cubaj lemne foc

5/10/2018 cubaj lemne foc

1/18

CERCETARI PRIVIND DETERMINAREA FACTOIULORDE CUBAJ ~I A GREUTATII SPECIFICE LA LEMNUL

FASONAT ~I A~EZAT IN FIOURIlng. DECEl I., ing. ANCAl TEODORAColaboratori: personalul tehnic din 64 unitat! silvice

I. INTRODUCERE. Cunoasterea raportului existent intre volumul real fili volumul aparental lemnului fasonat fili asezat in figuri, este 0 conditie necesara atit pentruevidenta ut.iliaari! masei lemnoase destinata productiei cit filipentru Iunda-mentarea necesarului de materii prime in industria de prelucrare a lemnului,Stabilirea volumului exact al acestor sortimente, care se Iasoneaza, semasoara fili se Ilvreaza in alte unWi.~i decit metrul cub, nu se poate facedeoit cu ajutorul unor indici de transformare, cunoscuti sub denumirea defactori de cuba].Determinarea factorilor de cubaj a existat ca problema fili a preocupatpc speeiallst! inca din secolul trecut, dar numai pentru sortimentul lemnde foc a~ezat in steri. .Intruett in prezent, 0 mare cant1tate din materialul Iolosit inainte calemn de foc, se utilizeaza ca materie prima in industrie (celuloza, PFL,PAL, tananti, distilare), este evident ca factorii de cubaj stabiliti anteriornu mai corespund nici pentru lemnul de foc, nici pentru sortimentele indus-triale resortate din lemnul despicat. iObiectivul prezentei lucrarl este de a rezolva aceast-a lipsa resimt.ita atitin productie cit filiin cercetare, prinstabi llrea factorilor de cubaj pentru toatesortimentele de lemn asezate in figuri. Determlnarile se ext.ind sl asupragreutatii specifice a acestorsortimente in scopul de a pune la dlspoaitiapracticii indici reali necesari ~ransformarilor ce se fac intre greutate filivelum.Sortiroentele de lemn luate in studiu sint lemn de foc fasonat liIi asezatin steri, lemn de foc asezat ih gramezi (crac i}, Iemn de foc asezat in snopi,leron de fag pentru distil are uscat.a.Temn de stejar pentru extracte tananto,lemn de celuloza, lemn pentru: placi din aschli fililemn pentru placi din fibre.

II. STADIUL !CUNO~TINTEWRCele mai vechi cercetari in cadrul carora se studiaza aspectele teoretice

liIi practice ale factorilor de cuba] au aparut in Germania (8 ) la sfl~itulsecolului al XIX-lea. Toate aceste .cercetarl, precum fili cele intreprinseI'

365


2/18

mai tirziu in Cehoslovacia (8. 11), URSS (I. (3 ), Ungaria (10) , au studiatin principal factorii de cubaj ai lemnului de foc.La noi in ~ara primeIe Iucrari de acest fel au fost intreprinse in 1948(1') 'iii reluate in 1956 (2 .3) tot pentru sortimentullemn de foe, stablllndusefactori de cubaj diferentiati in Iunctie de dimensiunea si forma pieselorcomponente.Pentru celelalte sortimente de lemn asezate in figuri n-au existat cer-cetari. In 1962 s-au stabilit, cu caracter orientativ, factori de cubaj pentruIobdele de distil are uscata ~i tananti , iar in anul 1963 pentru 1emnul deceluloza (5 . 6). Cercetarile din prezenta lucrare au fost executate inanii 1964-1965.

METODA DE LUCRUFactorii de cubaj ai tuturor sortimentelor s-au determinat , in toate cazu-

rile prin metoda xilometrica. La sortimentele asezate in steri, pentru com-paratie s-a folosit in plus 'iii metoda gravlmetrica fjI~ metoda diagonalelor.Greutatea s-a stabilit prin cintarirea intregului material luat in cerce-tare cu ajutorul unui cintar zecimal.Cunoscind volumul filigreutatea, aplicind relatia y =~s-a determinat

pentru fiecare sortiment greutatea specifica aparenta.Umiditatea absoluta S-a determinat, numai la sortimentele industriale,Iuind probe sau folosind aparate de determinarea umtditatii.Pentru sortimentele asezate in steri s-a determinat ~i numarul de piese

la ster, prin stivuirea intregului material in figuri de 1m X 1 m X 1 m ~inumararea pieselor existente in figura.

IV. REZULTATUL CERCETARILORLemnul de focCercetarile intreprinse in cadrul acestei sortiment au ca -obiectiv in pri-mul rind revizuirea factorilor de cubaj existenti ( 2 ' . 3) pentru lemnul defoc aseeat in steri filiin al doilea rind determinarea factorilor ,de cubaj pentrucategoriile neluate in studiu pin a in prezent: craci in gramezi ~i craci legatein snopi. . .

ILemnul de joe asezat in steri \,In vederea determinarit indicilor de transform ate din. steri in metricuhi a lemnului de foc s-au intreprins cercetari in cadrul a 54 ocoale silvicefilidepozite asupra unui numar de 654 steri grupati in 61 loturi de cite 2 - 10steri, din specitle Fa, Ca, Go, St, Te, Div, Mo.Intregul material stivuit in figuri de 1m X 1m X 1m a fost cintarit, xilo-metrat ~i Iiecarui ster i S-a stahilit numarul de piese.I'

366


3/18

Factorii de cubaj medii rezultati din prelucrarea materialului de bazavariaza Intre 0,542 I?i 0,778. Amplitudinea mare a valorilor este deter-minata de 0 serie de factori care .inlluenteaza wolumul unui ster: formapieselor (rotunde, despieate), grosimea, rectitudinea , specia. Majoritateavalorilor se grupeaza in intervalul 0,56 ._,...,.,70 dupa cum reiese din tabelul LTabelul 1

Grupa faclorilor I I I I I I ! ;e cubaj 0,45-0,50 0,51-0,55 0,56-0,60 0,61-0,65 0,66-0,70 I0,71-0,75 0,76-0,80~;~c~~t:teri I to! ~g,5 I 1~,3 I l~g,S I I?K9 I 4~,2 I 2~3Mediile obtinute, grupate pe specii, regime I?i tratamente asa dupa cumse poato vedea in tabelul 2, scot in evidenta diferente destul de mici, cu

exceptia grupelor : foioase, rasinoase. Tabelul2'Specificlirl

Intre-gulmate-rial FagStelargorun Dlv.tart Dlv. Foloa- Rli~l.mol se noase Crtng Pr lnci- Secun.1Codru pale dare:

~:c~~~aj 10,620 1 0,6221 0,6021 0,591 0,622 '-0,609 ! 0,6991 0,6261 O,60s10,6261 0,604 :Verificarea statistic a a mediilor arata ca, numai in cadrul acestor doua.grupe de specii , diferentele sint semnificative.Factorii de cubaj corespunsatori, resultat.i din calcul sint:

0,61 . pentru sterii de foioase I?i0,70 . pentru sterii' de ral?inoase., iDin caleulele statistieo-matematiee reiese cn materialul folosit estc destulde omogen I?i in numar suficient, de aceea precizia rezultatelor este ridicatiLEroarea de reprezentativitate este in toate cazurilc mai m.ca de 1,97%.Numarul de piese la ster are 0 amplttudine marc de varlatie, intrc 26 -146 buc Ia ster. Din gruparea.rrezultatelor in functie de acest numar

reiese ea factorul de cuba] create cu scaderoa numarului de piese, dar uueste necesara folosirea unor valori diforontiato intruc lt 65% din materialeste situat intr-o zona res~rinsa a acestei amplitudini asa cum so poatovedea din tabelul 3. Tabelut 3Nr. de piese 21- 31- 41- 51- 61'- 71- SI- 91- 101- 111- 121- 131- 141-:la ster 30 40 50 60 70 SO 90 100 110 120 130 140 I S O !I- --INr. de steril~ 74 11968 56 45 ~ 21 20 19 9 8 8------ ----.Procente 2,7 15,3 24,6 14,1 11,6 9,3 4,8 4,3 4,1 3,9 1,9 1,7 1,7

367 "


4/18

Desi intre numarul de piese mediu Ia ster ~i Iactorul de cubaj exista0() corelatie strrnsa, coeficientul de corelatie fiind de 0,53, totusi nu se potpresents valori ale Iactorului de cuba] numai in Iunctie de acest element,.marimea indicilor de transformare depinzind ~i de alte variabile, principalefiind dimensiunea ~i forma pieselor. Intrucit in Iucrarile curente este.practic imposibil sa se sorteze lemnul de foc dupa aceste variabile, se dau.numai valorile medii.Greutatea specifica aparenta (greutatea unitati! de volum g/cm3) a.lemnului de foc asezat in steri variaza cu specia ~i mai ales cu umiditatealui. Intre greutatea specifica aparenta si umiditate, exist.a 0 corelatie evi--denta. Ecuatia de regresie calculata pentru 0 singura specie (fag) este y ==x + 664, in care y este greutatea specifica aparenta ~i x umiditatealemnului. Valorile obtinute sint diferite de cele existente in literatura de-specialitete pe de 0 parte, pentru ca in calcule s-au introdus datele mediipentru lemnul cu coaja ~i pe de alta, pentru co. rezultatele se refera Ia-sort.imentul lemn de foc cu caracteristicile dimensionale ~i calitative pre-vasute in STAS. .In Iunctte de greutatea specifica aparenta speciile lemnoase se pot esa-.lona astfel :- carpenul cu 0,850 - 1,017 g/cm3fag, stejar, div. tari cu 0,730 - 0,960 g/cm8- div. moi, ra~inoase cu 0,50 - 0,700 g/cms.

Criici in griimezi tipLemnul de foe provenit din craci ~i virfuri, cu grosimea la capatul gros:mai mica de 5 cm, asezate in figuri de 2 X 1,5 X 3 m, reprezinta sortimentul-crac iin gramezi. La aceast.a categorie de lemn de foe nu slnt c~rcetari pro-prii privind Iact.orul de cubaj. .Ca ~i in cazul Iemnului de foc volumul real al figurilor s-a determinatcprin xilometrare iar greutatea prin cintarirea Iiecarei unitati, Cercet.arileau la baza un numar de 232 gramezi de crac! grupate in 55 loturi, din razaa 37 ocoale silvice. Hezultatele obtinute prin gruparea mediilor in .Iunc tie-de specie, regim, tratament, felul produselor (tabelul 4) dovedesc ca intreaceste grupe nu exista diforonte semnificative. Penbru intreg materialul

.este valabil un singur factor de cuba], a carui valoare medie este 1,27 pentrugramada do craci tip de 2/1, 5/3 m si 0,14 pentru ster. .Tabelul 4

Fag Gorun, stejar Div. tarl ' 0 ' ; ~ ~ :;';3E~ ! . .Specl- I = ~ , I ' ' ~ ' _ I c I ~ " "c:IC E .,- . ._ c : G . I ~ g ~ . - = G .Ificliri . s a e . . ~ ~ - ; = 1 :l ...__ s: I = . . . ._ _ > " ; " "c:I C "c:I~_;: Q, ~ .. 1 - . . . . "t : Q. ,~ ... - I c; 02 , . . : ~ 0 t: " ' ' ' ' . ...- '" .. ICE- .o u rn~! ! . E..: c . . u ~ . = S ~ . Q , o o ~!:;E0. u 0 0 " ' " - . . .Nr. de , 58probe 35 26 61 30 54 84 5 66 71 16 23 41 III 121--------'_----------- --Volummediuia 1204 1183 1195 1218 1298 1269 1265 1211 1215 1412 1214 1255 1230 1266 1271grlimadliFactorde cubaj ,Ia ster 0,134 0,131 0,133 0,135 0,144 0,141 0,140 0,134 0,135 0,157 01135 0,139 0,137 0,141 0,141

.368


5/18

Greutatea specifica aparenta a lemnului provenit din craci variaza intre0,420 'iii 0,940 g/cms. 0 clasificare pe specii scoate in evidenta ca Iagulare greutatea specifica aparenta cea mai mare (0,529 - 0,940), dupa careurmeaza stejarul, gorunul, salcimul, carpenul 'iii in cele din urma, teiulcu greutatea specified aparenta cea mai mica (0,420 - 0,550).Limitele relativ mari de variat ie a greutati ispecifics aparente se dato-resc umidita~ii diferite a materialului in momentul determinari i.

Craci legate in snopiSortimentul provine din craci de orice specie cu dimensiuni de maximum

: s cm la capatul gros, minimum 2 cm la capatul subtire 'iii de 1 m 20em lungime, legate in snopi de 30 - 35 cm in diametru, strinse cu donarinduri de sirma 'iii stivuite in sterLDeterminarea volumului exact al lemnului continut de un snop s-a facutprin xilometrarea unui numar de 746 snopi, grupati in 25 loturi, din cadrula 25 unita~i silvice. Greutatea s-a determinat prin cint.arire. Dinmediilematerialului de baza reiese ca volumul real al unui snop variasa intre 0,015liIi0,055 mS 'iii greutatea intre 14 'iii 51 kg.Volumul mediu al unui snop este de 0,033 m3 iar factorul de cubaj alsterilor din craci legate in snopi este de 0,43.

Lobde pentru distilare useataSortimentul se refera la lohdele de fag 'iii de carpen destinate dist ilariiusc ate in vase inchise.Determinarea factorului .de cuba] 'iii a greuta~ii specifice ale acestui sor-timent are la baza cercetari oxecutateIn depoaitul Distileriei chimice Margi-nea, asupra unui numb de, 145 de steri proveniti din toate regiunile ~arii.Intreg materialul a fost stivuit .in figuH de 1 m X 1 m X 1 m, ctntarit~i Iiecarui lot i s-a determinat factorul de cubaj prin metoda diagonalelor~i nr. mediu de lobde. Un numar de 22. steri au fost xilometratl.Rezultatele obtinute sint trecute in tabelul 5.Analiza acestor date scoate in, evidenta ovarlatle relativ mica a numa-rului de lobde la ster (37 . : + - 59) .'ili0 variatie mai mare a greuta~ii mediia sterilor (436 - 692 kg) ~atorit~ umidltatii absolute diferite a Ioturilor(20,5% - 94,0%). IFactorul de cubaj are o amplitudine de variatie cuprinsa intre 0,64 -,71 in cazul determinarif lui prin metoda xilometrica 'iiiceva mai mare(0,62 - 0,73) in cazul determinari! prin metoda diagonalelor. Rezultateleobtinute prin cele doua metode au fost verificate 'iiiprin metoda gravimetricli

folosind relatia V =.E_ , in care!Y .V este volumul unui ster,G - greutatea lui 'iiiy - greutatea specifica~.24 - Stud1t ~ cercetarl vot. xxvi 369


6/18

Tabelul 5Nr. lobde Xilometrare Ctntartre

FactorNr. Nr. Nr. Greu- Greuta- Greuta cubaj prln Umldf ta-lot sterl Total Medlu sterl tate Vol. F. tea tea metoda teatotalll medle dl~ona- absoluta

Ie orbuc, buc. bue. kg ma eubaj .kg kg

1 1 0 5 9 2 5 9 4 , 8 0 2 2 9 9 3 , 0 3 0 0 , 6 4 4 8 6 7 4 8 7 0 , 7 0 3 4 , 22 1 0 5 7 3 5 7 4 , 5 5 2 3 6 6 2 , 9 0 3 0 , 6 4 5 2 4 5 5 2 4 0 , 7 1 4 2 , 03 1 0 4 7 6 4 8 4 , 7 0 2 5 4 4 3 , 1 5 1 0 , 6 7 5 3 2 8 5 3 3 0 , 6 3 4 7 , 04 1 0 4 9 3 4 9 4 , 8 0 2 1 0 2 2 , 8 6 7 0 , 6 5 4 7 1 1 4 7 1 0 , 7 0 2 8 , 45 1 0 4 7 1 4 7 4 , 5 5 2 8 3 4 3 , 2 1 0 0 , 7 1 6 1 0 5 6 1 0 0 , 7 3 6 0 , 06 5 2 7 1 4 3 3 0 6 4 6 1 3 0 , 6 5 7 0 , 17 5 1 8 5 3 7 3 4 6 0 6 9 2 0 , 6 4 9 4 , 08 5 2 6 6 5 3 2 4 0 2 4 8 0 0 , 6 5 2 9 , 19 1 0 5 1 0 5 1 4 3 6 2 4 3 6 0 , 6 5 2 0 , 5

1 0 1 0 5 4 3 5 4 4 5 1 9 4 5 2 0 , 6 3 2 9 , 6II 1 0 4 8 5 4 8 6 0 3 1 6 0 3 0 , 6 6 6 6 , 11 2 1 0 4 3 3 4 3 5 6 4 5 564 0 , 6 6 5 2 , 21 3 1 0 4 7 9 4 8 5 1 0 1 5 1 0 0 , 6 8 4 0 , 71 4 1 0 5 9 2 5 9 6 8 9 2 589 0 , 6 8 5 5 , 91 5 1 0 4 8 5 4 9 5 4 6 4 544 0 , 6 4 3 9 , 31 6 1 0 5 1 9 5 2 5 2 1 3 5 2 1 0 , 6 2 4 0 , 0

Media 50 I 0 , 6 6 I 0 , 6 7 IFactorul de cubaj mediu obtinut la sortimentul lobde pentru distil are

usc ata este de 0,66.Datele obtinuto pe leren cu privire la greutatea sterilor ~i la umiditatealoturi lor au pormls dcterminarea greutati! la diferite umiditatl Iolosindocuatia de rcgrcsic: y =357 + 4 x, in care y este greutatea unui ster ~ix umiditatca lui.Greutatea medic astfel determinata, pentru diferite umiditati .poate fiurmarlt a in tabolul 6.

Tabelul 6Um id itatea ab so lu ta, % 2 0 3 0 3 3 . , 4 0 , 50 6 0

"Greu tatea u n u i s ter , kg 4 3 7 4 7 6 4 8 9 6 ' 1 7 , S 5 7 5 9 6 !IGreu tatea u n u i metru cub, \ ,kg 6 6 1 7 2 1 7 4 2 7 8 3 8 4 3 9 0 3

I

Numarul de masuratori Iolosit la aceste determinari este sufictent pentruo precizie destul de ridicata.Eroarea de reprezentativitate a factorului de cubaj este mai midi de1,9% ~i cea a greutati! specifice mai mica de 3,5%, .

.370


7/18

Lemn de stejar pentru extracte tananteLemnul de stejar destinat ca materie prima pentru extracte tanantevegetalc, poate proveni din toate speciie de stejar, cu exceptia cerului

(Quercus cerris L.).In vederea determinari i.Iactorului de cuba] 'iii a greutarli specifice aIemnului pentru extracte tanante, s-a ales ca loc de cercetare fabrica detananti Argesul din Pitest.i, in depozitul careia s-au executat masuratortasupra unui numar de 70,5 steri din lobde pentru tananti , alesi din 5 stivediferite.Masuratorile propriu-zise au constat din: determinarea factorului decuba] prin metoda diagonalelor, stivuirea Iiecarui ster in figuri de 1X 1X 1m'iii cintar irea lui, determinarea numarului de lobde, xilometrarea a19 steri dintre cei mai reprezentativi 'iiimasuraroa umidltatii loturilor. Ope-ratitle s-au facut separat in cadrul celor 5 stive alese pentru cercetare, ceeace a permis ohtinerea unor rezultate medii asa cum sint redate in tabelul 7.

Tabelul 7Xllometrare FactorFactor de cuba} Umidl-Nr. Nr. Nr. de de cuba] determlnat tatecrt. sterl lobde Greutate Nr. Factor determlnat prln absolutade sterl Densltate de cubaj prin metodadlagonala gravirne-trlcll %

1 20,3 34 569 5 854 0,666 0,67 0,67 352 20,2 34 481 5 740 0,650 0,65 0,65 273 10,0 36 539 3 852 0,633 0,67 0,63 404 10,0 35 505 3 794 0,636 0,65 0,63 275 10,0 39 476 3 737 0,646 0,66 0,65 216 17,0 _ 490 17 765 0,640 0,65 0,64 _7 20,0 40 498 _ _ _ 0,66 _ 358 20,0 47 477 _ _ _ 0,61 _' 359 20,0 36 571 __ , _ j _ 06,3 _ 40-- --I Iedia 38 0,645 0,66 0;65In afara de datele obtinute prin masuratorile Iacute asupra loturilor amin-

tite, s-au mai folosit 'iii datele executate de laboratorul de taxatic in 1962pentru aceasta problema. Datele suplimentare (nr. crt. 6-9) prezinta carac-teristici foarte apropiate de .cele rezultate din masuratorile executatc incadrul acestor Iucrari. IUrmarind mediile prezentate in tabelul de mai sus se observa 0 variatiemica a numarului de piese la ,ster cuprinsa intre 34 - 47 bucati. Numarulmediu de piese este de 38 buca~i. Acest numar redus de piese Ia ster com-parativ cu alte sortimente, scoate in evidenta diametrul mai mare al pieselorutilizate pentru extraete tanante.Factorul de cuba] determinat, atit perin metoda xllometrica cit ~i prinmetoda. diagonalelor, are 0 amplitudine de variatie foarte redusa fapt eedovedeste 0 datatn plus ca aplicaroa corecta a aeestor metode de lucru duce1a aceleast rezultate. t : ' ,371


8/18

Pentru comparatie, factorul de cubaj a fost calculat ~i prin metoda gra-vimetrica. Rezultatele obtmute au 0 variatie Ia fel de mica ~i sint foarteapropiate ca valoare de cele obtinute prin primele doua metode. Din compa-ratifle facute, precum ~i din valorile obtinute prin metodele aplicate rezultaun factor de cubaj mediu pentru acest sortiment de 0,65.Pentru determinarea greutati ispecifice aparente a lemnului destinat extra-gerii taninului la umiditatea prevazuta in STAS, s-a reprezentat graficgreutatea sterilor in Junette de umiditatea lor ~i prin compensare, S-a obtinutdreapta de forma:y =8,33 x + 242,5

in care y este greutatea unui ster, iar x umiditatea lemnului, Pentru 0umiditate de 30%, greutatea unui ster este de 492 kg ~i greutatea speciflcaaparenta este 0,757 g/cms.In tabelul8 se presinta greutatile pentru diferitele umiditatl ale lemnului.

Tabelul 8Umiditatea absoluta, % 20 25 30 35 40 50Greutatea unui ster 409 451 492 534 576 659Greutatea specifica apa-rentA 0,629 0,694 0,757 0,821 0,886 1,013Verificarile statistico-matematice dovedesc ca rezultatele obtinute auo precizie ridicata. Eroarea de reprezentativitate a factorului de cubaj este

mai mica dectt 0,28% ~i cea a greutati ispecifice mai mica decit 3,11%.Lemn de fag pentm celuloza

,In vederea determlnarii Iactorului de cubaj ~i fl greutat iispecifice alelemnului de fag pentru celuloza s-au facut cercetari asupra m~terialuluiexistent in depozitul bazei les Exportlemn Braila.In acest scop s-au ales un numar de 309 steri proveniti din 13 loturireprezentative in ceea ce priveste stivuirea, forma ~i dimensiunile lobdelor,

numarul de piese Ia ster ~i umiditatea. .Intreg materialul a fost stivuit in figuri de: 1X 1X1 m ~i ctntarit.Factorul de cubaj s-a determinat prin metoda xilometrica ~i s-a verificatprin metoda gravimetric a ~i prin metoda diagonalelor.Rezultatele privitoare la marimea factorului de cuba] sint redate intabelul 9. ,Factorul de cubaj mediu stahilit prin metodele aplicate este cuprins intre0~70- 0,72, Diferenta ce se inregistreaza la valoarea medie a factoruluide cuba], ca urmare a aplicarti unor metode diferite, se explica prin asesareamai ingrijita a pieselor in figura, incazul xilometrari}, in timp ce aplicareametodei diagonalelor s-a facut pe materialul asesattn mod normal in stiva.Pleoindu-se de la considerentul ca cea mai prectsa metoda de determinarea volumului lemnului fasonat ~i asezat in steri este metoda xilometrica,

372


9/18

Tabelul 9Greutatea Nr. Factor de cuba] obttnutNr. Nr. Nr. speclflcli sterilor prln metodacrt. sterllor lobdelor Greutatea G xtlome- I Ie loturt =- tra] l xllorne- gravl- dlagona-V trlcR metrlcli lelor

1 16,65 55 525 0,765 16,65 0,687 - -2 23,10 61 537 0,771 4 0,704 0,697 -3 30,50 38 552 0,773 4 0,723 0,714 0,6834 28,40 60 559 0,793 4 0,691 0,705 0,6905 23,15 47 553 0,772 4 0,736 0,735 0,7036 24,65 49 557 0,783 4 0,710 0,711 0,6997 22,10 57 576 0,788 4 0,728 0,730 0,7128 27,30 51 - - 27,30 0,714 - 0,7129 24,30 44 - - 24,30 0,711 - 0,71610 25,80 61 - - 25,80 0,736 - 0,69111 17,60 49 - - 17,60 0,741 - 0,68412 22,60 49 - - 22,60 0,760 - 0,68913 22,40 - - - - - - 0,714Total 309,05 154,75I Media 52 552 0,724 0,715 0,700

reiese ca factorul de cubaj mediu pentru lemnul de celuloza fag este de 0,72corespunzindu-i un factor de asezare de 1,39. Avind in vedere modul destivuire curenta in productie, pentru nevoHe practice se propune aplicareaunui factor de cubaj de 0,70.Aplicarea calculului matematico-statistic evidentiaza faptul ca numarulde masuratori efectuate pentru determinarea valorii medii a indicelui detransformare este corespunzator unei precizii destul de ridicate. Eroarea dereprezentativitate este de 1 % .Valorile medii ohtinute pe loturi, in ceea ce priveste numarul de piesearata di materialul ales pentru experimentare este reprezentativ sub aspectulmarimii ~i formei pieselor, acesta fiind cuprins intre 38 'iii61 bucati. Numarulmediu de piese la ster pentru tnaterialul luat in cercetare este de 52 hucati.Greutatea specifica aparenta s-a determinat pentru fiecare lot folosindrelatia y= ~ Datele 10htin~~e: dovedesc ea materialul [acestui sortimenteste foarte omogen. Desi s-au ales loturi de diferite umiditati , greutateaspecific aparenta variaza In Ilmite foarte strinse 'iii anume 0,765 g/cm3-0,793 g/cm3

Lemn de Ioloase pentru plaei din ~chiiISortimentul cuprinde lemn ;de foioase tari (fag ~i mesteacan) ~i de Ioioasemoi (salcie, plop, tei, anin), prod us in piese rotunde sau despicate, cu coajasau fara coajh, stivuite in steri sau+dubli steri.Cercetarile in vederea determinarii factorului de cuhaj real 'iii a greutati!specifice ale acestui sortiment au fost intreprinse la CIL Braila, ocolul sil-vic Braila, CIL Gherla 'iiiCIL Rm. Vilcea. In cadrul acestor unitati s-au alesdintr-un numar de 17loturi diferite ca vechime, provenienta, specie, calitate'iii marimea pieselor un numa~. de 1~O steri,

373


10/18

Intregul material de cercetare a fost restivuit in figuri de 1 X 1 x 1 m~i cintarit. Factorul de cuba] s-a determinat prin metoda xilometrica, acoleunde s-a dispus de xilometru, sau prin masurarea diametrului la mijloc lamaterialul rotund, folosind in acest caz relatia V =.l.Metoda aplicata in asemenea cazuri a permis ca pe linga stabilirea vo-lumului continut in Iigura sa se poata determina !iiidiametrul mediu al pie-selor aflate in steri. Totodata s-au luat date privind numarul de piese !iiiumi-ditatea absoluta a lemnu1ui.

Rezultatele acestor masuratori sint redate in tabelul 10.Tabelul 10

j I Numar GreutateaNr. Nr. c < Ide plese Factor Umldl- dcrt. sterl Spt:la Carac!erlsticl de tate mediui total I medlu totals I medle cuba)lot ster pe lot la ster

1 8 salcie rotund 7 8 5 9 8 2 0 2 1 3 3 3 0 , 6 0 3 2 8 6 , 6necojit2 8 plop " 4 1 7 5 2 3 6 4 2 4 5 6 6 9 5 4 5 1 2 , 83 1 0 salcie " 4 8 0 4 8 4 1 2 7 4 1 3 7 0 0 4 5 1 3 , 14 8 salcie " 5 3 0 6 6 3 0 8 0 3 8 5 686 3 6 1 1 , 05 9 salcie rotund cojit 5 1 1 5 7 3 2 7 3 3 6 4 7 0 5 2 3 1 1 , 96 6 salcie " 3 1 8 5 3 2 5 2 9 4 2 2 7 1 1 3 7 1 2 , 47 10 salcie " 6 3 0 6 3 4 6 0 0 4 6 0 6 9 0 6 0 1 1 , 28 1 1 salcie . . 5 8 7 53 4 7 9 0 4 7 9 7 1 7 6 0 1 2 , 49 1 2 PI, Sa, rotund 7 1 4 6 0 4 3 2 7 3 6 1 6 9 2 1 6 -An,Te despicatcojit1 0 1 2 " . . 4 9 9 4 2 4 7 3 8 3 9 5 6 9 0 1 8 -1 1 1 2 . . . . 8 1 6 6 8 4 5 2 2 3 7 7 6 6 5 1 6 -1 2 1 0 anin " 4 8 8 4 9 4 1 1 0 4 1 1 6 5 5 30 -1 3 3 PI, Sa . . 1 9 1 6 4 1 2 4 6 4 1 5 6 9 6 2 4 -1 4 3 PI, S o t . . 1 3 7 4 6 1 1 5 8 386 6 9 0 1 5 -1 5 8 salcie . . 5 0 6 6 3 2 6 8 2 3 3 5 6 4 8 . 1 5 1 1 , 61 6 1 0 salcie idem 6 8 2 6 8 3 4 0 4 3 4 0 6 3 8 3 0 1 0 , 6necojit1 7 1 0 plop I . . 4 9 9 5 0 3 9 6 4 3 9 6 6 3 2 4 0 1 2 , 6-- j -I~-I------r-- ~--Total 1 5 0 ' IDate fiind conditi ile dimensionale ale acestui sort.iment si anume, mini-mum 5 cm diametru fara coaja la capatul subtire !iiimaximum 24 ern la capa-tul gros, la piesele rotunde !iii5 cm respectiv 35 cm latimea pieselor despicate,numarul mediu de piese la ster prezinta 0 variatie relativ mare, cuprinsa in-tre 42 !iii98 buca~i Aceasta variatie atrage dupa sinediametre medii diferite~i totodata factori de cuba] variabili. Fa~a de alte sortimente ca de ex. lemnulde fag pentru distilare la care var lat.ia numarului de' piese Ia ster nu atragedupa sine factori de cubaj diferentiati pentru sortimentul de lemn de lucruapt pentru PAL, aceasta schimbare a numarului de piese tare drept conse-cin~a stabilirea unor factori de cubaj diferentiati, rDispunindu-se, in cazul a 11 loturi, si de diametrul mediu al pieselordintr-un ster, s-a cautat sa se stabileasca relatia intre acesta !iiinumarul de

piese, intrucit in Iunctte de unul din aceste elemente urmeaza sa se stabi ...lease a factorii de cubaj medii."

374


11/18

In tabelul 11 se presinta in Iunct.ie de diametrul mediu al pieselor dinster, numarul mediu de piese care este acelasi, indiferent de specie ~i indi-ferent de faptul ca materialul este cu sau fara coaja,Tabelull1

Diametrul mediu, em 7 8 9 10 11 12 13 14 15-- -_----- -- -- -- -_Nr. piese mediu la ster 100 91 82 74 65 57 48 40 31Variati a mare a numarului de piese la ster ca urmare a condit.iilor di-mensionale ale acestui sortiment are drept consecinta 0 amplitudine mare afactorilor de cuba], valoarea lor Iiind cuprinsa intre 0,603 ~i 0,717. Cu citnumarul de piese mediu este mai mare, respectiv cu cit diametrul mediueste mai mic ~i factorul de cubaj are 0 valoare mai mica.Tabelul 12 cuprinde marimea factorului de cuba] in Iunct ie de numarul

de piese la ster. S-a luat ca variabil acest element ~i nu diametrul mediu peconsiderentul ell. in productie este mult mai usor de determinat numarul depiese mediu continut de un ster, decit diametrul, iar in cazul in care in fi-gura se ana si piese sparte, stabilirea unui diametru mediu este practicgreu de realizat.Tabelul 12

Nr_ de piese mediu la ster 50 60 70 80Factor de eubaj 0,70 0,68 0,66 0,64

Factorii de cubaj au fost stabili~i pe baza materialului experimentalavut Ia dispoz itie, indiferent de specie ~i de caracteristicile loturilor respec-tive (piese rotunde, lobde,cojite sau necojite).Din incercarile facute pontru astabili 'elementele ce pot modifica valoa-rea factorilor de cuba] rezulta ca influenta mai mare 0 prezinta numarul depiese la ster. Specia din care provine matorialul nu influenteaza cu nimicmarimea factorului de cubaj., .Aplicarea diferentiata a acestor valori ofera garantia stabilirii cu preci-zie mult mai fidicata a masei lemnoase continute de un ster de lemn aptpentru plac! din aschii (PAq decjt in c azul ut.ilisarl! unui singur factor decuba]. .Greutatea specifica aparenta &-a determinat pe baza greuta~ii sterilorl1i a umiditatii lor, separat pe specii ~i grupe de speci i.In tabelul 13 sint cupririse valorile greutat.ii metrului ster, a metruluicub, precum ~i greutatea sp~cifica aparenta pentru salc ia cojit.a, salcia ne-c ojita si amestec de Sa, PI,An ~i Me Ia diferite umidita~i absolute ale ma-terialului lemnos. rDin datele medii obtinute se desprinde faptul c~ greutatea specificaaparenta cea mai mica 0 prezintll Iemnul pentru placi din aschii prove-nite din salcie necojit a, urmind in ordine salcia cojita-~i apoi amestecul dinSa + PI + An + Me. " 3 7 5


12/18

Tobelul 13Umidit. ISpeciflciri abs. % 1 5 2 0 2 5 3 0 3 5 4 0 4 5 5 0 6 0 ISpecie -- ---- -- ----- --, ----I

Greutatea Salcie cojitii 3 3 5 3 5 2 3 7 0 3 8 8 4 0 6 4 2 3 4 4 0 4 5 6 -unui ster,kg Salcie necoj. 3 0 4 3 5 7 3 7 5 4 1 0 4 2 8 4 6 42 1 3 3 9 3 9 3 -Sa+PI+An+Me 3 8 2 4 0 0 4 1 1 4 3 4 4 5 1 5 6 8 4 8 5 5 0 2 5 3 6-- -- --- --- ------ --

Greutatea Salcie cojitii 4 8 6 5 1 0 5 3 7 5 6 3 5 8 9 6 1 3 6 3 8 6 6 1 -unui ma,tn kg Salcie necoj. 4 4 0 4 6 5 4 9 2 5 1 8 5 4 4 5 7 0 5 9 5 6 2 1 6 7 3Sa+PI+ !An+Me 4 5 4 5 8 0 605 6 2 9 6 5 4 6 7 9 7 0 3 7 2 8 7 7 7 ,-- ----..------ ----,--

Greutatea Salcie cojitii 0 , 4 8 6 0 , 5 1 0 0 , 5 3 7 0 , 5 6 3 0 , 5 8 9 0 , 6 1 3 0 , 6 3 8 0 , 6 6 1 - ,specifics I:rcarenta -ms Salcie necoj. 0 , 4 4 0 0 , 4 6 5 0 , 4 9 2 0 , 5 1 8 0 , 5 4 4 0 , 5 7 0 0 , 5 9 5 0 , 6 2 1 0 , 6 7 3Sa+PI+An+Me 0 , 4 5 4 0 , 5 8 0 0 , 6 0 5 0 , 6 2 9 0 , 6 5 4 0 ,6 7 9 0 , 7 0 3 0 , 7 2 0 0 , 7 7 7 ,

Lemn pentru plaei din fibre (PFL)Sortimentul se refera Ia lemnul destinat ca mat.erie prima pentru fabri-carea placilor fibrolemnoase din arborii de foioase (de fag, mesteacan, sal-cie, plop, tei, anin) ~i ra~inoase (moJid, brad, pin) sub forma rotunda' ~i des-picata, Lemnul suhtire provenit din virfuri si craoi se Iasoneaza in ' snopi ,iar eel rotund ~i despicat se Iasoneaza in steri, in ambele cazuri fara coaja.Cercetarile intreprinse pentru determinarea Iactorului de cubaj ~ia greu-

tatii specifice a lemnului pentru placi din fibre s-au executat in cadrulcombinatelor de industrializarea lemnului Blaj ~i Suceava. Inacest scops-au ales 88 steri din cadrul a 9loturi de lemn, in cea mai mare parte de fag-cu putin carpen ~i' mesteacan, neexistind in depoaite materiale din altespecii. Materialul ales pentru cercetare este reprezentativ ~i corespunzator-condittilor dimensionale ale sortimentului. 'In vederea stabilirii volumului exact ~i pentru determinarea greutatiispecifice, intreg materialul a fost stivuit in figuri de 1 ~x1 X 1 m, xilome-trat ~i ctntant. Aceste date impreuna cu cele referitoare Ia numarul de piesedintr-un ster ~i umiditatea absolute sint redate in tabelul 14.Analiza datelor medii scoate in evidenta caracteristicile elementelor prin-cipale.

"376


13/18

Tabelul 14'"Nr. de plese Greutatea

Nr. Nr. Factor Umldl-crt. sterl Specia Caracteristici Total I Medlu Total 1 Medie de tatelot ster lot ster cubaj1 10 Fag rotunde '39~ despicate 390 5260 526 0,700 422 10 . . . . 890 89 4770 477 0,653 303 8 . . despicate 80% 376 47 4123 515 0,688 404 10 . . rotunde 620 62 5280 528 0,672 405 10 Fa+Ca+Me . . 571 57 4850 485 0,695 376 10 . . rotunde 80% 558 56 5046 505 0,691 397 1 1 Fa~ despicate 524 48 5689 517 0,711 398 10 Fa Ca+Me rotunde 90% 599 60 5086 509 0,686 409 9 Fag despicate 429 48 4338 482 0,703 27Variatia mare a numarului de piese la ster se datoreste amplitudinii maria grosimilor (5 - 25 em). In materialul luat in cercetare acest numar variaza,intre 39 ~i 89 bucjster, frecventa cea mai mare fiind intre 45 - 65 hucjster..iar media 56 bucjster.Numarul de hucati la ster este elementul principal care determina varia--tia factorului de cubaj, de aceea adoptarea unei singure valori medii pen-tru factorul de cubaj nu este indicata in Iucrari in care se cere 0 precisie-mai mare.Din materialul de cercetat rezulta ca factorul de cubaj al lemnului pentru

placi din fibre variaza in Iunctle de numarul de piese din ster. In tabelul 1s..se dau valorile respective in Iunctie de acest numar.Tabelul 15'

Numar mediu de plese la ster I ' 40 I 50 1 M:la! 60 I 70 I 80 I 90 I 100Factor de cubaj 1 . 0,71 I '0,70 I 0:691 0,681 0,661 0,641 0,60 1 0,60 "Acceptarea unui factor de.euba] unic , poate produce erori la determinareavolumului ce merg pina la 1~%. Calcululerorii s-a facut pornindu-se de lafactorul de cubaj mediu de v,69, caruia Iicorespunde un numar mediu de-piese la ster de 55 - 60 bucati.Comparind valorile factorlIor de; cubaj a celor doua sortimente de lemn.de lucru pentru placi se con~ata existenta unei suprapuneri totale. Acestfapt permite aplicarea unor Iactori de cubaj atit pentru lemnul pentru placidin fibre cit ~i pentru eel pentru plac! din a~chii. Aplicarea lor necesita insa

stabilirea in prealabil, pentru fiecare lot, a factorului de cubaj in baza nu--marului mediu de piese." 371'


14/18

In cazul in care nu se dispune de 0 Iigura de 1 X 1 X 1 m care sa per-mila stivuirea unui ster pentru determinarea numarului de piese mediupe lot, factorul de cubaj se poate determina dupa 0 apreciere a dimensiuniimedii a pieselor. Pentru aceasta s-au clasificat sterii in Iunctie de diametrulmediu al pieselor in clase ~i anume: steri cu piese subtiri , diametrul mediupina la 9 cm (80 - 100 bucati), steri cu piese mijlocii - diametrul mediu.al pieselor cuprins intre 10 ~ 12 cm (60-80 bucati ) ~i steri cu piese groaso- diametrul mediu mai mare de 12 cm (40 - 60 bucati). In Iunc tie deaceasta impartdre a sterilor, factorii de cubaj medii corespunzatori sint :o(),62, 0,67 si 0,70.Procedeul de lucru fiind mai putin exact face ca ~i precizia de determinarea masei lemnoase sa scada. Greutatea specific a aparenta a aeestui sortintent-determinata numai pentru fag se poate urmari in tabelul 16.

Tabelul 16

I~I I I I I I I I5 I 2 0 2 5 3 0 3 5 4 0 4 5 I 5 0 6 0. I,, Greutatea sterului, kg 416 436 456 477 497 517 538 558 599, ., Greutateajms, kg 603 632 661 692 721 750 780 80 9 869Greutatea specificii apa-

10,603 0,6321 0,631 0,692 0,721 0,750 0,780 0,809 0,869enta,

Comparind greutatile sterului de Iemn pentru PFL cu cele stabilite an-terior pent I'll lcmnul de fag pentru distil are se ccnstata 0 foarte mare apro-piere ca urrnare a faptului ea pentru amhele scrtimente sint impuse con-diti i calitative ~i dimensionale apropiate. Fa\a de lemnul pentru PAL,greutatea lemnului pentru PFL este cu circa 25 _;. 30% mai mare, faptexplicabil daca avcm in vedere ea pentru PAL se iuti lizeaza lemnul spe--c iilor de foioase moi (Sa, PI) iar pentru PFL lemnul de fag.

CONCLUZI IDeterminaroa factorilor do cuba] sl a groutatii specifioo pentru lemnulde foc ~i pontru col do lucru fasonat f ; 1 i a$ezat in fig,uri a impus executaroaun or corcet.ari ~i masuratori extinse in intreaga tara. .Numarul de masurator]-care sta Ia baza acestei lucrari pe sortimente se prozlnta astfel :

\- lernnul de foc fasonat ~i asezat tn steri- lernnul de foc asezatfn gramezi- lernnul de foc asezat tn snopi- lernnul de stejar pentru extracte tanante- lernn de celuloza fag- lernn pentru doage- lernn pentru pliici din aschii- lernn pentru placi din fibre

. , . 624 probe232 probe145 probe71 probe309 probe38 probe150 probe88 probei

'178


15/18

Metoda de lucru Iolosita la stabilirea factorilor de cubaj a constat, inmajoritatea cazurilor din masurlitorl xilometrice. In unele cazuri s-a aplicatconcomitent ~i metoda gravimetric a ~i a diagonalelor. Pentru determinareagreuta~iis pecifice aparente s-au Iolosit ctntarirtle facute la fiecare proba.Valorile medii ale factorilor de cuhaj rezultate din prelucrarea datelor

de teren ~i care se propun a fi aplicate in lucrarile curente sint :- pentru lemnul de foe foioase tari fasonat ~i asezat in steri 0,62- pentru lemnul de foe rastnoase, fasonat ~i asezat in sterl 0,70- pentru lemnul de foe asezat in grarnezi 0,14- pentru lemnul de foe asezat in snopi 0,43- pentru lobde de fag pentru distilare uscata . . 0,66- pentru lemnul de stejar pentru extracte tanante 0,61)- pentru celuloza fag . . . . . . 0,70- pentru lemnul pentru placi din aschil 0,68- pentru lemnul pentru placi din fibre 0,68Valorile medii rezultate sint aplicabile in toate cazurile figurilor1 X 1 X 1 m, determinarea volumului continut de steri cu supra inaltare(1 X 1X 1,1 m) necesitind 0majorare a acestor indici cu 10%, in masura incare asezarea pieselor in Iigura este corect facuta.Asigurarea volumului de lemn in cantitatea rezultata prin aplicarea fac-torilor de cubaj propusi impune 0 verificaro riguroasa a modului de stivuirea pieselor in figura si 0 recalculare a numarului de figuri in raport cu acestifactori de cubaj.Pentru lemnul de foc asezat in gramezi se va aplica de preferinta factorulde cubaj corespunzator sterului sl numai in cazul in care gramada de craoise inscrie in dimensiunile tip (2 X 1,5 X 3 m) se va utiliza indicele detransformare 1,26. Aceasta deoareceIn majoritatea cazurilor nu sint respec-

tate dimensiunile aratate mai sus in special dimensiunea de 3 m, care serefer a la lungimea cracilor. De asemenea, pentru loturile de material carese plaseaza din punct de vedere al grosimii respectiv al numarului de piesela limitele cimpului de vari at.ie se vor aplica factori de cubaj dijereniiaii.In aceasta categorie intra lemnul de diferite ut.lltzart fasonat ~i asezaf insteri ~i in special lemnul pentru plae idin aschii ~i din fibre.In ceea ce priveste numlirulde piese la ster, date fiind conditi.ile dimen-sionale diferite ale sortimentelor .luate i n studiu se observa 0 diferent iererelativ mare. "Astfel, in timp ce sterul de material pentru extracte tan ante c ontine inmedie 38 piese in sterul de lemn de foc se cuprind circa 66 bucati , Celelaltesortimente se incadreaza irure aceste limite si anume: lemnul pentru celu-Ioza 50 piesejster, lemnul-rle fag pentru distil are circa 50 bucatijster, iarlemnul pentru PAL ~i PFL' contine intre 50 - 60 piese la ster.Greutatea specifica aparenta variaza cu spec ia ~i cu umiditatea lemnului.In cadrul aceleiasi specii dilerentele de greutate intre sortimente sint Ioartemici. In general, se poate ;vorbide 0 greutate specific a aparenta cuprinsaIntre 0, 700 ~i 0,800 g/cm3I?entru, sortimentele din specii tari si intre 0,550~i 0,650 g/cm3 pentru cele' din specii moi.Cea mai ridlcata greutate medie pe ster 0 prezinta lemnul de fag cojitpentru celuloza de circa 550 kg, urmind in ordine PFL cu 480 - 520 kg,sterul pentru tananti cu 490 kg, lemnul pentru distilare cu 485 kg, Iemnulde foc 480 kg ~i lemnul petru PAL cu circa 400 kg. ., . ,


16/18

BIBLIOGRAFIEI, An u c i n, N. P. - Taxatla Iorestlera (traducere) Buc. Ed. Tehnica 1954.2. Dec e I, I. - Cercetarl asupra factorilor de cubaj ,i de afeZare la lemnul de foe fasonattn sterl, Rev. Pad. nr. 2/1959.3. Dec e i, I. - Cercet8ri ,i date tn problema factorilor de cubaj Ia lemnul de foc, Rev.Pad. nr. 8/1962.4. Dec e I, I., Arm ii, esc u, S. - Determlnarea coeficlentilor de transformare dinmetri cubi tn tone la lemnul de fag pentru distil are. Manuscris INCEF, 1962.5. Dec e i, I., An c a, T. - Determinarea factorilor de cubaj la lemnul de celulosafag. Manuscris INCEF, 1962.6. Dec e i, I., An c a, T. - Cercetari privind factorii de cuba] ,i greutatea lemnuluide fag pentru dlstilare ,i celuloza. Rev. Pad. nr. 6/1964.7. Dec e I, I, S tan esc u, M. ~i col a , - Cercetarl asupra scaderll in greu-tate ~i volum a lemnului de foe afeZat in sterl, Studil , I cercetari, INCEF.vol. XXII c, Ed. Agro-stlvlca, Bucuresti, 1963.8. I(0 r I, V. - Taxatla padurilor - Dendrometria. Editura Agro-silvica de stat, Praga,1953.9. M Ii1I e r, U. - Lehrbuch der Holzesskunde, Berlin, 1923.10. P a I I a y, N. - Vizogalatok a tlizifa etszanita hules megallapitasara Sopron Erdo-nernoki FOiskola, Fatechologiai tanozeke, 1953.11. Pro dan, M. - Die Messung der Wald bestand, Frankfurt, J. F. Sauerlanders Verlag,1961.12. S tin g he, V. N. - Dendrometrie, Bucuresti, Ed. tehnlca, 1958.13. T i uri n, A. V. - Lesnaia taksatla, Moskva, Goslesbumizdat, 1938.14. Tom a, G. T. - Cercetiiri asupra factoriIor de cubaj ,i factorilor de asezare la steri,1 la gramezi de criici. Revista padurilor nr. 6/1948.15. Col e c t i v - Manualul inginerului forestier, 81. Bucurestl, Editura tehnld, 1955.16. - Colectia de standarde pentru eeonomia Iorestlera, Ed. destat pentru imprimate, Bu-

curestl, 1962.17. - Completari la instructlunile de punere in valoare nr. 70. 650, Buletin MEF~ nr. 2.15.1. 1962.

RECHERL.HES CONCERNANT LA DETERMINATION DES FACTEURSDE CUBAGE ET DU POIDS DU BOIS FACONNE ET aRRANGEEN FIGURES. ', ing. I.DECEIihg. T. ANCA et collab.

(R e sum e )La connaissance exacte du volume des classes de bois Iaceonne, mesureet livre en unites autre que le metre cube, est possible! seuletnent a l'aidede quelques indices de transformation, connus sous le nom de Iacteursde cubage. 'La determination de ces facteurs de cubage a preoccupe aussi les specia-listes de Ia Roumanie, qui ont execute de recherches pour la classe de boisde chauffage figure en RterCS.Le present ouvrage vient a resoudre pour I'actuelle etape, Ie probsme dela connaisance des Iacteurs de cubage pour Ies classes de bois de chauffagefigurees en st eres , bois de chauffage en tas (branches), bois de chauffage enI' ,380


17/18

Iiasses, hetre pour la distillation seche, bois de chene pour des extraitstannants, bois it pate (hetre), bois pour paneaux de particules, bois pourpanneaux de fibres.Les determinations ont ete etendues aussi sur Ie poids specifique desclasses respectives.Les recherches ont ete elfectuees dans le cadre de 64 unites adminis-tratives du pays, Ie materiel soumis aux experiences etant particulierementnombreux, it savoir 1657tigures. La methode de travail a ete la methodexylometrique, dans certains cas en utilisa en meme temps et la methodegravimetrique et des diagonales.Le poids specifique apparent a ete determine en appliquant la rela-

tion ! ! . . . . oilVa = Ie poids en kilosV = Ie volume en metres cubesLes valeurs moyennes des facteurs de cubage resultees de l'etude des datesode terrain sont les suivantes: Facteur de cubage- pour Ie bois de chauffage feuillu Iaconne et figure en steres .- pour Ie bois de chauffage resineux Iaconne et figure en steres- pour Ie bois de chauffage en tas . . . - pour le bois de chauffage en liasses ....- pour Ie bois deetre pour Ia distillation seche- pour le bois de chene pour tannants- pour Ie bois a pate (hetre) .- pour Ie bois pour panneaux de particules- pour Ie bois pour panneaux 61efibres

0,62 0,70 0,14 0,43 0,56 0,65 0,70 0,68 0,68

Les valeurs moyennes resultees sont appllcahles dans tous les cas desfigures, qui mesurent 1 X 1 X 1,1 m tout en necessit.ant une augmentationodeces indices avec 10 pour' cent, en tant j{JueI' arrangement des pieces dans lafigure est correctement execut.ee. . .La certitude du volume de bois ainsi calcule impose une verificationTigoureuse de Ia Iacon d'empiler les pieces dans la figure et une recalcula-,tion du nombre des figures par rapport aces facteurs de cubage,UNTERSUCHUNGEN UBER DIE BESTIMMUNG DER KUBIERUNGS-

FAKTOREN UND DES OEWICHTS BEl AUSGEFORMTENHOLZSTOSSE.

ing. I. DECEI, ing. T. ANCA und kollab.(Z u ~ a m men f ass u n g)

Die genaue Kenntniss des Holzsortimentenmasseninhalts, die man..aufarbeitet, messt und liefert in anderen Masseinheiten als in Kubikmeter,ist nur mit der Hilfe einiger Umwandlungszahlen, der sogenannter: Kubier-~ngsfaktoren, moglich. ;.

381


18/18

.Die Bestimmung der Kubierungsfaktoren interessierte auch die Fachleuteaus R. S. Humannien : sie unternahmen Forschungen fiber das in Sterengestapelt Brennholz.Die vorlir gende Arbeit kommt zu erledigen, fur die heutige Etappe, dasProblem der Kubierungstaktorenerkenntnissen iiir auigearbeitet Brenn-holzsortiment in Steren auigesetzt, Brennholzhaufen (Geaste), Brennholzin Garben auigesetzt, Buchholz fur die trockene Distillation, Eichholz fiirGerbextrakt, Buchtaserholz, Holz fiir Spannplatten und fiir Faserplatten.Die Bestimmungen auch iiber das spezitische Gewicht der BeziiglichenSortimenten aus.Die Untersuchungen wurgen in aus 64 Betriebsverbande aus dem Landedurehgefuhrt; das untersuchte Material war sehr zahlreich und namlich 1657SUisse.Als Arbeitsverfahren wurde die xylometrische Methode, manchmal aberauch und paralelerweise die gravimetrische Methode und die der Diagonalenbenutzt. die Rohurchte wurde mit dem Ausdruck a =!!_ bestimmt in welchemV,,= die Rohurche,~= das Gewicht in Kg,

V = das Masseninhalt in k.m.Die durch die Verarbeitung der Terrainangaben ergebene Mittelwerte-sind iolgende :- fUr aufgearbeltet Hartbrennholzstosso (Laubholzer)- fur aufgear?eitet Brennholzstosse . (Nadelholzer)- fUr Brennholhaufen (Geaste)- fur Brennholz in Garben- fUr Buchholz fur trockene Distillation

0,620,700,140,43

0,66 0,65

I 0,70 0,68

- fUrEichholz fur Gerbextrakt-,. fUr Buchfaserholz ; . . . .- fUr Holz fur Spannplatten- fur Holz fur Faserplatten . . ', ... P,68Die Mittelwerte sind in allen Fallen der Stosserl (1.0 x LOx 1.1),

anwendbar unter der Bedingung aber diese Zahlen mit 10% zu vergros-sern, wenn die Holzstiicke im Stoss richtig aulgesetzt sind.Die Versieherung des Holzmasseninhalts in der durch'Kubierungsfaktoren-verwendung ergebenen Quantitat, verlangt aber eine strenge Priilung derStapelnweise und eine Neuberechung der Sterenzahl im Vergleich mit diesen.Kubierungsfaktorn. '

, .

cubaj lemne foc

Documents

Transcript of cubaj lemne foc