Cruciatii asaltului - Valeriu Avram - Libris.ro asaltului - Valeriu Avram.pdfCARE AU LUPTAT IN...
12
Cruciatii asaltului r ' Memoriile unor aviatori romini care au luptat in Grupul 8 Asalt t943-t945 Autor Valeriu Avram editura Miidecirfi Bragadiru - 2Ol9
Transcript of Cruciatii asaltului - Valeriu Avram - Libris.ro asaltului - Valeriu Avram.pdfCARE AU LUPTAT IN...
Cruciatii asaltuluirrc'rarori romini r 'e*-ne{i Memoriile unor* aviatori romini care au luptatrffP in Grupul 8 Asalt
t943-t945
Autor
Valeriu Avram:!
rriri crre au luptatryiiru: Editura
editura
MiidecirfiBragadiru - 2Ol9
ro
CUPRINS
rNTRODUCERE............. ..................7
CAPITOLUL IAVTATTA nouAwA nupA INTnANcEREA DE LAsTALINGR.q.u. INpIINTAREA GRUpULUI s AsALT............ r I
CAPITOLUL ilznunAtoRll AVIATrcI nouANE DE ASALT ...................... 2 IDUMiTRU (MrTrCA) MARINESCU ................. ..................22
$TEFAN PUCAS ........68
rezAR MUNTEAN ".....................97
coNSTANTiN (GrLL) GEORGESCU.................. .............. 120
roN ENACHE............... ................t49
vrcToR ZAMFIR.... .................... 184
VASTLE PASCU....... ......................193
VASILE ANGHEL... ......................205
CAPITOTUL UIJURNALUL DE OPERATII PRIVIND ACTIVITATEA GRUPULUIs ASALT iN pERroeDA 9 MAI- 30IULIE r94s.......... ............223
CAPITOLUL IVuAnTunII AtE ERoISMULUI ZBURAToTToR DIN AVIATIADE ASALT ........."2ig
BIBLIOGRAFIE.............. ..............239
Je apar,tinand unor luptitoriri zburitorilor din Grupul 8
i cerului rominesc: adj utanliicu. $leian Pucas, Ion Enache,
rentul I azar Muntean, ne-au
=Sti aqi ai asalnrlui romAnesc
t donate (circa 450 de pagini
le zbor, rapoarte, fotografii)e in elaborarea acestei cd,rti.
intmcat unele insemnlri se
:x!i istorica. Prietenii mei
tr tron farilungi qi scriitorul.Erente gi insemnlri ale unorisrorici si oameni de culturi,au plecat de mai mu\i ani
crr:e-
ncuri pe zburitorii Grupuluinere (nr. 325;i nr. 32611996)
rs de I' u,*iation", studiu care
:5i istoricilor de specialitate
&ei cafb, pentru veridicitatrea
lrc ofrciale militare (jurnale
!z R,unin si Statului MajorE cr" dtrumentele de arhivi,rrq.*fi dndu-se intr-o analizFt
r::ii. rol€ns- nolens intr-un€,;n p'ibgii Grupului 8 Asalt,
in u:irrnile lor, ci suferim,
htra{i ai acestei cd.r!i.
ata respecta adevirul crud alle direclia din care a bltut gi
:gi simfite,la cele mS.rturisite
CAPITOIUI IAVIATIA ROMANA DUPA.r'!r
INFRANGEREADELASTALINGRAD.
INFIINTAREA GRIJPTITUI 8 ASALT.,
a sfArEitul anului 1942, Armata romini a suferit o severl infringere la CotuluiDonului qi in Stepa Calmuci, soldati cu cvasianihilarea Armatelor 3 qi 4.
Din efectivul total angajat de 253.957 de militari romAni , pierderile noastre
s-au cifrat la i58.854 de oameni morli, displruli si prizonieri, la care s-au adiugatimportante cantitili de armament si munitie, subzisten
t2 VALERIU AVRAM
Necesitllile strategice ale Germaniei, aga cum erau ele considerate de OKH(inaltul Comandament German al Trupelor Terestre), impunea mentinerea
Crimeii cu orice pre! de cltre armatele germane si romAne. Posesiunea Crimeiiinsemna imobilizarea a doud grupuri de armate sovietice: Armata de Litoral, care
actiona dinspre est, gi Frontul 4 Ucrainean, care acliona dinspre nord. Prezenta
trupelor germano-romAne aici mai insemna pentru sovietici primejdia uneilovituri in flancul gi spatele armatelor sovietice ce inaintau pe la nordul M5rii de
Azov inspre Nipru. StipAnirea excelentelor baze maritime gi aeriene din Crimeealimita activitatea de luptl a flotei sovietice din Marea Neagri. De pe numeroasele
aerodromuri aflate aici, aviafia germano-romAnd a intreprins atacuri in direcliilenord si est.
La inceputul lunii martie 1943, Grupul de Armate german ,,Sud", condus
de feldmareqalul Erich von Manstein, a declangat o ofensivi in direclia Harkov-Belgorod si a recucerit Harkovul, la 16 martie, iar doui zile mai tdrzi:ua ocupat
Belgorodul. in primivara anului 1943, Frontul de Est urmalinia Leningrad- Volhov-lacul Ilmen-Velikie-Luki-Orel-Belgorod-Harkov-Izium-Mius-VoroEilovgrad-Taganrog.2
RevirimentulWehrmachtului a fost de scurtl durat[, trupele germane pierzAnd
definitiv iniliativa pe Frontul de Est dupl infrAngerea suferiti in marea bdtilie de la
Kursk-Orel, din iulie- august 1943. Trupele romAno-germane au organizat un cap de
pod in peninsula Taman, pe care l-au apirat pAni in luna octombrie 1943, cu scopul
de a interzice inaintarea trupelor sovietice si a permite trecerea peste strAmtoarea
Kerci a trupelor Axei care se retrS.geau din Caucaz. in octombrie 1943, armatele
sovietice au debuqat in Stepa Nogai si au avansat cdtre gurile Niprului incercAnd
sd intrerupl comunicaliile terestre cu Crimeea. in fala acestei amein!5.ri, trupele
romdne Ei germane din Peninsula Taman au fost nevoite sd traverseze strAmptoarea
Kerci Ei si se retragd in Crimeea. in felul acesta, la sfArqitul anului 1943, se aflau inCrimeea sapte mari unitili romAne, dintre care trei divizii de vAnitori de munte(1,2 Ei 3), trei divizii de infanterie (10,18 qi 19) Ei una de cavalerie (8).
in ultima parte a anului 1942, aeronautica romAni, constituitl in Gruparea
Aeriani de Lupti, a sprijinit acliunile militare ale Armatelor 3 qi 4 romAne, precumgi cele ale Armatei 6 germane, cu rezultate remarcabile, apreciate atAt de citrecomandamentele romA.ne cAt gi de cele germane. Unitllile de avialie rom6.ne au
executat pe frontul de la Stalingrad gi Cotul Donului aproximativ 4000 ieEiri-avion,
2Istoria militard a poporului romhn, Editura Militard, Bucure;ti, 1989, p.515
:i, - :-: ;onsiderate de OKHs:: :::t:nea mentinerea
::=-::=. ?osesiunea Crimeii::;i- -ii=aia de Litoral, care
r,::; :::-'::e nord. Prezenta
:-: -i:-;::ii primejdia unei.i::-j' :e -a nordul Mirii de
':-:--= i- .eiene din Crimeea
, \=a.::i- )e pe numeroasele
::r::rj a:acuri in direcliile
a--r-: €errrail .Sud'l condus
:i=:-:;-1. -: direcfia Harkov-,tr' i -'= :::ai ti.rziU a Oc'pat
::::.j --::: i I eningrad- Volhov-" -::- - lil:us- \'orosilovgrad-
'-' =::.e-e germane pierzand
r:::::i lr marea bltilie de la
::a:€ a::. organizat un cap de
:-.:. :'::o:::brie 1943, cu scopul
:: ::;<:ea peste strAmtoarea
a r,--:o::brie 1943, armatele
:: :'::,e \iprului incercAnd
'-: :-s:ei ameintS.ri, trupele
- i.:. :averseze strAmptoarea
:-=.:* ::'Jui 1943, se aflau in::-.--r: de vinltori de munte
:e -,va-e:ie (8).
::-: ;o:stituiti in Gruparea
-,::-l: -l -si -1 romAne, precum
f;'c- a:reciate atat de cltre'-:---:.:"t ie arialie romAne au
proximativ 4000 iegiri-avion,
i959. p.515
CRUCIATII ASALTULUI: MEMORIILE UNOR AVIATORI ROMANI 13CARE AU LUPTAT IN GRUPUL 8 ASALT 1943-1945
fiind lansate asupra liniilor inamice peste 1.500 tone de bombe.3 Dar qi pierderilenoastre au fost mari, fiind cifrate la 653 de oameni, din care 57 ofileri, 55 subofileri,11 maiqtri militari s,i 530 trupi.a
infiinlarea, in prima parte a anului 1943, a Corpului 1 Aerian Regal RomAn,
inzestrat cu material volant german, a marcat un moment important in evolutiarelaliilor romAno-germane in domeniul aeronauticii. Actiunea in sine a fostdinamizati prin multiple contacte directe, Ia diferite niveluri, inclusiv la nivelinalt, intre partea romdnd gi germani, gi se inscrie in ansamblul misurilor cu
privire la reaorganizarea qi redotarea aeronauticii romAne dupi pierderile suferitela Stalingrad gi Cotul Donului.
La 2 februarie 1943, generalul Alfred Gerstenberg, geful Misiunii AerieneGermane in RomAnia, il informa pe generalul Ilie $teflea, geful Marelui Stat MajorromAn, ci a discutat, in principiu, cu Berlinul (O.K.W) problema reorganizdrii si
redotdrii complete a avialiei romAne, inclusiv instruirea personalului navigant gi
tehnic, si c[ s-a luat hotlrArea de a se incadra, la inceput, doar unele unitdli de
aviafie germanl cu personal romAnesc, pe mlsurS, ce Flota 4 Aeriani Germand,
comandant5 de Generalfeldmarchall Wolfram Freiherr von Richthofen (A fost v5.r
cu fralii Richthofen-Lothar -40 de victorii si Manfred - 80 de victorii aeriene, asi
ai avialiei in anii Primului Rlzboi Mondial. Inilial cavalerist, baronul Wolframvon Richthofen a ajuns in anul 1918 in Jasta 11, unitate de eliti a avialiei imperialegermane comandatd de Manfred von Richthofen, supranumit ,,Baronul Rogu")s va
avea la dispozilie avioanele qi materialele aeronautice necesare.
Propunerile feldmaregalului von Richthofen, comandantul Flotei 4 Aeriene
Germane, privind reorganizarea si dotarea Corpului I Aerian Regal Romin au fost
prezentale Maregalului Ion Antonescu in ziua de 6 februarie 1943. ConducitorulStatului romAn s-a declarat de acord cu planul prezentat, precizAnd cit, ,Jiind lipsi{ide resurse proltrii suficiente, avem nevoie de ajutorul german. Personal ayem suficient
;i am putea forma pe lhngd. Corpul Aerian propriu-zis , un al doilea Corp tn acest an
;i un al treilea Corp in anul viitor, in scopul de a fi intrebuinlate pe front".6
3 A.M.R" fond 1377, ds. sas, fila- f. 74Ibidem, f.2j7-2415 Vezi: Valeriu Avram, Cerul in fliciri. Aviafia beligeranlilor in Primul Rizboi Mondial (1914-
1918), Editura Militard,Bucure;ti, 20 1 4ep.332-3336 Arhivele Nalionale Istorice Centrale ( in continuare va fi citat: A.N.I.C), Jond Pre;edenfia Consiliuluide Minigtri- Cabinetul Militar,ds. 150/1943, f.7
L4 VALERIU AVRAM
Generalul de escadri aeriani, Ermil Gheorghiu, in calitate de viitor comandantal Corpului I Aerian, a fost desemnat pentru perfectarea detaliilor. In acest sens,
acesta a discutat,la 23 februarie 1943, la Melitopol, cu feldmaresalul von Richthofen,dupi ce comandantul Flotei 4 Aeriene Germane a primit toate avizele de laBerlin privind reorganizarea si instruirea personalului navigant gi tehnic romAn,precum si dotarea Corpului I Aerian Regal RomAn cu avioane de vAnitoare, asalt,bombardament, bombardament in picaj si transport aerian. Pentru grupurile de
vanltoare, recunoaqtere gi asalt, urma ca germanii s[ asigure regia complet[ de
aerodrom qi reparaliile, precum gi intrelinerea capaciti(ii de luptl a unitililor nouformate, pe timpul instruirii personalului romanesc, cAt gi in perioadele de lupti.T
La sfArgitul lunii martie 1943, convorbirile qi acfiunile romAno-germane
erau incheiate, urmau aspectele concrete de organizare care erau in competenta
Subsecretariatului de Stat al Aerului, Flotei 4 Aeriene si Misiunii Aeriene Germanein RomAnia.8
Dotarea aeronauticii romAne cu avioane moderne a constituit unul din cele maiimportante puncte ale relaliilor romAno-germane, greu incercate in bltilia pentruStalingrad, partea romAni punAnd in termeni categorici problema completiriimarilor pierderi suferite in perioada noiembrie-decembrie T942la Cotul Donuluigi in Stepa Calmuc[.
Una din primele misuri privind reorganizarea gi dotarea unit5.lilor de avialie
cu material volant modern si performant, aflate in subordinea Corpului 1 AerianRegal RomAn a fost inzestrarea Grupului 7 VAnltoare cu 40 de avioane tip Me.109
G.2 ;i intrarea in serviciu a primelor avioane de asalt Henschel I29 B.2.Iniflal, uniicomandanli din Statul Major al Aerului au optat ,, trecerea Grupului 9 Vdndtoare
de pe Me.109 G pe (bimotorul) Henschel 129 8.2 ;i trimiterea lui de Ia Tiraspol la
Kirovograd"e, fapt care at fi dus la o dezorganizare a aviafiei de vAnltoare gi la opierdere inutili de timp. Alli comandanli au optat pentru infiinlarea celui de-al
treilea grup de vAnitoare si trimiterea lui pe Frontul de Est. Comandorul av.
V. Caloianu, geful Secliei I-a din Statul Major al Aerului, a cerut cu insistentiinfiintarea unui grup de asalt dotat cu bimotoare Henschel 129 8.2. Au fost gi alte
pdreri privind dotarea aeronauticii romAne cu un avion de asalt dotat cu un tunde bord de 37 mm. Toate aceste frimAntlri privind reorganizarea aviafiei romAneau fost discutate de generalul Alfred Gerstenberg cu ministrul romAn al Aerului,
7 ANIC, fond PCM-Cabinetul Militar ds. 150/1943, f.78 Aurel Pentelescu, Marius. Adrian Nicoarfi Op.cit., p.L139 AMR" fond 1377, ds. 442, f.229
tr =::i:: :e riitor comandant
:trla i*Ejiior. in acest sens,
',-, ;' *cd.u] r-on fu chthofen,
i. :T--=:: :oate al.izele de lai.E :riE::t: si tehnic romAn,*- fi-r--;!-a€ ie t-anatoare, asalt,
: itr-;:- ?eitru grupurile de
ri, asu::e regia completi de
f;-' & --;i a unitililor nou.-i: s -:::cioadele de lupti.T; iL-:::i-e romano-germane
E: :i:E erau in competen(a
s. \{:s:::::i -Leriene Germane
: a ;i:s:::-lt unul din cele maiY: :-';::;ate in betalia pentru
€:r:': :robiema completirii
=;qie -9lf la Cotul Donului
: j--t-::*. uritaflor de aviafie
l5:r::::ea Corpului 1 Aerian: :;4- ce ar-ioane tip Me.109
-s:e- ::9 B.2.Inifial, unii:ll;i:.ir Grtgului 9 Vhndtoare
'x::r?r; .;ii de Ia Tiraspol la
i i-i".: ce r-dnltoare gi la o:€.:J l::Sinprea celui de-al
::- ;c Esr Comandorul av.
s-.-i. a cerut cu insistenli:s::e- ,19 8.2. Au fost gi alte
:0:i c"€ asait dotat cu un tuneorEa:rizarea avialiei romAne
ministrul romAn al Aerului,
CRUCIATII ASALTULUI: MEMORIILE UNOR A\TIATORI ROMANI 15CARE AU LUPTAT TU CNUPUT 8 ASALT T943-1945
generalul av. Gheorghe |ienescu. Dupd mai multe discutii, s-a ajuns la un acord gi
s-a hotirAt transformarea Grupului 8 Vinitoare in grup de asalt. De mentionat cI,in anul 1942, pe Frontul de Est se gisea in activitate o singuri unitate germanl deasalt- Grupul IV din Schlachtgeschwader 9-care nu putea acoperi toate misiunilede lupti ordonate. $i Comandamentul Forlelor Ariene Regale Maghiare a doritsi infiinleze o unitate similari., care sI fie dotatl cu bimotorul Henschel l2g B.Z.
o escadrili a fost formatr la I iulie 1943, sub comanda c[pitanului av. MiklosScholtz, dar, la testarea pilolilor maghiari, instructorii germani n-au fost mulfumifide calitilile acestora. Dupl numai cAteva zboruri de antrenament, in urma ciroraunul din pilolii maghiari Ei-a pierdut viafa, programul de trecere pe avionul de asaltHenschel 129 a fost suspendat, iar noile avioane care trebuiau s5. intre in dotareauniti(ilor maghiare au fost trimise pilolilor germani gi romAni.10
Oficial, incepind cu 11 mai 1943, conform Ordinului Statului Major al Aeruluinr.530, din 7 mai 1943, Grupul8 VAnitoare, aflat in subordinea Flotilei 2 VAnitoare,cu sediul la TArgEor, s-a transformat in Grupul 8 Asalt, unitate de eliti a avialieiromAne care va lupta pinl la sfArgitul rizboiului.li
La infiinlare, Grupul 8 Asalt avea in organigrami 40 de piloli, din care: treicipitani, trei locotenenti, trei sublocotenenti, 30 de adjutanli si un sergent (r) aviatorca pilot de legdturl. in realitate, Grupul dispunea numai de 30 piloti, urmAnd ca
ceilalli 10 si se prezinte la unitate in cel mai scurt timp.I2In seara zilei de 14 mai 1943, personalul navigant al Grupului 8 Asalt, format
din piloli de vinitoare care luptaseri pe Frontul de Est, inclusiv Ia Stalingrad, aplecat cu trenul, prin Polonia, la Kirovograd. Aici, sub indrumarea instructorilorgermani, personalul navigant a urmat cursurile unei scoli germane speciale de
trecere pe noul avion de lupti.Avionul Henschel 129 are o istorie interesantl. O parte din specialigti l-au
considerat un avion mediocru, in parte nereugit, pentru ci nu i-au cunoscutcaracteristucile tactico-tehnice si nu s-au confruntat direct cu pilolii care au zburatgi luptat cu acest excelent avion de luptd.
Avionul Henschel I29 8.2, monoplan, bimotor, dotat cu doui motoarefranluzegti tip Gnome- Rhone 14 M de 725 cp,avea anvergurade r4,20m,lungimeade 9,75 m gi inil$mea de 3,25 m. Era foarte manewabil, iar elicele motoarelor se
L0 Martin Pegg, Eddie Creeh Tom Tullis, Arthur Bentleya, Henschel 129 Panzerjagerl, West Sussex,
UK ClassicPublications, 1997, p. 218
rr AMR, fond 1377, *. 44s, f. 1s6
L2lbidem, f. 282
16 VALERIU AVRAM
invd.rteau in5.untru, anulind astfel cuplu motor, dAnd avionului o mare stabilitatein timpul zborului. Yiteza era de 375Wnlori si creEtea panl la 410 km/or6 princuplarea forlajului. I3
Bimotorul dispunea de trei rezevoare de combustibil: doui in aripi, iar al
treilea se gisea in spatele postului de pilotaj Ei putea lua 600 litri de benzini, ceea
ce ii permitea o autonomie de 700 km de zbor la un plafon de 7.000 m altitudine (
I.30 ore de zbor). Puternic inarmat, aparatul dispunea de gase lansatoare de bombe:patru montate sub burti gi cAte unul sub fiecare aripi, putAnd lua bornbe de 50,75
gi 250 kg. Armamentul de bord era compus din doui mitraliere de7,92 mm tipMG.17 si doud tunuri de20 mm tip MG 151/20. Actionarea lansatoarelor de bombegi a armamentului de bord se flcea electric, bombele puteau fi lansate si manual,
una cAte una, sau toate odati. Mitralierele si tunurile instalate la bordul avionuluise declansau fie separat, fie toate odatl. Benzile mitralierelor aveau 500 de cartuse,
iar cele pentru tunuri cdte 250 de proiectile. Al cincilea cartug sau proiectil era
intotdeuna trasor, iar restul, pe rAnd si repetabil: incendiar, perforant, perforant-exploziv, mini. Bombele erau cu explozie intArziatd de 14 secunde sub 200 m.
Cabina blindatl avea o vizibilitate bun[, aparatura de bord era dubli, iar in fala
ei se afla colimatorul Revi, un aparat de ochire cu excelente performante. ,,Chndzburam la 30-50 m de sol, vedem prin colimator (Revi) ;i ghzele care mi;unau priniarba stepei rtf,se", nota in insemnd.rile sale adjutantul qef. av. $tefan Pucas-avansat
dupd 1989Ia gradul de cipitan comandor.14
La 20 mai 1943, cipitanul av. Parsifal $tef[nescu a luat in primire Birouloperafii-informalii al Grupului 8 Asalt, preocupAndu-se pentru desfbgurarea incele mai bune conditii a pregdtirii pilolilor pentru brevetarea pe noul avion de
Iupti. Organigrama Grupului 8 Asalt s-a mirit la 30 mai 1943, cu 20 maigtri, dintr-un total de 35 de specialigti gi 175 trupl, inregistrAndu-se totugi un deficit de 70 de
oameni din necesarul de 240 militari care urmau si deserveascS. cele trei escadrile
ale unitifii de asalt noi infiinlate.lsincepAnd cu 2l rnai 1943, s-a trecut Ia cunoagterea materialului volant. Avionul
Henschel I29.8.2. fiind un aparat bimotor gi neavAnd varianti de dubld comandi,se anunta greu de pilotat, mai ales ci viitorii pilofi romAni de asalt zburaserd
numai pe avioane monomotoare, in special pe IAR-80. Cei mai mulli dintre piloli
13 Dd.nes Berndd, Henschel 129 in Action, Carrollton, TX, Squadron Signal Publications, Inc. 2001,p.20
14 Memorii inedite. Manuscrisul original se afld in arhiva prof.univ.dr. Valeriu Avram15 AMR, fons 1377, ds. 445, ff.160-168
I
r rnare stabilitate
{-0 km/ord prin
-ril:_ -J,'-- r-l aripi, iar al
. t :,-'- -:--:r ;e benzinl, ceea
:-i::- :: - :-"j m altitudine (
i :. irr.a -::,;a:oale de bombe:
i :-:-.:.'. :ombe de50,75j - --: :=:c ;e 7,92 mm tip:I:i*::. .::-.;-:OarelOr de bombe,: : -::.- :l ,a:"1-.ate si manual,
L:-i:: r:- -.a :ordul avionuluiL-:-:- -: :-,-aa'J -i00 de cartuse,
::-:: -:j:J sau prOiectil era
:::, -.:: :a::orant, perforant-:t . = .c;":-ie sub 200 m.-! :. :'-:: .:a dubil, iar in fala
-::- a:-,a : a-Ormante .,,Chnd;, _;;--;-: -;re mitunau prin
- *: :'"' 5:.:an Pucas-avansat
:5J : -':: lI primire Biroul- -:{ :.::-::.J desfigurarea ini::;;--1-;3 :e nOUl aViOn de
-.' -:--:. ;.: l0 maistri, dintr-
-- * ::::sr :::r deficit de 70 de
=-:-,-:-:" ;ele trei escadrile
i :---i:=:--. " ": : r vOlant. AViOnUl- ,':*-_-.-,: ;e cubla comand5.,
: :::::i: :e asalt zburaserii- l,:, :r'- :::ulf dintre pilofi
;-:- j,:,1-; i'-:.: ::iioru, Inc. 200 1,
- ,-^' :',-,--.
CRUCIATII ASALTULUI: MEMORIILE U\OR AVIATORI ROMANI L7CARE AU LUPTAT iN CRUPUT 8 ASALT 1943-1945
proveneau din avialia de vAnS.toare Ei aveau o mare experienll de front; executaseri
zeci de misiuni de luptl pe Frontul de Est, avAnd fiecare multe ore de zbor in teatrulde operalii. De mentionat cA 14 piloli care urmau cursurile pentru brevetarea pe
avionul de asalt la Kirovograd absolviseri $coala superioard de vAnS,toare germanide Ia Galali, fiind instrui(i de cltre instructorii germani cu noile metode de luptdaerian5, iar l2 dintre ei fuseser[ brevetali gi pe avionul de vAnitoare Me.l09 E.
intrucAt avionul Henschel 129 nu avea varianti de qcoali cu dubli comandi,instruirea pilolilor Grupului 8 Asalt s-a fbcut pe avioanul FW-189 care era biloc Ai
avea o cabinl asemdnitoare cu a bimotorului de asalt pe care urmau sl fie brevetafi.
Dupi, parcurgerea cursurilor teoretice, pregitirea s-a intensificat, iar pilolii romAniau inceput sd. zboarepe cele cinci avioane bifuzelate FW-18916 . Generalul comandant
Gheorghe Jienescu, ministru subsecretar de stat al Aerului, a inspectat in zilele de
5-6 iunie 7943 baza aeriani de la Kirovograd, interesAndu-se de stadiul de pregitirea personalului navigant, de dotarea si nevoile Grupului. Cdpitanul av. Ion Cara,
comandantul Grupului 8 Asalt, i-a prezentat ministrului Aerului programul unei zile
de pregitire. Astfel, dimineafa, intre orele 4.00 gi 10.00, elevii-pilofi executau zboruri
de antrenament. intre orele 10.00 qi 12.30, personalul navigant gi tehnic avea liber.
intre 12.30 Ei 13.30 se servea masa de prAnz gi, dupi o perioadi de odihnl, intre orele
16.00 gi 19.00 se executau din nou zboruri de instruclie.rT
La 7 iunie 1943 au sosit la Kirovograd, sublocotenentul av. Lazlr Muntean,
adjutanfii aviatori Trifan Bulhac, Victor Zamfir, Alexandru Anghel 9i VictorDumbravi, care veneau de la Flotila 2 Informafii- Blaj, fiind repartizatt,la cerere,
la asalt.18
Pe 12 iunie 1943 s-a prezentat la unitate gi adjutantul av. Anghel Niculescu,
care venea de la Baza Flotilei 2 Vtndtoare. in aceeagi zi, clpitanul av. Parsifal
$tefinescu, sublocotenentul av. Olimpiu Avram, adjutanlii aviatori Gheorghe Clarugi Ioan Logofltu qi cei doi instructori germani- Oberleutnant (locotenent) Eberhard
Schmall gi Oberfeldwebel ( plutonier major) Josef ,,Sepp' Reitberger- au plecat Ia
Uman si au adus pe aerodromul de la Kirovograd cinci avioane Henschel 129 noi.
Peste cinci zile, pe 1 7 iunie 1943, Grupul 8 Asalt a primit inc[ 34 de avioane. Dintreacestea 10 erau aparate pentru qcoall, iar restul urmau si intre in zona de operaliicAt mai repede cu pudnql.le
15 lbidem, fond 359, ^.
25, f. 57
17 lbidem,fond 706, ds. a,f. 3
rS lbidem, f.2319 lbidem,fond 359, ds. 30,f. 100
l8
*di\diro: -"n"
VALERIU AVRAM
Generalul Ramiro Enescu20, geful Statului Major al Aerului, a inspectat in ziuade 21 iunie 1943 Grupul 8 Asalt, interesAndu-se in mod special de programul gi
stadiul de instruire al pilofilor. Acesta qi-a exprimat mullumirea pentru modulcum se desfigura instructia personalului navigant gi tehnic pe noul material dindotarea unitilii. 21
A doua zi, in fata intregului personal al Grupului, a fost citit Ordinul de Zinr.56 din 22 iunie 1943 al comandantului Corpului 1 Aerian Regal Romdn privindreinceperea activitilii operative.
Pregitirea a continuat intr-un ritm intens si, incepAnd cu 23 iunie 1943, piloliiGrupului 8 Asalt au trecut la zborul in celuli. in timpul unui zbor de antrenament,
adjutantului gef av. $tefan Pucas i s-a spart cauciucul de Ia roata din stAnga. Amanewat perfect, astfel incAt avionul nu a pIlit nimic, iar roata a fost schimbatd gi
pilotul si-a continuat zborul de instruire.
Ofilerul german de legdturl cu Grupul8 Asalt, Leutnant (sublocotenent) Dieter
Orth, in timpul unui zbor de instructie, a oprit inadins un motor. A executat turul de
pisti gi aterizarea doar cu celilalt motor in functiune spre a vedea gi pilolii romAni
cum se procedeazf, in astfel de situalii qi pentru avea astfel incredere in avionul de
asalt. Pe 28 iunie 1943, in cadrul zborului in celuli, pilolii de asalt au executat exerciliide luptd aerianl de urmirire qi atacul asupra lintelor terestre numai cu vizare in rase-
motte.(la firuI ierbii-n,n,)22. Dupi ce s-a terminat zborul in celuli, o parte dintrepiloli au executat raiduri la joasi inS.ltime, spre marea lor bucurie.
20 S-a ndscut la 5 decembrie 1891 la Boto;ani.Dupd absolvirea Liceului militar din Ia;i, a urmatintre anii 1909-1911 $coalapregdtitoare de ofileri de artilerie,geniu si marind-secfia artilerieJiindattansat la gradul de sublocotenent la I iulie 1911.A urmat intre anii 1912-1914, $coala speciald. de
artrilerie ;i geniu,ulterior devive oJiler-elet al $colii Superioare de Razboi(l9l5-1917). In Rdzboiulde Intregire Nalionald a luptat in Regimentul 3 Obuziere phnd la 1 aprilie 1917 Jiind avansat lagradul de cdpitan. In anul 1921 a fost avansat Ia gradul de maior fiind numit in Marele Stat Majorca ofiler tn cadrul Secliei a III-a. Afost unul dintre ofilerii aflafi in anturajul principelui mo;tenitorCaraol care il aduce pe o func{ie de comandant in cadrul Inspectoratului General al Aeronauticii,
fdrd ca acesta sdJie personal nailgant. Abia in anul 1932 a urmat $coala de observatori aerieni.La 10 mai 1938 a fost avansat la gradul de general de escadrd aeriand,iar Ia intrarea Romdniei inrdzboiul de eliberare a Basarabiei si Bucovinei de Nord, a fost numit in funclia de ;ef al StatuluiMajor al Aerului,de;i nu erapilot.Intimpul campaniei dintre anii 1941-1944 aluat mdsuri arbitrare,aduchnd grave prejudicii avialiei miliatre. Dupd lovitura de stat de Ia 2j august 1944, a fost arestat
;i inchis Ia ani grei de temnild. Vezi: Valeriu Avram, Cdpitanul aviator Alexandru Serbinescu, asulcerului, EdituraV.I.S, Bucuregti 2012, p.246
2l Ibidem, fond 706, ds. , J. 24
22lbidem, f. 26
- : -1-.-:''i. a inspectat in ziua
=--: .:;;ial de programul qi
.: -:-.":'*:rirea pentru moduli ::---:t. :e nOUl material din
. :r': ;i:it Ordinul de Zi. ,r-::--= i.eeal Roman privind
::::: :- l-: iunie 1943, pilolii: - --, r:ol ce antrenament,
:- :: -: :oata din stAnga. A: :- :. ::a a iost schimbatl si
: :---: :r-.- : *llocotenent) Dieterr -i.. ::-::J,:. -\ executat turul de
i::= . -.-.j.ea ;i pilolii romAni.':=- ::.;edere in avionul de
. :. t = :-ir
' : a:l executat exercitii:*::--l: :'-::::ai cU vizare in rase-
r -: :- ;elula, o parte dintre
: - ::---: -::lj:ar din la;i, a urmata : *.. - :. --.;-;rta seclia artilerieJiind
'' : :'.:., > - )- I 911, $coala speciala de
: :i | ':::'. 1915-1917). In Razboiul'": -: ;:-it;e 1917 Jiind avansat la
". -'- .--.':; xL,nit in Marele Stat Major:.: :-. ;,.:--;,.ui principelui mo;tenitor:--:: '-;:-.-: General al Aeronauticii,
- -*:: i-'.'.;.-; Ce observatori aerieni.: ;:'.:-.; ::t ie intrarea Romhniei in.' '-*'-:: :*" .''rnclia de ;ef al Statului-. . -t_ -_ :: e iuat mdsuri arbitrare,:: :: ; -j :itgust 1944, afost arestat- ariaior Nexandru $erbinescu, asul
CRUCIATII ASALTULUI: MEMORIILE UNOR AVIATORI ROMANI 19CARE AU LUPTAT iN CRUPUT 8 ASAIT 1943-1945
La 2 iulie 1943, pilolii Grupului 8 Asalt au inceput se execute exercilii de luptd
cu participarea avioanelor unei escadrile de asalt.23 Raportul nr.10140 din 10 iulie1943 al Serviciului tehnic din Corpul I Aerian Regal RomAn trimis Statului Majoral Aerului preciza c[: ,,in conformitate cu ordinele Flotei a IV-a Aeriene Germane
$i cu comunicdrile ficute noul de cltre consilierul tehnic al Flotei a IV-a Aeriene
Germane, coloneiul ing. de stat major Pristerian, tot materialul aflat in dotarea
Corpului 1 Aerian Regal RomAn este proprietatea avialiei gerrnane gi este dat numai
in folosinld avialiei noastre. Avioanele accidentate vor fi preiuate de germani, care
vor hoteri ce se vor face cu ele: reparate sau dezmenbrate pentru piese de schimb"2a
in ziua de 29 iuiie 1943, generalul av. Ermil Gheorghiu, comandantul CorpuluiI Aerian Regal RomAn, a inspectat modul de pregltire a pilolilor romini pe avionul
de asalt, asistAnd qi la un exercifiu de atac cu bombe $i cu armamentul de bord pe un
poligon situat in apropierea aerodromului de la Kirovograd2s. A doua zi, aerodromul
a cunoscut o animalie neobignuitl, fiind inlesat cu ofiteri romAni gi germani dinserviciile speciale. Din cele doul trimotoareIU.52 care au alerizal la interval scurt,
au coborat generalul comandant Gheorghe ]ienescu, ministru subsecretar de
stat al Aerului, generalul de divizie Ilie $teflea, geful Mareleui Stat Major romAn,
General-feldmarchall Wolfram von Richthofen gi locliitorul siu, general maior
Otto Dessloch. La exerciliu au mai participat Detagamentul de instruclie german
din cadrul Corpului I Aerian Regal RomAn, comandat de colonelul Paul Weitkus gi
comandanlii romAni ai unor grupuri de vAnitoare, bombardament si recunoastere,
ale ciror unitili erau dotate cu tehnicd aeronautici germanL.
Demonstra{ia a fost deschisl de pilolii Grupului 8 Asalt. Primul a plecat inzbor cipitanul av. Ion Cara, avAndu-l coechipier pe adjutantul stagiar av. Dumitru(Miticl) Marinescu. Fiecare Henschel 129 era armat cu cAte doud benzi de 50 de
proiectile pentru tunurile de 20 mm. Proiectilele clpitanului av. Ion Cara aveau
capul negru, iar ale adjutantului av. Marinescu, verde. Au decolat normal Ei, dupi untur de pisti, cele doui avioane de asalt s-au inscris pe direclia lintelor din poligon.
Cipitanul av. Ion Cara a deschis focul de la 50 -60 m inillime, iar adjutantul av.
Dumitru Marinescu a coborAt plnl la 15 m de linti, panoul de lemn deplgind cu
mult grila vizorului Revi.
Adjutantul av. Dumitru Marinescu a aclionat butonul de tragere fixat pe
mangl, cu motoarele in plin, a executat o degajare qi ajungAndu-l din urmi pe
23 lbidem, fond 1377, ds. 581, f.524lbidem,fond 359, ds.25,f. 114
25 lbidem, fond 1377, ds. 581, f. 10s
20 VALERIU AVRAM
comandantul siu, cei doi s-au angajat din nou pe finte, deschizAnd focul. Conformregulamentului aveau voie Ei la a treia incercare, dar adjutantul av. DumitruMarinescu n-a mai gisit panoul-pnta. Fusese retezat din primele doul treceri,lucru mai rar intAlnit. Aviatorii s-au intors la pistl, au f5.cut turul regulamentar si
utaterizat. S-au indreptat spre baraca unde un ofiter primea prin telefon rezultateletragerii. Clpitanul av. Ion Cara tolalizase 26 de lovituri, iar panoul in care a tras
adjutantul av. Marinescu era strS.puns de 48 de proiectile, fiind practic distrus.
CAnd s-au transmis rezultatele tragerii, in bunclrul unde inaltele oficialitalimilitare romAno-germane urmS.riserd evolulia avioanelor s-a llsat linigtea.
Comandanlii au cerut sd vadd panourile iar surpriza a apS.rut odat5. cu v-enirea
armurierului care avea pe umir, ca un trofeu banda a doua din avionul adjutantuluiav. Dumitru Marinescu. Din bandd nu fuseserd consumate decAt qase proiectile,pilotul a economisit 44. in total, acesta expediase spre finti 56 de proiectilede 20 mm, din care 48 perforaserS. panoul. Grad de eficacitate de 85%. CAnd
feldmaresalul aerului von Richthofen a intrebat cine este ,,asul" care obtinuse o aga
de mare performant5., a rlmas uimit cAnd a aflat cI acela nu era altul decAt un foarte
tinir pilot romAn mic de staturi, dar care absolvise $coala superioari de vAnitoare
germani de la Galali.
La incheierea exercitiuiui, generalul comandant Gheorghe |ienescu, a ordonatsI se prezinte in fala comisiei cei mai buni pilofi, seleclionali dupi rezultate. in acest
fel, ministrul Aerului, l-a cunoscut pe adjutantul stagiar av. Dumitru Marinescu,
viitorul as al Grupului 8 Asalt in vArsti de 22 de ani. L-a recompensat cu 10 zile de
permisie in fari.incepAnd cu 1 august 1943 s-a constituit ]urnalul de Operalii al Grupului
8 Asalt in care se vor consemna zllnic, misiunile de luptl. Din acest documentmilitar de mare valoare istorici- cAt gi din altele-, vom folosi unele date care sd
intS.reascl cele relatate de c5.tre agii de la asalt in memoriile lor care ne-au fost puse
la dispozilie pentru a fi publicate.
