CS arhitectura

26
CAIET DE SARCINI pentru lucrari de arhitectura Indicatiile din acest "Caiet de sarcini" stabilesc conditiile tehnice ce trebuiesc luate in considerare la executia principalelor lucrari de arhitectura - finisaj pentru realizarea obiectivului de investitii "......................................" din conform proiectului nr..... din data de ................../2006. Prezentul caiet de sarcini trateaza urmatoarele aspecte: 1. COMPARTIMENTARI INTERIOARE, INCHIDERI EXTERIOARE 2. TAMPLARIE EXTERIOARA DIN ALUMINIU CU GEAM TERMOPAN SI TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN 3. PARDOSELI 4. TENCUIELI 5. ZUGRAVELI SI VOPSITORII 6. PLACAJE CERAMICE CU MORTAR ADEZIV 7. IZOLATII 8. INVELITORI SI TINICHIGERIE 9. AMENAJARI EXTERIOARE 10. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Prezentul caiet de sarcini contine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu complexitatea lucrarilor efectiv necesare si cu respectarea legislatiei tehnice in vigoare. Constructia se incadreaza in clasa de importanta "........", categoria de importanta "........". Prin destinatie, clasa de importanta recomanda lucrari mai speciale de finisaj referitor la amenajarile interioare. pardoselile din gresie ceramica pentru trafic intens, placajele cu faianta, timplaria din lemn interioara, vitrinele exterioare din aluminiu cu geam termopan si finisajele exterioare cu tencuieli silicatice rezistente la apa, toate efectuate de catre firme specializate. Structura de rezistenta: -fundatii din beton, izolate sub stilpii metalici; -structura de rezistenta alcatuita din elemente metalice -inchiderile din zidarie din caramida tip G.V.P. de 30 cm grosime si vitrine metalice din aluminiu cu geam termopan si panouri - tip OLTPAN; -planseul din elemente metalice;

description

CS arhitectura

Transcript of CS arhitectura

Page 1: CS arhitectura

CAIET DE SARCINI

pentru lucrari de arhitectura

Indicatiile din acest "Caiet de sarcini" stabilesc conditiile tehnice ce trebuiesc luate in

considerare la executia principalelor lucrari de arhitectura - finisaj pentru realizarea

obiectivului de investitii "......................................" din conform proiectului nr..... din data

de ................../2006.

Prezentul caiet de sarcini trateaza urmatoarele aspecte:

1. COMPARTIMENTARI INTERIOARE, INCHIDERI EXTERIOARE

2. TAMPLARIE EXTERIOARA DIN ALUMINIU CU GEAM TERMOPAN SI

TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN

3. PARDOSELI

4. TENCUIELI

5. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

6. PLACAJE CERAMICE CU MORTAR ADEZIV

7. IZOLATII

8. INVELITORI SI TINICHIGERIE

9. AMENAJARI EXTERIOARE

10. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Prezentul caiet de sarcini contine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu

complexitatea lucrarilor efectiv necesare si cu respectarea legislatiei tehnice in vigoare.

Constructia se incadreaza in clasa de importanta "........", categoria de importanta

"........". Prin destinatie, clasa de importanta recomanda lucrari mai speciale de finisaj referitor

la amenajarile interioare. pardoselile din gresie ceramica pentru trafic intens, placajele cu

faianta, timplaria din lemn interioara, vitrinele exterioare din aluminiu cu geam termopan si

finisajele exterioare cu tencuieli silicatice rezistente la apa, toate efectuate de catre firme

specializate.

Structura de rezistenta:

-fundatii din beton, izolate sub stilpii metalici;

-structura de rezistenta alcatuita din elemente metalice

-inchiderile din zidarie din caramida tip G.V.P. de 30 cm grosime si vitrine metalice din

aluminiu cu geam termopan si panouri - tip OLTPAN;

-planseul din elemente metalice;

Page 2: CS arhitectura

-invelitoarea din tabla cutata;

Inchiderile exterioare si compartimentarile Interioare existente din caramida tip G.V.P.

de 15 cm se vor dezafecta. De asemenea pIatformA existenta din beton de 20 cm grosime

se va completa si extinde.

Lucrarile de finisaj se vor executa sub asistenta tehnica a proiectantului, pe baza de

probe etalon de materiale, realizîndu-se solutii tehnologice de executie detaliate, in functie de

materialele ce se vor procura.

In cadrul prezentului "Caiet de sarcini" se prezinta tehnologii de finisaj mai noi.

descrienle neexcluzind respectarea STAS-urilor si prescriptiilor tehnice in vigoare privind

lucrarile de constructii si finisaj Ia noi in tara.

CAP.I. - COMPARTIMENTARI INTERIOARE, INCHIDERI EXTERIOARE

Compartimentarile interioare se vor realiza din zidarie din caramida tip G.V.P.format

240 x 140 x 88 mm, avind grosimea de 15 cm. cu mortar M50-Z si pereti usori din fisii

ceramice armate, avind grosimea de 7,5 cm, cu mortar M50-Z;

Inchiderile exterioare se vor realiza din zidarie din caramida tip GVP format 290 x 240

x 188 mm. avind grosimea de 30 cm, cu mortar M50-Z si vitrine din aluminiu cu geam

termopan;

La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile "lnstructiuniior tehnice

privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala". indicativ C17/1982.

De asemenea, este obligatoriu ca dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum

si marca mortarului de zidarie sa fie conform celor indicate in proiect. Conditiile de calitate si

verificare a calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sint cele aratate in STAS 10109/1-1982

si in "Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente "

indicativ C56/1985.

La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din "Norme republicane de

protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si

60/1975 inclusiv modificarile aprobate cu Ordinele 11011-977 si 39/1977.

Vor fi de asemenea avute in vedere Normele generale P.S.I. In proiectarea si

realizarea constructiilor aprobate prin D.290/16.08.1977.

Normativele privind proietarea si executia lucrarilor de zidarie si pereti:

- P2/1985 "Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea

structurilor de zidarie";

- STAS 10109/1-1982 "Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor

Page 3: CS arhitectura

- ......./1982 "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala";

- STAS 1030-1985 "Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala";

- STAS 6793-1986 "Cosuri si canale de fum penfru focare obisnuite la

constructii civile. Prescriptii generale".

- Ordin nr..... "Norme de protectie o muncii in activitatea de constructii-

montaj";

- C56/1985 "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente";

- C16/1984 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii si a inst. Aferente";

- P104/1983 "Instructiuni tehnice pentru proiectarea si realizarea peretilor

si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat"

CAP.II. TAMPLARIE EXTERIOARA DIN ALUMINIU CU GEAM TERMOPAN SI

TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN

Domeniul de aplicare:

Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

timplarie (usi si ferestre) geamuri aferente timplariei si lucrarilor de tinichigerie (glafuri).

Timplarie din Aluminiu si lemn

Prevederi comune :

Verificarea timplariei montate pe santier, se face la primirea pe santier si in tot

timpul punerii În opera (montarii) precum si la receptie. La exterior s-au prevazut vitrine

si usi din aluminiu tricameral cu geam termopan si usi de la intrarile secundare din

aluminiu, pline, termoizolate, intr-un canat, cu yala cu 5 puncte de inchidere.

Racordarea intre vitrina verticala si vitrina inclinata, Ia partea superioara a vitrinei

inclinate, se va face cu un glaf din tabla de aluminiu, aceeasi culoare cu vitrinele, avind

pereti dubli intre care se va prevedea o termoizolatie corespunzatoare.

Ferestrele si vitrinele au la exterior glafuri din Alucobond, iar la interior, glafuri din

placi aglomerate plastifiate.

Usile interioare vor fi din lemn, celulare, vopsite opac, pline sau cu 1/ 3 geam

ornament.

Tamplaria din lemn si aluminiu soseste pe santier gata confectionata si trebuie verificata

Page 4: CS arhitectura

de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul

-existentei si continutului certificatelor de calitate;

-corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;

- existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.

La punerea in opera se verifica daca in urma depozitarii si manipularii. timplaria

nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare.

Verificarea pe parcursul montarii va fi efectuata de catre conducatorul tehnic al lucrarii.

Verificarea pe faze a caIitatii lucrarilor se face conform regulamentelor in vigoare

si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate, precum

si incadrarea in abaterile admisibile prevazute mai jos .

Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de timplarie sau dulgherie si

se va face pentru fiecare tronson in parte incheindu-se "PROCESE VERBAlE DE

VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARI", acestea inscriindu-se in registrul respectiv.

La receptia preliminara a intregului obiectiv comisia de receptie va verifica

lucrarile de timplarie urmarind:

a. examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si

receptie pe faze de lucrari;

b. examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje;

c. se va avea in vedere ca tîmplaria sa indeplineasca perfect functia pentru

care a fost prevazuta.

Prevederi specifice:

La tamplaria din lemn se va verifica:

a. existenta si calitatea accesoriilor metalice;

b. verificarea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1

mm/m);

c. Intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3...8 mm;

d. incastrarea tocului sa fie facuta in pereti prin ghermele, dibluri, pene, cuie,

suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de joc;

e. abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi

de 1500 mm, trebuie sa fie mai mici de 1 % din lungimea pieselor

respective;

f. potrivirea corecta a foilor de usi·pe tocuri pe toata lungimea faltului

respectiv, nu trebuie sa depaseasca 2 mm;

g. accesoriile metalice trebuie sa fie montate si sa functioneze perfect;

Page 5: CS arhitectura

balamalele, cremoanele, drucarele,sa fie montate la inaltime constanta

(pentru fiecare in parte) de la pardoseala;

h. lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie

protejate prin placute metalice sau alte dispozitive bine fixate Ia nivelul

pardoselii sau al tocului;

i. deschiderea foilor trebuie sa se faca cu usurinta, ele nu trebule sa fie

blocate in urma vopsirii tocului sau captuselilor;

j. verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli

si vopsitorii;

La tamplaria din Aluminiu se va verifica:

a. corespondenta cu proiectul tehnic si detaliile respective;

b. asamblarea elementelor componente prin suduri polizate (nu se admit

cordoane de suduri neuniforme;

c. prinderea tamplariei de zidarie, stalpi de beton, sau prin conespanduri

(conform proiectului);

d. intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de

minimum 3,5 cm;

e. etansarea cu spuma poliuretanica si silicon pe tot conturul golului;

f. modul in care s-a realizat montarea gamiturilor de cauciuc la fixarea

geamului termopan in cercevea;

Geamuri

Prevederile de la capitolul geamuri se refera la controlul calitatii si receptiei

lucrarilor de geamuri montate la usi si ferestre.

La tamplaria exterioara din Aluminiu se prevede geam termopan tratat Low-E. La

usile interioare de la grupurile sanitare se prevede geam ornament.

Verificarea materialelor aduse pe santier si in fabrica se efectueaza de catre

conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la dimensiunile si calitatea materialelor

prevazute in documentatia de executie.

Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sint insotite de certificate de calitate.

De asemenea, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgariate.

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic

al lucrarii pe tot timpul executiei. Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se

efectueaza conform instructiunilor in vigoare si se refera la corespondenta cu tipurile si

Page 6: CS arhitectura

dimensiunile din proiect, Ia conditiile de calitate si la incadrarea în abaterile admisibile

stabilite pentru fiecare caz în parte si precizate in cataloagele de detalii tip sau în

desenele de executie.

Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrari de geamuri si

pentru fiecare tronson in parte incheindu-se PROCESE VERBAlE DE VERIFICARE PE

FAZE DE LUCRARI, care se inscriu în registrul respectiv.

Verificarea lucrarilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiectiv se va

face de catre COMISIA DE RECEPTIE prin:

-examinarea existentei si continutului proceselor verbale de verificare pe faze de

lucrari;

- examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj;

La geamurile termopan se controleaza vizual daca cordonul de cauciuc nu

prezinta discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni desprinse. Se controleaza daca

imbinarea la colturi a garniturilor de cauciuc este corect executata .

Etansarea cordonului de cauciuc se controleaza prin scoaterea unei cercevele si

asezarea intr-o pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite

patrunderea apei prin stratul de chit siliconic.

Verificarea calitatii la lucrarile de tamplarie exterioara din Aluminiu:

Prevederile din prezentul caiet de sarcini se refera la verificarea calitatii lucrarilor

pentru tîmplaria din Aluminiu, care se proiecteaza si se executa de o firma specializata

în subantrepriza.

La lansarea comenzii de tîmplarie se vor verifica dimensiunile de executie ale

golurilor, dupa releveu, iar in cazul in care nu coincid cu cele din proiect, se vor face

remedierile de rigoare. Se va încheia un proces verbal de receptionare goluri.

Verificarea produselor de tamplarie se va face astfel:

-prin verificarea certificatelor de calitate: rezistenta, culoare, transparenta, cerute

in proiect;

-prin verifcarea pieselor de tîmplarie la livrarea acestora;

-prin verificarea pieselor de tamplarie dupa punerea lor in opera;

-la punerea in opera se verifica daca, în timpul deplasarii, manipularii, tîmplaria

nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare.

Dupa montare se vor verifica:

-rezistenta si continuitatea jonctiunilor

Page 7: CS arhitectura

-perfectiunea îmbinarilor - neadmitindu-se deplasari de imbinare de nici un fel.

-etanseitatea pieselor mobile,

-existenta pieselor de inchidere conform contractului - proiect si a celor stabilite

cu beneficiarul si proiectantul prin contract.

Se vor verifica de asemenea:

-verticalitatea montantilor, tocuruor- nu se admit abateri de la verticalitate mai

mari de 1 ... 3 mm;

-fixarea din 30 în 30 cm de elemente de structura si aderenta perfecta a tocurilor

la elementul metalic "cadru de fixare";

-existenta unui cordon de silicon continuu pe contur, abaterile de planeitate

admisibile fiind de maximum 1 ... 3 mm;

-existenta pieselor auxiliare conform proiectului pentru elementele interioare si

exterioare;

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarii, se va face de catre conducatorul tehic al

lucrarii, pe tot timpul executiei.

Pentru tamplaria de acest tip, se vor incheia procese verbale pe faze ale lucrarii,

dupa cum urmeaza:

a. pentru calitatea suportului de montaj si dimensiunilor golurlor de

montaj;

b. calitatea tamplariei si corespondenta cu dimensiunile din proiect si cele de

executie;

c. dupa montaj, privind calitatea montajului si eventualele masuri generale de

remediere a unor deficiente sau imbunatatiri ce trebuiesc aduse;

Normatlve privind proiectarea si executarea lucrarilor de timplarie si montare a geamuri

lor:

C 199/1979 "Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si

montarea in constructii a tamplariei de lemn";

STAS 466/1986 "Vitrine si usi din Aluminiu."

STAS 6333/1986 "Usi din lemn pentru constructii civile":

STAS 799/1988 "Ferestre si usi de balcon, usi interioare si exterioare din

lemn pentru constructii - formate si alcatuiri ";

STAS 9317/87 "Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale";

"Tamplarie pentru constructii. Metode de verificare a calitatii":

C.47/1986 "Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a

Page 8: CS arhitectura

altor produse de sticla n constructii";

STAS 853/l980 "Geamuri trase, geamuri ornament si geamuri termopan";

STAS 3830/1984 "Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre";

CAP.III - PARDOSELI

1. Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli executate la

constructii cu imbracaminti din gresie ceramica, piatra naturala si artificiala:

1.1. Prevederi comune

Se prevad scari exterioare din beton cu treapta si contratreapta placata cu gresie

ceramica portelanata, antiderapanta, pentru trafic intens, montata cu mortar adeziv

pentru exterior si cu profil de protectie a muchiilor la trepte:

Ca pardoseli se prevad:

- gresie ceramica portelanata, pentru trafic intens, de productie interna, cal.

l-a, pentru toate spatiile inchise de la parter;

- plinte din gresie;

- hidroizolatie pe toata suprafata grupurilor sanitare;

Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe decit dupa verificarea si

receptionarea suportului, operatie care se efectueaza si se inregistreaza conform

prevederilor capitolelor respective.

1.2. Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sînt:

- aspectul si starea generala;

- elementele geometrice (grosime, planeitate, panta);

- fixarea imbracamintii pe suport;

- rosturile;

- racordarea cu alte elemente de constructii sau instalatii;

- corespondenta cu proiectul;

2. Verificarea pe parcursul lucrarilor:

2. 1. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii si receptionarii lucrarilor de

instalatii ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli (ex. canale,

instalatii, strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror executare ulterioara ar putea

degrada pardoselile.

2.2. Toate materialele, semifabricate si prefabricate care intra in componenta unei

pardoseli nu vor intra in lucrare decît daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu

Page 9: CS arhitectura

certificat de calitate, care sa confirme ca sint corespunzateare normelor

respective;

- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a

lor;

- s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau

proiectul le cer, incercarile de calitate.

- betoanele si mortarele provenite de la statii centralizate, chiar in incinta

santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente

din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.

2.3. La pardoseli din piatra artificiala, executate in suprafete continui, verificarea se

face conform STAS 25600/1-74 (ciment sclivisit, beton mozaicat turnat):

- aspectul

- starea generqla a suprafetelor

- modul de racordare cu suprafetele verticale;

- planeitatea si orizontalitatea

- abaterea maxima admisa

- sageata maxima de ± 2 mm

- pantele : daca sînt prevazute in proiect , abaterea maxim admisa este de ± 2

mm/m si numai in portiuni izolate);

- aderenta la stratul suport se verifica prin bocanirea cu ciocanul de zidar;

- la pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa, elemente

prefabricate (dale din beton, dale beton mozaicat, gresie) verificarea se executa

conform STAS 256011-74 si STAS 25600012-75; planeitate si pante, denivelari intre

doua nivele prefabricate alaturate;

- aderenta la stratul suport (prin cioconire cu ciocanul de zidar);

- marimea rosturilor

La acest tip de pardoseli nu se incheie procese verbale de lucrari ascunse). 3. La

verificarea pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru tot

parcursul lucrarii. Verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere;

Verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1/5 din

aceea prescrisa pentru verificarile pe parcurs:

Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in

procesele verbale conform instructiunilor respective.

4. La receptia la terminarea lucrarilor a obiectivului se efectueaza:

- examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe

Page 10: CS arhitectura

faze de lucrari;

- verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperim dar minim

o verificare la 200 mp

- pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor

efectua cu o frecventa minima de 1/4 din cea prescrisa pentru incheierea fazelor de

lucrari;

Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli:

C35/1982 "Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor";

STAS 3430/1982 "Pardoseli. Clasificare":

C16/1984 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii si a inslalatiilor aferente";

STAS 7055/1982 "Ciment Portland alb":

STAS 1134/1971 "Piatra de mozaic":

STAS 338/1980 "Lianti hidraulici - ciment Portland"

CAP.IV - TENCUIELI

1. Domeniul de aplicare:

Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de

constructie, avand rol de finisaj si de protectie si executate cu mortare de orice tip. În

acest capitol intra si tratamentele subtiri cu grosimi incepind de la 1 mm .

2. Prevederi comune:

2.1. Tencuielile fiind lucrari destinate de cele mai multe ori sa ramana vizibile, calitatea

lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, dupa terminarea

intregului obiectiv.

2.2. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii

executarii acestui suport. Este absolut interzis de a se aplica tencuiala peste suporti ce

nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice.

2.3. Înainte de executia tencuielilor este necesar de a se verifica daca au fost

receptionate toate lucrarile destinate a le proteja sau lucrari care prin executie

ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor (invelitori, plansee, conducte de instalatii,

tamplarle pe toc).

Se va verifica daca odata cu executia suportilor au fost montate toate piesele

necesare fiecarei tamplarii sau ale instalatiilor (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc).

Page 11: CS arhitectura

2.4. Materialele nu pot fi introduse în lucrare decat daca s-a verificat an prealabil de

catre conducatorul tehnic al lucrarii, daca acestea au fost livrate cu certificat de calitate,

care sa confirme ca sînt corespunzatoare cu normele respective.

2.5. Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de

executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului, precum si aplicarea straturilor

succesive fara depasiri de grosimi maxime.

Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vant, insorire), spalari de ploaie

sau a înghetului.

2.6. Rezultatul incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicata

conducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare.

In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75 % din marca prescrisa,

se va anunta beneficiarul lucrarii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata.

Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de Iucrari ascunse si se vor

mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de receptie la terminarea lucrarilor.

Aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.

3. Verificarea pe faze de lucrari se foce in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor

verificari la fiecare tronson in parte:

- rezistenta mortarului;

- numarul de straturi ce se aplica si grasimile respective;

- aderenta la suport intre doua straturi;

- planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor;

- dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie,

cornise);

Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar

rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de lucrari ascunse.

4. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin cîte

una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100mp.

La receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi

verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/3 din frecventa precedenta.

Page 12: CS arhitectura

ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI

DENUMIREA DEFECTULUI TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALABRUTA DRISCUITA GELUlTA FATADE

Umflaturi. ciupituri. impuscaturi. fisuri. Maximum una Nu se admit Nu se admit Nu se admit

lipsuri la glafurile ferestrelor, plinte, pina la 4 obiecte, sanitare cmp / 1mp

Zgrunturi mari (pina la max. 3 mm) Maximum doua Nu se admit Nu se admit Nu se admit

basici si zgarieturi adanci, formate la ta 1 mp driscuire la stratul de acoperire

Neregularitati ale suprafetelor - Nu se verifica Maximum 2 Maximum 2 Maximum 3

verificare cu dreptarul de 2 m neregularitati in neregularitati in mm / neregu- lungime orice. directie orice directie loritati in orice

avînd adincime avind adîncime directie avind sau inaltime sau inaltime adincime sau pina la 2 mm pina la 1 mm. inaltime pina la 3

mm.

Abateri de la verticala Minimum admis - la tencuieli Pina la 1 mm/1 Maximum 2 mm/1

pentru interioare max. m si maximum m si max. 20 mm elementul 1 mm / 1 m (si toata inaltimea pe toata suport max.30 incaperii inaltimea cladirii

mm / toata inaltimea

camerei;

-la tenc. ext.

max.20 mm/1msi max. 20 mm la toata inaltimea

cladirilor

Abateri fata de orizontala a Nu se verifica Maximum 1 Pina la 1 mm/m Nu se verifica

tencuiefilor tavanelor mm / 1 m si max.' si maximum 2 3mm de la o mm intr-o

latura la alta incapere

Abateri fata de orizontala sau Maximum cele Pina la I mm/1 Pina la 1 mm/1 Pina la 2 mm/1 m

verticala a unor elemente ca: admise pentru m si max.8 m si max ... 2 si max. 5 mm pe intrinduri. iesinduri. glafuri pilastri. elemente mm/element. mm pe toate inaltimea unui muchii. brîie. cornise. solbancuri. inallimea sau etaj.

ancadramente. lungimea

Abateri fata de raza la suprafete Nu se verifica Pina la 5 mm. Pina la 5 mm Pina la 6 mm.

curbate

Normatlve privind executarea lucrarilor de tencuieli. placaje.

C18/1983 "Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

C11/1982 "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepprarea mortarelor

de zidarie si tencuiala";

C16/1984 "Normativ pentru realizarea pe timp triguros a lucrarilor de

constructii si a instalatiilor aferente";

C61/1986 "Instr. Tehnice pentru executarea placajelor din faianta

majolica, placi ceramice smaltuite";

Page 13: CS arhitectura

STAS 233-1986 "Placi de faianta";

STAS 1667-1976 "Agregate naturale grele pentru mortare si betoane";

STAS 146-1980 "Var pentru constructii";

C202/1980 "Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din

placi de argila arsa";

STAS7830-1980 "Placi ceramice din argila arsa".

CAP.V - ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Domeniul de aplicare

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrarile de zugraveli, vopsitorii

interioare si exterioare ale cladirilor de locuinte.

La pereti din zidarie se prevad tencuieli gletuite si zugraveli cu vopsea lavabila

alba. In interiorul grupului sanitar, in spatele lavoarului, se prevede placaj faianta pentru

a se intretine usor curatenia.

2. Prevederi comune

2.1. Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din

punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea

intregului obiectiv si in consecinta, nu este necesar a se incheia procese verbale de

lucrari ascunse.

2.2. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in

cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, ziduri, betoane, gleturi, elemente de

tamplarie, instalatii). Este interzis începerea executarii operatiilor de zugraveli si

vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre seful

punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate

2.3. Veriflcarea calitatii zugravelilor si vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor

completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile

admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte

sa se mai repete în continuare .

2.4. Inainte de începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica

daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (învelitori,

streasini) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de

instalatii, tîmplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri,

console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire).

2.5. Conducatorul tehnic aI lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi

Page 14: CS arhitectura

introduse in lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care sa

confirme ca sînt corespunzatoare normelor respective .

2.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei

de executie prevazuta in prescriptile tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei

amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive, in ordinea si la

intervalele de timp prescrise.

Se va urmari aplicarea masurilor de protectie împotriva uscarii bruste (vînt,

însorire), spalari prin ploaie sau înghet.

2.7. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin

cîte una la fiecare încapere si cel putin una la fiecare 100 mp. La receptia la terminarea

lucrarilor, se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa

de minimum 1/5 din frecventa precedenta.

3. ZugraveIi - verificari pe faze de lucrari:

3.1 Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:

- corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din

proiect si cu eventualele dispozitii ulterioare;

- aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara

pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau

bidinele). Urmele de bidinea sînt admise numai daca nu se vad de la

distanta de 1m. Nu se admit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafetele

stropite, stropii trebuie sa fie uniform repartizati.

3.2. Aderenta zugravelilor înterioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu

palma de perete. O zugraveala, prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.

3.3. Vopsitorii:

3.4. Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor, se va controla mai intai daca la

vopsitoriile în ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanirea

vopselei cu degetul, în mai multe puncte.

3.5. Prin examinarea vizuala, se verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se in vedere

urmatoarele:

- suprafata vopsita în ulei, emailuri sau lacuri, trebuie sa prezinte acelasi ton de

culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede în proiect, sau în mostrele

stabilite.

- Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pîna la perfect curat, adica sa nu

prezinte straturi stravezii. pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de

Page 15: CS arhitectura

pelicula, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de

pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de

pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare.

- la vopsitoriile executate pe tîmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu

pelicula de vopsea a suprafetelor de Iemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil).

De asemenea. se vor verifica accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere)

sa nu fie patate cu vopsea.

- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;

- înainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi veriflcate daca au fost

pregatite corect prin curatire, slefuire si chituire a rosturilor, etc.;

- se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc sînt vopsite in

culorile prescrise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula,

crapaturi sau alte defecte.

- se va verifica, inainte de vopsire, daca suprafetele au fost corect pregatite prin

curatire de rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor "nevazute" aIe tevilor,

radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi;

- separarea intre zugraveli si vopsitorie pe acelasi perete si între zugraveala si

tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie sa fie

rectilinii si onzontale.

ZUGRAVELI CU VARURI LAVABILE

Caracteristici generale:

Vopseaua alba, lavabila, are urmatoarele proprietati:

- acoperire foarte lunga;

- alb imaculat;

- lavabil;

- permeabilitate ridicata, ce permite peretelui sa respire;

- dilatare optima;

- aplicare usoara;

Caracteristici tehnice:

- aspectul peliculei diluate : gros - opac

- uscare la suprafata : 5-10 minute

- uscare la adîncime: : 30-40 minute

- uscare in profunzime: : 2-4 ore

- al treilea strat: : 4-6 ore

Page 16: CS arhitectura

Modalitati de aplicare:

- vopseaua lavabila se va aplica cu ruloul, acesta presupunand o diluare a

varului cu apa, in proportie de 15+20%;

- primul strat poate fi mai diluat, penfru isoara penetrare in porozitatea

suportului:

- se amesteca cu grija, adaugand mal lent apa, pîna ce viscozitatea de

aplicare este cea dorita;

- nu se aplica produsul la temperatura mai mica de +5 grade Celsius:

- instrumentele folosite trebuie spalate imediat dupa utiiizare;

Etape indicate:

- suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate.

- fara praf si impuritati de orice fel, inclusiv cimentul

- in toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apa sau de diluant.

creste aderenta, elimina praful si reduc consumul de var;

CAP. VI - PLACAJE CERAMICE

1.1. Capitolul de fata se refera la lucrarile de placaj executate la interiorul cladirilor

(aplicate pe suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip), sau in exteriorul

cladirilor, in grupuri sanitare si frontul din spatele spalatorului, se prevede faianta de

productie interna. cal. 1 pe h=2,5Om, montata cu baghete de colt.

1.2. Placajele fiind·destinate sa ramina vizibile calitatea lor din punct de vedere al

aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiectiv si in

consecinta, nu este necesar sa se incheie Procese Verbale de lucrari ascunse, ci

numai pe faze de lucrari.

1.3. Lucrarile de placaje vor incepe dupa verificarea:

- stratului suport pe core urmeaza o fi aplicate:

- existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja

placajul (plansee, invelitori, orice cornisej;

- existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora

placajul (tamplarie, ghermele, praznuri, suporti si toate lucrarile de

instalatii):

Lucrarile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective,

inainte de inceperea montarii placajelor.

Page 17: CS arhitectura

1.4. La toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta

lucrarilor de placare nu vor fi introduse in opera decat daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca materialele au

fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sînt

corespunzatoare cu normele tehnice respective;

- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice

degradare a lor;

- s-au efectuat la locul de punere în opera (dupa prescriptiile tehnice

specificate sau daca proiectul le cere), incercari de calitate;

- mortarele proveriite de la statii centralizate, chiar situate in incinta

santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este

insotlt de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile

fizice. mecanice si de compozitie.

1.5. Lucrarile de pIacare se verifica ca:

- aspect si stare generala;

- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate):

- aderenta placajului de stratul suport:

- rosturi, etanseitate, tesatura placilor:

- corespondenta cu proiectul;

- executia muchiilor iesinde sau intrande;

1.6. Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare

incapere in parte si se refera la urmatoarele obiective:

- rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor de placaj

(determinata in cuburi de 7 cm latura, turnate sau ohiar la turnarea

mortarelor sau pastelor respectivej;

- determinarea de straturi din structura placajelor si grosimilor

respective (determinare prin sondaje executate cel putin la fiecare

100 mp);

- aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si

mortar (sau pasta adeziva);

- planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata):

- dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se

placheaza (solbancuri, braiele, cornisa).

Abaterile admisibile pentru placaje sunt date în anexa A2

Page 18: CS arhitectura

1.7. La receptia la terminarea lucrarilor comisia de receptie va efectua aceleasi

verificari.

2. lndlcatii speciale:

2.1. Prin examinare vizuala se verifica:

Toate materialele care intra in componenta lucrarilor de placaj, vor fi introduse in opera,

numai daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnc al lucrarii daca materialele

au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt

corespunzatoare cu normele tehnice respective;

- daca materialele au fost depozitate si manipulate in conditii care sa

evite orice degradare a lor;

- daca s-au efectuat la locul de punere in opera (daca prescriptiile

tehnice o cer) incercari de calitate;

- daca materialele pentru grund provin de la statii centralizate si sunt

insotite de documente care sa certifice caracteristicile lor fizice,

mecanice si de compozitie;

- calitatea si modurile de montare a plasei sudate.

La lucrarile de placare se va verifca:

- aspectul, culoarea, caracteristicile generale;

- elemente geometrice - dimensiuni, planeitate, verticalitate, grosime,

rosturi:

- aderenta placajului la stratul suport si ancorajul placajului;

- corespondenta cu proiectul

Se va acorda o deosebita Importanta pentru corespondenta elementelor profilate

de placaj cu indicatiile din proiect si stereotomia, braiele, liniile de profil vor fi perfect

drepte neadmitandu-se abateri de la orizontalitate sau verticalitate.

Se va verifica continuitatea rosturilor dintre placile de placaj, verticalitatea si

orizontalitatea perfecta o acestora, admitandu-se abateri de maximum 1 mm la nucleu.

Rostuirea se va face cu kituri de rosturi, umplerea rostului fiind continua si fara

denivelari. Planeitatea placajului se va verifica cu dreptarul de 3 m, neadmitandu-se pe

3 m decît o singura unda cu o diferenta mai mica de 3 mm.

2.2. Prin examinare vizuala se verifica:

- racordarea placajului cu tencuiala

- suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu

Page 19: CS arhitectura

placi cu muchiile rotunjte, iar spatele for sa coincida cu nivelul finisajului

alaturat. Nu se admite ca racordarea tencuielilor cu placajul sa se

faca sub scafa de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca

nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii.

- strapungerile efectuate in suprafata placata pentru trecerea tevilor

de instalatii, fixarea prizelor, întrerupatoarelor, gaurile facute in placi

sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice nichelate

sau prevazute cu garnituri. Dupa cum este prevazut in prioect, la

gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta, astfel incat

conturul gaurii se vede si in jurul rozetei, se vor monta rozete cu

diametrul corespunzator. De asemenea, gaurile practicate in placaj,

pentru fixarea, obiectelor sanltare (spalator, oglinda) nu trebuie sa

fie vizibile sub obiecte.

2.3. Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unul dreptar de 1,20 ... 2,00 m

lungime. Sub acest dreptar, asezat pe orice directie, nu se admite decat o singura

denivelare de maximum 2 mm .

2.4. Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu nivela si cu un dreptar de 1.20 m.

Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. In suprafetele orizontale (glafuri)

trebuie sa se asigure o panta catre interior de cca. 2 % .

Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor, acestea vor fi

masurate cu ajutorul unor calibre.

2.5. Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate cu plinte sau scafe, se face la

inceput prin examinare vizuala, iar daca se observa ondulari in plan vertical sau

orizontal, acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. Nu se admite

sub dreptar decat o singura unda avand o sageata mai mica de 2 mm.

2.6. La limita de separare a placajului de tamplaria de lemn, dupa uscarea completa a

acesteia, rosturile nu trebuie sa fie mai mari de 1 mm. Acolo unde timplaria este

prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda sub ele cel putin 10 mm.

Pervazurile trebuie sa fie faltuite pe înaltimea placajului.

3. Abateri admisibile la calitatea placajelor:

3.1. La placaje interioare in placi faianta nu se admite:

- devierea de la planeitatea si verticalitatea suprafetelor (distanta intre

dreptar si suprafata placajului):

- devierea rosturilor dintre faiante:

- stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor: -

Page 20: CS arhitectura

portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi:

- locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului;

- fisuri pe suprafata placajului:

CAP.VII. LUCRARI DE IZOLATII

1. Domeniul de aplicare;

1.1.Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge

la constructiile de locuinte.

Constructia are acoperis tip sarpanta din metal cu invelitoare din tabla cutata vopsita.

cu termoizolatie din vata minerala in folie de aluminiu.

Sub ziduri se prevede o hidroizolatie orizontala cu tencuieli cu mortar M100 - T si

apastop.In toate grupurile Sanitare se prevede o hidroizolatie orizontala din carton

bitumat si bitum.

2. Prevederi comune

2.1. Toate materiatete şi semifabricatele care intră in componenta unei izolatii nu pot fi

introduse in lucrare decat dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrarii că au fost livrate cu

certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor

respective şi prevederilor proiectului; Înlocuiri de materiale nu sînt

permise decît cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;

- s-a orgaoizat depozitarea şi manipularea În conditii care sa asigure

păstrarea calitătii şi integritătii materialelor;

- s-au efectuat inainte de punerea in operă determinările prevăzute in

prescriptiile tehnice respective:

- s-au efectuat încercări ale umiditătii si măsurători ale dimensiunilor şi

formelor materialelor (de ex. acelora in plăci) pentru care instructiunile de

folosire pun conditia in legătură cu aceasta;

2.2. Verificarea caracterlsticilor şi calitatii suportului pe care se aplică izolatii se face în

cadrul verificării executărII acelui suport (de exemplu planşee, pereti etc.).

2.3. In cazul în care prescriptia tehnică pentru executarea izolării prevede conditii

speciale de planeitate, umiditate etc, precum montarea in prealabil a unor piese,

dispozitive etc... aceste conditii vor face obiectul unei verificări suplimentare înainte de

începerea lucrărilor de izolatii.

2.4. Toate verificările ce se efectuează la lucrari sau părţi de lucrări de izolatii, care

ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordările.

Page 21: CS arhitectura

piesele înglobate etc.) se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, conform

instructiunilor respective.

3.1. Pe parcursul executării lucrărilor, în afară de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1 -

2.4 de mai sus, se mai verifică dacă,sînt îndepliriite următoarele conditii:

- termoizolatille care se realizează din plăci sau blocuri să fie executate

din elemente întregi sau tăiate in forme regulate, cu instrumente

adecvate;

- densitatea aparentă a materialelor de bază să corespundă prevederilor

proiectului, în limitele abaterilor admisibile din anexa 10.1;

- deschiderea rosturilor să fie de maximum 2mm;

- barierele contra vaporilor să fie continue;

- Izolarea termica a elementelor de constructie (inchideri exterioare cu

caramida G.V.P. de 30 cm grosime, sarpanta cu vata minerala de 20cm

si vitrine din aluminiu cu geam termopan) s-a realizat in scopul asigurarii

climatului interior impus de cerintele minime de confort.

Lucrarile de izolatii se executa in confomitate cu prevederile proiectului si a

"Normativului pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri"·

C107/82.

Lucrarile de termoizolatii vor fi verificate in permanenta pe parcursul executiei, iar

toate aceste verificări se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse.

3.2. La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecventa şi continutul actelor

de verificare pe parcurs, comparandu-Ie cu proiectul şi prescriptiile tehnice respective.

In plus, comisia este obligată să verifice prin sondaj corectitudinea inregistrărilor

făcute pe parcurs, numărul sondajelor se stabileşte de comisie, dar va fi de cel puţin

1/5 din cele prescrise pentru faze premergătoare sau de executie a lucrarilor.

3.3. La receptia la terminarea lucrarilor, se procedează ca şi in cazul verificarii pe faze,

insa numărul sondajelor poate fi redus pina la 1/20 din cele initiale.

Page 22: CS arhitectura

LISTA ABATERILOR ADMISIBILE

LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE - FOI BITUMATE :

Carton bituminat Pânză bituminată Impâslitură Ţesătură Abateri admisibile STAS 138/69 STAS 1046-67 bituminată STAS bituminată 10126-

7916-75 75 1. Lungimea benzilor ± 1% + 1% + 1 % ± 2. Lătimea benzilor ±2% Min. 90 cm max. ± 1% ±

15cm 3. Suluri din 2 benzi (de numai 3 mm cea 4% 5% 3% 5%

mai mică max. 4. Ruperi maxime 2% din suluri cu- 3 la 1 sul (cu 2 la 1 sul (cu

max. 2 rupturi de lungimea maxmă lungimea maximă Iungime max. 3 de 5 cm şi adan- 3 cm fiecare) cm fiecare cimea max. de 2.5

cm.5. Deslipiri sau lipsuri la maraini - +6cm - - 6. Greutatea insertiei g/m2 - - 50±1 - 7. Deteriorarea capetelor sulurilor. - - - 5%

maxim 8. Vute şi ondule maxime - - - 3 la 1 sul (max.

0.75 m lung. şi 3 cm Iătime)

9. Suluri cu cutie si ondule max. - - - 5%

10. la foi perforate: min. 70 goluri mm min. 70 max. 100 - 18 ±2 80 ±2 distanfă max. 100 intre axa găurilor mm

11. Granulatia materialului de presare- - 10% 10% conditionat fată de limitele maxime şi minime pentru mărimea

max. admisă

CAP. VIII - INVELITORI ŞI TINICHIGERIE

1. Domeniul de aplicare:

1.1. Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calitătii şi receptia lucrărilor

de Invelitori, realizate din:

- tabla cutata, vopsita, asezata pe sipci pe o directie, peste hidroizolatie

din carton bitumat asezat pe o astereala din scanduri.

De asemenea, capitolul se referă la verificarea calitătii pentru jgheaburi, burlane

şi tinichigeria aferentă invelitorilor de orice fel:

-colectarea apelor meteorice se va asigura prin jgheaburi si burlane tip

LINDAB sau orice alt fel de tabla zincata sau PVC, iar la sol va fi

preluata de rigole;

- sorturi etc. din labla zincata 0.5 mm;

- astereala scanduri rasinoase 2,4 cm grosime, ignifugata si antiseptizata;

- atic din tabla de 1mm aluminiu, cutata, vopsita;

2. Prevederi comune:

Page 23: CS arhitectura

Controlul executiei invelitorilor constă din:

2.1. Verificarea suportului conform prevederiior specifce de la pct. 3.1. de mai jos.

2.2. Verificarea materialelor care urmează a fi puse in operă care se efectuează de

conducătorul tehnic al lucrării, se referă la:

- existenta şi continutul certifioatelor de calitate la primirea materialelor pe

şantier;

- in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercărilor de calitate

prevăzute în prescriptia tehnică a produsului (normă internă sau

standard);

- punerea în operă, dacă în urma depozitării şi a manipulării, materialele

nu au fost deteriorate sau inlocuite greşit;

2.3. Verificarea pe parcurs a calitătii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se face

de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul executiei.

2.4. Verificarea pe faze a calitătii lucrăirilor, ce se efectueaza conform reglementărilor

in vigoare şi se referă la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea

conditiilor de calitate şi încadrare în abaterile admisibile prevăzute la pct. 3.

Această verificare se referă Ia intreaga categorie de lucrări de invelitori şi se face

pentru fiecare tronson în parte, incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de

lucrări" şi care se înscriu in registrul respectiv .

2.5. Verificarea la receptia la terminarea lucrarilor a întregului obiect se face de către

comisia de receptie, prin:

- examinarea-existentei şi continutului certificatelor de calitate a

materialelor şi a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;

- examinarea directă a lucrărIlor executate, prin sondaj (cel putin 1 de

fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale invelitorii,

urmărindu-se în special ca invelitorile să îndeplinească functiile de

indepărtare a apelor pluviale şi conditiile respective de etanseitate;

3. Prevederi specifice:

3.1. Suportul invelitorii

Verificarea constă in examInarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de

lucrări din care face parte suportul şi din măsurarea, prin sondaj, a elementelor

geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protectia

anticorozivă a părţilor metalice). Abaterile de planeitate măsurate cu dreptarul de 3

mm, trebuie să nu depăşească 5 mm în lungul pantei şi 10 mm perpendicular pe

aceasta.

Page 24: CS arhitectura

3.2. Invelitoarea propriu-zisă

În toate cazurile se va verifica:

- concordanta lucrărilor executate cu prevederile şi detaliile date de proiectant

(felul invelitorii, pante, racordări, dolii, coame, străpungeri, tinichigerie etc.).

- existenta şi corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente invelitorii conform

detaliilor din proiect şi cataloagelor de detalii tip, in special, şorţurile, doliile, străpungeri

pentru ventilatie;

- existenta.şi modul de prindere pe suporl a elementelor de tinichigerie;

Invelitoarea se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului si a

"Normativului pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii" - C37/88.

Pantele invelitorii sint conform STAS 3303/2-88. Din punct de vedere

higrotermic, intreaga structura de invelitoare va fi verificata tinind seama de prevederile

Normativului C107/1982.

Se va executa invelitoarea din tabla cutata, inainte de inceperea executiei

invelitorii se va verifica suportul, pentru a indeplini urmatoarele conditii:

- sa nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m

- astereala sa fie bine fixata de capriorii metalici, cu rosturile intre scinduri de

max. 2 cm;

- carligele pentru jgheaburi, prinse in astereala. sa fie inglobate la nivelul

acesteia, fara denivelari;

Prinderea placilor de tabla de suport (sipci) se va face cu agrafe, la proiectarea si

executarea invelitorilor se vor respecta:

- Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si realizarea

constructiilor si instalatiilor"

- Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la

actiunea focului" P118/99:

- Normele republicane de protectia muncii;

3.3. Jgheaburi şi burlane

Se vor verifica:

- pantele jgheaburilor (minimum 0.5%) să fie conforme indicatiilor din proiect;

- montarea jgheaburilor să fie executată cu minimum 1 cm şi maximum 5 cm sub

picătura streaşinei;

- amplasamentul, tipul şi numărul de cirlige să corespundă prevederilor din

Page 25: CS arhitectura

proiect;

- marginea exterioară a jgheabului să fie aşezată cu circa 2 cm mai jos decît

marginea interioară;

- cîrligele pentru jgheaburi şi brătările pentru burlane să fie protejate contra

coroziunii;

- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor: 1 cm/ml făra a depăşi 5 cm în

total;

- fixarea burlanelor cu ajutorul brătărilor să fie făcută la distanta şi intervalul din

detaliile date de proiectant:

- tronsoanele de burlane să intre etanş unul in celălalt (cel superior in cel inferior)

- imbinarea cu tuburile de fontă să fie de asemenea etanşeizată

- toate imbinările intre elementele de tablă la jgheaburi şi burlane să fie

cositorite;

Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor pentru invelitori si

tinichigerie:

- STAS 2389/1977- "Jgheaburi si burlane- Prescriptii de proiectare si alcatuire".

- STAS 2274/1988 - "Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare".

- C37/1988 - "Normativ pentru executarea invelitorilor de constructii".

CAP. IX - AMENAJARI EXTERIOARE

Perimetral constructiei se prevad trotuare din beton simplu cu latimea de 0,60 si

0,90 m cu borduri pe pat de nisip sau argila compactata, functie de natura terenului;

Accesul pietonal la cele doua intrari se face prin alei cu latimea de 1,50m de la

aleea carosabila existenta pana la treptele de intrare;

Spatiul de primire marfa si depozitare ambalaje va fi imprejmuit cu gard din tevi

orizontale de diametre diferite vopsite rosu, stilpii fiind fixati in fundatii izolate din beton

simplu.

Tevile vopsite in cimp electrostatlc nu se vor suda de stilpi, ele se vor fixa cu

suruburi. Poarta de la intrare executata din aceleasi materiale cu imprejmuirea, va avea

o inaltime H = 2.50 m;

CAP.X. - MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Page 26: CS arhitectura

Pe toata durata lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protectia

si Igiena muncii în constructii aprobat de MLP A T prin Ordin 9/N/1993, Normativului C300/94

privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor, Legea 90/96, Ordin

56/97 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, etc.

De asemenea se va urmari respectarea urmatoarelor masuri:

- încheierea unui proces verbal privind circulatia pe sub zonele de lucru si îngradirea

acestora;

- înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie sa aiba facut instructajul de

protectie a muncii, sa posede echipamentul de protectie si de lucru, sa nu fie bolnav,

obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice;

- sculele dispozitivele si utilajele sa fie în stare de functionare, corect racordate la

reteaua electrica si legate la pamânt;

- schelele sa fie prevazute cu balustrade si scânduri de brad si sa fie bine ancorate.

Masurile enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele

menite sa evite producerea oricarui accident.

Prezentul caiet de sarcini contine prevederi minimale care pot fi extinse in

raport cu complexitatea lucrarilor efectiv necesare si cu respectarea legislatiei tehnice

in vigoare.

Intocmit,

Arhitect :