urma chestionării elevilor și părinţilor

Director- comisia pentru asigurarea și evaluarea calităţii, șefii comisiilor și catedrelor

- la finalul acţiunii - în baza de date a școlii- chestionare, - fișe de apreciere,- fișe de analiză a documentelor

2. Creșterea calităţii procesului de predare – învăţare reflectată în rezultatele elevilor

Responsabil CEAC

- comisia pentru asigurarea și evaluarea calităţii, șefii comisiilor și catedrelor

- semestrial - în baza de date a școlii - analize, statistici

3. Situaţia spaţiilor de învăţământ și a clădirilor școlare

Director- comisia pentru asigurarea și evaluarea calităţii

- semestrial - în baza de date a școlii - analize, rapoarte

4. Proiecte de parteneriat realizateCoordonator proiecte și programe

- responsabil cu proiecte și programe educaţionale

- semestrial - în baza de date a școlii - analize

5. Realizări ale școlii reflectate în mass media locală și naţională

Responsabil munca educativă

- responsabil cu promovarea școlii - lunar - în baza de date a școlii - statistici, rapoarte

1. b. MONITORIZAREA INTERNĂ: CEAC – prin RAEI

2. MONITORIZARE EXTERNĂ - ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ/ISMb , ME, ARACIP

3. EVALUARE INTERNĂ

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI 1. a. MONITORIZAREA INTERNĂ: managerul unităţii

ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE

1. Elaborarea și afișarea proiectului de dezvoltare instituţională

Director- șefii comisiilor și catedrelor;- comisia pentru evaluarea și asigurarea calităţii;

septembrie - produsul final - fișă de apreciere

2. Curriculum la Decizia Școlii: proiectare și aplicare

Director - șefii comisiilor și catedrelor noiembrie - proiect CDȘ - fișe de evaluare

3. Înscrierea la cursuri de formare Director - responsabil de formare continuăpe parcursul

derulării proiectului

- în baza de date a școlii - liste de prezenţă la cursuri

4. Starea de funcţionalitate a clădirii

director- învăţători, diriginţi, elevi, personal administrativ

săptămânal - registrul de evidenţă a reparaţiilor - analize, rapoarte

5. Proiecte de parteneriat în derulare sau în pregătire

Coordonator proiecte și programe

- responsabil cu proiecte și programe educaţionale și cadrele didactice

lunar - în baza de date a școlii - analize, fișe de evaluare

6. Imaginea școlii reflectată în mass-media

Responsabil munca educativă

- responsabil cu promovarea imaginii școlii

săptămânal - în baza de date a școlii - situaţii statistice

Page 89: Culegere de bune practici.pdf

89

Exemple De Bună Practică

ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE

1. Disciplinele opţionale realizate în urma chestionării elevilor și părinţilor

Director- comisia pentru asigurarea și evaluarea calităţii, șefii comisiilor și catedrelor

- la finalul acţiunii - în baza de date a școlii- chestionare, - fișe de apreciere,- fișe de analiză a documentelor

2. Creșterea calităţii procesului de predare – învăţare reflectată în rezultatele elevilor

Responsabil CEAC

- comisia pentru asigurarea și evaluarea calităţii, șefii comisiilor și catedrelor

- semestrial - în baza de date a școlii - analize, statistici

3. Situaţia spaţiilor de învăţământ și a clădirilor școlare

Director- comisia pentru asigurarea și evaluarea calităţii

- semestrial - în baza de date a școlii - analize, rapoarte

4. Proiecte de parteneriat realizateCoordonator proiecte și programe

- responsabil cu proiecte și programe educaţionale

- semestrial - în baza de date a școlii - analize

5. Realizări ale școlii reflectate în mass media locală și naţională

Responsabil munca educativă

- responsabil cu promovarea școlii - lunar - în baza de date a școlii - statistici, rapoarte

ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE

1. Elaborarea și afișarea proiectului de dezvoltare instituţională

Director- șefii comisiilor și catedrelor;- comisia pentru evaluarea și asigurarea calităţii;

septembrie - produsul final - fișă de apreciere

2. Curriculum la Decizia Școlii: proiectare și aplicare

Director - șefii comisiilor și catedrelor noiembrie - proiect CDȘ - fișe de evaluare

3. Înscrierea la cursuri de formare Director - responsabil de formare continuăpe parcursul

derulării proiectului

- în baza de date a școlii - liste de prezenţă la cursuri

4. Starea de funcţionalitate a clădirii

director- învăţători, diriginţi, elevi, personal administrativ

săptămânal - registrul de evidenţă a reparaţiilor - analize, rapoarte

5. Proiecte de parteneriat în derulare sau în pregătire

Coordonator proiecte și programe

- responsabil cu proiecte și programe educaţionale și cadrele didactice

lunar - în baza de date a școlii - analize, fișe de evaluare

6. Imaginea școlii reflectată în mass-media

Responsabil munca educativă

- responsabil cu promovarea imaginii școlii

săptămânal - în baza de date a școlii - situaţii statistice

Page 90: Culegere de bune practici.pdf

90

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

DIAGNOZĂ

PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI: 2012 - 2016

PREZENTARE GENERALĂ:• școala e poziţionată în zona centrală a orașului ........ ;• înfiinţată în anul 1960 ca școală de fete, devine școală mixtă în anul

1973;• clădire de patrimoniu;• spaţii școlare: 28 săli de clasă; 4 laboratoare (biologie, fizică, chimie,

informatică, AEl); 2 cabinete ( metodic și de limba engleză); o sală de sport și un teren de sport; un cabinet de consiliere psihopedagogică; o bibliotecă; un cabinet medical; un cabinet stomatologic; o sală de festivităţi;

• funcţionarea în două schimburi:a. învăţământ preșcolar (din anul 2009), 4 grupe- 80 de copii;b. învăţământ primar: 23 clase – 510 elevi;c. învăţământ gimnazial: 20 clase – 600 elevi.

• 75 cadre didactice calificate; 5 persoane-personal didactic auxiliar; 12 persoane – personal nedidactic;

• formă de proprietate: publică, de interes naţional și local;• limba de predare: limba română;• cultura organizaţională e bine definită, școala având siglă proprie,

uniformă personalizată, ecuson, imn, ziua școlii, pagină web.

6.6 PDI unitate gimnazială

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ Şcoala Gimnazială „E.V.”

Page 91: Culegere de bune practici.pdf

91

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTELCONTEXTUL CONTEXT LOCAL

POLITIC

- În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile și strategia elaborată de Ministerul Educaţiei naţionale urmăresc reconstrucţia, eficientizarea, recredibilizarea învăţământului preuniversitar și implementarea unui nou cadru legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea și coerenţa sistemului de învăţământ; - Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective prioritare: îmbunătăţirea calităţii și eficienţei procesului de educaţie și de formare profesională, facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie și formare profesională; conceperea unui curriculum pentru învăţământul preuniversitar centrat pe competenţe; reforma practicilor de evaluare; accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii; reforma educaţiei timpurii și dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii; reforma structurală în domeniul resursei umane implicate în educaţie; compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne și cu Cadrul European al Calificărilor;- Obiectivele propuse de școală se încadrează în sistemul de politici educaţionale la nivel naţional și local , care au ca principal scop formarea elevilor în spiritul valorilor universale: adevăr, dreptate, libertate, cooperare comunitate – școală, toleranţă indiferent de etnie, religie și stare socială.

ECONOMIC

– Economia zonei: zonă dezvoltată, în proces de tranziţie;– Indicatori economici: rata de ocupare a populaţiei la nivelul localităţii: 24,9%; rata șomajului: 3,5%;– gestionarea eficientă a fondurilor de la bugetul local;– Atragerea de resurse extrabugetare.

SOCIAL

- Potenţialul intelectual și cognitiv al celor mai mulţi dintre elevi este bun sau foarte bun, iar motivaţia învăţării este cel puţin acceptabilă la majoritatea elevilor;

- Majoritatea elevilor provine din familii organizate, cu venituri peste medie.

TEHNOLOGIC

- Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoașterii, a globalizării informaţiilor și a generalizării tehnologiilor avansate presupune utilizarea maximală a resurselor IT de care dispun unităţile școlare. Prin programul SEI s-a realizat dotarea unităţilor școlare liceale și gimnaziale cu reţele de calculatoare performante conectate la internet, implementarea AEl, instruirea profesorilor în utilizarea softului educaţional; - Sprijinul Ministerului Educaţiei naţionale acordat unităţilor școlare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă, indiscutabil, un punct forte în această direcţie. Posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar; - Clădire funcţională – dotări și utilităţi necesare desfășurării procesului de învăţare.

Page 92: Culegere de bune practici.pdf

92

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Oferta curriculară motivantă prin CDȘ (valorificarea abilităţilor individuale, motivare pentru învăţare);- Activităţii extracurriculare/ extrașcolare multiple;- Programe de învăţare remedială/de pregătire suplimentară (examene, concursuri școlare);- Rezultate bune/foarte bune la examene/olimpiade/ concursuri;- Material curricular variat (auxiliare, manuale, ghiduri de aplicare, softuri educaţionale); - Infiinţarea unui centru de excelenţă.

- Insuficient valorificată platforma AEl;- Realizare insuficientă a cerinţelor practic-aplicative cuprinse în programele școlare la unele discipline de învăţâmânt.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa partenerilor externi dispuși să participe la proiecte comune;- Existenţa manualelor alternative.

- lipsa resurselor pentru activităţile de dezvoltare curriculară.

ECOLOGIC- legislaţia pentru protecţia mediului înconjurător;- Amploarea programelor de protejare și conservare a mediului natural;- Condiţii optime (igienă personală și protecţie a mediului).

LEGISLATIV

Strategiile, documentele de politici educaţionale și normele juridice care reglementează învăţământul preuniversitar sunt următoarele:- legea Educaţiei naţionale nr.1 publicată în M.O. nr. 18 / 10.01.2011;- Programul naţional de guvernare 2009/2012, guvernul României;- Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii educaţiei nr.75/12.07.2005;- Ordinul .M.Ed.C.T. 1409 /29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei M.Ed.C.T. privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar.

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Dotarea unităţii școlare cu echipament informatic performant în laboratoare;- Atragerea resurselor extrabugetare;- Realizarea unui proiect de buget adaptat nevoilor școlii;- Premierea elevilor/cadrelor didactice cu rezultate la etapele naţionale/internaţionale ale olimpiadelor/concursuri școlare.

- Resurse financiare insuficiente pentru motivarea cadrelor didactice;- Fonduri insuficiente pentru modernizarea dotării sălilor de clasă și a cabinetelor cu mijloace de învăţământ performante;- Fond de carte insuficient al bibliotecii școlii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Identificarea de noi resurse extrabugetare (agenţi ecomomici, Ong-uri, etc);- Programe guvernamentale/ ale Consiliului local (burse, rechizite școlare, ,,Cornul și laptele”, Euro 200)/proiecte cofinanţate.

- Modificări ale legislaţiei (normare-salarii).

Page 93: Culegere de bune practici.pdf

93

Exemple De Bună Practică

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Cadre didactice cu o bună pregătire profesională și managerială, calificate 100% (titulari -70%, suplinitori -30%);- număr mare de cadre didactice cu grade didactice: I- 56%, II- 20%, def.- 15%, deb. -9%);- număr mare de formatori (6), metodiști (11), mentori (4);- număr mare de cadre didactice participante la stagii de formare;- Existenţa unor cadre didactice – autori de materiale auxiliare, manuale, mijloace de învăţâmânt omologate ME;- Existenţa în unitatea școlară a unui consilier psihopedagogic bine pregătit, implicat, responsabil.

- Slaba implicare a unor cadre didactice în îndeplinirea sarcinilor la nivelul comisiilor metodice/de lucru;- Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice;- Scăderea motivaţiei/interesului pentru activităţile profesionale în contextul socio-economic actual.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Programe diversificate de formare oferite de ISJ și CCD;- Existenţa unor schimburi de bune practici între școli similare din mediul urban și rural; - Profesionalizarea carierei manageriale prin înfiinţarea corpului naţional de experţi în management educaţional.

- lipsa de stabilitate pe post a profesorilor suplinitori.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Colaborarea bună a școlii cu familia (participare la ședinţe, consultaţii, consiliere psihopedagogică, activităţi extrașcolare, etc.);- Exitenţa unor parteneriate cu alte unităţi școlare , ME/ISMb/ISJ/ instituţii (Poliţie, Cl, biserică, ISU, instituţii culturale etc.)/Ong-uri;- Existenţa unor parteneriate cu trusturi de presă, pentru promovarea imaginii școlii în mass-media.

- Insuficienta conștientizare (din partea unor părinţi) a rolului de parteneri în procesul instructiv-educativ.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Disponibilitatea și responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul școlii;- Existenţa legislaţiei care reglementează relaţia școală-comunitate.

- Agravarea problemelor sociale/economice /educaţionale în rândul unor familii, cu efecte negative asupra comportamentului, frecvenţei școlare, rezultatelor elevilor.

Page 94: Culegere de bune practici.pdf

94

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

MANAGEMENTUL UNITĂŢIIPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Intocmirea documentelor manageriale la nivelul școlii conform legislaţiei în vigoare (Program managerial, Fișele posturilor, Fișele de evaluare a personalului didactic/didactic auxiliar , decizii, etc.);- Adaptabilitate la situaţii variate, neprevăzute pentru rezolvarea operativă a problemelor educaţionale;- gestionarea în bune condiţii a documentelor școlare cu regim special și a patrimoniului școlii;- Crearea unei baze de date utile actului managerial;- gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii și delegare de reponsabilităţi.

- Absenţa unor proceduri operaţionale pentru unele activităţi profesionale /administrative.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa unor programe de formare în domeniul managementului instituţional oferite de ISJ/ISMb, CCD, universităţi;- legislaţie adecvată privind sprijinirea actului decizional de către instituţii abilitate /Poliţie, Cl).

- Escaladarea fenomenelor antisociale generate de factori economici, sociali, etc. ce îngreunează actul decizional.

Componenta strategicãMISIUNEA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE: ne dorim ca școala noastră să devină un centru de elită atât în privinţa

resurselor educaţionale cât și a serviciilor pe care le oferă beneficiarilor săi direcţi și indirecţi.

Eforturile noastre urmăresc oferirea unui climat educaţional deschis, bazat pe performanţă, cooperare, încurajarea iniţiativei individuale și a inovaţiei didactice, oferirea de șanse egale și de oportunităţi concrete pentru dezvoltarea individuală a fiecărui copil.

Deviza:„Şcoala trebuie să

urmărească tot timpul ca tânărul să

părăsească băncile ei nu ca specialist, ci

ca o personalitate armonioasă.”

(Albert Einstein)

Page 95: Culegere de bune practici.pdf

95

Exemple De Bună Practică

ŢINTE STRATEGICEOPŢIUNI

STRATEGICEOBIECTIVE

Optimizarea actului de predare-învăţare- evaluare prin activităţi specifice, în vederea creșterii atractivităţii activităţilor școlare

Implicarea elevilor în programe de învăţare personalizate

O1: Formarea adecvată a cadrelor didactice în domeniul metodelor activ-paticipative, centrate pe elev;

O2: Formarea cadrelor didactice în vederea accesării platformelor educaţionale și a utilizării acestora în procesul instructiv-educativ;

O3: Implicarea elevilor în programe de învăţare remedială/ obţinere a performanţei/ participare la un centru de excelenţă, în funcţie de particularităţile lor de vârstă și individuale.

Modernizarea bazei materiale a școlii, în vederea adecvării la opţiunile curriculare în conformitate cu noua metodologie de predare – învăţare – evaluare

Dezvoltarea bazei materiale școlar (cabinete, laboratoare, săli de clasă, bibliotecă) prin modernizarea bazei materiale a școlii, conform cerinţelor curriculare:

O1: Achiziţionarea de mijloace didactice performante (laptopuri, videoproiectoare, table SMART etc.);

O2: Înfiinţarea unui Centru de informare și documentare pentru elevi/cadre didactice/părinţi.

Responsabilizarea părinţilor și a elevilor prin activităţi comune școală-familie-comunitate locală

Iniţierea a cel puţin două programe educaţionale în vederea dezvoltării relaţiilor școală-familie-comunitate locală;

O1: Identificarea de parteneri educaţionali pentru realizarea unor proiecte/programe care să vizeze „Şcoala Părinţilor”;

O2: Popularizarea proiectelor/ programelor în care este implicată unitatea școlară în rândul părinţilor și reprezentanţilor comunităţii locale;

O3: Participarea sporită la procesul decizional a reprezenţilor părinţilor, elevilor, Cl și a altor instituţii din comunitate;

O4: Implicarea comunităţii pentru obţinerea statutului de Școală Europeană.

Page 96: Culegere de bune practici.pdf

96

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

,Componenta operationalã

O1: Formarea adecvată a personalului didactic în domeniul metodelor activ-paticipative, centrate pe elev;

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

1. Participarea la activităţi organizate la nivelul școlii (activităţi metodice, ședinţe CP), regional (cercuri pedagogice, sesiuni de comunicări)

Cadrele didactice din școală, profesori metodiști, formatori

Suporturi de curs, ghiduri metodice, chestionare, fișeaparatură audio-video

Resurse bugetare/extrabugetare

anual Responsabil dezvoltare profesională, responsabili comisii metodice, director adjunct, formatori

Cel puţin 75% din personalul didactic invitat participă la fiecare activitate metodică

Obţinerea a cel puţin 20 de credite/ 100 de ore formare pentru fiecare cadru didactic, până la sfârșitul anului școlar.

2. Aplicarea competenţelor dobândite în lecţii demonstrative la nivelul comisiilor metodice

Dadrele didactice din școală, elevi

Materiale didactice,aparatură audio-video/ instrumente TIC, fișe de evaluare

Resurse extrabugetare

semestrial Responsabili comisii metodice,Director adjunct

Cel puţin 25 de elevi participanţi/ activitate

Cel puţin 3 activităţi/ arie curriculară, realizate până la data de...

O2: Formarea cadrelor didactice în vederea accesării platformelor educaţionale şi a utilizării acestora în procesul instructiv-educativ;

Ţinta strategică: Optimizarea actului de predare - învăţare - evaluare prin activităţi specifice, în vederea creșterii atractivităţii activităţilor școlare:

3. Participarea la cursuri de formare (la nivelul școlii/ CCD/ SIVECO etc.)

Cadrele didactice din școală, formatori

Reţeaua de calculatoare conectată la Internet, suporturi de curs, softuri educaţionale

Resurse extrabugetare

Programe cofinanţate

anual

lunar

Responsabil dezvoltare profesională

Analistul-programator al școlii,formatori

Cel puţin 50% din personalul didactic participă, în anul școlar curent, la programe de formare în domeniul TIC

Fiecare cadru didactic participant a obţinut certificat de absolvire cu cel puţin 7 credite/ 10 ore formare

4. Aplicarea de programe specifice în care să se realizeze activităţi didactice bazate pe accesarea platformelor educaţionale

Cadrele didactice din școală, elevi

Materiale didactice,aparatură audio-video/ instrumente TIC, fișe de evaluare

Resurse extrabugetare

semestrial Cadre didactice Analistul-programator al școlii

Cel puţin 50% din personalul didactic vor utiliza platforma AEl în procesul instructiv-educativ până la sfârșitul anului școlarRealizarea a cel puţin 10 activităţi didactice / lună, cu utilizarea TIC, de către fiecare cadru didactic participant la programele de formare

Page 97: Culegere de bune practici.pdf

97

Exemple De Bună Practică

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

1. Participarea la activităţi organizate la nivelul școlii (activităţi metodice, ședinţe CP), regional (cercuri pedagogice, sesiuni de comunicări)

Cadrele didactice din școală, profesori metodiști, formatori

Suporturi de curs, ghiduri metodice, chestionare, fișeaparatură audio-video

Resurse bugetare/extrabugetare

anual Responsabil dezvoltare profesională, responsabili comisii metodice, director adjunct, formatori

Cel puţin 75% din personalul didactic invitat participă la fiecare activitate metodică

Obţinerea a cel puţin 20 de credite/ 100 de ore formare pentru fiecare cadru didactic, până la sfârșitul anului școlar.

2. Aplicarea competenţelor dobândite în lecţii demonstrative la nivelul comisiilor metodice

Dadrele didactice din școală, elevi

Materiale didactice,aparatură audio-video/ instrumente TIC, fișe de evaluare

Resurse extrabugetare

semestrial Responsabili comisii metodice,Director adjunct

Cel puţin 25 de elevi participanţi/ activitate

Cel puţin 3 activităţi/ arie curriculară, realizate până la data de...

3. Participarea la cursuri de formare (la nivelul școlii/ CCD/ SIVECO etc.)

Cadrele didactice din școală, formatori

Reţeaua de calculatoare conectată la Internet, suporturi de curs, softuri educaţionale

Resurse extrabugetare

Programe cofinanţate

anual

lunar

Responsabil dezvoltare profesională

Analistul-programator al școlii,formatori

Cel puţin 50% din personalul didactic participă, în anul școlar curent, la programe de formare în domeniul TIC

Fiecare cadru didactic participant a obţinut certificat de absolvire cu cel puţin 7 credite/ 10 ore formare

4. Aplicarea de programe specifice în care să se realizeze activităţi didactice bazate pe accesarea platformelor educaţionale

Cadrele didactice din școală, elevi

Materiale didactice,aparatură audio-video/ instrumente TIC, fișe de evaluare

Resurse extrabugetare

semestrial Cadre didactice Analistul-programator al școlii

Cel puţin 50% din personalul didactic vor utiliza platforma AEl în procesul instructiv-educativ până la sfârșitul anului școlarRealizarea a cel puţin 10 activităţi didactice / lună, cu utilizarea TIC, de către fiecare cadru didactic participant la programele de formare

Page 98: Culegere de bune practici.pdf

98

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

O3: Implicarea elevilor în programe de învăţare remedială/ obţinere a performanţei/ participare la un centru de excelenţă, în funcţie de particularităţile lor de vârstă şi individuale.

Ţinta strategică: Modernizarea bazei materiale a școlii în vederea adecvării la opţiunile curriculare în conformitatete cu noua metodologie de predare – învăţare – evaluare:

O1: Dotarea cu mijloace didactice performante (laptopuri, videoproiectoare, table SMART etc.);

Nr. crt.

Activităţi Resurse Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

5. Infiinţarea și funcţionarea unui centru de excelenţă în școală pentru desfășurarea activităţilor de pregătire a elevilor performanţi la nivelul judeţului

Profesori de specialitate din școală/ judeţDirectoriInspectori

Chestionare,pliante de popularizareregulamentesuport de cursprograme școlare specifice

Resurse bugetare/extrabugetare

octombrie

(înfiinţare)

Activităţi

bilunare

Directori,Responsabili comisii metodice,Metodiști,inspectori

Participarea a cel puţin 20% dintre elevii școlii la cel puţin o activitate a centrului de excelenţă, în fiecare lună.

Cel puţin 25% dintre profesorii școlii participă, în echipa de formatori la cel puţin o activitate a centrului de excelenţă, în fiecare lună.

Creșterea cu 25% a numărului de premii obţinute de elevi la concursuri (faza naţională) până la sfârșitul anului școlar

O2: Înfiinţarea unui Centru de informare şi documentare pentru elevi/cadre didactice/părinţi.

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare1. Elaborarea unei proceduri pentru

a stabili necesarul de aparate și echipamente

Responsabil colective metodice, diriginţi,

Consiliul reprez. al părinţilor, reprez. Cl

Cataloage de produse, mijloace de învăţământ, oferte ale furnizorilor

Fonduri bugetare/Extrabugetare

septembrie DirectorCompartiment contabilitatePreședintele Consiliului reprezentativ al părinţilor, Cl

Echiparea fiecărei săli de clasă cu un calculator și un videoproiector până la sfârșitul anului școlar

2. Identificarea unor modalităţi de achiziţionare; atragerea de fonduri necesare

septembrie -octombrie

3. Achiziţionarea mijloacelor de învăţământ

decembrie-martie

4. Amenajarea unui spaţiu care să asigure condiţiile de funcţionare din punct de vedere ergonomic, tehnic, informaţional.

Responsabil colective metodice,prof. documen-tarist

Echipamente, mijloace didactice audio-video, mobilier, material informaţional

Fonduri bugetare/extrabugetare

octombrie - martie

DirectorCompartiment contabilitatePreședintele Consiliului reprezentativ al părinţilorClDocumentarist

Acordul CA pentru amenajarea centrului de informare și documentare până la sfârșitul lunii octombrie

Cel puţin 75% din totalul cadrelor didactice și 50% elevi din efectivele școlii folosesc, cel puţin de două ori pe săptămână, centrul de informare și documentare în procesul instructiv-educativ.

Page 99: Culegere de bune practici.pdf

99

Exemple De Bună Practică

Nr. crt.

Activităţi Resurse Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

5. Infiinţarea și funcţionarea unui centru de excelenţă în școală pentru desfășurarea activităţilor de pregătire a elevilor performanţi la nivelul judeţului

Profesori de specialitate din școală/ judeţDirectoriInspectori

Chestionare,pliante de popularizareregulamentesuport de cursprograme școlare specifice

Resurse bugetare/extrabugetare

octombrie

(înfiinţare)

Activităţi

bilunare

Directori,Responsabili comisii metodice,Metodiști,inspectori

Participarea a cel puţin 20% dintre elevii școlii la cel puţin o activitate a centrului de excelenţă, în fiecare lună.

Cel puţin 25% dintre profesorii școlii participă, în echipa de formatori la cel puţin o activitate a centrului de excelenţă, în fiecare lună.

Creșterea cu 25% a numărului de premii obţinute de elevi la concursuri (faza naţională) până la sfârșitul anului școlar

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare1. Elaborarea unei proceduri pentru

a stabili necesarul de aparate și echipamente

Responsabil colective metodice, diriginţi,

Consiliul reprez. al părinţilor, reprez. Cl

Cataloage de produse, mijloace de învăţământ, oferte ale furnizorilor

Fonduri bugetare/Extrabugetare

septembrie DirectorCompartiment contabilitatePreședintele Consiliului reprezentativ al părinţilor, Cl

Echiparea fiecărei săli de clasă cu un calculator și un videoproiector până la sfârșitul anului școlar

2. Identificarea unor modalităţi de achiziţionare; atragerea de fonduri necesare

septembrie -octombrie

3. Achiziţionarea mijloacelor de învăţământ

decembrie-martie

4. Amenajarea unui spaţiu care să asigure condiţiile de funcţionare din punct de vedere ergonomic, tehnic, informaţional.

Responsabil colective metodice,prof. documen-tarist

Echipamente, mijloace didactice audio-video, mobilier, material informaţional

Fonduri bugetare/extrabugetare

octombrie - martie

DirectorCompartiment contabilitatePreședintele Consiliului reprezentativ al părinţilorClDocumentarist

Acordul CA pentru amenajarea centrului de informare și documentare până la sfârșitul lunii octombrie

Cel puţin 75% din totalul cadrelor didactice și 50% elevi din efectivele școlii folosesc, cel puţin de două ori pe săptămână, centrul de informare și documentare în procesul instructiv-educativ.

Page 100: Culegere de bune practici.pdf

100

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Ţinta strategică: Responsabilizarea părinţilor și a elevilor prin activităţi comune școală-familie-comunitate locală:

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

1. Identificarea unor parteneri care să se implice activ în proiecte (părinţi, psihologi, reprezentanţi DgASPC, medici, Poliţie, biserică etc.)

Parteneri interni și externi,Consilierul psihopedagog al școliiCoordonatorul de proiecte și programe

Chestionare Resurse bugetare/ extrabugetare

semestrul I Coordonatorul de proiecte și programeConsilierul psihopedagog al școliiDiriginţi,Învăţători

Identificarea și atragerea în fiecare proiect a cel puţin doi parteneri

2. Elaborarea a două proiecte:1.proiectul educaţional„Împreună pentru educaţie”

Echipa de proiectDiriginţiÎnvăţători

Materiale informativeProiectul pe suport letric și electronic,consumabile

Resurse extrabugetare

semestrul I Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

Aprobarea cererii de finanţare, până la data de...

3. 2. Programul interinstitutional (școală – familie – comunitate locală„Oameni pentru viitor”

Echipa de proiectDiriginţiÎnvăţătoriConsilier local

Materiale informativeProiectul pe suport letric și electronic,consumabile

Resurse extrabugetare

semestrul al II-lea

Consilierul psihopedagogic al școliiDiriginţi,ÎnvăţătoriCl

O2: Popularizarea proiectelor/ programelor în care este implicată unitatea şcolară în rândul părinţilor şi reprezentanţilor comunităţii locale;

O1: Identificarea de parteneri educaţionali pentru realizarea unor proiecte/programe care să vizeze „Şcoala Părinţilor”;

4. Popularizarea proiectului/ programului prin : mass-media, site-ul școlii, afișe, pliante, etc.

Echipa de proiectDiriginţiÎnvăţătoriConsilier local

Materiale informative (afișe, pliante, site-ul școlii etc.)

Resurse extrabugetare

permanent Echipa de proiectCoordona-torul de proiecte și programe

-Cel puţin o apariţie pe săptămână în mass-media locală în perioada...-Cel puţin 30 de pliante și 10 afișe distribuite semestrial către...

5. Desfășurarea activităţilor conform graficelor stabilite

Echipa de proiectPărinţi, psihologi, reprezentanţi DgASPC, medici, Poliţie, biserică etc

Planul de acţiuneConsumabileAparatura audio-videoMateriale PPT

Resurse extrabugetare

conform graficului

Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

Participarea a cel puţin 20% dintre părinţi, și 50% din efectivul de elevi, toţi învăţătorii și diriginţii din școală la fiecare dintre activităţile proiectului

6. Realizarea de portofolii/ blog-uri

Echipa de proiectAnalist-programatorul școlii

Jurnale de activitate, PPT,Fotografii,Revistelaptop conectat la InternetPortofolii, blog-uri

Resurse extrabugetare

sfârșitul fiecărui semestru

Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

Realizarea și publicarea în ... /afișarea la... a cel puţin 10 portofolii realizate în atelierele de lucru

Crearea unui blog al proiectului/ programului

Page 101: Culegere de bune practici.pdf

101

Exemple De Bună Practică

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

1. Identificarea unor parteneri care să se implice activ în proiecte (părinţi, psihologi, reprezentanţi DgASPC, medici, Poliţie, biserică etc.)

Parteneri interni și externi,Consilierul psihopedagog al școliiCoordonatorul de proiecte și programe

Chestionare Resurse bugetare/ extrabugetare

semestrul I Coordonatorul de proiecte și programeConsilierul psihopedagog al școliiDiriginţi,Învăţători

Identificarea și atragerea în fiecare proiect a cel puţin doi parteneri

2. Elaborarea a două proiecte:1.proiectul educaţional„Împreună pentru educaţie”

Echipa de proiectDiriginţiÎnvăţători

Materiale informativeProiectul pe suport letric și electronic,consumabile

Resurse extrabugetare

semestrul I Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

Aprobarea cererii de finanţare, până la data de...

3. 2. Programul interinstitutional (școală – familie – comunitate locală„Oameni pentru viitor”

Echipa de proiectDiriginţiÎnvăţătoriConsilier local

Materiale informativeProiectul pe suport letric și electronic,consumabile

Resurse extrabugetare

semestrul al II-lea

Consilierul psihopedagogic al școliiDiriginţi,ÎnvăţătoriCl

4. Popularizarea proiectului/ programului prin : mass-media, site-ul școlii, afișe, pliante, etc.

Echipa de proiectDiriginţiÎnvăţătoriConsilier local

Materiale informative (afișe, pliante, site-ul școlii etc.)

Resurse extrabugetare

permanent Echipa de proiectCoordona-torul de proiecte și programe

-Cel puţin o apariţie pe săptămână în mass-media locală în perioada...-Cel puţin 30 de pliante și 10 afișe distribuite semestrial către...

5. Desfășurarea activităţilor conform graficelor stabilite

Echipa de proiectPărinţi, psihologi, reprezentanţi DgASPC, medici, Poliţie, biserică etc

Planul de acţiuneConsumabileAparatura audio-videoMateriale PPT

Resurse extrabugetare

conform graficului

Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

Participarea a cel puţin 20% dintre părinţi, și 50% din efectivul de elevi, toţi învăţătorii și diriginţii din școală la fiecare dintre activităţile proiectului

6. Realizarea de portofolii/ blog-uri

Echipa de proiectAnalist-programatorul școlii

Jurnale de activitate, PPT,Fotografii,Revistelaptop conectat la InternetPortofolii, blog-uri

Resurse extrabugetare

sfârșitul fiecărui semestru

Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

Realizarea și publicarea în ... /afișarea la... a cel puţin 10 portofolii realizate în atelierele de lucru

Crearea unui blog al proiectului/ programului

Page 102: Culegere de bune practici.pdf

102

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

O3: Participarea sporită la procesul decizional a reprezanţilor părinţilor, elevilor, CL şi a altor instituţii din comunitate;

7. Completarea/ interpretarea chestionarelor de măsurare a gradului de satisfacţie a participanţilor

Echipa de proiectAnalistulprogramator al școlii

Chestionare Resurse extrabugetare

conform graficului

Echipa de proiect Aplicarea chestionarelor de satisfacţie la cel puţin 70% dintre participanţi.,Prezentarea, în CA/CP /afișarea / publicarea în ... rezultatelor prelucării răspunsurilor la chestionarele de satisfacţie aplicate până la data de...

O4: : Implicarea comunităţii pentru obţinerea statutului de Şcoală Europeană.

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene ResponsabiliIndicatori de referinţă şi de

calitateumane materiale financiare1. Ședinţă a C.A. având pe

ordinea de zi studierea Apelului naţional al MECTS cu nr. 29717/ 15.02.2012, cu privire la Competiţia naţională ,,Şcoala Europeană’’

DirectorulMembrii C.A.Coordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Calculator conectat la Internet

Resurse extrabugetareconsumabile

ianuarie DirectorulCoordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Aplicarea chestionarelor de satisfacţie la cel puţin 70% dintre cadrele didactice

2. Convocarea membrilor C.P. pentru formarea echipei de lucru

DirectorulMembrii C.A.Coordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Apelulnaţional al MECTS cu nr. 29717/ 15.02.2012, cu privire la Competiţia naţională ,,Şcoala Europeană’’ postat pe site-ul www.edu.ro

CalculatorConsumabile

ianuarie DirectorulCoordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Realizarea echipei de lucru și prezentarea acesteia în CA până la data de ........

3. Stabilirea responsabilităţilor și a graficului de activităţi

Directorul Depunerea candidaturii pentru obţinerea titlului de Școală Europeană până la data de ...............

8. Organizarea unei sesiuni de prezentare a rezultatelor proiectului/ programului

Echipa de proiectCadre didacticeEleviPărinţiReprezentanţi ai comunităţii locale

Pliante, broșuri, Afișe,materiale PPTExpoziţii

Resurse extrabugetareConsumabile

sfârșitul fiecărui semestru

Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

O sesiune de prezentare a rezultatelor proiectelorPublicarea a cel puţin 3 materiale informative pe site-ul școlii și mass-media locală până la data de ...

9. Popularizarea rezultatelor proiectului/ programului pe site-ul școlii/ mass-media locală.

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

Page 103: Culegere de bune practici.pdf

103

Exemple De Bună Practică

7. Completarea/ interpretarea chestionarelor de măsurare a gradului de satisfacţie a participanţilor

Echipa de proiectAnalistulprogramator al școlii

Chestionare Resurse extrabugetare

conform graficului

Echipa de proiect Aplicarea chestionarelor de satisfacţie la cel puţin 70% dintre participanţi.,Prezentarea, în CA/CP /afișarea / publicarea în ... rezultatelor prelucării răspunsurilor la chestionarele de satisfacţie aplicate până la data de...

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene ResponsabiliIndicatori de referinţă şi de

calitateumane materiale financiare1. Ședinţă a C.A. având pe

ordinea de zi studierea Apelului naţional al MECTS cu nr. 29717/ 15.02.2012, cu privire la Competiţia naţională ,,Şcoala Europeană’’

DirectorulMembrii C.A.Coordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Calculator conectat la Internet

Resurse extrabugetareconsumabile

ianuarie DirectorulCoordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Aplicarea chestionarelor de satisfacţie la cel puţin 70% dintre cadrele didactice

2. Convocarea membrilor C.P. pentru formarea echipei de lucru

DirectorulMembrii C.A.Coordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Apelulnaţional al MECTS cu nr. 29717/ 15.02.2012, cu privire la Competiţia naţională ,,Şcoala Europeană’’ postat pe site-ul www.edu.ro

CalculatorConsumabile

ianuarie DirectorulCoordonatorul de proiecte și programe educative școlare și extrașcolare

Realizarea echipei de lucru și prezentarea acesteia în CA până la data de ........

3. Stabilirea responsabilităţilor și a graficului de activităţi

Directorul Depunerea candidaturii pentru obţinerea titlului de Școală Europeană până la data de ...............

8. Organizarea unei sesiuni de prezentare a rezultatelor proiectului/ programului

Echipa de proiectCadre didacticeEleviPărinţiReprezentanţi ai comunităţii locale

Pliante, broșuri, Afișe,materiale PPTExpoziţii

Resurse extrabugetareConsumabile

sfârșitul fiecărui semestru

Echipa de proiectCoordonatorul de proiecte și programe

O sesiune de prezentare a rezultatelor proiectelorPublicarea a cel puţin 3 materiale informative pe site-ul școlii și mass-media locală până la data de ...

9. Popularizarea rezultatelor proiectului/ programului pe site-ul școlii/ mass-media locală.

Nr. crt.

ActivităţiResurse

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitateumane materiale financiare

Page 104: Culegere de bune practici.pdf

104

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

TIMPUL DE VIAŢĂ AL PROIECTULUI 3 - 5 ANI

DIAGNOZA

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLAREO școala gimnazială, din mediul rural, cu un număr de 380 de elevi +

preșcolari și 35 cadre didactice. Școala are în subordine: 3 structuri (1 școală gimnazială și 2 grădiniţe cu

program normal).

ISTORIC Înfiinţată în anul 1890, școala trece în anul 1891 sub autoritatea

Ministerului Cultelor și Instrucţiunii Publice, sub numele de „Școala mixta din Valea lui Mihai” [...]

CULTURĂ ORGANIZAŢIONALĂÎn școala noastră există un climat propice desfășurării activităţii cu

relaţii de înţelegere, colaborare, întrajutorare între cadre didactice, director – personalul didactic și un climat de siguranţă pentru toţi membrii unităţii.

Activităţi în comunitate: serbări, cadouri de Crăciun, sărbătorirea zilei Învăţătorului.

RESURSE STRATEGICE• Cadre didactice calificate si titulare;• Frecvenţa foarte bună a elevilor la școală;• Existenţa cabinetelor de informatică dotate cu calculatoare conectate

la internet;• Interesul elevilor și profesorilor pentru participare la concursurilor școlare;• Mediul educaţional securizat (monitorizare video).

6.7 PDI unitate gimnazială

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ Şcoala Gimnazială „Mlădițe de român”

Page 105: Culegere de bune practici.pdf

105

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTEMediul extern al școlii se raportează la factorii politici, economici, sociali,

tehnologici, ecologici, de vreme ce școala reprezintă un sistem deschis.

FACTORII CONTEXT LOCAL

POLITICI

Din punct de vedere legislativ și organizatoric, învăţământul preuniversitar românesc este într-o continuă schimbare. Principala lege care reglementează activitatea în învăţământul preuniversitar este legea Educaţiei naţionale.

ECONOMICISituaţia materială precară a părinţilor elevilor are un impact negativ asupra procesului instructiv – educativ.

SOCIALI

Tendinţa familiilor de a asigura copiilor cultura generală predomină din punct de vedere social. Populaţia școlară provine dintr-un mediu social care apreciază educaţia de tip tradiţional, fapt care facilitează procesul comunicării cu familiile elevilor. Problemelor sociale li se acordă atenţie sporită la nivel local și naţional, iar programele de combatere a violenţei, a consumului de droguri și de alcool și-au dovedit eficienţa.

TEHNOLOGICI

Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii și a eficientizării procesului de învăţământ;Programul AEl ar trebui să fie folosit de un număr cât mai mare de cadre didactice. În acest sens încercăm să motivăm toate cadrele didactice pentru a urma cursuri de perfecţionare și de operare PC.

ECOLOGICIAmplasarea școlii într-un mediu nepoluat;Școala participă la programe de educaţie civică și ecologică, iniţiate de cadre didactice și de parteneri sociali.

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Existenţa instrumentelor curriculare (planuri cadru, programe școlare, manuale etc);- Diversitatea ofertei curriculare în funcţie de nevoile identificate;- Participarea activă a elevilor și profesorilor la concursurile școlare.

- Insuficienţa informării și formării cadrelor didactice în domeniul curriculumului (furnizori și ofertă de formare prin proiecte și programe);- Formalism în activitatea unor comisii metodice constituite la nivelul școlii;- Monitorizare superficială a activităţilor comisiilor metodice din școală;- lipsa de acces la băncile de itemi și teste ofertate prin platformele de e-learning.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Studierea acestor opţionale permite elevilor posibilitatea de a avea acces la calculator;- Derularea de proiecte de mobilitate pentru elevi şi cadre didactice.

- Planuri cadru restrictive în privinţa ponderii CDȘ-ului cu specific local;- Dificultăţi în reintegrarea elevilor veniţi din străinătate;- schimbări frecvente în legislaţia școlară.

Page 106: Culegere de bune practici.pdf

106

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Personal didactic calificat și titular cu vechime mare atât în învăţământ cât și în școală;- Cadre didactice cu gradul I și II în procent de 70%;- Promovarea examenului de evaluare naţională în procent de 85%; - Inexistenţa abandonului școlar.

- Participarea unui nr. redus de cadre didactice la cursurile de formare continuă;- Atitudine reticentă a unor cadre didactice în folosirea calculatorului în cadrul procesului instructiv educativ;- nivelul scăzut de instruire, educaţie şi implicare al părinţilor în viaţa şcolii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Ofertă variată de cursuri de formare;- Facilităţi acordate de stat pentru copiii proveniţi din familii sărace.

- Încadrarea cadrelor didactice titulare pe mai multe unităţi școlare;- Imposibilitatea încadrării profesorilor titulari pe catedre de specialitate;- Scăderea populaţiei şcolare datorită migrării în străinătate a părinţilor;- Creşterea numărului de copii cu părinţi plecaţi în străinătate.

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Clădire reabilitată , dotată cu mobilier nou;- Existenţa cabinetelor de informatică dotate cu calculatoare conectate la internet;- Monitorizare video.

- lipsa unei săli de sport și amenajarea necorespunzătoare a bazei sportive;- Insuficienţa materialelor didactice;- Insuficienţa fondurilor pentru stimularea / recompensarea elevilor cu performanţe deosebite;- lipsa unui centru de resurse pentru formarea profesională și evoluţia în carieră.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Existenţa unor programe de ajutorarea financiară pentru elevi ( burse, rechizite);- Schimbarea metodologiei de acordare a burselor.

- Insuficienţa bugetului Consiliului local;- legislaţia nefavorabilă a agenţilor economici în oferirea sponsorizărilor.

Page 107: Culegere de bune practici.pdf

107

Exemple De Bună Practică

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Mediu educaţional securizat;- Parteneriat cu CJAP;- Parteneriat cu poliţia;- Implicarea unor părinţi în sponsorizarea

unor activităţi extrașcolare.

- Colaborare redusă cu agenţii economici și alte instituţii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Încheierea de parteneriate cu comunitatea locală;-Sprijinul comunităţii în obţinerea facilităţilor de procurare a echipamentelor; donaţii/ sponsorizări pentru îmbunătăţirea bazei materiale și a transportului elevilor.

- lipsa de motivaţie a părinţilor faţă de problemele școlii; - lipsa de interes a comunităţii pentru conservarea și promovarea tradiţiilor și obiceiurilor locale;- neimplicarea companiilor cu importanţă locală în acţiuni de responsabilitate socială care vizează școala ca ShARE –hOlDER.

Componenta strategicãVIZIUNEA ŞCOLIIȘcoala noastră își propune să formeze tineri educaţi și instruiţi cu

abilităţi de viaţă menite să-i ajute să ia decizii pentru viitorul lor și al comunităţii .

MISIUNEA Misiunea școlii noastre este de a pregăti elevii pentru o lume în schimbare,

formându-le capacităţi, deprinderi și competenţe care să le permită să-și găsească locul cuvenit și menirea în societate.

Școala noastră trebuie să satisfacă nevoia elevului - copil de a se simţi învăţat, integrat în colectiv și apt de a fi „îmbrăţișat” ulterior de societate. „Roadele” școlii noastre vor fi viitorii buni cetăţeni, cetăţeni de tip european, cetăţeni cu comportament ecologic responsabil.

Școala noastră trebuie să devină un susţinător și catalizator al comunităţii.

ŢINTE STRATEGICE1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile să

aplice metode activ- participative în procesul instructiv - educativ.2. Prevenirea eșecului școlar și creșterea performaţei la examenele

naţionale .3. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educaţionale pentru orientarea

școlară și profesională a elevilor.4. Optimizarea relaţiei școală - familie - comunitate prin activităţi

extracurriculare.

Page 108: Culegere de bune practici.pdf

108

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Scop strategicOpţiuni în domeniul

curricular

Opţiunea în domeniul financiar şi al dotărilor

materiale

Opţiuni în domeniul investiţiei în resursa umană

Opţiuni în domeniul relaţiilor comunitare

1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile să aplice metode activ- participative in procesul instructiv educativ.

lecţii deschise în cadrul comisiilor metodice și prezentarea materialelor și a produselor activităţilor în cadrul consiliul profesoral

Înfiinţarea centrului de resurse pentru formarea profesională și evoluţia în carieră (prin donaţii, 100 Euro, folosirea resurselor gratuite de Internet)

Analiza nevoilor de formare cu completare de chestionare a cadrelor didactice și activitatea de team - building

Colaborarea școlii cu CCD și alte instituţii abilitate, în vederea parcurgerii de către cadrele didactice a unor cursuri legate de ţinta propusă (formare de grupuri ţintă în școală/zonă)

2. Prevenirea eșecului școlar și creșterea performaţei la examenele naţionale.

Program de pregătire suplimentară (remedială sau de performanţă)

- Achiziţionarea de materiale auxiliare didactice pentru disciplinele de la examenele naţionale

Formarea profesorilor în domeniul evaluării rezultatelor școlare

,, ziua specialistului”;Invitarea unor personalităţi pe diferite domenii.

Accesarea resurselor on-line pentru testele de evaluare

- Folosirea elevului ca resursă în confecţionarea unor materiale didactice

Editarea unui buletin informativ pentru părinţi și copii

Târg al produselor locale

3. Dezvoltarea de proiecte/ parteneriate educaţionale pentru orientarea școlară și profesională a elevilor.

Turul virtual al liceelor prin accesarea site-urilor lor

Realizarea de către echipa managerială a campaniei ,,Viitorul stă în mâna mea”

Cursuri de abilitare a dirginţilor pe probleme de orientare școlară și profesională

Parteneriate încheiate cu liceele din zonă;„ziua porţilor deschise”

Aplicarea chestionarelor de autocunoastere și cunoastere pentru elevi și părinţi

Vizite la licee și agenţi economici din zonă Parteneriate de sistem intern – ship cu firmele locale/agenţii economici

4. Optimizarea relaţiei școala- familie- comunitate prin activităţi extracurriculare.

Organizarea unor competiţii (gen „Cupa tăticilor”)

Clubul de weekend pentru elevi și părinţi

Îmbunătăţirea bazei materiale /sportive

Pregătirea cadrelor didactice pentru activităţi în echipă cu profesorii de la Cluburile copiilor.

Parteneriate cu Autoritatea locală și cu Direcţia Judeţeană de Tineret și Sport.

1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile să aplice metode activ - participative în procesul instructiv educativ.

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE

(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact)Proiectarea și susţinerea de lecţii demonstrative

Organizarea de ateliere de lucru

Depunerea materialelor la Centrul de resurse

Dezvoltarea competenţelor de proiectare și susţinerea lecţiilor în cadrul comisiilor metodice și oferirea exemplelor de bună practică debutanţilor și suplinitorilor

Profesorii cu experienţă la catedrănoutăţi în specialitateMateriale didactice folosite/ create de profesor

semestrial DirectorResponsabil formare continuă

Responsabil CEAC

Profesorii care susţin lecţiile

1 lecţie/lună Toţi debutanţii au participat la fiecare lecţie demonstrativă

Elaborarea a 3 proiecte de lecţii (ce conţin și fișe de lucru) de către cadre didactice cu experienţă, prezentate la ședinţele de lucru ale comisiei, cel puţin o dată pe lună

Creșterea cu 10% a mediilor obţinute de elevi la disciplinele pentru care s-au organizat lecţii demonstrative

,Componenta operationalã

Page 109: Culegere de bune practici.pdf

109

Exemple De Bună Practică

Scop strategicOpţiuni în domeniul

curricular

Opţiunea în domeniul financiar şi al dotărilor

materiale

Opţiuni în domeniul investiţiei în resursa umană

Opţiuni în domeniul relaţiilor comunitare

1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile să aplice metode activ- participative in procesul instructiv educativ.

lecţii deschise în cadrul comisiilor metodice și prezentarea materialelor și a produselor activităţilor în cadrul consiliul profesoral

Înfiinţarea centrului de resurse pentru formarea profesională și evoluţia în carieră (prin donaţii, 100 Euro, folosirea resurselor gratuite de Internet)

Analiza nevoilor de formare cu completare de chestionare a cadrelor didactice și activitatea de team - building

Colaborarea școlii cu CCD și alte instituţii abilitate, în vederea parcurgerii de către cadrele didactice a unor cursuri legate de ţinta propusă (formare de grupuri ţintă în școală/zonă)

2. Prevenirea eșecului școlar și creșterea performaţei la examenele naţionale.

Program de pregătire suplimentară (remedială sau de performanţă)

- Achiziţionarea de materiale auxiliare didactice pentru disciplinele de la examenele naţionale

Formarea profesorilor în domeniul evaluării rezultatelor școlare

,, ziua specialistului”;Invitarea unor personalităţi pe diferite domenii.

Accesarea resurselor on-line pentru testele de evaluare

- Folosirea elevului ca resursă în confecţionarea unor materiale didactice

Editarea unui buletin informativ pentru părinţi și copii

Târg al produselor locale

3. Dezvoltarea de proiecte/ parteneriate educaţionale pentru orientarea școlară și profesională a elevilor.

Turul virtual al liceelor prin accesarea site-urilor lor

Realizarea de către echipa managerială a campaniei ,,Viitorul stă în mâna mea”

Cursuri de abilitare a dirginţilor pe probleme de orientare școlară și profesională

Parteneriate încheiate cu liceele din zonă;„ziua porţilor deschise”

Aplicarea chestionarelor de autocunoastere și cunoastere pentru elevi și părinţi

Vizite la licee și agenţi economici din zonă Parteneriate de sistem intern – ship cu firmele locale/agenţii economici

4. Optimizarea relaţiei școala- familie- comunitate prin activităţi extracurriculare.

Organizarea unor competiţii (gen „Cupa tăticilor”)

Clubul de weekend pentru elevi și părinţi

Îmbunătăţirea bazei materiale /sportive

Pregătirea cadrelor didactice pentru activităţi în echipă cu profesorii de la Cluburile copiilor.

Parteneriate cu Autoritatea locală și cu Direcţia Judeţeană de Tineret și Sport.

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE

(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact)Proiectarea și susţinerea de lecţii demonstrative

Organizarea de ateliere de lucru

Depunerea materialelor la Centrul de resurse

Dezvoltarea competenţelor de proiectare și susţinerea lecţiilor în cadrul comisiilor metodice și oferirea exemplelor de bună practică debutanţilor și suplinitorilor

Profesorii cu experienţă la catedrănoutăţi în specialitateMateriale didactice folosite/ create de profesor

semestrial DirectorResponsabil formare continuă

Responsabil CEAC

Profesorii care susţin lecţiile

1 lecţie/lună Toţi debutanţii au participat la fiecare lecţie demonstrativă

Elaborarea a 3 proiecte de lecţii (ce conţin și fișe de lucru) de către cadre didactice cu experienţă, prezentate la ședinţele de lucru ale comisiei, cel puţin o dată pe lună

Creșterea cu 10% a mediilor obţinute de elevi la disciplinele pentru care s-au organizat lecţii demonstrative

Page 110: Culegere de bune practici.pdf

110

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

2. Prevenirea eşecului şcolar si creşterea performaţei la examenele naţionale

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE( de tip cantitativ,

calitativ, si de impact)Program de pregătire suplimentară (remedială sau de performanţă)

Identificarea elevilor cu potenţiale probleme/ performanţe

Identificarea domeniilor de intervenţie

Creșterea procentului de promovabilitate și a numărului de premii

Cadrele didacticeMateriale și mijloace didactice

bilunar DirectorProfesoriiPărinţii

Creșterea procentului de promovabilitate cu 5% faţă de anul școlar anteriorCreșterea procentului de promovabilitate la examenul national cu 10% faţă de anul școlar anteriorParticiparea la programul de pregătire suplimentară a tuturor elevilor identificaţi.Prezenţa la fiecare oră din programul de pregătire suplimentară a cel puţin 80% dintre elevii identificaţiCreșterea cu 10% a numărului de premii obţinute, faţă de anul școlar anterior

Confecţionarea de material didactic folosind elevul ca resursă

Îmbogăţirea bazei materială didactică a școlii

Elevii ProfesoriiInternetul Platformele de e-learning

permanent Comisia pentru curriculumCEAC

Realizarea a cel puţin 2 numere ale revistei școlii/anRealizarea site-ului școlii și popularea lui cu activităţile elevilor lunar pe tot parcursul anului

Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării rezultatelor școlare

Identificarea nevoilor de formare ale cadrelor didactice

Îmbunăţăţirea procesului instructiv –educativ prin utilizarea la clasă de noi metode și strategii de evaluare

Oferta CCDSuportul de cursInternetul Platformele e-learning cu componente – bancă de itemi

semestrial CEACRFCPofesorii

Participarea unui număr de 10 cadre didactice la cel puţin un curs de formare în domeniul evaluării până la sfârșitul anului școlar Creșterea cu 10% a rezultatelor la evaluările naţionale

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE

(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact) Analiza nevoilor de formare cu completare de chestionare a cadrelor didactice

Identificarea nevoilor de formare ale cadelor didactice

Portofoliile personale Portofoliile catedrei

octombrie CEACEchipa managerială

Chestionare aplicate tuturor cadrelor didactice până la data de ....Realizarea, până la sfârșitul lunii octombriei, a bazei de date a școlii referitoare la nevoia de formare a cadrelor didactice

Participarea la cursuri Participarea la cursuri de formare organizate de CCD și/sau ISJ pe baza analizei de nevoi Îmbunătăţirea activităţii la clasă a competenţelor dobândite

Oferta CCD Suportul de curs

anual Profesorii implicaţi 85% din cadrele didactice vor participa la cel puţin un curs pentru obţinerea atestatului cu cel puţin 15% credite

Creșterea cu 10% a numărului de premii obţinute de către elevi la concursuri și olimpiade școlare

Page 111: Culegere de bune practici.pdf

111

Exemple De Bună Practică

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE( de tip cantitativ,

calitativ, si de impact)Program de pregătire suplimentară (remedială sau de performanţă)

Identificarea elevilor cu potenţiale probleme/ performanţe

Identificarea domeniilor de intervenţie

Creșterea procentului de promovabilitate și a numărului de premii

Cadrele didacticeMateriale și mijloace didactice

bilunar DirectorProfesoriiPărinţii

Creșterea procentului de promovabilitate cu 5% faţă de anul școlar anteriorCreșterea procentului de promovabilitate la examenul national cu 10% faţă de anul școlar anteriorParticiparea la programul de pregătire suplimentară a tuturor elevilor identificaţi.Prezenţa la fiecare oră din programul de pregătire suplimentară a cel puţin 80% dintre elevii identificaţiCreșterea cu 10% a numărului de premii obţinute, faţă de anul școlar anterior

Confecţionarea de material didactic folosind elevul ca resursă

Îmbogăţirea bazei materială didactică a școlii

Elevii ProfesoriiInternetul Platformele de e-learning

permanent Comisia pentru curriculumCEAC

Realizarea a cel puţin 2 numere ale revistei școlii/anRealizarea site-ului școlii și popularea lui cu activităţile elevilor lunar pe tot parcursul anului

Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării rezultatelor școlare

Identificarea nevoilor de formare ale cadrelor didactice

Îmbunăţăţirea procesului instructiv –educativ prin utilizarea la clasă de noi metode și strategii de evaluare

Oferta CCDSuportul de cursInternetul Platformele e-learning cu componente – bancă de itemi

semestrial CEACRFCPofesorii

Participarea unui număr de 10 cadre didactice la cel puţin un curs de formare în domeniul evaluării până la sfârșitul anului școlar Creșterea cu 10% a rezultatelor la evaluările naţionale

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE

(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact) Analiza nevoilor de formare cu completare de chestionare a cadrelor didactice

Identificarea nevoilor de formare ale cadelor didactice

Portofoliile personale Portofoliile catedrei

octombrie CEACEchipa managerială

Chestionare aplicate tuturor cadrelor didactice până la data de ....Realizarea, până la sfârșitul lunii octombriei, a bazei de date a școlii referitoare la nevoia de formare a cadrelor didactice

Participarea la cursuri Participarea la cursuri de formare organizate de CCD și/sau ISJ pe baza analizei de nevoi Îmbunătăţirea activităţii la clasă a competenţelor dobândite

Oferta CCD Suportul de curs

anual Profesorii implicaţi 85% din cadrele didactice vor participa la cel puţin un curs pentru obţinerea atestatului cu cel puţin 15% credite

Creșterea cu 10% a numărului de premii obţinute de către elevi la concursuri și olimpiade școlare

Page 112: Culegere de bune practici.pdf

112

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Organizarea de întălniri cu invitarea/ participarea unor personalităţi din viaţa satului cu tema ,, ziua specialistului”

Conștientizarea elevilor cu privire la rolul școlii în proiectarea unei cariere

Oferirea elevilor de modele de reușită

Motivarea dezvoltării abilităţilor și a competenţelor de viaţă

Personalităile invitateCoordonatorul de proiecte și programeElevii Diriginţii

semestrial/ ciclu de înv.

Coordonatorul de proiecte și programeDiriginţii Învăţătorii

90% din elevii școlii, 30% din părinţi și cel puţin un reprezentant al Autorităţii locale participante activitate,

Reducerea numărului de absenţe cu 20% pe semestru de către elevii școlii

Creșterea cu 5% a numărului elevilor cuprinși în învăţământul gimnazial/ liceal

Apariţia lunară, pe site-ul școlii a cel puţin două postări cu aspecte de la activităţi

Organizarea unui târg al produselor locale în parteneriat cu comunitatea

Familiarizarea elevilor cu resursele și tradiţiile locale

Organizarea în școală a târgului de produse

Produsele localeParticipanţii localiElevii

anual Coordonatorul activităţilor extrașcolareDiriginţii

Creșterea participării cu 10% a elevilor la aceste tipuri de activităţi comparativ cu anul trecutUn articol publicat în revista școlii până la sfârșitul anului școlar

Realizarea unui spot pe site-ul școlii, până la sfârșitul anului școlar

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE ( de tip cantitativ,

calitativ, si de impact)Organizarea Turului virtual al liceelor prin accesarea site-urilor lor și diseminarea opţiunilor elevilor în ședinţele cu părinţii

Familiarizarea elevilor cu reţeaua școlară liceală din judeţ

Dezvoltarea abilităţilor de accesare a site- urilor liceelor respective

Aplicarea informaţiilor on- line

Site-ul MEn si ISJ Site-uri licee

Oferte și materiale de promovare ale liceelor solicitate prin scrisoare de intenţie de către conducerea școlii

aprilie - mai Directorul Diriginţii Comiisia de orientare școlară

98 % din numărul total al elevilor vor fi repartizaţi din prima etapă a admiterii la licee

Realizarea de catre echipa managerială a campaniei „Viitorul stă în mâna mea”

Identificarea domeniilor de interveţie în comună (ecologic, educaţional, sanitar, cultural, social etc.)

Dezvoltarea abilităţilor elevilor de a elabora planuri de acţiune

Dezvoltarea competenţelor de rezolvare a situaţiilor- problemă de către elevi

Elevii Mijloace de inregistrareCab. de informaticăAutorităţile locale

anual Echipa managerialăCoordonatorul de proiecte și programe Diriginţii Elevii

Realizarea de către elevi a cel puţin 5 proiecte în domenii diferite (prezentare situaţie, problemă, soluţie, rolul său) pe parcursul anului școlar

Popularizarea proiectelor în Consiliul reprezentativ al părinţilor, cel puţin o dată pe lună, pe tot parcursul anului școlar

Transformarea acestei acţiuni în parteneriat cu școli din zonă în anul școlar urmator

3. Dezvoltarea de proiecte/ parteneriate educaţionale pentru orientarea şcolară şi profesionala a elevilor.

Page 113: Culegere de bune practici.pdf

113

Exemple De Bună Practică

Organizarea de întălniri cu invitarea/ participarea unor personalităţi din viaţa satului cu tema ,, ziua specialistului”

Conștientizarea elevilor cu privire la rolul școlii în proiectarea unei cariere

Oferirea elevilor de modele de reușită

Motivarea dezvoltării abilităţilor și a competenţelor de viaţă

Personalităile invitateCoordonatorul de proiecte și programeElevii Diriginţii

semestrial/ ciclu de înv.

Coordonatorul de proiecte și programeDiriginţii Învăţătorii

90% din elevii școlii, 30% din părinţi și cel puţin un reprezentant al Autorităţii locale participante activitate,

Reducerea numărului de absenţe cu 20% pe semestru de către elevii școlii

Creșterea cu 5% a numărului elevilor cuprinși în învăţământul gimnazial/ liceal

Apariţia lunară, pe site-ul școlii a cel puţin două postări cu aspecte de la activităţi

Organizarea unui târg al produselor locale în parteneriat cu comunitatea

Familiarizarea elevilor cu resursele și tradiţiile locale

Organizarea în școală a târgului de produse

Produsele localeParticipanţii localiElevii

anual Coordonatorul activităţilor extrașcolareDiriginţii

Creșterea participării cu 10% a elevilor la aceste tipuri de activităţi comparativ cu anul trecutUn articol publicat în revista școlii până la sfârșitul anului școlar

Realizarea unui spot pe site-ul școlii, până la sfârșitul anului școlar

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE ( de tip cantitativ,

calitativ, si de impact)Organizarea Turului virtual al liceelor prin accesarea site-urilor lor și diseminarea opţiunilor elevilor în ședinţele cu părinţii

Familiarizarea elevilor cu reţeaua școlară liceală din judeţ

Dezvoltarea abilităţilor de accesare a site- urilor liceelor respective

Aplicarea informaţiilor on- line

Site-ul MEn si ISJ Site-uri licee

Oferte și materiale de promovare ale liceelor solicitate prin scrisoare de intenţie de către conducerea școlii

aprilie - mai Directorul Diriginţii Comiisia de orientare școlară

98 % din numărul total al elevilor vor fi repartizaţi din prima etapă a admiterii la licee

Realizarea de catre echipa managerială a campaniei „Viitorul stă în mâna mea”

Identificarea domeniilor de interveţie în comună (ecologic, educaţional, sanitar, cultural, social etc.)

Dezvoltarea abilităţilor elevilor de a elabora planuri de acţiune

Dezvoltarea competenţelor de rezolvare a situaţiilor- problemă de către elevi

Elevii Mijloace de inregistrareCab. de informaticăAutorităţile locale

anual Echipa managerialăCoordonatorul de proiecte și programe Diriginţii Elevii

Realizarea de către elevi a cel puţin 5 proiecte în domenii diferite (prezentare situaţie, problemă, soluţie, rolul său) pe parcursul anului școlar

Popularizarea proiectelor în Consiliul reprezentativ al părinţilor, cel puţin o dată pe lună, pe tot parcursul anului școlar

Transformarea acestei acţiuni în parteneriat cu școli din zonă în anul școlar urmator

Page 114: Culegere de bune practici.pdf

114

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

4. Optimizarea relaţiei şcoala- familie- comunitate prin activităţi extracurriculare.

Incheierea unui Parteneriat de gen internship cu firmele locale/ agenti economici (poștă, brutărie, Romforest, pensiuni)

Familiarizarea elevilor cu activităţile specifice diverselor meserii

Dezvoltarea abilităţilor de viaţă în situaţii reale

Partenerii localiEleviiDiriginţii

anual Coordonatorul de proiecte și programeDirigintii

Încheierea a cel puţin 4 parteneriate cu firmele locale până la sfârșitul anului școlar

Creșterea cu cel puţin 25% a numărului de elevi participanţi la aceste activităţi, compartiv cu anul trecut

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE ( de tip

cantitativ, calitativ, si de impact)Organizarea activităţii ,,Clubului de weekend” pentru elevi și părinţi

Implicarea partenerilor educaţionali în viaţa școlii prin activităţi comune

Diversificarea ofertei activităţilor extrașcolare

Spatiul adecvat desfasurarii acestui gen de activitate, cu dotarile respectivebaza sportiva a localitatiiSponsorizari, donatiiinternetul

săptamanal Cadre didactice Presedintele Consiliul reprezentativ al părinţilorReprezentantul elevilorCoordonatorul de proiecte si programe

Participarea unui număr de 100 elevi, 25 părinţi și 10 cadre didacticesăptămânal la această activitatea

Publicarea săptămânală pe site-ul școlii a cel puţin 2 materiale ce conţin aspecte de la aceste activităţi.

Amenajarea și dotarea bazei sportive a școlii

Identificarea elevilor cu potenţial sportiv

Dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu părinţii și comunitatea locală, a spiritului de echipă

Spatiul alocat bazei sportiveProfesorul de ed. fizicaEleviiSpecialistii din Clubul elevilorComitetele de părinţi pe clase

anual Echipa managerială Prof. de ed. fizică

Identificarea a cel puţin 5 elevi cu abilităţi sportive până la sfârșitul lunii octombrie

Implicarea comunităţii localre în achiziţionarea a 2 mese de ping – pong până la sfârșitul semetrului I

Amenajarea unui teren de volei prin implicarea părinţilor

Organizarea unor activităţi cultural artistice cu Clubul copiilor

Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între Școală – Familie - Comunitate

Promovarea imaginii școlii

Specialiști – club Elevi PărinţiProfesorii implicaţiDirectorul Cămin Cultural

lunar Echipa managerialăDirectorul Clubului copiilor

Creșterea cu 25% a numărului de participanţi la concursuri cultural artistice până la sfârșitul anului școlar

Creșterea cu 10% a numărului de premii obţinute la aceste activităţi până la sfârșitul anului școlar

Page 115: Culegere de bune practici.pdf

115

Exemple De Bună Practică

Incheierea unui Parteneriat de gen internship cu firmele locale/ agenti economici (poștă, brutărie, Romforest, pensiuni)

Familiarizarea elevilor cu activităţile specifice diverselor meserii

Dezvoltarea abilităţilor de viaţă în situaţii reale

Partenerii localiEleviiDiriginţii

anual Coordonatorul de proiecte și programeDirigintii

Încheierea a cel puţin 4 parteneriate cu firmele locale până la sfârșitul anului școlar

Creșterea cu cel puţin 25% a numărului de elevi participanţi la aceste activităţi, compartiv cu anul trecut

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE TERMENE RESPONSABILIINDICATORI DE REALIZARE ( de tip

cantitativ, calitativ, si de impact)Organizarea activităţii ,,Clubului de weekend” pentru elevi și părinţi

Implicarea partenerilor educaţionali în viaţa școlii prin activităţi comune

Diversificarea ofertei activităţilor extrașcolare

Spatiul adecvat desfasurarii acestui gen de activitate, cu dotarile respectivebaza sportiva a localitatiiSponsorizari, donatiiinternetul

săptamanal Cadre didactice Presedintele Consiliul reprezentativ al părinţilorReprezentantul elevilorCoordonatorul de proiecte si programe

Participarea unui număr de 100 elevi, 25 părinţi și 10 cadre didacticesăptămânal la această activitatea

Publicarea săptămânală pe site-ul școlii a cel puţin 2 materiale ce conţin aspecte de la aceste activităţi.

Amenajarea și dotarea bazei sportive a școlii

Identificarea elevilor cu potenţial sportiv

Dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu părinţii și comunitatea locală, a spiritului de echipă

Spatiul alocat bazei sportiveProfesorul de ed. fizicaEleviiSpecialistii din Clubul elevilorComitetele de părinţi pe clase

anual Echipa managerială Prof. de ed. fizică

Identificarea a cel puţin 5 elevi cu abilităţi sportive până la sfârșitul lunii octombrie

Implicarea comunităţii localre în achiziţionarea a 2 mese de ping – pong până la sfârșitul semetrului I

Amenajarea unui teren de volei prin implicarea părinţilor

Organizarea unor activităţi cultural artistice cu Clubul copiilor

Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între Școală – Familie - Comunitate

Promovarea imaginii școlii

Specialiști – club Elevi PărinţiProfesorii implicaţiDirectorul Cămin Cultural

lunar Echipa managerialăDirectorul Clubului copiilor

Creșterea cu 25% a numărului de participanţi la concursuri cultural artistice până la sfârșitul anului școlar

Creșterea cu 10% a numărului de premii obţinute la aceste activităţi până la sfârșitul anului școlar

Page 116: Culegere de bune practici.pdf

116

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

Denumirea unităţii şcolare: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,M.P.”

Tipul şcolii: Şcoală gimnazială

Limba de predare: limba română

Istoricul şcolii

Populaţia şcolară:Ønumăr de elevi: - 1251, din care - 632 la clasele de învăţământ primar; - 619 la clasele de învăţământ gimnazial;Ønumăr de clase: 44;Øbazinul demografic de unde școala își recrutează elevii: sector 5.

Personalul școlii:ØPersonal didactic de predare:

- 26 de învăţătoare titulare dintre care: 21 cadre didactice au gradul didactic I; un titlul de doctor; 2 gradul didactic II; 2 definitivat;

- 70 de profesori - 51 de titulari, 19 suplinitori calificaţi; 36 gradul didactic I; 12 gradul didactic II; 17 gradul definitiv; 5 debutanţi.

ØPersonalul didactic auxiliar: 2 secretare; 1 bibliotecară; 1 informatician; 1 administrator;

Ø Personalul nedidactic: 1 mecanic de întreţinere; 8 îngrijitoare; 2 paznici de noapte;

Ø Personalul medical al școlii (angajaţi ai Ministerului Sănătăţii): un medic pediatru; o asistentă medicală.

6.8 PDI unitate gimnazială

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 2012 - 2016

Şcoala Gimnazială „M.P.”

Page 117: Culegere de bune practici.pdf

117

Exemple De Bună Practică

INFORMAŢII DE TIP CANTITATIVPopulaţie școlară – 1251 de elevi din care: ciclul primar – 632 de elevi;

-ciclul gimnazial – 619 de elevi.Școala funcţionează în două schimburi și are ca indicatori de calitate:

0,07% rata abandonului școlar; rata de promovabilitate – 97,12 %; ponderea elevilor cu rezultate bune și foarte bune – 65 % ; frecvenţa abaterilor prin note scăzute la purtare – 8,5 %; promovabilitate la evaluarea naţională – 87,53 %.

Personal didactic – nr. cadre didactice – 96 : nr. cadre didactice calificate – 96 (100 %); nr. cadre didactice titulare cu gradul I – 57 (59%); nr. de cadre didactice cu performanţe în activitatea didactică/știinţifică – 30 (31,50 %)

Baza materială: săli de clasă – 30; laboratoare – 6; bibliotecă – 1 – 15.000 de volume; sală de sport – 1; spaţii medicale – 1; săli multimedia – 5; cabinet director – 2; spaţiu destinat administraţiei – 1; nr. grupuri sanitare – 10.

INFORMAŢII DE TIP CALITATIV- Mediul de provenienţă al preșcolarilor și elevilor: părinţi cu studii medii

de pregătire.- Calitatea personalului didactic:

- calificat – 100 %; - cu performanţe în activitatea didactică – 31,5 %.

- Relaţii interpersonale bazate pe colaborare, deschidere, comunicare.- Calitatea managementului școlar – directorul școlii împreună cu o

echipă de cadre didactice abilitate prin cursuri de perfecţionare în domeniul managementului educaţional, au iniţiat și dezvoltat activităţi (relaţii) de parteneriat cu alte școli din ţară și cu comunitatea locală. Școala funcţionează după un plan managerial propriu.

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ- Este caracterizată de un înalt profesionalism. Valorile dominante

sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, atașamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Se întâlnesc și cazuri de individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.

- Conducerea școlii a elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind activitatea elevilor, activitatea cadrelor didactice.

- Climatul organizaţiei școlare, se caracterizează prin deschidere, dinamism și grad înalt de angajare a membrilor instituţiei școlare; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect și de sprijin reciproc.

- Directorul desfășoară o activitate de consiliere și monitorizare echilibrată ţinând cont de personalitatea cadrelor didactice și opiniile, propunerile acestora.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor didactice.

Page 118: Culegere de bune practici.pdf

118

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza PESTEDOMENII CONTEXT LOCAL

POLITIC

• Actualul context politic al educaţiei este structurat de Programul naţional de guvernare pentru perioada 2009-2012 și urmărește formarea unei resurse umane competitive în conformitate cu nevoile de educaţie pentru a realiza o societate durabilă.• În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile și strategia elaborată de M.E.n. urmăresc reconstrucţia, eficientizarea, recredibilizarea învăţământului preuniversitar și implementarea unui nou cadru legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea și coerenţa sistemului de învăţământ. • Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective prioritare:- îmbunătăţirea calităţii și eficienţei procesului de educaţie și de formare profesională, facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie și formare profesională;- conceperea unui curriculum pentru învăţământul preuniversitar centrat pe competenţe;- reforma sistemului de evaluare;- accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii;- reforma educaţiei timpurii și dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii;- reforma structurală în domeniul resursei umane implicate în educaţie;- compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne în contextul Sistemului European al Calificărilor;• Strategiile, documentele educaţionale și normele juridice care reglementează învăţământul preuniversitar în vigoare;• Obiectivele propuse de şcoală se încadrează în sistemul de politici educaţionale la nivel naţional și local, care au principalul scop de a forma elevi în spiritul valorilor europene: adevăr, dreptate, libertate, cooperare comunitate – școală, toleranţă indiferent de etnie, religie și stare socială.

ECONOMIC

• În urma recentei crize economice şi financiare, considerată cea mai serioasă recesiune din istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană a elaborat o strategie pe 10 ani, intitulată „EUROPA 2020”, menită să revigoreze economia europeană și să facă posibilă o „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii printr-o mai bună coordonare a politicilor naţionale și europene”. • În acest cotext, în domeniul educaţiei, Comisia Europeană recomandă amplificarea eforturilor menite să conducă la reducerea abandonului școlar, sub nivelul de 10% (faţă de 15% cât este în prezent) și creșterea numărului absolvenţilor cu studii superioare, la 40% (faţă de 31% cât este în prezent).• Se constată o insuficientă cunoaştere de către elevii claselor a VIII-a şi de către părinţii acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii, fapt ce se reflectă în opţiunile făcute pentru admiterea în clasa a IX-a.• Studiul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională arată faptul că cei mai multi elevi și părinţi optează pentru continuarea studiilor la liceele cu filieră teoretică, specializări ale profilului real, și sunt puţini interesaţi de specializările oferite de învăţământul tehnologic și profesional.

Page 119: Culegere de bune practici.pdf

119

Exemple De Bună Practică

SOCIAL

• Analiza demografică evidenţiază o sensibilă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra sistemului de învăţământ. • Populaţia şcolară a scăzut, în medie, cu aproximativ 3-5% în fiecare an școlar. Deși oficial populaţia din municipiul bucurești cuprinde circa 2 milioane locuitori, cu o densitate de 8100 locuitori pe km2, se estimează faptul că în municipiul bucurești tranzitează zilnic aproximativ 800.000 persoane. Acest fenomen are repercusiuni și asupra sistemului educaţional. • Conform prognozelor realizate, declinul demografic al populaţiei stabile va continua și în perioada următoare. • Obiectivul strategic îl reprezintă creşterea calităţii educaţiei în general (la nivel de infrastructură, resurse umane și materiale, management instituţional), multiplicarea politicilor incluzive, crearea egalităţii de șanse pentru populaţia școlară aflată în dificultate. Totodată, se impune dezvoltarea și implementarea sistemelor de calificare și de evaluare a competenţelor dobândite în contexte informale și nonformale de educaţie prevăzute de legea Educaţiei naţionale. • Potenţialul intelectual şi cognitiv al celor mai mulţi dintre elevi este bun și foarte bun iar motivaţia învăţării este acceptabilă la majoritatea elevilor.

TEHNOLOGIC

• Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării informaţiilor și a generalizării tehnologilior avansate presupune utilizarea maximală a resurselor IT de care dispun unităţile școlare. Prin programul SEI s-a realizat dotarea unităţilor școlare liceale și gimnaziale cu reţele de calculatoare performante conectate la internet, implementarea AEl, instruirea profesorilor în utilizarea softului educaţional. • Sprijinul M.E.N. acordat unităţilor şcolare în sensul predării - învăţării - evaluării asistate de calculator reprezintă un punct forte în creșterea calităţii actului didactic. Totodată, acţiunea guvernului, în colaborare cu M.E.n., de a accelera introducerea calculatoarelor și accesul la Internet în unităţile de învăţământ gimnazial și liceal reprezintă o oportunitate pentru sistemul educaţional din municipiul bucurești.

ECOLOGIC

• Conform datelor oficiale, Municipiul Bucureşti se înscrie printre cele mai poluate centre urbane din Europa. Există indicatori de poluare ridicaţi în ceea ce privește calitatea aerului, apei și a solului, factori ce influenţează starea generală de sănătate și confort a locuitorilor, dar mai ales a copiilor. • Studiile de specialitate relevă faptul că speranţa de viaţă a bucureştenilor este, în medie, cu cinci ani mai mică în comparaţie cu media înregistrată la nivelul ţării. Cauzele acestei situaţii sunt multiple, printre care se numără dispariţia în procent de 60% a spaţiilor verzi în ultimii 15 ani.

Page 120: Culegere de bune practici.pdf

120

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Pentru fiecare nivel de școlarizare școala dispune de documente curriculare specifice conform legislaţiei în vigoare: planuri de învăţământ, programe școlare, programe școlare pentru CDS aprobate de inspectorii de specialitate, standarde de pregătire și notare, auxiliare (manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de exerciţii și probleme);- Școala dispune de o bogată ofertă CDS stabilită în sistem de parteneriat cu elevii, părinţii și care vine în întâmpinarea nevoilor și intereselor tinerilor.

- Dezinteresul, comoditatea și superficia-litatea unor cadre didactice în realizarea activităţilor din cadrul cursurilor opţiona-le, acestea fiind uneori formale și lipsite de acurateţe știinţifică și mesaj educativ;- nivelul eterogen de pregătire al părinţilor, element ce îngreunează actul decizional al școli;- Pregătirea insuficientă a părinţilor pen-tru a decide de fiecare dată în parte asupra oportunităţii și beneficiilor unui nou optional.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa manualelor alternative;- Colaborarea în domeniul curricular cu alte școli din ţară și din strainatate;- Programe de formare pentru cadrele didactice oferite de către diverse instituţii abilitate.

- Programe școlare dense cu multiple cerinţe care nu sunt corelate cu numărul de ore cuprins în planul de învăţământ de la unele discipline.

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Corpul profesoral calificat;- Continuitate în desfășurarea activităţii manageriale;- număr mare de profesori cu responsabilităţi și preocupări profesionale diverse (de exemplu: metodiști, responsabili de cercuri pedagogice, membri în consilii consultative, autori de manuale, auxiliare didactice și articole publicate în reviste);- Preocuparea constanta a personalului didactic pentru propria perfecţionare prin forme și modalităţi diverse;- Relaţiile interpersonale (profesor - elev, profesor - părinţi, profesor - profesor) favorizează crearea unui climat educaţional deschis bazat pe entuziasmul și spiritul de inovaţie al tinerilor și experienţa celor în vârstă.

- Conservatorismul și rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice și personal didactic auxiliar;- Slaba participare la cursuri de formare a personalului didactic auxiliar;- Efortul insuficient al unor cadre didactice de a focaliza demersul didactic către nevoile reale ale elevilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Schimburi de experienţă cu profesori ai școlilor partenere din tara si din strainatate;- Tematică diversificată a cursurilor de formare și perfecţionare organizate de CCD, universităţi și alte instituţii abilitate.

- Plecarea din sistemul de învăţământ a unor cadre didactice performante către alte domenii;- Slaba pregătire sub aspect didactic și metodic a cadrelor didactice debutante în sistemul de învăţământ preuniversitar.

Page 121: Culegere de bune practici.pdf

121

Exemple De Bună Practică

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Școala dispune de bază materială și mijloace de învăţământ care permit desfășurarea activităţilor școlare specifice în condiţii optime;- biblioteca este dotată cu un număr mare de volume;- Cabinetul de informatică are în dotare 14 calculatoare cu acces la internet;- Două table smart, montate în cabinetul de informatică și în laboratorul de chimie;- Sală de sport modernă;- Existenţa unui cabinet de Consilierepsihopedagogica dotat corespunzător;- Existenţa, la toate disciplinele, a materialului didactic specific.

- Mobilierul școlar, deși bine întreţi-nut, este parţial uzat moral;- Existenţa unui centru de documen-tare și informare;- Sistemul de încălzire cu funcţionali-tate scăzută.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Descentralizare și autonomie instituţională;- Posibilitatea antrenării părinţilor în activităţi de întreţinere a școlii și de creare a unui mediu ambiental plăcut în sălile de clasă (personalizarea lor);- Disponibilitatea Consiliului local pentru implicare în finanţarea unor lucrări ce trebuie realizate la nivelul școlii.

- Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice care conduce la uzura morală a unor echipamente (în spe-cial calculatoare și softuri);- Instabilitatea la nivel social și eco-nomic (inclusiv la nivelul instituţiilor potenţial partenere)

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Parteneriate solide și constante cu reprezentanţii comunităţii locale;- Derularea unor parteneriate cu diferite școli din ţară și din străinătate;- Implicarea comitetelor de părinţi, a unor agenţi economici în organizarea și sponsorizarea unor activităţi omagiale;- Comisia diriginţilor, Comisia pentru activităţi extracurriculare precum și alte comisii cu atribuţii în domeniu organizează semestrial întâlniri cu: reprezentanţi ai poliţiei, jandarmeriei, centrului judeţean antidrog, pompieri și poliţiei rutiere.

- Slaba participare a unor cadre didactice la acţiuni de anvergură realizate la nivelul localităţii sau a unor instituţii: Casa de Cultură, muzee etc; - Dezinteresul și slaba preocupare a unor cadre didactice pentru realizarea a noi acorduri de parteneriat în vederea promovării constante a imaginii școlii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Disponibilitatea unor instituţii și agenţi economici de a sprijini școala în demersul său de instruire și educare a tinerilor;- Solicitarea din partea unor școli similare pentru noi acorduri de parteneriat.

- Interesul scăzut al unor părinţi privind calitatea instruirii propriilor copii, manifestat prin lipsă de comunicare și implicare.

Page 122: Culegere de bune practici.pdf

122

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Componenta strategicãMISIUNEA ŞCOLII: Misiunea noastră este de a asigura  dezvoltarea  fiecărui elev la potenţialul

său maxim, punând accentul pe însușirea valorilor promovate prin filosofia educaţională a școlii în vederea  dobândirii de competenţe pentru integrarea corespunzătoare în viaţa sociala.

ne propunem:• Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualităţii umane;• Formarea personalităţii autonome;• Asumarea unui sistem de valori necesare pentru: împlinirea și

dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea cetăţenească activă în societate, incluziunea socială, angajarea pe piaţa muncii.

RESURSE STRATEGICE PE DOMENII FUNCŢIONALEA. Curriculum:

- număr mare de programe proprii pentru CDȘ;- ofertă diversificată de cursuri de perfecţionare.

B. Resurse umaneDin totalul de 96 de cadre didactice:- 57 au gradul didactic I;- un titlul de doctor;- 14 gradul didactic II;- 19 definitivat;- 5 debutanţi;- 8 sunt metodiști:

4 sunt responsabili de cercuri pedagogice;5 sunt membri in consilii consultative ale ISMb;6 sunt profesori mentori;

- 44 autori de manuale, auxiliare didactice și articole publicate în reviste.C. Resurse materiale

Școala dispune de următoarele spaţii: - 30 săli de clasă;- 5 laboratoare de informatică;- 6 laboratoare de: fizică, chimie și biologie;- o sală de sport modernă;- o sală de festivităţi;- 2 terenuri de sport amenajate corespunzător.

D. Relaţii cu comunitateaȘcoala colaborează în sistem de parteneriat cu:

- Familiile elevilor prin comitetele de părinţi;- Primăria de sector și Consiliul local;- Autorităţile sanitare;- Poliţia;- biserica.

Viziune:O şcoală cu tradiţie şi prestigiu - o şansă la performanţă pentru

fiecare.

Page 123: Culegere de bune practici.pdf

123

Exemple De Bună Practică

, , ,Tinte si optiuni strategiceŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE

T1: Diversificarea ofertei educaţionale și a serviciilor de instruire în acord cu fluctuaţiile nevoilor comunitaţii locale, naţionale și europene

O1. Diversificarea graduală a ofertei curriculară conform profilelor și specializărilor;O2. Alegerea CDS-urilor ţinând seama de nevoile, aptitudinile elevilor, de personalitatea profesorului și de cerinţele comunităţii;O3. Centrarea procesului de predare-învăţare pe elev, permanent și direct implicat în construirea propriului său traseu de învăţare, pe formarea și dezvoltarea competenţelor funcţionale de bază, necesare continuării studiilor și/sau pentru încadrarea pe piaţa muncii;O4. Armonizarea cerinţelor educaţionale ale școliilor cu solicitările și interesele elevilor și părinţilor;O5. Mediatizarea permanentă a ofertei educaţionale a școlii.

T2: Implicarea activă a tuturor cadrelor didactice in activitaţi de perfecţionare: grade didactice, masterate cursuri postuniversitare, doctorate, etc. în raport cu tendinţele de dezvoltare personală și ale școlii, în vederea îmbunătăţirii calitaţii procesului de învăţământ

O1. Stimularea participării cadrelor didactice la stagii de pregătire iniţială și continuă în domenii de specialitate, de didactică a specialităţii, de management educaţional, dar și a personalului auxiliar și nedidactic, în vederea atingerii standardelor naţionale;O2. Implementarea procedurilor și activităţilor de evaluare și asigurare a calităţii în activitatea educativă și cea managerială; O3. Dobândirea abilităţilor de utilizarea a tehnicii informatice de către toate cadrele didactice;O4. Formarea diriginţilor pentru realizarea consilierii profesionale a elevilor.

T3: Crearea unui climat de siguranţă fizică și libertate spirituală pentru elevii școlii

O1. Asigurarea pazei și siguranţei personale a elevilor;O2. Prevenirea și combaterea delicvenţei juvenile;O3. Asigurarea condiţiilor optime de viaţă în școală (asistenţă sanitară, dotări corespunzătoare privind utilităţile - încălzire, iluminat, salubritate);O4. Implicarea psihologilor școlari, a Poliţiei de Proximitate în formarea conduitei morale a elevilor și a comportamentului civic, prevenirea și combaterea infracţionalităţii;O5. Iniţierea programelor de parteneriat cu instituţiile abilitate;06. Consilierea și sprijinirea elevilor cu probleme la învăţătură și care prezintă tendinţe de abandon școlar.

T4: Dezvoltarea parteneriatelor interne și externe

O1. Realizarea de parteneriate cu agenţi economici și cu administraţia locală pentru a spori dimensiunea antreprenorială a școlii;O2. Realizarea de schimburi de experienţe;O3. Diversificarea ofertei educaţionale și a serviciilor de instruire adaptate nevoilor comunităţii locale;O4. Încurajarea implicării copiilor și tinerilor în activităţile comunitare;O5. Încurajarea schimburilor culturale cu școli din comunitatea europeană.

Page 124: Culegere de bune practici.pdf

124

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

OBIECTIV: ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT AL CALITĂŢII

OBIECTIV: DEZVOLTAREA ŞI PERFECŢIONAREA UNUI CIRCUIT INFORMAȚIONAL EFICIENT LA NIVELUL ŞCOLII

OBIECTIV: CULTIVAREA UNUI MEDIU ŞCOLAR PERFORMANT ŞI ARMONIOS

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Realizarea analizei și a diagnozei activităţii desfășurate în anul școlar anterior

director octombrieRapoartele de analiză ale responsabililor Comisiilor Metodice

Publicarea / Afișarea raportului de analiză până la data de...

2. Analiza și diagnoza activităţii de formare și dezvoltare profesională a cadrelor didactice

responsabilii comisiilor metodice octombrie Materiale, procese verbale

Publicarea / afișarea rapoartelor de analiză până la data de ....

3. Elaborarea planurilor manageriale ale directorilor și ale responsabililor comisiilor metodice pe discipline de învăţământ

director, responsabilii comisiilor metodice

octombrieRapoartele de analiză pe anul școlar anterior

Aprobarea, în CA, a planului managerial până la data de...

4. Elaborarea planurilor manageriale ale comisiilor pe domenii de activitate

directori,responsabilii comisiilor octombrie

Rapoartele de analiză pe anul școlar anterior

Aprobarea în CA a planurilor manageriale ale comisiilor până la data de.........

5. Proiectarea activităţii de asistenţe la activităţi didactice pentru anul școlar în curs

director, director adjunct octombrieMetodologii pentru inspecţia școlară

Publicarea / afișarea planului și a graficului de asistenţe la ore ale directorilor până la data de....

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ

1. Încheierea acțiunii de afișare a metodologiilor Evaluării naţionale și de admitere în licee

director adjunct septembrie Afișarea materialelor până la data de...

2. Editarea și distribuirea unor buletine informative privind rezultatele școlii, activităţi deosebite, oferta școlii etc.

responsabil - imagine periodic Fonduri extrabugetare Distribuirea către ... a unui nr. de …... buletine

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANTA

1. Popularizarea exemplelor de bună practică în domeniul didactic prin schimburi de experienţă între membrii diferitelor comisii metodice

director educativanual Pliante, planuri de lecţii

Realizarea a minimum 10 schimburi de experienţă în acest an școlar

2. Reorganizarea laboratoarelor/cabinetelor existente din perspectiva conținuturilor, a managementului clasei de elevi și în mod deosebit a creșterii eficienței activităţii școlare

directoridecembrie

Resurse bugetare și extrabugetare

Reorganizarea a cel puţin 3 laboratoare/cabinete la nivelul școlii până la sfârșitul semetrului I

3. Personalizarea sălilor de curs diriginții periodic Panouri, hârtie glasată Cel puţin 16 săli de clasă personalizate

4. Actualizarea periodică a afișajului din școalăresponsabil imagine + responsabili comisii metodice

periodicPanouri/planșe noi

Realizarea a cel puţin 5 panouri până la sfârșitul semestrului I, care vor fi actualizate lunar

,Componenta operationalã

Page 125: Culegere de bune practici.pdf

125

Exemple De Bună Practică

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Realizarea analizei și a diagnozei activităţii desfășurate în anul școlar anterior

director octombrieRapoartele de analiză ale responsabililor Comisiilor Metodice

Publicarea / Afișarea raportului de analiză până la data de...

2. Analiza și diagnoza activităţii de formare și dezvoltare profesională a cadrelor didactice

responsabilii comisiilor metodice octombrie Materiale, procese verbale

Publicarea / afișarea rapoartelor de analiză până la data de ....

3. Elaborarea planurilor manageriale ale directorilor și ale responsabililor comisiilor metodice pe discipline de învăţământ

director, responsabilii comisiilor metodice

octombrieRapoartele de analiză pe anul școlar anterior

Aprobarea, în CA, a planului managerial până la data de...

4. Elaborarea planurilor manageriale ale comisiilor pe domenii de activitate

directori,responsabilii comisiilor octombrie

Rapoartele de analiză pe anul școlar anterior

Aprobarea în CA a planurilor manageriale ale comisiilor până la data de.........

5. Proiectarea activităţii de asistenţe la activităţi didactice pentru anul școlar în curs

director, director adjunct octombrieMetodologii pentru inspecţia școlară

Publicarea / afișarea planului și a graficului de asistenţe la ore ale directorilor până la data de....

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ

1. Încheierea acțiunii de afișare a metodologiilor Evaluării naţionale și de admitere în licee

director adjunct septembrie Afișarea materialelor până la data de...

2. Editarea și distribuirea unor buletine informative privind rezultatele școlii, activităţi deosebite, oferta școlii etc.

responsabil - imagine periodic Fonduri extrabugetare Distribuirea către ... a unui nr. de …... buletine

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANTA

1. Popularizarea exemplelor de bună practică în domeniul didactic prin schimburi de experienţă între membrii diferitelor comisii metodice

director educativanual Pliante, planuri de lecţii

Realizarea a minimum 10 schimburi de experienţă în acest an școlar

2. Reorganizarea laboratoarelor/cabinetelor existente din perspectiva conținuturilor, a managementului clasei de elevi și în mod deosebit a creșterii eficienței activităţii școlare

directoridecembrie

Resurse bugetare și extrabugetare

Reorganizarea a cel puţin 3 laboratoare/cabinete la nivelul școlii până la sfârșitul semetrului I

3. Personalizarea sălilor de curs diriginții periodic Panouri, hârtie glasată Cel puţin 16 săli de clasă personalizate

4. Actualizarea periodică a afișajului din școalăresponsabil imagine + responsabili comisii metodice

periodicPanouri/planșe noi

Realizarea a cel puţin 5 panouri până la sfârșitul semestrului I, care vor fi actualizate lunar

Page 126: Culegere de bune practici.pdf

126

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

OBIECTIV: CREȘTEREA CALITĂȚII ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ȘI DIVERSIFICAREA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE

OBIECTIV: COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI EDUCATIV DIN ŞCOALĂ CU SISTEMELE EUROPENE DE EDUCAŢIE

ACTIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Pregătirea elevilor conform standardelor curriculare stipulate în programele școlare

directoripe parcursul anul

școlar95% promovabilitate la examene naţionale

2. Organizarea unor stagii periodice de informare în specialitate, organizarea de consultații, schimburi de experiență, sesiuni de comunicări științifice, etc.

responsabil formare continuăsem. I

Documente curriculare,legislative,lucrări științifice, studii.

Participarea a cel puţin 50 cadre didactice la schimburi de experienţă până la sfârșitul anului școlar

3. Implicarea personalului didactic în elaborarea de softuri educaţionale

responsabilii comisiilor metodicepe parcursul anul

școlarC.D.

Realizarea a cel puţin două softuri până la sfârșitul anului școlar

ACȚIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Monitorizarea preocupării personalului didactic pentru utilizarea strategiilor de învățare, care facilitează dezvoltarea gândirii critice a elevilor, capacitatea de aplicare/transfer a informaţiilor

directori pe parcursul anul școlar

Instrumente de evaluare

Realizarea a cel puţin trei activităţi la nivelul fiecărei catedre care vizează dezvoltarea gândirii critice a elevilor, capacitatea de aplicare/transfer a informaţiilor

3. Reamenajarea punctului de informare/documentare pe probleme de integrare europeană

catedra „Om și societate” pe parcursul anul școlar

Resurse bugetare și extrabugetare

Realizarea până la data de... a două seturi de materiale de informare/documentare privind compatibilizarea sistemului educativ din școală cu sistemele europene de educaţie

5. Dotarea școlii cu noi echipamente audio-video necesare editării unor materiale elaborate de cadre didactice și elevi

directori, director educativdecembrie

Resurse bugetare și extrabugetare

Achiziţionarea unui copiator color și a unei camere foto până la sfârșitul lunii decembrie

6. Reamenajarea spațiilor recreativ-educative pentru cadre didactice, elevi

directori, administrator noiembrie

Resurse bugetare și extrabugetare

Amenajarea a două spaţii recreative până la sfârșitul lunii noiembrie

OBIECTIV: FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIDACTIC

ACȚIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă

responsabil formare continuă anual Programe Obţinerea certificatelor de absolvire a cursurilor recomandate de către cel puţin 30 de cadre didactice până la sfârșitul anului școlar

2.Realizarea unei baze de date privind situatia formării continue a personalului didactic directori + secretar dactilograf octombrie

Calculator, informări și documente ale cadrelor didactice

Reactualizarea bazei de date privind situaţia formării continue a personalului didactic, a programelor de formare urmate și a rezultatelor obţinute, bilunar.

3. Stimularea participarii la cursuri de masterat profesional in educaţie in vederea profesionalizarii carierei didactice si cresterea calitatii demersului didactic

directori octombrie Documente de înscriereÎnscrierea a 5 cadre didactice la cursuri de masterat până la data de 15 octombrie

Page 127: Culegere de bune practici.pdf

127

Exemple De Bună Practică

ACTIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Pregătirea elevilor conform standardelor curriculare stipulate în programele școlare

directoripe parcursul anul

școlar95% promovabilitate la examene naţionale

2. Organizarea unor stagii periodice de informare în specialitate, organizarea de consultații, schimburi de experiență, sesiuni de comunicări științifice, etc.

responsabil formare continuăsem. I

Documente curriculare,legislative,lucrări științifice, studii.

Participarea a cel puţin 50 cadre didactice la schimburi de experienţă până la sfârșitul anului școlar

3. Implicarea personalului didactic în elaborarea de softuri educaţionale

responsabilii comisiilor metodicepe parcursul anul

școlarC.D.

Realizarea a cel puţin două softuri până la sfârșitul anului școlar

ACȚIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Monitorizarea preocupării personalului didactic pentru utilizarea strategiilor de învățare, care facilitează dezvoltarea gândirii critice a elevilor, capacitatea de aplicare/transfer a informaţiilor

directori pe parcursul anul școlar

Instrumente de evaluare

Realizarea a cel puţin trei activităţi la nivelul fiecărei catedre care vizează dezvoltarea gândirii critice a elevilor, capacitatea de aplicare/transfer a informaţiilor

3. Reamenajarea punctului de informare/documentare pe probleme de integrare europeană

catedra „Om și societate” pe parcursul anul școlar

Resurse bugetare și extrabugetare

Realizarea până la data de... a două seturi de materiale de informare/documentare privind compatibilizarea sistemului educativ din școală cu sistemele europene de educaţie

5. Dotarea școlii cu noi echipamente audio-video necesare editării unor materiale elaborate de cadre didactice și elevi

directori, director educativdecembrie

Resurse bugetare și extrabugetare

Achiziţionarea unui copiator color și a unei camere foto până la sfârșitul lunii decembrie

6. Reamenajarea spațiilor recreativ-educative pentru cadre didactice, elevi

directori, administrator noiembrie

Resurse bugetare și extrabugetare

Amenajarea a două spaţii recreative până la sfârșitul lunii noiembrie

ACȚIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă

responsabil formare continuă anual Programe Obţinerea certificatelor de absolvire a cursurilor recomandate de către cel puţin 30 de cadre didactice până la sfârșitul anului școlar

2.Realizarea unei baze de date privind situatia formării continue a personalului didactic directori + secretar dactilograf octombrie

Calculator, informări și documente ale cadrelor didactice

Reactualizarea bazei de date privind situaţia formării continue a personalului didactic, a programelor de formare urmate și a rezultatelor obţinute, bilunar.

3. Stimularea participarii la cursuri de masterat profesional in educaţie in vederea profesionalizarii carierei didactice si cresterea calitatii demersului didactic

directori octombrie Documente de înscriereÎnscrierea a 5 cadre didactice la cursuri de masterat până la data de 15 octombrie

Page 128: Culegere de bune practici.pdf

128

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

OBIECTIV : PROMOVAREA UNUI NOU TIP DE PARTENERIAT SOCIAL

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Armonizarea C.D.S.-ului, cu oportunitățile oferite de comunitatea locală

directori septembrie Programe Creșterea cu cel puţin 2 a numărului de programe de cursuri opţionale

2. Menţinerea și dezvoltarea sistemului de comunicare cu partenerii educaționali locali

directoripe parcursul anul școlar

graficul activităţilor extracurriculare și extrașcolare

Se vor realiza 5 programe/activităţi desfășurate în parteneriat cu... până la data de...

3. Continuarea acţiunilor de personalizare a unității de învăţământ

directori permanentComitetul de părinţi și Consiliul local

90% din elevi vor avea uniforme școlare până la data de...

4. Inițierea și derularea unor programe de ajutorare a familiilor aflate în situații dificile director educativ

pe parcursul anul școlar

burse sociale, rechizite,articole de îmbrăcăminte

Derularea a cel puţin 2 programe de ajutorare a familiilor aflate în situaţii dificile pe parcursul acestui an școlar

5. Derularea unor servicii comunitare de impact, fie ca proiect, fie ca aplicație practică a unui curs opțional în care elevii învață efectuând servicii în beneficiul comunității

director educativ + dirigințipe parcursul anul școlar

Pliante de prezentare-proiecte

Cel puţin 20 de familii vor beneficia de ajutoare până la sfârșitul anului școlar

4. Organizarea unor stagii de formare pe probleme de management școlar (domeniile legislativ, financiar, des-centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, planificare, organizare și evaluare, managementul resur-selor, management instituţional etc.).

director educativ sem I

Ofertele de formare ale CCD sau ale altor furnizori de formare acreditați, din localitate

3 cadre didactice vor urma cursuri de management, încheiate cu obţinerea a cel puţin 15 credite, până la sfârșitul anului școlar

MONITORIZARE ŞI EVALUAREPentru elaborarea Proiectului de dezvoltare instituţională s-au organizat

două sesiuni pregătitoare incluzând activităţi de seminar și ateliere de lucru, cu participarea persoanelor interesate. Cu acest prilej au fost stabilite ţintele și opţiunile strategice pentru Proiectul de dezvoltare instituţională , structura informaţiilor care trebuie colectate și analizate și au fost stabilite sarcinile membrilor echipei.

În cadrul acestui proces au avut loc o serie de întâlniri și consultări cu reprezentanţi ai Primăriei și Consiliului local, ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor .

Monitorizare şi evaluare în implementarePentru implementarea proiectului s-a stabilit componenţa echipei de

monitorizare și evaluare, precum și responsabilitǎţile fiecăruia.Pentru monitorizare se vor aplica chestionare colaboratorilor. Evaluarea

se va realiza în funcţie de ţintele, opţiunile strategice și acţiunile concrete. Se vor realiza rapoarte trimestriale privind stadiul implementării Proiectului de dezvoltare instituţională.

Coordonarea generală a activităţii va fi realizată de directorul școlii și Consiliul de Administraţie al Școlii.

Page 129: Culegere de bune practici.pdf

129

Exemple De Bună Practică

ACŢIUNI RESPONSABIL TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Armonizarea C.D.S.-ului, cu oportunitățile oferite de comunitatea locală

directori septembrie Programe Creșterea cu cel puţin 2 a numărului de programe de cursuri opţionale

2. Menţinerea și dezvoltarea sistemului de comunicare cu partenerii educaționali locali

directoripe parcursul anul școlar

graficul activităţilor extracurriculare și extrașcolare

Se vor realiza 5 programe/activităţi desfășurate în parteneriat cu... până la data de...

3. Continuarea acţiunilor de personalizare a unității de învăţământ

directori permanentComitetul de părinţi și Consiliul local

90% din elevi vor avea uniforme școlare până la data de...

4. Inițierea și derularea unor programe de ajutorare a familiilor aflate în situații dificile director educativ

pe parcursul anul școlar

burse sociale, rechizite,articole de îmbrăcăminte

Derularea a cel puţin 2 programe de ajutorare a familiilor aflate în situaţii dificile pe parcursul acestui an școlar

5. Derularea unor servicii comunitare de impact, fie ca proiect, fie ca aplicație practică a unui curs opțional în care elevii învață efectuând servicii în beneficiul comunității

director educativ + dirigințipe parcursul anul școlar

Pliante de prezentare-proiecte

Cel puţin 20 de familii vor beneficia de ajutoare până la sfârșitul anului școlar

4. Organizarea unor stagii de formare pe probleme de management școlar (domeniile legislativ, financiar, des-centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, planificare, organizare și evaluare, managementul resur-selor, management instituţional etc.).

director educativ sem I

Ofertele de formare ale CCD sau ale altor furnizori de formare acreditați, din localitate

3 cadre didactice vor urma cursuri de management, încheiate cu obţinerea a cel puţin 15 credite, până la sfârșitul anului școlar

Page 130: Culegere de bune practici.pdf

130

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Tipul activitǎţii Activităţi pentru atingerea ţinteiPersoana care realizează

monitorizarea şi evaluareaPerioada Indicatori de realizare

CoordonareConstituirea Consiliului pentru Curriculum

directorulseptembrie

Întocmirea documentelor (decizia de numire și portofoliul comisiei) care atestă parteneriatul până la data de ..........

MonitorizareParticiparea cadrelor didactice la cursuri de formare

Responsabilul comisiei de formare și perfecţionare

semestrialÎntocmirea unei centralizări cu privire la numărul de participanţi și a cursurilor urmate în anul școlar ..............

DiseminareRealizarea unor proiecte naţionale și internaţionale

Consilierul pentru proiecte și programe educative

periodicRealizarea a două proiecte naţionale și a unui proiect internaţional în anul școlar .......

Monitorizare

Consolidarea parteneriatului Școală-Poliție-Consiliul Reprezentativ al Părinţilor-Comunitatea locală

Consilierul pentru proiecte și programe educative

anual Întocmirea documentelor care atestă parteneriatul până la data de ..........

DiseminarePrezentarea generală a rezultatelor obţinute de elevii școlii

Responsabilul CEACiunie Întocmirea rapoartelor de activitate până la data de ..........

GRAFIC DE MONITORIZARE A REALIZĂRII PDI:

Page 131: Culegere de bune practici.pdf

131

Exemple De Bună Practică

Tipul activitǎţii Activităţi pentru atingerea ţinteiPersoana care realizează

monitorizarea şi evaluareaPerioada Indicatori de realizare

CoordonareConstituirea Consiliului pentru Curriculum

directorulseptembrie

Întocmirea documentelor (decizia de numire și portofoliul comisiei) care atestă parteneriatul până la data de ..........

MonitorizareParticiparea cadrelor didactice la cursuri de formare

Responsabilul comisiei de formare și perfecţionare

semestrialÎntocmirea unei centralizări cu privire la numărul de participanţi și a cursurilor urmate în anul școlar ..............

DiseminareRealizarea unor proiecte naţionale și internaţionale

Consilierul pentru proiecte și programe educative

periodicRealizarea a două proiecte naţionale și a unui proiect internaţional în anul școlar .......

Monitorizare

Consolidarea parteneriatului Școală-Poliție-Consiliul Reprezentativ al Părinţilor-Comunitatea locală

Consilierul pentru proiecte și programe educative

anual Întocmirea documentelor care atestă parteneriatul până la data de ..........

DiseminarePrezentarea generală a rezultatelor obţinute de elevii școlii

Responsabilul CEACiunie Întocmirea rapoartelor de activitate până la data de ..........

Page 132: Culegere de bune practici.pdf

132

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE Scurt istoricTip școală: liceu Vocaţional artisticlimba de predare: românănr. elevi: 300nr. cadre didactice : 80Mediul socio economic: Școala este situată într-o zonă centrală a orașului,

astfel încât reţeaua mijloacelor de transport facilitează accesul elevilor. Părinţii elevilor au o pregătire profesională de nivel mediu și superior, manifestă interes pentru parcursul educaţional al copiilor și colaborează în mod constant cu echipa managerială și corpul profesoral al școlii.

6.9 PDI liceu vocațional artistic

Page 133: Culegere de bune practici.pdf

133

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTLA

CONTEXTUL ACŢIUNI

POLITIC

În ultimii ani, politicile în domeniul educaţiei din România au realizat importante transformări în cadrul procesului de reformă a sistemului, transformări impuse de priorităţile în domeniul educaţiei stabilite în cadrul întâlnirilor miniștrilor educaţiei din statele membre UE și din statele în curs de aderare. Aceste priorităţi contribuie la realizarea scopului strategic al Uniunii Europene, definit de Consiliul European de la lisabona din martie 2000, de a „deveni cea mai competitivă și dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere, capabilă să susţină o creștere economică cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai bună coeziune socială”. Astfel, Uniunea Europeană a decis să schimbe politica în domeniul ICT (tehnologii informatice și de comunicaţie), recunoscând decalajul faţă de SUA și hotărând să dezvolte în următorii ani internetul și să faciliteze școlilor accesul la internet.

Asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de la barcelona, în 2002, și a Declaraţiei Miniştrilor Europeni ai educaţiei şi formării profesionale şi a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în formarea profesională - „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în 2002, determină ca obiectivele actuale ale reformei învăţământului în România să vizeze finalităţile, curriculum-ul, structura învăţământului, accentuarea dimensiunii acţionale în formarea elevilor.

Contextul politic intern și internaţional din domeniul educaţiei sunt, deci, favorabile dezvoltării școlii, pe liniile ei deja tradiţionale (tehnologii informaţionale și de comunicaţie, limbi moderne, parteneriate interne și externe).

ECONOMIC

Oferta pieţei de muncă în domeniul vocaţional, atât la nivelul bucureștiului, cât și la nivel naţional și internaţional, se adresează persoanelor calificate cu studii medii și superioare, chiar dacă în prezent concurenţa în domeniu nu mai este la fel de mare ca în urmă cu 5-6 ani.

Activităţile artistice nu sunt cu nimic mai prejos decât cel al altor ţări. Diferenţele pleacă însă de la condiţiile financiare, care îl afectează pe artist nu numai din punct de vedere social, ci și cultural. Cu un minim de independenţă bănească instituţiile de cultură din ţara noastră vor începe să atragă interpreţi, coregrafi, maeștri și, nu în ultimul rând, vor reuși să schimbe percepţia publicului printr-o îmbogăţire a repertoriului.

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE

Page 134: Culegere de bune practici.pdf

134

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

SOCIAL

Unitatea de învăţământ trebuie să răspundă cerinţelor exprimate la nivelul comunităţii de o diversitate mare de grupuri ţintă, dintre care se detașează grupul ţintă al părinţilor și al elevilor.

Grupul ţintă părinţi1) grupul oamenilor de afaceri:

- au venituri mari;- manifestă interes pentru servicii educaţionale de calitate;- aspiră la învăţământul superior;- aspiră la o carieră strălucită pe marile scene din ţară și din străinătate.

2) grupul salariaţilor și întreprinzătorilor particulari:- aspiră la o carieră pe marile scene din ţară și din străinătate;- au posibilităţi materiale reduse care împiedică susţinerea pregătirii de

specialitate;- aspiră spre învăţământ superior.

3) grupul persoanelor cu venituri mici (șomeri, pensionari, venituri minime pe economie):

- interes redus pentru formare profesională în domeniul artistic, cu posibilitate rapidă de integrare pe piaţa muncii;

- nivelul redus al veniturilor constituie o barieră pentru susţinerea pregătirii la nivelul exigenţelor și concurenţei de pe piaţă.

Grupul ţintă elevi- redus numeric de la an la an, din cauza tendinţelor demografice în

descreștere;- motivaţie scăzută pentru orientarea către acest domeniu care implică

muncă și sacrificii mari pentru obţinerea performanţei; - oportunităţi pentru calificări profesionale mai bine plătite în alte domenii

și care necesită un volum de muncă mai scăzut. Profilul liceului permite un număr crescut de parteneri educaţionali ai

acestuia, atât din ţară, cât și din străinătate; în acest context, descentralizarea învăţământului constituie o oportunitate importantă în dezvoltarea instituţiei, de natură să răspundă nevoii tot mai pregnante de adaptare a ofertei educaţionale a școlii la cerinţele elevilor, părinţilor, comunităţii.

TEHNOLOGIC

nivelul crescut la care a ajuns în prezent știinţa și tehnica, își pune amprenta și în domeniul artistic. Astfel, generalizarea utilizării echipamentelor informatice, a soft-urilor educaţionale, manageriale și a noilor tehnologii la toate nivelurile învăţământului preuniversitar, sunt de natură să asigure condiţiile necesare pentru derularea unui învăţământ de calitate, interactiv, centrat pe elev.

Un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ preuniversitar îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice, de specialitate și cultură generală (alte specialităţi decât informatica) în privinţa utilizării programelor informatice și a mijloacelor moderne de comunicare.

LEGISLATIV În această perioadă învăţământul românesc și se adaptează continuu legislaţiei europene.

Page 135: Culegere de bune practici.pdf

135

Exemple De Bună Practică

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Existenţa și aplicarea Planului cadru pentru fiecare ciclu de școlaritate;- Existenţa programelor școlare și a manualelor alternative la nivel naţional și local;- Trunchiul comun, curriculumul diferenţiat și curriculumul la decizia școlii reflectă nevoile de pregătire în cultura generală și de specialitate ale elevilor și obiectivele cadru, de referinţă și competenţele specifice;- Curriculumul pus la dispoziţia elevilor le oferă șanse egale pentru pregătirea examenului de absolvire și încadrare pe piaţa muncii în specialitate;- CDS-ul este în concordanţă cu resursele disponibile; - Obţinerea anuală de premii la concursurile naţionale și internaţionale, precum și la olimpiadele școlare organizate la disciplinele de specialitate;- Parteneriate cu unităţi de învăţământ similare din Europa;- Încheierea studiilor liceale pentru filiera vocaţională, cu un examen de certificare a competenţelor profesionale, anexă la examenul de bacalaureat.

- Capacitate mai redusa a unor cadre didactice de a recepta și aplica metodele și tehnicile moderne de predare - învăţare - evaluare;- Curriculumul răspunde parţial nevoilor și intereselor comunităţii locale;- CDS este proiectat consultând sporadic reprezentanţii comunităţii locale și părinţii;- Curriculumul pus la dispoziţia elevilor le oferă acestora parţial șanse egale pentru pregătirea examenului de bacalaureat și a admiterii în învăţământul superior;- Programe școlare încărcate și lipsa unor mijloace auxiliare la catedra de specialitate pentru a fi utilizate de elevi;- Insuficientă ofertă de ghiduri, materiale complementare și materiale de specialitate pentru profesori, care să răspundă unei nevoi reale a învăţământului vocational, profilul artistic;- lipsa de implicare a părinţilor în stabilirea CDS; - Slaba implicare a specialiștilor în realizarea unui CDS în concordanţă cu nevoia de pregătire a elevilor în domeniu, conform exigenţelor actuale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Exitenţa instituţiilor de cultură cu care se pot încheia parteneriate (Opera naţională bucurești, Teatrul national de Opereta „Ion Dacian”, Centrul national de Arta „Tinerimea Romana”, Teatrul de Revista „Constantin Tanase”);- Creșterea interesului și a preocupării părinţilor și a comunităţii locale pentru calitatea manifestărilor artistice, care derivă din aplicarea corectă a curricumului naţional și local.

- Existenţa unui plan cadru care nu corespunde în totalitate exigenţelor reformei învăţământului vocaţional-artistic- specializarea coregrafie;- Programele centrate încă excesiv pe informaţii - Absenţa unui program coerent și corelat cu ciclurile de scolarizare pentru învăţământul vocational, profilul artistic.

ARTISTIC

Tradiţia educaţiei artistice a devenit o constantă prin grija și preocuparea cadrelor didactice de a instrui generaţiile de elevi care prin rezultatele dobândite în competiţiile naţionale și internaţionale dovedesc perenitatea artistică a poporului român

Page 136: Culegere de bune practici.pdf

136

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Cadre didactice calificate la toate disciplinele;- Cadre didactice cu performanţe profesionale;- Profesori cu aptitudini, pasiune și experienţă în desfășurarea activităţilor școlare și extrașcolare;- Cadre didactice care au parcurs stagii și cursuri de formare continuă in specialitate si in management educational;- Personal didactic auxiliar cu experienţă și expertiză profesională;- Colaborarea cu Jandarmeria și Poliţia de proximitate pentru paza și securitatea elevilor în incinta școlii;- Relaţii interpersonale bazate pe colaborare, deschidere, comunicare;- Disponibilitatea unor cadre didactice pentru propria dezvoltare profesională și pentru aplicarea principiilor și strategiilor reformei;- Participarea la activităţile educaţionale complexe, la stagii de formare continuă prin „Programe europene de învăţare pe tot parcursul vieţii”;- Participarea la stagii de formare continuă prin programele europene de învăţare pe tot parcursul vietii (llP).

- număr insuficient de cadre didactice calificate titulare, pentru disciplinele de specialitate, raportat la numărul total de posturi;- Consilier școlar repartizat pe mai multe unităţi de învăţământ;- Personal TESA în număr redus;- lipsa de implicare a unei mari părţi a cadrelor didactice în activităţile comisiilor de lucru pe probleme și a comisiilor metodice;- Asistenţa medicală și medicul școlar repartizat pe mai multe unităţi de învăţământ, deși pregătirea de specialitate impune cu necesitate un cadru medical permanent în școală;- Plan de școlarizare realizat parţial la anumite nivele de învăţământ, faţă de cel aprobat;- lipsa unei culturi organizaţionale care să stimuleze comunicarea deschisă, participarea, implicarea și inovaţia cadrelor didactice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Facilităţi acordate de stat pentru copiii proveniţi din familii sărace;- Existenţa Ong-uri cu activitate în domeniul educativ și artistic;- Existenţa unor programe de formare continuă a personalului didactic, didactic-auxiliar și nedidactic;- Posibilitatea atragerii de fonduri din FSE, pentru dezvoltarea resurselor umane prin proiectele POSDRU 2007-2013 și parcurgerea unor stagii de formare continuă pentru personalul didactic și didactic auxiliar.

- Slaba implicare a specialiștilor în pregătirea elevilor; - Scăderea populaţiei școlare;- Pensionarea cadrelor didactice cu experienţă;- Plecarea cadrelor didactice din sistemul de învăţământ spre alte domenii de activitate;- Personal calificat titular în specialitate, în număr mai mic faţă de nevoile existente;- Instabilitatea economică și socială, dublată de lipsa de motivaţie a unor cadre didactice;- Inexistenţa posibilităţi de premiere a cadrelor didactice cu rezultate deosebite.

Page 137: Culegere de bune practici.pdf

137

Exemple De Bună Practică

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- nivel ridicat al condiţiilor igienico - sanitare și de protecţie personală a copiilor;- Funcţionalitate optimă a spaţiilor școlare;- Mijloace de învăţământ performante în cabinete și laboratoare (laborator de fizică, biologie, chimie, informatică, cabinet de consiliere, bibliotecă);- Asigurarea necesarului de fonduri bănești de către Primărie, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere;- Obţinerea de fonduri extrabugetare prin organizarea de manifestări artistice.

- număr insuficient de săli de clasă și săli de studiu individual, care îngreunează realizarea în bune condiţii a activităţilor instructiv - educative (repertoriu individual etc);- Instrumente muzicale în număr insuficient și parţial uzate;- Cabinet medical cu asistenţă de specialitate împreună cu alte unităţi școlare;- Inexistenţa unor spaţii proprii de cazare;- Mobilier parţial vechi și neadecvat; - Recuzită veche, parţial uzată;- lipsa tehnicii audio-video de performanţă;- lipsa spaţiului adecvat pentru: magazie costume și încălţăminte, atelier croitorie, atelier mecanic, vestiare pentru elevi, vestiar pentru personal îngrijire și pază;- Venituri extrabugetare mici.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Oferta instituţiilor de cultură cu renume, privind asigurarea gratuită a spaţiilor de desfășurare a diverselor manifestări artistice; - Colaborarea cu Consiliul local și Primăria sectorului;- Atragerea de noi surse de finanţare (contracte de sponsorizare, programe de finanţare, donaţii) din partea agenţilor economici/fundaţiilor/ asociaţiilor, s.a.;- Sprijinul ce poate fi acordat de părinţii elevilor, cu activităţi în domenii specifice unităţii de învăţământ.

- nealocarea fondurilor pentru dotări corespunzător profilului vocaţional al unităţii de învăţământ (recuzită, încălţăminte, piane, tehnică audio-video);- buget modest pe toate capitolele bugetare;- Insuficienţa resurselor financiare pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a școlii, pentru realizarea de programe de formare și dezvoltare profesională, pentru personalul didactic și didactic auxiliar.

Page 138: Culegere de bune practici.pdf

138

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Deschiderea pentru încheierea de parteneriate în plan local, naţional și internaţional, cu fundaţii, organizaţii și institutii culturale/artistice, altele, în vederea implementării de programe educaţionale, culturale, de natură să reliefeze exigenţele și performanţa pe care liceul nostru le solicită elevilor săi;- Desfășurarea proiectelor de parteneriat cu Opera naţională bucurești, Teatrul national de Operetă „Ion Dacian”, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, Centrul naţional de Artă „Tinerimea Română”, Universitatea naţională de Muzică;- Relaţii armonioase de parteneriat educaţional cu familiile elevilor, Comitetul reprezentativ al părinţilor;- Relaţii armonioase de parteneriat educaţional cu școli similare din ţară și din străinătate;- Relaţii armonioase de parteneriat educaţional cu instituţii de cultură și învăţământ naţionale și locale; - Relaţii de parteneriat educaţional cu organismele și autoritățiile comunităţii locale; - Relaţii de parteneriat educaţional cu sindicatele, fundaţii, asociaţii schimburi culturale cu școli de artă de renume internaţional din Europa.

- Majoritatea elevilor provin din familii modeste, care nu au posibilitatea de a se implica în dezvoltarea bazei materiale /dezvoltarea InSTITUŢIOnAlĂ a unităţii școlare; - lipsa unor proiecte de dezvoltare a bazei materiale cu finanţarea partenerilor sociali (agenţi economici, întreprinzători, bănci, primărie);- lipsa de implicare a profesorilor în identificarea de parteneri capabili să sprijine activitatea unităţii de învăţământ (sponsori, donatori);- blocaje în comunicarea cu partenerii comunităţii;- Circulaţia greoaie a informaţiei;- Feed-back-ul, uneori redus / inexistent din partea beneficiarilor, partenerilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Asigurarea de către Consiliul local a unei săli de festivităţi pentru promovarea și valorificarea tradiţiilor românești în cadrul unor spectacole de muzică și dans; - Schimburi de experienţă derulate în parteneriat cu alte unităţi școlare de profil.

- Interesul scăzut a unora dintre parteneri, al autorităţilor publice locale pentru învăţământul artistic;- Implicarea redusă a partenerilor educaţionali și sociali în prevenirea și rezolvarea unor situaţii dificile ale elevilor;- Implicarea redusă a partenerilor educaţionali și sociali în susţinerea și promovarea imaginii și a valorilor școlii; - Implicarea insuficientă a unora dintre părinţii elevilor în susţinerea activităţilor instructiv - educative, datorită unei slabe relaţii de parteneriat și dezinteresului pentru formarea artistică.

Page 139: Culegere de bune practici.pdf

139

Exemple De Bună Practică

Componenta StrategicãMISIUNEAÎn acest context, liceul își propune următoarele:- să formeze cei mai buni specialiști, în profilul artistic; - să-și menţină poziţia de lider în topul liceelor cu profil artistic din ţară;- să formeze personalităţi puternice;- să construiască un set de valori individuale de natură profesională,

socială, culturală și artistică în funcţie de care elevii să-și orienteze comportamentul și întreaga carieră.

Misiunea liceului constă în:- pregătirea profesională de înalt nivel a elevilor, care să pună în valoare,

atât nivelul intelectual al acestora, cât și măiestria lor artistică;- stimularea performanţelor elevilor și educarea gustului artistic și

estetic al acestora;- operarea cu elemente de limbaj specific domeniului în abordarea

creaţiilor artistice;- promovarea talentelor autentice care să conducă spre performanţa

artistică;- interpretarea creativă utilizând limbajul propriu artei.- formarea unui artist complex care să corespundă oricăror cerinţe și

exigenţe ale comunităţii și lumii artistice, coregrafice;- dezvoltarea particularităţilor individuale ale elevilor pentru a-i

determina să obţină o autodisciplină corporală și comportamentală, o mai mare implicare, atât în sfera activităţilor artistice și culturale, cât și în sfera socială, comunitară.

Realizarea misiunii necesită curriculum diferenţiat specific și un CDS adecvat profilului și specializării, cât și valorificarea superioară a resurselor umane și materiale, răspunzând astfel cerinţelor și expectanţelor elevilor, părinţilor, profesorilor și comunităţii.

Deviza:„Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile, nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci şi pentru a pipăi şi a le simţi.”Lonwnfeld

Page 140: Culegere de bune practici.pdf

140

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Domenii funcţionale Opţiuni strategice

CurriculumCrearea unei oferte curriculare de tipul CDS sau disciplină nouă, pentru aprofundare/ extindere limbi străine.

Resurse umaneDezvoltarea competenţelor lingvistice a cadrelor didactice la nivelul b1 prin participarea la programe de formare

Resurse materialeAmenajarea unui cabinet fonic multifuncţional.Amenajarea unui cabinet metodic informatizat pentru limbi străine.

Relaţii cu comunitatea/ parteneriate

Identificarea partenerilor din comunitatea școlară precum și a celor din comunitatea locală în vederea obţinerii unor resurse extrabugetare.

Ținta 1: Învăţarea a două limbi străine în şcoală de pentru a asigura competenţele lingvistice necesare unui cetăţean european.

Ținta 1: Învăţarea a două limbi străine în şcoală de natură să asigure competenţele lingvistice necesare unui cetăţean european.

Obiectivul Activităţi Responsabili Termen Resurse Indicator de performanţăCreșterea calităţii procesului instructiv educativ, pentru formarea și dezvoltarea competenţelor lingvistice

Întruniri metodiceDemersuri pentru realizarea suporturilor de cursRealizarea de teste de evaluareRealizarea planificărilor tuturor activităţilorAvizarea de către inspectorul de specialitate a cursurilor opţionaleMonitorizarea progresului realizat de elevi

Catedra de limbi străineConsiliul pentru curriculumCoordonatorul pentru proiecte și programe educative curriculare și extracurriculare și proiecte europene

anual (la sfârșitul fiecărui an școlar)

Profesori metodisti, mentori, formatori, responsabilii ariilor curriculare

4 suporturi de curs pentru opţionalele propuse realizate conform procedurii până la data de ...

75% din numărul de elevi cu competenţe de comunicare în limbile străine îmbunătăţite

95% din numărul de elevi cu prezenţă la cursurile opţionale

Realizarea oraruluiOrganizare de ateliere de lucru conform specializărilorMese rotunde

Comisia pentru orar anual

semestrial

Profesori metodisti, mentori, formatori, responsabilii ariilor curriculare

2 mese rotunde pe semestru

Studierea ofertei de produse/preţ Identificarea potenţialilor furnizori de mobilier și recuzită corespunzătoareAlegerea ofertelor avantajoaseAchiziţionarea produselor pentru amenajarea și dotarea cabinetelor.

Serviciul contabilitateResponsabil catedra de limbi străine

început de an școlar

Site-urile ofertanţilorResurse bugetare si extrabugetareResursa umană contabilitate

Achiziţionarea și punerea în funcţiune, până la data de... a următoarelor echipamente:.....

lansarea invitaţiei de colaborare/parteneriat cu diferitele instituţii reprezentative pentu actul de educaţie.Promovarea prin intermediul site-ului a ofertei educaţionale a școlii.Întâlniri cu furnizorii servicii.

DirectorConsilierul educativ

început de an școlar

permanent

permanent

Site-ul școliiResursa umană

Semnarea a ... acorduri de parteneriat cu ....Semnarea, până la data de...., a contractelor de prestări servicii pentru....

Tinte si optiuni strategice, , ,

,Componenta operationalã

Page 141: Culegere de bune practici.pdf

141

Exemple De Bună Practică

Ținta 2: Transformarea liceului de artă într-un centru de cultură la nivelul comunităţii, care să promoveze atât muzica, dansul, artele vizuale clasice, cât şi formele moderne ale acestora, în cadrul schimburilor culturale internaţionale.

Domenii funcţionale Opţiuni strategice

Curriculum Dezvoltarea de proiecte și programe comunitare și europene.

Resurse umaneFormarea personalului didactic și didactic auxiliar în vederea finalizării proiectelor

Resurse materialeAmenajarea și dotarea unei săli de festivităţi/ spectacole cu mijloacele tehnice de sonorizare corespunzătoare

Relaţii cu comunitatea/ parteneriate

Identificarea partenerilor din comunitatea locală, naţională și europeană în vederea transformării liceului într-un „centru de cultură”.

Obiectivul Activităţi Responsabili Termen Resurse Indicator de performanţăCreșterea calităţii procesului instructiv educativ, pentru formarea și dezvoltarea competenţelor lingvistice

Întruniri metodiceDemersuri pentru realizarea suporturilor de cursRealizarea de teste de evaluareRealizarea planificărilor tuturor activităţilorAvizarea de către inspectorul de specialitate a cursurilor opţionaleMonitorizarea progresului realizat de elevi

Catedra de limbi străineConsiliul pentru curriculumCoordonatorul pentru proiecte și programe educative curriculare și extracurriculare și proiecte europene

anual (la sfârșitul fiecărui an școlar)

Profesori metodisti, mentori, formatori, responsabilii ariilor curriculare

4 suporturi de curs pentru opţionalele propuse realizate conform procedurii până la data de ...

75% din numărul de elevi cu competenţe de comunicare în limbile străine îmbunătăţite

95% din numărul de elevi cu prezenţă la cursurile opţionale

Realizarea oraruluiOrganizare de ateliere de lucru conform specializărilorMese rotunde

Comisia pentru orar anual

semestrial

Profesori metodisti, mentori, formatori, responsabilii ariilor curriculare

2 mese rotunde pe semestru

Studierea ofertei de produse/preţ Identificarea potenţialilor furnizori de mobilier și recuzită corespunzătoareAlegerea ofertelor avantajoaseAchiziţionarea produselor pentru amenajarea și dotarea cabinetelor.

Serviciul contabilitateResponsabil catedra de limbi străine

început de an școlar

Site-urile ofertanţilorResurse bugetare si extrabugetareResursa umană contabilitate

Achiziţionarea și punerea în funcţiune, până la data de... a următoarelor echipamente:.....

lansarea invitaţiei de colaborare/parteneriat cu diferitele instituţii reprezentative pentu actul de educaţie.Promovarea prin intermediul site-ului a ofertei educaţionale a școlii.Întâlniri cu furnizorii servicii.

DirectorConsilierul educativ

început de an școlar

permanent

permanent

Site-ul școliiResursa umană

Semnarea a ... acorduri de parteneriat cu ....Semnarea, până la data de...., a contractelor de prestări servicii pentru....

Page 142: Culegere de bune practici.pdf

142

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Obiective Activităţi Responsabili Termen Resurse Indicator de performanţă

Creșterea calităţii activităţilor artistice în cadrul instituţiei

Vizite de studiuSchimburi de experienţăFestivaluri, concursuri, simpozioane

Consiliul artisticCatedrele de specialitateConsilierul educativ

primii 2 ani

Resursa umanăRezultate deosebite popularizateResurse materiale

Postarea pe site-ul școlii, în termen de 7 zile de la încheierea activităţii, a unui raport de activitate care cuprinde rezultatele obţinute și a cel puţin 25 imagini de la activitatea respectivăCel puţin 50% dintre elevi școlii participă la activităţile din programul școlii.

Dezvoltarea profesională

Stagii de formareWork-shop-uri

Comisia de formare profesionalăȘefii de catedră

primul anbaza materialăResursa umană

Cel puţin 15 cadre didactice să participe la programe de formare în domeniile: management educaţional, utilizarea TIC

Dezvoltarea bazei materiale

Studierea ofertei de produse/preţIdentificarea potenţialilor furnizoriAlegerea ofertei avantajoaseAchiziţionarea produselor și dotarea cabinetelor.

Consiliul de administraţieDirectorContabilConsiliul localAgenţi economici

3 semestreResursa materialăResursa umană

Achiziţia, până la data de..., a unui număr de 36 pupitre, scaune 72

Dezvoltare de parteneriate interinstituţionale

lansarea invitaţiei de colaborare /parteneriat cu diferitele instituţii reprezentative pentu actul de educaţie.Promovarea prin intermediul site-ului a ofertei educaţionale a școlii.Întâlniri cu furnizorii servicii.

DirectorulComisiile metodiceConsiliul de Administraţie

3 semestre

ProgrameProiecteDocumente specifice

Semnarea a cel puţin 3 acorduri de parteneriat cu primăria, biserica, cabinet medical

Ținta 2: Transformarea liceului de artă într-un „centru de cultură” la nivelul comunităţii, care să promoveze atât muzica, dansul, artele vizuale clasice, cât şi formele moderne ale acestora, în cadrul schimburilor culturale internaţionale

Page 143: Culegere de bune practici.pdf

143

Exemple De Bună Practică

Obiective Activităţi Responsabili Termen Resurse Indicator de performanţă

Creșterea calităţii activităţilor artistice în cadrul instituţiei

Vizite de studiuSchimburi de experienţăFestivaluri, concursuri, simpozioane

Consiliul artisticCatedrele de specialitateConsilierul educativ

primii 2 ani

Resursa umanăRezultate deosebite popularizateResurse materiale

Postarea pe site-ul școlii, în termen de 7 zile de la încheierea activităţii, a unui raport de activitate care cuprinde rezultatele obţinute și a cel puţin 25 imagini de la activitatea respectivăCel puţin 50% dintre elevi școlii participă la activităţile din programul școlii.

Dezvoltarea profesională

Stagii de formareWork-shop-uri

Comisia de formare profesionalăȘefii de catedră

primul anbaza materialăResursa umană

Cel puţin 15 cadre didactice să participe la programe de formare în domeniile: management educaţional, utilizarea TIC

Dezvoltarea bazei materiale

Studierea ofertei de produse/preţIdentificarea potenţialilor furnizoriAlegerea ofertei avantajoaseAchiziţionarea produselor și dotarea cabinetelor.

Consiliul de administraţieDirectorContabilConsiliul localAgenţi economici

3 semestreResursa materialăResursa umană

Achiziţia, până la data de..., a unui număr de 36 pupitre, scaune 72

Dezvoltare de parteneriate interinstituţionale

lansarea invitaţiei de colaborare /parteneriat cu diferitele instituţii reprezentative pentu actul de educaţie.Promovarea prin intermediul site-ului a ofertei educaţionale a școlii.Întâlniri cu furnizorii servicii.

DirectorulComisiile metodiceConsiliul de Administraţie

3 semestre

ProgrameProiecteDocumente specifice

Semnarea a cel puţin 3 acorduri de parteneriat cu primăria, biserica, cabinet medical

Page 144: Culegere de bune practici.pdf

144

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

6.10 PDI liceu teoretic

PREZENTARE GENERALĂ UNITATE ŞCOLARĂUNITATEA ŞCOLARĂ: LICEU TEORETIC CMUS IZVORANIStr. Centrală, nr.5, Jud. IlfovTel. 023378657 Fax 023456789E-mail – [email protected]: www.izvoranilt.ro

ARGUMENTProiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2011-2016 s-a

realizat plecând de la o radiografie complexă și realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ și asupra mediului organizaţional intern.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată și exigentă a resurselor și mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali și politici îl au asupra activităţii unităţii.

Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea „punctelor slabe”, a cauzelor generatoare și a riscurilor asociate, înlăturarea sau atenuarea efectelor „ameninţărilor” identificate.

Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor tari” (care reprezintă capitalul de referinţă) și a „oportunităţilor” oferite de cadrul legislativ sau de comunitate. Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii școlare, corelate cu nevoile de educaţie și calificare reclamate de societate.

Analiza condiţiilor socio-economice și proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local și regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu și lung, valorificând datele, prognozele și documentele elaborate de Primăria Municipiului bucurești, Inspectoratul Școlar al Municipiului bucurești, Casa Corpului Didactic și celelalte instituții de profil.

S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor și comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, rezultatele sondajului efectuat în rândul elevilor, propunerile

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ PE TERMEN MEDIU – LICEU TEORETIC

2011-2016

Page 145: Culegere de bune practici.pdf

145

Exemple De Bună Practică

avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale și de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.

Programele Ministerului Educaţiei naţionale și ale guvernului României privind reforma și modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2011-2016.

Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze cercetarea ştiinţifică, valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.

Performanţele obţinute în ultimii ani de liceul Teoretic CMUS Izvorani ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în valoare idealurile de dezvoltare instituţională ale colectivului didactic și să maximizeze interesul de formare și instruire a elevilor.

ISTORICUL UNITĂŢII ŞCOLAREUna dintre cele mai tinere instituţii de învăţământ liceal din jud. Ilfov,

liceul Teoretic CMUS Izvorani a fost înfiinţat la data de 1 septembrie 1999. Dacă în anul școlar 1999-2000, unitatea școlară funcţiona cu 23 clase, din

anul școlar 2003-2004 și până în prezent funcţionează cu 36 clase, două grupe de semiinternat și un cabinet de consiliere psihopedagogică.

În anul școlar 2003-2004 s-au realizat lucrări complexe privind consolidarea clădirii, schimbarea reţelei electrice, realizarea faţadei în stil arhitectonic specific sfârșitului de secol al XIX-lea și încălzire prin centrală termică proprie.

De asemenea, liceul a intrat în programul de dotare al unităţilor școlare cu computere.

Statistica

a) număr Elevi

AN ŞcolarNr Elevi/ Nr Clase

Elevi Primar/ Clase Primar

Elevi Gimnaziu/ Clase Gimnaziu

Elevi Liceu/Clase Liceu

2008-2009 865/36 386/14 321/15 178/7

2009-2010 856/36 337/14 331/15 188/7

2010-2011 873/36 352/14 327/15 194/7

2011-2012 877/36 365/14 285/14 227/8

b) Profesori

An Şcolar Învăţători Profesori Personal auxiliar Total

2008-2009 14 42 8 782009-2010 14 44 8 802010-2011 14 40 8 762011-2012 14 44 8 80

Page 146: Culegere de bune practici.pdf

146

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

c) grade Didactice ProfesoriAn Şcolar Titulari Suplin. Debut. Def. Gr II Gr I Doc.2008-2009 40 16 6 14 18 182009-2010 40 18 6 14 20 182010-2011 42 12 6 14 16 182011-2012 44 14 2 18 19 19 1

d) Medii Admitere liceuAn Şcolar Prima Medie Ultima Medie2008-2009 9,07 7,612009-2010 8,31 7,762010-2011 9,38 7,742011-2012 9,00 8,02

e) Tabel Rezultate bACAn Şcolar Elevi Înscrişi Elevi Promovaţi Procent2008-2009 45 45 100/%2009-2010 78 76 96%2010-2011 27 27 100%

f) Rezultate Olimpiada

An Şcolar Materie Municipiu Naţional2008-2009

2009-2010

lb.engleza 6 premiilb.romana 5 premiibiologie 3 premiiReligie 3 premiiRevista școlii 1 premiuReligie 1 premiubiologie 4 premiilb.engleza 7 premiilb.romana 4 premii 1 premiulb.germana 4 premii 1 premiu

2010-2011

lb.romana 9 premiimatematica 4 premiilb. engleza 12 premiilb. germana 4 premiibiologie 1 premiugeografie 2 premiiReligie 1 premiuEd. muzicala 1 premiu

DIAGNOZAProiectul de dezvoltare instituţională al liceului Teoretic CMUS Izvorani,

este fundamentat pe Analizele PESTE și SWOT, care oferă informaţii referitoare la mediul intern și mediul extern ale unităţii și influențele acestora asupra activităţii școlii.

Page 147: Culegere de bune practici.pdf

147

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTE(L)

POLITIC

Din punct de vedere politic, activitatea instructiv - educativă este guvernată de o serie întreagă de acte normative, printre care cele mai importante: • legea Învăţământului nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare • Statutul personalului didactic • Regulamentul de organizare și funcţionare a unităţilor din invăţământul

preuniversitar • hotărâri ale guvernului României referitoare la organizarea și funcţionarea

sistemului de învăţământ preuniversitar • Ordine si note emise de ME • Codul muncii • Alte acte normative in domeniu

ECONOMIC

• gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la buget atât pentru investiţii cât și pentru finanţarea cheltuielilor curente

• Atragerea de resurse extrabugetare prin colaborarea cu părinţii, cu comunitatea locală sau prin valorificarea unor spaţii prin închirierea acestora

• Demersuri din partea școlii pe lânga agenţii economici pentru obţinerea de sponsorizări și donaţii, chiar dacă aceștia din urmă de multe ori nu prea sunt interesaţi

• Identificarea elevilor cu posibilităţi materiale și cooptarea părinţilor acestora în susţinerea unor activităţi desfășurate în școală

• Extinderea programelor sociale "Cornul și laptele", ”Încurajarea consumului de fructe în școli”, manuale gratuite, acordarea de rechizite gratuite

• Îmbunătăţirea bazei materiale a școlii (biblioteca, calculatoare, mijloce didactice moderne)

• Colaborarea școlii cu Primăria Ilfov pentru imbunătăţitea bazei materiale și modernizarea localului școlii

• Extinderea sălii de sportSe impune o întărire a ordinii şi disciplinei în vederea păstrării integrităţii bunurilor materiale precum şi o gestionare cu chibzuinţă a fondurilor proprii.

LEGISLATIV

• Instabilitate datorată legislaţiei aflate în continuă schimbare.• Documente de referinţă și conexe:- legea Educaţiei naţionale nr.1/2011;- legea privind asigurarea calităţii 87/2006;- Standardele de autorizare și Standardele de acreditare/Evaluare periodică – hg 21/2007;- Metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice hg 22/2007;- ROFUIP;- RI.

Page 148: Culegere de bune practici.pdf

148

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

SOCIAL

• Populaţia școlară este preponderent din mediul intelectual, fapt ce impune un proces instructiv-educativ de calitate, conform standardelor

• În condiţiile scăderii populaţiei școlare la nivel naţional, se impune adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele și așteptările elevilor și părinţilor pentru a putea atrage cât mai mulţi elevii în clasa I, în clasa a V–a și a IX-a, evitând astfel exodul elevilor către alte școli

• Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele integrării in UE, punându-se accentul pe studiul limbilor străine, informaticii precum și pe autoperfecţionare și educaţia permanentă

• Colaborarea școlii cu Ong - uri, cu comunitatea locală în cadrul unor proiecte educaţionale benefice pentru școală

• Asigurarea școlii cu personal de pază din răndul jandarmi lor și agentilor de pază de la firmele specializate, pe perioada desfășurării cursurilor

Se impune crearea unui climat de siguranţă fizică in şcoala şi stimularea iniţiativei in şcoală

TEHNOLOGIC

• Dotarea Secretariatului, departamentului administrativ cu aparatură performantă

• Conectarea școlii la Internet reprezintă un mijloc modern și rapid de comunicare și informare atăt pentru manageri căt și pentru cadrele didactice și elevi

• Dotarea cabinetelor și laboratoarelor cu calculatoare și videoproiectoare precum și cu materiale didactice adecvate

• Administrarea paginii WEb a școlii ca mijloc de promovare a ofertei educaţionale și de comunicare cu elevii și părinţii

Se impune mobilizarea cadrelor didactice şi a cadrelor didactice auxiliare pentru a urma cursuri de iniţiere sau de perfecţionare în domeniul informaticii şi predării asisitate de calculator.

ECOLOGIC

• Introducerea în curriculumul la decizia școlii a disciplinei opţionale "Educaţia pentru sănătate"

• Organizarea unor acţiuni în parteneriat cu instituţii care au drept scop conștientizarea de către elevi a necesităţii unui oraș curat și a unui mediu înconjurător sănătos

• Informarea elevilor cu privire la bolile secolului și pericolele care atentează la sănătatea lor (consumul de alcool, consumul de droguri)

• Organizarea unor întâlniri cu reprezentanţi ai organismelor abilitate sau ai unor Ong-uri pe probleme de poluare și protecţia mediului înconjurător

Page 149: Culegere de bune practici.pdf

149

Exemple De Bună Practică

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  - Asigurarea unor standarde educaţionale înalte;    - Existenţa unor cursuri opţionale în specializările solicitate de elevi;- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale și personalizarea acesteia, prin derularea unor cursuri opţionale în specializările studii europene și management instituţional;  - Evaluarea cunoștinţelor elevilor bazată pe un sistem propriu de testare și simulare a examenelor naţionale în scopul parcurgerii ritmice a materiei și a familiarizării elevilor cu metodologia de examen; - Rezultate foarte bune la examenele naţionale, concursuri și olimpiade școlare; - Organizarea unor concursuri cu participare judeţeană și naţională;  - Organizarea unui program de semiinternat pentru elevii ciclului primar; - Existenta planurilor cadru si a CDS; - Existenta unor programe pentru elevii cu nevoi speciale.

- Existenţa unor disfuncţionalităţi în monitorizarea activităţii școlare și în delegarea corectă a sarcinilor;- Valorificarea necorespunzătoare a potenţialului elevilor datorită lipsei de interes a unor cadre didactice pentru dezvoltarea și diversificarea de cercuri știinţifice;- neconcordanţa între nivelul informaţional, pe de o parte, și materialul didactic, aparatura din dotare și cartea bibliografică; - Apariţia sporadică a revistei școlii;- Deschidere interdisciplinară încă modestă;- Inconsistenţa evaluării sistemice; - lipsa diversificării ofertei pentru clasele de liceu;- neadaptarea planificarilor calendaristice la nevoile individuale ale elevilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Flexibilizarea curriculumului ca urmare a generalizării învăţământului de zece clase;- Receptivitatea și implicarea părinţilor în realizarea ofertei curriculare;- Colaborarea cu Facultatea de Studii Europene și Facultatea de Chimie contribuie la eficientizarea procesului instructiv; - Receptivitatea manifestată de către ISJ/ISMb și ME privind introducerea unor discipline opţionale și  specializări care corespund învăţământului modern;  - Interesul manifestat de unele organizaţii civice în domeniul educaţional;

 - Planul de învăţământ și programele școlare prea încărcate la anumite discipline centrează actul educativ pe aspectul informativ, teoretic în defavoarea celui formativ;- Suprasolicitarea elevilor datorită numărului mare de ore; - Desele modificări ale strategiilor curriculare privind evoluţia învăţământului pe termen mediu și lung;- Inexistenţa unui sistem naţional de evaluare instituţională ;- Multitudinea manualelor alternative.

Page 150: Culegere de bune practici.pdf

150

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Existenţa unui corp profesoral de calitate, cu calificare înaltă, implicaţi în activităţi de formare continuă;- Preocupări pentru cercetare, participare la sesiuni de comunicări știinţifice la nivel judeţean, naţional și internaţional;- buna colaborare între serviciul secretariat-contabilitate și cadrele didactice;- Atragerea un număr mare de elevi, cu potenţial intelectual ridicat, datorită prestigiului școlii și ofertei curriculare;- număr tot mai mare de profesori implicaţi în activităţi de colaborare internă și externă;- Activităţi extrașcolare diversificate, funcţie de interesele elevilor;

- Preocuparea insuficientă pentru promovarea imaginii școlii și mediatizarea rezultatelor;- Insuficienta pregătire metodică a cadrelor didactice debutante;- lipsa de interes a unor  cadre didactice privind activităţile extracurriculare ;- Inerţia unor cadre didactice la schimbările provocate de reformă;- Implicarea insuficientă a elevilor în proiectarea activităţii școlii;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Varietatea cursurilor de formare și perfecţionare organizate de universităţi, C.C.D și O.n.g.- Creșterea numărului de ofertanţi și programe de formare pentru dezvoltarea personală și profesională.

  - Fluctuaţie de personal la anumite catedre datorată și instabilităţii unor profesori suplinitori;- Scăderea populaţiei de vârstă școlară; - Insuficienta încadrare cu personal nedidactic;- Aportul mass-mediei la creșterea violenţei fizice și verbale în rândul tinerilor;- Scăderea motivaţiei elevilor pentru studiu, ca urmare a perturbărilor apărute în sistemul de valori ale societăţii;- Ieșirea din sistemul de învăţământ a unor cadre didactice tinere și foarte bine pregătite profesional;

Page 151: Culegere de bune practici.pdf

151

Exemple De Bună Practică

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Dotarea laboratoarelor de informatică cu aparatură modernă și mobilier ergonomic;- Amenajarea majorităţii sălilor de clasă cu mobilier nou, modern, adaptat vârstei elevilor și adecvat unor activităţi  interactive;- Dotarea unor cabinete de specialitate cu calculatoare performante, conectate la Internet;- Utilarea holurilor cu dulapuri date în folosinţa elevilor de liceu;- Asigurarea resurselor financiare necesare bunei funcţionări a școlii;- Volumul mare al materialului didactic existent în cabinete și laboratoare;  - Existenţa cantinei școlii - Politica managerială bazată pe o colaborare strânsă cu Comitetul Reprezentativ al Părinţilor contribuie la identificarea unor surse de finanţare extrabugetare;

- lipsa unei săli de festivitati adecvate standardelor actuale;- Dotarea bibliotecii cu fond de carte neactualizat;  - Uzura fizică și morală a unor materiale didactice;  - număr insuficient de manuale la secţia germană; - Prezenţa în insuficientă măsură a unor surse de venituri proprii;  - Preocupări scăzute pentru atragerea de surse de finanţare extrabugetare;  - număr insuficient de videoproiectoare, calculatoare portabile;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

  - Sprijinul primit din partea organelor administraţiei locale și centrale contribuie la modernizarea bazei materiale;   - Sponsorizări oferite de către părinţi;

- Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a dotărilor existente.- Deteriorarea rapidă a mobilierului din dotările programului de reabilitare; - Întârzieri birocratice în alocarea unor fonduri pentru diferite lucrări - Descentralizarea sistemului financiar;- Modificări legislative în domeniul financiar;

Page 152: Culegere de bune practici.pdf

152

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

MANAGEMENTUL UNITĂȚIIPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

  - Constituirea de echipe de lucru, care să permită o eficientizare a activităţii manageriale și a actului decizional prin delegare de sarcini, pe criteriul competenţei;- Proiectarea activităţii manageriale pe baza unei diagnoze pertinente, specifice, realiste, cu ţinte strategice care să vizeze proceduri de asigurare a calităţii în educaţie;- Constituirea unei echipe manageriale care să eficientizeze comunicarea la nivelul organizaţiei, astfel încât rezultatele în urma aplicării srategiei de dezvoltare instituţională să fie cele așteptate

-Insuficienta implicare a cadrelor didactice membre în comisiile de lucru;-număr insuficient de asistenţe și interasistenţe

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Interesul părinţilor pentru sprijinirea echipei manageriale -Existenţa legii calităţii în educaţie

-Capacitatea de adaptare la dinamica accelerată a sistemului educaţional și legislativ, impuse de reforma învăţământului, în vederea aderării la structurile europene.- Autonomia parţială a școlii datorată necorelărilor legislative

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Colaborarea eficientă cu ISJ, cu autorităţile locale și cu familiile elevilor;- Colaborarea cu instituţii din comunitatea locală, cu unităţi școlare din ţară și străinătate;- Derularea proiectelor școlare „Comenius” în parteneriat cu institutii din strainatate;- Consilierea individuală și de grup a elevilor și părinţilor;

- Absenţa unei preocupări sistematice privind implicarea părinţilor în stabilirea obiectivelor generale și a ofertei educaţionale;- Insuficienta preocupare a unor cadre didactice pentru realizarea unor proiecte de colaborare europeană; - Slaba implicare în realizarea unor proiecte de finanţare la nivel instituţional;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Interesul manifestat de părinţi privind educaţia elevilor și asigurarea unor condiţii optime de desfășurare a activităţii școlare;- Existenţa unor posibilităţi de parteneriat cu școli europene

  - Accentuarea efectelor negative în educaţia elevilor datorită unei comunicări tot mai dificile cu familia si falselor modele promovate de mass-media;- numărul mare de Ong-uri care atrag fonduri pentru activităţi didactice extraccuriculare; - Imposibilitatea asigurării siguranţei individului de către organismele comunităţii;

Page 153: Culegere de bune practici.pdf

153

Exemple De Bună Practică

Componenta strategicãVIZIUNEA: liceul Teoretic CMUS susţine o educaţie în schimbare, orientată spre valori

democratice și umaniste, care oferă șansa fiecărui copil, tânăr și cadru didactic de a atinge propria excelenţă, într-un mediu stimulativ, pentru a deveni un cetăţean european activ, într-o societate a cunoașterii, competitivă și dinamică.

MISIUNEA: Încercăm să configurăm misiunea unei școli care vrea să pregătească elevii

pentru viitor, încercând să facă din Informaţie a patra resursă, să transforme informaţia în cunoaștere și să ofere elevilor ei, cheia spre comunitatea globală a viitorului. In acest context, ne propunem ca învăţarea să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline și tehnologii complexe.

În noul mileniu, liceul Teoretic CMUS va fi recunoscut pe plan naţional si internaţional pentru:

• O înaltă calitate, o puternică motivaţie, angajare și atitudini profesionale din partea corpului profesoral;

• Climatul intelectual oferit ca suport elevilor ajutându-l pe tânăr să decidă asupra propriei cariere;

• Abilitatea de a crea medii de învăţare utilizând calculatorul, care va influenţa în viitorul apropiat toate formele de educaţie;

• Cultivarea expresivităţii și a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale și a promovării unei vieţi de calitate.

DESCRIEREA RESURSELORMATERIALE FINANCIARE UMANE

21 sali de clasa3 laboratoare : fizica, chimie, biologie 5 cabinete-2 cabinete informatica, 1 cabinet muzica,1 cabinet logopedie, 1 cabinet consiliere psihopedagogicaSala de sportbibliotecaCantina, semiinternatCabinet stomatologic, cabinet medical

● buget local - pentru cheltuieli de

personal- pentru cheltuieli

materiale- fonduri pentru

constructii, intretinere si utilitati

● Fonduri extrabugetare● Sponsorizari

Total cadre didactice 71, din care: 1 profesor doctor, 19 profesori gradul I, 24 profesori gradul II, 18 profesori definitivi, 6 profesori debutanti, 3 profesori necalificatiPersonal didactic auxiliar-8Personal nedidactic-11nr. Total clase – 36, din care 14 primar, 14 gimnazial, 8 liceal Total elevi -870

Tinte strategiceT1: Realizarea cadrului adecvat pentru o educaţie de calitate.T2: Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active și a

strategiilor didactice centrate pe elev.T3: Promovarea dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia

elevilorT4: Utilizarea unui sistem eficient de comunicareT5: Promovarea imaginii unităţii școlare pe plan local, naţional și internaţional

,

Page 154: Culegere de bune practici.pdf

154

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Domeniulfuncţional Opţiuni în domeniul

curricular Opţiuni în domeniul investiţiei în

resursa umanăOpţiunea în domeniul finaciar şi al

dotărilor materialeOpţiuni în domeniul relaţiilor comunitare

Ţinte strategice

T1Adaptarea curriculumului la nevoile comunităţii

Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia modernă

Modernizarea spaţiilor școlare și a spaţiilor auxiliare

Responsabilizarea comunităţii în susţinerea școlii

T2Particularizarea curriculumului la cerintele învăţării activ-participative centrate pe elev

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii pe elev

Achiziţionarea de mijloace didactice și echipamente adecvate situaţiilor de învăţare centrate pe elev

Dezvoltarea parteneriatelor cu structuri implicate în educaţie.

T3

Dezvoltarea unor optionale adecvate egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene

Accesarea resurselor educaţionale europene. Crearea abilităţilor personale, a deprinderilor sociale și tehnice, de promovarea dimensiunii europene și egalităţii de șanse în educaţia elevilor

Crearea bazei materiale pentru susţinerea promovării dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia elevilor de către cadrele didactice

Colaborare cu reprezentanţi ai Ong-urilor, instituţiilor de cultură din ţară și din străinătate

T4Dezvoltarea canalelor privind comunicarea

Formarea resursei umane în vederea utilizării sistemelor de comunicare și realizarea unei comunicări eficiente

Dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace moderne de comunicare eficienti-zarea parteneriatelor vitale

Crearea unor structuri participative elevi - personal propriu - comunitate pentru realizarea schimbului de informaţii cu exteriorul și adecvarea acestuia la contextul comunitar concret

T5Dezvoltarea privind activitatea de marketing- publicistică

Responsabilizarea și motivarea resursei umane pentru promovarea imaginii școlii

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii școlii

Realizarea unor parteneriate cu instituţii/ organizaţii/ mass-media, implicate în promovarea imaginii școlii

ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE A STRATEGIEI

Optiunile strategice

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

T1: Realizarea cadrului general adecvat pentru o educaţie de calitate prin și pentru comunitate

Adaptarea curriculumului la specificul local

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie (M) Dezvoltarea și pilotarea curriculum-ului conceput pe baza nevoilor comunitare și a celor individuale (l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară

Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia modernă

(S) Inventarul echipamentelor existente în școală, stabilirea necesarului pentru asigurarea utilizarii în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea echipamentelor audio-video și a tehnologiilor informaţionale(l) Identificarea și valorificarea de către cadrele didactice a resurselor comunităţii

Modernizarea spaţiilor școlare și a spaţiilor auxiliare

(S) Inventarierea tuturor lucrărilor necesare reamenajării și modernizării spaţiilor școlare și spaţiilor auxiliare(S) Inventarierea tuturor dotărilor existente la nivelul unităţii școlare(S) Stabilirea fondurilor necesare și a surselor de obţinere(l) Reamenajarea spaţiilor școlare, a clădirii principale, a gardului de împrejmuire a liceului, a sistemului de încălzire din liceu(l) Procurarea și instalarea de echipamente audio- video și de comunicare moderne necesare

Responsabilizarea comunităţii în susţinerea școlii(S) Atragerea de resurse extrabugetare(M) Realizarea unei reţele eficiente de comunicare și cooperare cu comunitatea

Page 155: Culegere de bune practici.pdf

155

Exemple De Bună Practică

Domeniulfuncţional Opţiuni în domeniul

curricular Opţiuni în domeniul investiţiei în

resursa umanăOpţiunea în domeniul finaciar şi al

dotărilor materialeOpţiuni în domeniul relaţiilor comunitare

Ţinte strategice

T1Adaptarea curriculumului la nevoile comunităţii

Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia modernă

Modernizarea spaţiilor școlare și a spaţiilor auxiliare

Responsabilizarea comunităţii în susţinerea școlii

T2Particularizarea curriculumului la cerintele învăţării activ-participative centrate pe elev

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii pe elev

Achiziţionarea de mijloace didactice și echipamente adecvate situaţiilor de învăţare centrate pe elev

Dezvoltarea parteneriatelor cu structuri implicate în educaţie.

T3

Dezvoltarea unor optionale adecvate egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene

Accesarea resurselor educaţionale europene. Crearea abilităţilor personale, a deprinderilor sociale și tehnice, de promovarea dimensiunii europene și egalităţii de șanse în educaţia elevilor

Crearea bazei materiale pentru susţinerea promovării dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia elevilor de către cadrele didactice

Colaborare cu reprezentanţi ai Ong-urilor, instituţiilor de cultură din ţară și din străinătate

T4Dezvoltarea canalelor privind comunicarea

Formarea resursei umane în vederea utilizării sistemelor de comunicare și realizarea unei comunicări eficiente

Dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace moderne de comunicare eficienti-zarea parteneriatelor vitale

Crearea unor structuri participative elevi - personal propriu - comunitate pentru realizarea schimbului de informaţii cu exteriorul și adecvarea acestuia la contextul comunitar concret

T5Dezvoltarea privind activitatea de marketing- publicistică

Responsabilizarea și motivarea resursei umane pentru promovarea imaginii școlii

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii școlii

Realizarea unor parteneriate cu instituţii/ organizaţii/ mass-media, implicate în promovarea imaginii școlii

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

T1: Realizarea cadrului general adecvat pentru o educaţie de calitate prin și pentru comunitate

Adaptarea curriculumului la specificul local

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie (M) Dezvoltarea și pilotarea curriculum-ului conceput pe baza nevoilor comunitare și a celor individuale (l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară

Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia modernă

(S) Inventarul echipamentelor existente în școală, stabilirea necesarului pentru asigurarea utilizarii în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea echipamentelor audio-video și a tehnologiilor informaţionale(l) Identificarea și valorificarea de către cadrele didactice a resurselor comunităţii

Modernizarea spaţiilor școlare și a spaţiilor auxiliare

(S) Inventarierea tuturor lucrărilor necesare reamenajării și modernizării spaţiilor școlare și spaţiilor auxiliare(S) Inventarierea tuturor dotărilor existente la nivelul unităţii școlare(S) Stabilirea fondurilor necesare și a surselor de obţinere(l) Reamenajarea spaţiilor școlare, a clădirii principale, a gardului de împrejmuire a liceului, a sistemului de încălzire din liceu(l) Procurarea și instalarea de echipamente audio- video și de comunicare moderne necesare

Responsabilizarea comunităţii în susţinerea școlii(S) Atragerea de resurse extrabugetare(M) Realizarea unei reţele eficiente de comunicare și cooperare cu comunitatea

Page 156: Culegere de bune practici.pdf

156

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

T2: Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active și a strategiilor didactice centrate pe elev

Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării activ- participative

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cerinţelor de învăţare activ-participative (M) Dezvoltarea și pilotarea curriculum-ului conceput pe baza cerinţelor învăţării activ-participative centrate pe elev(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și centrării activităţii pe elev

(S) Stabilirea necesarului de formare a cadrelor didactice (S) Formarea cadrelor didactice debutante pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii pe elev(M) Formarea restului cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii pe elev

Modernizarea spatiilor scolare si a spatiilor auxiliare

(S) Inventarierea mijloacelor didactice și echipamentelor existente în școală și stabilirea necesarului pentru asigurarea utilizării în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea mijloacelor didactice și echipamentelor adecvate situaţiilor de învăţare (l) Identificarea și valorificarea de către cadrele didactice a resurselor

Responsabilizarea comunitatii in sustinerea scolii(S) Contactarea unor instituţii/Ong-uri/organizaţii care pot funiza asistenţă de specialitate(M) Incheierea de parteneriate și derularea activităţilor de formare(l) Atragerea altor instituţii /Ong-uri/ organizaţii/ firme implicate în educaţie

T3: Promovarea dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia elevilor:

Dezvoltarea unor opţionale despre tema egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie și realizarea unor opţionale adecvate egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene(M) Dezvoltarea si pilotarea curriculum-ului conceput pe baza egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate

Accesarea resurselor educaţionale europene

(S) Identificarea surselor de resurse(S) Informarea personalului asupra modului de accesare(M) Formarea cadrelor didactice prin participare la programe de formare internaţionale(M) Realizarea unor proiecte comune și a schimburilor de experienţă cu școli din spaţiul european(l) Menţinerea legăturilor cu partenerii externi și crearea unui schimb permanent de resurse cu aceștia

Crearea abilităţilor personale, a deprinderilor sociale și tehnice, de promovare a dimensiunii europene și a valorilor multiculturalismului tuturor elevilor

(S) Identificarea nevoilor de formare a elevilor adolescenţi privind deprinderile sociale și tehnice, de promovare a valorilor europene(S) Contactarea organismelor care pot furniza asistenţă de specialitate(S) Formarea a 3 cadre didactice în crearea deprinderilor sociale și tehnice, de promovare a valorilor europene a adolescenţilor(M) Formarea unui grup de 10 elevi pentru promovarea dimensiunii europene și a valorilor multiculturalismului(M) Realizarea unor proiecte comune și a schimburilor de experienţă cu școli din Romania

Crearea bazei materiale pentru susţinerea promovării(M) Amenajarea unor puncte de accesare a resurselor europene(l) Realizarea unei baze de date privind sursele și resursele europene

Colaborare cu reprezentanţi ai Ong-urilor, instituţiilor de cultură din ţară și din străinătate

(S) Identificarea organizaţiilor cu care se pot desfășura activităţi de promovare a valorilor europene și multiculturalismului și realizarea de parteneriate cu organizaţiile identificate (S) Realizarea unor materiale scrise și în format electronic, (împreună cu partenerii români și străini) pentru promovarea dimensiunii europene și a valorilor multiculturalismului(M) Derularea on-line a unor activităţi extracurriculare transnaţionale(l) extinderea parteneriatelor în ţară și în străinătate

Page 157: Culegere de bune practici.pdf

157

Exemple De Bună Practică

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

T2: Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active și a strategiilor didactice centrate pe elev

Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării activ- participative

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cerinţelor de învăţare activ-participative (M) Dezvoltarea și pilotarea curriculum-ului conceput pe baza cerinţelor învăţării activ-participative centrate pe elev(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și centrării activităţii pe elev

(S) Stabilirea necesarului de formare a cadrelor didactice (S) Formarea cadrelor didactice debutante pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii pe elev(M) Formarea restului cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii pe elev

Modernizarea spatiilor scolare si a spatiilor auxiliare

(S) Inventarierea mijloacelor didactice și echipamentelor existente în școală și stabilirea necesarului pentru asigurarea utilizării în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea mijloacelor didactice și echipamentelor adecvate situaţiilor de învăţare (l) Identificarea și valorificarea de către cadrele didactice a resurselor

Responsabilizarea comunitatii in sustinerea scolii(S) Contactarea unor instituţii/Ong-uri/organizaţii care pot funiza asistenţă de specialitate(M) Incheierea de parteneriate și derularea activităţilor de formare(l) Atragerea altor instituţii /Ong-uri/ organizaţii/ firme implicate în educaţie

T3: Promovarea dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia elevilor:

Dezvoltarea unor opţionale despre tema egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie și realizarea unor opţionale adecvate egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene(M) Dezvoltarea si pilotarea curriculum-ului conceput pe baza egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate

Accesarea resurselor educaţionale europene

(S) Identificarea surselor de resurse(S) Informarea personalului asupra modului de accesare(M) Formarea cadrelor didactice prin participare la programe de formare internaţionale(M) Realizarea unor proiecte comune și a schimburilor de experienţă cu școli din spaţiul european(l) Menţinerea legăturilor cu partenerii externi și crearea unui schimb permanent de resurse cu aceștia

Crearea abilităţilor personale, a deprinderilor sociale și tehnice, de promovare a dimensiunii europene și a valorilor multiculturalismului tuturor elevilor

(S) Identificarea nevoilor de formare a elevilor adolescenţi privind deprinderile sociale și tehnice, de promovare a valorilor europene(S) Contactarea organismelor care pot furniza asistenţă de specialitate(S) Formarea a 3 cadre didactice în crearea deprinderilor sociale și tehnice, de promovare a valorilor europene a adolescenţilor(M) Formarea unui grup de 10 elevi pentru promovarea dimensiunii europene și a valorilor multiculturalismului(M) Realizarea unor proiecte comune și a schimburilor de experienţă cu școli din Romania

Crearea bazei materiale pentru susţinerea promovării(M) Amenajarea unor puncte de accesare a resurselor europene(l) Realizarea unei baze de date privind sursele și resursele europene

Colaborare cu reprezentanţi ai Ong-urilor, instituţiilor de cultură din ţară și din străinătate

(S) Identificarea organizaţiilor cu care se pot desfășura activităţi de promovare a valorilor europene și multiculturalismului și realizarea de parteneriate cu organizaţiile identificate (S) Realizarea unor materiale scrise și în format electronic, (împreună cu partenerii români și străini) pentru promovarea dimensiunii europene și a valorilor multiculturalismului(M) Derularea on-line a unor activităţi extracurriculare transnaţionale(l) extinderea parteneriatelor în ţară și în străinătate

Page 158: Culegere de bune practici.pdf

158

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

T4: Utilizarea unui sistem eficient de comunicare

Dezvoltarea canalelor privind comunicarea(S) Analiza nevoilor, definirea cererii privind comunicarea (M) Dezvoltarea canalelor(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate

Formarea resursei umane în vederea utilizarii sistemelor de comunicare și realizarea unei comunicări eficiente

(S) Realizarea liniilor de comunicare internă și interinstituţionale(S) Analiza nevoilor de formare în utilizarea sistemelor de comunicare(S) Analiza complexa a nevoilor de formare pe comunicare(M) Formarea întregii resurse umane pe probleme de comunicare(M) Formarea resursei umane pentru realizarea sistemelor și echipamentelor de comunicare(l) Crearea unei structuri activ- participative interne care să monitorizeze permanent nevoia de formare

Dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace moderne de comunicare eficientizarea parteneriatelor vitale

(S) Identificarea necesarului de echipamente de comunicare(M) Dotarea integrală cu echipamente de comunicare moderne(M) Organizarea unui Centru de Documentare și Informare(l) Realizarea unei baze de date eficientă la nivelul unităţii școlare

Crearea unor structuri participative elevi - personal propriu - comunitate pentru realizarea schimbului de informaţii cu exteriorul și adecvarea acestuia la contextul comunitar concret

(S) Realizarea necesarului de resursă pentru crearea structurii (M) Stabilirea procedurilor de lucru și pilotarea acestora(l) Revizuirea structurii în funcţie de rezultate

T5: Promovarea imaginii unităţii școlare pe plan local, naţional și internaţional

Responsabilizarea și motivarea resursei umane pentru promovarea imaginii școlii

(S) lansarea invitaţiei de participare la promovarea imaginii școlii(S) Identificarea resursei umane disponibile(M) Implicarea în activităţile de promovare a imaginii școlii(l) Implicarea întregii resurse umane pentru promovarea imaginii școlii

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii școlii

(S) Stabilirea fondurilor necesare și a surselor de obţinere(S) Realizarea unui material promoţional de promovare a imaginii școlii(l) Realizarea unor parteneriate în vederea atragerii de resurse

Realizarea unor parteneriate cu instituţii/ organizaţii/ mass- media, implicate în promovarea imaginii școlii

(S) Identificarea de instituţii/organizaţii/mass-media, implicate în promovarea imaginii școlii(M) Organizarea de activităţi care să promoveze imaginea școlii(M) Obţinerea de rezultate la nivel naţional și internaţional(M) Participarea la activităţi organizate de alte instituţii în scopul promovării școlii(l) Menţinerea imaginii școlii prin utilizarea liniilor de comunicare interinstituţionale

OBIECTIVE GENERALE REALIZATE PRIN ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE

Obiective generale:O1. creșterea calităţii muncii în școală;O2. îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ;O3. eficientizarea lucrului în echipă;O4. educarea elevilor noștri pentru dobândirea de noi capacităţi,

deprinderi și competenţe pentru alinierea la dezideratele educaţiei europene;

O5. creșterea performanţelor elevilor la nivel local, naţional, internaţional.

Page 159: Culegere de bune practici.pdf

159

Exemple De Bună Practică

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

T4: Utilizarea unui sistem eficient de comunicare

Dezvoltarea canalelor privind comunicarea(S) Analiza nevoilor, definirea cererii privind comunicarea (M) Dezvoltarea canalelor(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate

Formarea resursei umane în vederea utilizarii sistemelor de comunicare și realizarea unei comunicări eficiente

(S) Realizarea liniilor de comunicare internă și interinstituţionale(S) Analiza nevoilor de formare în utilizarea sistemelor de comunicare(S) Analiza complexa a nevoilor de formare pe comunicare(M) Formarea întregii resurse umane pe probleme de comunicare(M) Formarea resursei umane pentru realizarea sistemelor și echipamentelor de comunicare(l) Crearea unei structuri activ- participative interne care să monitorizeze permanent nevoia de formare

Dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace moderne de comunicare eficientizarea parteneriatelor vitale

(S) Identificarea necesarului de echipamente de comunicare(M) Dotarea integrală cu echipamente de comunicare moderne(M) Organizarea unui Centru de Documentare și Informare(l) Realizarea unei baze de date eficientă la nivelul unităţii școlare

Crearea unor structuri participative elevi - personal propriu - comunitate pentru realizarea schimbului de informaţii cu exteriorul și adecvarea acestuia la contextul comunitar concret

(S) Realizarea necesarului de resursă pentru crearea structurii (M) Stabilirea procedurilor de lucru și pilotarea acestora(l) Revizuirea structurii în funcţie de rezultate

T5: Promovarea imaginii unităţii școlare pe plan local, naţional și internaţional

Responsabilizarea și motivarea resursei umane pentru promovarea imaginii școlii

(S) lansarea invitaţiei de participare la promovarea imaginii școlii(S) Identificarea resursei umane disponibile(M) Implicarea în activităţile de promovare a imaginii școlii(l) Implicarea întregii resurse umane pentru promovarea imaginii școlii

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii școlii

(S) Stabilirea fondurilor necesare și a surselor de obţinere(S) Realizarea unui material promoţional de promovare a imaginii școlii(l) Realizarea unor parteneriate în vederea atragerii de resurse

Realizarea unor parteneriate cu instituţii/ organizaţii/ mass- media, implicate în promovarea imaginii școlii

(S) Identificarea de instituţii/organizaţii/mass-media, implicate în promovarea imaginii școlii(M) Organizarea de activităţi care să promoveze imaginea școlii(M) Obţinerea de rezultate la nivel naţional și internaţional(M) Participarea la activităţi organizate de alte instituţii în scopul promovării școlii(l) Menţinerea imaginii școlii prin utilizarea liniilor de comunicare interinstituţionale

Page 160: Culegere de bune practici.pdf

160

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

O1, O2, O5

ŢINTE STRATEGICE

OPŢIUNI STRATEGICERESURSE

STRATEGICEREZULTATE AŞTEPTATE

T1: Realizarea cadrului general adecvat pentru o educatie de calitate prin / pentru comunitate

Adaptarea curriculum-ului la specificul local

Resursa umana foarte bine pregatita profesional

Resurse de expertiza: existenta unor cadre didactice cu expertiza si experienta

• Existenta spaţiilor modernizate adecvat cerinţelor de funcţionalitate• Existenţa sălilor de clasă dotate modern prin contribuţii ale părinţilor, sponsorilor și comunităţii locale• Satisfacţia grupurilor de interes privind calitatea educaţiei

Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia modernă

Modernizarea spaţiilor școlare și a spaţiilor auxiliare

Responsabilizarea comunităţii în susţinerea școlii

T2: Realizarea unui invatamant axat pe aplicarea metodelor active și a strategiilor didactice centrate pe elev

Particularizarea curriculum-ului la cerinţele învăţării activ- paticipative centrate pe elev

• Scăderea cu 50% a absenţelor nemotivate ale elevilor• Diminuarea cu 75% a număruuli corigenţilor• Implicarea tuturor cadrelor didactice în realizarea de activităţi extrașcolare și extracurriculare în parteneriat cu comunitatea

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii pe elev

Achiziţionarea de mijloace didactice și echipamente adecvate situaţiilor de învăţare centrate pe elev

Dezvoltarea parteneriatelor cu structuri implicate în educaţie

T3: Promovarea dimensiunii europene si a egalităţii de șanse în educaţia elevilor

Dezvoltarea unor opţionale adecvate multiculturalismului și integrării europene

• Creșterea cu 50% a numărului elevilor implicaţi în schimburi de experienţă internaţionale• Existenţa bazei de date pentru promovarea dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia elevilor

Accesarea resurselor educaţionale europene

Crearea abilităţilor personale, a deprinderilor sociale și tehnice, de promovare dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia elevilor

Crearea bazei materiale pentru susţinerea promovării

Colaborare cu reprezentanţi ai Ong-urilor, instituţiilor de cultură din ţară și din străinatate

Componenta operationalãPLANUL OPERAŢIONAL

,

Page 161: Culegere de bune practici.pdf

161

Exemple De Bună Practică

PLANUL OPERAŢIONALO3, O4

ŢINTE STRATEGICE

OPŢIUNI STRATEGICERESURSE

STRATEGICEREZULTATE AŞTEPTATE

T4: Utilizarea unui sistem eficient de comunicare

Dezvoltarea unor module /opţionale privind comunicarea

Resursa umană foarte bine pregatită profesional

Resurse de expertiză: existenţa unor cadre didactice cu expertiză și experienţă

• Existenţa liniilor de comunicare internă și interinstituţională• Toate cadrele didactice utilizează tehnologiile informaţionale și liniile de comunicare existente• 75% dintre elevi utilizează sistemele informaţionale existente în școală• Existenţa structurii participative care monitorizează schimbul de informaţii cu comunitatea

Formarea resursei umane în vederea utilizării sistemelor de comunicare și realizarea unei comunicări eficiente

Dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace moderne de comunicare

Crearea unor structuri participative elevi - personal propriu – comunitate pentru realizarea schimbului de informaţii cu exteriorul și adecvarea acestuia la contextul comunitar concret

T5: Promovarea imaginii unităţii școlare pe plan local, naţional și internaţional

Responsabilizarea și motivarea resursei umane pentru promovarea imaginii școlii

• Existenţa monografiei și a materialelor de promovare a imaginii școlii• Implicarea tuturor cadrelor didactice pentru promovarea imaginii și/sau realizarea de materiale promoţionale• Existenţa contractelor de parteneriat• Existenţa programului de activităţi extrașcolare

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale de promovarea a imaginii școlii

Realizarea unor parteneriate cu instituţii/ organizaţii/ mass-media, co-interesate în promovarea imaginii școlii

Page 162: Culegere de bune practici.pdf

162

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Stabilirea necesarului de

formare a cadrelor didactice în

conformitate cu opţiunile strategice

definite

Formarea grupului de lucruRealizarea chestionarului de nevoiAplicarea chestionarului tuturor cadrelor didactice din școalăInterpretarea chestionaruluiStudierea fișelor de formare profesională a cadrelor didacticeIntocmirea listei de cadre didactice cu nevoi de formare pe: utilizarea echipamentelor audio - video, aplicarea metodelor activ- participative centrate pe elev, probleme de comunicare, utilizare de echipamente informaţionale

2011-2016DirectorDirector adjunct

Materiale: hârtie, copiator, toner, creioane, pixuriDe timp: necesar aplicării și interpretării chestionaruluiFinanciare: resurse extrabugetare, De autoritate: recunoaștere a nevoii de formare

lista cadrelor didactice cu nevoi de formare pe: utilizareaechipamentelor audio-video,aplicarea metodelor activ-participative centrate pe elev, probleme decomunicare, utilizare de echipamente informaţionale

Formarea cadrelor didactice

Realizarea unui grafic de formareîn funcţie

de numărul formabililor

DirectorDirectorul adjunctFormatori

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, copiator, tablă, consumabileDe timp: necesar formăriiFinanciare: necesare asigurării consumabilelor

la finalul cursurilor, 70% dintre cadrele didactice instruite vor fi capabile să utilizeze echipamentele audio-video, să aplice metode activ-participative centrate pe elev, să comunice eficient, să utilizeze echipamentele informaţionale

Monitorizarea activităţii cadrelor

didactice

Realizarea de asistenţe la orele de cursRealizarea unor registre de evidenţă a utilizării echipamentelorUrmărirea utilizării echipamentelor audio-video și informaţionale

permanentDirectorȘefi de catedre

Materiale: fișe de asistenţăDe timp: necesar efectuării asistenţelor, monitorizării utilizării echipamentelorFinanciare: necesare eventualelor activităţi de întreţinere a echipamentelor

Existenţa fișelor de asistenţăUtilizarea zilnică a echipamentelor de către toţi profesorii, conform registrului de evidenţă

Pentru realizarea scopurilor menţionate în proiect au fost definite următoarele programe:

1. Programul de pregătire a cadrelor didactice2. Programul de modernizare a bazei materiale3. Programul „Dimensiunea Europeană și egalitate de șanse”4. Programul de întărire a legăturilor dintre școala și comunitate5. Programul de promovare a imaginii școlii

1. Programul de pregătire a cadrelor didactice

Programe stabilite

2. Programul de modernizare a bazei materiale

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Inventarierea tuturor lucrărilor

necesare reamenajării

Stabilirea comisiei de inventariere a lucrărilor necesareDerularea inventarieriiStabilirea necesarului de resursă financiarăStabilirea surselor de finanţare

iunie Director

Materiale: hârtie, creioane, pixuriDe timp: necesar inventarieriiDe autoritate: recunoaștere la nivelul direcţiei de învăţământ din Primărie

lista de inventar

Page 163: Culegere de bune practici.pdf

163

Exemple De Bună Practică

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Stabilirea necesarului de

formare a cadrelor didactice în

conformitate cu opţiunile strategice

definite

Formarea grupului de lucruRealizarea chestionarului de nevoiAplicarea chestionarului tuturor cadrelor didactice din școalăInterpretarea chestionaruluiStudierea fișelor de formare profesională a cadrelor didacticeIntocmirea listei de cadre didactice cu nevoi de formare pe: utilizarea echipamentelor audio - video, aplicarea metodelor activ- participative centrate pe elev, probleme de comunicare, utilizare de echipamente informaţionale

2011-2016DirectorDirector adjunct

Materiale: hârtie, copiator, toner, creioane, pixuriDe timp: necesar aplicării și interpretării chestionaruluiFinanciare: resurse extrabugetare, De autoritate: recunoaștere a nevoii de formare

lista cadrelor didactice cu nevoi de formare pe: utilizareaechipamentelor audio-video,aplicarea metodelor activ-participative centrate pe elev, probleme decomunicare, utilizare de echipamente informaţionale

Formarea cadrelor didactice

Realizarea unui grafic de formareîn funcţie

de numărul formabililor

DirectorDirectorul adjunctFormatori

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, copiator, tablă, consumabileDe timp: necesar formăriiFinanciare: necesare asigurării consumabilelor

la finalul cursurilor, 70% dintre cadrele didactice instruite vor fi capabile să utilizeze echipamentele audio-video, să aplice metode activ-participative centrate pe elev, să comunice eficient, să utilizeze echipamentele informaţionale

Monitorizarea activităţii cadrelor

didactice

Realizarea de asistenţe la orele de cursRealizarea unor registre de evidenţă a utilizării echipamentelorUrmărirea utilizării echipamentelor audio-video și informaţionale

permanentDirectorȘefi de catedre

Materiale: fișe de asistenţăDe timp: necesar efectuării asistenţelor, monitorizării utilizării echipamentelorFinanciare: necesare eventualelor activităţi de întreţinere a echipamentelor

Existenţa fișelor de asistenţăUtilizarea zilnică a echipamentelor de către toţi profesorii, conform registrului de evidenţă

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Inventarierea tuturor lucrărilor

necesare reamenajării

Stabilirea comisiei de inventariere a lucrărilor necesareDerularea inventarieriiStabilirea necesarului de resursă financiarăStabilirea surselor de finanţare

iunie Director

Materiale: hârtie, creioane, pixuriDe timp: necesar inventarieriiDe autoritate: recunoaștere la nivelul direcţiei de învăţământ din Primărie

lista de inventar

Page 164: Culegere de bune practici.pdf

164

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

3. Programul de pregătire „Dimensiune europeană şi egalitate de şanse”

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Identificarea resurselor educaţionale europene

Utilizarea PC-ului și TIC pentru găsirea de resurse educaţionaleRealizarea unor schimburi de experienţă

permanentCoordonatorul de proiecte și programe

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar căutăriiFinanciare: necesare realizării schimburilor (finanţare externă)

Existenţa proiectelorExistenţa unei baze de resurse informaţionale

Realizarea unor materiale referitoare la

„Dimensiunea europeană “

Realizarea unui portofoliu tematicInformarea tuturor cadrelor didactice asupra subiectului în discuţieDesfășurarea unei mese rotunde cu exemple de bune practici

permanent

Coordonatorul de proiecte și programeProfesori de limba română și limbi străine

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar realizării materialelorFinanciare: necesare asigurării logisticii

Dicţionarul de termeniMateriale informative

Formarea unor cadre didactice în crearea

deprinderilor sociale și tehnice de promovare a valorilor

europene

Selectarea cadrelor didacticeContactarea organizaţiilor/instituţiilor care pot furniza asistenţă de specialitateFormarea cadrelor didactice

2011-2016

DirectorulDirectorul adjunctCoordonatorul de proiecte și programeRFC

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar formăriiFinanciare: necesare plăţii formatorilor, asigurării suportului de curs

Formarea cadre didactice

Identificarea nevoilor de formare a elevilor privind

deprinderile sociale și tehnice de promovare a valorilor europene

Formarea echipei care va realiza studiulRealizarea de chestionare pentru grupurile de interes: elevi, cadre didacticeCentralizarea datelor

2011-2012 Echipa desemnată

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar realizării studiuluiFinanciare: asigurării logisticii

Centralizatorul datelor

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Realizarea lucrărilor de reamenajare

Efectuarea lucrărilor de reamenajare/ igienizare anual Director

Materiale: în funcţie de necesităţiDe timp: necesar realizării lucrărilorFinanciare: necesare materialelor și plăţiia muncitorilor

Sălile reamenajateExterioarele clădirilorgardul liceului

Stabilirea necesarului de

dotare

Stabilirea comisiei de inventariere a necesarului de dotareInventarierea existentului de dotareStabilirea necesarului de dotareStabilirea necesarului de resursă financiarăStabilirea surselor de finanţare

permanent Director

Materiale: hârtie, creioane, pixuriDe timp: necesar inventarieriiDe autoritate: recunoaștere la nivelul direcţiei de învăţământ din Primărie

listele cu dotările necesare

Achiziţionarea de mobilier,

echipamente șiaparaturămodernă

Efectuarea achiziţiei de mobilier, echipamente și aparatură permanant Director

Materiale: în funcţie de devizieDe timp: necesar efectuării lucrărilorFinanciare: necesare plăţilorDe autoritate: recunoaștere de direcţia învăţământ primărie

Existenţă aparatură, echipament, mobilier conform planurilor

Page 165: Culegere de bune practici.pdf

165

Exemple De Bună Practică

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Identificarea resurselor educaţionale europene

Utilizarea PC-ului și TIC pentru găsirea de resurse educaţionaleRealizarea unor schimburi de experienţă

permanentCoordonatorul de proiecte și programe

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar căutăriiFinanciare: necesare realizării schimburilor (finanţare externă)

Existenţa proiectelorExistenţa unei baze de resurse informaţionale

Realizarea unor materiale referitoare la

„Dimensiunea europeană “

Realizarea unui portofoliu tematicInformarea tuturor cadrelor didactice asupra subiectului în discuţieDesfășurarea unei mese rotunde cu exemple de bune practici

permanent

Coordonatorul de proiecte și programeProfesori de limba română și limbi străine

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar realizării materialelorFinanciare: necesare asigurării logisticii

Dicţionarul de termeniMateriale informative

Formarea unor cadre didactice în crearea

deprinderilor sociale și tehnice de promovare a valorilor

europene

Selectarea cadrelor didacticeContactarea organizaţiilor/instituţiilor care pot furniza asistenţă de specialitateFormarea cadrelor didactice

2011-2016

DirectorulDirectorul adjunctCoordonatorul de proiecte și programeRFC

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar formăriiFinanciare: necesare plăţii formatorilor, asigurării suportului de curs

Formarea cadre didactice

Identificarea nevoilor de formare a elevilor privind

deprinderile sociale și tehnice de promovare a valorilor europene

Formarea echipei care va realiza studiulRealizarea de chestionare pentru grupurile de interes: elevi, cadre didacticeCentralizarea datelor

2011-2012 Echipa desemnată

Materiale: calculator cu legătură la Internet și imprimantă, consumabileDe timp: necesar realizării studiuluiFinanciare: asigurării logisticii

Centralizatorul datelor

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Realizarea lucrărilor de reamenajare

Efectuarea lucrărilor de reamenajare/ igienizare anual Director

Materiale: în funcţie de necesităţiDe timp: necesar realizării lucrărilorFinanciare: necesare materialelor și plăţiia muncitorilor

Sălile reamenajateExterioarele clădirilorgardul liceului

Stabilirea necesarului de

dotare

Stabilirea comisiei de inventariere a necesarului de dotareInventarierea existentului de dotareStabilirea necesarului de dotareStabilirea necesarului de resursă financiarăStabilirea surselor de finanţare

permanent Director

Materiale: hârtie, creioane, pixuriDe timp: necesar inventarieriiDe autoritate: recunoaștere la nivelul direcţiei de învăţământ din Primărie

listele cu dotările necesare

Achiziţionarea de mobilier,

echipamente șiaparaturămodernă

Efectuarea achiziţiei de mobilier, echipamente și aparatură permanant Director

Materiale: în funcţie de devizieDe timp: necesar efectuării lucrărilorFinanciare: necesare plăţilorDe autoritate: recunoaștere de direcţia învăţământ primărie

Existenţă aparatură, echipament, mobilier conform planurilor

Page 166: Culegere de bune practici.pdf

166

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

4. Programul de întărire a legăturilor dintre şcoala şi comunitate

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Organizarea de activităţi comune

Realizarea de activităţi extrașcolare cu Poliţia, biserica, Spitalul, Ong-uri, Primărielansarea de proiecte/ programe comune cu alte școli locale

permanentDirectorul adjunctCoordonator de proiecte și programe

Materiale: în funcţie de activitateDe timp: necesar realizării activităţii

Existenţa proiectelor/programelor

Realizarea unei reţele de comunicare eficientă școală

- comunitate

Actualizarea site-ului școliiOrganizarea unui forum de discuţii pe site-ul școliiRealizarea unei agende cu numere de telefon/ adrese de e-mail specifică comunităţii

permanent

DirectorCatedra informaticăSecretariatCoordonator de proiecte și programe

Materiale: calculator, hârtieDe timp: necesar realizării activităţilor

Existenţa site-ului școlii cu forumul de discuţiiExistenţa agendei cu numere de telefon/adrese e-mail specifică comunităţii

Obţinerea unor sponsorizăriIdentificarea posibililor sponsoriRealizarea de contracteObţinerea de sponsorizăriDesfășurarea unor activităţi comune

permanent DirectorDe timp: necesar inventarierii

Contractele de sponsorizare

Incheierea de parteneriate cu organizaţii din

comunitatea locală

Identificarea tuturor partenerilor localiIncheierea de contracte de parteneriatDesfășurarea de activităţi comune cu aceștia

permanent

DirectorDirector adjunctCoordonator de proiecte și programe

De timp: necesar identificării partenerilor și încheierii parteneriatelor

Existenţa contractelor de parteneriat

5. Programul de promovare a imaginii şcolii

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Desfășurarea de activităţi extra-curriculare online cu parteneri

din străinatateParticipare la eTwinning permanent

Coordonatorul de proiecte și programeProf. de informatică

Materiale: calculator cu legătură la InternetDe timp: necesar derulării activităţilor

Realizarea a 3 astfel de parteneriate

Activitate Obiective Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Vizitarea unităţilor școlare și promovarea directă a ofertei educaţionale

Cunoașterea școlilor cu acelasi statutDerularea de activităţi comunePrezentarea școlii

permanentDirectorul adjunctCoordonator de proiecte și programe

Materiale: de prezentare a școliiDe timp: necesar vizitelor

Realizarea cel puţin a unei vizite lunare

Realizarea materialelor promoţionale

Desemnarea unei echipe care să realizeze materiale promoţionalePromovarea revistei școlii

permanent Echipa desemnată

Materiale: hârtie, copiator, calculator, imprimantăDe timp: necesar realizării materialelorFinanciare: necesare asigurării cu consumabile

Realizarea de pliante diferiteRealizarea a 2 numere din revista școlii

Page 167: Culegere de bune practici.pdf

167

Exemple De Bună Practică

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Organizarea de activităţi comune

Realizarea de activităţi extrașcolare cu Poliţia, biserica, Spitalul, Ong-uri, Primărielansarea de proiecte/ programe comune cu alte școli locale

permanentDirectorul adjunctCoordonator de proiecte și programe

Materiale: în funcţie de activitateDe timp: necesar realizării activităţii

Existenţa proiectelor/programelor

Realizarea unei reţele de comunicare eficientă școală

- comunitate

Actualizarea site-ului școliiOrganizarea unui forum de discuţii pe site-ul școliiRealizarea unei agende cu numere de telefon/ adrese de e-mail specifică comunităţii

permanent

DirectorCatedra informaticăSecretariatCoordonator de proiecte și programe

Materiale: calculator, hârtieDe timp: necesar realizării activităţilor

Existenţa site-ului școlii cu forumul de discuţiiExistenţa agendei cu numere de telefon/adrese e-mail specifică comunităţii

Obţinerea unor sponsorizăriIdentificarea posibililor sponsoriRealizarea de contracteObţinerea de sponsorizăriDesfășurarea unor activităţi comune

permanent DirectorDe timp: necesar inventarierii

Contractele de sponsorizare

Incheierea de parteneriate cu organizaţii din

comunitatea locală

Identificarea tuturor partenerilor localiIncheierea de contracte de parteneriatDesfășurarea de activităţi comune cu aceștia

permanent

DirectorDirector adjunctCoordonator de proiecte și programe

De timp: necesar identificării partenerilor și încheierii parteneriatelor

Existenţa contractelor de parteneriat

Activitate Obiective operaţionale Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Desfășurarea de activităţi extra-curriculare online cu parteneri

din străinatateParticipare la eTwinning permanent

Coordonatorul de proiecte și programeProf. de informatică

Materiale: calculator cu legătură la InternetDe timp: necesar derulării activităţilor

Realizarea a 3 astfel de parteneriate

Activitate Obiective Termen Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Vizitarea unităţilor școlare și promovarea directă a ofertei educaţionale

Cunoașterea școlilor cu acelasi statutDerularea de activităţi comunePrezentarea școlii

permanentDirectorul adjunctCoordonator de proiecte și programe

Materiale: de prezentare a școliiDe timp: necesar vizitelor

Realizarea cel puţin a unei vizite lunare

Realizarea materialelor promoţionale

Desemnarea unei echipe care să realizeze materiale promoţionalePromovarea revistei școlii

permanent Echipa desemnată

Materiale: hârtie, copiator, calculator, imprimantăDe timp: necesar realizării materialelorFinanciare: necesare asigurării cu consumabile

Realizarea de pliante diferiteRealizarea a 2 numere din revista școlii

Page 168: Culegere de bune practici.pdf

168

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESPONSABILITATEA MONITORIZĂRII ŞI

EVALUĂRIITIPUL ACTIVITĂŢII

echipa de lucru-întâlniri de informare, actualizare;-sedinţe de lucru pe termene fixate anterior;-întâlniri cu membrii CEAC

echipa managerială

-acţiuni specifice cuprinse în planul managerial, planul CA, tematica CP;-discuţii de informare, feed-back;-rapoarte semestriale;-rapoarte anuale;-analiza rapoartelor CEAC.

responsabilii comisiilor metodice şi tematice:

-planuri manageriale -pentru implementarea PDI-ului;-rapoarte semestriale și lunare;-fișe de autoevaluare;-portofoliile membrilor comisiei;-asistenţe/inter-asistenţe;-lecţii demonstrative;-acţiuni extracurriculare;-schimb de experienţă în cadrul cercurilor pedagogice sau în cadrul unor proiecte.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Page 169: Culegere de bune practici.pdf

169

Exemple De Bună Practică

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE- Denumirea unităţii școlare: liceul Teoretic „g.C.” - Tipul de unitate școlară: liceul teoretic cu predare în limba română, profil

real - umanist, specializările matematică - informatică, știinţe ale naturii, filologie, știinţe sociale

- Forme de învăţământ: zi- liceu: niveluri de organizare: ciclul secundar inferior clasele IX-X, ciclul

secundar superior XI - XII - nr. total clase: 30- oferta curriculară este elaborată în funcţie de: baza materială existentă,

resursa umană (profesori), discipline de teze/probe de bacalaureat, solicitarea elevilor și părinţilor

- discipline opţionale cu programe școlare proprii

RESURSE STRATEGICEResurse umane- nr. posturi didactice: 53- nr. cadre didactice calificate: 53- nr. directori: 2- nr. posturi didactice auxiliare: 10- nr. posturi nedidactice: 7- nr. posturi cabinet consiliere psihopedagogică:1 Informaţii cu privire la elevi- nr. total elevi: 935- Realizarea planului de școlarizare 100%- Rata de promovabilitate la bacalaureat: 100%- Rata de promovabilitate / repetenţie / abandon: 0- Situaţie disciplinară: bună- Participare la olimpiade, concursuri școlare: premii municipale,

naţionale și internaţionaleBaza materială: 4 corpuri de clădire, 30 de săli dintre care: laboratoare și

cabinete 15, săli de clasă 15, 2 săli de sport, 1 sală de festivităţi multifuncţională, club, amfiteatru, CDI, 1 bibliotecă cu peste 33000 volume, 1 muzeu scolar, 2 cabinete medicale, 1 cabinet psihopedagogie, 1 bază sportivă în aer liber, 4 săli pentru arhivare, secretariat, contabilitate etc.

Relaţia cu comunitatea: părinţi (Asociaţia de Părinţi - Profesori, Consiliul Consultativ al Părinţilor), parteneriate cu comunitatea educaţională locală cu Ong- uri și Instituţii de învăţământ superior, parteneriate externe (școli din barcelona, Suedia și Franţa).

6.11PDI liceu, filiera teoretică, profil real - umanist

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Page 170: Culegere de bune practici.pdf

170

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza PESTE

POLITIC

1) la nivel naţional:• Integrarea în U.E. conduce la alinierea învăţământului la standardele internaţionale, diminuarea centralismului, birocraţiei, corupţiei.2) la nivel local:• Dezvoltarea şi modernizarea şcolilor, dezvoltarea asistenţei şi protecţiei sociale, programe de sprijin financiar pentru elevii aflaţi în dificultate.3) la nivelul școlii• Neangajarea politică• Capacitatea unor cadre didactice de a elabora politici în domeniul educaţiei.Contextul politic intern și internaţional din domeniul educaţiei sunt favorabile dezvoltării școlii, pe liniile ei deja tradiţionale (tehnologii informaţionale și de comunicaţie, limbi moderne, parteneriate interne și externe).

LEGISLATIV

Din punct de vedere legislativ, învăţământul preuniversitar funcţionează pe baza următoarelor acte normative:

• Ordinul MECTS nr. 5606/2012 privind organizarea și desfășurarea evaluării naţionale pentru absolventii clasei a VIII-a, în anul școlar 2012-2013;

• Ordinul MECTS nr. 4801/2010 cu privire la Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării naţionale și programele pentru disciplinele la care se susţine evaluarea naţională;

• Ordinul MECTS nr. 5608/31.08.2012 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învăţământul liceal de stat, pentru anul școlar 2012-2013;

• Ordinul MECTS nr. 4802 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învăţământul liceal de stat;

• Ordinul MECTS nr. 5610/2012 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat naţional 2013;

• Ordinul MECTS nr. 4799/2010 privind Metodologia de organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat;

• Ordinul MECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele și programele examenului de bacalaureat naţional;

• legea nr.35/2006 privind creșterea siguranţei în unităţile de învăţământ;• guvernul României - Programul naţional de guvernare 2009 - 2012, și

Programul naţional de Reformă, capitolele referitoare la educaţie;• Iniţierea și susţinerea de către guvern a unor programe sociale (suplimentul

gratuit de hrană, “laptele și cornul”, pentru preșcolarii din grădiniţele cu program normal și elevii din clasele I-VIII; manuale gratuite pentru învăţământul obligatoriu; rechizite școlare gratuite pentru elevii din clasele I-VIII cu venituri mici; burse sociale);

• Strategia postaderare a MEn, 2007-2013;• Consiliul Uniunii Europene, Raportul cu privire la “Învăţarea de-a lungul

vieţii în serviciul cunoștinţelor, creativităţii și inovării”, bruxelles, 13 ianuarie 2010;

• Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020;

• Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul referitor la educaţie concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei și formării profesionale („ET 2020”).

Page 171: Culegere de bune practici.pdf

171

Exemple De Bună Practică

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Adaptarea curriculumului la nevoile comunităţii și dezvoltarea CDS la nivelul tuturor claselor;- Participarea multor elevi cu rezultate bune și foarte bune la competiţiile școlare.

- Rezistenţa unor cadre didactice la promovarea CDS-urilor cu conţinuturi noi și programe școlare proprii;- Rezistenţa elevilor din ciclul superior la achiziţionarea unor manuale și auxiliare;- Programe foarte încărcate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Ofertă bogată, centralizată la nivelul MEn de CDS;- legislaţie ce permite adaptarea programelor școlare prin CDS-uri la nevoile tinerilor;- Procesul de descentralizare.

- Utilizarea neadecvată a sistemului informatic în contradicţie cu nevoile reale ale elevilor.

ECONOMIC• Interesul Primăriei (de sector) şi a Consiliului Local pentru reparaţii şi investiţii;• Creşterea posibilităţii de identificare şi procurare a resurselor extrabugetare.

SOCIAL

• Şomajul şi sărăcia, probleme sociale atât la nivel naţional cât şi local, influenţează tendinţa tinerilor/adolescenţilor spre acte de delincvenţă;• Diferenţe de statut social între mediile familiale ale elevilor.

TEHNOLOGIC

• Dotarea şcolii cu tehnică de calcul, aparatură de birotică, Internet, mobilier;• Accesul elevilor din şcoală la sistemul educaţional - informaţional AEL precum și la internetul școlii;• Uzura morală şi fizică rapidă a tehnicii de calcul.

ECOLOGIC

• Existenţa în şcoală a 2 cercuri ecologice şi unul de eco–turism care promovează în rândul elevilor principiile privind protejarea spaţiilor verzi, ecologizarea mediului, colectarea deșeurilor reciclabile;• Premii la concursurile naţionale, relaţii de parteneriat cu facultăţile ecologice și cu alte Ong-uri de profil.

Page 172: Culegere de bune practici.pdf

172

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Personal didactic cu o bună pregătire metodico-știinţifică demonstrată prin obţinerea de grade didactice;- Personalul didactic auxiliar și nedidactic calificat;- Existenţa personalului medical corespunzător;- Profesori cu nivel ridicat al competenţelor metodico - știinţifice și experienţă în-delungată la catedră;- Toate cadrele didactice și cele didactic auxiliare, participă la cursuri de formare profesională și proiecte, programe etc;- Media de admitere este ridicată, element de tradiţie pentru această unitate de învăţământ; - Stabilitate crescută a personalului didactic;- Indicator de promovabilitate la bacalaureatul este 100%, absolvenţii regăsindu-se pe piaţa muncii.

- Rezistenţa la schimbare, atât în rândul cadrelor didactice, dar și la unii elevi;- Management slab la nivelul unor colective metodice (lipsa autorităţii responsabilului de comisie metodică);- neadecvarea metodelor și tehnicilor de instruire la nevoile reale ale elevilor; - neintegrarea în activităţile didactice a metodelor moderne interactive de predare - învăţare - evaluare;- neimplicarea unor cadre didactice tinere în derularea unor proiecte interne și internaţionale; - Reconsiderarea relaţiei profesor - elev (o mai mare flexibilitate în relaţia cu elevul);- Participare slabă a unor cadre didactice la cursurile de formare și perfecţionare (diriginţi);- blocarea unor posturi didactice auxiliare și nedidactice (chiar dacă uneori sunt unice).

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Ofertă mare și diversificată a cursurilor se formare profesională de perfecţionare (CCD, Universitate, Proiecte ISMb etc. ) - Exitenţa ofertei de formare a personalului cu fonduri europene;- Autonomie școlară sporită.

- Cadrele didactice antrenate în alte activităţi socio-economice pentru a se putea întreţine (pregătire superficială a lecţiilor);- Plecarea unor cadre didactice valoroase în alte sectoare de activitate;- Intrarea în sistemul de învăţământ a unor cadre didactice tinere cu slabă pregătire profesională;- Incapacitatea cadrelor didactice de a se adapta la exigenţele școlii.

Page 173: Culegere de bune practici.pdf

173

Exemple De Bună Practică

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Spaţiile școlare modernizate oferă condiţii de igienă și protecţie personală corespunzătoare elevilor;- laboratoare și cabinete la toate disciplinele de învăţământ;- Programe ce vizează dotarea cu sisteme informatice și media performante;- Mobilier școlar individual;- baza sportivă modernă;- Televiziune integrată; -Existenţa centrului de formare și evaluare ECDl în școală.

- lipsa resurselor financiare prin autofinanţare pentru dezvoltarea bazei didactice;- Resurse financiare diminuate de la autorităţile locale;- Mijloace de învăţământ insuficiente în laboratoare și cabinete; - logistica informatică învechită.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa în școală a centrului municipal de prevenire a faptelor antisociale;- Surse de finanţare alternative;- Descentralizarea sistemului de învăţământ (finanţare „per capita”); - burse pentru elevi și alte ajutoare în sprijinul acestora.

- Criza economică naţională și mondială;- Salariile nemotivante pentru angajaţii sistemului.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Existenţa protocoalelor de colaborare cu instituţii din învăţământul superior, instituţii culturale (teatre), Ong -uri, comunitate educaţională;- Antrenarea părinţilor în activităţile educaţionale din școală, în baza noii legi a educaţiei;- Sprijinul constant al comunităţii locale în dezvoltarea școlii și modernizarea bazei materiale;- Derularea unor proiecte internaţionale de tip Regio, Comenius și leonardo în care sunt antrenate cadre didactice și elevii;- Existenţa Asociaţiei Părinţi Profesori;- Colegiul face parte din Asociaţia Colegiilor Centenare; - Existenţa în școală a unui centru de prevenire a faptelor antisociale.

- nu toţi părinţii participă la acţiunile școlii;- nu toate instituţiile educaţionale exprimă interes pentru colaborare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Posibilitatea dezvoltării de noi parteneriate cu unităţi similare din ţară sau din alte ţări membre UE (pornind de la experienţa parteneriatelor deja existente).

- Insuficienta implicare a unor cadre didactice în activităţile extrașcolare;- Insuficienta implicarea a părinţilor elevilor cu performanţe școlare deosebite în activităţi educative desfășurate în școală.

Page 174: Culegere de bune practici.pdf

174

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Componenta strategicãVIZIUNEA liceul Teoretic „g.C.” este o instituţie importantă în învăţământul

preuniversitar. Este o instituţie modernă în ceea ce privește viziunea managerială, dar fără să se desprindă de tradiţia inaugurată încă de la înfiinţare în anul 1860. Recunoașterea valorii școlii se datorează muncii de zi cu zi a fiecărui cadru didactic, dar și a generaţiilor de elevi.

MISIUNEAUnitatea noastră este una modernă, care-și propune:• să asigure implementarea programului de guvernare în domeniul

Reformei învăţământului; • să asigure un învăţământ de calitate în contextul armonizării cu

standardele Uniunii Europene;• să formeze absolvenţi cu nivel înalt de pregătire și cultură generală

solidă;• să-și menţină poziţia de lider în topul liceelor cu profil teoretic,

specializările real și umanist;• să formeze personalităţi puternice;• să construiască un set de valori individuale de natură profesională,

socială și culturală în funcţie de care să-și orienteze comportamentul și întreaga carieră.

Această viziune poate să devină realitate în funcţie de sincronizarea obiectivelor cu posibilităţile de realizare a acestora.

Obiectivele școlii sunt:1. Să formeze și să consolideze deprinderi, abilităţi și competenţe ce

permit intrarea în învăţământul superior sau încadrarea pe piaţa muncii;2. Să ofere elevilor posibilitatea de a-și satisface dorinţa de cunoaștere,

de a folosi tehnicile informaţionale, de a dobândi abilităţi de comunicare în limbile moderne.

Realizarea acestor obiective printr-un curriculum specific și printr-o valorificare eficientă a resurselor umane și materiale va răspunde cerinţelor și expectanţelor elevilor, părinţilor, profesorilor și comunităţii.

Partenerii educaţionali ai liceului: elevi, părinţi, comunitate, instituţii publice au beneficiat, prin implicare, de competenţele profesionale ale cadrelor didactice, didactic - auxiliar, de certitudini: educaţie, decenţă, siguranţă, deschidere spre nou.

beneficiarii acestor obiective și valori, elevii sau partenerii au găsit aici respectarea și aplicarea legislaţiei în raport cu AQUIS-Ul COMUnITAR în ceea ce privește calitatea, eficientizarea și desfășurarea procesului de predare-învăţare - evaluare.

Deviza:„Şcoala noastră –

mediu democratic şi creativ de dezvoltare

pentru toţi şi performanţă pentru

fiecare.”

Page 175: Culegere de bune practici.pdf

175

Exemple De Bună Practică

A. Asigurarea unui nivel de pregătire a elevilor corespunzător nevoilor societăţii, aspiraţiilor și capacităţii individuale.

b. Stimularea formării continue a cadrelor didactice în vederea creșterii calităţii actului didactic.

C. Modernizarea procesului instructiv - educativ.D. Dezvoltarea parteneriatului educaţional la nivel naţional și

internaţional.

Domenii strategice Programe de dezvoltareŢinta

strategică

Dezvoltarea curriculară

- Dezvoltarea în cadrul CDS-ului a unor opţionale adaptate nevoilor elevilor și resurselor școlii- Dezvoltarea utilizării sistemului informaţional în activitatea instructiv-educativă- Programe de consiliere și dezvoltare profesională

A, C

Dezvoltarea resurselor materiale

- Programul anual de reparaţii și investiţii- Programul de dotare cu obiecte de inventar și mijloace de învăţământ performante pentru toate disciplinele și în toate spaţiile școlare

C A, b, F, g

Dezvoltarea resurselor umane

- Programe de formare și dezvoltare profesională- Programe de consiliere profesională

b, A, E, F, g

Dezvoltarea relaţiilor comunitare

- Programe educative extrașcolare- Programe educative interinstituţionale

A, DE, D, C, g

Tinte strategice,

Optiuni strategice,

Page 176: Culegere de bune practici.pdf

176

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

CU

RRIC

ULA

• Oferta educaţională

• Satisfacerea intereselor / opţiunilor elevilor și părinţilor prin elaborare de CDS

• Realizarea planului de școlarizare

• Accesibilitatea tuturor elevilor, indiferent de starea socială, materială, etnie, la actul instructiv-educativ

• Resurse informaţionale adecvate

• Fișa de opţiuni, cadre didactice cu experienţă,

• Revista Școlii

Martie – Anual

Iunie-Iulie – Anual

Anual

- elaborarea ofertei educaţionale

- popularizare (afișaj, pliante flyere, site- ul liceului)

- dezbateri

- expoziţii

- Târgul de ofertă educaţională – ghidul liceelor

- ziua Porţilor deschise

Directori, Comisia pentru Curriculum, Responsabili catedre, Contabilitate, Secretariat, Diriginţi

Aplicarea chestionarelor de interese unui număr de cel puţin 150 elevi și 50 părinţi

100% elevi înscriși în clasa a IX-a

Toate solicitările de burse de ajutor social (burse de orfani, cazuri medicale) au fost rezolvate favorabil

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

CU

RRIC

ULA

• Achiziţionarea de soft-uri cu programe necesare predării diferitelor discipline

• Utilizarea calculatorului în actul didactic

• Utilizarea internetului în completarea informaţiilor și elaborarea materialelor de lucru, atât de către profesori, cât și de către elevi

• Dezvoltarea competenţelor tehnice, la toţi elevii.

• Exersarea abilităţilor elevilor în utilizarea tehnicii informatice la activităţi ale altor discipline de învăţământ

• Realizare de activităţi didactice cu pronunţat caracter practic aplicativ prin utilizarea tehnicii informatice

• CD-uri, dischete,laboratorul AEl, laboratoare informatică,Internet

• Calculator, Internet Cancelarie

• Cadre didactice,Informaticianul școlii, ajutorul programator

permanent

conform planificării calendaristice

permanent

- elaborarea necesarului de materiale

- studiu de piaţă pentru identificarea celei mai avantajoase oferte (calitate/preţ)

- elaborarea graficului de lucru în laboratoarele de informatică

Responsabil catedră

Informaticianul școlii

Contabilitate

Directori

Minim o oră de TIC/elev/săptămână, pentru activitatea independentă.

Minim 2 ore/săptămână/elev de utilizare TIC la alte discipline decât TIC sau informatică.

Cel puţin... materiale (de tipul...) pentru fiecare catedră, în fiecare semestru.

numărul elevilor cu grad ridicat de satisfacţie faţă de disciplinele... a crescut cu ...%

Fiecare elev este implicat în cel puţin un proiect din lista...

,Componenta operationalãDezvoltarea în cadrul CDS-ului a unor opţionale adaptate nevoilor elevilor

şi resurselor şcolii

Dezvoltarea utilizării sistemului informaţional în activitatea instructiv-educativă

Ţinta A, C

Ţinta A, C

Page 177: Culegere de bune practici.pdf

177

Exemple De Bună Practică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

CU

RRIC

ULA

• Oferta educaţională

• Satisfacerea intereselor / opţiunilor elevilor și părinţilor prin elaborare de CDS

• Realizarea planului de școlarizare

• Accesibilitatea tuturor elevilor, indiferent de starea socială, materială, etnie, la actul instructiv-educativ

• Resurse informaţionale adecvate

• Fișa de opţiuni, cadre didactice cu experienţă,

• Revista Școlii

Martie – Anual

Iunie-Iulie – Anual

Anual

- elaborarea ofertei educaţionale

- popularizare (afișaj, pliante flyere, site- ul liceului)

- dezbateri

- expoziţii

- Târgul de ofertă educaţională – ghidul liceelor

- ziua Porţilor deschise

Directori, Comisia pentru Curriculum, Responsabili catedre, Contabilitate, Secretariat, Diriginţi

Aplicarea chestionarelor de interese unui număr de cel puţin 150 elevi și 50 părinţi

100% elevi înscriși în clasa a IX-a

Toate solicitările de burse de ajutor social (burse de orfani, cazuri medicale) au fost rezolvate favorabil

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

CU

RRIC

ULA

• Achiziţionarea de soft-uri cu programe necesare predării diferitelor discipline

• Utilizarea calculatorului în actul didactic

• Utilizarea internetului în completarea informaţiilor și elaborarea materialelor de lucru, atât de către profesori, cât și de către elevi

• Dezvoltarea competenţelor tehnice, la toţi elevii.

• Exersarea abilităţilor elevilor în utilizarea tehnicii informatice la activităţi ale altor discipline de învăţământ

• Realizare de activităţi didactice cu pronunţat caracter practic aplicativ prin utilizarea tehnicii informatice

• CD-uri, dischete,laboratorul AEl, laboratoare informatică,Internet

• Calculator, Internet Cancelarie

• Cadre didactice,Informaticianul școlii, ajutorul programator

permanent

conform planificării calendaristice

permanent

- elaborarea necesarului de materiale

- studiu de piaţă pentru identificarea celei mai avantajoase oferte (calitate/preţ)

- elaborarea graficului de lucru în laboratoarele de informatică

Responsabil catedră

Informaticianul școlii

Contabilitate

Directori

Minim o oră de TIC/elev/săptămână, pentru activitatea independentă.

Minim 2 ore/săptămână/elev de utilizare TIC la alte discipline decât TIC sau informatică.

Cel puţin... materiale (de tipul...) pentru fiecare catedră, în fiecare semestru.

numărul elevilor cu grad ridicat de satisfacţie faţă de disciplinele... a crescut cu ...%

Fiecare elev este implicat în cel puţin un proiect din lista...

Page 178: Culegere de bune practici.pdf

178

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Programe de orientare şcolară şi profesională

Programul anual de reparaţii şi investiţii

Ţinta A

Ţinta A, C

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

CU

RRIC

ULA

• Planul activităţilor educative

• Protocoale de colaborare cu instituţii de învăţământ superior

• Pregătirea elevilor în specialităţi coroborate cu cerinţele forţei de muncă (matematică-informatică, filologie-studiul intensiv al unei limbi străine)

• Obiectivarea orientării școlare și profesionale în acord cu capacitatea individului

• Includerea în proiectul planului de școlarizare a specializărilor corespunzătoare intereselor elevilor și resurselor școlii

• Resurse umane: experienţă ca profesori diriginţi și de specialitate

• Resurse informaţionale privind reţeaua instituţiilor de învăţământ superior, școli postliceale, oferte de burse de studiu în străinătate

septembrie anual

sem. II anual

permanent

- Studierea planului activităţilor educative propuse de ISJ/ISMb

- Dezbateri, discuţii cu părinţii și elevii

- Consiliere psihopedagogică a elevilor

- Studierea și popularizarea ofertelor instituţiilor de

învăţământ superior

- Vizite, pretestări cu ocazia zilelor porţilor deschise la diverse facultăţi

Comisia diriginţilor

Coordonatorul de proiecte și programe educativeConsilierul psihopedagog

Director adj.Director

Creșterea cu 5% a rezultatelor bune și foarte bune la examene naţionale faţă de anul școlar anterior

Cel puţin 95% din numărul elevilor absolvenţi obţin atestatul de competenţă lingvistică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

BA

ZEI M

ATER

IALE

ŞI A

TRA

GER

EA D

E RE

SURS

E FI

NA

NCI

ARE

• lucrări de reparaţii și investiţii

• Competiţii între elevi în scopul menţinerii curăţeniei, ordinii și întreţinerii bazei materiale

• Crearea unui climat optim de lucru, în concordanţă cu normele legale igienico-sanitare

• Stimularea interesului elevilor pentru studiu prin oferirea unui mediu de lucru “estetic și funcţional”

• Întreţinerea bazei materiale de către elevi prin estetizarea acesteia

Financiare:- planul de buget anual- fonduri extrabugetareUmane:- personalul administrativ și de întreţinere

elevi

anual

permanent

- elaborarea planului de reparaţii și investiţii, pentru anul calendaristic următor, transmiterea acestora la DgAUPP- întocmirea proiectului de buget-aprobarea bugetului- organizarea licitaţiei prin DgAUPP- încheierea contractului- stabilirea lucrărilor ce pot fi efectuate din surse extrabugetare

- desfășurarea programului educativ

DirectorAdministrator financiarConsiliul de Administraţie

Director

Consiliul reprezentativ al părinţilor Consiliul reprezentativ al elevilorCoordonatorul de programe și proiecte educative

- Cel puţin 5 cabinete modernizate până la sfârșitul anului școlar

- Cel puţin 3 premii conform clasamentul concursului lunar

Page 179: Culegere de bune practici.pdf

179

Exemple De Bună Practică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

CU

RRIC

ULA

• Planul activităţilor educative

• Protocoale de colaborare cu instituţii de învăţământ superior

• Pregătirea elevilor în specialităţi coroborate cu cerinţele forţei de muncă (matematică-informatică, filologie-studiul intensiv al unei limbi străine)

• Obiectivarea orientării școlare și profesionale în acord cu capacitatea individului

• Includerea în proiectul planului de școlarizare a specializărilor corespunzătoare intereselor elevilor și resurselor școlii

• Resurse umane: experienţă ca profesori diriginţi și de specialitate

• Resurse informaţionale privind reţeaua instituţiilor de învăţământ superior, școli postliceale, oferte de burse de studiu în străinătate

septembrie anual

sem. II anual

permanent

- Studierea planului activităţilor educative propuse de ISJ/ISMb

- Dezbateri, discuţii cu părinţii și elevii

- Consiliere psihopedagogică a elevilor

- Studierea și popularizarea ofertelor instituţiilor de

învăţământ superior

- Vizite, pretestări cu ocazia zilelor porţilor deschise la diverse facultăţi

Comisia diriginţilor

Coordonatorul de proiecte și programe educativeConsilierul psihopedagog

Director adj.Director

Creșterea cu 5% a rezultatelor bune și foarte bune la examene naţionale faţă de anul școlar anterior

Cel puţin 95% din numărul elevilor absolvenţi obţin atestatul de competenţă lingvistică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

BA

ZEI M

ATER

IALE

ŞI A

TRA

GER

EA D

E RE

SURS

E FI

NA

NCI

ARE

• lucrări de reparaţii și investiţii

• Competiţii între elevi în scopul menţinerii curăţeniei, ordinii și întreţinerii bazei materiale

• Crearea unui climat optim de lucru, în concordanţă cu normele legale igienico-sanitare

• Stimularea interesului elevilor pentru studiu prin oferirea unui mediu de lucru “estetic și funcţional”

• Întreţinerea bazei materiale de către elevi prin estetizarea acesteia

Financiare:- planul de buget anual- fonduri extrabugetareUmane:- personalul administrativ și de întreţinere

elevi

anual

permanent

- elaborarea planului de reparaţii și investiţii, pentru anul calendaristic următor, transmiterea acestora la DgAUPP- întocmirea proiectului de buget-aprobarea bugetului- organizarea licitaţiei prin DgAUPP- încheierea contractului- stabilirea lucrărilor ce pot fi efectuate din surse extrabugetare

- desfășurarea programului educativ

DirectorAdministrator financiarConsiliul de Administraţie

Director

Consiliul reprezentativ al părinţilor Consiliul reprezentativ al elevilorCoordonatorul de programe și proiecte educative

- Cel puţin 5 cabinete modernizate până la sfârșitul anului școlar

- Cel puţin 3 premii conform clasamentul concursului lunar

Page 180: Culegere de bune practici.pdf

180

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

BA

ZEI M

ATER

IALE

ŞI A

TRA

GER

EA

DE

RESU

RSE

FIN

AN

CIA

RE

* Dezvoltarea bazei materiale prin dotarea cu video proiectoare a tuturor sălilor de clasă

* Amenajarea unor noi spaţii de învăţare ca și cabinete la diferite discipline de studiu

* Amenajarea unui spaţiu pentru servirea mesei de prânz

-Finalizarea dotării cu video proiectoare a tuturor sălilor de clasă

-Realizarea de parteneriate interinstituţionale

-Finalizarea amenajarii spatiului de servire a mesei

• Financiare: - planul de buget aprobatumane:- administraţie și contabilitate

• Finanţare buget, extrabugetar

• Financiare: - planul de buget aprobatumane:- administraţie și contabilitate

decembrie ……

…….

….

Cumularea ofertelor, întocmirea dosarului de achiziţiiContractarea firmei celei mai avantajoase ca ofertă de preţ și calitate

Efectuarea măsurătorilor și comenzii Instalarea noului mobilier Identificarea spaţiului

Identificarea resursei financiare pentru procurarea echipamentului necesar

Administrator de patrimoniuAdministrator financiarDirector

Profesori limba română, istorie și matematică

Administrator de patrimoniuAdministrator financiarDirector

Videoproiectoare funcţionabile până la data de...

3 cabine amenajate de: limba română, istorie și matematică până la sfârșitul anului școlar

Spaţiu pentru servirea mesei de prânz până la sfârșitul anului școlar

ATR

AG

EREA

DE

FON

DU

RI

• Implicarea școlii în programe care au ca finalitate dotarea cu mijloace de învăţământ performante

• Activităţi ce vizează creșterea resurselor extrabugetare

• Organizarea unor activităţi comune: elevi, părinţi, comunitate, școală

• Îndeplinirea tuturor descriptorilor de calitate corespunzători Standardelor de referinţă (nivel optimal de realizare a activităţii) aprobat prin h.g. 1534/2008

• Profesori diriginţi, elevi

• Spaţii oferite spre închiriere

• Sala de curs, Cadre didactice, elevi

anual

conform contractului

semestrial

Înscrierea, participarea, întocmirea proiectului

Întocmirea documentaţiei, organizarea licitaţiei, semnarea contractului

Stabilirea modalităţilor de comunicare și colaborare cu partenerii de proiect

Derularea activităţilor

DirectorCoordonatoriul de proiecte și programe educative

Director

Director, dir. adj., coordonatori de proiecte și programe educative

... activităţi desfășurate cu părinţii în fiecare semestru

Cel puţin 3 activităţi pe semestru ce au ca scop obţinerea de fonduri extrabugetare în vederea achiziţionării a cel puţin 3 videoproiectoare până la sfârșitul anului școlar

Programul de dotare cu obiecte de inventar şi mijloace de învăţământ performante pentru toate disciplinele şi în toate spaţiile şcolare

Ţinta C, A, B

Page 181: Culegere de bune practici.pdf

181

Exemple De Bună Practică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

BA

ZEI M

ATER

IALE

ŞI A

TRA

GER

EA

DE

RESU

RSE

FIN

AN

CIA

RE

* Dezvoltarea bazei materiale prin dotarea cu video proiectoare a tuturor sălilor de clasă

* Amenajarea unor noi spaţii de învăţare ca și cabinete la diferite discipline de studiu

* Amenajarea unui spaţiu pentru servirea mesei de prânz

-Finalizarea dotării cu video proiectoare a tuturor sălilor de clasă

-Realizarea de parteneriate interinstituţionale

-Finalizarea amenajarii spatiului de servire a mesei

• Financiare: - planul de buget aprobatumane:- administraţie și contabilitate

• Finanţare buget, extrabugetar

• Financiare: - planul de buget aprobatumane:- administraţie și contabilitate

decembrie ……

…….

….

Cumularea ofertelor, întocmirea dosarului de achiziţiiContractarea firmei celei mai avantajoase ca ofertă de preţ și calitate

Efectuarea măsurătorilor și comenzii Instalarea noului mobilier Identificarea spaţiului

Identificarea resursei financiare pentru procurarea echipamentului necesar

Administrator de patrimoniuAdministrator financiarDirector

Profesori limba română, istorie și matematică

Administrator de patrimoniuAdministrator financiarDirector

Videoproiectoare funcţionabile până la data de...

3 cabine amenajate de: limba română, istorie și matematică până la sfârșitul anului școlar

Spaţiu pentru servirea mesei de prânz până la sfârșitul anului școlar

ATR

AG

EREA

DE

FON

DU

RI

• Implicarea școlii în programe care au ca finalitate dotarea cu mijloace de învăţământ performante

• Activităţi ce vizează creșterea resurselor extrabugetare

• Organizarea unor activităţi comune: elevi, părinţi, comunitate, școală

• Îndeplinirea tuturor descriptorilor de calitate corespunzători Standardelor de referinţă (nivel optimal de realizare a activităţii) aprobat prin h.g. 1534/2008

• Profesori diriginţi, elevi

• Spaţii oferite spre închiriere

• Sala de curs, Cadre didactice, elevi

anual

conform contractului

semestrial

Înscrierea, participarea, întocmirea proiectului

Întocmirea documentaţiei, organizarea licitaţiei, semnarea contractului

Stabilirea modalităţilor de comunicare și colaborare cu partenerii de proiect

Derularea activităţilor

DirectorCoordonatoriul de proiecte și programe educative

Director

Director, dir. adj., coordonatori de proiecte și programe educative

... activităţi desfășurate cu părinţii în fiecare semestru

Cel puţin 3 activităţi pe semestru ce au ca scop obţinerea de fonduri extrabugetare în vederea achiziţionării a cel puţin 3 videoproiectoare până la sfârșitul anului școlar

Page 182: Culegere de bune practici.pdf

182

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

RES

URS

ELO

R U

MA

NE

• Activităţi de formare periodică și continuă organizate de instituţii abilitate

• Activităţi de perfecţionare organizate la nivelul catedrelor și ariilor curriculare (comunicări, mese rotunde, colocvii)

• Consilii profesorale cu temă

• Asistenţe la ore, discuţii individuale, consiliere cu fiecare cadru didactic

• lecţii demonstrative susţinute de cadrele didactice cu experienţă

• Formarea cadrelor didactice în scopul aplicării metodelor de predare-învăţare activ-participative

• Realizarea unui act didactic eficient și atractiv pentru elev, calitate în educaţie

• Cadre didactice, Fișa de asistenţă, Oferta CCD, Materiale, referate elaborate în acest sens,

• Sala de consiliu

• Fișe de asistenţă Cadre didactice

• Materiale didactice

• Programe CDS

permanent

lunar

săptămânal

lunar

săptămânal

februarie

Stabilirea priorităţilor și nevoilor de perfecţionareIdentificarea cursurilor de perfecţionare

Organizarea în școală a cursurilor oferite de instituţii abilitate

Elaborarea graficului de asistenţă

Elaborarea planului de activitate lunar la nivelul catedrelor

DirectorResponsabili catedreCEAC

Responsabil perfecţionareResponsabili arii curriculare

Responsabil perfecţionare DirectorDirector adj.Responsabili catedre

Responsabili catedre

Adeverinţe și/sau certificate de formare continuă obţinute de către cel puţin 15 cadre didactice ce au participat la cursuri pentru învăţarea metodelor de predare-învăţare activ-participative

Participarea cadrelor didactice la cel puţin o activitate pe lună susţinută în cadrul comisiilor metodice

DEZ

VO

LTA

REA

RES

URS

ELO

R U

MA

NE

• Activități de menţinere a unui nivel ridicat al comunicării cu familiile elevilor prin întâlniri, lectorate, schimb de experienţă între diriginţi

• Activități în cadrul parteneriatelor educaţionale dezvoltate cu reprezentanţi ai comunităţii locale, dar și la nivel naţional și internaţional

• Perfecţionarea cadrelor didactice pe probleme educative

• Implicarea unui număr crescut de cadre didactice în parteneriatele dezvoltate de unitatea școlară

• Telefon, scrisori (carte poștală)

• Spaţii școlare, dotarea existentă

• Internet, fax

lunar sau permanent în funcţie de caz

conform grafic și program de activităţi educative, anual

Organizarea și desfășurarea ședinţelor cu părinţii la început de an școlar Semnarea contractelor de parteneriat școală-părinte

Planificarea acţiunilor educative și de dezbatere în C.P.

DiriginţiDirectoriCEAC

Director, Director adj.Coordonator de proiecte și programe educative

O întâlnire lunară cu părinţii pentru a se regla cerinţele școlii cu nevoile copiilor și realizarea unui program ameliorativ

Activităţi lunare organizate cu reprezentanţi ai comunităţii locale pentru menţinerea unui flux informaţional coerent, actualizat între familie - școală - societate cu scopul rezolvării problemelor de etapă

Programe de formare şi dezvoltare profesionalăPrograme de consiliere profesionalăŢinta B, A, C

Page 183: Culegere de bune practici.pdf

183

Exemple De Bună Practică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

RES

URS

ELO

R U

MA

NE

• Activităţi de formare periodică și continuă organizate de instituţii abilitate

• Activităţi de perfecţionare organizate la nivelul catedrelor și ariilor curriculare (comunicări, mese rotunde, colocvii)

• Consilii profesorale cu temă

• Asistenţe la ore, discuţii individuale, consiliere cu fiecare cadru didactic

• lecţii demonstrative susţinute de cadrele didactice cu experienţă

• Formarea cadrelor didactice în scopul aplicării metodelor de predare-învăţare activ-participative

• Realizarea unui act didactic eficient și atractiv pentru elev, calitate în educaţie

• Cadre didactice, Fișa de asistenţă, Oferta CCD, Materiale, referate elaborate în acest sens,

• Sala de consiliu

• Fișe de asistenţă Cadre didactice

• Materiale didactice

• Programe CDS

permanent

lunar

săptămânal

lunar

săptămânal

februarie

Stabilirea priorităţilor și nevoilor de perfecţionareIdentificarea cursurilor de perfecţionare

Organizarea în școală a cursurilor oferite de instituţii abilitate

Elaborarea graficului de asistenţă

Elaborarea planului de activitate lunar la nivelul catedrelor

DirectorResponsabili catedreCEAC

Responsabil perfecţionareResponsabili arii curriculare

Responsabil perfecţionare DirectorDirector adj.Responsabili catedre

Responsabili catedre

Adeverinţe și/sau certificate de formare continuă obţinute de către cel puţin 15 cadre didactice ce au participat la cursuri pentru învăţarea metodelor de predare-învăţare activ-participative

Participarea cadrelor didactice la cel puţin o activitate pe lună susţinută în cadrul comisiilor metodice

DEZ

VO

LTA

REA

RES

URS

ELO

R U

MA

NE

• Activități de menţinere a unui nivel ridicat al comunicării cu familiile elevilor prin întâlniri, lectorate, schimb de experienţă între diriginţi

• Activități în cadrul parteneriatelor educaţionale dezvoltate cu reprezentanţi ai comunităţii locale, dar și la nivel naţional și internaţional

• Perfecţionarea cadrelor didactice pe probleme educative

• Implicarea unui număr crescut de cadre didactice în parteneriatele dezvoltate de unitatea școlară

• Telefon, scrisori (carte poștală)

• Spaţii școlare, dotarea existentă

• Internet, fax

lunar sau permanent în funcţie de caz

conform grafic și program de activităţi educative, anual

Organizarea și desfășurarea ședinţelor cu părinţii la început de an școlar Semnarea contractelor de parteneriat școală-părinte

Planificarea acţiunilor educative și de dezbatere în C.P.

DiriginţiDirectoriCEAC

Director, Director adj.Coordonator de proiecte și programe educative

O întâlnire lunară cu părinţii pentru a se regla cerinţele școlii cu nevoile copiilor și realizarea unui program ameliorativ

Activităţi lunare organizate cu reprezentanţi ai comunităţii locale pentru menţinerea unui flux informaţional coerent, actualizat între familie - școală - societate cu scopul rezolvării problemelor de etapă

Page 184: Culegere de bune practici.pdf

184

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Programe educative extraşcolare

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

REL

AŢIIL

OR

COM

UN

ITA

RE

• Activităţi care să dezvolte capacitatea de comunicare și structurare a informaţiilor

• Activităţi de tipul: serbări școlare, balul bobocilor, balul absolvenţilor organizate de către elevi

• Elaborarea unei oferte extracurriculare de larg interes pentru elevi

• Internat, bibliotecă, Cadre didactice, Elevi

• Elevi, locaţii de desfășurare

permanent

anual

Discuţii: identificarea intereselor elevilorDocumentare, proiectare, evaluare

Prezentarea comisiei de profesori ce monitorizează selecţii de oferte, organizare

Colectivul de redacţie a revistei școlii

Coordonatorul de proiecte și programe educative

lunar se va edita câte un număr din revista școlii în care sunt prezentate aspecte din activitatea școlară și extrașcolară Cel puţin 2 activităţi organizate de elevi pe fiecare semestru

• Activităţi cultural-artistice și sportive proiectate de către elevi

• Activităţi cultural-artistice și sportive, competiţii la care elevii sunt încuraţi să participe

• Activităţi ale reprezentanţilor comunităţii pentru identificarea unei locaţii adecvate desfășurării anumitor activităţi

• Dezvoltarea bilităţilor de autocunoaștere, descoperire de noi valori, noi talente la elevi

• Dezvoltarea, la nivelul elevilor, a obiectivităţii

• Casete video, CD-uri cu activităţi din anii anteriori

• Elevi, Cadre didactice

• locaţii de desfășurare

permanent

anual conform graficului

după caz

Prezentarea bilanţului activităţilor din domeniul extrașcolar

Provocare,Încurajare de participareAccept de participare

Adrese, cereri, informări

Coordonatorul de proiecte și programe educativeDiriginţiiDirectoriConsiliul Reprezentativ al elevilor

DiectoriCoordonatorul de proiecte și programe educative, C.E.A.C.

Cel puţin 2 activităţi cultural-artistice și sportive

Cel puţin 3 contracte de parteneriat încheiate cu reprezentanţii comunităţii până la sfârșitul semestrului I

• Stabilirea contactelor cu diferite fundaţii, Ong-uri, agenţi economici în scopul unor sponsorizări, utile diverselor activităţi extrașcolare

• Identificarea/procurarea unor noi surse de finanţare

• Proiecte/program permanent Prezentare proiect, identificare relaţii, contact, „negociere”

DirectorCoordonator de proiecte și programe educativeConsiliul reprezentativ al elevilor și părinţilor

Cel puţin 2 acorduri de sponsorizare, donaţie până la sfârșitul semestrului I

Ţinta D, C

Page 185: Culegere de bune practici.pdf

185

Exemple De Bună Practică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

REL

AŢIIL

OR

COM

UN

ITA

RE

• Activităţi care să dezvolte capacitatea de comunicare și structurare a informaţiilor

• Activităţi de tipul: serbări școlare, balul bobocilor, balul absolvenţilor organizate de către elevi

• Elaborarea unei oferte extracurriculare de larg interes pentru elevi

• Internat, bibliotecă, Cadre didactice, Elevi

• Elevi, locaţii de desfășurare

permanent

anual

Discuţii: identificarea intereselor elevilorDocumentare, proiectare, evaluare

Prezentarea comisiei de profesori ce monitorizează selecţii de oferte, organizare

Colectivul de redacţie a revistei școlii

Coordonatorul de proiecte și programe educative

lunar se va edita câte un număr din revista școlii în care sunt prezentate aspecte din activitatea școlară și extrașcolară Cel puţin 2 activităţi organizate de elevi pe fiecare semestru

• Activităţi cultural-artistice și sportive proiectate de către elevi

• Activităţi cultural-artistice și sportive, competiţii la care elevii sunt încuraţi să participe

• Activităţi ale reprezentanţilor comunităţii pentru identificarea unei locaţii adecvate desfășurării anumitor activităţi

• Dezvoltarea bilităţilor de autocunoaștere, descoperire de noi valori, noi talente la elevi

• Dezvoltarea, la nivelul elevilor, a obiectivităţii

• Casete video, CD-uri cu activităţi din anii anteriori

• Elevi, Cadre didactice

• locaţii de desfășurare

permanent

anual conform graficului

după caz

Prezentarea bilanţului activităţilor din domeniul extrașcolar

Provocare,Încurajare de participareAccept de participare

Adrese, cereri, informări

Coordonatorul de proiecte și programe educativeDiriginţiiDirectoriConsiliul Reprezentativ al elevilor

DiectoriCoordonatorul de proiecte și programe educative, C.E.A.C.

Cel puţin 2 activităţi cultural-artistice și sportive

Cel puţin 3 contracte de parteneriat încheiate cu reprezentanţii comunităţii până la sfârșitul semestrului I

• Stabilirea contactelor cu diferite fundaţii, Ong-uri, agenţi economici în scopul unor sponsorizări, utile diverselor activităţi extrașcolare

• Identificarea/procurarea unor noi surse de finanţare

• Proiecte/program permanent Prezentare proiect, identificare relaţii, contact, „negociere”

DirectorCoordonator de proiecte și programe educativeConsiliul reprezentativ al elevilor și părinţilor

Cel puţin 2 acorduri de sponsorizare, donaţie până la sfârșitul semestrului I

Page 186: Culegere de bune practici.pdf

186

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

REL

AŢIIL

OR

COM

UN

ITA

RE

• Programe educaţionale ce urmează a fi desfășurate în parteneriat cu instituţii din ţară sau din străinătate în cadrul temelor dezbătute la nivelul Clubului European din școală

• Întâlniri cu personalităţi remarcabile din diverse domenii (Cenaclul literar: Amurg sentimental)

• Acţiuni pentru prevenirea consumului de droguri și delicvenţei juvenile, violenţei

• Dezvoltarea parteneriatului educaţional, în perspectiva integrării U.E.

• Dezvoltarea spiritului competiţional

• Dezvoltarea educaţiei pentru valori

• Dezvoltarea educaţiei pentru sănătate

• Umane: profesori de limbi străine, fizică, chimie, biologie,

• Elevi, cadre didactice Reprezentanţi ai instituţiilor partenere

• Materiale documentare: TV, video

• Elevi, materiale de informare, soft-uri

• Elevi,Cadre didactice, Poliţie Comunitară

anual

anualpermanent

permanent

semestrial

Instalarea noului mobiler, dotare, amenajare

Proiectare, Contactare parteneri, Accept de parteneriat

Stabilire, propunere, întocmirea graficului activităţilorPregătirea materialelorStabilirea echipelor de lucru, a participanţilor și invitaţilor

Coordonator de proiecte și programe educativeProfesorii de limbi străine

Coordonator de proiecte și programe educativeDirectoriCoordonator de proiecte și programe educative

Cel puţin 3 programe educaţionale

Cel puţin 3 activităţi pentru prevenirea consumului de droguri și delicvenţei juvenile, violenţei

• Activităţi ecologice

• Activităţi pe tema „Educaţie pentru sănătate”

• Acţiuni umanitare în parteneriat cu Centrele de plasament pentru copii și Direcţia de protecţie socială

• Acţiuni în colaborare cu mass-media

• Dezvoltarea educaţiei ecologice

• Dezvoltarea educaţiei pentru viaţa comunităţii

• Dezvoltarea imaginii pozitive a școlii

• Promovarea egalităţii de șanse pentru toţi elevii inclusiv cei cu dizabilităţi fizice sau probleme sociale

Elevi,Diriginţi, Administrator, Reprezentant adm. materialeReprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Ong-uri

Elevi, Profesori,locaţia de desfășurare

semestrial

când este cazul

când este cazul

Fixarea și anunţarea programului de activitate

Prezentare ofertă,Invitaţii,Organizare

DirectorCoordonator de proiecte și programe educative

Coordonator de proiecte și programe educative

Semestrial, 45% din numărul elevilor vor participa la cel puţin 2 activităţi ecologice

Cel puţin 2 activităţi umanitare cu Centrele de plasament pentru copii și Direcţia de protecţie socială în fiecare semestru

Apariţia lunară în presa locală a cel puţin 2 articole ce promovează activitatea școlară și extrașcolară

Programe educative interinstituţionale Ţinta D, C

Page 187: Culegere de bune practici.pdf

187

Exemple De Bună Practică

Activităţi Obiective Resurse Termen Etape ResponsabiliIndicatori de performanţă

DEZ

VO

LTA

REA

REL

AŢIIL

OR

COM

UN

ITA

RE

• Programe educaţionale ce urmează a fi desfășurate în parteneriat cu instituţii din ţară sau din străinătate în cadrul temelor dezbătute la nivelul Clubului European din școală

• Întâlniri cu personalităţi remarcabile din diverse domenii (Cenaclul literar: Amurg sentimental)

• Acţiuni pentru prevenirea consumului de droguri și delicvenţei juvenile, violenţei

• Dezvoltarea parteneriatului educaţional, în perspectiva integrării U.E.

• Dezvoltarea spiritului competiţional

• Dezvoltarea educaţiei pentru valori

• Dezvoltarea educaţiei pentru sănătate

• Umane: profesori de limbi străine, fizică, chimie, biologie,

• Elevi, cadre didactice Reprezentanţi ai instituţiilor partenere

• Materiale documentare: TV, video

• Elevi, materiale de informare, soft-uri

• Elevi,Cadre didactice, Poliţie Comunitară

anual

anualpermanent

permanent

semestrial

Instalarea noului mobiler, dotare, amenajare

Proiectare, Contactare parteneri, Accept de parteneriat

Stabilire, propunere, întocmirea graficului activităţilorPregătirea materialelorStabilirea echipelor de lucru, a participanţilor și invitaţilor

Coordonator de proiecte și programe educativeProfesorii de limbi străine

Coordonator de proiecte și programe educativeDirectoriCoordonator de proiecte și programe educative

Cel puţin 3 programe educaţionale

Cel puţin 3 activităţi pentru prevenirea consumului de droguri și delicvenţei juvenile, violenţei

• Activităţi ecologice

• Activităţi pe tema „Educaţie pentru sănătate”

• Acţiuni umanitare în parteneriat cu Centrele de plasament pentru copii și Direcţia de protecţie socială

• Acţiuni în colaborare cu mass-media

• Dezvoltarea educaţiei ecologice

• Dezvoltarea educaţiei pentru viaţa comunităţii

• Dezvoltarea imaginii pozitive a școlii

• Promovarea egalităţii de șanse pentru toţi elevii inclusiv cei cu dizabilităţi fizice sau probleme sociale

Elevi,Diriginţi, Administrator, Reprezentant adm. materialeReprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Ong-uri

Elevi, Profesori,locaţia de desfășurare

semestrial

când este cazul

când este cazul

Fixarea și anunţarea programului de activitate

Prezentare ofertă,Invitaţii,Organizare

DirectorCoordonator de proiecte și programe educative

Coordonator de proiecte și programe educative

Semestrial, 45% din numărul elevilor vor participa la cel puţin 2 activităţi ecologice

Cel puţin 2 activităţi umanitare cu Centrele de plasament pentru copii și Direcţia de protecţie socială în fiecare semestru

Apariţia lunară în presa locală a cel puţin 2 articole ce promovează activitatea școlară și extrașcolară

Page 188: Culegere de bune practici.pdf

188

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ Şcoala Gimnazială Specială ,,SFÂNTA MARIA”

2012 - 2017

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLAREIstoric: Școala gimnazială Specială ,,SFÂnTA MARIA” este înfiinţată din

anul 1967 și școlarizează elevi/copii cu deficienţă mintală moderată, profundă, severă și asociată. Unitatea școlară e situată în zona de nord a orașului și răspunde nevoilor de educaţie, recuperare compesare, ale elevilor cu CES din tot orașul și din zonele limitrofe.

Cultura organizatorică:• Este caracterizată prin ethos profesional înalt. Valorile dominante

sunt: cooperare, respect reciproc, muncă în echipă, atașament faţă de copii, creativitate și dorinţa de perfecţionare.

Nivel de învăţământ: • preșcolar;• primar;• gimnazial.

COMPETENŢE ŞI STRUCTURI MANAGERIALEManagerul are abilităţi și competenţe organizatorice, abilităţi în

negocierea și rezolvarea conflictelor. A absolvit cursuri de management: Management educaţional, CMU.

Echipa managerială valorizează oferta educaţională a școlii, coordonează proiecte educaţionale prin care promovează imaginea școlii.

Există o comunicare eficientă intra- și interinstituţională la nivelul sistemului de învăţământ special.

În cadrul comisiei CEAC există un set de proceduri de evaluare a rezultatelor învăţării și proceduri pentru evaluarea corpului profesoral.

RESURSE STRATEGICE• Disciplinele opţionale existente și posibilitatea diversificării acestora;• Programe Şcoala după şcoală, Şcoală de vară;• 35 cadre didactice titulare cu gradul didactic I, doi metodiști;• Posibilitatea și disponibilitatea echipei manageriale de organizare a

concursului de titularizare în vederea asigurării calităţii corpului profesoral.

6.12 PDI şcoală specială

Page 189: Culegere de bune practici.pdf

189

Exemple De Bună Practică

Analiza PESTEPOLITIC

• Apropierea școlii de comunitate, prin adoptara unor politici corespunzătoare în administraţie și finanţare;• Fenomenul de descentralizare.

ECONOMIC• Finanţarea școlii prin consiliile locale/judeţene;• Orientarea spre o cultură a proiectelor.

SOCIAL

• Integrarea unor categorii de copii cu CES în învăţământul de masă;• Schimbări privind așteptările comunităţii faţă de școală;• Dificultăţi în accesul pe piaţa muncii sau continuarea studiilor pentru mulţi dintre absolvenţi.

TEHNOLOGIC• Introducerea tehnologiilor moderne în practica educaţională;• Redimensionarea sistemului de formare și dezvoltare profesională a cadrelor didactice.

ECOLOGIC• legislaţia pentru protecţia mediului înconjurător;• Amploarea programelor de protejare și conservare a mediului natural.

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Școala dispune de documente curriculare specifice (planuri de învăţământ, programe școlare);- Există șase programe CDS; - În activitatea didactică, la clasele cu elevi cu deficienţe severe, profunde și asociate și în activitatea terapeutică, recuperatorie și de compensare se utilizează programe de intervenţie personalizate;- Adaptarea conţinuturilor la nivelul de înţelegere al elevilor.

- lipsa manualelor școlare, a materialelor auxiliare (manuale vechi, conţinuturi - teme nereprezentative de actualitate din punct de vedere al mesajului pe care îl transmit, neadecvate nivelului de dezvoltare psihoindividuală a elevilor din școala specială).

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Alternative educaţionale care să completeze ,,nișele” din planul cadru: Şcoala după şcoală, Şcoala de vară, discipline opţionale diversificate;- Mediatizarea problematicii legate de integrare și sprijinul MEn/ISJ-uri/sindicate.

- Planul-cadru restricţionează numărul de ore alocat unor discipline ca: educaţie fizică, abilitare manuală, educaţie tehnologică, educaţie muzicală cât și numărul de ore redus pentru terapiile specifice;- Programe școlare neadaptate la nivelul de dezvoltare psihoindividuală a elevilor și discipline nereprezentative pentru nevoile educative ale elevilor cu CES;- Politica educaţională de integrare a copilului cu dificultăţi de învăţare în învăţământul de masă, fără asigurarea cadrului afectiv și a structurilor de sprijin necesare.

Page 190: Culegere de bune practici.pdf

190

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Încadrarea cu personal calificat, care are experienţă în activitatea cu elevii cu deficienţă mintală;- Procent mare de cadre didactice cu gradul didactic I și II; - Personal didactic auxiliar cu experienţă;- Existenţa firmei de pază care asigură securitatea elevilor;- Reducerea absenteismului și abandonului școlar cu 5%.

- nerealizarea numărului minim de elevi la două clase (grupa de preșcolari și clasa I).

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Descentralizarea sistemului de învăţământ și reorganizarea reţelei școlare (concurs de titularizare la nivel de unitate).

- Refuzul familiilor de a-și înscrie copiii cu deficienţă mintală în învăţământul special;- numărul redus de profesori de sprijin în raport cu numărul de elevi ce necesită servicii de sprijin;- Demersul greoi de orientare școlară și profesională către școlile speciale afectează finalizarea efectivelor de elevi la începutul anului școlar.

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Starea fizică a spaţiilor școlare corespunzătoare activităţii educativ-recuperatorii;- Mobilier școlar adecvat cantitativ și calitativ; - Existenţa cabinetelor de terapii specifice: terapia tulburării de limbaj, kinetoterapie, psihodiagnoză; laborator AEl - dotate corespunzător;- Achiziţionarea serviciilor de catering și medicale; - bugetul de venituri și cheltuieli acoperă nevoile financiare minimale ale școlii.

- lipsa de resurse financiare pentru desfășurarea activităţilor extrașcolare și extracurriculare și pentru îmbunătăţirea dotării logistice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Surse de finanţare extrabugetară;- Salariile în învăţământ încă nu sunt atractive și motivante pentru cadrele didactice;- Fonduri insuficiente aprobate pentru nevoile reale ale școlii;

Page 191: Culegere de bune practici.pdf

191

Exemple De Bună Practică

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Existenţa și activitatea comitetului de părinţi pe școală;- Derularea programului ,,Şcoala părinţilor”;- Implicarea școlii în Programul naţional ,,Strategia Naţională de Acţiune Comunitară”;Realizarea revistei școlii;- Dezvoltarea relaţiei profesori-părinţi prin realizarea de activităţi extrașcolare și prin parteneriate cu unităţi școlare din alte judeţe;- Încheierea de parteneriate cu Primăria, Poliţia și Ong-urile.

- Popularizarea insuficientă a serviciilor educaţionale oferite de școala specială (terapia tulburării de limbaj, consiliere, profesor itinerant/de sprijin, kinetoterapie, psihoterapie).

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Emisiuni dedicate elevilor cu dizabilităţi, reviste etc.

- Perceperea negativă a elevilor deficienţi de către membrii comunităţii;- Mediul economic și de afaceri este puţin interesat de susţinerea învăţământului special;- Mediul economic defavorizat din care provin elevii.

Componenta strategicãMISIUNEA ŞCOLIIEchipa managerială își propune ca toţi absolvenţii unităţii noastre

școlare să beneficieze de programe educative de recuperare - compensare, în vederea inserţiei sociale.

Școala specială este un sistem educaţional deschis care oferă elevilor cu CES, posibilitatea valorificării potenţialului psihointelectual, facilitându-le adaptarea la cerinţele societăţii, dezvoltarea stimei de sine și câștigarea autonomiei personale.

ŢINTE STRATEGICE1. Realizarea de materiale didactice auxiliare în vederea completării

mesajului informativ - educaţional din manualele și programele școlare;2. Iniţierea și derularea unor programe de diseminare în școlile de

masă și în comunitatea locală a ofertei educaţionale a unităţii școlare;3. Atragerea de surse de finanţare extrabugetare pentru modernizarea

mediului școlar.

Motto ,,Cu ajutorul şcolii

speciale îmi găsesc locul în societate”.

Page 192: Culegere de bune practici.pdf

192

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PLAN OPERAȚIONAL

Obiective Activităţi Resurse Termene Responsabili Indicatori de realizare1. Realizarea unor auxiliare didactice la cel puţin o disciplină din cele 7 arii curriculară.

-Stabilirea echipelor de lucru;-Stabilirea structurii ghidului și al programului de lucru;-Elaborarea în cadrul comisiilor metodice a materialelor auxiliare curriculare.

-20 de cadre didactice;-Fonduri extrabugetare, Materiale de specialitate existente în școală.

martie

iunie

Director Coordonatori comisii metodice

Conceperea a cel puţin 7 auxiliare curriculare în școală, câte unul pentru fiecare arie curriculară, până la data de 25 martie;

2. Diseminarea ofertei educaţionale a unităţii noastre școlare în școlile de masă și în comunitatea locală.

Stabilirea echipelor de lucru;Elaborarea ofertei educaţionale;Stabilirea reţelei de școli generale în care vor fi diseminate informaţiile: profesorii itineranţi popularizează oferta educaţională în școlile de masă;Coordonatorul de programe și proiecte școlare și extrașcolare prezintă oferta educaţională în cadrul Târgului de ofertă educaţională.

-10 cadre didactice; -10 părinţi;-pliante, DVD-uri, materiale power-point;-1000 ROn alocate din buget.

octombrie

decembrie

aprilie

Responsabil CEAC,Coordonatorul de programe și proiecte școlare și extrașcolare, Președintele comitetului de părinţi pe școală

Distribuirea a cel puţin 300 pliante, 150 DVD-uri, în 50 de școli de masă, prin vizite la unităţile școlare;

Creșterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în școala specială.

3. Strângerea de 10000 ROn pentru modernizarea mediului școlar.

Crearea atelierelor de lucru;Stabilirea tipului de produse finite;Participarea la Tărguri de Crăciun, Mărţișor,Paște;Depunerea de proiecte pentru obţinere de suport financiar din partea a doi agenţi economici.

- 8 cadre didactice;- 20 elevi din școala specială;- 10 elevi voluntari din școala de masă.

permanent

Coordonator de proiecte și programe, prof. educaţie tenologică, prof. de activităţi de preprofesionalizare, profesori educatori.

Fabricarea de către elevi și vânzarea a 40 de ornamente de crăciun,50 felicitări, 60 mărţișoare, 25 lumânări decorative, până la data de...

Ţintă strategică Opţiunea privind curriculumOpţiunea privind resursa

materialăOpţiunea privind resursa

umanăOpţiunea privind relaţiile

comunitare1. Realizarea unor materiale didactice auxiliare în vederea completării mesajului informativ-educaţional din manualele și programele școlare.

Identificarea unor deprinderi, priceperi, abilităţi și comportamente.

Identficarea unor resurse financiare pentru editarea materialelor auxiliare specifice învăţământului special.

Cursuri de abilitare curriculară

Parteneriate cu tipografia, CCD.

2. Iniţierea unor programe de diseminare în școlile de masă și în comunitatea locală a ofertei educaţionale a unităţii școlare.

Schimburi de experienţă cu școli din învăţământul de masă pentru popularizarea ofertei educaţionale. Activităţi comune extracurriculare cu elevii din învăţământul de masă.

Identificarea unor resurse de autofinanţare în scopul realizării programelor și diseminării acestora.

Alcătuirea unor echipe mixte profesori-părinţi pentru desfășurarea activităţii de diseminare.

Reţea de comunicare între școli și instituţii partenere.

3. Atragerea de surse de finanţare extrabugetare pentru modernizarea mediului școlar.

Organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea abilităţilor manuale.

Valorificarea produselor activităţii în scopul autofinanţării.

Formarea unor echipe mixte cu elevi voluntari de la școlile de masă, desfășurarea atelierelor de lucru.

Participarea la târguri cu obiecte realizate de elevi.Expoziţii cu vânzare;Sensibilizarea opiniei publice.

Componenta operationalã,

Optiuni strategice,

Page 193: Culegere de bune practici.pdf

193

Exemple De Bună Practică

Obiective Activităţi Resurse Termene Responsabili Indicatori de realizare1. Realizarea unor auxiliare didactice la cel puţin o disciplină din cele 7 arii curriculară.

-Stabilirea echipelor de lucru;-Stabilirea structurii ghidului și al programului de lucru;-Elaborarea în cadrul comisiilor metodice a materialelor auxiliare curriculare.

-20 de cadre didactice;-Fonduri extrabugetare, Materiale de specialitate existente în școală.

martie

iunie

Director Coordonatori comisii metodice

Conceperea a cel puţin 7 auxiliare curriculare în școală, câte unul pentru fiecare arie curriculară, până la data de 25 martie;

2. Diseminarea ofertei educaţionale a unităţii noastre școlare în școlile de masă și în comunitatea locală.

Stabilirea echipelor de lucru;Elaborarea ofertei educaţionale;Stabilirea reţelei de școli generale în care vor fi diseminate informaţiile: profesorii itineranţi popularizează oferta educaţională în școlile de masă;Coordonatorul de programe și proiecte școlare și extrașcolare prezintă oferta educaţională în cadrul Târgului de ofertă educaţională.

-10 cadre didactice; -10 părinţi;-pliante, DVD-uri, materiale power-point;-1000 ROn alocate din buget.

octombrie

decembrie

aprilie

Responsabil CEAC,Coordonatorul de programe și proiecte școlare și extrașcolare, Președintele comitetului de părinţi pe școală

Distribuirea a cel puţin 300 pliante, 150 DVD-uri, în 50 de școli de masă, prin vizite la unităţile școlare;

Creșterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în școala specială.

3. Strângerea de 10000 ROn pentru modernizarea mediului școlar.

Crearea atelierelor de lucru;Stabilirea tipului de produse finite;Participarea la Tărguri de Crăciun, Mărţișor,Paște;Depunerea de proiecte pentru obţinere de suport financiar din partea a doi agenţi economici.

- 8 cadre didactice;- 20 elevi din școala specială;- 10 elevi voluntari din școala de masă.

permanent

Coordonator de proiecte și programe, prof. educaţie tenologică, prof. de activităţi de preprofesionalizare, profesori educatori.

Fabricarea de către elevi și vânzarea a 40 de ornamente de crăciun,50 felicitări, 60 mărţișoare, 25 lumânări decorative, până la data de...

Ţintă strategică Opţiunea privind curriculumOpţiunea privind resursa

materialăOpţiunea privind resursa

umanăOpţiunea privind relaţiile

comunitare1. Realizarea unor materiale didactice auxiliare în vederea completării mesajului informativ-educaţional din manualele și programele școlare.

Identificarea unor deprinderi, priceperi, abilităţi și comportamente.

Identficarea unor resurse financiare pentru editarea materialelor auxiliare specifice învăţământului special.

Cursuri de abilitare curriculară

Parteneriate cu tipografia, CCD.

2. Iniţierea unor programe de diseminare în școlile de masă și în comunitatea locală a ofertei educaţionale a unităţii școlare.

Schimburi de experienţă cu școli din învăţământul de masă pentru popularizarea ofertei educaţionale. Activităţi comune extracurriculare cu elevii din învăţământul de masă.

Identificarea unor resurse de autofinanţare în scopul realizării programelor și diseminării acestora.

Alcătuirea unor echipe mixte profesori-părinţi pentru desfășurarea activităţii de diseminare.

Reţea de comunicare între școli și instituţii partenere.

3. Atragerea de surse de finanţare extrabugetare pentru modernizarea mediului școlar.

Organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea abilităţilor manuale.

Valorificarea produselor activităţii în scopul autofinanţării.

Formarea unor echipe mixte cu elevi voluntari de la școlile de masă, desfășurarea atelierelor de lucru.

Participarea la târguri cu obiecte realizate de elevi.Expoziţii cu vânzare;Sensibilizarea opiniei publice.

Page 194: Culegere de bune practici.pdf

194

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

COMPONENTA DIAGNOZĂ PREZENTARE GENERALĂPalatul/clubul copiilor/clubul sportiv este situat într-o zonă a orașului cu

populaţie școlară numeroasă.Contextul social economic este favorabil pentru activităţile instituţiei. În

zonă există numeroase familii cu venituri modeste. Afluenţa copiilor si elevilor este stimulată de gratuitatea activităţilor. Accesul nediscriminatoriu al copiilor de vârste între 3-18 ani, care provin din diverse medii sociale, cu precădere a celor defavorizate socio-economic, permite frecventarea cercurilor, de către copii si elevi, atat de pe raza orașului, cât și din localităţile limitrofe. Copiii au posibilitatea de a frecventa, la libera alegere, disciplinele care îi reprezintă în funcţie de aptitudini, dorinţa, îndemânare sau îi ajută să se descopere pe ei înșiși, clubul contribuind prin oferta educaţională la dezvoltarea pasiunilor cultural-artistice, sportive și tehnico- știinţifice. Copiii care frecventează și participă la activităţile clubului, scăpaţi de stresul notei și al catalogului din școală, devin mai relaxaţi, mai receptivi și îmbrăţișează cu mai mult entuziasm noutăţile.

În cadrul Palatului/clubului funcţionează următoarele cercuri/secţii: cultură și civilizaţie engleză, franceză, germană, cerc de informatică, muzica vocală și instrumentală, pictură, grafică și ceramică, nataţie, gimnastică ritmică, gimnastică aerobică, dans modern, dansuri populare, fotbal, baschet, tenis de câmp și educaţie civică/înot, atletism, judo/lupte/hochei pe iarbă handbal, etc. Activitatea instructiv - educativă din Palatul/clubul este susţinută de n cadre didactice calificate, dintre care x titulare, y suplinitori, z în cumul și de w cadre reprezentând personal didactic auxiliar. Activitatea instructiv - educativă se derulează în schimburi de grupe într-un orar cuprins de la ora 800, la ora 1800/ de la ora 900 la ora 1900, în funcţie de orarul școlar al copiilor, inclusiv sâmbăta și duminica și în perioada vacanţelor școlare.

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ Palate/Cluburi ale copiilor/Cluburi Sportive

6.13 PDI Palate şi Cluburi

Page 195: Culegere de bune practici.pdf

195

Exemple De Bună Practică

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Oferta educaţională prin cele n cercuri/secţii;- Existenţa programelor adaptate cerinţelor și actualizarea lor anuală în funcţie de noutăţile apărute în legislaţie sau regulamente;- Calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care menţine și promovează specificul tradiţional alături de elementul de noutate; - Transferul de metode didactice neconvenţionale centrate pe elev, utilizate în cadrul activităţilor educative școlare și extrașcolare, în vederea ridicării calităţii și eficienţei actului educaţional; - Utilizarea tehnicilor moderne în activitatea de cerc;- Desfășurarea lecţiilor interactive și demonstrative;- Activităţi crosscurriculare între cercuri din profiluri diferite;- Pregătirea copiilor și organizarea de concursuri locale la nivelul cercului pentru formarea echipajului reprezentativ la nivel judeţean/regional/naţional/internaţional

- Ponderea mică a cercurilor sportive;- Scăderea numărului de cercuri cu profil tehnico-știinţific;- Programul profesorilor nu se poate potrivi la toate solicitările comunităţii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Sprijinul părinţilor prin colaborarea acestora cu coordonatorii de cerc în alegerea tematicii; - Colaborarea cu părinţii pentru achiziţionarea de materiale și auxiliare didactice necesare (cărţi, ghiduri, dicţionare, CD-uri, DVD-uri, albume, partituri);- Existenţa regulamentelor de concurs pe profilul fiecărui cerc.

- Dezvoltarea ofertei de activităţi extrașcolare în cadrul unităţilor școlare;- Existenţa și apariţia cluburilor particulare care oferă activităţi cultural - artistice și sportive contra cost, dar care sunt mai bine plasate geografic;- Oferta negativă a străzii.

Page 196: Culegere de bune practici.pdf

196

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Experienţă în domeniul activităţii extrașcolare; - Personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării și valorificării valenţelor educative derivate dintr-o problematică educativă diversă; - Personal didactic auxiliar bine pregătit profesional;- Personal nedidactic conștiincios;- Copii înscriși la cercuri pasionaţi și interesaţi pentru dezvoltarea talentului și aptitudinilor lor;- Cadrele didactice și personalul didactic auxiliar au abilităţi în utilizarea calculatorului și a internetului;- Personalul didactic și didactic-auxiliar participă la cursuri de formare;- Implicarea întregului personal la organizarea acţiunilor din CAER si CAEn;- Cadre didactice participante la mobilităţi individuale Comenius în ţări UE;- Experienţa cadrelor didactice dobândită în derularea proiectelor de cooperare europeană; - Experienţă dobândită prin participarea copiilor și a cadrelor didactice la festivaluri internaţionale.

- numărul mic de posturi și norme nu satisface în totalitate nevoile și dorinţele copiilor sau părinţilor acestora;- Inexistenţa titularilor pe toate posturile;- Personalul nedidactic de pază insuficient, neputând asigura permanent securitatea palatului/clubului;- nu toate cadrele didactice au fost cuprinse în module de formare continuă.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Copiii din școli și grădiniţe beneficiază de o bună pregătire prin desfășurarea de activităţi în unităţile de învăţămînt sub coordonarea cadrelor didactice ale palatului copiilor;- Părinţii care manifestă interes pentru activităţile palatului;- Parteneriatul cu cadrele didactice din unităţi de învăţământ partenere;- Consiliul judeţean al copiilor își desfășoară activităţile la Palatul Copiilor;- Criza finaciară a determinat creșterea numărului de copii și părinţi interesaţi de activităţile Palatului Copiilor.

- Reduceri de personal care afectează mai ales personalul didactic – auxiliar și nedidactic;- Scăderea salariilor și salariile mici influenţează atragerea cadrelor didactice la examenul de titularizare;- Oferta redusă  a CCD în domeniul educaţiei non-formale (inexistentă) și a metodelor activ – participative.

Page 197: Culegere de bune practici.pdf

197

Exemple De Bună Practică

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Existenţa unui spaţiu adecvat cu săli amenajate specific fiecărui cerc;- gratuitatea activităţilor de timp liber oferite de palat;- Existenţa autorizaţiei de funcţionare;- baza materială adaptată fiecărui cerc;- baza materială în continuă modernizare;- Realizarea de resurse extrabugetare prin închirierea unor spaţii;- Conexiunea la internet.

- lipsa mobilierului adecvat în toate sălile de cerc;- lipsa calculatoarelor în unele cercuri.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Parteneriatul cu părinţii prin sprijinul financiar al comitetului de părinţi la nivelul fiecarui cerc;- Parteneriatul cu părinţii în realizarea costumelor și al altor dotări: bare pentru săli de dans, covoare, instrumente muzicale.

- legislaţia referitoare la bugetul pe capitolul: dotări, reparaţii;- bugete mici și finanţări întârziate.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Parteneriat activ cu Primaria orașului pentru sprijin financiar în realizarea proiectelor;- Parteneriate cu școli din UE datorită derulării de proiecte Comenius și Regio;- numeroase parteneriate cu unităţi școlare din oraș și localităţi limitrofe acestuia și alte localităţi din judeţ;- Vizibilitatea actului educaţional în comunitate și societate prin mediatizarea activităţilor extrașcolare și extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri, competiţii, emisiuni la care participă copiii); - Parteneriat cu Poliţia de proximitate și cu Jandarmeria;- Parteneriat cu asociaţii , Ong-uri.

- nu reușim să atragem întotdeauna sponsori, firme particulare, companii care să sprijine financiar activităţile palatului/clubului copiilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- lobby din partea părinţilor privind activităţile palatului/clubului și performanţelor copiilor;- Promovarea aspectelor pozitive prin media locală și naţională;- Parteneriat foarte bun cu cadrele didactice din școli și grădiniţe în promovarea ofertei educaţionale;- Desfășurarea activităţilor de cerc în școli și grădiniţe prin prezenţa coordonatorilor de cerc în școlile și grădiniţele care solicită acest lucru;- Derularea unor proiecte internaţionale de tip Comenius și Regio.

- Promovarea unei mentalităţi dispreţuitoare la adresa activităţii educative școlare și extrașcolare;- Dificultăţi financiare ale partenerilor noștri.

Page 198: Culegere de bune practici.pdf

198

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

VIZIUNEActivitatea educativă extrașcolară reprezintă spaţiul care permite

transferul și aplicabilitatea cunoștinţelor, abilităţilor și competenţelor dobândite.

MISIUNEA - Asigurarea dezvoltării fiecărui elev la potenţialul maxim, punând accent

pe însușirea valorilor.- Cultivarea unui mediu educativ centrat pe valori, responsabilitate și

profesionalism prin intermediul activităţilor de timp liber  : cultural artistice, sportive, tehnico-știinţifice și aplicative.

- Formarea capacităţilor intelectuale, abilităţilor practice și a disponibili-tăţilor practice și disponibilităţilor afective prin asimilrea de cunoștinţe uma-niste știinţifice, estetice, artistice morale și sportive.

- Însușirea tehnicilor de muncă intelectuală, de IT, necesare instruirii și auto-instruirii pe durata întregii vieţi.

MANAGEMENTPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Existenţa structurilor de conducere și a structurilor de asigurare a calităţii: consiliul de administraţie și CEAC;- Competenţa managerială a echipei de conducere;- Metodele și tehnicile utilizate urmăresc continuu eficientizarea procesului managerial;- Deschiderea spre schimbare a conducerii și a corpului profesoral;- Existenţa PDI, PO și a celorlalte documente proiective.

- Comunicare internă insuficient dezvoltată și valorificată;- nu sunt aplicate în totalitate documentele proiective;- neimplicarea membrilor CEAC în activitatea clubului;- Inexistenţa procedurilor care să acopere toate aspectele activităţii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Participare și vizite de studiu, în proiecte ce vizează managementul educaţional.

- Schimbările legislative frecvente și care nu ţin cont de realitatea din sistemul extrașcolar;- Volumul mare de documente /raportări/situaţii statistice de întocmit, determină scăderea motivaţiei.

Componenta strategicãDeviza:

„Calitate în educaţie – copil educat şi viitor

asigurat!”

Page 199: Culegere de bune practici.pdf

199

Exemple De Bună Practică

DOMENIUL ŢINTA STRATEGICĂ OBIECTIVE OPERAŢIONALE

CURRICULUM - OFERTA EDUCAŢIONALĂ

Diversificarea ofertei educaţionale de activităţi extrașcolare pentru a răspunde solicitărilor elevilor/familiei/pieţii muncii

O1: Intensificarea colaborării cu părinţii O2: Obţinerea sprijinului familiilor copiilor ce sunt înscriși la cercuri în vederea diversificării activităţilor de cercO3: Promovarea ofertei educaţionale prin colaborarea cu cadrele didactice din școli și grădiniţe

RESURSE UMANE

Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă în scopul creșterii caracterului aplicativ al cunoștinţelor oferite

O1: Sprijinirea cadrelor didactice pentru obţinerea gradelor didactice

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

Îmbunătăţirea bazei materiale prin atragerea de resurse extrabugetare pentru achiziţionarea echipamentelor IT

O1: Realizarea a trei spectacole pe an din care să se colecteze fonduri extrabugeraeO2: Dezvoltarea unor activităţi copii- părinţi în vedera obţinerii unor sponsorizări cu care să premiem copiii cu cele mai bune rezultate la sfârșit de an școlar

RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

Realizarea unei strategii de relaţii publice și de comunicare cu partenerii din comunitatea locală

O1: Dezvoltarea unui parteneriat activ cu Consiliul localO2. Dezvoltarea de parteneriate cu cel puţin 5 agenţi economici

MANAGEMENT

Reconsiderarea managementului palatului/clubului și la nivelul fiecarui (fiecărei) cerc/secţii în scopul eficientizării activităţilor și al adecvării la nevoile exprimate ale beneficiarilor

O1: Elaborarea a 10 proceduri privind organizarea sedinţelor consiliului profesoral, consiliului de administraţie și a CEACO2: Perfecţionarea managerială decizională prin asumarea de responsabilităţi

MONITORIZARECine face: directorul cu echipa din Consiliul de AdministraţieCine implementează: toţi angajaţiiCând: la sfârșitul fiecărui ciclu (semestrial, anual, etc)Cum: utilizând instrumente precum:

- fișe de evaluare parţială și finală a cadrelor didactice- raportul de activitate semestrial și anual- raportul CEAC- analiza documentelor- chestionare adresate părinţilor, copiilor, partenerilor, cadrelor

didactice din școli și grădiniţeCine controlează: membrii CEAC, reprezentanţi ISJ

Tinte si obiective operationale, , ,

Page 200: Culegere de bune practici.pdf

200

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

OBIECTIVE ACŢIUNI ResurseMateriale/ Financiare Responsabili Termen Indicatori de realizare

MA

NA

GEM

ENT

1. Elaborarea procedurilor privind organizarea ședinţelor CP, CA și a CEAC

În CP se analizează necesitatea procedurilor.Emiterea în cadrul CA a deciziilor privind elaborarea procedurilorElaborarea procedurilor în cadrul comisiile metodice.Monitorizarea implementării și revizuirea procedurilor.

Consumabile, calculatoare,cartuș imprimantă, hârtie.

CP CAȘefii de comisiiCEAC

În cel mult 2 săptămâni de la elaborarea proceduriiÎn cel mult 2 săptămâni de la apariţia problemei10 zile

permanent, respectiv anual

10 proceduri elaborate și implementate

2. Perfecţionarea managerială decizională prin asumarea de responsabilităţi

În CP se analizează atribuţiile decizionale.În CA se emit deciziile cu responsabilităţile.

Consumabile, calculatoare,imprimantă.

Director 15 septembrie decizii

CU

RRIC

ULU

M -

OFE

RTA 1. Intensificarea

colaborării cu părinţii

Ședinte cu părinţii;Activităţi comune copii-părinţi.

Săli de clasăSăli, terenuri de sport, săli de spectacol, etc

Coordonatorul de cerc/activitate

Coordonatorul de cerc/activitate

1 noiembrie

conform planificării

Creșterea cu...% a nivelului de satisfacţie a părinţilor faţă de Cercul... 

2. Promovarea ofertei educaţionale prin colaborarea cu CD din școli și grădiniţe

Activităţi comune copii de la cerc cu colegii din clasă și școală;

Articole în publicaţii locale.

Săli, terenuri de sport, săli de spectacol, etc

Resursă financiară din extrabugetar

Coordonatorul de cerc/activitate

Șefii de comisie

conform planificării

semestrial

Cel puţin 15 activităţi derulate în comun cu școli și grădiniţe din oraș / sector până la sfârșitul anului școlar.Cel puţin 8 articole pozitive publicate în presa locală

RESU

RSE

UM

AN

E

1. Sprijinirea CD pentru obţinerea gradelor didactice

Consilierea cadrelor didactice

Asistenţe la ore

Sala de consiliu și materiale documentative

Sală de cerc

Comisia de perfecţionare și șefii de catedră

Directorul și șefii de catedră

1 octombrie

conform planificării

Creșterea cu ...% a numărului de cadre didactice care se înscriu pentru obţinerea gradelor didactice.Realizarea a cel puţin... asistenţe la ore pentru fiecare cadru didactic, până la sfârșitul anului școlar.

RESU

RSE

MAT

ERIA

LE Ş

I FI

NA

NCI

ARE

1. Realizarea a trei spectacole pe an din care să se colecteze fonduri extrabugetare

Cupa Toamnei

Estrada Elevilor

Expoziţie de picturi cu vânzare

Premiile, diplomele și organizarea se vor realiza cu sprijinul părinţilor.

Se vor căuta sponsori.

Standuri, paspartuuri

Șefii de catedre

Profesorul de teatru și comitetul de părinţi

Profesorul de pictură și copiii de la cerc

20 octombrie

15 februarie

8 martie

Cel puţin ... mii lei obţinuţi la fiecare spectacol realizat.

PLANURI OPERAŢIONALE

Page 201: Culegere de bune practici.pdf

201

Exemple De Bună Practică

OBIECTIVE ACŢIUNI ResurseMateriale/ Financiare Responsabili Termen Indicatori de realizare

MA

NA

GEM

ENT

1. Elaborarea procedurilor privind organizarea ședinţelor CP, CA și a CEAC

În CP se analizează necesitatea procedurilor.Emiterea în cadrul CA a deciziilor privind elaborarea procedurilorElaborarea procedurilor în cadrul comisiile metodice.Monitorizarea implementării și revizuirea procedurilor.

Consumabile, calculatoare,cartuș imprimantă, hârtie.

CP CAȘefii de comisiiCEAC

În cel mult 2 săptămâni de la elaborarea proceduriiÎn cel mult 2 săptămâni de la apariţia problemei10 zile

permanent, respectiv anual

10 proceduri elaborate și implementate

2. Perfecţionarea managerială decizională prin asumarea de responsabilităţi

În CP se analizează atribuţiile decizionale.În CA se emit deciziile cu responsabilităţile.

Consumabile, calculatoare,imprimantă.

Director 15 septembrie decizii

CU

RRIC

ULU

M -

OFE

RTA 1. Intensificarea

colaborării cu părinţii

Ședinte cu părinţii;Activităţi comune copii-părinţi.

Săli de clasăSăli, terenuri de sport, săli de spectacol, etc

Coordonatorul de cerc/activitate

Coordonatorul de cerc/activitate

1 noiembrie

conform planificării

Creșterea cu...% a nivelului de satisfacţie a părinţilor faţă de Cercul... 

2. Promovarea ofertei educaţionale prin colaborarea cu CD din școli și grădiniţe

Activităţi comune copii de la cerc cu colegii din clasă și școală;

Articole în publicaţii locale.

Săli, terenuri de sport, săli de spectacol, etc

Resursă financiară din extrabugetar

Coordonatorul de cerc/activitate

Șefii de comisie

conform planificării

semestrial

Cel puţin 15 activităţi derulate în comun cu școli și grădiniţe din oraș / sector până la sfârșitul anului școlar.Cel puţin 8 articole pozitive publicate în presa locală

RESU

RSE

UM

AN

E

1. Sprijinirea CD pentru obţinerea gradelor didactice

Consilierea cadrelor didactice

Asistenţe la ore

Sala de consiliu și materiale documentative

Sală de cerc

Comisia de perfecţionare și șefii de catedră

Directorul și șefii de catedră

1 octombrie

conform planificării

Creșterea cu ...% a numărului de cadre didactice care se înscriu pentru obţinerea gradelor didactice.Realizarea a cel puţin... asistenţe la ore pentru fiecare cadru didactic, până la sfârșitul anului școlar.

RESU

RSE

MAT

ERIA

LE Ş

I FI

NA

NCI

ARE

1. Realizarea a trei spectacole pe an din care să se colecteze fonduri extrabugetare

Cupa Toamnei

Estrada Elevilor

Expoziţie de picturi cu vânzare

Premiile, diplomele și organizarea se vor realiza cu sprijinul părinţilor.

Se vor căuta sponsori.

Standuri, paspartuuri

Șefii de catedre

Profesorul de teatru și comitetul de părinţi

Profesorul de pictură și copiii de la cerc

20 octombrie

15 februarie

8 martie

Cel puţin ... mii lei obţinuţi la fiecare spectacol realizat.

Page 202: Culegere de bune practici.pdf

202

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RELA

ŢII C

OM

UN

ITA

RE Ş

I DE

PART

ENER

IAT

1. Dezvoltarea unui parteneriat activ cu Consiliul local

Participarea reprezentantului Consiliului local și al primarului la toate ședinţele de Consiliu de Administraţie

Invitarea reprezentanţilor Consiliului local și al primarului la acţiunile clubului

Sala de consiliu

Concursuri, spectacole

Directorul

Directorul

lunar

semestrial

Reprezentantul Cl participă la toate ședinţele CA.

Cel puţin ... reprezentanţi ai Cl și ai primarului participă la fiecare dintre acţiunile clubului.

2. Dezvoltarea de parteneriate cu cel puţin 5 agenţi economici

Fiecare șef de comisie/catedră propune o temă la care să invite agenţi economici

Masă rotundă cu părinţii

Sală de consiliu

Sală de consiliu; consumabile

Șefii de catedre/comisii

Șefii de catedre/comisii; responsabilii de cerc

semestrial

anual

Cel puţin ... mii lei obţinuţi dintr-un contract de sponsorizare pe acţiune.

Page 203: Culegere de bune practici.pdf

203

Exemple De Bună Practică

RELA

ŢII C

OM

UN

ITA

RE Ş

I DE

PART

ENER

IAT

1. Dezvoltarea unui parteneriat activ cu Consiliul local

Participarea reprezentantului Consiliului local și al primarului la toate ședinţele de Consiliu de Administraţie

Invitarea reprezentanţilor Consiliului local și al primarului la acţiunile clubului

Sala de consiliu

Concursuri, spectacole

Directorul

Directorul

lunar

semestrial

Reprezentantul Cl participă la toate ședinţele CA.

Cel puţin ... reprezentanţi ai Cl și ai primarului participă la fiecare dintre acţiunile clubului.

2. Dezvoltarea de parteneriate cu cel puţin 5 agenţi economici

Fiecare șef de comisie/catedră propune o temă la care să invite agenţi economici

Masă rotundă cu părinţii

Sală de consiliu

Sală de consiliu; consumabile

Șefii de catedre/comisii

Șefii de catedre/comisii; responsabilii de cerc

semestrial

anual

Cel puţin ... mii lei obţinuţi dintr-un contract de sponsorizare pe acţiune.

Page 204: Culegere de bune practici.pdf

204

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PLAN DE ACȚIUNE COMPONENTA DIAGNOZADenumirea şcolii: Colegiul Economic “lICOVA”Adresa: Str. Preot Cucu, nr. 10Localitatea: Licova, Jud. PrahovaPerioada de derulare a proiectului: 3-5 ani

Scurt istoricColegiul Economic „licova” a fost înfiinţat în anul 1874 - sub denumirea

Școala Comercială - prin hotărârea Ministrului Instrucţiunii și Cultelor. - până în 1944 – a pregătit forţa de muncă în domeniul comercial;- din 1948 – se transformă în Școala Tehnică de Administraţie Economică;- în perioada 1950-1980 – este cunoscută drept grup Școlar Economic;- în prezent – Colegiul Economic „licova” - filiera tehnologică, profil

servicii, calificări: tehnician în turism, tehnician în activităţi economice, organizator banqueting, tehnician în gastronomie.

În anul scolar 2013 - 2014 se asigură pregatirea elevilor în următoarele forme de învăţământ și specializări:

Filiera/Profil/ Domeniu

Specializare

Forma de învăţământ licela cursuri de zi,

seral

Tehnologică/Servicii

- tehnician în activităţi

economice

- tehnician în turism

Forma de învăţământ postliceal

Tehnologică/Servicii

Organizator banqueting

Tehnician în gastronomie

6.14 PAS Colegiu Economic

Page 205: Culegere de bune practici.pdf

205

Exemple De Bună Practică

VIZIUNEAInserarea absolvenţilor colegiului în piaţa muncii este imperativă. ne

dorim să păstrăm tradiţia locală, să răspundem nevoilor comunităţii, dar și cerinţelor individuale și de grup, să consolidam noi parteneriate cu comunitatea locală și cu școli de același profil din ţară și din Uniunea Europeană, pentru dezvoltarea dimensiunii europene a învăţământului profesional și tehnic din România.

MISIUNEAÎntreaga activitate de formare educaţională și profesională desfășurată

în unitatea noastră școlară își propune:- formarea unui absolvent autonom, responsabil, în măsură să decidă

asupra propriei cariere și vieţi, care să contribuie la definirea propriilor căi de dezvoltare și împlinire intelectuală și profesională;

- valorizarea și conștientizarea propriilor experienţe în scopul orientării optime pe piaţa muncii, dezvoltarea capacităţii de integrare activă și constructivă în grupuri sociale diferite: loc de muncă, familie, mediu social, societate, în general;

- dezvoltarea competenţelor sociale esenţiale pentru reușita școlară: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, spirit de echipă;

- cultivarea sensibilităţii faţă de valorile moral-civice, toleranţă, dialog, a respectului pentru om, natură, mediul înconjurător;

- asigurarea egalităţii de șanse pentru toţi elevii noștri.

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAŢA MUNCII

Obiectiv: Promovarea unei oferte educaţionale a învăţământului TVET, cuprinzând

calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local și asigurarea accesului la educaţie pentru populaţia de vârstă școlară.

Ţinte: 1. Includerea în oferta educaţionala a școlilor TVET a cel puţin 75%

din calificările de nivel 2, 3 și 3 avansat din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeţean, astfel încât să se înregistreze o creștere cu 5% a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor TVET, până în 2017.

2. Cuprinderea absolvenţilor de nivel 3 din învăţământul TVET în proporţie de minim 50% în învăţământul postliceal și universitar.

Componenta strategicã

Prioritãti si obiective la nivel regional si local

, ,,

Page 206: Culegere de bune practici.pdf

206

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Context: la nivelul judeţului se înregistrează dezechilibre între cererea de calificare

și oferta educaţională a școlilor din învăţământul profesional și tehnic, ceea ce determină un grad redus de inserţie socio-profesională a absolvenţilor. Accesul la educaţie pentru populaţia de vârstă școlară este limitat, în principal, de:

Øconstrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural și cei proveniţi din familii defavorizate din punct de vedere economic);

Ødezinteres din partea absolvenţilor învăţământului obligatoriu pentru continuarea studiilor.

Se impune astfel elaborarea unei politici de intervenţie directă pentru a corela sistemul educaţional cu piaţa muncii.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

Rezultate aşteptate TermenResponsa-

bilităţi

1. Corelarea anuala a planului de școlarizare pentru IPT cu studiile realizate și prognoza pieţei muncii.

Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieţei muncii

anual ISJ

ClDPS

2. Actualizarea anuală a PlAI pe baza informaţiilor din PRAI, cu particularităţi specifice regiunii.

PlAI revizuitnumăr de clase realizat pentru domenii prioritare

anual ISJ, ClDPS

3. Proiectarea anuală a PAS în concordanţă cu recomandările din PRAI și PlAI pentru toate școlile IPT din judet.

Plan de scolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii număr de clase realizat pentru domenii prioritare și pentru domeniile în care au primit echipamente prin programele PhARE

anual

Colectivele manageriale ale școlilor

IPT

4. Dezvoltarea de noi calificări și competenţe .

Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieţei muncii

anual ISJ

ClDPS5. Iniţierea unor colaborări între școlile IPT din mediul rural și școlile IPT din mediul urban.

Reţele școlare tematice la nivel regional și local

2017Consilii

JudeţeneISJ

PRIORITATEA 2: DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDEŢ

Obiectiv: Îmbunătăţirea dotării școlilor IPT cu echipamente didactice/școlare, IT

și a infrastructurii educaţionale de bază.

Ţinta: Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de învăţare de către 80% din școlile IPT din judeţ:

1. Dezvoltarea bazei materiale a școlilor TVET din judeţ: 90% din școlile IPT să aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare și 50% dintre acestea să aibă dotare conform standardelor;

2. Participarea la programele de reabilitare a 60% din școlile IPT.

Page 207: Culegere de bune practici.pdf

207

Exemple De Bună Practică

Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

Rezultat măsurabil TermenResponsa-

bilităţi

1. Demararea acţiunilor de realizare a unor condiţii corespunzătoare de învăţare în toate școlile IPT.

90% dintre școli au autorizaţie sanitară de funcţionare și îndeplinesc condiţiile de securitate și sănătate în muncă (autorizaţie SSM, evaluarea riscurilor la locul de muncă, planul de prevenire și protecţie)

2014Cl, CJ,

Școli IPTISJ

2. Crearea în școlile IPT a condiţiilor de acces și învăţare pentru elevii cu dizabilităţi.

80% dintre școli au infrastructură corespunzătoare pentru elevii cu dizabilităţi

2017ISJ

Școli TVET

3. Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de învăţământ.

60% dintre școli IPT sunt în programe de reabilitare: PhARE TVET, programe guvernamentale sau prin finanţare de la Consiliul local

2017Cl, CJ,

Școli IPTISJ

4. Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente didactice/școlare și IT.

90% dintre școlile IPT au ateliere și laboratoare dotate la nivel minim; 51% școli IPT au ateliere și laboratoare dotate conform standardelor număr de școli IPT dotate prin programe de investiţii

2017Școli IPT

ISJ

5. Dezvoltarea bazei materiale în școlile pilot cu profil .......

o școală dotată corespunzător 2017Cl, CJ,

Școli IPTISJ

Context: Calitatea clădirilor școlilor poate avea un impact semnificativ asupra

dorinţei elevilor de a merge la școală și asupra capacităţii lor de a accesa tipul adecvat de formare. În acest sens, toate clădirile trebuie parţial sau total reabilitate până în 2017 și dotate minimal. Școlile nu sunt accesibile pentru elevii cu probleme de mobilitate, iar atelierele pentru instruirea practică a elevilor sunt într-un proces de degradare fizica și morala și nu corespund progresului tehnic și standardelor actuale de formare profesională.

PRIORITATEA 3: CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR DEZVOLTATE DE ŞCOALĂ

Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatului public - privat pentru o mai bună adaptare a

ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii.

Ţinta:1. Încheierea a cel puţin unui acord de parteneriat pentru fiecare școală

IPT, conform domeniilor de calificare școlarizate;2. Autorizarea a 30% școli IPT ca furnizori de formare continuă, până în

2017.

Page 208: Culegere de bune practici.pdf

208

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultat măsurabil TermenResponsa-

bilităţi

1. Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare individuală și pentru nevoile agenţilor economici.

Fiecare școală are cel puţin un acord de parteneriat cu un agent economic.Toate școlile au în CA reprezentanţi ai agenţilor economici.

anual

ClDPS, Unităţile de învăţământ,

ISJ, agenţi economici

2. Încheierea de către școlile IPT a acordurilor de parteneriat cu angajatorii pentru toate domeniile de calificare, în vederea pregătirii practice și angajării absolvenţilor.

număr de acorduri de parteneriat încheiate de fiecare unitate școlară.80% elevi din IPT fac instruire practică la agenţi economici.

anual

Unităţile școlare

Comunitatea locală

3. Dezvoltarea parteneriatului social pentru ruralul montan.

număr de agenţi economici de profil cu care școlile au relaţii de parteneriat.

2017ISJ

ClDPS Unităţi IPT

4. Autorizarea școlilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă și dezvoltarea de programe de formare profesională continuă de către școlile IPT autorizate.

10 școli autorizate10 programe de formare 2017

ISJȘcoli IPT

5. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acţiunile privind integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor IPT.

număr de contracte de angajare a absolvenţilor.număr de burse școlare acordate de agenţii economici.

2017Școli IPT

ISJClDPS

PRIORITATEA 4: ÎMBUNĂTĂȚIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE CONTINUE A

CADRELOR DIDACTICE DIN IPT

Obiectiv: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice

din IPT.

Ţinta: 1. Participarea tuturor cadrelor didactice la activități metodice;2. Cuprinderea în procent de 100% a personalului didactic debutant din

IPT, în scheme de mentorat;3. Participarea în procent de 30% a cadrelor didactice din IPT la cursuri

de formare profesională continuă.

Context: Parteneriatul social pentru formarea profesională poate fi eficientizat

prin: implicarea activă a partenerilor sociali în formarea profesională iniţială și continuă, transformarea școlilor IPT în furnizori de servicii pentru comunităţile locale, dezvoltarea parteneriatelor de tip public - privat, implicarea reală a partenerilor sociali în identificarea oportunităţilor de integrare profesională a absolvenţilor IPT, autorizarea școlilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă.

Page 209: Culegere de bune practici.pdf

209

Exemple De Bună Practică

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultat măsurabil TermenResponsa-

bilităţi1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din școlile IPT și asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.

Procent de participare la activități metodice cel puțin 90%Procent de participare la cursuri de formare – cel puțin 80%.

2014ISJ

Școli IPT

2. Eficientizarea centrului de resurse la nivel judeţean cu filiale specializate pe domenii.

număr de activități metodice și de formare organizate de centrul de resurse.

2017ISJ

Școli IPT

3. Programe de formare profesională continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru dezvoltarea competenţelor specifice.

număr de cadre didactice din ruralul montan formate.

2017

ISJ Școli IPT cu profil

agromontan

4. Organizarea schemelor de mentorat în școli pentru cadre didactice debutante.

Procent de cuprindere a cadrelor didactice debutante in schemele de mentorat – peste 90%.

Context: Regiunea se confruntă în continuare cu o mobilitate profesională scăzută

și fluctuaţie a personalului didactic din IPT;În general, suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional și

tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă (domeniul construcţii și lucrări publice, fabricarea produselor din lemn, industrie textilă și pielărie, estetica și igiena corpului omenesc, agricultură etc.). Aceste cadre didactice se regăsesc în special, în mediul rural, la școlile cu clase de arte și meserii.

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE INFORMARE ŞI ORIENTARE PENTRU

CARIERĂ

Obiectiv: Dezvoltarea practicilor de consiliere psihologică, profesională și pentru

carieră în fiecare școală IPT.

Ţinta: Dezvoltarea practicilor de consiliere psihologică, profesională și pentru

carieră în fiecare școală IPT.

Context: În judeţul Prahova există în continuare un număr insuficient de cabinete

de orientare și consiliere și un număr mic de ore de consiliere/elev (1 oră/elev). Consilierea nu orientează și nu sprijină suficient IPT. Prin urmare, se impune eficientizarea activităţii de consiliere prin creșterea numărului de consilieri, a numărului de cabinete de consiliere, dotarea cabinetelor și îmbunătăţirea mecanismelor de atragere a elevilor către IPT și ocuparea unui loc de muncă.

Page 210: Culegere de bune practici.pdf

210

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultat măsurabil TermenResponsa-

bilităţi

1. Formarea competenţelor de orientare și consiliere pentru cadrele didactice din IPT.

număr de cadre didactice formate

2014ISJ

CCD

2. Creșterea numărului de posturi didactice pentru consilieri școlari.

număr de posturi didactice pentru consilieri școlari la nivel de judeţ.

2017 ISJ

3. Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate școlară IPT.

număr de cabinete de consiliere profesională.

2017ISJ

Comunitatea locală

4. Derularea unor acţiuni și programe de orientare și consiliere profesională.

număr de scoli care derulează acţiuni și programe de consiliere pentru carieră.număr absolvenţi IPT angajaţi sau cuprinși într-o formă superioară de învăţământ.

anual ISJ

PRIORITATEA 6: ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN SISTEMUL IPT

Obiectiv: Implementarea Sistemului naţional de Asigurare a Calităţii în ÎPT.

Ţinta: Asigurarea calităţii procesului de predare-învăţare pentru a satisface

așteptările și exigenţele beneficiarilor interni și externi (elevi, părinţi, profesori, angajatori).

Context: În ceea ce privește procesul de educaţie și formare profesională (EFP),

asigurarea calităţii devine parte integrantă din obiectivele de modernizare a EFP prin Declaraţia de la Copenhaga, în 2002. S-a elaborat un Cadru Comun de Asigurare a Calităţii, un model de referinţă menit să sprijine dezvoltarea și procesul de reformă a aspectelor legate de asigurarea calităţii în EFP la nivel de sistem și la nivelul furnizorilor, în statele membre.

În condiţiile schimbării permanente a raportului cerere-ofertă există necesitatea unei informări optime și coerente asupra tuturor aspectelor pe care le implică alegera corectă a carierei. Procesul de consiliere trebuie să asigure creșterea interesului elevilor pentru finalităţile vizate prin promovarea fiecărui nivel.

Page 211: Culegere de bune practici.pdf

211

Exemple De Bună Practică

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultat măsurabil TermenResponsa-

bilităţi

1. Întocmirea rapoartelor anuale de autoevaluare de către școlile IPT din judeţ.

număr de rapoarte realizate.

anualȘcolile IPT, ISJ

2. Actualizarea anuală și punerea în aplicare a planurilor de măsuri privind îmbunătăţirea calităţii la nivelul fiecărei școli.

Valorificarea punctelor tari și remedierea punctelor slabe.Validarea prin inspecţie a concluziilor formulate în urma autoevaluării.

anualCEAC din școlile IPT, ISJ

3. Monitorizarea implementării instrumentelor de asigurare a calităţii în școlile IPT.

număr de rapoarte de monitorizare.

anual ISJ

4. Constituirea de reţele locale pentru consilierea în domeniul asigurării calităţii.

număr de reţele.număr de școli cuprinse în reţelele constituite.

anualISJȘcoli IPT

5. Autorizarea provizorie a noilor calificări propuse de școlile IPT în planurile de învăţământ.

numărul de școli autorizate.

după cazȘcolile IPT și ISJ

6. Continuarea activităţilor de formare a managerilor și a coordonatorilor CEAC din școlile IPT.

număr de stagii de formare desfășurate și număr de formabili.

permanent CCD, ISJ

Page 212: Culegere de bune practici.pdf

212

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza PEST

POLITIC

Principalele aspecte relevante pentru IPT sunt următoarele:- accesul la formarea profesională iniţială, cu atenţie specială asupra mediului rural;- transparenţa, relevanţa și calitatea formării profesionale iniţiale;- corelarea ofertei de formare profesională iniţială furnizată de școli cu nevoile pieţei muncii.

ECONOMIC

- Situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de școală, de la dezinteres și absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de clasa a IX-a și a X-a) până la posibilul abandon școlar;- Coborârea plafonului de venituri pentru acordarea de manuale şcolare gratuite pentru elevii învăţământului neobligatoriu.

SOCIAL

- la nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei școlare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ;- zona în care este situată unitatea școlară poate fi favorabilă instruirii, familia și comunitatea locală în general putând sprijini eforturile școlii pentru educarea copiilor.

TEHNOLOGIC

- Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate nivelele învăţământului preuniversitar;- Programul Ministerului Educaţiei, Sistem Educaţional Informatizat (SEI), prin care a avut loc dotarea tuturor liceelor cu câte o reţea de calculatoare performante, precum și implementarea pachetului de programe Asistent Educaţional pentru liceu – AEl.

Page 213: Culegere de bune practici.pdf

213

Exemple De Bună Practică

MANAGEMENTPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Preocuparea echipei manageriale pentru îmbunătăţirea activităţiilor din unitatea şcolară;• Ameliorarea relaţiei dintre echipa de management - profesori - elevi - părinţi; • Utilizarea rapoartelor de analiză în vederea dezvoltării instituţionale;• Echipa dinamică şi deschisă pentru schimbare; • Implicarea consiliului elevilor şi în procesul decizional privind desfăşurarea tuturor activităţilor, precum şi în diverse proiecte şi programe din şcoală;•   Personalul de conducere se asigură că valorile și codurile de conduită ale organizaţiei sunt vizibile în practică și este model al unei culturi a excelenţei; •   Personalul de conducere se asigură că tot personalul didactic, auxiliar și nedidactic și factorii interesaţi se implică în implementarea asigurării calităţii.

• Rezultate slabe la examenele naţionale;• Monitorizarea procedurilor; • Disfuncţionalităţi în fluxul informaţional pe verticală şi pe orizontală.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• Posibilitatea de a aplica pentru participarea la vizite de studiu.

• Influenţa negativă a mass-mediei în ceea ce priveşte situaţia învăţământului şi situaţia rezultatelor la examenele naţionale; • Mediul social din care provin elevii liceelor tehnologice; • Instabilitatea legislativă în domeniul politicilor sociale;• Termene nerealiste în solicitarea unor sarcini trasate de foruri superioare.

RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGICE

• Aplicarea unui număr cât mai mare de proiecte strategice cu finanţare europeană.

• Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat.

Analiza SWOT

Page 214: Culegere de bune practici.pdf

214

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

CURRICULUMPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Identificarea stilurilor de învăţare specifice elevilor școlii, astfel încît profesorii pot să-și adapteze demersul didactic la nevoile elevilor (dovezi: dosarele diriginţilor, catalogul clasei, proiectarea lecţiilor);• În urma aplicării testelor predictive s-au stabilit programe ferme pentru recuperarea cunoștinţelor de bază la disciplinele de cultură generală (dovezi: rapoarte catedre);• În urma parcurgerii programelor de recuperare, cei mai mulţi dintre elevi obţin rezultate mai bune la învăţătură.

• lipsa de interes a elevilor și a părinţilor pentru cunoașterea competenţelor profesionale pe care trebuie să le dobândească pe perioada școlarizării;• nu toate spaţiile de învăţare dispun de resurse moderne și de echipamente corespunzătoare pentru defășurarea activităţilor practice;• Pregătire iniţială slabă a elevilor – demonstrată de rezultatele testelor initiale;• Oferta școlii nu satisface nevoile tuturor elevilor, opţiunile făcându-se în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei și în funcţie de specializările cadrelor didactice din școală.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• Colaborarea cu comunitatea locală în vederea realizării analizei de nevoi a acesteia şi implicit a dezvoltării curriculare.

• Schimbarea precipitată a nomenclatoarelor, planurilor cadru şi programelor şcolare şi inexistenţa unei viziuni de ansamblu la nivel de minister; • Incoerenţa politicilor la nivel MEn;• Introducerea de modificări în legislaţie în cursul anului şcolar;• Programele şcolare laborioase.

RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGICE• Cadre didactice formate în domeniul elaborării curriculum-ului şcolar şi a standardelor de pregătire profesională;• Cunoaşterea la timp a modificărilor legislative.

• Promovarea unei oferte educaţionale diversificate și centrate pe nevoile și interesele educabililor și ale comunităţii, dar și pe cerinţele pieţei muncii, pentru a facilita inserţia socială a absolvenţilor.

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Un mare număr de elevi și familiile acestora acordă calificativele bine și foarte bine pentru gradul de implicare al cadrelor didactice în procesul de predare; • 50% dintre elevii școlii apreciază cu foarte bine și excelent atitudinea și comportamentul cadrelor didactice în clasă și faţă de elevi (sursa - chestionare elevi).

• Creşterea ratei abandonului şcolar timpuriu şi a absenteismului;• Dificultăţi în implementerea unor programe de recuperare și pregătire suplimentară a elevilor din cauza programului de lucru foarte încărcat;• Procent scăzut de cadre didactice care utilizează softuri educaţionale în activitatea didactică.

Page 215: Culegere de bune practici.pdf

215

Exemple De Bună Practică

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI• Existenţa programelor și cursurilor de formare continuă a cadrelor didactice: în cadrul CCD, prin DPPD (cursuri de formare, master);• Colaborare bună cu membrii Consiliului Reprezentativ al Părinţilor;• Prefigurarea posibilităţii de stimulare a rezultatelor bune în activitatea de învăţare a elevilor prin acordarea unor burse din fonduri private.

• Interesul scăzut al familiior în legătură cu situaţia școlară a elevilor; • nivel de trai scazut al multor familii, în mod deosebit al celor din mediul rural;• Insuficienta finanţare de la buget.

RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGICE

• Cadre didactice formate prin mai multe stagii de formare şi implicarea în proiecte naţionale şi internaţionale.

• Dezvoltarea competenţelor resurselor umane de a utiliza și valorifica noile tehnologii de informare, formare și comunicare prin parcurgerea cursurilor de formare și perfecţionare profesională.

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Existenţa spaţiilor școlare dotate conform normativelor în vigoare;• O foarte bună dotare cu echipamente IT, conectate la reţeaua de internet;• Atragerea de fonduri extrabugetare prin închirierea spaţiilor şi prin obţinerea unor sponsorizări; • Existenţa fondului propriu de carte şi îmbunătăţirea în permanenţă a acestuia.

• Mobilierul din unităţile școlare nu este ergonomic;• Dotarea necorespunzătoare a spaţiilor destinate desfășurării orelor de educaţie fizică și sport;• Slaba implicare a părinţilor în atragerea de sponsorizări pentru modernizarea bazei materiale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• Utilizarea sistemului electronic de achiziţii publice;• Accesibilitatea elevilor la diferite categorii de resurse;• Parteneriate cu Ong-uri; • Posibilitatea accesării unor proiecte cu finanţarea europeană.

• Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice ce conduc la uzura morală a echipamentelor existente;• Insuficienţa fondurilor financiare alocate școlii de către Consiliul local, pentru susţinerea bazei materiale;• Autonomie relativ redusă a unităţii de învăţământ, în achiziţionarea materialelor necesare.

RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGIGE

• Fundamentarea proiectul de buget pe baza analizei de nevoi a tuturor compartimentelor.

• Îmbunătăţirea bazei materiale în vederea realizării unui proces instructiv – educativ de calitate.

Page 216: Culegere de bune practici.pdf

216

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Ținta 1: Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat

Ținta 2: Dezvoltarea competenţelor resurselor umane de a utiliza şi valorifica noile tehnologii de informare, formare şi comunicare prin parcurgerea cursurilor de formare şi perfecţionare profesională.

Ținta 3: Promovarea unei oferte educaţionale diversificate şi centrate pe nevoile şi interesele educabililor, ale comunităţii dar şi pe cerinţele pieţei muncii pentru a facilita inserţia socială a absolvenţilor.

Ținta 4: Întărirea parteneriatului unitate şcolară – elevi – părinţi – comunitate

Consultare, monitorizare şi evaluare PAS

1 Acţiuni în vederea elaborării PAS:1. Stabilirea echipei de lucru și a responsabilităţilor

2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS

3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin:Øchestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor școlii, agenţilor

economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea profesională;

Ødiscuţii colective și individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională;

Øinterpretarea datelor statistice la nivel regional și local.Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel

regional prin PRAI.

PARTENERIATE/ DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Colaborare eficientă cu Consiliul local, agenţi economici, Ong-uri, AnCPDEFP, POSDRU, AJOFM etc.

• lipsa experienţei în elaborarea unor programe de parteneriat la nivel naţional și internaţional; • lipsa de implicare a părinţilor și elevilor în dezvoltarea relaţiilor parteneriale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI• Implicarea agenţilor economici în elaborarea CDl-urilor;• Alocarea orelor de CDl prin planurile de învăţământ ariei curriculare tehnologii.

• lipsa de fonduri în vederea reconversiei profesionale.

RESURSE STRATEGIGE ŢINTE STRATEGICE

• Deschidere din partea comunităţii locale.• Întărirea parteneriatului unitate școlară – elevi – părinţi – comunitate.

Page 217: Culegere de bune practici.pdf

217

Exemple De Bună Practică

4. Stabilirea și prezentarea priorităţilor, obiectivelor și domeniilor care necesită dezvoltare:

• personalului școlii (în cadrul Consiliului profesoral și în cadrul ședinţelor de catedră);

• elevilor (în cadrul Consiliului elevilor);• părinţilor (în cadrul întâlnirilor cu părinţii);• partenerilor sociali cu care școala are relaţii de parteneriat.

5. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor și, pe baza acestora, reformularea priorităţilor

6. Elaborarea planului operaţional

SURSE DE INFORMAŢII:1. Documente de proiectare a activităţii școlii:• documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor,

Consiliului reprezentativ al părinţilor;• documente care atestă parteneriatele școlii;• oferta de școlarizare.

2. Documente de analiză a activităţii școlii:• rapoarte ale catedrelor;• rapoarte ale Consiliului de Administraţie;• rapoarte ale echipei manageriale;• rapoarte ale celorlalte compartimente ale școlii: secretariat, administraţie,

contabilitate, bibliotecă.

3. Documente de prezentare și promovare a școlii;• Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului

Profesional și Tehnic;• Chestionare, discuţii, interviuri;• Rapoarte scrise ale ISJ și MEn întocmite în urma inspecţiilor efectuate

în şcoală.

CONSULTAREAImplementarea Planului de Acţiune al Școlii va fi realizată de către întregul

personal al școlii.Procesul de monitorizare și evaluare va fi asigurat prin:ØÎntâlniri și ședinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back,

actualizare;ØIncluderea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului

de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;ØPrezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral și

al Consiliului de Administraţie, revizuire periodică.

Page 218: Culegere de bune practici.pdf

218

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Tipul activităţiiResponsabilitatea monitorizării şi

evaluăriiFrecvenţa monitorizării

Datele întâlnirilor de analiză

Observaţii

Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

Directorii, CEAC semestrial februarie

Diagnosticarea mediului intern. Identificarea punctelor tari și slabe.

Directorii, Consiliul de administraţie anualînceput și sfârșit de an școlar

Întocmirea planurilor manageriale ca urmare a acţiunilor de monitorizare și evaluare.

Directorii, Șefii de arii curriculare, Șefi comisii metodice, Consilier școlar

semestrial și anual septembrie - februarie

Monitorizarea procesului instructiv - educativDirectorii, Șefii de arii curriculareȘefi comisii metodice, Consilier școlar

semestrial februarie

Comunicarea acţiunilor corective pornind de la rezultatele obţinute

Consiliul de administraţie, CEAC semestrial decembrie - februarie

Analiza informaţiilor privind progresul realizat CEAC anual iunie

Stabilirea metodologiei de evaluare și a indicatorilor de evaluare a impactului asupra comunităţii

Directorii, Consilier școlaranual

septembrie

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Directorii, CEAC anual iunie

Actualizarea acţiunilor din PAS în urma evaluării. Directorii, CEAC anual septembrie

2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului

Componenta operationalã,

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

CAPACITATE INSTITU-ŢIONALĂ

- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor şcolare cu mijloace de învăţământ şi echipamente, în corelaţie cu cerinţele standardelor de calitate în vederea optimizării competenţelor lingvistice (necesare examenului de bacalaureat)

Cel puţin 2 laboratoare modernizateExtinderea utilizării TIC la aria curriculară limbă şi comunicare – cel puţin 10% din numărul de ore de la limbile moderne vor fi predate cu ajutorul TIC

permanent DirectorAdministrator patrimoniuComisii pe probleme

Consiliul de Administraţie

buget local Surse extrabugetare

- Asigurarea fondului de carte, manuale şi publicaţii în conformitate cu curriculum fiecărei discipline de învăţământ

Creşterea cu 5% a fondului de carte al bibliotecii, pentru disciplinele de la examenul de bacalaureat.

permanent bibliotecarContabil Responsabilii catedrelor

Directori buget local Surse extrabugetare

Ținta 1: Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat.

OBIECTIV: Aplicarea principiilor predării centrate pe elev

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea procentului de promovabilitate la bacalaureat, 5% anual; - creşterea fondului de carte a bibliotecii, 5% anual;- îmbunătăţirea dotării laboratoarelor de informatică prin creşterea investiţiilor.

Page 219: Culegere de bune practici.pdf

219

Exemple De Bună Practică

Tipul activităţiiResponsabilitatea monitorizării şi

evaluăriiFrecvenţa monitorizării

Datele întâlnirilor de analiză

Observaţii

Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

Directorii, CEAC semestrial februarie

Diagnosticarea mediului intern. Identificarea punctelor tari și slabe.

Directorii, Consiliul de administraţie anualînceput și sfârșit de an școlar

Întocmirea planurilor manageriale ca urmare a acţiunilor de monitorizare și evaluare.

Directorii, Șefii de arii curriculare, Șefi comisii metodice, Consilier școlar

semestrial și anual septembrie - februarie

Monitorizarea procesului instructiv - educativDirectorii, Șefii de arii curriculareȘefi comisii metodice, Consilier școlar

semestrial februarie

Comunicarea acţiunilor corective pornind de la rezultatele obţinute

Consiliul de administraţie, CEAC semestrial decembrie - februarie

Analiza informaţiilor privind progresul realizat CEAC anual iunie

Stabilirea metodologiei de evaluare și a indicatorilor de evaluare a impactului asupra comunităţii

Directorii, Consilier școlaranual

septembrie

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Directorii, CEAC anual iunie

Actualizarea acţiunilor din PAS în urma evaluării. Directorii, CEAC anual septembrie

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

CAPACITATE INSTITU-ŢIONALĂ

- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor şcolare cu mijloace de învăţământ şi echipamente, în corelaţie cu cerinţele standardelor de calitate în vederea optimizării competenţelor lingvistice (necesare examenului de bacalaureat)

Cel puţin 2 laboratoare modernizateExtinderea utilizării TIC la aria curriculară limbă şi comunicare – cel puţin 10% din numărul de ore de la limbile moderne vor fi predate cu ajutorul TIC

permanent DirectorAdministrator patrimoniuComisii pe probleme

Consiliul de Administraţie

buget local Surse extrabugetare

- Asigurarea fondului de carte, manuale şi publicaţii în conformitate cu curriculum fiecărei discipline de învăţământ

Creşterea cu 5% a fondului de carte al bibliotecii, pentru disciplinele de la examenul de bacalaureat.

permanent bibliotecarContabil Responsabilii catedrelor

Directori buget local Surse extrabugetare

OBIECTIV: Aplicarea principiilor predării centrate pe elev

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea procentului de promovabilitate la bacalaureat, 5% anual; - creşterea fondului de carte a bibliotecii, 5% anual;- îmbunătăţirea dotării laboratoarelor de informatică prin creşterea investiţiilor.

Page 220: Culegere de bune practici.pdf

220

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

OBIECTIV:Optimizarea monitorizării progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor, prin realizarea unor proceduri adecvate de înregistrare a progresului şi de informare a părinţilor/elevilor.

INDICATORI DE REALIZARE- 2 proceduri: una privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi una privind informarea părinţilor/elevilor

OBIECTIV:Promovarea evaluării centrate pe competenţe.

INDICATORI DE REALIZARE- o procedură de întocmire a subiectelor evaluărilor

DOMENIULAcţiuni pentru atingerea

obiectivuluiRezultate aşteptate

Termen de realizare

Responsabil Monitorizare şi evaluare

Resurse

MANAGE-MENTUL

CALITĂŢII

- Revizuirea procedurilor şi instrumentelor referitoare la evidenţa performanţelor elevilor şi monitorizarea progresului şcolar

2 proceduri îmbunătăţiteChestionareFişa de înregistrare a progresului

octombrie CEAC Director Documente ale procedurii iniţiale

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

TIONALA

- Întocmirea subiectelor pentru evaluările curente şi sumative în concordanţă cu cerinţele standardelor de pregătire

Instrumente de evaluare discutate şi adoptate în catedre, pe baza procedurii elaborate

conform planificărilor

Şefi catedre Directori Standarde de pregătirePrograme şcolare

- Informarea elevilor cu privire la planificarea activităţilor de evaluare şi criteriile de performanţă stabilite

Portofolii ale elevilor 01.10Cadre

didacticeŞefi catedre

Planificarea evaluărilorCriterii de performanţă

MANAGE-MENTUL

CALITĂŢII

- Revizuirea procedurii de elaborare a subiectelor evaluărilor

1 procedură revizuită septembrie CEAC Director StatisticiAnalizeProceduri

Ținta 2: Întărirea parteneriatului unitate şcolară – elevi – părinţi – comunitate

OBIECTIV:Creşterea ratei de participare a elevilor la activităţile instructiv-educative şi extraşcolare.

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 15% a numărului elevilor participanţi la activităţile extraşcolare;- reducerea absenteismului cu 10%.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

TIONALĂ

- organizarea elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară, prin eficientizarea formelor şi modalităţilor de antrenare a lor

Creşterea cu 15% a numărului de elevi implicaţi în programe şi parteneriate

permanent Consilieri şi diriginţi Directorii Plan managerial consilier educativ, calendarul activităţilor educativeCosturi proiecte

- identificarea elevilor cu risc de abandon şcolar sau absenteism şi monitorizarea acestora

Scăderea cu 10% a numărului de elevi care au absenţe ce indică riscul de abandon şcolar

permanent Comisia de notare ritmica şi frecvenţa elevilor

Directorii Părinţi, cadre didactice

Page 221: Culegere de bune practici.pdf

221

Exemple De Bună Practică

OBIECTIV:Optimizarea monitorizării progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor, prin realizarea unor proceduri adecvate de înregistrare a progresului şi de informare a părinţilor/elevilor.

INDICATORI DE REALIZARE- 2 proceduri: una privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi una privind informarea părinţilor/elevilor

OBIECTIV:Promovarea evaluării centrate pe competenţe.

INDICATORI DE REALIZARE- o procedură de întocmire a subiectelor evaluărilor

DOMENIULAcţiuni pentru atingerea

obiectivuluiRezultate aşteptate

Termen de realizare

Responsabil Monitorizare şi evaluare

Resurse

MANAGE-MENTUL

CALITĂŢII

- Revizuirea procedurilor şi instrumentelor referitoare la evidenţa performanţelor elevilor şi monitorizarea progresului şcolar

2 proceduri îmbunătăţiteChestionareFişa de înregistrare a progresului

octombrie CEAC Director Documente ale procedurii iniţiale

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

TIONALA

- Întocmirea subiectelor pentru evaluările curente şi sumative în concordanţă cu cerinţele standardelor de pregătire

Instrumente de evaluare discutate şi adoptate în catedre, pe baza procedurii elaborate

conform planificărilor

Şefi catedre Directori Standarde de pregătirePrograme şcolare

- Informarea elevilor cu privire la planificarea activităţilor de evaluare şi criteriile de performanţă stabilite

Portofolii ale elevilor 01.10Cadre

didacticeŞefi catedre

Planificarea evaluărilorCriterii de performanţă

MANAGE-MENTUL

CALITĂŢII

- Revizuirea procedurii de elaborare a subiectelor evaluărilor

1 procedură revizuită septembrie CEAC Director StatisticiAnalizeProceduri

OBIECTIV:Creşterea ratei de participare a elevilor la activităţile instructiv-educative şi extraşcolare.

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 15% a numărului elevilor participanţi la activităţile extraşcolare;- reducerea absenteismului cu 10%.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

TIONALĂ

- organizarea elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară, prin eficientizarea formelor şi modalităţilor de antrenare a lor

Creşterea cu 15% a numărului de elevi implicaţi în programe şi parteneriate

permanent Consilieri şi diriginţi Directorii Plan managerial consilier educativ, calendarul activităţilor educativeCosturi proiecte

- identificarea elevilor cu risc de abandon şcolar sau absenteism şi monitorizarea acestora

Scăderea cu 10% a numărului de elevi care au absenţe ce indică riscul de abandon şcolar

permanent Comisia de notare ritmica şi frecvenţa elevilor

Directorii Părinţi, cadre didactice

Page 222: Culegere de bune practici.pdf

222

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Extinderea rețelei parteneriatelor cu agenţi economici şi reprezentanţi ai comunităţii

- 2 parteneriate noi încheiate- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an de la absolvire

anual Cadre didactice DirectorAnalize ale rezultatelor parteneriatelor existente

- Promovarea unității școlare și a rezultatelor elevilor

- creşterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în clasa a IX/anul I școala profesională

anual Comisia de promovare a ofertei şcolare

Directori Fonduri extrabugetare

Ținta 3: Promovarea unei oferte educaţionale diversificate şi centrate pe nevoile şi interesele educabililor, ale comunităţii, dar şi pe cerinţele pieţei muncii pentru a facilita inserţia socială a absolvenţilor

Ținta 4: Dezvoltarea competenţelor resurselor umane de a utiliza şi valorifica noile tehnologii de informare, formare şi comunicare prin parcurgerea cursurilor de formare şi perfecţionare profesională.

OBIECTIV:Îmbunătățirea ofertei educaţionale.

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în clasa a IX/anul I școala profesională;- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an de la absolvire;- două contracte - cadru noi cu angajatorii.

OBIECTIV:Valorificarea experienţei dobândite de cadrele didactice la cursurile de formare/perfecţionare.

INDICATORI DE REALIZARE- participarea a cel puțin 20% din cadrele didactice la cursuri de formare conform nevoilor identificate.

DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALA

- identificarea nevoilor și consilierea cadrelor didactice în privința alegerii programelor de formare adecvate

Cel puțin 3 cursuri de formare identificate lunar Cel puțin 10 cadre didactice consiliate semestrial

permanent Comisia de

perfecţionareDirectori

CCDOng

- Organizarea unor activități de diseminare a rezultatelor formării cadrelor didactice

Prezentarea în CP a programelor absolvite de către cadrele didacticeRealizarea a cel puțin o activitate demonstrativă/cadru didactic în care sunt utilizate rezultatele programului de formare

semestrial Şefi catedreComisia de

perfecţionaredirectori

Cadre didactice

Page 223: Culegere de bune practici.pdf

223

Exemple De Bună Practică

DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Extinderea rețelei parteneriatelor cu agenţi economici şi reprezentanţi ai comunităţii

- 2 parteneriate noi încheiate- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an de la absolvire

anual Cadre didactice DirectorAnalize ale rezultatelor parteneriatelor existente

- Promovarea unității școlare și a rezultatelor elevilor

- creşterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în clasa a IX/anul I școala profesională

anual Comisia de promovare a ofertei şcolare

Directori Fonduri extrabugetare

OBIECTIV:Îmbunătățirea ofertei educaţionale.

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în clasa a IX/anul I școala profesională;- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an de la absolvire;- două contracte - cadru noi cu angajatorii.

OBIECTIV:Valorificarea experienţei dobândite de cadrele didactice la cursurile de formare/perfecţionare.

INDICATORI DE REALIZARE- participarea a cel puțin 20% din cadrele didactice la cursuri de formare conform nevoilor identificate.

DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALA

- identificarea nevoilor și consilierea cadrelor didactice în privința alegerii programelor de formare adecvate

Cel puțin 3 cursuri de formare identificate lunar Cel puțin 10 cadre didactice consiliate semestrial

permanent Comisia de

perfecţionareDirectori

CCDOng

- Organizarea unor activități de diseminare a rezultatelor formării cadrelor didactice

Prezentarea în CP a programelor absolvite de către cadrele didacticeRealizarea a cel puțin o activitate demonstrativă/cadru didactic în care sunt utilizate rezultatele programului de formare

semestrial Şefi catedreComisia de

perfecţionaredirectori

Cadre didactice

Page 224: Culegere de bune practici.pdf

224

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

PLAN DE ACŢIUNE

COMPONENTA DIAGNOZĂ

Denumirea şcolii: Colegiul Tehnic “Isaac newton”Adresa: Str. Primăverii, nr. 100, sector 1Localitatea: bucurești

Perioada de derulare a proiectului: 3-5 ani

Scurt istoricColegiul Tehnic “Isaac newton” are, conform atestatelor documentare,

o vechime de 100 de ani; se afla în vecinătatea parcului herăstrău, pe bulevardul Primăverii, nr. 100, sectorul 1, bucurești. Această unitate școlară a pregătit personal în domeniile mecanic și electronic, între anii 1922 – 1974 funcţionând ca Școală Profesională. În anul 1974 se înfiinţează liceul Mecanic nr. 10 în paralel cu Școala Profesională pentru ca, după puţin timp, să devină liceul Industrial nr. 10, între anii 1991 – 2000 s-a numit grup Școlar Industrial “Isaac newton”. Din anul 2000 funcţionează sub denumirea de Colegiul Tehnic “Isaac newton”.

În anul şcolar în curs, Colegiul Tehnic “Isaac newton” asigură pregătirea în următoarele profiluri şi specializări:

LICEU ZI

Număr clase Filiera ProfilSpecializare/calificare

profesională1 clasa a IX-a tehnologică tehnic Electronică şi automatizări1 clasa a IX-a tehnologică tehnic Mecanic1 clasa a IX-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby

2 clase a X-a tehnologică tehnicTehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

1 clasa a X-a tehnologică tehnic Tehnician în automatizări1 clasa a X-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby

2 clase a XI-a tehnologică tehnicTehnician automatizăriTenician instalaţii electrice

1 clasa a XI-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby

2 clase a XII-a tehnologică tehnicTehnician automatizăriTehnician instalaţii electrice

1 clasa a XII-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby

6.15 PAS unitate de tip tehnologic - vocaţional

Page 225: Culegere de bune practici.pdf

225

Exemple De Bună Practică

LICEU – RUTA PROGRESIVĂ (în lichidare)

Număr clase Filiera Profil Calificare profesională

2 clase a XII-a tehnologică tehnic

tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţiitehnician în prelucrarea lemnului

1 clasa a XII-a tehnologică tehnictehnician în prelucrarea lemnului

3 clase a XIII-a tehnologică tehnictehnician transporturitehnician mecanic pentru întreţinere

POSTLICEALĂ: o clasă anul I – filiera tehnologică, profil tehnic, tehnician electronist echipamente de automatizare.

VIZIUNEAAre la bază valori ca: profesionalismul, integritatea, cooperarea, respectul,

responsabilitatea și autodisciplina. Aceste valori ghidează și vor ghida întreaga activitate din școala noastră, pentru a menţine un mediu educaţional care să asigure elevilor săi dobândirea unei pregătiri generale, cunoştinţe aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, competenţe necesare inserţiei sociale şi profesionale.

MISIUNEAColegiu Tehnic “Isaac newton” își asumă, cu o tradiţie de peste 100 de

ani, pregătirea specialiștilor în domeniile: mecanic, electronic și automatizări din filiera tehnologică, profil tehnic, oferind absolvenţilor săi calificări de nivel I, II, III și nivel III avansat (tehnician transporturi, tehnician mecanic întreţinere și reparaţii, tehnician mecatronist, tehnician electronist echipamente de automatizare). Ca urmare a așteptărilor comunităţii pe care o deservește, gama de activităţi de instruire s-a diversificat în timp, astfel că, în prezent școala se mândrește cu rezultatele elevilor săi sportivi (are în ofertă clase cu profil sportiv, filiera vocaţională - instructori sportivi – rugby) și și-a propus obţinerea unor rezultate bune la clasele pe filieră teoretică, matematică - informatică.

Posibilele posturi pentru care sunt calificaţi la standarde de înaltă calitate absolvenţii Colegiului Tehnic “Isaac newton” sunt: tehnician automatizări şi instalaţii electrice (pentru absolvenţii de liceu), electromecanic, mecanic utilaje şi instalaţii în industrie (calificări nivel II) şi tehnician electronist, tehnician în transporturi, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii (calificări nivel III).

gama de activităţi de instruire s-a diversificat în timp, astfel că în prezent, şcoala pregăteşte prin ruta directă instructor sportiv - rugby, iar prin ruta progresivă tehnicieni în prelucrarea lemnului. De asemenea, şcoala mai pregăteşte tâmplari universali (calificare nivel II) şi tehnicieni în prelucrarea lemnului (calificare nivel III).

Componenta strategicãDeviza:“Integrarea socială şi profesională într-o societate a cunoaşterii, deschisă spaţiului european”.

Page 226: Culegere de bune practici.pdf

226

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Întregul proces de instrucţie şi educaţie al colegiului nostru este centrat pe un set de valori care defineşte profilul moral şi acţional al absolvenţilor noştri:  

Profesionalism - a fi cel mai bun în domeniul său de activitate;Integritate - a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona

onest în gând şi în faptă;Cooperare - a arăta grijă şi compasiune, prietenie şi generozitate faţă de ceilalţi;Respect - a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de

proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană; Responsabilitate - a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin

fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni;Autodisciplină - a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe,

impulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare. 

PRIORITĂŢI NAŢIONALEÎnvăţământul profesional şi tehnic (TVET) trebuie să contribuie prin

oferta educaţională şi calitatea formării profesionale a absolvenţilor, la realizarea unei cât mai bune inserţii a acestora pe piaţa muncii, la dezvoltarea durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii economice şi sociale.

Ca ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să ţinem seama de concluziile Consiliului European de la lisabona din 2000, reafirmate la Consiliul European de la Feira din 2001. Consiliul European de la barcelona din 2002 a aprobat planul detaliat de lucru privind dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Uniunea Europeana în intervalul 2001 - 2010. la invitaţia adresată de Comisia Europeana statelor candidate, guvernul României a decis implementarea, alături de statele membre, a planului detaliat de lucru aprobat la barcelona. Această decizie a fost asumată public de Ministerul Educaţiei şi Cercetării la cea de a 6-a Conferinţă a Miniştrilor Europeni ai Educaţiei (bratislava, 2002). În ceea ce priveşte dezvoltarea formării profesionale iniţiale şi continue, contextul european este definit, în particular prin Declaraţia Miniştrilor Educaţiei şi Formării Profesionale de la Copenhaga, din noiembrie 2002. Statele semnatare au propus consolidarea cooperării (în cadrul procesului cunoscut sub numele de procesul Copenhaga) la nivel european în acest domeniu astfel încât să se realizeze următoarele obiective:

- dimensiunea europeană;- transparenţă, informare;- recunoaşterea competenţelor profesionale/calificări;- asigurarea calităţii conform legislaţiei în vigoare – ARACIP şi CnDIPT.Contextul naţional al formării profesionale, iniţiale şi continue, este

definit prin documentele programatice ce se referă la dezvoltarea economică şi socială la nivel naţional, regional şi local, şi anume:

1. Programul de guvernare 2005-2008;2. Planul naţional de Dezvoltare 2007-2013;3. Programe operaţionale pentru realizarea Cadrului Strategic naţional

de Referinţă 2007-2013;4. Programul de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2006 al AnOFM;

Page 227: Culegere de bune practici.pdf

227

Exemple De Bună Practică

5. Rapoarte de monitorizare privind situaţia pregătirii bulgariei şi a României pentru aderarea la UE - 2005, 2006;

6. Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii bucureşti-Ilfov;7. Strategiile de Dezvoltare economică şi socială ale municipiului

bucureşti şi judeţului Ilfov;8. Studii de piaţa muncii realizate pentru Regiunea bucureşti - Ilfov de

către Eurostat;9. Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001 –

2004 cu reactualizare în 2002 – Planificare prospectivă până în 2010;10. Strategia MEn pentru perioada 2006-2008.

Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar până în anul 2010 defineşte următoarele priorităţi strategice pentru politicile MEn (acoperă şi IPT):

1. realizarea echităţii în educaţie;2. asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea

competenţelor cheie;3. fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare

personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

6. creşterea calităţii proceselor de predare - învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

(extras din PLAI, MUNICIPIUL BUCUREŞTI – Contextul Naţional - Educaţia şi formarea profesională, în contextul aderării la UE)

Obiectivele si tintele la nivel regional si local

,,,

Din analiza Planului Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI) pentru Regiunea bucuresti - Ilfov, document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, precum şi a Planului local de Acţiune privind Învăţământul Profesional şi Tehnic (PlAI), pentru Municipiul bucureşti se observă faptul că, pentru perioada 2008 - 2013, populaţia şcolară pentru segmentul de pregătire profesional şi tehnic este în creştere. Pentru perioada 2007 - 2013 au fost propuse următoarele ţinte strategice:

• Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice în concordanţă cu standardele europene;

• Dezvoltarea resurselor umane prin:- perfecţionarea sistemului de formare continuă; - îmbunătăţirea accesului cadrelor didactice la programele de formare

specifice noilor competenţe profesionale; - pregătirea cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici

parteneri;

Page 228: Culegere de bune practici.pdf

228

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Analiza PESTPOLITIC

- Cadrul legislativ actual susţine învăţământul profesional și tehnic; - Existenţa organismelor care sprijină și coordonează IPT.

ECONOMIC- Parteneriatul public - privat este oportun învăţământului profesional - tehnic;- Inserţia pe piaţa muncii este coordonată prin existenţa PlAI şi PRAI.

SOCIAL

- Interesul familiilor elevilor pentru specificul învăţământului profesional tehnic;- Oportunităţi de inserţie profesională şi socială.

TEHNOLOGIC- Dotarea unităţii școlare permite organizarea interactivă a procesului instructiv - educativ și a practicii școlare; - Există oportunităţi de îmbunătăţire a dotării IT în unitatea școlară.

● Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii şi dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesională pe bază de acorduri;

• Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale;

• Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar;• Creşterea calităţii sistemului de informare şi consiliere profesională.Setul de valori care alcătuieşte cultura şcolii va fi într-o strânsă corelaţie

cu obiectivele şi ţintele stabilite la nivel local şi regional; astfel în cadrul liceului vor fi cultivate următoarele principii:

1. Principiul priorităţii. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă sunt asumate ca priorităţi de către şcoală;

2. Principiul abordării echilibrate. Măsurile de îmbunătăţire a punctelor slabe trebuie să ţină cont de posibilităţile reale ale şcolii noastre.

3. Principiul cooperării. Pentru ca şcoala să se dezvolte şi pentru implementarea măsurilor de îmbunatăţire se va avea în vedere implicarea tuturor factorilor interesaţi – clienţi interni şi externi ai şcolii – şi buna cooperare între aceştia.

Page 229: Culegere de bune practici.pdf

229

Exemple De Bună Practică

Analiza SWOTCURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Munca în echipă (cadre didactice - agenţi economici parteneri) pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea CDl-urilor;- Ofertă educaţională bazată pe documentele de planificare strategică (PRAI, PlAI, PAS);- Existenţa şi respectarea documentelor de proiectare didactică în concordanţă cu programa şcolară;- Proiectarea activităţii didactice ţinând cont de rezultatele testelor iniţiale;- Organizarea programului de activităţi extracurriculare după o planificare proprie, asigurând educarea elevilor şi formarea personalităţii lor;- Asigurarea programului de pregătire suplimentară pentru examenul de bacalaureat;- Implicarea elevilor în calitate de grup ţintă în 3 proiecte strategice POSDRU pentru efectuarea stagiilor de pregătire practică şi consiliere şi orientare vocaţională; - Rezultate foarte bune în activitatea sportivă;- Criterii clare şi cunoscute de către elevi privind recunoaşterea şi recompensarea rezultatelor obţinute;- Adecvarea permanentă a fondului bibliotecii; - Diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional prin perspectiva descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei.

- Utilizarea cu precădere a metodelor tradiţionale în predare-învăţare-evaluare;- Frecvenţa nesatisfăcătoare a unor elevi;- Scăderea interesului pentru studiu şi superficialitatea elevilor;- Insuficienta valorificare a rezultatelor evaluărilor în stabilirea priorităţilor privind viitoarele activităţi;- Rezultate slabe la examenul de bacalaureat.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Aplicarea în evaluarea curentă a elevilor a instrumentelor de evaluare utilizând platforma InSAM;- Consultanţă din partea Inspectoratului Şcolar al Municipiului bucureşti, Inspectoratului Şcolar al sectorului 1.

- legislaţie în permanentă schimbare.

RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Disponibilitatea cadrelor didactice pentru participarea la programe de formare continuă şi de reconversie profesională;- număr mare de cadre didactice cu abilităţi de utilizare a calculatorului;- Experienţa şi eficienţa personalului didactic auxiliar şi nedidactic din domeniul administrativ;- Existenţa bazei de date privind elevii, cadrele didactice, normarea, documentele şi situaţiile responsabil financiare;- Creşterea numărului profesorilor metodişti;- Creşterea numărului de elevi.

- lipsa de continuitate a personalului didactic repartizat în şcoală;- Valorificarea insuficientă a potenţialului elevilor şi cadrelor didactice din cauza lipsei de dotare modernă la unele cabinete;- Indiferenţa unor cadre didactice faţă de misiunea şcolii (rezistenţa faţă de schimbare a unor cadre didactice);- Activitate formală a responsabililor de catedre în ceea ce priveşte asistenţele la oră a cadrelor didactice;- Participare slabă a cadrelor didactice la simpozioane şi concursuri şcolare.

Page 230: Culegere de bune practici.pdf

230

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

RESURSE MATERIALE/FINANCIAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Realizarea de venituri extrabugetare prin prestări servicii;- gestionare eficientă a resurselor alocate pentru investiţii;- Servicii asigurate (cantină, camine, cabinet stomatologic, medicină generală, cabinet asistenţă psihopedagogică);- Modernizarea echipamentelor în laboratoarele de fizică, chimie-biologie, cabinete tehnice;- Existenţa conexiunii la reţeaua internet a tuturor spaţiilor destinate activităţii instructiv - educative;- Preocupare continuă pentru îmbunătăţirea dotării/reamenajării spaţiilor administrative;- Existenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare;- Existenţa spaţiului destinat cabinetului de orientare şi consiliere;- Existenţa spaţiului destinat bibliotecii şcolare.

- lipsa unei săli de sport la standarde actuale, astfel încât orele de educaţie fizică să se desfăşoare în condiţii bune şi în perioada de iarnă;- Inexistenţa unei săli de festivităţi.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Existenţa posibilităţilor de finanţare extrabugetară în comunitate; - Capacitatea de obţinere a fondurilor extrabugetare.

- Insuficienta finanţare a şcolilor.

RELAŢIILE CU COMUNITATEAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Creşterea numărului parteneriatelor educa-ţionale încheiate;- Creşterea numărului proiectelor educaţionale derulate;- Colaborarea cu reprezentanţii administraţiei şcolilor şi primăriei sectorului 1;- Creşterea importanţei Consiliului Şcolar al ele-vilor în viaţa şcolii;- Redimensionarea şcolii ca o comunitate auten-tică, temporală, racordată la viaţa publică.

- Implicarea slabă a părinţilor elevilor și a comitetului reprezentativ al părinţilor în problemele curente ale școlii;- lipsa unor parteneriate pentru desfășurarea sistematică a unor activităţi de voluntariat.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Programe educaţionale oferite prin intermediul mass-media;- Parteneriatul local, regional, naţional şi european.

- Oferta negativă a străzii și internetului;- Ritmul lent al creșterii economice nu permite eventualilor sponsori un sprijin mai substanţial chiar în condiţiile în care ar fi dispuși să îl acorde;- legislaţie lacunară privind determinarea agen-ţilor economici să susţină financiar desfășurarea cursurilor de pregătire profesională a elevilor;- lipsa de timp a părinţilor determină o slabă preocupare pentru progresul scolar și pentru nevoile de dezvoltare ale elevilor;- Continuarea restructurării sectoarelor eco-nomice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Ofertele de formare continuă prin proiecte strategice POSDRU.

- Plecarea din învăţământ a cadrelor didactice în domenii de activitate mult mai bine remunerate.

Page 231: Culegere de bune practici.pdf

231

Exemple De Bună Practică

Colegiul Tehnic “Isaac newton” are stabilite următoarele priorităţi, coroborate cu PLAI şi PRAI:

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a şcolii din perspectiva parteneriatelor educaţionale;

PRIORITATEA 2: Creşterea calităţii programelor şi activităţilor desfaşurate şi adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii;

PRIORITATEA 3: Îmbunătăţirea sistemului de informare şi consiliere profesională pentru buna cunoaştere de către elevi şi părinţi a posibilităţilor de inserţie pe piaţa muncii;

PRIORITATEA 4: Preocuparea susţinută pentru activităţi legate de promovarea imaginii şcolii;

PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii resurselor umane în vederea îndeplinirii scopurilor organizaţionale şi asigurarea calităţii instruirii şi educaţiei.

PAS propune următoarele ţinte strategice:1. Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor ţinând cont de: principiile predării

centrate pe elev şi centrarea evaluărilor pe competenţe;2. Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor prin sporirea atractivităţii curriculare

şi extracurriculare, în vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării lor ca cetăţeni europeni pro-activi;

3. Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii şi la cerinţele pieţei muncii;

4. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin participarea la programe. Adaptarea nevoilor de formare ale personalului didactic pe baza rezultatelor de la inspecţii, examene de titularizare şi grade didactice şi identificarea modalităţilor de susţinere a acestora pentru participarea la programe de formare continuă/perfecţionare.

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI Se va realiza de către directorii unităţii şi Consiliul de Administraţie.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat prin:- întâlniri şi şedinţe de lucru;- revizuire periodică şi corecţii;- includerea de acţiuni specifice în şedinţele CA şi CP;- prezentarea de rapoarte semestriale în CP şi CA.

Activitatea Responsabili monitorizare şi evaluare

Termene intermediare

Data întâlnirilor de analiză

Stabilirea datelor care să conducă la evidenţierea progresului realizat

Responsabilii Comisiilor Metodice

după elaborarea PAS

semestrial

Monitorizarea periodică a acestor date şi implicit a progresului realizat

Membrii CA trimestrialfebruarie

aprilie

Analiza oficială a progresului realizat în conformitate cu PAS

DirectoriMembrii CA

semestrial mai

Stabilirea şi comunicarea acţiunilor corective

Membrii CADirectorii

anual iunie

Actualizarea PAS Echipa de elaborare a PAS permanent trimestrial

Page 232: Culegere de bune practici.pdf

232

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

Componenta operationalã,Ţinta 1: Îmbunatăţirea rezultatelor elevilor ţinând cont de: principiile predării

centrate pe elev, centrarea evaluărilor pe competenţe, monitorizarea progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.

OBIECTIV:Aplicarea principiilor predării centrate pe elev.

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 5% a promovabilităţii la examenele naţionale; - dotarea laboratoarelor de informatică cu cel puţin 5 calculatoare noi; - creşterea cu 10% a fondului de carte al bibliotecii.

OBIECTIV:Monitorizarea progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.

INDICATORI DE REALIZARE- 2 proceduri privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi informarea părinţilor/elevilor

OBIECTIV:Creşterea rolului evaluării centrate pe competenţe.

INDICATORI DE REALIZARE- o procedură de evidenţă a rezultatelor elevilor

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATEEDUCA-

ŢIONALĂ

- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor şcolare cu mijloace de învăţământ şi echipamente, în corelaţie cu cerinţele standardelor de calitate

- 5 calculatoare anual

DirectorAdministrator patrimoniuComisii pe probleme

Consiliul de Administraţie

buget local Surse extrabugetare

- Asigurarea fondului de carte, manuale şi publicaţii în conformitate cu curriculum fiecărei discipline de învăţământ

- creşterea cu 10% a fondului de carte al bibliotecii

anual bibliotecarResponsabil financiar Responsabilii catedrelor

Directori buget local Surse extrabugetare

- Îmbunătăţirea strategiilor didactice în vederea creşterii promovabilităţii examenului de bacalaureat

- creşterea cu 5% a promovabilităţii la examene

anual Cadre didacticeResponsabili catedredirectori

Teste ale elevilorFişe de progres şcolar

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Urmarea procedurilor de înregistrare a progresului elevilor

- 2 proceduri privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi informarea părinţilor/elevilor

conform procedurii

Cadre didacticeŞefi catedre

DirectoriProcedurile anterioare

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare si evaluare

Resurse

MANAGE-MENTUL

CALITĂŢII

Revizuirea procedurilor de evidenţă a performanţelor elevilor

- o procedură de evidenţă a rezultatelor elevilor

conform planificărilor

Şefi catedre Directori Standarde de pregătirePrograme şcolare

- Informarea elevilor cu privire la planificarea activităţilor de evaluare, criteriile de performanţă stabilite şi instrumentele de evaluare

Criterii de performanţă Instrumente de evaluare discutate şi adoptate în catedre Portofolii ale elevilor

01.10 Cadre didactice Şefi catedre

Planificarea evaluărilorCriterii de performanţă

Page 233: Culegere de bune practici.pdf

233

Exemple De Bună Practică

OBIECTIV:Aplicarea principiilor predării centrate pe elev.

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 5% a promovabilităţii la examenele naţionale; - dotarea laboratoarelor de informatică cu cel puţin 5 calculatoare noi; - creşterea cu 10% a fondului de carte al bibliotecii.

OBIECTIV:Monitorizarea progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.

INDICATORI DE REALIZARE- 2 proceduri privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi informarea părinţilor/elevilor

OBIECTIV:Creşterea rolului evaluării centrate pe competenţe.

INDICATORI DE REALIZARE- o procedură de evidenţă a rezultatelor elevilor

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATEEDUCA-

ŢIONALĂ

- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor şcolare cu mijloace de învăţământ şi echipamente, în corelaţie cu cerinţele standardelor de calitate

- 5 calculatoare anual

DirectorAdministrator patrimoniuComisii pe probleme

Consiliul de Administraţie

buget local Surse extrabugetare

- Asigurarea fondului de carte, manuale şi publicaţii în conformitate cu curriculum fiecărei discipline de învăţământ

- creşterea cu 10% a fondului de carte al bibliotecii

anual bibliotecarResponsabil financiar Responsabilii catedrelor

Directori buget local Surse extrabugetare

- Îmbunătăţirea strategiilor didactice în vederea creşterii promovabilităţii examenului de bacalaureat

- creşterea cu 5% a promovabilităţii la examene

anual Cadre didacticeResponsabili catedredirectori

Teste ale elevilorFişe de progres şcolar

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Urmarea procedurilor de înregistrare a progresului elevilor

- 2 proceduri privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi informarea părinţilor/elevilor

conform procedurii

Cadre didacticeŞefi catedre

DirectoriProcedurile anterioare

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare si evaluare

Resurse

MANAGE-MENTUL

CALITĂŢII

Revizuirea procedurilor de evidenţă a performanţelor elevilor

- o procedură de evidenţă a rezultatelor elevilor

conform planificărilor

Şefi catedre Directori Standarde de pregătirePrograme şcolare

- Informarea elevilor cu privire la planificarea activităţilor de evaluare, criteriile de performanţă stabilite şi instrumentele de evaluare

Criterii de performanţă Instrumente de evaluare discutate şi adoptate în catedre Portofolii ale elevilor

01.10 Cadre didactice Şefi catedre

Planificarea evaluărilorCriterii de performanţă

Page 234: Culegere de bune practici.pdf

234

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Extinderea reţelei parteneriatelor cu agenţi economici şi reprezentanţi ai comunităţii

- 2 contracte-cadru noi cu angajatorii- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an după absolvire

permanent Cadre didactice Director

Analize ale rezultatelor parteneriatelor existente

- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale - creşterea cu 5% a numărului de elevi la clasa a IX-a

permanent Comisia de promovare a

ofertei şcolareDirectori

Fonduri extrabugetare

Ţinta 2: Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor prin respectarea standardelor calitative ale educaţiei formale şi non-formale, în vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării lor ca cetăţeni europeni pro-activi.

Ţinta 3: Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii şi la cerinţele pieţei muncii.

OBIECTIV:Creşterea ratei de participare a elevilor la activităţile instructiv - educative şi extraşcolare.

INDICATORI DE REALIZARE- scăderea cu 10% a numărului de absenţe

OBIECTIV:Îmbunătăţirea ofertei educaţionale

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 5% a numărului de elevi la clasa a IX-a;- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an după absolvire;- 2 contracte - cadru noi cu angajatorii.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Asigurarea unei comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi, urmărindu-se constant scăderea absenteismului

- scăderea cu 10% a numărului de elevi cu absenţe ce depăşesc cu mult limita admisă

conform graficului stabilit

Diriginţi Consilier proiecte şi programe educativeCEAC

Elevi, părinţi, cadre didactice

- Cuprinderea elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară prin eficientizarea formelor şi modalităţilor de antrenare a lor

- scăderea cu 10% a numărului de elevi cu absenţe ce depăşesc cu mult limita admisă

permanent Consilieri şi diriginţi Directorii

Plan managerial consilier educativ, calendarul activităţilor educative

Page 235: Culegere de bune practici.pdf

235

Exemple De Bună Practică

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Extinderea reţelei parteneriatelor cu agenţi economici şi reprezentanţi ai comunităţii

- 2 contracte-cadru noi cu angajatorii- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an după absolvire

permanent Cadre didactice Director

Analize ale rezultatelor parteneriatelor existente

- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale - creşterea cu 5% a numărului de elevi la clasa a IX-a

permanent Comisia de promovare a

ofertei şcolareDirectori

Fonduri extrabugetare

OBIECTIV:Creşterea ratei de participare a elevilor la activităţile instructiv - educative şi extraşcolare.

INDICATORI DE REALIZARE- scăderea cu 10% a numărului de absenţe

OBIECTIV:Îmbunătăţirea ofertei educaţionale

INDICATORI DE REALIZARE- creşterea cu 5% a numărului de elevi la clasa a IX-a;- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an după absolvire;- 2 contracte - cadru noi cu angajatorii.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptateTermen

de realizareResponsabil

Monitorizare şi evaluare

Resurse

EFICACITATE EDUCA-

ŢIONALĂ

- Asigurarea unei comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi, urmărindu-se constant scăderea absenteismului

- scăderea cu 10% a numărului de elevi cu absenţe ce depăşesc cu mult limita admisă

conform graficului stabilit

Diriginţi Consilier proiecte şi programe educativeCEAC

Elevi, părinţi, cadre didactice

- Cuprinderea elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară prin eficientizarea formelor şi modalităţilor de antrenare a lor

- scăderea cu 10% a numărului de elevi cu absenţe ce depăşesc cu mult limita admisă

permanent Consilieri şi diriginţi Directorii

Plan managerial consilier educativ, calendarul activităţilor educative

Page 236: Culegere de bune practici.pdf

236

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

1. beldianu Cristina, ISMb2. Ceausescu Doina, ISMb3. Ciho Mihaela, ISMb4. Cozma Romeo Adrian, ISMb5. Dogaru gheorghe, ISMb6. girtan Mihai, ISMb7. Iacoban Mihaela, ISMb8. Ionita Daniela Elena, ISMb9. Iordache georgeta, ISMb10. leventiu Iulian, ISMb11. naghi Elisabeta Ana, ISMb12. nutu nicolae, ISMb13. Pacearca Stefan, ISMb14. Pisleaga Florina, ISMb15. Sofronea Adriana Daniela, ISMb16. Trăistaru Constantin, ISMb17. Toderiuc liliana, ISMb18. Andrei Tania, ISMb19. Anghel Clementina, ISMb20. banu Marian, ISMb21. bujan Maria, ISMb22. Cîrstea laurențiu, ISMb23. Cîrstea Mihaela, ISMb24. lichiardopol gabriela, ISMb25. Manea Maria, ISMb26. Manea Mihai, ISMb

27. Piele Adriana, ISMb28. Postescu gabriela, ISMb29. Stoica Victor, ISMb30. Șerban Cătălina, ISMb31. Ștefan Elena, ISMb32. Arcoși Adriana. ISJ Prahova33. Comișel Vasilica. ISJ Prahova34. Dinu Viorel. ISJ Prahova35. georgescu Carmen Rodica. ISJ Prahova36. ghizilă Petre. ISJ Prahova37. Ilie Mariana. ISJ Prahova38. lazăr Tiberiu. ISJ Prahova39. Marian-Ionescu Maria-Cristina. ISJ Prahova40. Maxim Ion. ISJ Prahova41. Țenescu liliana-Otilia. ISJ Prahova42. Cojoianu lăcrimioara. ISJ Prahova43. Drăgan nicoleta. ISJ Prahova44. gheorghe Maria Mariana. ISJ Prahova45. gociu Claudia. ISJ Prahova46. Morar Mihai. ISJ Prahova47. Munteanu Robert. ISJ Prahova48. Popescu Traian. ISJ Prahova49. Radu Pantelimon. ISJ Prahova50. Vulpe Petre. ISJ Prahova

1. Acostachioaie Adrian Mihai, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 310

2. Aichimoaie Adrian, liceul Teoretic "Al. Vlahuţă"3. Alexandru gina, liceul Teoretic "M. Eliade"4. Anca Marilena Monica, Şcoala cu clasele I-VIII

nr. 1655. Armeanu Ildiko, liceul Teoretic „A. Endre”6. badea Teodora, Colegiul naţional „M. Eminescu”7. barbu Anda, Colegiul naţional „I. Creangă”8. bejan Ibolya, liceul Teoretic „A. Endre”9. burcea Rodica, Colegiul „A.D. Xenopol”10. Cihodariu Radu Corneliu, Şcoala cu clasele I-VIII

nr. 19511. Ciobanu Mariana, Colegiul Tehnic Media12, Crudu Carmen Vasilita, Şcoala cu clasele I-VIII

nr. 14713. Cuzum Sorina, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 19814. Damian Tudora, Școala nr. 97

15. Darmon Marilena, liceul Teoretic ”C. brâncoveanu”

16. Dascălu Violeta, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6417. Dilimot nita Vasilica, Şcoala cu clasele I-VIII

nr. 3618. Dinu Doina, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 12619. Dragomir Martha Carmen, liceul Teoretic ”C.

brâncoveanu”20. Dulgheru Mihai, C.S.S. nr. 421. Flesner Iulian, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2222. Frujina Ion, liceul Teoretic „n. Stănescu”23. gaidos nicoleta, Colegiul Tehnic "Mircea Cel

bătân"24. gartan Silvia, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 28025. gavrila Valentina, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5626. gheorghe nicolae, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 19827. gheorghiu Ştefania, Colegiul naţional „gh.

Şincai”

Inspectori participanti la ateliere de lucru

Directori participanti la ateliere de lucru

,

,BUCUREŞTI

Page 237: Culegere de bune practici.pdf

237

28. grigorescu luminiţa, liceul Teoretic „C. Kiriţescu”

29. gruia Annemary, grădiniţa nr. 8730. Iliescu Aurelia, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6231. Iliescu Dana, Colegiul Economic "V. Madgearu"32, Ionescu Roxana, Colegiul Economic "V. Madgearu"33. Istodor Carmen, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 10934. Manatu Tamara, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 13635. Matei Ana Maria, grădiniţa nr. 20836. Mihăilescu Julieta, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5037. Mihalcea Mihael, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2538. Mozer lucian, Şcoala Speciala nr. 739. Mureşan Tereza, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 8540. neagu Mihai, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 15741. niculescu Diana, Şcoala cu clasele I-VIII nr.19042, nistor Ionela, Colegiul Tehnic Energetic43. nita Valerica, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 129

"Elena Farago"44. Peltecu nicoleta, Şcoala cu clasele I-VIII nr.9745. Penciu Robertino, liceul bilingv Decebal46. Poama Elena zizi, grădiniţa nr. 24 47. Popa Marineta, Colegiul Economic Viilor48. Postolache Ioan, Şcoala cu clasele I-VIII nr.9249. Pușcaș Ionel, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 15650. Radu Corina, grup Şcolar Industrial „M.

Vulcănescu”51. Rinciog Claudia, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3052, Rusu Carmen, gr. Sc. „D. hurmuzescu”53. Sin Aurelian, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4954. Soare Iuliana, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 155. Spineanu Elena, grădiniţa nr. 64 “Floare de

Colţ”56. Ştefan Rozica, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5657. Ştefan Steliana, Clubul Copiilor nr. 158. Stoenescu nicoletta, gr. Şc. Electronică

Industrială59. Stoica Adriana, Colegiul Tehnic „gh. Asachi”60. Stoicescu Viorica, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 98

"Avram Iancu"61. Tănase luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII nr.11262, Tănase Mariana, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 19263. Toader gabriela, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4164. Toma Carmen, liceul Teoretic "Al. Vlahuţă"65. Vasiliu Doina, grup Şcolar Industrial „C.

nenitescu”66. Wyneken Manuela, liceul Teoretic bilingv "Ita

Wegman"67. zbăganu Aurelia, Colegiul național „gh. Șincai”68. bălălău Carmen, Şcoala gimnazială nr. 3169. belu Viorica, liceul Teoretic Ecoprof70. boloca Cătalin, liceul ”Victor babeş”

71. botezatu neculai-Virgil, Şcoala gimnazială nr. 9672, burdușel Daniela, Colegiul Tehnic “grivița” 73. burtan Denisa, grădinița nr. 264 "101

Dalmațieni" 74. burtea Doina, Şcoala gimnazială nr. 6475. Ciobanu Mariana, Colegiul Tehnic "Media" 76. Cînpeanu Mariana, grădiniţa nr. 23677. Codila Cornelia, Școala gimnazială nr. 9378. Coman Elena, Școala gimnazială nr. 18879. Constantinescu Ana, Colegiul Tehnic "Media" 80. Constantinescu Florentina, Colegiul național

“Aurel Vlaicu” 81. Crăcănete Simona, grădinița “Maryland” 82, Damban Tatiana, grădiniţa nr. 5383. Demeter Florica, liceul “hristo botev” 84. Diaconescu Ion, Club Sportiv nr. 1, Pajura85. Dinca Iuliana, grădinița nr. 192 "Pisicile

Aristocrate" 86. Dolha Sonia, Școala gimnazială nr. 18887. grama Aurelia, Şcoala gimnazială nr. 2388. grațianu Marcela, Colegiul naţional “Octav

Onicescu” 89. Jarcau Adriana, liceul de Coregrafie “F. Capsali” 90. lazăr Viorica, Colegiul Tehnic “Edmond nicolau” 91. Măcelaru Mihaela Mariana, grădinița nr. 262

"Albă ca zăpada şi Piticii" 92, Mălaelea Tiberiu, Club Sportiv Școlar nr. 1,

Pajura93. Mihaescu Viorica, Colegiul Tehnic de

Aeronautica "h. Coanda" 94. Miron Rodica Elena, Colegiul Romano-Catolic

"Sfântul Iosif" 95. neagoe Mărioara, Școala gimnazială nr. 19096. netolitzchi Valerian, Club Şcolar Sportiv nr. 697. niţică Cătălin, Colegiul Tehnic “D. leonida” 98. Olărica Elena, Şcoala gimnazială nr. 14499. Orcula hortensia, Școala de Muzică şi Arte

Plastice nr. 4100. Pădurean Mărioara, grădiniţa nr. 245101. Perşinaru Sorina, Școala Specială nr 2102. Petroeanu liliana Elena, Școala gimnaziala

Speciala nr. 4103. Pintrijel Cristian, Club Sportiv Şcolar nr. 5104. Popescu Adela-Rodica, Clubul Copiilor

Sector 6105. Preda luminita Elena, Școala gimnaziala nr. 79106. Riba Ion, Colegiul Romano-Catolic "Sfântul

Iosif" 107. Ruba Daniela, Şcoala de Arte şi Meserii nr. 3108. Rudnic Mona-Aliss, Colegiul Tehnic Material

Rulant

Page 238: Culegere de bune practici.pdf

238

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

109. Sideriaș Marioara, Școala gimnazială nr. 12 “herăstrău”

110. Silvăşanu gabriel, Școala gimnazială nr 280111. Sima Constanţa, Școala gimnazială nr.169112, Sledz Carmen, Școala Specială nr. 8113. Stanescu Ramona, Școala Specială nr. 2114. Stoican Dorin, Şcoala gimnazială nr. 162115. Stoican Paraschiva-Paula, Școala Specială nr. 10116. Stroe Vasilica Felicia, Colegiul Agricol "V.

harnaj" 117. Şerban Mihaiela, Şcoala Specială nr. 6 ,,Sf.

nicolae''118. Şova Aurelia, Şcoala Sanitară Postliceală “Carol

Davila” 119. Tamasi Florin, Școala gimnazială nr. 168120. Trică-Mitici Eugenia, Colegiul Tehnic "Petru

Maior"

121. Tudor Cezar Iulian, Școala gimnazială nr. 99122, Ţepuş Ştefania, grădiniţa “Alice” 123. Ţugui lenuţa, grădiniţa nr. 271124. Vasiliu Maria, grădinița nr. 199 ”Strop de

Rouă”125. Vidovici Aurelia, Școala gimnazială nr. 113

"gral. D. Praporgescu" 126. Vlaiculescu liliana, Școala gimnazială nr. 308127. Vulcu Mimoza Maria, Școala gimnazială

nr. 178128. Vultur Teofil, Colegiul național “Matei

basarab” 129. Vuțulicu Magdalena, lic. Teroretic bilingv

“Miguel De Cervantes”

130. Apetrei Ana-Maria, Școala „Sf.Vineri” Ploiești131. Apostol Virginia, grup Şcolar Valea

Călugărească132, badea Vetuţa Violeta, Şcoala cu cls. I-VIII

Puchenii Mari133. barbu gabriela, grădiniţa cu Program Prelungit

nr. 32 Ploieşti134. bozieru Emil, Şcoala cu cls. I-VIII Păcureţi135. buturoiu Doiniţa, gradinita nr. 1 baicoi136. Chiroiu georgeta, grup Şcolar Măneciu

Ungureni137. Chita Ion, Şcoala cu cls. I-VIII Pleaşa bucov138. Codarcea Viorel, Şcoala cu cls. I-VIII brebu139. Colea Elena, Şcoala cu cls. I-VIII Plopu140. Despan gabriela, grup Şcolar Măneciu

Ungureni141. Dragomir Petrica, Colegiul Economic

“V.Madgearu” Ploieşti142, Furdui Ioan, Şcoala cu cls. I-VIII Măgureni143. graur Marilena, Şcoala cu cls. I-VIII Cocorăştii

Colţ144. grigore niculina, grădiniţa cu Program

Prelungit „Dumbrava Minunată” Ploieşti145. Iancu gabriela Alice, Şcoala cu cls. I-VIII “Ioan

grigorescu” Ploieşti146. Iancu Veronica, Şcoala cu cls. I-VIII “nicolae

Iorga” Ploieşti147. Iovan Sorin Ştefan, Şcoala cu cls. I-VIII Ariceştii

zeletin 148. Marcu Anda, Școala gr. Moisil

149. Matei Stefan, liceul Teoretic Filipeştii de Pădure

150. năsulea Angela, Clubul Copiilor Comarnic151. Petre Victoria, grădiniţa cu Program Prelungit

nr. 40 Ploieşti152, Petrişor Petre, Colegiul „Spiru haret” Ploieşti153. Popescu Rodica, Colegiul național „Al.I. Cuza”154. Rădulescu Rodica, Şcoala cu cls. I-VIII “george

Enescu” Sinaia155. Rancu gheorghe, grup Şcolar Forestier

Câmpina156. Roşca Mioara, grădiniţa cu Program Prelungit

„Crai nou” Ploieşti157. Rusu Ana, Şcoala cu cls. I-VIII Izvoarele 158. Sârbu Stan, grup Şcolar Energetic Câmpina159. Stanciu Cerasela Raluca, Şcoala cu cls. I-VIII

Cornu 160. Stoica Cecilia, Şcoala cu cls. I-VIII Podenii noi 161. Tudorache nicoleta, Şcoala cu cls. I-VIII “Regina

Elisabeta” Poiana Ţapului buşteni162, Vică Constanţa, Palatul Copiilor Ploieşti163. Alexe Maria, Şcoala gimnazială Predeal Sărari164. Argeşanu Carmen, Colegiul naţional “n.

Stănescu” Ploieşti165. bâtie lavinia, liceul Teoretic „Şerban Vodă”

Slănic166. bâtu Vasile, liceul Tehnologic “Carol I” Valea

Doftanei167. bobe Elena, grădinița „Castelul Fermecat”

breaza

PRAHOVA

Page 239: Culegere de bune practici.pdf

239

1. Chebici Sultana 2. Angelescu nicolae3. bolojan georgiana4. borovină gheorghe5. Ciobanu Ionel6. Ciulac Elisabeta-bianca7. Constantin Alice8. georgescu Magdalena-

Maria9. graur Aurel-Silviu10. Iancu Tudor11. Ilie Adela

12. Ionescu Daniela13. Ivan Adriana14. lambru Daniela15. Moraru Daniela16. Mușat Mihaela17. Ologeanu Emanuel18. Pacearcă Ștefan19. Pădurețu Fănica20. Scorpan Anelore21. Stoica Cezar22. Șubă gabriela23. Toma horia-Victor

Echipa de management

Formator ARACIP1. Cazan Manuela2. Comșa Christian3. Dimitrovici Rodica4. Dinu Serenella5. necuță Emil6. Popa Daniela7. Tufeanu Dana

168. brezeanu Elena, grădinița nr. 8 Câmpina169. bucur Constantin, Colegiul “Mihail

Cantacuzino” Sinaia170. bucur Daniel, Şcoala gimnazială “Cănuţă

Ionescu” Urlaţi171. Ciocârdaru gabriela, grădinița nr. 4 boldeşti-

Scăeni172, Cristea Elena, Şcoala gimnazială “nicolae

bălcescu” Ploieşti173. Dediu Cornelia, Centrul Şcolar Special Ploieşti174. Dobrea Mirela, Colegiul “Ion Kalinderu”

bușteni175. Dumitru Maria, Şcoala gimnazială Aluniş176. Frangulea Daniela, Şcoala gimnazială

Iordăcheanu177. Iacob Dan, liceul Tehnologic „Tase Dumitrescu”

Mizil178. Iancu Viorica, Colegiul Tehnic “Constantin

Istrati” Câmpina179. Isăilă Rodica, Şcoala gimnazială Vărbilău180. lambă gheorghe, liceul Tehnologic Energetic

Câmpina181. lupea Ion, Şcoala gimnazială „Sf. Vineri”

Ploieşti182, Marian-Ionescu Ovidiu, Şcoala gimnazială “Sf.

Vasile” Ploieşti

183. Matei Ioana, grădinița Târgşorul Vechi184. neacşu Camelia, liceul Tehnologic “1 Mai”

Ploieşti185. nedelcu Dialisa, Şcoala gimnazială „Candiano

Popescu” Ploieşti186. niţă Elena-Cristina, Şcoala gimnazială „Al.

Popescu” Telega187. Obiloiu nicolae, Școala Specială Plopeni188. Pelmuș Simion, Școala gimnazială Apostolache189. Petre ghiorghe, Şcoala gimnazială Puchenii

Mari190. Popa Teşileanu loredana, Şcoala gimnazială

Cocorăştii Mislii191. Rânjea Cristina, Şcoala gimnazială Ştefeşti192, Savu Eugenia-lelia, grădiniţa „Concordia”

Ariceştii Rahtivani193. Sima Mirela, liceul Tehnologic „Sf. Apostol

Andrei” Ploieşti194. Spălaţelu Simona, Şcoala gimnazială “Elena

Doamna” Ploieşti195. Tomescu Ion, Şcoala gimnazială “Sf. Maria” Mizil196. Tudorache Virgil, Şcoala gimnazială “ b.P.

haşdeu ” Câmpina197. zincă Roxana-Magdalena, Şcoala gimnazială

gura Vitioarei

Page 240: Culegere de bune practici.pdf

240

Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

CUPRINS1. Introducere ....................................................................................................... 3

2. Ce Înseamnã PDI/PAS? .................................................................................... 7

3. Cercul calităţii .................................................................................................. 11

4. Care sunt grupurile de interes ale unui PDI/PAS? ...................................... 17

5. Structura PDI .................................................................................................... 215.1. Diagnoza .............................................................................................................................. 215.2. Componenta strategică ............................................................................................... 325.3. Componenta operațională ........................................................................................ 37

6. Exemple de bună practică .............................................................................. 416.1. PDI unitate preşcolară .................................................................................................. 436.2. PDI unitate preşcolară mixtă .................................................................................... 526.3. PDI unitate preşcolară .................................................................................................. 626.4. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 706.5. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 766.6. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 906.7. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 1046.8. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 1166.9. PDI liceu vocațional artistic ....................................................................................... 1326.10. PDI liceu teoretic ........................................................................................................... 1446.11. PDI liceu, filiera teoretică, profil real - umanist ............................................ 1696.12. PDI școală specială ....................................................................................................... 1886.13. PDI Palate și Cluburi .................................................................................................... 1946.14. PAS Colegiu Economic ............................................................................................... 2046.15. PAS unitate de tip tehnologic - vocaţional .................................................... 224