CUANTIFICARE IMPACTULUI INDUS ASUPRA MEDIULUI DE

ACTIVITATILE DESFASURATE DE S.C. MITTAL STEEL S.A IASI.

Metoda „Indice de poluare globala”

INTODUCERE

În cadrul S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI domeniul principal de activitate constă în

producţia de tuburi din fontă şi oţel-COD CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este

producţia de tuburi (ţevi) din oţel- COD CAEN 2722.

Pe lângă activitatea principală Societatea mai poate desfăşura în subsidiar şi

alte 95 de activităţi conform „Certificatului Constatator”, emis de Ministerul Justiţiei, Oficiul

Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi, numarul 80464 din 16.09.2005.

I. Descrierea amplasamentului evaluat

1.1 Activităţi desfăşurate

Activitatea principală o constituie producerea şi comercializarea ţevilor din oţel, iar

activitatea secundară este activitatea de import-export, producerea şi comercializarea de ţevi

sudate longitudinal, profile formate la rece, benzi laminate la cald şi la rece, piese de schimb,

reparaţii metalurgice.

Ca produse finite unitatea realizează ţevi sudate 507060 tone⁄ an; ţevitrase la rece-

23000 tone ⁄ an; profile formate la rece-88000 tone ⁄ an; ţevi zincate. 110000 tone ⁄ an şi

profile zincate.15000 tone ⁄ an (conform Autorităţii de mediu). Unitatea are cca. 990 de

angajaţi, din care 66 lucrează în Secţia a-V-a (Zincare), în trei schimburi 3 pe zo. 24 ore ⁄ zi, 5

zile ⁄ dăptămână, 330 zile ⁄ an.

În cadrul secţiei de Zincare ţevi profile se realizează zincarea la cald a ţevilor şi

profilelor, secţia fiind dotată cu 3 instalaţii pentru decapare-zincare.

În prezent, secţia lucrează cu o singură instalaţie. Platforma S.C. MITALL STEEL

S.A. IAŞI este ampasată în albia majoră a râului Bahlui-zona îndiguită, la altitudinea medie de

35,0 mdMN în zona industrială a oraşului Iaşi.

1

Amplasamentul obiectivului evaluat S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI, este situat în

Iaşi, cu sediul în Calea Chişinăului nr. 132. Societatea este înregistrată la Registrul

Comerţului cu nr. J22 ⁄ 278⁄ 1991, cod fiscal R 1973479, IBAN RO 38 BRDE 240

SV07886272400, deschis la BCR, reprezentând prin directivul general de Regie Paul

ikoravelil.

Vecinătăţile obiectivului sunt:

- Nord-str.Ţuţora, Iaşi;

- Sud- Ateliere şi tiraj CFR;

- Est- S.C.IMAMUS S.A;

- Vest-str. Bucium Iaşi;

În zona ampasamentului obiectivului evaluat nu sunt zone protejate, piese de

patrimoniu sau cartiere rezidenţiale.

1.2. Descrierea amplasamentului din punct de vedere ecologic, biologic, geologic.

Aerul cercetat este situat în culoarul Bahluiului-terasa superioară parte a

Câmpiei Moldovei, parte a regiunii Podişului Moldovei. Şesul Bahluiului se caracterizează

prin condiţii de epedogeneză cu totul diferite faţă de celelalte unităţi. Solurile de aici se

formează pe depozite aluvionale, holocene, pre domeniul lut-argiloase şi sub influenţa apei

freatice bogată în săruri (carbonaţi, sulfaţi, cloruri) care se gaseşte la mică adâncime.

Direcţia de solidificare este cea hidrohalomorfă cu formare de soluri specifice,

intrazonale, de tipul lăcoviştilor salinizate, sulfato-sodice.

Tipul de sol predominant este lăcoviştea slab şi mediu salinizată, care

reprezintă 80-90% din solurile Şesului Bahlui. La acestea se adaugă pe suprafeţe restrânse

lăcovişti puternic salinizate, lăcovişti drenate, soluri aluviale, cernoziomuri-lăcovişti, ultimele

localizate mai ales pe benzile de glacisuri de la contactul cu versanţii pe unele conuri de

dejecţie mai mportante şi pe cursul inferior al pârâului Nicolina.

Geologic zona este caracterizată de prezenţa formaţiunilor de vârstă sarmaţiană

şi cuaternară. Sarmaţianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenuşie prezentă

în zona la ad’ncimi de peste 11-12 m.

Apa subterană este la o adâncime de 5,5-6 m şi are caracter ascensional. Având

în vedere stratificaţia terenului, fundarea se realizează în stratul de argilă grasă, situat sub

adâncime de 20 de m. Prezenţa umputurilor şi a orizontului mâlos şi activitatea de argilă a

râului Bahlui impune o adâncime de fundare de 2,2 m.

2

Zona ampasamentului, impicit amplasamentul are stabilitate generală şi locală

asigurată. Nu este supus inundaţiilor sau viiturilor de apă din precipitaţii.

Elemente de geologie

Pe teritoriul orasului Iasi se cunosc trei unitati pedogeografice: Campia Moldovei,

Podisul Central Moldovenesc si Sesul Bahluiului, la care mai adaugam coasta Iasului ca

subunitate de tranzitie intre primele doua.

Campia Moldovei este caracterizata de cernoziomuri levigate.

Terasele Bahluiului prezinta toate tipurile de soluri de la cernoziom la sol de padure.

Podisul Central Moldovenesc – predomina solurile brun – cenusii de padure sau de

mediu podzolit.

Sesul Bahluiului – solurile sunt lut – argiloase si sub influenta apelor freatice, bogate

in saruri ce se gasesc la mica adancime.

Din punct de vedere seismic, municipiul Iasi este puternic influentat de cutremurile de

‘’tip moldavic’’ cu central in Vrancea.

Ecologia

Din punct de vedere ecologic ansamblul de component natural fizice reprezinta o

conditie obligatorie a vietii si aceasta nu ca un support ,,piedestal’’ci ca un suport prin care, si

de care depinde viata. Cu cat functionalitatea care asigura stabilitatea sistemului se desfasoara

in conditii mai bune, cu atat si conditiile de viata sunt favorabile.

Hidrologia

Pe teritoriul orasului Iasi exista doua mari categorii de ape subterane: captive cu sau

fara presiune si libere.

Apa subterana, ca panza freatica a fost intalnita pe amplasamentul evaluat la circa 5 –

10 metri, nivelul apelor subterane variind si functie de regimul pluvial. Cursurile de apa din

zona sunt reprezentate de cursul inferior al bahluiului si al afluentilor acestuia. Raul Bahlui

aduce 103 mil mc/an la intrare in Iasi iar pe teritoriul orasului mai primeste de la afluenti inca

20,5 mil mc/an.

Temperatura medie anuala a apei raurilor din teritoriul Iasi variaza intre 8,8 . Media

anuala a continutului de O2 dizolvat este de 7,1 mg/l. CBO5 are o valoare medie anuala de 6,2

mg/l. Lacurile existente pe teritoriul orasului Iasi sunt de origine antropica.

3

II. IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SI A AGENTILORII. IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SI A AGENTILOR

CONTAMINATICONTAMINATI

2.1. Procesul tehnologic

In cadrul S.C. ‘’ MITTAL STEEL’’ S.A. IAȘI domeniul principal de activitate

consta in productia de tuburi din fonta si otel – Cod CAEN 272, iar obiectul principal de

activitate este productia de tuburi din otel – Cod CAEN 2722. Activitatea principal o

constituie producerea si comercializarea tevilor din otel.

Pentru desfasurarea activitatii interioare si a bunului mers al societatii, aceasta mai

desfasoara si urmatoarele activitati:

- Intretinere si reparatii;

- Investitie si regie proprie;

- Cercetare, proiectare, consultant;

- Marketing, publicitate;

- Aprovizionare materii prime si auxiliare.

In cadrul sectiei de zincare tevi profile se realizeaza zincarea la cald a tevilor si

profilelor, aceasta fiind dotata cu trei instalatii de decapare – zincare, in present sectia

lucreaza cu o singura instalatie.

Activitatea de productie pentru sectia de zincare este structurata in trei linii de

productie, ateliere anexa, spatii de depozitare a materiilor prime si produselor finite, pavilion

administrative.

Procesul tehnologic de decapare cuprinde urmatoarele operatii:

Degresare in solutie de NaOH, la cald (90 );

Spalarea in apa calda (80 );

Spalarea in apa rece;

Decaparea in solutie de HCl;

Spalare cu apa rece;

Spalare cu apa calda;

Fluxare in solutie de ZnCl2 si NH4Cl (50 );

4

Zincare in zinc topit ;

Racire.

Apele de spalare se evacueaza continuu spre statia de neutralizare iar solutiile acide

uzate sunt colectate si evacuate separate.

Fluxul tehologic pe intreaga unitate este organizat in 7 sectii dupa cum urmeaza:

1. Sectia tevi profile parapet;

2. Sectia a II- a tevi sudate – linie tevi sudate cu diametrul de 114 mm;

3. Sectia a III- a tevi sudate – linie tevi sudate cu diametrul 220 mm;

4. Sectia a IV-a tevi sudate – linie tevi sudate cu diametrul 89 mm;

5. Sectia a V-a zincare nr.1, zincare nr. 2 (in conservare) si zincare mufe (zincare

nr. 3);

6. Depozite materii prime;

7. Statia de neutralizare ape acide provenite din decapare si fosfatare.

Pe langa sectiile productive mai sunt si cele de asigurare a unitatilor, de intretinere, de

reparatii, de asigurare scule, de prestari servicii si service, magazii, laboratoare, corp

administrative.

Se folosesc 2 procedee de zincare : Zincare la cald si zincare electrochimica.

Procesul tehnologic de zincare la cald (in baie de zinc topit):

1. Pregatirea chimica a tevilor.

2. Zincarea la cald.

Procesul tehnologic de zincare electrochimica:

1. Pregatirea chimica a tevilor.

2. Pregatirea tevii in vederea electrozincarii

3. Zincarea electrochimica

2.2. Apa de suprafata (surse de poluare si agenti poluanti)

COLECTAREA DE PROBE DIN APELE DE SUPRAFATĂ

Descrierea precisă a tuturor investigaţiilor realizate, cu justificarea acestora. În

vecinătatea amplasamentului la nord la cca 700 m, există o sursă de apă şi anume râul Bahlui.

Unitatea nu necesită această apă în procesul tehnologic din apa de suprafaţă şi nici nu

deversează apa uzată, preepurată în apa de suprafaţă, prin urmare s-a considerat că nu este

necesar recoltarea de probe de apa de suprafaţă şi analizarea acestora.

5

În urma proceselor tehnologice desfăşurate pe platforma unităţii sunt generate ape

uzate industriale care sunt colectate în două sisteme de canalizare combinate ( 1- ape uzate

industriale şi pluviale şi 2- ape uzate menajere şi industriale). Apele uzate industriale sunt

preepurate în staţia de neutralizare din dotarea Secţiei Zincare.

Evaluarea calitativă a nivelului de poluare al apelor necesită analizarea concentraţiilor

poluanţilor pentru urmatoarele categorii de ape: ape uzate deversate de pe platforma

industrială, a unităţii în reţeaua de canalizare municipală Iaşi.

De aceea s-au recoltat probe momentane de apă din staţia de neutralizare, de la fiecare

treaptă de epurare şi înainte de deversare în reţeaua de canalizare. Rezultatele investigaţiilor

privind probele de apa uzată sunt prezentate sintetic în buletinul de analiză nr.2

Înainte de a preciza modul de prelevare şi etichetare al probelor de ape recoltate

trebuiesc făcute unele precizări privind modul de alimentare cu apă a societăţii.

SC "MITTAL STEEL" SA Iaşi realizează alimentarea cu apă pe baza Autorizaţiei de

Gospodărire a Apelor nr. 52/04.2005, eliberată de "Administraţia Natională Apele Române",

Direcţia Apelor Prut – Iaşi şi care are valabilitate până la data de 30.06.2006. Conform acestei

autorizaţii, pe amplasamentul unităţii se disting următoarele categorii de ape: apa potabilă;

apa industrială, apa pentru stingerea incendiilor; ape pluviale; ape uzate industriale şi

menajere.

Alimentarea cu apă tehnologică, pentru acoperirea necesarului la hala de zincare și la

laminorul cu benzi la cald SC MITTAL STEEL SA IAȘI exploatează un numar de 14 foraje

freatice dipuse în două fronturi de captare.

Instalaţia asigură un debit de 620 mc/zi, din care 195 rnc/zi sunt pentru Secţia

Zincare. Consumul de apă industrială estimată la nivelul anului 2004, la o producţie de

200.000 tone este de 203.327mc.

Volunul de apă tehnologică, asigurat din surse este Conform autorizației de

Gospodărie a apelor: V anual = 7,8 mii mc, Q zi max = 21,36 mc/zi, Q zi med = 20,00 mc/zi,

Q zi min = 10,68 mc/zi.

Alimentarea cu apă potabilă se face printr-un branşament Dn * 150 la reţeaua de

alimentare cu apă a muncipiului Iaşi de pe calea Chişinăului nr. 32, conform contractului nr,

U75 din 25.02,2004, încheiat cu furnizorul RAJAC Iaşi. Alimentarea cu apă industrială se face

prin intermediul a două branşamente Dn 150 mm la reţeua de apă RAJAC Iaşi conform

aceluiaşi contract. Consumul de apă potabilă şi industrială este contorizat Conform

Autorizaţiei de mediu nr.1203 din 13.09.2004, consumul de apă potabilă din reţeau

6

orăşenească este de 6262,2 me/zi. Din sursa proprie, constituită din 14 foraje situate pe

platforma societăţii, cu un debit de 620 me/zi, sunt necesari pentru secţia Zincare.

Pentru alimentarea cu apă industrială (203.327 mc/an) SC MITTAL STEEL SA IASI

este racordată la reţeaua mun. Iaşi, prin două branşamente, unul în dreptul pavilionului central

şi unul în dreptul secţiei de Zincare (Secţia a V-a). Consumul de apă potabilă estimat la

nivelul anului 2004, pentru o producţie de 200000 tone este de 280.482 mc.

Activităţile desfăşurate în unitate produc ape uzate tehnologice şi ape uzate igienico-

sanitare. Sunt de asemenea colectate şi evacuate apele pluviale combinat cu apele uzate

industriale.

Principalele surse de ape uzate industriale din cadrul secției de zincare sunt

următoarele: decapare, zincare, fondare.

Apele uzate industriale înainte de a fi deversate în canalizarea pluvial - industrială sunt

epurate în separatoare de suspensii și bazin de neutralizare.

Conform Autorizației de Gospodărie a Apelor 52/2005, canalizarea apelor uzate și

pluviale se realizează printr-un record ovoid 60C 900 mm — camin C24, la canalizarea

municipiului lași și prin care se evacuează: 625 mc/ zi apă industrială și menajeră, 3150 l/ s

apă pluvială. Prin racordul ovoid 600/900 mm — camin C3 sunt evacuate apele uzate

rezultate numai de la Secția Zincare: 220 mc/zi din care 170 mc/zi ape industriale preepurate;

6601/s ape pluviale.

Rețelele interioare de canalizare a apelor industriale uzate se regăsesc în incintele

tuturor clădirilor aferente sectoarelor de activitate. Acestea sunt din oțel cu diametre diferite,

din tuburi PREMO, din canale betonate pozate sub pardoselile halelor sau în tunele de

conducte și au rolul de a colecta apa industrială și de a o transporta în instalațiile exterioare de

epurare sau la canalizarea exterioară uzinală.

Rețelele exterioare de canalizare pluvial industrială se regăsesc în afara perimetrelor

construite aferente sectoarelor de activitate, acestea sunt constitute din conducte din oțel sau

tuburi din beton cu diametre cuprinse între Dn = 100 - 1300 mm, prevăzute din loc în loc cu

cămine de vizitare.

Apele uzate industriale sunt preepurate în stația de neutralizare, după care sunt trimise

la rețeaua de canalizare a orașului Iași. Stația de preepurare este compusă din bazin de

neutralizare cu lapte de var – soluție 5-10%, bazin de aerare - oxidure, bazin decantor pentru

slam, cămin de evacuare ape limpezite, rezervor pentru soluția de lapte de var. Stația de

neutralizare ape uzate rezultate din Secția de Zincare, are o capacitate de 55 mc/h ape uzate.

7

Calitatea apei uzate epurate a fost determinată pe baza analizării probelor medii zilnice

prelevate din secțiunea de control situată la ieșirea din stație (atunci când funcționează).

Rezultatele investigațiilor sunt prezentate în buletinul de analiză nr.3.

Având în vedere concluziile și recomandările prezentate în Bilanțul de Mediu de Nivel

I se poate afirma că sunt create condiții de poluare ca urmare a activităților desfășurate în

unitate. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate cu structura geologică și tehnicile

de lucru.

Toate analizele efectuate au fost realizate după metode standardizate și având în

vedere normativul aprobat prin Ordinul nr. 1146 din 10.12.2002 privind calitatea apelor de

suprafață, NTPA 002/2002 de calitate a apelor epurate deversate în ape rețeau canalizare.

Precizăm că determinarea ionilor metalici s-a făcut prin aplicarea metodei cu

spectrofotometrie de absorbție atomică.

S-a determinat eficiența unor echipamente de preepurare din cadrul Stației de

neutralizare, precum și caracteristicile apei filtrate prin analizarea unor probe de apă uzată

prelevate din punctele de control interne ale unității.

Probe momentane de apă uzată industrială au fost prelevate din sistemul ovoidal si

etichetate astfel:

Al - probe din ultimul bazin de aerare,

A2 - probe din decantor,

A3 - probe cămine de ieșire decantor,

A4 - probe înainte de neutralizare (din primul bazin)

A5 - probe înainte de evacuarea în reţeaua de canalizare.

S-a analizat calitativ o probă de apă pluvială prelevată în zona unităţii în luna

octombrie 2005.

Rezultatele analizelor efectuate şi compararea acestora cu valorile pragurilor prevazute

în „Reglementarea privind evaluarea poluării mediului aprobată prin Ordinul MAPPM nr. 756

din 03.11.1997"

Având în vedere ca unitatea evaluată deversează în reţeaua de canalizare municipală

nu a fost necesar prelevarea şi analizarea apei de suprafaţă din zona, respectiv a râului Bahlui.

În ceea ce priveşte evaluarea calităţii apelor uzate industriale din punctele de control

interne şi în efluentul final din sistemul ovoidal rezultatele analizelor sunt prezentate în

buletinul de analiza nr.2.

8

Indicatorii de calitate ai apelor uzate determinate în laboratorul de analiză, enumeraţi

în buletin indică importanţe depăşiri ale concentraţiei de ioni de fier şi zinc în efluentul final

prin comparaţie cu NTPA 002/2002 şi cu reglementările impuse de Inspectoratul de Protecţia

Mediului Iasi și A.N."Apele Romane – Direcţia Ape Prut", Iaşi. Depăşiri semnificative sunt

înregistrate pentru fier şi zinc.

Se constată în majoritatea punctelor de control intern depăşiri importante ale

conţinutului de amoniu în a3, materii în suspensie în A1-A3, depăşiri ale concentraţiei ionilor

de crom în A4, a ionilor de fier total în majoritatea punctelor de control, precum şi a ionilor de

zinc. Trebuie precizat faptul că urmărirea calității apelor uzate în punctele de control intern și

pentru efluentul final de la colectorul ovoidal se efectuează lunar în laboratorul societății.

Rezultatul investigatiilor efectuate în cadrul Bilanţului de Mediu Nivel II impun

următoarele consideraţii asupra caracteristicilor fizico-chimice ale apelor uzate prelevate din

punctele de control intern (Al- A4):

- au caracter acid (pH= 3,22 - 4,5; excepţie, punctul A5 cu o valoare de 6,83),

- pot fi încadrate în categoria corespunzătoare preepurate din punct de vedere al indicatorilor:

pH, substante organice exprimate prin CCO, amoniu, cloruri, sulfuri crom total, dar se

constată depăşiri în unele puncte de control intern la suspensii (punctele Al, A2, A3), amoniu

(punctual A3), crom total (depăşiri ale pragurilor de alertă în punctele A2 şi A3 şi depăşiri

punctual a CMA, punctul A4), ioni de fier (in punctele A1-A3).

În ceea ce privește calitatea efluentului final se poate afirma că poate fi încadrat în

categoria satisfacator epurat din punct de vedere al indicatorilor analizați și se încadrează în

limitele impuse de NTPA 002/2002, cu excepțiile menționate mai sus și anume: depășiri ale

pragurilor de alertă pentru pH și zinc.

Trebuie menționat faptul că aceste considerații cu privire la calitatea efluentului final

evacuat sunt făcute în condiții de funcționare a societății mult sub capacitatea maximă și în

condiții de nefuncționare a unor instalații și echipamente cu potențial poluator.

Datele experimentale privind analiza unei probe de apă pluvială prelevată în zona

unităţii în luna octombrie sunt prezentate sintetic în buletinul de analiză nr.4. Se constată că

valorile indicatorilor fizico-chimici studiaţi nu prezintă depăşiri semnificative ale limitelor

maxime admisibile.

Caracteristicile apei pluviale nu explică valorile ridicate ale unor poluanţi în punctele

de control interne ale sistemului ovoidal de canalizare, dar nu exclude posibilitatea antrenării

de pe amplasamentul unităţii (zone betonate sau nebetonate, acoperişuri clădiri etc.) a unor

9

materiale sau substanţe care ar contribui la depăşirile menţionate. S-au constatat depăşiri

pentru cloruri, fier total și zinc. De asemenea, apa pluvială are un caracter putemic acid.

Stația de neutralizare a apelor acide provenite de la Secția Zincare. Stația are o

capacitate de 55 mc/h. Are rolul de a prelua și neutraliza soluțiile acide uzate și apele uzate

rezultate de pe fluxul de decaptare a țevilor și de a nociviza și neutraliza soluțiile și apele

uzate provenite din procesul tehnologic de zincare.

Soluțiile denocivizate sunt trimise cu ajutorul unei pompe în bazinul central de

neutralizare oxidare, în care ajung și soluțiile acide uzate și apele de spălare uzate de pe linia

de pregătire chimică.

Neutralizarea se realizează cu soluție de hidroxid de calciu (lapte de var) în

concentrație de 5 - 10%. În bazinul de neutralizare se barbotează aer comprimat pentru

oxidarea fierului divalent la fier trivalent. Apele neutralizate trec prin curgere liberă în

decantorul vertical de șlam, unde are loc decantarea suspensiilor. Apa limpede de la suprafața

decantorului deversează peste rigola acestuia si ajunge în caminul de ape limpezi de unde se

evacuează în rețeaua exterioară de canalizare pluvial - industrială uzinală și de aici prin

căminul C3 sunt deversate în rețeaua de canalizare. Șlamul adunat la partea inferioară a

decantorului vertical este trimis prin pompare la un filtru cu tambur. Filtrarea se realizează

sub vid. Turtele de șlam obținute sunt evacuate într-o remorcă și transportate la Halda. Soluția

de lapte de var utiliză la neutralizare se prepară în gospodăria de var aferentă stației de

neutralizare.

Din cei 55 mc/h ape uzate colectate, cca. 1 mc/h reprezintă soluții uzate provenite de

la evacuarea băilor uzate de decapare și fondant. Soluțiile uzate sunt colectate gravitațional cu

intermitenta în bazinul de ape de spălare.

Procesul de neutralizare este condus automat prin intermediul a 2 pH-metre de control

în bazinul final de evacuare ape la canalizare și în căminul final de neutralizare și un pH-

metru regulator care comandă dozarea laptelui de var în primul cămin de neutralizare, prin

intermediul pompelor dozatoare. Stația este dotată cu filtre pentru șlamul rezultate din

procesul de neutralizare.

În tabelul 1. se prezintă emisiile în apă, sursa de poluare, valori determinate ale

indicatorilor de calitate pentru poluanții specifici, precum și concentrații maxim admise și

debite masice maxim admise, conform Autorizației de mediu nr. 1203 eliberată la data

13.09.2004.

Unitatea dispune de un laborator chimic încadrat cu personal calificat, care asigură

monitorizarea calității apelor uzate evacuate.

10

La ieșirea din stația de epurare se determină pH-ul, ionii de fier, suspensii, reziduu fix,

substanțe extractibile cu eter de petrol.

Lunar se raportează la Inspectoratul de Protecție a Mediului atât valorile medii ale

indicatorilor de calitate a apelor uzate cât și valorile maxime, precum și consumurile lunare de

apă potabilă și apă industrială.

BULETIN DE ANALIZĂ NR. 1

Tabel nr. 1 Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă uzată din

sistemul ovoidal de canalizare a S.C. MITTAL STEEL S.A. Iași

Nr.

crt.

Indicator de calitate A1 A3 A4 A5

1. pH 6,83

2. Materii în suspensie, mg/l 1667,0

3. Amoniu 94,54

4. Cloruri, mg/l 14555

5. Crom total, mg/l 3,91

6. Fier total, mg/l 8127

7. Zinc, mg/l 2,225

A1 – probe din ultimul bazin de aerare; A3 – probe cămine de ieșire decantor; A4 – probe

înainte de neutralizare ( din primul bazin); A5 – probe înainte de evacuare în rețeaua de

canalizare.

BULETIN DE ANALIZĂ NR. 2

Tabel nr. 2 La proba de apă pluvială (octombrie 2005)

Nr.

crt.

Indicator de calitate Valori determinate

mg/l

Legea apei potabile

458/2002

1. pH 6,5-9,5

2. N amoniacal, mg/l 9,764

3. Cloruri, mg/l 2650,6

4. Crom total, mg/l 0,15

11

5. Fier total, mg/l 65,93

6. Zinc, mg/l 61,39

2.3.Surse de poluare si agenti poluanti pentru apa subterană (concentrații determinate)

Rezultatele analizelor de apă subterană în comparaţie cu valorile din Legea privind

calitatea apei potabile nr.458/2002 şi ordinal 1146/2002, privind calitatea apelor de suprafaţă (

calitatea II), arată că acestea prezintă depăşiri importante ale unor indicatori fizico-chimici

determinaţi, care atestă o contaminare semnificativă cauzată de activitatea evaluată în unitate.

Astfel, se constată depăşiri ale pragului de alertă pentru ionii de fier şi zinc, amoniu,

crom total. Se constată o depăşire a conţinutului de ioni de fier şi zinc şi faţă de valorile

impuse de Legea apei potabile 48/2002.

Comparativ cu Ordinul 1146/2002 pentru calitatea apelor de suprafaţă se contată de

asemenea depăşiri ale conţinutului de ioni şi zinc.

În ceea ce priveşte evaluarea calităţii apelor uzate industriale din punctele de control

interne şi efluentul final din sistemul ovoidal, rezultatele analizelor unt prezentate în Raportul

de Bilanţ de Mediu de Nivel II, Anexa: Buletine de analiză.

Indicatorii de calitate ai apleor uzate determinaţi în laboratorul de analiză, enumeraţi

în buletin, induc importante depăşiri ale concentraţiei de ioni de fier şi zinc în efluentul final

prin comparaţie cu NTPA 002/2002 şi cu reglementările impuse de inspectoratele de Protecţia

Mediului Iaşi şi de A. N. ‘Apele Române- Direcţia Ape Prut’. Depăşiri seminificative sunt

înregistrate pentru fier şi zinc.

Se constată în majoritatea punctelor de control intern depăşiri importante ale

conţinutului de amoniu, materii în suspensie, depăşiri ale concentraţiei ionilor de crom, a

ionilor de fier total în majoritatea punctelor de control, precum şi a ionilor de zinc. Trebuie

precizat faptul că urmărirea calităţii apelor uzate în punctele de control intern şi pentru

efluentul final de la colectorul ovoidal se efectuează lunar în laboratorul sociatăţii.

Rezultatele investigaţiilor efectuate în cadrul Bilanţului de Nivel II, impugn

următoarele consideraţii asupra caracteristicilor fizico- chimice ale apelor uzate din punctele

de control intern: au character acid ( pH= 3,22-4,5; excepţie, punctual cu o valoare de 6,83);

pot fi încadrate în categoria corespunzătoe preepurate din punct de vedere al indicatorilor: pH,

substanţe organice exprimate prin CCo, amoniu, cloruri, sulfuri, crom total, dar se constată

12

unele depăşiri în unele pncte de control intern la suspensii, amoniu, crom total şi depăşiri

pentru ionii de fier.

În ceea ce priveşte calitatea efluentului final se poate afirma că poate fi încadrat în

categoria satsfăcător epurată, din punct de vedere al indicatorilor analizaţi şi se încadrează în

limitele impuse de NTPA 002/2002, cu excepţiile menţionate mai sus, şi anume: depăşiri ale

pragurilor de alertă pentru pH şi zinc.

Trebuie menţionat faptul că aceste consideraţii cu privire la calitatea efluentului final

evacuate sunt făcute în condiţii de funcţionare a societăţii mult sub capacitatea maximă şi

condiţii de nefuncţionare a unor instalaţii şi echipamente potenţial poluatoare.

În ceea ce priveşte eficacitatea staţiei de neutralizare a apelor uzate rezultatele din

cadrul secţiei V, Zincare, datele obţinute ca urmare a analizei calităţii probelor de apă

prelevate din influent sau efluent, staţii/instalaţii de preepurare sunt sintetizate în tabel 1.

Tabel nr.3 Eficacitatea sistemului de preepurare/ gospodărire ape

Indicatori de calitate Grad de apurare (%)

pH 52.88

materii în suspensie 96.46

amoniu 66.66

cloruri 22.61

crom total 66.66

fier total 99.98

zinc 57

19

Având în vedere eficacitatea în ceea ce priveşte reţinerea materiilor în suspensie,

amoniu, zinc, crom total se recomandă asigurarea în permanenţă a condiţiilor de bună operare,

curăţirea periodică şi întreţinerea corespunzătoare a staţiilor/ instalaţiilor de epurare.

Se impune eficientizarea instalaţiilor de filtrare sau înlocuirea acestuia cu alta mai

performantă. Se impune o întreţinere permanentă şi spălare periodică cu soluţii apoase de

reacticvi chimici/ agenţi degresanţi pentru decolmatare filtru.

În ceea ce priveşte instalaţiile de preepurare se constată eficienţa de reţinere ssolide

relative mici în cazul staţiei neutralizare ape acide uzate din Secţia Decapare- Zincare. Este

13

necesară retehnologizarea staţiei de preepurare, precum şi instituirea unui sistem de

recirculare a apei preepurate.

BULETIN DE ANALIZA NR. 3

Cuprinde rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apa subterana din zona

amplasamentului.

Tabel nr.4

Nr. crt. Indicatori de calitate Foraj

1 pH 7.2

2 Materii în suspensie, mg/l 4

3 Turbiditate (FTU) 3

4 CCO-Cr, mg O2/l 17.5

5 CBO5, mg O2/l 4.8

6 Amoniu, mg/l 0

7 Crom total, mg/l 0

8 Fier total, mg/l 4.0

9 Zinc, mg/l 0.576

10 Plumb, mg/l 0.60

2.4. Surse de agenti poluanti pentru SOL

Etapele potenţiale ale activităşii de pe ampasamentul analizat.

Sursele potenţiale de poluare a solului şi a subsolului sunt următoarele:

- deversările, scurgerile şi pierderile de combustie sau uleiuri uzate;

- deversări , scurgeri şi pierderi accidentale de soluţii chimice concentrate (ac.

Sulfuric, hidroxid de sodiu, lapte de var);

- depuneri de pulberi, ţunder, praf de zinc.

În prezent, soluţia practicată în mod curent pentru eliminarea deşeurilor

nevalorificabile din circuitul economic este depozitarea acestora în mediu( Groapa de gunoi

14

pentru deşeuri menajere, iar pentru deşeurile industriale nerecuperabile Halda de deşeuri

situată în strada Aurel Vlaicu). Deşeurile depozitate în aer liber, ocupă suprafeţe apreciabile şi

sunt expuse acţiunii distructive a agenţilor fizici, chimici, biologici din mediul înconjurător.

Ele devin surse de poluare foarte dificil de controlat deoarece întreg ansamblul

evoluiază fizic, chimic şi biologic în mod spontan. Principalele forme de manifestare a

impactului asupra mediului indus de deşeurile depozitate, vizează în primul rând stabilitatea

terenului, calitatea apei şi a solului, iar prin intermediul acestora toţi factorii de mediu.

Investigaţiile de teren privind calitatea solului şi a vegetaţiei din zona platformei

industriale în special pentru amplasamentul Secţiei Zincare, au arătat existenţa a 2 tipuri de

poluare în zonă. Poluarea prin acidifiere cuprinde cca. 1800 ha (70%), iar extinderea

suprafeţelor acide continue şi poluarea cu metale grele Zn, Cr. Pentru nici unul din metalele

grele analizate nu s-au atins limita maimă admisă, însă sau determinat depăşiri pentru

indicatorul substanţelor extractibile.

Caracterizarea fizico-chimică a deşeurilor evacuate în mediu datorită activităţilor

productive a S.C. MITTAL STEEL S.A. IAŞI este prezentată în tabelul următor:

Probele de sol au fost supuse analizelor de laborator pentru stabilirea următoarelor

caracteristici fizico-chimici:

o pH-ul;

o conţinutul de ioni de Fe;

o conţinutul de ioni de Zn.

Analiza probelor prelevate a fost efectuată în laboratorul de control a calităţii

facrorilor de mediu, în conformitate cu standardele în vigoare.

2.5. Surse de agenti poluanti pentru AER

Sursele de emisie in atmosfera apartinand de obiectivul analizat, Sectia Zincare sunt

urmatoarele:

- cuptor uscare tevi zincate (combustibil, gaze naturale);

- instalatie de zincare – ciclon;

- scrubere – decapare tevi in vederea zincarii;

- scubere – decapare tevi in vederea reducerii la rece.

Poluantii evacuate in atmosfera sunt emisii cu continut de CO, NO, SO pulberi, puberi

metalice, vapori de acid clorhidric.

15

Astfel, sursele do poluare atmosferica si sursele de ardere sunt caracterizate prin

urmatoarele:

- inaltime mica: surse joase, cu inaltimea mai mica de 50m si surse medii cu inaltimea

cuprinsa intre 50 si 150m;

- surse intermitente, emisie discontinua;

- surse dirijate;

- surse difuzate la sol;

- surse stationare sau fixe;

- surse mobile.

Emisiile de noxe rezultate din procesele tehnologice, sunt evacuate din spatiile de

lucru in atmosfera prin instalatiile de ventilatie.

Inainte de evacuarea in atmosfera, unele emisii gasoase (in special cele care contin

pulberi), sunt trecute prin instalatii de depoluare (cicloane, filter cu saci).

Concentratia poluantilor la emisie pe amplasamentul unității,

octombrie 2005, medii experimentale.

Data: 21.10.2005, ora 12:00

Locul recoltarii: amplasament unitate

Felul probei: emisii gasoase

Persoana care a recoltat proba: Catalin Balan, Matei Macoveanu.

Tabel nr.5

Nr.

Crt.

Sursa Tip noxa Concentratie

determinata mg/mc

1 Punct recoltare E1 Aciditatea HCL 4252

2 Punct recoltare E1 Aciditatea HCL 16706

3 Punct recoltare E1 Aciditatea HCL 10460

4 Punct recoltare E2 ZnO 45039

5 Punct recoltare E3 ZnO 75868

6 Punct recoltare E4 ZnO 70363

Punct de recoltare E1 – reactor hala decapare

Punct de recoltare E2 – illuminator hala de productie/zincare

Punct de recoltare E3 – ventilator orozontal hala de productie/zincare

16

Punct de recoltare E4 – ventilator cos (h=6m), zincare

Data: 21.10.2005, ora 12:00

Locul recoltarii: amplasament unitate

Felul probei: emisii gasoase

Persoana care a recoltat proba: Catalin Balan, Matei Macoveanu

Table nr.6

Nr. Crt. Sursa Tip noxa Concentratie

determinata mg/mc

1 Punct recoltare 1

(poarta zincare)

CO

NO

SO

COV

Pulberi susp.

Aciditate HCL

ZnO

2,8

0,007

-

25

0,11

0,45

0,005

2 Punct recoltare 2

(spre hala zincare)

CO

NO

SO

COV

Pulberi susp.

Aciditate HCL

ZnO

4,2

0,06

-

32

0,12

0,16

0,007

3 Punct recoltare 3

(limita sudica a

amplasamentului)

CO

NO

SO

COV

Pulberi susp.

Aciditate HCL

ZnO

4,2

0,06

-

28

0,12

0,11

0,007

Data si ora: 10sept-10oct.2005

Locul recoltarii: amplasament unitate in cele 3 puncte considerate

17

Felul probei: emisii gazoase

Persoana care a recoltat proba: Matei Macoveanu

Table nr.7

Nr.crt. Punct de recoltare Durata de recoltare Valori determinate

g/mp/luna

1 Poarta nr.1 30 zile 15,2

2 Poarta – Sud 30 zile 14,3

3 Vecinatate est

Amplasament zincare

30 zile 13,6

2.6 Sanatatea umană (după caz)

Activitatea desfasurata pe amplasamentul evaluat genereaza poluanti potentiali, care

pot avea un efect semnificativ asupra sanatatii umane, existand riscul imbolnavirii

personalului angajat, cat si a oamenilor aflati in imediata vecinatate, daca nu sunt respectare

reglementarile privint protectia muncii si a mediului.

Ca si mediul inconjurator, omul este supus efectelor acelorasi poluanti rezultati din

procesele tehnologice ale S.C. MITTAL STEEL S.A.

Daca se analizeaza datele prezentate anterior pentru factorul de mediu aer, pot fi

facute urmatoarele precizari in raport cu reglementarile in vigoare:

- exista unele depasiri la poluantul CO care este emis de cuptoarele din cadrul Sectiei de

Zincare;

- s-au constatat depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru pulberi in unele puncte de

lucru, HCl si Zn.

Factorii de risc, posibilitatea producerii de accidente si imbolnaviri profesionale

datorate expunerii la poluare cu pulberi, vapori acizi, zinc, etc.) pot aparea ca urmare a

activitatilor desfasurate in unitate (la concentratii depasite sau apropiate fata de CMA) si pot

fi grupati in :

- factori de risc chimic: emisia de pulberi, HCl si emisia de vapori organic proveniti din

utilizareamateriilor prime sau auxiliare;

18

- factori de risc care pot declansa explozii si incendii: vapori de tip COVNM pot forma cu

aerul amestecuri explosive;

- factori de risc fizic: zgomotul provocat de utilajele si echipamentele din dotare;

- factori de risc mechanic si electric: folosirea necorespunzatoare a echipamentelor, utilajelor

si instalatiilor electrice (aparat de sudura, prelungitoare electrice etc.)

Daca se are in vedere ansamblul masurilor practicate in exploatarea, stocarea si

vehicularea combustibililor, se poate afirma ca sunt asigurate conditii corespunzatoare de

lucru si minizate riscurile aparitiei unor avarii sau scurgeri care ar putea conduce la

declansarea unor incendii.

Determinarile effectuate anterior pentru punerea in evidenta a riscurilor de poluare a

solului agricol au pus in evident urmatoarele:

- concentratiile de metale grele sunt peste sau apropiate de limitele admisibile;

- poluare potential semnificativa cu metale grele Zn, Fe.

In concluzie, riscurile existente pe amplasament si care deriva din activitatile

desfasurate sunt: riscul de producere al exploxiilor/incendiilor (relative putin important),

riscul imbolnavirii populatiei aflate pe amplasament si expusa la poluarea cu pulberi, vapori

de acid, zinc si oxizi de ardere.

III. Cuantificarea impactului, prin metoda „Indici de poluare globala”

3.1 Descrierea metodei (principii de lucru).

3.1.1. METODA CLASICĂ DE EVALUARE,PROPUSĂ DE ROJANSCHI

Metoda indecelui de poluare globală permite aprecierea stării de sănătate sau de poluare

a mediului și de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un

raport între valoare ideală și valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate,

considerați specifici pentru factorii de mediu analizați (Rojanschi,1991,1997).

Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de aprecieri statistice bazate pe

indicatori de calitate posibili să reflecte o stare generală a unuia din factorii de mediu analizați

și apoi corelarea acestora printr-o metoda grafică.În acest sens, se propune încadrarea calității,

19

la un moment dat, a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note

care să exprime apropierea,respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde 10 reprezintă starea

naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit

de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( I PG ),

care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o

diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde

de numarul factorilor de mediu analizati.

Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata

inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate.

Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor

ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se

inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele de poluare globala - IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta

starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ).

Si

IPG = ----- Sr

IPG = 1 - nu exista poluareIPG 1 - exista modificari de calitate a mediului.

20

Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari

formelor de viata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru

formele de viata

IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

3.1.2. METODA ÎMBUNĂTĂȚITĂ DE CALCUL A INDICELUI DE POLUARE GLOBALĂ

Metoda, propusă de Popa s.a(2005) urmează aceleași etape de acordare a notelor de

bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat și considerat reprezentativ pentru

caracterizarea calității componentelor de mediu evaluate. Astfel, se elaborează scările de

bonitate având la bază concetrațiile maxim admise conform legislației în vigoare, după care

se încadrează indicatorii de calitate analizați în aceste scări și se acordă note de bonitate.

Urmează etapa de calcul a indicelui de calcul de poluare globală. Autorii (Popa, s.a, 2005)

propun o nouă formulă de calcul a indicelui de poluare globală, mult mai simplificată față

de cea propusă de Rojanschi (1997) și poate fi mult mai ușor aplicată indiferent de câți

indicatori de calitate sunt considerați sau câte componente de mediu sunt evaluate.

Noua formulă de calcul a indecelui de poluare globală pronește de la aceiași formulă

propusă de Rojanschi (1997) în care indicele de poluare globală este raportul dintre valoarea

ideală și valoare reală, respectiv aria figurii geometrice ce exprimă starea naturală, ideală a

mediului și aria figurii geometrice ce exprimă starea reală, evaluată. Însă, în această situație

se propune ca figura geometrică să fie un cerc, iar valoarea indicelui de poluare globală să fie

21

dată de raportul dintre aria cercului ce exprimă starea ideală și aria cercului ce exprimă starea

reală. Prin urmare formula de calcul a indicelui de poluarea globală devine:

unde, - suprafața/ aria ideală

- raza ideală

- valoarea maximă a notelor de bonitate(10)

Unde, - raza suprafeței/ aria reală

- media aritmetică a notelor de bonitate obținute de componentele de mediu

evaluate.

Ecuația de mai sus exprimă noua formulă finală de calcul a indecelui de poluare

globală, calculat ca raport dintre pătratul razei maxime (100) și pătratul mediei artimetice a

notelor de bonitate obținute de componentele de mediu evaluate.

3.2 Aplicarea metodei.

Pentru evaluarea stării mediului din zona unităţii S.C. MITTAL STEEL S.R.L IAȘI s-

au studiat patru factori de mediu şi anume apa de epurată , apa subterană, solul şi aer emisii.

22

S-au analizat indicatorii specifici fiecărui factor de mediu, s-au determinat concentraţiile

acestora şi s-au acordat note de bonitate indicatorilor analizaţi în conformitate cu normele

legislative aflate în vigoare.

Aer emisii - Ordinul nr.592 din 25 iunie 2002 privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a acidului clorhidric și oxid de zinc

din aerul înconjurător.

Table nr.8

AEREMISII

Indicator de

calitate

Cd mg/m3 CMA Prag de alertă Notă de

bonitate

Media

notelor de

bonitate

HCl 16,706 30 21 7ZnO 7,6 5 3,5 4

5,5

La componenta aer am acordat note de la 10 la 1. S-au avut in vedere intervalele

valorilor celor doua categorii si anume ale pragului de alerta si concentratiei maxime admise.

In cazul HCl s-a acordat nota 7 intrucat valoarea concentratiei determinate se afla in intervalul

pragului de alerta. Pentru ZnO am acordat nota 4 deoarece depaseste pragul de alerta si CMA.

1.Scară de bonitate pentru AERTable nr.9

Notă de bonitate Tip de aer HCl ZnO

10 Aer având calitate naturală 0-5 0

9 Aer curat nivel 1 5-10 0-1

8 Aer curat nivel 2 10-21 1-3,5

7 Aer afectat nivel 1 21-30 3,5-5

6 Aer afectat nivel 2 30-35 5-6

5 Aer poluat nivel 1 35-40 6-7

4 Aer poluat nivel 2 40-45 7-8

3 Aer degradat nivel 1 45-50 8-10

23

2 Aer degradat nivel 2 50-100 10-20

1 Aer irespirabil >100 >20

Apa de suprafață- tabel 2 cu valorile indicatorilor de calitate Tabel nr.10

APA DE SUPRAFAȚĂ

Indicator de calitate Cd CMA Prag de alertă Notă de bonitateMS 59 350 245 8

CCO -Cr mg 7.82 500 350 8Amoniu 11.12 30 21 7Sulfuri mg/l 0 1 0,7 9Crom total mg/l 0.22 1.5 1,05 7Zinc 0.866 1 0,7 6

Media notelor de bonitate 7,5In cazul apei de suprafata indicatorii de calitate au obtinut note intre 6 si 9. Nota 9 a

obtinut-o indicatorul de calitate pentru sulfuri intrucat concentratia determinata este 0,

neavand nici o influenta negativa asupra apei. Nota 8 au obtinut-o materiile in suspensie si

CCO-Cr, intrucaat acestia altereaza putin calitatea apei incadrandu-o in calitatea aIIa. Nota 8

au obtinut-o amoniu si Cr total doarece se afla in intervalul pragului de alerta si are valori

putin aproapiate de pragul de alerta. Zn a obtinut nota 6 deoarece a depasit pragul de alerta.

24

NB Categorii de apă

MS CCO -Cr mg

Amoniu Sulfuri mg/l

Crom total mg/l

Zinc

10 Apă potabilă 0-100 0-50 0 0 0 0

9 Categoria I 100-150 50-200 0-15 0-0.5 0-0.75 0-0.5

8 Categoria II 150-245 200-350 15-21 0.5-0.7 0.75-1.05 0.5-0.7

7 Categoria III 245-350 350-500 21-30 0.7-1 1.05-1.5 0.7-1

6 Categoria IV 350-400 500-600 30-35 1-1.5 1.5-1.75 1-1.5

5 Categoria V 400-500 600-700 35-40 1.5-1.75 1.75-2 1.5-1.75

4 Degredat nivel 1

500-600 700-800 40-50 1.75-2 2-2.25 1.75-2

3 Degrade nivel 2

600-800 800-900 50-60 2-2.25 2.25-2.5 2-2.25

2 Apă uzată nivel 1

800-1000 900-1000

60-70 2.25-2.5 2.5-3 2.25-2.5

1 Apă uzată nivel 2

>1000 >1000 >70 >2.5 >3 >2.5

2.Scară de bonitate pentru APA DE SUPRAFAȚĂ

Table nr.11

Apa subterană- tabel 3 cu valorile indicatorilor de calitate

Tabel nr.12

APA SUBTERANĂ

Indicator de calitate

Cd CMA Prag de alertă

Notă de bonitate

Amoniu 0 0.5 0,35 9Crom total (mg/L) 0 0.05 0,035 9

Zinc 0.576 5 35 9Plumb (mg/L) 0.6 0.01 0,007 2

CCOCr (mg/L) 17.5 5 3,5 1CBO5 4.8 3 2,1 3Fier 4 0.2 0,14 2

Media notelor de bonitate

5

In cazul apei subterane indicatorii de calitate au obtinut urmatoarele note: 9,3,2 si 1.

Indicatorii amoniu, Cr-total si Zn au obtinut nota 9 intrucat se afla in intervalul pragului de

alerta, concentratiile determinate fiind aproape de valoarea 0. Indicatorul de calitate CBO5 a

obtinut nota 3 deoarece depaseste CMA. Indicatorii de calitate Pb si Fe au obtinut nota 2

25

deoarece depasesc mult CMA, acestea avand efecte distrugatoare asupra calitatii apei. In

schimb indicatorul CCO-Cr are nota 1 pentru ca depaseste enorm CMA si are influente grave

asupra calitatii apei.

3.Scară de bonitate pentru APA SUBTERANĂTable nr.13

NB Amoniu Crom total

(mg/L)

Zinc Plumb (mg/L)

CCOCr (mg/L)

CBO5 Fier

10 0 0 0-10 0 0 0 09 0-0.15 0.01-

0.02510-15 0,001-

0,0050-1 0-1 0-0.10

8 0.15-0.35

0.025-0.035

15-35 0,005-0,007

1-3,5 1-2,1 0.10-0.14

7 0.35-0.5 0.035-0.05

35-50 0,007-0,01 3,5-5 2,1-3 0.14-0.2

6 0.5-0.6 0.05-0.070

50-70 0,01-0,05 5-6 3-4,5 0.2-0.25

5 0.6-0.75 0.070-0.08

70-85 0,05-0,1 6-7 4,5-6 0.25-0.3

4 0.75-0.8 0.08-0.09 85-105 0,1-0,5 7-8 6-7,5 0.3-0.353 0.8-0.85 0.09-0.1 105-120 0,5-1 8-9 7,5-8 0.35-0.42 0.85-1 0.1-0.15 120-140 1-2 9-10 8-10 0.4-0.51 >1 >0.15 >140 >2 >10 >10 >0.5

Sol –tabel 4 cu valorile indicatorilor de calitate respectiv notele de bonitate Table nr.14

SOLIndicator de calitate Cd CMA Prag de

alertăNotă de bonitate

Zinc 3397.5 1500 1050 1

Media notelor de bonitate

1

In ceea ce priveste indicatorul de calitate pentru sol, si anume Zn, am acordat nota 1 intrucat

depaseste cu mult CMA si influenteaza negativ mediul inconjurator.

4.Scară de bonitate pentru SOLTabel nr.15

26

Notă de bonitate Zinc10 0 9 0-500 8 500-1050 7 1050-1500 6 1500-2000 5 2000-2500 4 2500-3000 3 3000-3500 2 3500-4000 1 >4000Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei

prezentate.

Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata:

Si = 200 cm2

Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in

figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din

amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in

functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de

simulare a efectului sinergic.

Nb pentru AER:

Nb AER = 5,5

Nb pentru APA subterana:

Nb APA subt = 5

Nb pentru APA de suprafata:

Nb APA sup = 7,5

Nb pentru SOL:

27

Nb SOL= 1

Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura

geometrica neregulata formata cu valorile:

Nb AER = 5,5

Nb APA subterana = 5

Nb APA suprafata = 7,5

Nb SOL = 1

IPG=

Sr=S1+S2

S1. = b*h/2 = (5,5+5)*1/2 = 5,25

S2. = b*h/2 = (5,5+5)*7,5/2 = 39,37

Sr = 5,25+39,37=44,62

Si= = = =10

Si= 2=100*( 2=100 * 2=200

avand suprafata: Sr = 44,62 cm2

Si 200 cm2

IPG = ----- = ----------------- = 4,48.Sr 44,62 cm2

Valoarea indicelui de poluare globala este:

IPG = 4,48

Folosind formula de calcul imbunatatita, inlocuim figura geometrica cu un cerc, iar

valoarea indicelui de poluare globala sa fie data de raportul dintre aria cercului ce exprima

starea ideala si aria cercului ce exprima starea ideala. Prin urmare formula de calcul devine:

100 100

28

IPG = --------- = ----------------- = 4,43.

b 2 22,56

unde b2 reprezinta media aritmetica a notelor de bonitate de componentele de mediu la patrat.

Fig.1. Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala.

Fig.2. Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala metoda imbunatatita.

IV. Analiza critică (analizarea rezultatelor)

29

Cauzele poluării și analiza rezultatelor obținute

În urma studiilor efectuate a rezultat faptul că în cadrul amplasamentului evaluat există

o serie de factori poluanți cu risc major pentru formele de viață, cum ar fi: zincul, fierul,

plumbul, oxidul de zinc, ș.a., care împiedică dezvoltarea normală a biodiversității.

Riscul de mediu rezultat din analiza efectuată are valori cuprinse între 3-4 și 4-6 de

unde rezultă că activitatea umană afectează grav mediul și perturbă grav formele de viață. De

asemenea se constată că cea mai afectată componentă de mediu este solul amplasamentului

evaluat, fiind poluat în principal cu zinc, depășind de două ori concentrația maximă admisă.

Pe lângă zinc, solul mai este poluat și prin deversări, scurgeri și pierderi de

combustibil sau de uleiuri uzate și deșeurile depozitate în aer liber, care vizează în principal

stabilitatea terenului, calitatea apei și a solului. Poluarea cu pulberi, vapori de acid, zinc și

oxizi de ardere, prezinta riscul îmbolnăvirii populației aflate pe amplasament.

Următorul component afectat de poluare este apa subterană, fiind afectată în principal

de către fier, plumb, CCO-Cr, depășind cu mult concentrația maximă admisă, creând o

problemă serioasă, neputându-se utiliza ca apă potabilă. Cauza poluării apei subterane este

infiltrația metalelor grele în sol, fiind transportate prin stratele poroase ale solului de către apa

meteorică, ajungându-se până la apa subterană, aceasta fiind poluată într-o măsură avansată,

deoarece cantitatea de poluant este destul de ridicată. Poluarea apei subterane este o problemă

majoră atunci când ea este consumată, creând, uneori, probleme serioase asupra sănătății

umane, chiar dacă ea nu deține o atenție sporită în viziunea populației.

Poluarea aerului nu reprezintă un risc major față de sol și apa subterană, concentrația

poluanților situndu-se la un nivel mai mic față de concentrația maximă admisă, ceea ce

înseamnă că trebuie aplicate anumite procese pentru a reduce sursele de poluare. Sursele de

poluare se realizează prin emisii din spațiile de lucru în atmosferă prin instalațiile de ventilație

de la Secția de Zincare prin conținut de CO, NO, SO pulberi, pulberi metalice și vapori de

acid clorhidric. Efectele poluanților pot duce la stări grave a sănătății omului ca urmare a

expunerii la agenți poluanți, prin creșterea mortalității și morbidității, apariția unor simptome

sau modificări fizio-patologice, apariția unor modificări fiziologice directe și/sau încărcarea

organismului cu agentul sau agenții poluanți.

Apa de suprafață este componetul cel mai puțin poluat, nici un indicator de calitate nu

depășește limita maximă admisă, ceea ce rezultă că apa uzată nu afectează grav calitatea

mediului înconjurător. În urma unor analize efectuate se determină depășiri importante ale

30

concentrațiilor de ioni de fier, zinc, crom, amoniu și materii în suspensie. Apele uzate pot fi

încadrate în categoria corespunzătoare preepurate din punct de vedere al indicatorilor de pH,

substanțe organice exprimate prin CCO, cloruri, sulfuri, crom total, dar cu mici excepții ale

substanțelor de amoniu, crom total și ionilor de fier. Din punct de vedere al calitații se poate

afirma că efluentului final poate fi clasat în categoria satisfăcător epurat din perspectiva

indicatorilor analizați, încadrându-se în limita impusă de NTPA 002/2002, făcând excepție de

depășirile concentraților enumerate mai sus.

În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda Indicelui de poluare globală

rezultatele finale arată că cea mai afectată componentă de mediu este solul, urmat de apa

subterană, aer, în timp ce apa de suprafață este afectată mai puțin de uzină. Rezultatul acestei

analize scoate în evidență problemele de poluare grave și mai puțin grave care le produce

uzina analizată. După analizarea fiecărei componente în parte (sol, apă de suprafață, apă

subterană și aer) se evidențiază care necesită o atenție mai amanunțită și o rezolvarea a

factorilor poluatori cât mai rapide.

Măsuri și acțiuni de pentru prevenirea poluării mediului

Activitațile desfășurate de către Mittal Steel Iași afectează într-o oarecare măsură

mediul înconjurător. De aceea, ea trebuie să implementeze anumite măsuri pentru prevenivrea

poluării pentru a-și desfășura activitatea fără alte probleme legate de mediu.

Obiectivele de mediu care își propune organizația reprezintă cerințele detaliate de

performanță care se aplică în ansamblul acestei organziatii, fixate într-o perioadă de timp

stabilită și care sunt măsurabile. Obiectivele de mediu pot cuprinde angajamente privind :

• reducerea deșeurilor și a epuizării resurselor ;

• reducerea sau eliminarea descărcărilor poluante în mediu;

• proiectarea produselor pentru minimizarea impactului acestora asupra mediului în

producție, utilizare și eliminare;

• controlul impactului asupra mediului produs de sursele de materii prime;

• limitarea oricărui impact negativ important asupra mediului, a noilor activități;

• promovarea conștientizării angajaților și a colectivității (în sensul răspunderii

colective) cu privire la problemele de mediu.

Progresele obținute în atingerea unui obiectiv pot fi măsurate, utilizând indicatori ai

performanței de mediu:

• cantitatea de materii prime sau de energie utilizată;

• cantiatatea de emisii, cum este CO2;

31

• cantitatea de deșeuri produse, raportată la cantitatea de produs finit;

• eficiența utilizării materialelor și energiei;

• numărul incidentelor de mediu (de exemplu, abateri de la limite);

• numărul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajări neintenționate);

• procentajul de deșeuri reciclate;

• procentajul de materiale reciclate;

• procentajul de materiale reciclate, utilizate la ambalare;

• numărul de kilometri efectuați de vehicule pe unitatea de producție;

• cantitățile unor poluanți specifici de exemplu: NOx, SO2, CO. Pb, hidrocarburi ;

• investiția în protecția mediului;

• numărul de reclamații si penalități;

• suprafața de teren transformată în habitat natural.

La nivelul organizației se desfășoară anumite măsuri de prevenire a poluării, anume:

- să reducă pe cât posibil cantitatea de deșeuri și efectele negative ale activităților sale

asupra atmosferei, apei, solului, florei și faunei;

- pentru deșeurile periculoase, confecționarea containerelor ermetic închise pentru

transformatoarele și condensatoarele care conțin uleiuri impregnate cu PCB și care vor fi

scoase din uz, pana la stabilirea masurilor conform art. 18 din HG 173/2000, privind

reglementarea regimului special de gestionare si control al bifenililor policlorurati și a altor

compuși similari;

- depozitarea în condiții optime de siguranță a deșeurilor cu conținut de azbest (plăci de

azbopan și plăci de azbociment degradate);

- să recupereze țunderul uleios pentru reutilizarea în industrie;

- să reducă volumul de nămol deshidratat prin optimizarea procesului de deshidratare

mecanică;

- să întreprindă activități de cercetare-dezvoltare care să favorizeze introducerea unor

tehnologii noi, modeme, care au fost realizate avându-se în vedere respectarea protecției

mediului;

- să garanteze că au fost luate toate măsurile necesare aplicării principiilor enunțate mai sus;

- să revadă periodic aceste principii pentru a se asigura că ele corespund strategiei pentru care

organizația a optat: reducerea efectelor negative ale activităților sale asupra mediului.

CONCLUZII

32

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în

identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor

antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării

economiei durabile.

Metoda indicelui de poluare global permite aprecierea stării de sănătate sau de poluare

a mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un

raport între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate,

consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.

În urma evaluării a acestui studiu de caz am putut constata următorii poluanți pentru:

sursele de emisii în atmosferă (cuptor de gaze naturale, cuptor recoacere, instalație

decapare țevi profile și instalație desprăfuire umedă) cu poluanți de pulberi ale CO, NO2, SO2,

HCl și pulberi metalice;

efluentul apei uzate tehnologic și efluentul menajer cu poluanții: cloruri, amoniu, fier,

reziuduu filtrant la 105oC, detergenți sintetici, suspensii, CCO-Cr, substanțe extractibile cu

solvent organic și pH;

sol, prin calea aerului (fenomene și procese de dispersie în atmosferă a pulberilor,

prafurilor,gazelor, vaporilor, etc.) și apoi prin sedimentarea acestora pe suprafața terenurilor

din incinta unității, după care prin manipularea necorespunzătoare a materiilor prime și a

combustibililor utilizați în procese tehnologice. O sursă importantă de poluarea a solului o

constituie nămolurile de precipitare chimică rezultate de la epurarea apelor provenite de la

atelierele de pregătire și prelucrare chimică a suprafețelor metalice, în stații de epurare

mecano-chimice.

Privitor la cele patru componente de mediu studiate putem afirma că solul este cel mai

poluat component de către această firmă în urma activității pe care o desfăsoară. Acest lucru

poate fi observat din media notelor de bonitate pe care aceasta le-a obținut-o,având o medie

de 1. Următoarea componentă ce este afectă este apa subterană cu media de 5, urmată de aer

cu 5,5 și apa de suprafață cu 7,5.

Ca o recomandare, societatea ar trebui să ia măsuri de prevenire în ceea ce priveste

poluarea cu zinc, oxid de zinc și alte metale, concentrațiile zincului depășind de două ori

limitele maxime admise, ducând la o poluare care poate avea efecte destul de dezastruoase

atât pentru mediu cât și pentru populația umană.

BIBLIOGRAFIE

33

1. Brandusa Robu, Matei Macoveanu, “Evaluare de mediu pentru dezvoltare

durabila”, Ed. Ecozone, Iasi ,2010.

2. Enciclopedia Geografica a Romaniei, Ed. St. si Tehn., Bucuresti, 1982

3. Rosu Alexandru, “Geografia fizica a Romaniei”, Ed. Did. si Pedag., Bucuresti,

1980

4. Legea protectiei mediului (nr. 137/29.12.1995), republicata in 2000,

completata si modificata prin OUG nr.91/2002.

5. Legea apelor ( nr 107/25.09.1996) publicata in M.O al Romaniei nr.

244/8.10.1996, modificata de Legea 410/2004, Legea 310/2004.

6. STAS 12574-87 “Aer din zonele protejate conditii de calitate”

34