CS arhitectura

ACEST PROIECT (PIESE SCRISE SAU DESENATE) ESTE PROPRIETATEA S.C. TEMATIC S.R.L. MODIFICAREA, MULTIPLICAREA (PARIAL SAU INTEGRAL) SAU DIFUZAREA PROIECTULUI ORI A INFORMAIILOR CUPRINSE N ACESTA NU POATE FI FCUT DECT CU ACORDUL SCRIS AL PROPRIETARULUI I NU VA PUTEA FI FOLOSIT N ALT SCOP DECT CEL PENTRU CARE A FOST ELABORAT

CAIET DE SARCINI ARHITECTUR

CUPRINS:CAPITOLUL 1: GENERALITI URMRIREA COMPORTRII N TIMP A CONSTRUCIEI MSURI DE TEHNICA SECURITII MUNCII CAPITOLUL 2: ZIDRII DE CRMID PREVEDERI GENERALE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MOSTRE I TESTRI MATERIALE UTILIZATE LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT VERIFICAREA MATERIALELOR EXECUIA PEREILOR DIN ZIDRIE SPECIFICAII PENTRU NORMARE EXECUTAREA LUCRRILOR PE TIMP FRIGUROS ABATRI ADMISE VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CAPITOLUL 3: HIDROIZOLAII CU MATERIALE BITUMINOASE PREVEDERI GENERALE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MATERIALE I PRODUSE LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE CONDIII DE EXECUIE VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR MSURAREA I DECONTAREA LUCRRILOR CAPITOLUL 4: LUCRRI DE CONSTRUCII LA TERASE PREVEDERI GENERALE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MATERIALE I PRODUSE LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE I TRANSPORT CONDIII DE EXECUIE VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CAPITOLUL 5: TENCUIELI INTERIOARE PREVEDERI GENERALE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MATERIALE LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE I UTILIZARE CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE EXECUIA LUCRRILOR CONDIII TEHNICE PENTRU ASIGURAREA CALITII RECEPIONAREA LOR MSURTORI I DECONTRI

TENCUIELILOR

I

Pag. 1


CAPITOLUL 6: TENCUIELI EXTERIOARE PREVEDERI GENERALE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MATERIALE LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE I UTILIZARE CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE EXECUIA LUCRRILOR CONDIII TEHNICE PENTRU ASIGURAREA CALITII RECEPIONAREA LOR ABATERI ADMISE MSURTORI I DECONTRI

TENCUIELILOR

I

CAPITOLUL 7: ZUGRVELI I VOPSITORII PREVEDERI GENERALE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MATERIALE LIVRAREA, TRANSPORTUL I DEPOZITAREA MATERIALELOR LUCRRI CARE TREBUIE TERMINATE NAINTE DE NCEPEREA ZUGRVELILOR I VOPSITORIILOR PREGTIREA SUPRAFEELOR CONDIII DE EXECUIE CONDIII DE CALITATE I DE VERIFICARE A LUCRRILOR MSURTORI I DECONTRI CAPITOLUL 8: TMPLRII DIN LEMN PREVEDERI GENERALE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MOSTRE I TESTRI LIVRARE, DEPOZITARE I MANIPULARE MONTAREA TMPLRIEI PROTEJAREA LUCRRILOR VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI CAPITOLUL 9: TMPLRII DIN PVC OBIECT I DOMENIU DE APLICARE CONDIII DE EXECUIE CONDIII DE CALITATE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR LEGII 10/1995 CONDIII DE FABRICAIE I LIVRARE CONDIII DE PUNERE N OPER VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE EXECUIE I MONTAJ CONDIII DE PROTECIA MUNCII I SIGURANA LA FOC MSURTOARE I DECONTARE CAPITOLUL 10: PARDOSELI PREVEDERI GENERALE ALCTUIREA PARDOSELII MATERIALE EXECUTAREA LUCRRILOR DE PARDOSELI PARDOSELI DIN GRESIE PARDOSELI DIN TRAVERTIN PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT MSURTOARE I DECONTARE

Pag. 2


CAPITOLUL 11: PLACAJE DIN FAIAN PREVEDERI GENERALE DOMENIU DE UTILIZARE STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN MATERIALE I PRODUSE CONDIII DE TRANSPORT I DEPOZITARE TEHNOLOGIA DE EXECUIE CONTROLUL CALITII I RECEPIA LUCRRILOR MSURTORI I DECONTRI CAPITOLUL 12: NORME DE PROTECIE A MUNCII, MSURI DE PROTECIE A MUNCII, NORME I MSURI P.S.I. NORME DE PROTECIA MUNCII I P.S.I. MSURI DE PROTECIE A MUNCII MSURI P. S. I.

Pag. 3


1. GENERALITI Prezenta documentatie cuprinde specificatiile tehnice curente pentru lucrarile de arhitectura: zidrii din crmid; hidroizolaii din materiale bituminoase; lucrri de construcii la terase; tencuieli interioare; tencuieli exterioare; zugrveli i vopsitorii; tmplrii din lemn; tmplrii din PVC; pardoseli; placaje cu faian; tavane false. De asemenea, documentatia cuprinde o serie de standarde de referinta (standarde romnesti, normative de executie a lucrarilor, prescriptii tehnice etc.). n cazul n care, pe parcursul elaborarii proiectului si executiei lucrarilor, unele standarde de referinta se modifica sau se anuleaza - fiind nlocuite cu altele - se vor lua n considerare cele care se ncadreaza n legislatia n vigoare. In ntregul proces de derulare a lucrarilor de executie sunt trei factori: Beneficiarul de investitie; Proiectantul de specialitate; Constructorul care a adjudecat lucrarea - numit n continuare contractor. In conformitate cu prevederile legislatiei n vigoare, pe tot parcursul executarii lucrarilor - prin personal propriu de specialitate angajat permanent sau temporar - beneficiarul va asigura urmarirea lucrarii, sub doua aspecte : cantitativ, n vederea decontarilor; calitativ, din punct de vedere tehnic, n vederea respectarii proiectului si specificatiilor tehnice. Pe tot parcursul executiei, se numeste un diriginte de antier care este angajatul ce urmareste lucrarea d.p.d.v. cantitativ si un consultant, cel care urmareste lucrarea din p.d.v. calitativ - tehnic (personal tehnic de specialitate atestat avnd calificarea cel putin de inginer). Caietul de sarcini si specificatiile tehnice sunt un instrument cu dublu rol: constituie baza de stabilitate a preturilor pentru lucrarile care urmeaza sa se execute, detaliind conditiile tehnice complexe de executie, calitatea materialelor care se pun n lucrare, standardele de calitate si executie si conditiile de verificare si receptie a lucrarilor pe tot parcursul lucrarilor si la final; constituie instrumentul de baza pentru beneficiar, alaturi de proiect - pentru urmarirea lucrarilor - si alaturi de cantitatile de lucrari executate - pentru stabilirea modului de masurare si decontare a acestora. Pentru stabilirea preturilor unitare, n cadrul ofertei si eventuala negociere a acestora, conform prevederilor legislatiei n vigoare, contractorul trebuie sa prezinte oferta n ipotezele de materiale si tehnologii precizate n proiect si n specificatiile tehnice, dar poate prezenta si variante de oferta, n alte ipoteze - cu respectarea standardelor si conditiilor de calitate specificate - cu suportarea cheltuielilor presupuse de eventuale refaceri partiale sau totale de documentatii tehnice, de detaliu. In acelasi timp cu negocierea preturilor, n functie de eventualele variante tehnologice sau de materiale, se vor adapta eventual si specificatiile tehnice respective sau, dupa semnarea contractului, se vor supune aprobarii consultantului toate modificarile rezultate. In ceea ce priveste stabilirea materialelor si produselor ce se pun n opera, n conformitate cu uzantele internationale, proiectul si specificatiile tehnice stabilesc conditiile tehnice si de calitate ce trebuiesc ndeplinite de lucrari, materiale si produse, propunndu-se, de regula, o varianta fara sa se limiteze posibilitatea de a utiliza alte materiale/produse sau tehnologii alternative. 1.1. URMRIREA COMPORTRII N TIMP A CONSTRUCIEI In conformitate cu Normativul privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor - indicativ P 130 99, se vor nregistra, dupa caz:

Pag. 4


schimbari n pozitia obiectelor de constructie n raport cu modul de implementare a acestora, manifestate direct sau prin efecte secundare vizibile; schimbari n forma obiectelor de constructie manifestate direct prin deformatii vizibile verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca ntepenirea usilor/ferestrelor, defecte manifestate la mbinari etc.; defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie (nfundarea scurgerilor, crapaturi ale elementelor etanse); defecte si degradari n structura de rezistenta cu implicatii asupra obiectelor de constructie (fisuri si crapaturi, exfolieri, eroziuni, flambajul unor elemente comprimate etc.); semne de umezire a terenului de fundatie din jurul constructiei; urmarirea tasarii constructiei n timp, prin amplasarea unor repere fixe de nivelment n cele patru colturi ale cladirii si efectuarea unor masuratori de nivelment anuale n primii zece ani de exploatare. Rezultatele vor fi comunicate proiectantului si atasate la cartea contructiei.

1.2. MSURI DE TEHNICA SECURITII MUNCII La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din normativele republicane de protectia muncii la lucrarile de constructii-montaj. Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile cuprinse n: Legea nr. 319/2006 - Legea securitii i sntii n munc; HG 1425/2006 Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitii i sntii n munc. Se considera ca masurile de protectia muncii necesare pentru prezenta lucrare sunt masuri curente n activitatea unitatilor de constructii-montaj, tehnologiile si conditiile de executie fiind uzuale. In cazuri speciale, proiectantul mpreuna cu executantul lucrarii vor stabili de comun acord masurile specifice corespunzatoare n vederea completarii conditiilor de protectia muncii. Inainte de nceperea lucrarilor de orice fel, beneficiarul va pune la dispozitia constructorului o schita continnd toate lucrarile, retelele subterane existente ce pot fi ntlnite n zona respectivelor lucrari. Masurile de protectia muncii nu sunt limitative, ele putnd fi completate de executant n timpul lucrarilor cu masuri suplimentare impuse de situatiile specifice din teren.

2. ZIDRII DE CRMID 2.1. PREVEDERI GENERALE Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a peretilor din zidarie de caramida si specificatiile pentru mortarele de zidarie. 2.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

STAS 10109/1 1982: Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor; C 17 1982: Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala; NE 012 99: Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat; STAS 438/1,2 1980: Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate; P 118 1999: Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului; STAS 6793 1982: Constructii civile, industriale si agrozootehnice, cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile, prescriptii generale; STAS 5185/1(2) 1986: Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale; STAS 1030 1985: Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice; STAS 2634 1980: Verificarea materialelor in stare proaspata si intarita; STAS 9201 1980: Var hidratat in pulbere pentru constructii; STAS 146 1978: Var pentru constructii; STAS 1667 1976: Agregate naturale grele pentru montare si betoane usoare; STAS 790 1984: Apa pentru constructii;Pag. 5


STAS 380 81: Cimenturi in constructii. STAS 388 1968: Ciment Portland; STAS 1500 1978: Ciment Pa-35.

2.3. MOSTRE I TESTRI Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, mostre de caramizi ceramice cu goluri verticale. 2.4. MATERIALE UTILIZATE

caramizi ceramice cu goluri verticale, cu dimensiunile 250 x 380 x 238 mm, 375 x 250 x 238 mm i 500 x 100 x 238 mm. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/1(2) 1986; armaturi din OB 37 si PC 52, 8 12 mm, corespunzatoare prescriptiilor din STAS 438/1 80; mortare si betoane conform marcilor din proiect.

2.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT Caramizile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu sunt admise caramizile sparte, fisurate sau cele care nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat in saci de 40 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau in magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale, durata maxima de transport fiind astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maxim 10 (zece) ore de la preparare. 2.6. VERIFICAREA MATERIALELOR Verificarile trebuie efectuate atat inaintea inceperii executiei lucrarilor, pe lotul de materiale aflate in depozit (magazii sau soproane), cat si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. In cadrul acestor operatiuni vor fi verificate: calitatea caramizilor ceramice cu goluri verticale, conform STAS 10109/1 1982; STAS 5185/2 1986; compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030 85 si instructiunile tehnice C 17 1982; compozitia, consistenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri, buiandrugi etc. din beton armat, conform STAS 10109/1 1982 si NE 012 99; calitatea armaturilor, conform STAS 438/1,2 1980. 2.7. EXECUIA PEREILOR DIN ZIDRIE 2.7.1. GENERALITI Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50Z. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile verticale, orizontale si transversale vor fi umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasandu-se neumplute doar pe o adancime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea dintre 2 (doua) randuri succesive pe inaltime, atat in camp, cat si la intersectii si colturi, sa se faca pe minim (un sfert) caramida in lungul zidului si pe (jumatate) caramida pe grosimea lui.

Pag. 6


Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10109/1 1975. Orizontalitatea randurilor de caramida se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri la colturi, ramificatii si intersectii se face alternativ, si anume : primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se vor intrerupe la cel de al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectie si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate n Normativul P2 1985, figurile 58-63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin o jumatate de caramida. Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersecti, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Verificarea calitatii zidariilor se face tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in caietul de proces-verbal pentru lucrari ascunse. 2.7.2. PEREI DESPRITORI DIN ZIDRIE La executia lucrarilor de pereti despritori din zidarie se vor folosi numai caramizi ceramice cu goluri verticale, de calitatea I, marca 100, cu dimensiuni de 500 x 100 x 238 mm. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100Z. Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor, solidarizarea cu peretii structurali realizndu-se prin teserea si ancorarea lor cu bare de otel OB 37 8 mm, I = 60 cm, in rosturile orizontale. Sporirea rigiditatii lor se obtine prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 (patru) asize. Peretii despartitori se vor ancora de elemente structurale (stalpi sau diafragme) conform prevederilor Normativului P2 1985, punctul 13.1.8. 2.7.3. ELEMENTE STRUCTURALE DIN ZIDRIE La executia lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi ceramice cu goluri verticale, de calitatea I, marca 100, dimensiuni 375 x 250 x 238 mm pentru perei interiori si 250 x 380 x 238 mm pentru perei exteriori. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza, se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala 26 mm din OB 37, de 100 cm lungime. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si de alta a golului si cel putin 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele din lemn vor fi impregnate in carbolineum sau vor fi scufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum topit, fierbinte. 2.8. SPECIFICAII PENTRU NORMARE Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50Z si M 100Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde Normativului C 17 1982. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat, asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exact a componentelor mortarului; amestecarea mortarului pentru omogenizare; obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei lucrarilor de zidarie, calitatea acetora trebuind s fir in conformitate cu STAS 26354 50: Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita.

Pag. 7


2.9. EXECUTAREA LUCRRILOR PE TIMP FRIGUROS La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii, indicativ C 16 1984. 2.10. ABATERI ADMISE

devieri de la cotele continute in planuri 5 cm; diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime 5 cm.

2.11. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR Verificarea calitatii lucrarilor se va face att la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarilor, prin verificarea: elementelor geometrice la elementele realizate fata de cele prevazute in proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc.); aspectul general si starea fiecarui element in parte; inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse; corespondenta dintre proiect si executie a celorlalte elemente (goluri, gheremele, buiandrugi etc.). Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (prin dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de prevederile proiectului si ale caietului de sarcini. 2.12. MSURTORI I DECONTARE Zidariile din caramida cu goluri verticale se vor masura si deconta astfel: se masoara la metru cub real executat, la grosime luandu-se in calcul dimensiunile modulate din proiect. Se vor scadea toate golurile si locasurile elementelor de constructii inglobate in zidarie cu o sectiune mai mare de 0,4 mp.

3. HIDROIZOLAII CU MATERIALE BITUMINOASE 3.1. PREVEDERI GENERALE Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase si a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. 3.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

NP 040 2002: Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri; STAS 2355/2 1987: Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii; STAS 2355/3 1987: Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri; C 112 1986: Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase; STAS 1046 1978: Panza bituminata PA 55, PA 45; STAS 7016 1980: mpaslitura din fibre de sticla bituminata IA 1100; IB 1200, IBP 1200; STAS 138 1980: Carton bitumat CA 300; CA 400; STAS 4064 1978: Bitum pentru hidroizolatii tip H60/75 si H 80/90; STAS 1667 1976: Agregate naturale grele pentru betoane si mortare, lianti minerali; STAS 663 1976 si STAS 491 1970: Plumb (sub forma de benzi).

Pag. 8


3.3. MATERIALE I PRODUSE

Membrane bituminoase ce se vor procura si aplica n conformitate cu agrementele tehnice si caietele de sarcini ale furnizorilor; Tabla zincata conform STAS 2026 80; Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm), conform 1667 76; Betoane si mortare pentru realizarea betonului de pante, sape suport si sape de protectie, conform normelor in vigoare.

3.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite, in mod obligatoriu, de certificate de calitate si agremente. Manipularea si transportul materialelor se va face pe distante cat mai scurte, cu atentie, pentru a nu le deteriora. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare. 3.5. CONDIII DE EXECUIE 3.5.1. LA TERASE

hidroizolatiile cu membrane bituminase se vor executa numai la temperaturi de peste + 5 C. Sub aceasta temperatura, lucrarile se pot executa numai cu respectarea prevederilor normativului C 16 84; suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla pentru a corespunde STAS 2355/3 87 si conditiilor de la pct. 3.5. din Normativ C 112 - 86, privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafele de prindere a elementelor din tabla, precum si alte lucrari similare; bariera contra vaporilor, precum si straturile de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturile de beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie; stratul de amorsare cu emulsie se executa pe suportul bine curatat si uscat, numai in perioada de timp cu temperatura exterioara peste + 6 C; la straturile pentru difuzia vaporilor, alcatuite din impaslitura bitumata perforata, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60 % sau sub hidroizolatii aplicate ca termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite, cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blind pe suport; straturile de difuzie nu se aplica pe o raza de circa 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor; comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta sau prin deflectoare speciale ale furnizorului; bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica; montarea pe acoperis a placilor termoizolatoare se va face prin asezare directa si cu rosturi decalate; hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase, avand panta de maximum 20 %, se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata; pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxarea si indreptarea foilor; tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din Normativul C112 - 86, art. 3.20.1 3.20.6. si din agrementele si caietele de sarcini ale furnizorilor;Pag. 9


hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare, incepand de jos in sus; la colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presare, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri; la atice avand inaltimea pana la 60 cm hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm; in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare, aceasta se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm; protectia hidroizolatiei elementelor verticale, la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu un strat de membrane bituminoase cu granule de ardezie; etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice, astfel: a) la strapungeri reci si fara vibratii, avand diametrul mai mic de 200 mm si flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa sudata si se va prinde cu flansa mobila in suruburi; b) la strapungeri reci si fara vibratii, avand diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elementele verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier; montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, montarea mufei conductei de scurgere etc., se vor face conform Normativului C112 - 86, punctele 3.25, 3.26, 3.26.7.; la terasele necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris avand granulatia de 7 15 mm, se va executa prin asezarea acestuia in strat uniform de 8 - 12 cm grosime, pe un strat de geotextil; modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa, numarul de straturi, tipul de membrane, impaslituri, sape etc, se vor detalia incadrul proiectului special pentru izolatii; celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolarea termica, sape, protectie din tabla etc.).

3.5.2. LA ELEMENTE SUBTERANE

la lucrarile de hidroizolare a constructiilor contra apelor cu sau fara presiune, trebuie sa fie respectate prevederile STAS 2355/2 87, ale Normativului C 112 - 86, cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului; izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea elevaiilor; protectia hidroizolatiei verticale se va realiza prin placare cu plci de polistiren expandat, cu grosime de 5 cm; modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizat prin planurile de executie ale proiectului.

3.6. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR Fiind in majoritatea lor lucrari ascunse, calitatea lucrarilor de hidroizolatii se va verifica pe etape de executie, incheindu-se la fiecare etapa un proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: calitatea suportului: rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; strangerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor.Pag. 10


Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje cu desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor. Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile urmatoare: straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite; panta catre gurile de scurgere sa fie continua, fara stagnari sau fara umflaturi, conform proiectului; racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, sa asigure o etansare perfecta; protectia hidroizolatiei orizontale corespunde proiectului; protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara deplasari. Se va verifica daca lucrarile de tinichigerie aferente asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri etc.), daca acesta sunt bine ancorate si lipite, daca au falturi corect executate, daca gurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta, va fi verificat calitatea izolatiilor, prin inundare cu apa in strat de 2 4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 de ore, tavanul incaperilor de dedesubt nu trebuie sa prezinte pete si umeziri. 3.7. MSURAREA I DECONTAREA LUCRRILOR Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa, strat de difuzie etc.) se masoara si se deconteaza la m de suprafata real executata. apele de nivelare, de protectie si placi de beton se masoara si se deconteaza la m de suprafata real executata. Termoizolatia se masoara si se deconteaza la m de suprafata real executata. Elementele din tabla, glafuri, copertine, bucle etc., se masoara si se deconteaza la m.

4. LUCRRI DE CONSTRUCII LA TERASE 4.1. PREVEDERI GENERALE Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea lucrarilor de constructii aferente terasei cladirii. 4.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

NP 040 2002: Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri; STAS 2742 86: Obiecte sanitare din font, emailate. Receptoare pentru colectarea apelor; STAS 1667 76: Agregate naturale grele pentru betoane si mortare; STAS 2028 80: Oel laminat la cald. Tabla zincata; STAS 1030 85: Mortare obisnuite pentru zidrie i tencuial; STAS 1500 78: Ciment Pa 35; STAS 601/1 84: Corpuri abrazive; Normativ C 112 86: Proiectarea si executarea hidroizolatiilor cu materiale bituminoase la constructii.

4.3. MATERIALE I PRODUSE

agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS 1667 67; ciment Pa 35 conform STAS 1500 76; tabla zincata de 0,5 mm conform STAS 2023 80; piatra de frecat conform STAS 601/0 1984.

Pag. 11


4.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE I TRANSPORT

materialele de constructie livrate trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci trebuie sa corespunda conditiilor prevazute in acestea, precum i standardelor si normelor in vigoare; manipularea si transportul materialelor ambalate precum se va face cu atentie, pentru a se evita deteriorarea lor. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi; materialele sensibile la umezire si inghet se vor depozita in soproane sau magazii, ferite de intemperii; betonul si mortarul preparate in statiile centralizate cele mai apropiate, se vor transporta cu autoagitatoare.

4.5. CONDIII DE EXECUIE

betonul de panta, marca B 75, se va executa incepand de la parapet spre gurile de scurgere, cu grosimea, pantele si datele prevazute in proiect; betonul se va ridica mecanizat pe terasa si se va turna imediat, astfel incat impreuna cu durata transportului, timpul cumulat sa se inscrie in durata prevazuta in NE 012 99; suprafata betonului de panta se va driscui in panta pana la 30 - 40 cm de gura de scurgere; in jurul acesteia se va realiza din mortar de ciment M 100, o palnie care sa permita racordarea straturilor de hidroizolatie si a gulerului gurii de scurgere, in vederea montarii receptoarelor gurilor de scurgere conform STAS 2742 80. Gurile de scurgere vor avea parafrunzare, realizate din materiale plastice; izolatia termica se va realiza din placi de polistiren pentru termoizolatie (GBN 35); montarea acestora se va face conform Normativului C 112 86, art. 3.18.1. Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturi cat mai stranse.

4.6. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR Verificarea calitatii teraselor, atat pentru lucrarile de constructii ascunse (beton de panta, termoizolaii, sape de protectie) cat si a celor vizibile, se va face de catre investitor, pe masura executiei lor incheindu-se procese-verbale din care sa rezulte: calitatea marcilor de betoane si mortare utilizate; pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de strapungere si armarea protectiei izolatiei verticale, strangerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor; vor fi verificate copertinele, rosturile, paziile din tabla; acestea trebuie sa fie bine ancorate si lipite sau falturi corect executate care sa asigure etansarea si protecta hidroizolatiei; existena parafrunzarelor la gurile de scurgere si functionarea normal la turnarea apei in punctele cele mai inalte ale cladirii.

5. TENCUIELI INTERIOARE 5.1. PREVEDERI GENERALE Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate pe suprafate de zidarie de caramida, beton (la tavane, grinzi sau slituri de mascare instalatii), inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos. 5.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

STAS 1500 1978: Ciment Pa 35; STAS 1667 1976: Agregate naturale pentru montare si betoane cu lianti minerali; STAS 790 1984: Apa pentru montare si betoane; STAS 146 1978: Var pentru constructii; NE 001 96: Normativ privind executarea tencuielilor umede groase i subiri;

Pag. 12


C 17 1982: Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

5.3. MATERIALE

Ciment Portland, conform STAS 388 1980; Apa vezi STAS 790 1984; Nisip conform STAS 1667 1976; Var pentru constructii STAS 146 1978.

5.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE I UTILIZARE Cimentul va fi livrat i depozitat in saci, la loc uscat, ferit de inghet. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel nct sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare sunt: la mortar marca M 40T, pana la 12 ore; la mortar de ciment M 100T si ciment var marca M 50T fara intarzietor pana la 10 ore, iar cu intarzietor la 16 ore. 5.5. CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce, in prealabil, s-a verificat daca au fost livrate insotite de certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare lucrrilor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse la lucrare daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui sa corespunda urmatoarelor date de etalon: pentru sprit: a) aplicarea mecanizata a mortarelor: 12 cm; b) aplicarea manuala a mortarelor: 9 cm; pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mostrelor: 5-7 cm; pentru grund, in cazul aplicarii manuale 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm; pentru stratul vizibil (tinci) executat manual: 7-8 cm. 5.6. EXECUIA LUCRRILOR 5.6.1. OPERAIUNI PREGTITOARE Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare, pentru ca sa nu se produca tasari sau contractii; mortarul la zidarii trebuie sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport trebuie sa fie curate; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: gheremele, praguri, suporti metalici, coltare.

Pag. 13


5.6.2. EXECUTAREA TRASRII SUPRAFEELOR DE TENCUIT Executarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori), cu o latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. 5.6.3. EXECUTAREA AMORSRII

suprafetele de beton, inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa, dupa care se vor amorsa cu un sprit de ciment si apa in grosime de 3 mm; suprafetele din zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

5.6.4. EXECUTAREA GRUNDULUI Grundul in grosime de 5-20 mm se va executa pe suprafetele de beton dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, acesta se va uda cu apa, inaintea executarii grundului. Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltimea de pana la 3 m se executa de pe pardoselile respective si de pe capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltimea mai mare de 3 m se va executa de pe platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in Instructiuni Tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala, indicativ C 17 - 82, fiind de marca M 10T M 100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori); se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins. 5.6.5. EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL Stratul vizibil al tencuielilor interioare, tinci, va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea mortarului cu mistria la intervale de timp, intre ele suprafata de tinci urmeaza sa se niveleze cu drisca. Gletul la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta sau glet gata preparat la saci. Gleturile executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi, se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos. Gletul se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului. 5.7. CONDIII RECEPIONAREA LOR TEHNICE PENTRU ASIGURAREA CALITII TENCUIELILOR I

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform Instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Pe parcursul executiei se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, compozitia mortarului indicat in proiect si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si, daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor, se va stropi cu apa. Rezultatul incercarilor pe eprubetele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.

Pag. 14


Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in Registrul de procese-verbale. Receptia pe faza de lucrari se face in cadrul tencuielilor interioare, prin verificarea: rezistentei mortarului; numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m; aderentei la suport si intre straturi; planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in Registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor intrande si iesinde. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii, drepte, verticale sau orizontale. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire al suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaj in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita refacerea intregii suprafete dezlipite. 5.8. MSURTORI I DECONTRI Msurarea i decontarea lucrrilor de tencuieli se fac la m de suprafa tencuit.

6. TENCUIELI EXTERIOARE 6.1. PREVEDERI GENERALE Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare aplicate pe suprafetele fatadei, la cosuri, ventilatii, etc. 6.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

STAS 1500 1978: Ciment Pa 35; STAS 388 1980: Ciment Portland; STAS 1667 1976: Agregate naturale pentru montare si betoane cu lianti minerali; STAS 790 1984: Apa pentru montare si betoane; STAS 146 1978: Var pentru constructii; NE 001 96: Normativ privind executarea tencuielilor umede groase i subiri; C 17 1982: Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

6.3. MATERIALE

Ciment Portland, conform STAS 388 1980; Ciment Pa 35, conform STAS 1500 1978; Apa vezi STAS 790 1984; Nisip conform STAS 1667 1976; Var pentru constructii STAS 146 1978.

Pag. 15


6.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE I UTILIZARE Cimentul se va transporta in saci de 40 kg si se va depozita astfel incat sa nu fie posibila udarea, murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se va face in magazii sau soproane, ferite de inghet. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor, din momentul prepararii lor pana cand ajung sa fie utilizate in bune conditii la tencuielile exterioare, sunt: la mortar de var-ciment M 25T pana la 10 ore; la mortar de ciment-var M 50T si M 100T fara intarzietor maxim 10 ore si cu intarzietor pana la maxim 16 ore. 6.5. CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce, in prealabil, s-a verificat daca au fost livrate insotite de certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare lucrrilor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse la lucrare daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui sa corespunda urmatoarelor date de etalon: pentru sprit: a) aplicarea mecanizata a mortarelor: 12 cm; b) aplicarea manuala a mortarelor: 9 cm; pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mostrelor: 5-7 cm; pentru grund, in cazul aplicarii manuale 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm. Consistenta mortarelor se va determina prin probe, in functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate etc., cu acordul beneficiarului. 6.6. EXECUIA LUCRRILOR 6.6.1. OPERAIUNI PREGTITOARE Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport trebuie sa fie curate; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: gheremele, praguri, suporti metalici, coltare. 6.6.2. EXECUTAREA TRASRII SUPRAFEELOR DE TENCUIT Executarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori), cu o latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. Se vor fixa repere de mortar la toate colurile cldirii, precum i pe suprafeele dintre golurile ferestrelor i uilor exterioare. 6.6.3. EXECUTAREA AMORSRII

suprafetele de beton i cele ale zidriilor de crmid vor fi stropite cu apa, dupa care se vor amorsa cu un sprit de ciment si apa in grosime de 3 mm;Pag. 16


amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

6.6.4. EXECUTAREA GRUNDULUI Grundul in grosime de 5-20 mm se va executa pe suprafetele de beton dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, acesta se va uda cu apa, inaintea executarii grundului. mirul prea uscat se va uda cu apa inainte de executarea grundului. Este interzisa aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire. Grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schela de fatada independenta, montata la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in Instructiuni Tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala, indicativ C 17 - 82, fiind de marca M 10T M 100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori); se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins. 6.6.5. EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL La tencuielile decorative structurate, stratul vizibil de 1-2 mm grosime se va executa dricuit i periat. Pentru evitarea diferentei de culoare a tencuielilor exterioare, acestea se vor realiza pe campuri mari, din aceeasi cantitate de material pregatita in prealabil. Pentru evitarea petelor si diferentelor de nuante, intreruperea lucrului nu se va face la mijlocul suprafetelor, ci numai la colturi, rosturi sau nuturi. Nu se vor executa tencuielile exterioare la o temperatura mai mare de + 50 C. Dupa executarea tinciului, se vor lua masuri de protectie a suprafetelor tencuite. 6.7. CONDIII RECEPIONAREA LOR TEHNICE PENTRU ASIGURAREA CALITII TENCUIELILOR I

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform Instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Pe parcursul executiei se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, compozitia mortarului indicat in proiect si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si, daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor, se va stropi cu apa. Rezultatul incercarilor pe eprubetele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 90 % din marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in Registrul de procese-verbale. Receptia pe faza de lucrari se face in cadrul tencuielilor interioare, prin verificarea: rezistentei mortarului; numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m; aderentei la suport si intre straturi; planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in Regulamentul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor intrande si iesinde. Suprafetele tencuite vor fi uniforme ca prelucrare si culoare, fara denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi, urme de reparatii locale. Se va controla corespondenta tencuielii decorative si a modului de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau cu mostrele aprobate.

Pag. 17


Muchiile de racordare, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii, drepte, verticale sau orizontale. Solbancurile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta a lacrimarului. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaj in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita refacerea intregii suprafete dezlipite. 6.8. ABATERI ADMISE Abaterile admise la receptia calitativa a tencuielilor sunt:DENUMIREA DEFECTULUI Umflturi, ciupituri (mpucturi, crpturi, fisuri, lipsuri la gleturi, solbancuri, couri i ventilaii) Zgrunuri mari (pn la 3 mm), bici i zgrieturi adnci, formate la dricuire, n stratul de acoperire Neregulariti ale suprafeelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) Abateri fa de vertical sau orizontal ale unor elemente ca intrnduri, ieinduri, ornamente, pilatri, coloane, muchii, brie, cornie, solbancuri, ancadramente, asize, rosturi adncite, nuturi etc. Abateri fa de raz la suprafeele curbe TENCUIELI LA RETRAGERI, FAADA POSTERIOAR Nu se admit TENCUIELI LA FAADE I ELEMENTE EXTERIOARE ALE CONSTRUCIEI Nu se admit

Nu se admit Maxim 2 neregulariti pe m n orice direcie, avnd adncimea sau nlimea pn la 2 mm Pn la 4 mm/m i maxim 5 mm pe nlimea unui etaj Pn la 5 mm

Nu se admit Maxim 2 neregulariti pe m n orice direcie, avnd adncimea sau nlimea pn la 2 mm Pn la 2 mm/m i maxim 3 mm pe nlimea unui etaj Pn la 3 mm

6.9. MSURTORI I DECONTRI Msurarea i decontarea lucrrilor de tencuieli se fac la m de suprafa tencuit.

7. ZUGRVELI I VOPSITORII 7.1. PREVEDERI GENERALE Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie; ele sunt prezentate in subcapitole separate. Continutul subcapitolelor este urmatorul: zugraveli de var; vopsitorie de ulei; zugraveli culori apa; vopsitorie cu Vinarom. 7.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

L 23: Lacuri, vopsele, emailuri, vopsea de ulei; STAS 1870: Ulei tehnic de in; STAS 6592 1975: Chituri pe baza de ulei; N.I. : Grunduri anticorozive pe baza de oxid de fier; STAS 5192 1979: Grund de astupat porii;Pag. 18


STAS 1581/2 1983: Hrtie pentru slefuire uscata; STAS 4593 1984: Corpuri abrazive cu liant ceramic; STAS 545/1 1980: Ipsos pentru constructii; STAS 3124 1975: Diluant special pentru produse pe baza de ulei.

7.3. MATERIALE Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de productie interne, specificate in cadrul subcapitolelor respective. 7.4. LIVRAREA, TRANSPORTUL I DEPOZITAREA MATERIALELOR Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele utilizate la vopsitorie, livrate in bidoane de tabla sau in butoaie P.V.C. cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat pe loturi, n locuri uscate si ferite de inghet si cu ambalajele ermetic inchise. Depozitele trebuie sa asigure conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul depozitarii sa fie cuprinsa intre + 7 C si + 20 C. 7.5. LUCRRI CARE TREBUIE TERMINATE NAINTE DE NCEPEREA ZUGRVELILOR I VOPSITORIILOR Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gleturi, placaje, pardoseli reci, exclusiv lustruirea, instalatiile electrice, sanitare si incalzire, inclusiv remedierile si probele acestora. In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mocheta, zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintii pardoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditatii si murdariei. Tamplariile de lemn si PVC trebuie sa fie montate si revizuite. Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoselii; raschetare parchet, ceruire p.c., lustruire marmura si mozaic. Se vor lua masuri de protectie contra murdaririi imbracamintii pardoselilor. 7.6. PREGTIREA SUPRAFEELOR 7.6.1. SUPRAFEE TENCUITE SAU DE BETON In vederea finisarii zugravelilor, suprafetele trebuie driscuite cat mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile, toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. In cazul suprafetelor de beton, toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate, iar peretele decofrat se va freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma. 7.6.2. SUPRAFEE GLETUITE Suprafetele de tencuieli gletuite trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta din aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta folosita pentru chituire va fi preparata in volume si in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta de glet, ce va fi folosita in cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscare, suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit peretii, de sus in jos si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. 7.6.3. SUPRAFEE DIN LEMN Elementele din lemn trebuie sa fie revizuite si cu degradarile din transport sau montaj reparate, acolo unde este cazul. Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn, astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele sa fie ingropate si ele sa fie bine curatate.

Pag. 19


Accesoriile metalice ale elementelor din lemn care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. Umiditatea elementelor din lemn, nainte de vopsire, trebuie sa nu depaseasca 15 %, fiind verificata cu aparatul electric (hygromette). 7.6.4. SUPRAFEE METALICE Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grsimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, cu spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante (feruginol) etc. Petele de grasimi se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto. Elementele metalice se vor aduce pe santier grunduite cu un grund anticoroziv, corespunzator vopselurilor de ulei. 7.7. CONDIII DE EXECUIE Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare ale peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin + 5 C in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va mentine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata, la interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii, se va verifica daca suprafetele suport au umiditatea de regim 3 % pentru suprafetele tencuite si 8 % pentru suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului de pana la 60 % si temperatura de + 15 20 C, acestea se obtin in 30 de zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul hygromette sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1 %, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica; daca se coloreaza in violet sau in roz, stratul respectiv are umiditatea mai mare de 3 %. Diferenta de temperatura dintre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de + 6 C, pentru evitarea condensarii vaporilor. Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. 7.7.1. APLICAREA ZUGRVELII

se aplica primul strat de amorsa, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta glet. Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de amorsa pe portiunile reparate; se aplica compozitia de zugraveala in doua - trei straturi, pe intreaga suprafata; solutia de amorsa si primul strat de zugraveala se aplica manual, cu bidineaua sau trafaletul; ultimele straturi se aplica numai cu trafaletul; dupa ce a fost amestecata, compozitia de zugraveala se poate intrebuinta pana la 48 ore de la amestecare, intrucat se altereaza, in special vara.

7.7.2. VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI SAU ALCHIDICE Se cuprind in acest subcapitol specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie pe suprafete interioare si exterioare, pe elemente de lemn si metalice.

Specificaii privind execuia vopsitoria de ulei sau alchidic se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete de lemn ori de metal, dupa terminarea lucrarilor pregatitoare; pentru suprafee din glet de ipsos se aplica un grund de imbibare; grundul se va aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o legatura mai buna a vopsitoriei cu suprafata suport;

Pag. 20


dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare; se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate fiecare dupa uscare de slefuire si stergerea prafului rezultat; chituirea si spacluirea se face cu chit compatibil cu vopseaua, prin aplicare cu spaclul. Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit, la consistenta necesara prin diluarea cu diluanti speciali; slefuirea succesiva de 0,2 0,5 mm grosime se face cu hartie de slefuit, cu granulatie din ce in ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obtinerea unei rugozitati reduse a suprafetelor; aplicarea vopselei se face in trei straturi. Inainte de aplicare, vopseaua se aduce la consistenta de lucru prin amestecare cu 5-10 % diluant corespunzator vopselei respective; vopseaua se aplica intr-un strat uniform, fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pana la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior; straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare. Ultimul strat se va intinde astfel: a) pe perei, de sus n jos; b) pe elemente din lemn, n lungul fibrelor; dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeste cu o pensula speciala cu parul moale; dupa uscare, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit, granulozitate 80; lefuirea si aplicarea unui strat se face numai dupa minim 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscarea acestuia; incaperile in care se executa vopsitorii, trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer; in incaperile cu vapori de apa (umiditate peste 60 %) vopsitoria va fi executata neted; balustradele, grilele si alte confectii metalice, grunduite cu grund anticoroziv, se vopsesc in trei straturi, pe locul de montaj; la executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua toate masurile pentru asigurarea unor lucrari de calitate superioara, in conditiile respectarii succesiunii operatiilor, timpului de uscare, a numarului straturilor (ca cele indicate la vopsitoria manuala), precum si a intretinerii instalatiilor respective conform recomandarilor fabricantului; suprafetele care nu trebuie vopsite vor fi protejate printr-un element separator (carton, hartie speciala).

7.7.3. VOPSITORII DE TIP VINAROM In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie al vopsitoriei tip Vinarom, aplicata la interior la pereti si tavane, pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60 %. Se poate adopta si pentru vopselele decorative si lavabile. Specificaii privind execuia Vopsitoria cu vopsea tip Vinarom se aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se executa in urmatoarea ordine: grund de vopsea Vinarom (amorsa); vopsea Vinarom diluata, aplicata in 2 straturi. In prealabil, se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. Pentru prepararea amorsei, se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaza. Amorsa se aplica numai manual, cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minim doua ore la temperatura de + 15 C si de 1 ora la + 25 C sau mai mare. Vopsitoria de tip Vinarom se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul de presiune; inainte de folosire, vopseaua se va strecura prin sita fina (900 ochiuri/cmp).Pag. 21


Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide bine ermetic. La reluarea lucrului vopseaua va fi bine omogenizata. 7.8. CONDIII DE CALITATE I DE VERIFICARE A LUCRRILOR Pe parcursul executarii lucrarilor, se vor verifica, in mod special, de catre investitori (dirigintele de lucrare): indeplinirea de catre suprafetetele de suport a conditiilor de calitate specificate mai sus; calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; respectarea prevederilor din proiect si a celor din dispozitiile de santier; corectitudinea executiei, cu respectarea specificatiilor mentionate. Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia. Receptia lucrarilor de zugaveli sau vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. 7.8.1. ZUGRVELI Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica: corespondenta acestora cu proiectul; aspectul suprafetelor zugravite trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea sau retusuri locale, ce distoneaza cu tonul general; aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete, zugraveala aderenta de calitate nu trebuie sa se ia pe palma. Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul cu un dreptar de lungime potrivita, avand o latime uniforma si fara inadituri; se admite o deviere izolata care sa nu se abata de la linia dreapta mai mult de 2 mm. 7.8.2. VOPSITORII Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta; aceasta se constata prin ciocanirea usoara a vopsitoriei cu degetul, in mai multe puncte. Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor, si anume: vopsitoriile de ulei sau alchidice trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat (dupa cum s-a cerut prin proiect); vopseaua trebuie sa fie aplicata si trebuie sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi strvezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitati de chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea insuficient amestecata; vopsitoria aplicata pe elementele din lemn se verifica vizual, ca acoperirea cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn s fie foarte buna; nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite; verificarea respectarii tehnologiei de pregatire manuala a suprafetelor de vopsire (curatire, slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartandu-se cu grija vopseaua pana la stratul suport; se verifica vizual vopsirea tevilor; se verifica daca sunt vopsite in culoarea prescrisa sau daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete sau urme de pensula sau alte defecte; de asemenea se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, daca elementele respective nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafetele corect pregatite si succesiunea indicata; liniaturile, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte curburi, franturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m; separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.;Pag. 22


verificarea rectiliniaritatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cat mai mare; pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. 7.9. MSURTORI I DECONTRI Msurarea i decontarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se fac la m de suprafa zugrvit sau vopsit.

8. TMPLRII DIN LEMN 8.1. PREVEDERI GENERALE Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul tamplariei din lemn: usi interioare. 8.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

STAS 466 1978: Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni; STAS 799 1976: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate; STAS 1637 1973: Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru inschiderea lor si notarea lor simbolica; STAS 4670 1974: Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale; STAS 9317 1973: Tamplaria pentru constructiile civile si industriale. Incercari de aderenta la solicitari fizico-mecanice ale usilor plane si ferestrelor din lemn; STAS 9322 1973: Tamplaria pentru constructii civile si industriale. Terminologie; STAS 10379 1975: Ferestre si usi de balcon din lemn, cu geam termoizolant pentru constructiile civile; STAS 10461 1976: Ferestre si usi de balcon din lemn, cuplate pentru constructii civile.

8.3. MOSTRE I TESTRI Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale, vor fi puse la dispozitia consultantului, spre aprobare, cate doua mostre pentru fiecare tip de produs. Mostrele vor fi complet echipate, finisate si prevzute cu geamuri, garnituri de etansare si feronerie. Prin aprobarea tipului de produs prezentat ca mostra se intelege si aprobarea modului de echipare si finisare. 8.4. LIVRARE, DEPOZITARE I MANIPULARE Tamplaria se livreaza finisat. La livrare se receptioneaza conform STAS 799 86 si 9317 73. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia tamplariei si accesoriilor, a caror aprovizionare cade in sarcina furnizorilor respectivi. Foile se livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai manerele, sildurile si cheile livrate in cutii. Pregatirea pentru livrare se va face in prezenta sefilor de echipe de montaj (prin grija furnizorului) in pachete, pe stelaje sau in containere si se incarca in camioane sau vagoane acoperite si inchise. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul. La transport si depozitare tamplaria va fi in pozitie verticala. Elementele de inchidere a tamplariei pe peretii golului (pervazuri si baghete) vor fi livrate in colete legate cu sfoara.

Pag. 23


8.5. MONTAREA TMPLRIEI 8.5.1. OPERAIUNI PREGTITOARE Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea montajului tamplariei: materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea pragurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafurilor; finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin praguri; terminarea instalatiilor electrice-iluminat si alarma; terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor si a plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor si a foilor de usi; marcarea (la cererea beneficiarului) pe tocuri si pe foile de usi a punctelor corespunzatoare, marcate pe conturul golului: inaltime, adancime, verticalitate, centrare. 8.5.2. POZAREA I ECHIPAREA TMPLRIEI

fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval de max. 1,50 m; fixarea definitiva a locului la praguri; bararea cu snur sau alt material izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol; montarea foilor mobile, precum si a geamurilor (cu ajutorul ventuzelor); executarea finisajelor la spaleti si glaf; inlaturarea imbracamintii din folie; retusuri si completari; finisarea si etansarea tamplariei in gol prin pervazuri, baghete profilate sau eventuale cordoane de chit sau silicon.

8.6. PROTEJAREA LUCRRILOR Toate suprafetele tamplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si folie, cu rol protector, si banderole de protectie, pe intreaga perioada a introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat. 8.7. VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI Verificarile in vederea receptiei au ca obiect: aspectul si starea generala; elemente geometrice aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri) ca inaltime, adancime, verticalitate, centrare; corespondente cu proiectele aprobate. Acolo unde apar necorespondente, consultantul poate decide completarile si inlocuirile ce se impun. Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri.

9. TMPLRII DIN PVC 9.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE Domeniul de utilizare este identic cu domeniul propus: tamplarie montata in pereti exteriori din zidarie sau din beton, la constructii civile si industriale, in conditiile respectrii cerintelor de calitate prevazute in urmatoarele documente oficiale: Legea nr. 10/1995; HGR 766/1997; Normativul P 100/92; Normativul C 107/97; Normativul P 118/99;Pag. 24


STAS 6472/3/89; STAS 6156/86. Se va considera ca aceste exigente sunt obligatorii si au caracter minimal, in sensul ca nu sunt limitative.

9.2. CONDIII DE EXECUIE Prin proiectarea tamplariei, se va urmari: limitarea avarierii unor componente rezistente a constructiei, inclusiv a tamplariei, in vederea evitarii ranirii oamenilor (in special ca rezultat al spargerii geamurilor) si limitarea pagubelor materiale; realizarea unor fatade cu estetica agreabila, care sa poat indeplini conditiile de calitate impuse de Legea nr. 10/1995 si sa raspunda exigentelor arhitecturale impuse de proprietarii cladirii. La montajul tamplarei, se va urmari: utilizarea de produse de calitate, conform specificatiilor din proiect (calitate certificata atat prin agremente tehnice, cat si prin determinari experimentale specifice impuse de proiect); aplicarea cu strictete a tehnologiilor de executie specifice sistemului de tamplarie utilizat; respectarea tuturor detaliilor si specificatiilor producatorului, in santier, pe toata durata executiei si montajului. Pe durata de utilizare a tamplariei, se vor respecta intocmai masurile de intretinere specificate in prescriptiile tehnice, pentru a pastra nediminuate performantele de calitate. In conditii de rezistenta si stabilitate proprii si asigurand criteriile de calitate in executie si durabilitate in exploatare, sistemele de tamplarie trebuie sa garanteze toate cerintele peretilor exteriori, in conditiile obtinerii unor avantaje suplimentare, privind: realizarea unui mod de exprimare arhitecturala agreabil; reducerea greutatii totale a constructiei; izolare termica si acustica; etanseitate la apa din precipitatii, la infiltratii produse de actiunea dinamica a vantului; executia industrializata a elementelor componente, controlabila in fiecare faza de executie si cu calitati deosebite de durabilitate in timp; efectuarea unui montaj de precizie, cu inalta productivitate; asigurarea posibilitatilor de demolare a unor componente numai din interiorul constructiei (inlocuirea geamurilor etc.); intretinerea usoara si un cost mai redus, in raport cu cel cerut de intretinerea periodica a finisajelor peretilor traditionali; asigurarea iluminarii si ventilarii (schimburilor de aer) naturale corespunzatoare. Sistemele de tamplarie sunt produse complexe, concepute, proiectate si realizate de firme specializate. In cadrul sistemelor de tamplarie PVC, aliajul utilizat la extrudarea profilelor este recomandat de normele SR EN 573, partea 3 si partea 4. Caracteristicile tehnice, precum si conditiile de livrare pentru profilele extrudate din aluminiu vor tine cont de prevederile SR EN 755, partea1 si partea 2. Sistemele de tamplarie sunt alcatuite astfel incat sa permita adaptarea lor in limite destul de largi, atat la diverse tipuri de constructii, cat si la diverse conditii de mediu climatic. Sistemele de tamplarie au in alcatuirea lor urmatoarele componente: tipuri de profile (montanti, rigle distantieri etc.); piese de imbinare a profilelor (coltare, intarituri etc.); piese de feronerie (sistem de manevrare, balamale etc.); sistemul de fixare a tocului pe structura constructiei; geamurile termoizolante; sistemul de drenaj si ventilare ; glafuri interioare si exterioare, rulouri, plase contra insectelor, parasolare. Profilele componente ale tamplariei PVC pot fi simple sau cu rupere de punte termica, in functie de locul unde sunt montate si de performantele cerute de beneficiar. Profilele cu rupere de punte termica se impart in trei grupe calitative (conform clasificarii intocmite de PPTT, in lipsa unor reglementari), si anume: economic sau grupa 2.2, cu bariera termica < 24 mm; standard sau grupa 2.1, cu bariera termica 24 mm si latime constructiva a profilului dePag. 25


minim 58 mm; premium sau grupa 1.0, cu bariera termica 35 mm si latime constructiva a profilului de minim 70 mm. Piesele de imbinare si rigidizare vor fi de buna calitate, obligatoriu protejate impotriva fenomenului de electrocoroziune (pila electrica). Feroneria trebuie sa fie corelata obligatoriu cu tipul de profil, reglabila, marcata cu sigla producatorului, obilgatoriu protejata impotriva fenomenului de electrocoroziune si va avea marcat prin poansonare lacasurile de ungere. Balamalele vor fi reglabile pe trei directii si vor fi speciale pentru ferestre si speciale pentru usi. Geamul termoizolator reprezinta peste 80% din suprafata unui gol de fereastra. Alegerea tipului de geam trebuie obligatoriu corelata cu normele de izolare termica (C 107/02), normele de izolare fonica (P 122/1989), dimensiunea golului, criteriile de performanta la care trebuie sa raspunda conform specificatiilor din proiect. Producatorul geamului va fi atestat conform reglementarilor legale si va emite, n mod obligatoriu, un certificat de calitate in care sunt precizate performantele si caracterisiticile tipului de geam. Executia geamului termoizolator va fi obligatoriu mecanica, supravegheata electronic si automatizata de la spalare, taiere, slefuire si pana la ultima sigilare. Este interzisa executia manuala a geamului termoizolator. La ferestrele speciale, geamul termoizolator va fi securizat sau duplex, rezistent la foc etc., conform precizarilor din proiectul de specialitate. Spatiul dintre geamuri poate fi cu aer uscat (grad de etanseitate maxima pe tot timpul existentei) sau cu gaze inerte (solutia cea mai buna din punct de vedere al transferului de caldura si izolarii fonice). Alegerea tipului de geam va fi facuta de proiectantul general pe baza datelor din tema de proiectare, a cerintelor referitoare la coeficientul de izolare termica, coeficientul de izolare acustica, cerintele de iluminare si protectie solara, plastica fatadei si cerintele de siguranta in exploatare. Garniturile si chituirile de etansare vor fi alese astfel incat proprietatile mecanice de rezistenta si de formabilitate ale acestora sa nu se modifice semnificativ pe durata de exploatare a sistemului.

9.3. CONDIII DE CALITATE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR LEGII 10/1995 Pentru obtinerea unor sisteme de tamplarie de calitate, sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a acestora, a urmatoarelor cerinte: A: rezistenta si stabilitate; B: siguranta in exploatare; C: siguranta la foc; D: igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; E: izolatie termica, hidrofuga si economia de energie; F: protectia impotriva zgomotului. La conceperea, executia, montarea si exploatarea sistemelor de tamplarie se va tine seama de: prescriptiile tehnice ale firmelor furnizoare de sistem; dimensiunile maxime si modalitatea de deschidere a elementelor mobile ; detaliile de montaj si inchidere (etansare) perimetrala; cerintele de protectie la foc. 9.3.1. CERINA DE REZISTEN I STABILITATE (A) La proiectarea sistemelor de tamplarie se va tine seama de elementele referitoare la conditiile de mediu ale amplasamentului, elementele referitoare la conditiile de exploatare si intretinere, elemente referitoare la raspunsul structural al constructiei. Pentru satisfacerea cerintei de rezistenta si stabilitate elementele componente ale unei tamplarii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile tehnice: conditia de rezistenta evitarea depasirii starilor limita ultime de rezistenta in conditiile unui cutremur i asigurarea capacitatii de rezistenta pentru evitarea cedarii sau prabusirii; conditia de stabilitate evitarea flambajului ansamblului sau a cedarii locale; conditia de rigiditate limitarea deformatiilor si deplasarilor verticale si orizontale in cazul actionarilor seismice, actiunii vantului, variaiilor de temperatura, incarcarea datorata zapezii.Pag. 26


9.3.2. CERINA DE SIGURAN N EXPLOATARE (B) Socurile exercitate asupra sistemului de tamplarie de la interiorul constructiei nu trebuie sa conduca la caderi de sparturi de geam sau alte elemente care pot cauza vatamari sau raniri ale persoanelor care se gasesc in interiorul constructiei. Din acest motiv, tamplaria trebuie sa reziste la socuri de 100 daN/m. La fel trebuie sa se comporte tamplaria si la socuri exercitate asupra sistemului din exterior. Tamplaria trebuie sa permita repararea cu produse similare, de la aceeasi firma furnizoare, cu mentinerea caracteristicilor de performanta initiala ale sistemului. Elementele componente ale tamplariei trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarilor chimice, electrice si biologice, in conditii de intretinere normala. Intretinerea, atat la interior, cat si la exterior, trebuie realizata fara sa fie periclitata siguranta celor care o fac. 9.3.3. CERINA DE SIGURAN LA FOC (C) Masurile de siguranta la foc privind sistemele de tamplarie trebuie sa indeplineasca criteriile si nivelele de performanta prevazute de normativul P 118/99 si reglementarile tehnice specifice. 9.3.4. CERINA PRVIND IGIENA, SNTATEA OAMENILOR, REFACEREA I PROTECIA MEDIULUI (D) Cerinta D la un sistem de tamplarie se refera la intretinerea interioara si exterioara a acestuia, in vederea mentinerii integrale a performantelor initiale pe o durata de timp stabilita de investitor, astfel: pentru zonele exterioare, la care accesul nu se poate face de la interior, se considera satisfacatoare o perioada de minimum 5 ani pentru inspectie si luarea unor unor masuri de intretinere, cum ar fi reparatii locale, inlocuirea unor materiale care s-au degradat etc.; ofertantul trebuie sa prezinte solutia de intretinere, iar in cazul in care i se adjudeca lucrarea, sa elaboreze proiectul de detaliu si sa livreze eventualele echipamente necesare; intretinerea curenta, ca la orice produs din sticla, trebuie sa se faca periodic si depinde direct de gradul de poluare a mediului exterior; spalarea se va face cu agenti neutri (detergenti) care nu contin materiale abrazive. Dupa spalare este indicata uscarea geamurilor; pentru zonele interioare, intretinerea sistemului de tamplarie nu se face cu precautii speciale referitor la materialele ce se vor utiliza, periodicitatea fiind impusa de exigentele de intretinere generala. Cerinta D se refera si la asigurarea unui iluminat natural corespunzator. Este necesar a se asigura o iluminare naturala optima, ce trebuie sa rezulte din prevederile specifice cuprinse in reglementarile tehnice de specialitate. La stabilirea tipului de vitraj (a geamului), se vor avea in vedere urmatoarele caracterisitici: transmisia luminoasa, cu evitarea fenomenului de orbire si factorul de protectie solara, pentru impiedicarea patrunderii radiatiilor solare la interior se va studia posibilitatea utilizarii sticlei absorbante sau reflec

CS arhitectura

Documents

Transcript of CS arhitectura