26.11.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI26 noiembrie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

26.11.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................4INHGA: Debitul Dunării va creşte până la 5.600 de metri cubi pe secundă..................4Teme similare...............................................................................................................4Hidroelectrica vinde 14 microhidrocentrale cu un pret de pornire de peste 10 milioane euro...............................................................................................................4Teme de mediu.............................................................................................................6Băile Felix, ÎN PERICOL: Guvernul a aprobat exploatarea gazelor de şist în zonă.........6Proiectul Roşia Montană - aruncat din nou în curtea liberalilor..................................7Secretarul de stat liberal Mugur Cozmanciuc ii cere lui Daniel Constantin mai multi bani europeni pentru paduri........................................................................................7Comunicat de presa - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ARBDD sprijina cercetarea si proiectele de mediu pentru Delta Dunarii..................................9

PRESA LOCALĂ............................................................................................................11ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................11

Teme ABA...................................................................................................................11Energia verde şi văile plângerii (II): producem energie verde în exces şi nu avem cum s-o stocăm. Reacţia autorităţilor publice: nu ştim, nu deţinem aceste informaţii…. 11APE DE MINA - Problema apelor de mina infiltrate in reteaua orasului, in atentia autoritatilor judetene si locale...................................................................................15INFILTRAŢII - Apă de mină scursă în reţeaua de canalizare a municipiului Baia Mare................................................................................................................................... 16Pericol in caz de inundatii pe canalul Valea Rusului...................................................17Teme similare.............................................................................................................18Chinezii au semnat pentru Tarniţa.............................................................................18Racordarea ilegală la canalizare, sancţionată cu închisoare.......................................20Bani din fondul de rezervă al CJ pentru podul de lemn de la Coşbuc şi cel de la Rusu Bârgăului....................................................................................................................21

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

26.11.2013

Restrictionarea circulatiei pe podul peste raul Bistrita, situat pe drumul comunal DC 6B...............................................................................................................................22

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................23Teme ABA...................................................................................................................23CJ Dolj: CEC – ul subteran al apelor. Soluţii olandeze anti-secetă..............................23Ion Prioteasa: Avem mari aşteptări şi de la Uniunea Europeană, dar şi de la programul Strategiei pentru regiunea Dunării...........................................................26Craiova este gazda Seminarului „Soluții pentru Managementul Integrat al Apei”.....29Debitul Dunării va creşte până la 5.600 de metri cubi pe secundă............................31Teme similare.............................................................................................................31A nins la munte..........................................................................................................31A venit iarna la Rânca.................................................................................................31Sute de familii din Bălăneşti riscă să rămână izolate..................................................33

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................34Teme ABA...................................................................................................................34EMIL VAMANU: PROBLEME DE CONŞTIINŢĂ ÎN RAPORTUL APĂ-LUMEA VIE............34

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................37Teme similare.............................................................................................................37Patru microhidrocentrale hunedorene la vânzare.....................................................37Retehnologizarea celor două grupuri ale Termocentralei Mintia, pe lista acordurilor semnate cu China.......................................................................................................38Proiect pilot. Primarii de comune, instruiţi de ISU privind situaţiile de urgenţă........38

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

26.11.2013

Teme ANARINHGA: Debitul Dunării va crește până la 5.600 de metri cubi pe secundăDebitul Dunării la intrarea în România, secțiunea Baziaş, va fi în creştere, în următoarele zile, până la 5.600 de metri cubi pe secundă, peste media multianuală a lunii noiembrie, de 4.650 de metri cubi pe secundă, informează Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), care a publicat prognoza pentru perioada 24 noiembrie - 1 decembrie. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în creştere, în primele trei zile ale intervalului de prognoză, pe sectorul Gruia-Calafat şi în scădere pe sectorul Bechet-Tulcea, iar în următoarele două zile în creştere pe sectorul Gruia-Giurgiu şi în scădere pe sectorul Oltenița-Tulcea. Apoi, până la sfârşitul intervalului, debitul va fi în creştere pe sectorul Gruia-Vadu Oii şi relativ staționar pe sectorul Brăila Tulcea. /AGERPRES, http://www1.agerpres.ro/social/2013/11/25/inhga-debitul-dunarii-va-creste-pana-la-5-600-de-metri-cubi-pe-secunda-12-57-03

Teme similareHidroelectrica vinde 14 microhidrocentrale cu un pret de pornire de peste 10 milioane euroSapte pachete de active, cuprinzand 14 microhidrocentrale (CHEMP), urmeaza sa fie scoase la licitatie de catre Hidroelectrica, se arata intr-un comunicat al companiei. Vor fi scoase la vanzare, prin licitatie publica deschisa cu strigare, inca 14 microhidrocentrale grupate in 7 pachete de active, pretul total de pornire a licitatiilor fiind de 46,2 milioane lei (circa 10,4 milioane euro)”, se arata textul comunicatului. In prima etapa, la licitatia din luna iunie 2013, Hidroelectrica a vandut, cu 46,8 milioane lei (circa 10,5 milioane euro), 14 CHEMP-uri cu o putere instalata de 9,4 MW.Mihail Stanculescu, presedintele Directoratului Hidroelectric”Prin strategia aprobata, Hidroelectrica si-a propus sa vanda in perioada 2013-2014 un numar total de 88 de microhidrocentrale, reprezentand sub 1 % din puterea totala instalata, deoarece acestea inregistreaza in fiecare an costuri de operare si mentenanta semnificativ mai mari decat veniturile pe care le genereaza, iar compania nu are resurse pentru investitiile necesare, ca sa asigure rentabilizarea prin obtinerea de certificate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

26.11.2013

verzi. Este un 5elegat de vanzare transparent si 5elegate55e, care urmareste valorificarea acestor active la pretul pietei”, a 5elegate5 Mihail Stanculescu, presedintele Directoratului Hidroelectrica.Licitatia va fi organizata pe 23 si 24 ianuarie 2014.Microhidrocentralele au adus Hidroelectrica 9,8 milioane euro, din certificate verziPotrivit datelor Transelectrica, la sfarsitul lunii septembrie, Hidroelectrica avea in portofoliu 125 de microhidrocentrale pentru care a primit 244.788 de certificate verzi, dintr-un total cuvenit de 251.851. La un pret mediu de aproximativ 40 de euro pentru un 5elegate55e, conform OPCOM, in primele 9 luni Hidroelectrica a beneficiat de 9,8 milioane de euro, din cele 10 milioane de euro cuvenite.Un nou Consiliu de Administratie incepand cu 1 decembrieIntreaga 5elegate5 a Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica va fi modificata de la 1 decembrie, a 5elegate5, la inceputul saptamananii trecute, ministrul 5elegate pentru Energie, Constantin Nita, in cadrul unei conferinteConstantin Nita, ministrul 5elegate pentru Energie”La 1 decembrie Hidroelectrica va avea un nou Consiliu de Supraveghere. Niciunul dintre membrii de acum ai Consiliului nu va ramane in functie”, a spus Nita. In acest moment, preşedintele Consiliului de Supraveghere este Remus Borza, iar din acest for de conducere mai fac parte Remus Vulpescu, Oana Truta, Mihai Grosan, Gabriela Sandu şi Elena Popescu. Mandatul acestui Consiliu de Supraveghere expira la finele lunii noiembrie. /Green Report, http://www.green-report.ro/hidroelectrica-vinde-14-microhidrocentrale-cu-un-pret-de-pornire-de-peste-10-milioane-euro//Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/11/25/hidroelectrica-scoate-la-vanzare-alte-14-microhidrocentrale-la-pretul-de-pornire-de-104-milioane-de-euro/

Teme de mediuBăile Felix, ÎN PERICOL: Guvernul a aprobat exploatarea gazelor de şist în zonăStaţiune de interes naţional, în pericol. Băile Felix, cunoscute în toată lumea pentru izvoarele de apă termală, riscă închiderea. Motivul: gazele de şist. Guvernul Ponta a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

26.11.2013

aprobat exploatarea gazelor de şist în zonă. Hotărârea a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Potrivit hotărârii, guvernul a aprobat acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul 3 Băile Felix de către East West Petroleum Corporation, o companie canadiană cu operaţiuni în Statele Unite ale Americii, India, Noua Zeelandă şi Maroc.Articolul 1Se aprobă Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 3 Băile Felix, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi East West Petroleum Corp., în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre._____*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.Articolul 2Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 3 Băile Felix, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României. SURSA: Monitorul Oficial Hotărârea Nr.887 din 14.11.2013Aceeaşi companie a mai obţinut acordul guvernului pentru exploatarea gazelor de şist în perimetrele 8 Biled şi 7 Periam din judeţul Timiş.bOperaţiunile de explorare-exploatare încep odată cu publicarea în Monitorul Oficial. /Realitatea.net, http://www.realitatea.net/baile-felix-in-pericol-guvernul-a-aprobat-exploatarea-gazelor-de-sist-in-zona_1325356.html?utm_source=BreakingNews-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

26.11.2013

Proiectul Roşia Montană - aruncat din nou în curtea liberalilor

/Curentul

Secretarul de stat liberal Mugur Cozmanciuc ii cere lui Daniel Constantin mai multi bani europeni pentru paduri Deputatul PNL Mugur Cozmanciuc ii cere lui Daniel Constantin mai multi bani europeni pentru paduri Proprietarii de paduri se confrunta cu o multitudine de probleme cauzate de subfinantare, supraimpozitare si restrictii excesive in exercitarea dreptului de proprietate, pe fondul lipsei oricarui sprijin din partea statului - compensatii, subventii, singura sansa pentru acestia fiind banii europeni, se arata intr-o declaratie a deputatulUI liberal Mugur Cozmanciuc. Din cele cca. 778 mil. Euro alocati sectorului forestier pentru perioada 2007-2013, pana la finalul anului 2012 au fost contractate cca. 222 mil. Euro,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

26.11.2013

reprezentand cca. 28,5% rata de accesare. Slaba accesare a masurilor forestiere nu reflecta lipsa nevoii de finantare la nivelul sectorului, ci mai degraba modul defectuos in care aceste masuri au fost concepute si ulterior promovate si implementate, precum si limitarile impuse de prevederile regulamentului de dezvolare rurala de la acea data , sustine acesta. Mugur Cozmanciuc afirma ca dintr-o alocare de circa 800 mil euro se vor efectua cca. 6600 km drumuri noi forestiere, ceea ce ar duce la creearea a cca 7 000 - 15 000 locuri de munca pe o perioada de 3 ani in zona rurala. In ceea ce priveste impaduririle, dintr-o alocare de circa 180 mil euro se vor impaduri cca. 30 000 ha, ceea ce duce la crearea a 20 000 locuri de munca sezoniere in zona rurala pe perioada pe perioada de aplicare PNDR. Lucrarile privind corectarea torentilor duc la reducerea riscului hidrologic cu mare importanta pentru productia agricola, protejarea obiectivelor social-economice, a localitatilor, a solului si stoparea aluviunilor. Acestea, ca si costuri si locuri de munca, se asimileaza sectorului de drumuri forestiere. In ceea ce priveste platile compensatorii, majoritatea utilajelor sunt mai vechi de 10-15 ani, iar numarul total de angajati in industria forestiera este estimat la 55.000, a mai spus deputatul PNL.Este necesara o alocare echitabila a fondurilor prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 pentru a evita subfinantarea sectorului forestier, sector de o importanta vitala pentru economia rurala, sector ce are un potential urias de a genera locuri de munca, in perioada 2014-2020, mai sustine Mugur Cozmanciuc.Acesta este motivul pentru care doresc sa sublinez necesitatea modernizarii legislatiei care reglementeaza sectorul forestier in conformitate cu standardele europene si internationale si in egala masura subliniez si necesitatea ca inclusiv unele proceduri in privinta modernizarii codului silvic sa fie adoptate in unanimitate de catre toti cei care doresc dezvoltarea durabila a sectorului silvic. Nu trebuie uitat niciodata, ca legislatia trebuie sa fie rezultatul unei consultari ample a sectorul silvic, fie ca vorbim de proprietari de padure, de administratori, sau de reprezentantii mediu economic, universitar, al sectorului de cercetare, dezvoltare- inovare, in esenta este vorba de toti actorii implicati in gestionarea domeniului forestier, a padurilor romanesti. Salut demersul doamnei ministru Lucia Ana Varga de a trimite in Parlament actul normativ care sa modifice Codul Silvic. In calitate de secretar de stat la Ministerul Mediului si

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

26.11.2013

Padurilor am initiat si am lucrat impreuna cu toti reprezentantii sectorului forestier la Strategia Nationala Forestiera a Romaniei pe termen mediu, in concordanta cu Strategia Europeana pentru sectorul forestier care a fost trimisa de Comisia Europeana catre Parlamentului European in data de 20 septembrie 2013. Cred cu tarie ca Strategia Forestiera Nationala si finantarea pentru sectorul forestier trebuie sa fie unanim acceptate de intrega clasa politica, deoarece padurea nu trebuie sa aiba culoare politica, a mai sustinut Mugur Cozmanciuc. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/secretarul-de-stat-liberal-mugur-cozmanciuc-ii-cere-lui-daniel-constantin-mai-multi-bani-e-1069327.html/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/deputatul-pnl-mugur-cozmanciuc-ii-cere-lui-daniel-constantin-mai-mul-i-bani-europeni-pentru-paduri-3129724.html

Comunicat de presa - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ARBDD sprijina cercetarea si proiectele de mediu pentru Delta Dunarii in perioada 21-22 noiembrie 2013 a avut loc, la Bucuresti, intlnirea Comisiei interministeriale dintre delegatia Romniei, condusa de domnul Ministru Delegat pentru Energie Constantin Nita si delegatia landului Baden-Wurttemberg, Germania, condusa de domnul Ministru federal Peter Friedrich. Comisia reuneste peste 60 de reprezentanti ai Ministerelor pentru probleme legate de economie, energie, mediu, cultura, mediul social, tineret si sport, afaceri europene si internationale din Romnia si Baden-Wurttemberg, Germania, precum si reprezentanti ai unor centre de cercetare de renume (Steinbeis Europa Stuttgart) si institute de cercetare. In cadrul acestei reuniuni au fost organizate grupuri de lucru pe diferite domenii (social, cultural, economic, energie, mediu, etc.), in cadrul grupului de lucru dedicat mediului fiind prezenti si domnul Edward Bratfanof, Guvernator al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD) si domnul Alexandru Dorosencu, cercetator la Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii. Domnul Guvernator a prezentat grupului de lucru o lista de 4 proiecte care au fost agreate de cei prezenti si pentru care se vor cauta sursele de finantare necesare. Cele patru proiecte promovate la intlnirea Comisiei interministeriale: (1) Construirea de cuiburi pentru pasarile din Delta Dunarii platforme si cuiburi artificiale

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

26.11.2013

pentru speciile de pelican, barza si pasari rapitoare BUILD-NEST-DD, (2) Conservarea nurcii europene (Mustela lutreola) monitorizare, stabilirea ariei de raspndire in RBDD si detectarea de noi populatii in Romnia EURO-MINK, (3) Observatoare pentru viata salbatica in RBDD, facilitati ce imbunatatesc conservarea pe termen lung a patrimoniului natural, (4) Instrumente eficiente pentru detectarea, cuantificarea si predictia distributiei speciilor invazive in RBDD, fac parte dintr-o lista de teme de cercetare si investitii prioritare pentru RBDD agreate printr-un acord de parteneriat intre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) si sapte institute de cercetare din Romnia. Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii sunt initiatorii acestui parteneriat de colaborare pentru Activitati de cercetare stintifica dedicata Deltei Dunarii, prin care s-a fixat de comun acord cu alte sase institute de cercetare (Universitatea Dunarea de Jos Galati, Universitatea OVIDIUS Constanta, Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa Constanta, Universitatea Bucuresti Facultatea de Biologie, Academia Romna Institutul de Biologie si Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati) o lista de teme de cercetare si investitii in Delta Dunarii, la care se va colabora pentru gasirea surselor de finantare.Obiectul acordului de parteneriat il reprezinta cooperarea interinstitutionala pe urmatoarele directii:Promovarea de proiecte comune de cercetare stiintifica si inaintarea acestora catre posibili finantatoriActualizarea anuala, sau ori de acte ori este cazul, a listei de proiecte prioritare care sa fie promovate pentru finantare. Implementarea rezultatelor cercetarii in managementul Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. /Agerpres, http://www1.agerpres.ro/comunicate/2013/11/25/comunicat-de-presa-administratia-rezervatiei-biosferei-delta-dunarii-18-18-46

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

26.11.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAEnergia verde şi văile plângerii (II): producem energie verde în exces şi nu avem cum s-o stocăm. Reacţia autorităţilor publice: nu ştim, nu deţinem aceste informaţii…Am relatat într-un prim episod al acestei anchete despre “salba” de microhidrocentrale proiectate de o societate româno-austriacă în comuna Măguri Răcătău-Cluj şi care au primit autorizații de mediu cu toate că zona Someşului Rece unde urmează să fie amplasate este declarată sit protejat Natura 2000. Între timp, în şedința din 13 noiembrie 2013 a Comitetului de reglementare al ANRE, amenajarea hidroenergetică MHC1 Răcătău aparținând ATS Energy, a fost acreditată preliminar şi va începe să funcționeze. Este prima microhidrocentrală privată pusă în funcțiune în județul Cluj, pe râul Valea Răcătăului. Potrivit proiectului de mediu obținut de ATS, ar urma să fie construite alte două microhidrocentrale pe Someşul Rece.“Ce beneficiu aduce pentru comuna noastră că s-a construit acolo? Nu este absolut niciun beneficiu. Doar impozitul pentru această investiție,, care e pe teritoriul comunei noastre şi care pentru noi e o sumă destul de consistentă, câteva sute de milioane de lei vechi pe an. Şi că o să se repare drumurile, câştigăm pe partea asta că circulăm pe un drum de ferească Dumnezo’ “, explică primarul comunei Măguri Răcătău, Petru Prigoană. El spune că nu ştie ca Someşul Rece să fi fost inclus în planul de protecție Natura 2000 şi că, şi dacă ar fi aşa, nu Consiliul Local din Măguri a greşit avizând lucrările, ci Consiliul județean şi cei de la Mediu. “Noi suntem cei mai mici. Dacă era sit Natura 2000 nu se dădeau atâtea avize, nu?”, spune cu logică europeană primarul.*Ar mai fi o problemă. Potrivit organizația ecologistă World Wild Fund (WWF, România şi-ar fi îndeplinit deja planul pentru 2020 de producţie de energie verde “la hectar” prin dezvoltarea intensivă a afacerilor cu certificate verzi din ultimii ani. Mai mult, deşi produce energie verde, nu are unde stoca surplusul acesteia. Ca să aveţi tabloul complet al subiectului, mai trebuie să ştiţi că, potrivit datelor preliminare obținute la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

26.11.2013

recensământul din 2011, în acel an, în judeţul Cluj mai existau 7.424 de locuinţe neelectrificate, iar în Regiunea de Nord-Vest 37.011 astfel de locuinţe. La nivel naţional, 3,7% din numărul locuinţelor convenţionale nu au curent. Asta înseamnă 284.434 de case în care nu s-a aprins niciodată un bec – o invenţie de secolul al XIX-lea. Majoritatea acestor localităţi se află în zone greu accesibile, de munte, unde extinderea reţelelor electrice se petrece cu o încetineală măsurabilă în vieţi de oameni. În unele din aceste zone în care nu se schimbă niciodată nimic se construiesc acum microhidrocentrale – investiţii private prin care apa râurilor de munte va furniza în sistemul energetic naţional procentajul birocratic de “energie verde” care să dea bine în statisticile europene. Despre distrugerile de mediu preconizate, nu se spune însă niciun cuvânt.Regiunea NV neelectrificatăSălajul şi Bihorul sunt judeţele din zonă unde gradul de neelectrificare este cel mai mic. În Bihor 1560 de gospodării nu au curent, iar în Sălaj numai două cătune de pe Valea Ragului aparţinând de localitatea Stîrciu, comuna Horoatu Crasnei (7 locuinţe) şi Drojeşti aparţinând de localitatea Pericei, comuna Pericei (5 locuinţe) se află în aceeaşi situaţie. SC Electrica S.A. SDEE Alba inventaria în judeţul Alba în 2013 495 de gospodării neelectrificate în 28 de localităţi rurale pentru care aducerea luminii în case ar costa 20 de milioane de lei. În judeţul “vedetă” al Nord-Vestului ţării, Clujul situaţia electrificării, potrivit datelor oferite de Prefect arată în felul următor: după ultimul recensământ, 4640 de gospodării rurale nu au încă curent electric, ceea ce ar implica o prelungire a reţelei de alimentare cu 458 de km – cam cât de la Cluj la Constanţa, în timp ce numărul caselor din oraşe care nu sunt legate la curent e mai mic, ar necesita 80,57 km de reţea. Surpriza e că jumătate din aceste locuinţe fără curent electric în secolul al XXI-lea se află în reşedinţa de judeţ, Cluj-Napoca – Inima Transilvaniei. În 2010, Guvernul a promis să încheie procesul de electrificare completă a ţării în 2012, dar anul trecut, Ministerul Economiei a amânat “finalizarea” pentru 2016. Potrivit calculelor lor, aveam 2240 de localităţi la lumânare – mai multe decât se recunoşteau în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 (citată la începutul acestui text), iar costurile de prelungire a reţelei ar fi de aproximativ un miliard de lei. “Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate Regiunea Nord-Vest se situează pe ultimul loc la nivel

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

26.11.2013

naţional (doar 312 km în 2011), având o pondere de 7,7 % din reţeaua naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de legătură infrastructurală al României cu vestul Europei”, spune un draft al ADR NV despre dezvoltarea transporturilor în zonă. Într-un alt document de analiză al Guvernului se arată că în ultimii 20 de ani, durata de deplasare cu trenul, de exemplu pe relaţia Cluj-Napoca-Dej este la 164% faţă de valoarea din 1990, respectiv, trenul face mai mult, în loc să facă mai puţin. Tot în ultimii 21 de ani, drumul Cluj-Braşov s-a “lungit” cu o oră şi 18 minute. Şi totuşi, munţii Apuseni şi nordul Orientalilor (Maramureş, Bistriţa Năsăud) sunt zonele cele mai “electrice” din ţară, dacă e să judecăm după invazia de microhidrocentrale care pompează în sistemul naţional, energia “verde”.Cine ţine evidenţa microhidrocentralelor de pe râuri?Autoritățile române sunt incapabile să ofere date specifice despre numărul de microhidrocentrale care au încheiat contracte cu statul. Am solicitat date în baza legii 544/2001 pentru județul Cluj şi zona Apusenilor, dar am fost trimişi de la Hidroelectrica la Electrica Furnizare Transilvania Nord, apoi la Electrica Distribuție Transilvania Nord, pentru ca apoi să ni se comunice că aceste contracte sunt încheiate la nivel central. Am aşteptat două săptămâni după un răspuns al SC Electrica Furnizare SA, ca să primim drept răspuns adresa site-ului opcom.ro – o societate de stat aflată în subordinea Transelectrica prin intermediul căreia “jucătorii” de pe piața energetică îşi vând produsele pentru a fi integrate în sistemul național. Şeful serviciului de relații publice al Electrica SA, Elena Voinea, ne-a comunicat că toate microhidrocentralele deținute au fost predate către Hidroelectrica “în 2004 sau 2005″ şi că energia produsă de acestea se cumpără pe “piața liberă”. Dar cine sunt operatorii acreditați de stat ca să intre pe această piață? Electrica “nu deține informații”. Unul din PR-ii de la OPCOM – Societatea Comercială Operatorul Pieței de Energie Electrică (creată în 2000), Monica Săndulescu, a declarat şi ea că “nu stie dacă sunt disponibile asemenea date” şi că “dl director general va semna hartia în caz că le deținem”. Între timp am dat peste un centralizator al operatorilor economici acreditați să folosească certificatele verzi realizat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în septembrie 2012 (vezi infra). Potrivit acestor date, operatorii de microhidrocentrale ar putea produce, dacă ar

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

26.11.2013

funcţiona simultan 444,66 MWh energie electrică. Numai 43,26 MW reprezintă energie retehnologizată a vechilor centrale, deja existente, în timp ce 94,03 MW provine din investiţii noi. În acest tabel, cel mai mare deţinător de microhidrocentrale este Hidroelectrica SA, numai că, de atunci, în vara lui 2013, microhidrocentralele au fost vândute la licitaţie, iar despre noii investitori privaţi nu se ştie încă nimic. La Cluj, spre exemplu, tot pachetul de microhidrocentrale vechi a fost cumpărat de o societate care distribuie echipamente medicale, Three Pharm SRL deţinută de milionarul mureşean Claudiu Ugran. Ugran şi partenerul său de afaceri Sorin Pastor deţin societatea Anvergo despre care presa regională scrie că ar fi “abonată” la contracte cu Romgaz.Lista operatorilor economici acreditați de ANREPutere necunoscutăSingurii care par să realizeze pericolul supraexploatării râurilor din România prin faptul că investiţiile în microhidrocentrale au scăpat de sub control, sunt organizația ecologistă World Wild Fund (WWF) care a şi lansat în luna octombrie o broşură de conştientizare şi solicită Guvernului României să întocmească un master plan privind utilizarea apelor şi modificarea legislaţiei curente care permite oricui să amplaseze o microhidrocentrală pe orice râu, fără să ţină cont de zonele protejate sau de mediu şi de faptul că energia produsă e prea mică pentru a justifica riscurile. Cei de la WWF au întocmit o hartă pe care au marcat proiectele de microhidrocentrale existente în acest moment: punctele galbene reprezintă acele microhidrocentrale care au o putere instalată de sub 1MW, punctele roşii sunt investițiile cu o putere de 1-10MW (cele care se regăsesc şi în planul ANRE), iar bulinele negre – cele mai multe – reprezintă acele construcții pentru care puterea instalată nu este cunoscută. (Hărţile pot fi consultate în galeria foto de mai sus).“Campania noastră pentru salvarea râurilor de munte nu are scopul de a opri dezvoltarea economică, dimpotrivă, urmăreşte să obțină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetățeni şi pentru natură.Experiența ne arată ca dezvoltarea haotică de până acum a MHC-urilor a creat prejudicii mari în cele mai multe cazuri, punând în primejdie nu doar natura, dar şi sustenabilitatea mai multor zone”, scrie Magor Csibi, directorul WWF-România. Fundaţia inventariază 500 de microhidrocentrale care ar exista actualmente în România în diverse stadii de avizare,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

26.11.2013

construcţie sau funcţionare. Principalul argument împotriva construirii haotice de microhidrocentrale este destabilizarea ecosistemelor râurilor prin distrugerea locurilor de înmulţire ale peştilor în amonte, dintre care unele specii sunt protejate de lege. /iEST.ro, http://iest.ro/energia-verde-si-vaile-plangerii-ii-producem-energie-verde-in-exces-si-nu-avem-cum-s-o-stocam-reactia-autoritatilor-publice-nu-stim-nu-detinem-aceste-informatii/

APE DE MINA - Problema apelor de mina infiltrate in reteaua orasului, in atentia autoritatilor judetene si locale La Institutia Prefectului judetul Maramures au avut loc astazi, 25 noiembrie, discutii pe problema infiltrarii apei de mina in reteaua de canalizare a municipiului Baia Mare. Intalnirea vine la solicitarea Societatii Vital Baia Mare, urmare a faptului ca apele de mina evacuate din mina Sasar – Galeria Sasar si mina Valea Rosie – Galeria Cuza Voda se infiltreaza prin lucrari efectuate in mod neautorizat, in reteaua publica de canalizare oraseneasca, ulterior fiind supuse, in amestec cu apele uzate menajere, proceselor tehnologice de epurare. La discutii au luat parte prefectul judetului Maramures, Anton Rohian, primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches, reprezentanti ai SC Vital, Remin, Conversmin, APM, Garda de Mediu, Serviciul de Gospodarire al Apelor Maramures. “Prezenta in aceste ape de mine si ulterior in namolul rezultat din activitatea Statiei de epurare a unor metale grele cu concentratii care depasesc mult limitele legale admise, prejudiciaza grav interesele municipiului Baia Mare si ale SC Vital SA, intrucat acest namol nu intruneste conditiile legale pentru a fi valorificat”, a precizat directorul general al Vital, Geza Gasparik. Conform acestuia, pana in prezent, Societatea Vital transporta zilnic la Alesd, judetul Bihor, cantitatea de 35 de tone de namol rezultat din reteaua de canalizare a orasului, insa aceasta operatiune va fi sistata o perioada de timp. In urma discutiilor, solutia de moment este realizarea unui punct de neutralizare a PH-ului apei la gura minei Valea Rosie – Galeria Cuza Voda, iar pentru depozitarea namolului rezultat din procesul tehnologic de epurare fiind propusa fosta cariera miniera Razoare. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/90636/APE-DE-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

26.11.2013

MINA-Problema-apelor-de-mina-infiltrate-in-reteaua-orasului-in-atentia-autoritatilor-judetene-si-locale-/ActualMM, http://www.actualmm.ro/problema-apelor-de-mina-infiltrate-in-canalizarea-orasului-este-in-atentia-autoritatilor-judetene-si-locale/

INFILTRAŢII - Apă de mină scursă în reţeaua de canalizare a municipiului Baia Mare Problema infiltrării apei de mină în rețeaua de canalizare a municipiului Baia Mare a fost tema de discuție a autorităților luni, 25 noiembrie, în cadrul unei întâlniri la Instituția Prefectului Maramureş. Întâlnirea a avut loc la solicitarea Societății Vital Baia Mare, urmare a faptului că apele de mină evacuate din mina Săsar – Galeria Săsar şi mina Valea Roşie – Galeria Cuza Vodă se infiltrează prin lucrări efectuate în mod neautorizat, în rețeaua publică de canalizare orăşenească, ulterior fiind supuse, în amestec cu apele uzate menajere, proceselor tehnologice de epurare. Nămol transportat în BihorLa discuții au luat parte prefectul județului Maramureş Anton Rohian, reprezentanți ai administrației locale, ai operatorului de apă canal, ai societăților de conservare, respectiv ai instituțiilor de mediu din județ. “Prezența în aceste ape de mine şi ulterior în nămolul rezultat din activitatea Stației de epurare a unor metale grele cu concentrații care depăşesc mult limitele legale admise, prejudiciază grav interesele municipiului Baia Mare şi ale SC Vital SA, întrucât acest nămol nu întruneşte condițiile legale pentru a fi valorificat”, a precizat directorul general al operatorului de apă canal, Geza Gasparik. Conform acestuia, până în prezent, societatea transportă zilnic la Aleşd, județul Bihor, cantitatea de 35 de tone de nămol rezultat din rețeaua de canalizare a oraşului, însă această operațiune va fi sistată o perioadă de timp. În urma discuțiilor, soluția de moment este realizarea unui punct de neutralizare a PH-ului apei la gura minei Valea Roşie – Galeria Cuza Vodă, iar pentru depozitarea nămolului rezultat din procesul tehnologic de epurare fiind propusă fosta carieră minieră Răzoare./InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/infiltratii-apa-de-mina-scursa-in-reteaua-de-canalizare-a-municipiului-baia-mare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

26.11.2013

Pericol in caz de inundatii pe canalul Valea RusuluiInundatiile si in special marile inundatii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspandite dezastre de pe glob si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti. Judetul Bistrita-Nasaud a fost, este si va fi si in continuare un judet in care efectele negative ale inundatiilor si-au aratat coltii, lovind nemilos, mai ales acolo unde populatia nu s-a pregatit din timp, s-au nu se pregateste in permanenta, pentru diminuarea efectelor inundatiilor. Inundatiile produse in Cosbuc, Tarlisua, Bistrita si in alte zone ale judetului, cu consecintele ce le-au urmat, au condus, pe fodul unei cresteri a responsabilitatii sociale la o mai serioasa abordare a managementului riscului la inundatii, abordare in care constientizarea si implicarea comunitatilor umane au un rol esential in evitarea pierderilor de vieti omenesti si reducerea substantiala a pagubelor materiale. Conform legislatiei, autoritatile locale sunt responsabile pentru mobilizarea populatiei la actiunile de aparare impotriva inundatiilor, dar si in ceea ce priveste asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitatii de pe micile cursuri de apa sau canale, santuri, de pe raza lor de actiune administrativa, de intretinerea si imbunatatirea capacitatii de transport ale albiilor micilor cursuri de apa ce traverseaza localitatile din jurisdictia lor. Referitor la acest aspect al responsabilitatii, in centrul resedinta de judet-Bistrita-nu putem spune ca s-a facut ceva bun, din moment ce pe un canal mic, numit Valea Rusului, acesta este total colmatat, cu zeci de baraje ce blocheaza la maxim capacitatea de transport a albiei. Unele din aceste baraje sunt naturale (salcii uriase crescute in mijlocul canalului), ele fiind crescute pe parcursul a catorva ani de zile, asa cum se poate vedea pe portiunea de canal ce trece prin fata blocurilor de pe str. Aviator Mihai Berbecariu si intra in curtea S.C.Oblio, unde, ca sa-si protejeje proprietatea, cei de acolo au confectionat chiar un gard din fier pe mijlocul canalului. De vreo luna de zile, un cetatean mai nevoias a gasit o solutie pentru asi rezolva lemnele pentru iarna. A taiat salcile mai mari, lasand insa in canal toate crengile si cioturile salciilor. Acesta s-a gandit doar la lemnele de foc, nicidecum la decolmatarea canalului. Intr-o zi de luni ploiasa (11 noiembrie), in zona a sosit o echipa de femei, probabil acele femei ce asigura infrumusetarea orasului cu flori,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

26.11.2013

cu intentia de a curata canalul. Ploaia nu le-a dat voie, asa ca au abandonat actiunea. Daca aceasta iarna va fi asa cum s-a anuntat, o iarna grea si cu zapada multa-Bistrita- cu siguranta va simti din plin ceea ce inseamna o inundatie, asa cum, tot din cauza acestui canal, a simtit-o in primavara anului 1970, cand pluteau obiectele pe strada Gl.Grigore Balan. Atragem atentia autoritatilor locale, ca acestea vor purta toata responsabilitatea, tocmai prin neluarea de masuri, in ceea ce priveste asigurarea prevenirii si minimalizarii riscurilor la inundatii atat a bunurilor publice-comunitare, cat si a gospodariilor personale din zona. /Bistrita News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=27&article=10751

Teme similareChinezii au semnat pentru TarniţaÎncă un pas pentru cel mai mare proiect energetic din zona Clujului: delegația chineză sosită la Bucureşti a semnat o scrisoare de confort în acest sens. Delegația chineză, care număra câteva sute de oficiali şi oameni de afaceri din țara asiatică, a venit luni în România la Forumul Economic China - Europa de Est, ocazie cu care au fost semnate mai multe documente de colaborare.Unul dintre acestea o reprezintă scrisoarea de confort pentru viitoarea hidrocentrală Tarnița-Lăpuşteşti, semnată din partea Chinei de către vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation, Yun Liang. Partea română este reprezentată de directorul companiei de proiect Tarnița-Lăpuşteşti, Dan Cârlan. 13 astfel de documente au fost semnate ieri între partea chineză şi cea română. Între acestea se află un memorandum de înțelegere între departamentul pentru Energie şi Administrația Națională pentru Energie din China, pentru cooperare în proiecte nucleare, dar şi un acord între cele două guverne pentru înființarea şi funcționarea Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez la Bucureşti. Sinohydro este o rețea de societăți de stat din China, cu domenii de activitate în construcția hidroenergetică. Compania a fost contractor general pentru cea mai mare hidrocentrală din lume, Three Gorges, cu o putere instalată de 18.400 MW. Potrivit proiectului, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuşteşti ar urma să fie gata în semestrul al doilea din 2019 sau chiar în 2020. Realizarea centralei presupune asigurarea de fonduri de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

26.11.2013

investiții de peste 1,16 miliarde de euro (fără taxa pe valoarea adăugată), fiind prevăzută a se face prin atragerea capitalului privat al companiilor cu bonitate şi cu forță financiară. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1.000 MW şi va fi echipată cu patru turbine-pompă. Amenajarea hidroenergetică Tarniţa este punctul de plecare a celui mai important proiect energetic din Cluj. Acumularea Tarniţa constituie pentru acest proiect lacul inferior, în vreme ce lacul superior se va realiza pe platoul Lăpuşteşti, la o diferenţă de nivel de 550 de metri, a explicat Dorin Chiorean, director de program la Hidroelectrica. Lacul de acumulare va avea un volum de 10 milioane mc şi o suprafaţă de 40 ha. Centrala va fi echipată cu patru grupuri reversibile turbină-pompă de câte 250 MW. Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă, un consultant general (Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română) pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/economie/chinezii-au-semnat-pentru-tarnita--120347.html/Adevarul, http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/chinezii-garanteaza-realizarea-hidrocentralei-1-miliard-euro-tarnita-1_52937c87c7b855ff5639f409/index.html/Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Chinezii+vor+investi+la+Tarnita

Racordarea ilegală la canalizare, sancţionată cu închisoareSălăjenii care au de gând să se racordeze ilegal la sistemul de alimentare cu apă sau de canalizare trebuie să ştie că pot ajunge la închisoare, întrucât grupul parlamentar al PNL a iniţiat, săptămâna trecută, un proiect legislativ, adoptat de Senat, prin care se modifică modul de sancţionare a celor care încalcă legea.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

26.11.2013

Legea nr.214/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi canalizare prevede că persoana care scoate fără drept din sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare părţi componente ale sistemului, deteriorează, modifică sau blochează fără drept funcţionarea contoarelor ori se racordează ilegal la sistemul de alimentare cu apă sau de canalizare se sancţionează cu amendă contravenţională.Proiectul legislativ pentru modificarea Legii nr. 214/2006, adoptat deja de Senat, prevede că faptele amintite mai sus constituie infracţiune penală şi se sancţionează cu închisoare de la trei la şase luni sau cu amendă. Directorul Companiei de Apă Someş, Eugen Pop, ne-a declarat vineri că sunt multe persoane în Sălaj care s-au racordat ilegal la conducta de alimentare cu apă sau la cea de canalizare şi nu au fost sancţionaţi sub altă formă, ci doar cu o amendă. „Am insistat demult să se modifice legea în această privinţă şi este foarte bine că acum există şansa să se materializeze, deoarece poate aşa oamenii nu vor mai recurge la ilegalităţi. Rămâne de văzut dacă proiectul legislativ va trece şi de Camera Deputaţilor”, susţine Eugen Pop. Legea privind serviciul de alimentare cu apă şi canalizare a suferit mai multe modificări, printre care şi cele referitoare la dreptul de uz şi de servitute. Potrivit proiectului legislativ, la intervenţii pentru reparaţii, revizii sau avarii care produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, operatorii au obligaţia să le plătească acestora despăgubiri. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/racordarea-ilegala-la-canalizare-sanctionata-cu-inchisoare-7065

Bani din fondul de rezervă al CJ pentru podul de lemn de la Coşbuc şi cel de la Rusu BârgăuluiConsiliul Județean va aloca Primăriilor Coşbuc şi Josenii Bârgăului, aflate ”în situații de extremă dificultate”, suma de 200.000 lei din fondul de rezervă pentru plata proiectului ”Consolidare pod de lemn peste râul Sălăuța”, respectiv ”lucrări de punere în siguranță a infrastructurii podului peste râul Bistrița” de pe Drumul Comunal 6B (km 1+ 235) din localitatea Rusu Bârgăului. Cele două primării vor primi aceşti bani (Coşbuc – 46.000 de lei, Josenii Bârgăului – 154.000 de lei) din fondul de rezervă al CJ, la rectificarea bugetară de joi. ”Proiectul este gata, însă nu se poate depune deoarece proiectantul nu îl predă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

26.11.2013

până nu se face plata serviciilor prestate”, spune primarul din Coşbuc, Niculae Anghel, într-o adresă trimisă Consiliului Județean. Recent, deputatul PSD Daniel Suciu a făcut o interpelare adresată ministrului Culturii, Daniel Barbu, căruia i-a semnalat situația în care se află podul acoperit din lemn, ce datează din secolul XVIII şi care a fost construit în satul natal al poetului George Coşbuc. ”Ultimele lucrări de consolidare şi reabilitare fiind realizate în anul 1937. În prezent grinzile de susținere ale podului sunt putrede şi prezintă risc de prăbuşire. Acoperişul nu are ignifugare şi a fost infestat de carii. Reprezentanții Primăriei Coşbuc au făcut în repetate rânduri solicitări către Ministerul Culturii pentru a obține finanțarea necesară consolidării şi reabilitării podului. Lucrările au fost evaluate printr-o expertiză tehnică şi un studiu de fezabilitate, la 1.213.000 lei. Până în prezent, însă, nu au fost alocate fonduri în acest sens. De aceea, vă rog să aveți în vedere finanțarea acestor lucrări deoarece ar fi păcat ca acest monument să se prăbuşească şi să dispară”, i-a transmis Suciu ministrului. În ceea ce priveşte podul de pe DC 6B, km 1+235, aflat în stare avansată de degradare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud a luat măsura de restricționare a circulației pe pod, cu interzicerea circulației autovehiculelor cu tonaj mai mare de 2,5 tone, rutele ocolitoare urmând să fie stabilite şi marcate corespunzător. /Timp Online, http://www.timponline.ro/cj-bani-din-fondul-de-rezerva-pentru-podul-de-lemn-de-la-cosbuc-si-cel-de-la-rusu-bargaului/

Restrictionarea circulatiei pe podul peste raul Bistrita, situat pe drumul comunal DC 6BIn urma situatiei de urgenta produsa pe DC 6B, km 1+235, Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Bistrita - Nasaud a stabilit azi, 25 noiembrie a.c., prin Hotararea nr. 5 / 25.11.2013, urmatoarele: Art. 1 Comitetul local pentru Situatii de Urgenta Josenii Birgaului va lua de urgenta urmatoarele masuri:(1) restrictionarea circulatiei pe podul peste raul Bistrita, situat pe drumul comunal DC 6B, km 1+235, cu interzicerea circulatiei autovehiculelor cu tonaj mai mare de 2,5 tone pe pod;

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

26.11.2013

(2) stabilirea si marcarea rutelor ocolitoare.Masurile specificate se aplica incepand cu data de 25.11.2013, vor fi executate sub indrumarea Inspectoratului Judetean de Politie Bistrita-Nasaud si vor fi monitorizate de catre Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Bistrita-Nasaud.Art. 2 Solutia tehnica si sursa de finantare pentru lucrarile de reabilitare a podului vor fi stabilite de comun acord intre Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud si Primaria comunei Josenii Bargaului, care vor informa in scris Prefectul judetului asupra celor stabilite.Art. 3 Asupra masurilor si responsabilitatilor stabilite, Secretariatul tehnic permanent al CJSU BN: (1) va informa institutiile cu responsabilitati in asigurarea interventiilor;(2) va aduce la cunostinta publica, prin comunicarea in mass-media. Art. 4 Prezenta hotarare se comunica membrilor Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Bistrita-Nasaud si Primariei comunei Josenii Birgaului. /Bistrita News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=14&article=10757http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=14&article=10743/Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/ninge-abundent-in-tihuta-stratul-de-zapada-masoara-cinci-centimetri-1385370446676.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAhttp://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/cj-dolj-cec-ul-subteran-al-apelor-solutii-olandeze-anti-seceta.html

CJ Dolj: CEC – ul subteran al apelor. Soluţii olandeze anti-secetăPreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a participat, luni, la seminarul „Soluţii pentru Managementul Integrat al Apei“, organizat în sala de şedințe a instituției, în cadrul căruia a fost prezentat conceptul de alimentare artificială a acviferelor, ca soluţie în vederea asigurării unor surse de apă potabilă pentru localităţile din zona de sud şi de sud-vest a judeţului. Cu această ocazie, Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

26.11.2013

subliniat că tehnologia, implementată cu succes în Olanda, poate contribui semnificativ, alături de masterplanul derulat de administrația județeană cu finanțare europeană, la rezolvarea unora dintre problemele privind alimentarea cu apă a localităților din Lunca Dunării. „Am fost foarte interesați de ceea ce faceți dumneavoastră şi urmărim să punem în operă experiența pe care ați câştigat-o, în mod special în Olanda. Ne aflăm într-unul dintre cele mai mari județe ale României, care are probleme notabile legate de alimentarea cu apă. În sudul Doljului, într-un procent foarte ridicat, fântânile sunt infestate cu nitrați, nitriți şi amoniac, iar în nordul județului o exploatare nejudicioasă a resurselor subsolului a făcut ca pânza freatică să fie afectată. Suntem deschişi ideii de a folosi orice fel de tehnologie care poate fi utilizată pentru a îmbunătăți calitatea vieții în această regiune. Mă bucur că la acest seminar se află prezenți toți cei 17 primari ai localităților situate de-a lungul Dunării, de la Calafat şi până la Bechet şi Dăbuleni, în zone care riscă să se deşertifice. De altfel, acest fenomen, al deşertificării, dar şi seceta au dus la degradarea solurilor în sudul judeţului, unde circa 105.000 de hectare au devenit aride, iar, potrivit Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj, o suprafaţă de 4.111 hectare de teren nu mai poate fi utilizată în prezent pentru agricultură.În aceste condiții, consider că proiectul pe care ni-l propuneți şi care prevede folosirea unor tehnologii revoluționare pentru stocarea apei în acvifere poate fi aplicat cu succes şi aici, în sudul arid al României. În această regiune, solul este nisipos şi poate să acționeze ca un filtru, pentru a fi create aceste bazine subterane de apă potabilă, din care să fie alimentată populația. Şi primarii şi-au arătat interesul pentru a aplica aceste proceduri noi, iar eu cred că în județul Dolj poate fi demarat un program-pilot. Avem mari aşteptări şi de la Uniunea Europeană, dar şi de la programul Strategiei pentru regiunea Dunării, care trebuie să rezolve şi alte probleme mari ale acestei zone, spre exemplu să prevină producerea inundațiilor. Aşa cum se ştie, în anul 2006 ne-am confruntat cu cele mai grave inundații provocate de revărsarea fluviului, o localitate întreagă – Rast – fiind strămutată. O preocupare constantă a Consiliului Județean Dolj a constituit-o îmbunătățirea condițiilor de viață, în special pentru locuitorii din mediul rural, dar şi accesarea fondurilor comunitare. În acest sens, am atras bani europeni pentru finanțarea masterplanului de apă, în valoare de peste 185 de milioane de euro,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

26.11.2013

practic o strategie pe termen lung, în a cărei primă fază introducem alimentarea cu apă şi canalizarea în toate marile localități din Dolj, din mediul urban. Acest proiect va avea o extindere şi pentru localităţile din mediul rural, prin care sperăm să aducem întreg judeţul la suprafaţă. Suma pe care ne-am propus să o obținem pentru această continuare a masterplanului este de aproximativ 300 de milioane de euro. Odată finalizată implementarea lui, ne aşteptăm ca o bună parte a problemelor generate de lipsa sistemelor de alimentare cu apă şi a rețelelor de canalizare să îşi găsească rezolvarea în Dolj. De aceea m-aş bucura ca, în paralel, acest proiect inovator pe care ni-l propuneți astăzi să poată fi transpus într-un program-pilot pentru județul nostru“, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Județean Dolj.La rândul său, Mary-Jeanne Adler, director ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) şi consilier al ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a precizat că proiectul prezentat poate contribui la depoluarea resurselor de apă din subteran, dar şi la conturarea unor soluţii moderne de irigare în agricultură. „Am lansat acest proiect în urmă cu trei ani, orientându-ne către zone critice din România din punct de vedere al alimentării cu apă. Obiectivul principal vizează combaterea situațiilor de urgență legate de instalarea secetei şi de lipsa apei pentru populație în anumite regiuni din țară. Zona județului Dolj şi, în general, Câmpia Olteniei se confruntă cu această problemă, a deficitului de apă, şi de aceea cred că alegerea ei pentru a se aplica un astfel de proiect a fost foarte bună. Aici, ne-am concentrat atenția pentru a stabili care sunt acviferele ce pot fi folosite pentru aplicarea acestei metode de reîncărcare din resursele de apă de suprafață în perioadele în care avem viituri, în care pot fi inundate controlat anumite suprafețe sau pur şi simplu folosind Dunărea pentru inundarea unor zone care au fost utilizate pe vremuri pentru irigații şi la care se poate apela acum pentru reîncărcarea acviferelor din Câmpia Olteniei. Cea mai mare utilitate a proiectului constă în faptul că, pe de o parte, aceste acvifere, care sunt poluate în principal cu nitrați, dar şi cu alte substanțe chimice din perioada în care se făcea o agricultură intensivă, ar putea fi depoluate prin reîncărcare. Pe de altă parte, disponibilul de apă ar creşte, găsindu-se astfel şi soluții de alimentare cu apă a sistemelor de irigații locale, prin aplicarea de tehnici moderne de udare, astfel

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

26.11.2013

încât să îi putem ajuta pe fermieri, iar productivitatea activităţii să crească“, a afirmat directorul ştiinţific al INHGA, Mary-Jeanne Adler. La seminar a participat şi Violeta Cozianu, consilier în cadrul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Bucureşti, care a declarat: „Colaborarea româno-olandeză este veche. Au fost proiecte desfăşurate la început în Delta Dunării şi, pornind de aici, această cooperare a căpătat valenţe noi. Cu finanțarea guvernului olandez, s-au implementat peste 120 de proiecte în domeniul apelor, în valoare de câteva zeci de milioane de euro.Mă bucur că această finanțare continuă şi după aderarea României la Uniunea Europeană, pentru că, în general, asistența bilaterală s-a cam încheiat odată cu intrarea ţării noastre ca stat membru cu drepturi depline în comunitatea europeană. Mă mai bucur şi de faptul că subiecte generoase cum este cel de azi se bucură de aportul experților olandezi şi de entuziasmul specialiştilor români. Mi se pare că acest proiect este un extraordinar exemplu de sinergie şi cred că toată lumea a avut de câştigat din derularea lui.“ Seminarul „Soluţii pentru Managementul Integrat al Apei“ a fost organizat în cadrul proiectului „Managementul Realimentării Artificiale şi al Stocării Apei în Acvifere“ (MARS), finanțat de programul olandez „Parteneriat pentru apă“, cu sprijinul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi al Consiliului Județean Dolj. La întrunire a fost prezentă o delegație olandeză formată din reprezentanţi ai mediului economic şi universitar. Ca obiective generale, proiectul MARS îşi propune să contribuie la reducerea riscurilor de secetă şi inundații, precum şi la creşterea eficienței în managementul resurselor de apă şi al furnizării apei potabile către populație. Sudul județului Dolj a fost identificat ca zonă în care implementarea conceptului de realimentare artificială a acviferelor este fezabilă, în condițiile în care sursele de apă pentru populație sunt fie Dunărea, care are un debit scăzut în perioadele secetoase, fie apa subterană, a cărei calitate este necorespunzătoare. /Oltenasul – Administrație

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

26.11.2013

Ion Prioteasa: Avem mari aşteptări şi de la Uniunea Europeană, dar şi de la programul Strategiei pentru regiunea DunăriiPreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a participat, luni, la seminarul „Soluţii pentru Managementul Integrat al Apei“, organizat în sala de şedinţe a instituţiei, în cadrul căruia a fost prezentat conceptul de alimentare artificială a acviferelor, ca soluţie în vederea asigurării unor surse de apă potabilă pentru localităţile din zona de sud şi de sud-vest a judeţului. Cu această ocazie, Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a subliniat că tehnologia, implementată cu succes în Olanda, poate contribui semnificativ, alături de masterplanul derulat de administraţia judeţeană cu finanţare europeană, la rezolvarea unora dintre problemele privind alimentarea cu apă a localităţilor din Lunca Dunării. Am fost foarte interesaţi de ceea ce faceţi dumneavoastră şi urmărim să punem în operă experienţa pe care aţi câştigat-o, în mod special în Olanda. Ne aflăm într-unul dintre cele mai mari judeţe ale României, care are probleme notabile legate de alimentarea cu apă. În sudul Doljului, într-un procent foarte ridicat, fântânile sunt infestate cu nitraţi, nitriţi şi amoniac, iar în nordul judeţului o exploatare nejudicioasă a resurselor subsolului a făcut ca pânza freatică să fie afectată. Suntem deschişi ideii de a folosi orice fel de tehnologie care poate fi utilizată pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii în această regiune. Mă bucur că la acest seminar se află prezenţi toţi cei 17 primari ai localităţilor situate de-a lungul Dunării, de la Calafat şi până la Bechet şi Dăbuleni, în zone care riscă să se deşertifice. De altfel, acest fenomen, al deşertificării, dar şi seceta au dus la degradarea solurilor în sudul judeţului, unde circa 105.000 de hectare au devenit aride, iar, potrivit Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj, o suprafaţă de 4.111 hectare de teren nu mai poate fi utilizată în prezent pentru agricultură. În aceste condiţii, consider că proiectul pe care ni-l propuneţi şi care prevede folosirea unor tehnologii revoluţionare pentru stocarea apei în acvifere poate fi aplicat cu succes şi aici, în sudul arid al României. În această regiune, solul este nisipos şi poate să acţioneze ca un filtru, pentru a fi create aceste bazine subterane de apă potabilă, din care să fie alimentată populaţia. Şi primarii şi-au arătat interesul pentru a aplica aceste proceduri noi, iar eu cred că în judeţul Dolj poate fi demarat un program-pilot. Avem mari aşteptări şi de la Uniunea Europeană, dar şi de la programul Strategiei pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

26.11.2013

regiunea Dunării, care trebuie să rezolve şi alte probleme mari ale acestei zone, spre exemplu să prevină producerea inundaţiilor. Aşa cum se ştie, în anul 2006 ne-am confruntat cu cele mai grave inundaţii provocate de revărsarea fluviului, o localitate întreagă - Rast - fiind strămutată. O preocupare constantă a Consiliului Judeţean Dolj a constituit-o îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special pentru locuitorii din mediul rural, dar şi accesarea fondurilor comunitare. În acest sens, am atras bani europeni pentru finanţarea masterplanului de apă, în valoare de peste 185 de milioane de euro, practic o strategie pe termen lung, în a cărei primă fază introducem alimentarea cu apă şi canalizarea în toate marile localităţi din Dolj, din mediul urban. Acest proiect va avea o extindere şi pentru localităţile din mediul rural, prin care sperăm să aducem întreg judeţul la suprafaţă. Suma pe care ne-am propus să o obţinem pentru această continuare a masterplanului este de aproximativ 300 de milioane de euro. Odată finalizată implementarea lui, ne aşteptăm ca o bună parte a problemelor generate de lipsa sistemelor de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare să îşi găsească rezolvarea în Dolj. De aceea m-aş bucura ca, în paralel, acest proiect inovator pe care ni-l propuneţi astăzi să poată fi transpus într-un program-pilot pentru judeţul nostru.Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean DoljLa rândul său, Mary-Jeanne Adler, director ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) şi consilier al ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a precizat că proiectul prezentat poate contribui la depoluarea resurselor de apă din subteran, dar şi la conturarea unor soluţii moderne de irigare în agricultură. Am lansat acest proiect în urmă cu trei ani, orientându-ne către zone critice din România din punct de vedere al alimentării cu apă. Obiectivul principal vizează combaterea situaţiilor de urgenţă legate de instalarea secetei şi de lipsa apei pentru populaţie în anumite regiuni din ţară. Zona judeţului Dolj şi, în general, Câmpia Olteniei se confruntă cu această problemă, a deficitului de apă, şi de aceea cred că alegerea ei pentru a se aplica un astfel de proiect a fost foarte bună. Aici, ne-am concentrat atenţia pentru a stabili care sunt acviferele ce pot fi folosite pentru aplicarea acestei metode de reîncărcare din resursele de apă de suprafaţă în perioadele în care avem viituri, în care pot fi inundate controlat anumite suprafeţe sau pur şi simplu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

26.11.2013

folosind Dunărea pentru inundarea unor zone care au fost utilizate pe vremuri pentru irigaţii şi la care se poate apela acum pentru reîncărcarea acviferelor din Câmpia Olteniei. Cea mai mare utilitate a proiectului constă în faptul că, pe de o parte, aceste acvifere, care sunt poluate în principal cu nitraţi, dar şi cu alte substanţe chimice din perioada în care se făcea o agricultură intensivă, ar putea fi depoluate prin reîncărcare. Pe de altă parte, disponibilul de apă ar creşte, găsindu-se astfel şi soluţii de alimentare cu apă a sistemelor de irigaţii locale, prin aplicarea de tehnici moderne de udare, astfel încât să îi putem ajuta pe fermieri, iar productivitatea activităţii să crească.A afirmat directorul ştiinţific al INHGA, Mary-Jeanne AdlerLa seminar a participat şi Violeta Cozianu, consilier în cadrul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, care a declarat:Colaborarea româno-olandeză este veche. Au fost proiecte desfăşurate la început în Delta Dunării şi, pornind de aici, această cooperare a căpătat valenţe noi. Cu finanţarea guvernului olandez, s-au implementat peste 120 de proiecte în domeniul apelor, în valoare de câteva zeci de milioane de euro. Mă bucur că această finanţare continuă şi după aderarea României la Uniunea Europeană, pentru că, în general, asistenţa bilaterală s-a cam încheiat odată cu intrarea ţării noastre ca stat membru cu drepturi depline în comunitatea europeană. Mă mai bucur şi de faptul că subiecte generoase cum este cel de azi se bucură de aportul experţilor olandezi şi de entuziasmul specialiştilor români. Mi se pare că acest proiect este un extraordinar exemplu de sinergie şi cred că toată lumea a avut de câştigat din derularea lui. Seminarul „Soluţii pentru Managementul Integrat al Apei“ a fost organizat în cadrul proiectului „Managementul Realimentării Artificiale şi al Stocării Apei în Acvifere“ (MARS), finanţat de programul olandez „Parteneriat pentru apă“, cu sprijinul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi al Consiliului Judeţean Dolj. La întrunire a fost prezentă o delegaţie olandeză formată din reprezentanţi ai mediului economic şi universitar. Ca obiective generale, proiectul MARS îşi propune să contribuie la reducerea riscurilor de secetă şi inundaţii, precum şi la creşterea eficienţei în managementul resurselor de apă şi al furnizării apei potabile către populaţie. Sudul judeţului Dolj a fost identificat ca zonă în care implementarea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

26.11.2013

conceptului de realimentare artificială a acviferelor este fezabilă, în condiţiile în care sursele de apă pentru populaţie sunt fie Dunărea, care are un debit scăzut în perioadele secetoase, fie apa subterană, a cărei calitate este necorespunzătoare. /Ediție Specială – Administrație

Craiova este gazda Seminarului „Soluții pentru Managementul Integrat al Apei”Preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a primit vizita delegații din Olanda ce participă azi, 25 noiembrie, alături de primarii doljeni la un seminar ce vizează creşterea calității apei în Dolj. La acest seminar au participat 17 primari În prima parte a seminarului preşedintele Consiliului Județean, Ion Prioteasa, Consilierul Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Mary-Jeanne Adler şi Violeta Cozianu, reprezentat al Ambasadei Țărilor de Jos la Bucureşti au prezentat în linii mari proiectul „Integrated Water and Land Management- the importance of good buffers”. „Mesajul meu este foarte simplu pentru că sunt bucuros să văd atâtea personalități la Craiova. Am fost foarte interesați să vedem dacă putem să punem în operă experiența pe care ați acumulat-o în Olanda. Ne aflăm într-un județ unde sunt probleme mari cu apa, suntem deschişi către orice lucru care poate să îmbunătățească calitatea vieții doljenilor. Un proiect ca cel pe care îl propuneți este binevenit, solul din Dolj este nisipos şi se pot realiza aceste bazine de stocare a apei. Județul Dolj poate constitui un program pilot, avem mari aşteptări şi de la Uniunea Europeană, sperăm să rezolvăm şi alte probleme precum cea a inundațiilor. Am avut o preocupare constantă în atragerea fondurilor europene de aceea implementăm în acest moment unul dintre cele mai mari proiecte de 450 de milioane de euro şi sperăm să rezolvăm problema apei curente. Încercăm să obținem bani de unde putem iar acest seminar de azi vor constitui un proiect pilot pentru perioada următoare”, a declarat Ion Prioteasa. Proiectul discutat azi şi la Craiova a debutat în urmă cu trei ani. „Acest proiect implementat acum trei ani a vizat rezolvarea problemelor în ceea ce priveşte deficitul de apă, zona Doljului a fost aleasă ca aplicație a acestei metode de reîncărcare a apelor de suprafață.Județul Dolj a beneficiat de un studiu, importanța cea mai mare a proiectului este că aceste ape poluate cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

26.11.2013

nitrați sau alte substanțe ar putea fi depoluate sau pe de altă parte disponibiliul de apă ar putea creşte, astefel încât prin recircuitatea apelor să ajungem mai repede la găsirea soluțiilor pentru fermierii din zonă pentru creşterea productivității. Apă la un preț convenabil, acesta este principalul obiectiv”, a afirmat Consilierul Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Mary-Jeanne Adler. Societatea olandeză Dunea, distribuitor de apă potabilă, reprezentată de Ebel Smidt, s-a ocupat de dezvoltarea acestui proiect. În cadrul seminarului a fost prezentat proiectul, modalitățile de alimentare artificială a acviferelor, perspectivele de management al proiectului în Dolj şi odentificate soluții în grupuri de lucru. /Lupa - ADMINISTRATIE

Debitul Dunării va creşte până la 5.600 de metri cubi pe secundăDebitul Dunării la intrarea în România, secţiunea Baziaş, va fi în creştere, în următoarele zile, până la 5.600 de metri cubi pe secundă, peste media multianuală a lunii noiembrie, de 4.650 de metri cubi pe secundă, informează Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), care a publicat prognoza pentru perioada 24 noiembrie – 1 decembrie. În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în creştere, în primele trei zile ale intervalului de prognoză, pe sectorul Gruia-Calafat şi în scădere pe sectorul Bechet-Tulcea, iar în următoarele două zile în creştere pe sectorul Gruia-Giurgiu şi în scădere pe sectorul Olteniţa-Tulcea. Apoi, până la sfârşitul intervalului, debitul va fi în creştere pe sectorul Gruia-Vadu Oii şi relativ staţionar pe sectorul Brăila Tulcea. /Ponturi despre…

Teme similareA nins la munteA nins la munte si primul strat de câtiva centimentri îi face pe schiori sã se gândeascã deja la sezonul de schi. În Straja, în noaptea de duminicã spre luni a nins si stratul de zãpadã are 15 centimetri. Aceasta este prima ninsoare care a acoperit pãmântul din acest sezon si chiar dacã nu e încã de schiat, cabanierii sperã sã fie mai frig ca sã poatã porni tunurile de zãpadã si sã dea drumul ratracurilor. /Cronica Văii Jiului –Actualitate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

26.11.2013

A venit iarna la RâncaZăpada căzută în ultimele ore în judeţul Gorj le-a dat bătăi de cap drumarilor. Aceştia au fost nevoiţi să intervină de urgenţă în zona de nord a judeţului, unde a nins abundent. Zăpada a atins la Rânca aproximativ 40 de centimetri, iar circulaţia pe DN 7A a avut de suferit. Prognoza făcută de meteorologi pentru începutul acestei săptămâni s-a adeverit, iar Gorjul a ajuns pe lista judeţelor unde iarna şi-a intrat în drepturi. Dacă la Târgu-Jiu şi în zona de sud a fost doar ceva mai frig, nu la fel au stat lucrurile şi la munte. La Rânca, spre exemplu, a fost iarnă în toată regula, pentru că zăpada s-a aşternut rapid, fapt ce a făcut ca drumarii să intervină din nou, aşa cum au făcut-o la sfârşitul lunii octombrie.Au intervenit drumarii lui TudorDrumarii din subordinea secţiei judeţene a Drumurilor Naţionale, care s-au lăudat zile în şir că sunt pregătiţi pentru venirea iernii, au fost nevoiţi ieri să şi arate că iarna nu îi ia prin surprindere. Potrivit lui Ion Tudor, circulaţia s-a desfăşurat în condiţii de iarnă. „A nins destul de mult la Rânca, iar zăpada măsoară între 35 şi 40 de centimetri. Pe carosabil s-a aşternut zăpadă, dar am intervenit cu utilajele pentru deszăpezire. Aproximativ 1-2 centimetri măsoară stratul de zăpadă tocată de pe drum, dar se circulă destul de bine, în condiţii de iarnă. Colegii de la Poliţie fac acţiuni pentru a nu exista şoferi care să circule cu maşini nepregătite pentru sezonul rece”, a declarat Ion Tudor.Drum blocat, şofer înzăpezitDin păcate, zăpada a creat şi probleme în trafic. E drept, în afara judeţului Gorj, dar tot în aria de competenţă a drumarilor lui Ion Tudor. „Luni dimineaţa, în jurul orei 7.00, doi arbori s-au rupt şi au picat pe carosabil în zona Groapa Seacă-Mija din judeţul Hunedoara. Circulaţia a fost întreruptă pentru puţin timp pe DN 7A până când reprezentanţii Romsilva au venit să taie cei doi fagi şi să degajeze drumul de resturi. Circulaţia a fost reluată ulterior, a mai adăugat Ion Tudor.Înzăpezit pe TransalpinaZăpada a fost la un pas să producă o tragedie la numai 9 kilometri de Rânca, pe raza judeţului Vâlcea. O persoană a rămas peste noapte într-o maşină înzăpezită, iar ieri dimineaţă a pornit pe jos pentru a se salva, deşi afară era viscol puternic. Pentru că zăpada depăşea o jumătate de metru, omul a sunat la 112 şi a fost nevoie de intervenţia

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

26.11.2013

salvamontiştilor. După o ascensiune de circa o oră şi jumătate, echipajul de salvatori a reuşit să descopere persoana căutată în apropierea Vârfului Dengherul, la o altitudine de aproximativ 2.200 de metri, omul fiind adus în condiţii de siguranţă în Rânca. La acţiune au participat cinci salvatori montani din cadrul Serviciului Salvamont Gorj şi doi jandarmi din cadrul postului montan din Rânca al Jandarmeriei Gorj. /Exclusiv în Gorj – Actualitate

Sute de familii din Bălăneşti riscă să rămână izolateLocalnicii din două sate ale comunei Bălăneşti riscă să rămână izolaţi de restul localităţii la prima ploaie puternică. Asta pentru că podul de peste Amaradia stă să pice din cauza vechimii şi a degradării. Autorităţile locale au nevoie de peste 12 miliarde de lei vechi şi îşi pun speranţa în fondurile guvernamentale. Deputatul Ion Cupă i-a cerut ministrului Afacerilor Interne bani din fondul de rezervă. Problema de la Bălăneşti este cunoscută, iar deputatul liberal Ion Cupă a vrut să o transmită şi la cel mai înalt nivel. Acesta a făcut o interpelare oficială către ministrul Radu Stroe căruia îi cere sprijin de urgenţă, altfel oamenii din zona respectivă ar putea rămâne izolaţi. „Peste 140 de familii din localităţile Ohaba şi Blidari, comuna Bălăneşti, riscă să rămână izolate pentru că podul de peste râul Amaradia nu a putut fi reabilitat din lipsă de fonduri. Încă din luna martie a acestui an a fost depus un proiect pentru alocarea unei sume din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului. Având în vedere să se apropie sezonul rece, vă rog să îmi comunicaţi dacă aveţi informaţii despre stadiul în care se află proiectul privind reabilitarea podului peste râul Amaradia şi ce alternative pot fi folosite iarna aceasta pentru ca cele 140 de familii să nu rămână izolate”, a punctat Cupă.Investiţie urgentăPrimarul comunei Bălăneşti, Ovidiu Pungan, recunoaşte că deputatul Cupă este singurul care a răspuns apelurilor sale către parlamentari. Edilul spune că podul de peste Amaradia este degradat şi are nevoie de reparaţii. Pungan a făcut toate demersurile la autorităţi, însă mai lipsesc doar banii pentru investiţie. „Îi mulţumesc domnului Cupă pentru demersul său. Noi am mai cerut sprijin şi celorlalţi parlamentari din zonă, dar dânsul a fost singurul care s-a implicat. Avem nevoie, potrivit calculelor pe care le-am

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

26.11.2013

făcut, de aproximativ 12 miliarde de lei vechi fără TVA pentru modernizarea podului. Apa a săpat sub piciorul din mijloc şi doamne fereşte să nu se producă vrea problemă, pentru că oamenii rămân izolaţi. Riscul e mare atunci când plouă, vin viituri sau ninge abundent. Ultima reparaţie la pod s-a făcut pe la începutul anilor ’90. Avem nevoie urgentă de aceşti bani pentru a demara lucrarea la începutul anului viitor”, a declarat Ovidiu Pungan. Bani de la fondul de rezervă au cerut şi alţi primari care nu dispun de fonduri la bugetul local. Edilul din Cruşeţ, Viorel Drăguşin, este unul dintre cei care are nevoie de bani tot pentru lucrări similare. /Exclusiv in Gorj – Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAEMIL VAMANU: PROBLEME DE CONŞTIINŢĂ ÎN RAPORTUL APĂ-LUMEA VIEUmanitatea nu a avut, nu are şi nu va avea esențialmente, cât timp va exista, un mod de decizie liberă, dacă vrea sau nu ca apa să facă parte din ființa sa. Omul nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată om, pentru a decide pe urmă dacă primeşte sau nu să fie dependent de apă, aşa cum nu poate să nu fie asociat aerului, hranei, temporalității şi altor determinații ale premergerii, duratei şi sfârşitului de viață. Material şi spiritual, apa condiționează o maximă servitute a omului față de ea, pentru că, în măsura în care omul o bruschează, îşi atrage de partea sa imediate sau de perspectivă reverse, uneori devastatoare, ale apei. Apa este cauza şi efectul dinspre esența înspre existența lumii vii, argumentând total faptul că omul şi civilizația sunt ceea ce au făcut naturii omul şi civilizația, în diferite trepte ale progresului. De aceea se şi spune proverbial că omul poate fi sau nu fi „în toate apele lui”. Fără apă, viață terestră nu poate exista. În acest context, „oamenii apelor” sunt pivoții care se împânzec peste ape cu podurile neînlăturabilei întâlniri om-natură; sunt traducătorii, descifratorii limbajului apei, ai legilor proprii ale apei, în pledoaria şi acțiunea reciprocă om-libertate-natură; sunt edificatorii amenajărilor pentru ape, ai grandioaselor sisteme de fructificare a rodului pe care îl dă apa lumii vii a planetei; sunt doctorii, chirurgii, vindecătorii traumelor făcute una celeilalte: apa, umanității şi umanitatea, apei.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

26.11.2013

Purtăm o conversaţie pe firul unui interviu, despre tainele, primejdiile şi atracţiile apelor, cu directorul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, dr. ing. Emil Vamanu, imediat după ceremonialul aniversar de la Palatul Parlamentului, organizat de „oamenii apelor”, la Centenarul de Ape (1913-2013, după o sută de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape din România): S-a scurs un secol de Ape, în care, sub ochii şi ca rod al cercetării, descoperirii şi muncii „oamenilor apelor” s-au ridicat marile construcţii hidrotehnice ale ţării. Cum se oglindeşte evenimentul din planul vederilor unui specialist în domeniu? La împlinirea a 100 de ani de când, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor a fost înființat Departamentul de Ape din România, Administrația „Apele Române” a organizat la Palatul Parlamentului un eveniment în cadrul căruia a fost omagiată întreaga activitate de gospodărire a apelor. A fost un eveniment de înălțimea şi solemnitatea unui astfel de ceremonial al „Apelor Române”, care şi-au desfăşurat activitatea la nivel remarcabil, încă de la începutul secolului XX, sub diverse denumiri şi formule organizatorice. Abia la jumătatea secolului s-au delimitat şi diferențiat diversele domenii, apărând instituțiile care deservesc apele. Cine a participat? Evenimentul s-a bucurat de prezența multor personalități din domeniu, printre care Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, prof. univ. dr. ing. Petre Roman, fostul Prim-Ministru al României, Directorul General al Administrației Naționale „Apele Române”, Vasile Pintilie, foşti miniştri ai mediului şi foşti directori ai Administrației Naționale „Apele Române”, academicieni. Moderatorul evenimentului a fost fostul preşedinte al României şi fost conducător al Consiliului Național al Apelor, Ion Iliescu. Pornind de la pionieratul în domeniul construcţiilor hidrotehnice, cum s-a dezvoltat gospodărirea apelor în România? În întreaga istorie a acestui domeniu, aportul unor personalități eminente a fost determinant. Deopotrivă, programul pe etape în gospodărirea apelor a mers neseparabil de mediul, starea, climatul social şi politic românesc, începând cu perioada Primului Război Mondial, când aspectele vieții româneşti erau predominate în totalitate de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

26.11.2013

controverse multiple, încheiate cu suspendarea proiectelor sau a lucrărilor din sistemul Apelor. Au urmat perioade în care s-au promulgat legi şi regulamente, s-a dezvoltat o complexitate de dezbateri, idei, soluții tehnice, au luat ființă instituții, cercetarea şi proiectarea a cunoscut un progres şi în consecință s-au făptuit construcțiile hidrotehnice care au premers unui ansamblu grandios de mai târziu. Aceasta a fost perioada interbelică şi postbelică. Al Doilea Război Mondial a cauzat stagnarea, ca şi primul, pentru tot. Până în 1989 s-au căutat şi s-au pus în practică, în mod neîntrerupt, formule eficiente şi de nivel tehnic perfecționat şi în continuare perfectibil, în domeniul gospodăririi apelor. În aceeaşi măsură, cadrul legislativ, organizarea, structurarea, desființarea, transformarea, înființarea de instituții a trecut prin adaptări şi schimbări corespunzătoare. Istoriceşte, când cunoaşte un salt semnificativ domeniul apelor? După cel de-al Doilea Război Mondial, problema utilizării resurselor de ape generează o intensificare a activităților subsumate acestui deziderat. Proporțional cu dezvoltarea economică din această perioadă progresează şi fructificarea extinsă a resurselor de apă din țară. Este de înțeles că şi în bazinul hidrografic Siret. Imposibil de exclus în procesul industrial, consumul populației, irigații etc., cerințele de apă cresc pe măsura creşterii nivelului de civilizație al societății româneşti, după anul 1950 construindu-se mari sisteme hidrotehnice. Care ar fi lucrările de referinţă cuprinse în preocupările privind gospodărirea apelor, din partea oamenilor de ştiinţă? În primul rând cele ale lui Dimitrie Leonida care este autorul unui proiect pentru hidrocentrala de la Bicaz, aplicat în anul 1960. Care sunt sarcinile actuale ale conducerii „Apelor Române”? Sunt complexe. Cea mai importantă este activitatea de promovare, specializare, perfecționare în rândurile gospodarilor tineri, specialişti, tehnicieni, muncitori precum şi promovarea cercetării şi dezvoltarea domeniului gospodăririi apelor, fundamentate pe studiere ştiințifică, aprofundată şi aplicată a resurselor de apă la nivel național. Iar în perspectivă?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

26.11.2013

În perspectivă, în domeniul gospodăririi apelor, toate activitățile sunt corelate menținerii organizării instituției la nivelul bazinelor hidrografice pe coordonatele cerințelor politicilor agreate la nivel european şi mondial. Din această organizare decurg şi rezultatele. Cum priveşte problema de conştiinţă a fiecăruia dintre noi, în relaţie cu sursa vitală de apă, pentru toţi, gospodarul de ape din bazinul Siret, dr. ing. Emil Vamanu? Conştiința omului în relație cu apa, în special, şi cu natura, în general, e caracterizată în primul rând de o individuală analiză cu privire la durata şi calitatea vieții personale încorporate celei globale. Existența individuală umană nu poate fi separată de existența totală a populației umane planetare, de lumea totală planetară vie. Nu cunoaşterea este totalizantă şi valorizatoare în respectul față de natură, pe cât este gradul de puritate a spiritului, conştiinței de sine, stării de luciditate în legătură cu puterile şi limitele umane, calității sufleteşti a omului, la întâlnirea cu întrebările pe care i le adresează traumele naturii cauzate de el, fără să-i simtă durerea, în primul rând în propria ființă! /Confluente, http://confluente.ro/Orizonturi--Portret/Emil_vamanu_probleme_de_cons_aurel_v_zgheran_1385144967.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similarePatru microhidrocentrale hunedorene la vânzareAGA de la Hidroelectrica SA a aprobat scoaterea la vânzare a încă patru microhidrocentrale hunedorene. Acțiunea face parte din a doua etapă a „Strategiei de valorificare a unor centrale hidroelectrice de mică putere (CHEMP)”, în această etapă fiind scoase la vânzare, prin licitație publică deschisă cu strigare, încă 14 microhidrocentrale grupate în şapte pachete de active, prețul total de pornire a licitațiilor fiind de aproximativ 10,4 milioane euro. Între cele şapte pachete de active se află patru microhidrocentrale din județul nostru, respectiv grupul de microhidrocentrale din bazinul râului Valea Cracului, CHEMP Valea Cracului 1, 2 şi 3, precum şi CHEMP

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

26.11.2013

Zeicani. (V. Macovei) /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/patru-microhidro-hunedorene-la-vanzare

Retehnologizarea celor două grupuri ale Termocentralei Mintia, pe lista acordurilor semnate cu ChinaÎnțelegerea pentru reabilitarea grupurilor 3 şi 4 ale Termocentralei Mintia a fost parafată ieri, la Bucureşti, cu ocazia vizitei oficiale a prim-ministrului Li Keqiang. România şi China au semnat o serie de acorduri şi documente de colaborare în domenii precum economic, sanitar-veterinar, nuclear, termo şi cultural. Înțelegerea pentru reabilitarea celor două grupuri ale Termocentralei Mintia a fost semnată de directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, şi Preşedintele companiei China National Electric Engineering Co, Zhao Ruolin. „Am semnat înțelegerea cu partea chineză cu privire la retehnologizarea celor două grupuri ale Termocentralei Mintia. Documentul a fost semnat de preşedintele CNEEC şi în prezența premierului Chinei. Sperăm să fie un pas hotărâtor pentru definitivarea proiectului de retehnologizare. Din 28 noiembrie vom continua discuțiile tehnice pe acest proiect”, a precizat managerul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache. Investiția pe care partea chineză intenționează să o finanțeze se ridică la 230 de milioane de euro. /Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/Retehnologizarea-celor-două-grupuri-ale-Termocentralei-Mintia-pe-lista-acordurilor-semnate-cu-China_12_16043.html

Proiect pilot. Primarii de comune, instruiţi de ISU privind situaţiile de urgenţăPrimarii hunedoreni din mediul rural vor fi instruiți cu privire la situațiile de urgență. Tipurile de risc specifice teritoriului național şi consecințele pe care le generează, atribuțiile autorităților şi instituțiilor publice în domeniul situațiilor de urgență precum şi măsurile şi activitățile specifice de prevenire şi protecție a populației şi bunurilor materiale sunt doar câteva dintre subiectele ce vor fi abordate în cadrul a două serii de pregătire. Prima are loc în această săptămână, iar a doua serie se va desfăşura în perioada 9-12 decembrie. “Protecția populației, a bunurilor materiale şi a mediului în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

26.11.2013

situații de urgență/situații de protecție civilă vor fi alte teme abordate de lectori. Cerințele şi modalitățile de realizare a înştiințării, avertizării, alarmării, adăpostirii şi protecției chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare sunt alte subiecte ce vor fi dezbătute de primarii hunedoreni”, precizează şeful ISU Hunedoara, Viorel Demean.Vizite de documentareInstruirea edililor de comune nu se va face doar într-un birou sau sală. Primarii – cursanți vor fi scoşi pe teren în vizite de documentare. Acestea vor avea loc la dispeceratul I.S.U. Hunedoara, la rezervele de stat de la Bârcea şi la amenajarea hidrologică a cursului râului Cerna din localitatea Teliuc. Cursul se va finaliza prin eliberarea unor diplome nominale.Proiectul-pilot de pregătire are loc, la nivelul județului Hunedoara, sub conducerea Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență- Ciolpani şi Centrului Zonal de Pregătire Cluj-Napoca, cu sprijinul ISU Hunedoara, al Inspectoratului Şcolar Județean şi sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență – Bucureşti.Instruirea primarilor, vitală pentru comunitatePrintre cei care au participat la deschiderea primei serii de curs s-au numărat reprezentanții ISU Hunedoara şi prefectul județului, Sorin Vasilescu. Acesta din urmă a afirmat că instruirea, în domeniul gestionării situațiilor de urgență a reprezentanților unităților administrativ teritoriale din județ, este vitală în contextul în care frecvența şi amploarea situațiilor de urgență pot afecta grav comunitățile locale. De aceeaşi părere este şi şeful pompierilor hunedoreni. “Implicarea autorităților în însuşirea procedurilor de lucru în domeniul situațiilor de urgență nu poate duce decât la îmbunătățirea procesului de protejare a vieții oamenilor şi a bunurilor”, a declarat Viorel Demean. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/Proiect-pilot-Primarii-de-comune-instruiți-de-ISU-privind-situațiile-de-urgență_12_16038.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38