cubaj lemne foc

of 18

  • date post

    09-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    356
  • download

    8

Embed Size (px)

Transcript of cubaj lemne foc

  • 5/10/2018 cubaj lemne foc

    1/18

    CERCETARI PRIVIND DETERMINAREA FACTOIULORDE CUBAJ ~I A GREUTATII SPECIFICE LA LEMNUL

    FASONAT ~I A~EZAT IN FIOURIlng. DECEl I., ing. ANCAl TEODORAColaboratori: personalul tehnic din 64 unitat! silvice

    I. INTRODUCERE. Cunoasterea raportului existent intre volumul real fili volumul aparental lemnului fasonat fili asezat in figuri, este 0 conditie necesara atit pentruevidenta ut.iliaari! masei lemnoase destinata productiei cit filipentru Iunda-mentarea necesarului de materii prime in industria de prelucrare a lemnului,Stabilirea volumului exact al acestor sortimente, care se Iasoneaza, semasoara fili se Ilvreaza in alte unWi.~i decit metrul cub, nu se poate facedeoit cu ajutorul unor indici de transformare, cunoscuti sub denumirea defactori de cuba].Determinarea factorilor de cubaj a existat ca problema fili a preocupatpc speeiallst! inca din secolul trecut, dar numai pentru sortimentul lemnde foc a~ezat in steri. .Intruett in prezent, 0 mare cant1tate din materialul Iolosit inainte calemn de foc, se utilizeaza ca materie prima in industrie (celuloza, PFL,PAL, tananti, distilare), este evident ca factorii de cubaj stabiliti anteriornu mai corespund nici pentru lemnul de foc, nici pentru sortimentele indus-triale resortate din lemnul despicat. iObiectivul prezentei lucrarl este de a rezolva aceast-a lipsa resimt.ita atitin productie cit filiin cercetare, prinstabi llrea factorilor de cubaj pentru toatesortimentele de lemn asezate in figuri. Determlnarile se ext.ind sl asupragreutatii specifice a acestorsortimente in scopul de a pune la dlspoaitiapracticii indici reali necesari ~ransformarilor ce se fac intre greutate filivelum.Sortiroentele de lemn luate in studiu sint lemn de foc fasonat liIi asezatin steri, lemn de foc asezat ih gramezi (crac i}, Iemn de foc asezat in snopi,leron de fag pentru distil are uscat.a.Temn de stejar pentru extracte tananto,lemn de celuloza, lemn pentru: placi din aschli fililemn pentru placi din fibre.

    II. STADIUL !CUNO~TINTEWRCele mai vechi cercetari in cadrul carora se studiaza aspectele teoretice

    liIi practice ale factorilor de cuba] au aparut in Germania (8 ) la sfl~itulsecolului al XIX-lea. Toate aceste .cercetarl, precum fili cele intreprinseI'

    365

  • 5/10/2018 cubaj lemne foc

    2/18

    mai tirziu in Cehoslovacia (8. 11), URSS (I. (3 ), Ungaria (10) , au studiatin principal factorii de cubaj ai lemnului de foc.La noi in ~ara primeIe Iucrari de acest fel au fost intreprinse in 1948(1') 'iii reluate in 1956 (2 .3) tot pentru sortimentullemn de foe, stablllndusefactori de cubaj diferentiati in Iunctie de dimensiunea si forma pieselorcomponente.Pentru celelalte sortimente de lemn asezate in figuri n-au existat cer-cetari. In 1962 s-au stabilit, cu caracter orientativ, factori de cubaj pentruIobdele de distil are uscata ~i tananti , iar in anul 1963 pentru 1emnul deceluloza (5 . 6). Cercetarile din prezenta lucrare au fost executate inanii 1964-1965.

    METODA DE LUCRUFactorii de cubaj ai tuturor sortimentelor s-au determinat , in toate cazu-

    rile prin metoda xilometrica. La sortimentele asezate in steri, pentru com-paratie s-a folosit in plus 'iii metoda gravlmetrica fjI~ metoda diagonalelor.Greutatea s-a stabilit prin cintarirea intregului material luat in cerce-tare cu ajutorul unui cintar zecimal.Cunoscind volumul filigreutatea, aplicind relatia y =~s-a determinat

    pentru fiecare sortiment greutatea specifica aparenta.Umiditatea absoluta S-a determinat, numai la sortimentele industriale,Iuind probe sau folosind aparate de determinarea umtditatii.Pentru sortimentele asezate in steri s-a determinat ~i numarul de piese

    la ster, prin stivuirea intregului material in figuri de 1m X 1 m X 1 m ~inumararea pieselor existente in figura.

    IV. REZULTATUL CERCETARILORLemnul de focCercetarile intreprinse in cadrul acestei sortiment au ca -obiectiv in pri-mul rind revizuirea factorilor de cubaj existenti ( 2 ' . 3) pentru lemnul defoc aseeat in steri filiin al doilea rind determinarea factorilor ,de cubaj pentrucategoriile neluate in studiu pin a in prezent: craci in gramezi ~i craci legatein snopi. . .

    ILemnul de joe asezat in steri \,In vederea determinarit indicilor de transform ate din. steri in metricuhi a lemnului de foc s-au intreprins cercetari in cadrul a 54 ocoale silvicefilidepozite asupra unui numar de 654 steri grupati in 61 loturi de cite 2 - 10steri, din specitle Fa, Ca, Go, St, Te, Div, Mo.Intregul material stivuit in figuri de 1m X 1m X 1m a fost cintarit, xilo-metrat ~i Iiecarui ster i S-a stahilit numarul de piese.I'

    366

  • 5/10/2018 cubaj lemne foc

    3/18

    Factorii de cubaj medii rezultati din prelucrarea materialului de bazavariaza Intre 0,542 I?i 0,778. Amplitudinea mare a valorilor este deter-minata de 0 serie de factori care .inlluenteaza wolumul unui ster: formapieselor (rotunde, despieate), grosimea, rectitudinea , specia. Majoritateavalorilor se grupeaza in intervalul 0,56 ._,...,.,70 dupa cum reiese din tabelul LTabelul 1

    Grupa faclorilor I I I I I I ! ;e cubaj 0,45-0,50 0,51-0,55 0,56-0,60 0,61-0,65 0,66-0,70 I0,71-0,75 0,76-0,80~;~c~~t:teri I to! ~g,5 I 1~,3 I l~g,S I I?K9 I 4~,2 I 2~3Mediile obtinute, grupate pe specii, regime I?i tratamente asa dupa cumse poato vedea in tabelul 2, scot in evidenta diferente destul de mici, cu

    exceptia grupelor : foioase, rasinoase. Tabelul2'Specificlirl

    Intre-gulmate-rial FagStelargorun Dlv.tart Dlv. Foloa- Rli~l.mol se noase Crtng Pr lnci- Secun.1Codru pale dare:

    ~:c~~~aj 10,620 1 0,6221 0,6021 0,591 0,622 '-0,609 ! 0,6991 0,6261 O,60s10,6261 0,604 :Verificarea statistic a a mediilor arata ca, numai in cadrul acestor doua.grupe de specii , diferentele sint semnificative.Factorii de cubaj corespunsatori, resultat.i din calcul sint:

    0,61 . pentru sterii de foioase I?i0,70 . pentru sterii' de ral?inoase., iDin caleulele statistieo-matematiee reiese cn materialul folosit estc destulde omogen I?i in numar suficient, de aceea precizia rezultatelor este ridicatiLEroarea de reprezentativitate este in toate cazurilc mai m.ca de 1,97%.Numarul de piese la ster are 0 amplttudine marc de varlatie, intrc 26 -146 buc Ia ster. Din gruparea.rrezultatelor in functie de acest numar

    reiese ea factorul de cuba] create cu scaderoa numarului de piese, dar uueste necesara folosirea unor valori diforontiato intruc lt 65% din materialeste situat intr-o zona res~rinsa a acestei amplitudini asa cum so poatovedea din tabelul 3. Tabelut 3Nr. de piese 21- 31- 41- 51- 61'- 71- SI- 91- 101- 111- 121- 131- 141-:la ster 30 40 50 60 70 SO 90 100 110 120 130 140 I S O !I- --INr. de steril~ 74 11968 56 45 ~ 21 20 19 9 8 8------ ----.Procente 2,7 15,3 24,6 14,1 11,6 9,3 4,8 4,3 4,1 3,9 1,9 1,7 1,7

    367 "

  • 5/10/2018 cubaj lemne foc

    4/18

    Desi intre numarul de piese mediu Ia ster ~i Iactorul de cubaj exista0() corelatie strrnsa, coeficientul de corelatie fiind de 0,53, totusi nu se potpresents valori ale Iactorului de cuba] numai in Iunctie de acest element,.marimea indicilor de transformare depinzind ~i de alte variabile, principalefiind dimensiunea ~i forma pieselor. Intrucit in Iucrarile curente este.practic imposibil sa se sorteze lemnul de foc dupa aceste variabile, se dau.numai valorile medii.Greutatea specifica aparenta (greutatea unitati! de volum g/cm3) a.lemnului de foc asezat in steri variaza cu specia ~i mai ales cu umiditatealui. Intre greutatea specifica aparenta si umiditate, exist.a 0 corelatie evi--denta. Ecuatia de regresie calculata pentru 0 singura specie (fag) este y ==x + 664, in care y este greutatea specifica aparenta ~i x umiditatealemnului. Valorile obtinute sint diferite de cele existente in literatura de-specialitete pe de 0 parte, pentru ca in calcule s-au introdus datele mediipentru lemnul cu coaja ~i pe de alta, pentru co. rezultatele se refera Ia-sort.imentul lemn de foc cu caracteristicile dimensionale ~i calitative pre-vasute in STAS. .In Iunctte de greutatea specifica aparenta speciile lemnoase se pot esa-.lona astfel :- carpenul cu 0,850 - 1,017 g/cm3fag, stejar, div. tari cu 0,730 - 0,960 g/cm8- div. moi, ra~inoase cu 0,50 - 0,700 g/cms.

    Criici in griimezi tipLemnul de foe provenit din craci ~i virfuri, cu grosimea la capatul gros:mai mica de 5 cm, asezate in figuri de 2 X 1,5 X 3 m, reprezinta sortimentul-crac iin gramezi. La aceast.a categorie de lemn de foe nu slnt c~rcetari pro-prii privind Iact.orul de cubaj. .Ca ~i in cazul Iemnului de foc volumul real al figurilor s-a determinatcprin xilometrare iar greutatea prin cintarirea Iiecarei unitati, Cercet.arileau la baza un numar de 232 gramezi de crac! grupate in 55 loturi, din razaa 37 ocoale silvice. Hezultatele obtinute prin gruparea mediilor in .Iunc tie-de specie, regim, tratament, felul produselor (tabelul 4) dovedesc ca intreaceste grupe nu exista diforonte semnificative. Penbru intreg materialul

    .este valabil un singur factor de cuba], a carui valoare medie este 1,27 pentrugramada do craci tip de 2/1, 5/3 m si 0,14 pentru ster. .Tabelul 4

    Fag Gorun, stejar Div. tarl ' 0 ' ; ~ ~ :;';3E~ ! . .Specl- I = ~ , I ' ' ~ ' _ I c I ~ " "c:IC E .,- . ._ c : G . I ~ g ~ . - = G .Ificliri . s a e . . ~ ~ - ; = 1 :l ...__ s: I = . . . ._ _ > " ; " "c:I C "c:I~_;: Q, ~ .. 1 - . . . . "t : Q. ,~ ... - I c; 02 , . . : ~ 0 t: " ' ' ' ' . ...- '" .. ICE- .o u rn~! ! . E..: c . . u ~ . = S ~ . Q , o o ~!:;E0. u 0 0 " ' " - . . .Nr. de , 58probe 35 26 61 30 54 84 5 66 71 16 23 41 III 121--------'_----------- --Volummediuia 1204 1183 1195 1218 1298 1269 1265 1211 1215 1412 1214 1255 1230 1266 1271grlimadliFactorde cubaj ,Ia ster 0,134 0,131 0,133 0,135 0,144 0,141 0,140 0,134 0,135 0,157 01135 0,139 0,137 0,141 0,141

    .368

  • 5/10/2018 cubaj lemne foc

    5/18

    Greutatea specifica aparenta a lemnului provenit din craci