În tot anul, calendarul consemneazã dateîncãrcate de o semnificaþie legitimatã, îmbo -gãþitã, capabilã sã intre mereu în dialog cuactua litatea: aniversãri, comemorãri, sãrbãtoricu rezonanþã istoricã. Ele aparþin memorieico lec tive ºi se adreseazã conºtiinþei fiecã ruimem bru al societãþii. Fac parte dintr-un patri-moniu spiritual inalterabil, reflectã resurse de

adaptare ºi stimuleazã înþelegereasuperioarã a evoluþiei pe scara civi -li zaþiei, prin respingerea festivis-mului, prin susþinere ºi nuanþare aspiritului critic.

Aºa au fost zilele de 7-8 iuniea.c. în care, la Tulcea, s-au marcat200 de ani de viaþã ucrai nea nã. Aºe - za rea ucrainenilor în nor dul Do bro -gei este legatã de mo mentul lichi -dã rii Sicei Zapo rojene de cãtre þari-na Eca te rina a II-a a Rusiei în anul1775. Pentru a se salva de re pre sa -lii, circa 8000 de ca zaci zapo ro jeni,cu în cuviinþarea Înal tei Por þi, s-austabilit în zona Del tei Du nãrii, for-mând, pentru apro ximativ 15 ani, o tabãrãmilitarã („Si cea Trans dunãreanã“), similarãce lei de pe Nipru, numitã „Zapo rozka Sici“.

Majoritatea ucrainenilor din aceas tã parte aþãrii noastre sunt oameni obiº nuiþi, înzestraþicu mult bun simþ, politeþe ºi cumsecãdeniecare au contribuit de-a lungul vremii la dez-voltarea, din toate punctele de ve dere, a jude -þului Tulcea. Ei au þinut sã onoreze memoriaprimilor ucraineni stabiliþi aici, înaintaºilorcare au pus bazele unei tradiþii ce s-a pãstratpânã în zilele noastre. Festivitãþile organizateau oferit prilejul de a demonstra tot ceea ce aurea lizat ei aici. Simbolul acestei bogãþii mate-riale ºi spirituale sunt bisericile care se înalþãma iestuos în multe localitãþi cu populaþieucrai neanã. Este suficient sã amin tim bisericadin Teliþa care are un aspect atât exterior, câtmai ales interior deosebit, fãcând parte dinpatrimoniul mondial UNESCO.

De asemenea, din patrimoniul cultural na -þional ºi din cel local face parte biserica din

Dunavãþu de Sus, din aceeaºi zonã (singuracare are semilunã pe cruce, construitã în timpulImperiului Otoman), ºi biserica rusã [= ucrai - neanã] din oraºul Tulcea, important obiectivreligios.

Filiala Tulcea a UUR a organizat o suitã deevenimente menite sã marcheze douã secolede viaþã ucraineanã în judeþul Tulcea, a invitat

un numãr important de persoane din þarã ºi dinUcraina, iar programul a cuprins mai multemomente solemne (conferinþã ºtiinþificã in ter -na þionalã, lansare de carte, vizitã la mo nu -men tul închinat cazacilor zaporojeni trans du -nã reni, excursie).

În deschiderea conferinþei, dedicate înprin cipal strãmutãrii unei pãrþi a cazacilor za -po rojeni în Delta Dunãrii au rostit scurtealocuþiuni Ion Robciuc, prim-vicepreºedinteal UUR, Teofil Rendiuk, ministru consilier alAmba sadei Ucrainei în România, precum ºi pri -marul oraºului Tulcea, Constantin Hogea, se - natorul Octavian Motoc ºi deputatul Vasile Gu -du, care au manifestat bucuria de a sãrbãto riîmpreunã cele douã veacuri de istorie comunã.

Conferinþa propriu-zisã a fost onoratã denume de rezonanþã în domeniul studiilor des -pre cazacii zaporojeni. Interesul pentru istoriaucrainenilor transdunãreni este mai vechi.Încã la sfârºitul secolului al XIX-lea -începutul secolului al XX-lea au fost studiate

multe materiale de arhivã ºi s-au efectuat cer -ce tãri pe teren în nordul Dobrogei. Au apãrut,astfel, o serie de studii ºi articole de dicate Si -cei Transdunãrene, formãrii acesteia, condu -ce rii statale de atunci ºi relaþiilor populaþieilocale cu stãpânirea (Volkov F. K., Arbo re Al.P.). Dar multã vreme nu s-a întreprins o cer ce -tare aprofundatã referitoare la cul tura mate ria -

lã ºi spiri tualã a ucrainenilor dinDeltã, unde aceºtia mai existã caetnie. A rea lizat acest lucru prof.Veaces lav Kuº nir de la Univer -sitatea „I.I. Me ci nikov“ din Ode -sa în lucrã rile sale Ucrainenii dedincolo de Dunãre (2008) ºiªtergarul din regiunea Dunãriide Jos (2012).

La Tulcea, au prezentat co mu -nicãri profesorii Veaceslav Kuº -nir, Seheda Serhi, Volo dy myrPoltorak, Teofil Rendiuk, VirgilRiþco ºi alþii, relevând as pec teinte resante ale istoriei ºi etno gra -fiei ucrainenilor din Dobrogea.

Cu prilejul conferinþei, a avut loc lansareacãrþii Adaptarea vie þii economice a ucraineni -lor din regiunea stepei de sud-vest ºi a Du nã -rii de Jos (2012), o rea lizare ºtiinþificã ºi artis -ticã remarcabilã a prof. Veaces lav Kuºnir.

Conferinþa s-a încheiat cu conferirea unordistincþii intelectualilor de marcã din judeþulTulcea din partea Consiliului Raional Odesa(Dumitru Cernencu, Virgil Riþco, Maria Cara -bin, Iaroslava Colotelo º.a.), cu prilejul ani -ver sãrii a 200 de ani de existenþã a ucraine-nilor în judeþul Tulcea.

În cursul dupã-amiezii de 7 iunie a.c., toþipar ticipanþii la conferinþã s-au deplasat la mo -nu mentul închinat cazacilor zaporojeni trans -du nãreni din Dunavãþu de Sus, depunândflori.

În ceea ce ne priveºte, nu putem decât sãurãm noi realizãri tuturor celor care s-au im -pli cat „cu trup ºi suflet“ în organizarea acesteifrumoase aniversãri.

Ion ROBCIUC

serie nouå, nr. 241-242 / iunie 2013

200 de an i de ex istenæÅ a u cra in en ilo r d in jud eæ ul tu lcea

curierul ucrainean2

Comunicat de presã

Asociaþia pentru Dezvoltare Localã „IvanKrevan“ din comuna Repedea în parteneriat cuAgenþia pentru Dezvoltarea de Iniþiative Pri -vate din Ivano-Frankivsk, Ucraina în calitate delider de proiect ºi Administraþia de Stat Ivano-Frankivsk, Consiliul Raional Vercho vyna, Aso -ciaþia de Turism a Regiunii Ivano-Fran kivsk,precum ºi Consiliul Local Poienile de subMunte, deruleazã în perioada aprilie 2012 -aprilie 2014 proiectul „Dezvoltarea lo ca lã princrearea de condiþii pentru des chiderea unuipunct de frontierã ºi construcþia unui drum îndreptul localitãþilor Poienile de sub Munte(Maramureº, România) ºi ªybene (ra io nul Ver -cho vyna, Ucraina)“, finanþat de Uniu nea Euro -peanã ºi Guvernul Româ niei prin Progra mul deCooperare Transfron ta lierã ENPI Ungaria-Slo va cia-Ro mâ nia-Ucraina 2007-2013(http://www.huskroua-cbc.net).

La 18 iunie 2013, localitatea Iaremce dinregiunea Ivano-Fran kivsk (Ucrai na) a gãzduit omasã rotundã privind perspec-tivele des chi derii unui punct detrecere a frontierei de stat ro -mâ no-ucrainene în dreptul lo -ca litãþii Poienile de sub Munte,ju de þul Maramureº.

La întâlnire au participatdomnii Zamfir Ciceu, pre ºe din -tele Con siliului Judeþean Ma ra -mu reº, Liviu Marian Pop, sena-tor în Par la men tul Ro mâniei,Vasile Berci, depu tat, ªte fanBuciuta, pre ºe din tele UniuniiUcrai nenilor din Ro mâ nia, am -ba sa dorul ex tra or dinar ºi pleni -po tenþiar al Ucrai nei în Româ -nia, dl Teofil Bauer, pre ºe din -tele Admi nistraþiei de Stat din regiunea Ivano-Frankivsk, dl My chailo Vy ºy vaniuk, primulgu vernator adjunct, dl Vasyl Pla viuk, reprezen-tanþi ai instituþiilor ad mi nis traþiei publicelocale ºi centrale din cele douã þãri ºi reprezen-tanþi ai societãþii civile.

Participanþii au purtat discuþii despre pro -blematica asociatã deschiderii unui nou punctde trecere a frontierei între cele douã regiuni degraniþã ºi au evaluat avantajele ºi perspectivelede dezvoltare durabilã comunã.

Punctul de trecere a frontierei este planificatsã fie deschis în dreptul raionului Verchovynadin Ucraina ºi localitatea Poienile de sub Mun -te din judeþul Maramureº ºi implicã construireaunor drumuri de acces la frontierã de pe ambelepãrþi ale graniþei.

ªeful Administraþiei Regionale de StatIvano-Frankivsk, domnul Mychailo Vyºy va -niuk, a mulþumit reprezentanþilor români pen-tru interesul arãtat ºi a declarat cã deschidereaunui punct de trecere a frontierei are o im por -

tanþã strategicã nu numai pentru dezvoltareasocialã ºi economicã a regiunii Ivano-Fran -kivsk ºi a judeþului Mara mu reº, ci ºi pentruîntã rirea relaþiilor de coo perare dintre Ucrainaºi Româ nia, în general. Noul punct vamal vaavea ca efect valorificarea potenþialului de tran - zit al celor douã regiuni de graniþã, îm bu nã tã -þirea în mod semnificativ a accesibili tãþii staþiu -nilor montane de la graniþã pentru creº te reafluxului de turiºti români ºi strãini ºi va creanoi oportu ni tãþi de dez voltare durabilã pentrucomunitãþile de pe ambele pãrþi ale frontierei.

Deschiderea unui nou punct de trecere afrontierei dintre România ºi Ucraina va stimula

circulaþia persoanelor ºi a mãrfurilor peste fron -tierã, va reduce timpul ºi costurile de cãlãtorie.

Directorul Agenþiei pentru Dezvoltarea deIniþiative Private din Ivano-Frankivsk, dna Ok -sa na Fedorovyci a subliniat faptul cã „des -chiderea acestui punct de control va fi un ca ta -li zator puternic pentru dezvoltarea econo micãºi socialã în zonele de frontierã. Con form stu -diilor economice realizate pânã în prezent, înprimii 5 ani de la deschiderea punctului va mal,acesta ar putea aduce beneficii eco nomice esti-mate la aproximativ 115 milioane de euro.

Deschiderea punctului de trecere a frontiereiîn zona vârfului Copilaº va duce în mod in evi -tabil la dezvoltarea rapidã a micilor afa ceri,realizarea de investiþii în construcþia de noiinfrastructuri ºi servicii, ºi în final crearea a celpuþin 4.000 de locuri de muncã. În prezent selucreazã la elaborarea studiilor de fezabilitatepentru construcþia unui drum de acces la punc-tul de trecere a frontierei dinspre Ucraina peteritoriul raionului Verchovyna. Studiile de fe -

za bilitate pentru accesul din partea româneascãfiind deja finalizate.

Domnul Liviu Marian Pop, senator înParlamentul României a declarat cã des chi de -rea punctului de trecere a frontierei este o voin -þã a comunitãþii locale pe care o reprezintã cumândrie în Parlamentul României. De ase me -nea, a afirmat cã Statul Român este interesat deun parteneriat cu Statul Ucrainean, dar acestparteneriat nu trebuie sã rãmânã doar la niveldeclarativ, ci trebuie pus în practicã.

Primarul comunei Poienile de sub Munte,domnul ªtefan Oncea a subliniat cã decizia dea deschide un nou punct de trecere a frontierei

depinde în primul rând de voin -þa politicã a gu vernelor celordouã state. Potrivit domnuluipri mar, pe Valea Ruscovei trã -ieº te o comunitate compactã deetnici ucraineni care de sute deani viseazã sã nu trãiascã la ca -pãtul þãrii, ci sã devi nã un centrude tranzit ºi de dezvoltare a rela -þiilor cu toþi ucrai nenii dinMunþii Carpaþi.

În calitate de preºedinte alConsiliului Judeþean Mara mu -reº, domnul Zamfir Ciceu, con-siderã cã deschiderea în viitor aunui nou punct de trecere afrontierei în dreptul localitãþii

Poienile de sub Munte reprezintã un factor im -por tant al dezvoltãrii judeþului Ma ra mureº, ast-fel încât implementarea cu succes a acesteiiniþiative este crucialã.

Dupã cum s-a arãtat în cadrul discuþiilor,deschiderea punctului de trecere a frontierei înMunþii Maramureºului este susþinutã de argu-mente serioase ºi poate contribui la scoatereaMa ramureºului istoric din izolare geograficã,de ve nind în viitor cu adevãrat „centrulEuropei“.

Mai multe informaþii despre proiect pot fiobþinute de la domnul Vasile Popovici, mana -ger de proiect la telefonul 0720815248 sau prine-mail: adl_ivan_krevan@yahoo.com.

Pentru eventuale informaþii ºi sesizãri legatede Programul de Cooperare TransfrontalierãENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina2007-2013, vizitaþi www.huskroua-cbc.net.

Vasile POPOVICI,manager proiect

ÎNTÂLNIRE ROMÂNO-UCRAINEANÃ PRIVINDDESCHIDEREA UNUI NOU PUNCT DE TRECEREA FRONTIEREI ÎN MUNÞII MARAMUREªULUI

Din iniþiativa Ambasadei Ucrainei înRomânia, la 22 mai a.c., s-a desfãºurato masã rotundã cu tema „Ucraina - stateu ropean“, dedicatã perspectivelor in -te grãrii europene a Statului Ucrai nean.Au participat lideri ai UUR, reprezen-tanþi ai comunitãþii ucrainene din Bu -cu reºti ºi ai mass-mediei ucrai nene dinþara noastrã. Discuþiile s-au axat peschimbul de pãreri privind semnareaAcordului de asociere Ucraina - Uniu -nea Europeanã la vii torul summit, pre-vãzut pentru noiembrie la Vilnius, subpreºedinþia lituanianã a UE.

Excelenþa Sa Teofil Bauer, ambasadorulUcrai nei în România, a remarcat faptul cã de -mer sul Ucrainei în aceastã direcþie este în con-sens cu doleanþele întregii societãþi ucrai ne ne,iar alþi vorbitori au arãtat cã Ucraina ºi-aîndeplinit pânã acum condiþiile privind sem -

narea unu acord de asociere cu UE.UUR a trimis ºefului statului, Traian

Bãsescu, ºi primului ministru, VictorPonta, o scrisoare în care cere sprijin ro -mâ nesc pentru semnarea, la Vilnius, aAcordului de asociere Ucraina - Uniu -nea Europeanã. Organizaþia noastrã îºiexprimã speranþa cã Ucraina se va bucu-ra de acest sprijin din partea României,pentru cã ambele þãri au relaþii strânse ºis-au sprijinit reciproc pe plan inter-naþional cu nenumãrate ocazii.

Ion ROBCIUC

Maså rotundå pe tema„ucraina - stat european“

curierul ucrainean 3

Comuna Becicherecu Mic ºi-asãr bãtorit Hramul Bisericii Orto do -xe Sâr be, bisericã la care sunt aron-daþi ºi cei 118 etnici ucraineni locui -tori ai localitãþii.

Alãturi de ucraineni a fost ºi pre -ºedintele organizaþiei locale a UUR,Þubec Ivan, ºi preºedintele UUR -fi liala Timiº, Gheorghe Hleba, ori gi -nar din aceastã comunã, preºedinteleUniu nii Sârbilor, Crstici S., fostul deputat prof.dr. Popov ºi actualul deputat al sârbilor, Slavo -liub Gvozdenovici.

Slujba de la bisericã a fost oficiatã de preo-tul paroh Milan St., alãturi de preotul ucraineanPopovici Cristian.

Dupã slujbã am fost poftiþi la o agapã frã -þeascã toþi cei prezenþi: sârbi, ucraineni, români,alãturi de oficialitãþi. Sãrbãtoarea a continuat cuo seratã dansantã la Cãminul Cul tural, la carea participat tot satul.

A doua zi, sub egida „Dialog intercul tu ral“,proiect cofinanþat de Consiliul Judeþean Timiººi Primãria Becicherecu Mic, a avut loc întâl-nirea „fiilor satului“ la care au fost pre zen þifoarte mulþi invitaþi, printre care amintim: pri-marul comunei Becicherecu Mic, dl RusuRaimond Ovidiu, deputatul ucrainenilor dinRomânia, dl Marocico Ivan, deputatul bulga -rilor din România, dl Mircovici Neculai, se -cretarul Camerei Deputaþilor, domiciliat înBecicherecu Mic, vecin ºi prieten cu subsem-natul, deputat Tiuch Cãtãlin, ucrainean deorigine, consilier judeþean Radu Rodica Mari -na, ucraineancã de origine, prim-vice preºe -dinte al UUR ºi preºedinte al filialei Timiº aUUR, dl Hleba Gheorghe, nãscut, crescut ºieducat la Becicherecu Mic, din pã rinþi ucrai -neni, originari din Copãcele - Caraº-Severin, iarbunicii din Ucraina Sub carpaticã, inspectorulºcolar, Cîmpeanu Ivan, inspector de specialitate

ucrai neanã, Þubec Ivan, preºe dintele organiza-þiei locale, alãturi de biroul organizaþiei locale aUUR, consilierul local Ia gher Mihail, repre -zentantul maghiarilor din Becicherec, preotulBona ventura Duma, repre zentantul germanilor,Subin Milan, reprezentantul sârbilor, dl MuºatGheor ghe, consilier local, reprezentantul ro mâ -nilor din Becicherec, prof. Lumi niþa Cojocaru,fostã directoare a ºcolii din Becicherecu Mic,Alin Cãr nariu, comandantul Pos tu lui de Poliþie,dl Alin Hîl dan, secretarul Consiliului Local,Radu Ciprian Pop de la Radio Timi ºoara, AntonBarbely, reputat ziarist, fotoreporteri, alãturi dealþi locuitori ai comunei prezenþi în sala Bibli -otecii Comu nale, unde ne-a primit cu multãdragoste, dna Bobeº Marinela, director, care ºi-alansat, cu aceastã ocazie, cartea „Fabule“.

A avut loc o importantã donaþie de carte dinpartea Uniunii Ucrainenilor din România - 100de volume ºi din partea Radio Timiºoara 150 devolume, cãtre Biblioteca „Dimitrie Þichindeal“din comuna Becicherecu Mic.

„Dialogul intercultural“ a fost deosebit deinteresant, fiecare dintre cei prezenþi ºi-a pre -zentat etnia din care face parte, tradiþia, cultura,portul, iar primarul ºi deputaþii au rãspuns între-

bãrilor ce le-au fost adresate, dupã ce, la rândullor, au susþinut interesante alocuþiuni.

Dl Þubec Ivan - decanul de vârstã - a împli -nit 81 de ani, drept pentru care UUR i-a înmâ-nat o frumoasã plachetã de recunoºtinþã. Areþinut atenþia tuturor cu istoria sosirii ucraine-nilor în Becicherec. A povestit viaþa grea ºi vi -tregiile pe care le-au îndurat, inclusiv faptul cãnu au fost primiþi sã-ºi continue studiile, fiindetichetaþi ca ruºi bolºevici.

Apoi a pomenit despre ucrainenii ce audeþinut funcþii de conducere dupã naþionalizare,ºi anume: Hleba Gheorghe - primar ºi apoipreºedintele Cooperaþiei, Decun Dumitru ºiÞubec Ioan ºefi ai unor formaþiuni politice, ing.Cernicica Vasile - director, Þubec Dumitru -

mais tru, Bilan Ioan - colonelde poliþie, jurist, Þu bec Ioan -ºef de post, oameni de afaceri,muzi cieni etc.

Discuþiile au fost frumoa -se, timpul parcã a stat în loc,era la mijloc viaþa noastrã atu turor, copi lãria, ºcoala, tre -cu tul ºi prezentul, familia,pro fesia, îndeletnicirea fiecã -ruia.

Moderator al acestui dia-log a fost dl Iura Hleba, care aþinut urmãtorul discurs:

„Onoratã asistenþã,Ca fiu al satului, la fel ca

ma joritatea dintre dumnea voastrã, vã adresezun cald sa lut din partea Uniu nii Ucrai nenilordin Româ nia.

Mulþumesc gazdei noastre primitoare în per-soana dnei Bobeº Marinela, iar în calitate decoorganizator, vã mulþu mesc tuturor pentruparticipare la acest eveniment ce se înscrie înºirul ce exprimã cutumele democraþiei de carebeneficiem cu toþii.

Înainte de a-mi exprima mulþumirea de areprezenta etnia cãreia îi aparþin, tuturor celorprezenþi, indiferent de naþionalitate, ori credinþaîn Dumnezeu, vã adresez „Hristos a înviat“.

Suntem o etnie a cãrei prezenþã pe melea -gurile timiºene ºi ale Banatului dateazã de pesteun secol. Atunci când s-au aºezat aici, familiilecelor plecaþi din vatra strãbunã - din Maramu -reºul istoric ºi din Ucraina Sub carpaticã, înafara românilor majoritari, s-au întâlnit cu alteetnii, fiecare dintre ele cu limba, tradiþiile ºiobiceiurile proprii, pe care s-au strãduit sã ºi lemenþinã ºi sã le ocroteascã. Am fãcut-o ºi noi,cu eforturi, în ciuda unor vicisitudini cãrora cutoþii am plãtit tribut. Important este însã cã, laora actualã, despre acest spaþiu geo grafic alRomâniei se spune - ºi pe bunã drep tate - cã secaracterizeazã prin multi cul tura lism, la susþi ne -

rea cãruia - am toate mo tivele sã o spun- am contribuit ºi noi, ucrai ne nii prin par-ticiparea ºi susþinerea istoriei - scrise ºinescrise - materiale, sociale ºi spirituale.

Acest lucru ar fi fost mult mai dificil,poate chiar imposibil, dacã nu am fi gãsitacel liant al comunicãrii comune; limbilematerne s-au dovedit a fi, nu o stavilã, ciprincipala punte a dialogului la temeliacãruia s-au situat, de fiecare datã, respec-

tul faþã de cultura ºi tradiþiile fiecãreia dintreetniile ce ºi-au gãsit exprimarea în colectivi-tatea localã.

Mã rezum doar sã spun cã, aidoma celorlalteetnii - în care includ, bine înþeles, ºi pe majori-tarii români - ºi noi, ucrainenii, prin persona -litãþile date ºtiinþei ºi civilizaþiei bãnãþene, darºi naþionale, am participat la sedimen tarea ºirecunoaºterea ideii de multiculturalism.

Deoarece trãim în judeþul Timiº, ca de alt-fel ºi aici în comuna Becicherecu Mic, alãturide români, germani, sârbi, romi, maghiari,bulgari ºi alþii, dorim sã adoptãm aceeaºi stra -tegie de solidaritate etnicã pe care o mani-festã aceºtia.

Pentru a ne fi mai bine pe viitor, pentru ane bucura de mai multe drepturi ºi, spre aajunge mai uºor la cei ce au posibilitatea sãne ajute, haideþi, dragii mei, sã fim mai soli-dari ca oricând ºi sã ne bucurãm de ceea ceputem realiza cu toþii împreunã.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu“.În încheiere, dl primar al comunei Beci che -

recu Mic a oferit diplome tuturor parti ci pan -þilor, o cupã de ºampanie, o gustare tra di þio -

nalã þãrãneascã, spre deliciul tuturor ºi do rin þaca astfel de întâlniri sã se repete cât mai des.

Iura HleBa,preºedintele filialei Timiº a UUR

Sãrbãtoaremare în Timiº

strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

telefon: 021.222.0724,tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

tehnoredactare:Çtefania Ganciu

tiparul executat latipografia

„s.c. sMart orGanization srl“

curierul ucrainean

4 curierul ucrainean

Este cunoscut faptul cã Banatul a fost ºi esteo zonã multietnicã, alãturi de români, aiciaflându-se sârbi, germani, maghiari, ucraineni,slovaci ºi alte naþionalitãþi. ªi tot Banatul esteun exemplu de convieþuire, de toleranþã ºi res -pect reciproc între toate aceste etnii.

Cultura, obiceiurile, tradiþiile populare aleacestora, deºi oarecum distincte, de multe oris-au influenþat reciproc, astfel cã, în prezent, sevorbeºte de un multicultu ralism spe-cific regiunii. Toate acestea au contri -buit pozitiv la dobândirea unui gradsuperior de civilizaþie ºi bunã stare,fapt oglindit ºi în bine cu nos cuta zicalãcã „tot Banatu-i fruncea!“ ºi, pe dreptcuvânt, aºa este.

În comparaþie cu alte etnii, ucrai -nenii s-au stabilit în Banat mai târziu,cu peste un secol în urmã, începând cuanul 1905 dar, prin felul lor de a fi, ºi-au câºtigat repede respectul populaþieiautohtone, încadrându-se, spre cinstealor, întru totul în marea colectivitatebãnãþeanã.

În Banat, municipiul Lugoj ocupãun loc important din punct de vedereistoric, economic, cultural ºi edu-caþional. Acest oraº este un centru cul-tural ºi pentru ucrainenii din zonã ºimai ales pentru comunitatea ucraineanã localã.Ca o dovadã a celor spuse trebuie arãtat faptulcã aici se aflã impunãtoarea Bisericã ortodoxãucrai neanã „Sfântul Volodymyr“ care are ovechime de peste douã decenii, fiind construitãdupã Revo lu þia din Decembrie 1989. Importanteste ºi faptul cã tot la Lugoj, în cadrul Cole giu -lui Naþional „Iulia Hasdeu“, func -þioneazã ºi o clasã în care se studiazãlimba ucrai neanã.

În acest municipiu, situat pe malu -rile Timiºului, apar sãptãmânal douãpublicaþii „Actualitatea“ ºi „Re deº -tep tarea“ (editatã sub egida FundaþieiEuropene Drãgan). În spiritul demo -craþiei, al res pec tului reciproc întreromâni ºi naþionalitãþile conlocui -toare, inclusiv cea ucrai neanã, acestedouã jurnale publicã ºi articole referi-toare la viaþa, în deosebi cea culturalã,a comunitãþii ucrainene. Astfel, pentruexemplificare enumerãm câteva dintretitlurile apãrute în ultima vreme:„Ucrainenii din Lugoj au sãrbãtorithramul bisericii „Sfântul Volo dymyr“,„Ucrainenii din Lugoj l-au omagiat peTaras ªevcenko“, „La Lugoj spiri tulucrainean dãinuie!“, „Tradiþii multi-culturale de Paºte în Banat“, „Co memorareaeroilor români, ruºi ºi ucrai neni“ („Actua lita -tea“) sau „Ucrainenii ºi sârbii se pregãtesc deCrãciun“, Biserica ucraineanã din Lugoj sãrbã-toreºte douã decenii de la înfiinþare“ ºi altele(„Redeºteptarea“).

Respectând tradiþia publicaþiilor din zonã ºireflectând atitudinea democraticã a Guvernuluiîn ceea ce priveºte spiritul de respect reciproc,de multiculturalitate, în cuprinsul articolelorînsoþite de fotografii s-au fãcut multe referiri laevenimente deosebite care contribuie la conti -nuarea tradiþiilor, dezvoltarea spiritualitãþiicomu nitãþii ucrainene nu numai din Lugoj, ci ºidin judeþul Caraº-Severin, Copãcele, Cornuþel,Zorile ºi altele. Iatã spre exemplu câteva aspe c -te relatate în aceste articole. În articolul „Patruaniversãri ale comunitãþii ucrainene“ este vorba

despre comemorarea marelui poet Taras ªev -cenko în sala Teatrului Municipal „Traian Gro -zãvescu“ din Lugoj în cadrul Zilelor CulturiiUcrainene la care au participat ºi formaþii artis-tice din ªtiuca, Petroasa Mare, Criciova, Bîrnaºi bineînþeles Lugoj. Se face referire ºi la sãrbã-torirea înfiinþãrii Grãdiniþei ucrainene în cadrulGrãdiniþei nr. 1 din Lugoj sau a For maþiei dedansuri „Zelenyi barvinok“.

În articolul „Tradiþii multiculturale de Paºteîn Banat“ se aratã „... la Galeria Pro Arte mani -festarea tradiþiei multiculturale de Paºte înBanat, etapã a unui parteneriat ce îºi propunepromovarea diversitãþii particularitãþilor etnice,cultivarea dorinþei de cunoaºtere, descoperire ºitransmitere în timp a valorilor colective tradi -

þionale, formarea unor atitudini civice corecte.Zonã de frontierã culturalã ºi religioasã a spa -þiu lui bãnãþean, oferã un peisaj etnic variat (ro -mâni, maghiari, germani, ucraineni, rromi), osocietate marcatã de diversitate, pluriling vism,toleranþã naþionalã ºi religioasã, un teritoriu decare Lugojul îºi leagã intrinsec identitatea ºidevenirea istoricã“ fãcându-se referire ºi la obi-ceiurile specifice comunitãþilor etnice bãnãþeneîn preajma Sãrbãtorilor Pascale inclusiv la celal ucrainenilor de a sfinþi bucate ºi masa, înziua de Paºte.

În articolul „Comemorarea eroilor români,ruºi ºi ucraineni“ se face referire la cei cãzuþipentru apãrarea oraºelor Lugoj ºi Timiºoara înseptembrie 1944 în conformitate cu Acorduleuropean semnat de România cu privire la eroiistrãini cãzuþi pe teritoriul României, activitatea

fiind organizatã de Asociaþia Militarilor Rezer -viºti ºi în Retragere din Lugoj - „Lt. erou PetruLaþcu“ ºi de Uniunea Ucrainenilor ºi se men -þioneazã cã: „Aceastã acþiune comunã româno-ucraineanã din judeþul Timiº reprezintã unmodel de convieþuire între naþionalitãþi înBanat“, ea desfãºurându-se la Mormântul Eroi -lor de Rãzboi din Parcul Gãrii din Lugoj.

În articolul „Ucrainenii din Lugoj au sãrbã-torit hramul Bisericii „Sfân tul Volo -dymyr“ se aratã cã „La acest marefestin al ucrainenilor au parti cipat ºirepre zentanþi ai altor culte, preotulgreco-catolic Marius Petru Pop, can-celarul Curiei Epar hale de Lugoj,pre cum ºi preotul reformat ªtefanHyged, cetãþean de onoare al Lugo -jului, precizându-se cã, „pe lângãfeþe bisericeºti, au participat ºi alteoficialitãþi locale, inclusiv primarulFran cisc Boldea“. Cu aceastã ocazieP. On. Ilie Albi ciuc, protopo pul orto-dox ucrai nean de Lugoj, este citat cuafirmaþia: „Cine doreºte sã vadã cumpredominã spiritul ecumenic, dis-criminarea etnicã ºi a cultelor neex-istând, sã vi nã la Lugoj. Lugojul esteun model de viaþã între etnii ºi con-fesiuni, o pildã pentru toatã lumea.“

Remarcabil este faptul cã în articolele publi-cate în aceste douã jurnale sunt precizate ºi per-sonalitãþile importante care participã la diferiteevenimente, reprezentanþii Ambasadei Ucraineila Bucureºti, domnul ªtefan Buciuta, preºedin-tele Uniunii Ucraine nilor din România, Gheor -ghe Hleba, preºedintele UUR din judeþul Timiº,

conducerea Vicariatului OrtodoxUcrai nean, doamna Iaroslava Colo -telo, consilier superior în Minis terulCul turii, oficialitãþi locale ºi judeþene,primarul Lugojului, domnul FranciscBoldea, consilieri locali ºi ju deþeni,domnul Ioan Covaci, preºe din tele or -ga nizaþiei UUR Lugoj, doam na Mi -hae la Bumbuc, preºedinta Or ga ni zaþieide Femei a UUR Lugoj ºi alþi repre -zentanþi ai comunitãþii ucrainene.

Este evidenþiatã ºi prezenþa domnu-lui Ivan Marocico, deputat al UUR înParlamentul României, care a declarat:„Mã bucurã nespus de mult faptul cãatât în þarã, dar în mod special laLugoj, ucrainenii sunt bine integraþi încomunitate ºi, cu toate cã nu avemacelaºi sânge, împreunã cu româniiformãm o familie solidã, foarte fru-moasã“, declaraþia fiind fãcutã la

Lugoj, la 9 martie a.c., cu ocazia omagierii ma -re lui fiu al poporului ucrainean, poetul Tarasªevcenko. Tot cu aceastã ocazie, domnia sa amai declarat: „Sãrbãtorirea poetului nostrunaþional Taras ªevcenko a avut loc în toatã þara,dar pentru mine, aceasta de la Lugoj a avut oîncãrcãturã emoþionalã ºi afectivã ceva maiaparte“ („Actualitatea“, nr. 826 din 15-21 mar-tie 2013).

În încheiere, remarc ºi urmãtorul fapt, sem-nificativ, cã pe una dintre ilustratele care sereferã la municipiul Lugoj este reprezentatã ºibiserica „Sf. Volodymyr“, ceea ce întãreºte afir-maþia cã municipiul Lugoj este un model derespect interetnic, o pildã de urmat.

Iarema ONeªCIUC

luGojul - un model de respect interetnic

curierul ucrainean 5

CONCURS DE RECITARE A POEZIEI UCRAINENE - ETAPA NAÞIONALÃ

Am asistat cu bucurie, în perioada 7-9 iuniea.c., la una dintre cele mai importante acþiuniculturale organizate de Uniunea Ucrainenilor

din România ºi anume Concursul de recitare apoeziei ucrainene, concurs care, cu implicareadirectã a comitetului filialei Mara mureº a UURºi, implicit, a preºedintelui filialei, domnulMiro slav Petreþchi, cu sprijinul Minis te ru lui

Educaþiei, Inspec tora tului ªcolar Ma ramureº,administraþiilor publice centrale ºi locale, aajuns la cea de-a VII-a ediþie.

Rolul acestui concurs este acela de aimplica elevii ºi cadrele didactice dena þionalitate ucraineanã în procesul depromovare a identitãþii, culturii ºitradiþiilor etnice prin versuri, deoarecepoezia este asemenea picturii, trebuiesã fie impresionantã dar nu ostentativã,ceva ce-þi pã trunde în suflet, dar nu teºocheazã ºi nu te uimeºte prin ea însãºi,ci prin subiectul ei.

Toate aceste trãsãturi ale unei poeziiau fost etalate de cãtre participanþii dintoate judeþele în care elevii ucrainenistudiazã limba ucraineanã maternã ºicare au obtinut premiul I la etapajudeþeanã a concursului de recitare apoeziei ucrainene, ºi anume: Arad,Botoºani, Caraº-Severin, Maramureº,Satu Mare, Suceava, Timiº.

Concursul a debutat cu deschidereaoficialã, care a avut loc la 7 iunie 2013, la Casade Culturã din Sighetu Marmaþiei.

La deschiderea concursului au participat dlVasyl Boieciko, consulul general al Ucrainei laSuceava, dl Covaci Ion, redactor-ºef al ziarului

„Vilne slovo“, dna Elvira Codrea, consilier alMEN, dna Valentina Bilþ, inspector de limbaromânã, dna Simona Malearciuc, inspector despecialitate, dl Pralea Spiridon, reprezentant alPrimãriei Sighetu Marmaþiei, dna LiubaHorvat, secretar general al UUR, dl av. VasileMoiº, membru de onoare al UUR, dna IrinaCovaci, redactor la „Vilne slovo“, dl RomanPetraºuc, redactor la „Vilne slovo“, dl NicolaeMiroslav Petreþchi, consilier econo mic al UUR,dl Mihai Traista, secretar al redacþiei „Naºholos“, dl Victor Semciuc, preºedintele filialeiBotoºani a UUR, dl Vasile Pasenciuc, trezorieral filialei Mara mureº a UUR, Opriºan Elek,pre ºedintele organizaþiei locale UUR Rona deSus, dl Ion Ruscovan, viceprimar al co mu neiRona de Sus, dna Ileana Dan, vice preºedinteleorga nizaþiei de femei a UUR, re prezentanþi aifi lialelor ºi orgaizaþiilor locale ale UUR, con-silieri locali din partea UUR, învãþãtori, profe-sori, elevi ºi localnici.

Oaspeþii ºi participanþii la Consursul derecitare a poeziei ucrainene - etapa naþionalã,au fost întâmpinaþi la intrarea în salã cu tra di -þionala pâine ºi sare.

(Continuare în pagina 6)

Onorat prezidiu,Stimaþi invitaþi ºi dragi participanþi la

Concursul naþional de recitare a poezieiucrainene

În numele secretarului de stat al DirecþieiGenerale Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilordin cadrul MEN, György András Kiraly, ºi almeu personal, vã salut pe toþi ºi vã asigur deînalta noastrã consideraþie!

De asemenea, doresc sã vã transmit din par -tea dnei director de cabinet dr. Eva Nagy, regre-tul cã nu a putut sã dea curs invitaþiei de a par-ticipa la aceastã prestigioasã întâlnire dinmotive obiective, însã doreºte sã vã asigure detot sprijinul domniei sale ºi al DGILM, în de -mer surile pe care le întreprindeþi pentru pro-movarea învãþãmântului în limba minoritãþiiucrainene.

Rolul limbii în formarea personalitãþii ºipãstrarea identitãþii este substanþial. Limbaeste o oglindã magicã, un mijloc inepuizabil decomunicare. Limba reflectã experienþa de viaþãa omenirii începând din antichitate ºi pânã înprezent. Limba reflectã nu numai ceea ce sevede la suprafaþã, dar ºi ceea ce este subtil,esenþa interioarã a lucrurilor, nu doar lumeamaterialã, ci ºi cea spiritualã, o lume perfectã,în care se reflectã valorile unui popor, folclorul,tradiþia, ideile, cultura. A stãpâni bine, pelângã limba de stat, adicã limba românã, ºi pecea maternã, înseamnã a fi de douã ori om, astãpâni douã culturi, douã lumi spirituale, aavea o privire mai vastã asupra lumii, cu altecuvinte înseamnã a fi mai bogat. Nu ar trebui sãuitãm ºi sã neglijãm faptul cã limba maternã nuse poate moºteni mecanic, ca orice alt bun; eatrebuie învãþatã, iubitã ºi îmbogãþitã în modconstant, pentru cã limba maternã reprezintãcea mai de preþ comoarã a fiecãrui om.

Învãþarea limbii ucrainene în România estedeja o tradiþie. Oficial, a fost introdusã ca ur -ma re a Reformei educaþiei din 1948. În totacest timp a trecut prin diferite etape. O îmbu -nãtãþire notabilã a posibilitãþilor de învãþare alimbilor materne a avut loc dupã Revoluþia dindecembrie 1989, când þara noastrã s-a angajatîn realizarea reformelor democratice în toatesferele de activitate socialã. În procesul amplude modernizare a sistemului de învãþãmât,

Guvernul României sprijinã ºi încurajeazãstudiul limbilor materne, prin oferirea cadruluilegislativ ºi financiar, favorabil dezvoltãriiidentitãþii fiecãrei etnii.

Dumnezeu ne-a dãruit una dintre cele maifrumoase ºi armonioase limbi ale lumii, înþele - ciu nea poporului inscripþionatã în cuvânt.Limba ucraineanã se vorbeºte în toate colþurilelumii unde locuiesc ucraineni. ªi putem fi mân-dri de asta. In continuare aº dori sã aduc în dis-cuþie un enunþ citit undeva pe internet: în fie -care an în lume dispare câte un popor pentrucã dispare o limbã. Haideþi sã ne unim forþeleºi sã facem în aºa fel, încât limba ucraineanã sãnu disparã niciodatã. Haideþi sã fim ºi sãfuncþionãm ca o echipã!

În ziua de azi, existenþa unor echipe deînaltã performanþã este un imperativ. Existenþaunor echipe de dascãli de mare eficacitatepoate în sem na pentru învãþãmântul cu predareîn limba minoritãþilor ºi deopotrivã pentruînvã þãmântul românesc în întregul lui, un pasînainte ºi certitudinea realizãrii la un nivelonorabil a menirii pe care o avem. În momentulîn care echipele ºi membrii lor încep sã-ºi redi-recþioneze propria activitate spre îndeplinireaunor scopuri comune în condiþiile respectãriiunui set de valori unanim acceptate, instituþiaîn care fiinþãm ºi activãm îºi îmbunãtãþeºte cal-itatea actului de învãþãmânt, îºi creºte eficienþaºi eficacitatea în ceea ce priveºte realizareasco pului nostru comun: Modelarea viitoruluiso cietãþii româ neºti prin investirea excepþiona -lã în cea mai valoroasã resursã existentã -oamenii.

Aºadar nu ne rãmâne decât sã fim în contin-uare o echipã care are puterea de a depãºiorice obstacole ºi care are capacitatea de a seadapta la o situaþie economico-socialã nu toc-mai fericitã. Acest deziderat îl putem realiza cusi guranþã prin calitatea actului de învãþãmântpe care îl oferim, precum ºi prin abilitatea cucare vom reuºi sã facem faþã provocãrilor lacare suntem supuºi, fãrã sã facem rabat de laprofesionalism ºi dãruire.

Concursul de anul acesta se aflã la a VII-aediþie, fapt ce confirmã importanþa ºi necesi-tatea, în acelaºi timp, a unui astfel de concurs,care pe lângã faptul cã este o mare provocare,o competiþie care confirmã un nivel de pregãtire

superior, o recunoaºtere pe o scarã ierarhicã devalori, ne apropie de identitatea noastrã, iden-titate pãstratã prin cultivarea limbii materne, aculturii poporului nostru, a tradiþiilor ºi obi-ceiurilor preluate de la strãbuni. Participareaºi pregãtirea pentru concurs reprezintã un saltîn progresul continuu, iar rezultatele, nu ne apã -rat expri mate în premii, ci mai ales ra por tate lacele precedente (ºi aici mã refer la participanþiidin judeþele în care studiul limbii materne nuare o tradiþie la fel de îndelungatã ca în jude -þele Maramureº sau Suceava), pot constitui unpunct de referinþã în ceea ce priveºte concre -tizarea muncii depuse. Ceea ce vreau sã su -blini ez este faptul cã toþi elevii participanþi laacest concurs sunt câºtigãtori, indiferent depremiile obþinute, deoarece motivul participãriila acest concurs este sentimentul apartenenþeila etnia ucrai nea nã ºi dragostea pentru limba,literatura ºi cultura poporului ucrainean. Înacest context, vreau sã mulþumesc tuturor das -cãlilor, elevilor ºi pãrinþilor acestora pentrupãstrarea, cultiva rea ºi perpetuarea cuvântuluiucrainean ºi sper cã rezultatele obþinute sunt pemãsura muncii ºi a efortului depus de voi ºi dedascãlii voºtri.

Mã alãtur tuturor cuvintelor frumoase spuseazi despre dascãli, despre cei care au iniþiat ºiorganizat aceastã acþiune, despre toþi factoriiimplicaþi în pãstrarea ºi promovarea limbii ºiculturii ucrainene în România, în special repre -zentanþilor Uniunii Ucrainene din România,dlui preºedinte al UUR, ªtefan Buciu ta, dluipreºedinte al UUR - filiala Maramureº, prof.Miroslav Petreþchi, reprezentanþilor Consu -latului Ucrainei la Suceava, Excelen þelor Saleconsulul general Vasyl Boieciko ºi dnei NadiaBoieciko, dlor Igor ºi Snijana ªevciuc, precumºi dnei inspector pentru limba ucraineanã laIªJ MM, prof. Simona Malearciuc.

Onorat prezidiu, stimaþi invitaþi, dragi par-ticipanþi, mã bucur cã am avut deosebita onoa -re sã-i felicit pe toþi cei implicaþi în aceastãprestigioasã acþiune.

Mulþumesc ºi mult succes tuturor!

prof. Codrea elvira, consilier la Direcþia Generalã Invãþãmântîn limbile Minoritãþilor din cadrul MeN

Dl Miroslav Petreþchi ºi dna Elvira Codrea

curierul ucrainean6

(Urmare din pagina 5)

Cu toate cã, din motive obiective, preºedin-tele Uniunii Ucrainenilor din România, dl ªte-fan Buciuta, nu a putut sã fie prezent la ma ni -festare, domnia sa a transmis invitaþilor ºi parti -cipanþilor un cuvânt de salut în care le-a urat uncãlduros bun venit, a felicitat organizatorii ºii-a încurajat pe recitatori ºi profesori.

Deschiderea s-a încheiat cu un programartistic oferit de corul „Vocile Ronei“ din Ronade Sus ºi de micii dansatori ai ansamblului dedansuri „Sokoly“, sub îndrumarea doamneiprofe sor Geta Petreþchi.

În data de 8 iunie a.c., la începerea propriu-zisã a concursului a fost desemnatã comisia dejurizare, formatã din: Ivan Covaci - preºedinte;Simona Malearciuc - vicepreºedinte; LiubaHorvat - secretar; Mihai Traista - membru, Ro -man Petraºuc - membru.

Elevii au fost punctaþi pentru impresia artis-ticã, dicþie, citirea unui text în limba ucraineanãla prima vedere etc.

Dupã lungi dezbateri membrii comi siei auacordat urmãtoarele premii:

Clasa I: Petraºuc Irina, Colegiul Na þio -nal „Mihai Eminescu“ Suceava - premiulI; Iavorovschi Maria, ªcoala GimnazialãValea Viºeului-Maramureº - premiul II.

Clasa a II-a: Semeniuc Alexandra,ªcoala Gimnazialã Valea Viºeului-Mara -mu reº - premiul I; Prisãcaru Cos min,ªcoa la Gimnazialã Bãlcãuþi-Suceava -premiul II; Carpa Georgian, ªcoala Pri -marã Dud-Arad - premiul III; DumbravãAndreea, ªcoala Primarã nr. 3 Botoºani -menþiune.

Clasa a III-a: Berfela Aniºoara, ªcoalaGimnazialã nr. 4, Poienile de sub Munte -premiul I; Terelea Iasmina Alina, ªcoalaGimnazialã Cornuþel-Caraº-Severin - pre-miul II; Buciuta Maria, ªcoala Gim na -zialã ªtiuca-Timiº - premiul III; Pintea Car -men, ªcoala Gimnazialã Dud-Arad - menþiune.

Clasa a IV-a: ªoiman Nataºa, ªcoala Gimna -zialã Bãlcãuþi-Suceava - premiul I; PopoviciMelisa, ªcoala Gimnazialã Rona de Sus-Maramureº - premiul II; Mihãilescu Mãdã lina,ªcoala Primarã nr. 3 Rogojeºti-Botoºani - pre-miul III; Turcin Denisa, ªcoala GimnazialãDarova-Timiº - menþiune; Bobic Ana, ColegiulNaþional „Constantin Diaconovici Loga“-Caransebeº - menþiune.

Clasa a V-a: Clemcovici Anastasia, ªcoalaGimnazialã Crãciuneºti-Maramureº - premiul I;Holovciuc David, ªcoala Gimnazialã ªtiuca -Timiº - premiul II; Pop Denisa, ªcoala Gim -nazialã Cornuþel-Caraº-Severin - premiul III;Hutopilã Ana Maria, ªcoala Gimnazialã „IonPãun Pincio“ Mihãileni-Botoºani - menþiu ne.

Clasa a VI-a: Costiuc Cezara, ªcoala Gim -nazialã Bãlcãuþi, Suceava - premiul I; LaviczaAndreea, ªcoala Gimnazialã Rona de Sus-Maramureº - premiul II; Clipei Naomi, ªcoalaGimnazialã Darova-Timiº - premiul III; La -zorec Bianca - ªcoala Gimnazialã „Ion PãunPincio“ Mihãileni-Botoºani - menþiune.

Clasa a VII-a: Onujec Svetlana, ªcoalaGimnazialã Valea Viºeului-Maramureº - pre -miul I; Coriciuc Veronica Ioana, ªcoala Gim -nazialã Cãlineºti-Cuparencu, Suceava - premiulI; Petric Anamaria, ªcoala Gimnazialã ªtiuca-Timiº - premiul II; Sufaru Diana, ªcoala Gim -nazialã „Ion Pãun Pincio“ Mihãileni-Botoºani -premiul III; Simona Ariana, ªcoala GimnazialãCornuþel-Caraº-Severin - menþiune; HoldiºDenisa, ªcoala Gimnazialã „Gellert ªandor“Micula-Satu Mare - menþiune.

Clasa a VIII-a: Godânca Diana, ªcoalaGimnazialã Valea Viºeului-Maramureº - pre -miul I; Nichifuriuc Georgiana, ªcoala Gim -nazialã Bãlcãuþi-Suceava - premiul II; ªmeci-caº Marta Tania, ªcoala Gimnazialã Bârna,Timiº - pre miul III; Dumbravã Ana Maria,

ªcoala Gim nazialã „Ion Pãun Pincio“Mihãileni-Botoºani - menþiune.

Clasa a IX-a: Haureleac Veronica, LiceulPedagogic „Taras ªevcenko“, Sighetu Mar ma -þiei, Maramureº - premiul I; Ciobaniuc MarianaNadia, Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ Siret-Suceava - premiul II; Turcin Dochia, ColegiulNaþional „Iulia Hasdeu“ Lugoj, Timiº - premiulIII; Þubec Claudiu, Liceul „Decebal“ Caran -sebeº -menþiune.

Clasa a X-a: Traista Emanuela, LiceulPedagogic „Taras ªevcenko“, Sighetu Mar ma -þiei-Maramureº - premiul I; Grigoraº An dreea,Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ Siret-Suceava -premiul II; Benzar Ionela Nicoleta, ColegiulNaþional „Iulia Hasdeu“ Lugoj, Timiº - premiulIII; Pop Marius, Liceul „Decebal“ Caransebeº -menþiune.

Clasa a XI-a: Popovici Beatrisa, LiceulPeda gogic „Taras ªevcenko“, Sighetu Mar ma -þiei-Maramureº - premiul I; Gorduban Irina,Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“ Suceava -premiul I.

Cu fiecare ediþie a concursului, am constatatcã participã un numãr tot mai mare de elevi, cu

o pregãtire tot mai bunã, iar concurenþa adevenit mult mai acerbã, nu de puþine oripunând juriul în dificultate.

De asemenea, îmbucurãtor este faptulcã organizatorii au reuºit sã implice înaceastã etapã ºi elevii claselor I-IV, elevicare au posibilitatea sã se obiºnuiascã cuscena ºi, implicit, ajung la vârste fragedesã recite poeziile marilor poeþi ucraineni laun nivel înalt, iar participarea lor la etapanaþionalã a concursului de recitare apoeziei ucrainene îi poate face câºtigãtori.

Ca de obicei un rol foarte important îndesfãºurarea concursului îl au cadrele di -dactice care cu iscusinþã, pricepere ºi rãb -dare se ocupã de pregãtirea elevilor pen trua face faþã cu brio probelor de concurs.

Uniunea Ucrainenilor din România, caîn fiecare an, a acordat premii participanþilor laeta pa naþionalã a Concursului de recitare apoeziei ucrainene.

Consulatul general al Ucrainei la Suceava, aînmânat premii tuturor participanþilor la cea de-a VII-a etapã naþionalã a Concursului derecitare a poeziei ucrainene. Totodatã, consululgeneral al Ucrainei la Suceava, dl Vasyl Boie -ciko, i-a premiat pe dl Miroslav Petreþchi,prim-vicepreºedintele UUR, ºi pe dl Ivan Co -vaci, redactorul-ºef al ziarului „Vilne slovo“, cupremii ºi medalii pentru activitatea acestora,depusã de-a lungul anilor în slujba comunitãþiiucrainene.

Nicolae Miroslav PeTReþCHI,consilier economic UUR

Dna Elvira Codrea ºi dl Vasyl Boieciko

Aspect din salã

În România, minoritãþile etnice se bucurã dedrepturi ºi libertãþi. Dupã 1990, s-a observat orevigorare în ceea ce priveºte sprijinul statuluiromân, prin instituþiile sale, în vederea pãs trã -rii, dezvoltãrii ºi afirmãrii identitãþii mi no -ritãþilor naþionale, ceea ce a dus la o mai bunãconservare ºi promovare a specificului etniccultural.

Una dintre instituþiile statului cu care cola -bo reazã frecvent minoritãþile o reprezintã De -par tamentul pentru Relaþii Interetnice (DRI),instituþie care promoveazã dialogul interetnic ºiiniþiativele din domeniul educaþiei multicul -turale.

În ultima perioadã, se poate observa o des -chidere ºi o cooperare a autoritãþilor în ceea cepriveºte colaborarea cu minoritãþile naþio na le.Totuºi, câteodatã mai apar ºi anumite neînþe -

legeri. Astfel, la mijlocul lunii mai, în locali-tatea Tîrnova din judeþul Arad a izbucnit uncon flict interetnic local între minoritarii ucrai -neni ºi conducerea localã. Un grup de etniciucrai neni, în frunte cu Gavrilã Miculaiciuc,pre ºedintele filialei Arad a UUR, a intrat îngreva foamei, ca o ultimã formã de protest faþãde abuzurile administraþiei locale.

Cu toate eforturile depuse pentru aplanareaconflictului de cãtre liderii ucraineni din Bucu -reºti (Ion Marocico - deputat în ParlamentulRomâniei), de dl Hleba Gheorghe - preºedin-tele filialei Timiº a UUR ºi conducereaPrefecturii din Arad (prefect Cosmin Pribac),nu s-a putut ajunge la o înþelegere între ambelepãrþi. Da to ritã rezultatului negativ, acest litigiua ajuns la apogeu, dupã ce o delegaþie de 18mem bri ucraineni din cei 28 aflaþi în grevafoamei, s-a deplasat la Bucureºti în vedereaprezentãrii problemei la Ambasada Ucrainei.

În scurt timp, în urma discuþiilor purtate ºicu reprezentantul guvernului, care la rândul sãul-a informat pe primul ministru, s-a decis tri-

miterea grupului de control al primului mi -nistru în localitatea arãdeanã.

Conflictul a fost declanºat în urma unorneînþelegeri privind veridicitatea proprietãþiiasupra terenurilor din localitatea Tîrnova, din-tre localnicii protestatari ºi conducerea localã.

Menþionãm cã, anul trecut, un grup de 28 deelevi ucraineni de la ªcoala din Tîrnova s-atrans ferat la ºcoala din localitatea Tãuþ pe moti -vul discriminãrii locale.

Acest conflict rãmâne unul izolat, deoarecepânã în prezent nu au existat astfel de pro -bleme, iar micile neînþelegeri, dacã apãreau, îngeneral, erau rezolvate cu sprijinul ºi colabo-rarea autoritãþiilor locale competente. De re gu -lã, autoritãþile sunt deschise, cooperante în ast -fel de cazuri ºi iau mãsuri pentru rezolvarea lor.Credem c[ în urma evaluãrii situaþiei de cãtrecorpul de control al primului ministru, se voridentifica soluþii pentru rezolvarea pro ble me lorapãrute în acest caz izolat.

Roman PeTRaªUC

Un conflict interetnic local

curierul ucrainean 7

Între 24 ºi 26 mai2013, la Cluj-Napoca aavut loc cea de-a VI-aediþie a manifestãrii in -ter naþionale „Zilele cul-turii slave“, organizatãde Depar ta mentul delimbi ºi literaturi sla ve aFacultãþii de Litere dinca drul Uni ver sitãþii„Babeº-Bolyai“, în par -te neriat ºi cu sprijinul

financiar al Uniunii Ucrainenilor din România-filiala Cluj, în colaborare cu Centrul CulturalRus al UBB ºi având ca partener media TVRCluj. Evenimentul desfãºurat pe parcursul a treizile a inclus: Simpozionul internaþional „Dia lo -

gul slaviºtilor la începutul secolului al XXI-lea“, diverse manifestãri cultural-artistice ºi oexcursie în împrejurimile oraºului.

În deschiderea simpozionului, cuvintele desalut au fost rostite de cãtre dl prodecan alFacultãþii de Litere, conf. univ. dr. Dorin Chira,prim-vicepreºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, dl prof. univ. dr. Ion Robciuc, ºi,bineînþeles, gazda evenimentului, ºefa Depar -tamentului de limbi ºi literaturi slave, dna lec-tor univ. dr. Katalin Balázs.

Comunicãrile în plenul ºedinþei au fostsusþinute de doi reputaþi lingviºti, Ion Robciuc(România) - Etimologii slave (ucrainene) înDic þio narul etimologic al limbii române(DELR) ºi Marius Ilie Oros (România) - Crono -logia relativã a împrumuturilor slave din limbaromânã. Lucrãrile ºtiinþifice au condus lanumeroase discuþii interesante, la care au luatparte majoritatea participanþilor, personalitãþimarcante ale unor universitãþi prestigioase dinþarã ºi strãinãtate.

A urmat prezentarea comunicãrilor, care s-adesfãºurat pe parcursul zilelor de 24 ºi 25 maiîn cadrul urmãtoarelor secþiuni: „Lingvisticã“,„Literaturã ºi culturã“, „Lingvisticã. Teoria ºipractica traducerii“ ºi „Dialog intercultural“. Încadrul secþiunii „Lingvisticã“ au fost abordateteme precum: Probleme actuale ale studieriicontrastive a slavonismelor bisericeºti în limbi -le contemporane literare ucraineanã ºi rusã -Liud myla Tkach (Ucraina), În legãturã cu de -nu mirea omului în funcþie de preferinþele ºiabaterile sexuale (pe materialul neoseman-tismelor în sociolectele rus ºi polon) - GustavMichal Akartel (Polonia), Observaþii în legã-turã cu limba documentelor mãnãstirii Svjato-Michaj lovskij din Kiev - Mychailo Kondor(Ucraina), Românismele în sursele lexico -grafice ale limbii ucrainene de la sfârºitul seco -lului al XIX-lea - prima jumãtate a sec. al XX-lea - Nicoletta Holovach (Ucraina), Tradiþie ºiinovaþie în reprezentarea lingvisticã rusã ºipolonã a îngerului - Ewa Stras (Polonia),Modalitãþi de nominaþie a emporonimelor

oraºului Abakan - Tatiana Kado lo (Rusia),Conotaþii ideologice ale lexicului împrumutatîn dicþionarele ucrai ne ne de cuvinte de originestrãinã - Olga Katsimon (Ucraina), Formareacompetenþelor integrative ale studenþilor pe

baza programelor modulare deînvãþare a limbii strãine - Emil Du -mitru (România), Cuvintele rea liisau traducerea elementelor cul -turale - Teodora-Marta Boboc(România), „Eu-ul“ în limbajul ar -tis tic al scriitorului - Nina Huiva -niuk (Ucraina) ºi Iryna Kev liuk(Ucraina) - Parti cularitãþi pragma -tice de func þio nare a frazeo lo gis -melor somatice în tex tele stiluluipublicistic (cu refe rire la fra zemelecu componentul oco /glaz).

La secþiunea „Literaturã ºi cul-turã“ au fost susþinute prelegeri cu otematicã diversificatã: Romanul luiLongus în traducerile în limbile sla -ve - Inessa Makar(Ucrai na), Dia lecticavieþii ºi a morþii în crea -þia lui Oles Hon char -

Mihaela Her bil (Româ nia), Întru -chi parea dife ri tului în traducerileartistice ca problemã a spiritua -litãþii: M. Lermontov ºi A. Kunan -baev - Kuralay Urazaeva (Kazah -stan), Lumea stihiilor în creaþia luiKonstantin Balmont - Diana Tetean(România), Destinul scriitorului înRusia postsovieticã. „Eroul“ luiVla di mir Makanin - Cecilia Mati -ciuc (România), Boris Poplavski -ciudatul poet al „generaþiei neob-servate“ - Axinia Crasovschi (Ro -mânia), Neo rea lismul: versiunileucraineanã ºi rusã ale interpretãrii ºtiinþificecontemporane - Snezhana Zhigun (Ucraina),Dostoievski recitit de Mircea Eliade - ClaudiaChircu (România), Imaginea spectatorului îndramaturgia lui Iaroslav Vereshchak -Liudmyla Bondar (Ucraina) ºi Tânãra aristo-cratã în tradiþia literarã a secolelor XVIII-XIX- Ramel Gafarov (Rusia).

În cadrul celei de-a treia secþiuni, „Ling -visticã. Teoria ºi practica traducerii“, au fostdezvoltate ºi dezbãtute urmãtoarele teme: Obo -seala la români. Observaþii referitoare la influ-enþa slavã asupra limbii române (pe baza ALR).Harta 102 (sânt obosit) - Adrian Chircu (Ro mâ -nia), Hipocoristice ºi diminutive la ucrai neniidin Maramureº - Ioan Herbil (Ro mânia), Va -rian te ale sintaxemelor în traduceri ucraineneparalele ale unuia ºi aceluiaºi text - LaraKuchurian (Ucraina), Frazeologisme ucrainenece conþin lexeme referitoare la pãrþi ale corpu-lui omenesc - Cristina Silaghi (Româ nia),Elemente slave în vocabularul limbii engleze -Dorin Chira (România), Despre tra du cerea lui„Habarnam“ în limba românã - Sanda Misi -rianþu (România), Locul frazeologismelor înprocesul de predare a limbii ruse ca limbãstrãinã în învãþãmântul superior - KatalinBalázs (România), Câteva observaþii asuprapredicatului în limbile românã ºi rusã - DaianaCuibus (România), Poveºti cehe, po veºti slo-vace pentru copii români. Probleme de tradu -

cere - Radu Mârza (România), Din istoriacercetãrii slavisticii la ªcoala Superioarã dinNyiregyháza - Cs. Jónás Erzsébet - BárányErzsébet (Ungaria), Sintagmatica morfemelorîn neologismele de derivare din vorbirea rusãcontemporanã - Larisa Ratsiburskaia (Rusia).

Secþiunea „Dialog intercultural“ a cuprinsurmãtoarele comunicãri: Idea ksztalceniamiedzy kulturowego (nie tylko) slowian na przy -kladzie projektu „Jestem stad!“- Jerzy Kowa -lewski (Polonia), Aspecte umoristice în pre -darea limbii poloneze pentru români ºi a limbiiromâne polonezilor - Malgorzata To masz -kiewicz (România/Polonia), Centrul culturalrus ºi perspectivele dezvoltãrii dialogului inter-cultural - Judit Bartalis (România), Amin tiridespre anii studenþiei în Leningrad (Sankt-Petersburg) - Ioan Semeniuc (România), Întreoglinzi paralele - Andra Bruciu-Cozlean (Ro -mâ nia), Scurt istoric al slavisticii în universi-tatea clujeanã - Onufrie Vinþeler (România),Poetica. Schiþe de poezie ucraineanã din Ro -

mânia de la simbol la postmodern - PavelRomaniuc (România), Pavlo Romaniuc '60 -Ion Petrovai (România), Cãzãcimea - forþa denestãvilit ºi contradicþia spiritului rus - MariusSemeniuc (România) ºi Manualul de logicã allui F. K. Baumeister ºi rolul sãu în formarealimbajului ºtiinþific în þãrile Europei de Est -Serghei Vakulenko (Ucraina).

Multitudinea ºi diversitatea temelor abordatepe parcursul celor douã zile au dus atât larezolvarea numeroaselor probleme legate deslavisticã, cât ºi la naºterea, în urma discuþiilorde la finalul secþiunilor, a altor noi subiecte dediscuþii, care îºi vor gãsi rezolvarea în cadrulviitoarelor conferinþe dedicate studiilor de sla -visticã, probabil, unele dintre acestea organi-zate la universitatea clujeanã.

ªi evenimentele cultural-artistice s-au þinutlanþ în cadrul celei de-a VI-a ediþii a „Zilelorculturii slave“. Astfel, în seara zilei de 24 mai,la Galeria Reményik Sándor din Cluj-Napoca,s-a derulat un program cultural organizat deCen trul Cultural Rus al UBB, ce a reunit o ex -poziþie fascinantã de email, picturã ºi foto grafiepe tema „Nordul Rusiei“ (unde au expus:Anastasia Vdovkina, András Egri, Tünde Ko -má romi ºi Vasili ªcerbinin) ºi un moment muzi -cal de excepþie din repertoriul slav al Co rului„Voci Transilvane“ (dirijor: Adrian Corojan).

(Continuare în pagina 8)

Cea de-a VI-a ediþie a„Zilelor culturii slave“ la

Cluj-Napoca

Cuvântul de salut rostit de cãtre dl prodecan al Facultãþiide Litere - UBB, conf. univ. dr. Dorin Chira

Dl Ion Robciuc îºi prezintã în plen comunicarea

ediþia a VI-a24-26 mai 2013

Cluj-NapocaRomânia

8 curierul ucrainean

(Urmare din pagina 7)

În dupã-amiaza zilei de 25 mai, în cadrulprogramului cultural organizat de UniuneaUcrainenilor din România, pe scena amfiteatru-lui „M. Eminescu“ (a Facultãþii de Litere) auevoluat Corul „Vocile Ronei“ ºi ansamblul dedans „Sokoly“, ambele din Rona de Sus, jude -þul Maramureº (conduse de Geta Petreþchi).

Un moment important l-a con-stituit vizio narea în premierã înRomânia a filmului documentar„Pãmântul de argint. CronicaUcrai nei Carpa tice 1919-1939“(2012) în regia lui Taras Khymych,producãtor - Taras Choliy. Filmul,o incursiune în istoria mai puþincunoscutã a Ucrainei Carpatice dinperioada 1919-1939, a fost realizatde studiourile de film „InvertPictures“, la cererea „CentruluiUcrainean de Vest pentru CercetãriIstorice“, iar partener media depromovare în România a acestuia afost TVR Cluj. În Ucraina, pre-miera filmului a avut loc în 2012,cu ocazia împlinirii a 100 de ani dela înfiinþarea Organizaþiei Naþio -nale a Cercetaºilor Ucraineni -

„Plast“, organizaþie care a jucat un rol im -portant în istoria perioadei prezentate în film. Odelegaþie a acestei organizaþii a fost prezentã ºila Cluj-Napoca: dl Andrij Rebryk (preºedinteleOrganizaþiei Cerce taºilor din Ucraina - Re -giunea Trans car paticã), care ne-a ºi oferitdetalii interesante legate de realizarea filmului,dna Hanna Tokach ºi dl Volodymyr Tokach.

În cea de-a treia zi a manifestãrii, oaspeþii

noºtri au beneficiat de o excursie în cetateaanticã Potaissa (Turda), unde, pe lângã vizitareaoraºului, au putut admira frumuseþea naturalã asalinei (atestatã într-un act din 1 mai 1271, deºi,se spune cã exploatarea sãrii a început odatã cuocupaþia romanã în Dacia). Era locul ideal pen-tru o recreere dupã cele douã zile de dezbateriºtiinþifice ºi un mod inedit de a socializa la 112 madâncime, într-un adevãrat muzeu de istorie a

mineritului în sare.Aducem mulþumiri Uniunii Ucrai -

nenilor din România pentru sprijinulfinanciar acordat în organizarea ºi des-fãºurarea evenimentului, în specialdlui preºedinte ªtefan Buciuta, dluiIon Robciuc - preºedintele Comisieipentru culturã a UUR ºi dlui IoanArdelean - preºedintele filialei Cluj aUUR ºi îi felicitãm pe organizatoriieve nimentului: lector dr. KatalinBalázs, lector dr. Judit Bartalis, lectordr. Cristina Silaghi ºi lector dr. IoanHerbil. Nãdãjduim cã astfel de eveni-mente ºtiinþifico-culturale vor mai fiorganizate în oraºul de la poaleleFelea cului ºi în viitor.

Mihaela HeRBIl„Sokoly“ pe scena amfiteatrului „M. Eminescu“

(Facultatea de Litere)

Ca urmare a seriozitãþii, implicãrii ºi profe-sionalismului de care dã dovadã îndrumãtorulformaþiei de dansuri populare ucrainene „Ve -selka“ a filialei Iaºi, dra Rodica Fãliºteanu, ºi adevotamentului ºi dãruirii în prgãtire de caredau dovadã tinerii dansatori, ansamblul nostrueste tot mai prezent la acþiunile organizate înIaºi, dar ºi în alte judeþe din þarã ºi nu numai.Amintim cã în ultima perioadã am avut trei

solicitãri de a participa cu ansamblul nostru ladiferite concursuri ºi festivaluri în Grecia,Anglia ºi Ucraina, dar din lipsã de fonduri ºidin alte motive obiective nu am putut onoraaceste invitaþii.

Numai în luna mai a.c., membrii an sam blu -lui nostru au participat la trei acþiuni organizateîn Iaºi ºi la Bacãu, dupã cum urmeazã.

În perioada 17-19 mai 2013 doi membri aifilialei, Postolache Alina ºi Popa ªtefan au par-ticipat, la Colegiul Naþional de Artã „GeorgeApostu“ din Bacãu, la cea de-a XVI-a ediþiei aconcursului „Primãvara artelor“, alãturi de alte18 echipe din mai multe judeþe din þarã, de undes-au întors cu premiul II pentru dansul ucrai -nean „Berezneanka“. Concursul s-a desfãºurat

în trei secþiuni: muzicã, artã vizualã ºi core-grafie. Juriul a fost alcãtuit din cadre didacticede specialitate din învãþãmântul artistic superi-or ºi liceal, din personalitãþi ale dansului. Dinspusele drei Rodica Fãliºteanu, care se ocupãde pregãtirea ansamblului, la adresa celor doitineri membrii juriului au avut aprecieri elo-gioase ºi în unanimitate au subliniat faptul cãsunt tineri cu mult talent ºi cu un viitor strãlucitîn acest domeniu. Concursul Naþional „Primã -vara artelor“ reprezintã pentru elevi o rampã delansare a talentelor pe drumul unor cariereartistice de excepþie, iar pentru profesori un va -loros schimb de experienþã. Organizatorii ºi-aupropus atragerea unui numar cât mai mare deelevi din ºcoli ºi licee în activitatea de creaþie,pentru formarea ºi dezvoltarea unor competenþespecifice din domeniul cheie - sensibilizareaculturalã ºi exprimarea artisticã prin interme -diul artelor plastice ºi decorative, design ºi arhi-tecturã, muzicã ºi coregrafie.

În paralel, în ziua de 18 mai 2013, formaþiade dansuri „Vesel ka“, care participã al doilea ancon se cutiv la acest eveniment, a pre zentat unscurt program de dansuri populare ucrainene laMu zeul me mo rial „Poni-Cernãtescu“, în cadrulacþiunii „Noaptea Euro peanã a Muzeelor“, fiindrecompensat cu diplomã de excelenþã. Eve ni -ment internaþional iniþiat de Ministerul Culturiiºi Comunicãrii din Franþa ºi patronat de Con si -liul Europei, UNESCO ºi Consiliul Inter na þio -nal al Muzeelor, Noaptea Europeanã a Mu zee -lor s-a desfã ºurat sâmbãtã, 18 mai, ºi la Iaºi,unde reprezentanþii muzeelor au pregãtit unadevãrat itinerar cultural cu mo ttoul „Mu zee le(Memorie + Creativitate) = Schimbare socialã“.

Reuºitã de excepþie pentru oraºul Iaºi, lanivel naþional. Astfel, dupã derularea unei noiediþii a evenimentului Noaptea Muzeelor, toateinstituþiile din cadrul Complexului MuzealNaþional Moldova Iaºi, respectiv, muzeeleUnirii, Mihail Kogãlniceanu, Poni-Cernãtescu,Palatul de la Ruginoasa ºi Muzeul Viei ºiVinului din Hârlãu au fost vizitate de foartemulte persoane, conform statisticii la nivelnaþional, de 21.250.

La 20 mai 2013, formaþia noastrã de dansuria participat la spectacolul „Interferenþe“- unspectacol de artã coregraficã, teatru ºi modã,organizat la Colegiul Naþional de Artã „OctavBãncilã“, în cadrul acþiunilor de promovare acolegiului, la care au fost invitaþi profesori ºielevi de la ºcolile din Iaºi.

Dar maratonul activitãþilor la care va parti -cipa ansamblul „Veselka“ nu se încheie aici.

Primãria Municipiului Iaºi, universitãþileieºene, Teatrul naþional, Opera, Filarmonica deStat Moldova ºi alte instituþii din oraº, orga-nizeazã în mai multe locaþii din Iaºi, în perioa-da 14-24 iunie 2013, Festivalul Internaþional alEducaþiei, bazat pe activitãþi interactive care seînscrie într-un concept nou, acela de „educaþie,culturã ºi artã în aer liber“ ºi mai ales „educaþieprin entertainement“ Organizatorii au invitat laacest festival ºi formaþia noastrã de dansuri„Veselka“, în ziua de 19 iunie 2013, care vaevolua pe o scenã amenajatã în faþa TeatruluiNaþional „Vasile Alecsandri“ ºi va prezenta osuitã de dansuri populare ucrainene.

În perioada 16-19 iunie a.c, la Iaºi, va avealoc Forumul economic transfrontalier al Euro -regiunii Siret-Prut-Nistru. Pentru oaspe þii, carese aºteaptã sã vinã din þarã ºi din strãinãtate(Ucraina ºi Republica Moldova) Con siliulJudeþean Iaºi a pregãtit un program deosebit defrumos ºi atractiv, în cadrul cãruia va evolua ºiformaþia noastrã de dansuri „Veselka“.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

„Maratonul“ formaÆiei de dansuri„Veselka“ al filialei iaçi a uur

9curierul ucrainean

În cadrul Pro iectuluieducaþional de parteneriatîntre ªcoala Gimnazialãdin Ro na de Sus ºi Pri mã -ria comunei Ro na de Suss-a fã cut inaugurarea Bi -blio te cii ºcolare din aceas -tã comu nã. Ac þiu nea s-adesfã ºu rat cu prilejul Zi leiInternaþionale a Cãrþii pen-tru Copii ºi a sãptãmânii „Sã ºtii multe, sã fiimai bun“. Coor donatorii acestui proiect edu-caþional sunt profesoarele Ana Boiciuc, Mari -nela Traista, Ramona Creangã ºi Carla Diolog.

Biblioteca ºcolii a funcþionat înainte deRevo luþie, fiind condusã de înv. Irina Feticopânã în momentul când s-a pensionat dupã anii1990 (în prezent nu mai este printre noi). De ladânsa a fot preluatã de înv. Liliana Pe -tro vai, care a lucrat ca bibliotecarã pes te16 ani. Odatã cu reparaþiile capitale aleºco lii, biblioteca a fost închisã. Anul tre-cut învãþãtoarele ºcolii au depus un efortsus þinut ºi au amenajat-o într-o nouãsalã, cu prof. Ana Boiciuc pe post debibliotecarã.

ªi iatã sala de bibliotecã a fost pre -gãtitã pentru deschidere. Volu mele decãrþi în limba ro mâ nã ºi ucraineanã aufost aranjate pe rafturile din salã. Pe me -se erau aranjate cãrþi noi ºi revis te pen -tru copii dãruite de UUR, care a finanþattipãrirea lor. Lãudabil este faptul cãmulþi dintre autori ai acestor cãrþi s-aunãscut ºi au terminat ºcoala generalã laRona de Sus. Tot pe mese au fost puºi mulþi flu -turaºi cu citate despre cãrþi ºi bi bliotecã.

Panglica de la intrarea în sala de bibliotecã afost tãiatã de directoarea ºcolii LoredanaLuºcan ºi primarul comunei.

Invitaþi speciali au fost autorii cãrþilor dinaceastã comunã: prof. pens. Maria Opriºan, înv.pens. Ileana Dan ºi prof. de limba ºi lite ra turaucraineanã, scrii torul Paul Romaniuc, ca dreledi dactice de la aceastã ºcoalã ºi elevii.

În cuvântul sãu de la deschiderea festivitãþii,dna director Loredana Luºcan ºi-a exprimatmarea bucurie pentru inaugurarea bibliotecii

ºcolare, cât ºi pentru faptul cã participã la eafosta ei învãþãtoare, Ileana Dan, ºi fosta ei diri -gintã, prof. Maria Opriºan, actuale autoare decãrþi care au învãþat în aceastã ºcoalã ºi au pro-

fesat în ea toatã viaþa. Dl pri-mar a urat noii bibliotecaresucces în ac tivitate, iar ele vilorsã ci teas cã cât mai mul te cãrþi.Prof. Maria Opri ºan a prezen-tat ele vi lor cartea sa ºi a po -vestit despre is to ricul bi blio - tecii din comunã ºi din ºcoalã.

Înv. Ileana Dan a vorbitdes pre importanþa cãrþii în

viaþa ºco larului, apoi a pre zentat autorii cãr þilor,în ucrai nea nã ºi românã, care s-au nãscut ºi aufãcut ºcoala la Rona de Sus: pro fe sorii IoanFetico, Mihai Nebeleac (ple caþi dintre noi),Paul Romaniuc, Mar ta Bota, Mi hai Trais ta, AnaTraista-Ruºti, Maria Opriºan, Ileana Dan,Odarca Bout, Ioan Seme niuc, Va si le Cureleac,Ioan Herbil, Eudochia Lauriuc. Profesorul P.

Roma niuc a povestit elevilor cum a cititcãrþi din bibliotecã ºi a citit o poeziescrisã de el.

Au luat cuvântul cadrele didacticedin ºcoalã. Pe fundalul melodiei „Lim - ba noastrã“, elevii claselor a II-a, a III-aºi a IV-a au recitat poezii în limba ro -mânã ºi ucraineanã dedicate acestuieveniment. Apoi noua bibliotecarã, AnaBoiciuc, a organizat un joc pe grupe decopii: „Coºuleþul cu întrebãri“, a anun -þat orarul biblio tecii ºi a iniþiat o provo-care pentru copii: pri mii 50 de elevicare se vor înscrie la bibliotecã vor pri -mi câte un semn de carte.

În încheiere, au fost adresate mul -þumiri invitaþilor, iar copii au primit

dulciuri.Îi doresc mult succes noii bibliotecare, iar

copiilor sã se bucure de cãrþi!Ileana DaN

inaugurarea biblioteciiçcolare la rona de sus

3Este în tradiþia locuitorilor dincomuna Dãrmãneºti, judeþul Su -ceava, ca de Înãlþarea Domnului(Ziua Eroilor), sã depunã coroaneºi flori la Monumentul Eroilor.

În comunã existã douã aseme-nea monumente, unul în satulDãnila închinat celor cãzuþi în celedouã rãzboaie mondiale. Monu -mentul a fost comandat ºi plãtit debaronul Kapri pentru a cinsti me - moria fiului sãu, Iosif Kapri, cãzutchiar în prima zi a intrãrii Româ -niei în cea de-a doua conflagraþiemondialã. Monumentul era situatîn vecinãtatea ºcolii, cu timpul afost deteriorat, iar dupã 1989, afost refãcut complet ºi se aflã în ci -mitirul satului Dãnila. În mo men - tul de faþã pe monument sunt in -scripþionate 62 nume de eroi, îm -

pre unã cucã p i ta nulI o s i fKapri.

Al doi lea mo nu ment este cel dinsatul Mãriþei (Centru administratival comunei Dãrmãneºti) care a fostinaugurat cu mult fast la 7 decem-brie 1999 în prezenþa unui sobor depreoþi, a militarilor, marilor oficia -

litãþi ju de þene ºi din Bucureºti, amultor locuitori din comunã, dar ºidin localitãþile învecinate.

Mulþi dintre urmaºii celor men -þionaþi pe monument au pro mis cã,în fiecare an, de Ispas, vor veni lamo nument spre a-i po meni pe ceicãzuþi. Dar de la promisiune ºipânã la fapte... Totul a rãmas însea ma ªcolii Gim naziale din Mã -riþei. Elevii depun flori, cântã cân -tece patriotice, iar din când în cândse mai gãseºte cineva care aducecolaci, iar preo þii oficiazã slujbã depomenire. Se închinã câte un pahar

de sufletul celor care au cãzut înacele rãz boa ie pustiitoare. Fie-leþãrâna uºoarã!

La eveniment mai participã doi-trei veterani care se mai pot de pla -sa. Dacã dupã revoluþie, în comunã

existau peste 300 de vete rani, prin -tre care ºi singura femeie vete ran,de o vârstã cu M.S. Regele Mihai,Domnica Misiuc, din Mã riþeiaMicã, azi mai sunt doar 11, toþinonagenari.

Se cuvine sã-i nomina lizãm:Vla dimir Bilec, Dumitru Divi sie vi -ci, George Slusariuc (Mãriþei),Geor ge Chidoveþ, Grigore Cuºnir,George Sauciuc, Nicolae Ventu neac(Dãrmãneºti), Vasile Reben ciuc(Cãlineºti-Enache), Nicolae V. Pau -liuc (Dãnila), Dionisie Mazu reac,Gheorghe Tcaciuc (Mãriþeia Micã).

În localitatea Cãlineºti-Vasi -lache, din pãcate, nu mai existãniciun veteran.

Mai amintesc faptul cã autorulproiectului monumentului din Mã -riþei este inginerul Nicolae Driºcu,din Mãriþei, între timp trecut ºi ella cele veºnice.

O sumã substanþialã pentru con-struirea monumentului a fost do -natã de dl ªtefan Bodnariuc, dinMãriþei, stabilit în Germania.

Eroi au fost...De ziua eroilor, sã vãrsãm o

lacrimã de recunoºtinþã.

Kolea KURelIUK

eroi au fost, eroi sunt încã Veterani din ce în ce mai puþini

curierul ucrainean10

În organizarea Centrului Cul tural Municipal„George Coºbuc“ ºi a Primãriei din Bistriþa,dumi nicã 2 iunie 2013, s-a desfã ºurat cea de-aXIII-a ediþie a Festivalului Etniilor Pfingstfest.

Totul a început dintr-un mare dor… dorulsaºilor, plecaþi peste hotare în þara strãmoºilor,de locul în care s-au nãscut, au copilãrit ºi autrãit ani din viaþã. În fiecare an, de SãrbãtoareaRusaliilor, saºii se întorceau în satul Livezile. Înjurul unei mese cu mâncare tradiþionalã depã-nau amintiri, cântau, ascultau mu zi cã saudansau. Aceastã bu curie le umplea sufletul ºiatunci din preaplinul stãrii lor de bine au hotãrâtsã dea ºi altora, sã-i facã ºi pe alþii pãr taºi laaceastã sãrbãtoa re. Aºa s-a nãscut festivalul,desfã ºurat pentru început la Live zile, sat aflat la7 km de municipiul Bis tri þa. Începând din 2009,organizarea festivalului a fost preluatã de Cen -trul Cultural Muni cipal „George Coºbuc“ dinBistri þa. ªi, astfel, la confluenþa dintre primã-varã ºi varã, bistri þenii au parte de o sãrbãtoarea frumuseþii culturii diver selor etnii dinRomânia.

În acest an, la Pfingstfest au evoluat: ansam-blul de dansuri þigã neºti „Romafest“ din Mureº,an samblul de dansuri greceºti „Ef thi mos“ dinBraºov, ansamblul de dansuri sãseºti „Gemein -

sam“ din Satu Mare, an -sam blul de dan suri ma -ghiare din Cluj. Bis triþaa participat la festival cuansamblul de dan suri„BN Ritm“, an sam blulde dansuri sã seºti „Re -gen bogen“, an sam blulde dansuri ma ghiare„Va drozsa“. Ju de þul Su cea va a fost reprezentatla Festivalul Et niilor de ansamblul de dansuriucrainene „Ko zaciok“ din Bãlcãuþi ºi de an sam - blul de dan suri polo neze „Solonczan ka“ dinSolo neþul Nou.

Parada formaþiilor a avut loc pe traseul Do -mus-Pietonalul „Liviu Rebreanu“ - Scenã,acolo unde au fost aºteptate de fanfara Garni -zoa n ei Bis triþa ºi de oficialitãþile pre zente laeveni ment.

Binecuvântarea acþiunii a venit din parteapãrintelui profesor, Nico lae Feier: „Sunteþideosebit de frumoºi... pãstraþi-vã tra diþiile ca pedarul cel mai de preþ primit de la înaintaºi.Splendoarea stã în multiculturalitate... în cu -noaº terea celui de lângã noi... în încercarea de ane depãºi unii pe alþii în bine“.

Festivalul a fost deschis de cãtre primarul

oraºului, Ovidiu Teodor Cre þu. „Avem bucuriasã ne întâlnim la o nouã activitate culturalã depe bo gata agendã a Centrului Cultural. Etniiledin Româ nia au ocazia sã-ºi manifeste spiritulcrea tiv, sã-ºi arate dragostea faþã de tezaurulmoº te nit de la înain taºi. Plu riculturalitatea, mul -ti et ni ci ta tea, multiconfesionalitatea Bis triþei semanifestã din plin astãzi“.

Un bun venit participanþilor ºi publicului depe pietonal a adresat ºi directorul CentruluiCul tu ral Mu nicipal „George Coºbuc“, Do relCos ma.

Ansamblul „Kozaciok“ din Bãlcãuþi par-ticipã de 4 ani la aceastã manifestare de tradiþiepentru plaiurile bistriþene. Din delegaþia care aînsoþit ansamblul ucrai nean au fãcut parte: Bo -reslaw Petraºuc, Narcisa-Elena Plecan ºi Petru-ªtefan ªoiman.

Suceava laPfingstfest 2013

La mijlocul lunii mai, ºcoala din Cacicaa fost gazda Concursului naþional de valori-ficare a obiceiurilor ºi tradiþiilor aparþinândmino ritãþilor naþionale „Împreunã în diver-sitate“, ediþia a IV-a, concurs organizat deColegiul Naþional „Mihai Eminescu“ dinSuceava în colaborare cu Inspectoratul ªco-lar al judeþului Suceava ºi cu UUR - fi lialaSuceava, sub egida Minis te rului Edu scaþieiNaþionale.

De la doamna inspector de limba ºi lite -ratura ucraineanã, Lucia Mihoc, coordona-toarea pro iec tului, am aflat cã „... acest con-curs s-a adresat tuturor elevilor provenind dinrândul minoritãþilor naþionale, pe douã categoriide vârstã: I - 10-14 ani ºi II - 15-18 ani. Con -cursul s-a desfãºurat pe douã secþiuni:

1. Secþiunea de fotografie, unde au fostaºteptate fotografii ce respectã urmãtoareleteme: obiceiuri ºi tra di þii (sãrbãtorile de iarnã înfamilie/localitatea mea (de ex:cina din Ajun, colin dãtorii, slujbareligioasã etc.); obiecte tra diþio -nale (de ex: costume tradiþio na levechi, au tentice, va se, ºtergare cumoti ve populare, ouã încondeiate,diferite obiecte, instrumente mu -zicale specifice etniei, po doa betra diþionale etc.); obicei de nun -tã/botez; tradiþia de Paºti);

2. Eseu pe tema „Preþuimcomorile noastre“. Eseul trebuiasã conþinã 2-3 pagini în formatdoc. redactarea s-a fãcut bilingv -în limba maternã ºi în limbaromânã. Acesta putea fi în so þit deo prezentare power point de ma xi mum 20 sli de-uri (poate conþine imagini comentate referitoarela eseu ºi alte informaþii sugestive).“

Concursul s-a bucurat de o largã participareîn ce priveºte lucrãrile trimise. Fizic, puþini din-tre concurenþi au fost prezenþi pentru a-ºi pre -zenta lucrãrile, din motive obiective. La ediþiadin acest an, ju riul ºi toþi cei prezenþi înCabinetul mul ti cultural al ºcolii din Cacica auvizionat fotografii ºi au aflat informaþii despre:polonezii din Cacica (eleva Iris Kufner, profe-sor îndru mãtor Gheorghe Andronic), ucraineniidin Cacica (elev Lucian Nicolaiºen, profesorîndrumãtor Maria Precupan), masa tradi þionalãde Sfintele Paºti la ucrainenii din Buco vi na(elev Sergiu-Ionuþ ªmighelschi - Semi narulTeo lo gic Orto dox „Sfântul Dosof tei“, profesor

îndrumãtor Lucia Mihoc), Hra mul bisericii dinBãlcãuþi (eleva Mãdãlina Odoviciuc, profesorîndrumãtor Anca ªtiubianu), Bucovina (echipajformat din Diana Maidaniuc ºi Ancuþa ªocaliucde la Colegiul Tehnic „Laþcu-Vodã“ Siret, pro-fesor îndrumãtor Antoaneta Chideºa), tradiþii ºiobiceiuri în satul Bãlcãuþi (eleva Diana-An -dreea Ursachi, Colegiul Naþional „Eudoxiu

Hur mu zachi“ din Rãdãuþi, profesor îndrumãtorGeor geta ªtefan), tradiþii ºi obiceiuri dinSãptãmâna Patimilor în Ulma (eleva AlexandraCega, Co le giul Naþional „Eudoxiu Hurmu za -chi“ din Rãdãuþi, profesor îndrumãtor, Geor -geta ªte fan). Informaþii despre ruºii-lipo veni auprezentat elevii de la Colegiul Tehnic „MihaiBã ces cu“ din Fãlticeni - Elisabeta Filip ºi Con -stan tin Tudosã - îndrumaþi de profesor Valen -tina Naza nov ºi eleva Claudia Euteiov de laColegiul Teh nic din Rãdãuþi, îndrumatã de pro-fesor Alexandrina Coca.

Juriul concursului a fost format din: prof.Lucia Mihoc, preºedinte, prof. preot NicolaeNi co laiºen, prof. Lãcrãmioara Grigorciuc ºiprof. Petru ªoiman.

Au susþinut un program artistic grupurile

„Maidancik“ - îndrumãtor prof. NicolaeNico lai ºen ºi „Muguraºii“- îndrumãtorprof. Mi haela Bãlãcean.

Se cuvine amintit faptul cã sala undes-a desfãºurat Concursul naþional „Împre-unã în diversitate“ - Cabinetul multicul-tural - a luat fiinþã în urma derulãrii, înanul 2008, a proiectului Eco ªcoala Caci -ca, proiect finanþat de Guvernul Ro mânieiºi de Banca Mondialã. Po trivit coordona-toarei de proiect, prof. Maria Precupanu,„Obiectivul general al acestuia este va -lori zarea potenþialului spiritual, multi -

cultu ral, prin activitãþi de colaborare ºcoa lã-comunitate în cadrul unui centru inter cul tural.Prin derularea în ºcoalã ºi în co mu nitate a aces-tui sub proiect am dorit sã oferim ºanse egalepentru copiii mediului rural, sã ne amintim derã dã cinile culturale ale fie c ã rei et nii, sã reîn-viem ºi sã promovãm cultura, tra diþiile ºi obi-

ceiurile celor patru etnii care con - vieþuiesc în înþele gere ºi to leranþãîn aceas tã localitate“.

De la consilierul edu cativ alºcolii din Ca cica, prof. GheorgheAn dro nic, dumnealui ocupându-se ºi de buna des fã ºurare a con-cursului din punct de vedere teh -nic, am aflat despre multitu di neade activitãþi ce se desfãºoarã încadrul ºcolii. Amintim cele mairepre zentative dintre ele: partici-parea unui echipaj de la ºcoaladin Ca cica (ca repre zentant al zo -nei Moldova) la concursul „Di -ver sitatea, o ºansã în plus spre

viitor“ unde a obþinut locul I; implicarea în pro -iectul de mediu „Salvaþi Papucul Doam nei“,desfãºurat la Iaºi; continuarea cu succes a par -te neriatului cu Gimnaziul nr. 3 din Wolbram -Polonia, în urma cãruia copii polonezi vin laCacica, iar copii din Cacica le întorc vizita anulurmãtor. Este încã vie în amintirea partici-panþilor activitatea de anul trecut din Polonia,când co piii din România, Polonia ºi Ungaria aupornit împreunã „Pe urmele legendelor“.

Deºi sistemul de învãþãmânt trece printr-ocrizã profundã, ca întreaga socie tate româ -neascã, de altfel, existã oameni dedicaþi profe-siei, care încearcã sã rãzbatã în ciuda tuturorproblemelor ivite în cale. Astfel de oameni suntºi cei ale cãror nume s-au regãsit în articolul defaþã.

Împreunã înÎmpreunã îndiversitatediversitate

Paginã realizatã de Convalia HReHORCIUC

11curierul ucrainean

Rona de Sus este una dintre cele mai vechiaºezãri, cu populaþie majoritar ucraineanã dinMara mureº. Despre aceasta stã mãrturie ates -tarea documentarã din 1360. Totodatã, în Ronade Sus a fost construitã, în anul 1773, prima

ºcoalã, numitã „ªcoala Rusca“,împli nind astãzi 240 de ani. Primasãrbãtorire a „ªcolii Rusca“ a avutloc în anul 2008, în prezenþa primu-lui Amba sador Extraordinar ºiPleni potenþiar al Ucrainei în Ro mâ- -nia, Exce len þa Sa dl Leontie Sandu -leak. Cu aceastã oca zie, UUR amontat pe frontispiciul ºcolii o placãcomemorativã.

Astãzi, ªcoala Gimnazialã dinRona de Sus a cãpãtat alt aspect,fiind în re con s truc þie to talã, avândun nou co lec tiv de ca dre di dac ticeca li ficate, ti nere, cu proiecte noi lavremuri noi. La condu cerea ºcolii seaflã, de trei ani, tâ nãra ºi en tu zias tadirectoare - dna Lo re dana Luº can,fiica sa tului. De la venirea sa la con-

ducerea ºcolii, în fiecare an, la sfârºit de ciclulde învã þãmânt, se organizeazã „Zilele ºcolii dinRona de Sus“, cu o tematicã specificã progra -melor ºcolare. ªi astfel, în acest an pãrinþii, ele-vii, ca drele didactice, invitaþii de onoare din

partea Inspec tora -tului ªcolar Mara -mu reº ºi a Minis te -ru lui Edu ca þiei,spon s o rii - toþi auavut prilejul de a cu -noaºte un cumul deactivitãþi, pe atelieresau pe scena Cãmi -nului Cul tural, des -fãºurate în ºcoalã, îndecursul anului ºco -lar 2012-2013.

Sãrbãtoarea „Zilele ºcolii din Rona de Sus“,ediþia a III-a, a des chis noi orizonturi de cu -noaº tere ºi de comunicare.

prof. drd. Paul ROMaNIUCZILELE ªCOLII DIN RONA DE SUS

De la stânga la dreapta: directorul ºcolii - dna LoredanaLuºcan, pãrinte paroh - dl Gheorghe Albiciuc, directorul

ºcolii din Rona de Jos - dna Ileana Scarlat, primarulcomunei - Ioan Romaniuc, consiler al Ministerului

Educaþiei- dna Elvira Codrea, inspector de specialitate alInspectoratului ªcolar Maramureº - dna Simona Malearciuc

Vineri, 31 mai 2013, ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret ºi-asãrbãtorit absolvenþii claselor a XII-a A, B, C, D, E, F, G, H ºi a XIII-aA, B,C SAM.

Diriginþii acestor clase în ordineaalfabeticã sunt profesorii: BusuiocSimi na, Panciuc Iuliana, MelniciucMaria, Mo raru Emil Toma, OlarAspazia, Duduþã Carmen, ÞinteanuLiliana, Ho ro beþ Maricica, Te lea gãSilviu, Bordeianu Ste lian, DobrincuFloriþa.

Absolvenþii, prin gri ja pãrinþilorºi a diri gin þilor, au venit la acesteveniment festiv îm brãcaþi în fru -moase robe ºi toci, per so nali zate înfuncþie de specializarea clasei.

Din cauza condiþiilor atmos-ferice nefavorabile, sãrbãtorireaulti mului clo poþel la Colegiul Teh -nic „Laþcu Vodã“ din Siret nu s-aputut desfãºura la baza sportivã, cila Casa de Culturã „Mihai Teli man“din Siret, recent renovatã complet,iar absolvenþii în þinuta mai susmenþionatã, au mãrºãluit prin oraºspre Casa de Cul turã pe fondulmelodiei „Ani de liceu“ ºi „Treceafanfara militarã“, me lodie interpre-tatã de regretatul cântãreþ de muzicãuºoarã Dan Spãtaru. Evenimentul afost organizat special pentru absol-venþii promoþiei 2012-2013. Au fostprezenþi la acest eveniment profe-

sorii colegiului, pãrinþii absol-venþilor, elevii claselor IX-XI, pre-cum ºi un numeros public din oraº.Festivitatea a fost deschisã de direc-torul Cole giului Tehnic „LaþcuVodã“ din Siret, profesoara DoinaPuiu, care adresându-se absol-venþilor a spus:

„Dragi absolvenþi, a venit ºi ziuaultimului clopoþel, zi pe care aþiaºtep tat-o cu nerãbdare. Sunteþi toþifrumoºi, zâmbitori ºi grãbiþi sã înce -peþi o nouã etapã din viaþa voastrã,care debuteazã cu examenul matu-ritãþii. Dar acum opriþi-vã puþin sprea vã lua cu adevãrat rãmas-bun de laceea ce au însemnat cei patru ani deeducaþie la Colegiul Tehnic „LaþcuVodã“, trageþi adânc aer în piept ºilua þi-vã un rãgaz pentru a vã privibine unii pe alþii, gândiþi-vã la ce afost mai frumos în anii de liceu, as -cun deþi amintirea acestora undeva,în adâncul sufletului, iar ce a fostmai rãu, lãsaþi în urmã.

Aºa cum fiecare profesor îºi lasãamprenta în sufletul elevului ºi voi,dragi absolvenþi, veþi rãmâne îninima noastrã ºi suntem convinºi cãveþi face cinste liceului, indiferentunde vã vor purta apele învolburateale vieþii. Ce au însemnat pentru voiaceºti ani? Stresul unei teze, bucuriaprimei ºi ultimei zile de ºcoalã,emoþia primului sãrut, sau dezamã-

girea unei des pãrþiri. Peste ani, toateacestea vã vor fura un zâmbet sau unoftat de melancolie la gândul „cebine era“.

Vã mulþumim pentru perfor man -þele ºcolare, pentru cã uneori ne-aþifãcut sã râdem când aþi dove dit o in -ge n iozitate nemãsuratã la fã cutglume ºi vã asigurãm de recu noº -tinþa noastrã, dragã promoþie 2013!

Sã nu uitaþi niciodatã cã „LaþcuVodã“ este mai mult decât un liceu,este o instituþie, o familie!“

Din partea absolvenþilor pro-moþiei 2013 a luat cuvântul IrinaIonuþã, care a mulþumit conducerii

cole giului, di ri ginþilor ºi profeso-rilor „pentru mun ca lor neobositãdepusã la catedrã în cei 4-5 ani pen-tru ca noi sã acumulãm cât mai mul -te cunoºtinþe ºi priceperi necesarepentru viitorul nostru.“

În continuare, cele douã absol -ven te din clasa a XII-a B, profilªtiin þele naturii, Fraseniuc Ana ºiPieszczoch Emanuela-Olivia, cuaceeaºi medie de absol vi re, ºefe de

promoþie, au mul þumit profesorilorpen tru strãdania ºi pentru profesio -nalismul lor do ve dite în aceºti 4-5ani la catedrã. „Am învãþat de lapro fesorii noºtri atât de multe lu -cruri ºi acum ºtim încã unul: faptulcã numai învãþând ºi mun cind încontinuare vom putea asigura desã -vâr ºi rea ºi succesul nostru în viaþã.Noi suntem mândri cã ne-aþi fostprofesori ºi totodatã suntem mândricã suntem absolvenþii ColegiuluiTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret“.

A continuat acest frumos eveni-ment pentru absolvenþii ColegiuluiTeh nic „Laþcu Vodã“ cu înmânarea,

de cãtre diriginþii claselor, a diplo -me lor de absolvire, precum ºi adiplo melor ºi premiilor pentru ceimai buni dintre ei.

Festivitatea organizatã cu prilejulsãrbãtoririi ultimului clopoþel s-aîncheiat cu predarea „Cheii succesu-lui“ de cãtre absolvenþii promoþiei2013 elevilor claselor a XI-a.

Jeaneta MaIDaNIUC

Ultimul clopoþel la ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret

Se dedicã aniversãrii a 240 de ani de laînfiinþarea primei ºcoli ucrainene din Mara -mureº „RUSCa ŞCOla“ - 1773

Castel fãrã de preþ - e ºcoala-n Rona,Veniti, veniþi cu drag s-o prea mãrim,Ea e fãclia vieþii, e coroana,Veniþi, veniþi cu flori, ca s-o slãvim.

REFREN:

Aici e Cartea Sfântã-a vieþiiªi paºii mei de început,Aici e pragul tineretii,Lanþul iubirii, ne-ntrerupt...

Iubirea mea de ºcoalã - e o candelã,Arde în noi mereu, neîntrerupt,Cãci ºcoala mea-i o floare-o citadelã,Aici ºi viaþa mea a-nceput.

REFREN

Rona de Sus are o scoalã,Cu dascãli harnici, iubitori,Venim la ea, ca-ntâia oarã,Cu inimi mari: buchet de flori.

REFRENPaul ROMaNIUC

IMNUL ÇCOLII DIN RONA DE SUS

curierul ucrainean12

La Centrul Cultural Informaþional alAmbasadei Ucrainei la Bucureºti a avut loc, ladata de 20 martie 2013, lansarea cãrþii „Hat ma -nul Ivan Mazepa, cunoscut ºi necunoscut“(1639-1709), lucrare laborioasã realizatã de dlTeofil Rendiuk, doctor în ºtiinþe istorice, diplo-mat, ministru consilier la Ambasada Ucraineidin România.

Aceastã carte de circa 500 de pagini, realiza-tã în condiþii tipografice de excepþie, este scrisãîn limba ucraineanã ºi tradusã în limbileenglezã, polonã, francezã ºi românã. În afarã detext, ea cuprinde ºi 35 de fotografii cu portretelelui I. Mazepa în diferite perioade ale vieþii sale,ale domnitorului Þãrii Româneºti, ConstantinBrâncoveanu (1688-1714) cu care a întreþinutrelaþii politice, diplomatice economice ºi cul-tural-spirituale, Palatul de reºedinþã al lui C.Brâncoveanu de la Mogoºoaia, Evangheliatradusã în limba arabã, realizatã de spezele luiIvan Mazepa ºi al cãrei unic exemplar se aflã înArhiva Academiei Române, biserica SfântulGheorghe din Galaþi unde a fost înmormântatMazepa la 2 septembrie 1709, precum ºi altefotografii din Galaþi ºi împrejurimi pe unde s-arputea afla osemintele acestuia.

În prezidiu au luat loc dnii Teofil Rendiuk,Ion Robciuc, prim-vicepreºedinte al UniuniiUcrainenilor din România, redactor-ºef alrevistei „Curierul ucrainean“, doamnele MariaHosting, consilier al primului ministru alRomâniei pe probleme de învãþãmânt ºi culturã,ºi Silvia Zabarcencu, scriitoare, membrã aUniunii Scriitorilor din România.

Luând cuvântul dl T. Rendiuk a amintit cã, la22 februarie 2013, dl Teofil Bauer, ambasadorulUcrainei în România, s-a întâlnit cu trei urmaºiai foºtilor ofiþeri ucraineni care, în perioada1914-1921, ºi-au adus contribuþia la indepen-denþa primei Republici Populare Ucrainene(1917-1923), gãsind în cele din urmã adãpost înRomânia ca refugiaþi politici dupã cearmata ucraineanã sub conducerea hat-manului Symon Petliura a fost înfrântãde trupele armatei bolºevice la fineleanului 1920. În memoria pãrinþilor celortrei urmaºi, care s-au reunit la CentrulCul tu ral Informaþional al Ucrainei laBucureºti, dna Olga Andrici Poro chivs -ka (jurnalistã ºi scriitoare), dl EmilianMan ciur (amba sador, diplomat) ºi dlMihai Pocorschi (general de brigadã (r),inginer) s-a realizat o expoziþie de foto -gra fii amenajatã în holul CentruluiCultural Informaþional.

În continuare dl T. Rendiuk a arãtatcã volumul „Hatmanul Ivan Mazepa“începe cu o prefaþã pe care este înscrismottoul ma re lui poet naþional al Ucrai -nei, Taras ªevcenko: „Pomeniþi-i pecinsti þii hatmani unde le sunt mor -mintele...“

Lucrarea a fost elaboratã pentru a marca îm -pli nirea a 370 de ani de la naºterea ºi 300 de anide la moartea hatmanului Ucrainei, Ivan Ma zepa.

Ivan Mazepa a fost ales hatman al Ucraineide cãtre Rada cãzãceascã la 25 iulie 1687 înlocul hatmanului I. Samoilovici care alãturi dearmata moscovitã condusã de V. Galiþin a sufe -rit o înfrângere la Perekop în campania dusãîmpotriva tãtarilor.

Cartea se referã la relaþiile hatmanului I.Ma ze pa cu domnitorii Moldovei ºi Þãrii Ro -mâneºti din acea perioadã, scoþând în evidenþãlegãturile strânse ºi permanente pe care le-aavut cu domnitorul Þãrii Româneºti, ConstantinBrâncoveanu.

Aceastã lucrare este structuratã pe 4 capi-tole:

I. Primele contacte ale hatmanului Mazepacu Moldova ºi Þara Româneascã ºi evoluþia lorpânã în anul 1708.

II. Perioada moldavã a vieþii lui Mazepa,moartea sa în 1709 ºi înhumarea la Bender.

III. Reînhumarea corpului neînsufleþit al luiMazepa la Galaþi ºi pãstrarea memoriei istoricedespre hatmanul ucrainean în România.

IV. Legende ºi mituri legate de figura lui I.Mazepa în Moldova ºi România.

Dl Ion Robciuc a arãtat cã a avut onoarea sãtraducã cartea dlui T. Rendiuk intitulatã „Hat -manul Ivan Mazepa - Moldova ºi România“, cea fost publicatã ºi în revista „Curierul ucrai -

nean“. Domnia sa a spus cã I. Mazepa faceparte din pleiada de hatmani ai Ucrainei pre-cum Bog dan Hmelnyþkyi, Iuri Hmelnyþkyi, P.Doro ºen ko care au luptat, începând de la jumã-tatea se co lului al XVII-lea, pentru indepen-denþa Ucrainei.

În acest scop, I. Mazepa a întreþinut legãturistrânse cu Polonia, Suedia în vederea separãriiUcrainei de Rusia þaristã. În anul 1708, a trecutde partea regelui Suediei, Carol al XII-lea,împotriva lui Petru cel Mare, þarul Rusiei.

Dupã înfrângerea de la Poltava (1709) a fostnevoit sã se refugieze împreunã cu Carol al XII-lea, pe teritoriul Imperiului Otoman, la 30 iunie1709, respectiv, în oraºul Bender.

La mumai cca douã luni, din cauza efortului

depus în lupta împotriva trupelor moscovite,având ºi o vârstã de 70 de ani, s-a îmbolnãvit ºia murit în oraºul Bender, unde a fost înhumat la22 august 1709. Trupul lui a fost dus la Galaþiºi reînhumat la mãnãstirea Sfântul Gheorghe, la2 septembrie 1709, fiind însoþit de cazacii sãicredincioºi.

Doamna Maria Hosting a arãtat cã poporulromân cinsteºte memoria hatmanului ucraineanIvan Mazepa care ºi-a gãsit sfârºitul pe teritori-ul Moldovei, iar osemintele lui se aflã pe terito-riul României, undeva la Galaþi. România va fialãturi de cercetãtorii ucraineni ºi-i va sprijiniîn cercetarea arhivelor din Bucureºti, dupã ce seva conveni cu autoritãþile statului român.

În cuvântul sãu, dna Silvia Zabarcencu l-aprezentat pe dl T. Rendiuk, pe care îl cunoaºtede aproape 15 ani ºi cu care a colaborat laredactarea buletinului informativ al AmbasadeiUcrainei în România, ca pe un om-enigmã, unas în arta diplomaticã, doctor în ºtiinþe istorice,în prezent ministru-consilier la AmbasadaUcrainei în România.

Cartea domnului T. Rendiuk „HatmanulIvan Mazepa“ a fost elaboratã pe baza cerce tã -rilor ºi a dovezilor istorice, arãtând totodatã îm - prejurãrile ºi locul morþii hatmanului I. Ma -zepa, precum ºi aventura post-mortem a ose -mintelor în perimetrul Varniþa-Bender-Galaþi.

Dl Rendiuk a avut curajul, rãbdarea ºi iscus-inþa de a scormoni în arhivele din Ucraina,Polonia, Moldova, România, scoþând în evi-denþã jocuri de culise (încheieri ºi ruperi dealianþe, trãdãri) ale þarului Rusiei, Petru I, ºi alesultanilor turci Soliman al II-lea, Ahmed al II-lea, Mustafa al II-lea ºi Ahmed al III-lea, careau cârmuit Imperiul Otoman în perioada când I.Mazepa era hatmanul Ucrainei.

În continuare, dna Zabarcencu a arãtat cãIvan Mazepa era unul dintre feudalii cei maibogaþi din acea perioadã a Europei (împropri-

etãrit cu dãrnicie de þarul Petru I), carepânã la urmã a fãcut alianþã cu regeleSuediei, Carol al XII-lea, pentru a se scu-tura de jugul moscovit. Din nefericire,trupele aliate au fost înfrânte la Poltava, înanul 1709, iar cei doi împreunã cu undeta ºament de cca 4500 de cazaci s-auretras în oraºul Bender, aflat sub controlulImperiului Otoman. De remarcat cã unuldintre polcovnicii lui Mazepa era mol -dovean pe numele de Danilo Apostol.

În final, dna Zabarcencu a spus despreT. Rendiuk: „indiferent dacã cartea scrisãde autor este o ficþiune literarã sau cerce -tare ºtiinþificã, ea vorbeºte despre per soa -na în cauzã mai mult decât ne închipuim“.

Au mai luat cuvântul dnele IaroslavaColotelo, Doina Ghiþescu, dl Mihai Po -corschi º.a. care în câteva cuvinte au apre -ciat lucrarea domnului Rendiuk despre

hatmanul Ivan Mazepa. În final, dl Rendiuk a dãruit cu multã

dragoste cartea cu dedicaþie fiecãrui participantla acest important eveniment cultural.

Apoi a rulat un film despre Ivan Mazepa,comentat de autor.

În concluzie, apreciez cã în primul trimestrual anului 2013, dl T. Rendiuk a însufleþit acti -vitatea Centrului Cultural Informaþional alUcrainei la Bucureºti prin numeroase mani-festãri culturale pe care le-a organizat cu aju-torul colaboratorilor sãi, reuºind cu pricepere ºifarmec personal, sã atragã cât mai mulþi cetã -þeni români de etnie ucraineanã ºi nu numai.

Mihai POCORSCHI

lansarea cårÆii „Hatmanul ivan Mazepa“

curierul ucrainean 13

La Centrul Cultural Infor ma -þional din Bucureºti al AmbasadeiUcrainei din România, din iniþiati-va domnului Teofil Rendiuk, mi -nistru-consilier al Ambasadei, la 12aprilie 2013, a avut loc lansareacãrþii sus-menþionate al cãrui autoreste domnul Vadim Guzun, direc-torul pentru Europa de Est ºi AsiaCentralã în cadrul MinisteruluiAfacerilor Externe.

Din prezidiu au fãcut parte dlTeofil Rendiuk, care a condusaceastã manifestare culturalã, dlVadim Guzun precum ºi urmaºiifoºtilor ofiþeri ucraineni, luptãtoripentru independenþa RepubliciiPopulare Ucrainene în perioada1919-1921: dna Olga Andrici, fiicacolonelului Hnat Porochivskyi,membrã a Uniunii Ziariºtilor dinRomânia, dl Emilian Manciur, fiullt. colonelului Pavel Manciur, am -basador, profesor la Facultatea deComunicare ºi Relaþii Publice ºisubsemnatul, Mihai Pocorschi, fiulmaiorului Naum Pocorschi, gene ralde brigadã (r), inginer diplomat.

Dl Teofil Rendiuk i-a prezentatpe cei din prezidiu, urmaºi direcþi aifoºtilor ofiþeri ucraineni, care nu ºi-au dezamãgit pãrinþii, absolvindstu dii superioare, îndeplinind cucins te sarcinile ce li s-au încre din þatîn perioada lor de activitate în þaraunde s-au nãscut - România, darfãrã a uita patria pãrinþilor lor -Ucrai na. În prezent, cu toate cã au ovârstã înaintatã, continuã sã scriearti cole etc. despre unele eveni -men te istorice, literar-culturale dinpre zentul ºi trecutul României ºiUcrainei.

Pentru a cinsti memoria pã -

rinþilor lor, Am basada Ucraineidin România a or ga nizat o ex -po zi þie în care sunt expuse atâtfo to grafiile pã rin þilor lor cândau fost militari, pre cum ºi o fo -to grafie cu cei trei urmaºi, rea -lizatã cu prilejul în tâlnirii cudom nul Teofil Bauer, am ba sa -dorul Ucrainei în România.

Dl Vadim Gu zun a expus unamplu referat, bine documentatprivind imigraþia ucrai neanã înRomâ nia inter be licã, aducânddife rite exemple care se regã -sesc în cartea sa. De ase me nea,a spus cã este pe cale sã termineºi o altã lucrare care va conti nuasã tra te ze ace laºi su biect pe ba -za do cu men te lor ce se gãsesc îndi ver s e arhive din þarã ºi strãi nã -tate. Lan sarea ce lei de-a douacãrþi va avea loc tot la CentrulCul tu ral Infor ma þional al Am -ba sadei Ucrai nei din Ro mâniapeste câteva luni.

În continuare, dl Rendiuk a datcuvântul urmaºiilor foºtilor ofiþeriucraineni omagiaþi care au povestitceea ce ºtiau despre activitatea ta þi -lor lor în Ucraina ºi România, dupãce au primit azil politic, cu aproba -rea Regelui Ferdinand al României.

Din oraºul Bãlþi (Basarabia),centrul de adunare a refugiaþilor,aceºtia au fost tri miºi în la gã rele dela Bra ºov, Ora dea Ma re ºi în celedin urmã la Fãgãraº. Au fost încar-tiruiþi în cazãrmile ºi castelele dinoraºele respective, li s-au asi guratcaza rea ºi hrana, precum ºi o sol dãlunarã atât pentru ofi þeri, cât ºi pen-tru soldaþi. Co man dantul re fu -giaþilor ucrai neni a fost nu mit decãtre auto ri tã þile militare române

co lo nelul Hnat Porochivskyi, tatãldnei Ol ga Andrici. Re fugiaþii aveaupermisiunea sã lu cre ze supli men tarla di verse fabrici, uzine ºi fer meagricole din zonã.

Dupã desfiinþarea la gã relor careim pu neau chel tu ieli mari ne cesareîn tre þinerii mii lor de refugiaþi, îniulie 1923, au fost repartizaþi sãlucreze la di ver se fabrici de cheres -tea, zahãr etc. în toate zonele dinRomânia.

În anul 1930, li s-au eliberatpaºapoarte Dr. Fr. Nansen de cãtreLiga Naþiunilor Unite. Aveau voiesã se mute ºi sã lucreze ºi în altelocalitãþi numai cu aprobarea auto -ritãþilor române autorizate.

Mulþi dintre ei au plecat în alte

þãri, alþii au murit de diverse boli,iar cei rãmaºi s-au cãsãtorit cu ce -tãþene din România cu care au avutcopii.

Dupã terminarea rãzboiului ºiocuparea României de cãtre armatasovieticã în anul 1944, mulþi au fostridicaþi de NKVD, printre care ºitatãl dnei Olga Andrici, precum ºitatãl dlui E. Manciur ºi duºi înlagãrele din fosta Uniune Sovie ticã,unde au decedat departe de famiilelor rãmase în România. ªi urmaºiilor au avut de suferit o serie de con-secinþe nefaste.

Subsemnatul în intervenþia meala manifestarea culturalã respecti vãam precizat cã tatãl meu, NaumPocorschi, cu toate cã nu a fost ri di -cat de NKVD, a fost supus de cãtresecuritatea românã unei ur mãriripermanente, arestãri ºi interogatoriidin anul 1949 pânã în anul 1983când a decedat, fiind în mor mântatîn comuna Jurilovca, judeþul Tul -cea, unde a dus o intensã activitatede organizare a ºco lilor ruse ºiucrai nene în judeþul Tul cea, fiindapoi profesor, biblio te car, iar spresfârºitul vieþii a în fiin þat muzeuletnografic „Razelm“.

Publicul prezent la aceastã ma -ni festare culturalã a aplaudatfiecare intervenþie a celor prezenþiîn pre zidiu, dupã care dl TeofilRen diuk i-a invitat pe participanþisã viziteze expoziþia de fotografii,organizatã în holul Centrului Cul -tural Infor maþional al Amba sadeiUcrai ei din Bucureºti în legãturã cufoºtii ofiþeri ucraineni omagiaþi,precum ºi cu fiii acestora.

Mihai POCORSCHI

Prezentarea cårÆii „chestiunea refugiaÆilorde peste nistru“ (1919-1936) de Vadim Guzun

De ºase ani, la Cernãuþi se desfãºoarãFestivalul Internaþional de artã vocalã ºi instru-mentalã „Mrii pro zirky“ sub egida CentruluiBucovinean de Artã pentru renaºterea ºi dez-voltarea culturii tradiþionale românesti, condusde jurnalistul ºi profesorul Iurie Levcic. Înain-tea acestuia, la Oneºti, ºi-a început activitateaFestivalul Internaþional de muzicã usoarã pen-tru copii „Ti Amo“ ajuns anul acesta, la vârsta„majoratului“ sau, la ediþia a XVIII-a, desfã -ºuratã în zilele de 20-26 mai 2013, la Casa deCulturã a Sindicatelor din municipiul trotuºean.Ucraina, participantã constantã la activitãþileartistice, reunite sub simbolul Trofeului Inter -naþional Apollo Musik Oneºti (TI AMO), orga-nizat de Primãria municipiului ºi manageriat,fãrã întrerupere, de cãtre profesorul Theo dorAdobricãi, directorul Casei de Culturã, s-anumãrat, ºi de data aceasta, printre concurenþi.Aceºtia au sosit din 14 þãri, printre care Italia(coorganizatoarea manifestãrii), Suedia, Rusia,Serbia, Turcia, Letonia, Georgia, Bul garia,Mal ta, Macedonia, Bulgaria, Un garia, Re -publica Moldova, chiar ºi îndepãrtata Japonie.

Reprezentanta Ucrainei, Ana Maria Kalan -

cea, interpretând cântecul „Bucovina mea“, aobþinut Premiul pentru cel mai bun aranjamentmuzical, acesta echivalând cu o poziþie me -rituoasã în cea mai valoroasã grupã (copii între12 ºi 14 ani). Însã realizarea cea mai importan-tã a participãrii sale la manifestãrile oneºtenedin acest an o reprezintã faptul cã a devenitimboldul - aproape hotãrâtor - de a transforma„Ti Amo“ în partenerul Festivalului cernãuþean„Mrii pro zirky“. La toamnã, cu prilejul celeide-a ºasea ediþii a acestui festival, urmeazã a fisemnat acordul între cele douã manifestãrimuzicale de cãtre Theodor Adobricãi (Oneºti)ºi Iurie Levcic (Cernãuþi). Se va naºte, astfel, unnou proiect de colaborare culturalã româno-ucraineanã, la care - credem - ar fi avantajos sãadere ºi câteva filiale ale UUR, bunãoarã, celedin judetele Suceava ºi (sau) Iaºi.

…ªi acum, câteva cuvinte despre reprezen-tanta Ucrainei la Festivalul „Ti Amo“ din acestan. Ana Maria Kalancea provine din satulOstretia, de lângã Cernãuþi, unde învaþã, fiindelevã în clasa a VI-a. Concomitent cu ºcoala, eaurmeazã cursurile de canto ºi artã vocalã, ca ºiKarina Paskar, reprezentanta Ucrainei la ediþia

precedentã a fes -tivalului oneº tean, laCentrul bu co vineande artã din Cernãuþi.Aici, ea a fost adusã,cu doi ani în urmã,de bu nica sa, MariaPurici, care, obser -vând aptitudinilemuzi cale ale nepoa -tei, a hotãrât ca elesã fie dezvoltate ºi perfecþionate în studioulCentrului. În scurt timp, fetiþa de 12 ani a înce -put sã se afirme prin rezultate remarcabile ladiferite concursuri din Ucraina, cât ºi la unelepeste hotarele ei, obþi nând, numai în cursulanului trecut, 8 premii ºi diplome de laureat.Dupã Oneºti, va participa la festivaluri dinGeorgia, Italia ºi Macedonia. În repertoriul sãu,alãturi de cântece româneºti, sunt incluse pie sefolclorice ºi de estradã în limba ucrai nea nã,cum a fost ºi cântecul „Moia Bukovyna“, cucare a impresionat auditoriul oneºtean

Paul ªOUCalIUC

la orizont… înfråÆirea între douåfestivaluri muzicale pentru copii

Ana Maria Kalanceala Oneºti

curierul ucrainean14

Spre sfârºitul lunii august a anu-lui trecut, la ceasul începerii cule-sului în vii, când ciorchinii mãnoºiprind culoarea plãcutã a ambrei ºigustul de tãmâioasã, iar frunziºulcopacilor începe sã batã în arãmiu,când miriºtile uºurate de roadabogatã aºteaptã sã fie întoarsã înbrazde ca sãlaº sãmânþa viitoarelorrecol te, când satisfacþia truditorilorpã mân tului este sporitã de belºugulhambarelor, când harnicele gospo-dine încep preparatul murãturilor,al zacuºtelor, magiunului ºi bulio -nului, e semn cã se apropie sezonulnunþilor cu dar bogat ºi alai de lãu-tari, sãrbãtori de tradiþie în sateleromâneºti. Într-o astfel de vreme,noi, un grup de intelectuali, majo -ritatea cadre didactice animaþi deputernice sentimente ale cunoaº te -rii de sine, de neam, de glia strã -mo ºeascã am plecat din Rãdãuþiîntr-un periplu de 3 zile spre a cu -noaºte, la el acasã, viaþa româ nu luibasarabean.

Basarabia, acest strãvechi me -leag românesc, care stãruie ºiacum ca o lacrimã neºtearsã peobra zul neamului nostru ºi va maistãrui, probabil, încã multã vreme,a con sti tuit drept monedã deschimb între marile imperii ale lu -mii. Acum, când ºi-a ridicat pri vi -rile spre Europa, marele prieten dela Rãsãrit, îºi întinde din ce în cemai mult conul de umbrã asupra ei.

Lacrimile ºi dorul nestins al Ba -sa rabiei au fost cântate de IonAldea Teo dorovici ºi în versurilenemurito rului bard basarabeanGrigore Vieru, panteonul sufletuluiromânesc.

„Podul de flori“ de la Prut, cares-a vrut o punte reînnodatã pe ve -cie între fraþi de acelaºi neam, aurãmas simple amintiri, deºi sârmaghimpatã a fost înlãturatã de lanedreptele hotare, rugina ei coclitãcontinuã sã stãruie încã în con º tiin -þa noastrã. Am trecut hotarul de laPrut prin punctul Lipcani pe ovreme câinos de rece ºi ploioasã.

Gazdele noastre, soþii Vitalie ºiElena ªtirbu, ne-au primit cu toatãcãldura sufleteascã specificã nea-mului nostru. Îi cunoscusem în Ro -mâ nia cu ocazia desfãºurãrii lu crã -rilor celui de-al 33-lea Con gres alAsociaþiei Învãþãtorilor din Ro mâ -nia ºi al cadrelor didactice românede peste hotare care a avut loc laBuº teni. Meritã cu prisosinþã aarãta atmosfera caldã ºi deschisãcu care am fost înconjuraþi de cãtregazdele noastre pe parcursul între -gii perioade în calitatea noastrã deoaspeþi.

Doamna învãþãtoare, VeronicaMoscaliuc, inimoasa organizatoareºi ºefa grupului nostru, în calitateasa de preºedintã a Asociaþiei Învã -þãtorilor „George Tofan“ din Rã -dãuþi, a avut o lãudabilã iniþiativãde a desfãºura în localitatea Larga,unde am poposit iniþial, o sãrbã-torire comemorativã a celor 100 deani de la naºterea eminentului tru-ditor pe ogorul ºcolii, dascãlulHaralambie Burdujan, care a vãzutlumina zilei aici ºi s-a stins departede ai sãi dupã o rodnicã ºi lungãactivitate de apostolat prin ºcoliledin judeþul Suceava, unde de altfel,ºi-a trãit ºi ultimele clipe ale exis-tenþei sale pãmânteºti, simþindu-semereu „strãin în þarã strãinã“, pre-cum repeta adesea. Comemorareaa avut loc la liceul român din loca -litatea Larga în prezenþa unei rudeapropiate a acestuia.

Materialul comemorativ a fostpre zentat de cãtre doamna Vero ni -ca Moscaliuc, mult apreciat de în -treg auditoriul, primit cu adâncãemo þie de ruda dascãlului. Cuaceas tã ocazie s-au pus bazele în -frã þirii unui liceu din Rãdãuþi cu li -ceul românesc din localitateaLarga.

Gazdele noastre animate de do -rinþa de a ne face ºederea cât maiplãcutã, ne-au alcãtuit un bogatpro gram de vizitare ºi cunoaºtere aunor locuri istorice de mare rezo -nanþã sufleteascã. Am poposit ast-

fel ºi în satul Pererîta, locul debaºtinã al poetului Grigore Vieru.

Am beneficiat de serviciile unuighid de excepþie în persoanadoam nei Maria Burea, inspectorºco lar al raionului Briceni.

Din Pererîta am plecat cu sufle-tul înnegurat de tristeþe vãzând as -pec tul deplorabil al mormântuluima mei poetului ºi al casei pãrin -teºti.

Am vizitat mãnãstiri ºi aºe zã -minte monahale precum ºi cetãþi caSoroca ºi Hotin de pe malul Nis -trului pentru care am primit dis -pensã pentru accesul pe teritoriulucrainean.

La aceastã cetate am întâlnit unghid cu o inimã mare, cât tot nea-mul românesc care ne-a istorisit cuemoþie toatã istoria acestei fortã -reþe zidite de ctitori moldoveni.Impresionat de interesul manifestatde noi ghidul a intervenit sã nu maiplãtim taxa obiºnuitã de vizitare aacestui complex turistic cu vestigiinepieritoare din istoria zbuciumatãa acestor locuri ctitorite de voie -vozi mol doveni. Am nimerit înBasa rabia exact de Ziua Inde pen -denþei þãrii, independenþã pe careRomânia a recunoscut-o prima.

Mãnãstirea Cãpriana ne-a fasci-nat cu complexul de biserici care oalcãtuiesc. Aici am asistat ºi la unceremonial religios dupã care amservit ºi masa prin amabilitateaconducerii mãnãstirii.

Mãnãstirea dispune de terenuriagricole, iazuri de peºte, pãduri,ateliere de confecþionat obiecte decult etc., de asemenea, de un postde poliþie propriu cu sediul în in -cinta Complexului mãnãstiresc.

Cu microbuzul închiriat de lafirma de transport Nicolãescu de laRãdãuþi ºi cu ºoferul Lucescu Mi -hai am strãbãtut prin Basarabia odistanþã de 1000 de km.

La mãnãstirea Hâncu unde amºi dormit o noapte am asistat la unemoþionant gest al unui tânãr, careaflând cã suntem români din Su -cea va de lângã Putna lui ªtefan celMare s-a apropiat sfios de doamnaMoscaliuc cu douã lumânãrele înmânã, rugând-o sã le punã la mor-mântul marelui voievod.

Gestul lui m-a emoþionat atât deprofund, încât mi-au dat lacrimile

pur ºi simplu ºi m-au fãcut sã aº -tern pe hârtie aceste rânduri.

O altã întâmplare tot atât deemoþionantã am trãit-o la Chiºinãuîn piaþa mare a Sfatului lângã sta-tuia lui ªtefan cel Mare.

Aici noi, tot grupul, am fãcutpoze dupã care ca o expresie a dra -gostei noastre de neam ºi þarã, amintonat cântecul „ªtefan, ªtefandom' cel Mare“. Turiºtii strãiniaflaþi în preajmã ne-au fotografiatin teresându-se de unde venim ºi celegãturã avem cu locul unde neaflãm. Bineînþeles cã le-am satisfã-cut curiozitatea dupã care ne-amvãzut de program. Pe tot parcursultraseului pe care ne-am deplasat adomnit o atmosferã de destindereºi de mulþumire sufleteascã de caream rãmas copleºiþi cu toþii.

Din goana maºinii am admiratcu mult interes livezile intensive depomi fructiferi plantaþiile îngrijitede vii, câmpurile arate cu grijã, în -tin se pe mari suprafeþe ºi nefra -gmen tate de haturi ca pe melea gu -rile noastre.

Din grupul nostru de excursio -niºti alcãtuit, în majoritate, din ca -dre didactice au fãcut parte ur -mãtorii: doamna Veronica Mos ca -liuc, organizator ºi conducãtor degrup, soþii Artemizia ºi MihaiGheorghi, soþii Garoafa ºi PetruBar buþã, Vasile Nemþoc, soþii Niþu -ca ºi Ioan Burciu, Silvia Lu ces cu,Vasile Cernãuþeanu, Mircea Coro -liuc, Silvia Cantemir, Silvia Irin -ciuc, Doru Hriºcã, Radu Vi zi tiu,inginerii ªtefan Rotaru ºi Du mitruGrigorean, Natalia Mã riuca.

Atât la liceele din Larga ºi Bri -ceni, cât ºi la alte unitãþi de învã -þãmânt ºi ºcoli administrative vi zi -tate am fost întâmpinaþi cu cãldurãºi cu inima deschisã de cãtregazdele noastre.

La masa de adio am cântat ºi amlãcrimat împreunã. Atmosfera înpermanenþã a fost dominatã de olargã deschidere sufleteascã cumnumai între fraþi de acelaºi sânge ºide acelaºi neam se poate manifes-ta. Aºteptãm cu nerãbdare ºi emo -þie îndreptãþitã vizita de rãspuns afraþilor noºtri basarabeni.

Mihai GHeORGHI

Semnificaþia unui gest

Lumea din jurul nostru este oimensã ºi inepuizabilã carte deînvãþãturã din care am putea aflaabsolut orice, dacã ne-am strãduisã-i desluºim semnele. Din lumefac parte oameni de tot felul. Des -pre o categorie de oameni am scris.Acum voi folosi antiteza ºi voiscrie despre oameni, prin fap telecãrora, prin comportamentul lor, seface elogiul unor valori precumbinele, bunãtatea, munca, hãrnicia,generozitatea, cumpãtarea, modes-tia, cinstea, onoarea, responsabili-tatea faþã de oameni, încrederea înfor þele proprii. Vasile Gorban esteun om fãrã prea multã carte, mã -run þel, slab, dar are o voce caldã, înochii lui se simte o stranie frumu -seþe, o bucurie inocentã. Din primacãsãtorie au rezultat 5 copii. Dupãce mama copiilor a murit, dupã unoarecare timp, acesta ºi-a unit des-

tinele cu o vãduvã, având ºi ea 2copii. Din mariajul lor au rezultatalþi 2 copii. Vasile este atât de har-nic, încât din truda mâinilor lui aîntreþinut numeroasa familie. Oparte din copii sunt deja la caselelor. Dar el îi ajutã în continuare. Iarcele 2 fete (din a doua cãsãtorie)spun cã tatã (vitreg) mai bun n-auvãzut. El e priceput în construcþiidin lemn. Oricine îl solicitã lalucru, el îl serveºte pe fiecare, dartrebuie sã te înscrii din timp pe lis -ta sa pentru cã e atât de solicitat,încât cu greu îl „prinzi“. Preþullucrãrilor executate este rezonabil,chiar sub preþul pretins de alþi me -se riaºi. Maria Torac - o vãduvã în

vârstã de peste 85 de ani, a avutparte de un mare ajutor din partealui Vasile Gorban. Dupã potopulabã tut asupra Brodinei în 2008,casa Mariei era afectatã, iar aco pe -ri ºul trebuia înlocuit. 8 zile a mun -cit zi-luminã, împreunã cu fiul sãu.La terminarea lucrãrii, Maria arãmas „mutã“ de gestul acestor oa -meni, pentru cã ei nu i-au luat nici-un ban.

Nu numai acest gest a fãcutVasile Gorban, dar de la el nu scoþinici cu cleºtele despre vreun binefãcut.

Am aflat despre aceastã bine-facere de la Maria Torac care mi-aspus „Dvs. faceþi ca Gorban“!Între bând-o ce a fãcut, ea mi-apovestit. Când acest om mi-a cerutajutorul în completarea unor acteimportante ºi m-a întrebat câtcostã, i-am rãspuns cã tot atât cât a

costat lucrarea lui la casa Mariei.Am avut plãcerea sã stau mai multde vorbã cu el în privinþa binefa -cerii ºi cu mare satisfacþie am aflatcã el se mulþumeºte cu puþin, nucumpãrã obiecte inutile sau extra -vagante, pentru el sãnãtatea consti-tuie un factor important pentruatingerea mult râvnitului sentimentde fericire ºi cã viaþa se desfãºoarãfãrã probleme, cã este iubit ºi pre -þuit de copii, este fericit când poateajuta pe cei din jur sau pe ceiapropiaþi pentru cã „rãmânem însufletele celorlalþi doar cu ceea ceam dãruit ºi fãptuit“. În rest, goanãdupã vânt ºi deºertãciune.

Fiecare moment în care tebucuri sau apreciezi, mulþumeºti,admiri, binecuvântezi, râzi sauiubeºti, îþi dã putere ºi viaþã.

artemizia GHeORGHI

Omenia

15curierul ucrainean

Se zice în popor cã omul sfinþeºte locul. Mãgândesc cã ºi locul „sfinþeºte“ omul. Fiecare fiin -þã îºi trãieºte propriul loc în care a vãzut pentruprima datã lumina zilei. Asta face parte din teza-urul nostru ancestral. Locul naºterii miºcã în noio emoþie de început pe care sufletul ºi-a ales-o dinveºnicie ºi e atât de intensã, încât poate molipsitotul ºi pe toþi în jurul nostru.

Toate încercãrile de a surprinde o motivareunivocã a acþiunilor umane legate de locul naº -terii ºi a profilului omenesc de mai târziu s-audovedit pânã acum nesatisfãcãtoare, problematicacontinuã a fi mai departe una deschisã. Exis tã,fãrã îndoialã, premise, argumente biologice sauteologice capabile sã desluºeascã unele me ca -nisme preponderente pentru determinarea com-portamentului, însã o izbândã teoreticã purtând înea un caracter definitiv convingãtor, care sãrezume dinamica personalitãþii umane pe oanume arie geograficã marcatã la rândul ei,bineînþeles, de trecerea timpului, se lasã încã aº -teptatã. Poate, singure, în felul lor, ºtiinþele para-normale au rãspunsuri mai seducãtoare.

Pentru ca adevãrata energie a lumii sã ne poatãînsoþi calea cunoaºterii acestei telurice taine, artrebui ca aceasta sã ne surprindã, sã ne gã seascãde parcã ne-am naºte în chiar clipa aceasta.

De ce oamenii sfinþesc locul? Pentru cã vor sãacapareze aceastã energie formatoare, ceea ceeste posibil. Locul naºterii ne redã credinþa ca sãfim ºi noi o unealtã vie a lucrãrii acestei for me deenergie. În plus, ne dã prilejul sã învãþãm prindragostea semenilor ce au precedat momentulvenirii noastre pe lume, rostul existenþei într-ocolectivitate. Anii trec repede, iar la cumpãna din-tre ani ne întrebãm ce fel de seminþe am semãnatîn anul care a trecut, ce roade de la ele am culesºi ce ne propunem sã semãnãm cu firea noastrã, înparalel cu întrebarea adiacentã: ce fel de an va ficel în care am pãºit. Existã zone pe teritoriul þãriiîn care toate comunitãþile naþio nale colaboreazãcu rodnicie, cu entuziasm fãcãtor de noi valorimateriale ºi spirituale, contribuind astfel la pro-gresul general al societãþii româneºti din zilelenoastre.

Deci locului ales, hãrãzit, trebuie sã-i apar -þinem integral, cu toatã fãptura noastrã. Un bata -lion divizat nu reuºeºte sã facã faþã ata curilor depe câmpul de luptã, iar cum bine ºtim din expe-rienþa cea de toate zilele „viaþa e o luptã“. Toþiîndeplinim un scop prin crearea noastrã, ce senumeºte dragoste de viaþã ºi nu micã ne e mirareavãzând cã lucrurile stau mai bine decât ne-am fiaºteptat.

Cele mai bãtrâne aºezãri ale ucrainenilor de peactualul teritoriu al þãrii dateazã cam din prima

jumãtate a veacului al XIV-lea. Tradiþia ospita -litãþii la români n-a murit ºi nici nu poate sãmoarã vreodatã. Prezenþa ucrainenilor pe teri -toriul României se certificã precum o expresie abunei convieþuiri cu poporul în care trãim. De-alungul timpului, ei au dus o viaþã paºnicã, ºtiindde la predecesori cã trebuie sã împãrþim lumeadin jur cu persoanele pe care trebuie sã le iubim.Viaþa creativã a unei etnii conlocuitoare tocmaiacest adevãr creºtinesc l-a cultivat sub diferiteaspecte, contribuind, din toate punctele de vedere,la progresul României.

Participarea unei etnii presupune existenþa a oseamã de niveluri de organizare onticã, carereclamã înainte de toate, fiecare, o asociativãformã de înþelegere ºi, poate - de ce nu? - chiar ºiun mod deosebit de gândire deosebitã, cel puþin,suntem treziþi la realitate de pãstrarea raportuluiadecvãrii acesteia la habitusul existenþial, cel detoate zilele. Cu alte cuvinte, natura personalitãþiiumane ºi îndeosebi motivaþiile ei urmate de ac -þiuni întreprinse „la faþa locului“ în care se gã -seºte pot sã aparã diferit înfãþiºate altor persoaneconlocuitoare, fãrã ca aceste modele de înþele -gere, variate în sinele lor, sã epuizeze fondulproblemei. Când þinem cont de acest principiu altoleranþei, lucrurile ºi pro blemele comune capãtãun sens ºi mai adânc.

Deci prezenþa ucrainenilor în România trebuieînþeleasã ca o expresie a bunei convieþuiri cupoporul în mijlocul cãruia trãim hãrãziþi, aºa, dela Dumnezeu. Despre icoana vie a afinitãþii vor-bim cu adânc respect faþã de înaintaºii noºtri careau cultivat ºtiinþa legãturii de suflet cu pãmântulºi cerul patriei. Cu cât ne plasãm mai departe sen-timentele de recunoºtinþã pe care trebuie sã leîncercãm, de la mic la mare, faþã de toþi aceºtia,cu atât ifosele societãþii aºa-zis moderne ies înfaþã încercând sã ne abatã gândurile. În asemeneamomente de încercare, simþirile tradiþionaleprimesc binecuvântarea de a se apropia ºi maimult de inimile noastre. Aºa descoperim cã ºiregãsirea poate fi la fel de interesantã precumcãutarea rãdãcinilor noastre.

Arta convieþuirii renaºte mereu, sub formaunui alt om, a unor noi speranþe, a unor visuri noiºi nouã ne revine sarcina sã le descifrãm ºi sã letranspunem în fapte de viaþã. Ataºamentul faþã desocietatea cãreia îi aparþinem, constituie - suntemcu toþii convinºi - un criteriu fundamental deapreciere a valorii pe care o are în acest înþelesfiecare individ, privit ca persoanã singularã.Esenþial este, în aceeaºi privinþã, ca idealurile pecare ºi le propune o anumitã societate într-unmoment istoric dat, sã fie pentru toþi membrii sãireprezentative. Or, noi ucrai nenii din România

beneficiem întru totul de o asemenea situaþie opti-malã. Este tocmai ceea ce oferã garanþia reali zãriipractice a dezideratelor pe care ni le exprimãm ºia sarcinilor asumate în comun.

În acest cadru de efervescenþã, apare extremde semnificativ ºi interesul cu totul particular pecare conducerea noastrã o manifestã faþã de con-servarea identitãþii etnice. A pãstra limba mater-nã, a nu uita tradiþiile, a pãstra preceptele cre -dinþei, într-un cuvânt a ne pãstra ucraineni - iatãdeziderate pentru prezent ºi viitor. La noi, tradiþi-ile generaþiilor mai vârstnice ºi en tu zias mul pecare l-au investit ele, entuziasm care continuã sãle însufleþeascã ºi astãzi - sunt preluate de cea maimare parte a generaþiei tinere. Acest patos aldãruirii este marcat ºi de numeroasele evenimentede suflet, cum ar fi spectacolele cultural-artistice,expoziþiile de carte ºi presã în limba ucraineanã,mesele rotunde. Apoi, strãdaniile de a amplificarelaþiile noastre cu marile organizaþii ucrainenede peste hotare, prin participãri la importantereuniuni ale Congresului Mondial al Ucrainenilor[SKU], de asemenea, întãrirea legãturilor cuCongresul European al Ucrainenilor ºi cuConsiliul Ucrainean Mondial de Coordonare[UVKR] - toate aceste aspecte de efuziune etnicãcontribuie în ansamblul lor la îndeplinirea marilorobiective care în alte coordonate de restrângere arrãmâne circumscrise sferei multor dorinþe neîm-plinite.

Conºtiinþa trãirilor noastre într-un context de oasemenea extindere ne încarcã cu emoþie ºi cugrija unei serioase rãspunderi. De modul în caregeneraþia mai tânãrã se va integra în aceste mã reþedeziderate ºi angajamente, de modul cum vom ºtisã promovãm tineretul, depinde succesuleforurilor noastre prezente. Preluarea ºtafetei ºicontinuarea cursei va fundamenta ade ziuneaetniei noastre la consfinþirea realizãrilor de obiec-tive etice, culturale, artistice - a participãrii cutoatã fiinþa la dezvoltarea societãþii noastre.

Ceea ce se cere, în continuare, este consec -venþa în opþiunile noastre, la care ne angajãm cuabnegaþie ºi fermitate. Când ne iubim etnia ºi cre-dem din adâncul sufletului în ceva, ne simþim ceimai mândri ºi mai puternici oameni din lume.Transmiterea de la generaþie la generaþie ºi tra-ducerea în fapte a acestui simþãmânt co mun, subaspect concret, aplicativ, constituie o preocuparemajorã. Marile realizãri ºi fertile prin efectele lor,nu se îndeplinesc niciodatã decât în stãri detrezvie în cadrul unei actualitãþi sociale ºi cultu -rale imediate ºi de perspectivã istoricã.

Mihai MaTeICIUC

istoria etniei cinsteçte existenÆa fiinÆei noastre de azi

Anul de graþie 2013, coincide cujumãtate de mileniu de când mintealuminatã a marelui ºi viteaz con-ducãtor, apãrãtor al creºtinãtãþiieuropene, domnul Moldovei, ªtefancel Mare, azi ºi cel Sfânt, a poruncitºi s-a zidit o minunãþie a arhitecturii,unicat mondial, mãnãstirea Voroneþ,cu mila lui Dumnezeu într-un timpmiraculos de numai trei luni de zile.

Acest eveniment epocal ºi unic înviaþa mea, m-a dus ºi la prezentareactitoriei locale, de peste douã secoledin satul Dãrmãneºti.

Biserica, ctitorie de suflet dinsatul Dãrmãneºti, a fost ziditã înanul 1783 de cei mai vestiþi meºterilemnari locali, în acest þinut plin depãduri din Bucovina noastrã.

Acest lãcaº de luminã spiritualãeste pomenit în toatã lumea prinbunãvoinþa unui arhitect italian deorigine ortodoxã, care acum pa tru - zeci de ani poposea în comuna noas-trã ºi al cãrui ghid am fost eu per -sonal. Acest arhitect a realizat un

frumos ºi valoros album al construc -þiilor populare laice ºi biseri ceºti dinBucovina ºi Maramureº. Albumul aapãrut în anul 1972 la Roma, iararhitectul italian de origine ruso-ucrai neanã l-a difuzat în mai toateþãrile lumii.

Profesorul-arhitect Karamazin-Kovalski, cãci despre el este vorba,aratã cã construcþiile au fost reali -zate dupã un sistem al formelor tra -diþionale vechi, influenþate de baro -cul Europei Occidentale.

Evoluþia barocului la bisericiledin lemn, cum este ºi cazul celei dinDãrmãneºti, „se poate explica, scrieautorul, prin mai multe aspecte, subcel al planului, ca ºi al construcþieipe verticalã, precum ºi sub aspectulei de la acoperiº“.

Pereþii bisericii sunt din lemnmasiv, lipit cu lut, iar învelitoarea înpatru ape este din ºindrilã cu ostreaºinã de circa un metru ce a pro-tejat-o bine în decursul vremii detoate intemperiile naturii.

La început, biserica avea o sin-gurã încãpere, cea din faþa altarului,însã creºterea numãrului de credin-cioºi din satele Dãrmãneºti ºi Mã -riþeia Mare a impus lãrgirea ei cuîncã o camerã, ajungându-se la for -ma ei actualã.

De o deosebitã frumuseþe este ºiIconostasul realizat odatã cu zidireabisericii din lemn de tei pictat pepânzã cu gips, fapt ce i-a conferit omare rezistenþã ºi un aspect deosebitde frumos.

Epitaful este ºi el pictat pe pânzãîn ulei cu culori ce-ºi pãstreazã ºiastãzi întreaga lor prospeþime.

Policandru cu mai multe corpurietajate e o lucrare bine meºteºugitã,fiind din aramã ce-i dã o strãluciremai ales la luminã.

Clopotniþa are la bazã un patru-later, iar înãlþimea e de zece metriºi-i conferã masivitatea. Acoperiºulclopotniþei este tot în patru ape cu ocruce masivã ce o armonizeazã cuarhitectura bisericii.

Trebuie sã menþionez, cã de„Înãlþarea Domnului“ de ziua „Eroi -lor“ biserica va sãrbãtori 230 de anide existenþã spiritualã ºi sper cãautoritãþile locale vor marca cum secuvine acest eveniment cultural demare valoare sufleteascã pentru toþicredincioºii din localiatea Dãr -mãneºti.

prof.Victor COzaRIUC-COSSaRIS

ccttiittoorriieelluuMMiinnaattÅÅ

curierul ucrainean16

Mesajul preºedintelui Ucrainei cu prilejul Zilei Copilului

Dragi copii,Stimaþi compatrioþi,

Sãrbãtorim în fiecare an la început de iunie Ziua Copilului, sãrbã-toare care este nu numai una naþionalã, ci ºi internaþionalã cu o istoriede peste o jumãtate de secol.

Copiii sunt comoara noastrã cea mai de preþ, viitorul ºi speranþa þãrii.Principala obli gaþie a familiei, ºcolii, organelor puterii de stat ºi a opi ni -ei publice este aceea de a asigura un nivel adecvat de educaþie ºirespectarea drepturilor copiilor, de a avea grijã de formarea competen -þelor ºi de respectarea intereselor lor.

Avem o mare responsabilitate faþã de copii, faþã de copilãria ºiviitorul lor fãrã griji. Toc mai de aceea, între iniþiativele sociale se nu mã -rã ºi crearea condiþiilor necesare pentru dez voltarea deplinã ºi pe toateplanurile a fie cãrui copil ca ºi pentru rãmânerea lor în familie.

Sincere mulþumiri tuturor acelora care ºi-au închinat viaþa educãriitinerei generaþii: pãrin þi lor, pedagogilor, antrenorilor ºi lucrãtorilor dinsfera socialã. Cuvinte de stimã deo se bitã oame ni lor care se ocupã zi dezi de copiii care au rã mas fãrã tutelã pãrinteascã ºi care au cea mai marenevoie de atenþia, cãldura ºi dragos tea noastrã.

Doresc tinerilor cetãþeni ai Ucrainei ºi tutu ror celor ce au inimadeschisã faþã de copii ºi faþã de problemele lor multã sãnãtate, bunã sta -re ºi realizarea tuturor planurilor ºi visurilor lor.

Preºedintele Ucrainei a semnat unele documentecare prevãd mãsuri suplimentare de garantare

a apãrãrii drepturilor copiilor

Preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovyci, a semnat o serie de docu-mente care prevãd mã suri suplimentare menite sã asigure o mai bu nãgarantare a protecþiei drepturilor co pii lor.

Astfel, în vederea sprijinirii respectãrii drep turilor ºi intereselor legitimeale copiilor, ºeful statului a semnat decretul „Mãsuri suplimentare privindasigurarea garantãrii drepturilor ºi intereselor legitime ale copiilor“.

Decretul cuprinde o serie de sarcini pentru organele puterii de statcentrale ºi locale care vizeazã îmbunãtãþirea asistenþei medicale acor-date copiilor, protecþia socialã a familiilor cu copii, calitatea educaþieidin instituþiile de învãþãmânt extraºcolare, precum ºi protecþia drep-turilor copiilor certaþi cu legea.

În vederea întãririi protecþiei drepturilor ºi intereselor legitime alecopiilor adoptaþi de cetãþeni strãini care trãiesc în afara graniþelorUcrainei, ºeful statului a dat dispoziþii privind „Perfecþionarea activitãþiide monitorizare a respectãrii drepturilor copiilor, înfiaþi de cetãþeni strã -ini care trãiesc în afara graniþelor Ucrainei“.

În scopul instaurãrii unui mod sãnãtos de viaþã al copiilor, organizãriitimpului lor liber ºi educãrii lor fizice, preºedintele a dat dispoziþiiprivind spriji ni rea desfãºurãrii, în 2013 ºi în anii viitori, a întrecerilor defotbal în rândul copiilor ºi organizarea meciurilor de fotbal finale pestadio nul cen tral al Cen trului In ter n aþional al Copiilor „Artek“.

Cu prilejul Zilei Co pi lului, pre ºedintele Vik tor Ianu ko vyci a acordatdistincþii de stat unor per soa ne care lu crea zã în do me niul pro tec þiei drep-turilor co pi lului, în deo sebi me di ci lor pediatri, asistenþilor ma ter nali, pe -da go gilor, educatorilor din ins ti tu þii le pre ºco lare, lucrãtorilor din cadrulcen trelor de reabilitare socio-psihologicã a copiilor ºi al centrelor de rea -bi litare socialã pentru invalizi, edu catorilor din internate ºi reprezen-tanþilor unor organizaþii civice care acþioneazã în inte resul copiilor.

ªeful statului a dat dispoziþii privind perfecþionareamodului de monitorizare a respectãrii drepturilor

copiilor înfiaþi de persoane strãine

Preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovyci, a dat dispoziþii Guvernuluisã perfecþioneze activitatea referitoare la monitorizarea modului derespectare a drepturilor copiilor înfiaþi de cetãþeni strãini care trãiesc înafara gra niþelor Ucrainei ºi sã asigure o protecþie eficientã a drepturilorºi intereselor lor legitime.

Potrivit acestui document, prim-ministrul Mykola Azarov trebuie sãasigure, pânã la data de 1 iulie, rezolvarea problemei supli men tãriinumã rului limitã de funcþionari ai instituþiilor diplomatice ale Ucraineicare sã asigure ur mãrirea eficientã în Statele Unite ale Ame ricii, Italia,Franþa ºi Spania a modului de respectare a drepturilor copiilor înfiaþi decetãþeni strãini care trãiesc în afara graniþelor Ucrainei.

În afarã de acesta, Guvernul trebuie sã ana li zeze eficacitatea moni-torizãrii modului de respectare a drepturilor acestor copii, realizate deinstituþiile diplomatice ale Ucrainei în strãinãtate ºi sã prevadã mecanis -me viabile prin care sã fie descoperite cazurile de încãlcare a drepturilorlor, sã fie asiguratã o protecþie corespunzãtoare a unor asemenea copii,inclusiv prin repatrierea acestora în Ucraina.

Preºedintele i-a dat ministrului de externe Leonid Kojara sarcina dea lua mãsuri în ve-derea perfecþionãrii de cãtre instituþiile diplomaticeale Ucrainei, a evidenþei consulare a copiilor, cetãþeni ai Ucrainei, înfi-aþi de strãini ºi care trãiesc în afara graniþelor Ucrainei.

La 1 iunie, Ucraina ºi întreaga lume, sãrbã-toresc Ziua Internaþionalã a Copilului.

Instituitã de Organizaþia Democraticã In -ter naþionalã a Femeilor în 1949, Ziua Co pi -lului a fost sãrbãtoritã pentru prima datã în1950. Iniþiativa acestei organizaþii a fost susþi -nutã, practic, imediat de ONU.

În Ucraina, Ziua Copilului este marcatã dinanul 1998.

În prezent, zeci de þãri din întreaga lume,printre care ºi Ucraina, organizeazã amplemanifestãri cu scopul de a atrage atenþia opi -niei publice asupra problemelor minori lor ºiasupra necesitãþii protejãrii drepturilor lor.

De Ziua Copilului, premierul Ucrainei,Mykola Azarov, i-a felicitat pe copii ºi pe pã -rin þii lor. În mesaj se aratã faptul cã aceastã ziare menirea de a aminti cã societatea poar tãrãspunderea pentru educaþia ºi pro tec þia ge ne -ra þiei viitoare, pentru respectarea drepturilor

copilului, combaterea exploatãrii muncii copii -lor, apãrarea lor de violenþã fizi cã ºi psiholo gi -cã, rezolvarea problemelor or fa nilor ºi pentruasistenþa medicalã a copiilor.

„Ucraina este una dintre primele þãri care aratificat Convenþia privind drepturile copiluluiºi care perfecþioneazã în mod activ legislaþianaþionalã privind drepturile copiilor în confor-mitate cu standardele internaþionale“, a men -þio nat premierul.

Tot el a spus cã în vederea îndepliniriiiniþiativelor sociale ale preºedintelui Ucrai nei,Gu vernul creeazã condiþiile necesare pentrudezvoltarea copiilor, îmbunã tãþirea si tuaþieimateriale a familiilor cu copii, pentru protecþialor socialã, ceea ce contribuie la garantarearespectãrii drepturilor ºi intereselor legitimeale copiilor.

Politica statului are ca prioritate grija faþãde copiii care au rãmas fãrã ocrotirea pãrin þi -

lor ºi faþã de cei care au nevoie acutã de spri-jin din partea statului, a mai menþio nat pre-mierul Azarov.

„Soarta copiilor, apãrarea drepturilor ºia demnitãþii lor umane sunt principalelelucruri care trebuie sã uneascã întreagasocietate ucraineanã. Fiecare dintre noi tre-buie sã þinã minte cã nu existã copii strãini,cã toþi copiii re prezintã viitorul þãrii“, a su -bli niat aces ta. Tot odatã, adresându-se copii -lor, Aza rov le-a urat ca în inimile lor sã nu-ºi facã loc nicicând dezamãgirea ºi nepã -sarea. „Credeþi în forþele proprii, umpleþi-vãviaþa cu fapte bune ºi in te resante, cu impre-sii vii. Fie ca sã se transpunã în viaþã toateplanurile voastre, sã vi se des chi dã noiposibi litãþi de autorealizare ºi de dezvoltarecreatoare. Trebuie sã ºtiþi cã societateadevine mai bunã datoritã vouã“, a menþionatpremierul.

uuccrraaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

1 iunie, ziua intenaÆionalå a copilului