Monografia Pecica 320Au activat în perioada 2000 – 2003Alina şi Anca Puta, Florina Dudaş, Alina Irimie, Claudia şi Cristian Micle,

Sorina Dragoş, Alina Codoş, Alina Mladin, Crina Fordon, Daniela Lelik, Dora Negru, Gheorghina Sârcă, Anca Ţălan, Anca Chevereşan, Florentina Mândru, Răzvan şi Adrian Barbu, Diana şi Claudiu Vârtaci, Cosmin Czirko, Gabriel Ruşeţ, Cosmin şi Laurenţiu Ursache, Anca Molnar.

Unii dintre aceştia activează şi astăzi: Daniela (Stanciu) Foghiş, Livia (Hapca) Luţai, soliste vocale, Dtru Borod, conduce orchestra populară din care fac parte: Iulius Vaştag, decanul de vârstă, Augustin Cionca, Florin Moş, Costică Covaci, Pavel Craiţar. Alături de ei găsim în activitate pe foarte tinerii: Letiţia Jurj şi Octavian Borod, solişti vocali, Ionel Sima, instrumentist şi peste douăzeci de dansatori ce se străduiesc să ridice la înalt nivel calitatea interpretativă: Adrian Decorzi, Adriana Berje, Iulian Crişan, Angelica Stoicovici, Simina Purda, Ionuţ Pop, Paulina Dzitac, Ana Maria Simoniac, Claudiu Chira, Călin Csurovschi, Mariana Novac, Cosmin Farago, Andreea Teretean, Alexandra Bîlc, Radu Ponta, Daniela Puşcaş, Cristian Stănciulescu, Gabriela Puşcaş, Liviu Fuşteag, Teodora Deliman, Angel Micle, care s-au făcut cunoscuţi în judeţ, au participat la spectacole televizate şi ţintesc să-i depăşească pe înaintaşi.

Câteva repere privind drumul unui ansamblu („Mureşul” – 1966 – 2000)

martie 1966:- director al Căminului Cultural este numit prof. D. I. Petescu- exista atunci o formaţie de jocuri populare pe care o „anima” înv. Viorica

Hedeşan, formată, în majoritate, din foşti elevi, dar şi alţii – îi socotim „membri fondatori”; acompaniau doar doi instrumentişti – Iosif Craiţar – vioară – şi Sabin Şchiop – acordeon.

- au fost „mobilizaţi” apoi aproape toţi instrumentiştii ce trăiau în localitate.

mai 1966:- a avut loc primul spectacol, însemnând de fapt naşterea ansamblului, pe

scena Căminului Cultural din Secusigiu- au urmat atâtea altele în aproape toate localităţile judeţului: în perioada

1971 – 72- s-a ajuns la o medie de un spectacol pe săptămână!mai 1969:- ansamblul susţine spectacole în R. S. F. Iugoslavia- au urmat apoi, din doi în doi ani, altele în R. P. Ungaria, Franţa.august 1969:- participă la finala pe ţară (Bucureşti) a Concursului Naţional al formaţiilor

de amatori, au urmat participări la festivaluri regionale (Festivalul judeţelor

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică321de pe Mureş) şi la aproape toate manifestările organizate în judeţul Arad.

august 1981:- obţine locul I în finala festivalului Naţional „Cântarea României” (Deva),

când au urcat pe scenă cca. 80 de persoane.- (această perioadă ar însemna cea de vârf a ansamblului; în câteva rânduri

s-a renunţat la contribuţia instructorului (!) şi tot de atâtea ori s-a reluat de la zero, activitatea.)

ianuarie 1990:- prof. D. I. Petescu îşi reia locul de director al Căminului Cultural şi

instructor … şi au loc şi alte schimbări.Ansamblul a însemnat o adevărată familie, s-au născut acolo familii: Ctică şi

Rodica Andra, Gh. şi Sabina Irimie, Puiu şi Micşunica Micle, Radu şi Marinela Sărăndan, Nelu şi Corina Sărăndan, un centru de educaţie civică, membrii săi contribuind şi prin muncă voluntară în folosul comunităţii (repararea autobuzelor, lucrări de amenajare la Clubul „Forum” şi apoi racordarea la apă şi canal. S-au remarcat în această ordine de idei: Traian Crucean, Gh. Zoriti, Dtrie Vârtaci, şoferii Petru Orga, Ioniţă Faur, Petru (Mircea) Lazăr, mecanicii Gh. Petrişor, Gáspár Józsi, Eugen Curea, Dtru Sârcă, femeile de serviciu, plătite cu sume derizorii: Valeria Taşcă, Virginia Burtic, Rozalia Lazăr, Beke (Sata) Erzsi şi atâţia alţii.

VI. 2. 2. Activitatea cultural-artistică în imagini

Şcoala de fete, o adevărată „Şcoală populară de artă”. „Cursantele” învăţau să coase, să ţese, să facă mâncare.

(în fotografie: în picioare, de la dreapta înv. director Livia Ghebeleş, Elena Cizmaş, Draghina Petescu.)

Monografia Pecica 322

Promoţia Şcolii de fete din anul şcolar 1942-43. Pe scaune, de la stânga: înv. dir. Livia Ghebeleş (a doua), preot Ioan Popescu, înv. Draghina Petescu, înv. Ecaterina Aconi. În prim plan, de la stânga: Sandica (Crucean) Petrişor, Lucia (Ponta) Taşcă, dr. Marius Aconi, Letiţia (n. Ponta) – a lu’ Arsa lu Lenca, Valentina Ponta (mama

preotului Ioan Ponta (Parohia Iratoşu).

Pe scaune – de la stânga: înv. Draghina Petescu, Delia Moldovan, Livia Ghebeleş, Elena Cizmaş; în rândul al doilea: Ielinuţa (Emandi) Galu,

(stânga) Arselia (Crucean) Roman (dreapta).

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică323

Pe scaune (de la stânga): înv. Stepici, L. Ghebeleş, Delia (Ghebeleş) Kenedy, D. Petescu; Ioan Ghebeleş.

Tradiţia tablourilor de absolvire a fost urmată şi-n Şcoala Elementară (Şcoala de 7 ani) din Pecica.

Monografia Pecica 324

Catalina (n. Deliman) Pascu, la microfon, în spectacolul de vizionare în vederea plecării în Iugoslavia (Pecica 1971)

Marinela (Ponta) Sărăndan încântă publicul din Uzdin cu

melodii din repertoriul pecican. Conducerea muzicală: Ioan

Gajore (Lali), 1971

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică325

Ansamblul „Mureşul” pe scenele Festivalului Naţional „Cântarea României”; secvenţe din spectacolul „Anotimpurile satului”. Conducerea

muzicală Gh. Şchiop, Ladislau Colompar

Ansamblul „Mureşul” la intrarea în Neptun (1972 – Festivalul Naţional de Folclor, Mamaia. A prezentat spectacolul „Nuntă de pe Mureş”.

Monografia Pecica 326

Elena Petescu – solo voce; Gh. Şchiop – conducerea muzicală în spectacolul „Anotimpurile

satului” (Franţa 1980)

Orchestra Ansamblului „Mureşul” (Timişoara 1983 – Finala Festivalului Cântarea României) Conducerea muzicală: Dtru Borod (De la stânga Gh. Colompar, Ladislau

Colompar, Augustin Cionca, la contrabas, Iulius Vaştag, Dtru Borod, Ştefan Rostaş (Titi), Alexandru Gajore (Sandu), Ionel Marean, Ştefan Rostaş (Toni)

„Medalia Meritul Cultural – clasa a II-a – i-a

fost acordată prof. Doru

Ioan Petescu … şi pentru

„libretul spectacolului Nuntă de pe

Mureş”.

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică327

Formaţia de jocuri (promoţia 1966) Acompaniament muzical: Sabin Şchiop, Iosif Craiţar (Trocea) – nucleul Ansamblului „Mureşul” animat de

înv. Vioara Hedeşan

Florin Moş şi Dtru Borod la debutul în Orchestra

Ansamblului „Mureşul” sub conducerea muzicală Traian Neicu (la microfon

Felicia (n. Kondrat) Şiclovan

Membrii Ansamblului „Mureşul” (poză pentru afiş)

Monografia Pecica 328

Suită de jocuri din Oaş (Uzdin 1973)

Suită de jocuri româneşti de la Pecica (Gyula 1979)

Suită de jocuri din Bistriţa-Năsăud (Gyula 1979)

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică329

Formaţia de jocuri maghiare, nucleul viitorului „Búzavirág”

Ansamblul „Mureşul” pe scena Festivalului „Hercules ’72 – Băile

Herculane (în prim plan, stânga: Traian Ponta

(Gaia)

În parada costumelor pe străzile Clujului (Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania) reprezentând judeţul Arad

Monografia Pecica 330

Reprezentanţii judeţului Arad, la Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania (în faţa Bibliotecii Universitare din Cluj.)

(Fotografie de grup) Ansamblul „Mureşul” (Timişoara 1983 – în curtea actualului sediu al RTV Timişoara)

Prof. Doru Ioan Petescu, directorul Căminului Cultural (în două ipostaze): prezentând invitaţii la „Praznicul de Pită Nouă”, pregătindu-

se pentru filmări („Pădureanca” după

Ioan Slavici). În plan îndepărtat (cu

spatele) actorul Ioan Haiduc.

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică331

„Veterani” ai ansamblului „Mureşul” pe scena „Praznicul de Pită Nouă” (de la dreapta: Doru Petescu, Dtrie Vârtaci, Adrian Dufala, Gh. Purda)

Suită de jocuri româneşti – „Şicula – Ineu”

Suită de jocuri româneşti – „Bistriţa-Năsăud” (se disting în foto: Rozalia (n. Galya) Karnis, Traian Crucean, Ioan Cizmaş, Gh. Zoriti)

Monografia Pecica 332

Claudiu Pipa rostind „dăscântecul turcii”; „turca” o juca Gh.

Toader

De la dreapta: Anca Chevereşan,

Alina Mladin, Dora Negru, (ultima) Alexandra Ţălan (panultima) Alina

Codoş

De la stânga: Cl. Pipa, F.

Orz, C. Nistor, Gh. Toader (în faţa primăriei

Woluwe- Saint-Pierre – Belgia)

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică333

În spectacol, în sala Primăriei Woluwe-Saint-Pierre,

profesorii D. Petescu şi Elvira Ponta

De la stânga: Alina Irimie, Alina Codoş,

Mihaela Copil, Alina Mladin, Dora Negru

D. Petescu, Jacques Vandenhaute

(primarul localităţii Woluwe-Saint-Pierre, cartier al

Brusselului, comună înfrăţită cu Pecica), Elvira Ponta, Benoît

Cerexhe (viceprimar), ambasadorul

României în Belgia cu soţia.

Monografia Pecica 334„Păstrătorii Tradiţiei” şi

„Búzavirág”, după spectacolul susţinut

în Sala Festivă a Primăriei Woluwe-Saint-Pierre alături de Benoît Cerexhe şi Evelyn Habig, oficiali belgieni, gazde timp de o

săptămână, în faţa Primăriei.

„Păstrători ai tradiţiei”; în

prim plan Anca Chevereşan,

Alexandra Ţălan

Ambasadorii cântecului

românesc (de la Pecica) în

Belgia: Dtru Borod, Augustin Cionca, Florin Moş, Iuliu Vaştag, Costică

Covaci.

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică335Câţiva dintre

membrii „delegaţiei

româneşti” în Franţa (1974). În prim plan: Gh.

Balint – acordeon şi Anton Covaci – vioară; în plan îndepărtat: Doina Mariş – stânga

– Zoltán Gulácsi, Petrica Paşca

– centru –, Florica Duma – cu pălărie. Atunci Ansamblul „Mureşul”, pentru o lună a devenit „Doina Mureşului” al Casei de Cultură Arad, avându-i colaboratori pe câţiva filarmonişti.

Orchestra Populară „Păstrătorii

Tradiţiei, pe scena Galei „Comori

Folclorice” Brad 2002: Fl. Moş, A. Cionca, I. Sima,

Dtru Borod, I. Vaştag I, I. Vaştag

II, Ctică Covaci, Pavel Craiţar.

„Rezultatele” participării la Festivalul „Comori Folclorice” – Brad

Monografia Pecica 336VI. 2. 3. Formaţia de teatru

Secvenţă din spectacolul „Fata de birău” de I. Slavici, cu care chiar dacă nu ne-am încadrat în repertoriul Festivalului „I. L. Caragiale” am obţinut

„Premiul Revistei Săteanca” şi în emisiunea „Teatru la microfon”, maestrul emerit al artei, Ctin Moruzan, a prezentat Formaţia de Teatru a Căminului

Cultural din Pecica.

Sală plină, la premiera cu „Fata de birău” de I. Slavici

în regia actorului Teodor Vuşcan (Teatrul de Stat Arad) admirând atât jocul actorilor

cât şi decorul „în stil pecican” şi costumele „peşcăneşti”.

Formaţia de Teatru: (în prim plan) Dtrie Sfăt, Pavel Szedlak, Ioniţă

Faur, (în picioare) Ioan Hedeşan, Elena Sfăt, T.

Vuşcan, Vioara Hedeşan, Felicia Chevereşan,

Doru Petescu (lipseşte Octavian Puta)

Etnografia, folclorul, activitatea cultural-artistică337

Poză de grup după vizionarea spectacolului de către maestrul Ctin Moruzan (Radio Buc.) (de la stânga: Octavian Puta, Smărăndiţa Puta, Ctin Moruzan, D. Petescu, Vioara Hedeşan, Elena Sfăt, Pavel Szedlak, Ioan Hedeşan, (jos)

Dtrie Sfăt, (lipseşte Felicia Chevereşan şi Ioniţă Faur)