0 II

II

ii

SGl

11111

11I

1:11;

400

Il

iil

Ifil

1

0 0

"

1

10114

it

ail

!Ill 0

Ili lliliil

11

11

4i

iiii

i0

ii

0

11 1

illy

1101

41

iUIIB

ii

111

JI

11

ii

11

11

1111111

'1

1`Ili1411

is

li

III

:11II h

it

1

Il

111117 u

I

11

II

1411

II

11

1II

11,

1 1011;

111

tij

:74

!

it

iliI1101

11

11

ii

IILI I

11111

10

110'0

iii

1

10

111191:1

01'111

I:1

ili

1.

11

1,1

11

11

1

1101

110

it

li I

iii

Ij

ur

1.0 fi

11

11111

aiilifI 11

111 414

111

it

.1

111100

ll

II

1,

I IL,

11

1'111

0

!In.

01;

11

111111111,1

11111

101

ILiI

11

11

II?;Liu 1

,I.1

Ii

1

100,

li li

.1

is

Ill!

11

l'

ii

110

it

11

II

11

11

11

jll

1;111 l it

11 140

1

11

'1 021g111

J, 11111

11;1 i1!ai11

11

ill

Ili

00

1

15

li

114

11

it

111,

1:

11

1 !1111

11

ll

1; I

0111:

iJ

it

111

gn: II

ii!1

12"

0111

4101

1101

10!

.111

161

1111

11!

I

it

I I

dill

1

IN

101

16 11

I

11

IF

itg In11

! ,1 :01

00114

,1111

1!11111 117

1

ii11111!

010

118

i it

1

.1

8111

1111

0 0

is

iII

la

it

II

1111

It

11

J 44

11

:04,

II

Iii

Iii

sl

14

Itl 11 11'1

11

it

11110

A111,

III

1!

0 11

I 'I'

11

Ir

li

01

111i,,

I 111: 1

1III 1it

11

11

9.

If

iil

'111

1:

41

is 10 III

'III

111

1

11

it !1171

1101100i I

011 f'

14 P.

Il

I!

111'

Iii

ii

If

tl

11 100 11

h

I

11

111,

111 1

! !is

.11

1'

II

0 !

0 111

11

11

41

111

,15

11011i

;

410

11

11

1111

51:

'I!

;11111'1

111

11

II;

HI

I 111

11!

,11

10

14 I

0 5

01

0 11' 11

9 01i000: '

jj

11 11,

I!

11111

1001

04

1;1[111i

414.

.1111

:1101

11

11

11

11

104

I 1

01

110

1 111

i I!

11

.10

1. 4

11

10

01

0111111

11

011111

1.,11

lit 0

111

.1

41

11

11

101

1'

11

111

J

11

01

0

14,0

Ei

! I

'114 I;4

41111

; 4.111' 11 ij 1111

11 II

01,

0 11

011'1

11

11,h

11

IP 101,1

144

0111 0 11

51 1

11

1

011,i

I 4111101

11

El

'1i01 I

I0

1110

1 14

11 11

11

!IJI 11.

11

:10

0"0)

1111 m

li

11

fFl

13

fl

Il

f

rf

3;3

11

9

11

1

0

I

fli

EI1

li

Ili

II

;id

4if

r,3

iilu

II

ii

1113

11.

Slid 1

131

41

31

to

:11

1 1 il

31 13,

a

gra It

tt

14, 1a1t

iE

11 0

it

iii f;

rz?P X11;

it

la

1

11

it

11

41

If

iii

111

1'0

.11

11

11

)

11

it

41

IIw3

Ii

ill

.1.i

!fa$4444!

Ill

ri

1

ig

4'

4.

C

11

1,

)11

a 1

la ;11

fi

31 Et;

11

d31 :Iul

!.1

i.RG3YJ @11

11

it

II

31'

11

11

P 5

Ir

it

ti

;I I

li

1!

.!

nl

II! 13

1 311T

13

3

ail

,1'

1: 311

5,4

1131b I;

11

14'

is

C!

it

11,

jl

11,

4344@41

,14

RN/

1

nl

111111''.

I, -I

111,

N'

11.

1 14

ari

ti

t,

14

Iia

It

ih ill

f14'

11,41,1

42

1,1 ti

14

rr

41.

41 lit,

AIL

t gr

ill

1,

Cr

ttl

Ill

1;

P

It.

tit

31

1

1

11

:1d1

3' 11 4V11

TZ

11;

www.dacoromanica.ro

CRO IN I CI TURCE STIPRIV' IN D TARI LE RO PAH E

ExtraseVOL. I

Sec. XV mijlocul sec. XVII

www.dacoromanica.ro

Coperta de: Peirescu Ion

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" SI INSTITUTUL DE STUDII

SUD-EST EUROPENEIzvoare orientate privind istoria Romania

I

CRONICI TURCESTIPRIVIND TART LE ROMAN E

ExtraseVOL. 1

Sec. XV mijloeul sec. XVII

Volum Intocmit deMIHAIL GUBOGL11 si MUSTAFA MEHMET

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIABU CUR ^ =TI

I 9 6 6

www.dacoromanica.ro

ABREVIERI

E.I. = Encyclopedie de l'Isldm..., tome I-1V, Leyde-Paris, 1908-1930.G.A.L. = C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin,

1898-1902, 2 vol.G.O.D. = J.v. Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest, 1936.G.O.R. = J.v. Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, Pest, 1827-1835,

10 vol.G.O. W. = Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre

Werke..., Leipzig, 1927.I.A. = Is ldrn Ansiklopedisi..., Istanbul, 1941 1965, 10 vol.M.O.G. = Mitteilungen zur osmanischen Geschichte, hrsg. von Fr. v. Kraelitz-

Greifenhorst, Wien-Hannover, 1921-1926.O.M. = Brusali Mehmed Tahir, Osmanli mil'ellifleri..., Istanbul, 1338/1919

1343/1924, 3 vol.S.A.O. = Studia et Ada Orientalia, Bucarest, 1958-1963, 4 vol.S.O. = Mehmed Siireia, &PM Osmani..., Istanbul, 1308/1890-1315/1897,

4 vol.T.O.E.M." = Tarih-i Osmani Endjumeni Medjmuasi", §iT.T.E.M." = Tiirk Tarihi Endjumeni Medjmuasi", Revue Historique publide

par r Institut d'Histoire Ottoman ", Istanbul Constantinople, 1910--1930.

Decade lunare musulizzane

Evl. = Evail, prima decadi (1-10).Evt. = Evastt, a doua decadd (11-20).Evr. = Evahlr, a treia decadd (21- 29/30).H. = Hegira, inceputul erei mahomedane (622 e.n.).

www.dacoromanica.ro

Introdueere

Colectia de Cronici turce0i privind large roman este rezultatulinitiativei luate de Academia Republicii Socialiste Romania de apune la Indemina cercetatorilor istorici, precum unui cere eft mai largde cititori, izvoarele istorice extern privind trecutul patriei.

Intr-adevar, trecutul roman s-a Impletit, In decursul veacu-rilor, cu istoria popoarelor invecinate, avind adesea strinse legaturi cuuncle popoare mai indepartate, care an jucat un rol important pe arenaistoriei. De aceea, istoria Romaniei, ca si trecutul multor popoare din sud-estul Europei, in special din spatiul carpato-balcanic, care au fost timp deciteva secole sub dominatia Imperiului otoman, trebuie privity §i cerce-tata in cadrul acestei intrepatrunderi istorice.

Lucrarea de fats, proiectata In trei volume, cuprinde stiri privitoare19, istoria tarilor roman extrase din operele cele mai reprezentative alecronicarilor turci din secolele XV XVIII. Continutul acestor izvoarenarative, privit in ansamblu, imbratiseaza o bung, parte din istoria Impe-riului otoman aproape toata perioada dominatiei turcesti asupratarilor roman.

Istoriografia otomana din veacul al XIX-lea si din primele douadecenii ale secolului nostril, in frunte on operele lui Heirullah efendi, AtaBey, .Ahmed Gevdet pasa (m. 1895), Mehmed Murad (m. 1916) etc., cuprindede asemenea informatii bogate pentru tarile roman. Dar valoarea forpentru timpul cind an trait autorii este climinuata mult de faptul ca Inaceasta perioada evenimentele din Imperial otoman ant de obicei cunoscuteprin diverse izvoare europene. De aceea s-a renuntat la excerptareatraducerea lor.

Dupa cum se (}tie, Imperial otoman, ale carui baze au fost puse Incape la inceputul veacului al XIV-lea in Asia Mica 1, dupa destramarea

1 Mehmed Fuad Koprillii, Les origines de ('Empire Ottoman, Paris, 1935, 146 p. (vezi giversiunea turceasca : Osmanli Imparatorlu§unun Kuruluqu, Ankara, 1959, 129 p.).

tarilor

si

¢i

ti

www.dacoromanica.ro

8 INTRODUCERE

statului feudal selciuchid 22 a avut o existent/ de peste jum/tate de mile-niu, ultimele ram/site ale acestuia fiind lichidate abia in anli urm/tori pri-mului razboi mondial. In faza sa de ascensiune politic/, nicest imperiu asupus treptat o serie de tAri din Asia, Europa $i Africa, care In epoca de-caderii acestuia, $i -au cucerit independenta prin lapta de eliberarepopoarelor.

Caracterul feudalo-militar al Imperiului otoman a fAcut, mai cuseam/ la inceput, ca acesta extindg relativ repede dominatia nn numaiasupra numeroaselor emirate turcmene din Anatolia 32 ci asupra popca-xelor din Peninsula Balcanicl, unde turcii osmanlii, dup/ fatrunderea forin Rumens', pe la jum/tatea veacului al XIV -lea, an glsit un teren favo-rabil, datorith unui complex de factori social-economici si politico-militari 4.

Dup/ cum se stie, in veacurile XIV XVI expansiunea otoman/ s-aintins pe cele dou/ maluri ale Bosforului, cucerit In 1453, hotarele acestuiimperiu largindu-se treptat din pgrtile Basrei pin/ in centrul Europeidin Polonia pin/ in. Africa de nord.

La aceastA perioad/ intreg arsenalul militar al orInduirii feudaleotomane caracterizat6, in raporturile social-economice, prin proprie-tatea feudal/ de stat asupra principalului mijloc de producjie, care erapamintul, prin sistemul feudelor conventionale, zise tim,ar, zeamethass 32 acordate demnitarilor feudali cu obligatia de a intretine osti pro-portional° cu apanajele lor, ca prin centralizarea maxima a puterii destat, pe plan suprastructural a actionat in direcjia extinderii dominatieiturcesti asupra altor popoare musulmane sau crestine, teas/tura feudalg-militar/ accentuindu-se tot mai mult in decursul existentei statului otoman.

Dar spre sfirsitul veacului al XVI-lea, in societatea feudal/ otomanincep sa se producI o serie de transformlri care, deli nu dep/seau limiteleorinduirii feudale, duceau totusi la schimbari In raporturile sociale i instructnra statului otoman, in sensul rargirii propriet'atii feudale particulare

2 V. A. Gordlevski, rocyaapcmeo Cenearcynuaoe e Manou Aauu, fn Izbrannle Soci-neniia", I, Moscova, 1960, p. 31-357.

3 Cunoscute In literatura istoricA sub denumirea de Tavaif-i-Millak (Cf. Islam Ansiklo-pedisi, vol. I, p. 428 430).

4 N. Iorga, Latins et Grecs d'Orient et retablissement des Tures en Europe (1342-1362),fn Byzantinisc.he Zeitschrift", XV, Leipzig, 1906; F. Babinger, Beitrage zur Frach-geschichle der Tiirkenherrschaft in Rumelien (14-15. Jahrhundert), Brunn Munchen Wien,1944; I. G. Dostian, Boplha ioarcnocnaennexux napoaoe npomue mypeandi aapeccuu eXIV XV ee., In Vizantiiski Vremennik", vol. VII, Moscova, 1953, p. 32-49; Al. Burmov,Les problemes de la conquete de la Peninsule des Balkans par les Tures, in Etudeshistoriques ...", II, Sofia, 1960, p. 135 143; D. Anghelov, Certains aspects de laconquele des peuples balkaniques par les Tures, In Byzantinoslavica", Praga, XVII, 1956,nr. 2, p. 220-276.

6 J. Deny, Timar, Zuama, In E.I., IV, 1934, s. v

$i

a

s

gi

¢i

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERS 9

in dauna propriety ii generale de stat asupra pgmintului, declan§indu-sein felul acesta procesul destr/mkii regimului timariot, care constituiabaza material/ a o§tii de provincie, cunoscut/ sub numele de eyalet askeri.

Acest fenomen a avut ca urmare pe de o parte limitarea veniturilorputerii centrale, prin necesitatea intretinerii unei imense armate organi-zate in frunte cu ienicerimea 1 iar pe de 0.0, parte dezorganizareatot mai accentuate a o§tii de provincie, care in epoca ei de Inflorireajungea A numere peste 200 000 de osta§i, ceea ce reprezenta fax/indoial/ o fort/ uria§/ folosit/ atit In rkboaie eft §i in reprimarearIscoalelor maselor populare din Imperiul otoman, intretinerea acesteio§ti neafectind finantele puterii centrale.

De§i procesul descompunerii se adincea mereu, totu§i continuareacampanillor militare fli uncle cuceriri teritoriale, obtinute in urma expe-ditiilor in Europa (Austria, Polonia, Ucraina) §i Asia, In a doua jum/-tate a veacului al XVI-lea §i in cursul secolului al XVII-lea, estompauoarecum contradictiile interne tot mai profunde ale societatii feudaleotomane.

Marx relevase la vremea sa acest proces intern timpuriu, ar/tin.dfoarte sugestiv cg, : . . . Nu exist/ nici un temei pentru a afirma ca dec/-derea Turciei a inceput din momentul in care Sobieski a venit a dea ajutorcapitalei Austriei. Cercetkile intreprinse de Hammer dovedesc, faal, pu-tint/ de tAgad/, ca organizarea Imperiului turcesc intrase Inca de pe atunciin stare de descompunere §i c/ de citva timp se observa ca, epoca defor f}i maretie a otomanilor se apropie repede de sfir§itul el" 6.

Dar in secolul al XVIII-lea dec/derea Imperiului otoman, prin dezor-anizarea sub raport social-economic, administrativ §i politico-militar, a

inceput s/ se manifeste din plin, iar infringerile suferite de turd, mai alesin razboaiele cu Rusia §i. Austria, an grgibit pr/bu§irea acestei imparAtii§i toate incercgrile de a o redresa an fost zadarnice.

Aceast/ scurta privire de ansamblu asupra evolujiei statului feudalotoman ne ajuta sa, urmgri'm mai indeaproape originea, fazele §i trasaturilecaracteristice ale istoriografiei turce§ti in general §i ale operelor croni-carilor otomani in special.

Istoriografia otoman/ iriti are izvorul in tradijia poetilor fid rapsozilorde la curdle turcilor selciuchizi din Anatolia, care preamgreau in cintecefaptele strgmo§ilor §i eroilor, cel mai vestit hind a§a-numitul Oguz-han, ale ckui fapte sint descrise in epopeea Oguz-name 7, constinddintr-un amestec de legend/ §i. realitate.

Cf. K. Marx *i F. Engels, Opere, vol. 10, Bueuresti, Edit. Politiefi, 1961, p. 282..7 Cf. Arat Rahmeti W. Bang, Oguz Kagan destaru, Istanbul, 1934.

www.dacoromanica.ro

10 INTRODUCERE

Apa,rutg Inca la finale veacului al XIV-lea sau la inceputul celuiurmAtor, o data cu operele lui Iahsi Fakih (m. cca. 1400) 8 §i a lui Ahmedi(m. 1413) 91 istoriografia otoman/ a evoluat pin/ la Abdurrahman. *eref(1853 1925), ultimul istoriograf oficial 10, numgrind in acest interval detimp vreo 500 de reprezentanti. Dupa, o relativI Intrerupere In. perioada dedup1 batAlia de la Ankara (1402) dintre Timur-Lenk si Baiazid I, istorio-grafia otoman/ isi reia dezvoltarea pe baze mai temeinice, impuTtIndu-semai ales sub domnia sultanului Murad al II-lea (1421 - 1451). Astf el, slutcunoscute operele lui Ibn Arabsah (1392- 1450), care pe ling/ descriereavietii si faptelor lui Timur-Lenk 11 se refer/ si la evenimentele din statulotoman de la inceputul veacului al XV-lea 12, precum si opera numit/Tarih-i al-i selguk (Istoria dinastiei Seleinehide) 13 a lui Yazidji-zade Ali(m. 1451) care, printre altele, trateaz5., si primele imigrgri ale turcilor cres-tini din Anatolia in Dobrogea 14 (la Babadag 15) si In alto pgrti ale Rumelieiprin anii 1263-1264 (662 H.), sub Mihail al VIII-lea Paleologul 16. Deasemenea, tot perioadei lui Murad al II-lea 1i apartin cronicarii Abd-ar-Rahman al-Bistami (m. 1454/858) 11 si Mehmed Emin ibn Hali110.

Acestea slnt de fapt inceputurile modeste ale istoriografiei otomanepin/ pe la mijlocul veacului al XV-lea.

6 Iahsi Fakih, Menakib-i al-i Osman tayildirim hana gelince (Viefile sultanilor casei oto-mane ptnd la Baiazid Fulgerul). Aceasta cronicA e cunoscuta doar din relatarile cronicarilor demai ttrziu care au folosit-o ca izvor (Asik-pa§a-zade .a.). Pentru Iahsi Fakih, vezi S.O., IV,p. 645 ; 0. M., III, p. 163 ; G.O.W., p. 10-11 ; Huseyin Namik, Yahsi Fakih, In M.O.G.,IT, 1923-1926, Viena, 1926, p. 319-326.

2 Destan-i Tevarih-i Milliik-i Al-i Osman (Epopeea istoriei sultanilor casei otomane), ed.Nihad Sami Banarh, In Tiirkiyat Mecmuasi", Istanbul, 1939, VI, p. 49-177 (aceasta cronicArimatA este de fapt ultima parte a operei lui Ahmedt, intitulatA Iskendername).

15 Are o istorie a Imperiului otoman : Tarih-i devlet-i Osman lye Despre autor si operasa vezi : Miikrimin Halil, Abdurralunan &ref, In T.T.E.M.", nr. 9 (86), p. 211 -214; M.O.G.,II, 1923, p. 131 ; G.O.W., p. 406-409.

u Ibn-i Arabsah, Adjaib al-makdur fi navaib -al- Timur. Aceasta cronica a Yost tradusaIn 1636 in limba latinA, iar In 1658 (Paris) In limba franceza.

22 Idem, Fakihet ul-Hulefa si Ukud en-Nasiha (cf. G.A.L., II, 1902, p. 28 si urm., E.I.,II, 1927, p. 384-385 si G.O.W., p. 13-14).

12 Mss. Bevan Koski', Istanbul, Yazm, nr. 1391, fol. 445 a-445 b.14 Paul Wittek, Iazijioghlu All On the Christian Turks of the Dobroja, in Bulletin of

the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639 -668; idem, Les Gagaouzes= Les gees de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczne ...", torn. XVII (1951-1952), Krakow,1953, p. 12-24.

25 Cf. J. Deny, Sarl-Saltlk-Dede, In E.I., IV, p. 177 -178; idem, Sary-Saltyk et le nomde la vine de Babadaghi, In Mélanges Emile Picot, p. II.

16 G. D. Balascef, Impltratul Mihail at VIII-lea Paleologul si despotatul oguzilor pefarmul Marti Negre..., Iasi, 1940.

12 Despre Abd-ar- Rahman b. Muhammed al-Bistami, cf. S.O., III, p. 309 ; G.A.L.,II, p. 231 si G.O.W., p. 17-18.

12 E. Blochet, Catalogue des manuscrits persans, Paris, 1905, I, p. 322 si G.O. W.,p. 18-19.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE:RE 11

in a doua jumItate a veacului al XV-lea cursul veaculuiurmator, sub domuiile sultanilor Mehmed al II-lea §i Baiazid al II-lea,Selim I mai ales pe vremea lui Suleiman Magnificul, istoriografia oto-maul a luat un avint deosebit.

Din aceast perioadl slut cunoscute cronicile lui Enveri, Orudj,.Arlik-pa§a-zade, Nevi, Idris Bit lisi, Ibn Kemal, Gelalzade. Este destul demare §i nunfarul cronicilor anonime purtind titlul de Tevarih-i al-i Osman(Istoriile dinastiei osmane) 19.

Tot atunci se constatI i IncetAtenirea obiceiului ca marii viziri s/consemneze faptele osmanliflor. Astfel, s-au pIstrat cronicile marilor viziriAyas-pasa, LIAR-pap, Rustem-pa§a ale altora. Epoca de ascensiune aImperiului otoman a fort caracterizatI in istoriografie prin aparitiaunor epopei dedicate marilor demnitari, printre care se numgrI i a§a-numitele Gazavat-Name (Cronici de exped,cii), Fetih-Name (Cronici decuceriri) care descriu uncle fapte ale marilor dregAtori sau sultani. Dintreacestea shit cunoscute operele lui Suzi Celebi, Nasuh Matrakci

Unii mari viziri §i-au avut cronicarii for proprii, cum e cazul vizirilorKopri int care incearc6, in a doua juin/tate a veacului al XVII-lea, sIdea o ultim/ stralucire mIretiei otomane ; mai inainte cu dou/ veacuri,cronicarul Enveri l i dedicase opera intitulatl Cartea vizirului (Distur-name) marelui vizir Mahmud-pa§a, iar Suzi Celebi cintase in 15 000 deversuri (beit) faptele lui Mihaloglu All Bey de la Dungre, care a avutrelatii strinse cu Tara Romaneascl.

Trebuie subliniat totodata. c/ In afara acestor izvoare, care descriuevenimentele cu multe detalii, apare §i tendinja de a se intocmi cronicisinoptice, cea mai cunoscute dintre ele Mud cronies lui Ni§angi Meh-med-pa§a. In evolutia istoriografiei otomane se observI relativ devreme§i obiceiul valorificerii materialelor de arhivI, prin alcItuirea unor colectiide documente emise de cancelariile sultanilor sau ale vizirilor. Cea maicunoscute colectie de acest gen hi apart ine lui Ahmed Feridun Ruksanzade(m. 1583) §i este intitulat/ 111iinse'at-es-selatin (Corespondenta sul-tanilor) 20.

In istoriografia otomane de pe la sfir§itul veacului al XVI-lea un locspecial 11 ocup6 cronicarii Sa'adeddin, Mustafa All k4i Selaniki, cunoscutiprin amploarea valoarea operelor tor, ca §i Idris Bitlisi la 1nceputulveacului al XVI-lea, a clrui cronicI nu numai a a sintetizatistoriografiei turce§ti de pin& la el, dar a constituit totodata, un izvor

29 Co. buns parte din izvoarele narative de acest fel au Post editate de Fr. Giese, hare1922 si 1925.

2° Cf. ed. a II-a, Istanbul, 1274 H. (vol. I), 1275 H. (vol II).

si in

si

§isi

i.a.

sirealizgrile

si

www.dacoromanica.ro

12 INTRODUCERE

important pentru cei care 1-au urmat. Treptat a c/p/tat o larga, faspindire§i curentul a§a-numit al $ahnamegiilor, reprezentat de poeti de curte,care imitau adesea cunoscutul poem persan $ahname a lui Firdusi in rela-tarea faptelor istorice. Aceste opere an maimult o valoare literar6-artistic/decit una istoricA, realitatea pierzindu-se de obicei in multimea figurilorde stil poetics ale acestor cint/reti.

Accentuarea decaderii Imperiului otoman la sfir§itul secolului alXVI-lea §i mai ales in prima parte a veacului al XVII-lea a determinataparitia unor lucra,ri cu caracter didactico-politic, conDinind reflectii asupracauzelor cre§terii §i decklerii puterii turce§ti. Printre acestea se remain/operele lui Hasan Kiafi Akhisari, Veysi, Koci-Bei q.a. 21.

In timp ce unii dintre cronicarii otomani §i-au limitat opera la istoriceturcilor osmanlii, grupind in jurul ei gi descrierea evenimentelor legate deistoria altor popoare, altii au scris istorii universale, consacrind numaiannmite pgrti ale operelor for evenimentelor privitoare la otomani. In isto-riografia turceascA sint de asemenea numeroase cronicile privind domniaunor anumiti sultani §1 anume a lui Suleiman Magnificul, Selina I, Selina II.

Varietatea in manifestare a acestei istoriografii se eitinde §i asupra.formei §1 limbii in care autorii §1 -au conceput operele for cu caracter istoric.Astfel, unii an compus cronici rimate, iar altii au scris in proz/, intercalindnumai ici-colo versuri ; multi §i-au redactat cronicile in limba tura, darnu sint putini nici cei care au scris in lirabile arab/ §1 persana, sau intr-olimb/ turceascA Inc/roan,' cu arabisme §1 persanisme, ceea ce a exercitato mare influent/ §i asupra stilului folosit, care adeseori apare deosebitde inflorit.

Dar tr/sAtura comun/ a intregii literaturi istorice otomane constlin aceea c/ in toatI aceast perioadI ea a imbrIcat forma cronicilor, ocaracteristicl specific/ de altfel istoriografiei medievale in general. Struc-tura operelor istorice ale cronicarilor otomani, in§irarea evenimentelor inordinea for cronologicl §1 fIrA, sl se insiste asupra cauzalitItii interne afaptelor sociale, fac ca autorii acestor cronici a nu dep*/§easc5,, in general,limitele gindirii medievale, iar operele for sa r'aming la nivelul izvoareloristorice narative cunoscute sub forma de anale sau eroniei. Din sumedeniade cronicasi otomani sint foarte putini aceia care, depa§ind intr-o oarecare

21 Asupra unora dintre ei, vezi : Canon du Sultan Suleiman II, reprisente a sultanMourad IV pour instruction. Traduite du turc en francais par M. (= Petis de Crois), Paris,1725 ; V. D. Smirnov, froit6es Thoss70.211UNCKIiii u 8pyeue ocmancicue nucame.au XVII beka,St.-Petersburg, 1873; A. S. Tveritinova, Bmopoll mpanmam liottu-6es, In YlieHme aam/cHHHEICTHTyTa BOCTORORMHH/1", torn. VI, Moscova-Leningrad, 1953, p. 212 -268; idem,Social ideas in Turkish didactic politico-economic treatisses of the XV I XV II Centuries, Moscova,Oriental literature publishing House", 1960, 17 p. (XXV International Congress of OrientalistsPapers presented by the URSS Delegation).

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 13

maisur& stadiul narativ propriu-zis, incearca, O., tread, la faza interpreariifaptelor, pe baza nnei conceptii politice mai largi triti mai bine definite, ca,u-tind In acela§i timp explicatia cauzala, a fenomenelor sociale. Printreace§tia pot fi amintiti Selaniki, Naima, Silandar, Vasil, Ahmed Asimalti citiva.

0 alt& caracteristicl a literaturii istorice otomane con.stI In faptulc& modul de expunere a evenimentelor din operele cronicarilor turd seafla in strins& legaturl cu etapa istoric& In care au fort scrise. Astfel, Inepoca de crotere a puterii turcesti cronicarii consemnau de obicei fapteleeroice ale predecesorilor lor, cantind prin aceasta sari indemne pe contem-porani la not cuceriri. De aceea, cronicile mai vechi, din veacurile al XV-lea§i al XVI-lea, reflect& na§terea dezvoltarea Imperiului otoman care s-aconsolidat deosebit de mult mai ales sub domnia sultanului SuleimanMagnificul (1520-1566).

Dac&I pe masura cretsterii expansiunii otomane, cronicile veacuriloranterioare pream6reau faptele sultanilor ale marilor dregAtori, In schimbincepind cu secolul al XVII-lea reprezentantii istoriografiei turce§ti re-flect& §i fenomenele caracteristice decaderii turce§ti sub diferite aspecte.In aceasta, privintl pot fi amintiti : Kodja-Husein, Pecevi, Hadji-Halifa(Kiatip Celebi), Silandar, Naima, Raid, Munedjdjimba§1 §.a.

Tot acum capkt& un caracter permanent qi institutia istoriografiloroficiali, numitA vak'a nuvis, care In realitate se practica Inc& de mult,incepin.d cbiar din prima jum/tate a secolului al XVI-lea, o data cuIdris Bitlisi, considerat primul analist (Aida]. al Imperiului otoman.Cei mai de seam& reprezentanti ai vak'a nuvis-ilor ant : Naima,Subhi, Vasif, Ahmed Astra a , care ne-au rasat cronici din cele mai cuprin-attoare de o valoare istorica, incontestabilg, de§i scrise prin prismaoficialI. Pe ling& descrierea tutor evenimente din trecut sau contemporanetor, operele acestora cuprind §i o serie de consideratii proprii asupra poli-ticii interne r3i extern a Imperiului otoman, numeroase cugetki asupracauzelor care determinau cursul evenimentelor.

In cadrul istoriografiei turce§ti trebuie amintite deserierile unorca,littori, In frunte on Evliya Celebi (1611- 1682), a clrui operl de martproportii (10 vol.), cu toate uncle exagergri Vaditel constitute un izvorpretios pentru trecutul tarilor romaneciti. In schimb, literatura istorica,osmang este same& in memorii. Astfel, ping. pe la mijlocul veacului trecutnu se cunosc decit memoriile (hattrat) dragomanului Osman-aga din Timi-qoaza, scrise In cei 11 ani de captivitate in Austria (1688-1699). In cursul-ultimului deceniu aceste memorii an devenit cunoscute prin don& traducerigermane (R. F. Kreutel t Otto Spiess) §i printr-o editie turd, (1962).

si

Rasid,

si

gi

1i

si.

It

si

www.dacoromanica.ro

14 INTRODUCERE

Privita In ansamblu, istoriografia otomana se ocupa mai mult deevenimente politico-militare, dar nu lipsesc nici unele informatii asuprasocietatii vietii politice otomane. Din acest punct de vedere, se poatespune ca aproape toti cronicarii turci prin pozitia lor socials, unii dinei fiind sfetnicii sultanilor sau cronicari desemnati oficial consemnezefaptele istorice, slut aparatorii ideologiei feudale, straduindu-se sg, contri-bute prin operele lor la justificarea permanentizarii rinduielilor sociale Incare au trait fill au scris. De aceea, pentru multi dintre ei istoria se rezumala, povestirea faptelor clasei dominante 13i Indeosebi a paturii militare, Infrunte cu sultanul, pe care 11 idealIzeaza §i camia Ii atribuie calitati deo-sebite. Spiritul religios al cronicarilor otomani a facut ca operele lor sa fiepresarate cu multe elemente religioase, mai cu seams In cazul cronicarilordin secolele XV XVI, ace§tia atribuind de obicei vointei divine"arbitrariului sultanilor" desfa§urarea faptelor istorice.

Situatia maselor populace musulmane i nemusulmane denumiteraia, nu infra cleat In foarte mica masura In preocuparile lor, iar rascoaleledin istoria Imperiului otoman ant calificate drept rebeliuni" contra suve-ranilor, deci Impotriva ordinii existente. In istoriografia otomana se re-fleet/ i conceptia cronicarilor asupra altor popoare. Cretinii shut denumitide ei kiafir (pl. kiiffar), adica ghiauri" sau necredincio§i", iar popoareleislamice care nu recunosc doctrina religioasa traditional numita sunfla(Hanefi), ci respect/ Invatatura zisa, i'a, cum an fost de pilda iranienii,slut considerati drept eretici.

In ceea ce prive§te izvoarele folosite de cronicarii otomani, acesteashit dintre cele mai variate. Textul primilor cronicari (sec. XV), mai alesdud este vorba de descrierea unor fapte din trecut, prezinta oarecare asema-flare, explicabila pe de o parte prin faptul cA, multi dintre ei an fost contem..-.porani, iar pe de alts parte printr-un probabil izvor comun folosit demai multi cronicari. Acest caracter stereotip este mai pregnant In operelelui A§1.1c-parla-zade, Negri gi la, Cronicile anonime.

In tratarea evenimentelor contemporane cronicarii folosesc §i infor-matfile orale, culese eu multa chiar amintiri personale (Ne§ri v.a.).

Cronicarii din secolul al XVI-lea reproduc de obicei §tirile din cro-nicile mai vechi, Intregindu -le cu o serie de informatii ioi, referitoare laepocile contemporane lor. Cei din secolele urmatoare (XVII XVIII)bleep Ins/ foloseasca Intr-o masura tot mai mare nu numai izvoarelenarative anterioare sau memoriile personale, ci i documente oficiale, ma-teriale de arhiva chiar izvoare strain, europene (Pecevi, Kiatip Celebi§i altii), fapt indicat de altfel kti In notele biobibliografice, privind fiecarecronicar In parte, din colectia, de fats.

§i

ins6§is&

§i

grija, §i

s&

§i

www.dacoromanica.ro

DJTRODUCERE 15

In ceea ce prive§te limba cronicilor otomane, tole vechi, mai cu.seam& pin& la inceputul veacului al XVI -lea, cu rare exceptii, sint scriseintr-o turceasc& neevoluat6, far& o inriurire puternic& a limbilorarab& §i persan& (Enveri, Orudj, A§ik-pa§a-zade, Nevi, Cronicile ano-nime v.a.). Cu toate acestea, Inca din ae,east& perioad& se constatl §i cro-nicj scrise intr-o limb& turceasc& cu pronuntat& influent& arabo-persan&(Tursun-bei) §i chiar in limba persan&, cum au fost de pild& Ahmedriillah sau Idris Bitlisi.

Pe mgsura cre§terii expansiunii teritoriale, mai ales prin cucerireaOrientului musulman (Egipt, Iran etc.) §i pe m'asura int&rirli traditiiloristoriografice, limba cronicarilor otomani devise din ce in ce mai greoaie,prin introducerea elementelor arabe i persane (Sa'adeddin, Kara-Celebi-zade '.a.). Stilul for capAtg un caracter tot mai complex prin folosireametaforelor, a imaginilor plastice, chiar §1 in redarea unor fapte simple.ITER cronicari §i-au scris operele istorice direct in limba arab&, cum afost de pild& Iliinedjdjimba§i, a carui cronica a devenit accesibila numaidupl traducerea in limba tura.

Se poate spun totu§i a tras&tura dominant& a limbii cronicarilorotomani din veacurile Amine forma de exprimAme specific&limbii turce§ti. In aceast& privintA sint gr&itoare cronicile lui Selaniki,Solakzade, Pecevi, Naima, Raid v.a.

Extrasele alese pentru a fi traduse in colectia de fat& invedereazacu multI claritate lupta aprig6 dual secole de-a rindul de poporul roman,singur sau In colaborare cu alto popoare europene, la inceput pentru stIvi-lirea expansiunii turce§ti in Peninsula Balcanica, iar apoi pentru eliberareade sub dominatia statului feudal otoman. Figurile luminoase ale poporuluiroman, ca Mircea eel Batrin, loan de Hunedoara, Vlad Tepe§, *tefan. colMare, Mihai Viteazul §i altii se evidentiad, in toat6 maretia for §i din acesteizvoare, de§i scrise de pe o pozitie adversa,. Din informatiile cronicarilorturci pot fi urmkrite campaniile militare ale feudalilor otomani in nordulDun Aril, ca §i rezistenta dirzg a poporului roman care a infrint deseori

numeroase §i bine tnarmate ale sultanilor, fapte consemnate de ose±ie de cronicari otomani.

De asemenea, din urmarirea extraselor alaturate se va vedea a uneoriacela§i eveniment apare descris de mai multi cronicari. Dar aceast& supra-punere este in folosul unei mai bune intelegeri a diferitelor fapte istorice,fiecare dintre cronicarli respectivi aducind elemente not in descrierea lor.A§a, de pildrt, dac& unii cronicari ea Sa'adeddin, Solakzade §i altii, descriindluptele dintre Mircea col Batrin §i. Baiazid Fulgerul, vorbese de o victorie

simply,

iik-

XVII XIX

°stile

www.dacoromanica.ro

16 INTRODUCERS

rapid, si categoric a sultanului, In schimb alti cronicari mai vechi (Orudj)recunosc deschis rezistenta ostilor domnului Tgrii Romfinesti, afirmind cdin ambele pIrti an murit multi oameni" sau c& oastea ghiaur/ fiindnumeroasa, musulmanii au sl/bit". In unele cronici apar chiar si cuvintede laud, pentru Mircea eel Batrin si pentru alti domni roman. .Astfel,in Cronicile anonime se afirml despre Mircea eel Bfitrin c/ era un beighiaur foarte viteaz". Asemenea menDiuni se ggsesc si la alti cronicari pri-vind pe unul sau pe altul dintre domni (Asik-pasa-zade, Negri v.a.). Da &SO-menea, Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), descriind campania beilerbeiului deRumelia, Suleiman-pasa, impotriva lui Stefan eel Mare, da, o serie de de-tail in legritur/ en b/t/lia de la Vaslui din iarna anului 1474 1475. Elaminteste de faptul c voievodul de atunci al Taxii Romfinesti, Radu eelFrumos, fiind nevoit sg, participe cu oastea sa la aceast/ campanie, arefuzat sg lupte al/turi de turd impotriva moldovenilor, contribuind astfella infringerea ostii lui Suleiman-pasa. Asemenea exemple, care ilustreaza,faptul c fiecare cronia cuprinde elemente diferite In descrierea aceluiasieveniment, sint numeroase. Aceasta impure cititorului necesitatea par-curgerii tuturor izvoarelor din colecjia de fa, atunci eind este vorba decercetarea unor fapte istorice luate in discutie de mai multi cronicari.

Trebuie mentionat, de asemenea, c unele dintre cronicile turcestian devenit accesibile Inca din veacul al XVI-lea, prin traducerea for inlimbile lating, germank italian/ sau francez1 22. Aceast/ initiative, a con -tinuat pin/ In secolul nostru, prin traducerea in limbi de lazgA circulatiea unor cronici otomane mai importante 22. Pe de alai parte, izvoarelenarative ture,esti an fost folosite fie dup/ originals, fie dui)/ traduceri, sidecunoscuti istorici ai Imperiului otoman ca Dimitrie Cantemir 24, Hammer 231?inkeisen 26, Iorga 27, iar in ultima vreme o important/ deosebit/ a fostacordatI acestor cronici si de c/tre istoricii din Turcia care, in noile forluer&ri de sintez/ privind istoria Imperiului otoman, le-an utilizat atit

22 Pentru unele din aceste traduceri vezi G.O.W., p. 72-73, II Carl Gollner, Turcica,vol. I, (Bucure§ti, 1962), vol. II (sub tipar).

U De ex. Fr. Giese, Die Altosmanische anongmen Chroniken. . ., Breslau, 1922 (text) iiiLeipzig, 1925 (traducere) ; L. Forrer, Die Osmanische Chronik des Rustem Pascha, in Ttir-kische Bibliothek", XXI, Leipzig, 1923 ; Richard F. Kreutel, Vom Hirtenteit zur HohenPforte. Friihzeit und Aufstieg des Osmanenreiches nach der Chronik Denkuriirdigkeiten und Zeit-laufe des Hauses Osman oon Deroisch Ahmed, genannt ' Mik-Paor-Sohn, Graz-Vienne-Cologne,1959; Im Reiche des Goldenen Apfels. Des tilrkischen Weltenburrunlers Euliga Celebi denkwurdige-Reise in das Giaurenland und in die Stadt und Festung, Wien, anno 1665. llbersetzt, eingeleitetund erklArt von Richard F. Kreutel, Graz-Wien-Köln, 1957, 261 p.

24 Istoria Imperiului otoman (ed. Hodosiu), Bucure§ti, 1872-1876, 2 vol.24 Histoire de l'Empire ottoman (ed. Hellert), Paris, 1837-1843 (18 vol.).24 Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa, Hamburg-Gotha, 1840-1863 (7 vol.).22 Geschichte des Osmanischen Retches. . ., Gotha, 1908-1913 (5 vol.)

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 17

In editiile tiparite cit §i dup/ manuscrise 28. Aceste izvoare hind ins/ folositeIn cadrul unor opere de sintez/, este evident cá extrasele algturate, adunindla un loc toate §tirile privitoare la Wile roman, prezint/ o mai mareimportant/ pentru cercetarea istoriei tariff noastre.

In alcAtuirea acestei lucrari am intimpinat unele greutIti privindprocurarea cronicilor turce§ti. Traducerile araturate s-au facut, fie dupa,editiile tiplrite (chid exist/), fie dup/ manuscrise originale, copii sau foto-copii. Unele din ele nu se gaseau in tare, iar altele se aflau risipite prindiferite depozite. Primele operatii au constat in inventarierea §i intocmi-rea unei evidente pentru intregul material orientalistic conservat In arhi-vele, bibliotecile §i muzeele din tar/. Anumite dificultAti au lost intimpi-nate §i in ceea ce prive§te selectionarea materialului care trebuia tradus,pentru ca §tirile din cronicile turce§ti privind istoria Romaniei se desprindanevoie din complexul informatiilor relative la evenimentele petrecute laDunare, larlsarit sau la apus de Cara noastrl. *Wile privitoare la trecutulpoporului roman nu puteau fi prezentate printr-o fragmentare excesivItocmai din cauza intrep/trunderii for cu cele referitoare la popoarele dincentrul §i sud-estul Europei. De aici, traducerea unor informatii, cit demarunte, impunea fie largirea fragmentului respectiv, fie reznmarea §ti-rilor din pasajele anterioare urnatoare. Far/ o astfel de operatie cititorulnu poate se - §i dea seams de leg/tura cauzara in descrierea evenimentelor.

Rezumatele §i intercalgrile efectuate pentru completarea sensuluislut indicate prin paranteze unghiulare < > , iar turcismele §i elementeletoponimice, ca cele onomastice, au lost cuprinse in paranteze rctunde( ). De asemenea, intreruperea textului a lost indicata, prin trei puncte...,puce la sfir§itul sau la inceputul frazelor, dup/ cerintele continuitItiisensului. Pe de alta, parte, in vederea urmaririi cu mai mult1 u§urint/ aextraselor al/turate dup/ originalele din. care s-au efectuat traducerile, s-aconsiderat potrivita §i iidicarea marginal/ a paginilor din operelerespective.

Traducerea textelor a ridicat §i ea probleme deosebite, deoarecelimba in care a lost scrisa, o bun/ parte din aceste izvoare narative esterezultatul impletirii a trei limbi islamice (araba,, persan/ §i tura). Inunele cazuri s-a renuntat la redarea nuantelor bog/tiei figurilor de stil §i aretoricii orientale, care nu prezint/ interes istoric. Acest fapt a lost arltatprin puncte de suspensie in cuprinsul frazelor.

28 Izmail Hakki Uzungar§ili, Osmanli Tarifa, Ankara, 5 vol., 1950-1962 (In 2 edItli).

2 a. 48

¢i

si

www.dacoromanica.ro

18 INTRODUCERE

0 mare dificultate a prezentat §i identificarea toponimicelor carespar adesea intr-o dublg, sau chiar triply, deformare din partea cronicarilor,a editorilor §i a tipografilor. De pildg, localitatea Tirgovi§te din TaraBomaneasca. apare In unele cronici sub forma Biragosta, iar In altele caTaragosta. In timp ce la Pecevi, Kiatip Celebi, Naima kt.a. pentru desem-narea localit&tii Fglciu se Intilne§te toponimicul rilidj sau Nalidj, Inmanuscrisul cronicii lui Matrakci aceeai localitate figureaz1 sub formaFilidj. °rap]. Sibiu apare fie sub forma Zibin (Orudj, Nevi etc.), fie caHerkoy, derivat din Hermannstadt (Idris Bitlisi). 0 bunl parte din acesteforme corupte se datoresc §i unor semne diacritics arabe adesea gre§itplasate. 0 aerie de localitati cum slut : Aravaci sau Ervaci, Boceau, Halia,Maria §.a. an rgmas neidentificate. De asemenea, o aerie de institutiiotomane, neavind institutii romane§ti corespunzAtoare, an necesitat uneleexplicatii In notele de subsol.

In ciuda unor asemenea dificultAti, lucrarea a fost dug& labun sfir§it, realizIndu-se astfel dorinta &ease/ a istoriografiei roman tide a avea la IndemIng, cele mai importante §tiri din cronicile turce§ti ;Inca In 1928 N. Iorga I§i Incheia astfel comunicarea privind Cro-nicile turcefti ca izvor pentru istoria romdnilor : Trebuie sg, avem §inoi, stied la un Joe, tot ce ne prive§te In cronicile Osmanilor" 29.

In lipsa unei astfel de culegeri, istoricii roman se limitau de obiceila Invechitele traduceri apusene ale lui J. Leunclavius 39, V. Bratutti 31§i. A. Galland 32, privitoare la anumite perioade ale istoriei otomane. Nici Incunoscutele extrase facute de poloni 83, de austrieci 34, unguri 35, ru§i 36etc. nu se &eau decit §tiri r'azlete pentru trecutul t6rilor roman, deoarecede privesc istoria altor sari.

29 Cf. An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist s. III, t. IX, Mem. 1, 1928, p. 22.38 J. Leunclavius (Hans LOwenklaw), Annales Sultanorum 011unanidarum, Francforti

1588 ; idem, Ristoriae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum exscriptatae libri XVII,Francf., 1591.

al Chronica dell'origine e progressione della casa ottomana composta da Saidino Turco, I,Viena, 1649, II, Madrid, 1652.

82 Suite de l'Histoire Ottomane &rite par Saaded-Din Mehmed Hassan, plus connu chezles Tures sous le nom de Cogia Efendi... (Mss. Bibl. Nat. Paris, fonds franc. no. 6074). Folositde N. Balcescu (in Istoria ronulnilor sub Mihai Vodd Viteazul) si partial tradus de N. Iorgain Acte si Fragmente.. ., vol. 1 (1895), Bucuresti, p. 55-63.

88 J. Stkowski, Collectanea z dziejopisow tureckich rzeczy do historii polskiej sluzacych,t. I, Warszawa, 1824, t. II, Warszawa, 1825 ; I. Pietraszewski, Nowy przklad dziejopis6wtureckich clotyczacych historii polskiej a szczegolnie Tarychy Wasyf Efendiego, Berlin, 1848 ;E. Zawalinski, Polska w Kronicach tureckich XV i XV I w., Stryj, 1938.

84 W. Behrnauer, Quellen filr serbische Geschichte aus ttirkischen Urkunden, Wien 1857 ;Th. NOldeke, Ausziige aus Nesri's .. ., In ZDMG, XIII (1859), p. 176-288, XV (1861),p. 333-380.

35 J. Thury, Torok tbrtinetir6k, t. I (Budapest, 1893), t. II (1896) ; Imre Karacson,Torok tortinetir6k, III (Budapest, 1916, 391 p).

86 V. D. Smirnov,06pacqoeble npouseeaeltun ocmancNoti Aumepamypu, Petersburg, 1903.

:

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 19

Traducerile araturate slut insotite §i de transform6xi de date aleHegirei in anii erei noastre, de iden.tificki §i de unele explicatii necesarepentru clarificarea textului, acolo unde a fost cazul. Fiecare eronic& arein frunte o schit/ biobibliografica, a autorului respectiv.

Intrucit nu am avut la indemina, variante de manuscrise pIstratein general in Turcia, indeosebi in Istanbul 87 sau in Egipt (Cairo) §i. indiverse arhive kii biblioteci europene, nu ne puteam gindi la o editie critics,de§i utilitatea §i importanta folosirii unui numk cit mai mare de manuscrise,cu diversele for variante, slut evidente *.

De altfel, insg§i editarea cronicilor turce§ti a mnceput relativ tirziudatoria introducerii tiparului in Turcia abia in 1729, prin straduintele luiIbrahim Muteferrika 38, originar din Cluj. Numai dupa, primul rkboi mon-dial s-a pit la editarea unui numk din ce in ce mai sporit de croniciotomane.

In ceea ce prive§te transcrierea elementelor turco-orientale, de§i ceainternational-6,, folositA, de pild'a, in enciclopediile islamice, este cunoscutks-a preferat totukd in general transcrierea acestor elemente a§a cum s-auincetatenit ele in limba romans, mai ales in vechile texte istorice, combi-nind aceast/ metod'a cu folosirea unor semne care pe de o parte sá nu pre-zinte dificultgti tipografice, iar pe de alta sa, ajute la citirea eft mai corect5,a unor denumiri specifice turceksti sau orientale in general. Cu toate acestea,au ramas uncle inconsecvente, mai cu seams in transcrierea elementelortoponimice qi onomastice, datoritl variantelor din diverse cronici, ca §ivariatiilor specifice diferitelor limbi in redarea numelor geograficesau etnice.

Dind in folosinta istoricilor aceast/ colectie, nu ne indoim de faptulca viitoarele cercetki in arhivele Fli bibliotecile strain vor putea aduceuncle completari §i precizAri, de§i ne-am straduit s6 folosim tot materialulcc s-a putut gasi la noi, ca §i cele citeva cronici obtinute din alte tki.De aceea ne exprim/m convingerea a publicarea acestei colectii de izvoareotomane, intr-o form& mult mai larga decit s-a facut in trecut, va fi infolosul cercetkilor istorice din Cara noastrg, prin aceste izvoare faeindu-secunoscutg o bunl parte din ceea ce s-a consemnat in istoriografia otomanl

87 Cf. Ludwig Forrer, Handschriften osmanischer Historiker in Istanbul, In Der Islam",Bd. 26, Heft 3 (Berlin, 1942), p. 173-220, care aduce numeroase completari la G.O.W. 31 altecataloage de manuscrise turcesti.

* ltn timpul tipAririi volumului, autorii, aflIndu-se Intr-o calatorle de studiila Istanbul, In vederea cercetArii arhivelor, au facut uncle adaugiri de texte pe bazaconsultArii manuscriselor originate. N. R.

" Despre fondatorul tipografiei otomane, cf. J. H. Mordtmann, Ibrahim Muteferrika,In E.I., t. II (1927), p. 465-466.

www.dacoromanica.ro

20 INTRODUCERE

privitor la tgrile roman de-a lungul mai multor veacuri de dominatieturceasc&

Extrasele alfiturate reprezint4 in acela§i timp kii o traducere in viat6a dezideratelor ultimelor congrese internationale ale orientalif)tilor (Cam-bridge 1954, Moscova 1960), ca kti ale conferintelor orientalistice din tarilesocialiste (Vartiovia 1957, Praga 1960, Budapesta 1961, Moscova 1962),care subliniaz& necesitatea editgrii izvoarelor orientale ale istoriei priordin Europa de sud-est §i. central6.

Lacunele de informatie ale cronicilor turce§ti, ca de altfel §i a altorcronici medievale, urmeaza, sa, fie completate printr-o colectie de do-oumente turce§ti, proiectat/ in mai multe volume §i care se aflA incurs de pregtdire pentru tipar.

FAA indoial6 ca, prin editarea in traducere a izvoarelor orientale,narative §i diplomatice, se va aduce mult6 luming, asupra unor moment()gi aspects din trecutul poporului roman, ale constituind insemnate auraede informare puce la indemina unui larg cerc de cercetatori.

.

www.dacoromanica.ro

HALIL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN117AHMTJD IBN-I SIMAVI (SIMAYNA-KADISiOGLII)

Despre viata lui Ha lil nu se cunosc prea multe date. Din propriile-imkturii se poste deduce a s-a nascut pe la inceputul veacului al XV-lea,fiind fiul lui Ismail, care la rindul sau a fost urmasul seihului Bedreddin.Mahmud, cunoscut si sub numele de Ibn-i Simavi sau Simavna-kadisioglu.Tot din relatgrile lui Halil aflam a el a participat la bAtIlia de la Kosovodin anal 1448/852, unde a indeplinit functia de heal Eli imam 2 al ostiisultanului Murad al II-lea, iar mai tirziu, pe vremea tinkului sultan MOT-med al II-lea, a luat parte la cucerirea Constantinopolului de catre turci(29 mai 1453).

Indata, dupa, caderea Constantinopolului, Halil a tutreprins otorie la Serres (Siroz) $, in Macedonia, unde, vizitmnd mormintul bunicului

seihul Bedreddin Mahmud, scrie opera intitulata, Menakibname,care cuprinde biografia acestuia, precum unele mentiuni autobiografice.Ea prezinta, o deosebitA importantA istorick deoarece -an capitol specialeste consacrat primelor cuceriri turcesti in Peninsula Balcanick sub con-ducerea lui Suleiman fah, fiul lui Orhan 4, pe la mijlocul veacului alXIV-lea, dud s-au pus bazele dominatiei otomane pe coastele Tracief.

Privity In ansamblu, Menakibname este o epopee istoricg care incepecu preamarirea faptelor primilor cuceritori ai Rumeliei, urmind apoi aamply expunere a vietii, operei activitAtii seihului Bedreddin.

1 Haftz: cel ce cunoa§te pe dinafarA Coranul", adicA cel care pAstreaza" (ku memoriasa); pAzitor in numele lui Allah.

2 Imam: preot in ierarhia ecleziasticA musulmanA ; la inceput insemna gh14", con-ducAtor de caravans ".

a Tirg in fostul vilaiet Salonic, in apropiere de Struma.4 Orhan (1326-1359), fiul emirului Osman care este fondatorul statului otoman.

I

iii

ctla-

man,si

¢i

fi

www.dacoromanica.ro

HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI

Este o opera rimata, avind o deosebita valoare sub raport lingvistic-literar. tirile privitoare la Wile roman slut oarecum disparate, dar elereprezinta unele dintre cele mai vechi marturii ale izvoarelor narativeotomane privind principatele dunarene.

Intrucit fragmentele traduse slat extrase din partea consacratavietiiBedreddin, pentru intelegerea for consideram necesar sa dam

citeva date despre viata, opera tii activitatea acestei personalitati marcantedin istoria culturala politic a Imperiului otoman de la stir§itul veaculuial XIV-lea primul sfert al veacului al XV-lea.

! Bedreddin Mahmud s-a nascut pe la anul 1359/760 (dupa alti cer-cetatori in 1363) In localitatea Simavna, din apropiere de Adrianopol.Tatal sau, Israil, a fost unul din primii gazii 5 turci care trecusera inEuropa Impreuna cu Suleiman-pap, fiul lui Orhan. Dupa cucerirea cetatiiAdrianopol (1362/761) de catre sultanul Murad I (1359-1389), familia luiBedreddin s-a mutat in acest ora§, care devenise noua capitala a statuluiotoman. Aici, tin.arul Mahmud, poreclit mai tirziu Bedreddin, a fost in.i-sat in problemele religiei musulmano sub indrumarea unor dascali camolla Iusuf, molla §i chiar a tatalui sau, Israil, care de asemeneaera unul dintre invatatii vremii.

'Pe la anal 1398/800, Mahmud a plecat In Orient, unde a vizitat dife-rite orate §i centre culturale, ca Damasc, Ierusalim, .Alep, Mecca q.a.,purtind discutii cu carturarii de acolo. La universitatea araba din Cairo §i-aaprofundat studiile islamice Impreuna cu alti cunoscuti carturari musul-mani, printre care Ali bin Muhammed Djurdjani 6. Pe linga imbogatireacuu.o§tintelor privind religia Islamului, Bedreddin a studiat concomitent

o serie de alte discipline, intre care medicina §i filozofia araba. A lostun timp dascalul (hodja) lui Faradj, fiul sultanului Barkuk 7 al Egiptului.

Cu ocazia uneia dintre numeroasele sale calatorii in Oriental mu-sulman, Bedreddin 1-a intllnit §i pe Timur-Lenk pe clnd acesta se gasea cucurtea sa la Tebriz, unde Invatatii vremii se adunasera pentru a dezbateunele probleme controversate ale Islamului.

Dupa batalia de la Ankara (1402), Bedreddin s-a tutors din non InAnatolia, trecind apoi in Rumelia 87 unde, dupg ocuparea tronului de laAdrianopol de catre Musa Celebi (1411), fiul lui Baiazid I, a fost numitjudecator militar (kadiasker) al Rumeliei, datorita vastelor sale cunoitinte

5 Gazi : cel care intreprinde o expeditie (gaza) ; erou, titlu onorific pentru luptatori. Acesttitlu se

4dadea si sultanilor care luau parte la rAzboaie.Al-Djurdjani, All bin Muhammed, filozof arab (1340-1413).Barkuk sau Barkuk b. Anas (1382-1398) inaugureaa. domnia mamelucilor Burdji in

Egipt.Rumelia : Turcia europeana", In sens mai larg toga Peninsula Balcanica.

22

fii

kieihului

§irili

eh-Din,

§1

qi

7

a

www.dacoromanica.ro

HAUL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI 23

in materie juridica. Yn vara anului 1413, dupa moartea lui Musa Celebi,seihul Bedreddin a fost surghiunit la Niceea (Iznik) din Anatolia de noulsultan Mehmed I Celebi (1413-1421).

Yn urma descoperirii actiunilor desfasurate de el in vederea pregatiriiunei rascoale populare in Imperiul otoman, Bedreddin a fugit din Niceea(Iznik) la Curtea lui Isfendiar, principe de Kastamonu. De aici, imbar-cindu-se la Sinop pe o corabie, a trecut Mama Neagra in Tara Romaneasca,uncle, dupa relatkile lui Ha lil, a fost bine primit de Mircea cel Batrin.Tot din Menakibname rezults ca in Tara Romaneasca seihul Bedredclin. 1-aintilnit pe beiul azapilor9 din fosta oaste a lui Musa Celebi. Dupa ce aramas citva timp in Tara Romaneasca, seihul a trecut in sudul Dobrogei,pregatind o rascoala in Deliorman ".

Conceptia socials a lui Bedreddin a adeptilor sai, zi$i murizi (miirid),prevedea instaurarea unei ordini sociale in care oamenii sa fie egali intreei", ridicindu-se in acelasi timp impotriva doctrinei religioase sunna,dominants In acea vreme in lumea Islamului.

Taranimea musulma,na cea cresting din Rumelia s-au rasculat subconducerea directs a seihului Bedreddin, in timp ce discipolii sal, BOriikliigeMustafa $i Torlak Kemal, au trecut in fruntea taranimii rasculate dinAnatolia apuseang (1418-1420). Aceste rascoale an fost reprimate defortele feudale otojnane in urma unor ciocniri violente cu masele taranesti.Conducatorii for din Anatolia an fost ucisi in lupte.

Potrivit cronicilor turcesti din veacul al XV-lea si al XVI-lea, sul-tanul, auzind despre pregatirile de rascoala ale seihului in partea rumeliotaa Imperiului otoman, a trimis un detasament de vreo 200 de oameni infrunte cu un capugibafti prinzindu-1 pe seih la Zagora 12, acesta a fostadus la Serres, unde, dupa judecata, a fost spinzurat.

Pkerile istoricilor cu privire la anul mortis seihului Bedreddin sintdiferite. In Encyclopedic de l'Islam (editia din 1927) se da anul 1415/818 13,iar in noua editie din 1960 se indica anul 1416 14. Noile cercetki an stabilit

seihul a murit in anul 1420/823 15.

9 Azap sau azab : denumirea unor unitati de pedestrasi $i de marina In vechea armataotomana.

to Deliorman: padure nebula", regiune paduroasa din sudul Dobrogei.Capugibast : capetenie de portari, marele sambelan, capul portarilor seraiului.

. 12 Zagora (Zagra): oras In Bulgaria, la vreo 70 km NE de Filipopol (Filibe).13 Op. cit., Leyde, 1927, vol. II, p. 415.14 H. J. Kissling, Badr al-Din ibn Kadi Samawna, In Encyclopedic de ['Islam, Leyde-

Paris, 1960, p. 893-894.14 I. H. Danismend, Izahli Osmanli Tarihi Kronolojisi (Cronologia explicatiud a istoriei

Imperiului otoman), I, Istanbul, 1947, p. 179-180. Pentru o analiza mai ampla a acestorprobleme, cf. M. Guboglu si Mustafa Mehmet, Rdscoalele ldreine$1i dirt Imperiul otoman (14181420) §i bedreddinismul, In Studii", 1957, nr. 2, p. 137-158.

si

$i

lust ca

11

;if

qi

0i,

www.dacoromanica.ro

24 HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD 7BN-I SIMAVI

Bedreddin a scris In limba arab& un mare numar de opere(38 sau 48) In diverse domenii. TJnele ant de nature juridic, altele privescfilozofia islamic6. Se poate spune a el a fost unul dintre cei mai de seam&cArturari qi gluditori ai Orientului musulman la lnceputul veacului alXV-lea, fiind in acelmi timp initiatorul gi conduatorul primelor rIscoalepopulare antifeudale din Imperial otoman.

Cronicaxii turd din veacurile XV XVII 11 prezint1 pe §eihulBedreddin ca un rgzvratit" Impotriva sultanului Mehmed I a rinduielilorsociale de atunci. In schimb, nepotul sIu Ha Mil considera. victim6 a unorintrigi urzite de marele vizir Baiazid-pa§a de Invittatul persan HaidarHaravi, cel care dAduse sentinta (fetva) pentru spInzurarea §eihuluiBedreddin.

Traducerea alaturatg, s-a efectuat dupg : Chalil b. Isma'il b. SchejchBedreddin Mahmud, Die Vita (Menaqibname) des Schejch Bedr ed-DinMahmud, gen. ibn Qadi Samauna, Urtext nach der einzig erhaltenen Hand-schrift im Revolutions-Museum zu Istanbul. . . herausgegeben von FranzBabinger, Leipzig, 1943 (Universitatea Mihaileang, din Iasi, II), partea I,124 p.

Bibliografie: F. Babinger, Scheich Bedr ed-Din (Mahmud), der Sohndes Richter von Simau. EM Beitrag zur Geschichte des Sektenwesens im AltosmanischenReich, in Der Islam" . . Leipzig-Berlin, XI, 1921, p. 1 106 si XII, 1922,p. 231 ; M. $ erefeddin, Simauna Kadtst-oglu .Feyh Bedreddin, Istanbul, 1925/1341, 75 p. ; M. $erefeddin Yaltkaya, Bedreddin Simtivi. Badr-ad-Din Simavf(?- 1420), in /. A., II, Istanbul, 1949, p. 444-446 ; Mihail Guboglu si Mustafa Meh-met, Roscoalele ldreuzefti din Imperiul otoman (1418-1420) i bedreddinismul, InStudii, Revista de istorie", an. X, 1957, nr. 2, p. 137-158 ; M. $erefeddin Yaltkaya,Simauna kadistogiu .5eyh Bedreddine dair bir kilap (0 carte despre Simauna ka-dtslogiu §eyli Bedreddin), in Ttirkiyat mecmuasi", III, Istanbul, 1935 ; H. J.Kissling, Das Menakybname Schejch Bedr ed-Dins, des Solutes des Richters vonSimauna, in Zeitschrift der Deutschen Morgenliindischen Gesellschaft", vol. 100,1950, p. 112 176 ; K. Bunarcief, Bedreddin Simavi, in Yeni Hayat", Sofia,1956, nr. 9 ; A. S. Tveritinova, If eonpocy o6 uaymenuu nepeoeo annzu0eo8a-Abli020 eoccmanua a cpeaueeerzoeoti Typzfuu, in Vizantiiski Vremennik", 1956,XII, p. 200 si urm. ; A. D. Novicov, Rpecmbancnoe eoccmanue a Typifuu enanane XV eexa, in Problem! Vostokovedenia", 1960, nr. 3, p. 67-81.

eihul

$i

si

www.dacoromanica.ro

MENAKIB-I ,EYH BEDREDDIN M.A.HMTID(ed. Fr. Babinger, Leipzig, 1943)

80 <Hall descrie discutia dintre seihul Bedreddin Isfendiar, principe de Kastamonu,care nu i-a permis sA piece In Orient, la Curtea lui $ahruh 1, fiul Bi urmaBul luiTimur-Lenk, Invoindu-1 In schimb BA porneasca spre Crimeea>.

Au intim pinzele §i au pornit la drum ;sa vezi ins/ ce nenorociri aduce porunca destinului :In acea vreme se intimplase ca musulmaniiDevenisera du§manii ghiaurilor.Afurisitul de venetian (Efrendj)2 ocupase marea <Neagra.>,

eihul a inteles atunci ce se va intimpla pe lume.Cind ca,pitanul de corabie (re'is) a sosit la marginea Taxii

Romane§ti (Eflak)3,.Capli rIutatilor s-au inteles <intro ei>.

81 Aflati, prieteni, purt/tori ai credintei,Ce i-au flout atunci §eihului, fluflcgtorii ;0, voi cei maxi, §eihul ie§ise pe uscat, in Tara Romlneasc/.

83 . . . 0, credinciosule, ei 1-au 1/sat pe §eih pe uscat,Iar corabia an tras-o indatap in <largul> maxiiAu intins ptazele §i 1-au 16,sat acolo <pe §eih>.0, bunicule, ascult& ceea ce va urma....*eihul a r/mas pe t5,rm cuprins de jale,Necredincio§ii, venind, 1-au gasit pe §eih

au aflat mirati §i cu mirare despre marele sau renume.L-au primit cu dragoste §i prieteniei 1-au dus pe §eih cu mare alai in oral.

Aici se afla cineva, fost slujba§ al ceihului 4,Care, Mud gasit, deveni mina dreapa, a §eihului.Atunci trod Mehmed devenise han in locul lui Musa,Acela, gAsind o cale, fugise in Tara Romaneaseli lui i se spunea Azab -bei 5

El ocrotise pe fiecine

1 Sahruh (Shahrukh) Mirza (1405-1447), al patrulea fiu al lui Timur-Lenk primulasuveran timurid, ndscut la Samarkand In august 1377/779 rebi-ul-ahlr.

2 Efrendj : denumire datA de turd europenilor in general §i Indeosebi venetienilor.8 Elide, Iflak : denumire datA de turci TArii RomaneSti, precum §i domnilor ei.4 Este vorba de Azab-bei, care hind In oastea lui Musa Celebi, comandantul oBtil de-

pedestraBi, numite azap, fugise in Tara Romaneasca dupii lupta de la Ceamurlu din 1413.3 In text, grafia pentru azap sau azab se apropie Bi de grafia cuvIntului garib care In

seamnA pribeag", strAin".

si

sl

Si

www.dacoromanica.ro

26 HALIL IBN -I ISMAIL IBN-I $EIH BEDREDDIN MAHMUD IBN -I SIMAVI

Si acum a venit din nou In slujba.A§a, cum fusese qi mai Inainte.Ei (Bedreddin i Azab-bei) s-au Inte lesSI intre din nou In slujba hanului <Mehmed I>.Dar acelui om desIvir§it 6Nu i-a fost cu putint/ sg, meargI la han.Fiind bei In acea, vreme necredinciosul Mircea (Mirgi) 7)Drumurile erau mereu pline de primejdii,Caci pe atunci Mircea domnul Moldovei (Kara-Bogdan) 6 erau

Intre eiCum sint ciinele cu pisica 9.

84 Apoi a renuntat §i la acest gindSi s-a pregItit sa plece in Cara sa de baqtin/Ca sa se Int'ilneascg, cu prietenii salSi sa stea acolo pinl la venirea sultanului....Si §i-a pus In gind sa, se intlineascI en sultanul (fah)Ei, prietene de drum, aqa, stau lucrurile,Dar clnd vine sorocul, vinatul iese In caleaBedreddin a intrat intr-o mare de copaci" (agar denizi) 10,Acolo s-au adunat In jurul sau multe cete de netrebnici (herghele).i §eihul a apucat drumul spre tinuturile Zagrei.

85 <Intre timp s-au strins lingd seih si multi laugii, adica dregatori locali, precumclirora le (Muse diferite posturi pe and era judecator sub Musa Celebi. Dar fiind

pint la sultan ca intentioneaza sa se rascoale, este trimis un capugibast cu 200 deoameni, care-1 prind pe Bedreddin aduc la Serres, unde se afla sultanul>.

88 Au venit an intrat in Serres (Siroz)Si 1-au virit In temnitI pe qeih, Intr-o casa.Sahul venise Impotriva Salonicului (Selanik),Ca sa, atace cetatea aceea mare.Dar intimplindu-se acest lucru,Ei, bunicule, §ahul a renuntat la expedijie.In vremea aceea, Diizme 11 Mustafa

Adicil lui Bedreddin.7 Mircea cel Batrin, domnul Tarn Romanesti (1386-1418).8 Kara-Bogdan : numele dat de turd Moldovei sau domnului Moldovei. Aid este vorba de

Alexandru cel Bun (1400-1432).o In text urmatorul proverb turcesc : It di# !unzip derisidir heman", a arui traducere

textualli ar fi : cum Ant coltii de cline pe piele de pore".10 Mare arbororum" (Cf. Meninski, Lexici. ., I, p. 215). Aceasta este denumirea data de

cronicarii otomani tinutului din sudul Dobrogei. Este vorba de Deliorman.11 Dame : fals".

§eihului,

§i

vin6torului.

41 altil

0-1

E}i

1

.

www.dacoromanica.ro

MENAMMB4 $EICH BEDREDDIN Nuaucdp 27

Se spunea c6, stl ascuns In cetate Ia ;Se mai zvonea ca este cu adevgrat fiul lui IldIrim-han13Dar i s-a spus ca este un fals Mustafa.Acesta disp'aruse In lupta de la Ankara 14,

91 RASPUNSUL SEIHULUI CATRE MARIA-SA SULTANUL

... Am cerut, cu voia ta, sa plec In pelerinaj (hadj)i, mergInd acolo, sa devin omul lui Allah.

Am cerut de multe on §i nu mi-ai dat drumulSi nici nu ai ga.sit de cuviint6 dai un raspuns tam6duitor.

<Dupa ce Bedreddin arata cá nu i se ingkluia sá plece in Orient si nici laIsfendiar sau la Sahruh, continua> :

Si apoi, intrind In nava, am preferat sg, merg la hanul <tait6r/se>Si, Intinzlnd pInzele, pe cind eram pe drumuri,Am nimerit la hotarul Moldovei (Bogdan) §i In jinuturile Thu

Romane§ti (Eflak)Z'arind <o corabie>, ei (rominii) au venitSi, ajungind acolo, s-au a§ezat lfnga schel5Si m-au primit pe Varm cu bucurie apoi, m-au dus

Inainte, <In tar/>.Domnul (bey) for 15 m-a primit bine timp de clteva zile,Dar doream sa Vad pe Maria-voastrA.Si pe clnd, ma aflam acolo, privirea mea era IndreptatI Incoace.

<Se arata, mai departe, Bedreddin a rAspuns la toate intrebarile ce i-aufost puse de sultan In legatura cu rascoala sa>.

112 POVESTIREA LUPTEI SULTANULUI MURAD CU AFURISITUL DE UNGUR le

Ei, fiule de §ah, s6 ne Intoarcem iarki la ale noastre :Sultanul Murad, ie§ind cu tobe steaguri,

12 La 10 iunie 1415. Mustafa Celebi se afla la Arges, linga Mircea cel Batrin (Cf. Docu-mente privind istoria Romdniei, veac. XIII, XIV $i XV. B. Tara Romaneasca (1247-1500),Buc., Edit. Acad. R.P.R., 1953, p. 70).

13 Baiazid Fulgerul (1389-1402).14 Din 1402.12 Al Tariff Romanesti.le Batalia de la Kosovo din 1448 dintre Murad al II-lea (1421-1451) $i loan de Hu-

nedoara.

sg-mi

si luindu-nal,

di

si

www.dacoromanica.ro

28 HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SETH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI

A pornit Impotriva lui Iancu. (Iangu) 17 eel afurisitCu gindul de a rAv'6,0 sangeacul 19 acestuia.Eu 19, de asemenea, am pornit cu acest gind.Au fost on not multi bAtrini tineri.

<UrmeazA descrierea amAnuntitA a luptei de la Kosovo cu Iancu de Hune-doara, in octombrie 1448>.

114 Lupta a durat de dimineatI pin& noaptea.Ei, suflete bun, necredinciosul a fost Infrint.Avind aceastI bucurie, vestitul §ah <Murad>A inaltat acolo multe ruggeiuni.

<Se aratA mai departe c5 Hall a fost numit atunci de sultan sA oficieze slujbavictoriei>.

117 Ei, tinere, pe tron s-a urcat sultanul MehmedFA acum el este pe lame han fiu de han.Preainaltul Allah sI-i dea viai; lung,Deoarece haflz Halil este landgitorul povestitorul slu.

118 <Descrierea cAlAtorlei Intreprinse de Hall la Serres In scopul vizitArii mor-mintulul bunicului sAu Bedreddin, efectuate dupA cucerirea Constantinopolului, la careparticipase §i el>.

17 Este vorba de Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei guvernator alUngariei (mai 1448august 1456).

18 Sangeac (sandjak): steag, drapel, unitate administrativA corespunzlnd unei regiuni.lA Autorul cronicii, Hall.78 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451-1481).

alibi, §i

"

§l

ot

of

www.dacoromanica.ro

II

.ifflilltrLLAH BIN EHABEDDIN AHMED

Despre viata lui considerat unul dintre primii cronicariotomani care a scris o istorie universal, avem foarte putine date. Inintroducerea la opera sa istoricl, Behdjet-iit- Tevarih, el spun c/ este fiullui Imam ehabeddin Ahmed, fiul lui Zeineddin-Zekki. In ce priveste locul$i data nasterii cronicarului exists mai multe ipoteze. Mehmed Tahir Bur-salt, in lucrarea sa biobibliografic/ despre autorii otomani 1, aratA, Amasiadin Anatolia ca loc de nastere al lui iikriillah. Theodor Seif2, pe baza unor-date Odin opera lui ii.kriillah, consider*/ ca acesta s-a nascut in anul 1388/790. In schimb este cunoscuta, data exacts la care iikriillah a inceputscrie opera sa de istorie universall, amintitI mai sus. Este anul Hegirei861, luna muharrem, ceea ce corespunde cu sfirsitul anului 1456. El aterminat-o pe la 1458-1459/863 fiind in virstI de peste 73 de ani.

Dupl, relataxile personale ale cronicarului, se stie a a intrat inslujba casei otomane Inca de la virsta de 22 de ani (circa 1409/812). Dintrefunctiile ocupate de el este eunoscut/ aceea de mare sfetnic al sultanilorMurad al II-lea tii Mehmed al II-lea. Sub primul, a lost trimis in 1437 ca.sol la Ibrahim-bei, principele de Karaman (1424-1463). Tot In aceastitealitate a fost trimis si la curtea lui 1VIfrza Djihansah, bei de Karakoiunlu,pe la anii 1448-1449/852. A flout o caratorie in Egipt, uncle a cercetatoperele invItatilor vremii. Se pare caiikriillah avea cunostinte si din-domeniul medicinii, precum si din al muzicii 3.

Nu se cunoaste cu precizie nici anul i nici locul mortii lui

1 Cf. Bursalt Mehmed Tahir, O.M., I, p. 332.2 Cf. Th. Seif, Der Abschnitt ilber die Osmanen in Siikrilllah's persischer Universal-

geschichle, to M.O.G., II, Hannovra, 1925, p. 66.8 Cf. Encyclopedie de la musique..., p. 2 978 si O.M., I, p. 332.

iikriillah,

s6, -$i

si

Siikriillah.

www.dacoromanica.ro

30 flICRIILLAH BIN $EHABrED-DIN AHMED

Lucrarea sa istorica Behdjet-iit-Tevarih, bazata pe vreo zece izvoare,-marcheaza, inceputurile istoriografiei universale la otomani.

Ea i§i incepe povestirea de la primii oameni (Adam") §i trateazadespre diferiti profeti, regi, sultani, califi si alti conducatori de sari §ipopoare. De aceea a fost folosita ca izvor §i de cronicarii otomani de maitlrziu. Faptul a este scrisa in limba persana, 1;4i nu in limba tura, aratainfluenta istoriografiei persane asupra celei otomane in acea vreme. Uncapitol special din aceasta opera este consacrat istoriei Imperiului otoman,de la domnia primilor sultani pin& la urcarea pe tron a lui Mehmed alII-lea (februarie 1451). Spre deosebire de alti cronicari (Orudj, Asik-pa§a-zade, Ne§ri §.a.), Siikriillah, in calitatea sa de mare sfetnic, a putut sadetina informatii directe asupra evenimentelor legate de domnia maimultor sultani. Totusi, in cronica sa el trateaza mai mult faptele de bine-facere ale sultanilor.

Dupa cum s-a spus, Siikriillah descrie evenimentele ping, la inceputuldomniei sultanului Mehmed al II-lea. In incheierea operei sale i§i exprimains/ intentia de a nara intr-un volum separat intimplarile din primii optani ai domniei acestui sultan. Probabil Ina a nu a avut posibilitatea Baliinfaptuiasca aceasta intentie, cronica sa raminind neterminata.

Cronica lui Siikriillah nu a fost editata in intregime pin& in prezent ;ea se gase§te sub forma de manuscrise In mai multe biblioteci 4.

Extrasele alaturate s-au facut dupa traducerea in limba tura, aunei parti din cronica lui Siikriillah, efectuata de Mustafa Farisi si editata,de Atslz la Istanbul, in 1939, sub titlul de : Cele noull triburi de turci fiistoria sultanilor otomani 5. Pentru confruntare ne-am folosit si de editialui Th. Self 6.

B ibliografie: S.O., vol. III, p. 154 ; Bursall Mehmed Tahir, OsmancMitelifleri, I, p. 332 ; G.O.W., p. 19-20 ; N. Iorga, 0 noud menfiune turceascddespre romdni, In Revista istorica", XXVIII, nr. 1-12, 1942, p. 26.

4 Cf. G.O.W., p. 20.3 Atslz, XV inci astr taribvisi .50kriillah: Dokuz boy Tiirkler ye Osmanli sultanlari tarihi

(,5itkriillah, cronicar din secolul at XV -lea. Cele noud triburi de turci si istoria sultanilor otomani),Istanbul, 1939, 2 + 72 p. fol. 0 alts traducere Ii apar%ine lui Mehmed Edirnevi (In manuscris).

Th. Self, op. cit., In M.O.G.3

www.dacoromanica.ro

A. (Atstz) 29T.S. (Th.

Seif) 82-83

A. 31T.S. 90-91

A. 31T.S. 92-93

A. 32T.S. 94-95

BEHDJET-VT-TEVARIH(ed. Atstz, Istanbul, 1939 $i cd. Th. Seif)

. . . Emirul Orhan 1 era milos fat6 de musulmani, dar fatade ghiauri era necrut'ator. Faima lui in rAzboaie se r6spindise dela Brusa pina in Cara lui Laz 2 §i pin6 la unguri §i de teama luiinimile acestora tremurau. Ei Bateau. mereu de veghe.

...In vederea unui razboi, <Murad I> a strins of ti ca samearga, asupra lui Laz <är > §i la unguri. Mud beii din imprejurimian auzit ca viteazul (gazi) §ah vrea sa treaca. marea <in scopulde a se razboi >, an pl6nuit un atac asupra Brusei.

. . . Construind un l'aca§ pentru viata de apoi, <Murad I>a plecat din non in Rumelia §i a purtat lupte. El s-a indreptatimpotriva tariff lui Laz <6r >. Beiul Laz-ului, auzind aceasta, a datde §tire ghiaurilor din Orile apusene §i le-a cerut ajutorul. Is-au trimis o§ti din Tara Romaneasa, (E flak), de la unguri §ide la cehi, de la sirbi, de la albanezi (Arnavut), de la croati (Hirvat),de la bulgari ( Ulgar) de la frinci (Firenk) 3. S-au adunat maibine de 100 000 de osta§i ghiauri, care an inaintat cu diferitearme. Cele dougi o§tiri s-au ciocnit §i Wat'alia care s-a dat a fostcum nu mai vazuse ping, atunci universul care se rote§te. Dinamindoua, o§tirile an murit multi oameni ; le§urile for s-au ingra.-mgdit unele peste altele, iar cap etele for s-au sfarimat sub picioare.Yn cele din urml, Allah (Tanri) le-a venit in ajutor §i steagurileghiaurilor an fost intoarse cu virfurile in jos, iar o§tile for §i-auintors fetele. Ei an fost infrinti §i musulmanii s-au pus pe urmelelor. Sahul cel viteaz se afla pe o colina, impreung, cu citiva sfet-nici (haseki) de-ai sal. Osta§ii care se duseser& pe urmelenului s-au tutors §i 1-au easit acolo pe sultanul gaziilor. Dar unghiaur 4 care fusese rant se ascunsese, plin de singe, printremorti. El s-a sculat de la locul lui §i a venit spre sultanul gaziu(Murad I), ba cazind, ba ridicindu-se. La inceput ceau§ii 5 nu

1-au lasat. Sultanul gaziu a crezut ca el vine pentru o treaba, oare-care sau cg, are vreo dorin16. De aceea i-a spus ceau§ului s6-1

1 Orhan I. emir otoman (1326-1359).2 Nume dat Serbiei dupa despotul Lazar (1371-1389).3 Denumire data de turci europenilor $i indeosebi vene%ienilor. Termenul s-a Incetatenit

si In limba roman (frinc").4 Milo Obilici.6 Ceau§ (cavu§): corp de curieri In oastea otoman.

si

dusma-

www.dacoromanica.ro

32 SUKRULLAH BIN SEHABEDDIN ARMED

lase. Ghiaurul cel rant i baimacit (karganmif) a 1naintat §i 1-alovit <pe Murad> cu cutitul.

A. 33. T.S. <Urmeaza descrierea mortii sultanului Murad, fixatA de cronicar in95-110 1388/790 6 urcarea pe tron a lui Baiazid. Este omisa expeditia sultanului

Balazid in Tara Romaneasca, tar la batalia de la Nicopol nu se mentioneazAparticiparea romknilor. De asemenea stnt omise relatiile lui Musa Celebi cuMircea cel BAtrIn >.

A. 37 T. S. < Dupa Impacarea cu Isfendiar, principe de Sastamonn,sultanul Mehmed I Celobi> a pornit de la re§edinta sa dinBrusa spre Rumelia, cu &dui de a purta razboi. El s-a indrep-tat spre necredinciosul din Tara Romaneasca (Eflak) cel cuglnduri rele. In partea aceea se aflau trei cet6ti care, din pricinaghiaurilor cei tar& de minte, fusesera ruinate. El a flout ca toatetrei s& Infloreasca. Una se numea Isaccea (Sakgi), a doua Ieni-Sale 7, iar a treia se numea Giurgiu (Iorkovi) 8. De acolo,Indreptlndu -se asupra ungurului, a luat cetatea Sevarin 9.Ghiaurii cei fir& de minte, Allah sa-i nenoroceasca, vasendmaretia musulmanilor, au cerut pace. Ei an luat asupra forplata, haraciului §i s-au socotit printre supu§ii (kul) Inaltuluiprag al sultanului. Au trimis trei 10 fii de principi (emirzadeghian)cu armele for cu tot, ca sa slujeasca <ling/. sultan>. Ei §i-au luatasupra for obligatia ca, atunci dud va fi batalie sultanul bevaporunci, afarl de ace§tifii ai celor trei bei, sa trimita oasteafor dupa, cum va dori sultanul. Ei an jurat e& In tot timpulvigil sultanului ghiaurii cei fare de minte nu-1 vor trada Innici un fel §i nu se vor Impotrivi sultanului Mehmed nicioamenilor sai. Astfel an facut pace (barif). Sultanul musulma-nilor, IntorcIndu-se In cu margie, a sosit la re§edintasa din Adrianopol.

A. 38 T. S. <Se descriu luptele de la Zlatita, Varna 0 Kosovo, fArA sA se aminteascA de114-115 participarea romAnilor la aceste bAtAlii >.

6 De fapt el a murit in iulie 1389.7 leni-Sale (rom. Enisala) : localitate In nordul Dobrogei, lIngA Babadag.

La alti cronicari apare sub forma de Ierkokli : probabil cA deriva din Iurkou.9 Turnu-Severin.10 Yn alte manuscrise treizeci" (Cf. Th. Self, op. cit., in M.O.G.", II, p. 111 §i nota 53).

§i

si

iioin

§i§i

§i

lini§te §i

9

www.dacoromanica.ro

III

ENVERI

Autor al unei cronici otomane rimate, Enveri a trait in secolul aIXV-lea, Mid contemporanul sultanilor Murad al II-lea $i Mehmed al II-lea.Nu i se =waste nici data nasterii, nici cea a mortii. tim ins/ c/ in varaanului 1465 (869 zil-hidjge) Enveri mai traia, intrucit chiar el marturisestea la acea data abia terminase opera sa istorica Diisturname (Cartes viziru-lui), cronies/ in versuri inchinata marelui vizir Mahmud-pasa 1.

Cronica lui Enveri, pastrata doar in copie intr-un manuscris unicdatind din prima jum/tate a veacului al XVII-lea la Biblioteca Nation.alldin Paris (Anciens fonds tures, nr. 250), a fost editat/ de Milkrimin Ha lil,sub titlul Diisturname-i Enveri 2. Doi ani mai tirziu editorul a prezentatun studiu critic asupra acestei cronici $.

Datind de pe la 1465, aceast/ cronica reprezinta unul dintre cele maivechi izvoare narative privind istoria otomana. Ea este mai veche cleatcronicile lui Orudj, Asik-pasa-zade, Nevi fiind Ina posterioara cro-nicii lui All Iazidjizade, intitulata Tarih-i al-i Selculc (Cronica dinastieiselciuchide). Opera lui Enveri este pretioasa nu numai pentru faptul carelateaza evenimentele contemporane autorului (secolul al XV-lea), dar

pentru ca aduce clarificari asupra unor perioade intunecate din veacurileanterioare privind istoria turcilor. 0 deosebita important/ prezinta parteain care se trateaz/ istoria dinastiei Aidinoglu din principatul Aidin, dintre.1307 si 1402/707-805. Cu aceasta ocazie, autorul d/ o aerie de stiri Inlegatura cu expeditiile lui Umur-bei (1334-1348), unele dintre ele inte-resind §i istoriografia roman/.

1 Cf. Diisturname, p. 4. Mahmud-pa§a, mare vizir pe vremea sultanulul Mehmed al II-lea,fare iulie 1453 fi august 1467/857-872.

Mtikrimin Halil, Diisturname-t Enveri, Istanbul, 1928, 121 p., In colectia TtirkTarih Endjumeni Ktilliyat", nr. 15.

3 Idem, Dtisturnarne. Medhal (Introducere), Istanbul (1930), 98 p.

3 - 0. 43

91

e.a.,

91

www.dacoromanica.ro

34 ENVERI

Cronica lui Enveri, compusa din 3 730 de versuri 42 se bazeaza pe oaerie de izvoare arabe, persane turcesti anterioare contemporaneautorului, dintre care unele sint Inca nedescoperite. .Astfel, pentru istoriaprincipilor din Aid In el foloseste ca izvor o cronica atribuita lui HodjaSelman, scrisa probabil Intre 1348 si 1358. Datorita faptului ca aceastasursa narativa otomana da unele sari care nu se gasesc In cr onicile bizan-tine, Insemnatatea ei pentru not rezida, In relatarile privind tinuturile dinjurul Marl Negre Mediteranei.

-Cronica lui Enveri are trei parti distincte, fiecare din ele fiind aka-tuita din 22 de capitole.

Partea I trateaza despre profeji despre principatele turcesti cares-au ridicat pe ruinele Imperiului selciuchid In Asia Mica.

Partea a II-a se ocupa de campaniile lui Umur-bei, emirul din Aid In,descriind totodata expeditia acestuia la guile Dunarii (Chi lia) Intre1339 $i 1341 5.

Partea a III-a cuprinde istoria turcilor osmanlii, povestind eveni-mentele pin& la expeditia din 1462/866 a lui Mehmed al II-lea Impotriva,Tariff Romanesti luptele lui Mahmud-pasa cu ungurii Intre 1463 si1465/968 969.

Dupa cum rema.rea in studiul sau introductiv editorul M. Hain,cronica lui Enveri confine unele confuzii greseli de grafie, limb/ crono-logie. Undo slut atribuite copistului manuscrisului. De pilda, la Enverilupta de la Nicopol este datata In 1393 1394 si nu in 1396.

Facind abstractie de lipsurile acestei cronici, uncle inerente epociiIn care a fost scrisa, ea constituie totusi un izvor important pentru cerce-tarile de istorie medievala.

Mai amintim ca Enveri este si autorul unei alte lucrari istorice, inti-tulata Teferrudjname, adica Cronica expedifiilor, pe care a dedicat-osultanului Mehmed al II-lea, si a scris-o pe la 1463/867, dupa cum reiese din.cronica Disturnme. Se pare ca acest izvor, nedescoperit pins astazi, arprezenta un deosebit interes i pentru istoria tarilor roman, deoarecetrateaza pe larg expeditia lui Mehmed al II-lea Impotriva Tarn Rom'anestiIn 1462/866, dup5, cum reiese dintr-un fragment din cronica Diisturname.

4 Cf. Dasturnaine, p. 108.5 In legaturA cu aceste probleme, cf. Irene Melikoff-Sayar, Le Destan d'Umur Pacha,

Paris, 1954, 156 p. ; Paul Lemerle, L'emirat d'Aidtn, Bgzance et l'Occident. Recherche stir Legeste d'Umur Pacha", Paris, 1957, 276 p. ; M.M. Alexandrescu-Dersca crede cb expeditia aavut loc in 1337 sau 1338 (cf. L'Expidition d'Umur Beg d'Aidtn aux bouches du Danube (1337ou 1338), In Studia et Acta Orientalia", II, Bucuresti, 1960, p. 3-24.

1i 4i

Qi

si

1i

9i

oioi oi

www.dacoromanica.ro

ENVER/ 35

Astfel, vorbind de campania acestui sultan impotriva lui Vlad Tepee,Enveri Borba :

"Dad, vrei sä, afli despre aceast4 bgtAlie de la un capftt la altul,Caseste Teferrudjname §i priveste acolo" e.

Extrasele care urmeaz4 slut traduce dupg, cronies, lui Enveri 1.13128-turname) editata. de Miikrimin Hall (Istanbul, 1928, 121 p.).

Bibliografier-o.o. W., p. 410-415.

I Cf. Dilsturname, p. 100.

www.dacoromanica.ro

DUSTURN AYE(ed. Mukrimin Halil, Istanbul, 1928)

43 PLECAREA UNOR VASE PE MAREA NEAGRA. PENTRU A CUCERI LUMEA

Pala 1.trimise iargsi scrisori (name),GrAbind-6.-se- s faege o expeditie sfinta.Gaziii au Impinzit imprejurimile Smirnei (Izmir),Muntii cimpiile s-au acoperit de osti.<In urma pregatirilor fAcute de Umur-bei, acesta porne§te cu 350 de vase In expeclitie>.

44 Trei sute de corgbii au intrat in Marea Neagra,i oamenii erau inarma,ti, iar trompetele sunau.

Chid toate corabiile au pornit pe mare,pinzele, ele au inceput sa inainteze cu voia lui Allah

. Si dup& ce au mere o zi-doug, au trecut prin fata Istanbulului,Un rege (tekfur) 2 a dat In cinstea acestuia 3 un mare zaiafet,Si a fost uimit de m6retia pasei.Ei au iesit la Chilia (Kili), la hotarul (ucij) Taxii Romfinesti,Si au incendiat si au devastat tinutul pe care 1-au gIsit.Ghiaurii vicleni, cind au vlzut 11186 sosirea lor,Aprinzind focuri, §i -au dat de '}tire unul altuia.Stringind mult6 oaste, ghiaurii an ventSi el a-a razboit cu acestia imp'ar'ateste 4.Atunci azapii, inaintind, si-au strins rindurileSi dusmanul a devenit tinta sagetilor lor.Dind pinteni tailor, pasa beii au ina,intat,Iar -oastea a acoperit muntii stincile.Cind si-au repezit caii spre dusman,L-au tii nimicit in. clipa aceea,Ei an umplut acel be cu cadavre,Iar pe unii i-au prins acolo de vii.Si-au Intins corturile i s-au asezat acoloSi au descalecat f,4i pasa si beii.Pasa a trecut la locul Bau gi s-a asezat

1 Bahaeddin Umur-bei (1334-1348/734-748) este unul dintre fill lul MilbarizeddinMehmed-bei (1310-1334).

2 Tekfur sau tekilr, de la cuvintul de origine armeana takfor : purtator de coroanii, rege,Imparat, suveran.

Lui Umur-bei.4 In text : DJenk -1 sultan', adicil un rilzboi Intre doi Impkrati.

si

sisi

s

www.dacoromanica.ro

DUST17RNAME 97

Si au fost adutO In car prinpi (tutgun) fgri numgr.El a tinut sfat (divan), iar ceaupii §i-au fgcut rub,,Ca s g se verse singe in dreapta in stinga.Au macelarit acolo pe multi dintre' prin§i

aprinzind focuri, i-au infipt aici in suliti.Frigindu-i, i-au tgiat In bucati;Iar pentru mincare an pus came de oaie.S-au adunat §i au mincat-oSi i-au multumit lui Allah, aducindu-i laude.Ace§tia (prin§ii) crezind insg c ei an mincat came de out,Au plins cu totii i ochii li s-au umplut de lacrimi de singe.Impra§tiindu-se divanul, cind ace§tia prin§ii) an plecat,Pap a poruncit ei (turcii) i-au ajuns pe prin§i din urma.Ace§tia (prin§ii) an crezut c ii vor frige §i pe eisi -i vor minca, sfi§lindu-i unul cite unul.Atunci, de spaimg, multora dintre ei le-a plesnit fiereaIar gaziii s-au trezit din soma, dar au rgmas pe loc.Pe§i li s-a dat thumul ace§tia (prin§ii) an pornit,Mergind, ei suspinau totu§iSi -$i ziceau : cei care vin ant mincgtori de oameni.Ei ant cei care, nimicindu-ne, ne-au adus in aceastg stare.

45 Apoi, familiile, au fugitSi plrgsinduli tinuturile, an strgbgtut multi §i pgduri.

cercetind, an mers din munte in munteSi le-au cerut baietii. (oglan) §i fetele lor.Vinind nenumaxati destoinici multe fete frumoase,I-au lust i-au adus Cu ei.Si au dgrimat Chilia (Kili) §i Inc a, multe alte cetgti.Apoi, luind robi §i boggtii nenumlrate,Au vent cu totii s -au urcat in corgbii.Timp de patru zile au mers zi noapteSi an ajuns iarg§i in apropiere de Kenzie 5.Ajungind b,colo, au coborit robiiSi an tras din nou corabiile pe urcat.Apoi an incarcat iarg§i boggtiile pe toti prin§ii in corgbiiSi toate corabiile s-au umplut.

5 -Kerme sau Gherme : probabil o localitate din apropierea strlintorilor Bosfor sau Dar-danele, unde an acostat vasele lui Umur-bet cind an pornit In expeditie §1 de unde au trecutapoi spre Istanbul. Ar putea sA fie Insa vorba §i de Akkerman, Kermen Insemnind fortA-reatA, cetate.

.Azapii,

b6ieti yi

si

ei

ei

d

ci

d

si

www.dacoromanica.ro

38 ENVER'

Au ajuns intr-un loc undo nu se gg,sea app ;Acolo, pasa a pus s se sape dou6, &dui.

Cind s-a tutors pasa la Izmir, plin de bucurie,Twit/ lumea s-a bucurat de darurile primite.Intreg tinutul Aid9.n s-a umplut de tinerii prinsi si de bogItii

bucurindu-se, s-au fericit cu totii.85 <Pregatirile ungurilor, sirbilor gi altor popoare pentru a Incepe lupta Impotriva sul-

tanului Murad I. BAtilia de la Kosovo (1389). Schimb de solii Intre LazAr, despotulSerbiei, g1 Murad I. AmenintAri de rAzbol. Sfat In oastea cre§tinA>.

Jigmun 6 i-a trimis lui Laz<k> 70 000 de ostasi,Zicindu-i : Du-te i lupta-te cu turcuP'.Au venit osti si din Albania (Arnavut) kti din Bosnia,De asemenea, din Tara Romfineascg, precum si din Klpceac 7 ;In Cara lui Laz<kr> s-au adunat 200 000 de oameni,Pregatindu-se sa facA razboi cu sultanul <Murad I>.

86 In clipa aceea, Laz <fir >, luind cupa, Wm din ea.Apoi, ajungind la, Kosovo, desc6lec6, de pe cal.Sultanul Murad, de asemenea, a venit la Kosovo cu bucurieYn <luna> zil-hidjge 82 lntr -o zi de vineri.Musulmanli si-au pregatit un sant mareSi acolo au insirat 40 000 de azapi.Mai erau 60 000 de viteji alketi Inarmati,Care s-au dus acolo pentru <gloria, lui> Allah cel prey m6rit.

87 <Urmeaza descrierea bAtaliei de la Kosovo (1389); infrIngerea cregtinigi omorlrea sultanului Murad I de cAtre Milos Kobilici>.

Sahul <Murad I> avea numai doi fli :Unul era Iakub 7, iar altul Baiazid 10.<UrmeazA omorirea lui Iakub gi Intronarea lui Baiazid In 1389/792>.

Pe clad acestea se intlmplauIn Anatolia Isfendiar 11 supunea cetAti.Ducindu-se acolo, <Baiazid> a luat Kastamonu 12,

Jigmun: Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei Intre 1387 gi 1437.7 In text Kffceac, adica stepa cumanA din sudul Rusiei.

Zil-hidjge <791> = 21 noiembrie 19 decembrie 1389. De fapt lupta se Incheiasela 15 iunie 1389.

Iakub Celebl a fost valiu (guvernator) In vilaietul Karasi din Anatolia.to Baiazid Ildfrim (Fulgerul) : a domnit intre 1389 §i 1402.It Isfendiar, fiul lui Baiazid Kiitiiram din principatul Kastamonu, a murit la 26

februarie 1440/22 ramazan 843.u Kastamonu, oral In nord-vestul Asia Midi, capitala vilaietului cu acela§i nume ; In

anlichitate Paflagonia.

Si,

°Oiler aliatilar

aici,

..

www.dacoromanica.ro

DUSTURNAME 39

Pornind apoi iarki expeditie in Rumelia.88 Mirgi 18 venise $i atacase Kartnovast 14,

Iar sultanul, adunind oasts, a plecat In Tara Romfineasc5,.In apropiere de Arges (Arkiy) s-a dat o luptI crin.cenkGhiaurii fiind zdrobiti, si-au aruncat armele $i uneltele de lupta.Deci an Post Invinci, ei s-au tutors iarasi,Si s-au asezat din nou acolo cu mult5, stradanie.Ine-bei 15 a dat poruncti, octiriiS -i adune pe musulmanii morti.Au aruncat In Arges (Arkif) lesurile turcilor,Jar ducmanii, vazInd aceasta In timpul noptii, au azut pe ginduri.Ei au v5aut c mortii ghiaurilor erau fax5, de num5r,Pe dud lesurile turcilor nu erau prea mune.<Mircea> s-a Implcat $i a trimis avujii (mal) en Bolli astfel de viclesug a flcut Mircea (Mirci) in r5,zboiul on sultanul.

Acesta 16 a fort Inchis la Brusa si a ramas acolo.Karaman.ul 17 era loc de azil pentru orice supus (ku/).Romanul (Eflak) iargsi s-a rgsculat in RumeliaSi sultanul s-a dus si s-a r5,zboit din nou.Incalectnd pe cal, el nu 1-a 15sat pe ghiaur $i 1-a mgcelkitSi, Intordndu.-se de acolo, s-a dus Impotriva Salonicului (Selanik).

89 De acolo, padisahul a venit asupra IstanbululuiSi, %And razboi, 1-a asediat timp de doug luni.

<Urmeaza descrierea bataliei de la Nicopol (1396), fArA a se aminti de participarea romA-nilor >.

'90 Clnd a sosit anal 80418,De astadatl a venit Timur si s-a razboit.Ildtrtm-han string oastea,Ca sg-1 zdrobeasca pe ducmanul din Rum 16.Au venit Kara-Iusu ci Osman-bei,Si au plecat din nou dup6 ce an primit favoruri.Erau 50 000 de ostasi In zale din cap piny -n picioare,

14 Mircea cel Batrin (1386-1418).14 Kartnooast (Kartnova), localitate in sudul DunArii. Dupt unit istorid romani ar II

Cavarna. Posibil sa fie Insa o localitate mai sudica, Kartn-abad (Karnabat).Sau Aina-bei. Yn alte mind, in loc de Ine-bel apare All-pala, care era marele vizir

al sultanului Baiazid." Mustafa Celebi, fiul lui Baiazid I." Principat In Anatolia.14 11 august 1401-31 iulie 1402.14 Rum : denumirea turco-persanA a Imperiului bizantin. Aid In sens de Anatolia.

...

§i-a

16

www.dacoromanica.ro

40 "ENVERI

Iar oastea (alai) ghiaurilor era de 10 000 de osta§i (nefer).Se aflau ImpreunI Vilcul 20 §i cel din Tara RomftneascA (Eflak)2',Precum §i cei din Cara lui Laz<h>.Cine ar putea, s6, arate insu§irile acelei oitiri ?Alaiul sau 22 personal era de 7 000 In cap,Iar 30 000 erau pedestra§ii sli.Chiar §i de la ru§i (Bus) an venit 35 000 de tatari 2a ;Toti ace§tia erau arca§i buni care trageau din arcuri bine Intinse.Baiazid, fiul lui Murad, §i-a rinduit alaiul,Oastea din Anatolia (Rum) era de peste 200 000.0§tirea ghiaurilor a mers In fat6,,Atunci a vazut toata, lumea osta§i cu nadragi (tonlu er).

91 . . . Chid anul a ajuns la 804,Lupta s-a dat In muharrem ", intr-o zi de vineri.

<Moartea lui Baiazid §I inceputulcerturilor pentru donartie intre fiii §i urma§ii lui>.

Chad anul a ajuns la 813 25,Emirul Suleiman a plecat pe lumea cea,lalta,

92 Iar Musa a lost emir timp de doi ani kii jumatate.El nu s-a luptat cu ghiaurii.. . . Apoi a apgrut Iancu 26, care i-a dat ajutor acestuia 27*i a venit ungurul §i s-a razboit la Izlaclf, 29.A trecut un an §i du§manul a venit la Varna.ImpreunI cu craiul unguresc 29 an venit §i multi <alti> du§mani,Acolo, Allah a dat un bun prilej musulmanilor ;Dindn-se o mare lupta sfintfi, ghiaurul a lost Infrint.

93 . . . Cind s-a ajuns la, anul 852,In luna §aban 801 s-a dat iara,§i o lupt6,.Iancu, cel Invins, a venit la Kosovo,Oastea noastrg, a vtrit spaim6 In du§mani.

29 De fapt Stefan Lazarevici, despotul Serbiel (1389-1427), pe care cronicarul 11 con -funds cu Vuk Brankovici.

21 Este vorba de Mircea cel Batrin.22 Al sultanului." Este vorba de tAtarii refugiaii din hanatul Hoardei de our in Lituania Iii Polonia.24 11 august 9 octombrie 1401. De fapt lupta de la Ankara s-a dat la 28 iulie 1402.25 6 mai 1410-24 aprilie 1411.26 loan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei.27 Lui LazAr.25 IzIadt : Zlatila, localitate In Peninsula BalcanicA, la vreo 70 de km de Sofia.29 Vladislav I. rege al Ungariei (1440-1444); in Polonia a domnit ca Vladislav al

III-lea.20 30 septembrie 28 octombrie 1448.

www.dacoromanica.ro

DUSTURNAME 41

Apoi <Murad II> a construit Giurgiul (lerkokii),Iar Turhan<-bei> si-a cIstigat faim5, devastInd Tara RomaneascA.and a Inceput anul 854 31A plecat In Albania (Arnavut) ca sg., facA rAzboi.

97 . . . CInd a sosit anul 86032Sahli]. 33, plecind la Belgrad, s-a rlzboit.De la Skoplje (tiskiib) ne-au venit tunuri uriase,Cine le vedea rAmInea uimit.In timpul luptei distrugerile n-au content,Dar cucerirea acestuia 34 nu i-a fost sortia sahului.Chid beilerbeiul Karadja bei 35 a dtzut,Desi plecate, avan.g5,rzile ghiaurului s-au rotors.Rumeliotii, nemaiavInd comandant, nu s-au mai luptat,Si astfel cei din Anatolia n-au avut tovargsi de lupt6.In timpul luptei, sahul 86 i-a dojenit pe cei din Anatolia.Si padisahul s-a Intors din acea bgtalie.

98 Clnd sultanul s-a asezat In afara <cetAtii>, ghiaurii an aparutSi Iancu privea, sand sus, pe cetate.Afurisitul acela zicea : Eu slut principe crestin,Eu slat comandantul ostirii care merge Impotriva padisahului".Ei an gasit o cImpie pling de fum $i un drum acoperit de zale ;Din aceastl pricing, an srabit mult.Iesind afara, e187 dadu un atac,Repezindu-se asupra ostii islamice.Dar an fost macelasiti cu sAbille care zIng6neau : ceac, ceac (cark).Unii se aruncau In Dungre, -mil se Inecau.Fund InfrIntk avangarda ghiaurilor a Incetat <86 mai atace>.... Dupa aceea, padisahul s-a tutors la Adrianopol (Edirne)

99 i toji spahiii an pornit spre tinuturile lor.Dup5, ce sahul a cucerit Trapezuntul (Tarabuzun),A porpit de aid spre Rumelia.El a umplut tinutul acela Cu bogatii maxiSi dusmanii din toate pIrtile au fost pedepsiti.

31 14 februarie 1450 2 februarie 1451.82 ii decembrie 1455 28 noiembrie 1456.58 Mehmed al II-lea, sultan otoman (1451-1481).55 A Belgradului.85 Karadja-bei a fost beilerbei de Rumelia pe vremea sultanilor Murad al II-lea si Meh-

med al II-lea.55 Mehmed al II-lea.84 loan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro

42 "ENVER'

Pe and sahul se afla In partea aceea 34,Iar romanul (Eftak)39 In partea aceasta,El a flout atitea rascoale, Inch tine le vedea rAmInea uimit.Ishak-pasa statea la resedint/ (taht) 4i ;El n-a iesit din cuvintul sahului, ascultind de sfatul lui.Sahul 1-a chemat pe voievod 422Apoi a plecat In solie Iunus 482Iunus-bei Hamza-bei an murit ca niste martiri ",Si acel nedemn 45 a pIrjolit i malul Dun rii.Cind anul a ajuns la 866 46,Padisahul a pornit o expeditie sfinta Impotriva acestuia 47.Padisahul a ajuns la NicopolSi avea o oaste pe care abia o ducea p/mIntul.Mai Intli, pasa a trecut Dun.areaSi, crezind ca, vine dusmanul, rinduit bine oastea.

loo Apoi trecu sultanul pe malul ce161alt 48,Impreun/ cu cortul seraiul $i cu bucAtAria sa.De acolo, In trei zile, a dat de o cimpie ;Sultanul a poruncit. Si a vazut acolo numai zale.Cetele de luptAtori erau Imbracati In armuri de fier.Ei Intaritau caii asezati In rinduri ;Atit armurile, cit i vesmintele for strA1uceau,Iar caii, la rindul lor, loviti usor, nechezau.In a sasea zi de post 45 s-a trecut <Dun6rea >,Si Intr-o noapte de vineri s-a iscat zarva.Atunci, pe neasteptate, s-a auzit 1111. vuietSi an izbucnit plinsete jalea a cuprins rIndurile <ostii> din Anatolia.Dusmanul, care venise cel dintli acolo,Se lupta, dar nu obtinea victoria.Atunci rumeliotii an pornit atacul asupra lui,Apoi oastea islamicI a dat asalt.

38 La Trapezunt.38 Vlad Tepes (1456-1462).48 Mare vizir Intre 1470 si 1472 ; pe atunci beilerbei.

Adica la Istanbul, unde 11 lasase sultanul in timpul expeditiei.48 Vlad Tepes." Numele renegatului grec Catabolinos.44 Fiind prinsi omortti de Vlad Tepes.45 AdicA Vlad Tepes.48 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462.47 A lui Vlad Tepe§.48 In Tara Romaneasca.49 In text : Orudj, luna ramazan, corespunde cu 4 iunie 1462.

4°

tai

si-asi

si

isi

tai

41

$i

www.dacoromanica.ro

DUSTURNAIIE 43

Durgnanul nu-§i gasea drum §i a ramas pries la mijloc,Toate tobele bateau numeroasele trompete sunau.Gaziii i-au Impresurat <pe ghiauri> in timpul noptii,Din 60 000, numai 1 000 §i-au gasit scaparea.Daca, vrei sa afli despre aceasta batalie de la un capat la altul,Gase§te Teferrudjname 50 fiti prive§te acolo !Voievodul a scapat rant,lar oastea sa a fost nimicita, multi pierzinduliPInarn zori s-au tutors §1 oastea §iCu totii au fost uci$i, iar local de divan s-a umplut de leimri.Plecind de acolo, am vazut multe scheleteTrase In teapa, unele mai dinainte, iar altele mai de mind.De acolo, ne-am indreptat spre Buzi b1;Acolo a ie§it ghiaurul i am dat oGhiaurul avea 15 sangeacuri52 in capAtunci dud §ahul cel vestit statea pe tron.Gaziii s-au dus kti i-au nimicit pe toti,Si an adus la ordie nenumarati pringi tigve.Timp de 30 de zile am devastat tinuturile Tarii Romane§ti (Efiak)i on focul sabiei am pirjolit casele duslmanului.

*ahul a numit acolo un alt voievod 55,Care va da sultanului mai mult tribut (gizie) 54.Fara numar peste masura erau prizonierii vitele luateCaki Cara aceasta am pradat-o timp de 30 de zile.

ahul a vent la Braila bb, unde a petrecut sarbatoarea (iyd) 56.*i de acolo a pornit spre Adrianopol.In acel an an facut expeditie la Mitilene (Midilli)

i tunarii an lovit <cetatea> cu tunuri nenumarate.103 ...Inainte de aceasta sultanul a facut o expeditie In Moreea

lulnd -o, asculta ce dreptate a facut acolo !El (sultanul), Intorclndu -se °We pa§a, 57, i-a zis :

55 Cartea expeditiilor.51 Nu poate fi decit Buz5u.52 Aici In sens de unitati militare si nu de steag sau provincie.

Radu cel Frumos (1462-1475), fratele lui Vlad Tepes ; se afla ostatec la turd.54 Gizie : capitatie, impozit plAtit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman. Aid are

sens de tribut (haradj).55 In text Birail sau Berail. Turcii spuneau de fapt Ibrail." Este vorba de sArbatoarea de dupA postul ramazanului, numitA bairam. Cade totdea-

una la 1 sevval. Pentrir anul 866 corespunde cu 29 iunie 1462." Mahmud-pasa, mare vizir (1453-1466 si 1472-1473).

$i

via,ta,.prinsii,

lupta.

si

$i si

*i,

"

.

www.dacoromanica.ro

44 ENVERI

Tu du-te in jara lui Laz <ar > si vezi tine este acel Ia.ucu-oglu 5acare se rAzboieste.

In caz ca acesta va porni In expeditie,Doresc ca tu. s6., °VP victoria".Dup6 ce hanul 1-a sfAtuit astfel,Acesta §i -a luat oastea si a pornit in Cara lui Laz<ar >.

(UrmeazA descrierea cuceriri cetatii GolubAt (Gilverginlik)>.

104 Jrapezuntul si Kuiulu-Hisar 59Au fost cucerite cu usurintA Inainte de a fi Intarite..Asculta ce a facut <sultanul Mehmed> In tinuturile Tariff Rom'anesti !Ducind acolo oastea islamicA, a saturat -o <de prAzi>.Voievodul <Vlad Tepes> spunea : Eu sint principe crestin,EWA va veni sultanul si ne vom Intilni, BA nu crezi ca voi da Inapoi !"Pap de atunci a pornit In fruntea Q§tii*i. preainaltul Allah 1-a ajutat.Desi dusmanul a dat peste noapte un. atac,Pin oastea sa au curs valuri de singe,Cu toate ca s-a luptat cu pasa,Totusi, bind Infrint, el a pArAsit lupta si a plecat.

105 . . . Craiul ungurese 6° avea 100 000 de calAreti,Insa nu venea sa dea lupta cu pasa.Acolo sosise, de asemenea, si padisahul,Iar) dusmanul era la tale de o zi depArtare.ImpreunA cu Iancu-oglu.61 Be aflau 350 de principi (ban),Dar n-au venit, ci au stat deoparte.Chad au trecut dincolo de localitatea Iaicea 62)Dusmanul, sosind la Zvornic (Izvirnik) 6 3) a dat lupta.Erau ImpreunA si cehul si alamanu164 si ungurul.De asemenea, era si cel din Tara RomaneascA (Eflak) si bosniacul si

beiusul ( ?) ;Cu totii erau 100 000 de calareti si 50 000 de pedestrasi,*i In faja for nu rezistau multe cetAti

58 lancu-oglu: fiul lid Iancu", adica Matei Corvin (1458-1490).59 Neidentificat.88 Ungiirils kfrall: regele Ungariei". Matei Corvin (1458-1490).81 Matei Corvin.59 Cetate In Bosnia, pe riul Verbas.83 Localitate In Bosnia.84 Alaman: german, austriac.'

www.dacoromanica.ro

DUSTURNAME 45

Tunurile for seManau cu Ate chiupuri uria§e,Nici muntii din Zvornic (Izvirnik) nu puteau sa li se impotriveascI.

(Urmeaza descrierea bAtAliei de la Zvornic).

106 S-a repezit <pap> asupra cetatii <Zvornic>, dar nu apucase s-o ia,Cind, in timpul luptei, sosi pe nea§teptate un martolozAcesta a vent §i a spus : Pa§6, primul a fugit beinsul.A fugit ci Iancu-oglu, iar dup'a el §i ungurul".Atunci pap a trecut Sava cu o navySi a vazut cum ghiaurii fug peste sand. §i peste munti.De asemenea, nu sosise inca toat6 oasteaCind musulmanii 1ncepur5, strimtoreze.Ghiaurul a fugit, impr6§tiind armele uneltele sale de luptit,<Iar turcii> i-au c6utat pe acectia din munte in munte.

(Mai departe se deserle urmarirea ghiaurilor $i capturarea de munitli§i prizonieri).

ss Martoloz : categorie de osta§i cre§tini In armata otomanA, care lndeplineau de obiceimisiunea de informatori.

O.

sa-i1i

www.dacoromanica.ro

IV

ORUDJ BIN ADIL

Autor al uneia dintre vechile cronici otomane, Orudj s-a naseut pela inceputul secolului al XV-lea in orasul Adrianopol, pe atunci capitalastatului otoman. Din introducerea la cronica sa intitula,ta Tevarih-i al-iOsman (Cronieile dinastiei otomane), aflam a era fiul unui negustor dematasuri (el-kazzaz) a a indeplinit un timp functia de secretar (7ciatib).Dupa 1453/857, parasind Adrianopolul, Orudj s-a mutat la Constantinopol,noua capital& a Imperiului otoman. Nu este exclus s& fi fost unul dintrefondatorii istorice care a luat nastere pe la inceputul domniei sulta-nului Murad al II-lea (1421 1451). Orudj a murit spre sfirsitul secoluluial XV-lea.

Cronica sa trateaz& istoria osmanliilor cu incepere de la mijloculveacului al XIII-lea, merglnd, in manuscrisul pastrat la Oxford, ping inaugust 1467/872, anul expeditiei sultanului Mehmed al II-lea impotrivaprincipatului Karaman, iar in manuscrisul din Cambridge continuindu-seping la 1494, adica anul Hegirei 899, and a avut loc o expeditie impotrivaUngariei.

Limba cronicii lui Orudj este simpla, o turceasca neevoluataoarecum stingace, iar in descrierea faptelor adeseori nu exist& o legaturacauzall. Nu se stie ce izvoare a utilizat Orudj pentru inceputurile osman-liilor. Tinind ins& seama de perioada in care a trait autorul, cu privirela domniile sultanilor Murad al II-lea, Mehmed al II-lea Baiazid alII-lea aint pretioase, cu atlt mai mult en eft autorul le descrie destul deamanuntit.

Manuscrisele cronicii sale an lost publicate de F. Babinger in 19251.Extrasele alaturate !Ant traduse dupa aceasta editie.

Bibliografie: Nedjib Asim, in TOE111", I, (1910), p. 42; 0. M.,p. 180; G. 0. W., p. 23-24.

1 Die Fruhosmanischen Jalutilcher des Urudsch. Nach den Handschrifien. Hanovra,1925, XXIV + 140 p.

scolii

si

si

si

gtirile

HI,

www.dacoromanica.ro

26 ms. 0.97 ms. C.

27 0,98 C.

TEVA.RIH-I AL-I OSMAN(ed. Fr. Babinger, Hanovra, 1925)

...Viata lui Murad-han gaziul a durat 73 de ani, si a domnit 30 deani. In anul 7881 <al Hegirei>, sultanul Baiazid-han a cuceritKratovo (Earagova)2 ; de acolo, plectud,, a trecut In Anatolia. ...Ighit-pasa 3, merglnd, a cucerit Skoplje (a9kiib), iar eel caruiai se spunea Firuz-bei 4; de asemenea inaintInd, a cucerit Vidinul.In sfIrsit, Intorcindu -se, ei s-au asezat la Adrianopol. Evrenos-beia cucerit si el Vodina Cetruz-ul 5, iar Firuz-bei, trecInd inTara Rom'aneasea, (Eflak-ili), a flout o incursiune (0474,0 s-atutors cu o prada, foarte bogatl. Hanul Ildtrim <Baiazid>,stat la Brusa, uncle a pus sa se construiascat o geamie, UR me-drese 6 un spital (bimarhane)... In. 791 7.

Apoi, parLsind Brusa, a mers In vilaietul Karaman.<Sultanul Baiazid>, cucerind Nicopolul Silistra, a trecut InTara Romfineascg. In aceastA vreme, beiul Romainesti erasghiaurul Mircea (Mirci)8.

Mircea ghiaurul, aduclnd cu el oaste, a venit Impotrivasultanului Baiazid Inttlnindu-se unul cu altul, s-a dat o mar -

re bnalie, astfel Inch atit din partea musulmanilor, eft sidin partea ghiaurilor multi au fost mazelariti (kirgin) ;analndou/ partile au murit multi oameni. Clnd <turcii> au v6zut;a oastea ghiaurti este numeroask cele doufi ostiri nu s-au des-,paTtit una de alta 9. and s-a 16.,sat noaptea, cele doug ostiris-au separat i fiecare s-a asezat In alt6 parte. Vizirul.Ali-pasa 10, a luat 4n noaptea aceea urmItoarea m6surti 11 :

1 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387.3 Karatova : Kratovo, localitate la 70 km nord-est de Scoplje.3 Ighit-pasa : unul dintre bell. luj Baiazid Fulgerul (Ildtrtm), trimis atunci sA cucereasca

Bosnia.4 Firuz-bei : unul dintre bell lui Baiazid Ildtrtm, care a lost un .timp beilerbei de Anatolia

si a cAzut in lupta de la Ankara (1402).5 Cetruz (gr. Kitros) yi Vodina : localitati In apropiere de Salonic.

Medrese : §coala teologica la musulmani.7 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389. Trebuie mentionat a la Orudj cronologia

evenimentelor este defectuoasa, mai cu seam ptna la 1421, data anticipindu-se uneori cu treisau patru ani.

8 Mircea cel BAtrtn. In manuscrlsul din Cambridge apare : Birgto AdicA s-au rAzboit in continuare.to Ali-pasa Djandarlizade : mare vizir intre 1387 $i 1406.11 In ms. de la Cambridge se Obi intercalate cuvintele : musulmanii sliibind, All-pasa

a luat urmAtoarea masurfi".

A,

gi

giTariff

din.

sau,

0i

si,

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 49

el a pus s se aprind6 torte $i, stringIndu-se toate cadavrelemusulmanilor, a fAcut ca ele s fie crate si aruncate in ap6, 12.Indeplinind aceast6, porunc ping, In revatrsatul zorilor, n-au16sat la locul de bg,tgaie (ugraf yerinde)" lesurile musulmanilor.CInd s-a fAcut ziuA, ei au fugit din acel loc. Dup5, ce musulmaniis-au retras, necredinciosul Mircea a trimis un om la locul b6t6-liei (ugraf yerine). CInd a vazut ca, nu mai era acolo nimeni,Mircea, necredinciosul a venit el Insusi la locul de batalie §i avazut z/cInd multe cadavre de-ale necredinciosilor, iar dintreale musulmanilor nu se vedea nici unul. Necredinciosul Mircea afost cuprins de spaim5, si a zis : Au pierit multi necredinciosi"".Apoi si el a fugit de acolo speriat. Sultanul Baiazid-han s-aIntors cu cinste (yiiz suyu ile)15 si a trecut Dungirea (Tuna).De la Nicopol el a venit de-a dreptul la Adrianopol. Apoi necre-dinciosul Mircea, rAminInd in neputin0 (adjiz kalub), s-a Im-pAcat $i, trimitind haraciul 10 s6,u, s-a supus ; anul 792 al Hegi-rei 19. De acolo hanul Baiazid a plecat spre Moreea. El s-a asezatla Karaferia 19.

28 0. <UrmeazA descrierea batilliei de la Nicopol cu unele date interesante, dar99 C. MA a se aminti In mod special de romani>.34 0. <Pregatirile In vederea luptei cu Timur-Lenk din 1402>.

103 C.

In aceasta, parte, sultanul IldIrlm-han, la, rindul dm, atrimis scrisori (name) celor din Imprejurimi si a adunat ostidin Rumelia si Anatolia. A adus cu el ostasi nenumarati sidintre acingii 19 si dintre cerahori 20, precum $i dintre osteniidin Tara Rom'Aneasd, (Eflak cerisinden). El a adunat si oasteadin Laz si pe cea slybeasd, (Sirf), luindu-1 si pe Laz-oglu 21.De asemenea, adunind 10 000 de azapi din Anatolia si Rumelia

" In alte cronici este mentionat riul Arges.13 Ugrag (ograg) yerinde : la locul de lupta". In alte izvoare apare Insa cuvintul Arktg

sau Arkag, ceea ce ar corespunde cu Argeg.14 AdicA roman.15 Yid suyu: expresie insemnind cu cinste", cu onoare", cu fata curatA".18 Haradj : tribut, haraci, impozit plAtit de popoarele crWine din Imperiul otoman.17 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390. In ms. de la Cambridge (p. 98) apare : 793

(= 19 decembrie 1390-29 noiembrie 1391). Ambele date anticipeazt evenimentele, lupta hindIn 1394.

18 Karaferia, gr. Beroia, Verria: tirg In Macedonia la vreo 60 km sud-vest de Salonic.15 Aktridjt (de la akin: incursiune) : cavalerie neregulatA, folosita pentru devastarea

tinuturilor inamice.so Cerahor sau serahor : oaste de mercenari (de la cuvintul grecesc sarahorides).n Laz-oglu : fiul lui LazAr, adicA Stefan Lazarevici (1389-1427),

4 - 0. 48www.dacoromanica.ro

50 ORMIT" BIN ADM

vi stringInd vj propriile sale osti, IldirIm-han a Inaintat. Dintrefiii sgi, 1-a luat cu dinsul pe emirul Suleiman, pe printul Meh-med vj pe Musa Celebi. Din vilaietul Dest 22 venise multg oastetatg.reascg. Beiul lor, cgruia i se spunea Aktav, a murit pe andstgtea la Adrianopol, dar oastea rgmlsese aici. Baiazid luasecu el vi aceastg oaste tatgreascg. Astfel, stringin.du-vi oastea,sultanul IldIrtm-han, la rIndul sgul s-a dus vi a iesit pe cimpiade ling& Ankara, uncle s-a Int Unit cu Tim.ur-Lenk. Timur-hans-a asezat In dimineata, zilei de joi, vj 1-a intilnit pe Ild Irlm-hanIn zorii zilei de vineri.

<Mai departe se descrie bAtAlia, fuga ostilor comandantilor lui Baiazid,bravura lui Vilk-oglu captivitatea sultanului Baiazid la Timur-Lenk>.

37 0. <Certurile dintre fiii lui Baiazid pentru domnie ; luptele din Anatolia>.105 C.

Rgposatul IldIrlm-han a avut vase fii. Unul dintre eipierind In rgzboi, an rgmas cinci. Unul era emirul Suleiman,altul Mehmed -han jar ceilalti se numeau Isa, Musa vi Kaslm.

(UrmeazA descrierea luptelor dintre 'Suleiman si Musa In Anatolia).

38 O. Pe dud emirul Suleiman se ocupa de petreceri cu bguturi106 C.

dgruite de Ali pasa, Isfendiaroglu 23 1-a urcat pe Musa CelebiIn eorabie vi 1-a trimis din orasul Sinop (Sinab) 24 In Tara Roma-neasa. In timpul acela domn. (bei) al Tarsi Romanesti eranecredinciosul Mircea (Mirci). Musa Celebi s-a dus ling& Mirceaghiaurul. Mircea, la rindul sgu, i-a dat acestuia oaste, cu carea trecut pe la Silistra In Rumelia. Beii Rumeliei, la rindul lor,stlind ca emirul Suleiman se tine de petreceri vi el Intorsfafa de la treburile tariff, 1-au pargsit din aceastg pricing, dIndu-1de tire lui Musa Celebi. Tavgiii " Rumeliei, luindu-1 pe MusaCelebi, 1-au dus de-a dreptul la Adrianopol, deoarece mai Inainteauziserg ca acesta ", pe vremea tatalui Ban, fusesebei de acIngii. De aceea toti tavgiii au vent ling el.

<Urmeaza descrierea luptelor dintre emirul Suleiman si Musa Celebi ; moar-tea lui Suleiman si urcarea pe tronul de la Adrianopol a lui Musa Celebi>.

22 Deft -i Klpceak." Isfendiaroglu MObarizeddin principe de Kastamonu Intre 1403 si 1440.24 Ora' si port la Marea NeagrA, pe coasta septentrionala a Asieiu Taugli : mici dregatori locali, care se ocupau cu stringere de ostasi pentru incursiuni

(akindjt)." AdicA Musa.

si-a

Ildirim-han,

Mid.

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 51

41108

O. Pe de alta, parte, 1 -au prins pe Mihal-bei 27 §i 1-au trimisC. la Tokat 28, undo a fort inchis la, Bedevi-ardak 29. Pe §eihul

Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, 1 -au trimis 1 Iznik 80,imprenn& cu fiul §i en fiica sa, acordindu-i o sold/ (iiliife) de1 000 de aspri (Ow). Cit prive§te pe §eihul Bedreddin, exist*.o alt/ istorisire a vietii lui (menakib) nu este cazul vorbimaici despre el. Musa avea 1111 supus, pe nnme Azep 311 care,fugind, s-a dus in Tara Romaneasca (Ef lak). Astfel, toaaAnatolia §i Rumelia s-au supus sultanului Mehmed 32) care,urcindu-se pe tron, a devenit padi§ah In 816 al Hegirei 99.

43 O. <Sultanul Mehmed, dupai ce s-a impacat cu principele109 C. Karamanoglu din Anatolia>, s-a intors iarg§i la Brusa, in time

ce fiul au, printul Murad Celebi, se ggsea la Amasia 94. Dupa cea poposit citeva zile la Brusa, s-a tutors iarg,§i la Adrianopol.In acest timp, Tara RonAneascrt Ii devenise du§man6. De aceeael s-a hotaxit sa porneasca impotriva-i.

Pentru aceasta, a cerut o§ti de la Karamanoglu 29 Qi dela Isfendiaroglu, care nu numai c§, i-au dat o§ti, dar au trimisimpreung cu ele §i pe fiii lor. Sultanul Mehmed a vent pin& laDunaxe. Acolo s-a oprit §i a construit cetatea Giurgiu (lerko-kii). Dind vole acingiilor sa fad, o incursiune in Tara Roma-neascg, ace§tia s-au intors cu o prad6 foarte bogatl. Apoi s-auimpIcat cu beiul Tariff Romane§ti 88, care, supunindu-se laharaci 87, §i-a trimis fiul 88 la Poaxt6 in anul 817 al Hegirei ".

43,44 0. <Descrierea rascoalei din vilaietul Aidin Saruhan sub conducerea lui110-111 C. Boriikliige Mustafa si Torlak Kemal, discipoli ai lui Bedreddin >.

*eihul Bedreddin s-a dus <de la Iznik> la Isfendiaroglu,dar, neamlnind nici acolo, a trecut la Kaffa (ilefe), de undo,

27 Este vorba de Mehmed Mihaloglu, fiul lui Kase Mihal Abdullah.29 Ora' in Asia Mica.29 Bedeoi-&crdak (Ceardacul beduin") : inchisoare In orasul Tokat.80 Ora' in Anatolia, vechea Nicee.al Azep sau Azap, In alte cronici apare sub forma Azep-bei (bei de azepi), ceea

seamna ca era comandant de oaste.32 Mehmed I Celebi (1413-1421).33 3 aprilie 1413-22 martie 1414.34 Ora' in nordul Anatoliei pe riul Yesil Irmak.35 Karamanoglu : este vorba de Mehmed al II-lea, fiul lui Alaeddin.34 Mircea col37 In alte izvoare se foloseste termenul pefleeg (dar).38 Este vorba de Mihail ; in alte izvoare apare fiii" (ogullarfn).39 23 martie 1414-12 martie 1415. De rapt 1417.

qi sa

cr

Estrin.

51

www.dacoromanica.ro

52 ORBDJ BIN AIM.

ocolind, a iesit in Tara Romaneascl 40. Pe de aft& parte, sespun, de asemenea, ca BOriikliige Mustafa avea Intelegere cueihul. Sultanul Mehmed, la rindul s6u, a trimis limpotriva lui

Boriikliige Mustafa, pe fiul sgu Murad-sultan 41) Impreung cuvizirul s6u Baiazid-pasa 42 §i cu oastea din .Anatolia (Rum).

(Urmeazit descrierea InAbuqirii rAscoalelor din Aidin §l Saruhan, con-duse de cei doi discipoli ai lui Bedreddin>.

Pe de o parte sultanul Mehmed venise la Serres (Siroz)ca s& atace Salonicul (Selanik), pe de alta, parte seihul Bed-reddin trecuse In Tara Romaneasc6. Venind din Tara Roma-n.easea trecind prin Silistra, el a stfabatut mares de copaci"".

<Descrierea rascoalei lui Bedreddin In Deliorman ; prinderea §i condam-narea la moarte a acestuia, la Serres, In anul opt sute douAzeci... 44>.

47 0. Sultanul Murad-han 45 s-a asezat pe tronul Oa din Adria-113 C. nopol In 825 al Hegirei 46. Sultanul Murad mai avea un Irate

care se numea Mustafa ; acesta de asemenea a gout multerlutati. Yn cele din urm6, sultanul Murad, trecind In Anatolia,1-a prins pe Mustafa la Iznik si 1-a ucis, trimitIndu-1 ling pkin-tele au. El Insusi (Murad) s-a asezat la Adrianopol. Apoi aintreprins o expeditie In Tara Romaneascl. Trecind Dungreaa dat voie 0, se fad, o incursiune devastind Tara Romaneasea",s-au rotors plini de prgzi (doyum). Intorcindu-se de aici,asezat la Adrianopol (Edirne) In 826 al Hegirei 48.

11551 O. . Iar beiul de margine (udj-beyi), f ah-Melek49, trecind

prin. Vidin, a Mout o incursiune in Tara Romameascg. El nu aavut noroc, deoarece era o iarn6 foarte geroasg, din care pricinlmultor oameni le-au degerat mlinile yi picioarele In 840 alHegirei 5°.

48 Yn ms. de Ia Cambridge se arata a a trecut §i prin Moldova (Kara-Bogdan).41 Sultan, aid In sens de print".42 Baiazid-pasa, mare vizir (1402- 1421).43 Adica Deliormanul.44 Aid fraza este incomplete. De fapt, 823 (1420).45 Murad al II-lea, sultan otoman (1421-1451).4° 20 decembrie 1421-14 decembrie 1422.42 In ms. de Ia Cambridge se arata ca domn al TArii Romane§ti era ghiaurul Dracula".48 15 decembrie 1422-4 decembrie 1423.42 ah-Melek apare In uncle izvoare otomane ca beilerbei de Rumelia.8° 16 iulie 1436-4 iulie 1437.

s-a

Qi

qi,

...

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 53

Sultanul Murad, ie§ind intr-o zi de vineri din Adria-nopol, a pornit o expeditie in vilaietul unguresc. In fruntese afla beiul Tariff Romfine§ti, Dracula necredinciosul 51. Auparticipat, de asemenea, osta§i din Karaman, Anatolia, §i Ka,sta-monu, precum vi 20 000 de azapi din Rumelia §i Anatolia. Aicise aflau §i gazii ca Ishak-bei, Turhan §i Evrenosbeioglu Ali-bei, precum vi beii de margine, care ivi sca1dau rniinile in singe-le ghiaurilor, cu 30 000 40 000 de acingii fiecare. AdIugindu-se§i 30 000 de acingii, s-au f/cut 70 000-80 000 de oameni. Deasemenea, erau de fats vi celelalte o§ti ale sultanului Murad,dintre azapi vi ieniceri. Trecind prin Severin vi cutreierindvilaietul unguresc, au cucerit un numar de vase cetAti pe carele-au d/rimat, aducindu-le in ruin/. Beilerbeiul de Anatolia,Sinan-bei, devastind vilaietul unguresc, a llsat acolo marejale (velvele). Apoi, trecind prin fats cet'atii Sibiu (Zibin), autraversat Dunarea (Tuna) pe la Nicopol, sosind dupl aceea laAdrianopol. in 841 al Hegirei 52.

52 0. Dup./ cucerirea Semendriei 55, in 842 al Hegirei 54, sulta-nul Murad, stringind oaste, a mers iaravi asupra Belgradului,care ins/ n-a putut fi cucerit. In acest an Evrenosbeioglu Ali-bei, f/cind incursiune spre Ungaria, a atacat ora§ul Mehadia,de sub st/pinire ungureasc6, jefuindu-1 ; 12 000 de necredincioviau fost trecuti prin sabie vi un numar de paisprezece renumitibani unguri au fost aduvi, Cu. armele, cu zalele §i en steagurilelor, la norocosul prag al sultanului Murad.

Sultanul a permis beilor sai de margin o incursiunein Ungaria, iar el a stat la tabAra de vary (yaylak)... In 844 alHegirei 55. i jar/0 sultanul Murad, avezindu.-de la Adrianopol,a dat invoire beiului de margine, Mezid-bei 567 sa fad, o incursi-une in Ungaria. Dup/ ce a trecut prin Tara Romaneasc/,<Mezid-bei>, nefiind cu. Vagare de seam/ In Ungaria vi ingim-findu-se, a dat invoire acingiilor sa, se impra§tie in toate partile.

117 C. Cind Mezid-bei a rgmas singur, a venit asupra lui mates taiga-reasa care era preg/titI. Pe atunci era un necredincios =mitIancu <de Hunedoara>, care fusese in slujba lui Evrenosbeioght

116 C.

51 Dracula : Vlad Dracul.62 5 iulie 1437-23 iunie 1438.53 Semendre : Smederevo, localitate la circa 44 km sud-est de Belgtad.54 24 iunie 1438-13 Untie 1439.55 2 iunie 1440-21 mai 1441.68 Mezid-bei, beilerbei de Rumelia. In ms. de la Cambridge °pare, Murad-bei.

www.dacoromanica.ro

54 ORITaT BIN ADII..

Ali-bei §i de aceea stia tot viclesugul turcului. Iancu, fugindde lingg, Ali-bei, intrase In slujba craiului unguresc 57, devenindbeilerbeiul 55 acestuia. Acel blestemat de Iancu, ggisindu.-1singur pe Mezid-bei, a venit pe neasteptate asupra lui. Mezid-bei, la rindul san, s-a luptat Impreung, cu oamenii sal pe careIi avea In preajmg, In cele din urmg, rgposatul Mezid -bei si-aggsit acolo o moarte de martir. Murind multi oameni si dintretavgii, incursiunea nu a izbutit si oastea noastrg, a fost infrintg,In 845 al Hegirei 66.

53 0. Apoi sultanul Murad-han, asezindu-se la Adrianopol, 1-atrimis pe ehabeddin-pasa 602 care a construit o fortlreatg, Infata Belgradului. *i iargsi, trecind cu oaste rumeliotg.,, cu acingiisi cu 2 000 de ieniceri prin. Tara Romaneasegs, a mers in vilaietulunguresc. Acesta (ehabeddin), devenind orgolios ca si Mezid-bei, a spus : Il priveste pe Allah, fie ce-o fi !" si i-a imprgistiatpe acingii. Pe cind rAmIsese numai cu beii de margin si cuienicerii sal, afurisitul de Iancu, venind cu oaste ungureasa,11 gg.si si pe acesta stand In nepgsare, ca si Mezid-bei. Llsind Infata lui <ehabeddin> pedestrimea neeredincioasg,, inarmatasi imbratatg, In zale, <Iancu>, si-a asezat c11.6retii In spateleacestuia. Apoi 1-a atacat pe ehabeddin-pasa, pe neasteptatecu oaste infricosgtor de multg,. Multi bei dintre sangeacbeli 61lui ehabeddin -pa $a ca : Firuz-bei 62, Dudar Mizakoglu, Iakub-bei, cu totul cin.eisprezece bei maxi, au merit acolo ca nistemartiri. Cei mai multi dintre ieniceri erau plecati dupg, pradl.*ehabeddin-pasa, a fugit singur, iar oastea noastrai a suferito Infringere la 846 al Hegirei 63.

54 0. Pe dud sultanul Murad era in doliu 642 au venit oameni sii-au spus ca, despotul Laz-oglu a trimis stare craiului unguresc,care, la rindul slu, a dat oaste puternicg, blestema,tului de Iancu<de Hunedoara > si acesta a adus cu el si carele cu tunuri".Laz-oglu. 65, la rindul Au, mergind in. fata lui 66, au venit cu

58 Vladislav I (1440-1444).58 Beilerbei : principe al principilor", guvernator de provincie. Aid cu sens de guverna-

tor general, prim-sfetnia.O 22 mai 1441-11 mai 1442.O Sehabeddin-papa : beilerbei de Rumelia, dui:4 Mezid-bei.51 Sangeacbei : guvernator de sangeac, subdiviziune a unui vilaiet.' De rapt Firuzbeioglu Mehmed-bei.

88 12 mai 1442-30 aprilie 1443." Murise fiul sAu, Alaeddin.55 Gheorghe Brankovici (Vukovici), despotul Serbiel (1427-1456)." A lui Iancu de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 55

oaste mare la treckoarea Zlatita (Izladi). Sultanul Murad-han,la rindul sAu, a trimis pe beilerbeiul de Rumelia, Kasim-pasa,impreun& cu oastea rumeliot/ si pe Turhan-bei impreun& cuacingiii din Rumelia. Kaalm-pasa, intilnindu-se cu necredin.-ciosii ling& trecatoarea Izladi, s-a rIzboit cu ei. In tale dinurm6, intelegindu-se cu acingiii, el le-a spus : Acestia slutghiauri de margins, impr6stiati-i pe acestia si apoi ducqti-v6si arati-vg ciftlicurile !". Cind s-a dat aceastI Invoire, acingiiisi tavgiii, auzind asemenea stire, nu s-au dus <la, luptI>. Kasim-pasa a r6mas singur. In timpul luptei multi bei au suferit pier-deri, iar Mahmud Celebi, fratele lui Halil-pasa, a ckut in Fin-soare si Kasim-pasa a fort infrInt. S-a dat de stire sultanuluiMurad-han. Sultanul Murad-han, iesind din Adrianopol cuoastea rumeliotl, cu azapisi cu ieniceri si cu oastea de PoartI(kapu halki) intr-o taxna geroas/ si intilnind oastea necredin-cioas& In treckoarea Izladi, s-a rlzboit cu da. Silindu-i pe necre-dinciosi A se intoarc/ din trecgtoare, acestia an fugit. AtunciTurhan-bei s-a inteles cu Laz-oglu 87 si acesta, luind oasteaungureascl, a plecat de acolo cu bine.

55 0. <Retragerea sultanului Murad al II-lea la Manisa 0 urcarea pe tron a fiuluis Au Mehmea al II-lea in 1443 1444 >.

.. .*I, iarasi, din aceste parti, craiul 68 cel blestemat siIancu cel afurisit, adunInd osti de la unguri, cehi, austrieci(Nonce), italieni (Latin), germani (Aleman), Lehi, sari (Sae),bosnieci si de la cei din Tara Romaneasc& (Eflak), s-au Intelescu totii si au atacat. Craiul si Iancu au venit stringind un numairde vreo 60 000 de ostasi 69, tlrind si 400 de tunuri si avInd sialte tunuri si pusti si zenberecuri 70. Ei au venit insotiti denecredinciosi imbr&cati in platose si acoperiti cu armuri. AstfelafatInd, ei an trecut prin Belgrad si Severin si, devastind vilaie-turile Madara si *umla, s-au aruncat asupra Nicopolei, pe caren-au putut-o lua. PlecInd de acolo, In timp ce inaintau, Firuz-beioglu Mehmed-bei, sangeacbei de Nicopol, care sosise cuoastea sa, a stacat pe la spate, Imprenn& cu acingiii de ling,el, oastea dusmanului. Dup& ce i-au zdrobit, faand s& piar&

67 Laz-oglu : Gh. Brankovici-Vukovici.68 Vladislav I, regele Ungariei.69 In ms. de la Cambridge : 70 000.70 Instrument de aruncat pietre, arc, resort.

www.dacoromanica.ro

56 ORUDJ BIN ADIL

multi necredincio§i, i-au prins pe ghiaurii imbrAcati cu plato§e:§i armuri §i i-au trimis sultanului Mehmed. Pe de aka parte,s-a dat de §tire sultanului Murad-han, care insa, n-a venit.Atunci, 1-au trimis la el pe Djebe Ali care, mergind §i aducindtot felul de dovezi, a putut sa-1 urneascg pe sultanul Murad dela locul san §i sa,.-1 aduca,

<Sosirea sultanului Murad la Adrianopol 0 Inaintarea spre Varna. Ordineade bitAlie a taberei cre§tine §i a celef otomane> .

56 O. Afurisitul de Iancu era pe flancul drept <0. 0§ta> §i un119 C.

mare ghiaur numit Kara-Mihal 71 se afla In partea stIng4.

<Descrierea primelor ciocniri §i respingerea Wit otomane. Moartea regeluiUngarlei ; oastea turceasca, Impra§tiata, prinde curaj>.

Osta§li necredincio§i, vazind aceasta, stare, au trimis de §tireafurisitului de Iancu. Indata, ce a aflat vestea, Iancu a fugit singur,restul o§tirii §i carele cu tunuri ramtnind pe loc. Astfel, oasteanecredincioask Invinsg, s-a impra§tiat. Vgzind aceasta, oasteaislamica, a Inceput sari makellreasca din toate pantile §i a obiinutbiruinta. Au dat de §tire o§tilor din _Anatolia §i. din Rumelia.precum §i acingiilor, spunindu-le : Necredincio§ii au fugit".Atunci osta§ii care plecasera, s-au tutors §i i-au atacat pe necre-dincio§i pe la spate. Ei an urmaxit oastea necredincioasa fax&ragaz, akta cum o viespe zboara, in eautare de miere. Nimicindu-ipe osta§ii care erau acolo, le-au devastat §i le-au pratlat carele,tunurile, pu§tile §i vistieria (hazine). Atunci afurigitul de Iancu,lutndu.-§i capul, a plecat fugind. Gindul lui Iancu era de a-1ucide pe rege (kiral) pentru ca s I tread, el insu§i in locul acestilia.A§a s-a §i intImplat. Oastea necredincioasI a fost nimicita.Cei care au sca,pat, an fugit, iar dintre ceilalti, unii au murit,iar alPi au fost Monti prizonieri. Azapii §i ienicerii s-au nApustitasupra carelor necredinciosului a§ezate astfel kelt sem'anau cuo cetate. S-a dat o lupta, crInceng. Capturind carele, multigazii an pus mina pe prazi imbel§ugate §i s-au imbogatit. Apoi,an venit cu totil la sultanul Murad-han gaziul, spuntndu-iBairamul sarti fie cu noroc !" §i i-au sgrutat mina cea bine-cuvintatl. Au stat acolo trei zile §i an praznuit. Plecind apatra zi din Varna cu mare bucurie §i multumire sufleteasca,

71 Kara-Mihail (Mihail cel Negru"), adica Mihail Szjlagy, cumnatul lui loan de Hun e-doara.

www.dacoromanica.ro

TENARIII-I AL-I osmAN 57

an venit la Adrianopol (Edirne). Asa s-a desfasurat lupta de laVarna, care a avut loc intr-o zi de marti (sefembe) In 29 alelunii regeb din 848 al Hegirei 72.

60 O. In vremea aceasta 75 a venit insa o §tire In care se spunea :Sultanul men, Iancu <de Hunedoara > cel afurisit, punindu-seias6si. In miscare $i plecind din Belgrad, a venit la Kosovo, voindsá se lupte cu sultanul meu". Auzind aceasta stire, sultanulMurad a pornit din cetatea Kodjadjik 74 §i, venind, s-a asezatla Sofia. Dupa, ce a trimis scrisori In alte tinuturi, a string ostiledin Anatolia, scotind astfel 10 000 de azapi si 8 000 de ienicerisi salahori (cerahor). Dindu-se de veste ca, se ridic/ intreagaoaste si a ra,zboiul impotriva necredinciosilor va fi mare, anmai venit si multi oameni din restul populatiei. Erau de fatkde asemenea, 030 000 de acingii, fiind in total 100 000 de ostasi.Uzguroglu Isa era beilerbei de Anatolia, iar Karadja-bei erabeilerbei de Rumelia. Vizirii ai erau Ishak-pasa, Sarudja-pasa si Halil-pasa. Acesta din urm6 a fost 16sat de sultanulMurad la Sofia impreung cu fiul au, printul Mehmed, FA cuvistieria. El Insusi (Murad), preeatindu-si carele de tunuri sipustile si sulitele de fier si scuturile (kalkan), a pornit la bgtalie.

Pe de alt6., parte, bei in Tara Rom'aneased era Dan-oglu. 75..Afurisitul de Iancu, dupg, infringerea lui *ehabeddin-pasa InUngaria, venind in Tara Romaneasc6, 11 ucisese pe Dracula 76si d'aduse Tara Romaneascl necredinciosului Dan-oglu. TaraRomAmeasc6, se supusese si ea acestuia ". De aceea oastea TariiRoma,nesti, la rindul ei, trecInd pe la Nicopol, a devastat aceletinuturi.

Pe de alta parte, beii de marginal Firuzbeioglu Mehmed-bei,.beilerbeiul Anatoliei, Uzguroglu Isa-bei si beilerbeiul Rumeliei,Karadja-bei, toti aCesti bei s-au inteles intre ei ca a Intimpineoastea Tarii Rofdanesti. Mild pe neasteptate un atac pestenoapte, o parte din ei an fost nimiciti, iar multi dintre ghiauriiin platose fiind prinsi, an fost trimisi sultanului Murad. Auzinddespre aceasta biruint'a impotriva necredinciosilor, sultanulMurad s-a bucurat tare. Multumindu -i lui Allah, dupg ce si-a

73 11 noiembrie 1444.73 In timpul expeditiei impotriva Albaniei (1448).74 NeidentificatA.75 Dan -ogle : Vladislav al II-lea, fiul lui Dan al II-lea (1446-1456).76 Vlad Dracul.77 AdicA lui loan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro

58 ()AUDI BIN ADII,

pregAtit o§tile, a plecat din Sofia. Venind la Kosovo §i ajun-gindu-i pe necredincio§i din urm6, s-a ciocnit en ace§tia. Afuri-situl de Iancu §i-a tint tunurile In fata, §1, Intarinduli coal reii§i pedestra§ii, a rAmas In spatele lor. Tr Agind din tunuri §i din

61 o. pu§ti §i din zenberecuri, au stirnit o vijelie. Cetele celor donparti s-au Inegierat Intre ele §1 necredincio§ii In platose, ie§inddin spatele candor, au respins aripile dreapt6 §1 sting& ale o§tiisultanului Murad. 0§tile din Anatolia §i. din Rumelia s-aumkit, iar necredincio§ii In pla,to§e fiind acoperiti cu zale, nimeninu putea sä stea in fata lor. De aceea au plecat din fata necre-dincio§ilor care an ramas In mijloc. Atunci gaziii i-au mAcelAriton sabiile atit din spate cit §i din pArti.

< Descrierea amanuntitii a bAtAliei de la Kosovo, din 17-18 octombrie1448, la care participa printul Mehmed. Urmeaza descrierea infringeril ostiicrestine>.

63 0. Gaziii, alungindu-i §i nimicindu-i pe necredincio§i, s-auraspindit in toate parile. Afurisitul de Iancu, vIzind toateacestea, §i-a invoit oastea §1, spunind Plec lovesc peturci pe la spate", a in§elat oastea sa. Apoi, lini§tit §i Ma% grij1,a fugit In alt5;parte. In acest timp, gaziii, simtind fuga lui Iancu,au venit §1 s-au rAzboit Rug& carele lor 78. Dinkntrul carelorse tragea cu tunurile, pu§tile zenberecurile, din care pricin6an pierit multi oameni. In cele din urml, devastInd §i prIdind,

64 0. gaziii le-au luat §i s-au s5turat cu lucrurile de prada. Cu aceast&bucurie, ei an venit plini de mindrie la sultanul Murad-han, i-ausArutat mina §i i-au urat : Bairamul s5i-4i fie cu noroc !".Au prIznuit §1 au petrecut acolo timp de trei zile. A patra zi,sultanul Murad, Impreuna, cu fiul slu, Mehmed, §i cu oastea sa,

123 C. s-a intors en bucurie la Adrianopol (Edirne). A§a s-a desfkuratlupta de la Kosovo, Intr-o zi de vineri, in a 24-a zi a lunii §aban,din 852 79. Dupa, anul 852, sultanul Murad-han gaziul nu a fkutexpeditii, ci a stat la Adrianopol. Beilerbeiul Karadja-bei,mergind en oastea rumeliotA, a reparat eetatea Giurgiu (Ierkokii).Sultanul Murad-han 1-a lnsurat pe fiul slu, prin.tul Mehmed, laAdrianopol.

78 Ale crestinilor.le 23 octombrie 1448.

inval-

si

: sa-i

$i

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AD-I OSMAN 59

64-70 0. <Descrierea inceputului domniei sultanului .Mehmed al II-lea iii cucerireaConstantinopolului. Descrlindu-se ora§ul Constantinopol §i facindu-se un istoric alacestei cetati, se aminte§te printre altele de diverse %inuturi din Asia, Europa,ca : De04 Klpceak, Tara Le§easca (Leh), Moldova (Kara-Bogdan), Tara Roma-neasca (Eftak), despre ru§i, hazari. Urmeaza apoi descrierea istoricului fondAriiora§ului Constantinopol>.

71 O. In 859 al Hegirei88 a mers81 Inca o data la Belgrad. Punind a/124 c. toarne tunuri mari, le-a transportat acolo §i, a§ezindu-le, a

inceput sa bata <cetatea>. Karadja-bei, beilerbeiul <de Rumelia >§i-a gasit o moarte de martir. Dupai aceasta, urmind un iure§ asu-pra cetatii, afurisitul de Iancu, care era pe atunci rege (kiral), aadus o§ti puternice din lJngaria §i le-a akiezat In. cetate. Acesteaan atacat, la rmndul lor, din cetate §i, razboindu-se astfel, neere-dincio§ii an objinut victoria. Sultanul Mehmed-han gaziul aauzit §i a vazut cum s-au nimicit cele doua o§tiri, macelarindu-se

72 0. 1ntre ele. Afurisitul de Iancu, ie§ind, a venit §i el Insu§i din cetate§i, atacind tunul nostiu cel mare, s-a dat o lupta crincena,Incltan murit multi oameni §i de la musulmani §i de la necredincio§i.In. cele din urma, neputindu-se lug <cetatea> §i sultanul Mehmedvazind aceasta, s-a ridicat din fata cetkii §i. a plecat zicln.d :A§a a lost voia lui Allah I". In lupta aceea afurisitul de Iancua lost atins de o sageata. De§i a lost rant, acest lucru in s-a§tiut. Ace§tia (turcii), ne§tibad <ca Iancu este rant >, an plecatdin fata cetkii. Afurisitul de Iancu a murit din pricing aceleirani. Pe de alts parte, sultanul Mehmed a acordat beilerbeiliculRumeliei supusului sau Mahmu.d-pa§a 82, iar ca viziri ii. aveape Zagnos-pa§a §i Velieddinoglu Ahmed-pa§a.

<In anul Hegirei 864 83 are loc o expeditie in Anatolia, urmati de cucerireaTrapezuntului>.

73125

co. In anul Hegirei 86584, sultanul Mehmed, Mind iarkiexpeditie in vilaietul TUB. Romane§ti, a trecut apa Dunarii.Nu a putut sa dea lupta on afurisitul voievod Dracula-ogluKazan 88, caci acesta nu a venit fat& In fata, el a atacat peste

0 22 decembrie 1454-10 decembrie 1455. De fapt evenimentul de mai sus s-a petrecutIn 1456.

81 Sultanul Mehmed al II-lea (1451-1481).82 Mahmud-pa§a, mai tirziu a devenit mare vizir.88 28 octombrie 1459-16 octombrie 1460.84 17 octombrie 1460-5 octombrie 1461.85 Dracula-oglu Kaztklt : Vlad Tepe§.

C.

www.dacoromanica.ro

60 ORUDJ BIN ADIL

noapte, dar n-a izbutit 86. Fugind, el a plecat in Ungaria, undecraiul unguresc 87 1-a inchis. Dupg, ce an trecut cI iva ani, sco-tindu-1 din Inchisoare 1}i socotind a nu piara oastea sa, 1-atrimis <pe Vlad Tepep In vilaietul Tarii Romfiner}ti. Acesta,venind, a intrat in Tara Romameasca, Pe vremea aceea voie-vodul Tarii RomanerTti era Tepelu§ 88 (Cepeluf). Afurisitii deTepe§ §i Tepelug s-au rIzboit intro ei. In dele din urml nOrocula fost de partea lui Tepelu§ care, gasind prilejul, i-a Mat capul<lui Teperp, devenind bei independent. Dup6 aceasta a venitBasaraba 89, care, dind un atac peste noapte din partea Unga-riei, a Mat capul lui Tepelurl, devenind bei in vilaietulRomfine§ti. Acesta, venind la Pragul impkgtiei (devlet),sgrutat mina padiphului a imbfacat hilat 90. Intorcindu-sea devenit bei in vilaietul Tariff Rom'ane§ti. Dup5, citiva ani, ela venit iaraqi. la Pragul imp&rAtiei. Sgrutind mina padi§ahului,

71 a a imbracat hilat. Pe dud se Intorcea, a fost f6cut pierdut degazii pe malul Dun'arii. In locul lui a urmat ca bei- KO:} 91.Cind sultanul Mehmed gaziul a cucerit vilaietul Prii Roma-ne§ti, scotindu-1 pe Tepe§ din tail* 1-a flout bei pe Tepelu§ 92.A trecut apoi in Anatolia $i, intorcindu-se de aici, a trimiscorabii din Constantinopol. Mergind in fata Smirnei (Izmir),el a cucerit cetatea insula Mitilene (Midilli).

<Urmeazg descrierea unei expeditii In Bosnia>.

Obs. Aid se terming manuscrisul din Oxford. Se continua cu manuscrisulde la Cambridge.

128 C. Uzun Hasan 931 fiind infrint, a fugit in 878 al Hegirei 94.Venind de acolo 98, sultanul Mehmed s-a a§ezat la Istanbul.

88 In ms. din Cambridge se spune : Sultanul Mehmed a trecut in Tara Romgneascg.Afurisitul Dracula s-a luptat. Afurisitul acela, neputind veni fata In fata, a atacat peste noapte.Neob%inlnd victorie, el a fugit de acolo $i a intrat in vilaietul unguresc".

,87 Matei Corvin regele Ungariei (1458-1490).88 Cepelus : Basarab cel Tingr, zis Tepelus (1477-1481).89 Basarab Laiotg (1476-1477).98 Hilat : haing de onoare in culori, care se acorda demnitarilor Portii, domnilor romAni

ambasadorilor strain en diverse ocazii. Erau de trei feluri : I, hilat-i fahire (halat stralucitor) ;II, hilat-i dia si III, kaftan (cf. D. Cantemir, Istoria Imperiului otoman, I, p. 229, n. 28).

91 Hefts (cgluggr"), este vorba de Viad Cgluggrul, care a domnit in Tara Roma-neasca (septembrie-noiembrie 1481).

92 De fapt pe Radu cel Frumos (1462-1475).98 Uzun Hasan a lost unul dintre emirii dinastiei de Akkoiunlu. El a format un imperiu

cuprinzlnd Iranul, Irakul alte tinuturi din rgsgritul Asiei Mici. A murit in 1478.94 29 mai 1473-17 mai 1474.95 Din Asia, unde sultanul Mehmed al II-lea purtase rAzboi cu Uzun Hasan. Lupta

avusese loc la Otluk Bell, la 10 august 1473.

Ttriia

§i

§i

. . .

si

si

www.dacoromanica.ro

TEIVARIII-I AL-I OSMAN 61

129 C. Din aceastg parte, Mihaloglu Ali-bei 96, stringind 7 000de acingii, a intrat in vilaietul unguresc. Acolo se aflau dougape numite Cripri (Kirif). Turcul nu trecuse ping atunci aceleape. El a trecut peste ele. Dinco lo se ggsea marele oral de substgpinire ungureascg, numit Oradea (Vara* Acesta, fiind locde rekledintg, era un ora§ foarte mare. Venind din spate, an datun asalt in a opta zi pe clad acectia (locuitorli) nu §tiau nimic.Venind ci prgdind oracul Oradea, 1-au prefacut in mine. Au scosatitea prgzi inch socoteala for numai Allah o §tie. Plecind ci deacolo, s-au tutors. Luind pendjik-ul 97 a 32 000 de prizonieri,1-au trimis sultanului Mehmed. Pe de alta, parte, padi§ahul 1-atrimis pe beilerbeiul Suleiman-pasa 98 impotriva Alexandriei(Iskenderie)99. Acesta, mergind cu ieniceri ci cu azapi ci cu oasteadin Rumelia, deci a dgrimat o parte <a cetatii>, totuci nu aluat-o, din care pricing a plecat, renun.tind la ea. In acest timp,sultanul Mehmed 1-a omorit pe Mahmud-pasa 109 la Istanbul.De acolo, Suleiman -paca mergind cu oastea aceea in Moldova(Kara-BogdanAi intilnin.du-se cu oastea moldoveneasa, tares-au rgzboit. Era o iarng asprg, cu zile foarte geroase lin. Oasteaturceascg era ci obositg, cgci indurase tocmai greutItile expo-ditiei impotriva Iskenderiei. De aceea, neputind tine piept o§tiiMoldovei (Kara-Bogdan), oastea musulmang a fost infrintgSl eft 102.

. . .Iar Ghedik Ahmed-pap 103, mergind in Karaman, a cuceritSilifke ci Erminak-ul <din Anatolia >. In 879 al Hegirei 104,sultanul Mehmed s-a acezat din nou la Istanbul.

Dind vizirului sau Ghedik Ahmed-pasa oaste ci corgbii,acesta a pornit pe mare c1 a cucerit Kaffa (Kefe) ci cetaitilesale, precum vilaietul sau. Oastea Crimeii ci a Dectc -i Klpceak-ului> s-au supus in 880 al Hegirei 105.

96 Mihaloglu Ali-bei a fost beilerbei la Dunare, comandant de acIngii.Pendjik : dare de o cincime" care se Incasa de la stAphiii de robi.

98 Suleiman-paea a lost beilerbei de Rumelia.99 Iskenderie: Alexandria, cetate In Albania ; vechea Scodra.

100 Mahmud-papa, mare vizir Intre 1453 el 1467 (cf. E.I., III, p. 142).161 Iarna anului 1474-1475.102 Cronicarul se refera la bAtalia de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, tare Stefan cel Mare

beilerbeiul de Rumelia, Haft' Suleiman-pap.103 Ghedik Ahmed-paea, beilerbei el mare vizir (1473- 1477).1°1 18 mai 1474-6 mai 1475.166 7 mai 1475-25 aprilie 1476.

"

pi

si

www.dacoromanica.ro

62 ORUDJ BIN ADIL

<Descrierea expeditiei lui Malkocioglu Bali-bei 1" la Serem>.

...In acest an, Mihaloglu Ali-bei, en Mai bine de 10 000 deosta§i, s-a dus Ei a hat Ribenki Tuzlasi 107,

130 C. Dupg, aceasta, sultanul Mehmed a flcut o expeditie cuoastea Ea In vilaietul Moldova (Kara-Bogdan), care a fostdevastat Ei pirjolit. El a Intilnit oastea Moldovei Intr-o trec5,-toare (derbend)108, ale card. Imprejurimi fusesera. Intatite dintoate parile. Aducindu -se tunuri !ii puEti, poarta ei a fostdistrusg. Beiul Moldovei 109, v5izInd aceasta, a ieEit printr-oparte a portii (tokad) a plecat. Sultanul Mehmed i-a nimicitpe necredincio§ii care an r'amas pe loc, trecIndu-i prim sabie.

<UrmeazA descrierea expeditiei lui Isa-bei impotriVa cetatilor ungure§tide la Dunare, in 881 a1 Hegirei no. Incursiune a lui Mihaloglu Ali-bei In Tara Ro-mfineascA §t la Alexandria (Iskenderie)>.

Mihaloglu Ali-bei, trecind prin Tara Romaneascg, a facuto incursiune, dar nici aceasta nu a lost cu noroc Ei s-a IntorsIn 882 al Hegirei 111. Apoi sultanul Mehmed, stringInd o§ti,a mers Impotriva Iskenderiei, unde, a§ezInd tunuri Ei puEti,a dat iureE mai multe zile. A d5,rImat o parte a cetatii, dar nua putut-o ha, deoarece necredincio§ii, rezistInd, n-au predat-o.

...Si Mihaloglu Ali-bei Ei Hasanbeioglu Isa-bei Ei Mal-kociogln Bali-bei, trecInd cu. 15 000 de acIngii prin Tara Romi-neasck an fg,cut o incursiune In vilaietul unguresc. impra§tiindu-se acingiii In Imprejurimi, pe dud aceEtia Bateau nep5s5tori,a venit asupra acIngiilor nelna.rmati Ei far& zale oastea ungu-reasca., gata de lupta7, precum Ei necredincioEi tnarmati Ei aco-

131 C. periti cu plato§e. Ciocnindu-se unii cu Ei dindu -se o marebltalie, an pierit multi oameni. Hasanbeioglu Isa-bei a muritacolo ea un martir. V5,zInd aceasta, ei112 an fost Invin.Ei 118.Ali-bei tii Bali-bei, plecInd fiecare In alt& parte, au venit Ei s-au

1" Cf. F. Babinger, Beitrlige zur Geschichte der Familie der Malgotsch-oghlu's, in An-nals del Reale Istituto Superiore Orientate di Napoli" (Nuova Serie), I, Roma, 1940, p.117-135.

Ribenki Tuzlast: probabil Rtmnicul-Sarat, Rtmnicul-Vticea sau Ocna Sibiului.10e Este vorba de Valea Alba sau Razboieni.1°9 Stefan cel Mare.

26 aprilie 1476-14 aprilie 1477.15 aprilie 1477-3 aprilie 1478.

111 Turcii.113 Este vorba de batAlia de la Ctmpul Plinii (Julie 1979).

§i

altii

1°7

718

111

www.dacoromanica.ro

TEVARIII-I AL-I OSMAN 63

a§ezat iarki la locurile lor. In a treia zi a lunii djumadi-ul-evvel s-aiscat un cutremur de pamint la Adrianopol. La 884 al Hegirei 114,sultanul Mehmed, a§ezindu-se iarki. la Istanbul, 1-a trimis pevizirul Mesih-pa§a cu oaste mare asupra ceta.tii Rodos.

132 C. Adunind oaste mare, <sultanul Baiazid al II-lea > a ie§itdin Adrianopol §1, mergind in Moldova, a cucerit cetatea Chilia(Kili) §i tinuturile ei. Plecind de acolo, a cucerit cetatea Akker-man. Aici a vent un bei tAtgresc din vilaietul Deft, caruia i sespunea Murtaza-han 115. Acesta, venind cu multi tatari, a stattimp de mai multi ani intre Akkerman §i. Chilia. Apoi, plecindde acolo, s-a tutors in vilaietul sga. In anul 889 al Hegirei,in a 29-a zi a lunii safer 110, miercuri, intro chindie (ikindi)sear/ a avut loc o de soare....Beilerbeiul Hadim Ali-bei a pornit cu. oastea rumeliot1cu oastea de Poartl §i cu oastea Tarii Romftne§ti (Eflak cerisi)impotriva Moldovei, al carei bei 117 necredincios a fugit. Dupg,ce <Ali-bei> a prIdat cu oaste Cara §i vilaietul acestuia, s-atutors in 890 al Hegirei 118. Apoi sultanul Baiazid s-a a§ezatcu noroc §i fericire la Constantinopol (Xostantiniye). Pe Miha-login .Ali-bei §i pe fratele s/u, Iskender-bei, §i pe MalkociogluAli-bei (Bali-bei) i-a trimis impreung cu oastea din Tara Roma-neasc1110 sg, faca, o incursiune (akin) in Moldova. Avind noroc,ace§tia an trimis neimmXrati robi §i s-au tutors cu prIzi bogate 120.

<Urmeazil descrierea luptelor dintre urmasii lui Matei Corvin pentru tronulUngariei>.

136 C. Din aceast1 parte, beiul unguresc, Iancu-oglu 121 celmurdar" murind, fiul 86U a atacat, incercind is locul.Prinztnd pe fiul fiului lui Iancu, 1-a aruncat in inchisoare.Astfel, ajungind in locul au, el a ocupat tronul. Venind de la,el sol (elci) la sultanul Baiazid, s-au impkat intre ei.

I" 25 martie 1479-12 martie 1480.118 Murtaza-han, unul dintre ultimii hani ai Hoardei de Aur. De fapt a venit Mengli

Ghirai, hanul Crimeii.118 28 martie 1484.117 Stefan eel Mare.118 18 ianuarie 1485-6 ianuarie 1486.118 Voievodul TArii Romiinesti era pe atunci Vlad CAluglirul (1482-1495).128 Cronicarul se refera la lupta de la Scheia din Moldova in 1485.121 Matei Corvin, regele Ungariei.

iarasisi

eclips6si

al-i

www.dacoromanica.ro

.64 ORUDS BIN ADIL

La Inceputul lunii §evvai 122, Intr-o zi, inainte de amiazg,a izbucnit un incendiu in. ormul Brusa (897).

138 C. ...In 898 al Hegirei 123, sultanul Baiazid s-a mezat iargqila Istanbul. Pe atunci, era In Bosnia un sangeac<bei> numitHad Im. Iakub-aga. El a pornit o incursiune In vilaietul ungu-resc. Inaintind cu 3 sau 4 000 de actngii, acesta a cutreieratmulte tinuturi ale necredin.cio§ilor. Intr-un loc, numit Sirliova124,in fata o§tii islamice a ieflit cu 40 000 de necredincio§i boiler-beiul unguresc, un necredincios cu numele de Dirandjil 125.Cu sprijinul prealnaltului Allah, oastea islamicI a iesit birui-

139 C. toare. Osta§ii necredincio§i bind InfrInti, an fugit. Acel necre-dincios cu numele de DIrandjil, fiind pries, a fost trimis, Im-preunI cu citeva sute de necredincio§i, la sultanul Baiazid alII-lea. Auzind despre victorie, sultanul Baiazid s-a bucuratmult. Aceasth biruintl a avut loc In 899 al Hegirei 126. Apoisultanul Baiazid, agezIndu-se cu noroc k4i fericire In Constanti-nopol, bucuria lui a crescut zi cu zi.

122 1-10 eyval 897 = 271" 23 octombrie 1492-11124 Neidentificat.126 Dtrandfil : Derencsenyl12° 12 octombrie 1493 1

iulie-5 august 1492.octombrie 1493.

Imre (cf. I. Thury, Tort* Tortenetirok, I, p. 176, nota 6).octombrie 1494.

www.dacoromanica.ro

V

TIIR SITNABEI

Tursun-bei a trait pe vremea sultanilor Mehmed al II-lea (14511481) ci Baiazid al II-lea (1481-1512). Anul c1 locul na§terii sale nu slutcunoscute. Din propria sa marturie rezulta a, de§i se numea Tur-i Sina,dupa muntele Sinai, era totuci cunoscut ca Tursun-bei, purtind c1 poreclade Lebibi".

Unchiul sau, Djebe (Djib) Ali, sangeacbei de Brusa, a fost insareinatdupa cucerirea Constantinopolului sa efectueze recensamIntul populatietdin acest ora§. Tursun-bei a asistat In 1453 la asediul §i la, cucerireaConstantinopolului, participind §i la o serie de lupte duse de sultanul*limed al II-lea In Rumelia. In timpul expeditiei Impotriva Trapezun-tului (1461) c1 a Tani Romane§ti (1462), Tursun-bei este secretar de divan(divan kiatibi).

Defterdar de Istanbul Inca din timpul domniei lui Mehmed alII-lea, Tursun-bei a fost numit, pe vremea sultanului Baiazid al II-lea,mai Intli defterdar de Anatolia §i apoi de Rumelia, ocupind, madar, functiidesiul de Inane In aparatul financiar otoman. Nu se §tie anul mortii sale.

Tursun-bei a ramas cunoscut In istoriografia otomana grin cronicaintitulata Tarih-i Ebu-1 Feth-i Sultan Mehmed-han (Istoria sultanuluiMehmed-han, pdrintele cuceritor). Aceasta opera a fost scrisa, Intro 1497ci. 1500/903-905 §1, Cu toate ea dup6 titlu s-ar parea ca se refers numai laMehmed al II-lea, totuci cuprinde ci o parte din domnia sultanului Baiazidal II-lea, plug la 1487-1488/895. Fiind contemporan cu evenimenteledescrise, relatarile lui Tursun-bei constituie un izvor de seama, pentru dom-niile sultanilor Mehmed al II-lea ci Baiazid al II-lea.

Cronica lui Tursun a fost editata de Mehmed Arif-bei 1, iar pasajeleprivitoare la Ungaria ci Transilvania au fost traduse de J. Thury 2. In

1 Tarik-i Ebu-1 Feth-i Sultan Meluned-han (Istoria sultanulut Mehmed -han, partnterecucerilor), in T.O.E.M.", nr. 26-38 din 1914-1916.

J. Thury, Torok TOrtinetir6k (Scrieri istorice turcefti), I, Budapesta, 1893, p. 73-95.

6 c. 58

°

www.dacoromanica.ro

66 TURSUN-BEI

literatura istorica, roma)* prof. C. Moisil, In articolul : Spicuiri din cro-nicile turcefti 3, prezint& unele pIrti ale acestei cronici, ca §i din Ne§ri,bazindu -se pe talmazirile lui J. Thury. Extrasele algturate slat tradusedup& editia lui Mehmed Aril, amintit& mai sus.

Bibliografie: O. M., HI, p. 22-83; Mehmed Mt, InT.O.E.M.", nr. 26 (1914); G.O.W., p. 26-27 gi E.I., IV, p, 1026.

.1 Cf. Tinerimea romani", an. IV, Buc., 1923.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I EBIT-L FETH-I SULTAN M.EHMED-HAN(ed. M. Aril, T.O.E.M.", nr. 26-38, 1914-1916)

82 PRIMA EXPEDITIE A PADISAHULUI IMPOTRIVA MOREEI $1 TRIMITEREALUI MAHMUD-PA$A 1 IN TARA LUI LAZ<AR>

and a sosit prim'avara anului 862 2, totul s-a pus in mitvcare. Steauacea mindr5, 3 a pornit, de asemenea, de la locul ei la lupta, Dindu-i luiMahmud-pava 1 000 de ieniceri din oastea victorioasl, oastea rumeliotlvi o parte din acingii, i-a poruncit sa meargg, in partile Orli sirbevti. ChidMahmud-pava a ajuns la Filipopol (Filibe), padivahul Islamului, la rindulsau, a pornit pentru expeditie asupra Moreei cu oastea de Poarta vi cuo parte a acingiilor. Soarta a vrut astfel ca rninia padisahului, ava cums-a spus, nimicindu-1, sa -1 inrature pe afurisitul crai unguresc, Iancuocrotitorul ghiaurilor, din Cara lui Laz<ar >.

102 DESCRIEREA EXPEDITIEI IMPOTRIVA VOIEVODULUI KAZIKL/5, CONDU-CATOR NESUPUS AL GHIAURILOR DIN TARA ROMANEASCA ; DISTRUGEREAACESTUIA $1 A TARII SALE, PRECUM $1 INLOCUIREA LUI CU FRATELE SAU S.

and acel tiran singeros vi ghiaur farA, de indurare a ajuns domn alTani Romanevti, a fost impus fat& de Poarta la d'ari foarte mari. In fiecarean el insuvi venea la Poarta, aducind tributul (gizie) vi multe darurislrutind Pragul Fericirii, 4vi relimoia domnia. Padivahul 11 trimitea inapoiin Cara sa, dgruindu-i vevminte scumpe, caftan rovu, cue& aurie vi altodaruri impgratevti. Dar era un tiran neindurgtor fat& de ghiauri. Cruzimealui era atit de mare, incit dac6 cineva dintr-un sat savirvea vreo nelegiuire,tragea in teapa pe toti locuitorli acelui sat, blrbati, femei vi copii la, un loc.In fats cet6tii de lemn (Agag-Hisar) unde Zvi avea revedinta, el a pus,pe o lungime de vase mile, sa i se impleteascg doul rinduri de garduri,pe lingI care a pus mlfacini, spunind ca-vi face o grAdin5,. Apoi a umplutlocul dintre cele doul garduri on unguri, moldoveni vi valahi travi inteap6. In afar& de aceasta, imprejurimile cet6tii fiind impadurite, defiecare trace de copac adman. nenumarati oameni spinzurati vi poruncise

1 'Mahmud-pasa, mare vizir (1453-1466 si 1472-1473).2 19 noiembrie 1457-7 noiembrie 1458.3 Adica sultanul Mehmed al II-lea.4 loan de Hunedoara:5 Kaztklt : textual Teper, adica Vlad Tepes.

Radu cel Frumos (1462-1475).

4

si,

www.dacoromanica.ro

68 TURSUN-BE I

ca eel ce va lua jos pe unul dintre spInzurati sg, fie spinzurat In loculaceluia.

In felul acesta, Increzindu -se In Ina lta Poarta, el i-a biruit pe unguri,comorind pe multi dintre ei. In chip asenfankor se purta ceilaltidomni de seama lui. Dar gloria 1-a Sicut 81 se Incread/ prea mult In pro-priile-i puteri, i atunci chid sultanul a fost plecat in Indepktata expeditiedin Trapezunt, Impins de trufie Bi de pofta lui de glIceavA, s-a gindit sapricinuiascg, pagube tkilor mustilmane Fiindel el fusese pus In domniede egtre Inalta Poartg,, aceastg, faptg, nu putea rAmIne nepedepsitg.

Vrind sa,-1 Incerce, i-au cerut tributul cuvenit i s-a poruncitB1 vin la Poart5, el InsuBi. Dar acel hair fricos scos capul din cerealsupunerii, nascocind diferite pretexte scuze.

104 Astfel, a spus ca n-are putere sa plkeasc6 haraciul, deoarece duq-manul de ungur este puternic sta In cafe ca o piedic6,. De asemeneaa zis ca, bind departe de Poarta Fericirii nu poate veni Bi-a cheltuitIn acest an In lupte tot ce a avut pentru a Impiedica victoriile duma-nilor sad.

...Nici n-a venit nici nu $i -a pratit haraciul. Atunci acel nenorocita trebuit sa fie pedepsit nimicit. Clnd a venit prim'avara anului 866 7,steagurile biruintei au Mitt in drum spre Tara Romaneasca, 0 caste devreo 30 de tiimene 8 a trecut marea ap6 a Dunkii ; pImIntul Tkii -Roma-

stalueea de prezenta sultanului. Oastea islamic& a Inceput cuIndrknea16, sa taw/ distrug5,.

105 .Adevgrul In aceastai povestire este a, Intr-o zi, Mahmud pap,unul dintre marii viziri priceputi, pregkind caauze, le-a poruncit saculeagg, Btiri adevkate din acele locuri. La fel, a trimis In fata eortuluifericit <al sultanului> 65,16,uze ostaBi.

V ersuri (nazm)

Intr-o dimineata, rind strAlucea lumina soarelui,Oastea victorioas1 a trecut sub conducerea Bahului.

De asemenea, Intreg cerul se pusese In mipare. Oastea a pornit cavalurile .puternice ale marl. and s-au apropiat de local hotkIt, a sositde la oastea din fatl, purtkoare de victorie, Btirea ea,' In acel loc nu seggseSte nici o pieaturg, de apa pentru potolirea setei. Toate carele ani-malele s-au oprit acolo. ArBita soarelui era ma de puternicl, Inch pe veq-

6 octombrie 1461-25 septembrie 1462.3 Tamen : unitate militarA de 10 000 de oameni ; numArul de 300 000 de oameni este

e1cagerat.

cu

si-a

nesti§i sa

gi

1i

si

si et

si

8i

si

1i

www.dacoromanica.ro

TARIH-I EBU-L FETH-I SULTAN MEHMED -HAN 69

mintele de zale ale gaziilor se putea face chebap (kebab). Din aceastI pri-cing, padi§ahul, suparat, i-a Invinuit pe comandanti de nepasare. Inacela§ii timp, calauzele au fost mustrate pedepsite. Deoarece in acelelocuri nu se gasea apl, at. trebuit, In cele din urma, sa Inainteze pinl la unyou popas. Intr-un cuvint, dupa ce, cu de greutati necazuri, an ajunsla localitatea urmatoare a§ezat acolo cortul (imparatesc), purtatorde victorie, <corturile> o§tilor. Dar Inca, nu descalecasera laza-sera din miini sabiile s-a dat vestea ca a venit dusmanul.Adevgrul despre aceasta, §tire era ea voievodul Tarii Romanekti 9 pusese Inarea margins <de taras> pe beilerbeiul sau. 10 Impreuna cu 7 000 de osta§iale§i pentru apara Cara de dusmanul din Moldova 11. La rindul sau,cel victorios 12 trimisese pe Evrenosbeioglu. Ali-bei sa fad, o incursiune Inacele parti. Ghiaurii, auzind tropaitul tailor acestuia lacomi de-<a-i distruge pe> acingiii obositi, veniserl In fata trecatorii §i se ascunse-sera acolo.

106 El 13 se gIndea ca vitejii se vor Intoarce obositi §i ca, taindu-le caleapva nimici In acest fel. Dar, potrivit versetului <din Coran> ca prea-

Inaltul Allah fi ajuta pe credincioca", .ajutorul lui Alah s-a aratat aiciastfel ca La popas a dat roade o masura la care ghiaurii nu se afiteptau,adica, negasindu-se apa, <Allah> a condus oastea victorioasa asupra aceleicete de ghiauri faufacatori. Din cauza padurilor a balariilor Inane(giirliik), ghiaurul nu aflase de sosirea In acel loc a o§tii purtatoare devictorie. Pe de alta, parte, deoarece oastea de cerceta0 mergea Impra§tiata,<ghiaurul>, crezInd ca slut acingiii lui Evrenos-bei, §i-a Impartit oastea sajosnica In 10 cete a atacat dinspre partea <o§tii de> Rumelia. Chid asosit §tirea ca, a venit dusmanul, nu s-a dat voie o§tii Intinse ca apa mariisa Lea zgomot, iar oastea de Poarta14 tai oastea din Anatolia n-au facu.taici o mi§care, ci an stat gata pregatite pe locurile lor. Maria-sa padi§ahuli-a poruncit lui Mehmed-pa§a Intimpine pe ducimani. Potrivit aceleiporunci care trebuia Indeplinita, el §i-a rInduit alaiurile i rIndurilepunInd In fao pe azapii sai, $i -a Intarit amIndoua aripile.

Turhanbeioglu. Omer-bei Alibeioglu Ahmed-bei MihalogluAli-bei Malkocioglu Bali-bei, de asemenea §i multi alti bei renumiti,an stat pe partea dreapta <a oqtii>. Nasuh-bei, bei de Arnavut 15, Delioglu

Vlad Tepes.12 Neidentificat.-11 Stefan cel Mare.12 AdicA sultanul.13 Vlad Tepes.11 In text : kapu-kulu, adicft ienicerimea.25 Adicli de Albania.

tali$i -au

flind

Ii

ski

si

tIi

fi

1i

1i qi nu-si1i ltncile, 1i

1i,

1i

si

www.dacoromanica.ro

70 TURSUN-BET

Irmur-bei, bei de lania 16, Mihaloglu Iskender-bei, precum si alti emiri deseama lor, au stat in partea stings <a ostii>..Astfel intkit a mers el impo-triva dusmanului. Cind ghiaurul, iesind din ascunzisul p5durii, a v5zut&coast& pregatire, precum si filflitul steagurilor impodobite, a intelesindata, ca este in.vins. Spaima a cuprins inimile acelor nedemni (kelb) inasa mftsurl, inch :Venturi :

Nici o clipl n-au putut 85 reziste puternicelor sabii vArsItoarede singe.

*i aici si-au plecat capul Ili trupul lor in fata loviturilor de sabiisi de 15nci.

107 Ghiaurul a fugit, fiind nimicit. Cind ajungeau vreunul din pilcuri,gaziii ii macel5reau <pe ghiauri> cu sabiile lor singeroase, ca si cum ar fitgiat castraveti. Pe unii i-au luat in robie, dar o ceata de calar eti, care seindepktase de locul de lupt5, pe clad fugea prin terenurile ripoase alevAilor, s-a intilnit cu ceata lui Evrenosbei <oglu >17. La rindul lor, acestia(turcii) se intorceau sgtui cu multi prizonieri $i cu prki nenumkate. Ceimai multi hind obositi, descalecaserg de pe caisiveneau pe jos, nestiindni-raic din ceea ce se intimplase. Deodata gaziii an vgzut ca, o ceata de ghiauri,Imp5rtitl In grupuri, alerga spre ei §i au socotit c5 nu i se vor puteaimpotrivi. Totusi, bizuindu -se pe ajutorul lui Allah, au pornit impotrivadusmanului. Ghiaurii, la rindul lor, fiind invinsi, an fugit in toate pktile.Cind an aflat a ghiaurul este infrint, ei an pornit pe urmele lui, nimicind$i ceea ce mai rAmasese. Din 7 000 de ghiauri numai 700 an scapat. Cind,on ajutorul lui Allah, aceastl mare expeditie sfintA s-a sfirsit, in afar defaptul a an inckcat cu capete de ghiauri turmele de cgmile ci de catiriale ostii, fiecare gaziu a infipt in virful sabiei sale cite o tigva, <de ghiaur > ;sabiile lor p5reau niste oameni cu capete de sarpe. Cerul a luat o InfAtisareuimitoare. Sute $i mii de ghiauri, ferecati in lanturi, an fost aduci la curteapurtkoare de victorie. Dup5 ce s-a fAcutslujba de seam, s-au aprins tortelesi, aducindu-se un scaun, padisahul cel victorios s-a acezat pe acesta.Apoi an fost aduci ci ghiaurii cei cu inf/tisare de balauri $i r5i. ca Ahriman 18.

Ienicerii si oastea de Poart5, repezindu-si sabiile setoase de singe,i-au despicat intr-o clip5 <pe ghiauri>.

...Chad s-a terminat aceastl sgrbAtoare fericita, padisahul, atoastea sa numeroas5 ca stelele din cer, a adus multumiri atotst5pinito-

16 lania : Ianina, oras la vreo 210 km la nord-vest de Salonic.17 De fapt urmasul lui Evrenos-bei.18 Ahriman : zeul rAului In mitologia persana.

www.dacoromanica.ro

TARIH -I ESU-L FETH-1 SULTAN MEHMED-HAN 71

rului .Allah pentru aceasta binefacere, De asemenea a fAcut daruri beilori ostasilor sat

108 . Cu ajutorul lui Allah, timp de aproape 30 de zile oastea cea mln.dras-a agitat ca va1urile mAriiIn Tara Romaneasca. Bunuri siprAzi si mai alescaptivi destoinici, baleti si fete, umpleau oastea imperials. Deodata,pArAsindu-si culcusul dinrasArit, el (Vlad Tepes) a pornit spre apus

Intr-o noapte Intunecoasa, pornit viclenia ; cu alte cuvinte, Intr-onoapte a fost nevoie sa fie atacata acea oasts de umili. Acel calaretnedemn, adica acel nenorocit Inglmfat, s-a glndit BA-$i conducA oasteaproprie asupra puternicei osti Imparatesti, purtatoare de victorie. Stia caAllah 4i ajuta pe cei drepti, dar, asa cum spun un verset din Coran, acelghianr nu stia cs, ciocnindu-se de un ocean <de osti> sfIrsitul nu poateaduce altceva deck propria lui distrugere. Apoi a cautat ss ducA la lade-plinire acest end. <Sultanul>, primind Intr-o noapte vesti despre acestnedemn, a cercetat mai bine, la lumina clarA a lunii, stares razboinicilor<turci>. Luptatorii ghiaurului, adunindu -se pregatindu-se, s-au lovit deoastea Imparateasca, dar a fost ca $i cum o picatura de apA s-ar lovi deun ocean. El s-a ciocnit mai Intli de oastea din Anatolia, dar acolo i s-aucitit versetele de bun sosit si de ucidere, asa cum merita. Neputind sspatrunda In grabs printre corturile Intinse ale ostii celei biruitoarenesfIrsite, oastea josnica a ghiaurilor a fAcut un ocol si a nimerit pesteoastea de Poarta i peste corturile ienicerilor, dar acolo a gAsit ce data.Primirea care i s-a facut a fost tocmai cea bunA ; gurile for an fost umplutecu sAgeti, cum rar s-a mai Intimplat.Versuri:

S-a varsat atita singe de dusman, In& cerul cel negru s-a Inrositca o lalea,

Thar stralucirea sAbiilor fn noaptea Intunecoasa facea ss pars csdeschis petalele.

109 De asemenea, negAsind lumina nici acolo, cei mai multi au fostraniti sau nimiciti In timp ce Incercau sa fuga. In Intunericul noptii, eiau pornit spre mijlocul o$tii, crezlnd cs Intr-acolo se afla calea izbAvirii.Nimerind Ins printre ostasii din Rumelia, $i -au pricinuit propria for pieire.CInd In fiecare tort s-au aprins nenumArate lumlnari §i torte si cind, dinloc In lot, s-au faltat strigatele vitejilor curajosi gata de luptA, nenorocitiide ghiauri $i -au pierdut capul si, ca pasarea care buimacita de luminase anima In foc crezind cs acesta este drumul salvarii, zapAcindu-se cutotul, ei s-au Imprktiat. Cei mai multi, lasIndu-$i call IncercInd sA fuga,intrau. In corturile <turcesti> aruncau armele printre cetele de viteji.

.

01.-a

¢i

ti

Qi

ti

ti -a

ti

www.dacoromanica.ro

72 TURSUN-BEI

Ei au fost Inti In asa masura, Inc It pin& i copiii de zece ani, ucenicislujbasi, Invinglndu -i pe ghiaurii de doua on mai puternici decit ei,

i-au adus uciyi. Astfel, aceasta yin/ o are acel nenorocit cu aripile distruseinima strapunsa de sagetile hangerele vitejilor gasind In cele din

arms un colt Intr-o parte, a iesit si a fugit ranit i pe jumatate mort,Impreuna cu cItiva dintre oameniiVers :

El singur a venit $i tot el s-a grabit sa fugal,.

110 Din oastea sa nu a ramas nici un sfert. Ea s-a Imprastiat In trei cete.Capetele celor din prima ceata au fost retezate si au devenit hrana sabiilor,iar apoi au fost Infipte In virfurile

...0 alts parte a cazut In prinsoare. Deoarece ei an mers pe drumulviclesugului aratInd pe fats prietenie, s-au purtat ca niste dusmani, eis-au dovedit fa,tarnici. De aceea, potrivit unui verset din Coran, Spadaputernica, abatIndu-se In mijlocul for putini la numk, trebuia despicaIn douI. 3 700 de luptatori ghiauri au fost adusi vii apoi despicati Indoua. Cea de-a treia parte era formatI din cei care scapasera de pe cImpulde bataie aproape morti. Acestia, la rIndul lor, s-au ImpIrtit Indoua cete. IInii, cu umerii ciopirtiti de sabii, si-au dat duhul sufletelefor infame i $i -au luat zborul prin paduri spre valea iadului. Astfel, elau scapat de ranile for cele grele. Altii, putini la numk, au scapat cuviata, iesind eu ealketul <Vlad Tepep, an fugit, deznadajduiti, launguri. El pricinuise multe pagube ungurului ; acum Ins& s-a dus singurla el spre propria sa pierzanie. Fugind din ghiarele leului, a ales ghiareleunei paski de prada. Avesta 19 1-a prins e3i 1-a Inchis. Acolo trimis elguileful In infern

Versuri:

SA nu crezi ca hainul poate da roade ; on i se taie capul, on espInzurat.

...TerminInd cu razbunarea, sahul cel cuceritor, la rindul sau, aacordat cirmuirea acelei taxi fratelui acelui nenorocit, cu numele de Radulvoievod 21 care, fiind primit mai Inainte <la Poarta>, petrecuse multiani in slujba Curtii imperiale. <Sultanul> i-a dat acestuia steag Impodobit,sabie cingatoare (keener). Oastea is1amica, avind prazi Imbelsugate, s-a

1 1 Regele Ungariei.11 In sensul ca Viad Tepe§ a murit acolo, ceea ce nu coreppunde realitatii.

Ftadu cel Frumos (1462-1475).

si,

§i

$i

20.

gi

fi

Qi fi

all.

fi,

ran* qtIi

www.dacoromanica.ro

111

TARIH-I EBU-L FETH-I SULTAN MEM/LED-HAN 73

gAtit cu ve§minte de skbatoare §i fiecare osta§ victorios s-a tutors la, loculPadi§ahul, cuceritor al lurnii, a pornit cu voia lui Allah spre capitala

Adrianopol impreuna, en demnitarii impkgtiei §i cu suita sa.

DESCRIEREA <CUCERIRII> INSULEI MITILENE

Unul din obiceiurile bune ale mkiei-sale sultanului eel cuceritorera el, dac/ intr-un anti reu§ea cu u§urinta o cucerire §i dae/ se indeplineala timp, I§i dgdea toatI osteneala s/-i adauge Inca o cucerire glorioas6.De aceea, dud s-a sgvir§it cu noroc cucerirea Tarli Romlne§ti... <a urmatocuparea insulei §i cetatii Mitilene>.

113 Este vorba de aceea ca, In cursul anului 867 22, a§a cum s-a spus maisus, sultanul cel cuceritor, Allah sa -i parfumeze mormintul, a m/rit cuce-rirea Tkii Romanesti en aceea a cetltii Mitilene. El a spus ca spre sfir§itulzilelor glorioase ale anului 867, cuceririle vor fi imbogltite §i prin cucerireatinutului Bosniei.

129 DESCRIEREA EXPEDITIEI LUI MAHMUD-PASA PENTRU NIMICIREADUSMANULUI BSI ASEZAREA PADISAHULUI LA SOFIA

...In timp ce padi§ahul stllea la Sofia, dindu-i lui Mahmud-pa§aoastea rumeliotI 1-a trimis impotriva dusmanului 22, dar afurisitul deghiaur, alezind tunurile In cetate 24, anise de fapt fortkeata.

...Cind Mahmud-pa§a, a ajuns la o depktare de trei zile de cetate,i-a descris <sultanului> In felul urmItor greutItile p/trunderii <In cetate>,precum §i ale trecerii : Drumul prin care trebuie sa tread, oastea calauzitade victorie are Intr-o parte munti prlpgstio§i, iar In cealalta parte se aflIo apl adincI §i locul de trecere este a§a de ingust, inch nu se poate trecedecit unul cite unul. In aceasta situatie, afurisitul de ghiaur a pregltittunuri, a§ezindu.-le de partea cealalta, a apei, prin locurile stincoase".

130 Iar cei din neamul valahilor (Eflak taifesi) 25, fiind devotati ghiau-rului §i devenind duonani §i neascultatori data de turd>, intkiserl trecI-toarea alai de mult, inch nu Wan nici pasarile 'sa zboare pe acolo. Inaceastl privintI a fost nevoie de 1M. sfat. Din aceastl pricinI, adunind,dintre beii de Rumelia, pe beiul Nasuh, bei de Arnavut, pe Dello&

22 26 septembrie 1462-14 septembrie 1463.23 In Ungaria.24 Iaicea.23 Este vorba de vlahii din sudul Dun Arii.

sau.

www.dacoromanica.ro

74 TURSUN-BES

Umur-bei, sangeacbei de Ianina, §i pe Ishakbeioglu Isa-bei §i pe Mihaloglu..Ali-bei, precum §i pe multi alti bei, s-a tinut un sfat. <Evenimentul estecuprins intre anii Hegirei 869 §i 870 26 >.

160 EXPEDITIA IN MOLDOVA (KARA-BOGDAN)

161 Pe trod Ghedik Ahmed-pap a lost trimis cu oastea purt'atoare devictorie ea ocupe Kaffa, domnul Moldovei, on toate a era tributar PorVii,fiind inrudit eu ghiaurii din Kaffa, a facut multe rautati, aratind du§manie.Pentru pedepsirea §inimicirea acestuia a lost nevoie ca mina padi§ahuluieel victorios sa, se indrepte asupra sa. Pentru pedepsirea moldoveanuluiera de ajuns sa, trimita, pe unul dintre supu§ii (kul) sad mai mici. Dar, dindorinta foarte mare de a purta o expediVie sfinta §i din cauza virtuVilor§i a victoriilor sale in lupte, a preferat IA conduca el insu§i 27 <aceasta expe-diVie >. $i, gindindu-se ca Cara aceea este vecina, cu Ungaria, a presupusca, acesta, va fi un prilej foarte bun pentru a face o incursiune §i. in Caraungureasca. Pentru aceasta §i-a adunat oaste atit de mare, in& abia oputea tine pamintul.Ker8Uri :

Era o astfel de oaste, inch fiecare ceata, parea o armata, desavir§ita.Erau o suta, de cete §i fiecare ceata avea o mie de osta§i.

162 Chad a sosit primavara anului 881 29, el (sultanul) a pornit pe uscatcu steagul purtator de victorie. Pentru a putea trece Dunarea §i pentrua avea arme §i provizii, sultanul marii §i al uscatului a trimis mai inaintecora,bii pe mare. Hotarind sa, tread, Dun6rea, oastea victorioasa s-a scursin acel tinut valuri dupa, valuri, asemenea potopului de pe vremea luiNoe (Huh). Capul rascoalei din Moldova 29, impreuna cu raufacatorii sad,au fugit in munti §i -ai greu de umblat. Dupa ce Vara, aceea a lost almade oastea, victorioas4 timp de mai multe zile, s-a pornit deodatk potrivitunui verset din Coran, la pedepsirea ghiaurilor nenorociti, ma, cum omeritau. Voia lui Allah s-a araitat prin aceea cal intr-o zi, calauza o§tiiimperiale, din pricina asemankii locurilor §i a o§tii numeroase, a ratacitdrumul. Padi§ahul minios a vrut sä-1 pedepseasca pe acel josnic. Tocmaiand voiau &á raspunda, gre§elii acestuia, a sosit vestea Imbucuratoare ca,castes moldoveneasca este adunata §i pregatita, dar a moldoveanul,

26 1464-1466.27 Sultanul Mehmed at II-lea." 26 aprilie 1476-14 aprilie 1477.89 tetan cel Mare.

www.dacoromanica.ro

TARIH -I EBU-L FETH-I SULTAN MEFILVIED-HAN 75

impreuna cu oastea sa, se ascunsese intr-un loc prapastios, la o departarede un popas (konak), de team/ sa nu fie calcat de caii ostii de viteji. Nuse afla alt loc mai greu de umblat ca cel de acolo. Cu ajutorul lui Allah,<sultanul> a trimis asupra sa oastea victorioasa, care 1-a apucat de etpe ghiaur. El (sultanul) a urmarit cu privirea aceasta priveliste. Nedemnulcel raufacator, vazInd cai a dat pe neasteptate de nenorocire ca nupoate scapa prin fug /., s-a Intarit i i-a pus pe to ti calaretii sai sa fiepedestraSi, iar caii carele a pus de le-au asezat In fa4a ostii asemeneaunui zid de aparare. i asez1nd mune tunuri mari pusti zenberecuridarbzenuri30, a asteptat astfel Intarit. El spera ca se va putea apara aicipin/ se va Intuneca, iar apoi, sub valul noptii, va. fugi 4n paduri vasalva astfel viata, iar caii armele le va lasa turcilor pradalnici.Vers :

Fii atent ca el sa nu apuce noaptea !163 Dar cum a bagat de seam/. una ca asta, maria-sa <sultanul>, invocInd

ajutorul lui Allah . .1 1-a atacat Indata, Inainte de lasarea noptii. Mergindasupra sa, 01nd 1-au IntIlnit <pe voievod>, s-a dat porunca de pradare adusmanului, batInd $i din tobe de izbInda. In acest timp tunurile pustileacestora s-au flout auzite placut la urechile victorioase, ei an cazutprada leilor. Raufaeltorii ghiauri si-au daruit.repede capul viata celorcare s-au dus primii, ei fiind sfisiati asa cum noun lupi sfisie o oaie. Iarcei care au ajuns mai tirziu au facut prazi dintre femei, iar <sultanul>a pornit pe urmele nenorocitului de moldovean (Kara-Bogdan), care ascapat fugind prin munti i vM. Oastea sa a cazut prada lupilor clinilor.S -au Ingramadit atItea 1e$uri, Inctt vaile cele mai adlnci s-au prefacut Inmunti Inalti, iar singele dusmanului a curs kiiroaie. In urma acestei victoriiatlt de norocoase i stralucite, el a dat foe resedintei caselor moldovea-nului, pustiindu-1 tam. Apoi a poruncit o incursiune In Ungaria Incar-cIndu-se cu o prada bogata,s-a Intors la Adrianopol Alin de multumire.

(Urmeaza descrierca expeditiei la Semendria in anul 1447/882).

184 DESCRIEREA CUCER1RII CHILIEI $1 AKKERMANULUI

185 Ver8Uri :Moldoveanul devenise dusman ; de aceea Harunul 81 a vrut sa,-1

pedepseasca.

3° Darbzen: tun de asediu.ai Autorul 11 comparA pe sultan cu califul abasid Harun-al-Rasid (766-809) sau cu

profetul Harun (Karun), considerat cel mai bogat personaj din Orientul Islamic.

si

si$i si si

si-sisi

$isi

si

§i

si

sisi,

www.dacoromanica.ro

76 TURSUN-BEI

Apoi, stringind osti nenumkate, a pornit asupra Moldovei.Miile de soldati pAreau niste lei puternici,Iar numgrul for era aft de mare, in& nu puteau sa incapI in Iran

§i in Turan.Scopul era victoria avind multe izbinzi,El a luat prin luptg, multi prizonieri...

Domnul Moldovei, care arkase nepAsare in supunere si in platatributului, fusese infrint i pedepsit asa cum merita. S-a pornit spre el.Prin grija padisahului i s-au trimis o$tii, in dreapta in stinga, porunciimp6r6testi. Fiecare vizir si fiecare emir, mare sau mic, s-a supus acesteiporunci i, dup6 ce s-au preg6tit, an venit cu m'aretie la oastea imperia16.In acel timp pamintul se umpluse de stele <de osteni>, asa cum boltacereasc6 se umple de frunzele copacilor purtate de vinturi. La venireafrumoasei primameri a anului 889 al Hegirei 32, cind a inceput sa suflevintul anotimpului <de prim'avarl>, an pornit spre pktile Moldovei,fluturind steagurile purt6toare de izbinzi.

186 Flota corabiile cu provizii an pornit pe Marea NeagrA.... Adu-cindu-si din plin spusele la indeplinire, el (sultanul) a pornit pe uscat

pe mare....Ajungind la apa Dunkii si intkindu-i malul cu cortul padi-

sahului, an desckcat uneltele de luptl si au Mout pe ap6 un pod de vase.Ver8 :

Au construit peste apa un pod frumos, legat cu lanturi ftmii.

Padisahul cel mgret i oastea sa victorioasI an trecut <podul>s-au indreptat spre cetatea Chilia, asupra ckeia nu putuse sa mearg&tatal san, sultanul Mehmed, Allah s6,-i lumineze mormintul, care aveaatita putere mketie. Cetatea Chi lia se afla, aproape de locul unde Dunkease varsa, in Marea Neagra si este o cetate puternic6, ridicat& pe malulfluviului Dun'kea. Adincimea anului ei era de neinchipuit, iar apa Dunkiifund scurs6 in ea, cetatea p'area ca o insula. Zidurile turn.urile erauinane i alcgtuiau piedici, iar urcarea dusmanului pe ele erau cu neputint6.

...0 astfel de cetate a fost asediatl. In scurt timp, c6peteniile aurinduit tunurile catapultele (mandjiniIc). Au asezat tunurile cu infA-tisare de balauri, iar pietrele for erau asemenea globului pgmintesc(kiire-i arz).

32 30 ianuarie 1484-17 ianuarie 1485.

tii

1i,

si

si

si

gi

si

gi

1i

www.dacoromanica.ro

TARIH-I EBU-L FETH-t SULTAN ATHNLED-HAN 77

...Au inceput sa tragA cu putere din tunuri. Din pricing tunurilor187 8i a miniei atacului de lupta a o§tii <turceiti>, afurisitul de ghiaur s-a

imprktiat s-a grabit sa bat la u§a iertkii. Predind cetatea, ei s-ausupus.

...Chi lia era lacatul (kilit) acelui tinut .§i a fost cucerit5., cu sabia.Astfel, lackul s-a descuiat 33. Dupg ce, prin puterea imp6ra4iei, aceastlcetate a fost cucerita cu u§urint& cu multe f5gAduinte, ea a fost 16satlpe seama unor comandanti vestiji §i apkatori puternici. Cetatea a fostumpluta, cu provizii cu muniii. Dupa aceea, fkI intirziere, an pornitvictorio§i asupra cetatii Akkermanului. Cetatea aceea se afla. In apro-piere de Marea Neagrg, are ziduri puternice constructii trainice, iarinteriorul §i exteriorul slut impodobite infloritoare. De asemenea esteun loc de trecere a negustorilor din Kaffa, a negustorilor rukii, a celor dinDe§t<-1. Klpceak>, a negustorilor leqi §i unguri. Intr-adev6r, este un locde trecere populat infloritor.

...Cind an ajuns acolo, an fost rinduite pentru supunerea cetatiiarmele de lupta : tunurile, pu§tile, darbzenurile §i s-au f6cut meterezuri.0§ti numeroase an impresurat cetatea din toate pktile. Rebelii indkAtnici,datoritl cetatii puternice, s-au arltat fermi indirjiti in a se apka §1In a pune piedici, dar in 4-5 zile ghiaurii r6u.f5,cgtori, pkasind &dul derazvfatire, an cazut in an cerut iertare, aruncindu -se la poalelemilostive <ale sultanului>. Ei au predat cheile cetatii, ci gaziul padiphcel glorios i-a iertat, §tergind vina lor. An fogt mezati in ciruri numeroci

188 robi cu inf6ti§are de ingeri, precum sclave frumoase. Astfel, Moldova se.impodobise cu atitea frumuseti, incit la prima vedere pkea a fi o mindretede trandafir. Fericitul padi§ah, la rindul sAu, a dat beilor ostakiilor sairobi sclave In numk atit de mare, incit nu se puteau socoti. Acea cgpete-nie a diavolilor din Moldova 847 dezgustindu-se de Cara sa, de gradinile ci delivezile sale, a iedit, suspinind §i plin de uimire, din lupta dirzI a o§tii<turcesti> s-a dus in Cara le§eascal deoarece intre el §i craiul lecesc erauleggturi de rudenie.

ce tara sa a r6mas pustie, <turcii> au fAcut o incursiune,repezindu -i caii (ilgar) in toate partile. Precum leii nimicesc turmele degazele, a§a, nimicit gaziii pe prizonieri. Au fost luate ca pradI atiteaturme de of atitia oameni, inch numkul for nu poate fi socotit. De ase-menea an incendiat nenorocita sa capitall 85, precum qi palatul saa.pustiu.

33 Adica s-a deschis calea spre Moldova.114 Stefan cel Mare.35 AdicA Suceava.

Eji

si

umilinta $i

i-au

gigi

fi

g1

gi

ti

gi

sigi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

78 TURSUN-BEI

...Apoi <sultanul> a numit In acele cetAti cadii 86 Ili sangeacbei, iardincolo de Dung,re s-au tras cinci salve dup6, obiceiul mahomedan. Cortu-rile curate ale musulmanilor an fost aBezate pe cImpiile tkii dkate.AdevArul a sosit, atAcirea s-a dus 37.

190 V ersuri :

La,dtul acelui tinut era Chilia, deoarece, dupa ce a fost cuceritl,s-au deschis drumurile Bi ditre alte tki.

CInd Bahul lumii a deschis calea luptei sfinte, el a devenit stapInullumii de aid. Bi de dincolo.

TRIMITEREA LUI MIHALOGLU ALI-PASA, UNUL DINTRE GLORIOSII EMIRI,TN MOLDOVA

192 In anul 890 38, sultanul a trimis s'a se fad cuceriri In pktile ras6,ri-tene ale Anatoliei Bi. In pktile Arabiei.

Chiar In cursul acestui an fericit, capetenia rAscoalei din Moldova 36s-a glndit <A recucereasd> prin viclenie cetatea Chilia. Adunlnd oastsaleasg, el s-a dus <asupra cetatii> Bi a recurs la viclenie Bi InBelaciun.e.

...Cei din cetate (turcii), aflind aceasta, 1-au 1ndepktat pe acest. viclean. Chad aceast5, intimplare s-a aratat la inalta Curte, atunci victo-

riosul sultan, dlndu-i favoruri beilerbeiului (mir-i miran) Ali-paBa, bei deRumelia, precum Bi. clteva -cete din oastea de Poartl, 1-a trimis asupraMoldovei, pentru ca mergInd acolo, pe de o parte BA intkeasca, cetatea,adaugind cele trebuincioase, iar pe de alt6 parte, dad, 11 vs, gasi pe acelafurisit Bi. nenorocit, BA pun la tale nimicirea lui, iar dad, nu 41 va OAsä, distrugg, Bi sa, ruineze Cara acestuia.

<Se descrie pregAtirea §i Inaintarea o§tii spre Moldova>.

193 Ali-bei s-a hotkit sa, porneasd MA; Intlrziere asupra duBmanuluilegii Bi asupra tkii sale. Venind o§ti din toate pktile, ele s-au alaturat°Oil purtatoare de victorie, aBa cum apele rIurilor se vars5, In mki Biocean. Dupa, ce an ajuns la Dunke Bi an pregUit nenumkate corlbii,oastea victorioasa a trecut Dunkea Bi a Inaintat spre cetate. FAcIn.d toatepregatirile trebuincioase, <Ali-bei> a Intkit cetatea. Dupa, aceea a mereInguntrul tariff Moldovei. Acel ghiaur nedemn, dud a vazut d, nu are

36 Cadlu (kadt): judecator musulman.37 Adica au venit turd', iar voievodul a plecat.38 18 lanuarie 1485-6 lanuarie 1486.3° Stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I EBU-L FETH-I SULTAN MEHMED-HAN 79

putere sa, se Impotriveasca, acestei osti, a socotit ca e mai bine 86 fugi sg, nu se crate. De aceea, asa cum faceau necredinciosii din Ken'an 40,

el a plecat In munti prin pAduri. Tara rOminind pustie ostasii <turd>vIzInd ca, victoria este sigur6, au pornit la pradg,. Ei au 1nceput s is fnprinsoare din Moldova nenumarati bfiieti multe fete, frumoase ca celedin Kasmir. Numgrul prgzilor $i al oilor luate, precum si al altor animale,a crescut asa de mult, InOt nu se putea tine socotealg. Dind foe palatului

capitalei 41 acelui nenorocit, le-au pirjolit si le-au dafimat. Cu acest darde cucerire 1;11. de victorie m6ria-sa Ali-pasa s-a Inchinat la pragul Portiisultanului lumii ceresti.

194 ...Intr -un cuvInt, dupa, ce moldoveanul (Kara-Bogdan) a fost In-frint, iar prin tarile ceta,tile arabe s-au obtinut atitea izbinzi . . . <sultanula plecat In Orient >.

40 Ken'an : Canaan.41 Este vorba de Suceava.

¢i qi

qi

gi

si

www.dacoromanica.ro

VI

A§IIK PA§A ZADE

Dervi§ Ahmed, nepotul lui A§Ik-pa§a, cunoscut §i sub numele deA§Ik-pa§a-zade, s-a nIscut in Anatolia r/skiteank la Elvan Celebi, dinvilaietul Ciorum, in anal 1400/803. Tat/1 s6u se numea §eih lahia fiul§eihului Suleiman. Strabunicul s gm, A§Ik-pa§a (circa 1272 1332/670 733),este autorul celei mai vechi opera poetice turce§ti Garipname.

In anal 1413/816, dup/ propria-i mgxturie, A§ik-pa§a-zade a zazutbolnav in casa cronicarului Iah§i Fakih din Gheive (Asia Mica), iar in1421, el s-a Intors la, locul s'au natal. In anii urmAtori a participat la lupteledintre Murad al II-lea §i pretendentul Diizme Mustafa (1422), la campanialui Murad ad II-lea Impotriva Ungariei (1437) §i Impotriva lui loan deHunedoara in 1 448 la Kosovo. Din mkturiile sale mai rezultg, ca duceao viata, ae cainglr (dervif) avea legIturi cu §eihul Abdul-Latif.Se tie de asemenea de un pelerinaj pe care Alik-pa§a-zade 1-a Intreprinsla Mecca In jurul anului 1436.

Anul mortii lui A§111 pa§a-zade nu se cuncla§te precis. Dupg, relat5,-rile din cronies, in 1484/U9, cind Baiazid al II-lea porne§te o expeditieimpotriva Moldovei, el avea virsta de 86 de ani §i lucra Ind, la opera sa.Dupa, unu cercetgtori Ins /, A§ik-pa§a-zade ar fi murit la 23 martie 1481(22 muharrem 886), Intr -o zi de vineri 1. Se crede ca mormintul istorio-grafului se 01 in mica moscliee A§Ik-pa§a", construita, de el la Istanbul.

Cronica atribuitl lui, numita, adesea Menakib i Tevarih-i Al-iOsman, se presupune apartine in Intregime. Limba folosit5, de autoreste simplk ceea ce i-a facut pe unii cronicari de mai tirziu sg, dispre-tuia,sc6 acest izvor, sub pretextul a este scris in turca vulgar /" (kabatiirki") §i nu In turca cultV (ince tiirkge"). Conlinutul sIu plaseazg ins/cronica lui A§ik-pa§a-zade printre cele mai importante izvoare istoriceotomane.

1 Cf. Raif Yelkenci, Astk-pasa-zade tarihi iizerinde ,bir arasttrma (0 cercetare asupracronicli lui Astk-pasa-zade), In Vakft", 18-20 mai, 1945, nr. 9 813-9 815.

6 o. 48

ca nu-i

-

gi eh

www.dacoromanica.ro

82 ASIK- PASA -ZADE

Se §tie c prima editie a operei acestui cronicar a apgrut sub Ingrijirealui Ali-bei 2. Editia criticg a turcologului Fr. Giese : Die altosmanischeChronik des Afik-pqa-wde (Leipzig), 1929, Intocmitg pe baza nnui marenumgr de manuscrise, a deschis not perspective pentru cercetarea acesteiopere. Fr. Giese ajunge la concluzia cl opera istoricg apartinInd cronica-rului de care ne ocupgm trateazg evenimentele numai ping la anu11478/883.Cea mai recent& traducere a acestei cronici a apgrut In limba germangIn 1959 8. Extrasele algturate s-au facut dupg editia lui Giese, contrun.-tIn.du-se §i cu editia turceascg.

Bibliografie: P. Wittek, Neues zu Aftk-pafa-zade, In M.O.G.",II, p. 147; 0.M., III, p. 84; G.O.W., p. 35 -38; E.I., I, 35-38; LA., I, 1950,p. 706-709; M.S. thkiita§ir, Aftk-pass -zade, in VIM)", 1947, nr. 9, p. 14-15.

2 Tarth -i al-i Osman (Cronica dinastiet otomane), Istanbul, 1911 (1332), 318 p.Cf. Vom Hirten Zeit zur Hohen Pforte. . . A§tk-pafa-zade, Hrgb. Richard Kreutel,

Viena, 1959, 16 p. (introd.) + 17 + 334 p. + 3 h.o

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN(ed. Giese, Leipzig, 1929)

58 ACEST CAPITOL ISTORISESTE CEEA CE A FACUT BAIAZID-HAN1DUPA CE S-A URCAT PE TRON

De asemenea au trimis oameni care au pus st/pinire(zapt) pe toate rainele, cu tinuturile inconjur6toare, din Kra-tova (Karatova).

Pe Evrenos<-bei> iarki 1-a mezat la Serres (Siroz).Apoi a mers §i a cucerit Vodina Cetrevizul (Cetruz) 2.

Pe de alta, parte, Firuz-bei a trecut din Vidin s-a repezitIn Tara Romaneascrt (Eflak) s-a intors cu mula prada.(doyum).

Tot in aceste parti, pap Ighit-bei s-a ingTijit de <cuce-rirea> Bosniei. Ei au adus hanului Baiazid, la Adrianopoltmulti robi i mult/ avutie. Baiazid-han a venit la Brusa, unde s-aocupat de construirea unor 84ezaminte de binefacere.

60 <In descrierea bAtaliei de la Nicopol (1396) nu se aminteste de romAni>.

61 Aici a Baiazid-han a fIcut o expeditie sfinta.Si a plesnit fierea ghiaurilor rfima§i.Vilaietul Bosnia §i Laz-ul au dat haraci

i o muljime de gazii, akia au plecat In AlbaniaSi i-a spus celui din. Tara Romaneasc4 : Vino indat yi

slujitor sA-mi fii !"Si iarki kli-a pus de grind mearga, impotriva Istanbu-

lului.

Aceast/ in.timplare a avut loc in anul 793 al Hegireiprin mina lui

62 Sultanul Baiazid a mers §i a cucerit Nicopolea Silistra.(cap. 62)Intorcindu-se de acolo a plecat spre Moreea (Mora).

67-72 <Spre deosebire de alti cronicari, Asik-pasa-zade nu mentioneazii partici-(cap. 67) parea ostii romanesti la lupta de la Ankara din 1402. In schimb subliniazA

prezenta eroismul ostil lui Vuk Brankovici (Vtlk-oglu). DupA descrierea lupteide la Ankara urmeazA povestirea certurilor dintre urmasii lui Baiazid>.

1 Baiazid Ildirim (Fulgerul).2 Cetruz, Cetrevi z : Kitros.8 La Nicopol.4 9 decetnbrie 1390-28 noiembrie 1391.

sisi

§i

s6, stii,

sa

Bada'zid-han...si

si

www.dacoromanica.ro

84 A.511C-PA.5A-ZADE

72 Pe cind Suleiman se imbgta la Iznik cu vinul dgruit deAli-pasa, Isfendiar 1-a suit pe Musa intr-o corabie (ghemi) dinSinop (Sinab) §i. 1-a trimis In Tara Romaneascl (Eflak). Belli'acesteia era Mircea (Mirgi). CInd emirul Suleiman a auzit cgMusa a trecut In Rumelia, plecind de acolo, a ajuns la Adria-nopol (Edirne), unde s-a apucat iargsi de petreceri. Beii Rume-liei au aflat de asemenea a Musa a venit In Tara Romaneascg.Ei i-au trimis de (Aire, ziclndu-i : Vino, cg fratele tgu nu arenici o tragere de inimg pentru padifahlik, deoarece nu are timpdin pricina petrecerilor care nu contenesc zi si noapte". Auzindaceasta, Musa s-a repezit ping la Silistra $i de acolo a plecatmai departe. Tavgiii din Rumelia, precum si timariotii5Rumeliei, cu tatii an plecat la, Musa si au mers de-a dreptul laAdrianopol. *i vestea a ajuns ping la emirul Suleiman, cgruiai s-a spus : Fratele tau Musa a sosit si toatg Rumelia a trecutde partea lui".

73(cap. 68)

<Urmeaza descrierea luptelor dintre Musa §1 Suleiman>.

Astfel, Musa s-a suit pe tron.ul Rumeliei In anul 813 alHegirei 0, urmind dupg fratele sgu emirul Suleiman.

74 <Luptele dintre Musa §i Mehmed pentru domnie. Caderea lui Musa §i fugaunui demnitar otoman in Tara Romaneasca>.

75 Azap-bei, supusul lui Musa, fugind <in 1413 > a plecat inTara Ronafineascg (Eflak) §i asa Rumelia s-a supus sultanuluiMehmed. Au trimis soli la beii din vecingtate ...

Anul 816 7. Urcarea pe tron a sultanului Mehmed 8 a avutloc in 816 al Hegirei.

76, ...Pe and sultanul Mehmed si Musa se urmgreau unul

pe altul, impgratul (tekiir) de la Istanbul 9 nu voi sg-1 mai ting77 la el pe fiul emirului Suleiman 10, deoarece avea tratat si legg-

mint cu sultanul Mehmed. Din aceasta pricing n-a vrut sg-1mai tins pe fiul acestuia. Acest fiu (oglan), la rindul sgu, aiesit din Istanbul si a vrut sä plece in Tara Romaneascg (Eflak).

5 Posesor de feuda zisA timar, cu un venit anual pinil la 19 999 de aspri.e 6 mai 1410 24 aprilie 1411.7 3 aprilie 1413-22 martie 1414.5 Mehmed I Celebi (1413-1421).5 Manuel al II-lea Paleologul (1391-1425).

" Orhan Celebi.

www.dacoromanica.ro

TEVARIH -I. OSMAN 85

Acingiii din Karinovasi s-au dus linga acest fecior i-au grlit :Vino la noi, caci noi sintem cu tine 1". L-au luat 1-au dusla Ianboli n. Apoi i s-a dat de "tire sultanului Mehmed si ela mars Impotriva acestui fecior. Acingiii care erau 4n jurul sanau fugit imprgstiindu-se.

<Prinderea, orbirea gi exilarea lui Orhan Celebi la Brusa>.

ACEST CAPITOL ISTORISE$TE $1 ARATA CUM SULTANUL MEH-79 MED 12, FIUL LUI BAIAZID-HAN, DUPA CE A VENIT LA BRUSA,

(cap. 75) A PORNIT SPRE TARA ROMANEASCA (EFLAK)

El a strins toata; oastea din imprejurimi : Karamanoglude asemenea i-a trimis osti Isfendiar i-a trimis pe fiul sgunumit Kasim. El (sultanul) a pornit en noroc spre vilaietulTariff Romanesti, ajunglnd ping la malul DunIrii (Tuna).Apoi i-a trimis pe acingii, iar el a stat si a construit (yapti)cetatea Giurgiu Acingiii s-au intors cu o pradgbogatg.Beiul Taxii Itominesti13, la rtndul Elan, a trimis haraciul cu unsol (elci). El s-a supus cu totul i-a trimis pe fiii sal (oglanla-rin) 14 la Poartg pentru slujbg. Sultanul s-a intors iargsi cunoroc la, Brusa.

(cap.81

78)...Din aceastg parte, fiul cadiului din Simavna 15 a auzit

ca Boriikliige <Mustafa > se 1ntgreste meren. Atunci el a fugiti s-a dus la Isfendiar. De acolo s-a urcat intr-o corabie si a plecat

spre Tara Romfineascl. Sosind In aceastg parte, a ihtrat in91marea de copaci" (agag denizine); dar avea intelegere cuBoriikluge.

82 (Reprimarea rascoalelor din Anatolia §i Rumelia conduse de leihul(cap. 79) Bedreddin §i discipolii sai).

ACEST CAPITOL ISTORISE$TE $1 FACE CUNOSCUT CEEA rCE A93 FACUT EFLAK-OGLU DRACULA " CIND SULTANUL MURAD 17 A VENIT

(cap. 93) LA IZNIK CA SA SE LUPTE CU FRATELE SAU

In vremea aceea, acest Dracula a trecut pe la, Silistraundo a Mout multe blestemgtii. Dar nisi gaziii n-au rgmas mai

lanboli : Iampol, oras in Bulgaria.Mehmed I Celebi.Mircea eel Batrin.

" In alte izvoare:Bedreddin.

" Viad Dracul, domnul Tarn Romanesti.17 Murad al II-lea.

111

laBut".

gi

gi

gi

(Ierkokii}.

gi

www.dacoromanica.ro

86 A6IK-PA6A-ZADEI

prejos 1-au zdrobit in chip minunat. Atunci an dat de §tiresultanului despre faptele acestuia. Sultanul, la rindulvorbi astfel : Acura eu plec in expeditie, dar nimic din ce vaface acel blestemat nu va fi iertat. Cu grija lui Allah putereaflatoare de minuni a lui Mahomed §i cu ajutorul sfintilor(evliya) voi avea grija, de faptele acestuia voi fi pricina neno-rocirii lui. Dar acum supusul meu Firuz 181 de cite on va aveaprilej, sa treaa cu gaziii sai ca sg, loveasca,, sa nimiceasa,sa pirjoleasa, vilaietul acestuia, iar pe cei pe care Ii va gasiatit dintre bArbati, cit dintre femei, faa robi". Iarel plea, de indata, impotriva lui Isfendiar. Chad s-a tutors de laIsfendiar, Dracula s-a inf64i§at la PoartI. El a venit cu cei doifii 19 ai sal, pe care i-a pus in slujba Portii. El insu§i a ImbrAcatdin partea sultanului hilat §i turban (tiiibent) incretit qi s-asupus la haraci. Apoi a plecat in vilaietul au §i n-au mai fostcerturi §i gilcevi.

Dracula s-a supus acestui han,Nedorind sa se scald° In singe,Si s-a cait pentru rauta ile facute.Recunoscindu-gi vina, el s-a InfIti§at la divani Murad-han, acest sultan care supune o lume Intreagg,,

I-a iertat acestuia gre§elile.

(cap. 94) ACEST CAPITOL ISTORISESTE CEEA CE A FACUT SULTANULMURAD-HAN GAZIUL DUPA CE A TERMINAT TREBURILE CU DRACULA

<Descrierea expeditiei lui Evrenosoglu In Albania>.

107 ACEST CAPITOL EXPLICA FELUL CUM MURAD-HAN GAZIUL(cap. 106) A FACUT 0 EXPEDITIE IN UNGARIA DUPA CUCERIREA SALONICULUI"

Din clad in crud. haraminii 21 unguri treceau In tinutulVidinului, undo faceau multe rNut5,4i.

110 <Descrierea unei expeditii in Ungaria pe la anul 839> as.(cap. 109)

Stringindu-se acingiii, an trecut prin Timi§oara (Ditnif-kar). S-au dus an pa,truns in Cara ungureasca,

" De fapt, Firuzbeioglu Mehmed-bei.is Domnii de mai ttrziu Vlad Tepe§ §i Radu cel Frumos.

Salonicul a fost cucerit In 833 = 1429-1430.sl Haramin, In limba roman a intrat §1 sub forma de aramin, in sens de hot de

.codru, Mbar, haiduc.IS 27 Julie 1435-17 Julie 1436.

Bi

sau,

Bi

Bi

Bi

§i 86,-i

Bi

:

n

www.dacoromanica.ro

TEVAR1114 AL-I OSMAN 87

111 ACEST CAPITOL ISTOR1SE$TE $1 FACE CUNOSCUT CUM ANUME(cap. 110) SULTANUL MURAD HAN GAZIUL, EROU AL ISLAMULUI, FIUL SUL-

TANULUI MEHMED-HAN GAZIUL, A FACUT EXPEDITIE IN VILAIETULUNGURESC

Mai Intii a trimis om lui Vilk-oglu caruia i-a vorbitastfel : Va trebui a tree Impotriva ungurilor ; s& ai grija dearme, ca voi trece prin Semendria".

De asemenea a trimis [Aire lui Eflak-oglu 24, spunindu-i :Sall aduni In graba, oastea §i. s& vii ; data nu vei veni, eu numa voi lenevi s& merg asupra ta".

Dracula a vorbit astfel : Norocosul meu sultan, eu sintgata sa duo de Mu calul fericitului meu sultan". Padi§ahul(hundekiar), de asemenea, a strins o oaste mare apoi, mergind,a ajuns la Vidin ; tori acingiii erau impreuna, cu el. Au trecutindata prin Vidin §i an luat numeroase cetati din Casa ungu-reasca §i an ajuns pin's la Sibiu (Zibin).

Umblind 45 de zile prin vilaietul unguresc, ei au cutreierat25§i au calcat peste tot locul, dupai care s-au tutors cu voia luiAllah. La Inapoiere an ie§it din vilaietul Taxii Roma,ne§ti teferi§i sanato§i.

La Intoarcere Dracula era calauza Inaintea sultanului(hundekiar). La ducere insa, oastea lui Laz-oglu fusese cea caremersese Inainte drept calauza. Intorcindu-se prin Tara Boma-neasca, <Dracula> a venit la sultan oferin.du.-i o muljime dedaruri (pefkef). Gaziii de asemenea s-au tutors cu o pradabogatg. Numarul prkilor era a§a de mare, In& In afar& de Allahnimeni nu-1 putea, §ti. De asemenea, toti gaziii s-au tutors onaceste prazi In vilaieturile lor. In vilaietul unguresc nu anIntilnit §i nu an vazut nici ma,car un singur necredincios.

...Aceasta expeditie Impotriva necredincio§ilor a avutlot In anul 840 al Hegirei 25, fiind facuta de sultanul Murad-han.

114 ACEST CAPITOL EXPLICA $1 FACE CUNOSCUT CUM ANUME(cap. 113) SULTANUL MURAD-HAN GAZIUL A ATACAT SEMENDRIA

Intorcindu -se de la Belgrad, <sultanul> a venit drept laScoplje (t AO). Ishak-bei i-a vorbit astfel : Hei, sultanul

25 Gheorghe Brankovici-Vukovici (1427-1456).'3 Vlad Dracul.66 In text : agnadtlar, adicA s-au Wren".96 16 Julie 1436-4 Julie 1437.

23,

:

www.dacoromanica.ro

88 A*IK-PA$A-ZADE

meu norocos, atIta timp eft VIlk-oglu va fi la Semendria nu seva astImpgra nici Karamanoglu nici ungurul nu ni Be vasupune. De asemenea s6 nu crezi c Dracula Iti este prieten ;el este un f/tarnic".

Murad-han gaziul a raspuns : Prin urmare s mergemIn aceast1 expeditie prealnaltul Allah ne va ajuta s vedemce va fi". Au venit la Adrianopol 11i au iernat acolo. Sosindprim6vara, i-au spus lui Dracula §i lui VIlk-oglu s via, laPoartgi. Vilk-oglu, auzind de aceasta titire, n-a venit el Insu§i,ci a trimis pe cei doi Iii ai s'/i. Dracula a Want c VIlk-oglu nus-a dus, ci a trimis pe cei doi Iii ai sai. Dracula InssA, lulnd pecei doi fii ai sa,i, s-a prezentat el insukti la Poartg. Atit Dracula,eft §i fiii s6i au fost fndat prin§i. Pe Dracula 1-au Inchis Incetatea Galipoli (Gelibolu), iar cei doi Iii ai sal 27 an fost aruncatiIn fortkeata EgrigOz din vilaietul Ghermian 28. Pe cei doi fiiai lui VIlk-oglu i-au Inchis In cetatea Tokat.

(Cucerirea Semendriei §i fuga lui Vilk-oglu la unguri).

Aceast5 cucerire s-a intImplat In 841 al Hegirei 29.

117 ACEST CAPITOL EXPLICA $1 FACE CUNOSCUT IN CE CHIP DUPA(cap. 115) MEZID-BEI A FOST INFRINT IN TARA ROMANEASCA $1 KULA-$AH1N

In vremea aceea Kula-Sahin era beilerbei de Rumelia,.El a vorbit sultanului (hudekiar) astfel : Norocosul meu sultan,acel martaloz c5zuia i se spune Iancu 80 a fAcut multe lucrurisupusului Mezid. Daca, porunce§ti, en, supusul tau, voimerge s1-1 razbun pe Mezid-bei". Sultanul, la rIndul sau, i-araspuns : Du-te". Luind cu el oastea pe acIngiii dinRumelia §i o parte din oastea Anatoliei, a Inaintat, treeind Invilaietul Tariff Romfine§ti. Aici §i el s-a dedat vinului, cheba-pului (kebab) §i osp64urilor Imbelpgate. Beii i-au grit astfel :Heil beiule, aici nu e un loc de desf6tare petrecere, deoareceaici se gaae§te dumanul". Atunci acest Kula-ahin a vorbitIn felul urm6tor : Vggind numai turbanul (biirk) meu, dufp-raanul acela va fugi cale de clteva zile".

27 Vlad $i Radu." Ghermian : provincie in Anatolia." 5 iulie 1437-23 iunie 1438.30 Than de Hunedoara.

si

$i

tau

ci $i

Iii

www.dacoromanica.ro

TEVARIII-I AL-I osmAN 89

Pe dud el spunea a§a, apara deodata oastea ungureasca.De asta data Kula-Sahin. n-a mai avut timp sa inghita niciimbucatura din gura ; el §i-a Incalecat calul a tutors spatele,adica s-a pus pe fuga. Beii. i-au zis : Hei, ce faci ? Vino sa.mergem impotriva acestui dusman, altfel ordia noastra va ficalcata in picioare". La aceasta Kula-Sahin a raspuns : Inseara aceasta s& va impotriviti voi, iar pe la miezul nop1iivoi veni eu de hac dusmanului". Dar cind s-a lasat intunericulserif, el nu s-a mai gindit la dusman. Kula-Sahin daruitturbanul sau dumanului. El tot intreba : Uncle este DunareaEste aproape 1". Intr-un cuvint, oastea islamica a fost infrinta.

Pe de alts parte, Karamanoglu. 31 s-a bucurat mult auzinddespre infringerea islamice.

<Atacul lui Karamanoglu asupra tinuturilor otomane>.

120 ACEST CAPITOL EXPLICA $1 FACE CUNOSCUT FELUL CUM(cap. 117) VILK-OGLU32, DUPA CE A PIERDUT VILAIETUL LAZU, TREMURIND

INAINTEA LUI IANCU, A ADUS OASTEA UNGUREASCA LA TRECA-TOAREA ZLATITA (IZLADI)

Luindu-se Semendria din mina lui Vilk-oglu, ea a fostumpluta cu musulmani. Atunci, pe necredinciosi i-au cuprinsdurerile de pintece. mergind, s-a aruncat la picioareleungurului. De asemenea, din aceste parti a venit la ungursolul (elci) lui Karamanoglu, care i-a graft astfel : Tuinaintezi de acolo eu de aid, a§a, ca Rumelia, sa fie a ta, iarAnatolia a mea. De asemenea, sa luam sa-i dam luivilaietul sau.".

Pe scurt, in afar& de cea a craiului unguresc, twit& oasteaa fost data sub comanda lui lancu i Vilk-oglu. Toji ace§tiaau inaintat §i au intrat in vilaietul islamic, venind ping latrecatoarea (derbend) numita Zlatita (Izladi).

La rindul au, sultanul Murad-han gaziul i-a intimpinatacolo pe necredinciorli. Intilnirea on necredincio§ii a avut bela trecatoarea Zlatita. Dar necredinciosul, intrind, s-a mezatinguntrul trecatorii. Vilk-oglu. 1-a cinstit pe beilerbeiul Rumelieicu florini §i a§a, nu 1-au lasat pe sultan (hundelciar) sa se raz-

81 Karamanoglu Ibrahim (1425-1463).32 VIlk-ogles : Gheorghe Brankovici-Vukovici.88 Adica Serbia.

si

:ii -a

I'

ostii

Vilk-oglu,

85,

$i

si Vilk-oglu

www.dacoromanica.ro

90 A411K-PASA-ZADE

boiasc cu ghiaurii. Necredinciosul a stat multe zile in tre-catoare. Intr-o noapte, ghiaurii s-au retras, plecindSpunindu-i-se c necredinciosul a fugit", pe urmele necre-dincio§ilor a fost trimis Sasim-pa§a, care era pe atunci beilerbei.

<Prinderea lui Kasim-pa§a, fratele lui Ha lil-pa§a, de cAtre unguri §i elibe-rarea acestuia>.

121 ACEST CAPITOL EXPLICA. $1 FACE CUNOSCUT CEEA CEP. FACUT(cap. 118) SULTANUL MURAD-HAN GAZIUL DUPA CE A URCAT PE TRON PE

FIUL SAU $1 DUPA CE EL INSU$I, MERGIND, S-A A$EZAT LA MANISA

<Dupi prima urcare pe tron a lui Mehmed al II-lea, Karamanoglu trimitesolie la unguri, cerind dezlantuirea unui razboi Impotriva osmanlfilor>.

De asemenea, el a trimis aceeai kstire lui Vilk-oglu,spunindu-i fel de fel de lucruri care i se potrivesc numai lui.Yn felul acesta el a atitat pe oral" i pe Iancu 85. El le-aspus : De ce stati ? Nu yeti gasi alt prilej mai bun decit acestaimpotriva turcului". Acest crai despre care este vorba este fiulacelui crai care venise la GolubAt (Giiverginlik). i Iancu mersein -fruntea acestora S8. Ei an trecut prin Belgrad §i indath s-auindreptat spre Varna.

122 < Sosirea lui Murad din Manisa §i Inceperea luptei de in Varna>.

Iancu a mers asupra oqtii din Anatolia. Beilerbeiul Ana-toliei a murit ca un martir 87. De asemenea, an ea.zut i multisangeacbei murind ca ni§te eroi. Oastea Rumeliei, retra,gindu-se, a dat peste un loc strimt.

<Atacul moartea regelui Vladislav I. Oastea turceascA a prins curaja obtinut victoria. Trimiterea scrisorilor care anuntau biruinta ti diverse soli! Inimprejurimi>.

Aceastl victorie s-a intimplat in anul Hegirei 847 89,de mina sultanului Murad-han gaziul, fiul sultanului Mehmed

8 Vladislav I, regele Ungariei.35 Ioan de Hunedoara.38 In fruntea ogtil creqtlne.37 Tn cronica lui Orudj bin Adil i se di numele : Gheiki Karadja.88 Viceguvernator, avtnd ca insigna un tui (tug).88 1 mai 1443-19 aprilie 1444; lupta a avut loc de fapt la 10/11 noiembrie 1444.

Indata.

gi gi

gi

yi

yi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 91

123 ACEST CAPITOL EXPLICA YN CE CHIP NECREDINCIOSUL DE(cap. 120) UNGUR, VENIND LA KOSOVO, S-A LUPTAT CU SULTANUL MURAD -HAN

GAZIUL $1 CE FEL DE CAPETENII (BAN!) ERAU CEI CARE VENISERACU UNGURUL

124 <Plecarea o§til cre§tine spre Kosovo §liscodirea ei de dare martalozul Dogan,informatorul lui Murad al II-lea>.

L-au Intrebat, §i martaloz Dogan a vorbit astfel : Unuldintre ace§ti mai mari este banul le§esc (Lek-ban), altul ebanul ceh (Ceh-ban), unul este fiul banului de Liik ,) 40

unul este banul de Sekvelet (?) 41. Toti ace§tia slut mari padiphiai vilaeturilor ungure§ti §i fiecare dintre ei este un ban ase-m5mAtor cu craiul, dar izvorul r5atkilor este lancu <de Hune-doara >. El este eel care, treclnd fn fruntea lor, 4i aduce. Indata,ce sultanul a aflat adevarul despre ei, dup6 ce s-a Inchinat celuide sus, a plecat drept prin Sofia ; a strins Ins, toat5, oasteaintregului vilaiet. Pentru acest r5zboi dint an venit In expeditieoameni chiar de la Karamanoglu 42.

<Pregatirea o§til turce§ti §i inaintarea spre Kosovo. BAtiilia de la Kosovointr-o zi de vineri>.

125 SimbAta, iarki s-a dat o mare lupta, Mii de viteji, mi§-cIndu-§i trupurile §i dindu-§i sufletele, an murit ca ni§te eroi.De asemenea an c5zut §i numero§i bani de-ai necredincio§ilor.Multi an fost prin§i de vii. lancu a fugit ; la fel §i banul deLiik ('d) a fugit §i el ; banul de Sekvelet a cazut ; banul le§esc(Leh) a cAzut prizonier, dar nu s-a §tiut §i a scapat fiind vindutdin mina, In mina,

<Urmeazil descrierea 1nfringerli o§tli cre§tinilor. Se semnaleaza participareaautorulul la aceastA bAtalie>.

t26 Aceasta, victorie s-a Intlmplat In anul 852 al Hegirei 0,la Kosovo, unde, impreuna, cu sultanul Murad-han gaziul, seafla fiul sbu, printul (sultan) Mehmed-han gaziul....

40 Lilk (9) ban, in alte cronici (de exemplu Sa'adeddin) in loc de Lilk apare Eflak(Tara RomaneascA). Ar fi deci vorba de Vladislav al II-lea, voievodul TArii Romfinegti.

" Poate secuiesc.42 Karamanoglu Ibrahim.42 7 martie 1448-23 februarie 1449.

§i

$i

¢i

www.dacoromanica.ro

92 A*Ix-PA.9A-ZADE

138 ACEST CAPITOL EXPLICA CEEA CE A FACUT SULTANUL MEH-(cap. 127) MED -HAN4' GAZIUL DUPA CE A MERS LA BELGRAD $I, IN

CE S-A INTIMPLAT ACOLO

<Expeditia impotriva cetatil Belgrad ¢i 1nceputul asediului>.

Intr-o zi an v§,zut c6, acolo unde acest Naradja 45 voia s.tread, au venit pe neasteptate multi ostasi necredinciost Infruntea acestora venind blestematul de Iancu, el s-a asezatacolo. Ei an adns de asemenea pe apa, numeroase corAbii.

In sfirsit, lupta a Inceput sl fie din ce In ce mai crIncena.amindou& partile s-au razboit tare. Intr-o zi, deodatI, pe

dud Karadja-bei statea In Intkiturtt (meterez) §i poruncea sase trag4 cu tunurile, s-au prAbusit scIndurile meterezului sgu

eazind un bolovan (pranki), 1-a atins si el a murit Ca unmartir. Pe de alts parte si vasele se luptau pe apg.

<Turcii, >n frunte cu sultanul, an Incercat prin citeva atacuri crincene saintre In cetate, dar nu au reusit' din cauza.contraatacului, precum si din cauzatradaril ostii de Rumelia>.

Padisahul, vazInd aceasta, a plecat din acel be si s-aIntors cu noroc In propriul slu vilaiet. i aceast5, expeditiesfintg, s-a Intimplat In anul 860 al Hegirei 48 ...

154 ACEST CAPITOL EXPLICA IN CE CHIP MEHMED-HAN GAZIUL(cap. 137) A TRECUT IN TARA ROMANEASCA (EFLAK) $1 CE A FACUT ACOLO

Inte lege deci, hei scumpule, ca atunci clad <sultanuls-a Intors din expeditie 47 la Istanbul, a venit din aceast5,parte la Istanbul si Ishak-pasa 48, pe care 1116sase In Rumelia.Din Imprejurimi an Inceput sa soseasc5, solii (eciler). A venitun sol si din partea beiului Tariff Romanesti 49. La Intoarcereasolului sau i-au dat un sol prin care 11 chemau pe beiul TariffRomanesti la, Poartl.

155 Acesta (solid), sosind, InfItisat misiunea de solie beiulaiTarii Romanesti. Dar el a raspuns astfel solului care venise :2,Cei din vilaietul men nu-mi slut credinCiosi i dm& eu, iesinddiri Cara mea, voi pleca acolo, ei 11 vor aduce pe ungur vor da

44 Mehmed al II-lea.44 Karadja-bei era beilerbei de Rumelia.44 11 decembrie 1455-28 noiembrie 1456.47 Cucerirea Trapezuntului, ultima fortareata bizantina (1461).48 Atunci avea rang de bei, iar mai tirziu apare ca mare vizir (1470-1472).,40 Din partea lui Vlad Tepes.,

SFIR$IT,

e i

tii

gi

gi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 93

acest tinut aceluia. Eu nadajduiese ca padiflahulnumaidecIt incoace, spre malul apei Dunarea, pe unul dintrebeii de margine (udj beyi). Acel bei de margine, care va veni, sapazeasca acest vilaiet atunci eu voi pleca sa ma Inchin lapragul norocos al sultanului meu".

Sultanul, la rIndul au, a dat crezare vorbelor acestuinecredincios §i 1-a trimis pe beiul Hamza CeakIrdjIba§1 50. Acestas-a dus s-a arlezat pe malul Dunaxii, care pe atunci Inghejase.Dincoace musulmanii §edeau nepasatori §i 10 vedeau de treburilelor. Dun Area Inghetase foarte tare.

Beiul Tarii Romine§ti, acest blestemat fiu de bastard(karanazacle),1-a atacat pe Hamza-bei tocmai pe la miezul nop ii.Omor Ind multi musulmani, 1 -a pries pe Hamza-bei i-a pus penecredincio0 sa tread., Dunarea prin elteva locuri. Ace§tia auMout incursiuni prin. 1mprejurimi, pricinuind mune stricaciuniIn acel vilaiet.

El a taiat capul lui Hamza-bei, pe care, Impreuna cu cape-tele multor musulmani, 1-a trimis craiului unguresc, graindu-i :Eu am devenit dukiman cu turcul". To ti beii necredincio0loran auzit §i s-au. incredintat ca acest ghiaur a devenit dupnanul

Ce viclepig a facut voievodul Tepe§ (Hazikli) !Acest necurat §i murdar §i afurisit de neastImparat

(aziklu),Acest nenorocit murdar Dracul-oglu.Distruge §i nu spune daca, e bine sau pacat.

(Cap. 138) ACEST CAPITOL EXPLICA FELUL IN CARE SULTANUL MEHMED-HAN GAZIUL, LUPTATOR PENTRU ISLAM, A TRECUT IN TARAROMANEASCA 8I CUM A DAT ACEL VILAIET FRATELUI LUI TEPES 51

Cind padi§ahul a aflat ca acest blestemat de necredinciosface astfel de viclenii, aduninduli oastea a 1naintat, spunIndca are de end sa fad, o expedijie Impotriva necredincio0lor.Mud un atac, a trecut Dunarea (Tuna) §i a intrat In vilaietul

51) Ceaktrdftbalt: capetenIe de soimarI ; era bei de Nicopol.61 Lui Radu eel Frumos.

sa trimit&

§i

t1i

gi

gi

padigahului.

www.dacoromanica.ro

94 AS1X-PA.5A-ZADE

Romfine§ti. Toatg, populatia vilaietului Tarii Romane§ti,venind, s-a Inchinat, supunindu-se padi§ahului, dar voievodulTepee s-a fAcut nevAzut. Padi§ahul a cutreierat un timp TaraRomaneasca. Intr-o noapte a fost atacat 52 pe nea§teptate, darvitejii osta§i ai padi§ahului erau cu totii gata de lupth. Chadan v&zut c atacul (guluv) venea din partea afurisituluide Tepe§ (Ralik lu) §i ca, el insu§i era in fruntea ei pentru acestatac de noapte, gaziii n-an ficut nici un fel de mi§care, ci 1-auHaat s, se apropie mult de ordie 53 dud a intrat chiar In mij-loc, atunci gaziii, strighnd mare-i Allah", i-an macellrit ina§a fel, limit n-a scgpat nici jumatate din necredincio§ii care

156 veniserA. intr-un cuvint, i-au mgcelgrit pe necredincio§i pin&spre dimineata, §i voievodul Tope§ abia §i-a sc6pat capul.Cind s-a fazut zing, 1-an trimis pe Ali-bei 54 pe urmele sale.0§tenii care venisera, cu. Tepe§ erau sipahii 55 necredincio§i aivilaietului. Adunindu-se, ei an venit s. cearft iertare §i arun-cIndu -se la picioarele padi§ahului, s-au predat.

Tepee} avea un frate mai mic 55, care se afla ling& padi§ah,unde slujea. Acestuia i-a acordat <padi§ahul> beilicul TaxiiRomfine§ti, dindu-i ca insotitori pe beii 57 vilaietului. Dup6 cea luat lucrurile dorite din aceasta, Cara, <sultanul> s-a inapoiatcu noroc la tronul s&u.

Aceast/ expeditie impotriva necredincio§ilor s-a intimpla,tin anul 866 55, fiind condus6 de sultanul Mehmed-hangaziul...

lip. 139) ACEST CAPITOL ISTORISESTE CE A FACUT SULTANUL MEH-MED-HAN GAZIUL DUPA CE S-A INTORS DIN EXPEDITIA IMPOTRIVATARII ROMANESTI $1 CE FEL DE RAZBOI SFINT (GAZA) A PURTAT

<Se descrie cucerirea cetatii insulare Mitilene>.

32 In text : galebe (victorie") In loc de guluv ( atac "). Vezi mai departe.as Ordie (Ordu): oastea turceasca.54 All-bei Mihaloglu, comandant de acIngil.55 Sipaht: cavaleri; aid in sens de boieri.56 Radu cel Frumos.67 Aid cu sens de boieri.56 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.

Taxi'

§i

ostii

(

www.dacoromanica.ro

TEVARIFI-I AL-I OSMAN 95

157 13i aceastg expeditie Impotriva phi Romgne§ti (Eflak)§i cucerirea Mitilenei (Midi 11i) s-au intimplat in anul 866al Hegirei. kli aceste doug campanii au fort duse In §apte1 uni.

<Urmeaza descrierea expeditiei In Albania>.

Aceasta victorie a avut loc la 87059, 'End condusg deinsu§i sultanul Mehmed-han gaziul. )5i and sultanul Mehmed-han s-a int ors din aceastg expeditie, (Rum) Mehmed 69 adevenit vizir.

175-178 <Expeditia lui Ghedik Ahmed-pasa gi cucerirea Kaffei ci Mangupului Inanul 880/1475>.

178 ACEST CAPITOL EXPLICA $I FACE CUNOSCUT IN CE -CHIP(cap. 153) SULTANUL MEHMED-HAN GAZIUL A FACUT 0 EXPEDITIE SPUTA

IN MOLDOVA (KARA-BOGDAN) $1 CE A FACUT DOMNUL (TEKOR)MOLDOVEI

Padi§ahul <Mehmed al II-lea >, cu ajutorul lui Allah celprealnalt, dupg ce a supus vilaieturile tuturor beilor necre-dincio§i §i pe ei in 1-a chemat la Poartg pe domnul Moldo-vei 61, zicindu-i : De astg data sa. aduci to insuti haraciul, dupgcum 11 aduce cel din vilaietul Tirii Romane§ti, §1 sg fii cu notca t}i beiul Tkii Romgne§ti 62, ca s kitirn In ce chip trgie§ti cunot !". Cu aceste cuvinte i-au dat de 'tire necredinciosului, careIna n-a vent §i nu le-a luat de loc in seamg.

Din aceastg pricing, padiflahul a trimis pe unul dintresupu§ii sal, spnnindu-i : Du-te §i intro in vilaietul necredin-ciosului, vezi §i cerceteazg, sg vgd ce vor face cu tine acei necredin-cio§i". AscultIn.d iii supunindu-se poruncii padi§ahului, meatsupus, la rindul sgu, a plecat. El a ajuns la Dungre kii, trecind-o,a intrat In vilaietul Moldovei.

59 24 august 1465 12 august 1466."I Rum Mehmed (Mehmed grecul"), mare vizir (1467-1470).61 Stefan cel Mare.69 Laion Basarab.

www.dacoromanica.ro

96 .AlnK-PASA-ZADE

Intr -o zi, pe dud ace§tia (turcii) stateau nepAsAtori §ioastea era puting, ci strains de locuri, acel afurisit, simtindu-inepAsAtori, a venit asupra lor. Multi dintre musulmani anmurit acolo ca nicte martini, iar multi altii au fort lu.ati In cap-tivitate (clutsak). Supusul padi§ahului, cu oamenii rAmmi, abiascApInd, a iecit <din Moldova > 0 a venit In grab/ la, padi§ah.El a povestit amAnuntit padi§ahului tot ce a fAcut acel necre-dincios blestemat.

Padi§ahul, cuprins de zel fatl de Islam, s-a gindit sa facmulte pregatiri.

179 El a poruncit vizirilor sai : SA pregAtiti de IndatA arme,cad fac o expeditie bung, Impotriva necredincio0lor 1". In.datA ces-a dat poruncl din partea padi§ahului, s-au pregAtit larmelepentru rAzboiul dint.

Mehmed-han gaziul, sultanul erou al Islamului, punindunIn end as porneascl o expeditie sfintA, a iecit din Istanbul 0a Inaintat cu oastea victorioasA. A ajuns pe malul apei DunArea.Vaselor din Istanbul li se dAduse porunca sa meargl la Dun/re

sA stea acolo preggtite. Cum corabiile ci sosiserA, padi§ahul atrecut Dungrea cu ele ci a pornit prin vilaietn1 Moldovei, mer-end cale de mai multe zile. El cerea sA yin/ domnul acelui vila-iet. In sfir0t, acel necredincios, strIng/ndun de asemenea oastea,a intrat In fundAtura salbaticA a unei trecatori, undo pre-gAtise uneltele sale de rAzboi. El porunci caaretilor sai sl des-calece ci Ii faun pe toti pedestra§i, ca BA nu fugA, ci sa lupte cuInvercunare.

Gaziii, de asemenea, vAzind eft de bine se strAduiau acectinecredincio0 keg dea de lucru o§tii musulmane, an dat de §itirepadicahului despre &duffle ci pregAtirile acestora. Padisahula poruncit : Hei, gazii, de ce stati t Zelul este pentru Islam,alezati-v6 In rinduri, pregAtiti cetele !". Gaziii au ascultat deporunca padicahului 0 an Inaintat, atacind oastea necredin-cio0lor. Necredinciosul a Inceput de asemenea sa Improa§te focdin tunuri.

Gaziii, la rindul lor, avind mimic pline de zel pentruIslam, au Inaintat 0, netinlnd seams de tunurile 0 de pu§tilenecredincio0lor, an obtinut, fit ai clipi din ochi, biruintA asupralor. Gaziii s-au rAzboit ma de tare, In& s-au mirat ci ingerii dinceruri.

gi

isi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 97

Amestecindu-se Intre ei, s-au rg,zboit.Allah a fazut ca muntii 0, fie strip* pentru ghiauri.Indat5, ce s-a dat porunc5,, gaziii $i -au trasSi, zdrobindu-i pe necredinciosi, gaziii au flout vArsare

de singe.Priveste ce de fapte au fIcut gaziii !Ei au nimicit oastea necredin.cioasa.Dinspre partea necredinciosilor s-a tras din tunuri.

Atacind, ei (turcii) s-au n'apustit asupra carelor de lupt/ale necredinciosului lii, Intr-o clipita, le-au fgcut talmes-balmes,dArimindu-le distrugindu-le.

Spre amiazgi 63 s-au Intilnit cu necredinciosii i s-aurazboit Impkg,teste PIA pe la chindie 64. In cele din iuma., dinmila lui Allah cel preainalt i pentru cinstirea iubitului sau profets-a dat prilej ostasilor musulmani sa calce nimiceascloastea necredincioaa. Ei i-au infrInt i-au b5,tut asa de tare penecredinciosi, Incit din cap etele tglate au ridicat minareteau luat multi prinsi dintre ghiauri.

180 i acolo pe unde au trecut gaziii, n-au rasat bucuriebunAstare, ci au dArimat si au incendiat tot ce au gasit, iaravutiile vitele le-au jefuit.

Timp de vreo doul luni, gaziii, ImpreunI cu sultanulMehmed, au cutreierat vilaietul Moldovei si au luat pr6zi wi-nunate. Ei au luat herghelii intregi de cai $i turme de of $i totce era mai bun au oprit pentru din ii. Apoi s-au tutors teferi

s'an'atosi In vilaieturile lor, In zilele norocoase ale sultanuluiMehmed-han.

Aceastg, expeditie sfinta impotriva necredinciosilor aavut loc In anul 881 al Hegirei 65, Bind condusl de sultanulMehmed-han gaziul.

(cap. 154) ACEST CAPITOL ARATA CA, DUPA CE PADISAHUL A CALCATMOLDOVA, S-A INTORS $1 A VENIT PE MALUL DUNARII

A primit stirea ca necredinciosul de ungur venind a fIcutfortlrete pe malul Dungrii, la hotarul Varii (memleket) islamice,

138 Oast-i sultani (t. Ifuq luk mkt°.64 In text bein-es-salatein: timpul dintre cele doua rugaciuni" (de amiaza qi de searA).

In alte cronid se precizeaza a este vorba de chindie" (ikindi).45 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.

7 - 4. 48

albino

§i

kii 8/§i

kii

iii

kii

§i

www.dacoromanica.ro

118 A41X-PA.,A-ZADE

ca an pregatit multe munijii ca sa distrug& vilaietul islamic.Sultanul Mehmed-han gaziul, auzind aceast& qtire, a pornitindata de acolo impotriva acelor fortlrete.

<Se aratA, printre altele, ca expeditia a avut loc intr-o lama Brea, cindinghetase qi Dun Area. Ocuparea cetAtilor de cAtre turd>.

Aceasta, cucerire s-a intimplat la doul luni jumnatedup/ expeditia impotriva Moldovei, fiind. condusl de sultanulMehmed-han gaziul.

187 ACEST CAPITOL EXPLICA $I FACE CUNOSCUT CE ANUME A(cap. 162) CUCERIT SULTANUL BAIAZID-HAN GAZIUL ", SULTAN LUPTATOR

PENTRU ISLAM, MERGIND IN VILAIETUL MOLDOVEI

El gi-a pus in end sa fad, o expeditie sfin.t6. De aceea,ie§ind din Istanbul cu noroc §i cu mare oaste, s-a indreptatspre Moldova. Pe mare a inc6rcat provizii in multes-au pregAtit bine pentru expeditia impotriva necredincio§ilor,stringind arme bune, tunuri maxi i purfti alte unelte de lupta.pe care le-an trimis <spre Moldova>. Sultanul insu§i a mersen noroc ajungind la Dunk°, s-a a§ezat acolo. CorAbiile elatein slujba padiphului an venit de asemenea. Apoi padi§ahul atrecut apa Dun rii, scotind din corgbii uneltele de lupta, preggititepentru bgtglia la cetate. Au mers §i s-au mezat in apropiere deChilia (Kili), impresurind cetatea de pe mare de pe uscat.Dupg, ce an a§ezat tunurile, gaziii an pornit asupra cetsatii.Apoi padi§ahul a poruncit inceperea fazboiului impgsgtesc.Indata, tunurile an inceput sa tragg, Supu§ii (kul) padikiahuluirgi ceilalti °staid ai sli an atacat din to ate p r ile. S-au dat munelupte crincene. Forj1nd intrarea in cetate, necredincio§ii an cerutiertare (aman), iar padifiahul, la rindul slu, i-a iertat.

IIn om, care era pircalabul (emin) acelei cetAti, a venit§i a intrat in cortul unui vizir al padi§ahului. Aici, plecindulicapul la pgraint sgrutindu-i mina, el a vorbit astfel : Ceta-tea este a padirlahului §1 not de asemenea ne supunem padifla-hului" ; §i in felul acesta a predat cetatea. Sangeacul " islamical padiphului a intrat in fortareatI. In cetate a inceput s.ante muzica impaeateasc/ (nevbet-i sultani). Cuvintul marelui

61 Baiazid al II-lea Veli (1481-1512).67 Sangeac (sandjak): aid in sens de steag, drapel.

§i

gi

corabii

§i

gi

ei

1i,

gi

www.dacoromanica.ro

TEIVARIB-I AL-I OSMAN 99

Allah a lost f/cut cunoscut necredinciosilor. Bisericile au fosttransformate in meceturi 68. Necredinciosilor care an vrut sapiece h s-a dat voie. Ei nu an sup/rat pe cei care au ramas peloc. Potrivit legii (kanun) imparAtesti, an ramas aici cltevazile apoi s-au indreptat impotriva Akkermanului.

Oastea Tarii Rom'anesti venise de asemenea cu insusi banulei 69 pentru a sluji <padisahului>. La porunca mgriei-sale aupus-o mearga, In frunte. Multe zile au suferit del lipsa apei.Inaintind, s-au asezat ling/ Akkerman si an impresurat aceastAcetate atit de pe mare, eh si de pe uscat. In afar/ de Allah,socoteala armelor din cetatea Akkerman nimeni nu o puteati. Totodat/, de 30 de ani se spa aici un. sant (hendek). Cele-

lalte arms fuseser1 preg/tite de asemenea in aceeasi m/surA.188 In sfirsit, la porunca padisahului s-au asezat pentru briu-

lia imp/I./tease/. Luptind necontenit, in urma unei porunci,°stash padisahului an umplut acest cant. Apoi, dind lovituriputernice, an infrint cetatea, care de asemenea a cerut induraze

< sultanul> i-a acordat-o.Necredinciosii an deschis poarta cetItii steagul (sancljak)

islamic al padisahului a intrat in aceast/ cetate, iar muzicaimparltease/ a Inceput a/ cinte.

La porunca padisahului credinciosii 79 an intrat in marl,si an scos din cetate prinsii care trebuiau scosi. Padisahul adaruit ostirii sale multi robi. De asemenea multi au fost sur-ghiuniti la Istanbul, iar un numgr a lost trimis la Eski-Biga 71,din .Anatolia, spre a face s/ infloreasca, acele provincii (vilaiet)de ling/ Eski-Biga.

De asemenea numeroase biserici de-ale for an lost trans-formate in meceturi, iar gaziilor li s-au dat casele ramase goale.

Venise aici hanul79 tinutului Deft -i <Klpceak>, cuostile sale, ca sA shijeascl. Acestora de asemenea li s-au datmulte daruri.

Sultanul a numit in Akkerman un cadiu s-a citit hutbe 78islamic, iar rug/ciunea (narizaz) de vineri s-a tinut in numele

68 Mecet (mesgid): locas de rugaciune pentru musulmani.69 Viad CalugArul (1482- 1495).70 Adica turd!.71 Eski-Biga (Biga Veche"), ora' in Anatolia apuseanA, la 20 km de Marea de Marmara.72 In cronica lui Orudj b. Adil se spune cA se numea Murtaza han. De fapt era Mengli

Ghirai (1469-1474 $i 1478-1514).72 Hutbe : predica tinuta la moschei in ziva de vineri.

saiii

gi

gi

§i

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

100 AVX-PA$A-ZADE

sultanului Baiazid. Ba chiar s-a citit hutbe in amindouIorasele 74.

AceastA cucerire s-a intimplat In anul 889 al Hegirei 781fiind Melia de sultanul Baiazid-han.

Aceast6 cronia (Menakib) s-a sfirsit In anul Hegirei889 in a 20-a zi a lunii regeb 782 intr-o zi de duminieg (yekfenbe).

190 ACEST CAPITOL EXPLICA DIN CE PRICINA ALI-BEI, BEILER-BEIUL RUMELIEI, A FACUT EXPEDITIE SFINTA. (GAZA) IN VILAIETULMOLDOVEI, IN CE CHIP A PLECAT ACOLO SI CE A FACUT IN ACELVILAIET

Cind sultanul Baiazid-han gaziul, sultanul erou al Islamu-lui, a cucerit vilaietul Chi lia Akkermanul, unit dintre necre-dinciosii fatarnici ai acelui vilaiet nu s-au supus din toast/ inima.

191 Ei an trimis stire lui Kara-Bogdan-oglu 77, spunindu-i : Pre-gateste-te si vino ca s6-ti cram cu noroc cetatea, luin.d-o de laturc".

Kara-Bogdan-oglu, la rindul sau, preggtindu.-si toate ar-mele i scarile stringindu-$i oastea, a vent in timpul noptii.In acelasi timp, oamenii At din cor6bil s-au apropiat de cetatepe apgs. Iar fatarnicii necredinciosi din'auntrul si din afara

fiind cu ochii la drum, ii asteptau pe acestia.Acesti necredinciosi care an uneltit traduea $i -au pus in

gind piardp, pe gaziii care p'azeau cetatea 78.Intr-un cuvint, in timpul noptii au pus scarf <la zidurile>

ceVatii ca s'a se urce pe ea. Cu ajutorul §i prin grija lui Allah,s-a intimplat ca gaziii care se gbeau in cetate sa simta, acestefapte ale necredinciosului. Mare-i Allah ! Gaziii nu s-au miscat,dar s-au pregatit cu totii. Unit dintre necredinciosi, urcind pe sekiin sus, an intrat In cetate. Atunci gaziii, toti deodata, strigind :Mare-i Allah 1", an tras s6bille asupra necredinciosilor,

ping, in zori. S-a ajuns pina acolo inch Kara-Bogdan-oglu abia scgpat capul. De asemenea an prins de vii multi

74 Chilia §1 Akkerman.75 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.75 19 august 1484.77 Stefan cel Mare." Aici textul nu e suficient de cIar. Se poate traduce §i prin : au Ii cut ca gaziii care

plizeau cetatea sal piara".

yi

sa ri

$i

entatii,

mama.-rindu-i

si-a

www.dacoromanica.ro

TEVARIH -I AL-I OSMAN 101

necredinciosi care venisera Impreuna, cu el. Fkindu-i prizo-nieri, i-au trimis in fata padisahului.

Padisahul, la rindul au, a fatut asa cum se cuvenea impA-rAtiei ; Allah cunoaste mai bine ceea ce este drept.

vezi ce a adus necredinciosului viclenia sa :Dkimindu-i-se casele, el fuge din tinut.Fill i fiicele sale se despart de avutii,Vezi ce a fAcut i ce a c'azut pe capul lui !

In sfirsit, hanul <Baiazid al II-lea > a poruncit unui supusde-al sau astfel : Du-te i intrI in Cara acelui necredincios afu-risit. Du-te la ceatile pe care le-am cucerit. El a venit noaptea

fure cetatea, to Ina du-te la el ziva $i nu pe ascuns ; fa totulca s, vii fat, In fata, cu acel necredincios. S'a nu fii nepaskor.Daa, Allah to va ajuta cu marea sa Indurare, sa to rkbuni

vii de hac. De nu-1 vei intilni pe acel necredincios, atuncipustiesti vilaieturile, sa dkimi si s, devastezi §i sa plrjolestiIn asa fel, inch a nu r/minI bucurie i belsug.barbati sau femei dintre necredinciosi, faci robi". Acestsupus, la rindul au, ascultind de porunca padisahului, a pornitla drum.

192 Asa a pornit .Ali-bei cu gindul de a face o expeditie sfina.Ajungind pe malul Dunkii, a trecut apa fara sovaire In parteacealalta, si a intrat In vilaietul Tkii Romanesti.(sipahi) Tariff Romanesti, stringindu.-se, au venit cu supunere.Ei au mers impreunI cu..Ali-bei i In a 25 zi a lunii Saban 79 auintrat in vilaietul Moldovei (Kara-Bogdan). Numerosi boieri(bei) ai Moldovei, Intilnindu-i, s-au supus. Dar Kara-Bogdan-oglu se Meuse nevkut si nu se stia wade se easeste. L-au cgutatprin paduri, In cimpii mai multe zile, nel'asind nici unloc necercetat. Nu s-a gasit nici urm'a' de Kara-Bogdan-ogluel n-a apkut.

In sfh.sit, au pus mina pe o iscoadI (dil) din oastea acestuiasi 1-au intrebat : Incotro a plecat Bogdan-oglu sau uncle seafra ?" Acel prins (dil) a vorbit asa : Kara-Bogdan-oglu a plecat

s-a dus In vilaietul lesesc".

" 25 Saban 890 = 6 septembrie 1485.

SI

sisa

$is5,-i sa -i

i Intilninds/-i

Bell c5.1Iretii

vii $i In

si

si

si

www.dacoromanica.ro

102 A$PK-PA$A-ZADE

Atunci beilerbeiul, la rindul sgu, a poruncit gaziilor de'WO el : Viteji, loviVi acest vilaiet !". Gaziii, auzind aceasta,s-au repezit in toate pgrVile, au lovit si an devastat si an pirjolitaceasta Vara.. Ei au atacat din toate pArVile si an luat multeprg,zi. Gaziii au fgcut rost de bunAtftVi $i de lucruri IAA de sfirsit,de our si argint, precum si de diferite feluri de stofe preVioase.Ei se leneveau 81 mine cu dinsii vitele, zicind a acestea pre-Wiese prea putin".

Beilerbeiul de asemenea a plecat si a dgrimat si a incendiatcapitals Moldovei 80 . A pustiit si a ruinat seraiurile sale. Toto-data, a devastat si a ruinat §i a pirjolit multe orase $i sate. Pegaziii care plecaser& impreun& cu el i-a satnrat de prIzi. In taledin urml, din naila lui Allah, s-au inters teferi si sainatosi sitindreptindu-se cu mare cinste, au venit in slujba padisahului.

intrebare : Acest Sara-Bogdan-oglu ce fel de necredincioseste c6 astfel de nenorociri s-au abatut asupra vilaietului sansi el insusi nu a gash loc unde Ali adgposteascl capul i Laaceasta intrebare am rAspuns in versuri (nazm) :

El 11 dicase pe craiul unguresc,Frinse si arcul lui Suleiman-bei,Speriase $i pe cal din Tara Romaneasca, (Eflak),De multe on si Vara acestuia.De asemenea a stat faV5., In faV6 si cu sultanul

Mehmed.Oastea i-a lost nimicitA, dar s-a luptat bine.El si-a scapat capul din rniinile dusmanului.Acesta este necredinciosul care a intent multe osti.Era trufa§ si nenorocit si plin de zel (gayreti roar),Dar a fugit f6ra, rusine do Ali-bei.M'AreVia lui Baiazid-han 1-a Mout sai fugg,,Si s6, treacg In Vara banului lesesc.Mai 81y aerie despre maareVia acestui hanSi despre zelul supusului sga, All 82.... Aceastg expeditie impotriva necredinciosilor a twat

be in anul 890 al Hegirei 83, fiind Intreprins/ de Ali-bei supusulsultan.ului Baiazid-han.

80 Suceava.81 Adica autorul cronicii : Aft-pa§a-zade.88 Mihaloglu Ali-bei.83 18 tanuarie 1485 6 ianuarie 1486.

www.dacoromanica.ro

TEVARIII4 AL-/ OSMAN 103

195 . . . Din imprejurimi au Inceput sä yin/ la tronul84 solii padiphilor. Astfel, au vault doi soli din par-

tea padisahului unguresc ; de asemenea a venit la sultanul Baia-zid un sol de la leah ; de asemenea a venit un. sol §i din parteapadisahului Tarii Rom'ane§ti (Eflak path phi), de la padisahulde Paine (Firenk) de la sultanul din Egipt (MUM, precumde la padiflahul Indiei (Hindustan).

Ace§ti soli, axatati mai sus, au venit toti deodat& la sul-tanul Baiazid §i s-au InfAtitiat la tronul primind binefacerile

favorurile sale, apoi s-au Intors In taxile lor, Imbogittindu-sefiecare In parte In impatrAtia sultanului Baiazid.

218 ACEST CAPITOL 85 EXPLICA DIN CE PRICINA. ALI-BEI, BEILER-BEIUL DE RUMELIA, A FACUT EXPEDITIA SFINTA IN MOLDOVA(KARA-BOGDAN) $1, PLECIND IN ACEL VILAIET, CE ANUME AFACUT ACOLO

Dupg ce sultanul Baiazid-han a cucerit Chilia Akker-manul, unii dintre necredincio§ii fltarnici ai acestui tinut nus-au supus din suflet. Ace§tia an trimis lui Kara-Bogdan-ogluurmatoarea §tire, zicin.du-i : Pregate§te-te sa lualn dAmcetatea".

De asemenea, moldoveanul (Kara-Bogdan) a pregatit sari§i, adunind apoi oaste, a Inarcat corabiile. Yn timpul noptii,el a ajuns pe apa, ling& cetate. Acei necredincio§i fataznici eraupreggtiti tot acei necredinciosi fatarnici au f Mut s§, dispar&gaziii care pIzeau cetatea.

Yn sfirclit, an pus sc6ri la cetate dintre gazii, simtind,an Wilt pin& chid necredincio§ii s-au urcat deasupraAtuncigaziii, strigind Mare-i Allah", au Inceput sa dea cusgbiile.

i-au m&cel&rit cu sabiile ping In zori. Kara-Bogdan-oglusc6pat capul cu mare greutate. De asemenea au prins multi

necredincio§i care veniserA impreung, cu el §i i-au trimis la mAria-sa padisahul, care la rindul sa.0 a f6cut acestor necredincio§iceea ce se cuvine Impargtiei sale.

vezi ce a adus viclenia necredincio§ilor,Daalmindu-i-se casele, el fuge din tinut.

" In text : Dead.85 Acest capitol este o variants dupA un alt manuscris a expeditiei lui All-bei In Moldova

(vezi anexa editiei dupA care s-a fdcut traducerea).

impara-tiei -sale

si

Qi

situ,

sa-ti

si

uniicetatii.

*IL asa

Sa

si

$i

$i

$i -a

www.dacoromanica.ro

104 A*1K-PASA-ZADE

fiice se despart de avutii.Vezi ce a fost el si ce a cAzut pe capul lui.

In sfirsit, poruncind acestui supus al au, hanul i-a zis :))Du-te intrA in Cara acelui necredincios. El a venit in timpde noapte la cetAVile pe care le-am cucerit, ca a le fure. Tudu-te la lumina zilei pe faVA. De asemenea, sa depui stAruinVAimpotriva acestor necredinciosi i, prin grija lui Allah, a torazbuni. De nu-1 vei putea intilni pe acel necredincios, a pus-tiesti pirjolesti vilaieturile sale, iar pe oamenii sli sA-1faci robi". Acesta, supunindu-se poruncii paclisahului, si-a pusin gind sA facA o expeditie sfintA.

219 . El a pornit cu end de expeditie §1, trecind apa Du-i:Axil, a intrat in vilaietul Tariff Romanesti.

Multi bei ai Moldovei s-au supus. Cit priveste pe Kara-Bogdan-oglu, nu se stia nimic despre el. Gaziii an cutreieratmai multe zile muntii, vile colinele de acolo. Cu toate acesteanu an dat de urma acestui Kara-Bogdan-oglu.

In sfirsit, a fost prins un necredincios din oastea acestuia.Acel necredincios a spus 0, a plecat in vilaietul au" 88

De asemenea, beilerbeiul a dat poruncl gaziilor : largsimergeti in vilaietul au". Gaziii, la rindul tor, incalecind, auatacat imprejurimile. Au luat din toate pkVile prAzi foartebogate, a caror pretuire numai Allah o poate $ti. Gaziii au pusmina pe nenumkate lucruri frumoase i plAcute din our argint.Dar nu le placea a mai mine vitele, zicind ca, n-au preamult pret.

Beilerbeiul de asemenea a dat foc si a dkimat capitalsMoldovei, distrugind palatele (kofk) i seraiurile sale. In acelasitimp a devastat pirjolit o multime de orase si sate. Apoi s-aintors cu cinste in slujba padisahului.

Intrebare : Acest Kara-Bogdan-oglu ce fel de necredinciosera el aceste nenorociri s-au abatut asupra capului sAu :ii avilaietului sAu

Rdspuns (gevab) :

El it alcase pe craiul unguresc,Frinse arcul lui Suleiman-bei.

o In alt ms. : a plecat s-a dus in vilaietul lesesc" (vezi mai sus p. 101

si

yi

$i

gi

gi sd

si

gi

si

gi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH -I AL-I OSMAN 105

Speri ase pe eel din Tara Rom'aneascI,De multe on speriase §i Vara acestuia.El a scat fag in fag cu sultanul Mehmed.Oastea sa a fost nimicita, dar s -a luptat bine.El §i-a scgpat capul din mIinile duonanilor.Acesta este necredinciosul care a Infrint multeEra trufaki, nenorocit qi plin de zel pentru rgutate

(bed gayreti vary.Maretia hanului Baiazid 1-a pus pe fugg,,FIcindu-1 sa treaa In Cara banului le§esc.

Aceastl expeditie /mpotriva necredincio§ilor s-a IntimplatIn anul 890 al Hegirei 87, fund IntreprinsI de .Ali-bei, robulsultanului Mehmed 88.

87 1485-1486." De rapt Baiazid al II-lea (vezi mai sus).

osti.

¢i

www.dacoromanica.ro

VII

MEHMED NERI

Despre viata lui Mehmed Negri se cunosc relativ putine date. Esteoriginar din Anatolia, dar nu se tie localitatea In care s-a nascut, dupacum nu se cunoaste nici anul nasterii sale. Mehmed Negri a trait In vremea,domniei sultanilor Murad al II-lea (1421 - 1451), Mehmed al II-lea (14511481), Baiazid al II-lea (1481-1512) si Selim I (1512-1520), avinddeci posibilitatea de a cunoaste ca martor ocular evenimentele unei pe-rioade destul de lungi din istoria Imperiului otoman. Dupa afirmatiilecolor care dau unele relatari despre viata lui Negri, rezultA ca el fAceaparte din tagma, caxturarilor si a ocupat mult6 vreme functia de dascM(milderris) la Brusa. Negri 1111311§i mentioneaza, a in 1481/886, In mo-mentul izbucnirii rAscoalei ienicerilor, indata, dupa, moartea sultanuluiMehmed al II-lea, se afla si el In cortul marelui vizir. Deci la, data res-pectivA Negri avea o virstA destul de inaintata ocupa un loc insemnatprintre carturaxii vremii, ceea ce fi daduse posibilitatea de a se numgraprintre cei din anturajul marilor demnitari ai sultanului otoman. Dupatoate probabilitAtile, Negri a murit pe la anul 1520/926 la o virstAInaintatA.

Negri a rAmas cunoscut in istoriografia otoman printr-o operAde istorie universals, intitulatg, Djihannuma, compusl din ease pArti(Kism).

Primele cinci pArti ale acestei cronici, care Incepo de la Adam,n-au fost Inca, descoperite. S-a pAstrat numai partea a sasea In care setrateazA istoria osmanilor si care este cunoscutA In general sub denumireade : Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei otomane) Aflindu-se in nume-roase manuscrise, en uncle deosebiri intre ele, fiind. unul din izvoarelenarative principale pentru istoria Imperiului otoman, cronica lui MehmedNegri a atras atentia multor istorici orientalisti care, analizlnd -o fie pebaza maul singur manuseris, fie pe baza studiului comparativ al diferitelor

ei

ei

www.dacoromanica.ro

108 MEHMED NE413.1

manuscrise, au tras o serie de concluzii an emis numeroase ipoteze atitIn legatura en viata lui Ne§ri cit qi. cu cronica lasata de el.

Se poate afirma ca nici un alt cronicar otoman nu i-a preocupatin ala masura pe orientali§ti in general §1 pe turcologi In special. Numarulstudiilor despre acest cronicar se ridica la peste 20. De mentionat cadiscutiile in jurul vietli qi operei lui Ne§ri nu. slut Inca incheiate elevor continua atita, timp eft vor lipsi izvoarele care sa aduca mai multalumina asupra personalitatii asupra operei sale.

PlecInd de la epoca In care a trait Nevi constatind oarecareasemanare intre cronica sa alte izvoare narative otomane, ca de pildacronicile lui Akiik-pa§a-zade, Bihi§ti, Idris Bit lisi, unii turcologi se indoiescde originalitatea operei sale, considerind-o o compilatie sau chiar atri-buindu-i izvoare pe care nu le putea folosi.

Dup/ ultimele cercetari se pare ca Mehmed Nevi §i-a scris cronicaIn doua variante. Pe prima a dedicat-o sultanului Baiazid al II-lea,ceea ce rezulta din elogiile pe care le aduce acestui sultan in manu-scrisul care se opre§te la anul 1485. In varianta mai noun, datind probabildin 1517-1520, el a copiat cu unele prescurtari prima variant/ §i acontinuat-o tratarea evenimentelor §i pentru vremea sultanului Se lim I.

Debi influenta limbilor araba §i persana creitea din zi in zi §i cutoate Ne§ri cuu.ofitea aceste limbi, el §i-a scris totu§i opera Intr-olimb/ turceasca simpla, pe intelesul carturarilor de rind.

Relatarile sale slut foarte importante atit pentru inceputurile formairiistatului otoman cit pentru perioada expansitmii turcilor In PeninsulaBalcanica. Izvoarele cronicii lui Ne§ri nu slut suficient de cunoscute.El aminte§te de uncle surse mai vechi, printre care till persane, dar nule mentioneaza decIt foarte vag. 0 buns parte din relatarile sale sebazeaza pe povestirile participantilor la diferite evenimente sau chiar peobservatiile personale ale autorului. In schimb, este §tiut faptul caopera sa a constituit o Bursa important./ pentru cronicari ulterior! ea, :Mustafa Ali, Sa'adeddin, Solakzade, Miinedjgimba§i §.a., care o citeazadeseori in cronicile lor.

De§i se prezinta ca o opera de compilatie, Indeosebi pentru parteamai veche, cronica lui Nevi cuprinde totu§i o serie de consideratii inte-resante cu privire la formarea emiratului lui Osman §i la cre§terea puteriiturcilor osmanlii in Europa §i Asia, pin/ pe vremea domniei sultanuluiSelim I, repsezentind maul din izvoarele pretioase ale acestei perioade.

si

Qi

si

§i

cu

of

of

el

of

www.dacoromanica.ro

MEHMED NE$R1 109

Prima editie a cronicii lui Nevi a aparut In Turcia In 1949 sublngrijirea lui Faik Re§it Unat §i. dr. Mehmed A. Kiiymen 1. Dupai doiani turcologul Fr. Taeschner a scos o editie facsimilara. In doul volume,dup6i dou'a variante, cu o intro ducere In limba germana, 2. Recent a aparut§i o contribujie In limba englez6 S.

Extrasele araturate au fost traduse dup/ editla lui F. Taeschner,folosindu-se cele doug variante.

Bibliografie: O.M., III, p. 150 ; G.O.W., p. 38-39 ; E.I., III, p. 964 ;Akdes Nimet Kurat, Bizans'tn son ye osmanitlarin ilk tarihcileri (Ultimii istoriografiai Bizan(ului gi primii istoriografi ai Imperiului otoman), In Tiirkiyat Mecmuast",III, 1935, p. 186, 191 -192; Fahriye Arik, Onbeginci astr tarihcilerinden Negri' ninhayatt ve eserleri (Viola gi operele ha Negri, unul dintre istoriografii secolului atXV-lea), Istanbul 1935 ; Faik Resit Unat, Negri Tarihi ilzerinde yaptlan calig-malara toplu bir bakig (Privire generald asupra cercetdrilor despre cronica lui Negri),In Belleten", 1943, nr. 25, p. 177-201 ; idem, Milverrih Melunet Negri'nin eseriye hayali hakktnda (Despre viafa f i opera cronicarului Mehmed Negri), In Belleten",1957, nr. 82, p. 297-300.

1 Mehmed Negri, Kitab-i Cihan-nitmd. Negri larihi . . . (Oglinda lumii. Cronica lui Negri),I, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1949, XVI, 419 p. (text §i transcriere).

2 Gihanniima. Die altosmanische Chronik des Meulana Mehemmed Negchri, I, Hrgb. Franz.Taeschner. Einleitung and text des Cod. Th. Menzel, Leipzig, I (1951), V + 31 + 255 p. siII (1955), XII + 18 + 325 (279) p. (Rec. In S.A.O, II, 1960, p. 289-295).

3 Neshri's History of the Ottomans. The sources and development of the text by V. L.Ménage London, Oriental series, 16), Londra, Oxford Univ. Press., 1964, XVI + 86 p.

www.dacoromanica.ro

I 65II 101I 66

II 103

DJIHA.NNTIMA. TARIH-I AL-I OSMAN(ed. Fr. Taeschaer, Leipzig, I, 1951, II, 1955)

FAPTELE LUI LALA-SAHIN IN BOSNIA

... De acolo sultanul (hiinkiar) 1 a poruncit ghiaurilor careplateau tribut sa se pregateasca cu arme <Impotriva sIrbilor>.Cei din. Kiistendil 2 Seragil s-au pregatit cu totii. Dar doidintre ghiauri, razvratindu-se, nu an venit. Unul era isman(Susmanos) 4, fiul lui. Alexandros, care luase pentru fiul saupe fata craiului (tekiir) Laz<ar> 5. Celalalt era Dobrudja-ogluIuvaki 4. Acesti doi afurisiti, razvratindu.-se Impotriva sul-tanului <Murad I>, n-au venit la oaste.

RASCOALA LUI ALEXANDRU SISMAN (SUSMANOS BIN SANDROS)TRIMITEREA LUI ALI-PASA 7 DE CATRE MURAD HAN <IMPOTRIVALUI>

Poruncind vizirului sau .Ali-pasa, sultanul i-a spusII 104 Treclnd marea cu 30 000 de ostasi (er), sa dai foc $i sa dis-

trugi si sa devastezi vilaietul lui Susmanos".

<Se arata ca Ali-pap a pornit In expeditie spre vilaietul lui Sisman>.

VILAIETUL LUI SISMAN (SUSMANOS) NUMELE CETATILOR

Tinutul lui Alexandros-oglu Susmanos se intindea pemalul fluviului Dunarea, In partea Adrianopolului, in fata

I 67 Tariff Romanesti (Eflak). Pe malul de dincolo al Dunarii seafla Tara Romaneasca, iar pe malul de dincoace era Cara lui*isman.

<Se arata bogatiile §i se enumera cetatile tinutului lul Sir= printre carese mentioneaza Silistra>.

1 flunkictr, forma abreviata din hudavendikiar, adica robul lui Allah", unul din epitetelesultanilor otomani Incepind cu Murad 1 (m. 1389).

2 Kilstendtl: localitate In Bulgaria, la 70 km SV de Sofia.3 Seragil (?): probabil o localitate lInga KCstendil.

loan $igman, tarul Bulgariei rasaritene (1371-1393).5 Lazar, despotul Serbiei (m. 1389).

Adica Ivanco fiul lul Dobrotici", despot cu re§edinta la Varna.9 Ali-pa§a: Mare vizir °roman (m. 1406), fiul lui Kara-Halil Djandarll.

§i

$I

SI

si

www.dacoromanica.ro

DITHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 111

1 69 ... Susmanos, v/zInd ca vilaietul sau 4i va, selpa dinII 108

s-a 8f/tuft cn dregatorii -Phi sale. Toti an gasit de euviintaca el sa, meargl la sultanul <Murad> arate supunere. Apoiimbrlcind kefinul 9, a venit la lanbolu unde s-a aruncatla picioarele calului sultanului tunilindu-se, a cerut iertarefn diferite feluri. El a spur : Nu am altli cetate si alt oraq.mai bnn decit Silistra. S/-1 dau sultanului meu fiu robpe vecie, numai sarmiierte pacatele inima sultanului meua nu se mine Impotriva mea". La rindul sau, sultanuliertat p/catele.

II 109 <Se aratA cA Sisman, deli a promis cA va preda cetatea Silistra, totu§i,ulterior, a refuzat s-o dea. Ali-pasa a fost Insarcinat cu cucerirea Silistrei gi cusupunerea deplina a lui Si§man>.

I 70 Apoi mergInd la marginea Dungrii, a luatBerkozul 9 OH tot ce se g/sea in el, piuilnd apoi acolo ostasi.Dup/ aceea, a trimis un om la c/petenia (tekiir) *i§tovului(Ziftova) care, nesupunindu-se, a Intarit cetatea si a pornitla lupta. Razboindu-se &ova zile, In cele din urma., armeleghiaurilor s-au isprAvit ei an fost infrInti. Atunci ei audeschis poarta venind, s-au supus de nevoie cu totii. Por-nind de acolo <Ali-pasa > a cucerit, de pe malurilefortlretele (berkozlari) pe care, treclnd, le luase valahul 1°

hind In robie pe locuitorii lor, <Ali-pasa > a plecat de acolosi a atacat Nicopolul, deoarece isman fugise i intrase acolo.

II 111

<Cerind din nou iertare de la Ali -paia, acesta 1-a icrtat dupA accea s-aIntilnit cu Murad care 1-a trimis Impotriva lui Lazar>.

I 71 In sfIrsit, Laz<lr >, trimitind oameni la tori ghiaurii,II 114 a cerut ajutor de la, ei. Sosind ajutoare din Tara, Romlneasel

(Eflak) si de la unguri si de la cehi si de la sirbi (Sirf) tii

de la albanezi de-la bulgari (Ulgar) tii de la, frinci (Firenk)s-a adunat o oasts de ghiauri atit de numeroasli cum nu s-amai vlzut de atunci.

I 72 Se spun el de la ghiauri s-au steins vreo 500 000 deostasi.

8 Kefirt : cAmasa cu care ant ImbrAcati la inmormintare mortii la musulmani.Berkoz sau Burkoz ; din text reiese ca ar fi o cetate mica pe malul drept al DunArli, in

Bulgaria. Poate fi ii Burgaz, Ceatal-Bulgaz sau Lale-Bulgaz. Cuvintul berkoz are §I sens deintaritura", fortAreata".

1° Aid in sens de domnul Tarn Romane§ti, Mircea cel BAtrin.

mina,sa,

sa-i

i-a

<Ali-pasa>,

gisi,

Dunarii,

si,

si

si

0

1i,

zi§i

www.dacoromanica.ro

112 MEHMED NE-5RI

I 73 74 <Intre comandantil crestini au fost multe discutii cu privire la tactica ceII 115-118 trebuia folosita fats de oastea turceascA. Unul din ei a propus ca oastea turceascii

a fie iscoditA apoi sA se dea lupta. Sosirea solului lui LazAr (Laz) la Murad.Sfatul sultanului cu viziril qi emirii sAi. Intlinirea a 30 de viteji ghiauri cu ostasiilui Evrenos-bei lntr -o trecAtoare. Intoarcerea solului lui 1..azar care a descris cres-tinilor mania sultanului>.

I 75 Si craii care se aflau Rugg Laz <6,r > an spus multe lucruriII 119 fara noiraa, §i cuvinte josnice. Vilk-oglu. " a graft : Intii de

toate, eu sing= pot sa, fiu de ajuns pentru turc ; nu e nevoiede altcineva". Venetianul (Venedik) eel din Tara Roma-neasa, (Iflak), pe scurt toji, hind turmentati, au spus vorbede§arte.

<Se descrie pregAtirea rinduirea ostilor pentru luptA>.

I 80 Lazar> a pus la dreapta sa pe Vlllioglu, iar la stingaII 126

pe bosnieci. Pe frinci pe cei din Tara. Romaneasc6 pe ar-nauti pe unguri §i pe cehi pe bulgari (ulgar) i-a pus Incele dou6, pariri, iar el a mamas Intro rInduri.

<Se descrie starea de belie In care s-ar fi aflat ostile europene, desfAsurarealuptei, Infringerea crestinilor, omodrea lui Murad I de cAtre un slrb rantascuns printre morti. Toate acestea se dateaza in anul 791 al Hegirei 12>.

I 84 <Sultanul Baiazid> ", lasfnd iarki la Serres pe Evrenos ",II 131

s-a dus §i a cu.cerit Vodina 15 Cetruzul (Cetruz). Firuz-bei,la, rindul sg,u, treclnd pe la Vidin, a Mout incursiune In TaraRomaneasc6, (Eflak) §i s-a Intors plin de prad5, 16. . . .

I 85 PLECAREA SULTANULUI BAIAZID SPRE KASTAMONUII 133 $1 INTOARCEREA SA SPRE TARA ROMANEASCA

<Sultanul Baiazid, ocupind tinuturile Aidin, Mentese Saruhan, emiriiacestora fugirA la Kottirilm Baiazid, bei de Kastamonu din Anatolia, si 11 atItarApe acesta ca sA4 atace pe osmanlii>.

11 Posibil sit fie Marko Kralevici, fiul lui Vukasin (1371-1394).12 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389.

Sultanul Baiazid Ildirlm (1389-1402).Evrenos-bei, renegat grec, care a participat la primele cuceriri otomane din Peninsula

Balcanica.15 Are aceeasi grafie cu Vidin, dar aid e vorba de Vodina.u AceastA incursiune a avut loc dupa 4 ramazan 791 = 27 august 1389, data urcarii pe

tron a sultanului Baiazid Fulgerul.11 Kastamonu : emirat turcesc pe coasta sud-vesticA a Marii Negre cu capitala la Sinop.

Aid domnea dinastia lui Isfendiar.

si

si

si

§i §i§i $i

si

kii

si

la14

www.dacoromanica.ro

DJIHANNUMA, AL-/ OSMAN 113

Sultanul <Baiazid>, la rIndul san, adunind osti noro-coase, s-a Indreptat spre Kastamonu.

186 Mircea (Emirgi), voievodul Tariff Romanesti, care eratributarul (haradjgiizar) padisahului, auzind aceasta 18, a trecutDunkea si a devastat Karinovast Apoi s-a intors din nou InTara Romfineasc& dup6 ce a trimis In rIndurile martirilor pe

II 134 unii dintre musulmani, iar pe altii i-a luat In robie. Sultanul<Baiazid> flind. Instiintat de aceasta, a aminat In acel an ple-carea la Kastamonu. $i, IntorcIndu-se, a vent la Adrianopol.Acolo i-a adunat pe acIngii si a trecut In Tara RomaneascA,pe la Nicopol. In timp ce gaziii, pirjolind si devastInd, sesgturaserl de prazi, la, locul numit .Arges (Arkaf) a ventMircea si, luptindu -se cu musulmanii, a fost Infr Int la primaciocnire.

Cei mai multi dintre ostasii sai mud trecuti prin sable,Mircea s-a cgit de ceea ce fgcuse §i, cerind Indurare sulta-nului, s-a supus si a luat haraciul asupra sa. Aceast/ Intim-plare s-a petrecut In anul Hegirei 79319.

CUCERIREA VILAIETULUI KARAMAN $1 A AMASIEI $1 SIVASULUI"

I 87 Sultanul <Baiazid>, hotklnd sa porneascg In Tara Roma-neascg, 1-a numit pe Kara-Timurtas-pasa 21 ca beilerbei InAnatolia, clIndu-i sangeacul de Ankara

<Prinderea lui Timurtas de catre Karamanoglu Alaeddin-bei care 1-a dusla Konya. Lupta de la Akceal intre Baiazid Alaeddin infringerea acestuiadin urma. Cucerirea altor cetati din acele parti in 794-795> 22.

I 89 <Pe and Baiazid se afla la asediul Constantinopolului>,II 138

deodata, a sosit stirea ca regele Ungariei, la Indemnurile Impa-ratului (tekiir) Istanbulului, trecInd Dunkea prin Tara Roma-neasc.a, a asediat Nicopolul cu 130 000 de ostasi.

Indat6, sultanul <Baiazid> a poruncit sa fie aruncatecatapultele (mandjinik) in foc. Pornind de acolo, au mers asupraungurilor. Mai Intli, ajungind la Tirnovo si sultanul prega.-

18 Despre plecarea sultanului la Kastamonu (Anatolia).19 9 decembrie 1390 28 noi embrie 1391." Oras In Asia Mica.21 Kara-Timurtas-pasa a fost unul dintre primii beilerbei otomani in Rumelia." 1391-1393.

8 - O. 48

TARIFI-I

si si

www.dacoromanica.ro

114 MEHMED NE$R1

tind acolo armuri (gebe), 1-a trimis pe Evrenos-bei prinda,limbi (dil). Ghiaurul s-a apgrat Rip de bine inch Evrenos-bei nu a fost in stare s6, prindl limbi.

<Descrierea luptei §i InfrIngerea ungurilor la Nicopol In anul 797 al Hegirei".Accasta tire a fost datA autorului de cAtre Kara-Timurta§oglu Umur-beh.

I 90II 140

Anul 798 ". Povestire. Dupg aceea Baiazid-han s-adus a cucerit Nicopolul §i Silistra. De acolo, mergind Inp6rtile Moreei, a ajuns la Kara-Feria.

<Supunerea tinutului lui LazAr. Sosirea lui Vilk -oglu la Baiazid. CasAtorialui Baiazid>.

I 95 VENIREA LUI TIMUR IN TINUTUL RUM (ANATOLIA)II 146 LUPTA DINTRE EL $1 BAIAZID

<Lupta dintre Baiazid §i Timur-Lenk a Inceput Intr-o zi de vineri, dupeslujbA, gi o datA cu Inceperea el Mari" din tabAra lui Baiazid, precum oasteade Ghermian §I alte o§ti, au trAdat, fugind la Timur-Lenk>.

I 9511 147

Vilk-oglu 25 §i cu oastea sa de ghiauri s-au lu.ptat foarte bine,in& Timur i-a luat drept dervitli 25. Cind <Vilk-oglu> a vAzutca fiecare s-a dus in partea in care a vrut, s-a dus el in parteaunde i-a venit mai uclor. Mustafa, unul dintre fiii lui Baiazid,cazind de pe cal, n-a mai fost g sit.

<Captivitatea lui Baiazid faptele lui Timur In Anatolia>.

Lupta de la Ankara s-a dat Cu. trei zile inainte desfir§itul anului Hegirei 804 27.

129 <Plecarea lui Musa Celebi 29 in Rumelia, dupA ce a cerut Invoke de Insultanul Mehmed I. Sosirea lui Musa Celebi la Isfendiar §i la Karamanoglu>.

I 130 TRIMITEREA UNUI OM DE CATRE BEIU1. 29 TARII ROMANE8TIH 194 (EFLAK) PENTRU A-L CERE PE MUSA CELEBI

Si pentru c a§a a vrut Allah, pe chid Musa Celebi stAtea inKaraman, Qi petrecea, ghiaurul din Tara Romfineasc& sl6bind

23 27 octombrie 1394-15 octombrie 1395." 16 octombrie 1395 4 octombrie 1396.26 Vtlk-oglu: fiul lui Vuk", adicA Vuk Brankovici-Vukovici. In alte cronici : Eflak-

oglu (fiul valahului"), adicA voievodul TArii Roma:le:AL26 Deroif: cAlugAr musulman.a? 11 august 1401 31 iulie 1402. BAtAlia de la Ankara s-a dat la 28 iulie 1402.so Musa Celebi era fiul lui Baiazid I §i al surorii lui LazAr, Mara." Mircea eel BAtrin.

sa

6i

§i

6i

§i

I

SI

www.dacoromanica.ro

DJIHANNUMA, AL-I OSMAN 115

foarte mult din pricina acingiilor de Rumelia i nemaiavind nici oputere, beii lui s-au gindit trimitg un om eu o scrisoarela Isfendiar sai °earl de la el pe Musa Celebi, pentru cal

aducindu-1, dea pe fiica sa sg-1 fax& <pe Musa>bei In Tara Romgneasca (Eflak) §i, In felul acesta, s scapede musulmani. Punindu-$i In end aceasta, el (Mircea) a trimisun om scrisoare <lui Musa>. Cind solul a sosit la Isfendiar,acesta, la rindul au, 1-a trimis la Karamanoglu 80. Venindla Karamanoglu, solul s-a fntSlnit cu Musa Celebi.

Vestindu-1 pc Musa Celebi despre tot ce spusese In scri-soare beiul TArii Romfinesti, <Musa > s-a bucurat foarte multsi a zis : Adevgratul stop era de fapt acesta".

Pornind de acolo, <Musa > a vent din nou la Isfendiarsi de acolo, lufnd o corabie, a trecut In Tara Romaneascg.Beiul Romanesti fiind foarte multumit, 1-a Intimpinat

aducindu-1 cu respect si cu mgrire, 1-a primit 1-a ospItat(ziyafet) tii i-a dat felurite daruri (bahfif). Dupg aceea, dindu -ipe fiica sa, 1-a fgcut domnitor 4n tara sa. Musa Celebi, ajun-

II 195 end In Tara Romaneascg, s-a dat pe fa i, In scurt timp,pm-11nd sthpinire pe toatg Rumelia, a devenit bei acolo. Atunciemirului Suleiman, aflat In Anatolia, i-a sosit stirea cg MusaCelebi, venind In partea aceasta, i-a luat vilaietul, iar populatiatinutului a trecut de partea lui".

<Plecarea emirului Suleiman Impotriva lui Musa Celebi, trecerea lui prinIstanbul, cererea de ajutor de la Impiratul Istanbulului 31 1n schimbul unor tinu-turi §i luptele sale cu Musa Celebi. TrAdarea unor bei §i Infringerea lui Musa.Domnia lui Musa, luptele dintre Musa §i Mehmed I §i domnia lui Mehmed cu ince-pere din anul 816 al Hegirei as>.

Povestire. Emirul Suleiman, inainte de a muri, 1-atrimis pe fiul sguss .la Istanbul. In timp ce Mehmed si Musase urmgreau unul pe altul, Impgratul Istanbulului n-a vrutsg-1 mai in pe fiul emirului Suleiman, deoarece avea inte-legere leggminte (and ye peyman) cu sultanul Mehmed. Fiullui Suleiman s-a dus la KarInovasi, plgnuind sg, las& si sa,meargg in Tara Romfineasca. AcIngiii de la Karinovasi s-auadunat ling& acest fecior (oglan) §i i-au spus : Noi to vom

I 131-134

I 142II 212 213

Mehmed-bei (al II-lea).31 Manoil Paleologul.32 3 aprilie 1413 22 martie 1414.33 Dupit unele relatAri ttrzli este vorba de Orhan Celebi.

TARIH-I

s6,

E}1

Tariff

3°

¢i lu-indu -1 1i st -i

fi

1i

¢i

www.dacoromanica.ro

116 MEHDLEED NE$R1

I 143 144II 214

ajuta", si In felul acesta, atItIndu-1, 1-au adus la Ianbolu.Sultanul Mehmed ", auzind aceast6., stire, a pornit si 1-a atacatpe acest fecior. AcIngiii, auzind de venirea sultanului Mehmed,s-au Imprastiat de ling& el. Feciorul avea un dasca1 (lala) ca,ruiai se zicea terzi-baft 35 Zagnos. Acesta, prinzIndu-1 pe fecior,1-a predat sultanului care, scotIndu-i ochii, 1-a trimis la Brusa.

Povestire. Dupa, aceea, In 819 al Hegirei 36, sultanul aadunat ostile tinuturilor din Imprejurimi. A trimis caste stiKaramanoglu, iar Isfendiaroglu" 1-a trimis pe fiul Baru Kasim-bei. Dupa, aceea, mergind cu cinste si treclnd Duna,rea, s-auoprit la malul ei. Acolo au fIcut cetatea Giurgiu (lerkokii)kii au reparat Isaccea (Sakgi) §i Ieni-Sale. TriraitIndu-i apoipe acIngii, acestia s-au repezit $i au luat multI pradI. Dup/aceea beiul Tarii Romanesti, trimitInd cu solul sa,u haraciul,s-a supus. De asemenea, i-a trimis si pe fiii sAi la Poartlpentru. slujbg. Dupa, aceea, mergind In vilaietul unguresc, acucerit cetatea Severin (S ever an) 38.

I 146 RASCOALA FIULUI CADIULUI DIN SIMAVNA (SIMAVNA-KADIS1OGLU)II 217 IN RUMELIA $1 RASCOALA LUI BORUKLUGE MUSTAFA

LA KARA-BURUN "

In vremea aceea sultanul <Mehmed I>, terminInd cuMusa, 1-a surghiunit la Iznik cu leafa, pe fiul cadiului din Si-mavna, care era kadiaskerul lui Musa. Simavna-kadIstogluavea, un chehaia (keth,uda) cilruia i se spunea Boriikllige Mustafa.

Mergind la Kara-Burun si facind In acel vilaiet multenelegiuiri, acesta 40 a atras de partea sa cea mai mare parte avilaietului Aidin 41. Cerind stApinirea vilaietului, el a chematpopulatia la credinta sa ereticA. Ii mersese chiar faima Inacele tinuturi. Fiul cadiului din Simavna, auzind aceasta, afugit fi. s-a dus la Isfendiar. De acolo, urclndu-se Intr-o corabie,a trecut In Tara Romaneasea, iar de acolo, mergind In mareade copaci" (agar denizi), s-q, oprit aici. El era Inteles In totul

84

ss

80

87

as

39

40

41

Mehmed I Celebi (1413-1421).Derzi-baql (lerzi-bag!) : staroste de croitori.1 martie 1416 17 februarie 1417.Isfendiar-bei (1390-1440).Turnu Severin.Kara -Burun : Promontoriul negru" In apropiere de Smirna (Izmir).Bortikltige Mustafa.Regiune §i oral In Anatolia apuseana.

www.dacoromanica.ro

DJIHANNUMA, TARIH -I AL-I OSMAN 117

II 27 cu 42. Sultanul Mehmed, la rindul sau, trimisII 218 asupra lui Boriikliige pe Baiazid-paga. AceStia, intilnindu-se

la Kara-Burun, s-au ciocnit in lupte maxi. Din amindoua,partile an pierit multi oameni. In cele din urmI, potrivitporuncii lui Allah, Biiriikliige a fost sfiBiat in timpul lupteiBaiazid-pasa a cur64at acele tinnturi de razvratiti. Apoi,Baiazid-paga, venind la Manisa Bi gasindu-1 acolo pe Torlak-Hu-Kemal ", 1-a spinzurat pe acesta impreuna, cu un dis-cipol de-al Oa. Pe atunci sultanul Mehmed ajunsese la Serres(Siruz). El se &idea mearga, asupra Salonicului (Selanik).In partea aceasta 44, fiul cadiului de Simavna, care intrasein mares de copaci", a trimis prin imprejurimi citiva sufii 45nenorociji care sa, spun& : De acum inainte veniti la mine,mie mi s -a dat padiBahlicul ; eu trebuie s& fiu calif pe pa,mint.Cui ti trebuie sangeac 46 subafilik 47 SI vin& ling& mine. CinedoreSte ceva deoarece acum m& voi razvrati. Bo-riikliige Mustafa de asemenea s-a fasculat in tinutul Aidin.El, la rindul sau, este discipolul meu kti se rascoala, pentrumine". Apoi, stand in agag denizi, s-au adunat <ling& el>multi slujitori (hadim) o suit/ numeroasa, (ham) Bi a stringo ceat& mare de oameni fair& capatii. (evbag 48 Olaf 49). S-auadunat ling& el Bi cei chora le daduse timaruri in timp ce eracadiaskerul lui Musa. Dar cei care s-au dus ling& el, andan vazut a nu este nimic bun in treaba acestuia, 1-au pries

I 147 1-au adus la sultanul Mehmed de la Serres. Pe atunci ling&sultanul Mehmed se afla un invItat vent din Persia (Agem),carda i se spunea Mevlana Haidar ". Sultanul 1-a intrebatpe acesta : Care este starea acestuia 51 fat& de legea sacra,

42 111 II, p. 218: Pe Boriikltige Mustafa eu 1 -am trimis In vilaietul Aidln. Pentru minetrebuie so se riiscoale, deoarece este discipolul men".

42 Un alt discipol al seihului Bedreddin. In alte izvoare se precizeaza cA el avea 2 000 derAzvrAtiti.

44 AdicA In Deliorman.42 Sufi sau sofu : secta de dervisi musulmani ; asceti." Sangeac (sandjak): textual steag" ; aid are sens de putere, conducerea unui sangeac

(tinut administrativ).47 SubastItie : In vechea turcA, Inainte de epoca otoman5, Insemna capetenia armatei".

Acest sens s-a vulgarizat mai tlrziu, desemnind un simplu sef de poli(ie".48 Cuvintul aft.; are In persand mai multe Intelesuri : 1) ostasi rAtacitori, trIndavi ;

2) oameni de diverse neamuri ; 3) om IndrAznet, siret, aventurier, turma amestecatA de diverseneamuri (cf. Meninski, Lexicon arabico-persico-lurcicum, I, 359).

42 Eglaf oameni cApatli, tirani, nedrepti.5° Era sfetnicul sultanului.41 AdicA a lui Bedreddin.

BOriikliige a

si

si

0,

cisa vina,

§if}i

si

fail

www.dacoromanica.ro

118 MEHMED NE$R1

(feriat) 521 De fapt acesta este un om inv/tat". Mevla,na, Haidari-a zis : Omorlrea lui este un bine (helal), dar avutia sa estenecuratg, (haram)". El a dat sentinta (fetva) 88 In acest fel.L-au dus pe seihul Bedreddin. si 1-au spinzurat in fata uneidughene din piata. Dup/ mai multe zile, adeptii (mitrid) salpazatosi (djiiniip) s-au dus si 1-au inmormintat. El are si acuradiscipoli in acele tinuturi. Despre acestia se povestesc lucruriciudate, care nu pot fi spuse.

<IntImplArile de mai sus s-au petrecut dupa 822 al Heglrei 54 sau In acel an>

I 152 Anul 825 <al Hegirei> 55. <Sultanul Murad II> 1-a puspe Evrenosoglu 88 la hotar (udj), iar pe Firuz-bei 57 1-a pus inpartea Romanesti. Acestia, facind incursiuni (akin),s-au saturat de prAzi.

ISTORIOARA DESPRE VLAD DRACUL (DIRAKU IBN EFLAK)

I 154 Cind hanul Murad a vault la Iznik ca s6 se ciocneasca, cuII 229 fratele au eel raic Mustafa, atunci Eflak-oglu Dracula, trecind

la, Silistra, a adus multe nenorociri. Nici gaziii nu i-au lasatpe ei, dar nu lipseau nici uneltirile ghiaurilor. Au dat de tiresultanului $i el a zis : Acura mergem in expeditie. Ceea ce afacut acel afurisit nu va, rAmine <fara raszbunare>. Acum,supusul meu Firuz <oglu Mehmed-bei>, on de cite on vaggisi prilej, sa treac6 cu gaziii si loveascl Cara. Luind inrobie b&rbati si femei, sa devasteze si sa pirjoleascat vilaietul slu".Cind sultanul Murad-han s-a intors de la Isfendiar, Draculaa vent in grab6 la Poartk aducind cu el si pe cei doi fib ai0158 §i. i-a 16sat in slujba Portii. Iertindu-1, sultanul 1-aimbrAcat cu hilat ¢i 1-a trimis din nou In vilaietul sau.

Dup/ ce Murad-han a incheiat pace cu Dracula,s-a gindit mearg6 asupra Albaniei (Arnavut). Mai intii,a trimis asupra ei pe Evrenosoglu.

55 $erial: legislatla musulmana".55 Felva: sentintA religioasA datA de feih-al-islam sau de muftiu §i de alti reprezentanti

ai §erlatului musulman.U 28 lanuarie 1419 16 ianuarie 1420.85 26 decembrie 1421 14 decembrie 1422." Evrenosoglu Ali-bei.57 Firuz-bei cAzuse In batalia de la Ankara (1402). Este vorba de fiul sAu, Mehmed-bei.55 Vlad Tepe§ Radu cel Frumos.

Tarn

sa-i

...sa

...

0

www.dacoromanica.ro

DJIHANNITMA, TARIFI-I AL-I OSMAN 119

I 163 A SEDIUL CETATII GOLUBAT (GOVERo/NL/K) DE CATRE UNGURIII 240 $1 ALUNGAREA LOR DIN VIDIN, FARA LUPTA, DE CATRE SINAN

Sultanul Murad a cerut ca, dupg lupta Banta, de laSalonic, sa meargA in Ungaria, deoarece araminii (harami)unguri, trecind din cind In chid prin valea Vidinului, Skeanmulte nenorociri In acele tinuturi.

I 164 Pe de alta, parte, a vent deodat5, stirea despre Kara-manoglu Ibrahim-beio, precum ca acesta, atacind Beisehirul 60de la marginea <tinutului> Hamid-ili 61, a luat orasul si 1-aprins pe beiul arabdar Ilyas 62 case era beiul acelui sangeac.Murad han gaziul a cerut s'a se porneascl asupra lui Kara-manoglu. De asemenea, din partea cealalt5, an pornit un-

II 241 gurii Karamanoglu i Vlik-oglu ungurul aveau Intre ei late-lege,re ca atunci aid ghiaurul va merge din partea aceasta,Karamanoglu va porni si el din partea ceala.1t5,.

Ord a aflat ca asa stau lucrurile, sultanul Murad n-amai pornit In nici o parte. Ungurii, atacInd Giiverginlikulwend tunuri, an Inceput chiar sg, tragg, din ele.

II 242 <Ataca%i apoi de cei doi Sinani, beiul beilerbeiul sangeacului de Vidin,ungurii au luat-o la fug, in 837 at Hegirei ". Un bet ungur a fost vtndut cu 300de aspri>.

1 166 Povestire. Intr-o zi sultanul <Murad al II-lea> 1-a, In-trebat pe Evrenosoglu Ali-bei : Dintre supu§ii mei, care esteeel care cunoaste drumurile vila,ietului Ungariei I". Ali-beii-a rlspuns : Dad, sultanul meu va, porunci, voi trecesupusul tau, voi cerceta toate drumurile tinuturile ei.

II 243 i cu ajutorul lui Allah, voi veni iara.si la, picioarele fericituluimen sultan". Sultanul Murad i-a zis : Atunci, sa, treadImpreung, i <ostile> de Rumelia si de Anatolia". Ali-bei i-azis : Sultanul meu binef/cator, Imi ajung an mai supusiiSultanul Murad i-a spus : Tu asa cum vrei" 64. Astfel,el i-a chemat Indata pentru incursiune (akin) dupa ce s-au

II 244 adunat acing-Hi, an trecut pe la Timisoara (Dimefkdr) qi an

59 Principe de Karaman (1424-1463/827-868).59 In II, 240 apare localitate in Anatolia.61 'finut in Anatolia.62 $arabdar Ryas : paharnicul Dias.92 18 august 1433 6 august 1434.64 Acest citat nu apare in II, 243.

i

si

gi

eu,

acingii".

leni-$ehir:

li

1i

ti

1i gi

1tii, fii1i,

www.dacoromanica.ro

120 MEI-DIED NE.5RI

intrat in vilaietul unguresc. L-au calcat timp de o lunI, sidusmanul nu s-a argtat deloc 65. Luind prki minunate, eis-au sgturat foarte tare. Se spune cap erau mai multi prinsidecit acingii. i prada era asa de multk incit in miinile multoracingii se strinsesera. cite 1 000 sau 2 000 de forint 66. Eyre-nosoglu. Ali-bei a vent cu aceste prgzi la sultanul Murad sii-a spur : Sultanul meu, trebuie sa trecem in Ungaria. Nue pgcat ca un vilaiet <bogat > ca acela sa stea in mina ghiam-rului ?". Astfel, el 1-a convins pe sultanul Murad.

LUPTA SFINTA CU UNGURII

Trimitind mai intli stire lui Vilk-oglu, i-a spus : Sa,pregAtesti arme de lupta, cAci voi trece de la Semendria in.Ungaria".

De asemenea, trimitind stare lui Eflak-oglu. Dracula, i-azis : Sg-ti aduni in graba, oastea si sa vii ! Daeg nu vii, eunu m5, voi lenevi sa merg la tine". Dracula a grAit : Eu slutgata sI slujesc pe sultanul meu. Primesc sa -i due calul deirk". Apoi, sultanul, adunind oaste mare, a pornit in grab&si a ajuns la Vidin. Luindu-1 drept carauz6, <sultanul> a trecutprin Vidin. De asemenea toti acingiii, trecind prin Vidin,an luat multe cet54i din tinutul Ungariei si au ajuns pina. laSibiu (Zibin). Intrind in vilaietul unguresc, 1-au calcat timede 45 de zile si 1-au devastat. Au luat atit de multe pfazi, inchnumaral for 11 §tie doar Allah. Dupa, aceea, punind calauzape Dracula, an iesit prin Tara Romaneasc6 (Eflak) teferi $isgaikosi.

Voievodul Tkii Itomfinesti (Eflak-oglu), dind pesche-suri multe, a pregItit mari zaiafeturi.

Sultanul <Murad> a obtinut biruinta si norocul a fost departea sa, nici un ghiaur nefiind in stare sa ri mai stea in cale.

I 167 Construind apoi cetatea Giurgiu (lerkokii), an pus oameni intr-insa $i, venind la Adrianopol, s-au asezat acolo. Data acesteiexpeditii sfinte a fost 840 al Hegirei 67. . . .

15 In II, 243 -244: Andan sonra ddsmana bulugur (Apoi, intllnindu-se cu du§manul")." AceastA fraza lipse§te in II, 244." 16 Wile 1436 4 iulie 1437 ; in II, 244: 845 = 1441 1442.

www.dacoromanica.ro

DJIHANNTJMA, TAR1H-/ AL-I OSMAN 121

CUCERIREA SEMENDRIEI

Cind Murad-han gaziul a plecat de la Belgrad, a venitdrept la Scoplje ( iar Ishak-bei 88 i-a zis : Hei, fericitulmen sultan, eft timp Vilk-oglu 69 va fi la Semendria, nu seva astimpg,ra nici Karamanoglu §1 nici ungurul. Si s& nu-1crezi prieten nici pe Dracula ; este un. fg,tarnic". Murad hani-a Aspuns : SI ie§im din iarna aceasta la sosirea prim&verii,eu ajutorul lui Allah, ii vom vedea pe amindoi. Dupl aceeaau venit an petrecut iarna la Adrianopol. 0 &A& cu sosireaprim6verii, i-au spus lui Dracula, §i lui Vilk-oglu sa vin5, laPoartA. Vilk-oglu n-a venit, dar Dracula a luat pe cei doi

I 168 Iii ai s-a 1nfiintat la PoartI. Indat5, ce a sosit, 1-au Prinspe Dracula cu cei doi fii ai sai. Pe el 1-au inchis in cetateaGalipoli, iar pe fiii sai i-au incbis in cetatea Egrigoz 70 dinvilaietul Ghermian. Ishak-bei, la, rindul sau, a cerut in acelan invoire pentru a merge la Mecca ... Anul 842 71. . . .

I 170 INFRINGEREA LUI KULA-SAHIN 72

Chid mirahorul 78 Mezid -bei a dat peste nenorociri, atunciKula-Sahin, beilerbeiul de Rumelia, i-a spus sultanului <Murad > :Sultanul meu, ghiaurul Iancu 74, martolozul 75 credintei, afacut multe lucruri rele supusului tau Mezid. Dad, porunce§tisupusului de mine, atunci voi merge impotriva acestui ghiaur§i-1 voi rgzbuna pe Mezid-bei".

Invoindu-1, sultanul a dat ling& oastea Rumeliei pe uniidin oastea Anatoliei, precum §i pe acingii §i pe ieniceri. Mer-gind §i trecind in vilaietul Tarii Rom'ane§ti, el (Kula-Sahin),

II 249 la rindul sau, s-a apucat de petreceri cu bautur6, §i chebap.Beii i-au spus : Hei, beiul nostru, acest tinut nu este loc depetreceri, not sintem in gura dusmanului" 76. Kula-Sahin

Ishak-bei era pe atunci beilerbei de Rumelia." Gh. Brankovici-Vukovici.7° Pasajul despre fii cetatea Egrigoz nu figureaza in II, 245.71 24 iunie 1438 13 iunie 1439.7° Kula-$ahin, beilerbel de Rumelia.

Mirahor (emir-i ahlr) : emirul grajdurilor ; a dat in romane§te Imbrohor", persoaniltrimisA de sultan in tthile noastre cu misiunea de a detrona sau de a inscauna un domn.

74 Than de Hunedoara." Martoloz: aid in sens de du§man.7° In H, 249: Aid ne aflam in gura du§manuluf" (dufman agztcltr").

si

si

s6i

"$i

"

si

www.dacoromanica.ro

122 mEirmED NE..gra

fiind turmentat, a zis : Daca acel dusman va vedea turbanul(bark) men, va fugi la o departare de citeva zile". Pe chid elspunea acestea, a aparut pe neasteptate oastea ungureasca.De data aceasta Kula-Sahin nemaiapudnd nici sa InghitaImbucatura din guru, s-a urcat pe calul sau. $i, Intorcindu -se,a luat-o la fuga. Beii i-au zis : Ce fad ? Vino sa mergemImpotriva dusmanului. Ordia noastra a ramas sub picioarele<dusmanului>". Kula-Sahin le-a raspuns : Rezistati In searaaceasta $i pe la miezul noptii eu Ii voi veni de hac". LasIndu-senoaptea $i dusmanul cufundindu-se in Intuneric, el a daruitdusmanulni turbanul sail. El Intreba dad., Dunarea 77 esteaproape. Cu alte cuvinte, oastea islaraica a fost InfrInta. AceastaInttmplare s-a petrecut la scurt timp dupa anal 845 78. ...

I 171 LUPTA DE LA TRECATOAREA ZLATITA (IZLAD/) 71II 250

Semendria fiind luata, si umplindu-se de musulmani, peghiauri i-au apucat durerile de pintece. VIlk-oglu, mergind, s-aaruncat la poalele mantiei ungurului. De asemenea, solul luiKaramanoglu, mergInd la ungur, i-a spus : Tu A mergi dinpartea aceasta, iar eu din partea aceea. Rumelia sa fie a ta,iar Anatolia sa fie a mea. Si astfel sa-i desfiintam pe osraanlii.De asemenea, sa luam $i sa-i dam iarasi lui Vlik-oglu tinutuls5,u". La 848 al Hegirei 8o, craiul unguresc 81 le-a dat lui lancusi lui Vilk-oglu toata oastea sa. Acestia, treclnd prin Belgrad,au incendiat Crusavatul (Aladja-Hisar) 82 0 Nip]. §i 94r-

k0iul 83. MergInd, ei au ajuns pin/ la trecatoarea Zlatita(Izladi).

I 172 Sultanul Murad-han, care Incheiase pace cu Karama-noglu, a iesit In Intlmpinarea ghiaurilor. Ghiaurii, sosind, auintrat In trecatoarea Zlatita (Izladi) §i au stat acolo. Sultanul<Murad>, la rIndul sau, Indreptlndu -se spre Zlatita, a ventsi a stat acolo citeva zile. Mind iarna, n-au avut putere de

77 In II, 249: in timp ce fugea, el Intreba pe eel pe care Ii Intilnea".78 22 mai 1441 11 mai 1442, deci In 846, care Incepe la 12 mai 1442.7' In II, 250 nu apare acest titlu.80 20 aprilie 1444 8 aprilie 1445.81 Vladislav I.82 Aladja-Hisar: Crusavat, In Serbia, la 54 km NV de Nis.83 $arkdi (In II, 250: .Fehir-Klii): localitate la 40 km NE de Galipoli.

www.dacoromanica.ro

DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 123

lupta. Ghiaurul, de asemenea, ffind slab, s-a retras de IndatlIn timpul noptii $i a plecat.

II 251 Atunci beilerbei < de Rumelia > era Kashn-pasa. Spunindca ghiaurii au fugit, 1-au trimis pe el dupli ei. Insa ghiaurii,care aveau Inca < caste > In adIpost, i-au Impresurat pe acestiape neasteptate, prinzIndu-1 pe Mahmud Celebi, fratele lui Halil-pasa. Pe atunci, acesta era beiul sangeacului Bolu 84.

Deoarece ungurul a fugit, VIlk-oglu a dat daruri nenu-mgrate beilor de Rumelia astfel cu ajutorul florinilor 1-auInduplecat pe sultanul < Murad> sat Incheie pace. Sultanul aacordat iarki lui VIlk-oglu (inutul s/u §i a scos pe cei doi fiiai s6i din Inchisoarea din Tokat, trimitIndu-i din. non tataluifor ; dar peste ochii for se trIsese cu fier rosu.

< RAscumpArarea Jul Mahmud Celebi cedarea tronului ImpArittesclui Mehmed, fiul lui Murad, In 1444 >.

POVESTIREA LUPTEI DE LA VARNA

Murad-han, urcind pe tron pe fiul sIu Mehmed gaziul, s-adus si a stat cu fericire la Manisa. Karamanoglu, auzind aceasta,s-a bucurat foarte mult, trimitlnd Indatl un sol la ungur laVIlk-oglu 88', le-a zis : Ce stati I Prilejul este al vostru si alnostru". Si In sfirsit a spus atitea vorbe goale Eli palavre, Inchi-a atitat pe crai i pe Iancu 88, spunIndu-le : Credeti ca yeti

II 252 ggsi Impotriva turc-ului alt prilej mai bun de& acesta I Osma-noglu (Murad), Innebunind, a l'asat tronul unui copil de-als'au, lax el m6nIncI bea petrece cu cIntgretele prin col-

1 173 turile viilor". Pe scurt, ei au Inaintat avind In frunte 87 pecraiul Iancu. Acesta era fiul 88 acelui crai care venise la GolubIt(Giiverdjinlik). Apoi, an mers de-a dreptul la Varna.

<Se descrie plecarei sultanului Murad lupta de la Varna>.

...Iancu a mers Impotriva ostii din Anatolia. Beier-beiul de Anatolia 89 a murit ca un martir. Au clzut de asemeneasi multi sangeacbei. Oastea din Rumelia, retrAgIndu-se, a iesit

84 Bolu: localitate provincie In Anatolia.as In II, 251 nu figureaza Vilk -oglu.88 In text : Ianluk; In II, 251 : lanku.89 Aid apare o greseala de grafie : dine" (,mtna"), In loc de Mane" (,tn fata", In

frunte").88 In loc de : guvernatorul".89 In alte cronici i se dit numele : Gheykil Karadja, mort la Belgrad (1456).

gi

si

qi §i

qi §i

si

si

www.dacoromanica.ro

124 IKEHBEED NE$RI

Intr-un loc deschis. Sultanul, la rindul eau, adunat laun loc oastea (kapu dar acolo fiind dealuri vai, loculera prea strlmt ca toatA oastea sA se adune

ParIndu-i-se putini la numAr oamenii care se aflau lingi£sultan, craiul 90 zis : trite, am gAsit un bun prilej Im-potriva beiului turcilor, sA, merg sA-1 prind !". El a Inaintatstrigind : hal, hal" ! 91. Ienicerii s-au impArtit de IndatI Indou6. Craiul a venit §i a intrat printre ei. < Ienicerii>, asmu-tindu-i calul, 1-au trmntit jos Kodja-1417.1r, descakcInd depe cal, i-a taiat capul. Apoi, infigindu-1 Intr-o prAjinA, aninvocat Intr-un glas numele lui Allah. Gaziii, vAzInd capulcraiului, an Inceput sA-i mAcelAreasca, pe duonani din toatepArtile. Nimicind nenumArati ghiauri, ei le-au luat carele.Ghiaurii s-au adunat din nou la un loc, dar gaziii, Inaintlnd,i-au Impra§tiat le-au zdrobit cetele. Mortii se IngrAmAdeauunii peste altii ksi musulmanii s-au bucurat.

<Urmarirea distrugerea cre§tinilor de cAtre Davud-bei, beilerbei de Ru-melia, qi trimiterea de soli ai victoriei regilor din Imprejurimi>.

11 253 AceastA luptA s-a Intimplat In anal 848 al Hegirei 92 . . .

I 174 LUPTA SFINTA (GAZA) DE LA KOSOVOII 254

Beii i-au graft sultanului Murad-han. : Sultanul nostru,glaiaurii care tree prin Belgrad slut nesfir§it de multi kti, iatA,InainteazI numai noaptea". S-a hotArIt sA fie ridicat tot po-porul. Sultanul a zis : Si aceasta trebuie sa fie uneltirea lui Vflk-oglu. Sa iscoditi §i sa aflati mai cu seamy tine stilt beii care vincu ace§ti ghiauri". De aceea 1-au trimis pe martolozul Dogancare, mergInd aflind, s-a tutors §i a spus : Dintre cei care vin,unul este banul le§esc, altul este banul ceh §i altul este banulde Liik 93 altul este banul de Sekvelet ( I). Toti ace§tia sintpadiphi maxi ai vilaietelor ungure§ti bath egali cu craiul.

I 175 Dar izvorul rAutAtilor este Iancu de Huniade (Huniad). Eleste cel care 4i aduce, trecind In fruntea for ".

" Regale Vladislav I.91 Moare, moare" (in lb. ungarA).92 20 aprilie 1444 8 aprilie 1445.93 Vet nota de la p. 91.

halki),laolalta.

si

si

si

pt

si

qi

www.dacoromanica.ro

DJIHANNUMA, TAR1H-I AL-I OSMAN 125

Murad-han, aflind tot adevfirul despre ei, a mers de-adreptul spre Sofia, zicin.d : Allah sa. ne ajute". El adunaseoastea intregului vilaiet ; veniserg osti chiar si de la Karama-noglu.

<Desf avurarea luptei de la Kosovo vi InfrIngerea crestinilor. Prinderea banu-lui ceh vi omorlrea lui din ordinul sultanului. Anul 852 al Hegirei " >.

I 184 ASEDIUL BELGRADULUIII 266

<Se descrie plecarea sultanului Mehmed II, fiul lui Murad II, spre Belgrad,In 1456, dupa pregatirea tunurilor prin topirea statuilor de anima, aflate laIstanbul, vi Inceperea luptei>.

I 185 Dayi-Karadja, care era beilerbei de Rumelia, a spur sulta-nului : Fericitul meu sultan, dg, -mi vole 0, tree de partea cea-lanai a DunArii si sá stau in fata cetAtii". Beii din Rumelia nuau czut la invoialg. Motivul gilcevii era c ei spuneau : DacIva fi luata, aceast5, cetate nu va mai ramine dusman. Uncle vommai face incursiuni ? De nevoie va trebui sa, mergem si al aramogoare (aft 95)". Pe scurt, recurgind la siretlicuri, n-au pornit<la atac>. Dar intr-o bung, zi au v5zut deodat5, cI in locul pewide voia s treaca, acest Karadja-bei s-a adunat multa, oasteghiaura,. Afurisitul Ianc-u. <de Hunedoara> a venit in frunteafor si s-a 'asezat acolo. De asemenea, an adus si multe corAbiipe apt.

<Lupta dintre turd vi oastea crestina, moartea hit Karadja-bei. Turcii nuau putut cuceri cetatea deoarece bell de Rumelia nu au pornit la atac, motivinda oastea nu e lasata sä Rica prazi >.

I 195 EXPEDITIA SFINTA IN TARA ROMANEASCAII 279

Cind sultanul Mehmed s-a tutors la Istanbul din expedi-tia, asupra Trapezuntului (Trabzun), a venit si Ishak-pasa de laAdrianopol la, Istanbul. Au inceput sa, soseasca, solii din impre-jurimi. De asemenea, a venit sol $i de la Eflak-oglu 96. Punindpe lingl solul situ un sol (elci), 1-au chemat la Poart5,. Soluluicare i s-a inf6tisat el i-a rIspuns astfel : Vilaietul meu nu-mieste credincios. Dad, eu, iesind din tara, ma, voi duce acolo, ei(supusii) 11 vor aduce pe ungur si-1 vor face bei si jara imi va

94 7 martie 1448 23 februarie 1449.N CM: ogor, teren, dill; movie.96 Eflak-oglu: fiul valahulul", adicA domnul TArii Romane§ti, Vlad Tepes.

www.dacoromanica.ro

126 ItEHNCED NE$R1

scapa din mina. Nadajduiesc ca padiaahul s& trimit6 pe malulDunarii pe unul dintre beii de margin tai acel bei de margin,care va veni, s& pazeasca, vilaietul, iar eu s& ma due ai sa maInchin la Pragul Imparatiei". Sultanul <Mehmed>, crezind Incuvintul acestui ghiaur, a trimis pe CeakIrgibaal Hamza-bei.In timpul acela Dunarea Ingheta,se tare. Ceakirgibaal, mergind,s-a aaezat pe malul Dunkii. Pe chid aceatia stateau In parteaaceasta nepasatori, afurisitul eaaruia i se spunea voievodul Tepe§("Cala li), fiul lui Dracula 97, trecind pe la miezul noptii pe gheataia atacat noaptea pe Hamza-bei, omorind multi musulmani.Pe Hamza-bei 1-a prins, iar lui Iunus -bei i-a prilejuit o moartede martin De asemenea, ghiaurii, treclnd Dunarea prin &ovalocuri atacind acele tinuturi, au flout multe blestematii.Dupai aceea, taind capul lui Hamza-bei, 1-au. trimis craiuluiunguresc 982 zicIndu-i : Eu am devenit duaman cu turcul".Pe acel ghiaur toatai lumea 1-a atiut duamanul sultanului. Pe*scurt, cind padiaahul a aflat a acel ghiaur afurisit face astfel devieleauguri, a adunat oastea islamica ai a pornit, spunind a arede glnd s& fact o expeditie sfIntI. Mergind i trecind Dunarea, aintrat in vilaietul Tkii Romaneati 99. Populatia Intregalui vilaietal Tarii RomAneati a venit i i s-a inchinat, dar voievodul Tepeaa pierit far& urma. Padiaahul a cutreierat un timp Tara Roma,neasca ; apoi, lntr -o noapte, a fost atacat pe neaateptate dintr-oparte. Aflind, gaziii padiaahului s-au pregkit. Cind au vazut ca,voievodul Tepea ataea peste noapte, ei (turcii) nu s-au miaeatci au stat pe loe pin& ce <Vlad Tepea >, venind la ordie, a intrat

n 280 printre ei. gaziii, strigind Intr -un glas numele lui Allah, 1-auatacat cu sabia pe ghiaurul care venise. Au pornit un asemeneamacel, Inch n-a scapat nici jumatate din ghiaurii veniti. Voie-vodul Tepe§ abia scapat carpi. Dimineata, an trimis peurmele lui pe Ali-bei. Cei din oastea lui Tepe§ care au mai ramas

196 In viata, au venit s-au aruncat la picioarele sultanului10°,predindu -se singuri In robie. Tepee} avea un frate 101 mai mic,care se afla lInga padiaah. Dindu-i acestuia beilicul Taxii Roma,neati, au pus pe ling& el un InsoDitor de drum. Dupa, aceea, sul-

91 Vlad Tepe§, fiul lui Vlad Dracut.98 Matei Corvin." In II, 279: a umblat prin tot vilaietul RomAne§ti".

100 In II, 280: i-au sarutat mina".101 Radu cel Frumos.

1 si

Tarii

si

www.dacoromanica.ro

DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 127

tanul, luind din Tara RomaneascI lucrurile care i-au plrteutmai mult, s-a futons §i a venit iara§i cu noroc la tronul sa.u.Aceasta, expeditie dint/ a avut loc in anul 866 al Hegirei 102.

CUCERIREA MITILENEI (MIDILLI)

Intorcindu-se din expeditia sfina in Tara Rom'aneascksultanul a slobozit oastea norocoaa §1, venind drept la Galipoli,a hotarit sa intlreaseg corgbfile din Galipoli §i Istanbul.

<UrmeazA descrierea cuceririi cetAtii insulate Mitilene>.

Acearsta cucerire s-a intimplat In anul Hegirei 866,la doug luni dupa, lupta sfinta, din Tara Romineaseti103.

<Cucerirea Kaffei In 880 al Hegirei 104 >.

I 215 LUPTA SFINTA DIN MOLDOVA (KARA-BOGDAN) $1 INFRINGEREAII 304 BEIULUI HADIM SULEIMAN

Cind padi§ahul Mehmed <al II-lea > i-a slabit pe regii(melik) din Imprejurimi, a trimis om domnului (tekiir) Moldo-vei 102, zicindu-i : Ca a avem incredere in prietenia to cu noi,de data aceasta saa aduci tu Insu i haraciul t6u, ma cum 11aduce Eflak-oglu".

Dar moldoveanul (Kara-Bogdan) nu s-a supus poruncii sul-tanului. Poruncind unui supus al au, sultanul i-a zis : Du-tetu mai Intli §i infra, in vilaietul Moldovei. Sa vedem cum se va

II 105 purta fat& de tine pentru ca §i noi sa facem la fel". DupI aceea,beilerbeiul Hadim, lulnd oastea din Rumelia, a trecut in Mol-dova. Acel afurisit 108) venind pe nea§teptate §ihArtuind oasteaislamick i-a atacat <pe turd> pe chid ace§tia umblau ca ni§testrain cu ochii legati. Multi musulmani an murit ca ni§te mar-tini §i multi dintre ei au fost princi

A DOUA LUPTA SFINTA DIN MOLDOVA

Hadim. <Suleiman- >pa§a s-a Intors §i a dat de §tire sulta-nului faptele acelui ghiaur. Intaxindu-se atunci in Mehmed-hall

1°2 6 octombrie 1461 25 septembrit 1462.1" Attica In toamna lui 1462.1" 7 mai 1475 25 aprilie 1476.106 Stefan cel Mare.

Stefan cel Mare.1"

www.dacoromanica.ro

128 MEECKED NE$R1

zelul pentru Islam, el a pregItit uneltele de luptI si a adunatoastea Iesind din Istanbul si mergind eu oastea victo-rioask a ajuns pe malul Dun6rii. De la Istanbul se trimisesera vasepentru ca, atunci dud sultanul va sosi la Dunare, ele sA astepteacolo gata pregatite. Sosind gasind acele vase pe Dunare,sultanul a trecut en ele Dungrea si a mers asupra Moldovei.Si a umblat mai multe zile prin vilaietul Moldovei f6ra s6 deaochii cu dusmanul. In cele din urmg, Intr-ima din zile an ajunsintr-un loo, unde a vfizut ca moldoveanul (Bogdan), asezIndu-iiioastea Intr-o vale (derbend)107 fIcInd din cAlAretii sai pedes-trasi, 4i pregItise de lupta. Sultanul Mehmed, vgzind sfortIrilemari ale acelui afurisit pentru pregAtirea luptei, a spus : Hei,gazii, zelul Islamului Inseamna, Incordare mare", 8i, asezindrIndurile alaiurile, i-au atacat pe ghiauri. Ghiaurii, la rindullor, an Inceput sa tragg din tunurile lor pline de foe. Gaziii,Intlrind In inimile lor zelul pentru Islam si unindu-se Intro ei,

216 nu s-au uitat la tunurile si la pustile ghiaurilor. LuptInd far6 sg,le dea ragaz, ei an obtinut biruintg, asupra ghiaurilor. In parteaghiaurilor se aflau carele din care se trageau cu tunurile. Gaziii,mergind asupra lor, au distrus carele acelea. Chid s-au intllnitcu ghiaurul era spre amiaz1 (kuguk). Si lupta impkateasc6 atinut ping, Intre cele dou'a rug'aciuni (bein- es- salatein) 108 Allahdied prilej ostasilor islamici, acestia an calcat oastea ghiaurilorsi an nimicit asa de multi ghiauri, melt num4rul lor 11 stie numaiAllah. Din capetele ghiaurilor au flout chiar minarete. Apoi anluat multi ghiauri ca robi. In vilaietul ghiaur pe unde a trecutpicior de gaziu nu s-a mai stiut ce-i bucuria. UmblInd aproapedou'a luni prin vilaietul Moldovei, gaziii an purtat lupte sfinte.S-au sgturat peste masur5 $i an trecut Dunarea In partea aceasta,duclnd cu ei herghelii de cai (innt) i turme de oi. Aceasta, lupt&sfInt5, s-a Intlmplat la data Hegirei 881109.

II 306 POVESTIREA CUCERIRII CETATILOR DE LA UNGURI11°

CInd sultanul Mehmed, calc/nd Moldova, s-a tutors si avent la Dunare, a sosit stirea ca ghiaurii unguri an ridicat for-

107 Cronicarul se refer' la Valea AlbA (sau Razboieni), locul unde s-a dat batalia in anul1476. Derbend are §i sens de trecdtoare, pas.

108 In H, 305 apare : pinA la chindie", acfica pin la vreo doua ore tnainte de apusulsoarelui.

109 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.110 In II, 305 numai : Hikiayet" (Povestire").

Qi

si

si

1

www.dacoromanica.ro

DJ1HANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 129

tarete pe malul Dunarii an pregatitr multe arme ca au deBind sg, se aleze In fortkete, supacrIndu-i pe musulmani prici-nuindu-le necazuri. Mehmed-han, auzind aceastg, kdire, a pornitde Indatg, asupra acelor fortgrete. Prin putctea lui Allah, inanul acela a fost o iarnI foarte grea. Si aceasta expeditie seflcu Intr-o astfel de: iarna, melt caii nu puteau sa ias§, din pirtie,iar z6pada atingea scara de la §aua tailor. De asemenea, gheatamult6, i groas6 cuprinsese Dunarea. Oastea s-a dus §i s-a a§ezatpe gheata. Indat5, padigahul a spus : Cet6tile s'a fie pradate !".In ziva aceea, lupta s-a dat ping, pe ilmoptate ; ghiaurul, cerindIndurare, a predat cet5,Vile unele Indatoriri. Padi§ahul15sIndu-i liberi pe ghiauri, cei care an vrut sa plece au plecatunde an dorit, iar pe cei care nu au plecat, i-au adunat In Anato-lia i-au a§ezat In cetati Aflind despre tradarea unora < din-tre ghiauri>, pe ace§tia i-au *vIndut, preschimbIndu-i fn bani.Au arlmat §i au incendiat fortAretele. Aceastas cucerire s-aIntImplat la dou'a luni jumatate dup6, data expedijiei dinMoldova.

222 . In rebi-ul-ahlr al anului Hegirei 888 111, adunlndII 314

oastea de Anatolia de Rumelia, <sultanul Baiazid II> a porun-cit s6 se construiasca, din non cetAtile de la Dunlre, pe care leluase sultanul Mehmed de la ghiauri §i le dalimase. Apoi, mer-gind acolo, una din ele a fost reparat§, Infrumusetatg, de catreoastea din Anatolia, iar alta de cg,tre oastea din Rumelia. Sul-tanul <Baiazid II> Insukd s-a dus cu noroc la Filipopol (Filibe),unde a stat zece zile. De acolo s-a dus la Kostenge 112 undo,de asemenea, a stat un timp o arec are . In cele din urmI s-a a§e-zat la Sofia. Acolo a sosit §tirea ca cetAtile au. fost reparate. Dupa,aceea, el a slobozit oastea. Pe la, sfirgitul lui vaban al acelui an(888) us a vault cu noroc la Adrianopol, unde a tinut postul

1 223 ramazanului. FacInd bairamul 4n luna §evval 114, a venit laIstanbul §i s-a ocupat cu Impartirea drept4ii i cu vIngtoarea.El a stat acolo multe zile cu noroc.

111 9 mai 6 iunie 1483.112 De fapt ar trebui sa fie Kilstendil, localitate In Bulgaria.118 Saban 888 = 4 septembrie 2 octombrie 1483.114 evval 888 = 2 noiembrie 30 noiembrie 1483.

9 - 0. 48

§i

§i

Eli

.

oi

ii

i

www.dacoromanica.ro

130 MEHMED NE.5111

POVESTIREA CUCERIRII CHIME' SI AKKERMANULUI

Se poveste§te ca sultanul Baiazid, petrecin.d iarna laIstanbul, o data cu sosirea primaverii, pe la sfir§itul lui rebi-ul-evvel al anului 889 115, a trimis oameni In tarile din impreju-rimi. In a patra zi a lui rebi-ul-ahlr 118; Maud slujba de vinerila Istanbul, a pornit spre Moldova (Kara-Bogdan), spmiInd caare de gird sa fad, o expeditie sfinta. Pregatind toate armelede lupta, a vazut §i uneltele din corabiile care au mess pe mare

ajungind la Dunare, a a§teptat acolo. Sultanul <BaiazidII>, la rindul sau, mergind pe uscat la Adrianopol, a pus, pentrutreburile /Lie/nate/or 117 §i ale saracilor, temeliile unei cladiri debinefacere (imaret) §i a unui spital (dar-uFsifa) §i a unui me-drese pe malul apei Tundja. Cu mina sa norocoasa el a pustemeliile for In a patra zi a mai sus aratatei rebi-ul-ahir, In zivade marti §i intr-un ceas de bun augur, impartind saracilor multeanimale de jertfa (kurban).

II 315 Ridicindu-se apoi cu oastea norocoasa, sultanul <Baiazid >a ajuns la Dunare, uncle a gasit gata §i corabiile 118. Dupa aceeaIntimpinindu-1 acolo beiul Tarii Romane§ti 119 cu Intreaga saWire, acesta a devenit cal:6oz/ pentru a merge In vilaietul Mol-dovei (Kara- Bogdan). La 2 djumadi-ul-ahlr120, in ziva de simbata(fenbe), au trecut Dunarea pe la schela cunoscuta sub numelede I,saccea (Ishaki). La 11 tot din lung djumadi- ul -ahlr, inziva de luni (dufenbe) 1212 au cazut cu noroc asupra Chilieifacind lupta mare, au Impresurat-o de pe uscat §i de pe mare.Dupa aceea, improticInd din tunuri §i din pu§ti, au dat iure§au atacat din toate partile. Si In felul acesta, ducind lupte timpde zee() 122 zile, ei au Ingenuncheat (biiklettiler) fortareata.Ghiaurii cerind indurare (aman), sultanul <Baiazid II>, la rindulsau, i-a iertat.

Dupa aceea pircalabul (clizdar) 123 cetatii, venind la cortulpapielor, a spur :

115

116

117

118

119

120

121

122

123

p. 112.)

29 martie 27 aprilie 1484.1 mai 1484.Ulema (pl. de la alien ") : carturari.In II, 315: Spre sfirsitul lunii djumadi I an ajuns la fluviul DunArea".Vlad Calugarul (1482-1495).27 iunie 1484.6 iulie 1484.In II, 315, lipseste numArul zilelor.De fapt erau doi : Ivascu si Maxim. (Cf. I. Ursu, ,51efan cel Mare ¢i turcii, Buc., 1914,

1i,

www.dacoromanica.ro

IVIHANNUMA, TARIR-I AL-I OSMAN 131

Noi sintem robii padi§ahului §i ne supunem porunciisultanului. Fie sa, ne omoare, fie sa, ne lase liberi". Spunindacestea, ei au predat cetatea la, 20 djumadi-ul-ahlr 124, In zivade miercuri. infigIndu-se steagul Islamic in fortAareata Chiliei,a cIntat muzica ImpArateasa, (nevbet-i statani). Ei an transfor-mat bisericile In moschei (mesiid) §i an dat slobozenie ghiaurilorcare voiau sar plece. Cei care au vrut slramtna, an Amos §i nimeninu le-a facut vreun Am. Au f5,cut ce se cuvenea legii itmparlte§ti.Slujba de vineri s-a tinut la Chi lia In a treia zi dupg aceast4

II224315

cucerire. La 25 djumadi- ul -ahlr <889> 125, In ziva de hid(difenbe) an pornit la .Akkerman. Oastea Tarii Romfine§tivenise de asemenea Impreung cu banii 125 sgi In slujba sultanului<Baiazid>. Apoi, la porunca padi§ahului an inaintat. Dupa,patru zile an cazut asupra Akkermanului. In slujba Impara,tieivenise acolo cu oaste nenumgrat6 §i hanul de De§t, Mengli 127Ghirai-han125. Impresurind §i Akkermanul de pe apa, §i de peuscat, an Inceput sa dea lupte. Dar acest Akkerman avea armenesfIr§ite. Se spun ca avea arme tocmai pentru 30 de ani §isgpau de multi ani la §anturile lui. Dupg, aceea, sultanul a porun-cit de i-au umplut §antul. Purtlnd lupte timp de 15 zile, Mr/Intrerupere, pe uscat §i pe mare an supus fortareata.

Cetatea avea doi pIrcalabi (dizdar)129. In ziva de 16II 315 regeb <889 > 139, dIndu-se lupte crincene, grin puterea lui Allah

amIndoi an pierit din pricina tunurilor. Ghiaurii, nemaiavIndputere, an predat cetatea cerind Indurate (aman).

Infigind §i In ea steagul islamic, a cIntat muzica ImpI-rateascl. Dup6 aceea, sultanul a poruncit §i credincio§ii (emin),intrmnd In fortAreat6,, au scos din ea robii care trebuiau sg, fiesco§i. Pe multi dintre ace§tia padi§ahul i-a (Bruit (ballfils) altora,pe multi altii i-a surghiunit la Istanbul, iar pe unii i-a trimis laEski-Biga din Anatolia. Pentru Inflorirea cetAtii, au dArimatbisericile ei §i le-au prefacut 4n moschei (mes§id). Casele acelorghiauri care an fost surghiuniti, le-au dat ca proprietate (temlik)gaziilor. Hanul Deft -ului venise de asemenea cu o§ti. Si acelora

124 15 iulie 1484.124 20 iulie 1484.124 In II, 315: Eflak leskeri piyadesile" (cu pedestrasii ostii Tarii Romanesti").127 In II, 315 lipseste numele hanului.124 Hanul Crimeii In 1476-1515 (a doua cars).

Gherman Gana (cf. I. Ursu, op. cit., p. 115).120 9 august 1484.

I

129 $i

www.dacoromanica.ro

132 MEHMED NE.$RT

I 225I 227

II 318

le-au dat nenumArate daruri. Dup/ aceea, la 22 regeb <889 >131,In zina de simb/t/ (genbe).132, pornind de la Akkerman mergindpe cimpie prin tinutul Chi liei, an trecut Dunarea teferitosi pe ling/ mormintul (tug) lui Sari-Saltik-Baba 133. Pe la sflr-situl lui Saban <889 > 134 s-au Indreptat cu noroc la Adrianopol.Mare le Allah, dind urmasilor familiei Osmane mai mult/ puteredecit celor dintii, a sortit ca nnul s/-$i mareascI implratia (devlet)mai mult decit cela1alt. Cu ajutorul marelui Allah, cei care anvenit mai tirziu 135 an cucerit totdeauna ceea ce nu an pututcucereasc/ inaintasii lor. Si in aceste dou/ cet/ti citindu-sepredica (Maim) In numele sultanului Baiazid, s-au facut slujbe

ruga,ciun.i. Int/rind mult aceste cet/tir sultanul a pus In elesubasi hatib 136 cadiu (kadi) muhtesibi 1371 dup/ aceeaa venit iarai on noroc la Adrianopol.. .. 890, djumadi I 138.

A TREIA LUPTA SFINTA DIN MOLDOVA

Sultanul Baiazid a cucerit Chiba i .Akkermanul, dar ceimai multi dintre ghiaurii de acolo erau fatarnici. Ei se speria-ser/ de sabie si an trimis stire lui Kara-Bogdan-oglu. 139, spuntn-du-i : Sa, vii numaidecit, not iti vom preda cetatea". Kara-Bogdan-oglu, la rindul sau, preg/tind scarf adunind casteinc/rcind, in timpul noptii, ostasi in corAbii, a venit pe apa,chiar ling/ cetatea Akkerman. iretii ghiauri dinluntru 11asteptau, uittndu-se la drum. Ghiaurii haini i-au. °mutt pe aceighiauri 140 care pazeau cetatea. Pe scurt, in timpul noptii, auasezat scarf la fort/reata Akkerman ca s/ urce sus. Allah a facutIn asa fel incit unii dintre gazii an aflat despre aceste fapte ale

1St 15 august 1484.133 In II, 316 : se-fenbe", adica marti.188 Sari-Saltik, sub conducerea caruia a trecut un grup de populatie turcA din Anatolia

to Dobrogea, in a doua jumatate a veacului al XIII-lea (1261-1263).134 24 august 21 septembrie 1484.134 Adica sultanii urmatori.136 Hatib: cel care oficiazA slujba de vineri. Textual Inseamnii cel care vorbe,te, tine

predicA ; orator.137 Muhlesib: 1) socotitor, perceptor, contabil; 2) vechiul ef de politie pentru controlul

.mAsurilor ¢i greutatilor.188 16 mai 14 iunie 1485.133 Kara-Bogdan-oglu: Stefan cel Mare.140 Este, desigur, o gre§ealA, Mid vorba de pazitorii turci §I nu de cre§tini. In II, 318,

In loc de ghiaurii" apare §ehit ettiler", adica au fAcut martini".

sana-

sa

si

:

qi

si

gi

gf gi gi

qi

www.dacoromanica.ro

DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 13300

ghiaurului. Ei au trtcut pin& ce citiva gb.iauri s-au urcat pe scari.Gaziii, la rIndul lor, strigind numele lui Allah, au tras sAbiile

prinzIndu-i, i-au nacelaxit pin& In zori. -gwra-Bogdan -oglu aajuns In asa hal, Inch abia scApat capul. Pe multi dintreghiaurii care veniserA cu el i-au prins lulndu -i In robie, i-autrimis la sultan. Padisahul, la rindul s6a, a flout ce se cuveneaImpArgtiei.

H 319 Sultanul i-a poruncit apoi lui .Ali-bei 141, beilerbei de Ru-melia, sa meargl la acel ghiaur Intilnindu-se cu el sA se str6-duiascg mult ca via, de hac, iar dacI nu se va Intlini on el,s, -i devasteze vilaietul, sa,-1 plrjoleasca, sI-1 aducl In ruing' In.asa masurl, Incit a nu r6mIna, urm, de veselie. Cu &dui lalupta stint/ Ali-bei a pornit de 1ndat6 ajungind la DunAre, atrecut apa dincolo far5., nici o greutate. Chad a intrat In vilaietulT6rii Romanesti, (sipahi) Tariff Romkiesti s -auadunat venind cu supunere, au mers impreung cu Ali-bei.In a 25-a zi a lunii Saban <890 > 142, intrInd 1n vilaietul Moldovei,au vent nenumarati bei ai Moldovei s-au supus, dar Kara-Bogdan-oglu s-a facut nev5aut. Au cercetat muntii c1mpiilevilaietului Moldovei, si nu 1-au putut gasi. In cele din urm/ auprins un ghiaur care a spus ca Bogdan-oglu s-a dus ci a intrat Invilaietul lesesc. Dupg, aceea, beilerbeiul, la Haul s6u, a poruncitgaziilor i ei, repezindu-se In toate partile, s-au saturat cu celeluate de pretutindeni. In afara, de postavuri, au luat mult our

228 argint. S-au lenevit insa, 86 -Oran& Cu ei vitele (djarpa),deoarece cereau multl ostenea.II f}i erau ieftine. Beilerbeiul, larIndul s'au, merglnd, a dIrlmat si a incendiat recedinta Mol-dovei. Palatele (kiifk) $i seraiurile sale le-a prefacut In ruin.Dup5, aceea, sub ocrotirea lui Allah, s-a tutors la Poarta ceaglorioas& piing, de dreptate. Cel caruia fi zicem Kara-Bogdan-oglu este acel ghiaiir care, luptlndu -se cu sultanul Mehmed,

salvase capul. De asemenea el, Imprgstiind multe octi, 11pe Eflak-oglu 143. De asemenea, el ealcase pe craiul 144

ungurului $i 11 Infrtnse pe Suleiman-bei. Rguta,tile acestuia slutfar, sfIrsit. Era un ghiaur foarte trufac (miitekebbir) ci nenoro-

sat Mihaloglu; dupa alte cronici Malkocioglu.142 6 septembrie 1485.143 Domnul Tariff Romane§ti.144 In text : karaaal (caraulA), In foe de ktral (rege, crai).

$i,

sa-i

bell

I

iiislabise

li -a

1i,

1i

si,

1i boierii1i,

Ii1i

si

Ii

www.dacoromanica.ro

134 MEHMED NESRI

cit 145 §i Oran (lioryat) 146. Dar a fost infrint §i s-a dus, neputinds6 se atingl de mrejia $i puterea ca de len a lui Ali-bei. Aeeast/lupt6 sfint6 s-a Intimplat in 890 147, prin mina lui Ali-bei. Aceastaeste una din cuceririle fleute pin& amnia.

<Aid se termini descrierea evenimentelor politice $i miiitare. Cronica seinchele cu elogierea domniei sultanului Baiazid al II-lea (1481 - 1512) >.

141 In text : auldbir sau mildebbtr. Se poate citi in doui feluri :1) nenorocit ; 2) care conducecu Inielepciune, (prin extindere) prudent. Am preferat prima accepiiune a cuvintuIiii, tinindseama de pozitia ()stint a cronicarului.

144 Horyat, cuv. grec. : Oran".147 18 ianuarie 1485 6 ianuarie 1486.

www.dacoromanica.ro

VIII

MENAKIB-I SULTAN BAYEZID - HAN IBN-IMITHAMMED-HAN

Acest Menakib privind viata sultanului Baiazid han, fiul lui Mehmed-ban, este o cronica anoniml, serial de un contemporan, care trateazl domniasultanului Baiazid al II-lea, incepind de la na§terea lui (1447/851) ping,la anul 1500/905. Manuscrisul original nu este cunoscut. S-a pastrat Intr-ocopie manuscrisl insotita de o traducere in limba francez din 1733,Melia de Sieur" Rocques sub indrumarea lui R. P. Romain, consilierde misionari §si Prefect des jeunes de languesm. Manuscrisul are 174 paginide traducere §i 64 pagini de text tun, cu o foaie de titlu cu urmAtorul text :Istoria sultanului Baiazid han, al doilea cu acest nume, fiul sultanuluiMuhammed han al II-lea, tradusl din tureeite. .". Primul care a semnalataceastl °per/ a fost orientalistul francez E. Blochet, care i-a consacrato descriere sumarl 2. Apoi a fost publicatI partial in traducere polong deistorieul Olgierd GOrka sub titlul : 0 biografie necunoseutet a lui Baiazid II,ca izvor pentru expeclqia la Mama Neagret ci pentru incursiunile turoilorpe lui loan Albert 3, avind doul recenzii in limbo, romans 4. AcestMenakib a mai fost semnalat de Agah Sirri Levend 41 care n-a cunoscutIns/ studiul lui 0. GOrka, cu prejioase interpretki §i note bibliograficeample.

Din aceast/ descriere a vietii sultanului Baiazid II merits sl heretinut fragmentul privind cucerirea cetltilor Chilia gi Akkerman de catre

1 Bibliotheque Nationale, Paris, Anciens fonds turcs, I, 396.' E. Blochet, Catalogue des Manuscrils Tures de la Bibliothegue Nationale, II (Paris,

1932-1933), supl. nr. 922, 1. 64.3 Olgierd Gorka, Nieznany zywot Bajezida II dla wyprawy czarnomorskiej i najozdow Turkdw

za Jana Olbrachta, In Kwartalnik Historyczny", an. LII, c. 3 (Lvov, 1938), p. 375-427.4 Cf. Codrul Cosminului", X (1936-1939), CernAqi, 1940, p. 638-641 (Ille Corfus)

ri Revista istoricA romAna", IX (1939), p. 338-339 (P. P. Panaitescu).5 Cf. Age Sirri Levend, Gazanat-Nameler oe Mihalogu All Bey 'in Gazeural-Namest

(Cronici de expedifit Cronica campaniilor tut Mihaloglu All -bet), Turk Tarn' Kurumu Bast-mevi", Ankara, 1956, p. 19-20. (Turk Tarih Kurum Yaylnlarindan, XI, nr. 8).

si

tiinpul

sl

www.dacoromanica.ro

136 MENAKIB -I SULTAN BAYEZID -HAN IBN -I MUHAMMED-HAN

turci, in 1484 (889), inceputul a§ezkii tgtarilor in Bugeac §i mai alesfaptele lui Stefan eel Mare in legatur5, cu expeditia polona, in Moldova la1497, expeditie care se incheie prin lupta de la Codrul Cosminului.

In leggturg, cu lupta de la Codrul Cosminului, istoricul 0. Gorkainceare1 s& infirme pkerea ca Stefan eel Mare a participat direct. El sus-tine aici, ca §i in alte lucrari ale sale, cunoscute istoriografiei romanel}ti0,el la aceasta, bkalie atacul a lost dat numai de turd de oastea. TkiiRomine§ti, iar Stefan eel Mare cu moldovenii a stat deoparte.

In legkur5, cu acest Menakib trebuie sg, amintim §i de cronica luiMehmed but Mustafa Sevki, intitulata, Bayezid-name, Buis/ in 1604/1013

tratind toatA viata lui Baiazid al II-lea. De fapt, este tot un gazavat-name (cronica a expeditiilor). Spre deosebire de Menakibul de la Paris, aicishit relatate ins& certurile dintre Baiazid II fiul sgu Selim, care a reuksite* ocupe tronul cu ajutorul ienicerilor in 1512 ; deci cuprinde intreagadomnie a acestui sultan. Merit& BA, fie semnalat un poem in versuri, inlimba persan'6, intitulat tot Bayezid-name (aflat la Topkapi, BibliotecaBevan, nr. 1540), apartinind lui Arif 7.

Olgierd G6rka, Bialogrodi i Kilia a wyprawa 1497 r., (Akkerman 3i Chilia In expedifiadin 1497), In Sprawozs. posiedz. Tow. Nauk. Warszaw"., II, Var§ovia, 1932.

o Ct. Bursali Mehmed Tahir, Osmanli Mdellifleri, III, 176 §i 185; Agah Sim Levend,op. eil., p. 20.

si

si si

qi

¢i

www.dacoromanica.ro

MENAKIB-I SULTAN BAYEZID-HAN IBN-I MITHAMIED-HAN(ed. Olgierd Gerka, Nieznany zywot Bajezida II. . . , 1938)

21 Anul 889 1. Apoi <sultanul> Baiazid al II-lea pled, cu oaste numeroas/in Moldova {Bogdan). Pulin timp dupa. aceea, dud ajunse acolo, asedieeetatea Chilia i Akkermanul, la 27 djumadi-ul-ahir 2. In 26 djumadi-ul-ahir 3 cuceri eetatea Chilia, iar la 25 ale lunii regeb 4 EA i pe cea care senume§te Akkerman. El 16s1 acolo oaste tatgarascg impreung, cu hanul lornumit Murtaza, pentru ca ace§tia, ca unii ce haladuir5, intre aceste doll/cet/ti, s6, le pazeasca, s/ impiedice apropierea ghiaurului. Ace§ti tatari,in rAstimp de trei sau patru ani eft au petrecut aici, in aceasta, tar/, aupustiit-o fili au jefuit-o in ma, m/sura., incit a devenit aproape de nelocuit.Yn cele din urm'a, chid nu mai gasira, nimic de prldat, cerur/ sultanuluiBaiazid invoire pentru a se intoarce in Vara lor. 0 obtinura, plecar6, dup/ce pustilla cu desIvir§ire aceasta Cara. Aceasta s-a intimplat in 889 5,and sultanul Baiazid se flcu stapinul acestor cet/ti, prin avizarea tata-rilor pentru paza lor.

. . .A sosit o solie din Moldova pentru predarea haraciului pe caresultanul 1-a cerut de la acel domn Cu prejul de a-i acorda pace 6.

22 Anul 902 7. In acest an lekdi an pornit la drum cu o oaste nenum/-rata, cu gindul de a pustii Moldova. Istefan-bei 8, care era domnul Mol-dovei, trimise §tire la, Poart5, despre aceasta. Atunci, marele st/pinitor allumii, sultanul Baiazid <al II-lea >, trimise firmane beilerbeilor san-geacbeilor sgi ca sa, string/ pentru expeditie 00i din vilaieturile Anatolieii Rumeliei. Iakub-pa§a fu trimis din pa§alicul s/u in Rumelia pentru a

inscrie strange o§ti. Ele s-au adunat in pIrtile lor an plecat eu. Iakub-pap. Aceste otIti aveau laolalt/ 50 000 de oameni (neferi). Iakub-parlatrimise mai intii iscoade ca sg, culeag/ §tiri despre starea ()Oil du§manului..Aflind a era foarte n.umeroask dadu de §tire padiphului de trebuintade a cinsti oastea cu prezenta sa. De aceea, maria sa sultanul dadu firmanca sai se rinduiascl plecarea oitilor care erau ling/ el pentru pazA, iar °stile

1 1484.2 22 iulie 1484.3 21 iulie 1484.4 18 august 1484.3 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.

Acest eveniment s-a Intimplat in 1486-1487/892 H. (Cf. Cronieile anonime). Este gresitiipArerea lui 0. Gerka atunci chid susiine ca este vorba de anul 1492.

7 1497.a Stefan cel Marc.

si

$i

$i

sisi

www.dacoromanica.ro

138 IdIENAK113X SULTAN BAYEZID HAN ISNI MUHAMMED HAN

Anatoliei trebuiau s& se uneasel cu cele care se aflau ling& scars padi§ahu-lui. Ele pornirl toate laolalta, Intr-un teas bun §i cu noroc. Iakub-pa§a maipriori porunca s& se uneascA eu sultanul, iar unirea tuturor o§tilor avu loope cimpia Dunkii. Toate aceste o§tiri strinse se ridicau la 200 000 deoameni, §i au pornit spre hotarul (serhat) Moldovei. Istefan-bei din Moldova,om foarte dibaci §i mare meeter in luptele impotriva ghiaurilor, care slujisefoarte bine pe sultanul Murad <al II-lea > §i pe sultanul Mehmed <al II-lea>,raposatul paxinte al raarelui padi§ah ce domne§te In timpul de fatg, a strinsoastea sa care se ridica la 60 000.

30 . . . Primind §tirea a oastea le§easc6 a tablrit Intr-un loc din veci-&date, el trimise un sol din partea sa la oastea le§ilor pentru ca ace§tiasit nu se grAbeasa. §i al nu pustiasca prea mult. Se prefIcea a urea 64trateze on ei §i. stria intr-una craiului le§esc a amindoi Altera de aceemicredin.t4 §i lege tisi avem acelea§i interese a§a a, la urmk s6, inconjur6moastea turceasa ci. s-o trecem prin sabie. Deoarece oastea turceasca, estenenurnAratti, va trebui sai lucrAm cu mare bAgare de seams. De aceea, eumai voi preface Intr -una a vreau sa,-i ajut <pe turci> §i a pe fat6 slat departea for ". Craiul le§esc cazu la invoiala, §i lug, drept bung, §tirea §i sfatullui Istefan-bei ; ii trimise om in sole cu scopul de a pune la cale toate trebu-rile spre a lucra cu intelegere.

Intre timp Ins beiul <Stefan> a in§tiintat pe marele padi§ah asupraeursei ce o Intinse ghiaurilor <le§i>. Sultanul Ici dadu Incuviintarea §i in-§tiin.t6 a el 9 va porunci o§tii sale aca cum Ii place. Atunci, Istefan-beil§iImparti oastea In trei pilcuri ca sa, fats pe du§man 81 tread/ a este foartenumeroas4 §i trimise in acelaci timp om la crai care sa.-i spun& s& nu senelini§teasca, de§i oastea turceasca era aca de numeroasA. Lecii nu §tiaudeloc a oastea dreptei credinte" este Impartitl in trei cete. Privind intr-oparte, ei vgzur a a turcii ii lovesc din alt1 parte. Astfel fund, osta§ii drepteieredinte se Invalm6§ira cu le§ii. Fie a lecii respingeau pe turci, fie aturcii d'adeau Inapoi pe levi, amIndoua, o§tirile se amestecarA intre ele.Gaziii turd t6iarg un mare munAir de ghiauri <loci> §i. varsara mult singede-al lor. Musulmanii luptau ca nicte lei, iar ghiaurii, pierzinduli cu totuleumpAtul ci curajul, o luarl atunci la fug4. Osta§ii credintei celei adevAxate(turcii), vazind a., infrIngerea intregii o§tiri a necredincio§ilor este denelnlfiturat, se Inflackarg pin.1 acolo, Inch Mara ina un num5x oarecarede ghiauri.

Spre deosebire de cea m.oldoveneasa (Bogdan), oastea PA. Roma.-ne§ti (Eflak), cu care fur6 int6xiti, i-a ajutat mult In aceastg, infringers

Stefan cel Mare." OtomanA.

www.dacoromanica.ro

MENAKIB -I SULTAN BAYEZID-HAN IBN -I MUHANIMED-RAN 139

deplinn a ghiaurilor. °stile beiului Moldovei se aruncarn asupra carelorlesesti si luarn tot ce aveau mai stump $i mai ales prndarn toatn vistieria

33 (hazine) ostii lesesti. Ostasii luarn o pradn asa de mare, Incit se imboga-Virn cu toVii. Astfel, ei gnsirn acolo multe blnnuri $i zibeline §i luarn attjiarobi en nu le stiau socoteala. Acest bei prince noun cApetenii de o§ti si lunvreo 200 de ostasi care furs a,dusi si Infatisati sultanului, la 28 a lui rebi -ul-ahir <902> 11.

34<Urmeaza descrierea campaniei lui Malkocioglu Bali-bei in pArtile le§e§ti, din care

s-a tutors cu o pradA bogatA In pArtile Akkermanului §i Silistrei> .

n 24 decembrie 1497.

www.dacoromanica.ro

IX

S UZI CELEBI

In istoriografia otomana din a doua jumatate a veacului al XV-lea§1 Inceputul celui urmator s-a Incetatenit obiceiul ca nu numai sultanii, ci

marii viziri alba cronicarii lor. Astfel, Mahmud-pap 1-a avut peEnveri, care i-a dedicat, pe la 1465/869, Cartea vizirului (Disturname).Ins/ §i marii bei aveau scribii lor, care descriau faptele stapinilor lor.13n astfel de cronicar a lost §i Suzi Celebi.

Acum zeta ani, Agah Sari Levend, continulnd cercetarile lui Al.Olesnicki cu privire la cronica lui Suzi Celebi, a publicat un studiu intitulat :Gazavelt-nelmeler ve Mihaloglu Ali Bey'in Gazavilt-y,timesi (Cronici de expo-difii si Cronica campaniilor lui Mihaloglu Ali-bei)1.

Partea Intl" a acestei lucrari reprezinta un Catalog care cuprinde des-erierea a peste 350 de manuscrise de cronici otomane cele mai multeintitulate : Gazavdt-name, Fetihnelme (Cronicet de cucerire) Zaffername(Cronica de victorie), Menakibndme etc. datlnd din timpul lui Murad II(1421-1451) §i ping pe la mijlocul veacului as XIX-lea. Din aceastaamply lista, merits 0, fie retinute cIteva care privesc direct trecutul tarilorroman :

1. Fetihndme-i Kara- Bogdan de Nasuh Matrakci 2 (p. 50), In carese descrie expeditia lui Suleiman Magnificul din 1538/945.. Aceasta micaCronicd a cuceririi Moldovei este inserat& 4n volumul de fad/ S.

2.. Miinfeat-i Fetihndme-i Kara-Bogdan (Scrisori privind cucerireaMoldovei) de Ebu Ishak Hvace-i Cihan" 4 (p. 50-51), fail a/ se indicede care cucerire este vorba. Acest manuscris a lost publicat In traducere

1 Tiirk Tarih Kurumu Basimevi", Ankara, 1956, 392 + 117 face. (Turk Tarih KurumuYayinlarindan, XI, nr. 8).

Topkapi, Bevan Katalog, nr. 1284, p. 106-122.3 Vezi mai departe p. 219 232.4 Mimi, Misir Katalog, nr. 8766/131, p. 159.

§i sa-§i

I i

www.dacoromanica.ro

142 SUZI CELEBI

romaneascg, de A. Antalffy 91 care a demonstrat cg, este vorba de cucerirealui Baiazid II (1484/889).

3. Fetihndme-i .Kara-Bogdan 6 (Scrisoare de cucerire a Moldovei)(p. 51). Din relatArile cronicarului nu este clar la care Cucerire se refer&manuscrisul (1484 ? sau 1538 ?).

4. Tarih-i Sefer-i Hotin (Cronica expediciei la Hotin) de MehmedKilaari (p. 105). Probabil este vorba de expeditia din 1621/1030.

5. Fetihndme-i Kara-Bogdan, de Erzurumlu Ibrahim Miilhimi (m.1650/1060) (p. 111). Nu se §tie la ce expeditie se refer/.

6. Feth-i Lipova ye Muharebe-i Logos 7 (Cucerirea Lipovei fi, &Italiade la Lugoj) (p. 132 133), trateaza, expeditia din 1695/1107 a sultanuluiMustafa II, cind a fost cuceritl Lipova §i s-au dat lupte maxi la Lugoj.

7. Vakayi'-i Eflak 8 (Evenimentele din Tara .Romineascd), de un autoranonim (p. 138), cuprinde de fapt expeditia din 1716-1717/1129 indrep-tat6 impotriva lui Mihail Racovita., domnul Moldovei, care se r6sculase.

8. Belgrad ye Adakal'a refer ye zaferi (Expedifia f i victoria de la Bel-grad ci, Ada-Kaleh,), de Musaffa-Mustafa 9 (p. 146 147), trateaz1 expe-ditia din 1739/1152 impotriva Austriei, in care este vorba de reluarea Bel-gradului §i a cet/tii insulare Ada-Kaleh de cgtre turci.

9. Hadikatii's-fiiheda (Livada martirilor) ", de Taraa§varli IbrahimNai'm-ed-Din (p. 149-151), care descrie luptele de la, Belgrad §i Timi-§oara dintre anii 1681 §i 1739 (1092-1152).

Multe alte manuscrise, ca Fetihndme-i .Kamanice (Carte despre cuceri-rea Kamenifri) din 1712/1124 de Nabi (p. 126-127), care trateaza expe-ditia lui Kopriilii Fazil Ahmed pap impotriva Camenitei (1672/1083), sauKamenice seferine dair tarihce (Cronica privind expedicia 'impotriva Came-nicei) de Haci .Ali, despre aceemi campanie, cuprind desigur unele §tiri§i pentru tarile roman, in special pentru Moldova.

A doua parte a operei lui A. S. Levend este consacrata, Cronicii cam-paniilor (Gazavdt-ndme-i. . .) de Suzi Celebi, care dedia, un poem istoric

5 A. Antalffy, Doud documente din Biblioteca egipleand de la Cairo despre cucerirea Chiliei;i Celdlii Albe In 1484, In Revista istoricA", XX, 1-3 (1934), p. 33-42.

6 Pertsch, Berlin Katalog, p. 474, nr. 495, semnalat Intr-o colectie de scrisori.7 Izmir Milli Ktittlphanesi, nr. 35/110; Topkapi, Hazine Kiittiphanesi, nr. 1427 v. 54;

Suleymanie Kiittiphanesi, Lala Ismail nr. 735/4, v. 69-84 ; Istanbul Universitesi KtittiphanesiTy., nr. 3488, v. 91 ; Millet Kilttiphanesi, Resit Efendi 992/11, nr. 1118, nr. 1138 etc.

6 Millet Ktittiphanesi Emirl, Tarih, nr. 80, v. 20.° Ist. Univ. Ktittiphanesi Ty, nr. 368/1, v. lb -60a; Ankara T.T.K. Klitilphanesi,

nr. 19/3 etc.10 Ankara, T. T. K. Ktittiphanesi, nr. 40, v. 177; Ankara Dil Tarih ye Cogrofya Fak.

Ktitflp. Ismail Saib. Ef., defter 1, nr. 2037, v. 305 ; Fltigel, Viyana Ktg., C. II, p. 297-298,nr. 1113, v. 307.

www.dacoromanica.ro

GAZAVAT-NAME-I MIHALOGLU ALI BEY 143

lui Mihaloglu Ali-bei, comandant ereditar al trupelor de acingii sub Meh-med al II-lea Cuceritorul §i sub Baiazid al II-lea.

Suzi Celebi este originar din Prizrend (Albania) si a trait in a douajumatate a veacului al XV-lea inceputul celui de al XVI-lea. Numelesau adevaxat este Mehmed bin Abdullah ibn Muhmud. Data nasterii salese presupune ca ar fi intre anii 1455 si 1465. Dupa inscriptia de pe piatrasa funerara din Prizrend, a murit in 1524/931. A lost secretarul celor doiMihaloglu Ali-bei Mehmed-bei, dar el a descris in 15 000 de versuri (beit)faptele celui dintii intr-o opera intitulata : Gazavdt-name -i Ali bey Mihal-oglu (Cronica campaniitor lui Mihaloglu Ali-bei) 11. Ea a lost semnalatapentru prima oars de istoricul iugoslav Al. Olesnicki care, descoperinddoll& manuscrise ale cronicii lui Suzi Celebi, unul la Biblioteca din Zagrebyi altul la Berlin (Preussische Staatsbibliothek) le-a semnalat printr-unarticol intitulat : Suzi Celebi i Prizrena turski pesnik XIV i X V veka(Suzi Celebi si poeme turcefti din Prizren in veacurile XIV fi XV). Aceastadescoperire a lost semnalata si la not de prof. Th. Tripcea 13 care, printrealtele, pure in discutie si afectiunea lui Mihaloglu Ali-bei fat& de Maria.(Meryem), fiica unui ban roman. Pe baza cronicilor turcesti, A. S. Levendreconstituie viata lui Mihaloglu Ali-bei. Printre altele, se arata ca acestacalcase de citeva on Tara Romaneasca si Moldavia", participase laexpeditia din 1462 impotriva Tariff Romanesti, fiind insarcinat cu urma-rirea lui Vlad Tepe§, (Kazikli) care fugise in Transilvania. Dupa parereaautorului, Tara Romfineasca, dupa aceasta expeditie, a lost anexata Impe-riului otoman.

Luind in discutie afecjiunea deosebita a lui Mihaloglu Ali-bei pentruMaria (Meryem), spre deosebire de Al. Olesnicki, A. S. Levend se intreabadad, nu cumva aceasta ar fi fiica lui Mihail Szilagy, unghiul lui Matei Corvin.intr-adevar, parerea lui Al. Olesnicki ca Maria ar fi fiica lui Radu celFrumos, domnul Tariff Romanesti (1462-1473), nu este suficient de fun-damentata, deoarece acest down a avut o singura Bid), Voichita-Mariacare a devenit cea de-a treia sotie a lui §tefan. cel Mare 14.

Alte concluzii la care ajunge Al. Olesnicki slut : Mihaloglu Ali-bei,comandant de acingii, a terorizat populatia crestina pe intreaga linie a

11 Cf. G.O.W., p. 35 (nr. 20).12 In Glasnik Skopskog Naucnog Drurtva", Skoplje, 1934, p. 69-71.18 Th. Trtpcea, Din cronica rimata a lui Suzi Celebi, In Balcania", V, 1 (BucurWi,.

1942), p. 431-434.14 Cf. N. Iorga, Istoria romdnilor, IV (1937), p. 170-171.

si

9i

n

www.dacoromanica.ro

144 suzi CELEBI

Dunkii, incepInd din Giurgiu. pin& In Carinthia ; a Intreprins douaincursiuni de prada la nordul fluviului, dintre care una in Transilvania, la1460". aici se pot aduce uncle completki. Din cronica lui Orudjbin Adi115 rezulta ca In 1474/879, Intreprinend o expeditie cu 7 000 deacingii In Ungaria, Ali-bei atacase cetatea Oradea (Varat).

S. A. Levend, bazlndu-se tot pe Orudj, remarca participarea luiMihaloglu Ali-bei cu 10 000 de ostasi In expeditia lui Mehmed al II-leaImpotriva Moldovei, din vara anului 1476 (p. 191-192). Tot dupa Levend,In anul urmator (1477/882), Ali-bei trecu prin Tara Romaneasca In Caraungureasca dar nu avu noroc" (p. 192).

Pe baza unui numar considerabil de cronici i istorii turcesti, A. S.Levend analizea,za trecerea lui Mihaloglu, Ali-bei si a altor bei de acingii,In 1479/884, prin Tara Romaneasca in Transilvania, undo °stile otomane ansuferit o mare InfrIngere. De fapt este vorba de batalia de la CImpulMinh In 1479.

Ceva mai mult se insista asupra expedijiei lui Mihaloglu Ali-bei InMoldova la 1485/890 (p. 190).

Editia lui A.S. Levend privind cronica rimata a lui Suzi Celebinu cuprinde toata opera acestui poet, ci numai unele fragmente. Astfel,din 15 000 de versuri (beit), aici sint reproduse numai 1794. Privit In an-samblu, acest poem istoric are mai mult o valoare literara decIt istorica.Limba In care a lost Boris prezinta o deosebita importanta pentru cerce-t Arlie lingvistice.

Faptele istorice ant redate uneori Intr-un mod confuz si destul devag. Adesea, realitatea istorica se pierde In spatele acestor versuri, produseale unei imaginatii aprinse. Toate acestea nu pot Ina diminua valoareaacestei opere, care reprezinta un monument de limb/ veche otomanaaltoita pe un fond istoric. In ea se reflect faptele comandantilor de acingiidin dinastia Mihalogli -ilor, care au avut diverse legaturi cu tkile romanfn decursul veacurilor al XV-lea si al XVI-lea.

In cele ce urmeaza dam in traducere fragmente conjinInd stiri privi-toare la relatiile lui Mihaloglu Ali-bei cu tarn° roman, dupa editia luiA. S. Levend.

Bibliografie: s.o., III, p. 114; G.O.R., III, p. 466; G.O.D., I, p.246; 0.M., H, p. 231; G.O.W., p. 34-35.

15 Teuarih-i al-i 'Osman, ed. cit., p. 128-129.

§i

Si

§i

www.dacoromanica.ro

GAZAVAT- NAME -I MIHALOGLIT ALI BEY(ed. A. S. Levend, Ankara, 1956)

263 Ace la 1 a fgcut ca orasul Varad 2 sg, fie prgdat,Tot el a bgigat in ungur ztzanie si ceaxtg.El 1-a pries pe Isfiladjoglu 3.El a flout ca sangeacul aceluia sa, fie nenorocit.El ui -a intins cortul ling& Dungre (Tuna)i sabia sa a lovit in sufletul dusmanului.

Cu corabia sa, acel comandant care cucerise atitea tgri,A trecut Dunirea de 330 de ori.El a aruncat in taxing, onoarea rusului

a distrus idolul ungurului.Din cauza strg1ucirii focului sgu nimicitorCei din Tara Romgneascg si-au pus in cap tgring

asa cum face vintul,El i-a &Meat pe leah pe ceh.De sup rare, pgmintul Romei s-a preflcut in ruing,Din dud. in rind frin.cul, de teama sabiei sale,Tremura de durere ca frunza de salcie.Chid acel erou chema la el °stile,Veneau acolo ping si ingerii nevgzuti.

264 ahul sahilor lumii sultanul raialelor,Dgtgtorul hranei soarele ceruluiAruncase o privire asupra robului sgu umil,Ingaduindu-i iargsi o incursiune in Transilvania (Erdel)

272 Acei ostasi, asemenea ingerilor cerului, au ajuns la Dunare.Ostasii an fost rinduiti pentru maxea expedijie sfintg.

Barra corabia an fost trase la mal,... Cu totii s-au insirat.pe malul apei curggtoare.

273 lair AO a incalecat pe cal acel stgpin al ragretiei.i iargsi s-au rugat cerului pentru gloria, lor.

275 Mergind, s-au asternut, clocotind, pe drumul Transilvaniei,Yn fiecare inimg ardea ca luminarea dorinta de a se rlzboi.

1 Mihaloglu Ali-bei, comandant de acingii.2 Varad: Oradea.a Isfiladjoglu, lui Isfiladj" : este vorba de Mihail Szilagy.4 Veche expresie turcA : Basina toprak koymak", care reprezintA o formulA pentru

a implora pace; se intilneste foarte rar in vechile texte turcesti (d. A. S. Levend, op. cit.,p. 216).

10 - 0. 48

i

4,

qi

... $isi

...

...si

fiulGi

www.dacoromanica.ro

146 SUZI CELEBI

Pe and acei comandanti strAbAteau popasuri (menzil)Mergind In tinutul Transilvaniei, au prins limbi (dii).Luindu -se kitiri de la, ace§tiS-a cunoscut starea nenorocitI a ghiaurilor.

<Se descrie inaintarea ogtii acingillor in Transilvania, pomenindu-se numeleunui Iskender Kodja Isa-bei>.

Osta§ii s-au Impr4tiat grin tinuturi provinciiSi s-au ng.pustit asupra satelor i ormelor fortaretelor.

<Se descrie apoi sosirea ogtii turcegti intr-o zi de sArbAtoare a cregtinilor,inceputul luptei, prinderea de robi gi intoarcerea>.

295 SA ne dai drumul 5 trecem la, ungurMisind in Tara Romfineasc6 In Rusia jale §i necaz,Si F31 ne jertfim pentru sarb6torirea expeditiei sfinte.

299 S-a adunat oastea unguruluiSi vitejii eii bravii Tariff Romane§ti Eli ai Rusiei.CIpetenia bah }-emirul acestei aduna.riEra sfetnicul §i beilerbeiul,Marele ban Isfiladjoglu Mihail.Si banii au strUgtut popasuri ca s6, ajung6 la Carina

de la picioarele sale.

<Se prezintA personalitatea lui Mihail Szilagy, curajul cregtinilor in fataturcilor gi al acestora in fata cregtinilor ; urmeaza apoi descrierea bAtAliei>.

311 Mihaloglu Ali-bei pehlivanul, care acum devenise ca unRustem 6 al lumii

L-a zdrobit pe du§manul 85,u ungur.Tot el a imprktiat adrmarea celor din Tara Romfineasc&

a ru§ilor. .

312 Si 1-a prins pe Mihail ban cu Inca alti 16 bath.

313 <Mihail Szilagy gi cei 16 bani sint pringi $1 prezentati sultanului. All-beleste lAudat gi, In urma acestor fapte, este imbrAcat cu hilat pi I se acorda san-geacul Vidin>.

315 Un narator credincios care poveste§te totde,auna,cum se petrec lucrurile

Si care este scribul liber al st6pinului de lima 7

Autorul se adreseazA DunArii, in numele ostagilor.Rustem: erou legendar in mitologia persanA.

9 Lisa: steag, drapel, provincie (sandjak ).

pringi,

§i

gi

sa,§i

...

§i

§i

aqa

e

www.dacoromanica.ro

GAZAVAT-NAME-I ILIHALOGLU ALI BEY 147

Si care mai innAnte a descris in versuri uncleexpeditii sfinte,

Spune a in Tara Romfineascl se afla un banCare avea in mina sa multe tinuturi gi onoSi avea o§ti nenumarate in cortuxiSi comori preggtite cu mult/ truda.Acest ban avea o fatl, ca Fecioara Maria 81Care statea ascunsI ca Mesia in perlele minunate.

316 <Se descrie viata Mariei intr-o cetate asemanatA cu o colivie>.326 <Despre vitejiile lui Hasanbeioglu, Isa-bei, Malkocioglu. §i Evrenosoglu,

Turhanoglu, Omer-bei etc.>.

332 El 9, infringind o§tile Moldovei (Bogdan) kii aleTarii Romane§ti (Eflak),

A impus la haraci pe fiecare dintre de.334 <Vorbindu-se mai departe de Wile lui Mihaloglu All-bei se spune> r

El rii-a stens oasteaSi dad' cel drept ii va ingadui,Va trecc in Tara Romaneaseg, kii in Rusia.Si va face incursiuni, din toate partile, asupra ungurilor.

<Descriindu-se frumusetea Mariei se spune> :

345 Acest Bullet 10 a fost da,ruit lumii,Tar refledinta ei favorita. este Tara Romaneascap,Cea mai mare parte a acelui pgmint e in mina tatalui ei.Si era tinut bogat fli vilaiet infloritor ;Dar poporul de acolo, hei, credinciosule, traie§te cu

fric6 fat& de el,CAci zgagAnitul sabiei sale nu-i las& pe locuitori

s6 doaxmaiSi lini§tea adungrii sale se schimbase in.geamat,Tar peste toate satele §i oraqele cazuse nenorocul ...

9 In text : Mergem.9 Este vorba de sultanul Mehmed al II-lea.19 Maria.

www.dacoromanica.ro

IDRIS BITLISI

Cunoscut ca unul dintre marii istoriografi otomani, Idris este fiul§eihului Husain ed din Ali, originar din Bit lis, ora§ in Anatolia rasariteana,de unde provine §i porecla sa de Bit lisi (din Bit lis). Data na§terii lui IdrisBit lisi nu se cun.oalte, dar se presupune ca s-a nascut pe la mijlocul veaculuial XV-lea.

Dupa ce a slujit o vreme la curtea lui Iakub-bei, fiul lui Uzun Hasan,principe de Akkoyunlu, Bit lisi, la venirea dinastiei Safevizilor in Iran, aplecat de acolo, refugiindu -se in Imperiul otoman, sub sultanul Baiazidal II-lea (1481 - 1512). Pentru cuno§tintele sale in diferite domenii, Bitlisia fost apreciat de acest sultan, iar apoi a ci§tigat §i increderea sultanuluiurmator, Selim I (1512-1520), alaturi de care a participat la campaniiledin Orient impotaiva Iranului §i. Egiptului. A murit in noiembrie 1520(zil-hidjge 926), flind inmormintat la Istanbul.

Idris Bitlisi a scris mai multe lucrari din diferite domenii (comentariireligioose, despre morala, politic §.a.), dar a rams consacrat printremaxii istoriografi otomani prin opera sa in limba persana, intitulata HeftBehift (Cele opt paradisuri), care cuprinde istoria a opt sultani, de la Osman

pins la moartea lui Baiazid al II-lea (1512), respectiv urcarea pe tron alui Selim I. Originalul persan este o cronica rimata, avind 80 000 de versuri.

Dupa cum arata Bitlisi insu§i in introducerea la cronica sa, a scris-ola cererea lui Baiazid al II-lea, in 1502/908, terminind-o dupa doi ani §ijumatate. Pe ling titlul persan Heft Behift, aceasta opera poarta §1 untitlu arab : Kitab-es-silat es-semaniye fi ahbar-i Kayasiret-iil-Osmaniye(Cartea privind virtuliile celor opt sultani in culegerile despre imptiratiiotomani).

Fiecare din cele opt Paradisuri cuprinde istoria domniei unui sultan§i este impartita intr-o serie de subdiviziuni ca : tali'a (prolog), mukaddimR

I,

www.dacoromanica.ro

150 IDRIS EITLISI

(introducere), destan (epopee), hatime (Incheiere) f). a., ceea ce reprezintade fapt sistematizarea fiecarei domnii pe diferitele ei aspecte. Pentrualeatuirea acestei opera Bitlisi a folosit toata bogatia cuno§tintelor saleprivitoare nu numai la, istoria propriu-zisg, a Imperiului otoman, ci §i laistoria Orientului islamic In general, descriind In capitole speciale faptelecontemporanilor din Orient ai sultanilor otomani.

De aceea Heft Behift constitute un izvor pretios atit pentru istoria oto-maul cot §i pentru cercetarea diverselor aspecte ale istoriei Orientului isla-mic, mai cu seams sub raport politic §i militar. Bogatia, de informatil este In-aotita §i de o mare varietate In forma de expunere, Bitlisi folosind aici toatadiversitatea figurilor de stil caracteristica limbii persane. Din acest punctde vedere, stilul este Intrutotul subordonat seopului urmarit de autor,anume de a aduce laude faptelor sultanilor de ping, la Baiazid al II-lea.

Dat fiind ea Bitlisi nu indica izvoarele pe care le-a folosit in opera sa,identificarea for ramine Inca o problems de viitor. Multe din relatarile salecorespund cu informatiile cuprinse In cronicile lui A§Ik-pa§a-zade §i Ne§ri,dar unele relatari nu se gases° In alto izvoare narative. Yn orice caz, sepoate presupune es, In calitatea sa de istoriograt oficial al sultanuluiBaiazid al II-lea, desemnat pentru alcatuirea unei istorii otomane, Bitlisia avut la indemlna multe izvoare necunpseute astazi, care fie ea audisparut, fie ca, n-au fost Inca descoperite.

O prima traducere turceasca a acestei cronici ii apartine lui Kemal-pa§a-zade, iar a doua a fost facuta la, cererea sultanului Mahmud I, Inanul 1733 (1146) de catre Abdulbaki Sa'di, unul dintre scribii divanuluiimperial, care a fost §i defterdar de Hotin. Ea este th.sa incomplete, cuprin-and numai pe primii §ase sultani.

Continuinduld opera, Bitlisi a descris §i faptele sultanului Selim Iintr-o alts cronica intitulata Selim-name, din care bug, dupg, moartea sa,nu s-au gasit decit citeva fragmente. De aceea, fiul sau Ebul-Fazl Mehmed,a reluat-o §i a completat-o cu relatari proprli.

Opera istorica a lui Bitlisi a folosit ca izvor pentru o serie de cronicaride mai tirziu cum slut : Sa'adeddin, Ali, Kodja Husein, Solakzade §.a.,care citeaza adeseori pasaje intregi din Heft Behift. AtIt aceasta crania, cit§i Selim-name fie gasesc In diverse copli complete sau incomplete In nume-roase biblioteci din Europa §i Turcia. Nici unul din manuscrise nu a-vazut In lumina tiparului, de§i publicarea for ar fi prezentat importanta,dat Rind a opera lui Bitlisi trateaza cu multe amanunte patrundereaturcilor osmanlii In Peninsula Balcanica.

www.dacoromanica.ro

IDRIS BITLISI 151

Traducerea extraselor alaturate privind istoria prior roman s-af ./cut dupe versiunea turd, incompleta, a lui Abdulbaki Sa'di, folosindu -seun microfilm all./tor la Biblioteca Central./ de Stat a Republicii SocialistsRomanian sub cota Mf. II. 26.

Bibliografie: O.M., III, p. 6 -8; E. I., I, p. 715 (ed. englezA) ;G.O.W., p. 45-49 §1 LA., V/2, p. 936; Der Islam", XI, (1921), p. 42 gi

urm. ; Mehmed $ilcril, Das Hell Bihilt des Idris Billisi, in Der Islam", 19, 1931,p. 131-157.

1 Microfilmul (de pe manuscris) obtinut, avind unele omisiuni nefiind paginat, s-aconvenit o paginare arbitrarA pentru orientarea mai u§oara in lucrare.

0

www.dacoromanica.ro

HET BEHIST(Bibiloteca Centrals de Stat a Republicii Socialiste Romania, microfilm H, 26)

1. 133 v. <In legatura cu ocuparea Galipolei de catre Suleiman pasa, fiul lui Orhan,se spune> :

Se !}tie c& < Galipoli> este locul de trecere Intro Mona deRum 1 si Marea de Firenk 2 apoi se leagl de Marea din nord 8.Galipoli se aflI Intre don& Mari care bleep de la trecAtoarea dinIstanbul merg apoi spre Bud si vest. In acest golf (hali6) seIntl lnesc dou6 mAri uriase. In partea de nord rlsArit se dig,orasul Constantinopol (Kostantiniyye), apoi pArtile WaffeiCrimeii, pin& la hotarul Tarii Romanesti (Eflak) §i se sfIrsesteIn pArtile rusesti ; intre ele 4 se afla, o cale lung/ de trei zile demers pe uscat, Incit este o limb/ de mare lung& de 60 :le mile 5.Negustorii caravanele oraselor din Arabia si Persia, ca: §i celedin jinuturile Rumeliei Ungariei Taxii Roma nesti i Moldovei(Bogdan) §i cehe i lesesti tree prin trecatoarea mai sus-amintita.

Cucerirea partilor oraselor ghiaure fiind noroeulvestitului sehzade 6 eel fericit, timp de case ani la rind a stat elde sine stat6tor In acel eilaiet 7, cu dragoste i credinO, si asupus tinuturile care apartineau dpeteniilor (kayser) l'argindmereu In timpul acesta p6mIntul islamic glasul lui,curajos a ajuns pin/ acolo IncIt a devenit vestit In toate tarileghiaure, iar marile sale merite ost'asesti pe dmpurile de lupt&s-au raspIndit printre demnitarii purtgtorii de glorie, astfelInclt, de teams sabiei sale cuceritoare de OH s-a rAsucit.gltullegat al color din tairile ghiaure. De aceea, regii capii color ces-au rasculat In t &rile rusesti unguresti, i cei din Laz si dinTara Rom'aneasca, cei din tinuturile frince (Firenk) §i bulgare

f. 134 r. s-au gfabit s& arunce de aproape si de departe priviri asupraacelui viteaz In lupte.

Marea de Ruin: Marea greceasca", probabil Marea de Marmara sau Marea Egee.Marea de Firenk: Marea frtncilor", probabil Marea Mediterana.

3 Marea din nord: Marea Neagra.Intre cele cloud marl, Marea Neagra Marea MediteranA.

6 Marea de Marmara.6 Suleiman, fiul lui Orhan.9 Eialet (sau vilaiel) : provincie, tinut to Rumelia.

si

§i

1

I

4 gl

gi

0isi

si si

..

1i

sisi

si

www.dacoromanica.ro

HEST BEHI$T 153

1. 153 r. POVESTIREA A CINCEA

<Se arata ca dupa. caderea Filipopolului (Fi libe) sub turd, stapinul acesteicetati s-a refugiat la despotul Serbiei, Indemn1ndu-1 pe acesta sa porneasca impo-triva lui Lala-whin 8 care Ii luase cetatea>.

De aceea, zelul ignorantei acestuia devenind un pretextde ocrotire $i de respect fat& de mai sus-amintitul < stap1n alFilipopolului>, acesta s-a unit §i s-a 1nteles cu el si a flout1ntelegere si a jurat, cu toate capeteniile cu tori tiranii ghiau-rilor din tarile Bosniei TATE Romanestiat precum wii cu cei dintinuturile unguresti, sa se apare de luptatorii musulmani 65,

le poarte dusmanie $i, nimicindu-i de tot pe musulmani, sa -$isprijine propria credinta, care nu foloseste la nimic, i sa ajutedatinile for ratacite. Increendu-se In putinta for bizuindu-sepe puterea for ei au crezut ca este un lucru usor sa-1 Inlature peLala-whin din Rumelia. Dar ratacitii aceia nu §tiau ca ma,relesprijin al lui Allah si ocrotirea sa puternica slut de partea lupta-torilor credinciosilor §i ca fi Insotesc sInt cu ei. Pe scurt, In.anul 766 al Hegirei ", despotul eel mai sus-amintit u i-a Intim-pinat pe toti regii (miiliik) tarilor ghiaure pe ostasii ratacitisi In numar mare $i, pregatindu-i asemenea cerului rotitor, aupornit cu &dui de a-i n1mici de tot pe credinciosii din Rumelia

de a face ea oastea sultanului gas tread, In Anatolia.continuare, se descrie InfrIngerea ogtilor cregtine la Marna de cAtre

Hagi-Rbeki 12, fall a se mai aminti de romani>.f. 161 r. <Vorbind de cucerire4 Adrianopolului §i de transformarea acestui oral

In re§edinta de guvernare a Imperiului otoman In formare, se spune mai departe> :

In privinta carnii si a grasimilor, nu duce lipsa de locnu se ivesc greutati, deoarece In partea sa nordica se afla. vila-ieturile Moldovei (Kara-Bogdan) §i Romfinesti (Eflak)

Turkestan-i. Mongolistan 13.f. 171 v. . . . Pe scurt, in anul 777 al Hegirei 14, el 15 a pornit din

Brusa, resedinta de Cara, plecind cu gIndul de a face o expe-

6 Lala-§ahin, dascalul sultanului Murad I §i unul dintre primii beilerbei otomani IaRumelia.

Coincide cu domnia lui Vladislav I (Vlaicu) (1364-1377).10 28 septembrie 1364-17 septembrie 1365.11 Lazar, despotul Serbiei.

Hagi-Ilbeki, una din capeteniile primilor turd care au trecut in Rumelia.18 Deft-i Turkestan-1 Mongolistan ; clmpiile klpceace §i ale Crimeii.14 2 iunie 1375-20 mai 1376.16 Sultanul Murad I (1359-1389).

gi

si

<In

Varii§i Dest-i

1S

1i

si

si

si si

si

ii

si,

°

www.dacoromanica.ro

154 IDRIS B1TLISI

ditie sfIntl (gaza), a trecut marea spre partile NicopoleiSilistrei din Cara ghiaurului cu numele de *iaman (Susmanos)care se numarg printre cApeteniile mari izam) dintinuturile ghiaure, ai s-a Indreptat In Cara celui mai sus-amintit.

f. 194 v. <Mal departe se arata cA Si§man s-a supus, dar dupl anul 788 at Hegireiel s-a rasculat din nou, supunindu -se Insa iarA§I lui Ali-pap> 18.

Dar cind padiaahul (fehriar), purt'ator de zel, spre a feriserhatul islamic de ivirea unor fapte rele, a cerut cetateaSilistrei care fIcea parte din stapinirile lui iaman (Susmanos),pentru a mina acolo pe ostaaii credincioai, atunci sus-numitulprimind aceasta en bucurie In fats slujbaailor (nuvvab) sulta-nului, a fost desemnat pentru luarea In st6pInireproprietate a cetAtii mai sus-amintite. Dar Indata, ce **Iana primit Invoire de a se Intoarce din tabara ImpgrAtease6 aiIndatg ce a intrat In Cara sa, el s-a dus la, Sinatra ai a Intaritfoarte mult cetatea aceea. Cu toate c6, Ali -papa a trimis oameni,totuai el (iaman) a dat raspuns de jale color care s-au dusla el.

<All-papa face cunoscut sultanului cum stau lucrurile, iar acesta it trimitedin nou In expeditie>.

1. 195 r. Ali-pasa a fost numit din nou, cu emirii i cu o ceatg,din oastea purtAtoare de semne de victorie, ca sa supun'a Intregvilaietul s6,u toate ceatile sale tot ceea ce mai avea aeelghiaur nerecunoscator fa0 de binefacere §i care ai-a caleatlegAmintul.

<De astAdatA provincia lui Si§man a fost supusa In Intregime, iar el a fost1. 198 r. iertat din nou. Mai departe, se arata dorinta sultanului de a se rAzbuna pe despotii

Serbiei §i Bosnia §I rAmInerea lui Murad la Adrianopol In iarna anulul Hegira79119, pentru a porn' In expeditie primavara>.

1. 199 r. De asemenea, pricina duamlniei i InditrAtniciei regilor(mita) din celelalte fata, de musulmani hind. uneltirilecolor doul egpetenii 20, Imparatii frinci (selatin-i Firenk)ungurii tii cei din Tara Romfineasca (E flak) 21 din Albania(Arnavut), ca si cei ai neamurilor slave (akvam-i sakallithe),

18 Alexandru $isman, tarul Bulgariel rAsAritene (1371-1393).17 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387.18 Ali -papa (m. 1406), mare vizir otoman, lui Djandarll Kara-Halil.19 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389.

Despotil Serbiei pi Bosniei.81 Mircea cel BAtrin (1386-1418).

si

(miiliik-i

17

Ali-pasa si

si si

t/ri§i.

§i.

fiul

99

www.dacoromanica.ro

HE$T BEHIET 155

care acum slut numite leak (Leh) gi ceh (Ceh), s-au unit cutoil ca ajute i pregAtind de la padiflahii neamurilor dinimprejurimi Ian numax de 200 000 de osta§i necredincioqi, demnide infern, precum uneltele de irapotrivire dugmanie, auinaatat la ceruri steagul mfniei qi al ducingniei.

<UrmeazA descrierea pregatirilor pentru bAtAlia de la Kosovo din anul1389>.

1. 202 v. Pe scurt, Vlik-oglu. 22, fiul surorii lui Laz <6,r >, era viteazulacelor cete cu credinta rgtacitI qi se deosebea prin suita sanumeroas6. Printre regii ghiauri care s-au adunat se aflau :craiul Bosniei stapinul (hakim) Albaniei (Arnavut) gi cape-tenia (sipeh,salar) fence (Firenk), precum qi capeteniilemoldovenilor (Bogdan) 23 gi celor din Tara Romaneasa(Eflak) gi ale ungurilor (engitrits). El 1}i -a ar6tat curajul, zicindca pe cimpul de bAtaaie el singer, numai cu cei din suita sa,se va lupta In persoanl cu padiphul. De asemenea, la adu-narea ghiaurilor §1 Laz <6.r > a spur : Oricine 11 va prinde §i 11va aduce pe padi§ahtil musulmanilor, ii voi da pe fiica meazece cetati, impreuna, cu supuqii din ele".

De asemenea craiul Bosniei s-a hothlt sa dea cincicet/ti cu supuqii cu lmprejurimile lor. i fiecare dintre ceilaltiregi ghiauri au jurat sat fad., diferite feluri de binefaceri.

<Se aratii mai departe ad Laz-oglu a stat to centrul o§tii cre§tine, tar1. 206 r. Vtlk-oglu s-a a§ezat pe aripa dreaptii>.

Pe craiul Bosniei :ii pe Levend-oglu 24, Impreung, cu cA1A-retii de credintl rItazita, (sipah-kemrah) ai acelei tari, i-anumit in partea stIngl, iar pe apeteniile (sanadid) ungurefiti

ai Taxii Romane§ti pe cele albaneze cehe §i le§e§ti,pe cele doug aripi frmnte ale sale, i-a dus pe toti

cei plini de IncIpAtinare kti de url doritori de v6rsare desinge ca sa ciocneascl cu musulmanii paharul colorat cubantura.

<Mai departe se descrie batalia de la Kosovo §1 infringerea euro-pene, ford a se mai aminti in mod special de romani>.

22 Vtlk-oglu: probabil Marko Kralevici, fiul lui Vuka§in (1371-1394).22 Evenimentele descrise s-au petrecut in timpul lui Petru I Mu§at (1374-1391).24 Neidentificat.

gi ii

ostii

gi

i

111Indu-le afuri-sitii

1i

@i

ei fi si

1i

coalltlet

www.dacoromanica.ro

156 IDRIS BITLISI

f. 223 v. <Aducindu -se laude anilor de domnie ai sultanului Baiazid Fulgerul (1389--1402) se spune> :

Atunci and regii ghiaurilor si ai color din neamurilenecredinciosilor, ajutlndu'se unii pe altii, se &dean sa, facg,rgu. §i sa, provoace pagube, el a ggsit potrivit sa porneasca, topartile frtncului (Firenk) §i ale IIngariei ale Ta,riiRomane§ti (Eflak) tii BA, se lupte cu regii lor.

L 226 r. . De asemenea i Firuz-bei 25, la rindul sgu, Ixn.preung,cu ()stile nenumgrate afiate pe locul din fata Tarii Romane§ti,a trecut fluviul Dungrea (Tuna) dui)/ multe lupte cu dug-mamii credintei islamice, a luat bath (nuked) Eii felurite lucruri

n.enumgrate prazi si a prins In robie nespus de multi fecioridestoinici multe fiice cu. Infltisare frumoasg, alegInd a cinceaparte (hums) pentru sultan...

f. 230 v. POVESTIREA A PATRA. DESPRE PLECAREA MARIE! SALE SULTANULCEL MAI SUS-AMINTIT 22 SPRE KASTAMONU 22 $I DESPRE /NTOAR-CEREA SA DIN PARTEA ACEEA $1 PLECAREA SA IN TARA ROMANEA-SCA CU GINDUL SA FACA 0 EXPEDITIE SFINTA $I DESPRE FAPTULCA OASTEA ISLAMICA, AVIND NQROC $1 OBTININD BIRUINTA, S-ASATURAT DE PRAZI $1 DE ROBI, PRECUM $1 DESPRE ACEEA CA.DOMNUL (HAKIM) TARII ROMANESTI 28, PRIMIND SUPUNEREA,A INTARIT LEGAMINTUL $1 INTELEGEREA SA

<La Inceputul capitolului se arata di In Anatolia, hind 41141 de principiide Aydin, Mentese q.a., KOttiriim Baiazid 22 urmasul sAu Isfendiar 80, principide Kastamonu, au inceput sl atace posesiunile sultanului Baiazid Ildirim, taracesta se IndreaptA spre Kastamonu pentru a-i supune>.

1. 231 r. Dar dupg aceea, emirii mari de In hotarul Rumeliei aufacut arz la scara Impgrgteascg, precum ca tocmai atunci hainulmai sus- amintit Baiazid), prin §tiri mincinoaseprin vorbe atItgtoare, 1-a Intors din calea ascultaxii pe domnul(hakim) Romanesti care de multg vreme se afla In ascul-tare fatg, de sultanul islamic, prin supunere fatg, de oaste §iprin primirea pla ii tributului (gizie), §i ca 1-a Indemnat sg,prade si sg, devasteze unele locuri din Rumelia, aflate In veci-ngtatea sa si cg, acest rebel cu credinta desartg, la, rIn.dul sgu,datoritg nestiintei sale depline, aduntnd oaste mare, a devastat

25 Firuz-bei, unul dintre demnitarii otomani din Rumelia ; a cAzut la Ankara in 1402.26 Baiazid IldIrtm (Fulgerul).27 Kastamonu, emirat turc In Anatolia, cu capitala Sinope.22 Mircea cel BatrIn.29 Kotiiriim Baiazid (Baiazid cel Schiop"), principe de Kastamonu.80 Isfendiar (in. 1443), fiul urmajul lui Baiazid Kotiirtim.

E}i

qi,

i

Tarii

(Cuniirils)

i

pi

$i

pi

www.dacoromanica.ro

HEST BEHIST 157

llazanovaein Fii cg dintre musulmani unii an fost Montimartini. De aceea, fiecare dintre ei (emiri) a fost numit in citeun loc pentru a se apatra de eel cu credinta de§artg qi demnde infern. La rindul san, §i sultanul cel cu credinta dreaptg,prin ilustra poruneg a geriatului §i prin sentinta religioasg(fetva) purthtoare de In.telepeinne §i noroc, a dat Intlietate,fat/ de plecarea In Kastamonu, intgririi hotarului islamic fiiInlgturgrii supirgrilor pricinuite de necredincio§ii cei plini deurg §i, cu foarte mare iutealg §i mi§care, parcurgind Intoemaica un fulger menziluri §i popasuri, pe uscat §i pe apA, a descins,in scurt timp, ImpArgte§te In capitala Impgrgtiei, Adrianopol,strIngindu-§i Wile sale, iar de atolo, pornind cu steaguri §i cualaiuri, mai marii care 11 insoteau an cuprins vgzduhul. A fostemis firman semnat pentru ca acingili o§tii din Rumelia sgporneascg din toate pgrtile atacul asupra Tkii Ronagne§ti.*i emirii §i. osta§ii Rumeliei §i Anatoliei, Intilnindu-se la Adria-

1. 231 v. nopol, an tulburat cele doug riuri Tundja §i Marita (Meridj)care se unesc in mijlocul ormului.

...Cu aceastg mgretie §i cu aceastg splendoare §i cuaceste o§ti numeroase, padi§ahul acela plin de zel s-a 1ndreptatspre malul fluviului Dungrea ca sg loveascl Tara Romaneascgdin fatg §i sa. is in robie pe ghiaurii aceia rgzvrgtiti §i plinide uneltiri §i, trecind ca zefirul diminetii, Impreung cu ani-malele, peste apa aceea ea o pielturg din mare, au Intins stea-gurile peste ve§nica tiranie a acelor nenorociji din Tara Roma-neascg (Eflak) qi, prin steagurile purtatoare de glorie ale sulta-nului cel norocos al orizonturilor §i prin lumina drapelelorpurtgtoare de victorie ale Islamului, an pus capgt prigoaneidin partea ghiaurilor. Pentru fiecare locuintg a musulmanilorprgdatg de catre ghiaurii cei rgufgatori, luptgtorii. credintei§i gaziii an pirjolit cu focul cite un ora§ din tinuturile ghiaurilor,jar trupurile for rele, demne de infern, le-au dat pradg sgbiilor§i an distrus Cara aceea necredincioasg, devastind-o §i jefuind -o§i luind robi. Au ajuns chiar intr-un loc undo un domn. (hakim)cu sfir§it nenorocit, pe mime Mircea (EmirVi) 32, Inerezindu-sein muntii (Obal) cei taxi §i greu de pgtruns, se preggtise In aceltinut nenorocit §i-§i rinduise propria sa oaste purtgtoare a

31 in alte izvoare Karinovasi." Mircea cel Batrtn.

www.dacoromanica.ro

158 IDRIS BITLISI

stelei nenorocirii pentru a astepta ajutorul celorlalti regi(miiiiik) kti. stgpini (hiikkiam) kii se intaxise in acel loc muntos siprimejdios si, ascultind de gindul au rAtkit, avusese curajulsa se lupte en gaziii purt1tori de glorie. Dar, datoritI credinteifericite a musulmanilor si ajutorului bun al lui Allah, neputindsg, se mite cu nici un pas, luptAtorii credintei, intoemai cauraganul de la sfirsitul lumii, distruggtor de popoare necre-dincioase, au maturat ca vintul muntii (giih) pe care se bizuiau.Ricci rebeli, precum $i acele nIscociri ale for carora be spungrote (magarat) §i, intr-o clipI, leii luptei celei sfinte an pusmina si i-au apucat pe necredinciosii adunati pe cimpul deb/t6lie si au trecut prin sabille for Impodobite pe toti ostasiighiauri si pe toti pedestrasii si dlaretii raufge6tori. i sus -numitul Mircea (Emirhi) as care era c6petenia for (serhail),cu mii de viclenii si InselIciuni a plecat in grabl de pe cimpulpieirii $i cu inima zdrobitA a fugit intr-altg, parte. El s-a cAitde faptele nepotrivite pe care le-a f/cut, distrugind el insusitemelia tarii sale si a norocului sau.

Incepind din nou s5, prezinte ruggmintile sale umile $icererea de reinnoire a leeamintului (tedjdid-i and) de slujire,el a trimis soli (resail) spunind eg, atitAxile $i indemnurile

1. 232 r. uneltitorilor an fort pricina diferitelor sale fapte rele si alerAscoalei sale si facind cunoscut naibilor (nuvvab) 34 fericiti<ai Sultanului> precum ca, dad., la sfirsitul scrisorii (name) salese va trage cu condeiul iertaxii greselilor, atunci va inapoiatoate lucrurile prldate din tinuturile islamice, iar pe tale carean dispkrut le va plAti cu un prej mai mare si de asemenea vaaduce, an de an, la vistieria impargiteascap, masit (ez'af-vemuza'af) tributul fixat (Ozie-i mukarrere). De asemenea si-aluat asupra sa obligatia sa trimita, on de cite on vor avea Incexpeditii, $i propria sa, ostire spre a sluji pe Bugg, luptatoriicredintei. Demnitazii impargtiei mijlocind si cerind induraze,acel sultan (fehriar) milos, la rindul sau, primind, cu conditiilemai sus- amintite, ruggmintea sus-numitului si facind potrivitcuprinsului vorbei celei drepte ... a inglduit ca sus-numitul,prin intarirea legamintului sgn de supunere, sa -:}i conducItreburile $i i-a argtat ingkluinta de a se Intoarce pentru a-si

38 Recta : Emirli." Nuvoab (pluralul de la naib): ajutor de cadiu ; aid in sens de demnitar otoman.

-

www.dacoromanica.ro

HE$T BEH1$T 159

indrepta grekielile. De asemenea, dindu-se Invoire imparLteaseitpentru ca ceata de osta§i 0, se intoara la locuintele lor cunenumgratele prazi luate din Tara Romanease6, padiphulcel zelos, la rindulsau, a trecut in grab& marea i s-a rotorsplin pie fericire la regedinta tariff, Brusa, pentru a se pregatiimpotriva principelui de Karaman, Ali-bei 33, care, cakindlegamintul obligatiile sale, se rasculase §i se razvratise.

f. 233 r. . . . Pe scurt, sultanul acela purtator de glorie 36, hindcu totul farg griji in clipa plecgrii in expeditia impotriva TariiRomfine§ti, 41 rasase pe Timurtac -bei 37 ca serdar al Anatoliei§i-1 pusese sa stea la Ankara.

<Se aratA mai departe cA in acest timp principele de Karaman, atacindposesiunile lui Baiazid, 11 luase prizonier §i pe Timurtiq-bei>.

In sfir§it, dud a Inceput s5, se raspindeasc6 in popor,din zi in zi, zvonul precum a acel sultan gaziu, cu ajutorul preainaltului Allah, a obtinut victoria ci a fkut cuceriri in expeditiadin Tara RomfineascI, <.Ali-bei 1-a pus in libertate peTimurtac -bei. T.Trmeazg, descrierea campaniei lui Baiazid impo-triva principelui de Karaman ci supunerea acestuia>.

1. 249 v. <Se arata a In anul Hegirei 79788, Baiazid a asediat Constantinopolultimp de vreo tjapte luni, iar la cererea de ajutor a lmparatului bizantin, Papa ainitiat o cruciada impotriva turcilor>.

... Papa cel nenorocit 33, la rindul sau, exagerind foartemalt, i-a indemnat pe craiul col ratacit 40 ci pe ceilalti regighiauri sa meargg, potrivit credintei lor, impotriva musulma,-nilor, iar craiul cel necurat, de asemenea, intelegindu-se cu regiighiauri ci impreuna, cu toti adeptii sai din oraflele mari, a pre-g&tit vreo 130 000 de viteji pentru a porni impotriva mvsul-manilor. Impreuna cu celelalte capetenii de ghiauri §i ducmani,inatind impotriva musalmanilor steagul rascoalei rid al raz-vr6,tirii, ei au trecut fluviul Dungrea, mergind pe drumul dinTara Romaneasca, ci au asediat mai intii oracul Nicopol, unuldin ormele tinnturilor islamice aflate in calea lor, §i an inceputs bath zi ci no apte cu tunurile.

85 Ali-bei (sau Alaeddin-bei), principe de Karaman, emirat In Anatolia.88 Baiazid Fulgerul.33 Timurta§-bei (Kara-Timurta§-bei), unul dintre primil beilerbei otomani in Rumelia.38 27 octombrie 1394-15 octombrie 1395.83 Bonifaciu at IX-lea (Pietro Tomacelli) (1389-1404).4° Sigismund de Luxemburg (1387-1437), rege al Ungariel.

si

www.dacoromanica.ro

160 IDRIS Bums'

<UrmeazA descrierea bAtAliel de la Nicopol, fArA a se amino de romani>.

1. 324 r. POVESTIREA A DOUAZECI $1 CINCEA. DESPRE FAPTELE SULTANU-LUI MEHMED " CARE S-AU INTIMPLAT CU PRINCIPII (MULUK) GHIA-URI $1 MUSULMANI DE LA ANUL 808" $1 PINA IN GURSUL ANULUI810 a $1 DESPRE EXPEDITIA SFINTA. (GAZA) IN TARA ROMANEASCA$1 DESPRE PRIMIREA $1 CUCERIREA VILAIETULUI DJANIK" $1SAMSUN 46, PRECUM $1 DESPRE SCOATEREA NEAMULUI TATARESCCARE STATEA DE MULTA VREME IN ANATOLIA $I A$EZAREA LUIIN RUMELIA

f, 324 v. Pe scurt, dud sultanul Mehmed eel plin de virtuti (hisal)a stat o vreme, In anal 810, in Anatolia, ca s/ Indrepte faptelegre§ite §i uneltirile, proem §i purtarile rele §i indlrAtnice alelui Karamanoglu 462 atunci, potrivit cuprinsului vorbei celeiintelepte domnul (hakim) Tara Romane§ti 471 care era tribu-tarul (haradjgiizar) dinastiei Imparaf,iei otomane, a ataeat ho-tarul Rumeliei $i, Impotrivindu -se sultanului islamic §i akin-

legAmitntul i supunerea sa, a ar/tat prietenie fat/ de prin-cipele (hakim) de Karaman $i, trimitInd soli (miiraselat) pentruinOlegere i pentru leglturi de prietenie, s-au unit in vorbeintre ei. Ca urmare, sultanul cel neobosit, Intorcindu-se eufericire din expeditia Impotriva Karamanului, a trecut Mr/zabava, in Rumelia §i, cinstind cu persoana sa re§edinta

Adrianopol, a pornit sa -1 pedepseascI pe domnul (hakim)Tarsi Romane§ti s/ se r/zbune pe acel ghiaur care tgglduiekitebinefacerea. Plecind la Dunare cu spahiii lupt/tori pentrucredint/, chiar atunci an fost emise porunci, de care ascult1toat/ lumea, c/tre principii (miiliik) st/pinii (hiikkiam)t/rilor islamice ca yin/ la aceastl expeditie dint/. De ase-menea i lui Isfendiar bei, principele de Kastamonu, i s-a trimiso scrisoare imp/r/teascg, cu un sol anume, ca s/ is parte elInsu§i la aceasta, expeditie sfintail itmpreung cu okitirea sa binepreg/tit6, iar dae/ are un motiv Intemeiat, atunci trimitfifeciorul. Sus-numitul principe avind asemenea motive, a trimisin slujba (milazemet) sultanului, pentru a se supune firmanului

41 Mehmed I Celebi (1413-1421).42 29 iunie 1405-17 iunie 1406.42 8 iunie 1407-26 mai 1408.44 Djanik : tinut in Anatolia.41 Samsun: provincie ora§ in Anatolia.40 Karamanoglu : Mehmed-bei al II-lea.47 Mircea cel BAtrin.

s6,

du-$i

ai

ai

gl

www.dacoromanica.ro

HEW BEH1$T 161

impkkesc, pe fiul sau, Kasim-bei, Cu oaste bine pregalit4.Aceast6 slujb'a, priceputa a fost foarte bine primitg, de sultan(humaiun). Pe gaziii spahii pe ostasii purt5,tori de noroci-au pornit Indat6, de pe malul Dunkii InguntrulRomanesti. Desi, din pricina rAutAtilor si a indirjirii domnuluiTarn Romanesti, era de asteptat ca el sa, ias6 inaintea ostiiislaraice, cu toate acestea sus-n.umitul s-a c'ait de afuriseniilesgivirsite nearAtind, in nici un loc, otii islamice fats sa neagra,,s -a ferit sa vina, fat6 in fat' plecind, s-a ascuns in munti

f. 325 r. grei de patruns si in locuri pr1p6stioase. Cind ostasii gazii,skurindu-se de diferite feluri de prAzi, s-au intors la tabara(muasker) im.pgrAteasc5, cu nenumkate avutii cu robi

atunci sus- numitul voievod, dupl ce tara sa a fost rui.-nata, prin distrugerea locuintelor nimicirea sufletelor prindevastki omoruri, aindu-se de intelegerea sa cu capii unel-titorilor tai pgrindu-i rau de faptele sale nedemne de mai inainte,a cerut din nou iertare prin prezentarea scuzelor sale si acererii de indurare i, aducind fel de fel de pretexte, a cerutnaijlocirea demnitarilor impkatiei s-a injosit, umilindu-sein fel si chip. De asemenea, impreun6 cu tributul (gizie) saupe trei ani, pentru vistieria sultanului, trimitind sol, el a arkat,prin diferite feluri de scuze, supunere ascultare ca si maiinainte si, fatI de demnitarii imparatiei, a luat asupra sa plataharaciului, fixat mai inainte, indeplinirea de felurite slujbe,mai multe ca de obicei. De asemenea, a trimis la curtea ceaocrotitoare a lumii pe Arab-bei 48 care, fiind. unul dintreslujbasii apropiati ai lui Musa-bei, fugise mai inainte In TaraRionaneasea, rugindu-se totodat6 s6 fie iertate vinovItiile dintrecut ale acestuia. Sultanul Mehmed cel virtuos, la rindul sau,arkind lark* mil' i intelepciune, a intkit si a reinnoit legl-mIntul Intelegerei i, dupa, fixarea haraciului care urmas6, fie trimis in fiecare an din Tara Rom'aneascal a tras cu con-deiul iertkii peste hirtia (djeride) care cuprindea crimele dintrecut ale acestuia. Apoi, Intoreindu-se, cu oastea victorioas6

atul/ de prki multumire deplinl, In capitala sultana-tului, Adrianopol, s-a asezat pe tronul aduckor de marenoroc.

48 Corect : Azeb-bei.

11 o. 48

Thrii

§iyi,

yi

cushu

1i

Qi no-sfirsiti,

1i1i

si

fi

1i

si

1i

si 1i

www.dacoromanica.ro

162 IDRIS BITLISI

f. 327 v. Cadiul Bedreddin. 40, §tiind di, din cauza legaturilorsale en erezia (elhad) lui Mustafa 50, care era discipolul sau, vafi fa.r6 lndoial nevoie s5, fie lovit6 starea sa proprie, a fugit,de aceea, In mare grab& din Iznik. Mergind la Isfendiar-beiprincipe de Kastamonu, tai nepoposind nici acolo, s-a urcatIn corabie trecind prin Marea Neagrg, (Irara-Deniz), a alesvilaietul Taxii RomAne§ti, deoarece mai Inainte, prin mijlocirealui Musa Celebi 51, avusese prietenie cu domnul (hakim) TAxiiRomine§ti. In tot cazul, datoritA originii sale tli pirnInd alaturi

f. 328 r. erezia sa discutiile sale cu ghiaurii, sus-numitul domn (hakim),la rindul sgu, i-a arAtat mult& cinste §i mIrinimie

<Urmeaza descrierea reprimarii raseoalei lui Boriikltige Mustafa :11 Intoar-cerea sultanului la Serres, din expeditia nereu§itA Impotriva Saloniculti>.

... Si a aflat c Bedreddin, cadiul, a aparut din Tara.RomfineaseI §i cá, Indemnat de §oaptele diavolului, ca §i depretentia de a lua proprietatea (mink) sultanului, venind Inapropierea oraplui Silistra, a pltruns In p6durile Delior-manului i-a trimis pe adeptii sAi (miirid) In cele patru pArtiale eialetului Rumeliei ca spa theme locuitorii la rAtleire.

< Urmeaza descrierea rAscoalei lui Bedreddin In Deliorman, luptele, prin-1. 330 r. derea omorirea acestuia la Serres, In anul 822 52>.

POVESTIREA A DOUAZECI $1 OPTA. DESPRE PORNIREA SULTA-NULUI MEHMED CEL VIRTUOS IN EXPEDITIE SFINTA (GAZA) INTARA ROMANEASCA $1 DESPRE PLECAREA SA, APOI, SPRE TARAUNGUREASCA, PRECUM $1 DESPRE PAGUBELE ADUSE TARII GHIAU-RILOR $1 INTOARCEREA CU MULTE PRAZI A 0$TIRILOR ISLAMICEDIN EXPEDITIA SFINTA

... In Imprejurimile imediate ale tronului Imp&r/tiei dintinutul Rumeliei se afll hotarele necredincio§ilor dukimanieel mai multi locuitori ai acelui tIri slut ghiauri, ale cgrortinuturi se intind spre nord §i apus. In partea de nord aflindu-setinuturile Taxii Romane§ti, domnii (hiikkiam) guvernatorii(vali) acelui loc erau tributari (haradjgiizar) semnatari ai

49 Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, conducAtorul rAscoalei din Anatolia qi RumeliaIntre anti 1418 §1 1420.

40 Mustafa 'Boriiklage, adeptul lui Bedreddin.51 Musa Celebi, fiul lui Baiazid Ildfrim ; a guvernat In Rumelia Intre 1411 qi 1413.49 28 ianuarie 1419-16 ianuarie 1420.

gi

Eji

gi

gi

1i,

si

1i

www.dacoromanica.ro

HEST BEHIST 163

unor legAminte (muahid) pe vremea tatalui Eli strAbunilor sulta-nului Mehmed <Celebi> Eli, In expeditii sfinte (gazavat) Eli InrIzboaie, se supuseserA mereu ostii norocoase a musulmanilor.Dar dud sultanul Mehmed a obtinut victorie biruintA asuprafratelui sau, Musa Celebi 532 Eli dud toate tinuturile ImpAratiei(tnemalik-kayseri) i s-au supus sultanului, atunci domnulTarn Romanesti s-a chit de sprijinul dat mai Inainte lui MusaCelebi Eli de dusmAnia pe care o azatase fatl de slujbasii (nitvvab)sultanului i, asa cum s-a spus mai Inainte, and steagul purtAtorde glorie a fost pornit spre Tara RomaneascA, el (domnul) 54s-a grAbit sa se supung, iarasi firmanului Eli BA-i ofere slujbelesale. Dar sultanul cel glorios, IndreptIndu-se spre Brusa pentru

t. 331 r. a construi asezAminte de binefacere (imarat) Eli bind ocupat cuaducerea la Indeplinire a acestei porunci, steagul sou purtAtorde biruintA nu s-a mai Indreptat, o vreme, spre nici o parte.Atunci, domnul Tariff Romfinesti, ascultInd de soaptele diavo-lului, a Inceput sa, tread, la fapte In afara drumului celdrept Eli sa -$i arate firea sa de necredincios Eli sa se unease/ Eli135, cad la Intelegere cu slavii (sakalliibe), precum cu craiulunguresc 55 care este un rege (mita) mare al ghiaurilor dinmiazAnoapte. IntelegIndu-se Intro ei, s-au unit potrivit vorbei. : .Eli an Inceput sa se ImpotriveascA sA se rAzvrAteasc5, Eli s,Incalce legAmIntul de supunere Eli de credint6 Eli de devotament,rAscullndu-se Impotriva dreptAtiii Eli prieteniei acestei dinastii<otomane > Eli Eli -au pus In end sA atace sA pricinuiascA greutAtitinuturilor islamice.

<Mai departe se descrie pregAtIrea WU de catre Mehmed Celebi, sosireaacingiilor din Rumelia, a o§tilor din Karaman, Kastamonu §i din alte tinuturidin Anatolia, arAtindu-se urmatoarele> :

Trecind pests marele fluviu DunArea In Tara Roma-neascA, la Inceput au supus (teshir) patru cetAti vestite, pe numeIsaccea 56 §i Ieni-Sale 57 Eli Norgiin 58 qi Giurgiu 592 tar apoi, Invederea procurArii de provizii foarte bune, ostasii gazii an

58 In 1413.54 Mircea cel Batrin.

Sigismund de Luxemburg.58 In text : Isakci.57 lek -Sate sau Lent -Sale: Enisala.68 Norgun sau Nurgiin, In loc de Turgiin: Turnu.69 In text : lerkokii.

iarki

gi

gi

65

gi

gi

www.dacoromanica.ro

164 IDRIS BITLISI

pornit inguntrul Taxii Romfinesti si au adus din imprejurimi,la tabara (muasker) islamick nen.umlrate prazi obisnuite.intrucit domnul (hakim) Taxii Romanesti nu a avut putere sA,se opun1 ostii islamice, p1r/sindu-si tara, el a cerut ajutorde la craiul unguresc, iar ostasii musulmani, la rindul lor, s-au0/twat, lulnd diferite feluri de prIzi si robi (gilman) ksi. sclave(djevari) $i s-au bucurat foarte mutt.

f. 331 v. . . . Pe scurt, sultanul luptAtorilor pentru eredintI s-aindreptat spre Ungaria cu aceasta oaste adunat/ §i s'atun depr1zi, pentru a se rIzbuna. Prldind si devastInd §1 omorindsi pricinuind pagube, pe unde an ajuns an adus la ruing, vilaietuldin serhatul unguresc, iar apoi an pornit in alt vilaiet si andistrus locuintele for pentru ea craiul unguresc, prinzlnd curhj,A vina a se r/zboiasel si 81 aibI loc r/zbunarea asa cumtrebuie. Dar, craiul eel mai sus-amintit neivindu.-se din nicio parte, nu i s-a vlzut gloria si nu i s-a auzit vocea.

<Mai departe se relateaza ca sultanul Maimed Celebi a refuzat sit seintoarcA in tail a§a cum ceruse oastea, apoi, cAzind de pe cal, s-a rAnit la pieior.titre timp se apropia §i larna>.

1. 332 r. . . . Cind aceastI tire insp1imint1toare 60 s-a raspinditin tinuturile dusmanflor, ea a devenit un prilej de bucurie pentrucraii 17ngariei si Tarii. Rom/nesti si, prin multe minciuni $idefAimari, s-au r/spindit printre ei diferite feluri de zvonuri.

<Se aratA cA in cele din urma demnitarii otomani 1-au convins pe sultan§1 astfel, renun %tnd de a mai merge spre Buda, s-au intors in sudul Dunarii>.

1. 342 v. . . . Apoi sultanul eel norocos sit urmarind pe dusmanulsau zdrobit 62, s-a indreptat spre Adrianopol, scaunul impai-rItiei. Mustafa eel r/tacit, auzind de sosirea steagurilor sulta-nului, a pornit numaideclt spre Tara Romanease/ (Eflak) §itoatI Cara $i tot neamul si toti credinciosii $i toata, irnplatiaan aflat c/ sus-numitui <Mustafa> era un impostor 63 §i s-aumirat cu totii.

6° Unil cronicari spun cA sultanul a lost rant in lupte, iar altii a §i -a fracturat piciorul,cazind de pe cal.

61 Murad al 11-lea (1421-1451).61 Pe Diizme Mustafa, pretendent la tronul otoman cu sprijinul impAratului bizantin.63 Mustafa raspindise zvonul di este fiul lui Baiazid Fulgerul, pretinzind astfel mcOenirea

tronului.

www.dacoromanica.ro

HE$T BEH1$T 165

. Sus-numitul, mergind, s-a dus la Kizil-Agaci-Ienigesilladinspre partite Romanesti 66 §i a stens iarasi raufacatoriin jurul sau.

<Mai departe se relateaza cA ace§tia, convingindu-se de insuccesul luiMustafa, 1 -au prins gi, predfndu-1 sultanului Murad II, acesta 1-a spinzurat laAdrianopol>.

f. 352 r. POVESTIREA A DOUA. DESPRE UNELE CUCERIRI $1 FAPTE NORO-COASE ALE SULTANULUI PETRECUTE DE LA ANUL 817 $1 PINALA <8>19 " $1 DESPRE BATALIA CU ISFENDIAR $1 EXPEDITIA SFINTA(GAZA) IN TARA ROMANEASCA $1 DESPRE VICTORIA SULTANULUIASUPRA DU$MANILOR

1. 352 v. <Se arata cd sultanul Murad II, dupli inlaturarea tulburarilor provocatede Diizme Mustafa Celebi, s-a dus spre Kastamonu pentru a-1 pedepsi pe Isfendiar,dar pe atunci a izbucnit In Anatolia §i rAscoala fratelui sau, un al doileaMustafa>.

. .. De asemenea, au ajuns la urechile sultanului vectidespre aceea ca si in partea Rumeliei, domnul Tarii Romanesti67,care, fiind unul dintre ghiaurii raufacatori (ak), era din vechimetributarul (haradjgazar) dinastiei otomane, lega-mlutul (nahz-i-and), a devastat si a pradat Silistra, situata infata Tarii Romanesti, si ca a inceput sa-si arate dusmaniareligioasa lumeasca. Atunci, sultanul cel fericit, la rindul sau,dupa inlaturarea necazului pricinuit de Mustafa Celebi, a pornitin grab/ cu oastea aceea cu armele acelea de lupta din. tinutulIznik, mai intii pentru indepartarea lui Isfendiar, iar pentruinlaturarea rautatilor domnului Tarii Romanesti 1-a numitpe Firuzbeizade Ali-bei 68. Sus-numitul emir, la kindul sau,potrivit cerintei poruncii sultanului, a pornit Impreuna cugazili Rumeliei in expeditia dint& asupra Tarii Romanesti si,In scurta vreme, ca raspuns la devastarea vilaietului islamic, apradat ci a jefuit Cara ghiaurilor si, saturindu-i pe luptatoriicredintei cu diferite feluri de prazi, an pirjolit Tara Romaneasca$i an adus cu totul In ruina locuinttele for infloritoare l2inutu-rile for vestite. Deoarece sus-numitul down nu avea deice

" localitate In Rumelia." Cronicarul is Tara Romaneasca drept punct de orientare ; nu este vorba de o localitate

din Tara Romaneasca." 23 martie 1414-17 februarie 1417 ; evident este o gre§eala de copiere sau de tra-

ducere. Este vorba de evenimentele de dupA 1421.87 Viad Dracul." In alte cronici Mehmed-bei.

Tarn

c

¢i

cdlcindu-5i

si

KI(11-Agoei-lenitesi,

www.dacoromanica.ro

168 IDRIS BITLISI

puterea trebuincioasa. ca sa se intilneasel i s& dea lupta cuostaVii glorio§i, el s-a ascuns, de aceea, in muntii final i §i nua putut sa, se arate luptatorilor credinDei. Astfel, gaziii islamicii-au nimicit cu sAbille vksaitoare de singe pe acei dintre ghiauriidemni de infern pe care i-au g&sit, §i s-au bucurat punind minape selave §i robi.

<Urmeazd douA versuri. Se mai aratA ca 1n acest timp sultanul se luptacu !stead Jar>.

t. 353 v. L6sind la o parte supunerea celorlalte cetgiti. §i fortA-rete <ale lui Isfendiar, sultanul Murad al II-lea> s-a indreptatin alt& parte §i a depus toate sfortkile §i §i-a folosit toateputerile in expedijia sfintai (gaza) Impotriva T6rii Romane§ti.Pornind din Anatolia la hotarul Rumeliei, §i-a a§ezat cortul sluglorios la re§edinta sultanatului, Adrianopol, §i a dat firmanpentru preggtirea osta§ilor gazii, precum §i a luptkorilor dinimprejurimi. Cind domnul Tarii Romane§ti, Dirakula 69, a luatcuno§tin.t& de plecarea §i de preggtirea osta§ilor purtgtori denoroc, neggsind alt cale decit a/ se roage sultanului Muradpentru iertarea sa §i pentru indurare, el s-a indreptat nechematspre curtea cea ocrotitoare, impreana, cu cei doi feciori ai s&i 70i cu aianii tkii sale §i cu haraciul pe doi ani (du-sal), precum

cu mune daruri, avind incredere deplin& in gratia (hatir)impArkeaseg, 9.n bungitatea §i in iertarea padi§ahului.Invoindu-se cu soarta ee i-a fost data §i netemindu-se de sable,el §i-a pus ckaa§a mortis (kefin) pleclndu -se cu u1nilin a,la Adrianopol, in fata curtii Califatului...

Aceste versuri frumoase fiind pc placul sultanului (huma-inn), el a predat numaidecit in mina plinI de sperantI a sus-numitului domn (hakim) beratul ce se acordI necredin.cio§ilorcare fac leggminte fat6., de Allah §i Profetul s6u §i, cinstindu-1impreunl cu feciorii §i cu cei din suita sa, 1-a gAsit demn dea purta hilat straincitor (hilat-i fahire) §i, onorindu-1 cu feluritebinefaceri, i-a dat apoi, ca mai inainte, domnia liber4(miisellim) in Tara Romfineasc6. Dlndu -i vole sa, se intoarc6,el a deseranat oameni care 86 stringg (muhassil) tributul (gizie)§i s1-1 trimita, an de an. i de atunci pin& acuma, domnii

a Dtrakula: Vlad Dracul (1436-1442 si 1443-1446).70 Vlad Tepe§ Radu cel Frumos.

...

$i

Tarii

ql

si

si

www.dacoromanica.ro

BEST BEHIST 167

Romine§ti nu s-au abnut de pe calea supunerii §i pe unul dintrefeciorii sai el l -a lIsat la Curtea sultanatului. Cind s-au terminattreburile sus-numitului §i clad s-a pus stapinire pe tinuturileRumeliei, sultanul luptatorilor pentru credintAi 1-a numit §i 1-atrimis, dup6, aceea, pe Evrenosbeizade Isa-bei 71 intr-o expe-ditie sfint6, in tara Albaniei (Arnavut), impreanI cu gaziii dinRumelia.

f. 354 v. <Despre casatoria sultanului Murad al II-lea cu flica lui Isfendiar-bei,to anul 827 al Hegirei n>.

Pentru cununie §i alto lucruri, el s-a tutors din expe-ditia din Tara RomaneascA §i a pornit din capitala sultana-tului, Adrianopol, in cursul anului 800 73.

t. 372 v. <Cererea lui Evrenosbeizade Ali-bei 74 de a pleca el mai Intli In Ungarla,pentru ca dupa aceea sa mearga §i sultanul>.

Aceasta parere a emirului eel mai sus-amintit fiindsocotit5, bunl de eatre sultan §i numind in alaiul sAu pe totiosta§ii (sipah) acingiii Rumeliei, in anul 840 75 acesta atrecut Dunarea impreuna cu osta§ii luptkori pentru credinta

intrind to tara ungureasd, prin fata oraplui Timi§oaza(Tamaecar), an devastat §i an prklat din Cara aceea 40 deora§e §i tirguri §i an luat atttia robi, tacit cei din tabara islamicase temeau §i se pazeau pe ei 11100. Indurind multe greutltito ducerea nenumaratelor prIzi §i a robilor fara, num5,r, et s-aututors cu bine deoarece cuno§teau treckorile (derbend).

1. 373 r. apoi <sultanul Murad al II-lea insu§i> a pornit in<841 76 > la expeditie sfintA §i, trecind in bkaia vintului cucorabiile peste fluviul Dunarea, impreunI cu oastea sa glorioas1ca aceea a lui Solomon (Sulernani), in fata oraplui Vidin,a onorat mai /nth. Tara Romaneasca, Intrucit domnul TAriiRomA,ne§ti 77 era tributar (haradjgiizar) avea leggmint eusultanul, an trecut, 'de aceea, prin tara sa In vilaietul unguresc

s-au strAduit sg, mearga in ormul Buda (Budun), capitalstarii ungure§ti.

<Se arata mai departe cA regele Ungariei nu a venit sa se lupte cu turcii>.

71 Evrenosbeizade Isa-bei, fiul lui Evrenos-bei, unul dintre emirii Rumeliei.72 5 decembrie 1423-23 noiembrie 1424.73 24 septembrie 1397-12 septembrie 1398. De fapt 827 =- 1424.u Mai sus a fost mentionat Isa-bei.72 16 Julie 1436-4 Julie 1437.72 5 Julie 1437-23 iunle 1438.77 Vlad Dracul.

si

... Si.

qi

si

www.dacoromanica.ro

168 IDRIS BIMISI

Ei an umblat vreo patru luni prin Cara aceea mare §i intinutul acela intins ca sa terraine lupta sfinta, (djihad). Supunindciteva cet64i de-ale necredincio§ilor, care aveau turnuri Ina]-late spre cer, le-au flcut una cu plmintul. Dar supunind cetateaHerkiii 78, una din cet6tile mari ale acelei OH, an adIugat-ola tinuturile islamice qi an facut-o sa prospere an populat-oa§ezind pe plzitori (muhaliz) intendenti (emin). Apoi aupoposit un timp, filet gaziii musulmani, care plecasera, inimprejurimi, s-au intors glorio§i §1 biruitori cu pr6zi nenumA-rate §i cu avutii nemteptat de multe s-au intilnit la tabgracea purtatoare de noroc, avind cu ei multi robi i numeroasesclave frumoase, precum gi nenumgrate obiecte de diferitefeluri.

f. 373 v. ... Dar, dup6, patru luni, aerul tinuturilor nordice,intocmai ca §i rasuflarea asprl a ghiaurilor, devenind prea tarepentru osta§ii viteji, dind ascultare firmanului, ei s-au intorsdevastind toate casele acelor necredinciogi fax§, c/p/tii. Cuprazile luate la inapoiere, ei an trecut fluviul Dunarearugindu-se i bucurindu-se, an venit in tinuturile islamice dinpartea Nicopolei §i au ajuns la Adrianopol, scaunulp iratiei.

1. 374 r. <Se descrie expeditia in Albania §i asediul Belgradului in 842-843 79.f. 374 v. Alianta despotului din Semendria cu regele Ungariei>.

i cetatea Semendria aflindu-se la hotarul Ungariei,locuitorii din Rumelia i Ungaria gi Tara Romaneasca eraunevoid 86, tread, pe acolo. De aceea, de cele mai multe ori,din cauza atitgrilor osta§ilor cu fete negre ale ungurilor ceinenorociti §i din pricina uneltirilor despotului ei 8° patrundeauin partite tinuturilor islamice §i Wean pe carauzele in parteade dincoace a Semendriei i, stind la drumul mare, in vilaietulsirbesc (Sirf), ii atacau prgdau pe musulmani.

f. 375 v. <Urmeaza descrierea asedierii §i supunerii cetAtii Semendria>.

Cucerirea Semendriei izbutise. Atunci cu acestprilej venise la, tabgra imparlteascl domnul Tgrii Romane§ti

79 Berk& (derivat din Hermannstadt): Sibiu." 1438-1440.80 Cei din Semendria.

si§i.

sisi

si,

im-

si-i

... si

www.dacoromanica.ro

HEST BEITI$T 169

Dira Niko la 81, Impreung, cu cei doi feciori ai ski. Prinzlndu-ileglndu -i numaideclt, i-au pus In Inchisoarea din Galipoli.

Deoarece In timpul acestei expeditii s-a aflat despre Intelegerealui VIlk-oglu cu craiul unguresc, Indreptatg, Impotriva sulta-nului, de aceea i-au pries i-au legat pe cei doi feciori aisus-numitului, care venisera, la tabgra Impaerateascg, pentru aargta supunere potrivit obiceiului cerut de lege.

POVESTIREA A TREISPREZECEA. DESPRE INFRINGEREA OSTASILORLUPTATORI PENTRU CREDINTA IN TARA GHIAURA A TARII ROMA-NEST! DESPRE CALCAREA LEGAMINTULUI DE CATRE PRINCE -PELE DE KARAMAN, IBRAHIM-BEI 82

f. 376 r. Deoarece de la anul 845 83 $i ping, la anul <8>47 84 uniira,ufgatori dintre musulmani ghiauri au aratat unele pretentiifat& de acel sultan (fehriar) purtgtor de zel, de aceea, la Intoar-cerea din expeditia sfintg, asupra Semendriei, acesta 1-a aruncatIn Inchisoare pe domnul Tarii Romanesti, Draculea (DiraNikola), Impreung, cu cei doi feciori ai sai, iar craiul unguresc 85,fg,eInd In ciuda musulmanilor, a dat domnia Tgrii Romanestiunui alt ghiaur care era unul dintre fostii domni (hiikkeint) aiacelui neam 88 si care, In timpul apkgrii cetg,tii Semendria,trecuse fluviul Dunarea cu intgaire din partea ungurului celmai sus-amintit devastind pradind multe intinderi dinCara islamica luase In robie femei copii.

... In sfirsit, dupg, cucerirea Semendriei, farg, sg, maistea, sultanul islamic a trimis Intr-acolo, pentru rgzbunare, peMezid-bei, unul dintre emirli vestiti 87, impreung, cu ostirea dinRumelia, i-a poruncit devasteze tinuturile i sl-i Inlaturergatatile. Emirul cel mai sus-amintit, la rIndul sgu, trecIndcu caste mula peste fluviul DunIrea, a dorit sg dea lupte eudomnul Tgxii Romanesti, dar domnul acela nefiind atIt deputernic Inclt sa, se Intilneasca, cu oastea islamica, s-aIn niste munti puternici si a cerut ajutor de la craiul unguresc.

81 Dtra Nikola: Draculea.142 Ibrahim-bei, principe de Karaman (1424-1463)." 22 mai 1441-11 mai 1442." 1 mai 1443-19 aprilie 1444.88 Vladislav I, cu ajutorul lui loan de Hunedoara, care pc atunci era guvernator.88 Mircea, fiul lui Vlad Dracul ; poate fi si Dan87 In alte cronici apare ca beilerbei de Rumelia.

kii

§1

$I

§i

§i, t,,ii

§i

gi sa-i

Intarit,

al .II-lea.

www.dacoromanica.ro

170 IDRIS BITLISI

Dupg cum s-a argtat mai inainte, cei mai multi luptgtori pentrucredintg se imprastiasera in imprejurimi in dorinta de a luaprazi, iar Mezid-bei, din pricina nedibAciei sale vi crezind caface un bine, a argtat curaj vi a inceput sg se laude inguntrultarii dusmane. Ceilalti emiri vi oameni mai incercati in lupte1-au sfltuit dar, increzindu-se in puterea vi in curajul sau, el nua dat ascultare nimgnui, ping dud de la nenorocitul de ungura venit o caste mare ca sa, se lupte cu musulmanii. DomnulTariff Romanesti, la, rindul sau, stringindu-i pe locuitorli Orlisale, s-a algturat la ostirea ungureaseg. Cei mai multi gaziiIns erau imprgstiati in cgutare de prgzi si uitaserg de grijgvi de prevedere. Pe scurt, ei an aflat despre avutiile tgrilorunguresti vi ale TAriti Romgnesti. Atacind ceata mica la numaira lui Mezid-bei vi pricinuindu-i sus-numitului Mezid, in timpulluptei vi al mgcelului o moarte de martir vi punind mina inintregime pe ostasiigazii imprgstia,ti vi nimicindu-i, unii <dintreturci> an trecut cu miff de greutaiti peste flu.viul Dungrea vi auiesit pe malul salviirii, lepgdindu-se de toate avutiile vi armelelor. Cind, din aceastg pricing, ostasii gazii an fost infrintivi clad amgnuntele despre aceastg nenorocire an ajuns laurechile padisahului (humaiun), atunci, din mare zel impg-ratesc pentru credintg vi pentru ocrotirea cinstei, el vi -a pussperanta in ajutorul lui Allah pentru a acoperi prin for acelepierderi vi nenorociri.

Dupg sfatul tinut cu deranitarii impgrAtiei, a trimispentru rgzbunwre toate capeteniile de osti (sipehsalar) aleRumeliei vi alto vase capetenii de osti dintre emirii Anatoliei,sub comanda (serdar) beilerbeiului de Rumelia, Sahin-pasa 88.Serdarul eel mai sus-amintit, la rindul sau, a pgtruns in TaraRomAneasca, dar, intrucit, la inceput ghiaurii nu se simteauin putere sa, vin/ fatg in fat/ vi sg se opung, el a dat voie osta-

f. 376 v. silor gazii sg devasteze vi sg is prgzi, iar comandantul (sipeh-salar) mai sus-amintit, la rindul sau, avind srabiciune pentruveselie vi vin, nu era in stare sa pgzeaseg cinsteaarii vi alegii vi sg-vi stgpin.eascg pornirile sufletesti pentru petreceri.Si este lege a dacg serdarul ostii este nepgsgtor vi se gindestela sine insusi, atunci, in cele din urmg, el cade in mitinile dus-manilor

88 Tn alte cronici Ku1a-$1thin sau ehabeddin-pa§a.

www.dacoromanica.ro

KEST BEHIST 171

... In Brush, domnul Rom&nesti, care era dusmanulsau din tot sufletul, din pricing nep/sarii serdarului, a dat cuajutorul ostasilor unguri un atac asupra luptatoarepentru credintI a sultanului, pe vremea chid ostasii luptatoripentru cauza islamului se aflau imprastiati venind fatI Infatk s-au luptat unii cu altii timp de o zi Esi o noapte. Dar, spredimineatk chid sabiile s-au ivit In zare Esi clnd rancilestrAlucitoare ale luptatorilor au aparut In fata ochilor dusma-nilor, asemenea luminii stralucitoare din Iemen, atunci ahinpasa care era seraskerul islamic, a fugit spre fluviul Dungrea,Impreuna cu saxmanii care fusesera, zdrobiti In urma atacului

nenorocite. Deoarece nu s-a impotrivit In Vat lia cudusmanul, el a plecat din rindurile luptatorilor. Dupa fugasus-numitului, unii emiri Esi ostasi, precum Esi TimurtasbeizadeOsman-bei, dInd dovadA de curaj Eli r6mIrtind pe cImpul debAtalie Esi lupt/ndu.-se Impreung cu unii comandanti viteji,si-au zis : Chiar dac6 eel cu numele de *ahin, purtAtor derusine, plrasindu-ne, a fugit de moartea de martir Esi si-a stersrenumele de pe foaia catastifului vitejilor, noi, toti lupt6torii,sa nu fugim de pe cimpul de lupta, din fata neamului ghiau-rilor". Desi Osman-bei emiri s-au luptat cu ostilemindre ale ghiaurilor i cu dusmanii plini de putere, totusi,deoarece seraskerul fugise de pe clmpul de luptI aruncasela pamInt onoarea luptAtorilor pentru Islam si intrucit ceimai multi plecaserI Insotindu-1 pe sus-numitul In fuga sa Esideoarece ostasii ghiauri erau de douft on mai numerosi decitluptAtorii islamici Esi Osman-bei, la rindul s'au, scapind printr-omoarte de martin, ceilalti ostasi, la rindul lor, rImasi fart,serdar, ataclndu -i pe ostasii necredinciosi, cei mai multi vitejian intrat In rindurile martirilor si, treclnd sub umbra steaguluimartirilor din Kerbela 899 s-au dus printre cei iertati pe vecie.

1. 377 r. Intrucit oastea islamica Esi spahiii sultanului an suferituna dupa alta dou6 InfrIngeri de acest fel, aceste vesti au ajunsla urechile ghiaurilor r6ufaz6torilor.

<Mai departe se aratA eb Ibrahim-bei, principele de Karaman, a trecut laactiune, atacind posesiunile otomane din Anatolia>.

Kerbela: localitate in Orientul islamic (Irak), unde s-a dat o mare batillie intreMahomed adversarii slii

Tara

ostirii

si,

sabiile $i

ostirii

$i ceilalti

si

si

89

§1 religion.

www.dacoromanica.ro

172 IDRIS BITLISI

Si acele doug, fapte primejdioase, care s-au intimplat unadupI alts, s-au petrecut in cursul anului 846 99.

<Urmeaza descrierea expeditiei din Anatolia Impotriva lul Karamanoglu>.

Anul 846

f. 377 v. POVESTIREA A PATRUSPREZECEA. DESPRE ATACUL ASUPRA TA-RILOR ISLAMICE, PRIN ATITAREA DESPOTULUI < SEMENDRIEI>$1 ADUCEREA IN RUINA A VILAIETULUI ISLAMIC DE CATRE ACESTAIN UNIRE CU CRAIUL IANCU 91 SI DESPRE PRINDEREA UNOR EMIRILUPTATORI PENTRU ISLAM, DESPRE NENOROCIREA OSTASILORGHIAURI LA 0 TRECATOARE (SEBIL) GREA, PRECUM $1 DESPREPACEA SULTANULUI CEL PLIN DE ZEL CU DESPOTUL <SEMENDRIEI>PENTRU SALVAREA CELOR CAZUTI ACOLO IN ROBIE

f. 378 r. <Se arata cd dupa ocuparea Semendriei de catre turd, despotul de acolotrecuse la unguri, Indemnindu-i sA porneasca Impotriva sultanului>.

Cu fel de fel de viclenii kii minciuni, el a spus kii a arItaturmItoarele craiului Ungariei 92, precum §i celui de al doileacrai, afurisitul Iancu, care era vestit printre ghiauri fi careera unit prin oastea sa §i prin armele sale, ca kii prin rangulsIu : Acura trebuie ca toti regii (miiliik) §i stApinii (hiikkiam)§i toti cei de credinta neamului Mesiei sI se r/zbune pe musul-mani pentru tinuturile for ".

... Acesta 93 incepind cu tmeltirile §i cu tulbur/rile, sus-numitul Iancu, impreung, cu toti lupatorii unguri qi avind dreptcarauzI pe despot, cu suflete diavole§ti §i cu o oaste mainumeroas/ decit cirezile de animale an trecut prin fata Belgra-dului fluviul Dungrea §i an intrat in tinuturile islamice. Maiintii, an ruinat cetatea Izlancea 94 ( 1 ) §i, devastind locuintelemusulmanilor §i luindu-i in robie §i ducindu-i in vilaieturilefor pe acei dintre musulmani pe care puteau sI pun/ mina §itrecind 1)1)11 la Ni E3 §ti Sehir-Koi §i Sofia, an vrut apoi sg, mearglprin trecatoarea Zlatita (Izladi) §i SA inainteze in tinutulFilipopolului (Filibe) pin/ la Adrianopol (Edirne), capitalssultanatului, rtli A deschicl/ in vilaieturile acelea toate portileuneltirilor §i. tulburarilor. Pe atunci, sultanul cel dornic decuceriri de sari, la rindul sgu, avind ajutorul o§tilor cereqti,

" 12 mai 1442-30 aprilie 1443.91 Than de Hunedoara.92 Vadislav I.92 Despotul Semendriei.94 In alte cronici apare Aladja-Hisar, adicd Cru§avdt.

www.dacoromanica.ro

HEST BEHIST 173

pornise spre trecgtoarea Zlatita (Izlacli) In intimpinarea ghiau-rilor cu credinta dearth intinsese pe locul de bgtgliesteagurile luptei sfinte. Dar, din. pricing, numgrului mare a1ghiaurilor, luptgtorii pentru Islam neputind sa dea batalie,sultanul luptgtorilor pentru cauza Islamului a impresurat

f. 378 v. trecatoarea aceea cu saline de fier ale vitejilor fiind vremede Lung, au dat drum la apele din calea dusmanilor legli.Cu voia timpului i spre binele ostii islamice, toatg, fata pgmin-tului s-a acoperit de gheatg, in felul acesta, tgindu.-se caleape care se aduceau proviziile ostasilor ghiauri i punindu-secapgt Intretinerii sufletelor lor animalice, ei nu au putut delocsarsi dud, la indeplinire dusnignia lor, din care pricing, s-augrgbit, ca niste nenorociti, sa, meargg spre tinuturile lor demnede dispret, iar sultanul (fehriar) cel plin de zel, la rindul sgu,1-a trimis numaidecit, cu un numgr oarecare de osti, pe starpinul de Tokat ", Balaban-pap, pentru urmgrirea necredin-ciosilor. De asemenea ghiaurii necurati, chid au allot de so-sirea ostasilor islamici, au dosit multi ostasi hntr -un loc dintrecgtoarea vilaietului Ostasii musulmani, la rindul lor,nestiind de aceastg, capcana si de acest viclesug al ghiaurilor

grgbindu-se ca fulgerul sa ri ajungg pe dusmanii infrintiping, la trecerea lor prin trecgtoare, ghiaurii cu credintanetheaptg s-au folosit de clipa popasului ostasilor musulmani,astfel cg cei mai multi luptgtori pentru cauza Islamului aucgzut In curs/ inseraciune, iar Mahmud-bei, unul dintreemirii din Anatolia, care, fiind sta,pinul tinutului Bolu 98, erafratele lui Halil-pasa 912 a cgzut in prinsoare i cei mai multidintre viteji au murit ca niste martini pentru legea sacra,(feriat) §i, potrivit obiceiului rgzboiului neindurgtor, au suportatdurerile rgnilor. In sfirsit, acest prilej ducind la linistirea regionghiaurilor care merg pe calea cea rea find un motiv de a luacu forts $i a pricinui pagube, ei au trecut in grabg fluviulDunarea $i au mere in tinuturile for nenorocite, ducind cu ei

pe multi dintre ostasii musulmani legati In lanturi.<Urmeaza descrierea incheierii unei intelegerf cu despotul Semendriei,

in sensul ca i s-a inapoiat Semendria si cei doi fii ai sal, ostateci, in schimb fiindeliberat Mahmud-bei>.

95 Ora' in Anatolia.96 Ora §i provincie In Anatolia.97 Halil-pasa, mare vizir otoman.

§i i§i

§i,

§i,

§i

Ni§.

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

174 IDRIS BITLISI

f. 380 v. <Despre prima urcare pe tron a lui Mehmed al II-lea, in anul 848", primcedarea domniel de care tatal sau, Murad al II-lea>.

POVESTIREA A SAISPREZECEA. DESPRE RASCOALA $1 RAZVRATIREACRAIULUI UNGURESC " IN UNIRE CU REGII FRINCI (FIRENK) $1CU CEI DIN TARA ROMANEASCA (EFLAK)10 $1 MOLDOVA (BOGDAN) InIN TIMPUL RETRAGERII SULTANULUP" DORITOR DE CUCERIRIDE TARI $I PE VREMEA DOMNIEI SULTANULUI DIN NEAMUL LUIMAHOMED 108

<Se arata ca, profitind de virsta frageda si de lipsa de experienta a nouluisultan Mehmed al II-lea, principii crestini s-au coalizat Impotriva turcilor>.

Cei mai multi principi (selatin) de credinta Mesieiindeosebi crali Ungariei Moldovei T6rii Romame§ti,

precum principi (miiliik) frinci 104, unindu-se cu to ii, aupornit cu ostire mare din partea Ungariei trecind fluviulDunarea, an inceput sg, devasteze i sa prade tinuturile islamice.La inceput an asediat cetatea Varna (Avarina) care se afla indrum si au supus-o cu lovituri de tunuri si de pu§ti. i frincii,la rindul lor, an trimis in ajutorul ungurilor si al celorlalti,dinspre tarmul marii 60 de galere (Kaderga) cu cite 1000 deostasi pedestrasi fiecare ca BA opreascA trecerea ostasilor gazii,pe mare, prin Galipoli si mai cu seams impiedice pe locui-torii din Rumelia si Anatolia, pentru ca in felul acesta tinlrul

f. 381 v. sultan sa, se despart6 de ai sai tii s5, nu poata, primi ajutor siocrotirea tatalui s'au cel binevoitor.

<Se arata ca Murad at II-lea a venit totusi in ajutorul ttnarului sultanMehmed al II-lea, trecind cu oaste In Rumelia>.

In fata ostii a fost trimis beilerbeiul de Anatolia, Davud-bei, pornit din menzil in menzil in ajutorul cetAtii Varna,locul de aclunare al ghiaurilor. Dar numarul ghiaurilor eramult mai mare decit se credea toti fiind. imbrIcati in zale,talazaiau ca Marea cea Neagr1.

f. 382 r. <Se descrie lupta de la Varna din 1444, relatindu-se despre infringereainijiala a unei bune parti din oastea otomanii>,

96 20 aprilie 1444-8 aprilie 1445." Vladislav I.

100 Vlad Dracul (1443-1446); a doua domnie.1°1 Stefan al II-lea Petru al If-lea.103 Murad al II-lea.103 Adica Mehmed al II-lea (1444).104 Burgunzi etc.

yi unii

sá-i

si

$i

$i,

$i au

sl

www.dacoromanica.ro

HEST 13E111$T 175

f. 382 v. ... Se poveste§te a, de team& de groaz6, fugariimusulmani au ajuns Intr-o singur& zi de la, locul de bataliezis Kamcisuyu, pe §esul Dobrogei (Tobridja), la o distant& detrei popasuri (merhale).

<Unneaza descrierea cAderii regelui Ungarlei, Vladislav, pe cimpul debAtAlie gi infringerea coalitlei europene la Varna>.

f. 390 v. POVESTIREA A DOUAZECEA. DESPRE PLECAREA SULTANULUICEL NOROCOS SPRE EXPEDITIA SFINTA DIN ALBANIA $1 DESPRESOSIREA STIRII CU PRIVIRE LA RASCULAREA CRAIULUI UNGARIE1106CU GINDUL DE A PRICINUI PAGUBE TINUTURILOR ISLAMICE

<Anul 852 106>

f. 391 v. ... Pe dud sultanul se pregAtea s& cur* tot tinutulacela (Albania) de ghiaurii cei cu credinta desarta, au sositla urechile padi§ahului, una dup& a1ta, precum rAuf6,-c&torul care era craiul unguresc a Inceput s& lac& iara§i uneltiri§i r6ut&ti $i, atacInd tinuturile islamice cu oaste nenumArat&

g/sindu-le goale, a Inceput sg, prigoneascl raiaua beraiaual"s& le pricinuiascA pagube. Atunci, <sultanul>, nemaig&sind

potrivit5, §ederea In tinuturile Albaniei, s-a tutors pentru aInlAtura pagubele acelui ghiaur tiran.

POVESTIREA A DOUAZECI $1 UNA. DESPRE RASCULAREA GHIAU-RULUI NUMIT IANCU, CRAIUL UNGURESC, $I DESPRE LUPTA ACES.TUIA, IN UNIRE CU REGII GHIAURI, CU SULTANUL DORITOR DECUCERIRE, DATA PE SESUL KOSOVEI

f. 392 r. Craiul ungurilor nenorociti toti regii ghiauritrecut cu corgbii cu luntre (sal), timp de 30 de zile necon-tenit, pe marele fluviu Dunatea, cu mare pomp& cu alaiuride r&taciti i cu multi 'ghiauri voio§i cu credinta deklartIau Inaintat cu o§tile inarraate.

<Trimiterea martolozului Togan 108 pentru iscodirea ghiaurilor.Acesta, intorcindu-se, a spus> :

f. 392 v.2Padi§ahul ghiaurilor trufa§i al apeteniilor for

mindri este craiul Tanen, caruia ei i se supun. i oamenii de

105 Iancu de Hunedoara.1" 7 martie 1448-23 februarie 1449.107 Beraia : categorie de Virani privllegiali, scutiti de unele dari.108 Martoloz Togan, iscoada sultanului Murad al II-lea.

si

stiri ca

gi

autai

ostii

ostii si

1i 0i

0i

¢i¢i si

www.dacoromanica.ro

176 IDRIS BITLISI

seam, qi notabilii (aian) sAi Ant patru bani (pan), vicleniqi stapini de ofilti qi de suite §i. de cetati. Unul este banul leah(Lepe pan) gi altul este banul ceh (fete pan) §i altul este banul(pan) de Sekvelet, In& fiecare din ei se socoate pe sine neattrnat8i un al doilea crai.

f. 393 r. <Urmeaza descrierea desfAsuraril batAliei de la Kosovo, din 1448>.

In a treia zi, pe afurisitul de Iancu nu 1-au mai tinutpicioarele 8i au. inceput 86-i tremure 8i miinile.

... De nevoie, craiul eel cu credinta rAtAcita, a ales Ingrab calea fugii §i, fiind. 'infrint, a pornit spre Cara sa lipsitAde noroc, ca qi el 113.8110, qi s-a Indreptat spre drumul Infringerii.

<prmeaza descrierea biruintei ostii sultanului, prinderea unor bani siomorlrea for pe ctmpul de batalie, dupa care sultanul Murad al II-lea se Intoarcela Adrianopol>.

www.dacoromanica.ro

XI

CRONICILE ANONIME TEVARIH-I AL-I OSMAN"SI CONTINUAREA LOR DE CATRE MUHIEDDIN

AL -D JEMALI

Pe ling& vechile cronici otomane din veacul al XV-lea, ale c&rorautori slut cunoscuti, mai exist& si un mare numar de cronici anonime.Cataloagele de manuscrise orientale mentioneaz& o aerie de astfel de izvoarenarative pastrate in diferite biblioteci din lame. Printre acestea merit&o atentie deosebit6 cele care se af16 In colectiile Bibliotecii Nationale dinParis si ale Bibliotecii din Viena. Un numar considerabil de astfel de izvoarese g&sesc si In bibliotecile turcesti din Istanbul.

0 bung parte din manuscrisele cronicilor anonime care ni s-au pAstrata lost cercetat/ de turcologul Paul Wittek §i mai en seam& de Fr. Giese(Breslau), cel mai bun editor al vechilor cronici otomane.

Anonimele poart6, In general, titlul obisnuit al vechilor cronici :Tevarih-i (sau Tarih) al-i osman, sidle& Istoriile (sau Istoria) dinastieiosman'e si trateaza istoria osmanliilor de la inceput (sec. XIII) pin& inultimele decenii ale veacului al XV-lea sau inceputul celui urmAtor. 17nuldin manuscrisele cele mai importante, aflator la Viena, incheie evenimen-tele cu anul Hegirei 896 (14 noiembrie 1490 3 noiembrie 1491). Unsinger manuscris (care se gfiseste In Biblioteca National& din Paris, Cod.reg. CXIX, cat. 315), mai putin cercetat, descrie evenimentele pin& pevremea sultanului Selim I (1512). Alte cronici anonime trateaza o perioad/mai restrins& din istoria otoman& (veacul al XV-lea). Asa bungoara, unTarih-i sultan Illehmed-han fatih el-Islamboll (Cronica sultanului Mehmed-han, cuceritorul Ista,nbulului), scris Yn proz1 si versuri, este consacrat, duplcum aratl insusi titlul, domniei lei Mehmed al II-lea (1451-1481) ; altul,

1 Tn izvoarele otomane Istanbulul este denumit adeseori gi Islambol", adicii local undose ailii multi musulmani".

12 C. 42-

www.dacoromanica.ro

178 CRONICI ANONIME

intitulat Tarih-i al-i Osman, cuprinde ultimii cinci ani ai domniei luiMurad al II-lea kii vremea urmaplui sau Mehmed al II-lea.

Din textul cronicilor anonime nu se poate deduce chid au fost scrise.Avind in vedere faptul a majoritatea sting domnia sultanului Baiazidal II-lea, se poate presupune a uncle din ele au fost scrise pe la sfirsitulveacului al XV-lea. In orice caz, nici una din ele nu poate fi anterioara,domniei sultanului Mehmed al II-lea.

Turcologul Fr. Giese a prezentat In 1922 o edit ie critics a vechilorcronici anonime otomane 2 luind ca bazI cele mai bune manuscrise, faxIn anul 1925 le-a tradus in limba germana $. Analizind un mare numar detexte, Fr. Giese a constatat a exists o mare asemanare intre ele atit caform/ eft 8i ca fond. De aici, editorul a tras concluzia ca vechile cronicianonime otomane nu slut lucrari independente, cum se credea pin/ la el,ci slut variantele a doug prototipuri distincte. Astfel, variantele primuluiprototip trebuie A reprezinte o veche redactie a cronicii lui Aft-paqa-zade.

Cronicile otomane anonime pe care le-am avut la indemin5, (din ed.Fr. Giese) cuprind abia un secol din istoria t'arilor roman. Este posibil camanuscrisul de la Paris, amintit mai sus (Bibl. Nat. cod. reg. CXIX, cat.315), A aibl informatii in plus care ne-ar interesa. 0 atentie deosebitamerits 8i manuscrisul de la Dresda (Land Bibliothek, m.. 11) In care estevorba de expeditia lui Bali-bei Malkocioglu In Moldova.

Amintim ca, uncle fragmente care ne privesc din aceste anonime anmai fost publicate In traducere romaneasca de N. Iorga 4, flcutI dup5,versiunea gerraan1 a lui Fr. Giese, 8i integral de Andrei Antalffy, care s-abazat pe textul turcesc 5. Am. socotit necesar s'a dam o noun traducere a8tirilor privitoare la tkile roman din aceste cronici anonime, mai alesc5, traducerile mai sus-amintite slut incomplete.

*Cel care a prelucrat kii a continuat seria cronicilor anonime, ducind

povestirea for ping, la mijlocul veacului al XVI-lea, a fost Muhieddin al-Djemali.

Din viata acestui istoriograf otoman se cunosc foarte putine date.Dup/ toate probabilitaVel el s-a nascut pe la finale veacului al XV-lea In

8 Die allosmanischen anonymen Chroniken (Tevarih-i all Osman), herausgegeben vonDr. Fr. Giese, Tell I, Text and Varianten...., Breslau, 1922, 174 + 412 p.

8 Die altosnuinischen anonymen Chroniken, von Dr. Fr. Giese, Teil II, Ubersetzunge,Leipzig (1925), 170 p.

4 N. Iorga, Cronicile turcesti ca izvor pentru istoria romanilor, Bucuresti, 1928, Anal.Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.", Ser. III, Tom. IX, Mein. 1, p. 1-22.

8 A. Antalffy, Vechea cronicd otomand ca izvor pentru istoria romanilor, in Revista'storied", anul XXIII, nr. 7-9, 1937, p. 217-235.

www.dacoromanica.ro

CRONICI ANONIME 179

orkelul Aksarai din Anatolia si era fiul marelui muftiu Z'enbilli All Razi.Inca din tinerete a fost initiat in problemele religioase si mai cu seam/ Incele istorice.

Venind la Istanbul, ajunge dascgl la scoala teologicg, infiin.tat/ deMurad-pasa, iar mai tirziu 11 g/sim judecator (kadi) la Adrianopol. Mu-hieddin a murit probabil tot in acest oral, pe la anul 1557/965.

Muhieddin a raraas cunoscut in istoriografia otomanl pentru meritulde a fi prelucrat vechile cronici anonime intitulate Tevarih-i al-i Osman gide a le fi continuat, partea original/ fiind deosebit de important/ datorita,faptului a autorul a fost martor ocular al multora din evenimentelepovestite. El descrie 1ntimplarile ping, la inceputul lunii regeb din anulHegirei 963 (11-20 mai 1556).

Cronica sa, pastratg, in mai multe copii, a fost editat/ de Fr. Gieseca o continuare a cronicilor anonime amintite mai sus. Dintr-o mentiuneexistent/ la sfirsitul operei lui Muhieddin pe una din copii, rezult/ ca,aceasta dateazI din anul 1004 zil-hidjge (29 august 1596) si a apartinutunui oarecare Hasan bin Abdul -Aziz.

Cronica lui Muhieddin a fost cunoscut/ si lui Josef von Hammer prinlucrarea Veranziche Chronik, scris/ de Anton Wranci.6. Bishof (m. 15 VI1573) 0.

0 traducere fragmental% a dat $i Hans Cauder Spiegel (m. 30 august1579). De asemenea, ea n-a fost strain/ nici umanistului Hans LOwenklau(Leunclavius), autorul cunoscutelor Annales Sultanorum Othomanidarum(Francforti, 1588) si Historiae Musulmanae Turcorum de monumentisipsorum exeriptae libri XVIII (Francforti, 1591).

Aceast/ cronic/ a lost utilizat/ ca izvor de istoriografii otomani depe la finele secolului al XVI-lea, in special de Sa'adeddin si Mustafa Ali.

Bibliografie: P. Wittek, In M.O.G., II, p. 151 ; 0.M., III, *p. 63;G.O. W., p. 39-42 §i 72-74:

0 Cf. §1 Der Islam", X, 1920, p. 159.

www.dacoromanica.ro

TEVARIH -I AL-I OSMAN(ed. Fr. Giese, Breslau, 1922)

27 <Luptele cu sirbil §i Inceputul domniei sultanului Baiazid I Fulgerul. Cucerireaminelor de la Kratova>.

Pe atunci 1 era un viteaz caruia i se spunea Firuz-bei ; < sultanul28 Baiazid > 1-a trimis pe acesta si el, pornind, a cucerit Vidinul. Dupa aceasta

< Ba,iazid> i-a dat voie lui Firuz-bei A fats o incursiune. Acesta, repezin-du-se, a flout o incursiune in Tara Romaneasta (Eflah) si s-a intors cuprada bogata ... 792 2.

38 .. . I-a venit §tire lui Baiazid a Timur-han a sosit la Ankara. Chida auzit aceasta §tire, Baiazid si-a strins de asemenea oastea, pornindlntr- acolo. A luat on el si oastea tatareasca care venise din vilaietul Dest< -i Klpceak> trecind prin Moldova (Kara-Bogdan). De asemenea venise sioastea voievodului Tariff Roma'nesti (Eflak-oglu) $.

40 <Descrierea luptei de la Ankara din 1402>.

Intr-un cuvint, oastea lui < Baiazid t s-a imprastiat. Apoi oasteapersonals, care se gasea ling < Baiazid> Ildirim, de asemenea a tradat,deoarece fusese jignita, din. care pricing. s-a imprastiat si a plecat.

S-a luptat numai Eflak-oglu 8 care avea o oaste de ghiauri. Clndhanul Timur a vazut oastea ghiaura, crezmnd ca. sint dervisi, a spus : Hei,ce dervisi (ifik) viteji ! Ce strasnic s-au razboit !". Iar cei care se gaseau Injurul lui i-au spus : Hane, ei nu slut dervisi, ci ant ghiauri !".

Apoi Eflak-oglu, de asemenea, vazin.d ca, nu se poate razboi si ca,a ramas singur, si-a luat oastea tai, fugind, s-a retras intr-o paste.

<Urmeaza descrierea infringerli §i halt in captivitate a lui Baiazid Fulgerul. Lupteledintre urma0i sAi>.

48 Apoi, prin mijlocirea lui Ali -pasa 42 Isfendiar 1-a urcat pe Musalntr -o corabie si 1-a trimis din Sinop in Tara Romaneasca. In acea vremeera domn (bei) Mircea ghiaurul, care era un ghiaur tare viteaz. Mircea1-a luat pe Musa linga el, trecindu-1 apoi In Rumelia. Dupa spusele unora,

1 Anul Hegirei 791 1388-1389, chid a avut loc Militia de la Kosovo.2 1389 1390.3 Asupra partial:IAA' romanilor la lupta de la Ankara sint controverse in istoriografia

romaneascA. Dupti unit autori termenul folosit ar desemna pe vlahii din Tessalia (Vlahia mare),dui:4 altii ar 11 o confuzie cu Vile (Vuc), nume sub care e desemnat Stefan Lazarevici, despotulSerbiel.

4 Marele vizir al lui Baiazid Fulgerul §i al emirului Suleiman Celebi. A murit la 18decembrie 1406 (7 regeb 809).

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 181

1-a trecut la Silistra. Apoi Musa a plecat de acolo. Toti tavgiii au venitling& el. De asemenea, s-au stills In jurul lui §i timario ju. Apoi, adunin-du-se ou totii, an inaintat spre Adrianopol. Intre timp, s-a dat de §tireemirului Suleiman despre trecerea lui Musa Celebi in Rumelia.

<Descrierea luptelor dintre Suleiman sl Musa. Ocuparea Rumeliei de cAtre acesta dinurma. Lupta dintre Musa si Mehmed Celebi>.

52 Sultanul Musa a domnit trei ani §i jumatate §i apoi a plecat din lumeaaceasta.

... De asemenea, 1-au prins pe Simavna-kadisioglu 67 impreung cufiul §i fiica sa, §i 1-au trimis la Iznik fii i-au dat o leaf, de 1 000 de aspri(akee) pe lung. In ce prive§te pe Azap -bei, el a fugit §i a plecat in TaraRomfineasca. Astfel, tont/ Rumelia a trecut de partea sultanului Mehmedcare a devenit padi§ah in anul 816 al Hegirei 6. Apoi sultanul Mehmedtrimis soli in toate tgrile invecinate §i la beii din imprejurimi §i s-au impgcatintre ei.

53 ... Sultanul Mehmed, intorcindu-se de acolo 7, a venit la Brusa ;pornind §i de aici, a sosit la Adrianopol. Iar de aici a intreprins o expeditiein Tara Romaneasca. A luat oaste §i de la Karamanoglu §i de la Isfen-diaroglu. Kasim-bei, de asemenea, a dat oaste. Sultanul Mehmed, venind,s-a oprit la Dun ,re i a fgcut cetatea Giurgiu (Ierkokii).

El a trimis acingii In Tara Romgneascg. Ace§tia s-au. slturat <depradg>. Apoi, bell Tgrii Romane§ti Mend pace, an trimis haraci §i au..trimis pe fiii for la Poartg ca ostateci. Sultanul Mehmed, pornind dup&aceea, a venit la Brusa.

<Descrierea pregAtirii rAscoalei din Aidin de cAtre Bortiklilge Mustafa>.

54 Pe de altg parte, §eihul Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, auzinda Boriikliige Mustafa are izbinzi, a fugit §i el din Iznik, plecind la Isfendiar.Intr-o noapte, pe clad statea linga Isfendiar, urcindu-se intr-o corabie, ela trecut in Tara Romaneasca. De aici, venind, a intrat In mares de copaci"(agar denizi), dar se spune c& avea intelegere cu BOriikliige Mustafa.

<La Kara-Burun, In Anatolia, rascoala lui BoraklOge este infrInta de °stile sulta-nului. UrmeazA atacul asupra Salonicului reprimarea rAscoalei din Rumelia, condusAde seihul Bedreddin Mahmud, care a Post spInzurat la Serres>.

5 Bedreddin Mahmud.3 aprilie 1413-22 martie 1414.

9 Din Karaman.

a

§i

*eihul

Ii

°

www.dacoromanica.ro

182 CRONICI ANONIME

64 Se poveste§te astfel ca, pe chid sultanul ktedea la Adrianopol, Dracula(Dirakul) 5; beiul Tkii Romane§ti, trecind Dunkea, a pricinuit multestricIciuni In Rumelia. Atunci sultanul Murad (al II-lea), ducindu -seacolo, s-a tutors cu prada, bogat6 §i s-a a§ezat la Adrianopol. Aceasta s-aIntImplat In anul 826 al Hegirei S.

In anul 844 al Hegirei 10, sultanul Murad, mezIndu.-se din nou la66 Adrianopol, 1-a trimis pe Mezid-bei In incursiune. Trecind prin Tara Ro-

maneascg ajung/nd In vilaietul unguresc, el n-a avut noroc, iar Mezid-bei, suferind IntrIngere, gasit moartea, murind ca un martir. Dupa, cemusulmanii au suferit o astfel de Infringers, In anul 845 al Hegirei 11,sultanul Murad, a§ezindu-se iarki la Sofia, beilerbeiul s5m.*ehabeddin.-pa§a,Impreun5, cu oastea rumeliotg, cu acIngiii cu ienicerii, a trecut prinTara Romaneasc6 qi a ajuns In ITngaria. AcIngiii i ceilal i eetaqi Impr6§-tiindu-se beilerbeiul Hadlm-pa§a 12 ramlnind singer, a fost atacat deafurisitul de Iancu <de Hunedoara >. Ace§tia fiind gasiti In nepgsare, caMezid-bei, an fost Infrini. Dup5., aceasta, In anul 846 al Hegirei " . .

<urmeaz6 descrierea rgscoalei lui Karamanoglu §i supunerea acestuia>.67 Pe clnd sultanul Murad se afla In doliu <In urma morph fiului sAu

Alaeddin sultan), afurisitul de crai unguresc Eii Iancu eel blestemat §idespotul Laz-oglu, care se pusese In fruntea tor, an venit la tree6toareaZlatita.

<DesfAsurarea bdtiiliei, Infringerea initial' a ostii turcesti ¢i fuga crestinilor>.<Discutia dintre Karamanoglu bufonul sAu, care i -a spus In derldere:>

. Bine ai facut ca ai mers Impotriva acestor osmanlii !". Karamanoglua Intrebat : De ce I". Bufonul a zis : Sultanul meu, to din partea aceasta§i fratele t5m. Iancu <de Hunedoara > din partea cealalth, bine ar ifdistrugeti islamismul !".

68 Pe la anul 84714, dupa ce sultanul Mehmed <al II-lea> a fost urcatpe tron, craiul unguresc cel blestemat 15 §i afurisitul de Iancu an atacatiarki cu ungurii eu sgseoi, nemte§ti, cehe, latine, bosniece i cucei din Apulia (Polie) 16, precum cu cei din Tara Romaneasc6, cu frincii

Vlad Dracut. De fapt lnsA In acel an domn al Tarn Romanesti era Dan al II-lea(1420-1431).

15 decembrie 1422-4 decembrie 1423.'° 2 iunie 1440-21 mai 1441.11 22 mai 1441-11 mai 1442.2.9 Este vorba de ehabeddin amintit mai sus. Porecla Hadim InseamnA eunueul",13 12 mai 1442-30 aprilie 1443.14 1 mai 1443-19 aprilie 1444.is Vladislav I.13 Prin Polie cronicarli otomani 1ntelegeau nu numai Apulia, provincie in sud-estul

Italiei, el Neapole.

tai

.

°stile

6

9

si

Qf

0i-a

si

Ii

51

sa,

Qi

gi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL -I OSMAN 183

(Firenk) §i cu Karamanoglu Afar. de Karamanoglu, toti acestia se aflaulingg crai. Astfel, stringind multe osti, an adunat laolaltg 70 000 sau 80 000de ostasi. De asemenea an adus mai multe mu de tunuri17. Oastea sa erainvesmintatg din cap ping In picioare in zale albastre. Cu astfel de infatisaremgreatg, trecind pe la, Belgrad si Severin, an venit si an pustiit vilaieturileMatara 18 EA umla, 19. De aici an venit si an asediat cetgtile Nicopol siProvadia 20, pe care insg nu le-au putut lua, iar de acolo au trecut maideparte. Atunci Firuzbeioglu Mehmed-bei, sangeacbei de Nicopol, cu oasteadin Nicopol si cu acingiii sgi, care erau de fatg, i-a atacat pe ghiauri pe laspate $i a nimicit o multime de ghiauri. Prinzlndu -i pe ghiaurii imbrIcatito zale §i armuri, i-au adus <in tabgra turcea,scg > ; pe de altg parte, andat de §tire sultanului Murad care era la Manisa.

69 <Sultanul, rugat de bell din Rumelia, vine din Anatolia cu oastea de acolo>.

Si asa, stringindu-i pe toti musulmanii, sultanul Murad, de asemenea,a inaintat asupra afurisitului de ungur. Astfel, s-au intilnit si a avut loc omare bgtglie. Tunurile, pustile gi zenberecurile improscau uncle asupraaltora ca o ploaie vijelioasg. Craiul cel blestemat era in mijlocul ostii.Afurisitul de lancu inaintind dintr-o parte si Kara-Mihal dintr-o alt.parte, 1-au atacat pe sultanul Murad. Ei an obtinut victorie asupra sulta-nului Murad, an infrint amindoug aripile ostii sale si s-au inclestat cuoastea de Anatolia. S-a dat o luptg crinceng in care Gheikii-Karadja,beilerbeiul Anatoliei, a murit ca un martir. Vgzind aceastg nenorocire<oastea de > Anatolia s-a risipit.

<Se descrie ImprAstierea flancurilor turcesti, omortrea craiului unguresc yi ImbArbatareaoltii otomane la aceastA veste>.

Atunci, toti ostasii care se imprastiasera, s-au string in jurul sultanuluiMurad. Ostasii ghiauri, vgzind aceasta, an dat de tiro lui lancu cel Bles-temat i lancu afurisitul a vgzut cum stau lucrurile. Atunci oastea sa ainceput sa se imprgstie, dar el nu i-a lgsat sg se risipeascg. Se mai spune caIancu blestematul, vgzind ca oastea a inceput sa se imprgstie, a vorbitastfel ghiaurilor : Noi am venit aid pentru credinta noastrg si nu pentrucrai". In felul acesta el si-a stapinit din nou oastea intorcindu-se, aatacat de clteva ori, dar, vgzind cg musulmanii s-au inmultit, a luat-o la

70 fugg, scgpind cu viatg. Oastea ghiaurilor hind invinsg, a, rupt-o la fugg,

17 Desigur, este o exagerare. Probabil mai multe sute".is Matara, sat la 15 km est de Sumla (Bulgaria).

.5umla sau azi Kolarovgrad, oral In Bulgaria.20 Provadia (Pravadi), localitate la cca. 25 km vest de Varna (Bulgaria).

si

19 $umni,

si,

www.dacoromanica.ro

184 CRONICI ANONIME

iar ostasii islamici, vazind aceasta, an inceput alunge din toate partilepe ghiauri si, sari macelareasca. Toti ostasii <turci>, care seimpra,stiasera, s-au tutors. Apoi an venit la Adrianopol 4n anul Hegirei848 21.

<UrmArirea fugarilor luarea carelor de lupta. Expeditia impotriva Albaniei>.

Tocmai pe dud musulmanii se bucurau fn acel vilaiet (In Albania),sultanului Murad i-a venit vestea c afurisitul de Iancu, devenind singurcrai, In locul craiului, a itnceput atace. I s-a mai facut cunoscut c, nea-murile ungurului, sasului, cehului, germanului si latinului, precumoastea Tarii Romanesti, Incheind o intelegere adunlnd o armata nenu-mairata, an trecut prin Belgrad si Cufin 22 si ca, stau acolo cu totii. andsultanul Murad a auzit aceasta stire, a parasit Albania mergind laSofia, s-a oprit acolo.

<Pregatirea ostli turcesti plecarea spre Kosovo >.

Lulnd impreuna si pe printul Mehmed, tocmai trod erau sa, porneasca,oastea Tarii Roman.esti, care nutrea glnduri rele, a pornit asupra Nicopo-lului, prade acele parji. Dupa, aceea, beii de margin, Firuzbei-oglu Mehmed-bei si Hasan-bei ataclnd oastea Tarii Romanesti pe laspate si lovind cu citeva mii de acingii, i-au niraicit pe ghiauri. LuptaInceput ; aceasta a lost prima expeditie impotriva ghiaurilor si stireadespre ea a pricinuit bucurie sultanului Murad. Plini de aceasta bucurie,stringind 50 000 sau 60 000 de ostasi dintre pedestrasi calareti, an ajunspe urmele ghiaurilor la Kosovo.

Intilnindu-se cu ghiaurul Iancu blestematul, s-a dat batalie $i s-a,facut macel. Dar, timp de o zi si o noapte, sand fats 4n fats,, an tras unulintr-altul din tunuri si zenberecuri. Plrea ca o ploaie vijelioasa cadeasupra ambelor o$tiri. S-a dat o mare batalie. Si de asta data, afurisitulde Iancu, inaintind din amtndoua, partile, a respins cele doua, aripi alepadisahului, oastea de Anatolia $i cea din Rumelia. Astfel, aripa dreapta,si cea stinga fiind infrinte, padisahul a ramas singur. Ienicerii azapiis-au aparat cu scuturile. S-au tras din tunuri pusti dintr-o parte si alta.A lost un macel atIt de mare, Inch nu se poate descrie. Dar sultanul Murad,

21 20 aprilie 1444-8 aprilie 1445.22 In alta variants (p. 213) se arata : trecind prin Belgrad, aveau de Bind sA mearga

la Kosovo". Totusi, aid e vorba de o localitate numita Rubin sau Kowin, mentionataintr-o scrisoare din 8 septembrie 1448 a lui loan de Hunedoara catre Papa (cf. Die allosmanischenanonymen Chroniken, ed. F. Giese (1925), II, p. 95, nota 2).

n In alte variante figureaza ¢i Uzguroglu Isa-bei.

sa,-iInvingindu-i,

si

86,

sisi

$i,

si

vrind s6,13,

a

si

sisi

www.dacoromanica.ro

TEVARM-I AL-I OSMAN 185

la rindul sa,u, s-a jinut asa de tare, hien oastea ghiaur6, oricit s-a straduit,n-a putut 86,-1 urneasca din loc pe sultanul Murad.

72 <Retragerea turcilor din fate cre$tinilor, apoi Incercuirea acestora de dare turd>.

In sfirsit, afurisitul de Iancu, vazind nenorocirea a recurs la un.viclesug fatl de ghiauri si, spunindu-le : voi staiti aici, eu am. sai plecam sa, tree in spatele turcului, ca astfel sari distrugem, voi din fatl $i endin spate", a luat pe cei care ii erau apropiati si a fugit. Apoi, necredinciosiicare se aflau in care s-au luptat pin/ dimineata. Dimineata an vAzutblestematul de Iancu nu este printre ei nu se vede nici afara, iar musul-manii an inconjurat carele. Atunci, grija ghiaurilor a fost sa fuga numai-decit iii astfel an fost infriati. In acea zi musulmanii an avut o biruinta.asupra ghiaurilor.

<Infringerea fugarirea cre$tinilor. Printre cei primi a fost Kara-Mihal, care apoifost eliberat>.

Aceast& lupta s-a intimplat in anul 852 al Hegirei 24. SI ne intoarcerndin nou la povestirea despre afurisitul de Iancu <de Hunedoara >. V6zindin ce hal a ajuns, el a luat indata pe unii care ti erau apropiati si a fugit.Pe cind fugeau, despotul 25 a trimis un om dup6 el si 1-a ospatat si el a statacolo citeva zile.

<Indemnul beilor turd de a-1 prinde pe Iancu $i ref uzul sultanului de a merge impotriva lui, motivind ca este singur $i nu merits. Retragerea lui Iancu in Cara sa>.

73 In anul urnfator, pornind iarki, a pus de a construit cetatea Giurgiu(Ierkohii). De aici, au fAcut incursiuni in Tara Rom&neasa punlnd aicibei pe Tepe§ (Kaziklu), fiul lui Dracul, i-a dat steag hilat, fkindu-i totfelul de favoruri. Dui:4 aceea 1-au trimis impreun1 cu acingiii, care s-audus 1-au pus bei in locul parintelui sau. Intorcindu-se, <sultanul> s-aasezat la Adrianopol. In anul 853 al Hegirei 26, sultanul Murad a f/cutiarki o incursiune in Albania:

77 Dincoace de vilaietul Deft se all& Cara cerchezilor Kaffa ;dincolo de aceea se ggseste vilaietul celor de neam lesesc <i dincolo > slutrusii 27, iar dincoace se afla, Moldova (Kara-Bogdan). Mai sus de acesteaeste Tara Rom&neasca. Mai incolo e ungurul. Mai departe de acesta se

24 7 martie 1448-23 februarie 1449, mai precis intre 17 $i 20 octombrie 1448.26 Gheorghe Brankovici, despotul Serbiei (1427-1456).26 24 februarie 13 februarie 1450.

Intr-o altA variant' (vezi p. 283 din cronicA): dincolo de Zara le$eascA este Rusia".

Eii

so

elsi

ei 6t a

gisi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

186 CRONICI ANONIME

afla, cehul §i dincolo de el cezarul 28 moscovitul. Acesta de asemenea esteun popor ; e o Sara nesfir§ita,.

111 <Asedierea Belgradultd de cAtre Mehmed II In 1456/860, dar fArS succes. Nu se aminte0ede loan de Hunedoara>.

112 In anul 865 al Hegirei ", sultanul Mehmed iar5,§i a 16,cut o expeditieIn Tara RonAneasc5,, trecindDunkea. Dracul-oglu Tepe§ (Kaziklu), venindfat& in fatl, a atacat peste noapte. Neobtini.nd biruinta., el a fugit §i toat'5,oastea sa a pierit, iar el a ramas singur. Par&sindu-§i tara §i vilaietul 85,u,el a plecat in vilaietul unguresc. In sflr§it, craiul unguresc 80 1-a ucis peTePe§. Sultanul Mehmed a pus ca bei In Tara Romaneasca, pe fratele luiTepe§ 81. Apoi sultanul Mehmed, dupa, supunerea depling a TArii Romane§ti,a trimis corgbii pe mare, iar el, merglnd pe uscat, <a cucerit insula §icetatea, Mitilene >. Tara Romfineasc6 §i insula Mitilene, amindoug, an fostcucerite intr-un an, in anul 866 al Hegirei 32.

115 In aceast5., parte, Suleiman-pap, neputind lua Alexandria (Iskenderie)gi pornind de acolo, a facut o expeditie impotriva Moldovei (Kara- Bogdan).Intilnindu-se cu moldoveanul 33, s-au r/zboit. Oastea islamic5, era slabkdeoarece indurase expeditia impotriva Alexandriei, iar pe de alt5, parteera o iarng, foarte grea. Din cauza gerului oastea n-a putut sg, reziste §i asuferit o infringere In anul 879 al Hegirei 34.

Sultanul Mehmed iaraqi s-a alezat la Istanbul §i pe Ghedik Ahmed1-a trimis cu corabiile pe mare. Acesta, mergind cu multe mii de osta§i,a cucerit Kaffa §i Mangupul. Apoi, luind §i alte cet5,4,i, tinuturi vilaieturi,oastea <t6tarilor > din Crimeea, precum §i oastea din De§t-i Klpceak anvenit §1 i s-au supus in anul 880 al Hegirei 35.

Sultanul Mehmed iara'§i a fIcut o expeditie In Moldova. Adunindosta§i din toate pArtile, in a patra zi a lui rebi-ul-evvel 36 s-a intilnit cuoastea moldoveneascA. Aceasta fiind invinsg, a fost nimicitk iar el insu§i(tefan cel Mare) a fugit. Sultanul Mehmed a pr6dat vilaietul Moldovei §i,intorcindu-se, a facut expeditie pe vreme de lama, §i cucerind cetateaconstruitg de unguri pe apa Moravei, a darimat-o. In a cincea zi a lui

28 Imparatul Austriei." 17 octombrie 1460-5 octombrie 1461.36 Matei Corvin (1456-1490).31 Radu cel Frumos.32 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462." Kara-Bogdan ile, adicA cu Stefan cel Mare.34 18 mai 1474 6 mai 1475. *Mai precis la 10 ianuarie 1475." 7 mai 1475 25 aprilie 1476.36 4 rebl I <881> = 27 hmie 1476.

vi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH -I AL-I OSMAN 187

ramazan s-a intors §i s-a mezat la Istanbul, in 881 al Hegirei ". Ali-bei,care era fiul lui Mihail trecind prin Tara Romaneasc4, a Meut o incursiunein vilaietul unguresc, in anul 882 al Hegirei 38, dar n-a reuktit.

115 Anul 883 al Hegirei 22. Sultanul Mehmed iarki s-a mezat la Istanbul.116

In aceast5, vreme, Mihaloglu Ali-bei, Hasanbeioglu Isa-bei kii MalkociogluBali-bei fli de asemenea multi alti bei, an trecut cu acingiii din Tara Roma-nease6, in vilaietul unguresc, dar, sosind pe neasteptate oastea ungureaseg,§i dindu-se o lupt6, Isa-bei a murit ca un martir. Oastea musulman6 asuferit o Infringere in anul 884 al Hegirei 40.

117 . . . <Sultanul Baiazid al II-lea >, pornind din Adrianopol, a fAcuto expeditie In Moldova cli a cucerit cetatea Chills (Kili) in a 27-a zi a luniidjumadi- ul -ahlr 417 intr-o zi de miercuri, apoi a cucerit fli Akkermanul ina 20-a zi a lui regeb 42. Cucerind acest vilaiet, s-a intors §1 s-a mezat laAdrianopol in anul 889 al Hegirei 43.

... Beilerbeiul Hadim Ali-bei, impreun6 cu oastea rumeliota, cuvoia padiphului tili avind cu el kit °atm" din oastea de Poart5, (gape halki),dintre silandari " §i de la sipahioglani, luindu.-i §i pe acingiii de Rumelia§i oastea Taxii Rom'.'ne§ti §i mergind inaintea lor, au pornit cu totii im-potriva Moldovei. Ei an jefuit §i au pustiit vilaietul Moldovei cu 30 000sau 40 000 de osta§i. Pe la sfir§itul lunii ramazan 48 In.apoindu-se la Adria-nopol, s-au a§ezat acolo in anul Hegirei 890 46.

Pe la, inceputul lui muharrem 47) sultanul Baiazid iarki s-a a§ezatcu noroc Fii fericire la Istanbul, Iskender-bei, fratele lui Al! -bei, §i Malko-cioglu Bali-bei, mergind in Moldova Impreun5, cu oastea Tariff Romane§ti,an flout o incursiune. Prin grija, lui Allah, obtinind biruint5, de dougi-treiori, eau intors cu nenumarate prIzi kii cu multi robi.

118 Pornindu-se cu tot felul de arme in Cara arabeasel, a venit apoisolul Moldovei, care a plecat dup5, ce s-a incheiat pacea. Davud-pa§a amars cu maretie in Cara arlbeasc5,.

<UrmeazA descrierea luptelor In_ Arabia cu Ali-bei Zu'l-Kadlroglu>.

37 22 decembrie 1476.as 15 aprilie 1477 3 aprilie 1478.a° 4 aprilie 1478 24 martie 1479.4° 25 martie 1479 12 martie 1480. Este vorba de bAtalia de la Cimpul PHIAL41 22 lulie <1484>.42 20 regeb <889> = 17 august 1484.48 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485." Vechi unitati otomane de cavalerie.42 Ramazan <890>= 11 septembrie 10 octombrie 1485.4° 18 ianuarie 1485 6 ianuarie 1486.67 Muharrem <891> = 7 ianuarie 5 februarle 1486.

www.dacoromanica.ro

MITHIEDDLN : Tevarih-i al-i Osman(ed. F. Giese, Breslau, I, p. 125-152)

125 Pe de alt/ parte, beiul unguresc, craiul Iancu-oglu 48 murind, Sevize-oglu 491 -a atacat pe fiul lui Iancu-oglu 55, pe care, prinzindu-1, 1-a aruncatin temnit5s. Apoi devenind crai In locul sau, s-a urcat pe tron ili trims Indsol sultanului Baiazid, s-au Impacat.

<Aceste evenimente s-au petrecut inainte de qevval 897 al Hegirei>51.

130 Apoi printul (sultan) Selim 52, iesind din Trapezunt ureindu-seIntr-o corabie, a trecut la Caffa (Trete). De aici a iesit la Chilia Akkerman,spre Rumelia. Chid sultanul Baiazid a auzit aceasta, a trimis printuluiSelim In solie pe cadiul de Istanbul, Sari-Kirez 53, pe segbanbasi 54 ca.s/-1 sf/tuiase5, <65, primeasc5, un sangeac In Rumelia. Selim insist/ Ins/ca at se intilneasca, cu tat/1 s/u>.

140 Sultanul Suleiman <Magnificul> s-a indreptat spre Ungaria. Trecindapa Dunarii la Belgrad, el a ajuns la Buda. Aici venind banul de Transil-vania ", s-a supus. Aducind daruri (pelskef), el a slrutat mina padisahului.

146 Padisahul fiind multumit de el, a 1/sat In grija acestuia tronul Budei.

<UrmeazA primul asediu al Vienei in 1529>.

De acolo (din Iran), intorcindu-se padisahul In a noua zi a luniidjumadi-ul-ahir din anul 944 al Hegirei 58 s-a asezat la Istanbul.

De asta, datI sultanul avind de gind s5, porneasd, o expediiie impo-triva Moldovei, In a unsprezecea zi a lui safer <945 > 57, intr-o zi de luni, apornit cu oaste din Istanbul.

Trecind apa Dunlrii pe la Isaccea (Asaklu), a mers impotriva Mol-dovei. Beiul Moldovei 58, fugind, nu s-a aratat. Tara si tot ce era Intr-Insa

48 Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara.65 Vladislav al II-lea (?) (1490-1516), fiul regelui Cazimir al Poloniel, care a urmat lui

Matei Corvin.55 Joan, fiul natural al lui Matei Corvin.51 4 noiembrie 1491 22 octombrie 1492.52 Selim I Iavuz (cel fioros") un timp a lost fugar la socrul sau Mengli-Ghirai, hanul

Crimcii (1467-1515).68 Sari-Kirez Celebi a fost de doua on cadiu de Istanbul in anii 1511-1512 (917) §i

1515-1521 (920-927).66 Capetenie de seimeni (sekban), oaste de ieniceri.65 loan Zapolya.65 13 noiembrie 1537.57 9 iulie 1538.68 Petru Rare!) (1527-1538).

gigi

gi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 189

s-au supus padi§ahului. Apoi, padiphul facitnd hotar (sinir) apa numita,Prut (Purut), a fost numit In partea de dincoace un bei, In tinutul care aveamirimea unui sangeac. Cit prive§te partea care se g6se§ite dincolo de apaPrut, a fost Incredintata. unui ghiaur din neamul moldovenilor care se aflaIn slujba Portii 56. Pe acesta 1-a pus dome (bei) acolo. Dupa. aceea Ins6fostul bei, care fugise, a venit el insu§i la Poartk cerind iertare, a fostnumit din non In tara sa. De acolo, padi§ahul, Intorclndu -se, pe la sfIrqitullui djumadi-ul-evvel <945> 60 a intrat In Adrianopol a stat acolo.

<Sultanul Suleiman se hotarA§te facA o noui expeditie In Ungaria>.

148 <Dupa. cucerirea Ungariei>, oral% Budei fusese data. de padi§ahbanului de Transilvania 61. El poruncea acolo. Dupa, un timp InsA, murindbanal de Transilvania, i-a ramas un fin minor 62. Acesta nefiind In stare

st4Ineasc5, tara, guverna mama sa 63. Apoi, printre banii acelui tinuteel care se chema Perin Betreh 64, ra,sculindu-se, a vrut sa. atace Buda cuglndul de a lua tronul.

<Certurile dintre Pereny (Betreh) §i Isabella>.149 <Dupa moartea lui Ioan Zapolya, Ferdinand de Austria ataca Buda, dar turcil 11 hiving

§1 cuceresc Ungaria>.

Acelei femei (Isabella) §i fiului ei Joan Sigismund) sultanul le-aacordat tara i vilaietul Transilvaniei, provincie stkiinit5, din vechime debanal de Transilvania. Si i-au trimis acolo, In Transilvania. PadisahulIntorcindu.-se de acolo, In a opta zi a lui Saban a intrat s-a mezat laIstanbul. Era anul 948 al Hegirei 65,

151 <In anul 957 al Hegirei, In a 27-a zi a lunii djumadi-ul-evvel 66, sultanul s-a a§ezat laIstanbul>.

Apoi, padi§ahul a trimis pe vizirul Ahmed pa§a spre partite ungureqticu o ceata. de ieniceri cu silandari §i cu oastea rumeliotI. Acesta, morend,a cazut asupra cetatii Timi§oara (Temesvar) i a asediat -o timp de 20 dezile. Putin. Inainte de a o lua, ghiaurul, cerInd iertare, s-a Invoit sa, predeape Inchi§i Intr-Insa. Iar dupa, aceea, predind cetatea, In timp ce

59 Stefan Lacusta, numit In izvoarele turce§ti Cetne voievoda"." 25 septembrie-24 octombrie 1538." loan Zapolya.52 loan Sigismund." Isabella, din familia Iagellonilor.64 In alta varianta apare Petru to loc de Betreh. Este vorba de Petru de Pereny, voievod

Intre 1526 qi 1529.as 27 noiembrie 1541.

13 iunie 1550.

$i

$i

sA

64

si

si

prinsii

63

www.dacoromanica.ro

190 MUKCEDDIN

ieseau plecau, a iesit la ivealg, trgdarea ghiaurului, deoarece ascunseserape unii dintre turci. Din aceastg pricing, gaziii din Rumelia, ng-pustindu-se asupra ghiaurilor, i-au trecut pe toti prin tgisul sabiei n-ascgpat nici mgcar un suflet. Aceastg cucerire a avut loc In luna Sabanera anul 959 al Hegirei

152 Pe clnd sultanul Suleiman §edea In tabgra sa de varg (yaylak) laBolu 68) a aparut din Dobrogea (Dobrige) din Rumelia un razvratit (gelali)care, spnnInd a eu slut printul (sultan) Mustafa", a strIns o oaste mare

numind numerosi cadli, a dat pedepse. De asemenea, luind cu silaroadele care se aflau la intendenti (emenna), el si le-a Insusit de asemenea,luind bani de la unii boggtasi binefgcgtori, a Inceput sat stgpIneascg Cara.Printul Baiazid 69 se afla la Adrianopol. De acolo, el a fgcut cunoscutg,stares aceea tatglui sgu, sultanul Suleiman. Sultanul Suleiman, la rmnduleau, a poruncit an fost trimise acolo cele vase bulucuri (boliik) din oasteade Poartg, yi beilerbeiul Rumeliei cu 2 000 de ieniceri. Si In a cincispre-zecea zi a lunii ramazan 70, 1-a trimis In urma for pe Mehmed-pasacu 25 de tunuri (darbzan). Dupg, aceea sultanul, intrind In Istanbul, aramas acolo. Oastea care fusese trimisa s-a asezat in apropiere de Adria-nopol a1tele se adunau. Pe atunci acest rebel (gelali) avea pe linga, el unsfetnic care era vizirul sgu ; acesta, pe neasteptate, pe la miezulpunInd In lanturi pe acel gelali, 1-a trimis la Mehmed-pasa, care la rIndulsau 1-a trimis la maria sa padisahul, ocrotitorul lumii. Padisahul a porun-cit i, la sfIrsitul lui ramazan, In ajun de bairam 71, 1-au spinzurat. Apoi,In anul 962, In a cincisprezecea zi a lunii zil-kade 72, luni, dupg un divan, alost ucis Ahmed-pasa 78. . . . .

67 23 iulie 20 august 1552.68 Ora in Asia Mica.

Unul dintre fill lui Suleiman Magnificul.86 15 ramazan <962> = 3 august 1555.n 30 ramazan 962 = 18 august 1555.72 1 octombrie 1555.48 Cuceritorul Timi§oarei.

67.

si

noptii,

"

cipringii

1ici

ci,

ci

www.dacoromanica.ro

XII

§EMSEDDIN AHMED BIN SULEIMANKEMAL -PA§A-ZADE

(IBN KEMAL)

emseddin Ahmed, fiul lui Kemal-pasa (Ibn Kemal), este cunoscutnu numai ca istoriograf, ci si ca jurist, stilist, om de stat si marecarturar.

Kemal-pasa-zade s-a ngscut in a doua jumatate a secolului al XV-leain orasul Tokat undo tata1 som isi avea slujba. In tinerete a facut partedin oastea lui Baiazid al II-lea. °Rya timp a functionat ca pro-fesor (miiderris) la Scoplje (tiskiib), la Adrianopol si la Dupnita, inBulgaria.

Kemal-pasa-zade a desfAsurat o activitate bogatal fiind autorul unuinumax mare de luerki din diverse domenii (istorie, literature, drept,stilistic6, logic& s.a.). Inca de pe vremea sultanului Baiazid al II-lea, afost ins4reinat cu intoemirea unei istorii a Imperiului otoman.

In anul 1516, fiind. numit cadiasker, 1-a insotit pe sultanul Selim Iin expeditia impotriva Egiptului. Printre altele, a primit si inisiunea dea traduce opera lui Abul-Mahasin ibn Taghriberdi 1, cu primire la Ca lifat.La intoarcerea din campanie, $i -a luat in primire functia de miiderris laAdrianopol. In acelasi timp s-a consacrat lucrarilor stiintifice siliterare.Influentat de operele seihulni Sa'di, In special de Gradina trandafirilor(Gillistan), Ibn Kemal a scris in limba persang un poem intitulatNighiaristan (Galeria portretelor).

Sub Suleiman Magnificul, incepind cu anul 1525 si ping, la moarteasa (6 aprilie 1535), a indeplinit inalta functie de mare muftiu (Feih-ul-islam).

1 Cronicar arab (1411-1466).

www.dacoromanica.ro

192 $EMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-Z ADE

Kemal-pa§a-zade a participat la campania din 1526 impotrivaUngariei, pe care a descris-o amanuntit. Acest fragment a fost tradus in1859 in limba franceza de Pavet de Courteille (Histoire de la Campagnede Mehetcs, Paris).

cronica lui Ibn Kemal, intitulata : Tevarih-i al-i Osman (Istoriiledinastiei otomane), inceputa din indemnul lui Baiazid al II-lea, trateaza eve-nimentele de la inceputul os pin& in primii ani de domnie ai luiSuleiman Magnificul, consacrindu-se fiecarui sultan cite o carte" (def-ter). Ea s-a pastrat in diverse manuscrise copiate la date diferite. Citevamanuscrise descriu faptele ping, la lupta de la Mohaci (august 1526) ; unulsingur atinge anal 1533. Partea original& a acestei cronici incepe cu anal1481, adica o data cu urcarea pe tron a sultanului Baiazid al II-lea. Ince prive§te partea anterioara, este o prelucrare dupa cronici mai vechi,Impletita cu unele §tiri culese pe tale

In 1954 a aparut o editie turceasca a acestei cronici, dar privindnumai domnia lui Mehmed II (1451-1481) 2, iar in 1957 a fost editatain transcriere cu caractere latine $.

Partile privitoare la Ungaria au fost traduse de J. Thury, In TorokTortenetirok, Budapesta, 1893, I, p. 191-275.

De§i cronica lui Ibn Kemal a lost scrisa pe la inceputul veacului alXVI-lea, and istoriografia otomana nu era Inca evoluata din punctul devedere al formei de exprimare, totu§i Tevarih-i al-i Osman a lui Kemal-pa§a-zade se distinge prin bogatia stilistic& §i varietatea continutuluisau.

Din acest punct de vedere ea poate fi comparata on cronicaHeft Behift a lui Idris Bit lisi §i en opera lui Tursun-bei.

De aceea §i §tirile referitoare la tarile roman.) slut prezentate multmai amplu decit In celelalte izvoare narative otomane, cu. unele date notdemne de luat in seams, cum slut, de plias, cele privind apararea eroica aBelgradului de loan de Hunedoara In 1456, campania impotriva TariiRomane§ti pe vremea lui Vla,d Tepeq (1462), luptele viteje§ti ale lui Stefaneel Mare la Vaslui §i la Razboieni, ca incursiunile beilor de acingii

Ali-bei, Malkocioglu Bali-bei §.a.) in Transilvania, cu descrieriample asupra desfa§urarii luptei de la Cimpul Plini, din 1479.

2 Ibn Kemal, Teodrih-i Al-i Osman, VII. Defter, Onsaz. Indeks, sub Ingrijirea Jul $eraffet--tin Turan, T. T. K. Basimevi, Ankara, 1954, XXI + 625 + 51 p.

8 Ibn Kemal : Tevdrih-1 Al -i Osman, VII. Defter, sub Ingrijirea Jul $erafettin Turan,T. T. K. Basimevi, Ankara, 1957, 51 p. (Ong; Indeks) + 625 p. (text).

oral/.

tii (Mi-haloglu

www.dacoromanica.ro

SEMSEDDIN ABMED BIN SULEIMAN KEMAL-PASA-ZADE 193

In ceea ce prive§te lucrkile lui Kemal-paqa-zade din site domenii,pot fi amintite : Divan-i War (Tratat de peetied), Dekaik-ul hakaik (Dic-(ionar persan), Tefsir-i-ferif (Comentarii pregoase).

Extrasele al6turate slut traduce dup6 editia turceasc§, amintit& maisus. In anexA, dam §i citeva §tiri existente in editia lui J. Thury, dar carenu se fall in editia turceascg, a cronicii lui Thu Kemal.

Bibliogratie: 0 M., I, p. 223 ; G. 0. W., p. 61-63 ; IsmetParmaksizoglu, Kemal pqa-zade, In I. A. vol. VI, 1955, p. 561-566.

IS - 0. 48www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN(ed. Istanbul, 1954)

VII. Defter (Caietul VII)

121 DESPRE PLECAREA $1 LUPTA SA1 PENTRU CUCERIREA BELGRADULUI$1 INTILNIREA LA CETATEA ACEEA MAI SUS-AMINTITA CU CRAIUL

UNGURESC CEL RAUFACATOR 2

122 ... In a cinsprezecea zi a lui regeb cel venerat an trecut peste Huivestit cu numele de Morava cea Mare (Ulu Morava).

123 <Trimiterea de oameni spre Semendria §i Belgrad ca sA cerceteze situalla du§manilor124 sA aducli §tiri. Mare vizir era Zaganos-pa§a. Serbia a ceruse ajutor de la unguri>.

124 De asemenea, cei care plecaserA spre Belgrad, prinzind limbidintre ostasii cetatii, care st6pineau unele stiri, an cercetat stareanului cel rAu din fire. Au aflat ca necredinciosul cel cu ginduri rele zislance. 4 s-a preg6tit la resedinta sa Impreuna, Cu oastea sa rAtAcitI decredin.ta, asteaptI clipa luptei si a InfruntArii.

125 <La sosirea ve§tii a yin ungurii, sultanul a pornit spre Semendria §i de acolo spre126 Belgrad, care a lost impresurat>.

129 DESPRE ACEEA CA $1 CRAIUL CEL NENOROCIT, PREGATINDU-I PE DEM-NITARII DIN TARA UNGUREASCA, A VENIT $1 S-A A$EZAT IN FATA CETATII,PRECUM $1 DESPRE ACEEA CA OSTA$II ISLAMICI INCLESTINDU-SE PE APA CUOSTA$II GHIAURILOR CEI DEMNI DE INFERN, FATA APEI DUNAREA (TUNA)S-A INROSIT DE SINGE

Craiul cel raufAcator, aflind ca oastea musulmanl purt6toare denoroc a pornit la cucerirea Belgradului, a venit cu armasii cei ral din fireaflatj ling/ el si s-a asezat la trecAtoarea de pe cealaltI parte a fortaretei.

<Sultanul, vAzind aceasta, sine un sfat cu emiril turci>.

Beii ostii an zis : Mune corabii de-ale noastre stau gata pregniteen °stall cu unelte de luptA. Trebuie ca, trecind ca fulgerul peste apA,

1 A sultanului Mehmed al II-lea.2 Ioan de Hunedoara.8 Laz: Gheorghe Brankovici (1427-1456).4 loan de Hunedoara.

si

(dil)dusma-

si

si

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 195

ele sg imprktie cu loviturile sabiilor strglucitoare <ale ostalilor > alaiulghiaurilor care stg intunecat ca un nor de primgvarg.

<Propunerea ca In partea ghiaurilor sA treaca fie sultanul InsuSi, fie o parte din oastesub comanda unui bei, qi neacceptarea ei de catre unii>.

130 Ei au zis : Nu se poate ca padiphul sg treacg pe maluldeoarece e be primejdios, iar ca sg trimiti nnmai oastea cea ocrotitoarede taxi e kti mai rgu decit aceasta"... §i 1-au impiedicat pe sultanul celvingtor de du§mani de la amindoug mgsurile.

...Istovindu-se puterile ghiaurilor aflati in fortgreata, pierise fortylor, dar <oastea ungureascg>, intarindu-le inimile, a venit §i s-a ailezatin fata lor. Pe atunci crai unguresc era rauflcatorul eel nenorocit cu numelede Iancu. Se spune ca atunci cind a aflat a la Scoplje (Uskiib) se town&tunuri, iar ling& Semendria se fac corgbii, el, la rindul sgu, fleind nenu-mgarate corgbii la izvoarele Dungrii, care este un loc unde nu poate cglcapicior de du§man uncle nu poate ajunge nici mina du§manului, 1 i pre-ggtise uneltele orAile sale.

...Corgbiile du§manilor rgi din fire au sosit pe nea§teptate, venindpe cursul Dunarii. Osta§ii purtgtori de victorie, care se aflau in a§teptarepe apg, prinzind de veste, an pus numaidecit mina pe arme. Mergind asupracorgbiilor care veneau iute ca vintul, s-au incle§tat. Luind multe corgbii,i-au nimicit pe ghismrii aflati in ele tli i-au aruncat in apg.

131 ...Intr-adevgr, osta§ii purtgtori de victorie au luat numeroasecorabii de la ghiauri, dar corgbiile acelor rgufgegtori s-au tot inmultitmereu §i s-au ingramadit in lungul §i in latul fluviului, pe intinderea efto mare fi4 i un ocean din fata ormului. Fiind in fata propriei lor cetgti,le-au sosit ajutoare din spate astfel prinzind puteri, au ie§it biruitori.

<VAzInd aceasta sultanul is uncle mAsuri>.

A poruncit sg se dea iure§ ping eind oastea ghiaurg va intra iar infortgreatg. In ziva aceea, oastea islamicg luptindu-se Wind mgcel dedimineatg (felek- i -bam) ping seam (fafek-i-sam) §i ciocnindu-se 4n elocotulbgtgliei, a obosit foarte mult §i s-a imprktiat.

32 <Urmeaza descrierea a incA unui atac>.133134 Cucerirea neizbutind atacurile o§tilor islamice slgbind, ele au

argtat semne de infringere. Neegjindu-se de faptul c& miinile lor nu auajuns ping la poalele fecioarei norocului, sfortgrile §i strldania lor anfost zdruncinate i, intorcindu-se, au plecat. Osta§ii cu credinta ratgcitg,

§i

§i

ci

1i

1i

www.dacoromanica.ro

196 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN 10EMAL-PASA-ZADE

vazind a fetele gaziilor s-au intors,, an legit afara din cetate punindu-sepe urmele lor. Neastimparatii aceia i-au impins i-au bagat In ordiepe ostagii slabiD,i i obositi care veneau Inspaimintati ca o turma de oi.Afurisitul eel necredincios, zis Ianeu, a inceput sa se agite numaidecitzicind : Turcul a parasit lupta capul a plecat In fuga !"Si incalecind impreuna cu serdarli ghiauri, an pornit spre partea de jos acetatii ca un torent aducator de nenorociri, punind in fats, sa pe cei peste30 000 de pedestragi ai sat imbracati in zale.

136 <Mai departe se arata minia padisahului fag de aga de ieniceri atacul personal alsultanului pentru a Incuraja oastea otomanA ; dar totul a Post In zadar>.

Ghiaurii cei ratacitori atacind din dreapta gi din stinga, ne-auimpragtiat din amindoua aripile.

Eu5 ma, aflam linga Ishakbeioglu Isa-bei. Degi pornisem cu elpe drumul infringerii degi mersesem o cale oarecare, despartindu-se decimpul de batalie Eii separindu-se de padigahul eel ocrotitor de sari...

<Se arata cd ei s-au tutors determlnatl de insultele primite de la altii de cAtre/ugarul Ishakbeioglu Isa-bei>.

137 Eu, la rindul men, m-am intors cu. el. Chid am ajuns la locul debatalie, am Want ca lupta era pe sfirgite. Fata dugmanului ingalbenisegi se vestejise ca frunza de toamna.

...,Sosind alaiul vitejilor de azapi, ii indepartase de linga padigahul(fehriyar) eel fericit pe dugmanii rataciti. Pe de alts parte, mergindacingiii tineri, aflatiaeolo gata pregatiti, an ajuns ei intorcind feteleghiaurilor, i-au nimicit de tot.

139 ...Stind In calea ghiaurilor cei nenorociri care veneau ca un torentde munte in zilele de primavara, ei le-au tutors fetele. Au scapat cei care,fugind de acolo, au putut sa intro in fortareata. Pe cei ramagi afara,taindu-le picioarele cu ajutorul sabiilor seinteietoare, an trimis In foculiadului vreo 50-100 dintre ei.

i40 ...I-au nimicit intr-atita pe ghiauri, Incit dintre eel care iegiseraafara, nici unul dintr-o But& n-a putut sa mearga intro in cetate,scapind cu viata.

. . .Diavolul acela raufacatore plin de viclenii, care era capul rauta-tilor gi al uneltirilor capetenia (reis) ghiaurilor raj din fire, plecinddin seraiul sau de serdar, s-a dus s-a agezat la poarta infernului aducator

5 Povestitorul de la care cronicarul si-a cules informatia.loan, de Hunedoara.

§I

tartlet,

6

gi

0i, luindu-si

si

of

gi 1i,

¢i ea

si¢i

li

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-/ OSMAN 197

de necazuri !ii in timp ce nenoroeitul acela umbla printre pedestragilvorbea, fAcind semne cu mina celor din fata sa, un gaziu 1-a ochit.

FAcind sa, zboare sageata so, inaripat5, ca paskea, el a nimerit imbrAc6-mintea sa auritg, §i, trecind prin ea, 1-a lovit sub brat.

...Zbatindu-se timp de trei zile, Iancu a murit in a patra zi. De141 rucline ascunzind ca, a fost rant, s-a raspindit in Cara sa §i in popor

zvonul ca afurisitul acela a murit de ciumg, (taun).

<Sultanul tine un alt divan pentru a hotAri supunerea cetAtii, socotind ca dupl respin-gerea ungurilor va Ii biruitor, dar bell nu 1 -au mai lasat>.

Zicind ca oastea purtkoare de victorie a slgbit foarte multnu an mai rAmas arme unelte, toate s-au isprayit", ei s-au straduit<s'a-1 conving6,> §i, rugindu-se de padiphul musulraanilor, a doua zi 1-auflcut sti, piece dis-de-dimineatl Dup5, ce oastea vingtoare de dumani,plecind de ling cetate, a intrat in tinutul dinguntru (is -il), s-a auzitnenorocitul Iancu, craiul eel rAufgcator al ungurilor, s-a dus in intuneeimeanefiintei i s-a inchis cu diavolii in groapa iadului.

<Se vorbeste apoi de intoarcerea ostil otomane la Adrianopol>.

146 ...In anul acela, stind cu noroc, <sulta,nul > a trimis pentru incursiunein Ungaria (Ungiiriis) §i in Albania (Arnavut).

<Plecare lui Mahmud-pasa pentru ocuparea Serbiei. Se aratA ea despotii acestui tinuterau de partea lui Iancu, dar dupA moartea sa, slabind, s-au supus sultanului>.

156 <Ocuparea cet54ii Golub At (Gaverginlik)>.

Terminind cu treburile acelei cetAti, osta§ii musulma,ni an trecutDunkea, devastind tinutul ghiaurilor de pe malul celWalt. Mergind ingrab& spre cetatea -ungurului eel nenorocit, zis6, Tirnavi7, care este ofortkeatI puternic§, in partea de dincolo a Dunkii, an nimicit pe multidintre ghia,urii din ea. Lovind tinuturile din imprejurimi nimicindpe oamenii de acolo i minind vitele, s-au tutors apoi teferi

172 DESPRE INCURSIUNEA LUI EVRENOSOGLU ISA-BE1 IN ALBANIA... $1DESPRE ACEEA CA HASANBEIOGLU ISA-BEI, TRECIND IN TARA UNGUREASCAA SUFERIT INFRINGERE, IAR MIHALOGLU ALI-BEI L-A BIRUIT PE ISVILADJ-OGLU8, BEILERBEIUL CRAIULUI <UNGURESC>

...Tot in anul acela, Hasanbeioglu Isa-bei, care era stapinul sangea-cului Vidin..., trecind Dunkea, a plecat la lupt/ sfint6, in tinutul ungu-

7 Poate Turnu.e Mihail Szilagy.

si

sanatosi.

ell oi

oi

Qi 1i

¢i

www.dacoromanica.ro

198 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PASA-ZADE

resc. ...Dar, nefiindu-i war& expeditia, nu a remit in treaba la carepornise. ...De asta data plecarea sa s-a nimerit iarna. Devastind de maimulte on vilaietul acela, el s-a ospatat cu mieii de acolo.

<Mai departe se aratA cA, nafilnd ajutat de soartA, aceastA incursiune s-a soldat cu oInfringere >.

173 Pe vremea aceea, craiul unguresc avea un beilerbei viteaz, cunoscutsub numele de Isviladj-oglu Milo§ bang. Era curajos §i vestit pentru vitejiasa. El a fost eel care 1-a calcat in incursiune pe sus-numitul Isa-bei.

<Se aratA cA Mihaloglu Ali -bei a pornit i el impotriva lui Mihail Szilagy, flind ajutat in174 aceastA luptA de fratele sAu Iskender-bei, pe care 1-a trimis apoi la PoartA pentru a anunta

victoria>.

176 Dar, pe trod viteazul eel mai sus-aratat, pornind la drum, se ducealinietit, a sosit clipa neeazului. Zarindu-1 iscoadele araminilor din Severin,

177 au dat de tire tovargeilor for ei un alai de ghiauri cu ginduri rele, punin-du-se de-a curmezi§ul drumului sail, 1-au luat prizonier pe viteazul acela.Punindu-1 in lanturi pe acest leu, 1-au dus in cetatea Severin §i, eazindin mlinile acestor nenorociti, el a ramas acolo in inchisoare. Ali-bei,aflind aceasta, 1-a fascumparat on 10 000 de florini, iar pe Isviladj-oglu1-a trimis la curtea cea ocrotitoare a sultanului lumii impreuna on tobaEli cu steagul sau. §i impreuna, on slugile ei on oamenii sal cazuti prizonieriimpreuna on el.

208 DESPRE ACEEA CA STAPINUL (.5EHRIYAR) TARII ROMANE§TI " A DEVENITNEASCULTATOR (AK) FATA DE SULTANUL LUMII, PRECUM §I DESPRE ACEEACA PRIN CAPUL ACELUI RASCULAT, CU SFIR§IT NENOROCIT, A SUFLAT VINTULTULBURARII (BAD-I-FESAD)

Nenorocitul de stapin al T'arii Roma,ne§ti, care in gura musulmanilor§i. ghiaurilor §ezatori sau in trecere devenise cunoscut sub numele devoievodul Tepee (Kaziklu voivoda), avind obiceiul de a trage in teaplpe cei pe care Ii osindea la moarte pe vremea sa, fusese de aceea poreclitKaziklu (Tepee).

...El slujise o vreme la inalta Curte a sultanului eel ocrotitor allumii. Murind tatal san, Dracula, padieahul eel datator de coroane iiacordase vilaietul Tarii Rom&neeti. El devenise cunoscut prin mares

° Banul Mihail, fiul lid Szilagy.10 Vlad TePe*.

www.dacoromanica.ro

TEVARIH -I AL-I OSMAN 199

maretie a sultanului si plecase de la pragul sau eel aducator de fericire Cu.steag cu vlrf aurit si cu spada impodobita cu aur.

Prin osIndirile sale la moarte, el plrjolise Tara Romaneasca pin/ laceruri, iar rautatile sale se raspIndisera pe tot Intinsul tinuturilora celora.

209 Pentru el nu Insemna pacat sail distruga pins si propria sa avere$i sa verse chiar singele sotiei si al copiilor sai.

Pentru crime putine el aducea multe necazuri $i pentru un pie derautate el dadea pedeapsa foarte mare.

Pentru putine pacate, el dadea pedeapsa mare,Fata de nimeni nu avea mil' $i Indurare".Dad, vreun ghiaur savIrsea o tradare $i daca crima aceasta se

Intlmpla ling/ el, atunci el tragea In teapa pe acel hair si chiar pe tojighiaurii din satul acestuia, Impreuna cu soDiile §i cu copiii lor, pin. sipe copiii mici, si nu lasa sa fie dati jos. Daca vedea pe cineva coborIndpe careva dintre morji, atunci legea de osInda a acelui singeros era caacela A fie spInzurat de teapa In locul lui. Re§edinta de domnie a aceluinenorocit ratacit era o cetate de lemn (Agac Hisar); zicInd a voi faceo grading, din ea", el pusese sa se Impleteasca garduri pe amIndoua 02Ndrumului, pe o Intindere de ease leghe (mil), si pusese sa fie trasi acoloIn tkapa rebelii din propriul sau tinut si cei din vilaietul Moldovei, precumsi cei din Cara ungureasca, pe care putuse sa -i prinda. Locul dintre Imple-titurile mai sus-aratate, care era gradina sa, se umpluse cu criminal(djinayet ehli) pe care 1i trasese In teapa, omorIndu-i prin osindire la moarte.SIngele proaspat Imprastiat pe jos forma lalelele Inflorite ale acelei gradini,iar tigvele oamenilor erau fructele coapte, /tit vara eft si iarna, ale pomilor.

<Mai departe se aratA ca rautAtile" acestuia nu aveau sfIrsit>.

210 ...De asemenea el era vestit printre cei de o seam/ cu el §i Inprivinta m.estesugului de a conduce o§ti (sipah salarlik). La fel, era unicsi In serdarie, un al doilea ca el nefiind In Vara ghiaurilor. Implor/ndajutorul cerului, el devenise de nenumarate on biruitor asupra moldo-veanului (Kara-Bogdan) §i, InfrIngInd de mai multe on °stile curajoase alenenorocitului de ungur, Imprastiase °stile acestuia.

Bizuindu-se pe sultanul lumii, el facea ca pin' $i o But& de dusmaniAli intoarca fetelef

In cele din urma afurisitul acela a devenit Ingimfat si si-a Inchipuitca este satana".

www.dacoromanica.ro

200 SEMSEDDIN AHMED BIN SUL.EIMAN HEMAL-PASA-ZADE

Pornirile sale launtrice, atitindu-1, 1-au scos de pe drumul eel drept§i 1-au fa,cut sl se rAzvrateasca qi, r&sculindu-1 pe acela impotriva bine-fkittorului sAu., 1-au flout sa devina, rebel.

<Mai departe se arata c5 sultanul Bind plecat In expeditia din Trebizonda, Vlad Tepesa atacat tinuturile islamice>.

El a supaxat tinuturile aflate la hotarele Tariff Romane§ti §i i-aneca,jit foarte molt pe musulmanii aflati in acele locuri. In timpul expe-diDiei mai sus-aratate, Ishak-pa§a fusese pus sa, stea in capitala Adrianopol(Edirne) pentru a p6zi tronul, dar neavind putere s6,-1 cake in picioare

s§,-1 loveasca, cu pumnii pe acel ratacit plin de ingimfare, el inghiteatoate de nevoie.

<Dupg Intoarcerea sultanului din Orient, Ishak-pa§a se plinge deVlad Tepe§, dar sultanul nu se grAbe§te sa porneasca, numaidecit asupralui >.

211 Legea veche a acelui afurisit (Vlad Tepe§) era ca In fiecare an, aducindel insu§i haraciul Tariff Romane§ti, predea slujba§ilor Pragului §i,dindu-i-se hilat pretios (hilat-i eemin) coroang aurita, §i. primind invoire,se ducea inapoi cu fel de fel de favoruri impaxate§ti §i cu diferite daruriimpaxg,te§ti.

...In anul 866n, impotrivindu-se obiceiului sgu cel cunoscut, aintrat frica in el, potrivit vorbei : tot hainul este un fricos"....

DESPRE ACEEA CA SUS-NUMITUL RAUFACATOR, ARATIND NEPASARE INTRIMITEREA BANILOR DE GIZIE is (MAL-I DJIZIE) $1 LUIND DREPT CALAUZACALEA SCUZELOR, $I-A DAT PE FATA RAZVRATIREA IMPOTRIVA FIRMANULUISULTANULUI LUMII, ATUNCI CIND A FOST POFTIT LA CUIBUL FERICIRII

Intrucit in anul cel mai sus-amintit, voievodul Tarii Romknesti nua vent la Poarta fericirii arAtat nepIsare in trimiterea banilor degizie, de aceea de la cuibul cel Ina% asemenea cerului a plecat om cu uhfirman care cere supunere, pentru a-1 pofti la Curtea cea ocrotitoare alumii. Dar nedind ascultare chemaxii, el a pornit pe calea scuzelor.

212 ...El a spus : In jurul meu slut multi du§mani pizma§i. Dad, m-a§duce eu la Poartg, nu are eine sarmi p§,zeascl tare. Dar padi§ahul eelocrotitor de On sa arate bunlvointA fat& de robul de mine §i, venindun numar oarecare de osta§i pe malul Dunarii, tinutul meu a fie astfelpazit. Atunci a§ putea avea puterea sa merg la curtea imparateascA cea

11 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462." In sens de tribut (haraci).

sa-1f}i

si a

el

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 201

ocrotitoare a lumii cu giziaua cuvenita, i, potrivit obiceiului, sa slujescla cuibul eel dataitor de fericire ".

...Venind omul care s-a dus, el a predat scrisoarea plina, de uneltirea acelui nenorocit c1 vorbele sale de scuze ajungind la Curtea cea ocro-titoare a lumii, atunci nAria sa sultanul, nectiind ca prin prezentareascuzelor sale el urmarea sa fad, ram., a trimis pe malul Dunarii, ca sapazeasca, Tara Romaneasca, pe beiul de Silistra, Iunus-bei, precum cipe beiul de Nicopol, Ceakirgibmi Hamza-bei, i-a trimis, prin firmanestrakinice, spre partea ceruta, de sus-numitul nenorocit, care spusese caacolo se poate pune ucor mina pe prazi. Cei doi sangeacbei, la rindul lor,aratind ascultare fats de poruncl, an pregalit indata, armele yi, mergindpe malul Dunarii on tobe §i cu steaguri ci on slujitori ci cu oameni, austat la, serhatul Tarii Romanefiti. Dar in timp ce ei, cat amvent sa,-1 slujim ci sa ocrotim vilaietul sperau favoruri ci stateaunepaagtori, afurisitul acela a dat intr-o noapte un atac ci, galopind inintuneric ci trecind Dunlrea, a dat peste ei. Fazindu-1 martir pe Iunus-

213 bei prinzindu-1 de via pe Hamza-bei, a risipit octile lor. Acel rAzvratita taiat picioarele musulmanilor care incapusera, in mlinile sale la loculbataliei pe fata, revolts sa vestea razvratirii sale, el §i-adescoperit capul f}i a intrat pe cimpul de lupt6. Pe Hamza-bei, pe carepusese mina in timpul ciocnirii, luindu-1 in prinsoare (dutsak), 1-a luat onel ci 1-a dus in Tara Rom'aneasc6. Taindu-i capul, 1-a trimis craiului ungu-resc 18 deci era din vechime ducman on el, totuci, gindindu-sefad, prieten, i-a zis : De azi incolo, pas'asind prietenia prefacuta cuturcul, m-am botArit sa merg pe calea dufpnaniei. impra4tiindu-i oasteacare venise sarmi ocroteasca Cara, am intors pe dos tinuturile sale aflatein vecinatatea mea. Taind capul lui Ceakirgibakii Hamza-bei, care era ser-darul lor, 1-am trimis in partea voastra. Pe pima care erau luptatoriisai puternici, i-am facut ca ci cum nu s-ar fi nascut".

DESPRE PLECAREA GRABNICA A SULTANULUI CEL RAZBUNATOR PEPAMINTUL NENOROCIT AL TARII ROMANESTI $1 DESPRE FELUL CUM L-A FACUTPE VOIEVODUL TEPE$ (KAZIKLU) SA SE RATACEASCA IN TINUTUL SAU, FACIN-DU-I UNA CU PAMINTUL PE RAZVRATITII AFLATI LINGA EL

214 <La Inceput se vorbeste de pregatirlle facute de sultan si de stringerea ostilor $i de-venirea beilor, dupA ce au auzit prin olAcarl ca padisahul va porni impotriva PHI Roma-nesti >.

19 Matei Corvin.

if}i

$i, dindu-qi

sa-1

of

Aicindu-siski",

fi

1t

www.dacoromanica.ro

202 $E.M.SEDDIN AHMED BIN SULEIMAN HENL9L-PASA-ZADE

...Impkatul eel glorios ca .Alexandru (iskender)14 a mers cu 15tiimeni 15 de osta§i purt5tori de victorii asupra Tkii Romanekti cea piing,de rlutati.

...Peste sus-numitul fluviu. vestit (Tuna = Dunkea), care era lateh Oceanul Atlantic (Bahr-i-Muhit), a trecut repede cu vasele In b Itaiazefirului §i, raspindind focul nimicirii In satele fii oraele acelui nenorocitratacit, a impraqtiat prin Cara sa scinteile copitelor cailor. 0§tile asemeneaoceanului s-au scurs val dup5, val In diferite pkti ale acelui sari. N-aulitsat nici un tinut neatins, ei le-au devastat §i le-au pirjolit sub potcoavelelor scinteietoare.

...Potrivit inaltului firman impkatesc, p-artator de glorie, Alibei-oglu Evrenos-bei 16 a facut incursiuni In unele locuri din Imprejurimi.Treclnd mun(ii §i padurile prin focul rgzboiului, el a zburat iute ca vintul§i a plecat repede a§a precum curge un torent. Dup5, ce a lovit locurilecare erau de lovit din tara ghiaurk pe and serdarul cel mai sus-arltatse Intorcea spre ordie, ducind cu el, dupl putintl, robi lisi vite din aceaCara, a aflat despre aceasta cApetenia o§tii voievodului Tepe§ (Kaziklu)qi a ocupat intrarea trecgtorii aflate In calea lor.

216 <Mai departe se aratA ca Inaintea luI Ali-bei sosise la aceasta trecAtoare oastea cea mareImpreuna cu sultanul §1 care era In cAutare de apA, din cauza lipsei cAreia oastea suferise multde tot>.

Cind du§manii nenorociti au v5..zut In Imprejurimi o mare de cerce-ta§i ai ordiei care se a§ezaser5, §i sgteau acolo, crezind ca slnt cetele imprgq-tiate In Imprejurimi ale calketilor care se intorceau din incursiune, s-aungpustit asupra lor. Ei (turcii) au fugit, qi ei (romlnii) au venit dup5,ei §i astfel, gonindu-i, i-au adus pia, la ordie. Ei an venit ksi au atacatdin partea unde se afla oastea rumeliotI.

217 <Se spune cA sultanul nu a trecut imediat la atac, poruncind ca nici oastea anatolianAsA nu se mi§te>.

Lui Mahmud-pap, care avea asupra sa cli comanda o§tii din Rumelia,i ria, poruncit s5, taie calea acelor calketi nenorociti care veniserai catorentul, ascultind de hotkirea cIpeteniei tkii celei mai sus- amintite... .Ace la, la rindul s'au, dind indatI ascultare poruncii, k4i-a rinduit alaiurile§i a pornit la make].

14 Alexandru Macedon.15 Tilmen : unitate militarA de 10 000 de osta0.16 De fapt Evrenosoglu Ali-bei.

www.dacoromanica.ro

TEVARIH -I AI,/ OSMAN 203

.Iar el (sultanul) a plecat asupra du8manului, a8ezind In dreapta sape Turhanoglu Omer-bei pe Evrenosoglu Ahmed-bei i pe Mihaloglu

218 Ali-bei pe Malkocioglu. Bali-bei pe alti cItiva bei mari ca ei, iarIn stInga sa 1-a pus pe beiul de Arnavut, Nasuh-bei, tii pe beiul de Iania,Duraluoglu 19 TJmur-bei i pe Mihaloglu. Iskender-bei pe multi altii,impodobind cu ei stInga persoanei sale Impgrgte8ti.

...Cind du8manul cel nenorocit s-a uitat la steagurile stralucitoareca luna 8i care imprg8tiau luming, a vgzut atunci de aproape ca osta8iicare veneau nu erau cei care se duseserg In incursiune. Venind fatgIn fatg pe cImpul de luptg, el s-a tutors totu8i pe calea Infringerii inaintede a se lupta 8i de a fi fost Infrint. Gaziii 8-au pus pe urmele forajungindu-i din urmg cu iuteala unui ogar (taxi), an fgcut sg dispargmulti dintre acei nenorociti rgufgcgtori, trimitindu-i In iad.

<Cei care scapasera de sAbii au continuat sa fugA>.

219 Dar ping sa iasg ei din cImpul de luptg pe malul salvgrii pingsg, se odihneascg sg-8i ingrijeascg call, s-a ivit pe nea8teptate In fatafor Evrenos-bei Impreung cu acingiii sgi.

...Evrenos-bei, crezInd ca nenorocitii aceia an venit sa se luptecu el, s-a preggtit de luptg macel 8i a pornit la bgtglie. Dar ping ceacIngiii, rinduindu-8i alaiurile, sa transforme acel be de bgtalie Intr -ogrgding de lalele alaiul acelor nenorociti s-a Imprktiat Intocmai caun harman 18 mgturat de un uragan. Acingiii, ai cgror cai erau puternicica ni8te lei, s-au dus gonindu-i pe acei nenorociti slgbiti qi, ajunglndu-idin urmg, pe unii i-au pries, fgclndu-i robi, iar pe altii, trintindu-i pepgmIntul negru, i-au mgcelarit. ...I-au nimicit Intr -atita pe ghiauri,melt n-a scApat nici unul din zece 8i, din cei 7 000 de nenorociti, n-auscapat cu viata nici 700.

220 <Urmeaza descrierea divanului, dupla care robii au fost macelariti>.

...Hur8idul cel puternic Cem8idu119 eel maret (sultanul) umblindtimp de o lung Incheiata prin vilaietul Tgrii Romfine8ti, a devastat tinutulghiaurilor i, multumindu-i pe cei din ordia impgrateascg cu prAzi nenu-ingrate, a pirjolit 8i a dgrimat casele ghiaurilor cu sgbiile cele purtgtoarede foc.

Voievodul Tepe§ (Kazikka), care era cgpetenia rgzvratitilor 8i con-ducgtorul rgsculatilor 8i al du8manilor, cind vgzut rgsturnat cortulrgscoalei cind a vazut ca locul undo 8edea el a fost devastat prin

17 In alte cronici : Uzguroglu.18 Harman : arie, arman.18 Eroi legendari In mitologia persana.

eli

§i

qisi

si

si

si

si

ti -a1i

www.dacoromanica.ro

204 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PASA -ZADE

atacul ca o vijelie al o§tilor curajoase, iar calea fugii sale a fost Inchisade sabille purtatoare de foe, s-a strlduit atunci Ca, aduninduli Intr-onoapte supu§ii gi lucrurile sale, a se arunce asupra Impgratului eel stra,-lucitor gi puternic, cu glndul sa dea un atac de noapte.

DESPRE ATACUL DE NOAPTE AL DU$MANULU1 GROSOLAN MAI SUS-AMINTIT ASUPRA ORDIEI PURTATOARE DE NOROC A SULTANULUI LUMII,PRECUM $1 DESPRE PLECAREA SA, INTORCINDU -SE CU FATA INNEGRITA, INTIMPUL NOPTII, DUPA CE OASTEA SA A FOST INFRINTA DE 0$TILE NOROCOASE

221 ...Nenorocitul eel mai sus-amintit, venind In grabs calare asuprao§tii purtatoare de noroc, a sosit pe neaqteptate ca un torent de noapte.

<Ostasii musulmani s-au sculat din sown s-au pregAtit de lupta. Se face o descrierepoeticA a bAtAliel, aratindu-se ca sclnteiele iesite din loviturile sabillor luminau ca ziva localMUM>.

222 Cetele de ostasi In zale cenukiii-albastre (gomgok) ale nenorocitilorse vedeau ca nikite nori negri. Chad pe cImpul de lupta trompetele sunau

tobele bubuiau ca cerul Innourat, atunci ploaia de singe devenea torent,iar s biile segparau ca fulgerele.

Ostasii ghiaurilor s-au Invirtit ca nifite altri calgtori In jurul ordiei,asemenea cerului, a padiphului care tine universul. Osta§ii islamici, sandpe locurile lor ca ni§te stele, s-au rgzboit en duqmanul care venise asupralor. In calea lor, nenorocitii aceia au dat mai Intl" peste osta§ii Anatoliei.Ace§tia, neprimindu-i In congeire, nu le-au dat drumul sa intre. Voinda BO na,pusteascI asupra lor cu forts, ca ni§te oaspeti nepoftiti, ei s-aub6tut i-au izgonit de la u§a, i nu i-au lasat a tread, la loc de cinste.Peste oricare dintre corturi au dat, ei (ienicerii) au taiat cu odgoa-nele lor. Funiile acelea au devenit §treanguri pentru propriul lorInf5,§urindu-se de picioarele tailor lor, s-au preschimbat In pripoane. Ein-au putut sa mean& 85, intre inauntru §1 nu §i-au putut Implini dorin.ta.Atunci, ocolind pe partea wade se afla oastea de PoartA (Kapus-au dus drept spre cortul eel venerat §i au dat peste carareti peste

223 celialti ostasi care stateau culcaji, f6eInd core In jurul sultanului lumii.Nici ei nu i-au 16sat s5., intro inauntru. &Nile Inchizindu-le drumul, austet de-a curmezi§ul In calea lor. La orice usa au batut acei oaspetinepoftiti, neprimindu-i la zaiafet, i-au izgonit cu dojane. In noapteaaceea, calaretii ostii Tariff Romane§ti s-au rotit ca orizontul In jurul o§tii

a ordiei, asemenea cerului, rgitkind mi§cindu-se necontenit. ...siosta§ii aceia nenorociji s-au Impr4tiat, plecInd cu fetele Innegrite.

si

gi

sabiilegit

halki),

$i

si

§f

§i

§i

www.dacoromanica.ro

TEVARIFI-I AL-I OSMAN 205

Voievodul Tepek; (Kaziklu) s-a razboit aBa cum trebuia, dar clad avazut ca nu se poate ajunge la sultanul lumii, care era steaua polaza acalifatului vremii, fugit Indata IntorcIndu-se Indarat ca said scapeviata mInjindu-Bi fata cu singele atitor mu de oameni, risipit pepamInt propria sa cinste.

224 ...Si In timp ce fugeau, ieBind din ceata ordiei cea norocoasa, eiau dat peste oastea rumeliota o parte din ei au fost de asemeneamacelariti cu cu baltagurile de catre vitejii aceia. Tocmai peclnd Iii ziceau : ImbarcIndu-ne In corabie, sg, ne ducem pe malul salvarii",au cazut mai adinc In ocean, iar pe clad Iii ziceau : mergIn.d pe drumulcel mare, sg, ajungem la locul liniBtii", au nimerit sub focul soarelui.Voievodul Tepe§ abia a ieBit dintre corturi, Inainte ca funia de priponsa se fi Incolacit In jurul gltului sau. Inainte ca tavalugul fi cazutpe cap, el Bi-a lovit calul cu biciul InfrIngerii.

<Se aratit apoi cA oastea tut Tepee s-a impArtit In trei cete>.

0 ceata a cazut pradg, sabiilor ; alta a nimerit In lanturile balaurilor ;iar alta ceata, capul, B-a dus In munti Bi printre stinci cu inimanecajitg, i cu lacrimi In ochi. S-a dat porunca lui Mihaloglu Ali-bei careincalecInd Indata, s-a dus cu acingiii dupg, fugarii aceia raufacatori. VInindmai multe Bute dintre ei, i-au pus In lanturi, iar pe razvratitii ramaBii-au urmarit atit de mult, in& i-au Smut sa tread, prin gropile iadului.

225 <Se arata mai departe c5 toti emirii s-au prezentat In fata padi§ahulul>.

Emirii au adus robii pe care-i prinsesera In timpul bataliilor. Pe cei2 700 de luptatori nenorociti i-au pus sa se culce la locul de osInda,Bi la firmanul dat de stapInul lumii, i-au despicat In doug, pe razvratitiiaceia plini de uneltiri.

DESPRE CEEA CE S-A INTIMPLAT CU VOIEVODUL TEPE$ (KAZIKLU) DUPACE EL, FIND INFRINT, A FOST IZGONIT CU MAZILIRE DIN VILAIETUL TARIIROMANE$TI $1 DESPRE FELUL CUM S-AU SFIRSIT ZILELE ACELEI STELE PURTA-TOARE DE RAUTATE, DUPA CE A FOST INCHEIAT CATASTIFUL (DEFTER) SAUDE DOMNIE

Dupg, ce maria sa padiBahul (sahib kiran), scotindu-1 din TaraRomaneasca pe voievodul Tepe§, capul uneltirilor, 1-a Inlaturat de la loculsau, el a dat acel vilaiet lui Dracula ( Tarakula)-oglu Radu12°, care era fratele

20 Radu cel Frumos.

...asi,

sabiile §i

gi, sa-i

ealki

si

luinduld

www.dacoromanica.ro

206 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-ZADE

mai mic al acelui nenorocit infrint. Serdarul acela statea de mult la Curteaaducatoare de noroc a sultanului lumii, slujind cu plecgciune. El §1 -asting scopul dorit.

Potrivit legii cunoscute, i s-a dat iiskiif aunt hilat §1, mergind Cu.toll& §1 cu steag, cu cal 0 cu slujitori, el s-a dus §1 a intrat fn Cara.

226 Chid raialele an auzit ca, Cara i-a fost data lui, supunindu-se, anascultat de poruncile sale. Tara supunindu-se fratelui sgu, voievodul Tepe§§1 -a luat capul §1 s-a dus la ungur cu suita sa §i cu lucrurile sale. Craiul11 ura inca dinainte pe acest nenorocit. <Tepep mergind la picioarelesale, acesta nu a lgsat sa -i scape prilejul, ci 1-a prins §i 1-a virit Intemnitg.

...Nenorocitul acela a rgmas un timp in vilaietul unguresc in inchi-soarea aducatoare de necazuri. Nu numai cg el a pgrasit dorinta de adeveni iarki domn (salar) peste Cara sa, dar §1 -a pierdut speranta ca vaputea fi stapin (sultan) chiar §i pe capul sgu. Dupg mult timp §i dupgce a trecut vreme indelungatg de la leggmint (and), dud Radul flindmazilit, in Tara Romaneasca a devenit domn (salar) Cepelu§ 21, abiaatunci, scapind din inchisoarea cea trainicg, cu multe eforturi §1 stra-duinte, nenorocitul acela (Tepe§) a gasit cu mii de necazuri calea ca saintre iarg§i in vilaietul sgu. Mergind asupra lui Tepelu§ <Wile > celor doicaRreti, revIrsindu-se ca Nilul §1 rostogolindu-se ca torentul, s-au rgzboituna cu alta.

...Vintul norocului a suflat din partea lui Tepelu§ §i, ggsind prilej,el i-a Mat acelui nenorocit capul.

227 <Revenind la expeditia sultanului Mehmed al II-lea in Tara Romitneascii, cronicarulspune mai departe> :

Deoarece sultanul du§manilor §i. hanul (hakan) inamicilor a ispra-vit indeplinirea poruncii de rgzbunare impotriva du§manilor purtgtoride mutate §1 intrucit capii razvratitilor din vilaietul Tarii Romane§tiau fost ar§i in focul infringerii viteazului vremii §1 dud treaba aceeas-a isprIvit, atunci, Intorcindu-se din expeditia aceea, el s-a inapoiatla Poarta impgratiei.

...Mai sus-amintitul rgzboi vestit s-a intimplat in cursul anului<86 >6 22.

i Adrianopolul umplindu-se cu sclavi de seams, slujitorii §1 oameniide rind (hadm ye ham) s-au bucurat.

21 Basarab cel Tinar, Tepelu§.22 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.

§i

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 207

268 DESPRE ASEDIEREA CETATII ZVORNIK (IZVORNIK) DE CATRE CRAIULCEL RAUFACATOR AL NENOROCITILOR DE UNGURI $1 FUGA DU$MANULUIPURTATOR DE NENOROCIRE, INDATA DUPA VENIREA GRABNICA, ASUPRA SA,A LUI MEHMED-PA$A CEL CHIBZUIT, IMPREUNA CU OASTEA PURTATOARE DEVICTORIE

269 <Se arata cA, cu toatA asprimea iernii, ungurii n-au parasit asediul. Atunci a fosttrimis Mahmud-papa cu oastea de Rumelia ca sa despresoare cetatea Zvornik. Zapada acoperisedrumurile, dar turcii au dat peste o trecatoare Ingusta>.

270 Ghiaurii acelui tinut erau vestiti sub numele de vlahi"(Eflaklar).Ei se Intaxisera., avind sprijinul ungurilor si, intaind in mtinile for pri-lejul de a deveni dusmani Cu. musulmanii, razvrAtitii aceia deveniserlrebeli, arAtind dusm/Die.

<Mai departe se arata ca ei pazeau trecatoarea aceea, nelastnd pe nimeni sA treaca peacolo. Neputind sA pAtrundA, turcii au recurs la o viclenie, mergInd la Zvornic pe altA cale-Ungutrii pArAsesc asediul>.

297 <Se arata cA in anul 883 at Hegirei 23, Mihaloglu Ali-bei a fost trimis in incursiuneIn Ungaria, prin Vidin, Impreuna cu sangeacbeiul de Cirmen, Davud-pasa, s-au tutorscu prAzi>.

298 Pe vremea aceea, in vilaietul unguresc se aflau doua marl. capeteniide osti, care f/cuser/ faima prin bravurile lor. Li se spunea Iahsioglii24.

<Mai departe se spune CA ei an vent pe urmele acIngiilor lui Mihaloglu, care s-au retrasdincolo de Vidin>.

Si dud an Oat cg, (inuturile acelea an famas pustii, atunci, trecindprin. fata Severinului (Sevarin), an lovit pe neasteptate cetatea aceeamai sus-amintita (Vidin), revArsindu-se ca un torent de noapte pe chidoamenli nu stiau nimic. Si dupl ce s-au n/pustit asupra ei ca niste balauri,an pirjolit-o apoi, incendiind-o.

299 <Auzind aceasta, Mihaloglu Ali-bei Davud-papa pornesc din nou asupra ungurilorcare sosiserA la Vidin, mAcelarindu-i ¢i urmarindu-i ptna ce s-au urcat In corAbil s-au tutorsInapoi>.

406 DESPRE ACEEA CA STAPINUL(SAH/B KIRAN) VREMII, SULTANUL MEHMED-HAN, L-A INVOIT PENTRU INCURSIUNE PE CAPETENIA DEMNITARILOR, MIHAL-OGLU ALI-BEI, PRECUM $1 DESPRE FELUL CUM CAPETENIA ACELEI 0$TI, MER-GIND CU OASTEA NOROCOASA IN TARA NENOROCITA A UNGURILOR, A RIDICATVINTUL NELIN1$TII PRINTRE DU$MANII ARAMINI

< Se arata a In timp ce sultanul era plecat In Orient, craiul unguresc, trimittnd unsol, ceruse unele teritorii, In schimbul Incheierii pAcii cuturcii. Dar sultanul, intorcIndu-sevictorios, a poruncit lui Mihaloglu Ali-bei sa piece lmpotriva ungurilor>.

23 4 aprilie 1478 24 martie 1479.24 Poate In loc de Isfiladj-oglu, adica Mihail Szilagy.

I i

§i

Ii

www.dacoromanica.ro

208 SEMSEDDIN ARMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-ZADE

408 ...Si fazind schela, In fata cetatii cunoscute sub numele de Pojon 253el a trecut §i s-a dus indatI mai departs iute ca fulgerul. In a §asea zia ajuns la apa Cri§ (Kirif); era prima intrare a acingiilor In apa aceea

409 curgatoare.In vilaietul acela, norocoasa fecioar6 abia daduse mina on mirele

Incercat In razboiul dint 26. ...Mergind Inca, cloud, zile on cai iuti catorentul, an plrjolit §i au devastat tinuturile aflate In calea for §i, onmiini pradalnice, au pricinuit pagube acelui tinut. A opta zi an faicutincursiune asupra ormului pe mime Oradea (Varat), care era flair ca ofecioara, §i plin de podoabe §i era sta,pinit de ungurii cei nenoroeiti.

Au sosit acolo pe nea§teptate, ca un torent de munte, in zorli zilei,pe chid ghiaurii din acel tinut dormeau nep6s6tori §i nu. §tiau nimic....Valuri dupa, valuri, acingiii, impresurin.d ormul, 1-au Inconjurat ca unbriu (kemer) §i au invalmalit femeile §i. copiii, tinerii §i batrinii aflati In el.Neputincio§ii aceia, deschizinduli ochii, s-au vazut inotind In valuri desinge, ca ni§te ochi insingerati. Tinerii §i batrinii an ramas uimiti in fatalupt/torilor la marginea Oradiei (Varat) numero§i ca In ziva judeatiide apoi. Din ora§ an adunat atitia robi, incit erau faara, numair. Aural §iargintul care au incaput In mlinile gaziilor era de asemenea nespus de mult.Ormul acela era un vestit loc de trecere In vilaietul unguresc cel infloritor.Fiind un ora§ de negot, fiecare fecioara, era ca un tezaur de argint §i de aur.

Era o mina, de argint §i de giuvaeruri,lar fecioarele erau ca un tezaur plin de aur".CercetInd tinutul acela §i luind de acolo fecioarele, an devastat

maturind totul in tale §i luind tinerii §i avutiile aflate in&untru, tinutul410 acela a ramas pustiu, apoi i-au dat foe de la margins.

aceea, IntorcIndu -se teferi §i sa,nato§i, au scos de acolocete de robi, numeroase ca ni§te turme de oi.

Se spune ca, in afara, de cei aseun§i In vreun colt, gaziii an dat catrebeille, la schelg, pengik 87 pentru 30 000 de robi.

413 DESPRE ACEEA CA SULTANUL DATATOR DE FIRMANE L-A TRIMIS PEBEILERBEIUL DE RUMELIA, SULEIMAN-PASA, ASUPRA ALEXANDRIEI (IS-KENDERIE) DIN ALBANIA $1, DUPA CE S-A INTORS DE ACOLO, TRIMITINDU-LIN MOLDOVA (KARA-BOGDAN), IN TARA ACEEA AFURISITII GHIAURI, FACINDZID DE FIER, AU INTORS FETELE CALARETILOR IUTI CA TORENTUL "

414 <Se aratA a In urma neputin%ei de a cuceri Alexandria, Suleiman -papa a primit firmande Intoarcere>.

" Pozsony." Este deci vorba de un tinut pina atunci neatins de turd.27 Penoik : dare pentru robi (o cincime).

Cronicarul se referA la bStSlia de la Vaslui cu Stefan eel Mare (ianuarie 1475).

Dupa

as

www.dacoromanica.ro

TEVARIN-I AL-/ OSMAN 209

Indatg, ce a vent la cuibul aduator de fericire, mIria sa padi§ahul(hudavendighiar) i-a poruneit §i el, stringind din nou oastea, a pregatitarmele pentru expediVia impotriva VArii Moldovei (Kara-Bogdan). BeiuluiMoldovei ii fusese trimisS o malt porunel glorioask in care i se spunea :Sa, nu trim* cu omul tau haraciul tau la curtea, cea oerotitoare a lumii,ci sä-1 aduci tu Insuji ea §i beiul Tarii Romanesti". Necredinciosul acela eraun afurisit plin de trufie. Din revolta sa prea mare, neluind in seamsfirmanul care cere ascultare, el §i-a arltat rSzvrAtirea faV5, de sultanullumii. De aceea s-a aprins flacSra miniei de rSzbunare a padi§ahului(hursev). Aceasta a fost pricina trimiterii numaidecit a o§tii asupra aceluirazvratit. intr-adevair, nu erau zile bune pentru expediVie ; se apropialama. Ierburile se uscaserk legumele se vestejiserk iar frunzele copacilorcazuserS.

...Dar, Intrucit sosise firmanul care cerea supunere, beii dIdurg,ascultare. De aceea, adunind numaidecit oastea Imprktiatg, s-au dus

415 asupra celui razvratit. i voievoduiui Radul 292 beiul Romanesti,i se scrisese firmanul care cere ascultare, zicIndu -i -se De asemenea §itu ss pregSte§ti oastea acelei sri §i sa, mergi In Vara Moldovei (Kara-Bogdan), Intllnindu-te cu oastea mea pe care am dat-o supusului meuSuleiman-pa,§a".

Cind firmanul cel respectat i-a sosit serdarului amintit mai sus,supunIndu-se §i luindu -1 In seams, el a strIns numaidecit pe osta§ii s5AimbrAcati in zale §i, rind Suleiman-pa§a, a trecut Dunarea cu osta§iidin Rumelia, a vent §i s-a alAturat acestora.

<Mai departe se descrie in cuvinte pompoase inaintarea o§tilor spre Moldova>.

Pe drum, oastea pradStoare a fost surprins6 de vremea de iarna,care, aruncind din arcuri asupra for sggeti de ploaie, a dat eel dintlisemnul infrIngerii In inimile osta§ilor ocrotitori de VAri. s-au stricatpodoabele lor, asemenea, unor gfadini ; s-a dus prospetimea lor. . . .Torentulde ploaie udindu-i de tot pe acei alketi §i slujitori, toji §oimii care zburauIn lupte an devenit ca ni§te glini jumulite.

416 . . .Nu era Ingaduit ca, fiind In halul acela, Intilnindu-se cu du§manuleel raufacator, sa, se lupte §i sg, se bath, cu el. Dar pentru cg, ajunsesergacolo unde trebuiau ss ajungS, le-a fost ru§ine s5, se mai IntoarcA.

In partea aceea, serdarul eel raufacator al tarn Moldovei In scopulpregsatirii o§tilor a trimis de kitire ghiaurilor din V6rile de la marginea

29 Radu eel Frumos. In acest tamp in Tara RomaneaseA domnea de rapt LaiotA Basarab.

14 c. 48

Tariff

Asa

www.dacoromanica.ro

210 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PA$A-ZADE

tinuturilor sale si, stringind pe alaretii §i pe slujitorii ail a adunatdestul de multa, oaste. Fieclruia dintre ratAcitii aceia, i-a dat arme i zalesi a preschimbat oastea sa, plina, de mketie, intr-un munte de zalede °tel.

...Nelgsindu-i 86 se apropie pe osta.sii care se duseserA acolo, el atras asupra for din fat& cu tunuri pusti, cu arcuri si cu zenberecuri.De cele doug pArti ale sale. se aflau pgduri, inch nu era cu putinta. sase treaca, fn spatele lui din nici o parte, iar din fatl nu se putea mergede loc spre el. De aceea oastea nu putea sä se impotriveascl tunurilordarbzenurilor i loviturilor sale de pusti. Cele dougi osti numeroase an stato vreme, luptindu-se pe locul de batalie. Gaziii s-au invirtit pe acolo cuogarii 80 lor, dar an vazut ca ei (moldovenii) nu ies din pldure. Atunci,un buluc dintre ei (turci), format din ostasi bravi i pentru al clror sufletbatalia era o placere, potrivindu-se lui Mihaloglu Ali-bei punindu.-$icapul in primejdie, s-au ajutat unii pe altii s-au n&pustit asupra ostiighiaurilor.

oastea ghiaurilor rai din fire, care era eft un ocean deintins6, punindu.-se in miscare ca un uragan ca un Ant puternic aducgtorde nenorociri, a aruncat cu vintul orgoliului s &u butoiul 1-a impinsspre mal pe un val.

418 <Se arata mai departe eforturile depuse in lupta de oastea otomand, descriindu-se Inculori vii ciocnirile dintre cele doul olti. Beii turci au propus sA continuie lupta dupa ce se vorretrage putin mai Inapoi>.

Dar acei ageamii care nu erau obisnuiti cu luptele, au obosit de amai privi batalia inca, inainte ca ea sa, se fi isprgvit. Abia cgatau prilejde fug5,. Cind an vazut oarecare inggduint'a, ei s-au impfastiat de totsi an fost cauza infringerii si a celorlalti. PArlsind lupta si msacelul, aufugit astfel Inch nici nu s-au mai uitat Margit. Nici nu era chip. Ei s-aualcat in picioare unii pe altii ca niste turme de of nici cei vitejibravi nu an mai putut ggsi cale ca sa mai lupte. Suleiman-pasa nu aputut string& Intr-alt loc pc ostasii aceia care se imprgstiau. °richde mult s-a straduit oricit de multe sfortlri a depus, el nu a pututtotusi inchege rinduiasea, alaiul.

Cgiaretul cel plin de uneltiri din Tara llomk'neasca,, neamestecindu-sedeloc in lupta, st5ituse de o parte si privise. Vgzind risipirea, ostii de pelocul de batalie, el 1 i luase capul plecase in alt5, parte impreun& cuceata sa. Dupa, o vreme, vazind moldoveanul (Kara-Bogdan) c5, tinutul

30 In foe de call for ".

Dar

s, -!ii

gi

gi

giti

gi1i

gi

si gi

gi

sa-gi

gi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 211

acela a ramas pustiu gi aflind ca dufionanul a fugit, a pornit pe urmelelui §i a pus mina pe cei pe care i-a g'asit slabi.

<Mai departe se aratA cA n-ar fi fost chip ca moldovenii s5 -i ajungA din urm5, dar turdiau dat peste o vale greu de strAbatut>.

419 and c616,retii, venind iute ca vintul gi cu iuteala unui torent, s-auingrAm'adit in groapa (azmak) aceea, cei care an dat primii peste ea anTAMA Impotmoliti, devenind astfel punte pentru cei care an sosit dupgei. Cetele care veneau uncle dup6 altele s-au r6v6§it ca valurile. In groapaaceea s-au impotmolit caii multor mu de oameni gi picioarele multortrupuri, raminind astfel in mla§tina mortii. DupI ei an venit du§manii §i,trintindu-i 13i pe cei care nu cazuserg, Inc , de pe calul vigil, le-au lustcapul gi camagile. Osta§ii care s-au salvat din nenorocirea aceea an scapatdin mina du§manului iqind din Tara Romaneasca. Intimplarea maisus-amintitl s-a petrecut In anul <87>9, intr-o zi de miercuri, in a patrazi a lunii ramazan 31.

426 <Referindu-se la cauzele lnlocuirii lui Nur-Devlet-Ghirai, hanul Crimeii, cu Mengli-Ghirai, cronicarul motiveaza aceasta prin refuzul lui Nur-Devlet-Ghirai de a participa la cam-pania sultanului Mehmed al II-lea impotriva Moldovei (1476), dui:a supunerea Crimeii>.

442DESPRE ACEEA CA SULTANUL, CUCERITORUL LUMII, RIDICIND STEAGUL

RAZBOIULUI SF/NT, S-A DUS CU OASTEA CUCERITOARE DE TARI IN MOLDOVA(KARA-BOGDAN) $I, RUININD $1 DISTRUGIND RE$EDINTA ACELUI NENOROCITPLIN DE INDARATNICIE, A TNLATURAT DE PE DRUM SPINUL MARETIEI SALE 32

Aga cum s-a aratat mai inainte, st/pinul (fehriyar) Orli Moldovei(Kara-Bogdan), opunindu-se mariei sale padigahului eel ocrotitor al

continuase cu rAzvrAtirea. Apoi, and beilerbeiul Suleiman-pap s-a dus cu oastea din Rumens, infringindu-1, el a indr/znit sa osin-dease6, la moarte pe prin§ii care inegpusera pe mina sa gi §i-a arltatastfel pe fatl rAzvrAtirea sa.

443 <Se arata cA sultanul, auzind de nelegiuirile lui, s-a pregStit pentru expeditie ImpotrivaMoldovei>.

In a dougzecea zi a lunii zil-kade din anul 880 al Hegirei", §ahula pornit din inaltul s6u cuib de re§edintl.

<Mai departe se descrie inaintarea cu fast a oltii pinA la trecerea Dunaril, dupA care444 turcii patrund In Moldova>.

31 12 ianuarie 1475.82 Cronicarul se referA la batAlia de la Valea AlbA (1476).33 16 martie 1476.

Califatidui,

www.dacoromanica.ro

212 sEMSEDDIN ARMED BIN SULEIMAN ICEMAL-PASA-ZADE

Incendiind cu focul biruinjei regiunile pe care le-au vAzut, ei auinecat cu torentul aducAtor de pagube tin.uturile peste care au dat. Desiau umblat multe zile, cer1ndu-1 pe rAzvrAtit, desi 1-au cAutat pe acelrAsculat Eli rebel peste tot pe uncle au blnuit ca, ar putea fi, totusi el

445 nu a fost gAsit si nu s-a stint undo se Oa. Au mers prin Cara aceeatimp de 40 de zile ; au trecut peste Hurile st1ncile acelei sari. Tinutulacela era vatra veche a acelui mare rAufacator, iar acestia (turcii) erauca niste lei strain. El Be asezase Intr-un loc tli, iscodind, cunostea conaceledusmanului (ale turcilor) tinind seama de aceasta, pregAtea locurilesale pentru fuga. (kacamak). Oriunde se Indrepta cu mare viltoare oasteapurtAtoare de victorie, cel cu g1nduri role, la, rindul slu, ajungea si elIntr-un loc on de cite on gAsea prilej, fi nimicea pe cei liberi Eii pesupusii care, despArtindu-se de ordia ImpArAteascA, plecau pe sesuri peclmpii dupA pradg.

Ca un viclean ce era, scopul acelui rAtIcit rid cu fata neagrA eraacela ca, ferindu-se, s& nu fie vinat si s& facA s& i se piarda urma siscopul pentru care 1i fAcea sA umble de-a lungul si de-a latul pAraIntuluipustiu al Moldovei era acela ea, prin umblet, sA le pricinuiascA necazuri.Dar nu a putut scApa prin fug $i nu s-a putut salva de mlinile acelor

DESPRE INTILNIREA $I LUPTA OSTII ISLAMICE PURTATOARE DE NORM$1 VICTORIE CU OASTEA RAUFACATOARE A GHIAURILOR, CU SFIRSIT NENO-ROCIT, PRECUM SI DESPRE ACEEA CA. DUSMANII CEI RAUFACATORI, DEVENIND'PINTA SAGETILOR UCIGATOARE, AU FOST INFRINTI.

446 <La inceput se aratA el oastea otomanA a rAtacit mult timp prin Moldova>.

Desi dusmanul cel rAufacAtor se ascunsese intr-un loc greu de pAtruns,Impreung cu oastea sa ratAcitA, totusi 1-au zArit pe neasteptate. In timpce acel vinat bAtrin sAtea, ascuns de fricA Intr-un loc ferit, leii acestia audat deodatl peste el.

Cind raufacAtorul acela a vgzut ca nu e chip BA fugA, s-a strlduit,de nevoie, sa, se lupte pe elmpul de bAtAlie lii, zbAtIndu-se de durereasufletului, s-a ciocnit, dind glas Intregii sale puteri i bravuri.

447 El a stat cu spatele la o pAdure, intr -o vale Ingustl greu de trecut,cum nu exist in (ara Moldovei un alt loc mai strImt ca acesta. Pe lup-tatorii de ling& el, care erau vreo 20 000, flelndu-i pe toji pedestrasi,i-a rinduit pentru 1ntArind-u.-se Imprejurul slu din toate pArtile.Pe toti caii slobozi, c1 i erau, legindu-i unii de altii, a 1nchis cu ei spatele

si, iii

lupta,

gi

gi

gi,gi

vinatori...

gi

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-/ OSMAN 213

ostii sale insirind in fata sa mai multe Bute de tunuri, a fkut zidin fata ostii sale cu aeel perete strasnic.

Cind au dat de stirs sultanului (fehriyar) cel puternic i vinator dedusmani precum ca inamicul ne-a intrat in miini", atunci el a porunciti beilerbeiul de Anatolia, impreung, cu beilerbeiul de Rumelia, s-a dus

asupra lui <tefan cel Mare>.

<Se relateazA atacul pornit de Wile otomane in bataia tobelor §i in sunetul goarnelorde razboi>.

Dar si ostasii cei cu credinta nenorocita,, tragind la rindul lor dintunuri pusti, an facut sa, cad, asupra lor o adevarata ploaie de piatra,iar din arcuri zenberecuri an tras de part, ploua.

Oricum an atacat ostasii musulmani, totusi, neputind ea, striveceata color cu credinta nenorocita, nu an putut-o urni din loc. Ei se

448 luptau bine si nu ar&tau tradare in eforturile in straduinta lor, dar nuan putut s, tread, dincolo de carele acelor nenorociti. Serdarii capeteniilede osti, trimitind stire rakiei sale padisahului (hudavendikiar), i-auadus la cunostintg, starea aceea.

...De indat& ce stirea aceasta a sosit la padisahul cel purtator devictorie, el a poruncit ostasilor purtatori de noroc, aflati ling& el, Eli acestia.an inaintat numaidecit. Acoperind ca valurile masii fata pamintului cu_armurile lor, an umplut vazduhul cu spadele lor stralucitoare tai cu sulitelelor scinteietoare. .Agitindu-se ca apele Mash Mediterane (Ak-Deniz), ieni-cerii s-au scum cu mare fierbere asupra, dusmanului. Sosind ca un fulgerpe cimpul de lupta, ei s-au aruncat numaidecit, asemenea unui uragan,In focul luptei cu toata puterea lor, (Mid un atac furtunos.

Gliaurul a tintit asupra lor cu tunurile cu pustile sale. .Acestia, larindul lor, an tras asupra ghiaurilor din arcuri zenberecuri. Luminindu-setot locul de flacIra focului tunurilor, cerul s-a umplut de stralucire.

...Slujitorii sultanului cel fericit Eii pedestrasii Eli calaretii sal, carepun viata in primejdie, netinind seam& de tunuri Eli de pusti, au mers,

inainte ducindu-se, s-au intilnit cu dusmanii si, n&pustindu-se printrecare si luindu.-se de par cu ghiaurii, s-au jumulit intro ei.

449 <Autorul continua descrierea luptei, folosind termeni pompo§i figuri de stil>.

450 Batalia a inceput pe la amiazg, in ziva de vineri.aceia, fiind oameni ai mortii, si-au descoperit capetele intrind in lupta,s-an macelkit cu ostasii islamici pin& trod s-a Haat seara soarele aapus. ...Picioarele dirze ale ghiaurilor nemaiputind al ting, ei au ales.

§i

ali

...Raufacatorii

gi,

pi

gipi

gi

Ygi

gi,

el

pi,pi

www.dacoromanica.ro

214 SEMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN 10EMAL-PA$A-EADE

calea fugii, pgrasind macelul de pe cimpul de bgtalie. ...Pe unii i-auluat prizonieri, iar pe altii i-au nimicit.

451 ...Beiul Moldovei (Kara-Bogdan), voievodul *tefan (Esteban), fugindcu citiva cAlketi dintre cei din suite sa, a scApat din strimtoarea bkaliei,dar cApetenia ostirii sale, hind. vinat In lupt6 impreun6 cu ceilalji serdari,a cAzut In lanturile robiei...

Bogdanul 34 a fugit cu fata in.negritI,Cu lacrimi In ochi $i cu inima zdrobita,".

<Mai departe se spune cA au fost luate tobele si celelalte lucruri ale sale, iar cimpul deMillie devenise MI bazar de vesminte si o IngrAmAdire de leSuri si de capete tAiate>.

...0astea Moldovei a fost calcatI la patru rebi-sani,*cel norocos,452 din anal 881 al Hegirei mkiei sale profetului cel mket 85.

<Se arata ca 7 000-8 000 de prizonieri an fost ucisi in feta sultanului>.

...Trimitindu-i apoi in incursiune pe serdari, cu ostasii viteji,in diferite pkti, a flout ca tara aceea sa fie din non plrjolita% de focul<potcoavelor> cailor In fugl.

...Transformind tara aceea in pgmint negru, el a Mout Ca orasulzis Suceava (SaJav), care este capitala tkii Moldovei, 81 fie devastat siincendiat. De asemenea, inundind on riuri de singe si alto °rase inflori-toare, an facut 86 piara, in de orice urme de case. N-au mai ramas nicisate, toate an fost preschimbate in cenusI neagra,.

453 ...Dintre cetatile afurisitului cel mai sus-amintit an rAmas doarcele aflate pe malul Dunkii si cele din vecingtatea Mkii Negro.

<Mai departe se aratii cA tocmai dud sultanul se pregAtea sit mearga Impotriva acelorcetati, a venit o iscoada care a anuntat trecerea la atac a regelui Ungariei. Sultanul pleacaspre Semendria pentru a dArima cetiltile construite de regele unguresc pe cind sultanul se

454 afla in Moldova>.

466 DESPRE PLECAREA TN INCURSIUNE A TREI SERDARI DINTRE BEII DEMARGINE, CU OASTEA VITEAZA, IN NENOROCITA TARA UNGUREASCA, $IDESPRE ACEEA CA HASANBEIOGLU ISA-BEI, DEVENIND MARTIR FERICIT,MIHALOGLU ALI-BEI $1 MALKOCIOGLU BALI-BEI AU FOST INFRINTI $1 EI

Tot In anul amintit mai sus 38, sultanul lumii, Mehmed-han <al11-lea >, a poruncit sa, se mearga, cu oastea de caketi in rkboi dintin tara ungureasa,

<Plecarea in expeditie a celor trei bei de acingii amintitl mai sus>.

34 Adica Stefan cel Mare.35 27 iulie 1476." 1479.

www.dacoromanica.ro

TEVARM-I AL-I OSMAN 215

...Merglnd ca vIntul, an ajuns n.umaidecit pe malul Dun'rii. Tre-chid peste apa aceea curgAtoare prin serhatul Romfine§ti, au merscIteva zile In tinutul amintit mai Inainte.

467 .Ajungind la marginea cealalta a Taxii Romfine§ti, au patruns InCara ungureascg §i au ajuns In vilaietul Transilvaniei (Erdel) care estetinutul vestit al acelei Vari.

<Se vorbeste apoi de devastari sl de incendieri>.

Au luat multe raii de robi dintre b6ieti §i batfini §i Plrjolindtinutul acela, s-au Indreptat Inapoi, dup6 ce au devastat Cara ghiaurilor§i dupg ce, ducind cu ei robi, an luat eft an putut §i din postavurile(kumaf) ce se puteau lua.

468 <Mai departe se arata cA i-a ajuns din tumA cneazul Pavel (Pauli) 87, cu peste 10 000de ostasi Impreuna cu sal>.

...De asemenea, unul era banul Bedru§39, care era ban vestit InTransilvania. Pe ling6 el se aflau 7 000-8 000 de callreti bine Inarmati.

De asemenea, unul era oastea fostului bei al Tgrii Romfine§ti, Basa-raba 39 cel neascultAtor §i plin de uneltiri, care, atunci cind plecase dinCara aceea sus-amintit6, se mutase cu suita sa §i cu lucrurile sale §i, tre-dud fn vilaietul unguresc cu slugile §i au oamenii sgsi, i se supusese craiuluieel nenorocit. i ling/ afurisitul acela plin de trufie §i de url se aflauvreo 10 000 de osta§i.

469 <Se aratA ca fiecare dintre ei a atacat pe cite un bei otoman>.

Cneazul Pavel (Pauli) s-a Incle§tat ea Mihaloglu Ali-bei. Alaiullui Basaraba a cAzut pe seama lui Malkocioglu <Bali-bei>, iar oasteabanului Bathory (Bedruf) s-a nApustit asupra lui Isa-bei.

470 <UrmeazA o descriere poetica a bAtAliei>.

Oastea transilvang 1-a flout pe Isa-bei cad/ <de pe cal> §i s-anApustit asupra lui cu sabiile §i spadele. Gaziul acela devenind martirpe calea celui drept, barba sa alb/ s-a Inro§it de sIngele de pe cimpulde bgtaie.

...La Inceput atacaserl gaziii Impreuna, cu Isa-bei §i, flcindu.-1pe banul Transilvaniei, Bedru§-ban, sa cad/ de pe cal, fi Imprl§tiasertb

37 Pavel Chinezul.88 Stefan Bathory.se Basaraba, probabil Laiota Basarab. Pe atunci in Tara RomaneascA domnea Basarab

cel TinarTepelus (1477-1481).

Tariff

Mead.

si aliatii

as

www.dacoromanica.ro

216 $EMSEDDIN AHMED BIN SULEIMAN HEMAL-PASA-ZADE

alaiul. Dar un nenorocit necunoscut, on numele de Antal, intorcin.du-sela batalie §i luptindu-se zdravan, 1-a scapat pe raufacatorul acela.

<Antal 11 dAduse propriul sau cal>.

471 Dar cazind Isa-bei, slugile §i oamenii sad s-au imprastiat. Pierindcapul, picioarele nu an mai putut sa stea pe loc.

...Pe de alta, parte, chid Malkocioglu <Bali-bei> s-a inclestat ondusmanul sau, Basaraba, §i dud s-au ciocnit pe cimpul de lupta ca nisteberbeci bataiosi, luptatorii iuti ca tigrii 1-au impins inapoi pe nenoro-citul acela.

pe dusmanii afla,ti ling& el $i facind ca vintulsa, risipeasca armanul acelor nenorocijii, ei an trimis In foc, on sabiilescin.teietoare, pe cei mai multi dintre ei. Dar, ein.d Mihaloglu Ali-bei avazut ca alaiul necredinciosului §i raufacatorului Pavel cneazul este ase-menea unui munte... §i ca acingiii obosiji §i neorinduiti nu slut in staresa se ciocneasca on ei, nu s-a luptat on dusmanul sau, pentru a se masuraon el, ci, facind ca $i cum §i -ar fi dat mina, s-a retras de pe cimpul debatalie si a plecat. Dar dusmanul cel on ginduri rele nu s-a dus sa -1 urma-reasca, stricindu-$i alaiul ; el s-a temut ca <beiul> are oaste dosita, §i caar putea sa fax& vreun viclesug. Dupg, retragerea §i plecarea lui Ali-beiimpreuna cu alaiul sau si dupa ce banul Bedrus a ispravit cu Isa-bei,

472 cneazul Pavel si oastea transilvaneana an impresurat alaiul luiMalko cioglu.

<Mal departe se relateaza cA, vAzind aceasta, oastea lui Malkocioglu Bali-bei atnceput sii fugA osta§ii erau plini de prfizi, totul au lepadat totul, rAminind gotca ni§te copaci cu frunzele spulberate de vIntut toamnei>.

Din cei citiva mil de prieteni ", unii au ramas pe cimpul de lupta,miscindu-si capul 41, altii au fost prinsi, iar ceilali i s-au dus cu ogarii 42for iuti ca vintul, scapind asa cum scapa si corabia din ghizdapuri §i,imprastiindu-se pe eimpie, an iesit in Tara Itomaneasca.

614 <Vorbind de cuceririle sultanului Mebmed al H-lea, se spune printre altele>

El pusese gizie pentru Moldova (Bogdan) §i Tara Romaneasca,(Eflak) $i Venetia (V enedik). si Kios (Sakiz) §i Dubrovnic (Tobravenik).

40 Osta§i turd.41 In sens de zbAtIndu-se In dureri".49 Cu call lor.

dealpi

www.dacoromanica.ro

TEVARIFI-I AL-I OSMAN 217

ANEXA(Dupa I. Thury, TOrfik Tortenetirok, Budapesta) 1893, I, p. 232-273

232 ACEST CAPITOL VORBE$TE DESPRE FELUL TN CARE $1 CND A NAVALITOASTEA PUSTIITOARE A TATARILOR IN TARA $1 CARE DINTRE GLORIO$I1 HANIA ,PURTAT, CU OASTEA SA, RAZBOI CU GHIAURII

Chad s-au terminat luptele din acele pa.* 48, cei dornici de rasplatapentru expeditii razboinice an plecat cu corabiile din Sinop si Samsun,In Rumelia. in locul numit cimpia Dobrogei, s-au strin.s in jurullui Sari-Saltuk-sultan ".

Toti ascultau de poruncile lui Sari-Saltuk netinind seama deapropiere sau departare, faceau adesea incursiuni In Bulgaria si TaraRomaneasca (Eflak).

Vestitul Deft -i Kipceak era in stapinirea lui Berke-han 45, unuldintre marii nepoti ai lui Ginghis-han, cuceritorul lumii. El purta pe cappodoaba coroanei Islamului. Acesta a navalit cu calaretii ce se revar-sara asemenea until Hu, in tarn, Moldovei (irara- Bogdan) qi acolo a repurtatvictorii asupra facatosilor de ghiauri ce locuiau prin acele MalulDunarii i imprejurimile Chiliei i Akkermanului slujeau luptatorilorcredintei ca loc de asezare i petrecere. Amintirea for se pastreaza pin&in ziva de azi in acea regiune, prin mormintele capeteniilor de acolo :Tarhan-Iazis146, Kutlu-Buga48, Takli-Suiu49, locuri cunoscutein Cara amintita care si-au luat numele de la acele triburi care an traitcindva pe acolo.

<Apoi se povesteste cum o testa a lui Berke-ban, trecind prin Tara Romaneascamuntil Balcani, a navalit In Ungaria unde a Post Infrinta pe cimpia de la Mohaci>.

252 ACEST CAPITOL ARATA CUM SULTANUL 5°, CUCERITORUL LUMII, A TRIMISIN TOATE PARTILE LUMII $1 TUTUROR POPOARELOR FETIHNAME-LE 51 I CUMS-A INDREPTAT APOI SPRE RE$EDINTA DU$MANULUI

Olacii, iuti ea pasarea in zbor, an dus vestea imbucuratoare in toatepartile : in Moldova, in Tara Romaneasca si in Deft -i Klpceak.

as Din Asia Mica." Cunoscut si sub numele de Sarf-Saltfk-Dede.as Berke, han al Hoardei de our (1256-1266), fiul lui Djuji nepotul lui Ginghis-han.4° Neidentificat.

: lacul Ialpug, In Bugeac.a° Kutlu-Buga (Catlabuga, Catalpug) : lac, rfu localitate In Bugeac." Neidentificat.6° Suleiman Magnificul (1520-1566).sl Fetih-name: scrisoare prin care se anunta o cucerire. Aici se refers la victoria de la Mohaci.

Aici,

si,

sai,

parti.

Ialpi-Golii47,

si

sl

47

si

www.dacoromanica.ro

218 $EMSEDD1N AHMED BIN SULEIMAN KEMAL-PA$A-ZADE

273 ACEST CAPITOL ARATA DIN CE CAUZA SULTANUL A AMINAT CUCERIREAUNOR PART! ALE UNGARIEI 8I CE INTIMPLARE NEA8TEPTATA A AVUT LOC CNDA AJUNS CU OASTEA VICTORIOASA PE MALUL TISEI, IN APROPIERE DE CETATEATIMI$OARA (DEMEWAR).

In partea de raskit a marelui riu Tisa, care vine, dupg cum amspus, dinspre nord, sint multe ora§e kii cet5iti cunoscute sub numele detinutul Timi§oarei §i tara Transilvaniei...

www.dacoromanica.ro

XIII

NASIIH MATRAKCI

Via4a cronicarului Matrakci (sau Matraki), fiul unui oarecare Abdul-lah, este in general putin cunoscuta. El a fost contemporan on sultanulSuleiman Magnificul (1520-1566) a Boris o cronica intitulata Suleiman-name, care trateaza domnia acestui sultan de la inceput (926/1520)ping, in anul Hegirei 954 (1547). A doua sa opera, Fetihname-i Kara-Bogdan(Cronica cuceririi Moldovei)1, descrie expedijiia din anul 1538/945 a sulta-nului Suleiman impotriva lui Petru Rare§.

Pentru extrasele alaturate a fost folosita o fotocopie din Fetihname...facuta dupa manuscrisul original turcesc aflator la Ilevan-Ko§kii.(Muzeul Topkapi Sarayi, nr. 1284, Istanbul). Fiind scris In nesih 2, dead-frarea textului nu prezinta greutati. In schimb, limbs acestui Fetihnameeste incarcata on elemente arabe §i persane, fiind in acela§i timp o limbspoetics on foarte multe figuri de stil. Facind abstractie de anumite particare nu an valoare istorica, ci numai diplomatica sau literara, cronicalui Matrakci cuprinde o serie de date prejioase in legatura cu evenimentulpovestit.

Este grew de precizat dad, Matrakci a scris acest Fetihname-i Kara-Bogdan din porunca sultanului sau a marelui vizir Rustem-pap, ginerelelui Suleiman Magnificul. In oriCe caz, cronica lui Rustem-pa§a, tradusa

1 Fr. Babinger, Yn G.O.W., p. 66, confunda Moldova cu Tara Romaneasca traducindEroberung der Walachei" ; de asemenea, informatia de la nota 1 (ibidern) In legAturA cuscrisorile privitoare la Moldova : Miinga'at-i Kara-Bogdan (1538), apartinind cronicarului EbuIshak (Hodja Djihan), nu corespunde, fiind vorba de fapt de cucerirea cetatilor Chilia gi Cetatea-Alba (1484). (Cf. dr. Andrei Antalffy, Doull documente din Biblioleca Egipteand de la Cairodespre cucerirea Chiliei i CeM(ii-Albe In 1484, 1n Revista Istorica", anul XX, nr. 1-3 (1934),p. 33-42).

2 Tip de scriere otomana lipsit de exagerari caligrafice, care mai tirziu (1727) a fostluat drept model pentru tipar de Ibrahim Muteferrika (originar din Cluj), fondatorul tipogra-fiei otomane.

sisi

www.dacoromanica.ro

220 NASUH MATRAKCI

de L. Forrer a, cuprinde un rezumat fidel 4 dupa acest izvor privind expe-ditia din 1538 Impotriva Moldovei.

Din porunca sultanului Suleiman, Matrakci a prelucrat In 1520cronica lui At- Tabari 5, intitulind-o Medjmua-iit-tevarih (eclectic de cronici).

In sfirsit, o alts opera istorica scrisa de Matrakci este Tultfet-ul-Guz-zat, adica Expeditii minunate.

In istoriografia osmana, Matrakci a fost apreciat pentru calitilesale de stilist caligraf, de numele sau fiind legat tipul de scriere cep.

Din ultimele cercetari rezulta c Matrakci a murit pe la anul1564/971.

Bibliografie: S. 0., IV, p. 555 ; 0.M., III, 150 §i 306 ; G. O. W.,p. 66-67 ;Htlseyin G. Yurdaydln, Matrakci Nasuh, &thsigeti, Eserleri (NasuhMatrakci, Personal itatea, Opera), in IslAm Ilimieri Enstittisti Dergisi", I, Istanbul,1959, p. 111 112 ; F. Taeschner, Matrakci Nasuh, in Der Islam", 19,1965, Bd. 40, Hf. 2-3, p. 200-206.

8 Dr. Ludwig Forrer, Die osmanische Chronik des Ruston pacha, Leipzig, 1923, VIII +208 p. (Tiirkische Bibliothek, XXI).

4 Ludwig Forrer, op. cit., p. 97-98.Tabari, cronicar arab din Tabaristan (1435-1517).

gigi

5

www.dacoromanica.ro

FETIHN.AME-I KARA-BOGDAN(fotocopie dupli manuscrisul original turc, Istanbul Muzeul Topkapl Sarayi, nr. 1284)

1 Aceastg cronicg de cucerire (Fetihname), scrisg la sfirt3itul biruinteiobtinute de padiphul lumii, aratg urmgtoarele :

<Se arata bucuria sultanulul de a Intreprinde o expeditie>.

9 Sultanul cere cat printr-un mare rgzboi stint, iute ca §oimul, sa -1prindg cu Wile sale pe voievodul vilaietului Moldova, numit Petri 1 eelcu ginduri rele, din neamul pgginilor din tabasa diavolilor, apoisg-1 tins m lanturile captivilor. Acest Petru, fiind. unul dintre umiliighiauri rgufgegtori dispretuiti de sggetile nimicitoare ale musulmanilor,Inca de pe vremea marilor stranao§i parinti genero§i ai mgriei sale sul-tanul, care este umbra lui Allah §i calif pe pgmint, argta supunere, devo-tament i sinceritate fail de Pragul Curtea cea ocrotitoare a lumiichiar era supus, plgtind tributul (gizia) cu propria sa mina. In felulacesta, el 2 era lini§tit eii farg griji, dar, dintr-o data, fiind. ademenitde §oaptele ratgeitoare ale satanei imelatoare, el s-a aliat tii a floutcauzg comung 3 2 In vielefluguri fgtgrnicii, cu ghia,urii rgi din fire, precum

du§manii plini de rgutate demni de infern, apucind astfel pe calearazvrItirii, a vicleniei a discordiei. Ace§tia aiteptau hotarirea soarteifor §i semnul providentei, pindind zile mai potrivite pentru a Intinde ocurd i pentru a incerca o rgzbunare pggubitoare prietenilor credinteiislamice poporului cu renume bun al lui Allah. In acest timp, la pragulimpargtiei §i la marile porti s-a aflat despre uneltirile, viclenia nesu-punerea, precum despre faptele mai sus-argtatului umil (Petru) purtgtorde nenorocire, impreung en dukfmanii cei rgufgegtori. De aceea, s-a hotgritsa se porneascg la razboi pentru a stinge eu puterea sgbiilor focul vietiifor trecgtoare, inainte ca aceqti rgzvratiti sa se agite intocraai. ca *alurile

De aceea, s-a planuit o expeditie pentru ca acei du§manisg fie imprg§tiati.

De la tronul malt al padi§ahului Ili de la Curtea imparateascg asultanului eel norocos s-a flout chemare cgtre vitejii °FAH din Rumelia,egtre marii comandanti de spahii ai provinciilor din Anatolia, precum

efitre dinastia mareatg §i mindrg a hanului. De In inalta re§edintg Im-

1 Petru Rares.Petru Rare§.

3 Autorul se refers la tratatul de aliantil tncheiat de Petru Rare cu Ferdinand, ImpA-ratul Austriei, la 4 aprilie 1535 (cf. Hurmuzaki, Documente, II, 1, p. 91-93).

§i §i

§i

§i fli

§i cu §i.§i

kti

§i§i

marii...

§i

'

www.dacoromanica.ro

222 NASUR MATRAKCI

pkgtease& s-a trimis mkiei sale Sahib-Ghirai-han 4, purtAtor de coroanIyi mare capetenie peste provinciile renumite i Intinse ale Deft -i

62 un Erman str6lucitor al sultanului eel cuceritor, ilustru sewn algloriosului sultan, $i s-a poruncit sa se faca, ad-vinare pe clmpia Dunkii,cu toat6 suita, en tuiurile, cu tobele cu steagurile cu toate celepregatite pentru luptI, toate Intocmite In cea mai bung, rInduia15, pentrurkboi.

< Au venit §i ceilalti o§teni doritori de lupta>.

S-a poruncit ca oastea, Intocmai ca lumina soarelui puternic, sd,pornease5, de la cuibul norocos al cuceritorului... o data cu Inaintareatrupelor, s5, se batl din tobe, sa, se ante din timbale pentru a vestiplecarea.

4 <Mai departe se aratA cA §i Sahib- Ghirai, hanul Crimeii, a prima firmanul pentru alua parte la expeditie>.

5 La chemarea lnaltei porunci, vitejii din Rumelia, nemaizabovinddeloc In jinuturile lor, i comandantii de osti din Anatolia, nemairabdindsa stea macar o clipa In casele lor ..., au plecat cu. totii In cea mai maregrabk ca niste non de primavarg, pentru a se aduna pe eImpia Dunkii.

.Dup5, aceea, cu ajutorul lui Allah atotstapinitorul i atotstiu-torul, la data de 11 a lui safer, 945 al Hegirei 6 profetului, Allahbinecuvinteze i sa -1 milostiveasck mania sa hanul hanilor, purtkor decoroane ImpkAtesti v ... a pornit din capitala sa, Istanbul, paradisul

islamice, cu o caste numeroasl ca stelele algtoare i cu steagurilepurtkoare de victorii. ParcurgInd menziluri str6b6tInd popasuri, auajuns In localitatea cunoseuta sub numele de Duna-1quart 8 de lingaiProvadia, In ziva a 12-a a lui rebi-ul-evvel din anul mai sus-aratat 9.

...Acel dusman necredincios (Petra), demn de infern, aflind despresosirea marelui sultan al lumii islamice ... la locul mai sus-aratat, Impre-unA cu °stile vesnic biruitoare cu armatele numeroase, Insotite desteag-uri victorioase, a recurs la viclesuguri si la felurite tertipuri pentru aImpiedica pornirea

scriind Intr-o scrisoare fel de fel de minciuni, ticluitecu maiestrie, i asternindu-si cu f6tIrnicie gIndurile sale diavolesti

4 Sahib-Ghirai, fiul lui Mengli-Ghirai, han al Crimeii in 1532-1551 (939-957).5 Cronicarul se retell aid la Crimeea.

9 Julie 1538.7 Adica sultanul.8 Duna- Btnart sau Dane-Blnari, in traducere textualA : Fintina dunAreana" sau Fin-

Una cu roata". Vezi §i p.254 din volumul de fatA.9 12 Rebi I 945 = 8 august 1538.

Kipcea-kului

c §i

taft

§i,

.

sa -1

lumii§1

§i

rkboinicilor.-...Astfel,

§i

www.dacoromanica.ro

FETDENAME-I KARA-BOGDAN 223

coborind din cetatea puternica a muntilor inalti umilindu-se ping. lapan:ant i implorind ajutor, el a aratat Incredere in. mila, Indurarea qibinefacerea poalei iertatoare a marelui sultan. De aceea, trimitindu-1 pecapugibaBi al sau, numit Ongra (Ungra) din Taula (Tula) 10, la curteafericirii, el a fost cuprins de pocainta, aBteptind in ce fel va fi dataprea stralucita porunca.

Capugibacd al afurisitului mai sus-aratat, venind in graba la loculafatat mai sus 11, s-a infatiBat la puternica curie imparateasca, spunindtot ce avea pe suflet : Inca de pe vremea raposatului sultan Mehmed.han12, gaziul eel purtator de razboaie, 'Ana' in zilele noastre a fost ne-intrerupta stradania noastra pentru supunere i ascultare. Voievodulnostru iii pleaca capul cu supunere Bi se bucura de indurare. Atunci careeste pricina ca in clipa de fata a inceput n.eintelegere lupta, spre ase pricinui pagube oBtii i raialei noastre, Bi de ce sa fie devastata Bipustiita Cara noastra f Este demn de padiBahul lumii i neinvinsulimparat al vremii ca, in zilele sale norocoase in epoca sa mareata, el66, fad, sa bata vintul lini§tii sa fie fericire multumire sufleteaseg,

lac& in arm, fel in& <supuBii lui> sa traiasca zi noapte numaiin placeri Bi petreceri. Supusul de mine am venit aici cu gindul de a facesa se Btearga din inima <sultanului> ura i duBmania, sa arat since-ritate sa fac ca sultanul sa creada ca satana s-a amestecat in unel-tirile sale"13. Dupa ce solul infatiBat dorinta neintemeiata Bidania sa nedreapta, s-a emir un Erman imparatesc de ascultare in care,potrivit versetului fapta pornita an se amin.a", se spune : Este o gre-Beala sa se acorde ragaz duBmanului. Indepartarea nestatorniciei, rautatii

uneltirii acestuia fiind nu numai trebuincioasa dar i un prilej de glorie,am pornit cu o caste puternica numeroasa ca stelele. Daca, venindinaintea sublimei mele Porti, el se va inchina la Poarta fericirii mele,atunci cel mai sus-aratatul <Petru> va obtine nu numai Btergerea greBe-lilor pomenite, ci va fi totodata onorat cu iertarea, binefacereafavoarea imparateasca. Altfel, nu-1 voi lasa pina ce nu-1 voi inalta laceruri §i ping, ce nu-1 voi alunga, din aceasta lume". Auzind de aceastaporunca, capugibaBi, printr-un om al sau, a trimis acestui blestematran din fire urmatoarea Btire : Va trebui sa vii ca say to inchini la pi-

g cioarele tronului onorat cu sarutarea miinii mariei sale sultanuluicare este eroul celor Bapte taxi, ca Neriman 14, viteazul lumii pamin-

to E vorba, probabil, de Petre Ungurul.11 Duna (DOne)-Btnart.

Mehmed al II-lea (1451- 1481).13 Ale hit Petru Rare§.14 Neriman : erou In mitologia persana.

§i§i §i

86, §i

eli

§i-a

iii sa fii

is

qi

1i

¢f

Qi

stra-

4i

si qi

www.dacoromanica.ro

224 NASUH MATRAKCI

testi, padisah peste sapte taxi §ahul sahilor pe mare pe uscat,deoarece a vent ca sa atace cu razboi Cara noastra calm cu luptatinutul nostru. Daca, Indaratnicindu-te, nu vei veni, atunci <sultanul>nu se va lasa pita ce nu va devasta si nu va pustii vilaietul nostruping, ce nu va pricinui pagube vetrelor noastre".

Acel nenorocit 15, nedemn de un sflrsit bun, aflind aceasta veste,sufletul sau nelegiuit rau s-a ametit ca dupa bautura sau ca dupa lute-patura unei viespi, din cauza ostii care mergea 1mpotriva sa revgr-sindu-se ca un torent iute zbuciumat ca marea cea agitata. Trezindu-sedin plgcerea vinului Imbatator dispgrIndu-i trufia, el s-a adresat curte-nilor deranitarilor B6i lipsiti de glorie, precum f dreggtorilor sai ne-demni, In felul urmator : Maria sa padisahul lumii f neInvinsul Impa-rat al timpului a vent cu lupta razboi lmpotriva noastra". Atunci,ghiaurii logofeti cel cu numele de Mihu, aflind care este starea ade-

to varata f Intrezarind stirsitul lucrurilor judecindu -le cu o minte sang,-toasg, an graft : Pentru 1ndeplinirea gIndului este nevoie de curaj,prevedere f dlrzenie trebuie mergi cu acest end ping, la capat casa, to poti feri de drumul care duce la pieire.

...Ceea ce trebuie facem de 1ndata este sa ne Inchinam cuplecind fata noastra supusa la Poarta fericirii f sa ne oferim

slujba pentru fericirea taro noastre, a avutiei familiilor noastre,pentru ca In fata sultanului, ca alt/ data, sa devenim ferfcftf, notCara noastra, cu avutiile familiile noastre. Nu se poate spera vreunajutor din partea ostii noastre, a supusilor provinciei §i nici din parteadeoarece norocul 1ntors fata de la noi" Apoi, spunind ca restulporuncii 4i priveste pe el (pe Petru Rare§), logofatul a ramasla, locul sau.

it and Insa ace§tia an tacut, dupa ce an spur ca restul hotaritriito prive§te", acel om diabolic plin de viclesug ... a graft astfel : Ceeace gInditi voi este o parere gresitg o iluzie desarta. Norocul este un dardumnezeiesc. Marirea avutiei f cresterea ostii nu se fac prin. nepasare.In clipa de fatl, scotlnd afar/ din mtneci infinite voastre curajoase sa lefolositi In asap fel, Inch sa se mire char zeul Martel minuitorul de sabii$i de la lupta noastra vitejeasca is pilda vintul focul trecator".Netinlnd seama de urmari si de vintul nenorocirii, aparIndu.-se astfelprin soaptele diavolului prin spirite supraomenesti f inchipuindu-$iIn &dul sau nestiutor ca norocul 11 va ajuta, el (Petru) a hotarltdea pe fata nesupunerea razvratirea sa. De aceea, el i-a adunat pe

is Petru Rare*.

§i §i

§i sa

E}i

§i

§i§i

§i

§i§i

§i

§i sa

a umi-RIO,

§i

§i §i

§iOrli,

§i-alini§tit

§i

§isa §i

Ei

§isa-§i

§i

www.dacoromanica.ro

FETIHNAME-I KARA-BOGDAN 225

toDi boierii sal nedemni, pe nelegiuijii care se aflau sub stIpinirea sa,pe josnicii sal caTareti, precum si raiaua sa, mica, la, nuralr, si ainceput sa, se pregIteasca, pentru luptl. A pus sa, se saps santuri si a/se bat& pari la trecItorile pe unde urmau BI treacI gaziii cu sfirsitglorios din jurul cunoscutului deal Budsan 182 din apropiere de Dirag-san 17, socotite ca locurile cele, mai grew de .pItruns. Astfel, cu copacii

12 talati din pIdurile mai sus-arItate, a fost zagazuita, o intindere de citevaleghe (mit) si s-au strlduit sI dea in acel loc o luptI si al pricinuiascIrIu intocmai ca focul fulgerului.

Toate acestea fiind aduse la cunostinta curiii impairltesti, ocro-titoarea lumii, si infatisate la Pragul fericirii, maria sa sultanul a pornitdin localitatea mai sus- aratata (Provadia) si a sosit la Baba<dag> undese odihneste in pace si liniste Sari-Saltuk-Sultan 18 cel cu puteri miracu.-loase, si cu insusiri alese si purtItor de coroana si stIpinitorde tinuturi.

<Mormtntul sAu a fost vizitat de sultan>.

Dupg' ce s-a inchinat, el s-a rugat sa he ajutat de puterea aces-tuia si dupl ce s-a simjit multumit de vizitI, pornind <de la Babadag>cu mare alai si pompl, <sultanul> a mars inconjurat de pilcuri de osti.

Ajungind la Isaccea, schelI la Dun Ire, s-a flout un popas cu ono-ruri kti glorie in ziva de 24 rebi-ul-evvel a3. anului mai sus- aratat 19.

13 P/rea ca intreg p/mtntal a fost acoperit de ostile impIrItesti, intinse pecimpie, cu corturile impodobite in diferite culori. Plrea ca oastea call-toare k; i strIlucitoare ca stelae a acoperit pamintul de la un capat la altul.

Pentru trecerea fluviului, care era agitat ca marea si pIrea un norin plinI involburare, se poruncise mai inainte sa se construiascl un podde vase: Potrivit vechii porunci 20, s-a legat un pod cu lanturi hmodatefoarte bine si prinse cu &lige puternice, iar in ceea ce priveste trlinicia,era in afar& de orice primejdie... Astfel, <podul> astepta trecereamarelui sultan.

Dupg o sedere de ease zile in localitatea mai sus-pomenitI, s-a datporuncl vitejilor ostii din Rumelia si bravilor serdari de spahii ai vilaie-turilor din Anatolia Ca, trecind. Dunlrea cu a3aiurile, tuiurile, tobele,steagurile si uneltele de luptI, sI astepte de partea cealaltI.

16 Budsan : Botosani (?)17 Diragfan : Draguseni. Intre Suceava, Darohoi si Batosani exista mai multe localitari

cu acest nume.18 Sultan : aid are sens de starer, pArinte.18 24 rebi I 945 = 20 august 1538.20 Adresate sangeacbeilor din Silistra, Nicopol si Vidin (vezi Ibrahim, Pecevi, Tarih, I,

208).

15 - 0. 48

www.dacoromanica.ro

226 NASUH MATRAKCI

14 lahiapasaoglu Mehmed-bei, unul dintre comandantii beilor dinRumelia..., Hiisrev-pasa, beilerbei de Rumelia, Mehmed-pasa, egpeteniavitejilor bei $i a luptgtorilor inflazgrati din provinciile intregii Anatolii..in sfirsit si Mihaloglu cu acingii sal incendiatori de case $i de-vastatori de vilaieturi, cu totii, potrivit inaltei porunci, trecind in ordineDungrea, si-au asezat rindurile ca 19,nurile de grin, formind alaiuri deostasi. Dupg ce an stat asa, a trecut <Dungrea> i marele sultan, ocro-titorul lumii.

15 ...Prin voia lui Allah, <sultanul> era impreung cu cei doi printitineri Mehmed vrednici de a purta coroana si de a sedeape tron, cu vizirii chibzuiti care ascultg de porunca marelui sultan, cuarturarii (ulema) care onoreazg seriatul, cu luptgtorii care ruineaza.cetgtile, cu spahii viteji, cu rgzboinici care asteaptg prilej de luptg, cualgreti inarmati, cu puseasi pedestrasi, cu tuiuri cu. virfuri aurite,scinteind ca soarele, precum gi eu steaguri albs care strainceau ca laminaputernicg a lunei pgreau niste balauri. Astfel, <sultanul> a trecutDungrea in prima zi a lunii rebi-ul-ahir 211 cu gindul de a porni la luptg,si de a obtine victorie.

Cu ajutorul atotputernicului Allah eel binefgcator, s-a ajuns cuchaste onoare in cesul Kahve 22 din vilaietul Moldovei (Kara-Bogdan),care se bucurg an numai de o climg plgcutg ci $i de o intindere mare.Toti serdarii egpeteniile de octi, precum armata victorioas, im-brgeind, atit ei eft ci caii lor, cam:1601e de luptg, erau cu tote acoperiti

16 on zale i eu cgsti de fier, din crectet ping, in Obi, numai ochii li sezgreau ea jarul prin fum sau ca niste stele printre norii negri.

Intocraindu-se alaiurile, in dreapta In stinga, cu o deosebitggrijg, steagurile cu virfurile aurite strainceau puternic ca razele soareluicare lumiueazg, lumea, iar filflielile for se oglindeau ca niste raze de soarsin apele limpezi, inch bgtrina lung, de clad se mile& iu hotarele ceresti,n-a vgzut pfn scum o asemenea oaste calgtoare . . Dupg ce an inaintatsi au mers astfel un timp, an ajuns, in al patrulea popas, la tirgusorulnumit Vitol 23 de pe marginea marelui riu zis Prut (Berut) care curgeprin Cara ducmanului nedemn dispretuit. Sosind victorios poposind cunoroc <in acel loc>, an rgraas acolo timp de patru zile.

...Trecerea mai sus-argtatului rfu Lind anevoioasg, a trebuitlege un pod peste el. Atunci, construindu-se in grabg un pod, m5ria, sa,

17 sultanul, umbra lui Allah pe pgmint sprijinitor al credintei... a dat

22 1 rebi II 945 = 27 august 1538." Kai= : Cahul.

Vit01 : Vitole$ti, localitate lInga Fdlciu, azi Villototi.

Fizir-bei,

fericiti,

tii

si

.

sa

"

si 1i Salim,

Ii

Ii

gi

¢i

M Ii

1i

www.dacoromanica.ro

FETIHNAME -I KARA-BOGDAN 227

semnalul de plecare. Oastea viteazI mult& ca apa, marii a trecut inghe-suindu-se apa mai sus-amintia. Ajungind cu noroc, in al patrulea popas,la apa cunoscut& sub numele de Budan ", au construit ski peste acestriu, in ziva aceea, trei poduri, iar in ziva urmItoare, prin grija lui Allahcel atotstIpinitor si atotstiutor, oastea victorious/ a trecut Cu. usurintg.

La al treilea menzil au ajuns pe cimpia unuia dintre tirgusoarelecunoscute ale dusmanului cel nenorocit ratacit, numit Iasi 25.

Potrivit ilustrei porunci a ms.relui sultan al Islamului . . a sosit aici,din partile Crimeii, Sahib-Ghirai-han, incalecindu-si calul de expeditiesi intarindu-ski sfortlrile de plecare, pentru a sluji Islamul si pentru binele

Acesta a pornit insotit de beii sal, tot aria de mindri ca si18 regele persan Kiavus 26, si urmat de 100 000 de -Mari 27, iuti ca torentul,

care, dibaci in minuirea arcului veninos ce provoaca, rani pline de singe,tragind din arcul mesterit flintr-un inel de os, fac ca sagetile s& cad/ ase-menea unei ploi dintr-un nor primejdios, si care, cu Obi& for straluci-toare, baga, mereu, in dusman frica de moarte. Toti acestia veneau ingrab& asupra dusman.ului credintei, ridicind in gonna copitelor cailornori de praf.

La sosirea acestora in localitatea mai sus-amintita, an vent ostidin toate partile, valuri dupa valuri, fornaindu-se alaiuri si rinduri <deosteni>. S-au pus in miscare si valuri de osti din Marea °aspic/. Dincauza bonetelor albe si roil ale vitejilor ieniceri de Rumelia oameninepasatori in fata mortii, p&rea c& inflorise o gradina, urias/, iarpinzele steagarilor victorioase stralucitoare, care filfliau in bataia, vin-tului, precum 81biile stralucitoare ale ostii victorioase, care vars&singele dusmanului, pareau c& slut frunzele. Cimpiile preschimbindu-seastfel in. gradini de trandafiri, 8-au tras salve de tunuri si de pusti.

...Dupl ce, cu diferite onoruri si bucurii, s-au oprit la popasul19 mai sus-aratat, s-a tinut -an divan la care s-au infatisat vizirii

deranitari. Astfel, 8-au adunat vizirii si inaltii dregatori la divanul im-paratesc.

Maria sa Sahib-Ghirai-han, raminind neclintit pe locul sau, s-apregatit pentru supunere si ascultare <fat& de sultan>. De aceea, el avault la Curtea fericirii impreun1 cu toti beii sal. El a atins pImintulen mina si a stat asa privindu-1 pe padisahul lumii eroul secolului

24 Din descriere si din hArti rezultA cA nu poate fi vorba decit de Bahlui, afluentul Jijiei,sau chiar de Jijia.

22 In text : As-Pazarl, adicA Tirgul26 Kiaous : numele primului rege al dinastiei persane (Kei sau Kelanid).27 Cifra exagerata. Alte izvoare dau 70 000. Sursele europene vorbesc de 50 000 de

Mari.

omenirii.

inaltii

1i

qi

qisi

si

si

www.dacoromanica.ro

228 NASUH litATHAKCI

/care se a§ezase cu mare pompa, fast pe tronul sau plin de fericire, la20 umbra norilor purpurii a perdelelor de diferite culori ale cortului im-

p6r/tesc. Maria sa, hanul eel mai sus-kaintit, InchinIndu-se la picioareletronului eel inalt al padilahului, a sArutat p6mIntul a spus : Tu estieel care esti demo sa cucere§ti taxi".

<Sultanul i-a rAspuns ca biruintele se obtin numai cu ajutorul lui Allah>.

El i-a propus sa meargI impreung In Cara du§rnanI. Maria sa mai21 was-amintitul Sahib-Ghirai-han, vorbind cu sultanul, i patrunzind,

Intelesul acestor vorbe pracute, in timp ce darea al'Aturi de sultana gr6it

<Hanul 11 laudA pe sultan; apoi se descrie ceremonialul legamintului de supunerea hanului fata de sultan. Apol hanul a spus;>

Pentru a obtine victoria impotriva inamicilor pentru a cuceri<taxa> dufmanului, voi Indeplini porunca to ; te voi ap6ra §i voi silipd duqmanul credintei la locul bAtaliei. Ma voi duce prin trecgtoareainevoioasI a Boto§anilor eu numerokd tatari, lacomi de singele ghiau-

silor umili, §i voi spulbera rguta.tile §i uneltirile dusmanului". Ascul-tind dorinta mai sus-amintitului han, s-a poruncit ea <Sahib-Ghirai>436 inainteze prin pIrtile sus-amintitului ora§ Boto§ani.

A doua zi, cu ajutorul lui. Allah, sultanul cuceri-tor de Vari, lupt'ator pentru credinta i suveran al vremii, a pornit<asupra mbldovenilor> de pe la Berail aflat pe malul apusean al riuluiSiret 23, eu o oaste agitat6 ca ms,rea InvolburatA, ca norii. Ataeulgaziilor purt6tori de victorie In.dreptindu-se In cea mai mare grab6, spremuntii spre viile rAsculate 29, la orizont s-a ridicat pentru ei <moldo-veni> steaua nenorocirii §i de aceea fericirea i bucuria for s-au vestejitasemenea frumusetii treatoare a unui buchet de ttandafiri.

<Se spune cd moldovenil erau de fapt Inca lnainte de a se da

23 Acel blestemat f6ra, de credinta (Petru voievod) s-a adresat astfelcolor din jurul sAu, frati intru diavolul Este oars cu putintl sa netrapotrivim acestora I". Iar cei mai. sus-ar6tati, la rindul lor, i-auspus urm6toarele : Sultanul eel de neinduplecat a 16sat pe soama sabieiin.deplinirea gindurilor sale. A ne Impotrivi este cu neputintl i 4ti voida searaa de aceasta. FaxI Indoial6 ca toti putem fi trecuti prin foe

sabie. Ceea ce trebuie sa fad Mira znavgi este : fie sa mergi sa te inehinila picioarele tronului, implorInd iertare, ca sa putem scIpa de lovi-

" Probabll Bahlui, localizarea rata de Siret fiind gresita.so Autorul se refers; la faptul ci totul era lmpotriva sultanului.

sisi

si

rii

dis-de-dimineata,

1nvin§i lupt;>.

:

yi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

FETIHNAME-I ICARA-BOGDAN 229

24 turile sAbillor strglucitoare §i de mgcelul hangerului, fie, pentru a nesalva vietile de ghiarele §oimului, sa presehimbgm in fug& §ederea noastrg,lgsindu-ne fericirea pe drumul infringerii".

Acei du§mani plini de ciudg, gindindu-se, an vgzut ea, intr-adevArcu puteri mid nu se poate lupta §i, vgzindu-se legati de rani f}i de pi-cioare §i cu impotrivirea zdrobitg an renuntat la gindurile for de luptg§i an hotarit sg pgraseaseg cimpul de bgtalie. Spunind ca fuga latimp inseamng blrbgtie", ei an ales ealea fugii §i, Wind Cara din miinflelor, an inceput sa se imprg§tie prin munli §i cimpii. De aceea, labia-papogln Mehmed-bei, impreung cu citeva mil de oameni viteji §i raz-boinici, nimicitori ai du§manilor In luptg, a fost trimis in urmgrirea.acestora. De asemenea, maria sa sultanul cel puternic ca cerul, trecindInca doug popasuri, In a 22-a zi a lunii rebi-ul-ahir din anul mai sus-

25 argtat 80 a descins cu noroc pe cimpia cetgtii Suceava, cea ca o pasgre-minunatg §i cu ziduri numeroase §i puternice, asemenea celor ridicatede Alexandra cel Mare (Iskender), avind dintr-un capat la, altul treirinduri de turnuri care se inaltg, la cer.

Acea cimpie plgcutg. §i intinsg §i locul stela de desf/tare s-a trans-format intr-un tinut batut de valuri, deoarece s-au intins acolo nesfir§itelecorturi care se ingltau spre cer §i la vederea carora toti rgmineau uimiti.

Yn fata acestui fapt, plinsetele, suspinele §i gemetele de indurareale nenorocitilor de diavoli ghiauri, asediati §i atacati in cetatea mai sus-amintitg, au cuprins vazduhul. A§terninduli la pgmint fetele for umile §idesfigurate de ruga ei au predat, cu supunere adevgratg §i ne-prefAcutg, cheile care incuiau trainic §i cu aide lacgtul cetatii §i, cgzindla poalele indurgtoare <ale sultanului>, an cerut iertare de la Curteaocrotitoare a lumii. Deoarece, prin gratia puternicului §i indurgtoruluiAllah, se obtinuse biruintg asupra du§manului s-a hotgrit sa, se acordeiertare §i indurare locuitorilor cetgtii.

In acela§i timp, in cetatea mai sus- aratata s-a descoperit o comoarg,bogatg, In parte aseunsg, care a fost luatg In stgpinire depling pentruvistieria, (hazine) impgrgteascg. De asemenea, Mehmed-bei, impreung cuoastea calguzitg de victorie, a mers tale de trei sau patru zile pe urmeledu§manului, a carui stare a fost descrisg cu pana de sggeti In paginile demai sus ale cgrtii. Stingindu.-se steaua fericirii for §i fiind. cu totul §ter§idin catastife, ...Mihu. sI §i logoratul 32, care au fost argtati mai sus,§i care slut rai din fire, an ramas uimiti, vgzindu-se aruncaji in valea

30 22 rebi H 945 = 17 septembrie 1538.81 Mihu hatmanul.32 Trotu§an cronici) sau Totru§an documente).

iertarii,

(In (In

gi

www.dacoromanica.ro

230 NASUH MATRAKCI

plIngerii gi pe insula nenorocirii 33. De aceea, au venit cu supunere laMehmed-bei, ce,rIndu-i iertare. 0 data cu supunerea acestora, ram5,§iteleduBmanului fiind nimicite Bi rAminInd fkai putere, au fugit in pustiualergind mai jute ca cerbul Bi, In InvalmlBeala strImtorkii n-au maiputut fi prin§i.

In vilaietul ghiaurilor raj din fire, In locul clopotelor dispretuitepentru binele omenirii s-a bAtut din tobe Bi darabane Bi s-a cintat dintimbalele islamice. Templele numeroase ale ghiaurilor rgi din fire, precumfii ve§mintele for au fost incendiate Bi distruse In focul furiei In alp, masurl,melt de la profetul Mahomed Bi ping, In zilele noastre, duBmanul nu avg,zut o astfel de distrugere, §i nici musulmanli nu an distrus vreodatlIn asa mIsurg, din ambitie.

27 Cu toate aceste fapte de mine, fiind amInatI prinderea duBmanuluiumil, mai sus- amintitul Mehmed-bei s-a InfAtiBat cu oastea vestitoarede victorii la Pragul fericirii §i. la Curtea ImparAteascg, puternia, precumcerul, Bi s-a unit <cu oastea sultanului>. Dupg, vechiul obicei, tinIn-du-se un divan, s-au luat urmAtoarele ingsuri chibzuite In urma, vic-toriei : flBia de p6mInt care se Intinde In lungime IncepInd din parteade nord spre sudul vilaietului mai sus-arkat Bi al tariff Invinse, la apus§i la raskit de riul Prut, pia, la cetatea de serhat a Chiliei, kii care, Intin-zIndu-se, se terming, pe malurile Dunkii, a fost adgagat5, la tinuturileglorioasei familii osmane, ca §i alte tinuturi magi. S-a dat poruncI s5, Beconstruiascl la raskit de rIul mai sus-amintit (Prat) don& cetAti : Berwi-ck,. 84 kli FMCIII 352 pentru ca, Incepind on vremea mwelui cuceritor<Suleiman>, acest tinut al fie stapInit §i pazit cu sabia. CH priveSterestul Moldovei, adicI paminturile care se Intind de pe malul apuseanal fluid mai sus-ar5,tat (Prut) spre apus, acolo urma ets fie numit unvoievod din vilaietul ghiaurilor pAc'ato§i. In felul acesta, a fost numit,

28 din vita ra.posatului Stefan (Istefan) care mai Inainte fusese voievod Inaceast6 tars, Cetne 36 voievod care era mii/azim 37 la Poarta fericirii,ziclndu-se a acesta va pedepsi, cu ascutiBul sabiei §i cu fierul ucig5,tor,pe Auflcatorii ce nu vor da ascultare poruncilor.

In ceea ce priveSte treburile din acele tinuturi, toate urmau 0, fieIndeplinite §i f acute dupg, glndurile Bi sfaturile aducatoare de victorie

" Pentru a discuta situatia, s-a tinut un divan boieresc in satul Badeuti (Cf. Gr. Ureche,Letopiseful pelt Moldooet . . . , Craiova, 1939, p. 105).

34 Probabil Bender, amintit si in alte izvoare." Ar pSrea sA fie Falciu, dar aceastA localitate e la apus si nu la rasArit de Prut.36 Stefan LAcustA, care in unele izvoare apare drept fiul lui Stefan cel Mare (Cf. Documents

prioind istoria Romonlei, veac. XVI, A, Moldova, vol. 1(1501-1550), Buc., 1953, p. 394, 395 $.a.).67 Mulazirn : locotenent, slujbas ; de fapt era ostatec.

www.dacoromanica.ro

FETIHNAME-I ItARA-BOGDAN 231

ale mariei sale padifiahul, a§a cum prevede §eriatul. In Cara <Moldovei>cea ca o grading Inverzita, ca un paradis ca o grading de trandafiri,toate treburile au fost intocmite dupa nizamul lmparatese. Maria sasultanul, plin de bucurie, a stat cinei zile In localitatea mai sus-amin-titk acordind sus-numitului Sahib-Ghirai-han, ca semn de mare chaste,un. hilat. Apoi, i-a dat vole <A se intoarea In Crimeea>. Dupa aceea,In ziva de 27 a lunii rebi-ul-ahlr 38, sultanul stapinitor al tronului califa-tului, puternie ca cerul, conducind frinele norocoase ale dreptatii, pringrija ajutorul lui Allah, dupa, ce depusese o mare sfortare, a dat sem-nalul de intoarcere spre Curtea fericirii §i spre tronul califatului.

Trecind prin anevoioasa trecatoare a Boto§anilor, care a fostaratata mai fnainte, la al cincilea menzil an construit un pod pentru

29 trecerea apei Prut localitatea numita Lamuir 39) cunoscuta subnumele de Deghirmen-Bendi" 40. Astfel, a trecut sultanul lumii cutoata oastea de musulmani cu. toata armata de credincio§i.

Dupa, Intoarcerea <turcilor >, ghiaurul eel plin de pleat° (Petru),care scapase de sabii ascunzIndu-se cu grila vicle§ug In acele pamInturinenorocite, $i -a pus fn end sa-1 nimiceasca cu puterea sabiei prin luptape voievodul Stefan Lacusta (Cetne), care fusese numit In locul lui.Ratacitul §i razvratitul dusman 41 se &de& sa ruineze prin focacea tare, ca o grading de trandafiri stralueind de culoarea lalelelor...Avesta (Petru), seapat din captivitatea capcanei, renuntInd la fugalales calea primejdiei adunind pe blestematii sai devastatori, frati cudiavolul §i porniti pe rascoale rautati, urmat fiind de suite sa43ksi de qtenii 43 ski, precum §i de servitorii sai devotati, all cu totiidin ascunzipri.

Astfel, renuntInd la fuga §i alegind pericolul, ei au Inceput sai In-calece §1 an pornit cu. Indrazneala la lupta, <Petru> hind Insotit decei doi fii ai sai 44. Ei an fnaintat asemenea unui balaur cu trei capetecare Imprailtie foc prin gura sa deschisa. Sus-numitul Stefan Lacusta, ( Cetnevoievod), la rindul sau, a ie§it In Intlmpinarea acestuia, cu oamenii care

30 se aflau Rugg, el, primindu-1 pe acest dusman nenorocit'cu sageti ucigatoare.In zilele glorioase ale padi§ahului nimicind cetele de blestemaji, Cetnevoievod a taiat capul unui fiu de-al aceluia 44 §i 1-a trimis la Curtea fericirii.

" 27 rebi II <945> = 22 septembrie 1538.44 Posibil sA fie La Movile, in apropiere de Boto§ani.4° AdicA Gtrla morn".41 Petru Rams." In text hass.43 In text : haramin." Stefan.45 Unui fiu al lui Petru Rams.

si

si

IMO,

$i

sisi

$isi-a

si,si si

iesit

si

:

Ilia si

www.dacoromanica.ro

232 NASUH ifATRAKCI

La al §aptelea popas (menzil) de la localitatea mai sus-arltata.,sultanul a poposit cu mare cinste pe clmpia DunArii, undo a sosit plinde izbIndI §i a descalecat cu glorie. Aici, fiind mezate cortul §i curteaImplrateascg, s-au Intins perdelele trandafirii §i alto cortuti de culoareapurpurei. Oastea, mIndra, ca luna, a vestit bucuria cuceririi prin sunetede tobe, darabane §i timbale, ale caror cintece de vidorie umpleau, o dataeu razele de luminA, nu numai viile §i grAdinile pamIntulai, dar §i

v,zduhului.La re§edinta Curtii, asemenea cerului §i planetei Saturn, au fost

compuse ci Intocmite scrisori de cucerire (fetihname) cu cuprins bogat,demne de a fi comparate cu cele mai Inane hrisoave. Dug, ce acestefetihname-le au fost trimise In toate par ile lumii §i la toate popoarele,avut loc un divan, aca cum se cuvenea dupg legea imparateasca §i dupaobiceiul marelui cuceritor.

< La acest divan iau parte toil demnitarii imparatiei>.

<Inainte de Inceputul iernii>, sultanul a dorit sa tread, munjiiBalcani, mindri prin Ina1timea lor, prin trecatorile for pr6p6stioase §i deaceeaci vIrstA ea R-arakanul 46, pentru a se aceza ci a se otlihni Inacele parti.

...Pentru a ajunge la locul dorit, slobozind oastea ca1anzitoare devictorie, au rgmas patru zile In mai sus-azatatul popas renumit (Isaccea).

Dupl aceea maria sa sultanul, umbra lui Allah pe pkaInt §i ca-liful lumii lui Allah, strAlAtInd cimpia Dobrogei, a trecut printr-o tre-cAtoare anevoioasl a Balcanilor, numita, Cealik-Kavak.

Cu grija §i cu ajutorul lui Allah celprea malt, de care se tame ci pecare-1 respectl toat6 lumea, In al 16-lea popas (menzil) el a sosit Invechea re§edint5, a sultanatului §i califatului, capitala drept6tii ci a feri-cirii, adic5, In stralucitul orac Adrianopol cel bine p6zit.

Si astfel s-a terminat cu noroc, In a cincea zi a lunii djumadi-ul-ahlr din anul 945 47, cea mai strakcita expeditie victorioas1 Impotrivaghiaurilor, care a atins culmea gloriei, sfir§indu-se cu noroc.

<Se aratA apoi_cA cel care a descris aceasta expeditie este Nasuh Matrakci>.

Cu ajutorul prealnaltului Allah, aceasta lucrare a lost scrisai Inzilele celei de a treia decade a lunii djumadi-ul-ahlr, una dintre lunileanului 945, dupl anii Hegirei 48.

46 Karakan: munte legendar, ca §i Kaf.47 29 octombrie 1538.48 12 21 noiembrie 1538.

10.1-timile

a

www.dacoromanica.ro

XIV

LtPIFI-PAPA

Hadji Liitfi-pa§a bin Abd-el-Muir, cunoscut ca om de stat otoman,carturar §i istoriograf, era originar din Albania. Local gi data nalteriisale nu se cunosc. A fost crescut ca pag la seraiul sultanilor, uncle fuseseintrodus pe vremea lui Baiazid al II-lea (1481-1512), recrutat, probabil,spre a fi ienicer. Propriile sale mIrturii biografice atIt In Tevarih, (Cronied)eft §i In Asafname (Cartea vizirului) sInt foarte prejioase pentru cunoa§-terea vie ii cti operei cronicarului. In seraiul din Constantinopol el a Inceputs. studieze istoria teologia.

Timp de 25 de ani Liitfi-pa§a a fost In slujba sultanilor, mai ratain provincii declt In eapitala, ocupind diverse slujbe In ierarhia Portiiotomane. Din relatarile sale rezulta, ca a participat la toate bataliile luiSe lim I In Persia, Arabia, Egipt §.a. De asemenea, sub Suleiman Mag-nificul a luat parte la campanili° Impotriva Belgradului, lJngariei, Per-siei, Bagdadului, insulei Corfu etc. In calitate de al doilea vizir, 1-ainsotit'pe sultan, din tulle pin/ In noiembrie 1538, In campania ImpotrivaMoldovei lui Petru Itareki. Cronicarul Ibrahim Pecevi (Tari,h, I, 209)subliniaza podul de peste Prut ling/ Falciu a fost construit subsupravegherea direct./ a vizirului cu ocazia expeditiei InMoldova din 1538. La moarteg, marelui vizir Aias-pa§a 1, 1-a lomat Inrangul de prim sfetnic al sultanului. In aceasta calitate el a depus efor-turi pentru organizarea marinei pentru infaptui.rea unor reforme inadministratia statului. In politica extern/ a Imperiului otoman a datdovada, de abilitate diplomatical mai ales In relatiile cu Venetia, Austria

Franta.

1 Aias-pa§a a murit de ciumA la 26 safer 946/13 Wile 1539 (v. Ltitfi-pa§a, Tevarih-iAl-i Osman, p. 370). Deci Liitfi-pa§a a devenit mare vizir la 13-14 iulie 1539 §i nu la nit&

'data cum se aratA in uncle tabele cronologice.

caLfitfi-paqa,

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

234 LIITFI-PA$A

Prin casatoria sa cu printesa Sah-sultan, sora lui Suleiman Magni-ficul, Liitfi-pava s-a immdit cu dinastia otomanI. Cu toate acestea, in1541, el a fost mazilit surghiunit la Dimotica uncle avea o movie, acor-dindu-i-se o pensie. Aici, Liitfi-pava stria o serie de lucr&ri in limbilearab& turcl. Din cauza opozitiei lui Rustein-pava2, succesorul sau lamarele vizirat, nu a putut relua legaturile sale cu sultanul. Liitfi-pavaa murit pe la anul 1562/970.

Printre cele 21 de lucrari ale lui dintre care 13 in limbaarab& vi 8 in limba tura, merit& sa fie semnalat& opera sa legisiativ& :Asafname, privitoare la organizarea Imperiului. In Asafname s, un fel deregulament al vizirilor, autorul, pe baza vastei experiente civtigate in ca-riera sa politic& vi administratival d& o seam/ de precepte' pentru succe-sorii BM.

0 deosebita, important& pentru cunoavterea istoriei otomane, mai alespentru veacul al XVI-lea, prezint& cronica sa Tevarih-i Al-i Osman, caretrateazI evenimentele osmartliilor de la inceput (sec XIII) vi pin& la14 august 1554 ( =15 ramazan 961). Pe baza unui manuscris incompletdescoperit de Mehmed Tahir la Brusa, conservatorul Muzeului de antichitaitidin Istanbul, Ali, a dat in 1923-1924 o editie critic& a acestei opera 4.0 serie de completah la acest text se pot face pe baza manuscrisului aflatin Biblioteca National& din. Viena 5, care a fost cunoscut i utilizat deI. V. Hammer °. Tot pe baza manuscrisului din Viena, orientalistulungur J. Thury a tradus unele fragmente privitoare la Ungaria (TorokTortenetirok, Budapesta, 1896, II, 279-363).

Cronica lui Liitfi-pava are factura vechilor cronici otomane dinsecolul al XV-lea (Enveri, Orudj b. Adil, Azik-pava-zade, Cronicile ano-nime, Negri v.a.) nu numai datorit& titlului sgu Tevarih-i Al-i Osman, ci

prin continutul, limba stilul ei. Devi autorul trAievte in secolul alXVI-lea, totuvi cronica sa prezint& un contrast izbitor cu istoriografia-oficial/ a Curtii otomane. Pentru epoca anterioar/ domnieilui Baiazid II(1481-1512), el reproduce sau prelucreaz6 cronicile mai vechi. Merit&interes tii aceast& parte a operei sale, deoarece a utilizat Bursa care slutinaccesibile sa,u care au clisp6rut. Partea original& a cronicii o consti-

2 Mare vizir : 1544-1553 $i 1555-1561.8 Rudolf Tschudi, Das Asafname des Latfi Pascha..., In Tarkische Bibliothek, Berlin,

1910, 45 -I- XXI + 38 p.Ltitfl-pasa, Tevarih -i Al-i Osman (Istoriile dinastiei Osmane), Istanbul, 1923 (1341),

456 p.5 Fitigel, Katalog Orient. Handschriften (II, 224, nr. 1001).

Hammer-Purgstall, Histoire de !'Empire ottoman (ed. J. J. Hellert), vol. V si VI;idem, Geschichte der osmanischen Dichtkunst..., si Die Osm. Staatsverfassung... (1815), I,p. 358-360.

yi

si

4

si

Liitfi-pasa,

8i si

www.dacoromanica.ro

LIITFI-PA$A 235

tuie descrierea evenimentelor la, care Liitfi-pap a fost martor ocular(p. 191 456, ed. Ali). Aid se trateazg domniile a trei sultani (Baiazidal II-lea, Selim I qi Suleiman Magnificul), In slujba elrora a fost Liitfi-pap,. Cea mai pretioasa, deseriere este aceea a domniei lui Suleiman Mag-nificul §i mai cu seams a perioadei 1539-1541, dad autorul a in.deplinitfwictia de mare vizir. Spre deosebire de istoriografii oficiali de mai tirziuel dl, o descriere simply a evenimentelor farA, a lua o atitudine critica,fat/ de ale. Cele doul scrieri (Asafname Fi Tevarih...) constitute surseletale mai pretioase care semnaleazA, primele semne de slIbiciun.e riii corupliea Imperiului otoman ap/rute In secolul al XVI-lea. Traducerea extra-aelor allturate s-a flout dup/ editia lui Ali, mentionatI mai sus.

Bibliografie: Ahmed Ta'ib, Hadikat til-vdzera (Schife biografice de,viziri), Constantinopol, 1854/1271; 0.M., III, p. 132-134; G.O. W., p. 80-81 ;g.I., III, p. 56-58 ; I.A., VII, 1957, p. 96-101.

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN-(ed. Ali, Istanbul, 1923/1341).

44 ...Sultanul Murad a domnit timp de 30 de anil §i la Kosovo, pelocul unde a murit ca un martir, i s-a ridicat un mausoleu (tiirbe),iar trupul s,u fiind trimis la Brusa, a fost ingropat <acolo> In anulHegirei 791 2.

DOMNIA SULTANULUI BAIAZID-HAN I

Baiazid Fulgerul plecind de acolo (din Kosovo), s-a tu-tors la Adrianopol. In anul acela cucerind minele de la Cratova, cu impre-jurimile ei, tot In acel an a fost cucerit §i Vidinul. Dupl aceea, Firuz-bei, galopind, a fg,cut o incursiune in Tara Romaneasc5, §i s-a intorscu mult6, prad6.

...Aceste cuceriri au avut loc in anul 792 al Hegirei S. Apoi sul-tanul Baiazid, treclnd din Galipoli, a atacat Constantinopolul. PrAdin-du-i imprejurimile, pe dud cei din cetate se luptau, a sosit craiul un-guresc4 §1, atacmnd Nicopolul, a inceput s6,-1 asedieze. and sultanul Ba-iazid a primit §tirea, ridicind asediul Constantinopolului, s-a dus §i 1-aatacat pe crai §i oastea sa. Pe cind craiul voia s, treacI Dun5,rea cuoastea sa, ghiaurii an fost atacati din spate de musulmani §i an pieritMr/ numgr, iar musulmanli s-au s6turat de prazi fn anul 793 al Hegirei 5.

Apoi Ildirim-han a cucerit imprejurimile Nicopolului §i. Silistrei.

<UrmeazA relatarea incursiunilor in Moreea ; lupta de la Ankara (1402) si caderea luiBaiazid>.

61 Hanul Ildlrim a avut §ase fii, dintre care unul a disparut In 1upt5, 4,raminindu-i In viata, cinci fii 7.

Sultanul 8 Mehmed s-a intors §i s-a stabilit iara§i la Amasia, iarMusa §i Isa, urmgrindu-se unul pe altul, s-au dus in tinutul Karasi.

1 Murad I (1359-1389).2 1389.3 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390.

Sigismund de Luxemburg (1387-1437).6 9 decembrie 1390-28 noiembrie 1391.6 Este vorba de Mustafa Celebi, zis Dilzme, adica falsul" ; dupA unit cronicari, a cAzut

In captivitate tatAreascA In 1402 si apoi s-a intors la inceputul domniei lui Murad al II-lea,ridicind o rAscoala in Rumelia.

7 Emirul Suleiman, Isa Celebi, Musa Celebi, printul Mehmed, devenit sultan, si KashaCelebi.

6 Mehmet Celebi (1413-1421); aici termenul de sultan are sensul de print.

(Ildirim),

4

www.dacoromanica.ro

TEVARIII-I AL-I OSMAN 237

In sfirsit, Musa, g5sindu-1 pe Isa, 1-a f/cut pe acesta s& disparai. Deacolo, Musa s-a tutors la Brusa. Emirul Suleiman 9 a venit el laBrusa. Musa, fugind de acolo, a plecat 4n Karaman.

...Apoi, emirul Suleiman. a trimis tire lui Karamanoglu 10, spu-ntn.du-i s5, nu dea drumul fratelui sga, zicInd : Dac& faci prietenie cunoi, de asemenea i noi Iti vom fi < prieteni >". Chid Musa a v5,zut c& tliKaramanoglu. s-a Impakat cu emirul Suleiman, a fugit la Isfendiar 11.Emirul Suleiman se afla la Brusa dud a primit stirea a Musa a fugitla Isfendiar.

62 Isfendiar, urcIndu.-1pe Musa Celebi Intr-o cdrabie la Sinop (Sinap),1-a trimis In Tara Romkneascg (Eflak). In aces vreme, bei In Tara Roma-neasca, era Mircea ghiaurul. Ghiaurul Mircea, luIndu-1 pe Musa ling&dInsul, 1-a trecut In Rumelia. Acest Musa, adunind In jurul sau multiostasi, s-a dus Impotriva Adrianopolei. Emirul Suleiman, auzind detrecerea fratelui sgu In Rumelia, a pornit In mare grabl cu scopul de amerge la Adrianopol si a ajuns acolo. i totusi nu se 15,s5, nici o clipAde petreceri $i de Vautur5i. Astfel, se povesteste ca rAmInea Intr-un locmai multe zile In sir ca s& bea. Pe cind era foarte ocupat on Mutura,anume In timp ce beat vin Intr-o bae (hamam) din Adrianopol, MusaCelebi a venit 1mpotriva sa. El dormea. S-a trezit, fns& ce folos ! andMusa ajunsese la Adrianopol, toat5, Rumelia trecuse de partea lui. LarIndul sg,u, emirul Suleiman, desteptIndu-se, a plecat mahmur din loculunde se afla. Ping 85, Intrebe ce e cu Musa, acesta a si sosit, ng,v5.1in.dasupra lui. Emirul Suleiman a fugit $i, pe chid mergea spre Istanbul(181anbol), pe drum a nimerit intr-un sat. In acel sat era oEl a vrut s& Intrebe de drum, dar nuntasii, recunoscindu-1 de departe,1-au ucis. Apoi, Musa Celebi tnchizInd pe locuitorii acestui sat In caselelor, le-a dat foc i acestia an murit cu. totii.

63 ...Apoi, Musa Celebi, hntorcindu -se, s-a urcat pe tronul de laAdrianopol §i a devenit padisah. Emirul Suleiman a domnit de la anul805 al Hegirei 12, iar dud a venit anul 81313, a devout bei fratele s5u.Musa.

67 ...Domnia lui Musa a durat trei ani si jum6tate, dup6 care el ass plecat din <aceastl> lume. Pe beilerbeiul s6,u, care era Mihaloglu, 1-a

prins " tai 1-a trimis la Tokat unde a fost aruncat intr-o inchisoare.

9 Emirul Suleiman a domnit In Rumelia (1402- 1411).10 Principele de Karaman Mehmed II.11 Principele de Kastamonu Isfendiar, fiul Jul Bpiazid KOttirtim.12 Incepe la 1 august 1402.

Incepe la 6 mai 1410. De fapt, el a ocupat Adrlanopolul In primavara anului 1411.14 Mehmed I Celebi (1413-1421).

si

nuntI.

si

l4

www.dacoromanica.ro

238 LrITFI-PA*A

Pe judele sau de oaste (kadiasker) care era .cadiul din Samauna 153 daasemenea 1-a prins $i, impreun6 cu fiul §i fiica sa, 1-a trimis la Iznik.Beiul azapilor 16 a fugit in Tara Romfineascl.

70 DOMNIA SULTANULUI MEHMED-HAN I

kumelia toast& a trecut de partea sultanului Mehmed, care in71 814 17 a devenit padi§ah. Apoi a trimis soli la beii din vecin6tate §i s-au

imp/cat intre ei....Sultanul Mehmed, intorcindu-se <din Karaman>, a vault la,

Brusa §i, plecind de acolo, a sosit la Adrianopol.Apoi, pornind in vilaietul Taxii Itom'ane§ti, a poruncit s5, se lac&

pe malul Dunkii fortgreata Giurgiu. (lerkokit).El §i-a trimis acingiii in Tara Romaneasc& §i ace§tia s-au intors

foarte satui. Apoi, domnii (beii) Tariff Roma'ne§ti, ImpAcin.du-se, §i-autrimis haraciul, impreun6 cu fill for ca ostateci, la Poarta. Dupai aceea,sultanul Mehmed, pornind de acolo, s-a intors.

Simavnaoglu, pe cind era cadiasker pe vremea lui Musa, avea unintendent (kethuda) cu numele de Boriikliige Mustafa care, fugind intimpul bgtaliei, s-a dus la Kara-Burun din tinutul Aidin §i a pricinuitmulte greut64,i §i neajunsuri populatiei din acel loc. El a flout sa i sespuna. profet (nebi). De asemenea, facind §i alto multe lucruri nechib-zuite ca acestea, el s-a rAsculat in acel vilaiet, dupa ce ci§tigase o mare

73 faiml. Baiazid-pa§a §i printul Murad, pornind < impotriva lui> §i intil-nindu-se cu Boriikliige, an dat multe lupte. Din amin.dou& partile anmurit multi oameni. Yn sfir§it, 1-au ucis acolo pe Boriikliige §1, inlgturindrauta,tile din aceast provincie, au pus stapinire pe acele tinuturi.

<Lupta cu Torlak-Kemal, un alt discipol al lui Bedreddin, §i spinzurarea lui>.

i §eihul Bedreddin, fiul cadiului de Simavna, ner/minind laIznik, a plecat la Isfencliaroglu. Pe and st6tea acolo, intr-o noapte s-aurcat intr-o corabie §i a trecut in Tara Romfineascg. Venind din TaraRomaneasc6, el a intrat in mazea de copaci" (Agag Denizi). De aseme-nea, ie§ind din mares de copaci", a trimis citiva sufii (sofa) nenoro-citi in §esul Za,grei ca 81 pofteascI populatia la dinsul. Acei sufii, venindin §esul Zagra, au spus < In numele §eihului> : De acum inainte bei-

15 $eihul Bedreddin Mahmud, Elul cadiului din Simavna.16 Azab-bei, comandantul cetelor de azapi.17 25 aprille 1411-12 aprilie 1412. De /apt In 816=1413.

www.dacoromanica.ro

TEVAR1H-I AL-I OSMAN 239

licul este al men, tronul mi s-a acordat mie". Poftind populatia, multii-au ascultat si In jurul sau s-au strIns multi oameni fara cgpgtli 18,servitori $i sufii. Au mai vent multi naibi $i prieteni de pe vremea cindera cadiasker pe ling& Musa Celebi. Apoi au vgzut a nu e nimic bunIn faptele acestuia. Din ac,eastg pricing s-au Imprgstiat si In jurul luia rgmas un numar mic de oameni.

Sultanul Mehmed, atacInd Salonicul, a wait aceastg stire tocmai74 pe cind era sa -1 cucereascg. De aceea, a trimis multi oameni In pgrtile

Zagrei, unde acestia, ggsindu-1 < pe seih>, 1-au prins. Apoi 1-au dus laSerres (Siroz), la sultanul Mehmed care a Intrebat : Ce BA facem cu.acesta I A fgcut atitea nelegiuiri ! Este oare pleat sa -1 ucidem ?". Pa-disahii acelor vremuri erau astfel de musulmani, In& aveau milg chiarsi de acei care se rgzvrateau fgclnd astfel de rautati.

Insg In vremea aceea era un mare Invatat cu numele de Halil 19.Acesta a dat sentinta (feiva), zicInd : SIngele sgu este bun (halal),far averea sa este pacgtoasg, (haram)". Pe baza hotgrIrii data de acesta,1-au spinzurat pe sal la Serres.

Apoi, sultanul Mehmed plecind din nou, s-a asezat la Brusa.

76 EPOCA SULTANULUI MURAD-HAN AL II -LEA

(Descrierea luptelor dintre Dame Mustafa si Murad al II-lea).

84 Sa revenim la subiect : Pe cind sultanul Murad se rgzboia cu fra-tele sgu, beiul Taxi' Romanesti, Sara-kular-virde 20, trecInd Dungrea

85 lncoace, sgvIrsea In Rumelia multe rgut4i. Sultanul Murad, pornin.dsi trecind Duna.'rea, a flcut ca Tara Romaneascg sa fie jefuitg si oasteasa, dupg ce s-a saturat < de pradg>, s-a Intors si s-a asezat la AdrianopolIn 826 al Hegirei 21.

95 ...< Sultanul> a trimis pe Iezid-bei 22 Intr-o incursiune, dar, nes-vind noroc In Ungaria, acesta a fost InfrInt.

Apoi, sultanul Murad, plecInd din Adrianopol si asezindu-se la98 Sofia, beilerbeiul ehabeddin pasa cu <oastea> din Rumelia si cu acIngiii99 1;41 cu ienicerii, a trecut prin Tara Romaneasca §1 acingiii s-au Imprgstiat

in vilaietul unguresc. Beilerbeiul Ha,d1m <ehabeddin>-pasa rgmInind.

12 In text : hadlm §i haffm.12 Haidar Haravi.20 In We de: Drakula-voivoda. E vorba de Vlad Dracul.21 15 decembrie 1422 4 decembrie 1423.82 Recte: Mezid-bei.

www.dacoromanica.ro

240 LtITFI -PA$A

100 singer, blestematul de Iancu < de Hunedoara > 1-a Infrint §i i-a tAiatcapul 22, glsindu-1 nepAsAtor 1ntocmai ca pe Mezid-bei.

101 In 845 al Hegirei 24, Ibrahim-bei Karamanoglu Lug* s-a rAsculat.102 ... Pe dud stAtea la Adrianopol, sultanului Murad i-a venit tire103 despre moartea printului Alaeddin. 25. Pe dud sultanul Murad era In

doliu, craiul unguresc 26 §i blestematul de Iancu <de Hunedoara > §i des-potul Laz-oglu 27, nAvAlind asupra sa, an venit la trecAtoarea Zlatita(Izlacti Derbendi). Ghiaurii, infringlnd pe beilerbeiul Rumeliei, Kaslm-pa§a, ImpreunI cu <oastea > rumeliotA, au dat foc Sofiei.

Dindu-se §tire sultanului Murad-han, el a plecat din Adrianopolpe vreme de ger cu oastea sa de PoartA, cu oastea din Anatolia §i cu

105 azapii §i, 1ntllnindu-se cu ghiaurii la trecatoarea Zlatita, s -au luptat, dudo mare bAtAlie. Oastea ghiaurilor a lost respinsl. Pe urmele for an trimisosta§i. De§i an lost prin§i multi oameni dintre ghiauri, totu§i. ghiaurii,

106 macelArind pe acei care veneau dupA ei, an pricinuit musulmanilor nume-roase InfrIngeri. Dup5., aceasta sultanul Murad a venit la Adrianopol.ImpAc1ndu-se cu Laz-oglu, i-a 1napoiat vilaietul §1 cetAtile sale.

107 Karamanoglu 28 avea un bufon. Se spune ca acesta i-a vorbitastfel : Bine ati fAcut ca v-ati dus <impotriva lui Osmanoglu>". Kara-manoglu 111ntreabA : De ce am fAcut bine ?" Acesta ii rAspunse : Din-tr-o parte sultanul 25, din cealailta parte fratele tau Iancu, sperA sa -i calcepeste putinA vreme sub picipare pe musulmani, fAcIndu-i sa pias6".

... Printului Mehmed i s-a acordat tronul In anul 847 38.109 Craiu131 §i blestematul de Iancu, an atacat din non ImpreunI, to

1ntelegere cu ungurli cu sa§ii (Sas) cu germanii (Aleman)110 cu cei din vilaietul ceh, cu oastea din Bosnia, cu cei din Apulia (Pulia)111 §i din Tara Romaneascl, cu frIncii (Firenk) cu Karamanoglu. Dar,112 in afar de Karamanoglu, toti erau ling afurisitul de crai, care adunase o113 oaste de 70 000 80 000, dintre care un.ii aduseserA §i citeva mii de tunuri.114 Osta§ii sai erau ImbrAcati In zale albastre §i, on o astfel de Infati§are ma-115 reatA, an trecut prin Belgrad. Devastind vilaietul Sumla (qumnu) §i.

Nicopol, an asediat cetatea Provadia. DupA aceasta, Firuzbeioglu Meh-med-bei, bei de Nicopol, cu oastea sa cu ac1ngiii sAi de fatl, ataclndu-i

23 In celelalte izvoare se spune ehabeddin-pa§a a fugit in sudul24 22 mai 1441-11 mai 1442.24 Acesta era unul dintre fiii lui Murad al II-lea.24 Vladislav 1.27 Gheorghe BrankoviciVukovici (1427-1456)." Ibrahim-bei (1424-1463).29 AdicA stApinul meu".39 1 mai 1443-19 aprilie 1444.31 Regale Ungarlei, Vladislav I.

cA Gunge'.

.

si61

www.dacoromanica.ro

TEVARIHI ALI OSMAN 241

116 pe ghiauri pe la, spate, au ucis pe multi dintre ei. PrinzIndu-i pe ghiauriiImbrficati In zale, an dat de tire sultanului Murad la Manisa, dar elnu a venit, ci a spus : Beiul vostru este acolo ; mergeti si valuptati...".

117 Sultanul Murad si oastea din Anatolia au trecut cu o nava fainca118 de la Galata, prin Ieni-Hisar. Pe dud sultanul statea la Adrianopol,119 Firuz-bei i-a trimis pe acei ghiauri prinsi Imbracati In zale. Sultanul120 Murad, socotind aceasta victorie de bun augur, a spus : treaba noastra

este norocoasa" si a adus multe multumiri prea Inaltului Allah. Apoi,121 depunInd zel pentru expeditia sfInta, au pornit din Adrianopol cu multi

ieniceri $i cu oastea rumeliota $i cu acIngii FA cu azapi si cu serahori. A122 venit si un mare numir de mahomedani din Imprejurimi, zielnd ca este

ridicarea gloatelor"..Astfel, strIngIndu-se cu totii, sultanul Murad de ase-menea s-a dus Impotriva afurisitului de ungur, cu care s-a Intllnit. Dindu -seo mare lupta, tunurile !ii pustile si zenberecurile Improseau din amindoufi

123 partile ca o ploaie aducatoare de nenorocire.Craiul eel afurisit stied In mijlocul ostii, blestematul de Iancu

124 Inainta, dintr-o parte si Kara-Mihal 32 din alts parte ; acestia obtinind125 o mare victorie asupra sultanului Murad, i-au InfrInt cele doua flancuri.126 Atunci Karadja-pasa, beilerbeiul Anatoliei, a murit ca un martir. Oastea127 Anatoliei, vazInd aceasta, s-a Imprastiat, iar cei din oastea Rumeliei,

vazInd risipirea celor din Anatolia, an rupt-o la fug/ Inainte de a venighiaurii la ei, si fail, 13g se uite In urma.

132 . . . In trufia, sa, crezundu -se erou $i zicind : eu singur voi imprastiaaceasta oaste", <Vladislav > s-a repezit spre oastea otomana de Poarta,

133 unde era sultanul. Prin grija si bun.atatea prea lualtului Allah, calulcraiului, poticnindu-se, a cazut. El Insusi s-a rostogolit cu fata la pamInt.

134 Clad a avut loc aceasta Intimplare, gasindu-se de fats citiva ieniceri, i-au135 taiat capul si 1-au dus sultanului Murad care, vazindu-1, a multumit136 prea Inaltului Allah. Capul craiului cel blestemat ffind pus pe o prajinal

1-au ridicat In sus. Telaliii an Inceput sa vesteasca pretutindeni ca aceastaeste tigva craiului. Oastea care se Imprgstiase, s-a adunat iargsi Injurul sultanului. Oastea ghiaurilor, vazInd aceasta, a dat de stire bleste-matului de Iancu. Acesta, vazInd cum stau lucrurile, nu i-a lgsat pe

140 ghiauri sa se Imprastie, ci le-a spus : Noi am venit aid pentru credintanoastra si nu pentru crai !". In felul acesta iarasi a stapInit oastea.

141 Intorelndu-se, a mai atacat de douit ori, dal; vazInd a musulmanii s-au142 Inmultit iargsi, au Inceput sa fug Inapoi, apucind care Incotro.

32 Mihail Szilagy.

16 is. 43

www.dacoromanica.ro

242 LIITFI-PA$A

Oastea islamick vIzind cum a lost infrintI oastea ghiaurilor, s-a143 dus sI-i fuetreascI pe ghiauri. DupI aceea, ienicerii §i azapii au 'Vent144 asupra carelor ghiaurilor §i an dat multe lupte. Yn sfirsit, fiind devastate

si carele, ei s-au saturat <de pradI>. Apoi, intorcindu-se la sultanul145 Murad, i-a urat : Sarti fie binecuvintat bairamul !" DupI ce an rImas146 timp de trei zile la locul b/taliei, a patra zi s-au tutors cu o bogatI prad/147 de animale la Adrianopol In anul 848 al Hegirei 33.

MEHMED S-A URCAT PENTRU A DOUA OARA PE TRON

148 Pe dud musulmanii st/teau cu mare pomp In acele vilaieturi, i-a157 venit stire sultanului Murad cum a Iancu blestematul, luind locul158 craiului <imguresc> si facind intelegere cu ungtuii si Basil si cu cehii §i159 nemtii si latinii, ca si cu oastea TIrii Romfiaesti, a trecut prin Belgrad,

venind s/ atace" 34.160 Cind sultanul Murad a auzit aceasta, iesind din Albania, s-a asezat161 la Sofia. Trimitind scrisori pretutindeni, el a strins osti in Rnmelia. Astfel,162 au vault in jurul sultanului Murad 10 000 de azapi, ieniceri si serahori si

multe alte o§ti zicind : Se face mare expeditie sfintl si se ridicI toategloatele".

PregItin.d toate cele trebuincioase pentru razboi, an luat impreunlsi pe printul Mehmed §i an pornit Indatg.

Din aceasta parte, oastea Tarii Romane§ti, trecind spre Nicopol, avrut sa devasteze acele tinuturi. Atunci, beii de margine, FiruzbeiogluMehmed-bei si Hasan-bei si Ahmed-bei, cu multe mu de acIngii, trecindin spatele ostii Rom/nesti si ataclndu -i pe ghiauri, i-au ucis. Aceastaa lost prima bItalie impotriva ghiaurilor. DupI aceea, stirea placutaajungind la sultanul Murad, acesta s-a bucurat mult.

163 Cu aceasta bucurie, intilnindu-se cu Iancu afurisitul la Kosovo,<Wile for > nu s-au r/zboit <la inceput >, ci numai s -au asezat 446 in fat/ >.Stind fatI fn 146 o zi si o noapte, tunurile si pustile si zenberecurile animproscat o ploaie aducItoare de nenorociri si cele doua osti s-au razboitin acest chip. Apoi, Iancu afurisitul, died un atac asupra musulmanilorta respins cele dou/ aripi ale ostii padisahului si anume oastea de Anatoliasi cea de Rumelia. A ramas oastea de Poartl a padisahului. Ienicerii siazapii punind inaintealor scuturile ", s-a tras din tunuri si pusti dintr-o

33 20 aprilie 1444-8 aprilie 1445.34 Evenimentele din acest paragrat se refers la anul 1448.as In text : kalkan.

Tarii

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 243

parte In alta. BAtalia a lost aBa de crIncenA, In.clt nu se poate descrie.Sultanul Murad a stat neclintit Bil deBi s-au dat multe lupte, oastea ghiaura,nu 1-a putut mica din loc. Burg, aceea, unii din oastea musulmanA, vAzIndc6, ghiaurii erau InveBmIntati fn zale albastre din cap pia, fn picioare,an spus : In fats fierului nu se poate sta" dIndu-se la o parte, le-audeschis calea. IndatA dup& trecerea ghiaurilor, cazIndu-le In spate, anInceput sá-i mAcelgreascA pe ghiauri, iar aceStia, neavind putere sA seIntoarcA, au rupt-o la fugg. Oastea islamica, nimicind pfna spre searsoastea ghiaurA, a dat o mare bAtalie. lJnii dintre ghiauri an lostaltiui, care au scApat, au intrat iarki printre carele de luptA, iar unii aufugit pe cimpie. Musulmanii an mers pe urmele ghiaurilor fugiti pe cimpie.Caii ghiaurilor erau slabi neputincioBi. Acolo au dat peste un sat ; acoloi-au bAgat pe ghiauri cu ceata lor. i InchizInd uBile caselor de frica musul-manilor, ei n-au ieBit afar Bi an pierit In flAcAri, de teama musulmanilorr.Apoi, gaziii, ImpresurInd carele, au tras cu tun.urile s-au luptat de seara-131)11 dimineata. lanai afurisitul, vAzInd ca lucrurile s-au schimbat, i-aInBelat pe ghiauri zicInd : ,,Voi s& staji pe loc, iar eu voi pleca i voi treceIn spatele turcului, arla fncft, voi din fat/ i eu pe La spate, s5,-i nimicim peturci". Astfel, luInd oamenii care fAceau parte mai demult din suita

164 el a fugit, pe ghiaurii care erau In care. AceStia s-au rAzboit pinAIn zori. Dimineata, vAzind cA, Iancu nu se mai all acolo musulmaniile-au Inconjurat carele, ghiaurii s-au zApacit Bi an Inceput sa fugl. Musul-manii, la rIndul lor, au Inceput sA-i macerireasca, pe ghiauri Bi le-au luatcarele. Pe necioplitii de Omni (horiat), care erau In de, trecIndu-i prinsable) pe ceilalti i-au luat In prinsoare ci s-au sAturat <de prAzi>. DupA aceea,beii, venind la sultanul Murad, i-au spus sarutIndu-i mina Biruintasl-ti fie cu noroc". Ei an stat trei zile 86 pe locul de bAtIlie. SultanulMurad, plimbindu-se pe cimpul de luptA, a vAzut ca an lost nimiciti atItia

165 ghiauri, IncIt acel Bes era plin de leBuri ingrAmAdite uncle peste altele.Era un bei bAtrIn cu o barbA albA cAruia i se spunea Azap -bei. SultanulMurad, IntorcIndu-Se cAtre acesta, i-a zis : Beiule de azapil sAs vezi co,intre ghiaurii nimiciti nu se gAseSte nici unul cu barb& albA 1". Atunciacel bei fi rAspunde : Hei padiBahule, de aceea li s-a Intimplat aceastAnenorocire ; dacA Intre ei s-ar fi gAsit un om chibzuit, nu ajungeau InaceastA stare !". Apoi, sultanul Murad, IntorcIndu-se la Adrianopol, seaBezA acolo.

In acel an n-a mai mers In expeditie ; a pus sA se facA pentru a doua"6 oar cetatea Giurgiu. De acolo, a dat /nvoire BA se meargA In incursiune

" Editorul semnaleaza aici o lacunA In text.

lasindu-i

:

si,

ti

¢f

sa,

Qi ea

www.dacoromanica.ro

244 IXTFI-PA8A

in Tara Itomanease4 si 1-a pus ca domn In Tara Romaneasc1 pe Dracula-oglu Kaziklu VI. fili de aici, intorcindu-se, s-a asezat la Adrianopol In anul853 al Hegirei 38.

170 DOMNIA SULTANULUI MEHMED AL II-LEA

184 <Sultanul Mehmed at II-lea> mergind la Belgrad si neputtndu-1 lua, beilerbeiul sau alsl-a gasit o moarte de martir. Sultanul, Intorcindu -se, s-a asezat la Adrianopol.

<UrmeazA descrlerea luptei din Moreea>.

185 Anul 861 al Hegirei 40.

<Cucerlrea Trapezuntului In 1461>.

Apoi, a facut expediDie in Tara Romaneascti. Trecind Dungrea, Tepe§,fiul lui Dracut (Taraktu-oglu Haziklu), nu s-a luptat pe fatk ci a dat peneasteptate un atac peste noapte. Apoi, neputind obtin.e victorie, toga,oastea sa a fost mgcelarita, $i a pierit. El Insusi a fugit singur in vilaietul

186 ungurese. Craiul unguresc 41, la rmndul sAu, prinzlndu -1 pe Tepe§, 1-aspinzurat numaidecit. Sultanul Mehmed, dupai ce a numit ca domn InTara Rometneasett pe fratele lui Tepes 421 s-a tutors si s-a asezat la Adria-nopol.

...Expeditia in Tara -Romaneasa, 43 kti cea impotriva cetgtii insu-lare Mitilene au avut loc In anul 966 al Hegirei 44.

189 ...Pe de alt5, parte <In anul 878, 1474-1475> Suleiman-pasa,neputind cuceri Alexandria ( Iskenderie), a plecat de aici impotriva Moldo-vei (Kara-Bogdan). Oastea islamica, fiind obosita din cauza expedijieitmpotriva ceta.tii Iskenderie si suferind din pricina gerului, ea a lostinfrInt6 in ciocnire <de oastea moldoveneascA>.

...In 879 al Hegirei ", sultanul Mehmed, asezindu-se iarAsi laIstanbul, a trimis pe vizirul s5,u Ghedik Ahmed-rasa, cu multe mu deoameni, pe mare la Caffa. El a cucerit Caffa si Mangup cu imprejurimiletor. De asemenea, oastea din Crimeea si Dest<4 Kipceak > s-au supus.Aceasta 0-a intImplat in 880 al Hegirei 46.

117

1456).Dupa nume pare a ti Viad Tepes; de fapt este vorba de Vladislav al II-lea (1446--

sa 24 februarie 1449-13 ianuarie 1450.84 Karadja-bel.4° 21 noiembrie 1456-19 noiembrie 1457." Matei Corvin.{11 Radu eel Frumos." Editorul semnaleaza o lacuna In text." 6 octombrie 1461-26 septembrie 1462.46 18 mai 1474-7 mai 1475.4° 8 mai 1475-26 aprilie 1476.

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 245

Apoi sultanul Mehmed, f&cind expeditie in Moldova, a string of}tidin toate partile lumii s-a intilnit cu oastea Moldovei in lung rebi-ul-evvel 47. Moldoveanul " fiind invins oastea sa distrusal el insu§i (domnul)a fugit. Iar sultanul Mehmed a devastat Cara sa s-a tutors.

...Mihalbeioglu Ali-bei, treclnd prin Tara Romaneaseg, a facut oincursiune in Ungaria, dar fapta lui n-a reu§it, in 882 al Hegirei 49.

190 Mihaloglu .Ali-bei Huseinbeioglu. Isa-bei Malkocioglu Bali-bei,cu mai mune mu de acingii, trecind prin. Tara Itomaneaseg, an intrat inUngaria unde an devastat §i au jefuit multe locuri. Fiind atacaDi pe nea§tep-tate de oastea ungureasa, care stAtea preg/tit6, Isa-bei a murit ca unmartir. Astfel, musulmanii, dind de nenorocire, s-au intors in 884 alHegirei b0...

191 DOMNIA SULTANULUI BALAZIDHAN AL II-LEA

192 ...Ridicindu-se de acolo (Adrianopol), el a pornit in expeditieimpotriva Moldovei, unde a cucerit cetatea Chilia Akkermanul. Apoiintorcindu-se, s-a a§ezat la Adrianopol. In 890 al Hegirei, in 29 ale luniisafer ", intr-o zi de miercuri, intro chindie sears, a fort o eclips/ desoare, din trei p6rti rAmIntndu-i nnmai una.

.Dupg, aceasta, in anul 890, beilerbeiul Hadim, avindinvoirea padiphului, a mers cu oastea rumeliotai on oastea de Poartg,

193 Cu 30 000 sau 40 000 de oameni, a devastat Cara Moldovei §i s-a rotors laAdrianopol unde a §i Amts. In 891 al Hegirei52, a pornit din nou de laAdrianopol, stabilindu -se apoi la Constantinopol.

Mihaloglu. Ali-bei, fratele lui Iskender, Malkocioglu Bali-bei§mergind impreung cu oastea Tariff Romfine§ti, an flout o incursiune inMoldova. Prin grija prea inaltului Allah prin puterea facAtoare de minunia profetului Mahomed, reu§ind sa aiba, noroc in citeva rinduri, s-au tutorscu o prada, foarte bogat6 cu robi nenumArati.

... <In anul 917 > 5, printul Selim, trecind prin Trapezunt la Calla, ai201 venit de aici la Akkerman ...

47 Rebi-ul-evvel <881> = 24 iunie 24 iulie 1476.45 Kara-Bogdan : Stefan cel Mare.42 15 aprilie 1477-3 aprilie 1478.52 25 martie 1479-12 martie 1480.51 17 martie 1485.52 7 ianuarie 27 decembrie 1486.43 31 martie 1511-18 martie 1512.

§i

§i

cli

§i §i

.

§i

§i

. . Ali-pma,

§i

§i.

§i

§i

§i Chilia.

www.dacoromanica.ro

246 Lt7TFI -PA$A

DOMNIA LUI SULEIMAN-HAN

333 In acest an 54 impkatul de la Viena 55 a venit cu oaste la Buda, pecare a luat-o din mina lui Ianos, voievodul Transilvaniei56. Mai inaintede aceasta, chid a avut loc lupta de la Mohaci, lavus 51, craiulmurind Ianos mergind la Buda, a g6sit-o fk5, crai si s-a asezat acolobei. Dupa ce a stat la Buda mai multe luni, craiul Laios fiind ginerele 59craiului de la Viena (Bee), acesta din urm5, a venit cu aliatii sad plin deIndrazneala, si curaj ca sa pung, stapinire <pe Buda>. De aceea, mergind cuoastea impotriva lui Ianos, 1-a scos din Buda si a pus oameni in ea ca s-ostapineasd. ; el s-a intors iarIsi la, Viena (Bedj).

Lucrurile stind astfel voievodul Ianos a trimis stirs sultanuluiSuleiman, splinindu-i urmkoarele : Dad, padisahul Islamului va stoatspe craiul de Viena din Buda, si imi va da cradia acesteia, atunci in fiecarean ti voi da mai multe mii de galbeni ca hand din Cara Ungariei ". SultanulSuleiman, cind a auzit aceasta, stire de la Ianos, s-a supkat mult pentruca craiiji din Viena (Bee) a luat Buda si de aceea a dat porund sg, se aduneindata. oastea

334 Sultanul Suleiman, iesind apoi din Istanbul en gindul de a purtar6,zboi impotriva ghiaurilor, a str1b5.,tut popasuri dupa. popasuri. CInd a

335 ajuns la Belgrad, a durat un pod peste Sava si a trecut in cimpia Sirmium.(Serem), iar de aici la, Liike 59. Fka. 81 tread prin Vazadin 60, a marsdrept la Ossek 61. In apropiere de Ossek an construit un pod paste Drava$i s-au indreptat spre Buda. Venind solii lui Janos, au grgit : Care esteporunca padisahului ? Iano§ a venit la aman (incbinare). Care este porun-ca, ce slujb6,porunciti I". Iar padisahul, primind bine pe soil. care veniserale-a raspuns : Iatat, eu plec drept spre Buda. i Ianos sl tread Dunkeaca sa vin mai incoace de Buda $i sa se intilneasd, <eu nob". SultanulSuleiman, indreptindu-se spre Buda, a trecut mai multe conace dud a.

336 ajuns in apropiere de Buda, Ianos, la rindul sam., venind cu peschesuribogate, du$ ce le-a oferit, a dirutat mina sultanului Suleiman. Pe cindti skuta mina, sultanul Suleiman 1-a intrebat : Credinta to hind altadecit a meal intre noi nu.este dragoste prietenie ; atunci care este pricinavenirii tale I". Cind t5,1maciul a fAcut cunoscut lui Iano§ aceste cuvinte

54 <936> 1528.55 In text : Bedj ktrali"" Ioan Zapolya.57 Trebule sit fi Post Lavus" (Laic's): Ludovic H (1516- 1526).55 Ludovic fusese cAsatorit cu Maria, sora lui Ferdinand de Austria, fiica ImpAratului

Maximilian.59 Luke: Banya-Luca (?), localitate in Bosnia." Cunoscut si sub numele de Petrovaradin.61 Ossek (Osjek), pe Drava; in text : Esek.

Ungariei,

F;ii

gi

islamict.

si

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 247

ale sultanului Suleiman, acesta, inchinindu-se ping la plmint, a spus :Ah, padi§ahule ! In impgrgtia to cea, ocrotitoare, supu§ii tad musulmani§1 ghiauri sint faxg, numgm Am vent sa intru §i en in rindul acestor supu§i§1 am o dorintg, fatg de padi§ah ; daca imi. este inggduit, sn o spun". Tgl-maciul a spus vorbele lui Iano§ cgtre sultanul Suleiman care, bucurindu-se,a zis : Spun ce dore§ti §i sa ne straduim sg-ti indeplinim dorinta atitpe cit putem". Ianos a graft : In clipa de fatg cralia uugureascg este liberg.Eu am legaturi de rudenie cu craw Ungariei §i nu sint de origine necunoscu-tg. Am dreptul la crgiie. Potrivit cu aceasta, 11 rog pe padi§ah sa ma a§ezeca bei la Buda cu urmg,torul legamint : dacg, scotind pe oamenii luiFerdinand, care se ggsesc in Buda (Budun), mi-o yeti incredinta mie,atunci in fiecare an voi da mii de galbeni drept haraci. Buda fiind in apro-pierea Vienei, ace§tia (austriecii) vin mereu. §1 fac rgu Budei. Din aceastapricing, sg, aveti grija, s-o luati §i sg, mi-o dati pe aceasta (Buda)". Atuncipadi§ahul rgspunse : Sg, mergem. la Buda §i sg, facem potrivit dorinteitale". Iano§, bucuros de cinstea ce i s-a argtat, a mers de bungvoie cuoastea padi§ahului. In sfir§it, an ajuns la Buda uncle craiul din Viena

337 avea multi oameni. Oamenii craiului de la Viena nesupunindu -se, <turcii>an a§ezat..tunuri §i an inceput sg, batg, Buda. Mai tirziu, <ghiaurii>,sigh*, au cerut iertare, ceea ce li s-a acordat. Ei an ie§it a,farg ; atunci,oamenii farg, cg,pgtii (evbaf) din oaste an pus mina pe ei §i le-au luat toatelucrurile. Pe unii i-au facut robi, iar pe altif i-au ucis.

<Razvratirea ienicerilor lnchiderea lui Ibrahim -papa Intr-o biserica, pentru luare deruget>.

Cind a fost luatg Buda, pacli§ahul Islamic a dat crgiia acesteia 02lui Iano§, predindu-i §i Buda.

Dupg, acestea, sultanul Suleiman a inaintat spre Viena, uncle a ajunsdupg ce a trecut noun menziluri 63. Iar corgbiile, urcind pe Dungre, s-au

338 strins linga cetatea balk 64. Mai sus de aici n putut trece, deoarecenecredinciosul inchisese calea

365 lumii, ridicind steaguri cu virfuri aurite, a ie§it cunoroc din Islambol65. Dorind sg, fac cu oaste nenumgratg o.expeditie invilaietul Moldovei, a trecut la Adrianopol. Trimitindu-se un firman hanu-lui tg,tgresC, Sahib-Ghirai-han, i se poruncea : Tu de asemenea sg, vii inMoldova cu tobe §i. cu arme".

" Ungariei.62 Yn Ruzname (Jurnalul campaniei lui Suleiman Magnificul impolriva Vienei), ed. Ber-

nauer..., se 4:15. data : muharrem 936 = septembrie 1529.'4 Denumirea turceascA a cetatil Raab (Gyor)." Istanbul.

fiind"

Dunarii.

Si

www.dacoromanica.ro

248 LOTFI-PMA

Apoi, padisahul Islamului, plecind de la Adrianopol la Ianboli si de aicistrabatind Balcanii, a ajuns in vilaietul Dobrogea (Dobridja). Durindu -seun pod peste Dun/re ling/ localitatea Isaccea s-a trecut in Cara Moldovei.

366 Nenorocitul voievod al Moldovei nearatindu-se, numele urma saau disparut ; dup6, ce acesta a pierit fara, urme, padisahul Islaraului,sultanul Suleiman, a plecat drept spre cetatea acestuia numitl Suceava(Siidjav). Usin.d neatinse Cara avutul, a acordat iertare supusilor. Deasemenea, a pus peste ei un voievod g/sind in cetatea Suceava o vis-tierie bogatI, a luat-o In st/pinire. Iar hanului tAtarilor, care, de asemenea,venise Impreung, acordindu-i-se maxi binefaceri favoruri, i s-a datinvoirea piece in Cara sa.

367 Apoi, sultanul Islamului, Mr/ aboveasc6, ridicindu-se din Suceavai strabatind multe conace parcurgind distante maxi, s-a intors iarki la

Dun/re. Aici, ling/ Isaccea, intinzindu-se corturile curtile imp/I./testi,s-a batut din tobe s-a cintat din timbale pentru a se da vestea cea bun/ acuceririi. Dupg ce an fost scrise scrisorile de cucerire (fetihname) §i trimisein toate p/rtile lumii, s-au dat vizirilor i emirilor hilaturi §i turbanstralucitoare cai argbesti cu sei harnasamente stralucitoare. Ostilordin Rumelia si Anatolia li s-a dat invoire plece>, iar padisahul Islamu-lui, pornind din acea localitate, a venit in Dobrogea.

<Sosirea unel scrisori din partea capudanului Haireddin-pa§a, care iii anunta victoria,1540/948>.

375 In aceastg, vreme s-au adunat la Constantinopol, capitala imp5r5,-tiei, soli veniti din partea mai multor padisahi. Unul dintre acesti soliera din Franta (Firenkistan) §i unul din Spania unul de la, Ferdinand,craiul de la Viena, unul era din Tara Leseasc/ i unul era de la Moscova(Moskov) §i unul era din partea lui lanos, craiul Budei, altul era dinMoldova. Sand de vorba cu toti acestia, sultanul a intrebat pe fiecare

376 In parte : In vilaieturile voastre exist/ impilarea olaciei ?" 66. Cu totii anrgispuns zicind : Fereasc/ Allah I p/zeascl prea inaltul Allah pe padi-sahii nostri tarile noastre de astfel de tiranii. Astfel de tiranie nu seface in vilaieturile noastre ....".

377 <Descrierea cre§terii corvezilor de olacie pe masura cre§terii Imperiului otoman>.

386 Padisahul de Rum 67, In a 25-a zi a lunii safer, intr-o zi de luni, dinanul ar/tat (948) 68, luindu-1 impreun./ si pe printul Mehmed pe Selim-

" Olac curier. Aici in sens de corooadd, obligafie.67 Suleiman Magnificul, care se intitula ¢i impArat al Bizantului" (vezi inscriptia din

1538/945)." 23 lunie 1541.

saa&

eta

<sa

gi

Sasi

si

giQi,

¢i

bi

qi Qi

sigi

si

www.dacoromanica.ro

TEVARIH-I AL-I OSMAN 249

sultan en o oaste victorioasa §i, ridicind steagurile §i %mind sune tobele§1 darabanele, au ie§it cu noroc din Istanbul (Islanbol). Spunind a arede gind dud, razboi impotriva ghiaurilor, au plecat spre Buda.

387 <Descrierea drumului spre Transilvania, apoi a despresurarii Budei asediata de austriaci>.

388 Acea femeie din Transilvania 69, care se afla la Buda, a trimis pefiul ei 70 cu daruri (pefIcef) bogate §i en mai multi nobili (bei) la sultan.Padi§ahul Islamului i-a dat drumul, einstindu-1 a§a cum se cuvine §idindu-i eingltoare batut/ en pietre pretioase, un 'cal impodobit cu lanturide aur, precum §i multe alte amintiri §i numeroase favoruri pentru mama sa.Pe boil ski, care se gAseau in cetate, onorindu-i cum se cuvine, i-a cinstitcu hilaturi stralueitoare. Apoi, adresindu-se beilor lui Iano§, a grait :Craiul de la Viena (Bedj), Ferdinand, nu va in.g6dui ca voi sa stIpinitiBuda ; oricin.d va poate tulbura. Mai potrivit este sa, va dau Cara Transil-vaniei, impreun& cu imprejurimile sale, wade a va duceti §i sa trliti".Ace§tia, la rindul lor, primind din toata, inima, s-au a§ezat acolo, st/pinindacele linuturi.

<Buda este incredintatA lui Suleiman-pasa, beilerbeiul de Anatolia>.

i cind anul a ajuns la 958 71, beilerbeiul Rumeliei, cu oastea rums-446 liotg, a pornit §i, trecind prin. Belgrad, a plecat la Varadin. De aici,

pregatind o schela, §i trecind prin esul turcului (Turk Sahrasi), a matdin mina ghiaurului cetatea numita Pecevi 72 de pe malul riului Tisa ",in care an pus osta§i <turci>.

De aici, beilerbeiul Rumeliei, mergind asupra Timi§oarei, a asediat-omai multe zile dar, n.eavInd timp lndeajuns, a 16sat-o. De aici a mere in

447 cetatea numitai Pecs (Pecevi) uncle an venit solii de la Lipova, care an argtatca ori mare oaste de ghiauri asediaza Lipova. Auzind aceasta §tire,beiul a trimis multg, oaste In ajutor. Dar oastea trimis/ n-a putut sa seapropie de cetate din pricina armatei ghiaurilor §i a locurilor stincoase.Astfel, ghiaurii care veniserA asupra oraplui Lipova, b5,tindu-1 timp dedoartrei zile §i apoi dind un iure§, 1-au luat din miinile musulmanilor.Dupg luarea ormului Lipova, musulmanii s-au inchis in cetatea interioara.a Lipovei. Cei care an rgmas afar/ an fost uci§i de ghiauri, iar multi ansdipat predindu-se cetelor ghiaure. Apoi, musulmanii din cetate an f§,cut

Regina Isabella, vAduva lui Ioan Zapolya.72 loan Sigismund Zapolya, in izvoarele turcesti : Islefan (Stefan).71 9 ianuarie 28 decembrie 1551.79 Pecs, oras In Ungaria.7s De 'apt orasul Pecs nu se aflA pe Tisa, el este situat intre Dmiare si Drava.

sa,

sa

bailer=

0

www.dacoromanica.ro

250 Wrri-PA.gA

intelegere cu ghiaurii. An predat (vire) Lipova ghiaurilor, iar musulmanilorli s-a dat drumul sa piece.

448 ...In prim&vara anului 959 74, timpul devenind prielnic pentruexpeclitie, padisahul eel ocrotitor al Islamului a dat vizirului sau, numit

449 Ahmed-pasa, multi oameni din oastea de Poart5, (Kapuhalki) si 1-a trimisimpreuna, cu oastea rumeliota. Acestia, mergind cu mai multe mii deostasi, au trecut Dunkea, in apropiere de Semendria, la Koilovici 74.

Luind din Semendria tunuri pentru asediul cetAtilor, an mere laTimisoara (Demqvar). Aducind tunuri de viteji, au impresuratTimisoara. Apoi, s5,pindu-se din loc in loe metereze asezindu-se tunurileau bAtut-o vreme indelungata. Mild mai multe atacuri, a pierit mult5,oaste.

In sfirsit, ghiaurii, slabind, an cerut iertare (aman) predindcetatea, mus-ulmanii an pus stApinire pe ea. Apoi, an pus inauntrul ei arme,zaherea oameni. De aici an mars la, Lipova. Ghiaurii din Lipova, auzindde sosirea musulmanilor, an pkasit-o, lassind-o pustie. Musulmanii, larindul lor, wend oameni arme in Lipova, au pus stApinire pe ea.

<Urmeazii descrierea cuceririi cetalii Tatar-Hisart" 74, denumitA apoi Parkan, asedie-rca cetAtii Agria, adicA Erlau sau Egri> 77.

74 29 decembrie 1551-17 decembrie 1552.76 Koilovici : localitate intre Semendria gi Timisoara. Posibil sA fie Panciova, unde

coborau turcii dupA ce treceau Dunlirea.76 Tatar-Hisarl: fortareata tiitfireasca", in apropiere de Szolnok. (Cf. Thury, op. cit.,

II, p. 38).77 Egri: Eger, oras In Ungaria.

mii

4l

Qi

si

qi,

qi

1i

www.dacoromanica.ro

XV

R1JSTEM-PAPA

Mare vizir si istoriograf otoman, Rustem-pasa s-a nIscut din parintibosniaci pe la anul 1500 (906) In apropiere de Sarajevo. Traditia spuna la origin familia sa purta numele de Opukovici (Cigalici). Rustem-pasaa fost fratele marelui kapudan Sinan-pasa.

Inca, din. tinerete, Rustem-pasa a intrat In rindurile pajilor dinIstanbul, de undo a ajuns In serviciul Curtii sultanului. El $i -a Inceputcariera en functia de rikiabdar 1. Ca sfetnic al sultanului Suleiman Magnifi-cul, a fost numit bei de Diarbekir, apoi beilerbei de Anatolia. In 1539,dup5, expeditia din Moldova, a fost numit al treilea vizir ; in 1541 a devenital doilea vizir, iar la, 1 decembrie 1544 a fost numit mare vizir. In anul1553, la cererea sa, fiind pus In retragere, Rustem-pasa s-a stabilit laScutari, uncle sotia sa Mihr-Ma,h-Sultan, fiica lui Suleiman Magnificul,avea un. palat. In 1555 a lost numit pentru a doua oar5, mare vizir si s-amentinut In aceasta, demnitate ping, la moarte (10 iulie 1561).

Austem-pasa a rAmas cunoscut In istoriografia otoman printr-ocronica intitulatl : Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei Osmane). Aceast4operg, trateazA evenimentele otoman.e de la Inceputul secolului al XIII-lea $i pin/ la anul Hegirei 968 (1560 - 1561). Pentru vremea anterioara,cuceririi Constantinopolului (1453), expunerea autorului se bazeaa, pecronicile anonime Tevarih-i al-i Osman, pe analele lui Muhieddin al-Dje-mali, pe cronica lui Nesri (Gihannuma VI) q.a. Incepind cu vremea sultanu-lui Mehmed al II-lea si mai cu seam& cu urma,sul slut Baiazid al II-lea(1481), cronicarul Rustem-pasa arata oarecare notg, personalI In expune-rea evenimentelor istorice. Merit/ un deosebit interes partea cronicii incare autorul red& evenimentele contemporane lui.

1 Rikiabdar : slujitor In suita sultanului.

www.dacoromanica.ro

RUSTEM-PA.5A 252

Este cert faptul ca Rustem-pa§a a favorizat qi a incurajat cerce-tarile totu§i nu se §tie sigur daca chiar el este autorul croniciifigurind sub numele lui. Este foarte posibil ca aceasta opera sa fi lostscrisa de unul din secretarli sM. Amintim ca partea privitoare la campaniadin Moldova (1538) nu este cleat un rezumat fidel al operei lui NasuhMatrakci : Fetihname-i Kara-Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei), deyiRustem-pap a participat §i el ca vizir la expeditia Impotriva MoldoveiIn fruntea trupelor din Anatolia.

Partea originals a operei lui Rustem-pap, Incepind cu vremea luiBaiazid al II-lea, a fost publicata de turcologul elvejian L. Forrer subtitlul : Die Osmanisehe Chronik des Rustem Pasch,a (Tarih-i al-i Osman),in Tiirkische Bibliothek, XXI (Leipzig, 1923, VIII + 207 p.). Din aceastatraducere partial& s-au facut extrasele care privesc piffle roman.

Undo fragmente din aceasta cronica, de pilda campania sultanuluiSuleiman Magnificul In Moldova, au fost semnalate de N. Iorga In comuni-carea : Cronicile tureefti ca izvor pentru istoria romdnilor (Anal. Acad.Rom., Mem. sect. ist., s. III, t.IX, mem. 1, Buc., 1928, p. 15-22).

Bibliografie: S. 0., II, p. 377-378; G. 0. W., p. 81-82; E. I.,p. 1269.

istorice,

111,

www.dacoromanica.ro

TARIH-I AL-I OSMAN(ed. L. Forrer, Leipzig, 1923)

16 PLECAREA SULTANULUI BAIAZID AL II-LEA ASUPRA MOLDOVEI $1 CUCE-RIREA CHILIEI $1 AKKERMANULUI

17 . ...Prin Marea Neagrg s-au trimis corabii la Dunke. Baiazid trecupe la Adrianopol, made porunci 0, se Inceapl construirea moscheielorapoi porni spre Isaccea (Isak§i) uncle trecu Dunkea la 2 djurnadi-ul-ahlr 8891. El a luat Chills dupl un asecliu de 12 zile. in drum spre Akker-man, au fost IntImpinati de trupele din Tara RomaneaseI §i de Meng li-Ghirai 2, han de Caffa, care se alkurg, o§tii (turce§ti) Stmpreun6 cuAkkermanul a fost luat la 16 regeb 39 dupg, un asediu de 15 zile. Acesteevenimente s-au IntImplAt In anul 889 al Hegirei 4. Dupg, aceasta, Baiazida plecat la Ankoare la Adrianopol. Venira, soli din Egipt, din India (Hin-dustan) k4i Ungaria. Dupl aceea, sultanul Baiazid a trimis pe cuoastea de Poarta, (Kapu halki) 49 cu oastea din Rumelia cu oastea T6riiRom'ane§ti In Moldova, ai carei apkatori n-au putut s6 opunI nici o Impo-trivire, iar Cara fora fost jefuit4 i pasta/. Aceasta s-a IntImplat In anul890 al Hegirei 6 apoi Mihaloglu Iskender-bei §i Malkocioglu <Bali-bei>au fAcut din nou o incursiune (akin) In Moldova.

73 A DOUA EXPEDITIE A SULTANULUI SULEIMAN IN UNGARIA

Ferdinand (Ferandus) din Austria a ocupat Buda Inainte ca Suleimansg, fi Inceput un nou rkboi. Prin mar§uri fortate, <sultanul> a plecatspre Buda s-a pus la cale asediul. Tunurile an fost mezate corpurilede oaste an fost Impartite intro viziri. A Inceput asaltul, care a duratneIntrerupt ping, ce au luat cetatea exterioara. Apoi a fost atacatai ceainterioarA care era apitratg, de o garnizoanai austriad, qi care nu s-a predatcleat dupI o apkare Inver§unatI. Garnizoana a fost totu§i distrusg.

14 Tinutul Budei a fost supus In 10 zil-kade <935 >7. Iar craiul Ia,nol 8 alost rasplkit.

1 27 iunie 1484.2 Mengli-Ghirai, Elul lui Hadji-Ghirai, hanul Crimeii In 1467-1515 (872-921).3 16 regeb <889> = 9 august 1484.4 30 ianuarie 1484-17 ianuarie 1485.5 Kapuhalkt: oaste de PoartA", garda imparAteascri, ienicerimea.

18 ianuarie 1485-6 ianuarie 1486.7 27 Julie 1528.8 loan Zapolya.

Math.

Ali-pasa

si

6

si

qi

si

1i

www.dacoromanica.ro

254 RTJSTEM-PASA

...La 14 safer 9 <turcii> s-au tutors la Buda. Au trecut podul pecare 11 construise craiul Budei (Ianos), banal Transilvaniei. . . .

97 EXPEDITIA SULTANULUI SULEIMAN IN MOLDOVA

Voievodul Moldovei, Petri 10, care se supunea de obicei Porjii, fAcucauz& comung cu ghiaurii. De aceea s-a hot&rit pedepsirea lui. OstileRumeliei Anatoliei an fost chemate s-a trimis un firman lui Sahib-Ghirai-hanu., st6pinul vilaietului Dest-i Kipceak, ca sg, se string& cu totiipe cimpia Dun6rii. Sultanul Suleiman porni intr-acolo cind sosi laDuna-Bunari 121 ling& Provadia, dusmanul legii trimisese pe portarul sau.Angra (sau Ungra), fiul lui Taula 13, fiti se declarg gata de supunere.I s-a ar/tat cg, nu are voie s&-i ajute pe ghiauri. Dusmanul adunaseemirii sat i pe mai marii sat, puce s5, se sape santuri s& se lac& palisadela vadul cel grew de pe Jijia, la Botosani. Pe o distant& de dou&-trei leghe(mil), an fost taiate pAdurile de pe deal. Acestea au fost aduse la cunostintalui Suleiman-han. El a intreprins un pelerinaj la Sari-Saltuk-Sultan14

98 apoi s-a indreptat spre vadul Isaccei. La 24 rebi-ul-evvel 945 al Hegirei 15an trecut pe podul de vase : Iahiapasaoglu <Mehmed -bei>, dintre supusiibeilerbeiului de Rumelia, beilerbeiul Hilsrev-pasa, cu oasteaMehmed-pasa cu trupele Anatoliei Mihaloglu <Hazir-bei> Cu acingiii.A urmat apoi sultanul Suleiman, el 1118110 1ndreptindu-se spre sesul Kah-ye 10. In a patra zi de mers el 10 asezI tablra ling& riul numit Prut,afl&tor In Cara dusmanului, i apoi au trecut peste acesta peste riulJijiei. i au inaintat pin& in sesul Tirgului Iasi, unde a venit Sahib- Ghiraicu 100 000 de tatari. Acesta se prezenta, la divan. A doua zi, sultanulSuleiman porni spre Hui Siret Berail 17. Rebelii s-au sfatuit Intre eiaveau de gind s& fug in locuri pustii. Iahiapasaoglu Mehmed-bei a fosttrimis in urmitrirea dusmanului. Suleiman Insusi a plecat In grab& spresesul Sucevei, la 22 rebi-ul-ahir 192 a ocupat <orasul>. Comorile de acoloan fost luate in st5,pinire. Mehmed-pasa 1-a urmarit pe dusman timp detrei-patru zile. Pe cind boierii Mihu 19 0 logotatul" se supuseserI,

a 15 safer <935> = 29 octombrie 1529.Petru Rarer.

11 Sahib- Ghirai, hanul Crimeii In anii 1532 1550 (939 957).12 Pentru Duna-Bunarl sau Done-Blnari, vezi nota 8 de la p. 222.

Petre Ungurul (?).14 La Babadag, unde se Old mormintul lui Sari-Saltfk-Dede.la 20 august 1538.la Kahve : Cahul.17 Trebuie stl fie Bahlui, vezi nota 28 de la p. 228.18 22 rebi II <945> = 17 septembrie 1538.la Hatmanul Mihu arbanasul.

Trotusan (sau Totrusan).

Rumeliei,

dusma-

"

ID

40

si si si

si

Ilisi

si

91

si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

TARIII-I AL-I OSMAN 255

nul a fugit mai departe rii tara sa a fost prAdatA cum n-au mai pit ghiauriide la intemeierea Islamului. Parindu-i cu neputinta, sA-1 ajungA, pe dusman,Mehmed-bei s-a intors. S-a tinut un divan §i s-a hotArit ca tara sg, seintindA in 15,time de la nord spre sud, iar in lungime de la rasarit la apus 21,

ajungind de la Prut pia, la hotarul Chi liei, iar marginea ei sa, atingADunarea. Restul trebuia, sa fie adAugat la Imperiul otoman, iar la, rasa.ritde Dunare sa se clAdeascA doua, cetAti : Cein 22 Kalcein 23. Pentru tinu.-tul asezat la apus de riul <Prut > sa se nu.measca, un voievod cu numele deCetne 24, un vlAstar al rAposatului Stefan <cel Mare>. Acesta a fost numit

s-au luat mAsurile care priveau aceastA tara,. Lui Sahib- Ghirai i s-adat drumul. La 27 rebi-ul-ahir <945> 28 s-a inceput retragerea. S-a trecutpe un pod de peste Prut pe la vadul mai sus- amintit al Botosanilor.

Dusmanul care acum era liber, cu cei doi fii ai sai, s-a luptat si maideparte. Voievodul Stefan (Cetne) i s-a impotrivit, 1-a bAtut si a trimislui Suleiman capul fiului acestuia. La Dun.Are s-a sarbAtorit biruintas-a dat drum ostirii. Suleiman s-a intors prin Dobrogea pe la Cealik-Kayak de prin pasul Balcanilor, ajungind in a 16-a zi la Adrianopol,uncle a petrecut iarna cu vinAtoriile, iar la 14 zil-kade 945 al Hegirei 28

s-a intors la Istanbul.In anul 959 27 Ahmed-pasa 28i capetenia de seimeni (segbanbafi)

au fost trim. i cu 2 000 de ieniceri, cu azapi si cu un buluc (boliik) de lefegii(nliifedji) spre Timisoara. Padisahul s-a dus la Ianbolu la yin Atoare.

al Asa e In text." Probabil Bender." Kalcein: recte Mein, adicA Fiilciu, gresit citit de editor.24 Stefan Lacusta, fiul lui Alexandru nepotul lui Stefan eel Mare." 22 septembrie 1538." 3 aprilie 1539.27 29 decembrie 1551-17 decembrie 1552.

Beilerbei de Rumelia, cuceritorul Timisoarei la 25 Julie 1552.

§i

U

Qi

Ii

ql

www.dacoromanica.ro

XVI

MUSTAFA 6ELALZADE

Mustafa Celebi, fiul lui 6elaleddin, cunoscut si sub numele de KodjaNisangi 1, Era originar din orasul Tosia 2, unde tatgl sau fusese cadiu (ju-decgtor). Dupg wail autori el s-ar fi ngscut pe la anul Hegirei 900 (1494 -- 1495).

Tinkul Celalzade si-a inceput cariera intrind In slujba lui Ibrahim-aga care a ajuns mare vizir 3. Trecind prin diferite dreggtorii, In anul 1524(931) a fost numit reis-efendi, In 1534 (941) a ajuns nifangi 41 iar In 1556(964) milteferrika-basi 5. Din cauza lui Rustem-pasa a fost inlgturat untime din viata politicg. Dar dupg un rgstimp de zece ani, adicl In 1566,celalzade a fost numit pentru a doua oars in funcjia de mare nifangi.Mustafa 6elalzade a murit In octombrie 1568 (rebi II 975).

Cronica sa intitula,t1 : Tabakat al-memalik ye daradjat al-mesalik(Pc turile sociale fi slujbele in Imperiul otoman) este pretioasg prin faptulea autorul zugrAveste evenimentele contemporane la care a fost martorocular. "Astfel, el isi incepe relatarea cu ultimii ani ai domniei sultanuluiSelim I (1512 1520) si o continua ping la anul 1555 (963). Prin partici-parea sa la diferite expeditii, printre care si In Moldova in 1538 (945),dar mai cu seams datorita functiilor sale de reis-efendi si nisangi, a avutocazia sl ducg diverse tratative. cu puterile strgine si a devenit un buncunoscgtor al viejii politice si railitare. Valorificind acest fapt, Celalzadea Boris o istorie amgnuntitg a domniei lui Suleiman Magnificul. Cronica saeste impktitg In 30 de capitole si 3f de paragrafe. Cercetgtorii istoriogra-

1 Mamie cancelar", spre deosebire de Kticitlic-Nisangi, adicA micul cancelar", poreclacronicarului Mehmed-papa, contemporan cu Gelalzade.

2 Tosia, ora' in apropiere de Sinop (Anatolia).3 Ibrahim-pasa, unul dintre marii viziri otomani Intre 1525 sI 1536.4 Nigan§i : cel care trasa monograma sultanului, numitA nigan, tugra sau teal.5 Capetenia unui corp de cAlAreti.

17 - C. 48www.dacoromanica.ro

258 MUSTAFA GELALZADE

fiei otomane subliniaza a opera istorica a lui aelalzade Mustafa este unuldintre cele mai importante izvoare contemporane pentru istoria Imperiu-lui In epoca infloririi sale" e. Informatiile privitoare la trecutultarilor roman slut cit se poate de bogate interesante.

Desi exist/ un numar considerabil de manuscrise, pastrate In diferitebiblioteci arhive, totusi ping, astazi nu avem o editie critics a acesteicronici. Editia lui Sa'adeddin Tokdemir 7) dupa care s-au fkut traducerilealaturate, este incompleta 8 si defectuoasa, deoarece editorul a modernizat

9 textul acestei op ere istorice. Partea privind cucerirea Timisoarei si a regiuni-lor invecinate a fost tradusa dupa, un manuscris aflat la, Biblioteca AcademieiRepublicii SOcialiste Romania, care reprezinta, un fragment din cronica luiGelalza,de, cum dovedesc o serie de elemente comune cu textul tradusde Thury 9 din aceasta cronica.

6elalzade Mustafa a mai scris o cronica, Selimname, consacrat1domniei sultanului Selim I, precum alte lucrari istorice care Ins/ nuprezinta interes pentru trecutul *nor roman.

Cronica lui (elalzade, Tabakat. . . a Lost cunoscuta partial in Europadatorits extraselor publicate de J. v. Hammer In : Fundgruben des Orients,II, 143 1M, si mai cu seama, datorita, lui J. Thury (Torok TortenetirokrII, Budapest, 1896, p. 112 178). Extrasele lui J. Thury, foarte largi,cuprind stiri bogate care privesc teritoriul tarii noastre.

Bibliografie: S. 0., IV, p. 375; G. 0. R., III, p. 756; G. 0. D., II,330; 0. M., III, p. 37; G. O. W., p. 102-103; E. I., I, p. 1035-1036; I. A.,vol. III, 1945, p. 61-64; N. Beldiceanu, G. Zerva, Une source ottomane relativea la campagne de Suleyman le Ligislateur contre la Moldavie (1538), In SocietasAcademica Dacoromana. Acta Historica", tom I, Roma, 1959, p. 38-55.

6 F. Babinger, In G.O.W., p. 102.7 Gelaloglu Mustafa, Tabakat-ill-memalik ve derecat- ill - mesalik. Osmanit Imperatorla--

jun galcseklik devrinde. Turk ordusunun savc4lart ye devlet kurumu. Ig ye tiff Sigaseti, Istanbul,1937, II + 257 p.

Se bazeazA pe un singur manuscris, far textul este dat to transcriere latina.Cf. J. Thury, op. cit., II, p. 256-272.

otoman

8

gi

gi

gi

gi

°

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL -M1 MALIK VE DARADJAT AL-MESALIK(ed. S. Tokdemir, Istanbul, 1937)

. 68-78 Cap. 14. LUPTA DE LA MOHACI

< In legatura cu ordinea de bAtaie a luptei se arata cA oastea din aripa dreaptiiera sub comanda unui preot foarte viteaz numit Berene 1, care s-a luptat cu Bali-bei, dara fost Infrint >.

98 Cap. 20. LUPTA DE LA PEGS

Am scris mai sus a pornind impotriva ungurului, Mohaciul a fostluat la inceputul anului Hegirei 933 2. Dupg, moartea craiului Ludovic(Lavuf) in lupta de la Mohaci, craiia a fost acordatI lui loan (Ianos) <Z4-polya>, care pe atunci era ban in Transilvania (Erdil). Acest crai, adiegloan <Zapolya>, era fratele lui Ludovic (sic) cAruia, dupl cum se §-tie,i se spunea §i. Lavu§. Pe timpul craliei lui Ioan, Austria §i Cehia erau substapinirea unuia care se chema Ferdinandus (Feranduf), fratele craiuluiSpaniei. Acest om 1§i atintise privirile asupra arii ungure§ti §i mergindasupra lui loan, numit din partea noastrA, luase en forta multe tinuturicu numeroase cetati. Apoi, falindu-se cu puterea sa §i profitind de lipsasultanului, incepu s5, se lege chiar §i de maria sa sultanul Legiaitor 3.Dar craiul loan neimpgcindu-se cu aceasta, ap/r1 eft putn Buda, apoiretragindu-se de acolo, ormul Buda a fost ocupat de cAtre Austria*.

100 <DupA lupta de la Mohaci, In 1529, avInd loc o expeditie lmpotriva Austriei, trupeleotomane, dupa ce tree prin Filibe, poposesc clteva zile la Sofia>.

Dar din pricina mul imli o§tilor §i a inguatimii drumurilor, seras-cherul Ibrahim-pap, luind numai oastea Rumeliei, s-a a§ezat ling& satulEflaklar* situat la un conac depgrtare. Tabgra padi§ahului §i celelatecete ale ordiei, rgmase cu un conac in urmI, veneau unele dupl altele.

<Trupele turcesti, dupa ce ajung la Belgrad traverslnd podul peste Sava, tree prin fatacetatii Ossek>.

1 In alte cronici : Berata, Brata, de la Frater : Gheorghe Martinuzzi, mai tlrziu guver-nator al Transilvaniei sub minoratul lui Ioan Sigismund.

2 Muharrem 933 = 8 octombrie 6 noiembrie 1526, dar lupta a fost In august (26).8 In text El-kanunl", adica Legiuitorul", epitet dat lui Suleiman I Magnificul In

istoriografia otomana.4 In text : Alaman (german) si Nemee (austriac, Austria).6 AdicA al vlahilor" sau valahilor" sat de rot/Atli.

,

www.dacoromanica.ro

260 MUSTAFA GELALZADE

In ziva a 13-a a aceleiasi luni °, cind tabkra s-a asezat pe cimpiaMohaci, craiul loan <Zapolya> a iesit In intimpinareaAtunci, ei (transilvknenii) s-au apropiat de tabkra de divan a padisahului.Oastea crestink vazind oastea noastra, 7 s-a mirat foarte mult. Craiul lor,apropiindu-se de marginea locului unde se Linea divanul, a descalecatdupa, ce cercetat garda de arcasi (solak a venit la cortul padi-sahului. Apropiindu-se de acesta, a skutat mSinile padisahului care sedeape un scaun de aur In faDa tronului. Padisahul i-a facut o bunk primiresi 1-a intrebat <pe loan Zapolya> de starea sa 1-a consolat de r'a'ul cesuferise din partea lui Ferdinandus. Dupa, terminarea ceremonialului deprimire, craiul a iesit din cort i In faDa u ii cortului i-au dat patru caf-tan° (hilat) din fire aurite. La intoarcere, craiul a skrutat iarki mSinilepadisahului. Pentru a a luat parte la aceasta expeditie i-au dat patrucai Inseuati (binek), cu .eile lucrate In aur, cu frlie aurite i Impodobitipe la coaste cu pietre pretioase. Bucurindu-se foarte mult de toate acestea,

101 craiul s-a intors la cortul sku.

<Inaintarea sultanului Suleiman spre Buda si alungarea austriecilor din cetate ; are loeun divan §i Impartirea de caftane>.

La deschiderea portilor cetatii., craiul Joan venind Jingle padisahi-a arkta,t cinste prin Inchinare iarki a cerut de la padisah deaBuda. Si padisahul acceptind cererea sa, ck'petenia de seiraeni (sekban-basi) pornind cu ienicerii 1-au urcat pe loan <Zapolya> pe tronul Budei.

104 In a 22-a zi a lunii safer 8, padisahul a vent la Buda si loan, craiulunguresc, 1-a intimpinat pe padisah. La 25 safer 9 avind loc un divan laPesta (Peste), craiul de mai sus prezentindu-se a skutat mina padisahului,care i-a dat daruri pretioase. In ziva urmktoare <tureii> au pornit de laPesta la Istanbul. Craiul <loan>, pe clnd petrecea pe padisah, salutindu-1,1-a rugat trimit5, coroana (tadj) nurait5, koron". Aceasta, coroanapretioask era lucrata, din perle (ingi) §i din rubine (yakut tad). Luat5,din vistieria Budei, coroana fusese dusk In vistieria padisahului. Maghiarii

recunosteau craii numai clack aveau o astfel de coroana. Faptul caaceast5, coroank era necesala craiului loan In timpul ceremoniei reli-gioase si ca altfel putea incepe craiia, a fost flout cunoscut (arz)sultanului Suleiman. Padisahul a primit aceasta ruganainte a lui Ianos.

antoarcerea din expeditie §i sosirea padi§ahului la Istanbul>.

13 zil-hidjge 935 = 20 august 1529.7 Adicli turceascA.8 22 safer 935 = 5 noiembrie 1529.9 25 safer 935 = 8 noiembrie 1529.

padisahului...

sisi-a alyini)

§i

si

6

sa -i

lei

nu-ei

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL- MEMALIK VE BARADJAT AL-MESALIK 261

109 Cap. 23. AGRESIUNEA AUSTRIECILOR ASUPRA TARII UN GURESTISI ALUNGAREA LOR

Prin daruirea orasului Buda craiului loan <Zapolya> si prin faptulca Ungaria se gasea sub ocrotirea turcilor osmanlii, craiul loan avea,desigur, legaturi cu turcii. Unul dintre comandantii vecini care intelegea

no aceasta situatie si acest interes era Ferdinandus, imparat al Austrieial Cehiei. Aceasta stare de lucruri neconvenindu-i lui Ferdinandus, el astrins multa oaste, trimitind spre cetatea Buda pe pedestrasi cu cora-

iar pe calareti pe uscat. Astfel, la 3 djdmaui I din anul 93710 fortelelui Ferdinandus impresoara cetatea Buda taindu-i legaturile cu exterio-

Pentru cucerirea cetatii, ei au asezat multe tunuri §i mari si mici Inlocuri potrivite §i Incoltind cetatea din diferite parti au Inceput s-o ase-dieze. Craiul Ferdinandus din pricina lasitatii lui loan <Zapolya> a datmulta important& cuceririi de indata a Budei. Scopul sau era ca dupaluarea Budei sa ocupe si craiia Ungariei, deoarece craiul loan <Zapolya>era o jucarie" in Cara maghiara (Madjaristan). De pilda, dael vedeaca dusmanul trimite o§ti in vreun colt sau altul al Orli sale, atunci elfugind ca soarecele de pisica cauta o gaura in care sa se ascunda. Astfel,el nu Indeplinea conditiile si nu avea urma de bravura si vitejie necesarespre a fi crai... De aceea, nu este de mirare ca padisahul luind Buda dela dusnlani puse acolo oameni de-ai sai. Cind avea loc vreo lupta, loan<Zapolya> nu iesea la iyeala.

<Cu toate acesta era un crai papusa", turcii cucerind Buda acorda craila Unga-riei lui Ioan Zapolya>.

112 Cap. 26. EXPEDITIA LUI SULEIMAN LEGISLATORUL IN AUSTRIA (ALMAN)

S-a aratat mai sus ca luarea Ungariei de catre turci, numirea luiloan <Zapolya> acolo ca rege (kiral) §i ocrotirea acestuia de catre padisahfi cadeau foarte greu craiului Ferdinandus.

. . . Yn anul Hegirei 945, luna lui muharrem 11, c,ind sultanul Suleiman<Magnificul> s-a hotarit sa faca o expeditie impotriva Moldovei, a cerutsa se intoemeasca o porunca imperial& catre toti sangeacbeii i beilerbeii,in scopul ridicarii gloatelor, in felul urmator : sangeacbeii, §i beilerbeiivor terming, in timpul eel mai scurt, pregatirile necesare pentru o expeditiesi vor veni la Istanbul uncle vor primi ultimele sfaturi".

10 23 decembrie 1530.11 30 mai 18 iunie 1538.

bile,

cd

rul.

lara5l

www.dacoromanica.ro

262 MUSTAFA GELALZADE

Dupa emiterea acestui firman Imparatesc, s-au trimis In toate par-tile ceau§i §i, In urma sfaturilor date, au Inceput sa se strings In aceststop armele de lupta §i munitiile trebuincioase pentru expeditia hotarIta.

Cauzele care au determinat aceasta campanie slat doua, §i anume :1) Incheierea unei aliante Impotrivalmparatiei otomane la care participau§i moldovenii ; 2) nesocotitele fapte de nesupunere ale acestora.

Dupa luptele <de la Polye >12 care au avut be cu venetienii, ImpotrivaImparatiei otomane s-au unit cu Venetia portughezii, spaniolii §i. Papa.Aceasta alianta a tarilor cre§tine 1-a facut pe sultan sa pornesaca o expedi-tie imparkeasca. Dupa ce Imparatul a hotarit aceasta campanie a datmarelui sau vizir 13 urmkorul firman ImpAratesc :

Din o§tile care vor fi strinse la Istanbul, o parte va fi trimisa peuscat, iar alts pe calea marii, fn vilaietul Dunarii. Oastea care va fi dusape calea marii, pe vase, urmeaza sa fie formats din osta§i voluntari, pri-ceputi In treburile de mare. Pentru satisfacerea nevoilor acestei campaniiarsenalul imperial va da numarul necesar de tunuri, pu§ti §i munitii. Laaceasta expeditie vor participa vreo 3 000 de ieniceri din oastea de Poarta.Ace§tia, vor fi Inzestrati cu armele trebuincioase : pu§ti, sabii, lanci, arcuri,buzdugane, plato§e, scuturi §i altele".

Dupa ce s-a dat aceasta porunc'a Imparateasca, s-au luat mIsuri.spre a se numi capeteniile militare care urmau sa participe la, aceasta expe-ditie §i cei care trebuiau sa ramlna In posturile importante.

Ali-bei, guvernatorul sangeacului Kodja-ili14, Hurrem-bei, guverna-torul sangeacului Tokat, .Ali-bei, guvernatorul sangeacului Hamid-ili,Mustafa-bei, guvernatorul sangeacului Alaie §i guvernatorul sangeaculuiGalipoli, Impreuna cu o§tile lor, se vor uni cu flota de sub comanda eapu-danului Haireddin-pa§a, beilerbeiul Algeriei. Dupa ce an fost numiti co-.mandanti care vor merge Impreuna cu Haireddin-pa§a, beilerbeiul Algeriei,§i dupa ce s-au fixat o§tile necesare, munitiile §i zahereaua an fost luck-cate pe vase. In urma acestor pregatiri, capudanul Haireddin s-a Infa-ti§at Yn fata imparatului spre a-i da §tirea ca flota este gata de plecare.

Yn ziva de slmbata 9 a lunii.safer a anului Hegirei 945 157 Haireddin<Barbarossa > a scos flota din Cornul de Aur (Halidj). Aceasta flota, cora-pusa din mai multe unitati de nave mici §i marl, Impodobite cu steaguri,a§tepta porunca de plecare.. . .

12 Aid este vorba de Napoli di Romania din sudul Greciei.13 Aias-pasa, mare vizir intre 1536 $i 1539 (942-945); este autorul unei cronici intitulatti

Tarih-i al-i Seldjuk ye al-i Osman.14 Parte din vechea Bitinie (In Anatolia).13 7 Julie 1538.

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-MESALUC 263

Beilerbeiul Rumeliei, Mehmed-pasa, pe baza Inaltului Erman Impa-rAtesc a Inceput sa adune la Filipopol (Filibe) °stile din Rumelia, Impreunlcu capeteniile militare. Av Ind In vedere c6, tori oamenii ImpArAtiei urmausa se adune pe acest Oxlip de adunare a ostii, a fost chemat si vizirulKasIm-pasa.

<Cronicarul descrie alaiul §i serbarile date cu prilejul plecarii in expeditie a oftil sulta-nului, precum §i mar§ul ptna la Adrianopol>.

In ziva sosirii la Adrianopol 16 a fiului Raid si a suitei sale, an venitde asemenea si beilerbeiul Rumeliei, Husrev-pasa, precum §i ostile dinAnatolia, prin Galipoli, unindu-se sub comanda supremA a sultanului.In ziva de 7 a lunii In curs 17, din ordinul padisahului s-a convocat divanul.Capeteniile ImpArAtiei, aflate impreunA cu beilerbeii Rumeliei $i Anatoliei,an fost prezentate padisahului. In onoarea for s-a dat un zaiafet fji s-auImpartit daruri.

Ping, La sosirea la Adrianopol, padisahul n-a dat nici un semn Impo-triva carei tAri anume este IndreptatA expeditio, impArAteascA. Se preacA, de data aceasta expedijia era IndreptatA Irapotriva Bogdaniei, careiai se spun si Moldova. In sudul Moldovei se gAseste riul DunArea la si spreaceasta parte se alai granita cu Imparatia otomanA ; Inspre apus se aflAUngaria, spre Polonia si spre est se gAseste un tinut care merge spre CaratatArascA, Crimeea. Inspre partea fluviului DunArea, pe vremea sultanuluiBaiazid Ildtrim erau doua cetAti luate de la rusi. Una este situatA la gurileDunarii, §i anume cetatea Chiliei, si cealalta este Akkerman care se aflApe tarmul MArii Negro. Locuitorii din aceste meleaguri dadeau turciloro dare In aur.

Cind sultanul Mehmed < al -II-lea > Cuceritorul a venit prin acestetinutuii, sprijinindu-1 pe voievodul Petru 19 al acestor moldoveni, acestiaau pricinuit multe pierderi ostii sultanului Mehmed. Este adevArat caaceste tinuturi an fost cucerite de Mehmed Cuceritorul, dar, totusi, dupA,retragerea sa, moldovenii s-au rAsculat din nou si s-au purtat ca nistedusmani. Deoarece padisahul Suleiman <liagnificul> a Inteles prea bineaceasta stare de lucruri, on gindul de a se rIzbuna, a declarat la plecareadin Adrianopol ca tinta acestei expeditii imperiale este Vara Moldovei.In acest scop a trimis ceausi la Nicopol, Silistra si Semendria cu Erman

16 18 lulie 1538.17 Data gresita. Divanul la care an venit beilerbeii s-a tinut In ziva de 21 iulie 1538, dupil

cum se aratA In Ruzname (Jurnalul de campanie) a lui A. Feridun Ruksanzade (Munfeal-es-selatin, II, p. 602).

19 Tuna." Probabil Petre Hronade (Hroiot) care a luptat Impotriva lui Stefan ccl Mare.

www.dacoromanica.ro

264 MUSTAFA GELALZADE

pentru construirea de vase. Aceste corabii trebuiau sä asigure trecereao§tii pe malul de nord al Dunarii. Spre a merge In Cara Moldovei, cel maibun drum este acela care trece prin ormul Isaccea. Turcii au ggsit calauzecare cuno§teau bine acest drum. Imparatul, In ziva de 28 a lunii In curs 20,

a pornit din ormul Adrianopol. Pina la sosirea o§tii turce§ti In localitateaSultan- Ceairl, voievodul Moldovei 21 n-a avut nici o cuno§tint6 c6 expedi-tia era Indreptat5, Impotriva t5xii sale. A-1%nd despre sosirea turcilor, Petrua fost cuprins de groazg. Spre a afla §tiri despre scopul urmgrit, adica daca,expeditia este Indreptat6 Impotriva Moldovei sau a altei taxi, Petrutrimis pe capugiba§lul Onkor 22, impreuna cu terzimanul 23 Aivanco 241

cu daruri constind din blanuri de samur §i citiva §oimi. In timp ce Onkor aInceput, pe de-o parte, a vorbeasc6 cu sultanul despre supunerea lui Petru,pe de alt, parte, el a trimis pe dragoman la Petru spre a-1 In§tiinta csultanul merge Impotriva Moldovei. A doua zi, oastea a plecat din sus-amintita localitate, denumit5, Done 25. In aceemi zi, padi§ahul a scris oscrisoare §i a trimis-o lui Petru. In aceastA scrisoare se spunea Intre altele :Deoarece purtarea to a fost ca a unui rasculat §i om ra,u, am pornit curazboi Impotriva Moldovei Am sa te fac sa te cale§ti §i am s'a te silescdai cuvIntul cg, nu vei mai face asemenea fapte du§m5,noase §i vei venila pragul tronului meu, Inchinindu-te §i grutInd p6mIntul din faDa mea.Poate ca primind aceste conditii, vei gaai miluire la, mine §i te voi ierta ".

Aceasta scrisoare a fost trimis cu emeniul ormului Caffa, SinanCelebi 26. Dup5, aceasta, sultanul §i-a continuat drumul timp de doug zilefar6 81 se opreasca. In ziva de 22 a lunii rebi-ul-evvel 27, oastea otoman'a asosit la schela fluviala Isaccea (Isakci). In acea zi a venit al doilea vizirSokollu Mehmed-pap 28, Impreung cu Wile sale de Rumelia, §i s-atwat ordiei Imp6rale§ti. Husrev-pa§a a venit Impreun6 cu oastea dinAnatolia. Nu sosisera, MO, la locul de adunare beilerbeiul Rumeliei §i alAnatoliei. S-au dat porunci ca Husrev-pa§a s, is comanda o§tii. din Rumelia.

In r5,zboaiele sfinte (gaza) ale Impargtiei otomane, Wile din Anatoliaerau totdeauna a§ezate la dreapta sultanului. Beilerbeiul acestei o§ti neso-

20 28 <rebi I 945> = 24 august 1538.21 Petru Rarel.22 Onkor, de fapt Ongra sau Ungra, adica Petre Ungurul.23 Terziman (tercIfilman), adica dragoman sau tllmaci.24 Probabil o forma corupta din Ivanko sau loan.23 Done, In alte cronici Duna-Bunart sau D5ne-Bunari (vezi nota 8 de la p. 222).26 Sinan Celebi, intendentul orasului Caffa, roman de origine (vezi N. Iorga, Reneqati

In trecutul tdrilor romdne#1, Anal. Acad. Rom., mem. sect. ist., Ser. II, torn XXXVI, 1914,p. 2-3).

27 22 rebi I <945> = 18 august 1538.26 Yn alte cronici : Mehmed-bei lahiapasaoglu, bei de Semendria.

a

B./. -mi

all-

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL-MEktALIK VE DARADTAT .AL-MESALIK 265

sind Inca, imparatul a fost nevoit sa dea comanda acestei ostiri celui de-aldoilea vizir al sau Mehmed-pasa, care a fost insarcinat sa se ocupe de cer-cetarea imprejurimilor tirgului Isaccea. Pe vremuri, aid se afla un mareoral care avea in jur -an zid foarte gros i trainic. Acest ora§, intarit invechime, era unul din cele mai cunoscute in lume. Cu timpul treptat,locuitorii acestui ora§ s-au raspindit In toate partile §i mare parte din acestoral s-a preschimbat in ruine. Cu toate acestea, era socotit ca schen, pentruCrimeea, Tara Leseasca, i pentru inuturile cehe. Produsele, banii $i negotulse dezvoltau aici din belsug. Fluviul Dunarea a facut sa infloreasca foartemult aceste tinuturi. Apa fluviului Dunarea este aca de mare, inch chiarin timpul anotimpului in care apa scade, aceasta scadere aici nu se poatevedea. In comparatie cu Dunarea, riuri ca Nilul §i Djeihunul 29 par nictelinii inguste. Aici fiind nevoie de construirea unui pod, comandantul san-geacului de Silistra a fost insarcinat cu procurarea materialului si a vaselornecesare. Intr-un timp foarte scurt, acesta a constiuit un pod atit de solid,cum nu se mai vazuse pima la acea data.

In urma poruncii imparatesti, oastea a trecut Dunarea spre miaza-noapte, cu meterhaneaua. In frunte erau acingiii apoi, rind pe rind, urmaucomandantii, gaziii din Semendria si Rume lia. Trecerea ostii pe celalaltfarm s-a facut in rastimp de 30 de ore. Cei din urma au trecut Dunareapadicahul capeteniile militare ale suitei imparate§ti. Dupa ce oastea atrecut pe celalalt mal, comandantii au acezat cetele for la dreapta si lastinga podului, spre a da salutul. La dreapta podului, adica, la rasarit, a fostasezata cavaleria, lefegiii de dreapta i strainii (gureba) 39, iar la apus, adicala stinga, silandarii lefegiii de stinga , bulucurile de spahii, care alcatuiau,toate impreuna, doua ziduri de cetate. Toti ace§ti ostaci erau imbracatiin zale .din cap pins in picioare.

In cele din urma, vizirii s-au intrunit la divan, iar la dreapta si lastinga acestora au stat ceilalti dregatori ai octii avind cueme de aur, sabii

hangere aurite, iar o parte caciuli cu fire de argint. La spatele viziriloran fost asezati ostacii anatolieni care formau un fel de zid. Printre ei, indiferite locuri, au fost pu§i sangeacbei cu ve§minte stralucind de curatenie.Lancile ci halebardele fiind tinute drept in sus, pareau o padure de trestii.La dreapta §i la stinga vizirului Mehmed-pasa care fusese numit comandantulostilor din Anatolia se gaseau capeteniile sangeacurilor, avind in minasteaguri si tuiuri. Dincolo de °stile amintite mai sus se aflau acingiii.

29 Djeihun sau Djaihun, numele arabo-persan al fluviului Amu-Daria.90 Garda : ostasi provenind din alte popoare islamice (arabi, iranieni etc.).

si

1i

of

fi

1i

of

www.dacoromanica.ro

266 MUSTAFA GELALZADE

In fruntea acestor ostasi de acingii se gasea Mihaloglu Hizir-bei.De la intemeierea imparltiei otomane §i ping, astazi, ei 31 au luat parte latoate luptele si razboaiele si totdeauna s-au distin.s prin faptele for eroice.La spatele acingiilor s-a insirat multa gloat /, purtind felurite si curioaselucruri : caciuli de bland de lup, scuturi de lemn, pene de vulturi, piei deurs si de tigru, matanii de Kerbela 32, lanturi §i buzdugane cu lanturi.

Yn partea stinga, spre apus, se afla oastea din Rumelia cu uneltele eide razboi si cu imbrazamintea de zale. Aceasta, grupindu-se pe unita,ti,§i-a ocupat pozitiile. Husrev-pasa se gasea in fruntea unei parti a ostiirumeliote. La dreapta si la stinga lui se aflau asezati, ca si In oastea Anato-liei, sangeacbeii din. Rumelia, cu steaguri §i tuiuri. IInii dintre cronicariexagereaza, citeodatl In relatasile lor, not insa, nu numai a nu exagerlmnimic, ci dimpotriva, , poate ca n-am putut sa facem o descriere cu toateama,nuntele a ceea, ce fost. Cel care a vazut oastea astfel rinduita, cuportul si armele ei, poate spunk ca, asa ceva nu s-a mai vAzut de la facerealumii la nici un imparat. Astfel ca, daca, cineva, ar trece peste pod, ar vedeaIn dreapta si in stinga Dunasii soldatii orinduiti fata, in fats. Indata ce s-aterminat asezarea ostii pentru salut si prezentarea salutului, padisahula sosit de pe cealalta parte a Dunarii. El a vent a-vind inaintea lui pesolaci 337 pe puscasi §i, salutind la dreapta §i la stinga a trecut lnainte si amere drept in cortul san. Tocmai atunci a sosit §i Sinan Celebi. Acestase dusese In Moldova, 1.1 gasise pe Petru la Iasi §i ii inminase scrisoarea<sultanului>. Acesta, nedind un raspuns deschis, cauta sa ci§tige timp,pentru a strings oaste.

Dupg aceasta, padisahul a poruncit ca <oastea > sa se indrepte spreIasi fasa, 0, se opreasca undeva. In ziva de 6 a lunii rebi-ul-ahir 342 oasteaa sosit la riul Prut. Deoarece riul acesta era adinc, nu se putea trece fax/sa se construiasca, un pod. Izvorul acestui rill se afla, In Tara Le§easca,, §iel trece prin mijlocul Moldovei. Era nevoie sa, se faca un pod solid. Fara,a pierde mult timp vizirul Liitfi-pasa §i-a luat obligatia sa con.struiascapodul. Acest Liitfi-pasa era unul din oamenii invastati ai acelei vremi. Inscurt timp el a construit un pod foarte solid §i oastea a inceput sa tread,peste el. In acest timp Husein-sah, sangeacbeiul de Karl -ili ", a trimisolacari care au ajuns la sultan.

31 Adicii Mihaloglu urmasii acestuia.88 Kerbela : localitate in Irak.33 Solak : osta§ pedestru din garda sultanului.34 1 septembrie 1538." Karlf-ili : tinut pe coasta Moreel.

gi

&

www.dacoromanica.ro

TABA1CAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-NCESALIK 267

<Ei aduceau vestea ca >, prin expeditia sultanului in Moldova fortkledin aceste tinuturi Mud slAbite, venetienii an Incercat al profite de aceasta.Acum, in Moldova, intilnirea turcilor cu Petru fiind foarte apropiatA, sulta-nul nu putea da olacilor alt rAspuns <decit acela de a se impotrivi vene-tienilor, *Mend timp ping la venirea sultanului > . . . .

Acum sg, vedem ce s-a petrecut In Cara Moldovei. Dupa, ce a trecutdin partea de rAsarit a riului Prut, oastea s-a indreptat spre localitateaFalciu (Falindj). Desi aceasta localitate nu este un oral, totusi are bisericimaxi Imprejurimile acestei localitAti erau deluroase si pline de pAduri.Locuitorii ei aflind de sosirea ostii, au fugit de frica in pAduri si in munti.IndatA ce ostasii turci an sosit acolo, au dat foc orAselului, in care segasea un conac apartinind voievodului. De multe on el se ducea acolo laAnat. Acest conac a fost construct pentru ca voievodul BA se odihneasclatunci dud venea la vinAtoare. Padisahul si oastea, sosind in apropiereaacestui conac, au poposit acolo.

In acest timp a sosit vestea CA se apropie ostile hanului Sahib- Ghirai Be,hanul Crimeii (Kara-Kurum). Pe cind padisahul se afla Inca la Istanbulel i-a scris lui Sahib- Ghirai-han o scrisoare prin care Ii arata dorinta ca hanulsai vina el insusi, impreunl cu oastea lui, la aceasta expeditie imparAteascA.In urma poruncii primite, hanul Sahib-Ghirai a venit cu oastea. Dupg, ceoastea lui Sahib - Ghirai a trecut Prutul s-a oprit acolo, urmind ca ostilesale sa fie primite en ceremonie. Aceasta trebuia sa se faca. In ziva chid, indrumul lor, oastea tatara urma BA se uneasca cu ostile turcesti.

Astfel, ziva sosirii si drumul pe unde veneau fiind cunoscute, ostileturcesti an luat urmatoarele masuri in vederea indeplinirii ceremoniilorobisnuite si an.ume : unitAtile de cAlAreti din alaiul imparatului an fostasezate. in frunte. DupA ce aceasta an luat pozitia cuvenita, in fata for s -auasezat principii imperiali $i vizirii, car dupa acestia impAratul. La dreapta$i la stinga pa,disahului erau beilerbeii, impreunA cu ceilalti oameni ai impArAtiei. La cele dou6 aripi, potrivit obiceiului otoman en privire la cere-monial, se gAseau odabafiii 37 cu caciuli aurite si eApeteniile ienicerilor.Acestia purtau briuri (kemer) FA hangere aurite. In urma for an luat loc-ostasii de PoartA, car ostile sangeacurilor s-au asezat In ordinea paxticipAriila expeditie. In fata acestora, si la o depArtare de 500 600 de pasi, anfost pusi tunarii si In apropierea acestora s-au asezat puscasii (tiifekci)ImpreunA cu meterhaneaua. Astfel rinduiti, se astepta sosirea ostii hanuluiSahib- Ghirai. In acest timp au aparut cei din tabara <hanului>. Oastea lui

36 Sahib-Ghirai (1542-1550).87 Odabaft : cdpetenie de oaste.

www.dacoromanica.ro

-268 'MUSTAFA GELALZADE

Ghirai-laan era compusa. din 200 000 38 de ostasi. Indata ce s-a vAzut ca,yin, tunarii puscasii an inceput sg, traga. Hanul imparatul s-au intre-tinut cglare. Hanul, impreunI cu oastea sa, au inceput sa inainteze s-audus la tabara anume pregatitI.

In vederea prezentarii ostii sale, dup5, o zi, Sahib- Ghirai-han a chematla o adunare pe hanii, mirzacii bell sai. Ei an facut toate pregAtirile ne-cesare in vederea ceremoniei ostkesti care trebuia sa aibI loc. Potrivitceremonialului obisnuit s-a luat urm'atoarea hotgrire :

La aripa dreaptl 86 fie Ghirai-han, iar ling5, el urmAtorii principi(sultan) t6tari : Hanoglu Masuk, Abdullahoglan, Murtazaoglau. i HagiHall ; dupg, aceea : guvernatorul vilaietului Shin, cu beilerbeii HogeaMami, Hasan. Bolat, Pig Boldas ; dupa. aceea Marun-bei, Hadji Ali, Kii-citik, beiul Kipceakului, Gani, beiul de Menkat, Ibrahim Tagalip, Biirtgai,Kemal, Aka-Kiiciiik alti bei hani. Acestia s-au asezat inainte in rindul

iar oastea t'atara, a fost rinduitI pe dou'a' coloane, asteptind sosireapadisahului. Imp6ratul, impreun'a cu alaiul s'au, an inaintat spre locul deceremonie. In acest timp tunarii i puscasii (tilfekei) an inceput sa traga,focuri. Padisahul a salutat ostile de sub comanda lui Ghirai-han dupa,ce le-a controlat, s-a intors din.d porunc6 pentru stringerea unui divan.

Beilerbeii Rumeliei, impreung, cu unii sangeacbei, s-au dus 1-auadus pe Sahib- Ghirai-han, pe mirzaci pe principi. Acestia, sosind ladivan, an s6rutat mina impa'ratului care, la rindul lui, le-a dat daruri i i-apoftit la osp6turi impaaltesti. Dup6 terminarea acestor ceremonii s-au tri-mis oameni cu misiunea sa cerceteze care este purtarea lui Petru <voievod >.Dupa, cum s-a aflat, Petru strinsese o oaste de 70 000 80 000 de oamenise asezase cu oastea sa intr-un loc numit Botosani, unde construise un felde intgritufa. Petru, neflind multumit numai cu aceste masuri, a stricat

o parte din drumuri, facindu-le mai inguste §i luind mAsurile necesarepentru a atrage °stile turcesti intr-o curs6.

Printre crestinii care se supusesera, padisahului se afla un neam numitvalahi (Eflak). Padisahul chemase la luptI acest popor, din care unnum6r de vreo 3 000, inarmati cu topoare, s-a unit cu oastea turceascI.Turcii an atacat pe neasteptate tirgul si 1-au incendiat. Acolo se &eaubiserici, monumente palatele lui Petru. Tin timp, aici a fost scaunulst6pinirii lui Petru. Turcii, in urma unui atac dat pe neasteptate, andat foc orasului, preschimbindu-1 in ruin. Moldovenii aveau citeva ceta,ti

88 Rustem-pasa da 100 000 (op. cit., p. 90) ; Liltfi-pasa se mullumeste sA aminteascAde venirea hanului. Ali, care a publicat aceasta din urma cronica, citeaza si alte izvoare.Dupa unul din ele (Sahailf-ul-ahbar, de Miinedjdjim-bast), hanul aducea cu el 50 000 deostasi (cf. LAM, op. cit., p. 367, notele). Dupa Hammer ar fi fost numai 8 000 de ostasi (op.cit., V, p. 290).

§i §i§i

§i

§i §iintii,

§i,

§i§i

§i

§i

§i

Ia§i§i

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-MESALIK 269

la hotarul for cu Polonia 39. Chid au aflat c6, °stile turce§ti an ajuns inMoldova, polonezii, profitind de faptul ca aceste cetati erau mai multsau mai putin slabe, au venit §i le-au ocupat. Aceasta 1-a pus pe PetruIntr-o Incurcaturg foarte mare. Domnul s-a dus la polonezi §i le-a fIgaduitca le va da uncle tinuturi, dup/ ce va se/pa de acest r/zboi cu turcii. El ajurat ca, nu se va mai rAzboi cu polonezii. In felul acesta, dup/ ce s-a Imp/-cat cu ei, s-a tutors. Hainul Petru, Intelegind a nu poate tine piept turcilor,ui -a l'asat oastea §i s-a ascuns prin paduri. Turcii inaintind, duksamnit s-auretras §i s-au impr/§tiat In p/duri. Pentru urm/rirea for turcii au trimiso§tile provinciei Semendria impreunl cu o ceat5, tat/rase/. Pentru caimpiedice In drum, Petru a Mat arborii ce se aflau In apropiere. leparti ale drumului au fost astfel Ingustate, Inch au devenit greu de umblat.Ajungind la fata locului §i vIzind cg, situatia este grea, padi§ahul a porun-cit de indat/ celor 3 000 de o§teni din Tara Romauease/ sa deschida, drumprin padure aind arborii. Ace§tia an facut un drum foarte bun §i au con-struit §i podurile necesare. Oastea, a trecut pe acest drum §i a Inaintat destulde mult in ziva de 21 a lunii rebi-ul-ahtr.40, ocupind mai multe§i a sosit In °rap' Suceava, adevArata capital/ a Moldovei. Locuitoriiacestui ora§, de Erica o§tii turce§ti, s-au imprl§tiat In toate pArtile. Suceavaeste un ora§ foarte infloritor. Clima lui este teraperat/ §i are ape dulci §icurate. Imprejurimile slut imp/durite §i acoperite cu verdeatai. Pe scurt,este un ora§ frumos din toate punctele de vedere. Cetatea este malt/, tur-nurile ant solide, portile inguste, §anturile largi, deci este cu neputint/ dep/truns chiar pentru zborul unei p/sAri. In turnurile sale se gasesc ave-zate tunuri de toate m'Arimile, munitii §i provizii din bel§ug. In van-turtle cetatii sint Infipte tepu§e de fier §i de lemn, care ale/Wiese altopiedici. Cetatea este a§a de bine intarit6, Inch foarte greu poate fi cucerit/.In turnurile clopotnitelor, construite cu grij/, bat indata, la ochi chipurilucrate cu me§te§ug. Cind o§tile turce§ti au ajuns aici, ele au a§ezat tabIraIn imprejurimile cet/tii, pe muntii, dealurile §i cimpiile din jur.Cei din cetate, dindu-§i seama a nu vor putea s/ se °pun/ o§tii turce§ti,au trebuit, vrind-nevrind, s/ se Mupuna, ; astfel, ei s-au predat §i au aduspadi§ahului cheile cet/tii.

Scopul urmarit prin cucerirea t/rii Moldovei a fost acela de a o alipiimplr/tiet. Dar imp/ratul, dup/ ce §i-a atins scopul, a Inceput aratemile §i dragostea sa fat/ de locuitorii tkii. De astfel, frunta§ii acestei/ri, fiul unui fost voievod, preotii §i negustorii doreau sa yin/ §i sa, se roage

$9 A§a e in edi %ia lui Tokdemir.4° 15 septembrie 1538.

sa,-i

localit/ti,

vale,

shit

www.dacoromanica.ro

270 MUSTAFA CELALZ ADE

pe Rugg, cei din jurul sultanului pentru a infatisa cererea lor de supunerepentru a cere iertarea greselilor lor. Deoarece sultanul nu putea sa-i

astepte prea mult, a poruncit sa li se aduca la ,cunostiinta c& urmeaza sase prezinte cel mult In patru zile.

Petru, cu scopul de a-si apara averea, a ingropat-o intr-o parte acetatii yi dupa, aceea a fugit. Dar inclata ce sultanul a aflat despre acestlucru, a chemat pe imbrahorul sau (mirahor) Husein-aga i 1-a insarcinaton descoperirea tezaurului. Husein-aga, in urma inaltului ordin primit,a inceput s& sape 4n locurile undo se credea ca ar fi fost ingropat tezaurul.Facindu-se sapaturile cuvenite, s-au descoperit lucrurile averea luiPetru, care se compunea din urmatoarele obiecte anume : berbeci deargint, carafe, ibrice, cusme (serpuq), pahare, sabii incrustate cu pietrepretioase, sabii germane, sabii foarte inguste cu virful ascutit, perlepretioase, giuvaiericale, vase pretioase de pus flori, camasi de matase,car ti legate in argint aur, evanghelii (indjil), cruci, monede in mare canti-tate, obiecte marfuri si de asemenea obiecte de podoaba si lux, stofede matase si multe alte lucruri care nu pot fi descrise de pana autorului.Banii toate aceste lucruri au fost luate pentru a fi depuse in vistieriaimparateasea drept obiecte de pret.

Dupa, cum s-a mentionat mai sus, oamenii de seama, preotii, boieriigi altii, venind la divan, au aratat ea se vor supune. Cetne 41, fiul voievo-dului Stefan unul din vechii domni ai Moldovei, se afla cu leaf& in slujbaimpgratului. Acest om s-a rugat sa he numit el ca voievod si a fagaduit

daca cererea lui va fi primita, va plati haraciul. 0 mare parte dinboierii tarii s-au invoit ca acest Cetne sa deving voievodul lor. Padisahul,in scopul de a pune capat tulburarilor care aveau loc la hotarele cetatilor<turcesti> Akkerman Chilia, a primit sa dea titlul de voievod lui Cetne,cerindu -i sa respecte urmatoarele conditii :

1. Se vor da turcllor teritoriile aflate intre tarmul sting al Prutului,mile& spre Akkerman, ping, la riul Nistru ( Turla) ;

2. La cele doul capete ale jinutului cedat, turcii vor ridica don&cetati 42.

3. Voievodul sa jure pe e-fanghelie i pe cruce ea nu se va, rasculadin nou ca de acum inainte va indeplini orice firman care se va da decatre imparatie voievodul se leaga ca la fiecare doi ani sa via, elinsusi la Curte aduca haraciul

41 Stefan LAcustd." Yn alte cronici se precizeaza cd este vorba de cetatile Berudcin (sau Cein) oi FAlciu

(sau Kalcein) (cf. nota 35, p. 230 of 23, p. 255).

§i

§i§i

§1

§i§i §i

§1

a

§i

§i

§i§i cA

§i sa tariff.

:

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL-MEMALIK lYE DARADJAT AL-MESALIK 271

In fell acesta s-a facut un legamint scris. Potrivit vechiului obicei,turcii an dfiruit voievodului o caciula (kalpak) un. iiskiif 43 Impodobitcu fire si catifea. Toti cei care au venit, an fficut rugficiuni pentru sfinfitateapadisahului i-au skutat mlinile. Dupg aceea, voievodul a mai primitun steag, o tobI i un timbal. Voievodul a lost adus la Suceava cu o ceatade ostasi. Tot poporul i s-a supus. In felul acesta a lost cucerita Moldova.

Dupfi ce pricina Moldovei a fost dezlegata In acest chip, padisahuli -a adunat divanul si a dat favoruri hanului Crimeii. Acestuia i sultani-

lor tatari, adica, printilor, mIrzacilor cfipeteniilor li s-au oferit hilate"pretioase. Acestia, de asemenea, an skutat tron.ul padisahului. Dupfi aceeah s-a flout cunoscut ca ant liberi sfi se Intoarca In Cara lor.

Solul craiului Poloniei ", care se gasea la oastea Imparfiteascg, aprimit si el permisiunea sa plece Aflind ca Petru a fugit In Ungaria, Impg-ratul s-a suparat. Prin ceausi, pe ocolite, el a trimis vorbfi o scrisoarecraiului Than (lano,y) 45 ca sag prinda,

In ziva a 8-a a lunii djumadi-ul-evvel do, padi§ahui a trecut podulIsaccea. Solii, care an venit 86-1 vadfi pe Impkat si care aduceau vesti,s-au bucurat foarte mult vazIndu-1. A doua zi a tinut un divan. In aceastazi s-au Impartit ca daruri vizirilor beilerbeilor Rumeliei cite un cal arl-besc. Toti acesti cai aveau la git la,nturi de argint stole. In afar de aces-tea, li s-au oferit gbh bfitute cu pietre pretioase i hilaturi de prep. Cei-

oameni ai Imparfitiei, beii, agalele diferite apetenii au primit caftane.Dupfi aceea, la, Isaccea, anuntindu-se sfhsitul expeditiei imperiale, s-aufleut pregatirile necesare pentru Intoarcerea ostilor la Istanbul. S-a datinvoirea ca ostile Rumeliei Anatoliei, impreuna, cu °stile de ienicerioastea de Poartg, (kapu-kuli) s'a se Intoarca slobode. Impkatul Mad aici(la Isaccea), a scris scrisori de biruintfi, vestind gindul lui de a se IntoarceIn Vara. Totodata, a fficut cunoscut a a obtinut o mare victorie. Solii an dusaceste scrisori In toate colturile imperiului. Dupfi aceasta, In regiunile carefuseserfi luate de sub stfipInirea voievodului Moldovei, s-au ridicat cetfitis-a gfisit cu cale ca aceste tinuturi 0, fie conduse ca sangeacuri de sine stata.-toare. Au fost numiji sangeacbei un numk de ostasi s-au adus munijii

altele. In vederea Indestulkii acestora, s-au Infiinjat locuri de aprovi-zionare In Rumelia,. Dupg aceea, s-au dat porunci ca cetatea Chilia, care Intimpul lui Petru cfizuse In ruing', a fie readusa In starea In care se gasea maiinainte. De asemenea, s-a dat ordin ca materialul podului construit la

43 tisktif: boneta, tichie, cucA." Erast Kretkowski, castelan de Bresk, care a*tepta Inca din luna mai porunca

expedi tiei.45 loan Zapolya.44 8 djumadi I <945> = 2 octombrie 1538.

si

si

si

$i

$i

silalti si

$i $i

$i

sisi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

272 MUSTAFA GELALZADE

Isaccea sa fie imp6xtit acelora din aceasta, cetate ale aror case fusesera,daximate. Turcii, dupa, ce an luat aceste masuri, au pornit la drum dinamintita localitate $i, tot mergind, in ziva de 22 a lunii djumadi-ul-evveloau ajuns la Iambo lu. A doua zi padisahul s-a dus la vinatoare cu viziriiIn ziva urmatoare a sosit acolo fiul lui Haireddin impreun'a cu solii dup§,ce au sgratat mina padisahului, acesta 1-a rugat povesteasc6, victoriiledobindite.

169 38. DISTRUGEREA (ISTIRDAT) CETATII NOVA (NUVE)

Am vorbit mai sus a ordia tura, pe cind se intorcea din Moldova(Bogdan) la Istanbul <cetatea Nova a fost luata, de comandantul

>.

172 40. ATACUL AUSTRIECILOR ASUPRA BUDEI $1 ALUNGAREA LOR

Cucerirea Ungariei de cgtre sultanul Suleiman Legislatorul nu erape placul lui Carol (Karlo), craiul Spaniel. De aceea, acesta atita mereupe fratele sgu Ferdinandus, craiul Austriei Cehiei, impotriva turcilor.De asemenea, nu era deloc multu.mit de acordarea cradiei lui Joan <Z6,-

173 polya >. De aceea, el a incercat de citeva on <s5, obtinl ceva> pe caleaarmelor. Din aceasta, cauza,, padisahul a vault cu osti la Buda, la 4 dju-madi I 948 48, unde intim corturile. Joan <Zapolya>, care a fost numitoral de atre turd, murise mai inainte. Pe dud cetatea <Budei> era ase-diat6,1 fiul lui loan (lanof-ogle) 49 §i sotia 60 sa se gaseau acolo.

Sofia lui loan <Zapolya> era fiica craiului lapse 61. Pin'6, la ridicareaasediului, padisahul le-a acordat multe favoruri i binefaceri. A d6,ruitvilaietul Transilvania (Erdil) ca sangeac fiului lui loan. Padisahul i-apromis ca atunci cind va creste mare 11 va face crai in locul tatalui s6a.Iat5, cum a fost infipt aid steagul (sangeak) turcesc si cum a intrat in sta-pinire turceasca orasul Buda cu cetItile sale care ani de zile au fost cen-tral de st6pinire al familial Zapolya (Yapolya).

203 42. ATACUL CRAIULUI GBH ASUPRA TRANSILVANIEI $1 CUCERIREAUNOR CETATI DE CATRE MEHMED-PA$A, BEILERBEIUL RUMELIEI

legatura cu evenimentele anului 1551/958 H. se spune> :

In acest timp s-a aflat ca Ferdinandus, craiul ceh, a atacat, grinUngaria, provincia (vilaiet) Transilvania. Aceste parti ale Transilvaniei

47 22 djumadi I <945> =-- 16 octombrie 1538." 26 august 1541.as Adica loan Sigismund.3° Izabella, m. 1559." Sigismund I August (m.1548).

sä-i

alia-Pon

<In

eat.si,

gi

sla

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL- MESALIK 273

au fost un timp sub stgpinirea craiului loan <Zapolya> §i dupg moarteaacestuia au fost date fiului sgu Istifan 52. In acest timp, Ferdinandus,indreptinduli privirea asupra acestor locuri, a Inceput s atace Tran-silvania.

<La §firea a Ferdinand atacase mai inainte Buda, beilerbeiul Mehmed-pa§a punt tar-acolo cu oastea Rumeliei>.

Fiul rgposatului loan <Zapolya> avea un guvernator (lala) numitBerene 53. Acesta, afllndu -se In centrul tinutului Transilvania, la cetatean-amitg Pecs, trecea <In faptele lui> peste cele cuvenite. De aceea Mehmed-pa§a porni din Sofia direct spre Pecs.

205 Dupg aceasta Mehmed-pa§a §i-a ales atitea tunuri cite erau necesare§i dind poruncg ca acestea sg, fie trase de bivoli, a mers asupra cetgtiiCenad. Aceasta era fortgreata cea mai importanth a du§manului. Acolo,multe biserici, §i clopotnite cu turnuri desfgtau vederea omului.acestei cetgti indatg ce an vgzut ordia an vent §i an cerut aman. Atunci,Mehmed-pa§a iertindu.-i, i-a scos pe sakmanii 54 for §i i-a eliberat §i indatha agent acolo comandanti §i muhafizi dintre al sgi.

Dupg aceea, turcii an mers asupra cetgtii Lipova. Aceastg cetatese glsea sub stgpinirea unuia numit Peter Andirya§, care avea vreo 20 000de osta§i. §i numeroase cIpetenii. Ace§tia trebuiau sa meargg inainte,iar Peter Andirya§ pregAtindu-se a§tepta in fata oraplui Lipova. bleh-med-pa§a, pentru a Oa §tiri not despre acest du§man, a trimis teete deiscoade spre Lipova. Din Intimplare, In Ana aceea §i deta§amentele derecunoa§tere ale du§manului cercetau I ortele turce§ti. Amestecindu-se,cetele s-au incgierat. 0§tile turce§ti, cu multg experientg In rgzboaie,,au depus sfortgri pentru a-i Infringe §i a lua In robie pe cci care veniserg.De aceea repezindu-se cu. armele In miini asupra lor, pe multiIdintre eii-au culcat la pgmint, iar altii fiind luati In robie an fost admi cu miinilelegate In tabgrg. Cei care an scgpat din rniinile turcilor, mergind la sta.-pinirea cetgtii Lipova, au argtat cum stau lucrurile. Si Peter Andirya§intelegind ea, nu mai poate sta acolo §i-a mat de indatg o§tile §i s-a retrasla Timi§oara. Turcii, cum an vgzut el ace§tia s-au fgcut nevgzuti, s-anapropiat de ora§, Inconjurind cetatea.

Pgzitorii ceatii intelegind el nu pot s-o scoatg la capgt cu turcii,adus §i an predat cheile cetgtii. Osta§ii turd au prgdat acele parti.

33 Adicit Stefan, nume dat de turd lul loan Sigismund, denumit adesea Ktral-toglaadicA fiul craiului ".

33 Berene sau Brota : Gheorghe Martinuzzi.34 Capetenii.

18 o. 43

°stile

an

Ot

www.dacoromanica.ro

274 MUATAPA OELALZADE

Mehmed-pasa, dap& ce i-a Incredintat lui Ulama-pasa paza cetatii,a mfrs cu toate fortele sale Impotriva Timisoarei. Orasul Timisoara erafoarte mare si cetatea sa era foarte bine Intaritg, dar aceste parti nu eransub stIpInire turceascg. Fortgretele, bisericile turnurile sale cu do-potnite erau apgrate de apele mlastinile din jur. intgriturile sale erauputernic Inarmate. In lgcasurile sale de Inchingciune se gasesc diferitelucruri artistice, frumos ornate, precum si tot felul de cruci.

206 Timipara, care era In mina dusmanului, trecea drept unul dintre'maple cele mai Insemnate din Cara ghiaurilor. Dar aici Inca nu cglcasepicior de musulman.

<Populgla sa hind dusmanft turcilor, aici aveau loc tot felul de atItAri qi pregatiriImpotriva lor>.

Mehmed-pasa, odat ajuns la Timisoara, a Inconjurat cetatea i crawl,a asezat tunuri In mai multe locuri si le-a Indreptat asupra cetatii. Ambeleparti s-au preggtit $i an luptat cu strgsnicie. and se tragea din tunurileturcesti, cetatea se cutremura stand gata sg cadg. Dar din pricinatimpului care se Inrgutatise brusc ", Mehmed-pasa a renuntat pentrftmoment la cucerirea cetatii.

43. EVENIMENTUL DE LA SEGHEDIN (SEKEDIN HADISESI)

<In legAtura cu evenimentul de It Seghedin se vorbeste [mai [milt de luptele pentrnCucerirea Timisoareix_

Beilerbeiul Rumeliei, Mehmed-pasa, s-a hotarlt WA amine ping litprimavarg asedierea cetgtii. Deoarece vremea se Inrantatise foarte tare,iar oastea animalele erau obosite <se retrage cu oastea sa la cIslauadin Belgrad>.

207 Dusmanul Ins& simtind ca pasa ierneazg la Belgrad, dadu $imai mare atenjie Intgririi cetatii Timisoara, asezind parapete i mete.-rezuri puternice In partile din jurul acesteia. Mehmed-pasa 1-a Instiintatpe padisah cu de-amanuntul despre toate Intgriturile Timisoarei. i padi-sahul Intelegind bine <planul de> Intarirea Timisoarei multimea forteloisale, 1-a Insarcinat pe vizirul Ahmed-pasa, dindu-i forte si mai puternice,

cucereascg Timisoara. A mai poruncit sa, i se mai Elea acestuia sa aducgacolo un mare numgr de tunuri $i caste de poartg (kapu-kulu). Astfel,la 27 rebi-ul-evvel din anul 959 ", Ahmed-pasa luind toate fortele saleostase$ti a pornit de la Adrianopol. In acelasi timp Mehmed-pasa, bei-

55 In alte cronici : sosise lama"." 22 aprilie 1552.

§i§i

§i

§i

sa

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL-MEMALIK VE DARADJAT AL-IVIESALIK 275

lerbeiul Rumeliei, §tiind ca athrnarea tuturor o§tilor are loc la Belgrad,a Inceput sa construiasca un pod peste Dunare. Apoi, sosind aid toatefortele armate, au Inceput sa tread., peste acest pod, dupg, care an mersdrept la Timi§oara. In ziva a 5-a a lui regeb din anal 959 57, fortele turce§tiffind In imprejurimile Timi§oarei, §i-au Intins acolo corturile. Cetateasemana Intocmai cu o mauls. In Imprejurimile sale hind multe Intorto-cheri de ape, acolo se facuse mult stufari§ §i erau mla§tini. Cetatea eraplina cu o§ti austriece, sirbe§ti §i maghiare. Banii (ban) acestor neamuri,de§i gateau separat, erau totu§i sub stapinirea unei capetenii numiteBo§niak. Acesta era un comandant de oaste (basbug) numit de cat-re impa-ratul Austriei. 0§tile turce§ti inconjurind <cetatea din> toate partile §iaducind tunurile for man, le-au a§ezat In locurile cele mai potrivite §ide seama, an sapat §antari (meterez), apoi a Inceput o lupta crincena,tunurile din amindoua partile inro§indu-se <de atita tras>.

0§tile, tunurile §i pu§tile cruciatilor fiind foarte multe, faceau sacad, In partea turceasca o ploaie de gloante §i de ghiulele de tun. Dinaceasta pricing, an cazut foarte multi osta§i turci, gasindu.-§i o moartede martin. Cu toate acestea,' moralul osta§ilor turci hind foarte ridicat,nu se speriau de gloante §i ghiulele. In cele din urma, Mehmed-pa§a, sprea inlesni caderea cetatii, incepu sa dea dese iurepri, ajungind uneori ping,sub zidurile cetatii. 0 data, o ghiulea de tun dumana lovi calul pa§ei,§i-1 omori pe animal. Dar pa§a nu s-a lasat §i incalecind pe calul saude parada (yedek bineyi) nu s-a intors decit dupa terminarea treburilorsale. Deci turcii an luptat cu zel §i suflet pentru luarea eetatil. Dar §idu§manul facea fats de ei ultimele sale eforturi §i zvircoliri, depunindmult zel pentru aparare. Aceasta stare de lucnui a durst 25 de zile. Ceidin cetate, neavind odihna §1 ragaz din pricing turcilor, ba voiau sa predeacetatea, ba promiteau a vor plan haraci. Turcii, basal dindu-§i seama caaceasta este o viclenie, nu be dadeau nici o clips de ragaz. In prima zi alunii §aban, pa§a s-a pregatit sa dea un nou atac In. iure§ asupra cetatii §iIncepind din dimineata acelei zile loviturile de tun s-au intetit tot maimult, deschizind multe bre§e In zidurile cetatii. In cele din urma, asediulturcilor s-a incheiat cu ocuparea suburbiilor (varos) cetatii. Aici an avastlot lupte foarte grele §i focurile pu§tilor an doborit la parnint un foartemare numar de du§mani. 0§tile du§mane aveau pe cap ca§ti de otel (mig-fer), pe mIini zale (kolcak), iar pe piept §i git scuturi (kalkan). La rindulfor §i turcii inarmati cu iatagane (biceak), topoare (balta), buzdugane(topuz) trunchiuri de copaci (tomruk) Skeau ca du§manii sa-§i gaseasca

67 27 iunie 1552.

gi

www.dacoromanica.ro

276 MUSTAFA GELALZADR

moartea in fel si chip. Unele din capetele for <taiate> erau potrivite cugrija. In aceasta lupta a fost talat Eii capul lui Losangi. In acea zi, cu aju-

208 torul lui Dumnezeu (tanri,), ordia tuna a luat cetatea. De aceea bisericilesale au fost transformate In geamii, clopotele au lost azuncate din clopot-nitele s-a Inceput acolo citirea ezanului 58. Timisoara fiindcetatea cea mai inseranata, din tot tinutul Transilvaniei, turcii, pentrudiriguirea treburilor for de acolo, an transformat-o Intr -un eentra deeyalet. Astfel, ei au hotarit ca ftli pentru stapinirea altor provincii sa facaaici un beilerbeilic (adica pasalic). Aceasta, provincie fiind in apropierede hotarele altor dusmani crostini, a fost nevoie sa fie trimisa, aici oastesub conducerea unui serdar destoinic Incercat. Din acest punct devedere pentru slujba adusa imparatiei, padisahul s-a gindit la Kasim-pasa. De aceea, ca rasplata pentru sacrificiile slujbele sale aduse impa-ratiei i in acelasi timp pentru vitejia sa s-a gasit potrivita alegerea

209 lui Kasim-pasa ca beilerbei de Timisoara. Si astfel, Timisoara a devenito adevarata provincie turceasca (Birk eyaleti). Chiar In timpul and Timi-soars Irii dadea duhul, Turhan-bei cistigat un mare renume printr-oizbinda anume, pe dud mergea linitit cu acingiii sal de la Delvino casa se uneasca cu ordia de la Timisoara, s-a intilnit cu o teats de 1 000 decalareti dusmani. Aceasta teats de calareti venise sa dea atacuri pestenoapte s-a ascuns la Timisoara intr-o vale. La vederea ei, Turhan-bei, rinduindu-si acingiii, inconjura din toate partile aceasta teats dedusmani dind un atac strasnic, ii zdrobi, luind de la ei multi cai,arme, echipament, munitii v.a. In acest timp, Tot Mihal, apetenia ora-sului Seghedin, venea cu forte maxi cu gindul de a-i lovi pe turci in coasts.Ahmed-pasa, primind aceste stiri, a trimis asupra for o teats de ostasi.Osti le turcesti care plecasera intr-acolo, gasindu-i pe dusmani, i-au zdrobit!ii an luat in robie pe fiul lui Tot Mihal. In acelasi timp, mai incapu pemina turcilor tii multa prada. Dupa victoria de la Timisoara o data cuimprastierea cetelor din imprejurimi, a scazut i moralul dusmanului.S-a hotarit ca de la populatia vilaietului Lugoj Eii Caransebes sa se isharaci de la aproape 30 000 de locuitori care se refugiasera aici. Pe aceastatale au fost cucerite Inca, doul provincii (vilaiet). Dusmanul avea o cetatepe malul apei Mures (Murf), numita Lipova 59. Turcii an trimis forteostasesti inspre partea acestei Lipove. Dar capitanii Lipovei indata cesimtira, venirea turcilor, thud foe la tot ce aveau In cetate, plecara de acolo.La sosirea for in cetatea Lipovei, turcii gasira acolo multe tunuri

" Chemarea la rugAciune la mahomedani.69 Este vorba de altA Lipova decit aceea cucerita mai inainte.

cu tumuli

sisi

sisi

$i -agi

si sei,

$i

munitii,

ai

oi

gt

gt

www.dacoromanica.ro

TABAKAT AL- MEMALIK VE DARADJAT AL-MESALIK 277

pe care le luarA, transformhnd totodatA bisericile sale In geamii. In apro-piere de Lipova se gAsea Inca o cetate numita So ; aid a fort trimisdoaste. °stile noastre, dupa, ce s-au luptat putin cu sakmarii lor, an pusmina !ii pe aceasta cetate. Dupl, acestea an urmat cetAtile numite Pirnak,

Ilye, Balkuma, Margina, FAget (Kaget), Kiiciiiksaci Kiralhisarl.Populatia locurilor supuse acestora a fugit de fricA, la craii sAi. Acingiii andevastat si an incendiat locurile cele mai indepArtate ale Transilvanieii anume pArtile numite ale Oradiei (Varat) §i ale Solnocului, incepind

de la 1.1111 Mures. Ei au adus din aceste pArti multi prinsi pe care i-au vin-dut la bazaruri. Pornind de aici, turcii au vent la cetatea Cenad (Cinat).Populatia cetAtilor Cealia, Naplak, Makkove, Sekove si Semluk vAzInd

simtind venirea ostilor <turcesti> a fugit, pArasindu-$i vetrele. Apoiturcii, dupA, ce an ocupat cetAtile Yaragan, an plecat spre pArtile Sol-tukului. La 17 §evval an sosit la Belgrad.

44. INTIMPLAREA FALSULUI (DUZMECE) MUSTAFA

<Suleiman Legiuitorul a Post invitat de clitre gahul Tahmasp gi dupil ce a Post ineheiatApacea, s-a ridicat cu bucurie gi a apucat drumul Istanbulului>.

In acest timp, lasa, acolo oastea la vatra si WA, ca Intr-o astfel devreme apAru in pArtile Rumeliei cineva cu numele de Mustafa, lacom dedomnie. Acesta a inselat populatia nestiutoare spunindu-i a este printul(fehzadej Mustafa. Apoi, unindu-se atit on oameni bogati citoameni saraci cu cei influenti, a ocupat far, oaste unele /Asti aleRumeliei. Incepind sa gaverneze, s-a proclamat stapin. Dervisii simaviti"din pArtile Nicopolului Silistrei s-au apucat de asemenea sa propo-vAduiascg cauza (dova) acestuia si an Inceput sa stringA dari de prin.locurile ocupate de ei, luind astfel cu forta avutia Mr, IndrAznindchiar sa, omoare pe unii, tulburind lumea Intr -o mAsurg, nemaipomenitA.

In rhnduiala pe care a fkut-o, Diizmece Mustafa i-a numit pe oameniidin suita sa viziri, beilerbei cadiascheri $i an Inceput sa se hnarmeze CUicele necesare. Padisahul simtind aflind aceastA, stire pe chid era pedrum tntr -un loc aproape de Istanbul, a trimis Impotriva acestuia pe calde-al treilea vizir, Sokollu Mehmed-pasa, insArcinindu-1 pedepseascA.De aceea, pe ltnga garda acestuia, oastea de poartA (Tcapu-kulu), i-a datciteva mu de ieniceri alesi. Aceste cete, dupa, ce an venit 1a,' Istanbul, farsA, stea acolo au trecut In Rumelia. In timp ce aveau loe aceste Intim-

el) Adepti ai invataturli geihului Eiddreddin Mahmud, fiul cadiului din Simavna (n.1420), care propovAduise ImpArtirea bunurilor lumegti.

i

cusi

si

ci

Ibrig, gi

gi

gi

gi

at -Igi

www.dacoromanica.ro

278 MUSTAFA GELALZADE

plAri, printul Baiazid, care se &ea la Adrianopol, fail, indoiall a nu4 stat degeaba, ci pentru uciderea rAzvrAtitilor a trimis impotriva for peunul din agalele oastei de Poart6, cu o ceat& de ostasi. Sangeacbeiul deNicopol, Mehmed-han, col din neamul Ziilkadriye 61, stringindu-$i deasemenea costae, a mers spre locurile undo se ga,seau r/zvratitii. 0 data cusosirea padisahului la Istanbul, simtind :ii venirea lui Sokollu Mehmed-pasa cu forte noi, s-au ivit neintelegeri intro rgzvratiti.

Printre acestia era un om Cu numele de Yeltoidja, care fusese maiInainte serascherul rebelilor de care apoi se desp6rtise. De asemenea, 1-auprins si 1-au legat pe Dilzme Mustafa Cu. toatI suita sa. Intre timp, auajuns si fortele printului cu °stile lui Mehmed-pasa care, imprastiindu-ipe razvrItiti ca pe mate pui de potirniche, au pus iargsi mina pe locurilecare Inc6puserl In miinile r6sculatilor. Padisahul, dupa, ce a aflat deImprAstierea rIzvratitilor, in a 12-a zi a lui ramazan 0 a descins la Yeni-Saray, care fusese construit la tskiidar. Aici, cIrturarii orasului $i altidemnitari dintre cei mars, stilpii imp6ra,tiei (eskiami cievlet), 1-au intim-pinat pe padisah. La citeva zile dupa, sosirea padisahului, 1-au adus peYeltoidja Impreung. cu Diiztnece Mustafa la Istanbul, undo dupg, judo-cata, au fost condamnati la moarte.

Ms. titre nr. 360, Blbl. Acad. Repubilell Soelallste Romania, 6 1. (Mra tItlu)

ANUL 927, SAFER 27 el. PLECAREA SAHULUI LA BEL GRAD $I VICTORIA LUI

<Vorbindu-se de faptele lui Mengli-Ghirai, fatal lui Mehmed-Ghlrai, hanul Crimeii,de pe vremea sultanultd Suleiman, se spun printre altele urmatoarele> :

Cind mania sa sultanul Baiazid -han <al II-lea> a reusit sa, cu-cereasc6 Chilia (MU) §i Akkermanul, mai sus-amintitul Mengli-Ghirai-lian venise pentru asedierea acelei fortlrete puternice (Akkerman) im-preun& cu o ceat4 nurneroasI de tItari si, intrin.d in rindurile m6retiloremirs care se aflau in posturi de dregatori, fusese onorat cu privirea sahuluieel maret.

< Se arata di §i de asta data i se <lit flului au, Mehmed-Ghlral, insArcinarea de a-IImpiedica pe lest *I pe rust sa atace Imperiul otoman in timpul expeditiel de la Belgrad>.

. . .,In a 17-a <zi> a lunii <regeb> 927 64 a pornit de asemenea sisuita impkgteasa a padisahului, precum si cortegiul purtator de victoria.

IL Zu'l-kadrie: principat in Anatolia, supus de otomani In sec. al XV-lea.42 12 ramazan 961 = 11 august 1553.43 6 februarie 1521.44 23 iunie 1521.

www.dacoromanica.ro

Bel TURC nr, 360 (FARA TITLU) 279

A doua zi, cortul impargtese (hudavendikiar) a Post a§ezat la Tekfur-Binari.La acest menzil i s-a dat firman lui Husrev-bei, st§,pin (hakim) de Semendria,ca FA mearga, inainte eu vitejii de Rumelia tli sa asedieze cetatea Belgradului.

- . In acest thaw, o femeie vicleangs, care st6pinea unele pIrtiale Seremului 651 a trimis oameni la cuibul sultanului vremii ca sai faelarz pentru primirea supunerii la tribut (gizie) mergind pe calea i:nrje16,-eiunii, ea §i-a intors fata spre craiul <lJngariei>, pe aseunsluerurile §i banii §i tot ce avea in 'vistieria (hazine) ei.

. . . Faptele acelei viclene fiind aduse la cuno§tinta sultanului,s-a emis un firman imperial ca beiul de Silistra (Silistre) beiul de Nicopolsg, devasteze tinuturile aflate sub stlpinirea acelei viclene supung,eet6tile ei.. . .

DESCRIEREA CUCERIRII VILAIETULUI TRANSILVANIEI (ERDEL)

Omul eel josnic cu numele de Barata 662 care, supunindu-.se inalteiimpkAtii, se bucura, ca tributar (hardjgiizar), de cinste qi care era stapinul(zabit) vilaietului Transilvaniei care, prin incredintarea sultanului, erabanul acelei tAriintinse, precum i al cet'atilor ridicate in malt, s-a %toless-a unit cu craiul Austriei ( Hemee Kira IP, Ferdinand (Ferandup), §i

grumazul din jugul supunerii, n-a mai dat gizie kdharaci. El a in.ceputsa bat din toba revoltei in puternica kti intkita cetate numitI Viena (Bedj),aflat/ pe intinderile aeelui vilaiet. E1 lea proviziile care erau trimise din.tinuturile bine pAzite (Imperiul otoman) cetatea Seghedinului i nurasa nici pasIrea s1 zboare pe fluviul Tisa. De asemen.ea, el nu lasa satreaca in acele pIrti nici un om din Belgrad i din. Semendria. De aceeas-a fkut arz la picioarele Inaltului tron, c6ci cet&tile bine pazite din jurulsae erau sufarate de purtarea nenorocitI a aeelui afurisit, iar raialele acelorVinuturi se imprktiaserg, se plingeau cu totii de duqmanul eel rluf&c5,-tor, care devenise o-pacoste pentru ei. Din aceastai pricinl, ocrotitoral de-taxi (sultanul) a socotit sa facgi in.akia fel inch acel ghiaur ingimfat r&t6citas piara, din lume, punindu-se capat cu sabia de fier uneltirilor acestuia.

De aceea, in rebi-ul-ahir 95867 <s-a dat firman ea o§tile otomane sai seadune pe cimpia Sofiei>.

" Serem: localitate in Iugoslavia.Al Yn anul 1551 In Transilvania guverna Gheorghe Martinuzzi (1541-1551). Bata la:

Frater".a 8 aprilie 6 mai 1551.

trimitindu-i

si sa

si

scotIn-

la

$i

1i,

ei

5i

du-gi

gi

www.dacoromanica.ro

280 GELALZADE

PLECAREA PASEI PENTRU SUPUNEREA CETATII PACS

<Trecerea peste podul de pe Dun Are s-a fAcut In ziva de 6 ramazan 958 70>.

PLECAREA PASEI PENTRU CUCERIREA CETATII BECIKEREK 71

Fericitul pa§a a Intarit afp cum trebuie §i a fortificat mai Intli ceta-tea Pecs.

...Apoi, el §i-a In.eercat norocul In cucerirea fortairetei numite Beci-kerek, InAltInd aripile strklaniei sale vultureffti pentru supunerea aceleicetIti puternice. Dup/ ce a str/b/tut tale lungs, el a sosit la zidurile <ce-t/tii > mai sus-amintite s-a oprit cu mare pomp/ In fata fort/m.0i, Incer-elnduli soarta In supunerea ei. In noaptea aceea, el a vegheat ca o stea.In mijlocul spahiilor numero§i. §i a pus sa, se construiase/, f/ra teams,meterezurile lor. De asemenea, au a§ezat §1 tunuri acolo uncle era nevoie.Incepted din clipa aparitiei sale ca nn soare, In fata cetaitii celeicApetenia (sipehdar) a stat mereu In picioare Impreung cu oastea sa cealuminat/..

Atunci plralabul (dizdar) cet/tii Becikerek, zicind ca trebuie s/dam iar/ci treeltoarea (bogazi) In msinile acestor gazii", arItat dorinjasa de a se pAzi §i, cerind iertare comandantului o§tii (sipehdar), a predatcheile fortairetei. Paqa eel chibzuit, la rIndul sIu, dfnd aman numai sufle-telor lor, a facut ca avutiile lor sa, fie pradate i-a umplut, in felul acesta,de prazi pe lupt/torii credinjei. De asemenea, pentru ocuparea cet/tii,a numit ap/r/tori dizdar /2, Impodobind acea fort/Teat/ puternica, dui)/obiceiurile religiei musulmano.

<Distrugerea crucilor si a altor obiecte crestinesti, construirea unei geamii si a unei scolI(mektep)>.

Apaxitia norocoas/ a pakiei eel curajos ca leul a blgat fricl §i groaz/to inimile ghiaurilor nenorociti. De aceea, c/peteniile (zabit) cetItilornumite Kanlak 73 §i Pe§tevi 74 §i Aradj 75 nu au mai avut putere s §adg,pe loc, astfel melt

Unii din ei fugind, an rasat cet/tile goale,Iar altii predInd cheile an gg,sit calea ".

" Beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa.Din gresealA, In text apare Tisa.

7° 7 septembrie 1551.71 Bgikerek (Becskerek): un Becicherec <Mic> se afla In Banat, lar alte douA (Vel-

Becikerek) 15e malul drept al Dunk.% In Iugoslavia.Comandant de cetate.

71 Kanlak : Fenlak.75 Pestevi: neidentificat.75 Aradj : Arad.

?dUirATA

gi

inalte,

0

si

41

www.dacoromanica.ro

MS. TURC nr. MO (FARA Tr Fix) 281

In felul acesta, i cele trei fortArete amintite, la rindul lor, fiind supuse,an fost luate in stapinire si an fost alaturate adIugate la tkile cele binep6zite.

PLECAREA PENTRU SUPUNEREA FORTARETEI CENAD (GENAD)

Pasa eel norocos, plecind cu bucurie cu fericire de la Becikerek,a condus oastea spre cetatea Cenad care era ca un fel de munte natural

avea, zidArie solids. Vederea cetelor islamice si a steagurilor purtatoarede victorie a pus cap5t sfortkilor impotrivirii ghiaurilor. De aceea, ei aucerut iertare comandantul (sipehdar) cel inalt, la rindul sau, dindu-lesigiliul (miihiir) de aman, a trecut la, stapinirea acelei fortArete $i la pazaei. Izgonind din ea pe dusmani, numele sau a fost pomenit mereu. Stindacolo time de citeva zile, el a mat masuri pentru supunerea eetatirii Lipova.

DESCRIEREA SUPUNERII CETATII LIPOVA

Pasa eel ilustru a smuls far& iertare, din miinile dusmanilor josnici,cetaDile cele mai alese ale vilaietului Transilvaniei. De aceea, el a vrut 86,Supung, aces fortareat5, puternie construit5, care, printre ceta,tile vilaie-tului mai sus- amintit, era cunoscuta sub numele de Lipova. Aceasta aveaziduri inane ca muntii si era un oras Intros, iar prin starea ei infloritoare

aleasl era de pizmuit in tinuturile de acolo. Ea trebuia sa devin5, locul desedere al luptItorilor $i al celor drept -credinciosi. De aceea unii dintreprietenii de drum au fost sá cerceteze starea <de acolo >. Unul dinei, venind, a facut arz ih fata, pasei eel puternic precum ca ling& afurisituleel nenorocit on numele de Andrei Bathory 70, care era unul dintre bellmaghiarilor fugiti si infrinti din cet6tile mai sus-amintite, s-au adunatvreo 20 000 de ghiauri $i a, 16,eind tablrg in fata Lipovei, ei sint gate delupta asteapt5, s li se ivease6, prilejul. Atunci, punind numaidecit picio-rul sau pe scara straduintei, <bellerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa > apornit spre adunarea acelor nenorociti cu gindul de a purta o luptg, sfint5,(djihad), iar pentru a afla stiri despre starea dusmanilor cei umili, 1-atrimis inainte, en 200 de ca1a,reti, vingtori de dusmani, pe Ulama-bei, careera unul dintre emirii renumiti, pe alaibeiu3. de Bosnia, Malkocibei.Chid colo ceata cea ratacita, la rindul el, pusese drept caraull vreo 600de necredinciosi, Ili din fire, trimitindu-i pe drumul de trecere al musulma-nilor. Intikindu-se cele douti, pgrti, ostasii purtgtori de victorie i-au atacat

76 In text : Beier Andreim, Voievod al Transilvaniei Intre 1 aprilie 1552 II 1553.

pi

f}i

pi

pi

pi

pi

pi

trim*

pi

pipi

www.dacoromanica.ro

282 MIUSTAFA1 GELALZAM

ca un uragan pe cei cu figuri de balaur, nApustindu-se cu Baba) imprAgti-etoare de singe asupra acelor cete rItIcite de pe calea cea bunl. Cu ajuto-rul preanaltului sprijinitor, precum gi prin ocrotirea profetului lumii, Inoastea purtatoare de victorie, s-a ivit bucuria gi fetele afurisitilorpurt/tori de Infringere s-au rotors, iar focul uneltirilor for a lost .stins desabiile purtatoare de apA ale luptatorilor pentru credinta. Jum6tate dinei an lost ucigi, iar ceilalti an cIzut pringi sau au lost

Ostagii islamici, plini de fericire gi bucurie, i-au adus In fata serdaruluieel darnic pe ghiaurii cu capetele taiate, precum gi pe cei pringi legati degit. Trintind In fata cortului eel pretios tigvele taiate, ei an primit daruriau obtinut favoruri fiind onorati cu mArirea apanajelor for (terekki),au petrecut sub umbra Impa,raitiei sale.

Mergind feriadcii 77 la ghiaurii cei nenorociti facIndu-le cunoscutca peste caraulele fora dat necazul, ei $i -au pierdut speranta gi ceata fors-a risipit. In felul acesta ei an fugit.

"Ferrari :Ei au vgzut ca In fuga, e scapareaDe aceea s-au lasat de Impotrivire".

Raialele Lipovei, pierzlndu-gi speranta In acei nenorociti negtiutori,s-au grAbit sa iasa, In IntImpinarea pagei gi au adus cheia cet6tii. Mama-paga, vazind acest tinut infloritor, a cerut sa i se dea lui sub forma, de sangeac,ruglnd di fie sprijinit pentru aceasta.

<Acordarea acestut Iinut lui Ulama-pasa>.

Yn acest timp, ghiaurii sirbi, care gedeau In puternica fortaireata,numitl Timigoaza (Demmar), pentru a atrage Intr-acolo atentia <pagei>,au trimis pe ascuns gi cu credintI numai pe jumItate gtirea ca : Dad,yeti asedia cetatea Timigoara, atunci gi not vom depune sfortgri ca s6 vaajutgm dingamtru". De aceea, comandantul (sipehdar), la rindul sam, s-aIndreptat Intr-acolo. Dar ghiaurii austrieci (Nemec), aflind aceasta intele-gere ascunsl, i-au gters ca pe nigte litere scrise 78 pe ghiaurii sirbi.

Depunlnd sfortAri marl, serdarul a asediat un timp cetateagi d6rImInd-o In multe locuri cu tunurile purtAtoare de foc, i-a b6tut pe

ghiaurii umfli gi a lasat pe corpul cet6tii urmele luptelor.. . . Din IntImplare, a sosit in acest timp un firman, caruia toatl lumea

i se supune, din partea Curtii monarhului orizonturilor, in care se faceau

77 Feriadci eel care venea dupA ajutor cind granitele Imperlulul otoman erau amenin-tate. Aid se refer la strigAtorli crestint.

40 AdicA 1-au ucis.

islamica,

raniti.

§i

§i§i,

§i

Timi§oa-rei,

www.dacoromanica.ro

MS. TURC ns. 360 (FARA- =mu) 283

cunoscute §i se dadeau urmatoarele porunci : Din vilaietul Transilvanieia sosit haraci §i s-a, acordat un ahidname 79 imperial pentru a fi aratat la,nevoie. De aceea sa to multume§ti cu ocuparea cetatilor smulse pin& scum§i sa to intorci". In felul acesta, el (pa§a) s-a In.dreptat spre interiorul tinu-tului (i6 -il). Dar du§manul eel indkatnic, aflind de Intoarcerea nerocoasaa eapeteniei cele slrguincioase, precum §i de §ederea nepasatoare a luiUlama-bei la Lipova, cuprins de ratacire §i-a gonit call asu.pra Lipovei §iasediat-o pe nea,§teptate, lulnd ormul ei chiar de la primul atac. Ulama-pa§aa rama,s 2n cetatea dinauntru Impreuna cu necazurile /3uferintele sale.

<Cererea de ajutor a lui Ulama-pasa. Trimiterea unor porunci de ajutor celor din impre-jurimi>..

.Aflind de cuprinsul scrisorii aducatoare de necazuri, erarrii maghiarieei plini de uneltiri an Post cuprin§i de teams §i i-au dat ragaz lui Ulama-bei ca sa iasa §i sa piece cu suits sar 89. ...

SUPUNEREA FORTARETEI TIMISOARA (DEME$VAR)

Fortareata Timi§oara era o cetate pizmuita in lumea aceasta carese rote§te §i avea turnuri §i ziduri foarte puternice, fiind cu neputinta dea, fi trecute. De aceea era grew sa, se poata pune mina pe ea. Ea era ceamai insemnata §i cea mai puternica dintre cetatile Orli Transilvaniei(Kifver-i Erdel). Uneltele ei de paza shit desavir§ite, turnurile slut inalte,iar in ceea ce prive§te rezistena este proverbiala.

Craiul austriac, raufacatorul numit Ferdinand (Feranduf), a depusstradand sa numeasca, In apararea ei pe serascherul sAu zis Losonczi (Lo-fandja) 01) care era un afurisit purtator de ratacire §i de nenorocire. Deasemenea, pentru stapinirea §i pentru paza ei fuseserg, aduse o§ti §i armede lupta §i de la, regii (miiliik) ghiauri cei umili, inch aceasta, spre deesebirede trecut, devenise un fel de Kaff 82 fare seaman §i se umpluse cu tot felulde unelte §i de arme §i de alts nnwitii de lupta. De aid. se pricinuiau mereupagube tinuturilor islamice, iar oamenii cu inimile negre, aflati in ea, seglndeau cum sa aduca pagube prior bine pazite. De aceea supunerea eidevenise o trebuinta pentru zelul 4padi§ahului. Astfel, In primavara lui

79 Ahidname: tratat, diploma.80 intr-o nota marginala se spune : in .5ahname e mentionat ca dupli ce Ulama bel a

scapat de nenorocirea aceea, i s-a acordat sangeacul Pojega (Pujaga)".81 Stefan Losonczi (Cf. Thury, op. cit., II, p. 258, nota 1).62 Kaff: munte legendar.

a

cugi

www.dacoromanica.ro

284 MUSTAFA OELALZADM

95988 §ahul cel mare] a pornit de la Poarta impfirgtiei spre Adrianopol(Edirne) §i, in zilele trod acel loc a fost cinstit cu prezenta sa, el i-a dat celuide al doilea vizir Ahmed-pa§a pe tori cei din bulucul silandarilor aflati inslujbg la Poarta fericirii, de asemenea §i pe cei din celelalte bulucuri, im-preung eu agalele lor, slujba§i ale§i, precum §i o ceatg numeroasg dintrevitejii ieniceri. Totodatg i-a dat §i unelte de luptg, poruncindu-i sa, supungcetatea mai sus-amintitg. Numiudu-1 serdar peste oastea cea norocoasg,i-a dat drepturi depline.

Versuri :Aahul lumii i-a spus vizirului sgu :Du-te §i cucere§te cetatea Timi§oarei".

Ahmed-pap, la rindul sgu, preggtind in grab& uneltele pentru expedi-jie, a ridicat din Adrianopolul eel bine pgzit, in ziva de 27 a lui rebi-ul-ahiral anului mai sus-amintit <959 >84, steagul rgzboiului dint §i a onoratcazaua 85 Adrianopol cu steagurile purtgtoare de victorie ale sultanului §i,potrivit mgsurilor sultanului eel drept, s-a indreptat pentru adunarea.o§tii de Rumelia, strgbgtind multg tale §i parcurgind menziluri.

.. in a cincea zi a lui regeb din anul mai sus-amintit <959 >88, el apreschimbat zidurile acelei cetgti in lot de §edere a steagurilOr §i a osta-§ilor victorio§i.

La poalele fortgretei curgea ca un torent de primgvarg Hui numitTimi§ (Dimes) §i imprejurimile lui erau acoperite cu mla§tini §i cu stufgri§.De aceea, mi§carea §i trecerea mai departe se faceau anevoie. Din aceasta,pricing, au construit indatg un pod puternic, lung de patru sute de zira 87,§i 1-au trecut ca vintul do primgvarg. Cete de musulmani an asediat impre-jurimile cetgtii, wend totodatg tunuri §i construind metereze. Sandin pozijie de luptg, ei au tras cu tunurile in zidurile §i in turnurile cet/tii.

Versuri :Suflul ghiulelelor zguduia aerul,i ajungind la cetate, aceasta se cutremura".

ziva aceea, beilerbeiul §i serdarul cel viteaz §i pa§a cel nein-fricat, ineglecind pe calul sgu iute ca vintul, a intrat in foe, §i-a fgcut adg-post §i s-a dus inainte ca sa aleagg locul pentru tunul care- va cuceri

88 mrutie-mai 1552.84 22 aprilie 1552.88 Kozo: unitate administrativ-judecatoreaseA.86 27 iunie 1552." Zira: ar§in, unitate de lungime avind 0,711 rn.

...In

www.dacoromanica.ro

MS. TURC nr. 360 (FARA TIMM 285

victoria si ca sA is mkurile cuvenite pentru a usura caleaiuresului. In felul acesta, el Ii vizita pe cei din meterezuri. Dar, atunci, peneasteptate, cetele eels pline de paeate <ale ghiaurilor >, zkindu-1, 1-auochit pe apk5,torul impargitiei si au tras din tunuri $i din darbzenuri cugindul de a-1 str5,punge cu sageata pe acel soars al lumii. Ei au lovit atunciin piept calul pe care-1 c'615,rea si 1-au trintit la pamint. Prin grija lui Allah,adapostul 1-a ap&rat pe acel ocrotitor de fericire, melt corpul s5,11 nu a festvgitgmat deloc.

<Descrierea desfrisurarli luptelor de la cetate>.

Fortkeata lor fiind distrusk iar locul lor de sedere devenind asemeneaiadului, pentru a inlatura starea aceea, ei an cerut iertare, iar Ahmedpasa i-a iertat increzindu-se In vicleniile lor. Atunci afur. la rindul lorocupindu-se de cetate, au refacut pArtile dkimate si au pkAsit caleasupunerii.

Aflindu-se despre ce este verbal a inceput din nou bAtAlia...Dusmanii vazind ca vor fi infrinti, au cerut din nou iertare

§i au obtinut ing5,duinta, de la Ahmed-pasa, dar apoi iarki s-au opus. Datfiind ca aceast/ purtare a lor s-a repetat, portile iertkii le-au fest Inchise.

<Se descriu mlastinile din Imprejurimile Titnisoarei>.

...Atunci, serdarul Mehmed-pasa (beilerbei de Rumelia), fiind tusk-cinat sa aducg, lemne pentru supunerea cetaitii, a pus de s-au carat multe Butede mu de poveri (yiik) de lemne. In felul acesta lemn.ele din padure an festfolosite Impotriva rebelilor $i lupta s-a intetit. Atunci afurisitii s-au straduits5i dea foe cu titei (Heft) grknezilor de lemne, dar gaziii, la rindul lor, auudat loeurile care ardeau, aruncind ap5J. Pentru Inlaiturarea rautg,tilorraufacgtorilor, ei an faeut roti (dolap) mari pentru a trage apg, i an fatutjghiaburi uriase. Pe mkurA ce apa se scurgea pe jgheaburi, ale erau indrep-tate in partea aceea stingeau f15,ekile. In felul acesta, ale loveauinimile dusmanilor.

. . .Focul luptei si al maceldui s-a intetit timp de 25 de zile fara Intre-rupere, locul acela fiind distrus cu totul. In prima zi a lui saban. 88 eel pur-tater de victorie s-a dat lures din toate partile. Atunci °stile tale numeroaseca marea au cucerit cetatea. Au intrat mai intii vitejii din Rumelia si aunimicit peste 500 de ghiauri. Afurisitul de rAufatator care era serascheru189craiului Spaniei 90 (Ispanya) a pierit prin lovituri de sabie.

" 1 Saban <959> = 23 iulie 1552.8° Alphonse Perez.9° Carol al V-lea.

umili,

1i

www.dacoromanica.ro

286 MUSTA$A GELALZADE

...Atunci, serdarul o§tii otomane a dat aman pentru salvarea sufle-telor for §i le-a inglduit 81 piece cu conditia ea s6 nu is nimic din uneltelede lupta, §i din avutii. Dar, afurisitii, nerespectind euvintul dat, an lustbanii pe care Ii aveau §i au plecat din cetate cu viclenie, astupind gurileprin§ilor musulmani §i ascunzlndu -i In care. Atunci, unul dintre prin§iilegati la, gura, shins la disperare, strigind In gura mare, a in§tiin.tat Inclipa mortii viclenia ghiaurilor §i gaziii, aflind de aceast6, purtare rea aafurisitilor, nemaiuitlndu -se la amanul dat mai inainte, i-au nimicit Intr -aclipit'6, pe acei nenorociti §i s-au aiturat cu avutiile §i cu familiile lor, pre-cum §i cu multe prazi. Slobozindu-i pe prizonierli <turci> cu gurile legate§i eu inimile ptrjolite, ei au fAcut nemuritoare cinstea Islamului. Cetateaaceea puternieg, dorita de tori sultanii, intrind in mlinile lupt6torilor ere-dintei §i locul aceea, impreunl cu localit&tile din jur avind intinderea unuibeilerbeilic, a fost dat lui Kasim-pa§a cel nimicitor de du§mani §i mai maredeclt cei de o seam& cu el. Dintre emirii de margin el era cel mai potrivitpentru acest rang, deoarece de la inceput §i pia, acuma se luptase mereucu ghiaurii §i, udindu-le cu singe de du§mani, preschimbase eimpurile debat lie In grAdini en lalele §i strApunsese cu ageti inimile inamicilor. Aufost, de asemenea, pregUite cele necesare pentru repararea §i pentru Intl-rirea ei (a Timi§oarei), a§a cum trebuie.

In timpul acesta, unul dintre bell de acingii, Turahan-bei, care eraunul dintre vitejii ale§i ai Rumeliei, se Indreptase de la Belgrad spre Timi-§oara cu multi oaste. In timp ce el parcurgea menziluri, impreunl cu spa-hiii din Do Ionia, vreo mie de calareti du§mani din oastea nenorocitilorse preg4teau 0, dea peste noapte un atac asupra o§tii islamice. AjungIndu -ipe drum, s-a dat o bItalie mare.

<Infringerea ostli ghiaure §i caderea in prinsoare a fiului lui Mihail 91, stapinul Seghe-dinului>.

De asemenea s-au supus §i emirii vilaieturilor numite Lugoj §1 Caran-Bebe§ (Harasepef), care cuprindeau peste 30 000 de raiale, §i §i-au luatasupra for trimiterea haraciului an de an.

DESCRIEREA CETATILOR SUPUSE

Fortlreata intaritI a Timi§oarei (Demmar) trecind cu ajutorul celuidgtlitor de noroc in rindurile tinnturilor §ahului cel fericit, drumurile detrecere ale ghiaurilor din acel hotar au fost inchise. De aceea, s-a ggsit de

°I Il chema Tot Mihaly (cf. Thury., op. cit., II, p. 262, nota 1).

www.dacoromanica.ro

MS. rvnc nr. 360 (FARA Trn..u) 287

.euviinta, 86 se porneasca, spre fortAreata. Lipova, care fusese cucerit maiInainte de cItre mIria sa serdarul de oaste (sipehdar) 3zIehmed-pasa celfericit, dar care fusese reluata, <de c&tre ghiauri> din mlinile lui -Mama-pap. De aceea, serdarul de oaste cel cuceritor de cetati a condus fd,r6, Intir-ziere oastea din partea aceea si a pregItit uneltele necesare pentru supu-nerea ei. La al treilea, menzil s-a ajuns In fortareata..

Afurisitii care se aflau In ea, temIndu-se de sosirea ostii far& =marpurtg,toare de victorie, fugiserg, si astfel cetatea ra,mlnind goals an

intrat In ea MA, luptg, punInd mina pe uneltele de luptA, pe bath si pealte obiecte aflate In ea. Au lost numiti acolo un stgpin (hakim), un. coman-dant de cetate (dizdar) i numerosi apgirAtori, iar bisericile ei hind transfor-mate In geamii, s-a citit predica (hutbe) In numele sultanului legii lui Allah.De asemenea, a lost luatg, prin lupta cetatea numit Saintof 92 care seafia In apropierea ei (a Lipovei) $i care era plin5, de ghiauri. Ea a fost luat&In st6p1nire dat fiind c6 era necesaal paza Intarirea ei.

In acelasi time an lost cucerite cetItile cunoscute sub numele de :Barnak 99 gi Ebres 94 Bankot 95 Monostur 99 Margin 97 8i Kadjed99Biiiiik-Sadj Kiiciiik-Sadj Kiral-Hisar199, precum nenumarate castele.(70astel) tinind de ele. .Alurisitii care sedeau In ele grabindu-se sa fugl,toate an lost g*Asite goale i ode necesare pentru pa,z5, an lost ocupate.Pe de alt6 parte, an lost trimi i acIngii In locurile dintre riul numitMures si parcanele Oradea (Varade) Solnoc (Selton) care tineau devilaietul Transilvaniei. Astfel, gaziii s-au s'aturat cu avutiile cu prizo-nierii luati din Imprejurimi.

Pornindu-se de acolo, oastea a lost condus spre Cenad care fusesecucerit mai Inainte. Atunci au fugit toti locuitorii cetsatilor numite : Na-biakno kirmakovain §j. Fianak102 Sakovalos Semlok104 si Halia106. Elean lost gAsite goale si an lost luate In paz6, cele a c6ror saptuire era im-portanta,

92 Salmon = Solmos = Sotymos (cf. Thury, op. cit., II, p. 269).23 Barnak= larnak (ibidem, p. 270).

Ebres = Egres (ibidem).96 Bankot = Bankota= Pankota = lankola (ibidem). Probabil Pincota.96 Monostur = Moristar = Monster (ibidem).97 Margine = Morsina = Marsina (linga Bega) (ibidem).99 Kadjed: Fbget (ibidem).99 Ktral-Hisart = Kirdlyvdr (ibidem).

100 Nablak = Naglak = Nagglak (ibidem).101 Makova = Csdkova = Sakova = Sakova (ibidem).102 Fillnak = Fenlak Felac, pe Mure§ (ibidem).103 Sakova = Makova (ibidem, p. 271).104 Semlak Samakluk: Szerd-MildOse (ibidem).105 Haifa: Chalia, pe Mure§ spre Arad.

§i§i

§i

§i§i §i §i

§i §i

§i

§i §i

9°

=-

si

gi

gi

www.dacoromanica.ro

288 MUSTAFA OELALZADE

De acolo s-a pornit spre parcanul Solnoc si la al saptelea menzil s-apoposit In fata lui. Beilerbeiul de Buda, .Ali-pasa, venind mai Inainte, ase-diase fortgreata si, pregatind uneltele de lupta, $i de mIcel, 4i hartuia prinlupte pe ghiaurii raufacatori. Scopul lui era acela de a supune singur aceafortAreat& puternicA si de a lua singur toate prIzile de acolo. Dar &dui luinu s-a Inf6ptuit i supunerea fort6retei nu a reusit ping ce nu s-a IndreptatIntr-acolo oastea norocoas i purtatoare de victories

pe acesti lei, dusmanii cei afurisiti an fort cuprinsi deteam6 si au luat-o la fug6, ca scape sufletele for nenorocite de ghearelede vulturi ale vitejilor din Rumelia. Atunci ca.16retii, aflati In fort

an deschis poarta cetAtii si au fugit ImprAstiindu-si avutiile i unel-tele for de lupt6.

Gaziii, aflind de fuga dusmanilor care se temeau s nu cads Innenorocirea robiei, i-au urm&rit din porunca comandantului de oaste(sipehsalar). Ajungindu-i din urma, In Intunericul noptii, au Impra,stiatadunarea for !ii an trecut prin sabie lesurile lor. Pe murdarul numit IariLorandja1062 care era serdarul lor, prinzIndu-1 cu alaiul cu steagul luinenorocit, 1-au adus In fata serdarului pap.

<Descrierea asedierii Agriei gi atacul sahulul Persiei la hotarele Imperlului otoman.Acordarea sangeacului (Ilya) Silistra lui Haidar-pafa, dupg. 15 rebi II 960107)

100 Iari Lorculdja: Nazi Lorhicse (cf. J. Thury, op. cit., II, p. 270-271).107 31 martle 1553.

reat4,

...VazIndu-isa-si

si

www.dacoromanica.ro

XVII

MEHMED-PAP. NIANDJI

Mehmed-pa§a, originar din Merzifonl, a fost fiul lui Ramazan Celebi.In tinerete a ocupat un post in cancelaria (kalem) divanului imp/r/tescdup/ care a indeplinit pe rind functii ca : bafdefterdar (1552/960), reinefendi (pe atunci §e,ful cancelariei, 1553/961), iar in 1557/965 a fost numitnifangi (cancelar). Mai tirziu a devenit defterdar (controlor financier) deAlep, apoi beilerbei de Egipt in sfirksit, a fost trimis in Moreea pentru aintocmi recens/minte (tahrir) cadastre. In 1562/970 a fost pus in retra-gere. Mehmed-pa§a a murit la, 21 septembrie 1571.

El este autorul cronicii sinoptice intitulate : Tarih-i Ramazanzade( Cronica fiului lui Ramazan) sau Tarih-i Nifandji (Cronica lui Nilandji)pe care a compus-o spre sfir§itul domniei lui Suleiman Magnificul (15201566). Dup/ o scurt/ incursiune in istoria universal/2 autorul trateaz1 qnmod succint istoria turcilor osmanlii de la, inceput (sec XIII) ping, pevremea sultanului Suleiman Magnificul, oprindu-se la anul 1561/969.Ultimul eveninemt despre care se vorbe§te in cele mai complete manuscriseeste omorirea printului Baiazid care s-a intimplat la 25 septembrie 1561.

Partea cea mai important/ a cronicii lui Ni§andji este aceea in carese descriu evenimenteie contemporane autorului. In ceea ce prive§te parteaanterioarfi, ea este rezumativl, qi are undo confuzii kit erori cronologice.

Este grew a/ se aprecieze izvoarele cronicii lui Mehmed-pap. Se fittieins/ ca aceasta cronica a fost utilizat/ de istoriografii otomani de mai tir-ziu, in special de Mustafa All (m. 1599) §i Ibrahim Pecevi (m. 1649).

Extrasele araturate s-au tradus dupg editia lui Ahmed Vefik-pa§a,Tarih-i Nifandji Mehmed-pafa, Istanbul, (1279/1862), 2 + 348 p., careins/ nu se bazeaza, pe cele mai bune manuscrise.

Bibliografie : G. 0. R., IX, p. 182; S. O., IV, p. 120; Der Nam, XIV,(1925); G. 0. W., p. 105-106.

1 Ora; In Anatolia.

19 - 0. 43

$i

icercrerK

si,si

www.dacoromanica.ro

NISAND.TI MEHMED-PASA(ed. Ahmed Vefik-pap, Istanbul, 1279 H.)

111 DESPRE EXPEDITIILE LUI BAIAZID FULGERUL (ILDIR1M-HAN)

...Cucerirea vila.ietului Vidin de catre Firuz-bei, In anul 792 1.112 ...Cucerirea Tg.,rii Romanesti (Eflak) In 793 2.

Hanul Baiazid <a trecut In Rumelia > $i, avind de gind sa facI o expe-ditie dint& (gaza), s-a apropiat de vilaietul Tarii Romanesti. Atunci Mircea,voievodul TArii Romanesti, s-a supus §i a luat asupra sa plata haraciului ;anul 793.

Cucerirea Nicopol, cucerirea cetatii Silistra cucerirea cetatiiRusciuk, In anul 7948.

114 anul 7974, ungurii s-au apropiat de cetatea Nicopol. A sositstirea ca craiul unguresc 2) trecind prin vilaietul Romanesti, a Inceputsa asedieze cetatea Nicopol. Atunci, padisahul venind ca fulgerul, s-a dato mare luptl. Multi ghiauri au fost uci$i, iar unii au ca,zut prizonieri. Cra-iul cel afurisit abia sc6pat capul, el vi citiva oameni.

<Se descriu luptele dintre urma§li lui Baiazid>

120 ...Si ceilalti doi Iii ai lui Baiazid erau Musa Celebi Isa Celebi.Dupa, moartea tatalui lor, ei au luptat unul Impotriva celuilalt. to celedin urmg, Musa Celebi, omorInd pe fratele s'au Isa Celebi, a venit la Brusauncle s-a urcat pe tron. Chid a auzit aceasta stire emirul Suleiman, porninddin Rumelia, a venit In Anatolia. Musa Celebi a fugit la Karamanoglu.Fugind §i de acolo, el s-a dus la beiul Isfendiar I In anul 806. Emirul Sulei-man s-a Indreptat spre tinutul Kastamonu pentru a cere pe fratele s6u,Musa Celebi. Atunci Isfen.diaxbeioglu, urcIndu.-1 pe Musa Celebi Intr-ocorabie, 1-a trecut In Rumelia. Musa <Celebi> s-a dus 11nga Mircea 2) voie-vodul Romanesti (Eflak). Emirul Suleiman, aflind aceasta, a pornit

1 20 decembrie 1389 8 decembrie 1390.' 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.3 29 noiembrie 1391 16 noiembrie 1392.4 27 octombrie 1394 15 octombrie 1395.

Sigismund de Luxemburg.Isfendiar, principe de Kastamonu.

7 21 iulie 1403 9 Julie 1404.3 Mircea cel Bitten.

TARIH-I

cetatii

...InTariff

$i

Tarii

9i

www.dacoromanica.ro

TAIL111-I NIANDJI 291

din Brusa si a venit la Adrianopol In anul 8099. Chad Musa Celebi a sositin Tara Romfineasc5,, intreaga oaste a Rumeliei s-a adunat si i s-a supuslui Musa Celebi si an venit la Adrianopol. Erairul Suleiman, cind a auzit

oastea din Rumelia 1-a fargsit si a trecut de partea fratelui sg,u, a fugitsi a nimerit intr-un sat uncle a murit. Musa Celebi, urcindu-se pe tron,a devenit padisah al Rumeliei in anul 81310.

<Urmeazii descrierea luptelor dintre Musa Celebi si Mehmed Celebi. BatMia de la Samakovl2 (1413). Prinderea omorirea lui Musa, prinderea §i inchiderea lui Bedreddin Mahmud in orasul

Iznik din Anatolia >.

27 EXPEDITIILE SULTANULUI MEHMED-HAN

Construirea ceta.tii Giurgiu (lerkokii) de pe Dunare in anul 81611.Voievodul Taxii Romanesti 12, auzind despre construirea cetatii Giurgiu,a trimis haraciul si a dat ca ostatec (rehire) pe fiul s &u 13 in anul 81714.

28 Cucerirea cet5,tii Samsun s-a f5,cut in anul 817....In anul 819'5 a fost cuceritl cetatea, Djanik 16 i a fost repazat5,

cetatea Isaccea (Isakci) §i a fost cucerit5, cetatea Severin ; anul 819.

<UrmeazA descrierea rascoalelor din Anatolia, din anul 822 al Hegirel 17, sub conducerealui Bortiklilge Mustafa, si surghiunirea lui Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, care a fugit apoila Isfendiaroglu, principe de Kastamonu >.

De acolo Bedreddin a trecut la Caffa (Hefe) §i de aici a venit in vila-ietul Tariff Romanesti (Eflak). Apoi venind la Silistra, in partea aceea elavea multi discipoli dervisi (sufi). Stringind pe toti acestia, in jurulel a inceput s& spun& : Padisahlicul acestui vilaiet mi s-a acordat mie"si a inceput s& fac5, prorociri. Sultanul Mehmed I a trimis oameni impotriva

29 lui. Fhnd print la Zagora (Zagra), el a fost tirit la padisah care se afla laSerres (Siros) a fost spinzurat aici intr-o In anul 82518.

9 18 iunie 1406 7 iunie 1407.10 6 mai 1410 24 aprilie 1411.11 3 aprilie 1413 22 martie 1414. De catre sultanul Mehmed I Celebi.12 Mircea cel Eaten.18 Este vorba de Mihail.14 23 martie 1414 12 martie 1415.15 1 martie 1416 17 februarie 1417." Localitate in Anatolia.17 28 ianuarie 1419 16 ianuarie 1420.18 26 decembrie 1421 14 decembrie 1422. De fapt in 1420.

cagi

si

situ,

§i Matt,

gi

www.dacoromanica.ro

292 MEHMED-PASA KUCIUK NI$ANDJ1

EXPEDITIILE SULTANULUI MURAD AL II-lea

133 Povestiri despre Dracula 19 voievodul Tariff Romanesti. Anul 826 20.134 Pe cInd sultanul Murad-han se aSla la, Brusa iii apoi la Kastamonu, s-a

auzit ca sus-numitul voievod al Tara Romaneriti, trecind prin. Silistra,a atacat multe locuri a flout multe rautati. Atunci s-a poruncit ca Firuz-bei<oglu Mehmed-bei> sg facg o incursiune (akin) in Tara Bomaneasegcu vreo 30 000 de oameni. Atunci Dracula voievod, de teams, venind cu ceidot fii ai sal, a adus haraciul i 1-a predat la Inalta Curte. El s-a obligatca de azi Inainte a nu mai facg blestemgVii §i rautati. Cucerirea cetatiiIzmir de la Djuneid-bei a avut loc fn anul 82721. Djuneid-bei a fost ucis

aceastg bgtglie.

136 ANUL 839 22. INCURSIUNE IN TARA UNGUREASCA

Lui Mihaloglu Ali-bei i s-a poruncit sg facg o incursiune In Vara ungu.-reaseg. Acesta, trecind In vilaietul Timiparei (Teme,yvar), a fgeut incursi-une In vilaeitul unguresc timp de o lung. AcIngiii s-au Intors foarte sgtuiIn anul 839 al Hegirei, tirind cu ei multi prizonieri. Padiphul, la rindul sgu.,trecind cu oaste mare din Vidin, a Mout o incursiune In vilaietul unguresctimp de 45 de zile. Aici a pirjolit a f5,cut devastgri nimeni nu i-a ie it

137 In. cafe. TrecInd apa <Dungrii>, a intrat In vilaietul cetatii Belgrad, pe carea atacat-o, §i s-a Intors cu o bogatg pradg cu nenumgraVi robi In anul840 23. Cucerirea cetatii Semendria a avut loc In 840....

INCURSIUNE IN TIMP DE IARNA IN ANUL 845 24

Poruncindu -se incursiune In Tara Romfineascl §i fiind. iarna, gaziiis-au dus, dar din cauza iernii unora le-au degerat plc ioarele, iar altora

13 Vlad Dracul.20 15 decembrie 1422 4 decembrie 1423.11 1423/1424.12 27 Julie 1435 15 Julie 1436.13 16 Julie 1436 4 Julie 1437.14 22 mai 1441 14 mai 1442.

$i

in ...

si si

si

pritinile .

www.dacoromanica.ro

TAR111-I NI$ANDJ1 293

138 OMORIREA CRAIULUI UNGURESC NUMIT IANCU 28 LINGA VARNA INANUL 847 26

Lind padi§ahul a dat tronul fiului sou Mehmed < al II-lea>, Kara-manoglu, trimitlnd soli la, craiul unguresc, i-a spus : Padi§ahul a imbit-trinit §i a 15.,sat tronul unui flu nevIrstnic de-al san. inaint5m cu late-legere Intro not §i sa facem ca turcul sa piara". and afurisitul crai a ventlinga dealurile Varnei, sultanul Murad a auzit acest lucru la, Manisa. Ve-nind din nou cu caste ca 0, se lupte cu ghiaurii, el s-a Intilnit cu oasteaghiaura §i a dat o In care un gaziu a tliat capul craiului Iancu 27 §i,infigindu-1 intr-o sulit5i, 1-a adus padi§ahului. Cea mai mare parte a o§tiighiaure a fost nimicitl. Pe dad sultanul Mehmed st5tea pe tron, ienicerii,rasculindu-se, au atacat locuintele pa§alelor la, Kiiciiik-Tepe <de ling/Adrianopol>.

139 ...Lupta cu craiul unguresc la Kosovo a avut loc in anal 853 28.Iancu, care a devenit mai drziu crai in vilaietul unguresc, stringInd moltpopor §i trecInd prin Belgrad cu multi bei ghiauri, a atacat §i a plrjolitvilaietul islamic. and au ajuns la Kosovo, venind §i sultanul Murad, im-preun'a cu fiul Mehmed §i cu o§tile sale, s-a dat o luptg, atit de mare,melt nu se poate descrie. Banul le§esc, banul german (Aleman) banulcehilor fiind prin.§1.1 au fost uci§i. Au nimicit atitia principi (bani) ghiauri,inch niei nu pot fi numarati. Din aceastI cauza, acestei expeditii i s-a spusmarele rIzboi dint" (gaza-i ekber).

APARITIA CRAIULUI UNGURESC IANCU LA KOSOVO IN ANUL 853

Afurisitul de Iancu, craiul unguresc, rAsculindu-se pentru a treiaoars, §i de asemenea §i voievodul Tarii Romfine§ti 29 supunindu-se aces-tuia, au trecut prin Nicopol. and au ajuns in acele parti, gaziii s-au dusin mare grabg, §1, atacmndu -i, au lids multi ghiauri. In cele din urmg,, ghia-

146 urii impr5,§tiindu-se, fiecare a plecat la locul sau. Atunci craiul Iancu asc5,pat prin fug/.

u loan de Hunedoara. In realitate a fost ucis Vladislav I, regele Ungariei.26 1 mai 1443 19 aprilie 1444.27 Vezi mai sus nota 25.28 24 februarie 1449 13 februarie 1450. De fapt 1448/852.20 Vlad Dracul.

SI

batalie

sangi

www.dacoromanica.ro

294 ISIERMED-PA5A KUM= NI.5ANDJI

DESCRIEREA EXPEDITIILOR CUCERITORULUI MEHMED <AL II-lea>.EXPEDITIA IMPOTRIVA TABU ROMANESTI IN ANUL 866"

Voievodul Tepe§ (Kazikli), voievodul Tarii Romanevti, a fost che-mat BA ving, la Ina lta Poarta, dos el n-a venit. Din aceastl pricin6 vilaietulgall a fost devastat. Voievodatul a fost acordat fratelui mai mic 31 al sus-

147 amintitului Tepev, In anul 866. Cucerirea Caffei vi a Mangupului s-a floutin anul 880 32.

CUCERIREA VILAIETULUI MOLDOVEI (KARA- BOGDAN) IN ANUL 880

Voievodul Stefan (Istefan)33, voievodul Moldovei, fiind invins, afugit.

164 ...Au venit deodatI la Poarta padivahului vase soli mari. Unul eradin partea padivahului Indiei, altul de la sultanul Egiptului, unul dinpartea Venejiei (Firenk), iar altul din partea craiului unguresc. De aseme-

166 nea, unul era din partea craiului levesc, iar altul era din partea voievoduluiTgirii Romanevti.

167 EXPEDITHLE SULTANULUI BAIAZID-HAN <AL II-lea>.

...In anul 889 34 au fost cucerite cetastile Chiba (Kili) . . . §i cetateaAkkerman. In anul 890 33, s-a facut o incursiune in vilaietul Moldovei(Kara-Bogdan).

...A doua decadg, a lunii zil-kade, anul 935 36. Craiul Ianov 371 bande Transilvania, s-a intativat pe cimpia Mohaci la Ourtea impIrgiteascg,ocrotitoare a lumii. I s-a fg,cut cinstea de a skuta mina padivahului vipentru ca in acele jinuturi sg, nu lipseascg, legaturile de prietenie alemusulma,nilor cu necredinciovii cei avari care se gasesc acolo, regatulunguresc a fost acordat celui mai sus-ail-tat (Ianov), pe la mijlocul luniizil-hidjge 935 38, cu condi:Vs, de a trimite haraci.

<UrmeazA descrierea cuceririi Budei>.

36 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.81 Radu cel Frumos (1462-1475).32 7 mai 1475 25 aprilie 1476." Stefan cel Mare.84 30.lanuarie 1484 17 ianuarie 1485." 18 ianuarie 1485 16 ianuarie 1486.86 19-30 tulle 1529." loan Zapolya.33 6 august 4 septembrie 1529.

www.dacoromanica.ro

TARIII-/ NLSANDJI 295

235 A OPTA EXPEDITIE VICTORIOASA IN MOLDOVA

Afurisitul de moldovean 39, eel cu apucaturi role, de chid era tribu-tar al Portii, a facut Intelegere §i s-a unit cu craii frInci kii germani 441 hota-rInd Intro ei sa pricinuiasca pagube tinuturilor islamice. Aceasta iektind laiveala, s-a pornit o expeditie Imparateasca pentru pedepsirea lui la 12 rebi-ul-ahlr, anul 945 41. Cucerirea cetatii Suceava (Sudjav), capitals Moldovei,a avut loc In 945. Ostakiii ghiauri, afurisitii, neputind sa se opuna puterniceio§ti otomane, ajutate de Ingeri, beiul lor a fugit §i i s-a pierdut urma. Bei-zadelele §i boierii (boiarlari) vilaietului Moldova, umilindu-se In tot felulkii facind plecaciuni, s-au rugat sa fie numit un nou down (hakim) pestedIn§ii. Atunci, la 21 rebi- ul -ahir, anul 945 422 fiind numit unul dintre beiza-delele de vita lor, ei s-au obligat sa trimita In fiecare an haraciul lor. Mariasa padilahul, ocrotitorul luniii, IntorcIndu-se din expeditie, a venit laIstanbul In anul 945....

236 A NOUA EXPEDITIE VICTORIOASA

Mai Inainte, chid fusese cucerita Ungaria, domnia fusese data cra-iului Lino§ 43) ban de Transilvania. Apoi, la moartea lui Iano§, domnia, fusesedata voievodului Stefan (Istefan), fiul sau 44. Imparatul de acum al Austriei,Ferdinand (Feranduf) eel lath de minte, a trimis iara§i o oaste mare cugIndul de a lua cetatea Buda (Budun). Tunurile fiind mezate, el a Inceputsa bata cetatea. Chad s-a aflat despre aceasta, s-a pornit din nou expeditieImparateasca in Ungaria, In anul 948 43. ...

244 CUCERIREA CETATILOR TIMISOARA SI PARKAN DE CATRE AHMED-PASA"

Anul 956 47. In vecinatatea tinuturilor impgratiei islamice §i a tarilorocrotite de osmanlli se afla o cetate cu numele de Timisoara care era tot-deauna In pace, lini§te kii apArata de atacurile altora, datorita turnurilor

" Este vorba de Petru Rareq, domnul Moldovei.40 Cronicarul se refera la alianta lui Petru Rare§ cu Ferdinand de Austria, senmatli la

4 aprilie 1535.41 7 septembrie 1538.42 16 septembrie 1538.42 loan Zapolya." loan Sigismund, numit de conicarii turd Istefan (Stefan).45 27 aprilie 1541 16 aprilie 1542." Ahmed-pap, pe atunci beilerbei de Rumelia.44 30 ianuarie 1549 19 ianuarie 1550.

www.dacoromanica.ro

296 MIIHMED-PA$A KOCIUK NI$ANDJI

sale Ina lte si zidurilor sale puternice. Unul dintre ghiaurii ambitiosi siuneltitori, cu numele de Losandja 487 afurisitul, a IntIrit cetatea Timisoarei.Pentru cucerirea acelei cetati §i a localitMalor care depindeau de ea a fosttrimis vizirul Ahmed-pasa, dIndu-i-se multe mii de ostasi viteji din oasteade Poarta 49 r3i beii din Rumelia, precum si spahii viteji. Deci, s-a datporunca ImpArateascg, pentru cucerirea grabnic6 a acelor tinuturi Mai sus-numitul pasa, grabindu-si pasul, a ajuns In localitatea aceea. Impresurindcetatea si asezInd tunuri, s-au luptat ca valurile Infuriate ale marii, stri-gItele ajungind pin& la urechile Ingerilor. S-au luptat atit de tare, InchAgetile se revarsau asemenea potopului asupra capetelor ghiaurilor. Dingrija prea inaltului Allah si cu sprijinul profetilor $i sfintilor, a fost cuceritAcetatea mai sus-pomenita, (Timisoara), precum si cetatea puternicfi numitParkan. De asemenea, an mai fost cucerite Inca un numg,r de nou5,Impreun/ cu lmprejurimile $i satele lor. Dupg, ce an pus In cetatea <Timi-soara > un beilerbei §i un sangeacbei si cadli si capudan si muhang decetate, acele pArti au fost ocupate si alipite ardor isla,mice.

48 Losandja (vezi p. 283, nota 81). Dupa cucerirea Timisoarei a fost decapitat din ordinulvizirului Ahmed-pasa.

Rapu-halict, este vorba de oastea permanenta otomanA, ienieerii.

cetati,

4.

www.dacoromanica.ro

XVIII

SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

Sa'adeddin Mehmed efendi, fiul lui Hasan Djan, s-a nascut laConstantinopol in anul 1536 (943), familia sa fiind originara din Persia.Dupa, lupta de la Cealdiran (1514/920), bunicul seu, Haliz Mehmed, s-aTefugiat impreung, cu fiul sau, Ha,san. Djan, la Constantinopol. Acesta dinurma, devenind omul de incredere al lui Selim I, a facut parte timp demai multi ani din suita sultanului. Sa'adeddin insusit primele inva-taturi sub supravegherea tatalui sau, care era un om cult, iar apoicompletat studiile la cunoscutii invatati Karamani Mehmed efendiEbu-Su'ud efendi, l-islam §i mare jurist. In 1555 (963) intra in suitasultanului. El a slujit ca dascal la diferite scoli, iar in 1574 (981) devinedascalul (lala) printului mostenitor Murad la Manisa. Ulterior, la urcareape tron a acestuia, a fost numit sfetnic (hodja) al sultanului. Luind partela expeditia intreprinsa in Ungaria, in 1596, numele sau a ramas legat decucerirea cetatilor Agria §i Kerestesz, cind se mentioneaza, ca osmanliiian cuberit aceste cetati datorita masurilor indicate de Sa'adeddin.In anul 1598 (1006) ajunge feih-ul-islam, adica, mare muftiu, devenindprin aceasta demnitate sfetnic apropiat al sultanului. Sa'adeddin moarela Constantinopol in 1599 (1008).

Hodja Sa'adeddin ocupa un loc de seamy printre istoriografiiotomani, datorita unei lucrari istorice considerate drept cea mai amamm-tita, relatare a istoriei osmane de la inceput (sec. XIII) ping, la sfirsituldomniei lui Selim I (1520/926). Lucrarea aceasta a fost terminate in1584 (992), fiind prezentata de catre autor lui Murad III, asa cum se aratain partea introductiva a acestei opere, intitulate Tadj-iit-Tevarih (Coroanaistoriilor). Primul volum tiparit al acestei cronici a aparut la Istanbul in1862 (1279), iar dupg un an a aparut §i volumul al doilea.

§i-a§i-a

§i

www.dacoromanica.ro

298 SA'ADEDDLN MEHMED HODJA EFENDI

In primul volum (582 p.) shit cuprinse evenimentele petrecute subprimii bei §i sultani osmanlii, Pal la sfirsitul domniei lui Mehmed al II-lea(1481), iar volumul al II-lea (619 p.) tontine domniile lui Baiazid al II-lea§i Se lim I. Din relatarea autorului rezulta a a folosit ca izvor tli opera luiMusliheddin, care i-a sugerat ideas alatuirii unei istorii mai completea Imperiului otoman. -Cu alt izvor al lui Sa'adeddin este cronica rimatla lui Hadidi. De asemenea, el citeaz/ In repetate rinduri pc Ne§ri, .Afft-pa§a-zade qi Idris Bit lisi, mentionind §i alte cronici turco-orientale.

Cronica lui Sa'adeddin este scris intr-o turceasc6 persanizatA,en stil retoric.

Inca In secolul al XVII-lea (1649-1652) opera lui Sa'adeddina fost tradusl In limba italianI de V. Brattuti 1, iar in 1710 A. Gallanda tradus-o in limba franceza 2. Aceastl traducers se afla la BibliotecaNational6 din Paris, sectia de manuscrise vechi, fond fr. 6074.

Lulnd ca baza, traducerea lui Brattuti, fragments din cronica luiSa'adeddin au fost utilizate Inc a, de B. P. Hai§deu In articolul Relatiatured despre beitalia de la Valea Alba intre sultanul Mahomet ci Stefan eelMare intro 1474-1476, aparut in Arhiva istoricl a Romaniei", I, 2, Buc.,1865, p. 31 35.

Sa'adeddin a mai scris o lucrare intitulatai Selimname, In careredl uncle dif3cutii purtate de Salim I 0 transmise autorului de catreparintele sau, dupg, cum spun el insu§i. Aceastl lucrare, cuprinzlndnumai 15 pagini, se afla, tiplrit/ la sfirsitul volumului al II-lea al cronicii,In editia de la Istanbul. Extrasele alAturate an fost traduse dupg, editiatura,.

Bibliografie: E. I., II, p. 1018-1019 (art. Hodja Etendi) ; O. M.,III, p. 66-67; Ahmed Refik, Alimler oe Scuz'atkarlar, II, p. 62; G. 0. W.,p. 123-126.

1 Chronica dell'origine e progressione della Casa OUomana composta da Saidino Turco, I,Vlena, 1649; II, Madrid, 1652.

a Suite de l'Histoire Ottoman &rile par Saaud-din Mehemed Hassan....

www.dacoromanica.ro

TAD J-tiT- TEVARIH(ed. Istanbul, 1862-1863/1279-1280, 2 vol.)

Volumul I

58 PLECAREA (MOARTEA) FIULUI DE $AH 1 DIN ACEASTA LUME TRECATOARE

Renumitul fiu de sah, argtind vitejii minunate in tinuturile necre--dinciosilor, 'i -a eitstigat un renume atIt de mare, Welt regii $i clpeteniiledin Europa (Efrendj), din Rusia, din Tara Romaneascg (Eflak), cele alebulgarilor, ungurilor si sirbilor (Laz) precum si alti stgpinitori, aniud deaparitia acestei cgpetenii de oaste, an Inceput, de teams, sa adune ostifarg numgr $i an trimis Impgratului din Istanbul 2, care era cel mai mareprintre regii necredinciosilor, o scrisoare (peigam) cu urmgtoarea stire :Ping acum vilaietul Rums era ferit de atacurile dusmanilor ; ()stilemusulmane, terminind cuceririle, vor sa ne smulgg cetItile si fortgretelc.Stgruintele for slut din zi In zi mai marl, pricinuind ingrijorare. Dacgiinpotrivirea va fi slabs, atunci farg 1ndoialg ca vom fi nimiciti cu totii,iar ei isi vor maxi biruintele. Inainte ca ei sa se stabileascg pentru tot-deauna in aceste tinuturi si Inainte ca sgbiile for sa ne smulgg steagulmostenit, pentru a nu-i rasa sa ne cake tinuturile, trebuie sa -i alungamcu forta".

Renumitul fiu de sah a fost instiintat a nefericitul impgrat a adunatarme pentru a ataca oastea islamicl si cg, in acest scop, s-a aliat cu acei

59 afurisiti $i cg, fgrg a avea motive, isi preggteste cu mult zel oastea.(1363/764).

77 ATACUL GHIAURULUI SIRB $1 VICTORIA STEAGULUI ISLAMIC

Principele din Filipopol 4, cunoscut sub numele de Filisboli 3,plecind din Cara sa de basting si ducindu-se pe lingg despotul care erastgpinul Serbiei, s-a plus Impotriva lui Lala-Sahin6. Povestindu-i nenoro-cirea sa, a cerut ajutor ca sa se rIzbune pe musulmani.

1 Suleiman-pasa (1316-1359), fiul mai mare al sultanului Orhan.2 Ioannes V (1341 - 1376).3 Rum, denumirea turco-persana a Imperiului bizantin. Se foloseste $i pentru desem-

narea Anatoliei (Asia Mica).4 Orasul se afla sub un guvernator bizantin. In text : Filibe.5 Filisboli : Filipopol.6 Comandant otoman care a participat la primele cuceriri in Rumelia.

www.dacoromanica.ro

300 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

Nenorocitul despot, grAbin.du-se 814 ajute pe umilul ghiaur§i punted In miceare zelul ne§tiintei sale, a 'lent Intelegere eu craii dinBosnia, Ungaria §i Tara Romaneasc5, (Eflak) 7 spre a-i Indeparta pe musul-mani din tinuturile Rumeliei. Astfel, In scurt timp, aduntnd o oaste mare,an pornit In anul 766 8 cu oaste nenumaratI spre Adrianopol. Lala-Sahin,fiind In§tiintat de atacul ghiaurilor, a trimis In grab5, oameni la §ahulcuceritor de taxi 8 §i, facIndu.-i cunoscut acest fapt, I-a anuntat c6,numarul ghiaurilor fiind nesfir§it de mare, oastea rumeliot6, nu i se vaputea Impotrivi. Sultanul gaziu, punindu-§i In end s, faca, o expeditie,se preggtea s, tread, spre pktile Galipolei §i ajungind la fortlreata

78 Biga 18, ... In timpul acela o§tile slrbe§ti §i-au folosit toate fortele forimpotriva tarii islamice, atacul for nenorocit revArsIndu-se peste tot cafuria, unei maxi adinci. Vestea descinderii for pe malul riului Marna, calede doul zile de Adrianopol, precum §i vestea despre gladurile for neso-cotite indreptate Impotriva musulmanilor an ajuns la Lala-Sahin, carea fost astfel In§tiintat In amlnunt despre mi§carile lor.

<UrmeazA descrierea luptei de pe malul riului Marita, fArA a se pomeni de participarearomilnilor>.

111

EXPEDITIA SULTANULUI 11 PENTRU CUCERIREA TARII LUI $IWAN18(SUSMANUS)

Dintre st5pInitorii ghiauri, cel care a cl§tigat renume prin putereasa mare a fost *i§man. El era guvernatorul (vali) Silistrei Nicopolei.

Yn anul 77818, §ahul < Murad>, ocrotitorul lumii, a trecut de la,Brusa la Galipoli pentru a cuceri Cara acestuia. Si§man, aflind despreaceasta §i neavind putere sA. se ImpotriveaseA, a pornit la drum spreCurtea sultanului ea s5, Inrature orice bgnnia16. El a pregatit darurilecuvenite pentru uraxi §i, vend mai bine s, fie tributar, s-a gr./bit sa, ias6,In Intlmpinarea §ahului cel norocos.

...Si§man, vazInd atacul pregItirile o§tii islamice, s-a IntaritIntr-una din cetAtile sale puternice, Nicopol, de pe malul DunIrii. Ali-pa§a 14, ocupind la rIndul s,u multe locuri ale acelui vilaiet, a asediatcetatea Nicopol.

7 Unit istorici cred cA este vorba de vlahli din sudul Dunaril.8 28 septembrie 1364 17 septembrie 1365.

Murad I (1359-1389)." Localitate in Anatolia.11 Murad I (1359-1389).12 Simian, tar bulgar (1371-1393) cu resedinta la Tirnovo.13 21 mai 1376 9 mai 1377." fiul lui Haireddin Djandarll, al doilea vizir din acea vreme.Ali-pa§a,

¢i

si

s

www.dacoromanica.ro

TADJVT-TEVARIS 301

<Descrierea expeditiei sultanului Murad I Impotriva lui $isman predarea acestulalupte>.

112 Dup6, primirea haraciului pentru mai multi ani i dup5, primireadarurilor cuvenite §i a urarilor, <Sisman>, hind trecut in cartea iertarii§i a binefa,cerii, a fost onorat cu ceremonialul imparatesc dupa, obicei,i s-a dat restul tariff sale, dar i s-a cerut s6, predea de bung, voie cetatea,Silistra. isman a primit aceasta si a faga,duit ca o va predea, dar, ajungind,cu voia sultanului, In Cara sa, a avut grill sa intareasc6, cetatea Silistra.Desi Ali-pasa a trimis oameni pentru a cere cetatea, acel ghiaur perfid,nerespectindu-$i promisiunea, a refuzat In mod f6tis s6, o predea.

<Expedilia lui All-pa§a Impotriva lui i§man>.

113 Ali-pasa, cucerind cetatea Nicopol, precum celelalte cetati, 1-apries pe *isma,n $i 1-a trimis cu familia, sa la sultanul cuceritor.

MARELE RAZBOI SFINT AL SULTANULUI GAZI MURAD -HAN

114 ... In anul 79115, ... <Lazar> a trimis soli conducatorilor tkilordin imprejurimi, di.ndu-le de stire cg, sultanul gaziu are de gind sg, fa,c6,razboi sfint $i, sosind in acele tinuturi pline de rele, sat-i pedepseasc6.El a r5,spIndit de asemenea urniatoarea, stire : Daca, 1mi vor nimiciCara puterea, precum i oastea calaretii mei, este limpede c6, ei vordistruge de asemenea tarile voastre ; i data pierdeti acest prilej de1-u.pt6,, nu yeti mai avea puterea sg, vg, opuneti $i s6, vg, aparati. lima acum,fIcInd Intelegere, dacg yeti pregg,ti armele de ajutorare, va fi mai usor s6,scApAm de primejdie". In acest chip a trimis soli cu. stiri In toate pa.rtilesi s-a strAduit sa" team ajutor. Acei nmili, supunindu-se cererii sale, auMout aliant6, Intelegere pentru a se ridica la lupta Impotriva ostii isla,-mice. i toti domnitorii stApinitorii din Bosnia, din Venetia (Firenk),din ITngaria, din Tara Romanea,sca,, din Albania, din Moldova $i de la,popoarele slave, care slut cunoscute si sub numele de lesi cehi, an f6cutintelegere on Laz<k>, hotIrInd s6, se adune In acea primaxar5, astfelau string, 200 000 de ghiauri. De asemenea $i Laz<ar >, dup6, ce strinstoate uneltele necesare pentru batIlie, a trimis fara, teamA, soli la Curteaocrotitorului lumii de la Filipopol.

<Sultanul rAspunde solilor ca va porni la primavara Impotriva sirbilor >.

' 1389.

fArA

un.

pl

$i,

giai

$i

of

$i -a

www.dacoromanica.ro

302 SA'ADEDDIN METED/LED HODJA EFENDI

120 Oastea musulmana si ghiaurii s-au asezat fata in fata. Coman-dantii ghiaurilor se &dean sa atace oastea Islamic in timpul noptii, darbeiul ghiaurilor numit Iorghi 16, iesind in fat/ cu trufie foarte mare, a spur :Dad, vom ataca peste noapte oastea musulmana, neavind altceva defacut, ea va fugi din fata atacului nostru $i cine-i va mai data in timpulnoptii pe acei fugari ? La ce bun sa ne scape prada din mina, 1" Spunlndca oastea for putin numeroasa va fi inghitita de acea mare de crocodili(oastea turceasca), au aminat <atacul> pentru ziva urmatoare. Si cei§apte bei afurisiti de ghiauri s-au asezat, fiecare, in cite un loc anumedestinat. Dintre toti, in central ostii s-au a§ezat unul numit Argun 1?"§i neastimparatul Laz <Ar >, iar Vilk-oglu 18, fiul surorii lui Laz-oglu, a statpe aripa dreapta, §i craiul de Bosnia 19 si Levend-oglu 20 s-au asezat pearipa stinga, iar oastea ungureasca si cea din Tara Romaneasca !ii cea bulga-reasca si arnauta si cehl si leseasca au stat pe cele don/ aripi.

121 <Ordinea de Male a o§tii turceSti §i desia§urarea luptei de la Kosovo>.

Sultanul Ildirim Baiazid, fiul sahului puternic, vazind ca pasteastinga a ostii este infrinta si ca steagul cuceririi for s-a intors si vazind caoastea dusmana, nimiceste rindurile si 15,cut drum prin oastea isla-mica, s-a aruncat cu puternice lovituri de fulger asupra cetei nenorocite§1 cu lovituri grele de fier le-a distrus coifurile $i platosele lor.

emiri ai impkatiei, vazind curajul de care da dovada fiulsahului, an trecut la lupta corp la corp pe caii for ajutindu-1pe fiul sahului, care era un calaret dibaci si curajos. Si Lala-Sahin siEvrenos-bei §i Iah§i-bei si Isa-bei $i Sarudja-bei $i Ine-bei subasiulKara-Makbel si Balaban-bei si Sir-Merd-bei, si Mustedjeb subasiul siceilalti comandanti de osti i-au atacat din toate partile pe ghiauri. Atacindca niste lei, ca §i prin puternice lovituri pline de vitejie, an distrus steagulghiaurilor purtatori de nenorociri si i-au doborlt ca pe niste copaci aflatiin viltoarea apei.

122 i pe trod, cu oastea ramasa in urma, sultanul astepta pede luta si era foarte atent la sfortarile vitejilor sal, intr-una din gramezilede cadavre, unul dintre acei fiorosi, desi rant, era Inca via. Cu sufletulinfricosat, el se ascunsese printre morji. and §ahul cel puternic a trecutprin acei loc cu un numar mic de ostasi, acel ghiaur setos de singe, cunoscut

16 Gheorghe Castriota, tatal lui Iskenderbeg (Scanderbeg), principele Albaniel.17 Argun : Arhon (?)19 Vuk Brankovici Vukovici.29 Tvartko, despotul Bosnlei.20 Vlatko Vukovici (?)

ca §i-a

Ceilaltineimblinziti,

cithpul

gi

www.dacoromanica.ro

TA.117-0T-TEVAR1H 303

sub numele de Milo§ ITikola 21, care se ascunsese, punindu-§i viata in jocrpentru a ei§tiga un renume ci. cinste, §i-a pus in gind sa-1 omoare pe sultanulmusulman. purtind in mineca un hanger veninos. Cu gindul sa-1 omoarepe cahul credintei, el a repezit acel hanger ascutit la vlrf asupra §ahuluicel bun §i plin de virtuti.

123 pierderea §ahului cel marinimos, pentru conducerea tre-burilor §1 pentru intaxirea credintei musulmane, an cerut dupa, vechiulobicei a fie urma§ sultanul Ildirim Baiazid-han, fiul §ahului, ci. 1-au chematca sa-1 a§eze, acordindu-i glorie ci demnitate.

126 ... In 79222, lui Firuz-bei, de asemenea, i-au incredintat vilaietul.Vidin de la hotarul unguresc 01-au indemnat sa devasteze §i sa pustiiasca.acele parti.

127 Firuz-bei, la rindul sau, plecind din vilaietul Vidin §i trecindpeste apa Dunarii, a Meat o incursiune in tinuturile Tarii Romane§ticare se aflau in fats cff s-a inchinat apoi la inalta Curte a sultanului cu totfelul de prazi. Aceste prazi §i bogatii nenumarate an lost folosite pentrua§ezaminte de binefacere...

130 EXPEDITIA SULTANULUI BAIAZID IN TARA ROMANEASCA

Fill principilor din Mente§e, Aidin §i Saruhan, refugiindu-se lagotiiriim Baiazid, taal lui Isfendiar, §i rugindu-1 pe acesta sari ajuteci sari sprijine pentru a pune din nou mina pe tarile mo§tenite de ei, 1-auinduplecat §i. 1-au atitat pe §chiopul (kotitriim) acela. De asemenea, acelbalrin infirm cu ginduri nechibzuite 1-a atitat pe ghiaurul Tariff Ro-mane§ti 23, §i 1-a indemnat sa devasteze §i sa prade tinuturile islamice.El insu§i. §i-a pus in gind sa, prigoneasca uncle tinuturi osmane. In anul793 24, ghiaurul din Tara Romaneasca, facind intelegere cu acel atitatorla dezbinari, a pornit cu calaretii sai pentru a face rautati in tinuturilemusulmane. Toate acestea ajungind la urechea §ahului eel demo de lauda,el a pornit spre Adrianopol. Osta§ii Rumeliei §i Anatoliei, aduntndu-sepe eimpia acelui ora§ bine pazit, an pornit cu steagurile impodobite ensemiluna §1, stralucind de semnele victoriei implrate§ti, an ajuns la Dunare.Trecind in Tara Romaneasca, steagurile stralucitoare ale sultanuluisultanilor an filftit la orizontul Tariff Romane§ti ci, nimicind §i supunindpe atitatorii la dezbinare, oastea islamica s-a bucurat de prazi bogate.

81 Milo§ Kobilici (ban).21 1390.28 Mircea eel Batrin.24 1391.

www.dacoromanica.ro

304 SA' ADEDDINT MEHMED HODJA EFEND/

Domnul (hakim) Tarii Romanesti, vazind acestea §i neputind face aatfel,131 s-a asezat in calea ostii <islamice> si, avind in spate un munte, a pregatit

cele trebuincioase pentru luptA.De asemenea si sultanul Ildirim-han, asemenea unui fulger straluci-

tor si unui Tint puternic, ajungind cu trupe nenumArate In acel loc, a zdro-bit intr-o clips si dintr-un singur atac pe cei din ceata aceia de rAufacAtori.Cei mai multi dintre ei cAzind prizonieri, capetenia for a fugit si s-a rugatde puternicul sultan sA-i ierte rAzvrAtirile si vinovAtiile sale si, obligindu-sesa dea inapoi pe prink& musulmani luati din tinuturile islamice, precum siavuiile multe sau putine luate de la musulmani, a fAcut cunoscut ca vamaxi si tributul (gizie) pe care it pla'tea pinA atunci si a mai facut cunoscuta va sluji pe ling alti slujbasi in timpul tuturor serviciilor si a infatisatscuze, arAtInd ea, starea rusinoasA in care se dig, isi are izvorul la KotiiriimBaiazid care 1-a adus la aceasta. ratacire. Recunoscindu-si vina $i umi-lindu-se, el a obtinut iertarea impArAteascA prin mijlocirea marilordemnitari ai sultanului si astf el au fost iertate pAcatele sale.

<UrmeazA relatarea Intoarcerii sultanului, Incarcat cu prAzi bogate, finpotriva luiKaramonaglu care se r5sculase>.

132 DESCRIEREA CUCERIRII TINUTULUI KARAMAN

Pe dud sahul eel demn de laudA (Baiazid) era plecat In expeditiadin Tara RomaneascA, Karamanoglu, atitAtorul la dezbinare, calcindu-si

juramintele sale si dind pe fao rAzvrAtirea si gilceava lui, aatacat pe neasteptate pe Timurtas-pasa care era InsArcinat cu paza An-karei. El a ucis pe toti care se afla,u In jurul acestuia, iar pe pasa, fAcIndu-Iprizonier, 1-a pus In lanturi . 794 25. .

135 PLECAREA SULTANULUI PENTRU NIMICIREA LUI KOTOROM BAIAZID "

Mai Inainte, Kotnriim Baiazid, fAcind Intelegerea cu fiii celor dinMentes() !ii Aidin pentru a incepe din nou vechile uneltiri, iI atitase §i peghiaurul Tarii Rom4nesti, inmultind faptele sale de gilceavg.

<UrmeazA descrierea expedi%iei din 797 798 27.

147 <Relatarea luptei de la Nicopol §i a asediului Constantinopolului, precum si a luptei de182 la Ankara cu Timur-Lenk>.

22 29 noiembrie 1392 16 noiembrie 1393.26 De fapt a lui Isfendiar-bei (1392- 1440), deoarece Kottirdm Baiazid murise Inca

In 1385.27 1394-1396.

obligatiile 9i

. .

www.dacoromanica.ro

TADJ-VT-TEVARIli 305

219 CERTURILE DINTRE FIII SULTANULUI

Emirul Suleiman, cind a auzit despre adApostirea lui Musa Celebila Isfendiar, pornind In grabl de la Brusa, a sosit In localitatea Goiniik(din Anatolia).

In sfIr§it, trimitind sol la Isfendiar, el a cerut de la acesta sa pung,pe Musa Celebi in inchisoare. Emirul Suleiman, venind de la Iznik, s-aapucat iarakd de petreceri. Emirii de Anatolia (Rum), vAzind ca emirulSuleiman este lipsit de dreptate, au fAcut Intelegere pe ascuns trimitindtire lui Isfendiar, an cerut trimiterea lui Musa Celebi in Rumelia. Unii

an serfs a la aceastg, int,elegere ar fi luat parte §i .Ali-pa§a.Isfendiar, Imbarcindu-1 la Sinop pe Musa Celebi intr-o navA, 1-a

trimis pe Marea NeagrA In Tara Romaneascai. Cu ajutorul vintului, el aajuns In scurt timp In Tara RomaneascA. Domnul Taxii Romane§ti, carese numea Mircea ghiaurul, intimpinIn.du-1 pe Musa, §i-a atins scopul fAcin-du-i Inane ceremonii de primire. Mind neputincios din pricina, tiranieiemirului Suleiman, el 1-a trimis <pe Musa> dupa dorinta emirilor islamicidin Rumelia, in acele in ajutor o§ti multe. Emirii, la rindullor, ie§ind In intimpinarea fiului de §ah (Musa), au venit la Silistra §i deacolo au pornit spre Adrianopol.

<La Adrianopol Suleiman se Linea tntr-una de betii. Musa navale§te asupra lui qiSuleiman e ucis In satul DtIttungi>.

Musa Celebi s-a urcat pe tronul de la Adrianopol In anul 813 28.

PLECAREA FIULUI DE SAH, MUSA CELEBI, LA CUCERIREA RUMELIEI so

247 . .. De asemenea §i Karama,noglu, respectInd alianta §i legamintulfAcut Inalta Poarta, imparAteascl impotriva emirului Suleiman, n-arenuntat nici o clipA la cinstea §i respectul pe care le avea pentru Musa

248 Celebi §i 1-a slujit pe acesta cu vrednicie. FAcInd pregAtiri la margineaunor tinuturi aflate In apropiere de malul pentru a ajunge la MareaNeagrA el a inceput cadl la intelegere on cei din acele parti spre a-1trimite in partile Rumeliei. Pe.cind fAcea aceste pregAtiri, domnul TgariiRomine§ti, auzind de trecerea lui Musa Celebi In acea parte, a trimissol la, Isfendiar, cerind ca Musa Celebi sa, fie trimis in Cara sa 3° §i a trimisde asemenea §i lui Musa Celebi o scrisoare de chemare. El i-a flgaduitIn cazul venirii sale <la el>, dIndu-i in stApInire Cara sa, ii va da §i pe fiicasa de sotie §i, dupA legea §i obiceiul lor, a intArit cu jurAmInt fagaduielile

" 6 mai 1410 24 aprilie 1411.29 Acest text este o revenire asupra evenimentelor descrise mai Inainte.39 In Tara Romineasca.

30 - 0. 43

si,

parti, dindu-i

.cu

mull,sa

a,

www.dacoromanica.ro

306 SA'ADEDDIN IVIEHMED HODJA EFENDI

sale, arAtind supunere temeinicA. De asemenea, plingindu -se de prigoanadregAtorilor (vekil) emirului Suleiman, a flcut cunoscut ca sosirea in grab6,< a lui Musa > este trebuincioas/ pentru indeplinirea dorintei sale. Isfendiar,fiind instiin.tat de cuprinsul acestei scrisori §i rusinindu-se de nepIsareasa de mai inainte, pentru a-si acoperi greseala a trimis acele scrisori, cu soli,la Musa Celebi din Karaman, poftindu-1 totodat6, cu o scrisoare de iertA-chine. FAcind si citeva faggduieli, el s-a gindit acoperea nude greselimai vechi. Musa Celebi, luind cunostint6, de cuprinsul serisorii, a trecut cusprijinul lui Karamanoglu in tinutul lui Isfendiar. Karamanoglu, prega.-tind cele necesare pentru ajutor, a pornit inaintea sa pe drumul arltat defiul §ahului, fiind urmat pe drum < de Musa >. Insotindu-1 in datorie §iluin.du-si rAmas bun, 1-a urmarit cu privirea ping ce < Musa > a intrat inhotarul tinutului lui Isfendiar. Laid cunostinta de sosirea fericit a fiuluide §ah, Isfendiar s-a grAbit sa indeplineaseg ceremonia de intimpinare.Cu felurite onoruri, 1-a trimis apoi in pgrtile Romanesti cu corabiilepregUite de el in portul Sinop. Musa Celebi, urcInd pe corabie, a porniteu ajutorul vintului Eli al pinzelor. In scurt timp, el a ajuns pe tIrmul

Romanesti. Domnul Romanesti, pornind cu mult zel la, indepli-nirea ceremoniei de primire si fiind credincios fggaduintelor sale, s-a bucurat§i, pregnindu-se pentru slujba onorata fata de §ehzadea, 1-a dauzitping, la hotarele tlrilor otomane. Beii din Rumelia, lulnd cuno§ting desosirea lui Musa Celebi, s-au grabit a intro In slujba lui, trecind de parteafiului de sah din toatA inima. Cei mai multi dintre emirii renumiji sicomandantii viteji trecind de partea §ehzadelei eel fericit, s-au grAbit sase supung si i-au impodobit calul preamarindu-1.

276 . . . Emirul Suleiman avea un fiu 31, pe care, ind, din timpul vie iisale, 11 trimisese la implratul din Constantinopol 32. Acesta, in scopulIntaririi obligatiilor, 11 retinuse ling& el. Dup5, alt povestire, la sf.h.situlzilelor tulburi de petreceri ale tatalui sau, care 1-au dus la moarte sigur1,acest fiu, fugind < de ling& el > a ajuns ling& imparat. In timpul and ilus-trul sultan < Mehmed Celebi > 83 pornise pentru inraturarea lui Musa Celebi,implratul < bizantin >, avind intelegere cu sultanul §i pentru a da dovada,de respectarea angajamentului -§i pentru indeplinirea obligatiilor luatefata de sah, s-a gindit Indeparteze de ling& el pe sus-numitul sehzade.Acesta, la, rindul sga, cu slujitorii sal proprii care Ii erau credinciosi Incadin timpul legaturilor Bizantului cu tatal sgu, ie§ind din Istanbul siconsiderind un bun prilej pregatirile sultanului Impotriva lui Musa Celebi,

33 DUO a]te izvoare, pe nume Orhan.32 Manoil al II-lea Paleologul.33 Mehmed I (1413-1421).

sa -$i

Tariff

TATEIlrii

www.dacoromanica.ro

TADT-VT-TEVARIH 307

a ajuns la Karin-ovasI pentru ea, de acolo, sa treaca, In Tara RomineascA.Aeingiii din Karin-ovasl, mergind ling& acel fiu de §ah, 1-au oprit dindmmul lui spre Tara Rom&neascA fAgAduindu-i ajutor pentru salvareatronului ce i se cuvenea prin mostenire, s-au indreptat spre partile

Ianbolu. AceastA stire ajunglnd la urechile inaltei impArAtii, au pre-gAtit inlAturarea acestuia pentru ca, dupa aceea, sa urmeze Indepartarealui Musa Celebi. Oastea impArAteascA, coborind ca ploaia, din cer fn jurulorasului Ianbolu, i-a imprastiat pe acei acingii. Pe fiul sahului, luin.du-1dascalul sAu, Terzibasi 84 Zagnos, 1-a dus in fats sultanului. Sultanul, larindul sAu, pentru binele lumii, trAgind cu fier rosu peste ochii sai, adicitorbindu-1, 1-a trimis la Brusa. . . .

284 PLECAREA SULTANVLUI <MEHMED I> 1MPOTRIVA TARII ROMANE$TI $1 ATINUTURILOR UNGARIEI

Norocosul sultan, dupa, pedepsirea lui Karamanoglu, slobozindoastea, s-a indreptat spre capitala sa, Brusa. Dupl ce an stat In aceloral minunat mai multe zile, aducindu-se la picioarele tronului sAu plinde dreptate stirea despre purtarea nedemna a ghiaurului din Tara Roma,-neascsa, care era supusul osmanilor si care dAdea In fiecare an gizie §iharaci, a fost nevoie de uncle m'asuri pentru luarea acelor parti. S-au trimisporunci si s-au dat InsarcinAri supusilor pentru a strange oastea glorioasA§i victorioasI. De asemenea, s-a dat firman lui Isfendiar-bei pentru ca fieel Insusi sa -si piece fata la, fericita Curte ocrotitoare, fie s§,-1 trimitA pefiul sAu. Isfendiar-bei, la, rIndul sAu, a trimis cu oaste pregAtitA pe fiulsAu Kasim-bei spre Poarta Fericirii.

Oastea, victorioasI si glorioasa, End adunatl din toate pArtile, Inanul 819 85 s-a trecut spre partea Rumeliei, In marele oral Adrianopolnude <sultanul > a lost onorat cu ceremonialul impArAtese. Pornind deacolo, el a ajuns la, DunAre. Cu..poruncl imparAteascA, oastea puratoarede victorie a trecut DunArea $i s-a repezit In Tara Rom&neascl. Pe malulsus-numitului fluviu s-a terminat construirea unei cetAti, mare cat unmunte, numitg, Giurgiu (Ierkaii) §i an mai reparat cetAtile numite Isaccea$i Ieni-Sale. Intre timp, acingiii, prinzlnd an tinuturile Tarii Romanestitineri voinci si fete tinere si frumoase, s-au intors sub cerul fericitei curtiimpArAtesti cu nenumArate prAzi de diferite feluri.

84 Terziba#, staroste de croitori.85 1 martie 1416 17 februarie 1417.

locali-tatii

si,

www.dacoromanica.ro

308 SA'ADEDDIN IIIGEHMED HODJA EFENDI

Domnul Tarii Romanesti, vAizind In ce mAsurg slat pedepsite unelti-285 rile si cAindu-se de faptele sale nelegiuite si de purtarile sale nedemne, a

cerut iertare pentru viclenia sgvirsita, $i, prin mijlocirea denanitarilor,scotind haraciul pentru trei ani, 1-a trimis la Curtea implrIteasca ceaocrotitoare, impreuna. cu Izzet-bei 38 care fuses° unul dintre sfetnicii luiMusa Celebi §i care fugise mai inainte In Tara Romaneascl.

Astfel, el a infatisat Belize pentru vinovAtiile sale $i a cerut iertare,innoindu-si obligatiile de a trimite In fiecare an gizia, precum si acelea dea sprijini faptele slujbasilor impAr6testi. Fericitul sultan a luat mgisuri deiertare. Insusindu-si in sufletul sgu cuprinsul unui verset < din Coran>a acoperit cu poala sa iertItoare gre§elile domnului Tarii Romanestisi 1-a iertat de pedeaps1 si mustrare. De acolo, pornind in Ungaria, ancucerit cetatea Severin. Ghiaurii unguri, deznadajduiti din pricina nepu-tinjei for de a se apaxa, s-au rugat cu umilintl §i an cerut iertare, implo-rind sA se faca pace $i liniste. Ei an trimis la cuibul impargtesc, cu daruriimparAtesti, trei oameni renumiti dintre beizadelele lor. Fericit, sultanuls-a tutors cu glorie $i bucurie spre Adrianopol. . .

296 RASCOALA SEIHULUI BEDREDDIN $I INLATURAREA LUI $1 A ADEPTILOR SAI

297 <Se descriu faptele lui Bortikluge Mustafa In vilaietul AidIn>,

La urechile seihului < Bedreddin > a ajuns stirea c5, Boriikliige< Mustafa > devenind apetenie peste mai mult de 3 000 de eallreti $i pedes-trasi, rAufacAtorii an pretins putere deplin/ $i an ridicat steagul ereziei.si al rg,utatii. In cele din urna, seihul a pornit in tinutul lui Isfendiar.

. . . Cunoscindu-1 pe domnul Tarii Romanesti din vremea cladera un apropiat al lui Musa Celebi, < Bedreddin > s-a urcat intr-o nava,in Cara lui Isfendiar si, intinzind pinzele, a ajuns, dus de bgtaia vintului,In Tara RomaneascI.

298 Ghiaurul din Tara RomaneascA, vAzind cu ochi buni sosirea seihului,i-a Unlit multe vesminte. In timpul acela, fiind Ind, certuri pentru dom-nie, gloriosul sultan < Mehmed > trecuse In p'artile Rumeliei, indreptindu-siatentia asupr a ceatii Saionic, pe care voia s-o cucereasca,

<UrmeazA descrierca rAscoalelor lui Bedreddin in Rumelia §I reprimarea lor).

86 Probabil cA este vorba de Azap-bel, belul de azapi. Gre§eala se datorote until semnpus deasupra.

.

www.dacoromanica.ro

TAD3VT-TEVARIII 309

15 RASCOALA FIULUI DE $AH (825 87) MUSTAFA CELEBI 8B $1 MASURILE LUATEDE SULTAN 39

. . . In aceasta parte, sultanul cel plin de demnitate, orinduindtreburile provinciei Rumelia, 1-a numit pe Evrenesoglu guvernator lamarginea vilaietului pentru paza granitei de asemenea, ridicind steagullui Firuzbei<oglu> 4° de la hotarul Tariff Romane§ti, 1-a pornit in grab&cu oastea victorioasl. In a noua zi avangarda o§tii a ajuns cu mult& bucu-rie in cimpia de la Iznik. Aceste evenimente s-au intimplat in anul 826 41.

49 SOSIREA DOMNULUI TARII ROMANE$TI $1 INLATURAREAUNELTIRII SALE

Pe trod sultanul Murad, scut al puterii, avea de gird s& supun&Cara lui Isfendiar, s-a fIcut arz la inaltul tron c& Dracula 42, beiul TaniRomane§ti, trecind prin. Silistra, a atacat &rile islamice. De aceea a iz-bucnit mania < sultanului> Dar, aminind pin& la intoarcerea sa nimicirealui <Dracula>, el s-a rugat lui Allah pentru in.deplinirea dorinDei sale. Atrimis poruncI imp&rateasa lui Firuzbeioglu pentru ca acesta, impreun&cu emirii care se aflau in acele parti, fficind o incursiune in Tara Itomaneasc&§i razbunind pe musulmani, sa pedepseaseI faptele nedemne ale lui Dra-cula §i totodatl s& inlature de pe teritoriul t&rii r&ut&tile §i nelegiuirileacestuia. Firuzbei<oglu 5, potrivit ilustrei porunci sosite de la Curtea

ocrotitorul lumii, pornind in galop spre Tara Rom&neasel, a fIcuts& curgA singe de ghiaur, a§a incit a uimit mintea lui Dracula, iar ochii i.s-au intunecat de atita singe. Fiind in§tiintat c& marele §ah, potrivit dorin-tei inimii sale, dupg intoarcerea din tinutul lui Isfendiar, va trece prin.p&rtile Adrianopolei, intelegind cá uraganul rabid sale se va napustiasupra hotarelor Tariff Romane§ti §i c& sabia sa minioasa, va reteza vita<lui Dracula > va face totul pentru ca Dracula s& se supun& ca maiinainte, in fata unei astfel de st&ri, acesta (Dracula), pregAtind maxi peg-chepri, a pornit impreun& cu doi fii de-ai sal spre Curtea implrateaseacea ocrotitoare. El a avut cinstea de a se inchina la Adrianopol, predin.d

87 26 decembrie 1421 14 decembrie 1422.88 Cunoscut in istoriografia otomana ca Dilzme Mustafa", adicA falsul Mustafa. El era

unul dintre fiii lui Baiazid.39 Murad al II-lea.49 Este vorba de Mehmed, fiul lui Firuz-bei, care a murit la Ankara in 1402.41 15 decembrie 1422 4 decembrie 1423.42 Nu este vorba de Vlad Dracul, ci de Dan al II-lea. Toti voievorti din perioada anilor

1421-1446 slnt numi%i de cronicarii otomani Dracula".

gi,

sahu-lui,

si

si

gi eft

www.dacoromanica.ro

310 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

haraciul pe doi ani. Prin mijlocirea demnitarilor scuzele salefiind primite, vinovAtiile sale an fost acoperite vi iertate. Cei doi Iii aifiind retinuti pentru anumite slujbe la Poarta fericirii, el s-a tutors intara, cu porunca, impa.rAteaseL. In acest an fericit (827)" s-au rasculatghiaurii de arnIuti vi Impotriva for a fost trimis cu oaste numeroasg.Evrenosoglu <Isa-bei>. .

360 PLECAREA SULTANULUI SPRE UNGARIA

<Regele Ungariel atacA fdr5 succes Cru§avalul>.

ahul col ocrotitor de OH, dupg ce s-a tutors din Karaman, luindmAsurile pentru supunerea regiunilor ungurevti, a numit mai intii coman-dant de oaste pe Ali-bei, flub lui Evrenos, vi 1-a trimis in acele pkti. Ali-bei, potrivit firmanului 4mp/ratesc2 traversind cu luptatorii sai in anul840 " fluviul Dunarea, a trecut prin fata Timi§oarei (Dimiskar) vi apoi atiles oamenii cu care sa, faca, incursiuni in toate pktile. kind cu picioareleevtii victorioase, timp de 40 de zile fara intrerupere, taxa ungureascl, s-auslturat de prAzi nenumkate, in animale vi alto bunuri, in& se povestevtea numkul celor prin§i din oastea duvmang, era foarte mare vi ca prazilewan nemaipomenit de multe.

<Se fac not pregatiri pentru un rAzboi Impotriva Ungariei>.

De asemenea vi lui Dracula, domnul Taro Romanevti, dindu-i-sedllerito sfaturi in acest sons, i-au cerut vi i-au dat poranca s6 se preg6teasclpentru slujbas. Ace la, la rindul sga, indeplinind poruncile de supunere vide respectare a firmanului, a fAcut ceremoniile de supunere.

CalAuziti de despotul Serbiei (Las), trecind prin Vidin vi pgtrunzindIn Cara ungureascl ei an ajuns pin& la Sibiu (Zibin) vi an luat vase cet'ati.Au rImas in aces provincie timp de dou6 luni, bItind toba de fazboi. Darn-a apkut nici urma, de ghiauri, cAci ei plecasera in pasuri prapAstioase viintrasera 4n cet6ti intkite. Oastea musulman6 slturindu-se de prazile dintinutul unguresc, asprimea iernii i-a impiedicat 86 mai Aiming,. Ei anadunat steagurfie imparAtevti §i au pornit spre capitalg, In timpul intoar-cerii, carauza ovtii victorioase a lost domnul Romanevti (Dracula).Cind an apkut pe pkaintul Tkii Romanevti, Dracula a dat zaiafeturiaqa cum Se cuvine aduclnd vi daruri bogate. De acolo s-a trecut cu noroovi fericire in oravul Adrianopol .

43 5 decembrie 1423 22 noiembrie 1424." 16 Wile 1436 4 iulie 1437.

hapax afiei,sad

.

Taxii

www.dacoromanica.ro

TADJ-UT-TEVARIII 311

363 CUCERIREA CETATII SEMENDRIA 45

364 . . . ahu1 atotcunoscgtor (Murad II) Inapgrtind comandantilorporunci de supunere ca sa, adune o§ti, ace§tia au preggtit o oaste victorioaskMai Inainte 11 poftisergi 12. Poarta cea ocrotitoare pe Vilk -oglu 46 §i. peDracula, domnul Taxii Romane§ti. Fiindu-i teamg, sg, vial la Poarta ferici-rii, Vilk-oglu, facind Intocmai ca in zicala nhainul este fricos", a trimis inlocul lui pe doi fii de-ai sg,i. Dracula, de asemenea, neputind s6 se opung,, avent de nevoie la Poarta impreun& cu doi fii de-ai s'ai. Pe Dracula 1-au legatIndatg, §i 1-au fnchis In cetatea din Galipoli, iar pe cei doi fii ai sai i-au pusin cetatea Egri-Goz din vilaietul Ghermian 47. Pe fiii lui Vilk-oglu i-auinchis in cetatea din Tokat. Cu oastea victorioasa <turcii> au pornit spre*tile Semendriei. . . .

367 INFRINGEREA 0$TILOR ISLAMICE

Dracula, domnul Tgrii Itomane§ti, fiind Inchis cu cei doi Iii aiTara Romaneasca a rAmas far& stapin. Craiul unguresc a numit In aceaprovincie, in ciuda padi§ahului ocrotitor al lumii, pe unul dintre mo§teni-torn domnilor Tarn Romfine§ti, n.edemn de laud& 48. In timp ce padi§ahulera ocupat cu asediul cetatii Semendria, acesta, trecind Dungrea a Intinsmina sa duonginoasg, asupra taxilor islamice. Dupl cucerirea Semendriei,sultanul, pornind spre partite capitalei Adrianopol, a numit comandantpe Mezid-bei §1 1-a trimis in Tara Romaneascl, Impreung, cu acingiii demargin, pentru a nimici mina uciga§a a acelui ghiaur. Potrivit tnaltuluifirman implrgtesc, Mezid-bei, ajungind In Tara RomaneascI, a distruscu fapte de vitejie §i cu puteri mari adunarea o§tilor du§mane. GAsindprilej de prad6, fiecare osta§ dorea sg, fie liber §i de aceea s-au risipit < intoate pgrtile>. In acea targ, renumital hind bogg,tii din bel§ug, fiecare osta§ui -a imbung,tg,tit stares In mod eft se poate de multumitor.

Din cauza nepgsgrii §i a ingihifaxii sale, Mezid-bei, inlgturind din gindulsga orice grijA, a ramas doar cu o ceatI rale& de oameni §1, fiind atras spreplIceri, a prins gustul Vauturilor §i petrecerilor. In sfir§it, pe dud oasteaislamicg, era ocupatg, cu prada, craiul unguresc a trimis o oaste de ghiauri

45 In 1437.' Gheorghe Brankovici-Vukovici.

Provincie In Asia Mica.48 Este vorba, probabil, de Basarab al II-lea sau de Mircea, flu! lid Vlad Dram', pus la

domnie de loan de Hunedoara.

.

www.dacoromanica.ro

312 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

pentru a-1 ajuta pe nenorocitul pe care 11 numise. De asemenea, $i domnulRomanesti, dfnd semne de razvrItire, a coborIt din locuri greu de

patrons §i de pe inaltimile muntilor unde se ascunsese unindu-se cuungarii, au pornit cu totii in intimpinarea ostii islamice pentru a se rlzbuna.Ceata aceea numeroasl primejdioasI, prin marea ei rautate prin pregl-tirile ei vestite inlanntrul si in afara acelei tlri, g/sind imprastiati pe ceimai multi dintre lupatorii islamici, 1-a atacat pe Mezid-bei 1-a impre-snrat. Luindu-1 la mijloc, ca intr-o pecete, 1-au omorit plini de ura, mare,Cu sabiile lor grele, ca pe turcii care zlceau adormiti allturi de prIzilelor, iar pe altii i-au luat prizonieri. Oastea ramasl, vazind el Mezid-bei amurit ca un martir, a luat-o la fugl. Cei care au avut cai alte mijloacepentru fuggy, trecind Dun/ma cu mii de greutlti i necazuri, an ajuns pemalul izbavirii si au intrat in tlrile musulmane

368 INFRINGEREA, PENTRU A DOUA OARA, A OSTII ISLAMICE

Auzindu-se de moartea lui Mezid-bei, marele sultan s-a nedijitsi a tinut sfat cu demnitarii imparatiei §i cu vizirii sli in legaturI cumasurile ce trebuie luate pentru razbrinarea acestei infringeri i pentrua pedepsi pe acel mare atitator la dezbinlri 49. Atunci, beilerbeiul deRumelia, Kula-ahin-pasa, a cerut sahului cuceritor de tarn sa -i dea voiesa meargl el cu oastea victorioasa in Tara, RomlneascI i sa r/zbune oasteaislamicl. Sultanul cel puternic, auzind dorinta lui Kula-Sahin, in urmastaruintei acestuia, 1-a numit capetenie asupra emirilor din Rumelia.Mai dindu-i Inca vase sangeacbei renumiti, dintre emirii Anatoliei, cuostile lor, i-a trimis pe toti sa se lupte cu ghiaurii i-a Indreptat intr-acolo.Kula-Sahin i-a eondus in Tara Romlneascg pe lupt/torii calareti, purtI-tori ai steagului victorios al credintei. Dar Brea sa cea las& impingindu-1spre bitutur/ petrecere, acestea 1-au ametit si a uitat de p6tania luiMezid-bei. Astfel, in Tara Romaneascl el s-a pornit pe petreceri desfriu.Desi emirii 1-au sf/tuit pe acel ingimfat, spunindu-i a nu se cuvine sabea asa de mult in mijlocul tlrii_ dusmane, desi an Incercat 85,-1 speriecu stirea venirii ghiaurilor, toate au fost in zadar. dupa,obiceiul sou, nu renunta la apuaturile sale si raspundea cu dispretingimfare : Ghiaurul, numai vazind turbanul meu, va fugi de fric/ la o

369 dep6rtare de mai multe zile. Sabia mea, care nu se poticneste de nimic,imprastie singe in be de ploaie ; dar ce, ma asemanati pe mine cu Mezid-bei l De ce va este frica, de ghiaurul nenorocit, eind sinteti sub ocrotirea

" Aluzie la loan de Hunedoara gi la voievodul Tariff Romane§ti.

Taraqi,

gi

fji

gi

si si

si

si

si

siKula-Sabin,

si

www.dacoromanica.ro

TADJ- VT- TEVABIH 313

mea /". Pe cind el se veselea astfel, auzind stirea despre sosirea, ostiiunguresti $i de atacul acesteia asupra ostii islamice, lui Kula-Sahin is-au front aripile $i, Impotriva voint,ei sale, a plecat din acel loc. Beii,strighd, ti spuneau : Nu se cuvine fugi din faja ghiaurului". In acea zibeii au reusit sa,-1 retina, pe Kula-Sahin cu astfel de mustrki si dojeni.

<Kula-$ahin s-a pornit pe fugk facind din nopti zile>.

De asemenea, unii fricosi luindu -se dui)/ acest comandantnenorocit $i dorind sa fug/ dincolo de Dun.lre, an slabit curajul octiicare mai ramasese cei mai multi dintre ei s-au Imprktiat.

Umurbeizade Osman Celebi, beiul sangeacului de Ghermian, ramai-sese pe loc cu emirii de coloane, in mijlocul ostii pe care o rinduiau.Fiindu-i ruVine sa fugal el a ales mai bine a/ ramlna, cu unii dintre emiriicei vestiji i sa se apere Impotriva ghiaurului. In zorii zilei, s bide fiindscoase din teaca, vitejii renumiti ai octii islamice an 1n.ceput sa hate steagulcredintei as ucid/ pe cei pe care 11 Intilneau in calea lor. Sacrificindu-sepe calea credintei, ei s-au luptat cu ceata aceea de ghiauri. Desi, dup/ cumse spune, din cauza makelului nu mai aveau nici sbii, focul luptei s-a1ncins de dimineata, pins seara. In e,ele din urma, fuga din lupta, a luiSahin, cel asemenea unui corb, Inriurind pe luptatorii ramasi, steagulvictoriei for a fost rotors on virful In jos si an fost 1nvinsi de c/tre oasteaungureasca, cea nenorocita. Nenumlrati viteji $i -au gasit o moarte demaztiri, iar foarte multi bei renumiti an pierit ci ei. Printre ei ci Osman.

370 Celebi a murit ea un martir In acel loc de b/talie

372 ALIANTA GHIAURILOR $1 INTOARCEREA SULTANULUI PENTRU BATALIE

<Dupa cucerirea Semendriei, despotul Vilk-oglu i-a Indemnat pe regii crestini facao alianta impotriva turcilor. Karamanoglu a trimis si el soli in Ungaria, cerind sA participeprin atacuri din Anatolia la Impartirea posesiunilor otomane. Sultanul trecind in Anatolia,regele Ungariei organizeazA o expeditie>.

Craiul unguresc, numind ea serdari ai octii sale ratacite pe fiul saucel nenorocit pe beilerbeiul sIu cu numele de Tanen, care era un necre-dineios far/ cinste, 1-a f/cut pe Vilk-oglu ca,lauza for de drum $i 1-a pus Infruntea octii pentru devastarea si pradairea tinuturilor islamice.

<Oastea crestink trectnd Dunarea, a atacat cetatile Grusavat (Aladja-Hisar),sl Ni§, de unde a pornit spre Sofia>.

373 Scopul for era Ca, trecind prin trecatoarea Matta (Izladi), sa mearga.la Filipopol (Filibe) §i apoi la Adrianopol ca sa, ocupe toate tinuturile acelea.

sa,

si

§i

§1

sfi

si

$ehir-Kloy

Iasi,

si

www.dacoromanica.ro

314 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

<Sultanul, silindu-1 pe Karamanoglu sA facA pace, venise la Adrianopol. El a Impiedicattrecerea prin Zlatita a o§til conduse de loan de Hunedoara. Mind vreme de iarnA, drumurileau fost inundate, iar oastea cregtinA a trebuit sA se intoarcA>.

Sultanul cel cuceritor de taxi., la rindul saiu, a trimis dup6 ghiauri pebeilerbeiul de Rumelia, pe stapInul de Tokat, Balaban-pa§a,yi pe beiul de Bo lu, Mahmud Celebi, precum pe alti emiri vestiti Impreun§,cu vitejii. Chid colo, afurisitul zis Iancu cel ursuz ascunsese oameni Indiferite locuri adApostite.

<Incercuirea ogtii islamice de cAtre oastea lui Joan de Hunedoara, in apropierea de Ni',gi luarea lui Mahmud Celebi ca prizonier>.

L5,udIndu-se cu pagubele pricinuite cu prinderea In robie a o§tilorislamice, ghiaurii umili, plini de aceast5, bucurie, an uitat de pierderilefor de la trecgtoarea Zlatita (Izladi).

<Intoarcerea o§tii cre§tine ; rascumpArarea lui Mahmud Celebi, fratele marelui vizirde atunci, Hali-pa§a, §i sotui surorii sultanului, prin inapoierea Semendria lui Vilk-oglu>.

377 INTELEGEREA DINTRE CETELE DE GHIAURI $I LUPTA <CU TURCII>

°stile ungure§ti, germane, tale din Bosnia, Hertegovina §i Moldova(Kara- Bogdan) tale din Tara Romaneasea (Eflak) tale venetiene(Firenk), precum §i ceilalti conduc6tori ghiauri, adunlndu -se Intr-un loc,iar despotul Laz-oglu mergind In fruntea lor, 80 000 de ghiauri, ImbrIcatiIn agitindu -se ca valurile Mkii Negre, s-au Indreptat spre tkileislamice.

Trecind prin Belgrad ckInd asupra Nicopolei, ei an devastatacele pkti apoi au plecat.

Beiul de Nicopol, Mehmed-bei, fiul lui Firuz-bei, a§teptInd clipapotrivitI Impreungi cu luptkorii care se aflau lIng6 el, cu acIngiii §i cutavgiii care I§i gasiserl renume In Rumelia, ataclndu -i pe la spate pe ghiauri,a trimis la Curtea ocrotitoare a sultanului multi ghiauri ImbrIcati Inzale §i cu mlinile legate. GIndul craiului eel lipsit de noroc 50 era de a treceprin. Varna la Istanbul luind-o pe fata Impkatului <bizantin >, avea deend sa meargl de acolo la Adrianopol. De aceeay el a pornit spre pktileVarnei.

380 . . . In aceste zile, umilul de ghiaur, trecind prin Tara Romaneasea,sosise la Varna. Oastea islamick de asemenea, venind In acel loc, s-amezat In fata ghiaurului.

Vladislav I (1440-1444).

cetAIii

§i

zale

l3i,

59

Kasim-pasa,si

1i

gi

si

sisi

si,

www.dacoromanica.ro

TADJ-VT-TEVARIEI 315

<Descrierea luptei de la Varna, amintindu-se §t de rolul jucat de Iancu de Hunedoara>.

384 . . . Aceasta, lupta mare de la Varna s-a IntImplat intr-o zi de marti,In a noua zi a lunei regeb din anul 848 51,

392 PLECAREA SULTANULUI SPRE CIMPIA KOSOVEI PENTRU ALUNGA PEGHIAURUL UNGUR

Dupg, ce sahul cel cuceritor de taxi a supus o parte Insemnata, dinAlbania (Arnavut) §i s-a intors In capitals sa, a sosit stirea ca afurisitulde lancu i-a atItat pe beii ghiauri pe multi bani care trliau ca niste crai

toti acestia, punIndu-si in end sa devasteze islamice, s-au adunatla un loc si an hotarIt sa porneascl la luptl. Aceasta, §tire groaznieg ajun-end la urechile sultanului eel biruitor, acesta 1-a trimis pe martalozul52Dogan spre a obtine vesti signa). Acesta, la rindul sAul a primit stireadupa ce fusese tgiat capul ghiaurului care luase mai Inainte parte la luptade la Varna 52, steagul nenorocos al acestuia fusese tutors Invins la,ncu,luind-o la fug ajungind plin de nenorocire In tinutul Ungariei, a atItatpe banul lesesc, pe banul ceh, pe banul secuiesc ( (sekvelet), pe banulTariff Romamesti (Eflak) 54 pe alti bei viteji de o seamai cu ei, spunindu-le :

393 "Dad, nu vg, yeti uni si nu vg, yeti preg6ti pentru alungarea mahomeda-nilor, farg indoia15, a yeti p'ati ceea ce a pit craiul".

i toti acesti bani Invoindu-se cu Indemnul lui lancu, an sculat Inpicioare pe toti supusii din tinuturile for $i, punind sa se bata, toba de luptl,an trecut prin fata Belgradului. Luln.du.-1 drept calgaz6 pe lancu, ei anpornit In urma acestuia s-au ingrgm/dit ca un roi de bondari In aril()islamioe. Martalozul Dogan died aceast/ stire Inaltului tron, sahul s-aIndreptat spre pArtile Sofiei s-au dat inane porunci pentru ca s6 se aduneoastea islaraica, si a se ridice gloatele toti sa vinA la ordia ImpailteaseksupunIndu-se Inaltului firman. De asemenea, s-a dat firman ostii deAnatolia, care se distinsese prin maxi vitejii pentru ImpAratie, saoameni la timarurile for dupl bani de cheltuialL intr-un cuvint, oasteavictorioasA s-a adunat inarmatI la locul de plecare $i, ping, la stringereamunitiilor si a altor ;Fame de lupt6, mazele sultan a poposit In orasul Sofia.Mai Inainte, dupI ce lancu a nimicit °stile islamice conduse de Kula-

51 22 octombrie 1444.52 Aid to sens de iscoada.53 Regele Vladislav I al Ungariei,05 Vladislav al II-lea (1446-1456).

A-L

§i ea, taxile

.

trimitI

gf

eb,

si gigi

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

316 SA'ADEDDIN ILIEHMED HODJA F2rENDI

whin 559 ucigindu-1 pe Dracula, domnul Tkii Romanesti, a numit in locullui pe Laz-oglu 56.

Pe cind marele cah isi aduna cu grij6, oastea la Sofia, ghiaurul dinTara RomaneascI a pornit s6, devasteze imprejurimile Nicopolei si a.inceput sg, pricinuiasc/ pagube tinuturilor islamice. Dintre emirii de mar-gine unindu-se renumitii bei : Firuzbeioglu Mehmed-bei $i HasanbeiogluMustafa-bei !ii ITzguroglu Isa-bei, au dat peste noapte un atac cu citevamu de acingii asupra ostii Tkii Romanesti si au umplut acel loc cu valuride singe de-al ducmanilor credintei, trimitind la sultan, legati de niiini side picioare, nenumkati ghiauri in zale $i calki.

394 . . . Astfel, oastea sultanului, pregAtindu-se si indiecind au end deluptl, a ajuns la Kursunlu-Kilise wade Curtea ocrotitoare a lumii a fostinstintata, a ghiaurul a venit la, Kosovo. Atunci, privirea sultanului in-dreptindu-se in acele parti, ceata mare a ostii islamice s-a oprit in fatacomandantilor ghiauri in anul 852, lung caban, ziva a patra 573 intr-o dupesamiazg, de vineri.

396 . . . Lovitura color imbra,cati in zale fiind grea, oastea victorioas/,la, rindul ei, a plecat din fata for si, inconjurindu-i pe la spate, a inceput s / -imIcelkeasc/. Acei .umili, impiedicindu-se din cauza poverilor si negIsindalt drum, au fost mIcelkiti de sabiile vitejilor <turci>.

Banul Tkii Romanesti 58 si banul de sekvelet, neputind sg, stea la,paza acelor locuri, au stern urmele for de pe fata pamintului. Iar banullecesc fiind prins si nespunind eine este, a ramas un timp in pares islamicA si,trecind din min/ in mina, fiind vindut $i cumpkat <Ca rob >, in cele dinurm6, a scapat.

397 . . . Mud s-a cr/pat de ziva, <Iancu>, adresindu-se celor care se aflauling/ el ci care erau pktasi la nenorocire, le-a spus : Voi sai depunetisfortki pentru apkarea carelor, iar eu, atacind duemanul pe la spate, 11voi lovi cAlare in locul undo el nu se asteapt/". Si cu acest viclesug iesinddin multimea carelor, a luat-o la fug/ impreuna, cu suita sa, pk/sind cimpulde luptI.

<Descrierea infringerli cre§thillor, dui:A retragerea lui Iancu, la Kosovo, in 1448>.

456 . . . Afurisitul de Iancu, venind cu oaste neumkatl, a dat ajutorBelgradului (in 1456).

. . . Corgbiile au sosit pe Dun /re, iar pe uscat a venit afurisitul deIancu cu oastea sa.

56 Dupes alte cronici, 8ehaheddin-pa§a.86 Confuzie la cronicar.57 3 octombrie 1448.69 Vladislav al II-lea.

www.dacoromanica.ro

TADJVT-TEVARM 317

484 EXPEDITIA SULTANULUI <MEHMED AL II-lea> IN TARA ROMANEASCA

485 . . . Venind soli din imprejurimi §i aducind urg,ri pentru cucerireaConstantinopolului, au arkat fatl de Poarta fericirii inchinarea sin.certi,a celor care i-au trimis De asemenea, venind in acest scop soli §i din parteadomnului Tkii Romane§ti Ka,zik11 59, ace§tia au adus cu ei daruri bogate.In trecut, Dracul, care era tatallui <Vlad Tepee >, fiind unul dintre ghiauriicare se bucurau de protectia inaltei Porti osmane, platinduli tributul §iharaciul, era ocrotit de sultan. De aceea, §i fiul s6u era privit cu bunIvointl.Ori de cite on venea solul On. la Poarta irapaeatiei, aducind pe§cheguribogate pentru a arka devotamentul sau, era cinstit cu favoruri impka-te§ti §i rAspl'atit pentru purtarea §i supunerea sa. Dar rantatea firii salemurdare §i inclinate spre uneltiri ie§ind la ivealg, el a socotit ca expeditiaimpk5,teasca, in pgrtile Trapezuntului este un bun prilej §1,mina hr46,reatA, a apucat pe un drum gre§it, potrivit cu firea sa ceauneltitoare.

Ishak-pa§a fusese inskeinat cu apkarea Rumeliei §i, sub ocrotireasa, acele pkti deveniserl infloritoare. In acest timp, venind Ishak-pa§ala sublima Poarta, dupes ceremoni.9, sgrutkii mtinii, a facut cunoscut lainaltul tron faptele rele §i purtarea nedemna, a voievodului Tepe§ (Kazikli)§1 a povestit §ahului eel cuceritor de t5,ri despre supArkile pricinuite devoievodul Tepe§ locuitorilor din tinuturile islamice, precum §i despre hota-rul pe care el 1-a stabilit.

Purtarea sa a fost aflat4 de sultan.

<Se iau masuri de pedepsire a lui Vlad Tepe§, ffind socotit rravratit>.

Pentru aceasta, s-a poruncit comandantilor §i emirilor mari sa preg6,-tease/ oastea victorioasI.

Dar inainte de aceasta, eel cu inima neagr& (V1a,d Tepe§) a fost chematla, Poarta imp6r5,tiei a se incline, dar acel viclean, la rindul slut prefa,-eindu-se a se supune, s-a scuzat In felul urnagtor : Poporul tariff meleeste nechibzuit, iar dregnorii §1 supu§ii mei sint cu doug, fete. Dad, mg,duo sa, m6, Inchin la ocrotitoarea Curte a fericirii, atunci ei, supunindu-senumaidecit ungurului, 11 vor priori pe crai in locul men §i ti vor predaacestuia tronul §i avujiile mele. Ma gindesc mereu la, prilejul de a skutapieioarele tronului §i de a §terge praful de pe calul <impkatesc> §i de aarAta supunerea §i devotamentul meu. Toate acestea de mult tree pringindul meu, dar din pricina color aratate mai sus, vechea mea dorin46,

69 Vlad Tepe§.

intinzindu-si

. . .

www.dacoromanica.ro

318 SA'ADEDDIN MEHNIED HODJA EFENDI

nu 8-a indeplinit pin& acum. Daca, se crede de cuviint5,1 BA, fie trimis, pentruocrotirea ei apgrarea rii, unul dintre emirii de margine ei atunci eu sluthotArit sa, ma, due ei s& mg, inchin. la Poarta cea ocrotitoare ei sa eterg cugenele mele tronul impgratiei".

. . . Domnul Tarii Bomfineeti, ascnnzinduli duem.Inia, a induplecatcu uneltirile sale inima marelui eah. Cuvintele sale fatarnice patrunzindin inima sultanului, s-a emis firman impgrAtesc pentru ca Hamza-bei,ceacirgibaei, bei de Nicopol, s& mearg§, in Tara Romaneascl ei s-o p6zeasclimpreuna, cu alibi emiri ei aiani pin& ce voievodul Tepee se va intoarce dela Curtea cea ocrotitoare. Hamza-bei, la rindul agn, potrivit Qnaltuluifirman, a pornit in acea parte pe o vreme rea, fiind o lam& aspra.

<Urmeazii descrierea vremii rele>.

487 Dunarea era inghetatI. Hamza -bei, impreunl cu insotitorii airs-a aeezat pe malul fluviului wide, din voia lui Allah, moartea s-a abAtutasupra acelor viteji. Poposind in acel loc, in timp ce oastea islamic& treceacu mare grij5, <Dunarea inghetat6,>, voievodul Tepee, dupg ce s-a intinsintunericul noptii, a atacat oastea islamica ei, fiind biruitor, in urma ata-cului de noapte a ucis pe cei mai multi dintre luptItorii islamici, aceetiadevenind vrednici de mila laudatului Allah. <Vlad Tepee > s-a rIzbunatpe Iunus-bei, ucigindu-1 cu sabia, iar pe Hamza-bei, de asemenea, trecindu-1in rindurile martirilor, i-a trimis capul la craiul unguresc 66.

Abatindu-se de la supunerea cea dreapt/ fatl de eah, <Vlad Tepee >a declarat scos grumazul de sub jugul supunerii Marea rgatatefAcutA, de Tepee fiind aratata, inaltului divan ei pregatindu-se la inaltaCurte oastea victorioasg, potrivit firmanului imparatese emis mai inainte,s-a pornit pentru supunerea T&rii Romfiineeti, in primIvara anului 866 61.

Ulemalele rostind : victorie cu ajutorul marelui Allah", ei steagurilefilflind unul dupI altul in bgtaia vintului, <oastea > a strgbatut mai multelocalitaiti. §i intr-o zi stralucitoare, s-a ajuns la hotarul T&rii <Romaneeti>.Mahmud-paea 62 fiind numit serdar asupra oetii victorioase ei norocoase,a trecut primul Dungrea, intend apoi in Tara Rom&neasca,. Dupg, el,sultanul eel onorat, trecind cu oastea numeroasg, ei norocoasg, peste fluviulsus-amintit, a judecat Tara Romfisneasca, ca la judecata din urmg, varsindsinge cu sabia sa inspAimint&toare. <Vlad > Tepee, neavind putere sI seintilneasc6 cu oastea de luptatori, a intrat in painint ca un tame ei s-aascuns in locuri greu de pgtruns.

eo Matei Corvin.Si 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.62 Mahmud-papa, mare vizir (1453-1467/857-872 prima oara si 1472-1473 / 877-878

a doua oars).

...

ca ei-a

www.dacoromanica.ro

TADT-VT-TEVARM 319

Mevlana Idris 68 spun ca Ali-bei Evrenosoglu, hind numit coman-dant peste oastea de acingii, a fost trimis sa devasteze Tara Romaneascaliar Mahmud-pasa era in avangarda ostii imparatesti. .<Mahmud-pasa > animerit intr-un loc unde, in orice parte s-ar fi cautat, chiar la mari depar-taxi, tot nu s-ar fi gasit nici o picatura de apa.

< UrmeazA descrierea, lntr -o formA poetia, a celor suferite de turd din cauza lipsei de apa >.

488 . . . Pe cind oastea islamica nu-si potolise Inca setea, s-a vazut oceata numeroasa de oaten ghiauri. Deoarece <Vlad > Tepes se afla In dus-manie veche cu domnul Moldovei, acesta 64, socotind sosirea victorioasaa sultanului un bun prilej, se pregatise sa devasteze Tara Romaneasca.De aceea, aflind aceasta, el (Vlad Tepe§) a trimis ceata aceea de nelegiuijica sa opreasca trecerea moldoveanului.

Acestia, aflind ca Ali-bei acingiii sai s-au saturat de prazi, s-augraft in acele crezind ca ostasii victoriosi ai sultanului ocrotitoral lumii shit acingiii lui Scotind sabiile din teaca incalecind caimaxi neastimparati, au pornit un atac asupra vitejilor de la Rum (oasteade Anatolia).

Sultanul norocos, vazind ca ghiaurii netrebnici au pornit spre oasteavictorioasa, a ramas in centrul otii, stralucind acolo ca steaua polar&(kutup), §i, impodobindu-si dreapta i stinga cu marii viziri emiri, atrimis in diferite locuri luptatori renumiti.

Pe Turhanoglu Omer-bei, Evrenosoglu Ahmed-bei, Mihaloglu Ali-bei,Malkociogl-u. Bali-bei pe all ii i-a pus in dreapta sa, iar pe altii ca Nasuh-bei, stapinitorul Albaniei, Deliogla ITmur-bei, Mihaloglu Iskender Eii oseams, de alti bei purtatori de glorie i-a pus in partea stinga, Indreptlndu -ispre oastea purtatoare de ura. Chid cei din ceata aceea de ghiauri au venitfn fata ostii musulmanilor, vederea s-a Intunecat de sabiile grele ale cetelorde ingeri care ajutau oastea <islamiea>.

189 . .*apte mu de ghiauri fiind ma'celariti in focul sabiilor, ceilalti aufost prinsi legati in lanturi. Dupa, aceasta Intlmplare stralucita, sahul celplin de bravura, raminind o lung grin partile Tarii Romanesti, s-a inveselitsi a petrecut.

<Vlad > Tepes, dupa ce a aflat de nenorocirile ostii pe care o pregatisepentru inchiderea drumului moldoveanului,... n-a gasit alts. putintacleat loveasca, pe sahul lumii (Mehmed al II-lea). Intr-o noapte Intu-

as Idris bin Husameddin All el-Bitlisi, istoriograf otoman (m. 1520),autorul unei cronici otomane in limba persanA, care trateaza evenimentele pina pe vremealui Balazid al II-lea. (Vezi in volumul de fatA, p. 149.)

ea Stefan cel Mare.

.

parti,Ali-bei.

§i

tai

sa-1

Hakimeddin

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

320 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

necoasa, cuprins de valurile rautatii. insotit de oastea ghiaura, el apornit in grabs, ca un nor intunecat, spre oastea §ahului cel biminat,atacindu-1 peste noapte. ahul cel cuceritor de taxi, aflind de atacul du§-manului eel raufacator, a pus In noaptea aceea oastea victorioasa in toatepartile. Pregatind armele, el a urmarit cu atentie lipsurile care puteau samai fie. La miezul noptii, oastea Tarii Romane§ti, pornind ca un torentspre tabara imparateasca, §i-a minat call qi a intrat In mijlocul o§tii stra-

490 lucite. . .Cetele de luptatori (turci), la rindul lor, au implintat sabiile defoc in adincul inimilor negre ale acestora. . Gramezile de lequri carespurcau <pamintul> erau a§a de mari, inch jertfele cazute prada sabiilorputeau fi zgrite chiar In noaptea aceea Intunecoasa. Cu ajutorul lui Allah,viata mult incercata a luptatorilor <turci> a fost pazita de atacurile nume-roase ale dukima,nului cel nenorocit. Luptatorii, care prinsesera curaj, erauiuti la macel §i in retezarea miirdlor du§manilor. Incercuind acele cetenetrebnice, ei au atacat dintr-o parte cu sabiile §i an doborit la pamintnenumarati ghiauri cu infati§are de balaur. i cu o ploaie de foc ucigatorau facut gard In jurul locului de batAlle, inaintind cu curaj spre mijloc§i i-au inchis <din toate partile pe ghiauri> cu sabiile lor.

<UrmeazA In versuri gi prozA descrierea destAsurarii bAtaliei p1n in zorii zllei>.

491 . . . De§i <Vlad> Tepe§ nu s-a mi§cat de la locul bataliei, totugi,nemaiavind puterile dinainte, s-a hotarit sa fugal strabatind drumurilecu un nuraar mic de oameni. Marea de singe acoperise acele locuri In a§amasura, inch, In orice parte se indreptau picioarele calului sau, el treceaprin singe §i printre trupuri care mai mi§cau. Vazind In toate partile mortiinsingerati §i socotind ca este urmarit de fantomele lui Akbekir 65, el (VladTepekl) a mers cu mare fries §i plin de spaima pe drumul pe care 1-a apucat.Mihaloglu Ali-bei, ascultind de firmanul impa'ratesc, a pornit in grabs,Insotit de viteji, pe urmele acelei cete fugare. In cele din urma, insplimintatde intilnirea sa cu §ahul purtator de coroana, <V1a,d Tepep a plecat intaxa, ungureasca. ahul cuceritor de taxi, intrind in lupta cu acei care,imbracati In zale, mai ramaseseara In diferite colturi <ale cimpului debatalie>, i-a ucis. §i, nimicind en lovituri de sabie avutiile §i populatiaTarii RomAme§ti, oastea islamica s-a bucurat de o mare prada.

Tara RomAneasca, trecind In stapinirea maretului sultan, a fostacordata voievodului Radu 66 care era fratele lui Kaziklu (Vlad Tepe§).Acesta, bucurindu-se pins atunci de slujba pe care o indeplinea (mulazim.) la

" Erou din mitologia persanA.66 Radu cel Frumos, fiul lui Vlad Dracul.

..,

. .

www.dacoromanica.ro

'93

TADJVT-TEVARMI 321

sublima, Poarta, era credincios si devotat. Dupa, ce sultanul a supus TaraRoManeascl in anul acela norocos, el a slobozit oastea victorioasa.

<Urmeazii descrierea cuceririi cetAtii Mitilene>.

La un an du.p5, cucerirea insulei Mitilene si a TIrii Ronilnesti, gindulde atac indreptin.du-se spre pktile Bosniei, <sultanul> a pornit in prim&-vara anului 867 67, cu oaste nenumkatI, spre Scoplje (Uskiib).

557 EPOPEEA EXPEDITIEI IN MOLDOVA

S-a scris In paginile de mai sus, c6,, dupl expeclitia in Iran, sultanul(hudavendikiar) a lamas in resedinta sa timp de doi ani, trimitind in im-prejurimi osti pentru a-si Mari teritoriile.

Pentru cucerirea cetatii Iskenderie din Albania, 1-a numit dintre totipe Hadim Suleiman-pasa, beilerbei de Rumelia, si 1-a trimis in acele particu o oaste aleasI. Taria acelei cet6,ti impiedicind o cucerire usoarl, oasteamai sus-numita s-a multumit numai cu prada, si s-a intors la Poarta fericiriicu avutii.

In acest timp rAsculindu-se domnul Moldovei 68, faptele sale au fostar5tate inaltului trop. Deoarece Suleiman-pasa nu dobindise victorie incucerirea cet'atii Iskenderie, arAtindu-se nedemn. de <aceast5,> slujbl,atunci, pentru ca ceata aceea sa, nu fie desfiintata,, i s-a trimis poruncl prinfirman impgrAtesc s5, plece cu oastea sa impotriva Moldovei fax& nici unfel de intirziere, pentru a nimici ceata aceea <de ghiauri> $i pentru a supuneacele tinuturi prin lovituri de sabie. Dar oastea lui Suleiman-pasa eraobosita, de luptele si sfortArile depuse la Iskenderie si cea mai mare parteera frintl din cauza caldurilor din acele tinuturi (Albania). De asemenea,intro Iskenderie si Moldova era cale de o lung, de mers. Aceste greutIti eraucunoscute atit de pas'a cit si de emirii din jurul sIu. Dar, neavin.d nici oputere sa, judece firmanul plin de intelepciune <al sultanului>, el a pornitde nevoie in tinuturile mai sus-numite si au trecut fluviul DunIrea inTara RonAneascl.

Dusmanul neiesind la ivealg, ei au pornit in incursiune pentru devas-tarea satelor si oraselor. Afurisitul de domn al Moldovei, care 11 intreceain rautate chiar pe diavol, deli era vecin cu Dest-i Kipceacul, totusi,incaierindu-se en hanii din familia Ginghiz 69, ridica pretentii de neatir-

67 26 septembrie 1462 14 septembrie 1463.66 Stefan cel Mare.69 Este vorba de hanii ghiraizi din Crimeea, contemporanul lui Stefan cel Mare fiind

Mengli-Ghirai I (1469-1514).

21 o. 43 www.dacoromanica.ro

322 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

nare §i trod se afla in prietenie eu Tara RomAneaseg, §i cu ungurul, el Ili558 rIscula Cara §i ridica pe ascuns steagul razvrAtirii. Pe and Suleiman-pala

era ocupat cu prada, < tefan. >, fortificinduli atit pe din/untru eft §i pedinafarg, Cara §i adunindu-§i la un loc ca1ketii §i pedestra§ii, a pornit ingrab& asupra o§tii islamice §i a imprktiat acea caste obositI, atacind-oprin surprindere din locuri ascunse cu oastea sa. Cei mai multi dintreosta§ii islamici au murit ca ni§te martini §i multi viteji au pierit pe eimpulde Mahe. Haan <Suleiman.>-pa§a, care se cab, de aceasta ciocnire, asc6pat cu greu de la nenorocirea pieirii. AceastI Mire dureroasa, flind adus6la auzul marelui §ah (Mehmed al II-lea), ea 1-a facut pe sah sa dea firmanpentru adunarea o§tii victorioase §i sa, depung, sfortki pentru a pornispre vilaietul Moldovei.

Astfel, in prim/vara anului 881 70 a §i ridicat steagul luptei sfinte§i a condus oastea spre Moldova. Transportind zaherelele ping la Dunke cuajutorul galerelor pe Marea Neagfa, au preg6tit in chip minunat toatetale necesare o§tii islamice.

Beiul Moldovei, aflind de minia vijelioasa a §ahului, a dat foc elmpiilor tkii sale. El nu a lasat nici urml de fin* §i de grin §i a pirjolitmuntii §i cimpiile. Asemenea focului uneltirilor sale, foametea s-a intinsIn a§a ma.surI, In& dac6, prin mgsurile chibzuite ale §ahului cal cuceritorde taxi, galerele nu ar fi a§teptat pe Dunke, cea mai mare parte a o§tii,ca §i animalele lipsite de nutret ar fi pierit de foame. Domnul Moldovei,ducind bog6tiile tkii In locuri prap6stioase, a urcat §i animalele de povar6in locuri greu de umblat. Apoi, cu netrebnicii pe care-i adunase, el s-aascuns in p6duri de nestrAbatut, pe uncle §i vintul trecator nu poate trecedin cauza desimii copacilor §i in adincul ckora se putea ascunde o oastenumeroasg.. De aceea sultanul, deli a cgutat tabka du§m2,nului, totu§i n-adat nici de urmele ei §i n-a aflat nici de numele ei §i n-a vgzut pe niciunuldintre acei afurisiti.

Oastea victorioasI <otoman5,>, necajitI de seceta, §i foamete, a ralarcit multe zile In acele tinuturi pline de primejdii. Ve§mintele osta§ilor s-auacoperit de colb §i de cenu§1, iar nasul ci nkile for s-au umplut de praf§i de scrum. Ca16uza, abalindu-se de la drumul cunoscut, a pornit, chipu-rile, pe drumul care duce la lupa. Din aceastI pricing. sultanul, miniindu-se,a dat poruncg, pentru uciderea acesteia. Tocmai atunci cineva din frunteao§tii, intorcindu-se, a povestit c& s-au ivit ghiauri in pklure. Astfeluza > a scgpat de ghiarele vulturului imp5...r6tesc 71. Pentru a afla cum stau

1°26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.71 Adica a calAului.

<cal6,-

www.dacoromanica.ro

TADJ--0T-TEVARIH 323

lucrurile, au fost ale§i. osta§i §1 trirni§i inainte. Ace§tia an vazut ca moldo-,559 veiaii, intrind in padure, ridicasera inauntrul ei ziduri din copaci

sapasera §anturi adinci, astupasera trecerile cu copaci §i maracini, sea§ezasera in cale cu armele §i, punind tunuri ci incarcindu-le, atacau pecei ce le veneau in fat/ §i loveau pe cei care li se opuneau. Cei trimi§iinainte,grabindu-se catre tabara sultanului, an povestit ceea ce an vazut cu ochiilor privind cetele <de ghiauri>. Atunci, ascultind de porunca imparateasca§i fluturind steagurile de victorie, an pornit catre acel neam ratacit.

Afurisitul de ghiaur, despicInd, In zori de zi, cu sabia desimea padurii,§i-a adunat oastea numeroasa pentru a impra§tia ordia <islamica>. Sahul,de asemenea, pregatind oastea, a Impresurat cu vitejii sai ca ni§te lei ascun-24111 din padure §i a, pornit la lupta cu tunuri §1 pu§ti, cu arcuri si sageti.Ghiaurii umili, vazind atacul o§tii victorioase, an tras cu tunurile, facindca pamintul sa se cutremure de bubuitul lor. Ajutorul lui Allah fiind departea °Ob. islamice §i ochii ghiaurilor intunecindu-se pe nea§teptate, eian tras cu tunurile pe cind oastea islamica nu ajunsese incg, in bgtaia foculuireiramasese Intr -o vale. Din aceasta cauza, ghiulelele lor, trecind pe deasupragaziilor ca ni§te turbane de sufii, n-au pricinuit pagube decit capeteniilor.de lancieri din fata. In schimb, ghiulelele trase din aceastg, parte (de turci)nimerind carele du§mane, niciuna n-a cazut pe pamint pustiu. Dar <pa-,durea > fiind Inchisa pe dinguntru, nimeni nu s-a putut incumeta sa meargg,inainte. Viteju ieniceri, nesuportind aceste lovituri, deli erau obi§nuitisa-§i pu.ng, pieptul In fata tunurilor §i pu§tilor, s-au culcat cu fetele 1*pamint. Pe atunci aga de ieniceri era Mehmed-aga din Trapezunt (Tralbzun), care pe vremea sultanului Baiazid-han 72, fugind la printul Djema fost ucis la Ankara de oastea de Anatolia, iar capul lui a fost trimis la,Curtea .sultanului Baiazid.

Sultanul gaziu, vazInd In vitejii ieniceri o purtare potrivnicg, obiceiu-lui lor, s-a adresat agalei lor §i 1-a dojenit, zicind : Ce lucru ciudat anfacut ace§ti oglani ! .A§a, fac oare acei care se incing cu briul vitejiei I". Apoi,(luind scutul de aparare in yr-MT-die, sale binecuvintate, a dat pinteni caluluisa, inainteze. Cei din oastea de Poarta (kapu-halki), la. rindul lor, atacind,cu totii dintr-o parte, nu s-au despartit de scara sultanului lor. Ienicerii,caindu-se de ceea ce an facut, pentru a §terge ru§inea lor, an pornit sa-1nimiceascg, pe du§man. De asemenea §i spahiii de Anatolia §i Rumelia,vgizind sfortarile sultanului, s-au scurs ca un riu §i s-au napustit asupra,carelor ghiaurilor, depunind toate sfortarile §i puninduli pieptul in bataia

72 Baiazid al II-lea (1481- 1512).78 Fiul lui Mehmed al II-lea se razvrAtise In 1481, dorind sA ocupe tronul, dar a fost

alungat.

maxi,,

www.dacoromanica.ro

324 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

tunurilor si pustilor. Incepind lupta in timpul diminetii, nu s-au mai datInapoi de la necazuri greutgti ping la vremea chindiei (beines-selatein).

In cele din urmal intkind prin atacuri steagul victorios al sahului,izbinda a fost de partea ostii islamice Eii cei mai multi dintre moldoveni anfost mAcelkiti de sabiile vitejilor. Cei care an supravietuit bataliei, nere-nuntind la luptI, in zelul lor de nestiutori, au mai depus sfortki pentru aveni in sprijinul familiilor lor.

Lupt6torii <turci>, la rindul lor, mAcelkindu-i cu zel intru Islam,an umplut locul acela de Mtg. lie cu angel° ghiaurilor dusmani, transfor-mindu-1 intro mare adincA. Au mgcelarit atitia ghiauri, incit din capetelelor an facut nenumkate minarete. Prin lovituri de sabii, locul acela s-aumplut de tigvele rotunde ale moldovenilor, dar au murit ca niste martini multi gazii in acel loc de luptI eroicl Eli din singele lor a rasarit o

gr/din6 rosie.Norocul <moldovenilor > intunecindu-se puterile bratelor lor bind

vlIguite, serdarul lor <Stefan cel Mare>, a iesit cu oameni putini dintr-uncolt al locului de lupta si a fugit in tinuturile muntoase, risipind ca apabogAtiile sale in acel loc de batalie. Si multe mu de moldoveni an clzutin noble, devenind sclavi Eli pgrgsindu-si avutiile care le dIdeau plAcerigi bucurii.

Toate acestea intrind in raiinile vitejilor, sub ocrotirea acelui padisahgaziu, multi si-au atins scopurile. Nenumkati robi tineri sciave tinere dinMoldova an cAzut pe mlinile acelor luptkori, viteji ca leii, devenind oboggtie pentru petreceri. Sub ocrotirea acelui padisah gaziu, foarte multinefericiti s-au bucurat, atingindu-si scopul, i foarte multi necIjiti, bucu-rindu-se, au imbr6tisat frumoasele moldovene si au uitat de necazurilesuferite. Timp de dou.5, luni fgrI intrerupere, potrivit inaltului firman,devastind Cara Moldovei, <turd!> s-au imboga,tit cu diferite prazi. Averilei animalele intrate in, msinile luptAtorilor erau atit de numeroase, bolt

nu inclpeau pe cimpii intinse.Moldova fiind alcat5., in Intregime de call ostasilor sultanului, aces-

tia au pornit spre capitala Adrianopol. La aceast expeditie participindbeiul Tariff Romanesti, impreung, cu oastea sa, prin bunlvointa sahului

a pus si el mina pe prgzi. Si lui, de asemenea, pe ma'sura rangului sau, is-au dat lucruri de pradg din Moldova, iar ostii din Tara RomAineasca, i-aurevenit turmele de porci care se glseau pe intinsul acelei tki.

In clipa cind sultanul gaziu, intorcindu-se din expeditia asupraMoldovei, trecea Dungrea, a sosit om de la Mihaloglu Ali-bei 742 anuntind

Z61 etzvrAtirea ungurului.94 Ali, fiul lui Mehmed Mihaloglu.

gi

¢i

1i

rji

www.dacoromanica.ro

TADJ-VT-TEVARIEr 325

562 .Si pe emirii de margin, potrivit vechiului obicei otoman, i-atrimis Impreung cu oastea de acingii sa devasteze vilaietul ghiaurului.Dintre toti, pe Mihaloglu .Ali-bei 1-a trimis fn anul 882 75 ca, treclnd prinTara Romaneasca, sa facg incursiune de pradg In Ungaria. El nu a izbutit§i paztea noastrg a suferit o Infringere 76.

572 ALT EVENIMENT

Spre sfir§itul acelui an (886) 77, i-a trimis pe Hasanbeioglu Isa-beipe Mihaloglu Ali-bei c1 pe Malkocioglu Bali-bei, cu 30 000 de oameni,

prin. Tara Romaneasca pentru ca sa facg incursiune In Ungaria. Ace§tia,potrivit firmanului Impargtesc, s-au Indreptat spre acele pgrti.

<Se descrie infrIngerea beilor §i nentelegerile dintre ei>.

Volumul al II-lea

41 CUCERIREA CETATILOR CHILIA $1 AKKERMANN

. . . Sahul <Baiazid al II-lea > cel plin de bungvointg, dupg ce a statcu mgretie la re§edinta sa din Istanbul §i s-a odihnit, hotgrInd expeditieImpargteascg pentru cucerirea Chiliei ci Akkermanului, a dat porunciemirilor din Anatolia c1 Itumelia ca sa vin la Poarta cea ocrotitoare alumii pentru a se Inchina. In anul 889 78, la Nevruz 79, In timp ce steagurile

42 strgluceau ca soarele, rgspindind culori aurii, dupg ce an fgcut slujba devineri In ziva a patra a lui rebi- ul -ahIr 86, an pornit, gata de rgzboi, dincetatea bel§ugului (Istanbul) spre pgrtile capitalei fmparaiei, Adrianopol.

In afar de tunurile, puctile alte unelte de lupta transportate Incare, an fost cgrate la Dungre, cu galerele pe Marea Neagrg, ci alte nume-roase unelte de rgzboi, zaherele §i alte lucruri.

. . . Trecind prin vilaietul Dobrogei ci ajungind pe malul Dungrii,au trecut dincolo, cu corgbiile care se aflau acolo, prin schela numitgIsaccea (Ishak11), In ziva a doua a lunii djumadi-ul-ahlr 61.

75 15 aprilie 1477 3 aprilie 1478.78 In lupta de la Cimpul Piinii (1479).77 2 martie 1481 19 februarie 1482.78 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.70 Ziva de Anul nou la persani, corespunzInd echinoctiului de primilvarii (21 martie) .80 1 mai 1484.81 27 iunie 1484.

ci

si

www.dacoromanica.ro

326 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

43 Beiul Tgrii Romfine§ti 82, care din timpurile trecute, plecindu-§icapul la Poarta otomana, se bucura de cinste prin plata giziei kii a haraciu-lui, intImpinindu-1 pe §ahul norocos, §i-a plecat fata sa rugItoare la Pragulfericirii §i, cal/uzind oastea victorioasI §i slujind cu 20 000 de osta§i, eftavea el in putere, a pregatit §i provizii bogate, necesare expeditiei.

In ziva a unsprezecea a lunii amintite ", au asediat cetatea Chilia.*ahul, ajungind in zori de zi la Chilia, a Impresurat cetatea de pe mare §ide pe uscat. Zidurile §i portile cetItii fiind strIpunse ca §i inimile crude aleghiaurilor netrebnici, inima plrAlabului (dizdar) s-a strins de groazI §ide frit/. Acesta a hotIrit s-o predea In grabI, fgra, conclitii, in a 20-a zia lunii mai sus-arItate 84, Intr-o zi de miercuri. Astfel, §ahul cel puternica isprIvit cucerirea cetItii fIcind slujba de vineri In biserica acesteia.Lind a pornit la cucerirea Akkermanului, s-a alaturat taberei victorioasea sultanului §i hanul Crimeli, Mengli-Ghirai 88, din renumita familie a luiGinghiz-han, cu 50 000 de osta§i. Aducind el Insu§i urari sultanului,<hanul> a fost onorat, pentru serviciile sale, prin cinstea §i bun/vointa§ahului. MergInd al/turi de gloriosul sultan, ei au pornit In ziva a 25-a alunii mai sus amintite 88.

In ziva a patra ajungind la Akkerman, 1-au asediat de pe uscat §ide pe apg. Se spune c/ Akkermanul avea munitii nenumArate §i grine§i alimente pentru 30 de ani. In decursul zilelor §i anilor sIpaserI §anturiacia de adinci, incit era cu neputintI sa le dai de fund. Din porunca sulta-nului cel glorios, oastea victorioase s-a strIduit timp de o sIptIminI saumple acel §ant adInc.

Tragind cu tunurile §i pu§tile de pe apI §i de pe uscat, au omorit doi-pirealabi renumiti, iar ceilalti ghiauri, nemaiavInd incotro, au cerut ier-tare §i au predat cetatea. In a 16-a zi a lunii regeb 87, cu sprijinul luiAllah, steagurile vestitoare de victorie fiind Infipte pe zidurile §iint'ari-turile cetatii, a inceput sá bats toba impIrIteascI dup./ obiceiul osmInesc.De asemenea, au fost numiti muhtesibi 88 §i oameni de incredere pentrupaza §i stIpinirea avutiilor Mr*/ de sfir§it. Ghiaurii care voiau se famine auramas pe loc, iar cei care voiau s/-§i aleagI un alt loc au plecat §i s-aua§ezat acolo. Foarte multi au fost surghiuniti, cu familiile lor, in Anato-lia, la Biga-Veche (Eski-Biga).

82 Vlad Cillugarul (1482-1495).83 11 djumadi II <889> = 6 iulie 1484.84 20 <djumadi II 889> = 15 iulie 1484.85 Mengli-Ghirai (1469-1514), fiul lui Hadji-Ghirai.36 25 <djumadi II 889> = 20 iulie 1484.17 16 regeb <889> = 9 august 1484.38 Socotitor ; eful. pohtlei.

www.dacoromanica.ro

TADJ-UT-TEVARIII 327

44 Avutia §i banii care se aflau acolo au fost pastrate pentru a folosila construirea unei geamii Incepute la Adrianopol, iar vesmintele pretioaseau fost Impartite luptatorilor gazii. Acordindu-i-se daruri Imparatesti,pe hanul Crimeii, Mengli-Ghirai, 1-au onorat, potrivit dorintei sale, cuburc5, alba (ak-biirk) i cu boneta aurita 1-au trimis fn Cara sa cumulte daruri. La 22 ale lunii regeb 89, <sultanul> s-a Intors de la Akkerman$i, trecind prin fata Chiliei spre cimpie, a pornit spre Adrianopol pe drumulde la SarI-Saltuk-Baba 90 Si la sfIrsitul lui Saban 91 a ajuns cu pasi mindriin vechea capitals (Adrianopol).

RASCOALA DOMNULUI MOLDOVEI $1 INLATURAREA REBELIUNII SALE

. Venind sol si din partea craiului unguresc 92) acesta s-a Inchinatla, Curtea cea ocrotitoare a lumii. In acest timp a sosit vestea ca ghiauriiram* la Akkerman, trimitlnd §tire domnului Moldovei (Bogdan - ogle),i-au fagaduit cs Ii vor preda cetatea data va veni pe neasteptate. La rindulsau, acest nedemn, Inglmfindu -se, a sosit cu corabiile ling/ cetate si apregatit scari. Atunci, aparatorii cetatii (turcii), aflind de tradarea acelorghiauri, i-au trecut pe toti prin sabie. Pe chid asteptau cu luare araintesosirea dusmanului, acel umil (domnul Moldovei) a venit Intr-o noapteIntunecoasa sub zidurile cetatii $i, punlnd scarile, pe cind se pregatea sasmulga cetatea prin for si unii dintre ghiauri intrasera In cetate, iaraltii erau pe treptele scarilor, gaziii, cu strigate de rugs catre Allah, an

45 atacat pe acei umili, doborindu-i cu si Invalmasindu-i In foc pecei diu'auntrul $i pe cei din afara cetatii. Din.d astfel la ivealg, Incercarea,facuta de dusmanul umil Impotriva Imparatiei padisahului, au luat Inprinsoare pe cei mai multi dintre cei care intrasera in cetate, trimitindu-iapoi la Poarta fericirii. Aceasta ,Mire Imbucuratoare fiind adusa, la cunos-tinta sultanului cel cuceritor de taxi, el a numit serdar de oaste pe Ali-pasa, beilerbei de Rumelia, 1-a trimis In Moldova Impreuna cu vitejiide Rumelia si cu bulucuri dintre ostasii de Poarta (kapu-kulu). Ali-pasa,la rindul sam, intrind In Tara Romaneasca, a luat Impreuna cu dinsulsi pe domnul Romanesti, cu oastea sa, In anul 890, luna Saban,ziva a 25-a 93, a intrat In vilaietul Moldova (Kara-Bogdan). Venindmulti bei din Moldova, an aratat supunere, dar domnul Moldovei (Bogdan-

89 22 regeb <889> = 18 august 1484.98 Adica prin Babadag.91 Saban <889> = 24 august 21 septembrie 1484.88 Matei Corvin.99 5 septembrie 1485.

o

Taxii §i

(titakilf) 1i

sa'bille

si

www.dacoromanica.ro

328 SA'ADEDDIN MEHNIED HODJA EFENDI

oglu), facIndu-se nevazut, nu s-a gasit urma lui. Desi au rgscolit muntiiplaiurile acelui vilaiet, nimeni nu a aflat ceva despre el. In cele dinurma, prinzInd un raufacator, care cunostea starea lucrurilor, acesta aspus ca domnul Moldovei a fugit In vilaietul lesesc. Atunci au pornit laincursiune prin tinuturile Moldovei si au luat prazile pe care le-au gasit.Umplindu-se cu our si cu avuii, pofta luptatorilor s-a potolit.lulnd o cincime (pendjik) din prazi, a pornit la Poarta fericirii.

In anul 89194, clad marele padisah statea la tronul sau din Istanbul,supusii lui an aflat a domnul Moldovei, dupa Intoarcerea luiadunInd arme avutii pentru razbunare, a depus iarasi sfortari pentru alua Akkermanul. Atunci, acordIndu-i Indata lui MalkociogluBali-bei, vechi stIlp al emirilor de Rumelia, vilaietul Silistrei ca favoare,i s-a Incredintat tot lui iji paza granitei dinspre Moldova si i an dat porunca,

pustiiasca devasteze, on acIngiii de Rumelia, acea tares FIl sa nimi-cease& oastea Moldovei. Iscoada moldoveanului aSlInd de aceste gInduri,le-a comunicat serdarului sau cel viclean 95. Ace la,, datorita legaturilorstrinse pe care le avea on craiul lesesc, a cerut ajutor de la acesta, precumsi de la craiul unguresc. Acestia, la rindul lor, i-au trimis osti. Malkocioglu,potrivit Inaltului firman, a pornit cu vitejii acingiii spre vilaietul Moldoveisi a Inceput sa-1 devasteze i sad prade.

Construind un pod peste apa Prutului, Malkocioglu <Bali-bei> aramas acolo cu alaiul sau cu supusii sai, iar pe spahiii care-1 Insoteau

46 i-a trimis Inainte. El s-a falit ca dusmanul nu va aparea §i n-a cercetat culuare aminte Imprejurimile. Dar iscoada dusmanului, vazInd ca Ma lko-cioglu s-a Indepartat de oastea sa, a condus ceata dusmana spre locul undese oprise Malkocioglu. Ceata de ghiauri, pornind In grabs cu glndul de amacelari oastea islamica, a dat cu ea o lupta crIncena. Ceata lui Mal-kocioglu, la rindul ei, scotind din teaca sabia razbunarii si cu puterea erois-mului punIud capat vietii ghiaurilor umili, nu s-a dat Inapoi nici oci a gaurit piepturile <ghiaurilor > cu Impunsaturile sagetilor ascutite.Focul bataliei Incingindu -se, au distrus de dimineata ping, seara azmelecu lovituri puternice. De asemenea, ascunsesera In locuri ferite nenumaratiluptatori cu tobe i cu steaguri. Acestia, la rindul lor, iesind din ascunzi-suri pe la apusul soarelui, an pornit la lupta, $i la macel cu sunete de tobe,de trompete $i cu strigate de rug/. Atunci, dusmanii cei fricosi si-au pierdutputerea, iar steagurile au cazut din mlinile lor spulberIndu-li-se visurile

ochilor lor lumea li s-a Infatisat neagra. De spaimg, mare, nici a

94 7 ianuarie 27 decembrie 1486.$tetan cel Mare.

Eji

Chiba,

sa

si,Inalte,

95

9i

Ali-pasa,

gi

si at

g1

www.dacoromanica.ro

TADJ-VT-TEVARIFI 329

patra parte din ei n-a rgmas pe loc ci, tremurindu-le mfinile, nici unul n-amai ridicat sabia. Neg/sind alt mijloc de scapare decit fuga, ei au pgrgsitcimpul de bat/lie cu sufletul plin de spaimg s-au imprg§tiat, racindu-senevazuti. Dimineata, end sa porneascg In grabg in urmasirea o§tii invinse,Malkocibei<oglu. Bali-bei>, aflind de imprg§tierea cetei umile de ducmani,a pornit c/lare pe urmele dumanului legii, pe cei pe care i-aputut ajunge din urm/. Serdarul for eel necurat 962 fugind Inaintea tuturor

parcurgind distante maxi, a scapat de ghiarele distrugatoare ale lup-tgtorilor.

Acingiii care se duseserg dui)/ pradl s-au Intors satui de prazis-au alaturat comaindantului lor. Apoi, o cincime din prazi a sosit la Poartafericirii.

54 Anul 892 97. In zilele dud Davud-pa§a a plecat in expeditie<In Arabia >2 a venit din Moldova sol cu haraci pe doi ani f a plecat pri-mind r/spunsul de pace.

Cind sultanul s-a Indreptat spre Adrianopol, s-a prezentat dinpartea ungurului un sol cu numele de Iah§i-oglu.

79 PLECAREA LUI <MALKOCIOGLU> BALI-BEI PENTRU INLATURAREA PAIN LUPTAA UNELTIRILOR LE$E$T1

Abele 99, craiul prior le§e§ti ci mare conductor peste tarile slave(sakalliible), nedinduli seama de cele cuvenite lui, pretindea neatirnare,

80 atitind pe drumul r/tacirii o seam/ de rebel de aceeaci lege cu el. Deaceea, el a adunat o§ti sub conducerea sa cu gindul de a prigoni taxileislamice. Deoarece Intro capitala sa granita taxilor islamice era o calemai lung/ de o lung', el a pornit Infuriat din Cara sa la Inceputul anului902 99, intrind In Moldova care se afla In drumul sau. Sub motivul vecina-t/tii ci pentru faptul erau vechi aliati In razvratiri, el a trimis ctiriprietenekiti domnului Moldovei, incercind s/ ci§tige prietenia lui pentrua-1 avea drept cglguzl. Pe fat/, domnul Moldovei a argtat prime§te<cererea sa > va fi de el pe calea dumaniei <cu turcii>. Dar,cunoscind urmgrile unei astfel de obligati' ci §tiind razbunarea sultanuluiosmgnesc vIzind de atitea on urmgrile rgscoalei, el a Incercat sg poto-lease/ focul miniei <lui Albert>, respingind aventura sa povestindu-idespre nenorocirile cf pgtaniile pe care le-au suferit t5,rile ungurului ci a

96 In text : murdar".97 28 decembrie 1486 16 decembrie 1487.99 loan Albert, regele Poloniei (1491-1501)89 9 septembrie 1496 29 august 1497.

nimicindu-i

c&

c&

ea, alkuri

Qi

si

Ii

9i

si

si9i

www.dacoromanica.ro

.330 SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

frincului in numeroase batalii. La inceput, bggind spaimg in inima aces-tuia, 1-a abatut de la dorinta sa <de a face expeditie >.

Pe de altg parte, el (domnul Moldovei) a trimis veste emirilor demargins ca in tara lui sg vine negresit pe un drum cunoscut un sangeacbeicu luptatorii aflati sub steagul sau i sg se ascun.da in locul ce i se vaargta, urmund sg iasg la ivealg atunci clad va da el semnalul.

Unul dintre emirii cu provincia mai apropiata, de tara aceea, tre-dud Dunarea cu 600 de viteji inarmati, a intrat in Moldova si s-a ascunsIn locul argtat de domnul Moldovei. Domnul Moldovei, prefleindu-se egfuge de teams, a trimis craiului Nies° urmgtoarea stire : Avangardaostii osmane a intrat in tara mea si in urma ei Pill in grabg osti far&numgr, inch mijloacele mele nefiind indeajuns, fatg de ale lor, nu lepot opune impotrivire, ele fiind in numaT mare. Dacg <craiul> se indoieste deacest adevar, sa trimitg 5 000 sau 6 000 de oameni inairmati pentru a leargta locul uncle se aflg < turcii>, $i, luind toate mIsurile de prevedere, samergem pe drumul cel bun si vedem". Nenorocitul de crai lesesc, lucre-zindu-se in spusele domnului Moldovei, a trimis 5 000 sau 6 000 de oameniimbracati in zale furiosi ca marea.

Domnul Moldovei, pregatind 4 000 de ghiauri din Moldova, ii ave-81 zase intr-un loc apropiat de avangarda vitejilor de Rumelia speriase

la inceput cu vestea atacului bgnuit <al turcilor >.Avangarda ostii lesesti venind in acel loc impreung cu domnul Mol-

dovei, vitejii <turcii> an iesit din adincul pgdurii de stejar s-au aruncatca niste sggeti asupra lor cu putere i furie au pornit la atac ca nistelei, cu caii sicu sggetile care se aflau fn tolbele lor. Ivindu-se atunci oastearumeliotg, cei 4 000 de ghiauri moldoveni, care se aflau in urma, au atacatgi ei, bgtind din tobe i clntind din timbal dupg obiceiul osmgnesc. Oastealeseascg, vgzind aceasta, a fost cuprinsg de spaimg $i de groazg yi, zgpg-cindu-se, in stia incotro sg fuga. Vgzind fuga <prefgcutg> a domnuluiMoldovei spaima mare a acestuia, ei an apucat pe urma lui i, strgbatindmunti cimpii, s-au impfgstiat prin acea tarn strains.

Urmgr4i de avangarda ostii islamice, multi dintre ei au fost fgcutiprizonieri, iar multi altii an cgzut pradg sgbiilor. Cu mil de greutalinecazuri segpind cam o mie de ghiauri, acestia s-au araturat taberei lesestisi au dat de stire despre intrarea ()Oil islamice in Moldova i despre apro-pierea acestora cu victorie de tabara leseasca. .Afurisitul crai cel mai sus-numit, vgzind ca i s-a micsorat avangarda, a fost cuprins de spaimg.Llsind lucrurile avutiile sale In acel loc, el a fugit in grabg spre tara lui.Se spune cs, raminind 20 000 de care cu vesminte i unelte, acestea anintrat in mlinile ostii islamice $i ale domnului Moldovei.

sa-1

si

si-i

si$i

$isi

$i

si

www.dacoromanica.ro

TADJ-UT-TEVARIR 331

Trimitind gonaci in urma cetei fugare, an pries pe multi dintre ei§i an trimis In infern pe acei care se opuneau. Domnul Moldovei a trimisla Curtea fericirii prgzile incapute in mina sa, impreun& cu ceata rga-racgtoare legatg. In lanturi. Ca rgispuns rgisplatg, pentru slujba sa, el afost onorat cu favoruri i cu daruri nenumarate, cu cai cu multe ves-minte si multi bani, precum cu o bonetg, auritg,. Craiul lapse afugit in taro, sa cu mare spaimg, necaz. Mare le sah, cu gindul de a sergzbuna, a numit capetenie peste gazii pe emirul Malkocioglu Bali-bei,emirul gaziu din Silistra, pentru a-1 trimite In vilaietul lesesc. De asemeneaa poruncit celor mai multi emiri Insoteascgi.

Bali-bei, supunindu-se inaltei porunci incepind sa adune osti, astring sub steag-ul s'au 40 000 de caareti inarmati. Pornind din resedintasa trecind Dunarea, el a intrat In vilaietul Moldovei. Domnul tgtrii<Moldovei>, potrivit intelegerii, intimpinind cu respect pe emirultorilor si, dupa obicei, preggtind oameni zaherele, a indeplinit misiuneade calguzgi. Cind an ajuns la capatul celgilalt al vilaietului Moldovei, audat de fluviul numit Nistru 100. Trecerea far& pod nefiind cu putintA,au gasit nave legindu.-le cu funii lanturi, an construit un pod trainic§i, dupg, ce an trecut dincolo, an intrat In vilaietul lesesc, parcurgind men-ziluri unele dupg, altele.

Balibeioglu .Ali-bei a fost inskcinat cu apgrarea spatelui otii, iarfiul s'au cel mai mic, Tor Ali-bei, a fost pus in avangarda ostii victorioase.Ajungind cu victoria In mijlocul vilaietului lesesc, ei an distrus cetAtilerenumite localitg,tile insemnate care se aflau acolo si le-au alcat cupicioarele tailor luptatorilor.

Mai luta au atacat fortAreata numit Cracovia 101 de pe o apg, curg5,-toare grew de trecut i pe care o pazeau. <dusmanii>. Trecerea apei se puteaface numai pe un pod. Si acolo se faceau diferite feluri de pregItiri, iar pepod se aflau i niste tunuri asemenea unor bala,uri. Luptg,torii <turci>care porniserg, in incursiune an g6sit un loc Ingust si au trecut <riul> snot.

Trecind prin sabie pe cei care apgrau podul, an intrat cu fortaplini de curaj In cetate si i-au macelarit pe apg,eatori, luind prgzi.

85 <Comandantul care apara cetatea a azut prizonier>.

Capetenia ostii victorioase, pornind la drum, cu ajutorul lui Allah,a ajuns in tinuturile Chiliei si Akkermanului, care erau la granita tgailorislamice.

im In text : Turla.1" In text : Klrakova.

§i§i

e3i (iiskiif)§i

§i

§iluptl-

§i

§1, §i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

332 SA'ADEDDIN MEHMED HODTA EFENDI

Pgstrind in cetatea Chi lia a cincea parte (pendjik) din prazi pentrugloriosul 102, el a slobozit oastea, cea victorioasa.

144 Iar sultanul stgpinitor al IDIY1ii 108, incglecind pe un cal falnicnemaiasteptind cleat o zi, a trecut de la granitg spre rlurile din tinuturileRumeliei. Yn clipa aceea fericitul print 104, cglare pe un cal mindru, indorinta arzgtoare de a se intilni cu slgvitul sultan, a pornit cu mare alaispre Akkerman 105.

Prin.tul Se lim, puternicul sehzade, a trecut in grab cu navel°peste Ozu 106 Nistru (Tur la) dupg care, &glare pe un mindru cal si-acontinuat drumul pentru a se intilni cu alaiul sultanului.

<Versuri despre drumul lui Selim spre Silistra, amintindu-se $i de cetatile Chi liaAakermann>.

Vestea urckii pe tron <a sultanului Se lim I> raspindindu-sein lume, au inceput yin& soli din partea cgpeteniilor ghiauri islamici,en daruri, pentru a ura intronare victorioasg pentru a exprima supunere.

... Din partea beilor Moldovei Romfinesti Venejieiau sosit daruri nenumgrate, pe Bugg haraciul stabilit.

Dintre emirii din Rumelia, urmasii lui Malkoci inlgturaserg dinmosi-strgmosi, cu puterea sabiei lor, rgscoalele i nesupunerile din tinu-turile islamice eistigaserg nenumgrate lupte sfinte. CItiva dintre acestifii ai lui Malkoci, cum este cel cu numele de .Ali-bei, care era beiul sangea,-cului de Sofia, iar altul cu numele de Tor .Ali-bei, care era guvernator laSilistra, au depus sfortgri mari, murind ca niste martiri pe cimpuri deluptg.

102 Baiazid al II-lea (1481 1512).Baiazid al II-lea.

1" Selim, fiul urmasul la tron (1512-1520) al lui Baiazid al II-lea.1°5 Este vorba de lnttlnirea lui Baiazid al II-lea cu fiul sau razvratit Selim.1" Oceakov.

§i

§i

gi

s& §i

§i

§i Tarn §i

§i

103

gi

si

www.dacoromanica.ro

XIX

1111JSTAFA ALI

Fiul lui Ahmed. Hodja, Mustafa All s-a nascut la Galipoli In anul1541. Inca din tinerete a manifestat interes pentru literature, care a siramas principals sa preocupare In tot timpul vietii. Datorit6 activitatiisale literare, All a devenit cunos cut si a fost apreciat la Curtea lui SuleimanI, uncle a fAcut parte din suita printului Salim. Pe la 1562 a fost trimisfn Siria, ca secretar al lui La la Mustafa-pasa, de uncle s-a Intors apoi InCipru. In 1571 Mustafa All era secretarul guvernatorului Bosniei, Ferhad-pasa. In aceastI calitate, el trimitea la Poarta otomanI dlri de Hama',asupra luptelor ce se dIdeau cu tkile crestine. Il gAsim apoi indeplinindaceeasi functie pe ling comandantul de la granija Bosniei, MalkociogluBali-bet In aceste parti el a stat timp de opt ani.

In anul 1592 Mustafa All este semn.alat ca secretar de ieniceri, iarin 1595 este trimis din nou In Anatolia ca defterdar de Amasia, avmndrangul de guvernator de sangeac. A murit In anu11599 In Arabia.

Mustafa, All este considerat o personalitate remarcabilai in viatacultural a Imperiului otoman. Diferitele functii de stat pe care le-a dejinut,el le-a impletit cu activitatea sa de istoriograf, literat si matematician.

Mustafa All a compus pesto 50 de lucrAri, dintre care o parte cucaracter istoric. Lucrarea sa principals, intitulatl Kiinh-iil-ahbar (Esentainformaliilor), reL9ateaza, evenimentele istorice de la Inceputul lumii"si ping, pe vremea domniei sultanului Mehmed al III-lea. Editia turceasca,tipkita, la Istanbul In cinci parti, (In 1862), cuprinde numai evenimenteleping la 1453. Extrasele alAturate slut traduce dupe aceastI editie. Manuscri-sele cuprinzInd partea fncs netiparitI a cronicii lui Mustafa All se glsescIn bibliotecile din Istanbul, precum uncle biblioteci din Europa, cade pild§, la Staatsbibliothek din Berlin si Bibliotheque Nationale dinParis (nr. 94, catal. 314) etc.

si in

ai

www.dacoromanica.ro

334 MUSTAFA ALI

Regretam faptul ca nu am avut la indeming, aceasta ultimg, parte acronicii lui Mustafa Ali, care imbrati§eaza aproape un veac §i jumatate(1453-1599) din istoria Imperiului otoman. Tocmai aceasta parte ar pre-zenta mai mare interes pentru relatiile dintre turd roman, autorulfiind contemporan cu o aerie de evenimente, dintre care la unele luatparte Am putut obtine doar unele date privind campania din 1538 laMoldova, pe care le dam In traducere romaneasca.

In afar& de aceasta cronica Mustafa All a scris yi despre ultima expe-ditie a lui Suleiman I la Szigetvar in 1566, cmnd oastea otomana s-a aflatsub comanda lui Sokollu Mehmed-pa§a. 0 altg, lucrare cu caracter istoricapartinind lui Mustafa, All este o istorie a Ungariei. El a scris de asemenea

un Selimname, In care ant relatate evenimentele din timpul lui Selimal II-lea, iar In Nusretname (Cartes biruincelor) descrie expediiile luiLala Mustafa-pap In par file Iranului. Mustafa All consacrg, o scurtg, cronicaqi Cuceririi Rodhosului in 1522, iar cronica sa In versuri(Batalii rare) descrie lupta dintre Selim al II-lea §i fratele sau BaiazidCelebi la Konia,.

Dintre lucrarile sale cu caracter literar merits sg, fie semnalata Vie fileoamenilor de arid (Menakib-i-Hinerveran), In care autorul Incearca sg,valorifice operele predecesorilor sal in domeniul literature. Ca poet, Al!a scris volume intregi de poezii in limbile araba, persana turd,.

In prefata, cronicii sale Kiinh-ill-ahbar autorul da uncle informatii§i cu privire la izvoarele utilizate. Astfe], la p. 13, 17 (vol. I, ed. Istanbul),el mentioneazg, ca, In vederea Intocmirii unei istorii care sa Inglobeze toateevenimentele, a trebuit sa cerceteze peste 130 de lucrari de istorie i citeazg,un fir intreg de autori arabi, persani, turd, tatari

Dintre cronicarii osmanlii, el citeaza In repetate rinduri pe A§ik-parla-zade, Ne§ri, Ruhi Edirnevi, Idris Bitlisi, Ramazan-zade, Sa'adeddinKonyevi, iar despre Hodja Selman, citat in cronica lui Enveri, mentio-neaza ca e autorul unei lucrari istorice (I, 17-20).

Mustafa All is o atitudine critic/ fat& de ceilalti cronicari, aratindcs ei nu relateaza totdeauna, evenimentele In mod exact, fapt ce 1-a deter-mina,t, adauga el, sg, cerceteze toate izvoarele privitoare la un eveniment.Cu toate acestea in opera sa istorica s-au strecurat uncle erori. MustafaAll precizeaza Inceput opera dud avea 52 de ani, terminitrid-odupa patru ani, adica cu doi ani inaintea mortii sale. In prima parte aoperei (primele doua volume), limba autorului este greoaie, piina de ara-bisme persanisme ; stilul sau devine ins/ clar concis In ultimo, parte.

Clteva date sporadice cu privire la 0...rile roman se gasesc Inlucrarea lui Ali, intitulata Heft Medjlis, adica Cele fapte consilii, In care

§i

a §i

§i

§i

Nadir-ul-Muharib

§i

§.a.

§ica §i-a

§i §i§i

www.dacoromanica.ro

MUSTAFA ALI 335.

este descrisa campania lui Suleiman Magnificul impotriva cetatii Sziget-var din Ungaria (1566/974). Aceasta opera a fost editata in 1898-1899 -de istoricul Ahmed Djevdet (Istanbul, 1316 H., 55 p.). Dam aici in tra-ducers un mic fragment si din aceasta lucrare.

Bibliografie: S. 0., III, p. 290; O. M., III, p. 85-94; G. O. W..p. 126-134; E. I., I, p. 296 §i I. A., I, 1950, p. 304-306.

www.dacoromanica.ro

litrNH-17L-AHBAR(ed. Ahmed Djevdet, Istanbul, 1862/1277)

Volumul I

33 <Se relateazA despre amestecul dintre turd, arabi §i iranieni pe de o parte §i cre§tinipe de altA parte In %Arlie de sub stAptnirea Bizantulul, fAcIndu-se §1 o caracterizare a copiilornascuti de pe urma acestui amestec>.

Afar/ de aceasta, s-au schimbat numai cei din generatia a doua atreia a celor islamizati dintre sirbi, valahi, moldoveni alte popoareghiaure. Datorit/ islamismului, scApind de erezie, copiii care s-au n/scutau avut sufletul carat qi au in.ceput a/ devin/ vrednici de lumina culturii§i a desAvir§irii.

117 <Descriindu-se cursul Du:1AM (Tuna) in vilaietul Rumelia, se spune> :

In sfir§it, Dungrea se vars/ in Marea NeagrA (Kara-Deniz) la nord detirgul numit Isaccea (Sakgi). Pe malurile acestui fluviu se aflI tAri ghiaureca : Tara Romfineasca (Eflak), Serbia (Sirb), Ungaria (Madjar), Croatia.(Hirvat).

. . . Riul Oceakov (Ozu). Si acesta este o apl mare care vine din nordpe partea r/s/ritean'a a fluviului Dungrea §1, curgind clnd spre apus cindspre rasarit, se ears/ intr-un loc in Marea NeagrI. Locul acela se nume§tetinutul dintre Sarl-Kerman Akkerman 2.

235 Acum, in p/rtile ormului Constantinopol (Kostantinie) seintinderi mari care, pin/ la hotarele Bosniei, Bulgariei, Taxii Roma,-

ne§ti, Moldovei, Akkermanului Transilvaniei ant cunoscute sub numelede tinutul Rumeliei.

245 ... Mai sint popoarele : valah, cel ardelean moldovean carelocuiesc in tinuturile dintre tkile grece§ti, tatlf/§ti ungure§ti. Domniilor, purtlnd titlul de voievozi fiind numiti de cgtre sultanii Familieiosmane, I i trimit din vechime, an de an, tributurile fixate.

Nu se numea alt voievod in aceste taxi pin/ ce nu murea voievoduluneia din ele, sau, asuprind poporul, nu era inlaturat. Dar atunci c5nd lise trimitea un nou voievod, acesta era dat in grija unui ag/ din suita im-p/r/teasc6, algturindu-i-se k4i un ceau§ cu titlul de stegar (sandjahtar)

vreo 40-50 de capugii 3.

I Sari-Kerman : Cetatea GalbenA".2 Ak-Kerman : Cetatea AlbA".8 capugi : portar, u0er (al seraiului).

afl

§i

si

r si

si

gi gisi

si

www.dacoromanica.ro

45

IWNH-1.7L-AHBAlt 337

Ajungind la locul hotarit, ei pazeau pe cel pe care-1 aduceau cu. ei,adicI, numindu-1 dome (hakim), 11 pgzeau de ceilalti. Acesta (domnul)fi retina timp de citeva zile in slujba sa cu cel putin. 10 000 de floriniin bani, dindu-le gi cai gi zaherea in valoare de 5 000 florini. Ceaugului fi&idea ceva mai mult de o povara, (yiik) 4, iar fiecarui capugiu fi dadeacite 3 000 de aspri gi cite un cal. Si la fiecare schimbare de voievod, marelevizir era onorat cu vreo 100 000 de florini. Celorlalti viziri altora nu ledadea nimic.

In felul acesta vilaieturile erau infloritoare tid prospere. Pe timpulraposatului sultan Suleiman 5, in vilaietul numit Tara Romaneasca, (Eflalc)traiau 48 000 de familii (bane), in Moldova (Bogdan) tradau in total 30 000de familii, iar fn Transilvania (Erdel) numarul ghiaurilor era de 50 000de familii. Pe vremea sultanului Murad al III-lea ins6, cind s-a apropiatanul Hegirei 10006, in vilaietul Trtrii Roma.'ne§ti erau 13 000 de familii§i in Cara Moldovei 20 000 de familii, cad domnii mai sus-amintiti ajungindsa fie schimbati de cite dou&-trei on pe an, an ruinat tkile prin. mita,(rufvet), iar agalele care mergeau pentru slujba <inscaunarii> nu se mul-tumeau nici cu 40 sau 50 de poveri (yiik), dupg cum nici ceaugii nu se mul-tumeau cu zece poveri, iar capugiii cu cite o povaras. Din aceasta pricina,lumea s-a revoltat tot mai mult.

In cele din urml, raialele ghiaure, neputind suporta darile puse de-voievozii for necinstiti, s-au rasculat. Astfel, omorind multe mu de musul-mani, linigtea gi ordinea din tinuturile Rumeliei au fost tulburate, iarcetAtile imprejurimile lor, care erau anexate de 60-70 de ani la tarileislamice, an trecut sub stapinirea ghiaurilor nenorociti.

Volumul at 111-lea

Pe vremea lui Orhan 7, emirii vizirii an auzit ca regele (kiral)Ungariei gi -a pus in gind sa treaca, In Anatolia impreuna cu cei ce unelteau§i sa.-1 alunge pe hanul Orhan. Atunci Suleiman-pma a cerut de la inaltul

46 padiqah fnvoire sa treaca in Rumelia.47 Dupa aceea, gaziul Umur-bei, fiul lui Aidin-bei, care era peste

Aidin-eli, trecind cu corabille in Rumelia 8, a Mout acolo incursiuni gi a

1 yuk : 100 000 de aspri (akce).5 Suleiman I Magnificul (sau Legislatorul) (1520-1566).

19 octombrie 1591 7 octombrie 1592.7 Orhan, emir otoman (1326-1359).

Se refera la expeditia lui Umur-bei (1339-1340) prin tarile Galipolei. tntr -una dinexpeditille sale la gurile DunArii, el a ajuns Folnii la hotarul Tarii Rornane§ti.

22 c. 48

4

6

6

gi

si

www.dacoromanica.ro

338 MUSTAFA ALI

obtinut victorii, capturind mari cantitAti de prszi. Lui i-a mers faima decuceritor, cad a cucerit a supus toate cetatile pe care le-a vrut caurmare, belpgal din rindurile luptItorilor musulmani a crescut zi de zi,astfel inch cei care jurasera credint/ comandantului for iubit infruntauorice treceau peste toate greut/tile pentru gaziul Umur-bei.

66 Fiii distin§i ai lui Murad I erau : hanul Baiazid Ildir im, Savgi-bei Iakub-bei. Dintre ace§ti printi, Savgi-bei, potrivit rinduielilor os-mane, fiind numit vizir, a fost retinut pentru paza Brusei. Iar el ( Murad I)a plecat cu mares ie glorie intr-o expeditie impotriva ghiaurilor din TaraRomaneasca, Savgi-bei, cazind sub Inriurirea unor uneltitori, s-a r/zvr/titIncercind s6, se proclame neatirnat. Atunci < sultanul> luat de indat5,zborul ea de §oim in partite Brusei 1-a pedepsit < pe Savgi> :a§a, cum secuvine.

71 Sultanul < Murad I>, suparat qi zdrobit din pricina unei infrin-geri din partea sirbilor 91 a poruncit lui 10 sa, string/ oaste.fiului ssu Baiazid i s-a pus in vedere sg, se pregateasc/ pentru expeditie.Astfel, s-au adunat in apropierea oraqului <Adrianopol>. In acest timp

72 s-a aflat ca stApinitorii ghiauri din Nicopol §i Tirnovo, precum <condu-catorul> i§ro.an (Susmatur), bei ghiauri §4i tributari sultanului, nesupu-nindu-se poruncii <de a merge La expeditie>, an apucat calea rAzvr/tirii.

Atunci vizirul avind sub comanda sa 30 000 de oameni,a trecut in Rumelia a plecat in tinutul lui *i§man.. Ajungind la Adria-nopol, <sultanul> a trimis de indatI pe fiul lui Timurta§-pa§a,care, impreung, cu 5 000 de oameni, a cucerit cetatea Provadia.

Dup/ aceea, au venit la picioarele gloriosului sultan §i stIpl-nitorii cet/tilor Madara §i *umla, iar beiul *iqman, caindu -se de purtareasa, a cazut la picioarele lui §i, in speranta ca i se va ierta gre§eala,a venit in capitala imperial/ §i s-a rugat. Atunci el a obtinut <iertare>.De data aceasta §i cetatea Silistra fiind alipitai la tlrile imparatecti, st/-pinitorul ei a primit sa devina tributar n.

<Descrierea Mallet de la Kosovo cu sirbii, omorlrea sultanului Murad I $i obtinereavictories de catre turd datorita lui Haireddin-pasa>.

9 BAtillia de la Ploenik (1387).to Ali-pa§a Djandarllzade.11 Aceste evenimente s-au petrecut In anul 1388.

§i

.

yi

...Ali-pa§a

Ali-pa§a,

pi,

pi

pi

Si

pi

pi

...

Ali -papa

www.dacoromanica.ro

KUNH-111.-AHBAR 339

78 PE SCURT DESPRE CUCERIRILE SULTANULUI BAIAZID li

Yn pktile Rumeliei au fost cucerite de catre Evrenos-bei <inaintede lupta de la Ankara din 1402> Moldova (Bogdan) 132 Cratova, cetateaScoplje (tIskiib) i cetatea Doruna 14 ; cetatea, Vidin a fost cucerita de cAtreFiruz-bei. Au mai fost supuse vilaietul Tkii Romanesti, cetateaNicopol, cetatea Silistra, cetatea Rusciuk, cetatea ungureasc5, Sara-feria, iar din Anatolia au fost cucerite Saruhan

79 . . . Iar voievodul Tkii Romanesti, nedemnul Mircea, supunindu-se,impreuna cu suita sa, a primit de bun6 vole sa, devin5, tributarul sultanului<Baiazid>.

... In al doilea an <al domniei sultanului Baiazid> 15 a fost trimiscu oaste Firuz-bei, unul dintre marl emiri, care a supus Vidinul impre-jurimile sale. Indata dup5, aceea, sultanul, venind la Adrianopol, a trimis.pe mai sus-numitul Firuz-bei sa fac'l incursiune in vilaietul Romo,-nesti. Acesta, intorcindu-se cu o mare pradg, a fIcut tot felul de daruri.

80 <Descrierea luptei de la Nicopol MA a menmiona participarea romanilor>.

Yn anul al saptelea <al domniei>, in <7 >94 16 sultanul, continuindfaptele sale rAzboinice, a cucerit §i a supus cetatea Nicopol si cetg,tileinane ale Silistrei, dupa care a pornit in pktile Moreei si a ajuns la Kara-feria. Dupa ce a cucerit Rusciukul, a trimis acingii fn toate partile i acestias-au tutors cu nenumkati robi. Au adus §i pe acei ghiauri ale ckor nele-giuiri erau de nesuferit.

113 <Fiica mai mica a lui Baiazid -han indragostindu-se de §eihul Sem-seddin >, a trimis a doua zi pe imputernicitul (velcil) ei de cununie, neputind

astepte pin& la venirea tataki ei, care se afla in expeditia impotrivaghiaurilor din Tara Romaneasc6).

119 ... Printul Musa a cerut voie de la fratele sau mai mare, printulMehmed, sa treaca fn Rumelia. Acesta, aprobindu-i cererea, a pus sai sepreggteascA toate cele necesare pentru caltorie (sefer) §i, dupg ce i-aprocurat uneltele de lupta, i-a inminat scrisori 1-a trimis <pe Musa >la voievodul Mircea. De fapt, s-a vazut ca, asa cum mai inainte Suleiman-sah, intgrindu-1 pe printul Isa, 11 trimisese impotriva lui Mehmed-han,

12 Balazid I Fulgerul (1389-1402).12 Confuzie la cronicar san gre§eala de tipar.14 Doruna (gre§ealA de grafie), desigur : Vodina.15 1390.16 29 noiembrie 1391 16 noiembrie 1392. Al 7-lea an al domniei Baiazid cade insA

In anul 1396.

Trull

sa,

tii

lull

1i

0i

www.dacoromanica.ro

340 MUSTAFA ALI

acum printul Mehmed, la rindul sgu, 1-a trimis In Rumelia, drept rgspuns,pe Musa, procurIndu-i toate cele necesare. Atunci printul Musa, purtindsteagul victoriei, a trecut In Rumelia e i voievodul Mircea, f/cindu-1 gine-rele sgu, i-a dat ajutoare. Suleiman-sah, dud a aflat de aceasta, stire, aplecat In mare grabg In Rumelia lei, trecind pe la Impgratul din Istanbul 17,<pe chid strabgtea trecgtoarea Bosfor >, s-a obligat sa -i dea multe locali-tati numai ca sa -1 sprijine In vederea alunggrii fratilor sal.

<Trec/nd pe malul celialt, Suleiman gi-a adunat oastea gi a pornit In urnarirea prin-tului Musa>.

120 <Descrierea luptelor dintre Musa gi Suleiman : InfrIngerile suferite la Inceput de Musa,iar apoi de Suleiman>.

125 Yn timp ce Suleiman-sah cutreiera, descumpanit, granitele TariiRominesti, beii din Rumelia, trecind la fapte, 1-au dus pe printul Musa laAdrianopol 1-au suit pe tronul Impgrgtiei. Ei erau nemuljumiti de Sulei-man-sah, din pricing' cg acesta, zi noapte, se Linea de betii.

Suleiman-sah, aflind de necredinta ostii din Rumelia si de tre-cerea ei de partea fratelui sau, a Inceput sa se preggteascg, dar In timpulaceea a murit Intr-un sat. Aceasta s-a IntImplat In anul 813 de la Hegira 18.

134 <In timpul unel petreceri, Mehmed I 11 Invoiegte pe Musa O. treacii cu o oaste in RumeliaSi pune sA 1 se rInduiasca alaiul gl sä i se pregateasca toate cele necesare>.

Totodatg, potrivit dorinlelor dui Musa >, i-a Inminat scrisori pentruemirul Isfendiar, Impgratul din Istanbul si voievozli din Tara Romgneascg,si Moldova 12.

135 Musa, ajungind la emirul de Isfendiar, a Inteles hiss cg, nu va putea,obtine ceea ce dorea. De aceea, fara sa -si dea In vileag gindurile, s-a dusIn capitala lui Saramanoglu. Dar acolo, Inainte de a Incepe vorba desprelucrurile Insemnate, a sosit la Isfendiar sol i scrisoare de la voievodulTgrii Romanesti 20, prin care acesta se plingea de acingii argta lui Is-fendiar starea In care se afla, precum ca, in timp ce printul Suleiman eraocupat cu petrecerile In pgrtile - Anatoliei, supusii raialelor de la marginsufereau foarte mult din pricina devastgrilor. Totodatg el a cerut ca Musasa treats In par file acelea, argtIndu-1}i pentru aceasta recunostinta sa.

Voievodul Tariff Rominesti, Mircea, fAcuse planul sg, facgginere pe Musa $i astfel sa domneascg dupg voia lui in Cara sa, pe care o

17 Manuel II Paleologul (1391-1448).18 6 mai 1410 24 aprilie 1411.18 La 1409. Autorul revine asupra faptelor mentionate inai inainte.

Mircea cel BAtrin.

ci

gi

isi

sit

gi

..

si-I

www.dacoromanica.ro

KUNI1UL-AIEBAR 341

conducea ca pe o flick ascultatoare, iar poporul din acel vilaiet sa fie feritde rautatile acingfilor si nimeni sa nu rivneasca la taro, sa si sa nu o calce.Intr-un cuvint, dud printul Musa a auzit aceste stiri de la Isfendiar $icInd a vazut si scrisorile trimise <de Mircea >, s-a bucurat $i s-a dus dinnou la schela Sinope de unde, cu corabii purtatoare de bogatii, a trecutmarea, ajungind in vilaietul Romanesti. Voievodul Mircea, careaflase dinainte de sosirea printului, 1-a intimpinat cu bucurie si eu marealai, primhadu-lcu mare cinste i s-a supus, dindu-i tot felul de peschesuri.

Astfell in primul rind, printul si-a atins scopul casatorindu-se InCara, iar in al doilea rind, bell de Burnell% nemultumiti si suparati depatima beliei de care suferea Suleiman-sah §1 din pricina lipsei de interesal acestuia fat& de treburilearii, au venit cote dupa cete la el (la Musa)cu scopul de a i se supune 21.

140 <Inchiderea lui Mihaloglu Mehmed-bei la Tokat ca parta§ al lui Musa>.

Iar stegarul (miralem) Azap-bei, fugind, s-a dus in Tara Romaneasca22.

EVENIMENTUL AL OPTSPREZECELEA. AICI SE TRATEAZA A DOUA URCARE PETRONUL IMPARATIEI <A LUI MEHMED I CELEBI>

Cind Suleiman-sah a pornit la Adrianopol pentru a-1 omori pe Musa,auzind ca printul Musa, en invoirea lui Mehmed-han, a plecat la voievodulTarii Romanesti, Mircea, iar dupa unii autori, a devenit chiar ginereleacestuia, el (Suleiman) si-a ridicat cortul sau cu mare necaz si, luindu-§iramas bun de la locuitorii din Brusa, s-a retras spre Istanbul. Dupa ce afacut multe fagaduinte imparatului < din Istanbul> si a obtinut Invoireade a trece marea, el a plecat la Adrianopol. Luptele lui cu printul Musa sitoate faptele sale slut relatate la locul lor.

178 <Luptele dintre Musa §i Mehmed la Ceamurlu>.

EVENIMENTUL AL APTELEA

Sultanul Mehmed, pregatind oastea ce mai ramasese si uneltele delupta, a trecut In Rumelia cu glndul de a purta razboi dint (gaza) Impotrivaghiaurilor.

Mai Inainte de aceasta, pe and <sultanul Mehmed I> se afla inpartile Anatoliei pentru a potoli rascoala <lui Karamanoglu>, ce avusese

21 Aceste evenimente an loc in anti 1409-1411.22 Aceste evenimente se petrec in vara anului 1413.

Tkii

si

www.dacoromanica.ro

342 MUSTAFA ALI

loc acolo, umilii ghiauri din Tara Romaneascg, unifi in rautSfi, au distruscele trei cetSti Isaccea <leni-Sale> §i Giurgiu (Goz-Goren). Mind a§ezatela hotarele faxilor islamice §i repararea for fiind foarte trebuincioasS, eleau fost construite din nou au fost aduse in stare buns. DupS aceea,(Mehmed I) a plecat in pairfile ungure§ti 23. In drumul for au dat peste

179 cetatea Severin, ins& ghiaurii nu s-au putut impotrivi loviturilor date deluptStorii musulmani §i de Wile viteze, obi§nuite cu luptele, §i dud. aninceput bgtglia pentru cucerirea §i supunerea cetSfii, <ghiaurii> au cerutiertare §i s-au rugat pentru lini§tea §i crufarea viefii lor. Ace§tia, trimifindprin fiul craiului 24 daruri multe §i pe§che§uri valoroase, s-au obligatplSteasca in fiecare an haraciul §i au cerut pace. Atunci li s-a pus con-difia cal atita timp cot domnia gloriosului §i puternicului sultan va fiinfloritoare §i ocrotirea lui se va intinde peste toatS lumea, ei sa nu seimpotriveasca §i s6 nu se razvrateascS §i nici sa aleagS calea rascoalei §irazvratirii §i, on de cite on li se va cere, sa dea In slujba implratului treifii de crai (Kral -zade) §i sg, fin& pentru slujba <Portii >, vara §i iarna, o§tiinarmate §i sa fie socotifi, pentru totdeauna, ca facind parte dintre supu§iiinaltei Po*. Intr-un cuvint, sultanul, respectin.d versetul din Coran, . . .

a iertat pe cei care i s-au rugat. Dupa, aceea, sultanul s-a indreptat cumare alai spre Adrianopol, capitala lumii.

EVENIMENTUL AL $APTELEA"

Despre rgscoala lui Simavnaoglu §eihul Bedreddin care, pe dudlocuia impreunS on familia sa la Iznik, auzind de toat6 indrIzneala der/scoalS a discipolului (murid) §i adeptului s6u, Boriikliige Mustafa, aplecat §i s-a dus la Isfendiar, de unde s-a urcat pe means intr-o corabie§i a trecut in Rumelia. DupS unii, a fost surghiunit In altS parte din poruncasultanului, din pricina unor fapte slvir§ite de el. Adev6rul este el, trecindprin Caffa (Kefe) §i ocolind, el a venit prin Silistra in interiorul Dobrogei.El a susfinut c& BOriikliige Mustafa s-a r/sculat pe nedrept §i ca dreptulde a se rascula Ii aparfine lui.

<Reprimarea rAscoalei spInzurarea §eihului Bedreddin Mahmud la Serres>.

Is In alte cronici aceste evenimente shit datate 1416-1417." Autorul se refer probabil la regale Ungariei, Sigismund de Luxemburg, sau la o cApe-

tenie localA." De fapt al optulea.

tii

85,

6l

www.dacoromanica.ro

KUNHATL-ABBAR 343

200 Falsul (Dlizme) print Mustafa find infrint de Murad <al II-lea > inluptele de la Galipoli, rIscoala sa din Rumelia a fost inabuksitl, far Mustafaa fugit spre vilaietul Tarii Romane§ti.

...Mihaloglu-pa§a, impreun6 cu oastea aleasa, fiind trimis in urml-rire, 1-a ajuns din urma, la Ceamurlu i 1-a nimicit, inecindu-1 sub o ploaiede sIgeti. Aceasta s-a petrecut in anul 825 26 ...

205 EVENIMENTUL AL TREISPREZECELEA

206

Dintre beii de serhat, viteazul Sah-Melek a fAcut in timpul ierniio incursiune cu oaste multI in vilaietul Tarii Romane§ti, dar vremea findfoarte aspra, multora dintre oameni le-au degerat mIinile §i picioarele,de§i lupt5Aorii gazii cereau mill i indurare de la Allah 27 .

EVENIMENTUL AL PAISPREZECELEA

Sultanul cel purt6tor de coroan5, ", impreun6 cu ceata de luptItorice formeaza, oastea din Anatolia §i cu vitejii din Rumelia §i din imprejurimi,avind in fruntea for pe voievodul tributar al Tarii Romfine§ti, Dracul(Dirakula), §i pe ghiaurii devastatori de sub st6pinirea sa, an mers timp de40 de zile in dreapta §i in stinga §1, facind incursiuni prin vilaietul unguresc,an distrus §i an pirjolit. Ei an adus multi prizonieri §i multe prazi pe carean pus mina. Apoi, trecind DunaLrea la Nicopol, au ajuns in capitala Adria,nopol 99. .

207 EVENIMENTUL AL OPTSPREZECELEA

Este fapta beiului de margin ; viteazul Mezid eel nechibzuit a fostinsarcinat s5, fox& o incursiune impotriva ghiaurilor, dar el nu a pus is-wade ca sa cerceteze starea duqmanului, ci a plecat cu oastea increzindu-sein fortele sale. Afurisitul de lancu <de Hunedoara > fusese mai inainteiscoada lui Evrenosoglu Ali-bei §1 din pricina aceasta, cuno§tea bine stareao§tii islamice. El a trecut apoi din slujba lui Ali-bei la craiul unguresc,

26 26 decembrie 1422 14 decembrie 1423.27 Este vorba probabil de luptele din 1426-1427, In Tara Romineasci, Impotriva

lui Dan al II-lea.Murad al II-lea (1421-1451).

29 Evenimente petrecute In 1438, chid are loc expeditia sultanulul Murad al II-lea,insotit de Vlad Dracul, In Transilvania.

. .

"

www.dacoromanica.ro

344 MUSTAFA ALI

§i §i-a luat titlul de guvernator (beilerbei). De aceea, el (Iancu) cuno§teaneorinduiala lui Mezid-bei §i se aflase ca acesta stapinea oastea,dindu-i friu liber on de cite on fac,ea incursiuni. Astfel, cind Mezid-beia intrat in vilaietul ghiaurilor cu oastea sa nestapinita, a dat voie osta§ilorsai sa prade raiaua s-o fugareasca ca pe ni§te oi, zicind. Nu-i lasati,lupli mei". Ling& el ramasesera foarte putini oameni. Atit cei mari eft §icei mici, dedindu-se la prazi, s-au impra§tiat ca vintul in toate partile.Tocmai atunci a aparut dintr-o parte, far& zgomot, Iancu. Impresurindu-]pe acel raufacator, s-au straduit sa-1 zdrobeasca, dar a fost in zadar, caci400-500 de oameni nu s-au putut opune la 10 000 de ghiauri. In celedin urma, mai sus-numitul Mezid a suferit urmarile gre§elii sale, cazindel insu§i in lupta. Acolo, in timpul luptelor cc s-au dat 3°) i-a murit §1 unfiu destoinic.

EVENIMENTUL AL NOUASPREZECELEA

Este fapta vizirului *ehabeddin-pa§a. El era un om curajos din ceataslujba§ilor (tavasi), dar, increzindu-se prea mutt in puterea sa, era nepri-ceput in luarea de masuri. Indeosebi el nu a tras invataminte din infrin-gerea lui Mezid-bei din anul trecut. Neingrijindu-se niciodata stapi-neasca, oastea, lipsurile sale au crescut. In felul acesta, el a plecat cu toataoastea din Rumelia, cu acingiii viteji ca leii §i avind alaturi de el, dintreemirii de margine, pe Iakub-bei §i pe Firuz <oglu > §i pe capugiba§iul Umur-bei §i pe Hizir Bali din familia Fenari, precum §i 2 000 de ieniceri §i 16vestiti §i puternici sangeacbei. Ajungind in faja Belgradului 31, el a ridicatacolo o intaritura (hvala). Apoi, trecind prin Tara Romaneasca au facutincursiune in vilaietul unguresc unde osta§ii sai, mici §i mari, s-au dedatla pradaciuni, impra§tiindu-se in toate partile. Calaretii sal s-au dus la odepartare de mai multe menziluri, iar pedestra§ii din ceata azapilor §iienicerilor s-au raspindit §i ei in toate partile, dup6, prada §i alte lucruri.

208 Deodata, acela§i Iancu ghiaurul, care in trecut a pricinuit infringere luiMezid-bei, a vault §i de data aceasta cu o multime de pagini. Atunci s-adat o lupta mare §i atit de crincenk inch din 16 sangeacbei, an cazut 15 bei.Neprevazatorul pa§a insu§i a scapat cu mare greutate, fugind. Blestematulmai sus-aratat (Iancu), dupa ce a string multa prada, a cazut ca o pacostepe capul voievodului Tarii Romane§ti, Dracul, care era un zimmi 32 renu-

30 Evenimentele povestite mai sus au loc In Transilvania pe la 1442.31 Probabil confuzie, In loc de Vidin.32 Zimmi : supus nemusulman, creltin din Imperiul otoman.

null

§i

Ali

www.dacoromanica.ro

KUNII-DL-ARBAR 345.

mit in acele tinuturi ¢i tributar prin supusenie devotat5, i., repezindu-seasupra lui pe neasteptate, i-a fagot capul nimicindu-i oastea, a lucre-dintat tara sa unuia dintre r6ufIcItorii c,etei sale, numit ghiaurul Bas-mara

NiciodatI musulmanii n-au suferit atit din pricina vicleniei si rau-tatii ghia,urilor ca in acesti doi ani. Cunoseind bine starea musulmanilor,.<Iancu.> a iesit biruitor in toate faptele sale 34; puntrid mina pe multe

EVENIMENTUL AL DOUAZECI $1 UNULEA

Se povesteste despre incursiunea facuta de mAria, sa sultanul In vila-ietul unguresc. Craiul cel ratIcit, profitind de plecarea in Anatolia a ferici-tului sultan pentru a pure cap6t uneltirilor lui Karamanoglu, a strinso mare oaste cu care a intrat In sangeacul Crusavat (Aldja-Hisar), distru-gind ci devastind raiaua sa. Atunci marele sultan, unind oastea din Ana-tolia cu cea din Rumelia, a plecat cutreierind timp de trei luni vilaietulunguresc, a luat o multime de cetati. Apoi, trecind prin Nicopol cu nenu-masati robi si cu nu mare numAr de vite, a construit cetatea Giurgiului(Ierkokii). Dup5, ce a numit acolo comandant (dizdar) §i oameni viteji(merdman), s-a intors Sn capitala Adrianopol uncle §i -a petrecut timpul cudesf6,11ri, in anul 84135. . . .

EVENIMENTUL AL DOUAZECI $1 TREILEA

Despotul MA de minte 38, fugind din cetatca Semendria, s-a dus lacraiul unguresc si, atitindu-1 pe el si pe Ian.cu, unul dintre beii ghiauri cu

210 ginduri rele din acele i-a luat en el. DupI ce au trecut prin Belgradsi an dat foe cetatii Crufavdc", ei an prigonit populatia din vilaietul Nis.Atacindu-i pe oameni cu soli ele, i-au Omit $i an pricinuit stricAciuni satelori oraselor, cutezind s6, atace Zlatita 38. and puternicul sultan a auzit

de aceasta, el a plecat cu oastea din Rumelia. Dupa, ce a dIrimat si a arsSofia, el s-a indreptat spre treatoarea Zlatita (Idadi). Dar, din pricina

33 In alte cronici Basaraba.34 Aceste evenimente au avut loc In anii 1442-1443.88 5 iulie 1437 23 iunie 1438.86 Gheorghe Brankovici.87 In text : Aladja-Hisar.38 In text : Izladl.

si,

parti,

1i,

marl

www.dacoromanica.ro

346 MUSTAFA ALI

iernii grele, a preferat s& pazeascgi timp de citeva zile acele tinuturi ping, ceghiaurii, din pricina greutItilor, 8-au retras spre Cara for blestemat6.<Sultanul> a trimis ins& pe viteazul Turhan-bei, fazindu-1 serdar pestevitejii de sub comanda sa dindu-i pe bravii ale8i din oastea de Rume lia.Peste oastea din Anatolia a fost numit viteazul Balaban-pa8a eel vestit.

Li s-a poruncit sa urmgreascl oastea ghiaurfi la o distant& de unconae ca sa vadg, s& is mAsurile neeesare dacg, <ghiaurii> vor voi sa maipricinuiascI striciciuni pagube tarilor islamice. Ghiaurii, ajungind latrecAtoarea Nis, au aflat de oastea numeroasI care-i urm6rea. Atunci eiau f6cut o ascunzatoare ingiuntrul trecgtorii i luptAtorii musulmani,ajungind acolo, i-au vgaut cu uimire pe ghiauri stind in ascunzi8uri. Eii-au atacat indatl cu dirzenie, dar, din voia lui Allah, o8tile musulmaneau fost infrinte. In timpul luptei, beiul provinciei Bo lu, numit Mahmud-bei, care era fratele vizirului Ha1i1 -pa8a i sotul surorii st/pInitoruluilumii, a elzut in mlinile ghiaurilor. Cind sultanul Murad-han s-a intorsin capitala Adrianopol, sora sa, imbracat& In haine de doliu, s-a dus lael gi a plins. Atunci, din mil& i ocrotire fat& de ea, a fost restituit/ indat&ghiaurilor cetatea Semendria i astfel Mahmud-bei a fost slobozit. Chiar

cei doi fii ai despotului, care erau orbi, i-au fost inapoiati 39.211 and sultanul Mehmed 40 s-a urcat pe tronul tarn, s-a hot&rit

sg, se citeascl hutbe §1 sa, se bath monede <cu numele sgiu> kti astfel faimai 8-a dus in toot& lumea. lJnii. dintre ticg1o8ii de uneltitori 8i mai cu seam&rIufgeatorul numit Karamanoglu <Mehmed-bei>, 1-au in8tiintat prin scri-soare pe craiul unguresc, laneu, de acest eveniment, afatind c& : 1,Marelesultan 0-a retras de la domnie, lasInd tronul unui fiu nevirstnic de-al san,a8a cä, voi din partea aceea 8i noi de aici, sg, mergem eu o8ti impotriva for

nimicindu-i, s& semAnAm pe pgimintul taxii for s6minta rgat&tii. Maimult chiar, dupg, aceea sg, ne Infratim intro noi ne vom intllni ca sa irn-pArtim, prin bung, invoiall, tinuturile care ni se cuvin In p&rtile noastre".Cind craiul col raufgcgtor a citit scrisorile trimise de Karamanoglu, apornit cu o ceat& de blestemati $i, incaierIndu-se cu vitejii din Rumelia,a Indr&znit sA lac& multe uneltiri. Dar slgivitul Allah acord/nd ajutorulceresc trupelor musulmane, un bray luptgitor a ren8it pin& la urm&taie capul craiului lancu ".

212 <Se relateazA Intoareerea la domnie a lui Murad al II-lea din pricina amenintArilor ghiau-rilor din afarA qi a neputintei fiului sau Mehmed de a face fatA conduceril statului>.

39 Aceste evenimente au avut loc in 1443 §I la Inceputul anului 1444.4° Mehmed al II-lea (1451-1481) este numit coregent In 1444, lnainte de lupta de la

Varna.41 De fapt lui Vladislav I.

$i si

sisi

si

si,$i

sa

www.dacoromanica.ro

KUNHAIL-ABBAR 347

Vazind aceasta, Karamanoglu a inceput sa-1 atite taxa* pe craiul celratacit 42, punindu-1 in miscare. Ceilalti stapinitori ghiauri, vazindu-1<pe crai>, s-au dus ei la locurile for de la hotare.

In primul rind, craiul unguresc, socotind ca acesta este un bun prilej,a trecut cu toata oastea sa prin vilaietul Tarii Romanesti prin Moldova(Bogdan). Mergind mai departe, el a asediat cetatea Varna. In al doilearind, in urma scrisorii trimise de el, la rindul lor, stapinitorii frinci $i -auscos flotele in larg..Astfel, 60 de galere, venind pe mare, an intrat In strim-toarea Galipoli. Ei au inceput sa devasteze tinuturile din imprejurimi, iarpe acei care le-au opus o cit de mica impotrivire, i-au batut cu tun.urile tiian tras cu pustile, pricinuindu-le pagube i multa suferinta.

213 . . .0astea de Poarta i beilerbeiul de Rumelia, Davud-pasa beiler-beiul de Anatolia, Kara <dja >-pasa, alti emiri, intelegindu-se intreei, an pornit impreuna cu sultanul cel batrin 43 si cu cel tinar (nevgivan)44§i, dupa multe popasuri, au ajuns la, Varna unde s-au Intilnit cu ghiaurii.Se nimerise ca ziva aceea sa fie vineri. Multimea ostilor care inainta dinambele parti parea asemenea unor valuri.

<Descrierea luptei de la Varna, retragerea turcilor, cAderea cralului Vladislav si victoriaturcilor>.

214 .Acestea s-au petrecut in luna regeb a anului 848 45.Dupa omorirea regelui <Vladislav>, ratacitul de Iancu s-a mai

impotrivit un timp oarecare zicind : Lupta noastra se 0, pentru credinta$i nu din dragoste fats de crai. Ce este dad, el a murit ". Cu aceste vorbeel i-a imbarbatat pe ghiauri ei i-au atacat de trei on pe musulmani,venind in cete maxi. Vazind el ()stile musulmane devin din ce in ce maiputernice, paginii cei raufacatori, care erau mereu infrinti, an flouto ultimo sfortare pentru salva carele, dar nici de asta data sforDareafor nu a dus la vreun sfusit si ei an scapat prin fug& . . .

218 In timpul acela 46 a sosit stirea cea neplacuta el craiul unguresc,Iancu cel afurisit, a pornit a atacat cu tunuri cu pustitarile din impre-jurimi i, trecind prin Belgrad) s-a indreptat spre Kosovo, devastindpirjolind tinuturile pe unde trecea. Padisahul, comandant de osti, troda auzit aceasta, a pornit indata mergind zi noapte, s-a tutors laSofia. Totodata el a trimis porunci ostilor din tinuturile din jur ca sa-1ajunga din urma.

U Regele Ungariei (Vladislav I).43 Murad al II-lea (1421-1451).44 Mehmed al II-lea (1451-1481).44 14 octombrie 12 noiembrie 1444. Lupta de la Varna s-a dat la 10 noiembrie 1444.44 Pe chid sultanul Murad al II-lea se afla In Albania (1447-1448).

si

si

si

si

ti

siti

4

a-si

titi

ti, si

www.dacoromanica.ro

348 MUSTAFA ALI

...Iscoada sultanului numit martolozul (marhos) Dogan, venindpe nea,§teptate la sultan, i-a facut cunoscut ca uneltirile acelea erau pusela cale de Laz-oglu. 47 de banii mai cunoscuti din tara ungureasca, cumslut : banul de Lebe 48, banul de Gebe 48, banul de Liik 5° §i banul de Sekve-let 811 care aveau in fruntea for pe Iancu, izvorul tuturor uneltirilor.

Maria sa sultanul, plecind de la Sofia, a mers spre Kosovo undo aajuns dupa ce a trecut menziluri dupa menziluri. El a vazut atunci oasteaghiaurilor care venea din fats §i care era foarte mindra

<Descrierea bAtAliei de la Kosovo care a inceput Intr-o dimineata de vinerl si a duratpinA seara>.

219 In noaptea aceea, in amin.doua taberele, numeroaso ofiti au statgata de lupta. Astfel, a doua zi, cetele luptatorilor §i ale ghiaurilor, Inca-ierindu-se, au Inceput sa se razboiasca. In aceasta lupta crincena au muritca ni§te martini multi bei, dupa cum §i din rindurile ghiaurilor §i-au gasitmoartea numero§i bani. 0 parte dintre ei hind luati in prinsoare, au fostlegati de miini. Multi dintre ei erau raniti §i plini de deznadejde. Cu ajuto-rul lui Allah, oastea islamica a ie§it victorioasa, iar ghiamii an suferit oinfrIngere deplina, deli ghiaurii cei umili au fost invingatori la un momentdat, cad. necredinciosul Iancu zdrobise mai Intli aripa formats de oasteadin Anatolia §i apoi infrinsese §i armata din Rume lia.

<Urmeaza descrierea Infringerii creltinilor la Kosovo In 1448>.

Cind s-a intunecat, Iancu a plecat de pe cimpul de batalie spunindVreau sa ma duo sa atac oastea islamica pe la spate", dar numai dimi-neata s-a aflat ca de fapt el fugise. Pedestra§ii ghiauri, fugind, au intratintr-un sat mare parasit de locuitori §i s-au ascuns prin. case. °stile musul-mane victorioase au legat <pe dinafara> u§ile caselor din acel sat §i le-audat foc pentru a-i sili pe ghiauri sa iasa, insa frica de sabie a fost mai maredecit primejdia focului, a§a ca, neie§ind nici unul afara, toti au ars princase. A doua zi an fost luate §i carele.

<Unii dintre banli ghiauri au cAzut prizonieri, altil au lost ucisi>.

220 Dupa infringerea ghiaurilor, °stile musulmane, care, impra§tiin-du-se, fugisera, vazind ca ajutorul lui Allah §i victoria este de partea lor,

Gh. Brankovici-Vukovici.4° Lebe, In loc de leh (gresealA de grafie). Este vorba probabil de banul lesesc.

Gebe, In loo de ceh.5° Liik, vezi nota 40 de la p. 91.41 Sekuelet, vezi nota 41 de la p. 91.

:

4°

si

.

www.dacoromanica.ro

KUNI1-11L-AHBAR 349

s-au adunat din nou cete dupa, cete s-au aruncat asupra ghiaurilor.Lamm, vgaind c lupta s-a tutors impotriva sa, hat o parte din oamenisi a fugit spre vilaietul 86,u. Despotul Laz-oglu, care st6pinea cetateaSemendria, trimiVind un om, 1-a adus pe 'anon la el, 1-a ospg,tat $i 1-a

Aceast, victorie a fost obtinut6, in anul 852 52 Dupl aceea,sultan.ul cel victorios, mergind din popas in, popes, s-a indreptat sprecapitala sa <Adrianopol>.

249 <Se enumerA cuceririie (Acute de Mehmed al II-lea : cucerirea Moldovei (Kara-Bogdan),a cetAtii Iskenderie etc.>.

266 <Vorbindu-se de un Imparat al Constantinopolului, numit Iancu bin Madian 52 se arataca stApinirea acestuia se lntindea ptna la granitele Indiei, stepa bulgara (Dept -i bulgar), De§t-ilifpceak phili In tinuturile circasiene, ruse§ti §i moldovene§ti>.

52 7 martie 1448 23 februarie 1449.n Nume legendar.

8i8i-a

linifitit....

si

www.dacoromanica.ro

KVNH- VL -AHBAR(Istanbul Universitesi Ktitilphanesi, ms. nr. 5959)

fol. 243 EVENIMENTUL AL 36-lea

<S-a auzit c5 ghiaurii europeni lac pregatiri man impotriva turcilor, pri-mind ajutoare de la Roma (Ktztl elma) Si din Portugalia (Portokal). Poarta fiindinformatA de toate acestea, prin iscoade, trimite mai intii asupra lor, la 9 muharrem945 54, din Cornul de Aur, o flotA mare de 200 de corAbil sub comanda mareluicapudan Haireddin-pasa. Participa 3 000 de puscasi, precum sangeacbeii dintinuturile Kodja-ili, Tekei-ili, Hamid-ili Alaia cu stile lor. Apoi, 20 de vasedin flota imparAtiei au fost trimise lui Suleiman-pasa, beilerbei de Egipt >.

In al doilea rind, el insu§i (sultanul) s-a hot6,rit sl se indrepte cunoroc fericire la, cucerirea Moldovei (Sara- Bogdan). De aceea an fost dateporunci beilerbeilor din toate pArtile ca 85, se adune la, un loc.

fol. 244 <In acest timp, bellerbeiul de Erzerum s-a Inchinat ca un slujitor cre-dincios la Pragul cel limit. De asemenea a fost distins cu onoruri Mehmed dinZu'l-Kadrie 55 pentru slujba de la serhad. In acest timp, murind vizirul Mustafa-pasa, postul sAu a fost acordat lui Mehmed-pasa, beilerbei de Rumelia, iar cuvilaietul Rumeliei a fost onorat Htisrev-papa. In ce priveste vilaietul Anatolia,acesta a lost Incredintat lui Rustem-pasa, valiu de Diarbekir. Paza Istanbululuisi a altor regiuni a lost lasata pe seama lui Ferhad-pasa, sangeacbei de Aidin 58>.

In felul acesta luindu-se mIsuri in toate pArVile, s-a datfirman beilerbeiului de Rumelia, s6, fac6, adunare (dernek) lingaFilipopol (Filibe).

... In a 10-a zi a lui safer din anal mai sus-arAta,t 57,intr-o zi de luni, steagurile inalte padi§ahul cel asemenea luiAlexandru. (Iskender) an pornit de la inalta rekiedint5, §i an ie§itdin Istanbul cu end de'cucerire ... Pe la sfir§itul acestei luni 58an ajuns la. Adrianopol, uncle in a 27-a zi a acestei luni 59 aavut loc un divan.

fol. 245 Beilerbeiul de Rumelia, Hiisrev-pa§a, care straVatusetrecgtoarea Galipolei, imprenn6, cu emirii din Anatolia, s-aunit cu ordia impargteasc6,.

64 7 iunie 1538.55 Zu'l-Kadrie: regiune in Anatolia.58 Aidtrt: corespunde cu regiunea Smirnei.69 10 safer <945> = 8 iulie 1538.66 <20-29 safer 945> = 18-27 iulie 1538.59 25 iulie 1538.

sisi

si

qi

www.dacoromanica.ro

KtTNH-tYL-ARBAR 351

<Se descrie ceremonia prirnirii emirului Raid -han din cetatea Basra, alecArei tinuturi au fost lasate tot pe seama lui cu conditia ca moneda slujba(hutbe) sa se facA tot pe seama sultanului otoman>.

Apoi, Moldova este un vilaiet intins si infloritor, aleclrei granite cunoscute sint : dintr-o parte se mIrgineste cufluviul Dunkea (Tuna) qi dintr-alta, parte cu tinuturile ungu-resti $i cele lesesti (Lich), iar un colt al ei se invecineaz5, cuserhatul Dest-i KIpceacului 60. Dintre marii sgi strAmosi,pe vremea sultanului Baiazid <al II-lea>, de mai inainte,cind au fost cucerite cet5,tile Chilia (Kili) §i Akkerman,luaser5, ei asupra lor BA trimitl an de an cite o sums ca haraci(bir mikdar haradj), punindu-se sub umbra steaguluitesc $i astfel, scApind de sabiile celorlall)i rgufacAtori (fedjdjar)ai rIzboiului sfint (gihad) si salvindu-se de supgrarile lor,sera', $i huzur. Dar s-a aflat ca ei, nefiind recunoscatoripentru aceasta, binefacere, din chid in dud aaltau apro-piere dusmanilor credinl)ei <islamice> si cerind vistierie $iosti ei aveau sprijinul lor. Nestiin.d ping, atunci ce anumezAcea, in inima <sultanului>, abia cind s-a ridicat din Adria-nopol, a devenit elm gindul lui s-a poruncit ca expedil)iaa fie impotriva Moldovei. Apoi, strabatind menziluri pestemenziluri parcurgind distante s-a ajuns la marginea riuluiPrut (Bernd) §i s-a trecut peste podul care s-a construit acolo 61.

<In acest timp venind olacari din partea lui sangeacbei deKarlt-ili 62, au InOlintat victoria asupra ghiaurilor spanioli care venisera cu70-80 de corabii asupra cetatii Perveza>.

Aceastai veste fiind privity ca un bun augur, s-au grabitspre locul de tabArA plin de nenorociri 63. Astfel, <sultanul> avenit la orasul preferat al voievodului Moldovei, cunoscut subnumele de Yalciu (Falein). In acel menzil, s-a inf&tisat hanulde Karakorum 64, Sahib-Ghirai-han, din vita lui Ginghis-han,care se inching, cu onoare $i cu cinste In Inaltul Prag. Dindu-sefirman ca $i el sa, fie de fata, la aceast6, expeditie norocoasg,el a sosit In ordie cu 200 000 de osteni tatari vestil)i In devastare.

60 Este vorba de posesiunile hanatului tataresc din Crimeia.41 Yn alte cronici : pod cladit de vizirul Liltfi-pa§a"." Karlt-ili, sangeac in Epirul de vest, Inspre mare, la nord de Golful de Arta." Adica spre tabAra lui Petru Rare§, In Moldova." Capitala Mongoliel, pe riul Orhon, In Siberia.

§i

iii

impka-

gaol-liniste

laze*

¢1

ei

www.dacoromanica.ro

352 MUSTAFA ALI

... A doua zi, in zori, au vent de la tAtari alaiuri §idiverse care cu cai inhkaati (kofun), iar printre mirzaci (sul-tanzade) erau : Me§ithanoglu, Ma§kikoglan2 Abdullahoglan,Hagi, Mustafaoglan Hagi, Haliloglan beilerbeiul vilaietului

Baba-bek tai Hadja Mamai-bek Hasan Polak-bek,Barda-bek, Hagi-bek, beiul de K.Ipceak beiul deMangup, Rani (Hagi)-bek, Erfak-Babai Mirza Kusat Mirza,printre bell din interior( I) (icil-beyi I), Selimph-bek §i Ahmed-pa§a-bek, Ali Hagi-bek, Ibrahim Tagalib-bek, Kemal-bek,Nut} -Mirz, Ak-Kiiciiik-bek §i solii lui Faran-han (I), No-ka§a-bek, Abdu.11ah-Iak§i, solid lui Saidak-bek §i multi altimirzaci. Toti ace§ti mirzaci o datA sositi cu marele for han<Sahib-Ghirai> au stat in fata padiflahului <Suleiman> curespect. In aceast clip s-a tras din tunuri in trei rinduri(nevbet) §1 ienicerii au fa,cut veselie.

<Urmeaza descrierea ceremonialului de Intimpinare a hanului de maisus si conducerea lui 'Ana la cortul sau, Insotit In toate conacele de multefavoruri prIetene§ti cinstiri. Apoi, hanul $i mirzacii se Intorc la cor-turile lore.

Ei au primit pephepri i daruri au fost cinstiji cumarl. zaiafeturi din partea impkgtiei. In acest timp afurisitulde voievod al Moldovei numit Petri 05, cu 80 000 de rani(horiade) tnarmati s-a intkit in cunoscuta i anevoioasa trecl-toare Boto§ani (Pottan) §i-a preggtit Wile (alai) inlocurile mai netede de acolo. i s-a aflat c tgind arborii §iingustind trecAtorile i drumurile, se gindea ca atunci dud. oparte din oaste va trece pe partea cealaltA, 81 iasa din ascunziprii s dea o mare bk6lie. i voievodului Tarii Roma,ne§ti(Ef/ak)06,

care arka supunere §i sinceritate, i s-au trimis porunci ca sa%vine cu 3 000 de okiteni (nefer) destoinici dupa, puterile lor.Apoi, <turcii> an ajuns la re§edinta demna, de infern a sus-numitului voievod (Petru) care era an ora§ vestit sub numelede Tirgul Iasi (Bat-Bazari), i era citeodat& locul s6u de scaun.Se fAcuserl aici numeroase palate (sarai) cu bol1i §i cupoleinalte. Atit acele seraiuri eft bisericile (kilise) din apropiere,fiind incendiate numaidecit dkinaate, le-au ruinat §i le-au

" Petru Rams." Radu Paisie (1535-1545).

Kiiciiik-bek,i

si

zisa

eiei

sl

si

eiei

www.dacoromanica.ro

KtYNHATL-AHEIAR 353

pus la pamInt. Pe scurt, vAzInd fastul mketia minunileostii lui Suleiman frica groaza au phtrun.s in inima celui afu-risit. Astfel, el s-a rusinat pe neasteptate fn mijloculsale §1 s-a chit de preghtirile sale de mai Inainte si de intkitu.-rile facute, iar Intro beii shi a intrat vrajba, cei din oasteasa s-au dus fiecare Intr-o parte, iar slujitorii supusii ski s-auImprastiat, ca avutiile $i familia sa. Atunci, emirii imphrtiei

gaziii Semendriei cMaretii iuti ai neamului tathresc aupornit pe urmele for s-au nhpustit pentru pradazea si ph-gubirea for ca niste viespi duph faguri de miere. In acest timp,s-a ajuns la aceea trecatoare astupath cu lemne pietre. Defapt tale facute de ei cu atitea greuthti era un fel de trecereplacuth pentru oaste.

fol.Z44 r. . . . Dar ghiaurii Thrii Romanesti au pornit cu forte domnesti pentru

subjugare i mergind Inainte, la un moment dat, cu trei mu de halebar-dieri (teberdar) au nimicit o inthriturh plink de copaci, risipind pe necre-dinciosii <de moldoveni>. i astfel, ei au deschis drumuri largi Intinsesi de Indath au trecut cu totii.

Apoi au sosit In satele (nahie) bogate, cu belsug de ape, cu b.vezi s1gradini mari ale tinuturilor Moldovei. Inaintind pe aceasth tale, in a27-a zi a lunii rebi-ul-ahlr 67 a avut loc deschlecarea Im7khteasch in orasulnumit Suceav<a>, vechea capit-ala, a acelui rhtacit afurisit 68. Intr-adevIrera un oras plAcut, cu climh bunk cu vii bostaahrii, locuri frumoasepentru petreceri. In locul de resedinth al ghiaurilor cei fArl de minte,care era o cetate cu turnuri, i mici si marl, de forma, concavh, InhltIndu-sespre cer,avea un Sant lat adinc. De asemenea, pentru apararea cethtii,pe avea turnuri puternice, era si plius cu tunuri saklos, darbzenurii havane, avind totodath si diverse locuri de trecere Inthrite cu copaci.

Toate acestea erau aphrate cu mutts vitejie zel. Dar deodath, cortulimphrhtesc InaintInd cu toath mketia, <turcii> au trecut peste acel anadinc $i an pricinuit tulburare. pe colinele din apropiere. Repezindu-seapoi in imprejurimi i o teats de thtari de-ai hanului cel maret, toti ceidin cetate and an simtit si au vhzut mketia ostii celei mari <turcesti>si-au dat seams ca, data, se vor opune, nici unul nu va schpa cu viath.De aceea, toti cei dinhuntrul cethtii, cuprinsi de groaza, i spre a evitapaguba ruina, an predat cheile cethtii, cedind Portii locul de sthpinire.Vocile for cerind iertare schpare se inaltau in vhzduh. De asemenea,

al 22 septembrie 1538.Adica Petru Rams.

23 c. 43

§i§i

o§tirii

§i§i

§i

§i §i

§i

§i

§i

§isfir§it,

§i §i

ling& ca

§i

§i

ol

-

...

si

www.dacoromanica.ro

354 MUSTAFA ALI

preotii for 1-au rugat pe maria sa sultanul (fehiriar) sa alb& mill ci dehatiriul raialei sl nu prade Cara, cati beii Moldovei se vor inchina Portii.

sfircit, tinindu-se slat timp de patru zile, a lost emisg, porunelimplrgteaseg, pentru ca nimeni sg nu-ci intinda, mina asupra copiilor

famthilor raialelor, ci sg fie priviti ci ocrotiti ca ci ceilalti tributari.In a patra zi, boierii (iimera) §i notabilii (aian) ghiaurilor din Moldovas-au adunat ci an cerut iertare de la Poarta imparatiei, azilulSi in loc de blestemgtii au ggsit multe placeri.

247 r. Apoi, la ruggmintea raialei, voievodatul a fost acordat beizadeleiCetne, flub lui Stefan (Istefan) 89 voievod, care de mult slujea la Poartgcu supunere ci ascultare, primind i o leafg (ulufe). Acesta a lost imbracatCu Mang (biirk) rocie impodobit on bonetl de aur. Potrivit obiceiuluigenerocilor impgrati tobele an bgtut ci timbalele au sunat an avut loccinstiri pline de mgretie. Dupg obiceiul for <noul voievod> a lost acezatpe tronul Moldovei. i spre a curma vechea gliceavg dintre raialele tariffMoldovei ci ale tgrilor bine pgzite 70, s-a fixat s-a stabilit o noun granitgdin partea Akkermanului ping la rid Prut (Beret) in fata oracului Falciu(Falein), mai sus amintit, de aici ping la fluviul Nistru (Turk). Aulost date porunci noului voievod ca in cele doug pa* ale hotarului de maisus sa fie zidite doug cetati puternice. Tn rgstimpul eft *lie impgratectian poposit in aceastg tang, s-au fgcut ci unele cercetgri. Astfel, unul dintresfetnici, marele imbrahor (mirahor) Hiisein-aga, a lost insgrcinat sg sape

rgscoleascg ucor unele pgrti ale cetgtii voievodului rebel al Moldovei,care, fugise, pentru a descoperi tezaure i comori. S-a mai poruncit cadupg ce vor fi glsite toate acestea sg fie predate vistieriei implrgtecti.Cu prilejul acestor cercetgri i sgplturi facute din ordinul sultanuluicuceiitor, au iecit la iveall atitea diamante de mare pret ci atitea avutiiin& au deplcit inchipuirea emirilor. Astfel, au fost ggsite multe vase deaur ci de argint, diverse arme ci unelte de luptg ornate ci lucrate artistic,roti ci obiecte bItute in pietre pretioase, evanghelii artistic legate, cruelaurite, stole pretioase, lingouri de aur curat c.a. In sfircit, an lost ggsiteatitea comori tezaure ascunse sub pgmint ca ci cin.d ar fi rgmas boggtiilemarilor Afrasiab Afridun 71. Toate aceste comori de neinchipuit anlost hate pentru vistieria norocosului padicah..

Dupg ce an lost facute cu generozitate diverse favoruri hanuluidin Crimeea, emirilor ci mirzacilor sal, li s-a dat invoirea sa se reintoareg.

49 DupA izvoarele romanesti, fiul lui Alexandru, nepotul lui Stefan cel Mare.70 Adicii din Imperiul Otoman.vi Figuri legendare. Cf. I. A., sub voce.

to

omenirii.

tai

si

$i

si s,

si

¢i

qigi

www.dacoromanica.ro

KUNH-VL-AHBAR 355

In Marl de aceasta, solul craiului " care a arltat supunere si a slujitimpreuna, atitea zile In tabgra imparateasca, infAtisindu-se pentru arza fast, de asemenea, imbracat cu hilat s-a dat Invoire s se intoarcit.

La 28 ale lunii rebi-ul-ahir 78, plecind din Suceava au strgbAtutmenziluri dup6 menziluri si an vent la schela Isaccei.

EVEN IMENTUL AL 38-LEA

In timp ce maretul Sultan era pream6rit la valul Isaccei (Saki)pentru cucerirea taarii Moldovei, an sosit olacii marelui amiral Eaireddin-pasa <care an povestit despre victoriile Hotel impax/testi>.

72 Erast Kretkowskl, castelan de Bresc,n 23 septembrie 1538,

ifi

www.dacoromanica.ro

HEFT M-EDJLIS 74(ed. Ahmed Djevdet, Istanbul, 1898-1899/1316)

16 EXPEDITIA LUI SULEIMAN MAGNIFICUL IMPOTRIVA SZIGETVARULUI

Dup6 ce oastea imperiall s-a asezat pe cimpia Zernlinului15, s-ahotklt s6, se fad, divan ca s§, BO Inf64iseze demnitarii. De favorurile sibinefacerile imperiale s-a bucurat stralucitul crai, fiu de crai, numit fiulardeleanului (Erdel-oglu) 76, adica, craiul Stefan, s16,vitul Allah 811 In-drume spre credintI $i, preschimbIndu-i devotamentul In robie, 8'14 In-drepte spre supunere. El este distins printre emirii neamului Ntesiei sieste alesul dintre mai marii celor care cred In Isus, eel mai mare dintre beiilesesti si eel mai cinstit dintre Vitejii cehi. Dup5, ce el kii-a plecat fate, lapicioarele tronului si dupl ce a lost Invesmintat In hilatul de onoare alOrli, cortul Imparatesc, purt6tor a o mie de semne de vietorie, a plecatmai departe ... dupl ce a poposit zece zile In aceste locuri, In timpuls6rbItorilor de sacrificiu (iyd-i-edha) 77 pentru a petrece acele zile debucurii.

26 ... Raialele supuse, ImpreunI cu. mai sus-numitul fiu distins, Erdel.oglu, principele Stefan, care este des6x1rsit prin supunere, precum sicazacii, voievozii si iunacii 78 sositi de prin pArtile Tarii Rom'Anesti $iale Moldovei (Kara-Bogdan), cu totii au fost Inskcingi prin firman sg,lupte sub comanda lui Pertev-pasa. Afar de aceasta $i beilerbeiul (miri-miran) de Timisoara, fericitul si viteazul si puternicul Mustala-pasa sosindpe cImpul de lupt4 Impreun/ cu gaziii caliti In lupte si cu luptItori viteji,au ridicat metereze pentru cucerirea cetItii Gyula 76, devenind luptatorineintrecuti pentru ocuparea unor alte cet4i si Intkituri.

38 ... In pArtile unde comanda cuceritorul cet&tii, sus-amintitulPertev-pasa, an lost ()Minute victorii $i cuceriri, capturindu -se pr4zi,cu prilejul cuceririi cet64ii numite Gyula, cea cu zidurile Intkite si f or-tificate, $i a Inca douI cet4ti aflate pe InAltimi, purtInd numele de Baghi-ova 8° Fil Lagos 87' .

76 Lucrarea aceasta cuprinde descrierea luptei de la Szigetviir din 1566, unde a muritSuleiman Magnificul.

76 In text : Zemin sau Zeman.76 Erdel-ogiu: fiul ardeleanului", adici voievodul Transilvaniei Ioan Sigismund, numit

kle turd Istefan ($tefan).77 <10 zil-hidjge 973> -= 28 iunie.76 lunak : efilftreV, viteaz.99 Bekesgyula, oraq in Ungaria.69 Baghi-ova : forma corupta pentru Lipova.41 Lagof : Lugo;.

www.dacoromanica.ro

XX

MUSTAFA SELANIKI

Cronicarul otoman Selaniki, originar din orasul Salonic, s-a nascutpe la mijlocul secolului 'al XVI-lea 1. In anul 1565 11 gasim In anturajulbeilerbeiului Rumeliei, Senisi Ahmed-pasa 29 indeplinind functia de hafiza.Apoi a ocupat o serie intreagI de functii pe care le enumer6 cu preciziein opera sa istoricl 4. Astfel, in anul 1584 (992).era secretarul lui NisangiMehmed-pasa 5, el insusi autorul unei cronici. Litre 1586 si 1595 a ocupatdiferite functii politico 1;41. administrative. Nu se cunoaste anul mortiisale. Se crede incheiat zilele dupg anul 1008 al Hegirei (15991600), probabil in orasul Istanbul.

Opera sa istoric6 a fost partial tipkita la Istanbul in anul 1864(1281), sub titlul : Tarih-i Selaniki Mustafa efendi (Cronica lui SelanikiMustafa efendi), 14 f. + 351 p. Aceastg, cronica descrie istoria otoraana.Incepind din luna lui safer 971 (august 1563) si ping la anul Hegirei 1008(1599-1600). Ea cuprinde deci ultimii trei ani din domnia lui SuleimanMagnificul (mort 1566), domnia lui Selim al II-lea (1566 1574) si a luiMurad al III-lea (1574-1595), precum i citiva ani din domnia sultanuluiMehmed al III-lea (1595 1603).

Spre deosebire de alti cronicari, Selaniki prezinta evenimenteleprintr-o prismq, mai obiectiv5 exagerki, urmkind o eft mai fide%evocare a lor. Mamie merit al acestei cronici it constituie faptul ca autorula fost contemporan i martor ocular al epocii descrise. Datoritg diverselorfunctii pe care le-a ocupat in admin.istratia Imperiului otoman, Mustafa

1 Data nasterii lui nu se cunoaste precis.2 Ahmed-pasa, mare vizir pe la 1580 (988).3 Ha fir : cel care recita Coranul pe dinafara.4 Vezi cronica sa Tarih, p. 11, 235, 261 $.a.6 Nisangi Mehmed-pasa din Merzifon, `autorul unei cronici otomane-sinoptice Tarih

(vezi in volumul de ram p. 290).

c6,

far&

of -a

www.dacoromanica.ro

358 MUSTAFA SELANIKI

Selaniki a avut la Indemin6 qi a utilizat documents statistics, opera saistoria devenind astfel o sung, pretioasai pentru evenimentele dintreanii 1563 iii. 1599. Totu§i, editia tip6ritI in 1864, dup5, cum se ant& intr-onot6 (p. 351), este incomplet5. Editorul nu a publicat decit partea depina, la anal Hegirei 1001 (octombrie 1592), pe motiv c pentru evenimen-tele ce urmeaz5, dupa, aceastl datI posed5m cronica lui Mustafa Naima 6.

Manuscrise bune §i complete ale acestei cronici se g5sesc Ins& indiverse biblioteci din Europa, printre altele la Biblioteca National, dinSofia §1 la Institutul Popoarelor .Asiei din Leningrad.

Extrasele allturate au fort traduse, pentru evenimentele de ptn§.la 1592, dap& editia din 1864, iar restul pe baza fotocopiilor dupI manu-scrii3ele aflate la Sofia §1 la Leningrad.

Biblio grafie: Djemal ed-Din, Osmanli tarihi ye nniverrihleri (Cronicile,l cronicarit otomani), Istanbul, 1314/1896-1897, p. 36; Ahmed Refik, Alimlerye San'alicarlar (Ynvil/ail fi artiftI), p. 34 $l urm. ; S. 0., III, 68; G. 0. W.,p. 136-137, E. .1., IV, 216.

1 Recent, a aparut in Turcia o noud editie a cronicii lui Selaniki, fara sd ne fi parvenitIna ptnii in momentul de fatii.

www.dacoromanica.ro

TARIH(ed. Istanbul, 1864/1281)

14 Anul 973 al Hegireik Anul acesta, din sums datorata, de ghiaurul15 crai al ungurilor lipseau. 35 000 de gurukii 2. Intro timp, a sosit §tirea cal

cu ajutorul lui Allah, ei vor trimite haraciul pe doi ani, cerund scuze subdiferite pretexte. Ei an Inceput s5, se certe cu emirii de margine, zicind :Hotarele slut locurile unde se g5,sesc bisericile noastre Ili acolo not facemo dat5, pe an iarmaroace (panair) kii voi ati putea sAimpiedicati adunkile§i obiceiurile noastre".

Emirii de margin an trimis qtiri la Poarta fericirii precum a, dinaceast5, pricin5, <ghiaurii> au intkit cet5,tile Gyula §i. Timisoara kii anfortificat q.i cetatea Szigetvirului.

<PregAtirea expeditiei impotriva Ungariei §i asediul cetatil SzlgetvAr>.

26 i spre serhatul Timi§oarei, in mijlocul unui lac, -umilii de ghiaurian construit, netinind seama de tratat, o cetate puternic5, numitA, Gyula.

... Oastea otomana, a§ezinduli tabka la &I/Ain 31 s-a dat de kiLireca, aici va avea loc Sarb5,toarea sacrificiilor 4. De asemenea, s-a anuntatca, se va face aid §i un popas. La divanul de la chindie, infa,ti§indu-se cuscrisori oamenii lui *tefan. Ian.oki-oglu 5, craiul Transilvaniei (Erdel), ananuntat c5, a doua zi va veni Iano§-<oglu>, treclnd Dunkea cu bkcile(faika).

De aceea, poruncindu-se orAii victorioase, in ajun de sarb5,toare, eaa ie§it in intimpinarea acestuia cu mare alai.

'Din cauza intirzierii lui, oastea a a§teptat mai mult timp. Cindpomenitul crai a sosit, lntinzlndu -se un cort row, i s-au !ant onoruride primire cu cinste. De asemenea i s-au preg5,tit daruri §i numeroasefavoruri. In ziva urm5,toare, avind loc un divan mare, sus-numitul loanSigismund (Istefan) a venit insotit de un numar de 300 de osta§i ghiauri,de staturg inalta, unii cu cai impodobiti tli altii pede§tri. S-a tinut unmare divan la care an participat multi oameni. Oastea de Poarta, (kapu-halki) era impodobita, atit de bogat §i cu atlta fast, in& a o descrie intreceorice putinta.

1 29 tulle 1565 18 Julie 1566.2 Moneda otomana.3 In text : Zemun. Localitate pe malul drept al Dunaril, MO Belgrad.6 10 zil-hidjge 973: 28 Junta 1566.6 AdicA loan Sigismund Zapolya.

www.dacoromanica.ro

360 MUSTAFA SELANIKI

infAtisarea ostilor beilerbeiului Rumeliei, Anatoliei §i Karamaniei,a emirilor zaimi6 f}i a spahiilor era in afarg de orice inchipuire. A descriepe fiecare In parte era cu neputin.tg. Clnd mai sus-amintitul crai, Istefan,a venit impreung cu marli viziri in fata gloriosului sehinsah 7 scotindu.-§dtichia sa impodobitg cu pietre pretioase lucrate cu mestesug, a ingenun-chiat dupg obiceiul lor in semn de supunere, atunci mgria sa prea feri-citul padisah i-a poruncit BA se scoale. Ridicindu-se, dupg ce a mai fgcutdoi pasi, el a ingenunchiat din nou. Ingenunchind si a treia oaxg, s-a dusapoi s-a inchinat la picioarele sultanului. Dupg ce s-a sculat, mgria sa

27 marele vizir Mehmed-pasa 8 i-a dus el insusi scaunul impodobit cu perleacesta s-a asezat pe el. Apoi, dupg ce an iesit afarg, craiul mai sus-argtat 92

cerind scuze beiului dragoman 10, Ibrahim 11, i-ar fi zis : Mgretia sa m-aMut sl-mi pierd cunostinta ; nu mi-a rgmas putere sg, vorbesc".

69 . .. Mai inainte, mgria sa Petrev-pasa 12, eel de-al doilea vizir,pe cind era beilerbei de Timisoara, fiind numit serdar pentru cucerireacetatii Gytla, a fgcut sfortgri demne de laudg pentru indeplinirea slujbeicu care fusese insarcinat. Apoi, straduindu-se impreung cu oastea musul-mang, el a cucerit cetatea mai sus-argtata.

De asemenea, veniserg in capitala Istanbul soli din tgrile regilorcrestini. S-a dat poruna sg fie si ei intimpinati. Mai intli a format un alaiaparte solul craiului unguresc. Cind a venit in dreptul lor, unul dintreceausii inaltei Curti 1-a salutat pe solul de mai sus. Acestia, potrivit obi-ceiului lor, $i -au ridicat sepcile (fapka) de pe cap. De asemenea alaiuriledin Franta, Venetia, Raguza (Dubrovenedik), Tara Leseascg (Leh), TaraRomfi,neascl (Eflak) Moldova (Bogdan) §i Transilvania, trecind prinfata solului lui Kulihan, §ah de Revan Nahgivan, au salutat dupgobiceiul lor mai sus-argtat.

In aceasta, clipg, sus-amintitul sol al sahului Kulihan 781 adresin-du-se lui Semsi-pasa, 1-a intrebat : Sultanul meu 141 la trecerea atitoralaiuri de ghiauri toti iii scot ping tichiile. 0 fi obiceiul lor I". Laaceasta, Semsi-pasa i-a rgspuns : Acosta este obiceiul lor dud se 1)3.01-nese intre ei IEii scot sepcile din cap in semn de salut ...".

In text : zuama, posesori de feude marl, numite zeamet.7 ehinqah, unul din ni meroasele epitete ale sultanilor otomani, tnsemnind Imparatul

Imparatilor".Mehmed-pasa Sokollu, mare vizir : 1565-1579 (972-987).loan Sigismund.

10 In text, tergiuman : interpret, traduciitor, talmaci.11 Bastergiuman Ibrahim (polon) : 1551 1571.12 Petrev-pafa, amiral $i vizir otoman (m. 1574).13 Despre sahul Kulihan, unul din Sahli Persiei, care trecuse de partea sultanului

Suleiman Magnificul, cf. D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, I, p. 309, nota 119.1 In text, Sultantm : domnul meu", stapinul men".

§i,

Bi

Bi

§i

Bi

Bi

Bi

7

7

www.dacoromanica.ro

TABIB 361

165 Luindu-se dup6, lege pe§che§uri de la, craii de Moscova, de la craiulunguresc, de la leah, precum §i de la solii germani (Alaman), ai Cehiei,Frantei, Venetiei, Raguzei, Trail Romine§ti §i Moldovei, ace§tia §i-auindeplinit misiunile for <in anul 99015 >.

173 Anul 99118. Intr-o zi de durainica., a 22-a zi din. bineeuvintatulramazan, anul mai sus-ar6itat 17, pe chid beilerbeiul de Rumelia 18 seodihnea la Silistra, ghiaurii cazaci, venind asupra cetatii Bender, an f&cutmulte blestema.tii. Atunci, acordindu-i-se mariei sale Djafer-pa§a, ca sewnde binefacere, demnitatea de vizir, el a plecat, potrivit legli, in expeditie,luind pe lefegiii de dreapta 19 §1 pe osta§ii gureba de stinga 28 §1 un num5x de1500 de ieniceri. Ajungind cu oamenli BM acolo unde trebuia, Djafer-pa§a le-a vent de hac ghiaurilor, condamnati sa, ardl in focul infernului,care veniserg, asupra cetAtii Bender. Tot in acest timp i-a lost dat lui Ali-pa§a, beilerbei de Buda, un firman prin care devenea beilerbei de Rumelia§i i s-au trimis ceau§i ca §i el s'6 ajung5, din urma oastea lui Djafer-pa§a.

... De asemenea §i. imbrihorul (mirahor) eel mic, Husein-aga,Indeplininduli misiunea de a instala cu steag pe voievodul Tkii Roma-ne§ti 21, a fost mazilit la intoarcerea sa din slujbl.

182 ... i in anul mai sus-aratat, pe la, mijlocul lunii §aban 22, maria savizirul Djafer-pa§a, intoreindu-se de la oastea din Bender, a vent laPoarta fericirii unde, dupg obiceiul Sublimei Porti, a prezentat pe§che-§uri. Chiar in acea zi, dindu-se voie solului francez <s ti se in.toaze&>, aavut loc un mare divan.

219 ... Anul 995 ". Pe la sfh.§itul lunii mai sus- aratate 24 vizirul Ali -pa§a, beilerbei de Buda, a fost mazilit. S-a dat firman ca Iusuf-pa§a,beilerbei de Timi§oara, sa fie beilerbei de Buda, iar beilerbeilicul de Timi-§oara' a fost acordat lui Hasan-aga care fusese InMtat de la ba§capugi-ba§ilic 25.

221 ... i fostul ba§defterdar 28 Burhaneddin efendi, tot pe la mij-locul lunii_arkate (djumacli-ul-evvel)27, despArtin.d tinutul Dungrii de restul

16 26 ianuarie 1582 24 ianuarie 1583.16 25 ianuarie 1583 13 ianuarie 1584.17 22 ramazan <991> = 9 octombrie 1583.19 Ahmed -papa (?).19 Ulujedji : lefegii, o categorie a cavaleriei otomane.20 Gureba : aka categorie a cavaleriei otomane.21 Petru Cercel (1583-1585).22 Evastt Saban <992> = 18-27 august 1584." 1587.24 <Rebi-ul-evvel 995> = 9 februarie 10 martie 1587.26 Bafcapugiba§Ille: functia de sef al portarilor.26 Baoleflerdar : ministru de finante.77 Djumadi I <995> = 9 aprilie 8 mai 1587.

www.dacoromanica.ro

382 MUSTAFA SELANIKI

provinciei, a devenit defterdar de Dunire cu titlul de al patrulea defterdar131 cu un venit anual de 120 000 aspri (aloe).

232 ... In anul mai sus-aratat, la Poarta baldefterdarliculi-a fost acordat lui Burhaneddin, defterdar de Dunk°, iar defterdarlioulde Dunce a fost dat lui Abazazade efendi anul 995 28.

257 Sultanzade Mehmed, bei de Nicopol, impreung cu oastea dinRumelia, care fusese adunatI mai inainte, fiind in§tiintat despre unireacetelor cAzgee§ti cu voievodul hain al Moldovei, care fugise 28) s-a repezitcu vitejii musulmani intr-acolo. Cu ajutorul lui Allah, calcindu-i in cul-cupl lor, n-a sapat nici un Bullet, cu totii fiind trecuji prin aseutifulsabiei. Acosta (Mehmed-bei) a fost cinstit en un hilat stralucitor, in anul996 80.

Si beilerbeiul de Rumelia, Trizir-pa§a, a primit firman pentru a seintoarce la tabara de iarna 81 din Silistra. Anul 997 82.

270 <Beilerbeiul de Buda> gazi Ferhad-parja fiind ucis de ni§terebel, defterdarul <Bali efendi> a fugit cu mii de nenorociri. Indatace acestea au fost fAcute cunoscute <Portii> beilerbeilicul <de Buda>'a fost dat lui Mustafa-pap, care era beilerbei de Timisoara. Tot in anulmai sus-aratat, lui Hasan-pa§a, care fusese mazilit din Anatolia, i s-a datfirman pentru <beilerbeilicul de> Timi§oara.

274 ... Data de mai sus 88. <La moartea eunucului Mehmed- aga>locuitorilor <de pe malul Dunarii> le-a p6rut ran de moartea acestuia,deoarece infiintase cetate §i ora§ pe malul Dunarii, la locul numit tree/.toarea Ismail. De aceea, moartea acestuia a fost privitg ca un eveniment.

Plecarea din aceastg localitate (Ismail) s-a intimplat in anul 999 ".275 Pe vremea cind mgria sa beilerbei de Rumelia, se glsea

in tabAra de iarna, din Silistra, i s-a dat firman spre a fi vizir.

284 Ghiaurul c ruia i se acordase prin favoare voievodatul TariffRomfine§ti 88, facind moarte de om a fost aruncat in inchisoare.

28 1587.

59 in aceastA vreme domnea, pentru a doua oars, Petru chiopul (1582-1591). PoateIi vorba Insa de Ion Potcoava, care a domnit scurta vreme, hind alungat de turci §i mariiboierl.

80 2 decembrie 1587 19 noiembrie 1588.81 In text : Wale".99 20 noiembrie 1588 9 noiembrie 1589.as Zil-kade 998 = 1-30 septembrie 1590." 30 octombrie 1590 18 octombrie 1591." Iliaq, fiul lul Alexandru Lapu.gneanu, care nici nu a venit in tarA (martie 1591).

Impar4iei

§i

,

Hizir-pasa,

...

www.dacoromanica.ro

TAB 363

Mai Inainte, pe dud unul dintre voievozii Tariff Romane§ti (Mapera Inchis, potrivit unui vechi obicei, In insula Rodos, In anal 999 36,pe la mijlocul lunii regeb 31, fostul vizir Damad Ibrahim-pap, pentru aprocura cele necesare cheltuielilor importante ale mAriei sale gloriosulsultan, 1-a seos pe voievodul mai sus-amintit din insula Rodos, acordindu-ivoievodatul Tarii Romane§ti. Sus-arltatul vizir Imprumutind aspri de laghiaur, acesta, la rindul sga, ven.ind la Inaltul divan, s-a Inchinat Impar&-tiei. Cu acest prilej fli-a pus buroa (biirk). Dar tocmai chid era sa, se Intoarcfi<In tarI>, el a sgivIr§it, din pricina betiei, o crimes, ucigInd cItiva ghiauricare se aflau In slujba sa, Inainte de a pleca la domnia sa din provincie.De aceea, el a fost aruncat din nou In Inchisoarea Sapte Turnuri (Kule-iheft). In urma celor Intlmplate, s-a dat firman ca sa, fie trimis In locullui un alt voievod ... 88 la data mai sus-ar6tata,

PLECAREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI

.Afurisitul casuia i se daduse firman de a fi iarki voievod In TaraRomfineasea, fO'cInd rAutAti, a fost Intemnitat. Apoi, s-a dat firman caacest voievodat sa, fie acordat lui .Alexandru 89, fiul fostului voievod alMoldovei care, razvratindu-se, fusese prins ili osindit.

Potrivit legii, acesta (Alexandru), Inf6ti§Indu-se la inaltul divan$i -a pus burca, dupes care i s-a dat porunca sa, se lntoarca, In tarn fg,r6 zl-bavg. Kurt-aga, emir de steag (mir alem), a ie§it <din Constantinopol>plecInd cu misiunea de a-1 numi bei In vilaietul s6u. Anul 999, striAtullunii regeb 4°.

SOSIREA VIZIRULUI HYZYR-PASA LA ISTANBUL

La Inceputul lunii mai sus-amintite (zil-kade) 41, i s-a spus lui Ilizir-pap, care st6tea In tabaira deiarna, (kif/ak) din Silistra, sa, se prezinte laInalta Poartg, atunci end va fi adusa la impkg,tie darea (virgii) craiuluile§esc. Chad craiul eel mai sus-argtat a hothrIt säli Indeplineasca, obli-

" 1590-1591." Regeb <999> = 25 aprilie 24 mai 1590.38 Stefan Surdu (?) (1591-1592).33 Alexandru at IV-lea, fiul lui Bogdan Lapupeanu (1592-1593).40 Evahlr regeb <999> = 15-24 mai 1591.41 Evail zil-kade <999> = 21-30 august 1591.

www.dacoromanica.ro

364 MUSTAFA SELANIKI

gatia, dind chiar mai mult decit suma prevAzutal mai sus-numitul vizir(Hizir-pa§a) a vent la, Istanbul undo a fost Intimpinat de agalele suiteiimparate§ti §i de ceau§ba§ii, in anul 999, lung zil-ka,de 42. ...

301 ACORDAREA VOIEVODATULUI MOLDOVEI IN ANUL 999 AL HEGIREI 42

A sosit §tirea c6, Petru, voievodul Moldovei 44, neputind suporta obli-gatiile tributare, a fugit in alts Cara. Atunci a fost numit in locul sluAron (Aryan) 45, fiul. lui Alexandru 46.

La numirea sa ca voievod, el s-a obligat A mAreasc5, tributul (maktu)pe care 1-a achitat luind bani cu imprumut de la am'atarii Orli sale cuobligatia de a le plAti 5 §i. 10 <akcele 47> pentru 1 <akce> 48. Acesta,dind pe§che§ul sgu §i punindu-§i burca, a plecat skutind mina sultanului. ...

319 ZAIAFETUL PENTRU SOLUL IRANULUI $1 REINNOIREA DOMNIEI IN MOLDOVA

<luna Saban, anul 1000 49>

320 <La osp&tul pregatit in cinstea solului persan> voievodul Modovei5°a stat ascuns in odaia ienic,erilor §i, cu ajutorul lor, i s-a reinnoit domnia.Ienicerii au intrat §i au legit tmpreung, cu el la sultan. i aceastg, faptaneobi§nuitl a fost fgeutg, de cetele ost5,§e§ti. De aceea s-a spus c5, aceasta,este luare de ru§fet, 95, nenorocirea este aproape §i a Orerea de r5,u va, venineindoielnic.

324 ... La bairamul (iycl) din §evval <anul 1000> 51 ceata de ieniceri,indreptg,tind pe un nedemn (hinzir) din neamul voievozilor din Moldova§i infAti§ind norocosului padi§ah o hIrtie pecetluita, in form5, de mahzar 52

325 amlnuntit, s-au rugat s5, i se dea ghiaurului voievodatul Moldovei. Darcel care fusese voievod inaintea lui, mergind cu capugibmi Mehmed-aga,a predat dares (virgii) sa dind mai mult decit trebuia. De asemenea nu se

1 47 21 august 18 septembrie 1591.47 30 octombrie 1590 18 octombrie 1591.44 Petru $chiopul (1582-1591).45 Aron Tiranul (1591-1592).46 Alexandru LApusneanul (1563-1568).47 Akce : monedA otomanA ; aspru.44 In text : birin bee oe ona", ceea ce InseamnA cu o doblnda de 5 $i 10 la 1.47 13 mai 10 iunie 1592.47 Aron Tiranul (?).51 Sevval 1000 =-- 11 Julie 8 august 1592.52 Mahzar : cerere, jalba.

1

www.dacoromanica.ro

TARM 365

cuvenea 0, fie mazilit Inainte de a se implini qase luni, deoarece nu p16-tise banii pe care-i luase de la numeroqi ieniceri pentru verlminte scumpe,§ti de la alti spahii mari §i pentru ca nu achitase banii imprumutati cu do-Wilda de la fundatiile pioase §i nici banii orfanilor. Ei (creditorii) au Inceputsa se agite Os se neliniqteasa, spunind ca ,,aga de ieniceri a gre§itaceasta privinta,". Cei care aveau bani la acel voievod, supus nemusul-man, s-au unit §ti, pregatind cereri scrise padi§ahului, an inceput sa strigeca toata avutia for a intrat In vistieria imparateasca. In acest timp, neno-rocitul care fusese mazilit din domnie venise la Istanbul, on aspri (akee) camde vreo 50 de poveri (yiik) 63. El spera Ela i se aranjeze situatia sa seintoarca, dar, pe chid trecea spre Galata, fara sa spung tine este, ieniceriian aflat aceasta $i, Intrebindu -1 de ce s-a travestit zicindu-i ca fiecarepricina I§4i are rezolvarea sa, 1-au prins 1-au inchis In noaptea aceea.Pretextind ca s-a dat Erman ca toata avutia lui sa, fie luata la nixie, 1-aupradat §i 1-au jefuit <pe voievod>. A doua zi, acest lucru aflindu-se dela Sinan -aga, care mai inainte fusese chehaia (kethuda) de ieniceri apoimazilit din slujba de chic imbrohor, s-a spus ca la mijloc este o uneltire

326 el a fost lnchis la Ieni-Hisar in anul 1000 54.336 ... Intr-o joi, in a §asea zi din sevval 55, dud aga de ieniceri, Halil-

aga, voia sa reinnoiasca, domnia Moldovei In favoarea a§a-numitului Vasi-laki 56, aceastl dorint& nu i s-a indeplinit, deoarece, ieqind din agalic,a lost numit sangeacbei de Sastamonu. Atunci s-a dat firman ca agaliculde ieniceri sa fie acordat lui capugibmi Mehmed-aga care, ducindu-1 57pe voievodul Moldovei, adusese de acolo aspri s-a dat firman ca fostulbei sa rainaina mai departe in Moldova 68.

Derld se zvonise cgs la dorinta cetei de ieniceri, Halil-aga, care fuses°scos, ar fi scris, dupa vorbele ienicerilor, jalbe (mahzar) sigilate, aflIn-du-se a este o dorinta rea personala a lui <Halil-aga>, pentru hatirulrufgetului pe care-1 luase, i s-a promis totu§i <lui Halil-aga> ca voievo-datul Tgrii Romfine§ti va fi acordat <protejatului sau>.

53 Un yilk = 100 000 de aspri, deci 5 000 000 de aspri (= 50 000 piastri).54 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592." 6 feViral <1000> = 16 Wile 1592.56 Un pretendent cu acest nume la domnia Moldovei nu figureaza in listele cronologice

cunoscute. Poate ca este vorba de Ionascu, pretendent la domnie In vara anului 1592.57 In Moldova.68 Pe atunci in Moldova fusese numit Alexandru eel Rau (iunie 1592), dar n-a domnit

aid fiind mutat in Tara Romaneasca.

in

si

i

i

§i

si

si

li

lisi

www.dacoromanica.ro

366 MUSTAFA SELANIKI

Anul 1001, luna muharrem 69339 VOIEVODUL MOLDOVEI FACIND ACTE DE TRADARE, A FOST PRINS $1 PEDEPSIT

CU MOARTEA

Mai inainte de aceasta, domnia Moldovei, dupg lege (kanunka fost acordatg ghiaurului Petre 88f care se ggsea la Sub lima Poartg. Veli-aga, eapugibaqi, a pornit cu steag din inalta Curte impgrgteascg pentrua-1 a§eza pe aceLoa ca voievod in Moldova.

Necredinciosul eel nebun 81, fgeind intelegere cu multi razvrgtitinevrind sg-1 primeascg pe voievodul care venea in locul sgu,

spunea : eu pot sg dau dare (virgii) la Sublima Poartg ; pot sa, dau chiarmai mult decit e182 ".

De aceea nu a inglduit celor sositi " sib intre In tarn. Din aceasta.pricing, timp de mai multe zile el a flcut tulburare §i gilceavg.

Cu ajutorul lui Allah, ghiaurul flind prins In urma unor mgsuri bune,el a fost legat indatg adus la Sublima Poartg, unde a fost trimis laBalik-Pazari 84 pentru a fi spinzurat. Aici el a fost spinzurat, devenindpildg pentru toti. Anul 1001, mijlocul lunii muharrem 65.

<Aici se terming informatlile privitoare la %Arlie roman In partea editatA a cronicii luiSelaniki>.

Continuarea cronicii dupA ms. din Biblioteca NationalA din Sofia Bulgaria 66Facsimilul 4

12 REGEB, ANUL 1003 67. BEIUL SILISTREI FACE CUNOSCUTA STAREA DU$MANULUI $1 A TARII

Yn acest timp sangeacbeiul de Silistra, fostul ceau§ba§1, care prinporunc fusese numit serdar care, luptindu-se de citeva on cu ghiauriirgsculati, obtinuse cu ajutorul lui Allah noroc birnintg infrinse pe

39 8 octombrie 6 noiembrie 1592.00 Petre Cazacul (august 24 octombrie 1592).91 Este vorba de pretendentul Iona§cu, care conduce o rAscoalA in vara anului 1592.92 Decit ce1 nou numit.93 Solid turcoti care aducea un alt voievod." Piga de pe§te" din Istanbul.66 18-27 octombrie 1592." Microfilmul o fotocopie se al la Institutul de istorie Nicolaie Iorga. (Mril cots).67 23 martie 1595.

afurisiti r iSi

sigi

qi

¢i -i

si

www.dacoromanica.ro

6

TARIH 367

dumanii legii, a trimis arzuri §f olaci, descriind in amanunt §f talm&cindstarea ghiaurilor.

<Divanul convocat de marele vizir Ferhad-pasa, ca sá hotarascii In ce direc %ie sii fieIndreptata expeditia Impotriva necredinciosilor, a avut loc pe la mijlocul lunii Saban al anului1003 ">.

7 Mai Intl" maria sa serdarul <Ferhad-pasa> a intrebat : Asupracaruia dintre ghiauri ar fi bine A pornim?".

Atunci, <vizirul> Ibrahim-pap §i <Djerrah> Mehmed-pap, auspus : Este mai bine A se porneasa asupra du§manului de la Buda,iar in pa.rtile Taxii Romaneffti of ale Moldovei sa fie numiti serdari cu citeo oaste, pentru ca jara 66, fie pazitl" Maria sa capudanul Halil-papa azis : Deocamdat6 este important 85, fie inlaturate fascoalele din TaraRomaneasc'a §i Moldova".

Atunci, maria sa serdarul, la rindul s1u, graind indat1 a§a este !" ,a inarit parerea rrariei sale Halil-papa, iar pe mAria sa <Hadtm> Hasan-pap 1-a intrebat : Tu ce zici s". Acesta a spus : Eu slut pentru ceea cea spus Ibrahim papa ". Cind 1-a intrebat of pe Lab, Mehmed-pap : Tu cczici ?", acesta a rlspuns : Pentru oaste trebuie trei lucruri :. zaherea, re-crutare (ketibe) §i. bani (hazine). Care din acestea se poate in.deplini maiu§or, cu aceea trebuie sa mergi asupra duonanilor legii". MAria sa Molla.efendi 69 a spus : Potrivit zicalei sa, mergi in apropiere", laraturareauneltirilor raialelor care s-au rgsculat in tinuturile islamice este maiimportant5, decit A mergi asupra ghiaurilor din tinuturi dumane indepgr-tate (harbi kiiffar)". Atunci maria sa marele vizir, la rindul 86,u, aprobin-du-1 <pe Molla efendi>, a hotarit sa, porneasca impotriva vilaieturilorPhi Bomane§ti (Eflak) §i. Moldovei (Bogdan).

<Urmeazii relatarea Inchelerii divanului>.9 14 Saban 10037°.

10 <Se descrie dezorganizarea serhaturilor si alianta popoarelor crestine>.

De asemenea of la serhatul Timi§oarei, afurisitul de ardelean, cu-noscind foarte bine situajia de la Poarta fericirii, a inceput 86 adune ghia-uri. §i 0, se razvrateasc6. S-a arMat c5, atunci trod el a atacat cetatea,Lipova sangeacbeiul ei a cgzut, trecind in rindurile martirilor, iar ghiauriiau pus stlpinire pe cetate.

68 21-30 aprilie 1595.69 Este vorba de seih-ul-lilam Bostanzade Mehmed efendi.9° 24 aprilie 1595.

www.dacoromanica.ro

368 MUSTAFA SELANIKI

<UrmeazA versatile unui oarecare Add! efendi, In care cere sultanului sA salveze hotareleImperlului> :

Numai Timi§oara §i Gyula au ramas,Toate sangeacurile au intrat sub stapInire din}mana,Au rAmas numai cele supuse BudeiCelelalte, toate s-au nenorocit ".

12 ... 27 §aban 1003 71. In acest timp, vizirul Sinanpapoglu Mehmed-pa§a, beilerbei de Buda, a lost Inlaturat §i s-a poruncit ca In locul lui sadeving, beilerbei Mihalidjli Ahmed-pa§a care fusese raa,zilit de la Timisoara.

ULTIMA ZI A LUI *ABAN CEL MARE')'. PLECAREA MARIE! SALE SERDARULFERHAD-PA$A, GU ORDIA IMPARATEASCA, IN EXPEDITIA IMPOTRIVA TARII

ROMANE 8T I (EFL AK)

<Se descrie mai departe luarea unor mAsuri de pazA la hotare>.

S-a poruncit ca oastea silandarilor sg, plece, cu agalele lor, pentrupaza Estergonului 72, iar oastea ulufegiilor de dreapta a lost numitI lapaza Timi§oarei.

SOSIREA UNEI ILUSTRE SCRISORI AMANUNTITE DE LA MARIA SA HANULTATARESC GAZI GHIRAI-HAN, CATRE MARIILE LOR VIZIRII MARI

Sosind scrisoare de la mIria sa hanul tWaresc Gazi Ghirai-han, acestaface cunoscut ca ... craii Transilvaniei, al leahului Moscovei au strmnsfoal to multi osta§i afurisiti merg sa ajute vilaieturile Tarii Roman.e§ti

Moldovei care, rIzvrAtindu-se, s-au rasculat.

<El cere vase turcqti care sA stea Impreuna cu oastea Mara pe apa Ozeakov (Ozu)pentru paza acestor tinuturi>.

13 In a treia zi a lunei §evval <1003> " au venit la Poarta fericiriistrigAtorii de ajutor (feriadcii), trimi§i de ulemale i oameni precum§i de locuitorii raid mari ai Babadagului, neajiti din cauza at4ciriighiaurilor umili care, In zilele acestei ierni, au ocupat raalurileCunosclnd evenimentele care se petrecuserg acolo, ei ne-au spus : Aurgmas numai cetatile Brgila (Ibrail) §i Varna gi Chilia Akkerman

72 10 mai 1595.72 Esztergom, cunoscut qi sub numele de Strigoniu sau Gran." 11 iunie 1595.

DunIrii.

si iii

sisi

gi

piogi,si

...

www.dacoromanica.ro

TARIFI 369

Djan-Kerman 74 $i trecgtorile Isaccea $i Ismail si cet/tile SilistraGiurgiu (lerkokii) $i Rusciuk Turtucaia (Tutrakan). Toate schelele liiorasele for ant plrjolite i ruinate In Intregime, iar raialele Tarii Romanestisi ale Moldovei s-au aliat on venind peste 100 000 de puseasi necre-dincioi, ai legii, adunati dintre ghiaurii din Transilvaniamaghiari moscoviti, au devastat tinuturile Infloritoare ale musul-manilor, care, fiind cucerite i supuse de atitea secole, erau rInduiteorganizate.

<Pentru pedepsirea dusmanilor ei au cerut fetva de la seih-ul-Islam Bostanzade Mehmedefendi care, dupil ce s-a dus la sultan, le-a dat aceasti sentinta religioasa>.

14 Rascoalele raialelor de acest fel shit foarte numeroase In vilaie-turile aril Romanesti i Moldovei. De aceea, oastea norocoasl, impreun'acu serdarii, s-a Ingrijit de Indepgrtarea r5,utgitilor.

Vilaieturile Romanesti Moldovei sint din veehime ogeacuridusmane ale credintei. Pe de altA, parte, ardelenli, moscovitii anstrins multa, oaste pentru a be ajuta. Ei (turcii) an crezut ca acestea (TaraRoman.easa $i Moldova) nu se vor rIscula.

<Se vorbeste mai departe de IntIrzierea plecarii o§tii pentru pedepsirea lor>.

15 In a doua decadA a lui §evval <1003> 75, necredinciosii, dusmaniai legii, an venit asupra Nicopolului i, neiesind nimeni In calea lor, anluat tot ce an g5isit tic, plrjolind i ruinInd cetatea Turtucaia (Tutrakan),an facut-o una cu p5Antn.tul.

<Se aminte§te mai departe §i de di rlmarea unui pod construct pe apa, desigur peDunare.

LIng6 segbanbasI 762 care fusese numit pentru paza <podului>,se aflau 5000 de neferi ieniceri. Ei au fAcut cimoscut mariei sale serdaruluiFerhad-pasa ca ling& ei nu so mai af15, nimeni altcineva. Segbanbasl,la rindul s5,u, fiind bolnav neputincios, a murit.

<Se vorbeste mai departe de luarea unor masuri nechibzulte prin trimiterea ostasilorIn imprejurimi pentru a prada In contul soldelor lor>.

22 sevval 1003 77... Cind Saban-pasa, care plecase mai Inainte cugalerele (kaderga) pe Marea Neagrk a ajuns ling& cetatea Oceakovului

" Djan-Kerman : denumirea tatarasca a cetatii Oceakov (Ozu).76 Evt. sevval 1003 = 19-28 iunie 1595.76 Segbanba : capetenia ostii de seimeni.77 30 iunie 1595.

24 o. 48

§i§i

legii si,dusmani sisi lesi si

si

...

...Tarii si

legii si

si

www.dacoromanica.ro

370 MUSTAFA SELAN]KI

(Ozu), a-au adunat multi ghiauri umili. A sosit atirea a el a trimis fn iad,cu ajutorul tunurilor ai al puatilor, foarte multi afurisiti necre-dincioai.

16 ... Mai Inainte, clad oastea de Poart& (boliik-halki) fusese numita,pentru paza 'serdarului, mariei sale serdarului Sinan-paaa i s-a spus savia, la expeditia Impotriva TAxii Romineati (Eflak). S-a trimis ilustra,poruna In sensul ca Sinan.-paaa sa palitseascd, paza serhatului, pe care opregatise mai Inainte maria sa Ferhad-paaa, numind acolo pe

pe sipahioglani 78 pe silandari pe alai lii, devenind <serdar>In locul lui Ferhad-paaa, sa mearg& cucereasca, supun& vilaie-turile Tarii Romfineati Moldovei.

17

18

19

20

<Se descrie dugmAnia dintre Ferhad-paga gi Sinan-paga>.

i maria sa marele vizir Sinan-paaa a plecat In vilaietul TaxiiRomftneati to locul fostului serdar Ferhad-paaa. 13 zil-kade 1003 79.

PLECAREA BA6DEFTERDARULUI EMIR EFENDI LINGA. SERDARUL SINAN-PA6APENTRU EXPEDITIA IMPOTRIVA TARII ROMANE6TI

.<Se aratA cd el a pornit cu alaiul sAu la 1 zil-hidjge 1003").

<Se amintegte de Ahmed-paga ca defterdar de Timisoara. Evasit zil-hidjge 1003SI>.

ZIL-HIDJGE 1003 82. TRECEREA SERDARULUI SINAN-PA6A IN VILAIETUL TARIIROMANESTI, IMPREUNA CU OASTEA PURTATOARE DE NOROC

MUHARREM CEL SFINT, ANUL 1004 es. DESPRE LUPTELE MARIEI SALE SERDA-RULUI SINAN-PA6A IN VILAIETUL TARII ROMANE6TI

In prima decad6 a lunii muharrem au sosit ilustre scrisori amAnuntitede la maria sa marele serdar pap, trimise catre demnitarii ImparAtiei

atre marble for vizirii marlIn ele se arata c6, pe ling/ rascoalele raialelor din vilaietul Taxii

RomAneati, yin In ajutorul for afurisitii de transilv6nen.i maghiari ea,

oastea musulmanl s-a luptat cu ei.

18 Sipahioglani : fil de spahii"." 20 iulie 1595.80 7 august 1595.81 18-27 august 1595.BS 7 august 5 septembrie 1595.83 6 septembrie 5 octombrie 1595.

bola-haiki,

sá

...

gi

sisi eh si

$i

$i

www.dacoromanica.ro

TAR 371

El mai scria a in a §aptesprezecea zi a lunii zil-hidjge 84 s-a luptatcu ghiaurii umili intr-un loc foarte strimt, paduros si mlIstinos, din apro,pierea orasului infloritor numit Bucuresti (Biikref)85. De asemenea, el amai fAcut cunoscut ca, s-a mai dat o batalie si ca, fostul beilerbei de Timi-soara, Mustafa-pasa, care era unul dintre apropiatii sal, cazind in mlastina,,a murit si ca, beilerbeiul de Rumelia, vizirul Hasan-pasa, merglnd prinalta parte, a depus foarte multai straduinta, ca sa treaca in spade cetelorfugare, dar, nefiind cu putinta, ostasii ghiauri purtatori de arme s-aunapustit asupra ostasilor musulmani si serdarul lani ( I), ramintnd singer,s-a dat o mare batalie $i s-au mAcellrit unii pe altii, ca atunci an trecutIn rindurile martirilor Cerkez Haidar-pasa, beilerbei de Mar'as, si Husein-pasa, fost beilerbei, care era sangeacbei de Nicopol, iar dintre dusmaniilegii multe mii de afurisiti au plecat in infern.

Local pe uncle trebuia 0, treaca oastea islamica, era un loc foartepiiduros, mlastinos si ingust. De aceea, afurisitii ghiauri, tragInd foartemult on pustile, avangarda ostii islamice s-a ingramadit spre spate. Astfel,ea a trecut prin foarte multe greutati si necazuri si, In cele din urma, s-aimprastiat. Ling& serdarul Sinan-pasa au ramas foarte putini oameni. San:geacdarul Wii islamice a trecut in rindul martirilor, iar un altul a fostranit, dar, cu toate acestea, steagul a fost salvat cu mii de greut6ti. Mariasa serdarul s-a Impotmolit in mlastina $i a scapat cu mare greutate. Dug-manii legii an raspindit vestea ca serdarul a cazut. Renegatul afurisit cunumele de Razvan 86 a pricinuit necazuri si suparari ostii islamice In areabatalie. ... Maria sa serdarul a iesit la mal. ... si cu ajutorul lei Allah,cei care se risipisera, s-au adunat la un loc, iar oastea afurisitilor ghiauri afost Impra,stiata si tunurile for au fost luate.

Ghiaurii nenorociti fugin.d, serdarul Islamului a pornit de acolo si avenit in. orasul Bucuresti.

21 <Cu prilejul asedierii Esztergomului de catre du§mani, se aminte§te §i de beilerbeiulTimi§oarei, Uveyspatiaoglu Mehmed-pa§a>.

Prima decada a lui muharrem 1004 87.

23 <Sinan-pasa> a mai fIcut cunoscut ca, acolo (la Bucuresti), &Andfoarte multi robi dintre musulmani, i-a eliberat si ca an inceput construirea

84 23 august 1595.86 Cronicarul se refera la blitalia de la Calugareni din august 1595.86 Stefan RAzvan, domnul Moldova In 1595.67 Evl. muharrem 1004= 6-15 septembrie 1595.

www.dacoromanica.ro

372 MUSTAFA SELANIKI

cetAtii au recrutat din nou ostasi kul-oglii, 88 si clareti riff gebegii 89tiff tunari azapi, precum i plzitori de cet/ti. El a mai anuntat a a fostrant si fostul beilerbei de Anatolia, Satirgi Mehmed-pasa, aruia 1 seacordase beilerbeilicul vilaietului Tarii Rom'anesti, si a mai spas ca lalupt6 nu au luat parte nici 1000 de neferi din cei 5000 de ostasi ieniceri.

<Se aratA mai departe nesupunerea

DESPRE TRIMITEREA UNEI PORUNCI ILUSTRE CATRE SATIRGI MEHMED-PAA,CARUIA I SE ACORDASE BEILERBEILICUL VILAIETULUI TARII ROMANE$TI,

CU TITLUL (ELKAB) DE VIZIR

DupI ce in vilaietul Taxii Romauesti au fost recrutati ostasi raiauataxii a fost supusg, iar Cara a fost orin.duita, potrivit legii ilustre, beiler-beii agalele i vizirii, precum i ostasii pedestri c615,retii s-au adunatci s-a hotkit ca toti s5, fie inregistrati din nou potrivit poruncii impatiatesti.De asemenea, s-a dat firman ca lui Satirgi Mehmed-pasa, care urma sapun& din nou ordine in Tara Romaneasc6, sa i se scrie i sa i se trimla oilustrai poruna, de care sa, asculte toata, lumea, cu titulatura de vizir.A doua decada a lunii muharrem 1004 99.

24 DESPRE SOSIREA UNOR $TIRI DIN PARTEA MARIEI SALE SERDARULUI SUPREMSINAN-PAA

Pe la, mijlocul lunii mai sus aratate au sosit scrisori stiri cu olaci dela maria sa marele serdar Sinan-pasa. El fkea cunoscut ca dupa luptainvalmAseala care a avut loc in vilaietul Tariff Roman.esti, Mihai 91, impre-una cu oastea sa drkeasc6, a fugit din fata ostii islamice st5, asteaptgcu oaste mare in tabgra sa din apropierea tirgului Infloritor numit Tirgo-vista (Taragosta), aflat in apropierea tariff vilaietului Transilvaniei, pemalul Dungrii 92, in vilaietul Tkii Romanesti.

Sinan a mai fkut cunoscut ca, el Insusi, cu ajutorul lui Allah, mer-gind cu oastea purtatoare de noroc in orasul Infloritor numit Bucuresti, aslobozit foarte multe familii musulmane care fuseserl luate fn robie <deMihai Viteazul>. De asemenea, el mai aerie ca a facut ziduri imprejurulorasului cel mai sus-arltat si a construit puternic cetatea sa interioarA,

88 Kul-oglu : ienicerimea (recru%i).89 Gebegi : categorie de oaste ; cei care transportA munittile.99 Evt. muharrem 1004 = 16-25 septembrie 1595.91 Mihai Viteazul (1593-1601). In text : Mihal.92 De fapt Ialomila.

§1 ca

§i

§1

gi

pi gi

gi

gi

gi ea gf

www.dacoromanica.ro

TARTH 373

fortifieind Cu munitll toate partile. Recrutind apoi alti osta§i callreti cipede§tri, a pus <in orap aparatori, n.umindu-1 beilerbei pe maria saSatirgi Mehmed -paca, care era mai inainte beilerbei de Anatolia. De ase-menea, el a raportat ca a pornit cu oastea islamick sprijinindu-se pe Allahcel prey malt pe minunile profetului Ban, cu gindul de a construi o forta-reap in orafiul Tirgovi§te cel mai sus-pomenit.

26 <UrmeazA trimiterea unor ajutoare bline§ti lui Sinan-pa§a. Se aminte§te de necesitateaparticipAril hanului tatAresc, Gazi Ghirai-han 113, la expeditia impotriva RomAne§ti §1de neprezentarea acestuia din cauza unor masuri nechibzuite>.

29 Anul 1004 94 . . . A sosit vestea ca Sinan-pa§a, maria sa serdarul,dupa, ce a devastat vilaietul Tariff Romfine§ti, s-a intors.

... In prima zi a lunii rebi-ul-evvel 95 sosind oameni din partedmariei sale marelui serdar Sinau-pa§a, acesta a trimis scrisori demnita-rilor Imparatiei. In ele se arata a toate masurile hate de el ci toate preg&-tirile sale an avut urmAri contrare a§teptaxilor.

Aca, de pilda,, el pusese ostaci musulmani emiri renumitipentru paza Tirgovi§tei (Taragosta), dar cind oastea <islaraica.> a plecatde acolo, a venit indata un numar nea§teptat de ghiauri nenorociti, impre-ung cu afurisitul de ardelean 96 §11 cu afurisitul de Mihai, qi all asediatcetatea, ca.reia i-au dat foe, umplind cu stuf §anturile pregatite, Atunciosta§ii asediati, care Se aflau in ea, ie§ind cu striggte en vaiete, an datpeste cetele ghiaurilor rataciti §i an but cu totii, in timpul luptei, diixcupa martirilor.

Haidarpapoglu Ali-pa§a eel curajos, care ramAsese acolo cu titlulde beilerbei, precum ci beiul de Elbasan, Bali-bei, dintre emiri, aflindu-seprintre cadavre, au dant prizonieri.

Cind aceste ctiri an sosit la maria sa serdarul cel puternic, acesta avenit a doua zi in cetatea Bucurecti §i, poruncind sa, se is toate munitilleca 0, nu le ramie ghiaurilor, a pus sa se daxime cetatea pe care o con-struisera mai inainte 4i a fost lacut& una cu pamintul.

Apoi, cercetind oastea, a gasit a slut putini la numar c1 a socotitca nu pot face fat& cu osta§ii aflatori aici luptei impotriva 'pu§emilor afuri-sitilor de ardeleni. Necajindu-se din aceasta pricing, el a flcut cunoscut.ca a pornit spre cetatea Giurgiului (Ierkokii) ci a venit la Rusciuk.

93 Gazi Ghirai -han II (1588-1595).94 6 septembrie 1595-14 august 1596.95 1 rebi-ul-evvel <1004> = 4 noiembrie 1595.96 Sigismund Bithory.

§i

§i

Tara

§i

§i

...

www.dacoromanica.ro

374 MUSTAFA SELANIKI

<EI mai raporta a datorita mAsurilor nechibzuite ale Jul Ferhad-pasa, oastea tAtilreaselinu a venit la slujbli qi ca s-ar putea ca ghiaurii cei nenorociti sli urmAreasca oasteaisla micA >.

tirile InspAimIntAtoare sosite in prima zi a lunii rebi-ul-evvel,anal 1004 97; an Inceput sA fie cercetate de demnitarii ImpArAtiei. Ei anpovestit si an spus cei mai multi dintre cei din oastea de PoartA(kapu-halki), venind sAtui, an adus cu ei robi din vilaietul TArii Romasnesti

dud dusmanii legil an venit asupra of ii islamice, nu au putut sA-$ilase prAzile sA porneascA la luptg. Serdarul Sinan-pasa, dindu-:ii seamsde aceasta, a trecut podul Inaintea tuturor, iar poverile munitiiletunurile i vistieria (hazino) an rAmas pe malul

Atunci, sosind afurisitul de ardelean cu IndrAcita-i oaste, s-auluptat cu ei. Multi musulmani care plecaser1 la lupta 81:Intl, precumnumerosi oameni din ceata de acingii si din oastea farA cApAtli, nepu-tind sA se ImpotTiveascA, an suferit Infringers.

30 <Se vorbeste despre Intoarcerea lui Sinan-pasa din expeditia In Tara RomAneascii laConstantinopol si de plecarea lui la ciflicul 99 sliu In urma primirii unui hatt-i-humaiun de mazi-lire >.

31

Afurisitul de Mihai ili afurisitii de ardeleni s-au tinut de urmele ostiiislamice. Oastea islamicA venind la Bucuresti, pentru a nu 15,sa In mlinileghiaurilor aceasta cetate con.struitA cu atitea greutAti, a dArImat-o pin/la temelii. apoi < serdarul > a pornit Inaintea tuturor ImpreunA cuoastea sea grea. Dar afurisitii ostasi ai nenorocitilor, venind In numarmare, nu i-au slAbit din urma. Atunci, < serdarul >, lAsind In urma

echipamentele oastea de acIngii, a trecut peste pod pe partea cea-Oastea islaraicA, luptindu-se cu ghiaurii cei nenorociti, a avut foarte

multe pierderi, iar cetatea Giurgiului, care de paste un veac era tinutmusulman, fiind bAtutA timp de don& zile de afurisitii necredinciosi,a fost luatl prin luptl lovituri In vAzul serdarului.

. . In ultima decadl a Junii rebi-ul-evvel < 1004 >99, s-a aflatca afurisitii de ghiauri ardeleni de prin serhaturile Timisoarei, adunIndmultA oaste venind, asediazA fie Gyula, fie Sibiul, fie Timisoara.

<Se aminteste, doar In treacAt, de tnfrtngerea lui Sinan-pasa In Tara RomineascA>.

97 4 nolembrie 1595.99 Ciftlik : ogor. Aid are sens de mole, conac, locuinta." Rebi 1 1004 = 24 noiembrie 3 decembrie 1595.

si,

$i

iii

muni-tiile, yi

gigi

gf

gi

gf

www.dacoromanica.ro

TARni 375

32 MIJLOCIREA HANULUI GAZI GHIRAI-HAN LA CEREREA CRAIULUI LE$ESC$1 ACORDAREA VOIEVODATULUI MOLDOVEI, CA $1 MAI INAINTE, LUI IEREMIA(EREMINA)10

Maria sa hanul tataresc, Gazi Ghirai-han, a trimis la Poarta fericirii,cu arz $i cu scrisori, pe Ahmed-aga si pe oamenii sal de Incredere. El faceacunoscut si raporta precum urmeaza : Craiul lesesc loll trimiVInd soli,cere urmatoarele : Raialele vilaietului Moldovei (Bogdan) Inca din vechimenu s-au mai rascula,t Impotriva mariei sale padisahul. Ele sint raiale Iiide raiale, supusi si ascultatori si, din mosi stramosi, slut slujitorii (bende)recunoscatori ai ImparaViei.

Ei se roaga pentru ca sa le fie numit voievod supusul nemusulman(zimmi) cu numele de Ieremia, care este de origine beizadea si care intrecut a domnit peste ei. Pentru aceasta ei vor da, potrivit vechiului obi-cei, In fiecare an, cite 30 de poveri (yiik) de akce, haraciul seriatului (haradj-i- fer'igye) stabilit. In aceasta privinta este chezas si craiul lesesc care seroaga si intervine, zicind ca vor fi zalogi pentru aceasta zece oameni renu-miti dintre ei (moldoveni), precum si mitropolitul for ". Clnd acestea aufost raportate si facute cunoscute In scris (telhis), cererea for a fost apro-bata printr-un haft-i-humaiun §i. s -a dat firman pentru namirea lui Ieremia,eel mai sus-amintit, ca voievod al Moldovei cu condiViile de mai Inainte.Potrivit legii, i s-au trimis burca (biirk) §i steag si buzdugan si caftan(iist) 1°2 pretios, care an fost predate mariei sale hanului tataresc. 25 rebi-ul-evvel 10041°3.

33 <Se vorbe§te de sosirea defterdarului Emir efendi din expeditia fmpotriva Tariff Roma-nesti, Impreuna cu ceea ce mai rAmasese din vistierie (hazine)>.

35 <Se aminte§te de 1nlocuirea ba§defterdarului Emir eiendi de catre noul mare vizir LalaMehmed-pa§a>.

36 LUNA DJUMADI I 1004104. PRINDEREA RENEGATULUI RAZVAN, CARE ERASERDAR ASUPRA AFURISITILOR DIN TARA ROMANEASCA, $1 ATACUL VOIEVODU-LUI MOLDOVEI

In prima decade lunii djumadi 1105 au sosit rapoartele sale (alevoievodului Moldovei) In care se spunea ca Ieremia, de origine nobila,fiind numit mai Inainte voievod de catre Poarta fericirii, plecase In. vila-

104 Ieremia Movila (1595-1600).101 Sigismund III Wassa (1587-1632).1" D. Cantemir folose§te expresia fist caftan (cf. op. cit., I, p. 610, nota 26).1" 28 noiembrie 1595.104 2-31 ianuarie 1596.106 Evl. djumadi I <1004> = 2-11 tanuarie 1596.

a

www.dacoromanica.ro

376 MUSTAFA SELANIKI

ietul Moldovei i atacase pe neasteptate, en oastea sa si Cu sprijinul era.-iului 'ewe, pe necredinciosul renegat numit Razvan, care era cIpetenia(serlepker) ostii afurisitului Mihai, voievodul TArii Romanesti.

El mai arIta ca : Acesta (Razvan) nu a putut sgrsi salveze sufle-tul multi afurisiti an fost nimicii, iar afurisitul Razvan a fost prinsde viu. In scurt timp, capul lui nenorocos va fi trimis la Poartg fericiriispre a fi prezentat, cu ajutorul lui Allah cel prea Malt, la Pragul dreptItii".Acestea an fost aduse la cunostinta inaltului Prag al impar&tiei.

DESPRE PREGATIREA CA VOIEVOD IN VILAIETUL TARII ROMANESTI ASUPUSULUI NEMUSULMAN (ZIMMI) NUMIT RADUL, FIUL LUI MIHNEA 1", CAREDEVENISE MAI INAINTE MUSULMAN

In a doua decad/ a lunii djumadi 1 107 an venit cereri si rapoarte curuglminti din partea raialelor din Tara Romfineaseg, scapate de s'abii. Elean prezentat cereri (arzuhal) scrisori (rika) la tronul Imparatesc. Elescriau : Noi sintem din vechime $i din mosi str/mosi raiale, Iii de raialeale padisahilor dinastiei osmane. De aceea, sa ni se ierte vinovaiile $ipacatele, intoemai ca §i ale celor din vilaietul Moldovei (Bogdan) si sani se acorde bun6vointa iertarea impgeateasc&, iar peste not BA, fie numitea voievod supusul (kul) Mihnea-oglu Radul, cu haraciul fixat potrivitlegii vechi, iar supusele raiale impr/stiate sA, se adune din nou la locurilelor, ca sa depunem cu totii straduinte pentru inflorirea vilaietului. Afuri-situl de Mihai, care s-a rasculat §i s-a razvratit, este pricina imprAstierii

37 in asa masura a raialelor care s-au dus caute loc de refugiu pentrua scapa de loviturile de sabie. Sintem siguri ca in scurt timp si el va intra,prin lovituri, in mina mariei sale padisahului cel fericit va fi nimicit desabia distrug6toare". De aceea, potrivit cererii i rugamintii lor, s-a datfirman in care se spune Uncle se af15, Mihnea-oglu Radu 7 SA-1 vad I".Atunci, marele vizir Sinan-pasa aducindu-1, i s-a acordat acestuia, potrivitlegii, un cal impodobit burea, (bark) buzdugan steag $i, fn felulacesta, 1-a facut voievod pe Radu 108.

los In text : Mihmina, In loc de Mihnea (Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul); sep-tembrle 1601 martie 1602.

107 Evt. djumadi I <1004> = 12-21 ianuarie 1596.los De fapt el domneote abia din septembrie 1601, dupa Nicolaie Patraocu of Si-

mion

$i

$i

si

si $i

Movilfi.

gi

sa -gi

:

gi

www.dacoromanica.ro

TAB 377

LA DATA MAI SUS-ARATATA, ADUCIND CAPUL MAI SUS-AMINTITULUI RAZ-VAN, LUI MEHMED CEAVU$ I S-A DAT SANGEAC

In acest timp capul mai sus-amintitului renegat caruia i se spunea.Razvan 10 a fost trimis la Poarta fericirii prin. cineva cu numele de Kara-Mehmed OE SV11§.

S-a raportat ca acesta fusese tray in teapa, spre a fi pilda pentrutoatl lumea. S-a mai adus la cunostinta Pragului inalt al implraitiei cacraiul lesesc se roaga ca lui Kara-Mehmed-pasa sa i se acorde o provincie(sandjak). De aceea i s-a dat firman in care se spunea : Daca, i se cuvine,sa i se acorde". S-a hotarit ca sa i se dea sangeacul Silistrei.

<Se axninte§te de un oarecare Mustafa-bei, care era bei in sangeacul Silistra. Acesta alost mutat In alts parte>.

40 S-a raportat ca defterdarlicul < de Dunare > a fost acordat lui110, care fusese mai inainte onorat cu primirea islamismului

si care devenise muteferrika 111, fiind numit kiagitemini 112. Zicindu-sea el (eitan-oglu) este util pentru rinduirea vilaietului Tarii RomAnesti,leafa (utufe) de miiteferrika a fost accrdatI lui Sandjakdarzade < MehmedCelebi >.

DATA MAI SUS-ARATATA 113. ACORDAREA VOIEVODATULUI TARII ROMA-NEST!, CU CONDITIILE DE MAI INAINTE, LUI MIHNEA-OGLU RADU CELEBI 114

Maria sa mazele vizir Sinan-pasa, luind masuri chibzuite pentru orin-duirea vilaietului Taxii Romanesti, care se ruinase in mare masurI, a pre-gatit numirea lui eitan-oglu ca defterdar de DunIre. Chad Mihnea, fostulvoievod al vilaietului Tarii Romanesti, deveni musulman primi credinta,fiul sau nevirstnic, cu numele de Radu, fugi in Cara dusmana, (dar-ill-harb), dar clad el (Mihnea,) a ajuns sangeacbei de Nicopol, 1-a adus prininterventii.

In urma scrisorii printului Fetih-Ghirai, fratele hanului tatar, luiIeremia i s-a acordat voievodatul Moldovei. Acesta a mai spus : Data.

209 A fost ucis de Ieremia MovilA In decembrie 1595, MO Suceava.110 Acest nume a purtat Mihail Cantacuzino, dar nu poate fi vorba de el,

deoarece a fost ucis mai Inainte.111 Denumirea unor unitati de cavalerie otomana.112 Intendent de arhive, scrib, secretar.113 <1-10 djumadi II 1004> = 1-10 februarie 1596.114 Radu Mihnea.

Seitan-oglu

eli

5i

www.dacoromanica.ro

378 MUSTAFA SELANIKI

lui Radu i se va acorda voievodatul Taxii Romanesti, atunci, cu ajutorulprea Inaltului Allah, In zilele domniei voastre prea fericite va putea fiprins, intocmai ca renegatul RAzvan, Mihai care s-a rAsculat s-a rlz-vrAtit".

<Se aratli mai departe ca aceasta numire ar putea determina Intoarcerea raialelor lalocurile lor. De aceea s-a dat firman ca Radu sA fie numit voievod In Tara Romaneascii.departe se aminte§te §i de interventla voievodului Transilvaniel pentru eliberarea din prizonierata emirulul Bali-bei §i a lid Haidarpapoglu All-bei, In schimbul unor sume de bani, dar nu s-agasit nimeni sA ofere sumelc necesare>.

TRIMITEREA UNEI SCRISORI $1 A UNEI $TIRI DE CATRE AFURISITUL DEARDELEAN, PRIN CEAU$UL PRIZONIER, PRIVIND STAREA PRIZONIERILOR

*i a sosit indata de la afurisitul de crai al Transilvaniei o mica scri-soare (kiagit) trimis cu captivul numit Ceavu.s. Ghiaurul necredinciosstria : In anul care a trecut, nu am putut sluji In oastea to asa cum a$ fidorit. Ceavutsul care s-a dus acolo cunoaste situatia deoarece el a statmult aici. toile care vor fi transmise de el prin viu grai shit adev&rate ;BA, aveti Incredere. Vilaietul Timisoarei era Inca, din trecut al nostrudata doresc 81 ni-1 dea din nou, cu tot ce tine de el, atunci sa ne deaTara RomaneascI, cazi cei de acolo ruineaz6 vilaietul prin tiranie, pentruea not sa trimitem an de an tributul (maktu') procurat de acolo din trecut

purtind negocieri, sa ne impacgm cu craiul <austriac>"

TRIMITEREA DE CERERI (ARZUli AL) LA POARTA FERICIRII DE CATRE AFU-RISITUL DE MIHAI, PRIN VIZIRUL BEILERBEI, PENTRU A SE RUGA DE IERTARE

41 Afurisitului de Mihai Kassab-oglani 1157 care se rasculase si se rAz-vr6tise, i s-a acordat voievodatul vilaietului TArii Rom'anesti.

... El 116 nu avusese vreun folos nici din rIscoalg. De aceea, afuri-situl eel mai sus-arltat 1-a trimis is Poarta fericirii, cu peschesuri, pe beiler-beiul de Rumelia, maria sa < Hasan-pasa >. De asemenea an sosit seri-sori si din partea printului kalgai 117 Fetih-Ghirai.

(Se aratii cA recunoscut gre§elile §1 a Intoemit cererea de iertare, solicitindtotodata ca voievodatul sA-1 fie lAsat tot lui, potrivit conditillor din trecut).

116 Kassab-oglant fiu de macelar", Mihai Viteazul.116 Mihai Viteazul.111 Kalgai (rom. calgai) : principele mo§tenitor, loctiitorul hanului Crimell.

yi

si

Vii, i

sl-a

:

$i

Mai

www.dacoromanica.ro

TARIH 379

LUNA DJUMADI II, 1004 118. AMINAREA RASPUNSULUI CATRE MIHAI

Pentru a pgzi pentru a apgra mai bine Imprejurimile, s-autrimis ilustre porunci cgtre mgria sa vizirul Hasan-pasa, beilerbei de Ru-melia, precum lui SatIrgi Mehmed-pasa, care fusese mai Inainte beilerbeide Anatolia i trebuia, ramIng In vilaietul Tarii Romanesti, ca steade pazg la Vidin. De asemenea, s-au dat porunci strasnice ca sangeacurileSilistrei Nicopolului $i Bender si Chilia Akkerman sa nu se pung Inmiscare, ci sa stea de pazg cu uneltele cu alaibeinrilelle lor.

Data mai sus aratata 120. La scrisoarea de ruggminte a afurisituluiMihai, dusmanul legii, padisahul eel fericit i §ahul eel ocrotitor al lumiia raapuns cu un haft-i-humaiun, aducgtor de fericire, urmgtoarele : Cre-zIndu-te, am iertat viva to pe tine Insuti. Sg fii Incredintat a de aziInainte vei rgmlne In postul tau de voievod. Sa to potolesti. Daeg, vei fi'gra ginduri ascunse, atunci demnitarii ImpgrAtiei nu to vor ataca. Asa

42 PREZENTAREA LA DIVAN A CELOR CARE MERITA SA PRIMEASCA FIR-MANE

In ultima decadg a lunii mai sus-argtate 121, Intr-o zi de luni (dufenbe),fgclndu-se divan, < demnitarii s-au prezentat la divanul eel prea malti s-au Inchinat la Intragul prag fn ordine. . .

. . . Aceiafi data 122. . . . In acest timp au sosit $tiri, cu olaci, de lamania sa Satirgi Mehmed-pasa care se afla la paza vilaietului Vidin. El afgcut cunoscut cg vreo 4000 de ghiauri rataciii dintre afurisitii nenoro-ciji care se rgsculaserg In Tara Romaneascg, despgrtindu-se de oasteaafurisitului Mihai, au vent sa devasteze sa prade tinuturi cg, cu aju-torul lui Allah, gaziii musulmani credinciosi, avind prilej noroc, andevenit victoriosi afurisitii s-au Imprgstiat de teama si de spaima sgbiilorislamice.

Cel care a adus scrisoareacuprinzInd vestea cea bung a fost onoratcu hilat strglueitor (hilat-i fahire).

<UrmeazA descrierea parAsirii Budei de ci tie Sinanpasaoglu Mehmed-pa§a, In regeb1004 lila>.

118 1-28 februarie 1596.113 Comandantul unei grupe de oaste zis6 alai"; mai Urziu, colonel.120 <Djumadi II 1004> = 1-28 februarie 1596.121 <Evr. djumadi II 1004> = 19-28 februarie 1596.123 <Regeb 1004> = 1-30 martie 1596:129 1-30 martie 1596.

sa sa

Eii

!ii

si

gi

gi si

gi

sh stii".

sisi gi

gi

www.dacoromanica.ro

380 MUSTAFA SELANIKI

47 In ultima decada, a lui regeb <1004 > 124, an sosit scrisori la scaraImparateascI, d6t/toare de fericire, Marii le for vizirii maxi, din parteabeilerbeiului de Rumelia, Hasan-pa§a, care se afla cu oaste la paz6 Inormul numit Hezargrad 125, din fata vilaietului Tariff Romane§ti. AcestadAdea §tiri despre situatia dwilmanului legii, anuntlnd ca, : .AfurisitulMihai, care se rasculasse In Tara Romfineascal racInduli tabar6, st& cuafurisitii pe care i-a adunat ling& el. El se bizuie pc avutiile pe care le-a

48 luat din cetItile Infrinte in luptele date. De aid. el a luat tot, apatindastfel putere. Cu ajutorul Inaltului Allah, pin& acum am fost prevgatori

cu grip, In privinta poruncii de paza. Pentru aceasta emirii, precumsupu§ii spahii nu au pierdut nici un minut. Voievodul Mihnea -oglu (Mih,-mina) Radu 128, care a fost numit voievod 9.n. vilaietul Taxii Romane§ti,este Intr-adevk cunoscut printre ei ca fiind de neam nobil 127.

Dar, de§i afurisitii stau adunati In tabgrA §i slat uniti Intre ei, raia-lele nu au totu§i. Incredere In domnia lui".

El (Hasan-pa§a) a mai flcut cunoscut ca, ferindu-se 128 de afurisitulcare era voievodul Moldovei, nu a IndrAznit s& °pun/ rezistentI. De ase-menea, a mai facut cunoscut ca pinde§te prilej §i spera, s& °Mina.,victorie.

<Se aratii mai departe cA Hasan-pasa nu este de pArere ca sA trimitA o parte a °WI salespre Buda, asa cum i se poruncise, motivind cA dusmanul se aflA adunat cA trimiterea uneipart' a ostii in altA parte ar fi, in astfel de imprejurAri, o masura nechibzuita>.

DATA MAI SUS-AMINTITA 129. PREZENTAREA SITUATIEI DUWANILORLEGII IN FATA VIZIRILOR MARI, DE CATRE MARIA SA VIZIRUL DJAFER-PASA

In acest trap, mAria sa vizirul Hadtm Djafer-pasa, care fusese numitserdar la Buda, trimitin.d scrisoare amanuntit& catre for aianiifericiti vizirii marl, a dat de §tire despre situatia serdarului cel norocos,precum despre micsckile dusmanilor. El a argtat c& vegheaa, necon-tenit, cu ajutorul prea Inaltului Allah, fiind In stare de rlzboi dint depu-nlnd toate eforturile. El a mai flcut cunoscut ca afurisitul §ifaufIcAtorul decrai < austriac > 13° a strins o oaste mare, in.telegIndu-se tiff Intilnindu-se

124 Evr. regeb 1004 = 21-30 martie 1596.129 Hezargrad : Razgrad, oral in Bulgaria.126 Radu Mihnea (vezi nota 105, p. 376).127 In text : as11-zade.129 Text neclar.129 <Regeb 1004> = 1-30 martie 1596.166 Rudolf al II-lea.

la

gi

si

gi gi

marblesi

sisi

www.dacoromanica.ro

TAR 381

cu toji beii austrieci, maghiari, croaji, transilvaneni frInci i ca se pre-gItesc, aflind ca mania sa padisahul 131, ocrotitorul lumii, va porni Inmod neindoios el i118110 In expeditie.

<Se arata mai departe cA Djafer-pasa sere banisi provizii pentru a In Laura eventualelerautati ale dusmanilor, preciztnd cA, In caz contrar, ostasil vor pArdsi serhaturile sl In felul acestadusmanii vor ocupa acele tinuturi>.

50 DATA MAI SUS ARATATA131. SOSIREA LA POARTA FERICIRII A SCRISORIIDE UMILIRE TRIMISA DE AFURISITUL DE MIHAI, CARE SE RASCULASE INVILAIETUL TARII ROMANE$TI

In acest timp an sosit, prin Ahmed-aga( capugibas1 al beilerbeiuluide Rumelia, vizirul Hasan-pasa, mahzarurile scrisorile de umilire trimisela Poarta fericirii de afurisitul de Mihai, care se rIsculase In vilaietul TariffRomanesti, precum si cele trimise de raiale. Ei se rugau astfel : Asa cumfaceau padisahii din trecut, ImpAratul (sehinfah) as ierte fetele noastreInnegrite, crimele i pIcatele noastre. In felul acesta sa predAm mIrieisale padisahului eel fericit vitele, uneltele de lupta, precum zahereleleT/mase Inca. In aceast tarn, pentru ca sa porneasa la expeditia dint/.Fiul men, flica mea, cAtelul men (kopeghim), sotia, mea, precum §i preotiimei renumiti, Inchinindu-se la vechiul Prag al dinastiei osmane, sa -1 slu-jeasca achitam si sa predam tributul (gizie) fixat, pe care-1 predIm,

astfel eu sa rAmIn mai departe In slujba de voievod".Acestea au fost &cute cunoscute in scris (telhis) i trimise la Inaltul

Prag al imparAtiei. Sinan-pasa, contrar ilustrului feriat, trimisese In vilaie-tul Tariff Romfinesti, cu titlul de voievod, pe Itadu, fiul lui Mihnea care tre-cuse la islamism. Acesta nu putuse sa intre In vilaietul Tariff Romanesti.Raialele taxii nu-1 primisera. Ele au scris si an trimis uu mahzetr, cerIndu-1ca voievod tot pe 'afurisitul de Mihai. Toate acestea au fost raportateaduse la cunostintl de catre vizirul < Hasan-pasa >, beilerbei < de Rume-ha >. Potrivit cererii lor, li s-a dat i li s-a trimis porunca de iertare.

52 EVAHIR $ABAN 10041". SITUATIA PREZENTATA LA POARTA FERIcIRII DECATRE VIZIRII AFLATI LA SERHATURILE NOROCOASE

<Se arata cA Sinanpalaoglu Mehmed-pasa Djafer-pasa au raportat despre pregfi-tirile de rAzboi ale crestinilor din Apus>.

131 Mehmed al HI-lea (1595-1603).132 d §aban 1004> = 31 martie 1596.las 19-28 aprilie 1596.

§i

I),f i

ti

si stfi

si

yi

www.dacoromanica.ro

382 MUSTAFA SELAN]K1

Ei au mai fAcut cunoscut c, afurisitul de transilvanean Zirnidj-oglu 1842 devenin.d serdari, fiecare lntr -o parte, unul are de end por-neasc§, spre Ossek, iar altul spre vilaietul Tarii Romane§ti. Ei au mairaportat CI, cu ajutorul prea inaltului Allah, oastea tatarii, cuprintul Fetih-Ghirai, intlinindu -se cu afurisitii transilv&neni prin pktileTimiparei, an trimis pe multi dintre ei in lumea iadului, cu ajutorulfor sclnteietoare.

55 . . . Posesiunile pe care le avea < Djafer-pala ? >, potrivit titluluiau de vizir, an fost luate §i predate, cu titlul de vizir, lui Satirgi Mehmed-pa§a care se afla la paza Vidinului, iar lui Sinanpa§aoglu < Mehmed-paca >i s-a dat porund, plece spre cimpia, Timipazei.

57 . . . A doua decadd (evasit) a tanii, fermi < 1004> 185.Lui Murad Celebi, care, mai inainte fiind fehir-emini 1882 fusese

numit intendent (emin) pentru construirea mausoleului raposatului sultanMurad-han, i s-a dat Erman s deving, defterdar de Dungxe (Tuna def-terdarligi), iar lui Mehmed Celebi 2 . . . ckuia, i se acordase mai Inaintedefterdarlicul Tgrii Rom4'ne§ti, i s-a dat firman ca a, fie defterdar deEgipt.

67 EVAIL MUHARREM 1005187

<Se aminteste de trimiterea unor vase turcesti pe Duntire In timpul sultanului SuleimanMagnificul, cu prilejul expeditiei impotriva Ungariei>.

Potrivit acestui obicei, galerele (kalita) preggtite au ie§it, cu ajutorullui Allah, din 31-area 11-eagr5, cind au intrat pe fluviul Dun&rea, ele andat, in apropiere de Babadag, peste 200 de Oici ghiaure, care au fostpregAtite cu grija afurisitului de Mihai cel r/sculat in vilaietul Varii Ro-mA,ne§ti. In ele nu se aflau < osta§i > ghiauri, ci numai ghiaurii paznici,precum Prin masuri chibzuite ghiaurii aceia, paznici au fostluati pu§i la Aisle, iar afurisitilor care nu erau buni de nimic li s-auMat capetele. Cei peste 2000 de neferi din Oki, afurisiti §i umili, pleca-Berg, s incendieze devasteze"mangstirea (tekke) Sari-Saltik din ora§ulinfloritor Baba< dag> precum §i alte meceturi (mesdjid) lIca§uride inchinaciune. Cind ei an aflat cg, corgbiile au fost luate dukimanula venit cu galere (kalita)", s-au tutors indatg, imprktiind poverile

184 Zirnidj-ogles : Zrinyi, unul dintre guvernatorii Ungarlei (cf. Thury, op. cit., II, p. 277,278, 387, 388, 403).

188 8-17 iunie 1596.m $ehir-ernini : intendentul orasului.187 25 august 3 septembrie 1596.

sa

sa

munitiile.

§i,

ei

ielamict gi

ei

eigi

si eaei

ei

www.dacoromanica.ro

TARIR 383

proviziile luate de la, musulmani, au catitat sa §i arunce sufletele indar, pe and mergeau, le-au ie§it in fatg, galerele turce§til iar Musa-

bei, care se afla acolo cu porunca de pazg,, i-a ajuns din urm& cu oasteaadu.nata, din acele tinuturi (memleket eri). A sosit §tirea ca, nerasind sascape nici un om, toti au fost nimiciti Intr-o clips §i trimi§i In lumea iaduluide s6biile musulmanilor

71 DATA MAI SUS -ARATATA 138. DESPRE LIPSA LUI GAZI GHIRAI-HAN DE LACUCERIREA CETATII AGRIA (EGRI)

La cucerirea cetatii Agria, hanul tfitgrasc, Gazi Ghirai-han, nu ahat parte, ci a avut grija, de mgria sa SatIrgi Mehmed-pa§a care raml-sese la paza vilaietului Vidin. presupurandu-se ca afurisitul de Mihai,care se fasculase In vilaietul Romfine§ti, ar putea pricinui pagubetinuturilor otomane. El (hanul) a respectat In.alta porund, emisI de phin-gah. S-a facut cunoscut ca, sosindu-i ilustre porunci, ckora toata lumeali se supune, precum §i hatt-i-humaiun, el (hanul) nu s-a mivat din loculundo se afla. De asemenea, s-a mai flcut cunoscut c§, afurisitul de Mihai,la rIndul sau, retr6gindu-se In munti pr/pUtio§i, nu s-a arItat.

82 Evahir djumadi I < 1005> 189 . . Mai Inainte de aceasta, < solii >venetieni (Venediklit), ca §i cei din Tara Ronaftneascl (Eflak) §i Moldova(Bogdan) §i din Dubrovnik, nu erau ospatati.

<Se arata mai departe ca venetienii dadusera sume marl de bani pentru ca sal fortreacA In rindurile celor ospAtati acum, dot nu dA.deau nimic, pretind totusi sti fie ospA-tati, zicind di este lege>.

84 AGORDAREA HANATULUI CRIMEII MARIE! SALE HANULUI FETIH-GHIRAI$I DISCUTIILE IVITE DATORITA FAPTULUI CA EL SE AFLA IN VILAIETULTARR ROMANE$TI, PENTRU PAZA TINUTURILOR ISLAMICE

<Se arata mai departe a beii de margine de prin pArtile Ungariel raporteazA despresituatia dusmanilor despre pregatirile de rAzboi, dupl ocuparea Agriei de catre turd>.

Ei au racut cunoscut cu. Marie ca : In.deosebi afurisitul de ardeleanse pregg,tekite foarte molt sa porneascA asupra Timi§oarei, iar afurisitulde crai < al Austriei > porneascI spre Buda".

Evahir cljumadi II 1005140....87 i din non, maria sa vizirul Hasan.-pa§a, fiul rAposatului Mehmed-

paca, a raportat ci a f1cut cunoscut la Poarta fericirii urm6toarele Necre-

138 <Rebi I 1005> = 23 octombrie 21 noiembrie 1596.138 1 0 1 9 ianuarie 1597.140 9-18 februarie t597.

Thou

sA

¢i ca

sa

lisMci,

si

www.dacoromanica.ro

384 MUSTAFA SELANIKI

dusmanii legli, au adunat mult5, oaste. Trebuie sa trimitetila timp bani (hazine) ostasi. Scopul &dui for rau este de a porniasupra Budei Timisoarei. Aici se va depune zel pentru credinta musul-manilor".

<Se arata cA, in caz contrar, vor putea fi asediate cetAtile Raab (lanIk) si Agria>.

94 PRIMA DECADA A LUNII $EVVAL 1005 141. SOSIREA UNEI SCRISORI DE UMI-LIRE, CU OM (SOL), DIN PARTEA AFURISITULUI BAN AL TRANSILVANIEI. VENI-REA LUI MEHMED ALI CEAVI.1

Pe la mijlocul (evaeit) lui §ovval, afurisitul de ardelean a trimis unom In numele craiului < Austriei > i acesta, punindu-si fata la pamint,a facut cunoscut c5, se roaga, pentru iertarea vinov5,tiei lor2 ca pentru afi ocrotiti. El a spus : Eu shit din vechime supus fiu de supus (kuloglukuluyum) al Pragului cel fericit. 515, pocadesc car iertare pentru farlde-legile (serkeflik) pe care le-am sarvirsit din pricing feluritelor prigoniri si alipsei de respect a marelui vizir Sinan-pasa" . Ca s5, nu fie refuzat de mg,-reata Curte, craiul Transilvaniei a scris $i a trimis i o scrisoare de supunere(ubudiyetname). Spahiul All Madjar 1421 care mai Inainte fusese inaltatIn rang din haremul imperial, cunosclnd limbs lor, s-a dus si a venit deelteva on aducind stiri. De aceea i s-a dat titlul de ceavuf. De asemenea,si el (banal Transilvaniei), i-a spus lui prin viu grai multe lucruri, zicindu-i :SI depui eforturi ca s5, ne Impaci pe noi, ca $i mai Inainte, cu PragulImpar5,tiei". S-a spus a el a facut multe fagAduinte. Oamenilor sai, careau venit, li s-au dat hilate scumpe. S-a dat urmatorul firman : M5,ria saserdarul cel puternic pleacA cu o nenumkat5, oaste purtatoase de victorie.Acolo se va vedea, ce orinduialA anume trebuie fkut5, i, potrivit cuaceasta, se va da raspuns Intr-un fel sau altul".

SOSIREA CU VE$TI A CIORBAGIULUI DE LA SERHATUL NOROCOS (AUSTRIAC)

... In acest timp (evahir sevval 1005) 143 a venit ciorbagiul deieniceri, cu Insotitorii cu misiunea de &Azar, ca sa relateze asuprasituatiei de is serhatul norocos.

141 Evl. sevval <1005> = 18 27 mai 1597.142 All Madjaroglu, devenit pasA de Oceakov (de Silistra). A condus o expeditie tmpo-

triva Transilvaniei (1613).142 6 15 iunie 1597.

gi

gi

3i

Eli

dincioqii,((i

gi

1,5

sAi gi

www.dacoromanica.ro

TARIH 385

El a f/cut cunoscut urmAtoarele : Este adevgrat ca ghiaurii96 venind cu nenumlrati afurisiti, au asediat Pesta Tim4oara. Gasiti

o cale luati mIsuri, cki pin6 ce mgria sa serdarul va sosi la Belgrad,duvaanii legii vor terming ce an de Scut".

98 <TrimIterea de bard alte lucruri atm hanul Crimeii In vederea pornirii acestula Intr-oexpeditie In Apus>.

)8 a

I s-a spus : SI pornekdi in grabl impotriva vilaietului Transil-vaniei impreuna, cu oastea tatarg cea iute ca vintul. Pornind la drum invederea luptei sfinte, sa depui eforturi pentru credinta cea dreaptInepierzind nici o clips, sa to lupji din toate puterile tale. Prea inaltulAllah BA fie sprijinitorul vostru §i sa primeasca, pregatirile m5,surilevoastre chibzuite. Drumul sa vai fie cu noroc". Evasit zil-kade 1005144.

(gurre) zil-kade anal 1005145. Sosind rapoarte la Poarta feri-cirii de la mania sa serdarul cel puternic, aflat la serhatul norocog < aus-triac >, acesta a f/cut cunoscut §i a raportat ca beilerbeii,de Buda, deTimipara §i de Bosnia an lost schimbati.

DATA MAI SUS-ARATATA (1 ZIL-KADE 1005). SOSIREA TRIBUTULUI (IRSA-LIE) VILAIETULUI MOLDOVEI (BOGDAN)

In acest timp voievodul Moldovei, Ieremia (Bernina), OA, sa soopun6, a trimis, potrivit obiceiului vechi, tributul fixat (maktu'), a§a cumse obligase. Sosind tributul (irsalie), acesta a fost desearcat la inaltuldivan §i predat vistieriei imperiale (hazine-i-amire).

Hanul taaresc, Gazi Ghirai-han, gAsind prilej obtinind cu viclenievictorie asupra fratelui sAu Fetih-Ghirai-han, 1-a nimicit pe acesta.

El a raportat facut cunoscut urMatoarele. Ou ajutorullui Allah, potrivit firmanului impaxatesc, sintem hotatiti e i vOm potnineindoios cu oastea Marl, pentru devastarea vilaietului Ttangilvaniei".El a mai raportat i a. Mout cunoscut ca s-au inteles sa petreacI Patnaaeolo. Evail. muharrem 1006146.

105 INTREGIREA DESCRIERII EVENIMENTELOR DE LA SFIRITUL <LUNIIREBI I> ANUL 1Q06"7

Printre cu.prinse tot in scrisoarea vizirului cel mai sus-amintit< Haflz Ahmed-pap > se spune : Dat hind ca, in aceste serhaturi nu a

"4 25 ianuarie 4 iulie 1597."4 16 iunie 1597.146 14-23 august 1597.14 12 octombrie 10 noiembrie 1597.

25 a. 43

§i

Intii

a

umili,

1i

51

si,

¢i

¢i

0i

Ririe

www.dacoromanica.ro

386 MUSTAFA SELANIKI

apgrut nici o urm6, a o§tii tatare, nefolositoare la nimic, afurisijii transil-vtineni, adunindu-se, an asediat cetatile Timi§oarei §i Gyula. Vilaietulacela se sill la mare strimtoare. Cei de acolo au cerut sg, se ggseasd, ocale §i sa, se is mAsuri".

< Se arata mai departe cá trebuie aprovizionate partite Budei, in vederea expeditiei padi-sahului in primavara aceea >.

Data mai eue-ardtatti 148.

SOSIREA UNOR VESTI DE LA CEI DIN EXPEDITIA PURTATOARE DE VIC-TORIE

< Se arata ci ceausul numit Ali 146 a dat unele stiri in legatura cu cucerirea Esztergomuluide care oastea turceasc>.

Acesta a adus urmatoarea §tire. Din cetatea Esztergom a rgmasdoar fortIreata dinguntru s-ar putea ca acum el (marele serdar)fi luat §i acea mare fortlreato, interioarg. In oasts nu se §tie ca. ling& Timi-§oara s-ar afla ghiauri. Noi nu am auzit de aceasta". Lui <Ali) i s-audat hilat bani de cheltuialgi.

111 <Se aminteste de muleferrika Mahmud efendi ca defterdar de Timisoara. Luna §aban1006 155 >.

115 <Evalitr ramazan 1006 161. Se vorbeste de sosirea vestii despre ocuparea cetatii Ianlk decatre austrieci >,

S-a mai spus ca afurisitul de Mihai trimisese ca tribut (gizie) §aptepoveri de aspri (aloe), dar, trod a primit vestea despre cetatea lanik, atrimis oameni du$ ei (dupl bani), gindindu-se a ti vor ajunge din urmaptdar nu i-a mai g sit. S-a mai ar5tat ca. < Mihai >, construind multe sutede §gici (qaika), se pregAte§te s§, le a§eze pe Dunke, cu multi afurisiti.Dad, nu vor sosi la timp o§ti i bani, situatia, va fi Ingrijoratoare, iarTimi§oara este pe cale de a fi asediat6. De asemenea §i cei care se afla.la, paza cet&tii Agria slut strimtorati §i. amenintati. De aceea trebuie.s6, veniti in ajutor cu osta§i not §i cu bani. Altfel situatia va fi grea"...Evail §ev-val 1006 152.

148 <7 rebi II 1006> = 17 noiembrie 1597.149 All Madjaroglu.160 9 martie 6 aprilie 1598.151 26 aprilie 5 mai 1598.169 7-16 mai 1598.

... sä.

§i

www.dacoromanica.ro

TARIH 387

SOSIREA UNEI SCRISORI $1 A UNOR $TIRI, ADUSE DE UN CALARET, DE LACAPUGIBAS/ ALI-AGA, CARE PLECASE CU HILAT STRALUCITOR $1 CU SABIEAURITA LA HANUL TATARESC GAZI GHIRAI-HAN

<Se arata cá, dupa ce i-a predat hanului porunca §i hati-i humaiunul, acesta i-a spus luiAli-aga> :

Am stabilit si am hot/rit ca in a patra zi a bairamului 163 sa pornimcu ajutorul lui Allah la drum si sa ne n/pustim asupra umililor ghiauriai Transilvaniei".

117 ... Ultima decad/ (evahir) a lui sevval anul 1006164.Mai inainte de aceasta, maria sa vizirul cel prevAzAtor cu mAsuri

chibzuite, Hafiz .Ahmed-pasa, fusese insArcinat cu paza vilaietului Vidini fusese numit sa pornease/ in expeditie impotriva afurisitului de Kara-

Mihal 155 care devenise o pacoste in Tara Rornaneasc/. Sosind din. partealui scrisoare pretioas/ $i stump/, el scria adev/rul despre r/zboiul Mut

despre ceea ce se cuvine credinjei

<El scria ca nu sosise Inca oastea care trebuia sä vinA, ceea ce aflasera §i du§manii>.

El a spus : Dusmanii an inceput a rid/ de not ne batjoco-reascg, zicind : Unde-i oastea voastrA Nu a sosit Inc / I". De aceea, s-audat porunci drastice celor care trebuiau s/ plece in expeditie.

< Hanul tataresc cere sa i se fixeze drumul pe care fl va urma pentru a intra In Transit-vania, dupa ce va trece pe la Ismail>.

El spun : Dac/ voi intra in vilaietul Dobrogei, atunci acel vilaietnu se va putea reface nici In zece ani, iar dm/ tree prin Tara Romaneasc5,i Transilvania, ele nu se vor reface timp de multi

119 Anul 1006 156. In ultima parte a lui zil-kade 157, cei care plecaser/au adus stirea ca hanul atarilor Crimeil, m/ria sa Gazi Ghirai-han, trecindprin vilaietul Tarii Romanesti, cu nenumarati ostasi tAtazi, este pe tale dea porni impotriva vilaietului Tiansilvaniei.

Lui i se spusese astfel : Plead, indat/, impreun, cu serdarulmen eel purtator de victorie, asupra afurisitilor ardeleni : sg, lei m/surichibzuite". Fusese sf/tuit s1 tread, prin Dobrogea, neab/tindu-se prin.

153 4 sevval 1006 = 10 mai 1598.154 26 mai 4 iunie 1598.155 Kara-Mihal : Mihai cel Negru", adica Mihai Viteazul.154 14 august 1597-3 august 1598.169 Evr. zil-kade <1006> = 25 iunie 4 iulie 1598.

$i

5i 5i impas/tiei.

5i sa,I

ani". ...

...

www.dacoromanica.ro

388 MUSTAFA SiLANIKI

viladetui Itomaae§ti, cati tAtaxii aveau obiceiul sa fug indata cepradau. Ei s-au tutors mai inainte ea firmanul sa fi ajuns la ti. De aceea,ei au spus a n-au trecut prin vilaietul Tarii Romane§ti.

123 SCRISOAREA HANULUI CATRE HODJA-EFENDI (SALADEDDIN), CARE ERA$EIHJUL-ISLAM., IN$T1INTINDU-L DESPRE PORUNCA PRINHTA PENTRU EXPEDITIE

<Plecarea hanului si a serdarului Haftz Ahmed-pasa 1mpotriva Transilvaaiei>.

Apoi, tatarii, iuti.' ca vintul, au fost trimi§i eete -dupA cete asupraafurisitilor necredincio§i, du§mani ai legit

' Atuilci.gbiaurii transilvaneni au parasit cetatile de serhatul Timi-oarei ca Lipova, Ineu (lanova) §1 Cenad, pe care le ocupasera. Ei aveau

un seifdai vestit ` cunoscut sub numele de Giimii§-Ayakli 158 care' era undak rentimit i priceput iil luarea de masuri. A sosit vestea'

ca afurisitul de crai < al Transilvaniei 3, 1-a indepArtat ' din vilaietulTransilvaniei §11 -a trimis inlAuntrul aril pe afurisitul care fusese serdarulfor in anul ce trecuse §i. care 'se rasculase §1 se razvrItise, §i a humit to locullui pe afurisitul eel mai sus-araintit, cunoscut sub numelede Alsimiainu§ .159. ;S-a mai facut cunoscut ea, auzind de atacul o§tii pur-tatoare de victorie, el a pornit cu tabard, sa din locul unde statea §1 s-aretras inlauntrul tarii, in locuri prapastioase. S-a mai aratat ca, oprindu-seacola, §i-a spus : ,Tocmad acesta este locul unde se poate da bataliecu oastea islamica" ... Safer 1007 160.

Si pe la sfir§itul lui safer cel purtator de victorie, au sosit din parteamhxiel sale vizirului trafiz Ahmed- paws, cel cu masuri chibzuite §i cu.

ginauri tigvele §i prin§ii (dil) §i tobele timbalele dii§manilor legii.41 au fost puse In fata divan lui cel datAtor de dreptate.

kgosirea stIrli despre Infringerea transilvanendor in patine Berkovitei>.

De asemenea, s-a dat de §tire ca afurisitul cafe era banul Transit:vaniei §i despre care, mai Inainte* de aceasta, se spunea ca plecase in inte-riorul tarii, a venit din nou §1 a intrat in Tran.silvania.

Apoi, a doua zi, 'au venit din partea serdarului cel vestit doi nefericapugii. Ei s-au desPartit de el la menzilul nurait Oradea (Varat)povestit urmatoarele : Au trecut dou'asprezece zile §i s-ar putea ta,pina

158 GilmapAgaklt : Cu picior.de argint".158 Alsimianuf : Maximilian.1 0 3 septembrie 1 octombrie 1598.

la

Gbnaiis-Ayakli

si au

".

td

si

www.dacoromanica.ro

TAB 889

acuma dusmanii fi plecat, intrind In vilaietul lor. loeurile pe uncleau trecut 9stasii tAtari nu a apArut nici o urma, de ghiauri, cAci plecaserain locuri greu de pkruns".

124 ... acest timp, in ziva de joi, prima zi a lunii safer 1612.a sositscrisoare din partea m6riei sale vizirului "Franz Ahmed-pasa care se afla

paza Vidinului. El Dicea cunoscut urmatoarele : De multi, vreme ne.afl6m in gilceav6 cu afurisitul de Mihai, voievodul Romanesti, care seail, in stare de r/scoala. De aceea, trod ne ciocnim cu el, dud. ii arAtImprietenie fa's/. In acest timp, amindoug, p6rtile stgm si veghem. Dusmanullegii spune intr-una : Eu sin.t un rob (bende) supus tributar (haradj-glizar) al mariei sale padisahul, ocrotitorul lumii, ascult de porunca sa.Zicind astfel, au sosit din partea lui gi ease poveri de tribut (irsalie) pentruvistieria de la Poarta fericirii. Dorinta mea arz6toare este OA vld pemkia sa padisahul. El a construit totusi saici (faika) pe Dunke si a pre-g6tit foart multe diferite feluri de zaherele. Dup& aceea, el a pus telaliprecum ca le vinde cu preturi sc6zute. Atunci raialele spahiii s -auindreptat intr-acolo si au inceput 0, se apropie unii de altii. In aceast,infalmasealg, au trecut cu vasele pe partea cealalt'a foarte multi afurisitiInarmati. De aceea, s-a dat de stare c§, afurisitul cel viclean pregkeste unsiretlic. Dar, pia, la sosirea acestei stiri, el adusese din timp pe ascunsniste tunuri maxi (phi darbzenler) prin stufkis, pe care, punind oameni,le-a asezat in locuri a inceput s, tragai asupra ostii islamice. Infelul acesta viclesugul lui s-a dat pe fad,. Atunci, oastea noastra, r/zboi-nicg, vazind ca, se trage din tunuri, a inceput s, fug& iarki". El (Hafiz.Ahmed-pasa) a mai fa,cut cunoscut c, guvernatorul (hakim) de .A.vna ( I),Ibrahimbeioglu Mehmed-pasa, intilninindu-se cu afurisitii, s-a luptat untimp cu ei in timp ce el se lupta, afurisitul de Mihai a dat el insusiun atac asupra lui Hafiz Ahmed-pasa. Acesta mai arAta c,, cu ajutorullui Allah si potrivit vorbei fuga la timpul potrivit inseamn6 bkbAtie",nu a cgzut in miinile for 162) ci a scApat, dar poverile corturile tuturorostasilor sb,i, precum zahereaua tunurile au fost capturate, pricinuin-du-se astfel pierderi marl De asemenea, el mai d5, de stire c, < MihaiViteazul > a adus Cu. el tunurile corturile asezindu-se lingo cetateaNicopol, a inceput s-o bat,. Atunci demnitarii impkAtiei s-au nec6jit

s-au supkat mult si au inceput s6 se roage. IIltima zi a lui safer anul100 7 163.

161 3 septembrie 1598.162 Ale romilnilor.168 29 safer 1007 = 1 octombrie 1598.

sa ,In

, In

laTarii

sisi

( sisi

si

Mahe si

si ca,

sisi si

si si,

si

www.dacoromanica.ro

390 MUSTAFA SELANIKI

In prima zi a lui rebi 1 164, maria sa fericitul padisah, ocrotitorullumii, a cerut sg, ving la el, la Kandilli-Bahce, agaua de ieniceri, Hasan-aga, i-a spus cg a dat un Ina lt firman, poruncindu.-i strasnic urmgtoarele91Luind toatg, ienicerimea, trebuie sa mergeti In vilaietul Tarii Roma-nesti, Impreung cu marele vizir Mehmed-pasa cu ceavusbast i cudefteremini". Atunci crainicii an strigat din toate puterile < anuntIndexpeditia >.

<Urmeaza descrierea scoaterii tuiului si a instaliirii cortului marelui vizir In afaralocuint.ei sale>.

S-au poruncit < hanului tgtgresc Gazi-Ghirai-han > urmgtoarele :Sg vg, petreceti jar-ha in vilaietul Transilvaniei sa -i lecuiti pe umiliighiauri pe maghiaril cei rgufgCgtori i, In felul acesta, veti scgpa si degrija plecarii, si de cea a Intoarcerii". Rebi I 1007 165.

125 <Porunca data unor osti ca sä piece de Indata. Ele fuseserd recrutate pentru a porniImpotriva lui Mihai Viteazul din Tara Romaneasca>.

In acest timp au sosit §tiri precum ca umilii afurisiti care venisera,asupra lui Hafiz Ahmed-pasa formau trei cete. 0 ceatg, de vreo 15 000de oameni a asediat cetatea Nicopol, de asemenea vreo 15 000 au plecatasupra emirilor aflati fn pazg, la Vidin, ca sa -i asedieze, iar vreo alti 15 000an vent asupra cetg,tii Cladova, (Fetih-ielam).

De asemenea, an sosit stiri de la oastea islamicg si de la locuitoriivilaieturilor precum ca : Oastea hanului tgtgresc, care plecase ImpotrivaTransilvaniei, precum i emirii, cu ostile lor, asteaptg vesti de la mgriasa Satirgi Mehmed-pasa. Ei vor face asa cum li se va, da de stire". De ase-menea, ei au mai Mcut cunoscut ca ghiaurii de raiale din vilaietul TariiRomanesti neputind sg, suporte prigoane tirania ostii noastre, atit dinpricina aparitiei stapinilor sultanului, cit i pentru cg nu puteau face fat/cererilor mari, din toate aceste cauze raialele se supun domnilor (hakim)ghiauri si tot sprijinul toatg dorinta for este pentru Mihai. Evail rebi1 1007166- Toti au lost de pgrere cg : dacg nu se va acorda ajutor cu ostiputernice, starea Tariff Romfinesti va fi din ce In ce mai nenorocitg. TrebuiepregAtite osti. Dar plecarea In astfel de timpuri a mgriei sale marelui vizirprecum ,i a agaiei de ieniceri ar fi o mgsurg nechibzuitg si va, Insemna o

164 1 rebi 1 1007 2 octombrie 1598.165 2-31 octombrie 1598.164 2-11 octombrie 1598.

§i

§1

i§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

TARIEI 391

Incurcatura, mare pentru serdarul care se afla, la oastea Islamic plecatlIn parole Transilvaniei".

<Urmeaza relatarea privind recrutarea de osti care vor pleca bnpreuna cu haseki-aga>

Haseki-aga, la rindul sax, s-a dus cu 3000 de neferi ieniceri s-aIntilnit acolo < pe Dunace > cu segban-bas11". S-a dat firman ca Rd%Ahmed-pasa sa ierneze acolo, cu titlul de serdar, ca $i mai inainte,data va gasi prilej, sa repare cetatea Giurgiului, iar mania sa Mahmud-pasa, dad, va fi nevoie, sa i se supung, lui < Ahmed-pasa >.

126 <Refuzul unor ostasi de a pleca In expeditie emiterea unei sentinte (felon) Impotrivalor>.

Spre sfirsitul lunii mai sus-aratate (rebi I) 169, au sosit capugii dinpartea mariei sale serdarului nafiz Ahmed-pasa tai an adus stiri. Mai Inaintede aceasta venise ca olac vestitul taitar Mehmed Celebi, unul dintre scribiiinaltului divan, $i datluse stirea ca : Mai fnadnte, afurisitul Mihai, beiulhair al Tariff liomanesti, praclase grin viclesug poverile corturile osta-silor musulmani i asediase cetatea Nicopolei, luptIndu-se timp de optzile necontenit. Atuncii Trafiz Ahmed-pasa, adunind oastea islamicIImprastiata, s-a dus asupra lui i, dud i-a atacat pe afurisitii cei umili,cu ajutorul lui Allah i-a Infrint i-a nimicit pe ghiauri, salvind cetatea.Dusmanii s-au sculat si au plecat, iar el (Ahmed-pasa) s-a dus dupg, ei,gonindu-i". Acum < ceausii > an faicut cunoscut ca afurisitii cei umiliau plecat asupra Vidinului trebuie sa, fie date ajutoare cu osti noi.

<S -a zvonit ca ostasii care urmau sa fie 1nsarcinati cu expeditia refuza sa piece>.

tires sosita, de asta data era urmatoarea : Umilii dusmani ailegii au asediat Giurgiul cetatea Cladovei. S-au dat lupte indirjite. Musul-manii, unindu-se intre ei, au faga,duit si an jurat ca vor muri ca nistamartini. Intr-o noapte a venit cineva §i a batut la poarta zicind :27Eu slut musulman Am vesti bune pentru voi, intrind ina,untru, s-av'azut ca," ghiaurii fugisera,, lasind cetatea".

Tot ei (ceausii) au facut cunoscut ca i-au sosit (lui Mihai Viteazul)scrisori din Transilvania in care se spunea : Vino repede : vilaietul Tran-silvaniei a fost nenorocit ; t6tarii au devastat Cara, iar serdarul a luatcetAtile" si a, 1ntr-adevar, a doua zi dupa, aceea, afurisitii, nemaistind pe

1" Haseki-aga : capetenia garzii palatului sultanilor, sfetnic.1" Segban-bast : capetenie de seimeni.169 Evr. rebi I <1007> = 22 31 octombrie 1598.

si

si,si

si

si

$i

si ca,

si

ceta.tii,si,

www.dacoromanica.ro

X392 ItrUSTAFAi

loc, au fugit. De asemenea, ei an mai facut cunoscut cs < romAnii > auasediat cetatea Vidinului timp de vase zile vi, In timp ee se luptau, s-apornit un vint potrivnic §1 a pricinuit necazuri afurisitilor vi vaselor forvi ck atunci emirii afla4i de pazI, prinzind curaj, s-au dus asupra lor, silin-du.-i sk-vi lase tunurile, iar pe pedestravii for i-au Inecat In Dunkre vi cs< turcii > tkind peste o mie de capete, afurisitii an fugit infrinti. De ase-menea, ei an relatat vi vevtile luate de la gliiaurii renumiti prinvi de viiprecum cs toti ghiaurii cei umili se Intkresc In muntii prkpastiovi ai vilaie-tului Taril Romanesti §i es, fn timpul inghetului, ei vor veni fArk fndoialdin nou §i vor pricinui pagube musulmanilor. De aceea, ei an zis :Tri-miteti Indatk oaste §i iar oaste".

127 Ultima decadd (evabir) a lui rebi .1007 170. In acest timp §1 vole-vodul vilaietului Moldovei 171, la rindul au, a trimis scrisori, cu oameniiski, la Poarta fericirii vi a fkcut cunoscute urmktoarele : Oastea tatk-rase& a devastat vilaietul Transilvaniei vi 1-a pirjolit, dkriraind locuintelecroatilor §1 maghiarilor. De asemenea vi serdarul ovtii norocoase a luatprin lovituri §i lupte multe cetkti intaxite de-ale acestora, stricind §itabkra principelui Transilvaniei (Erdel -oglu) 172 vi uneltele de1uptl. De asemenea, este adevkrat ca din partea acestuia (Erdel -oglu) ansosit, prin sfetnicul lui, scrisori cktre afurisitul de Mihai, Invtiintindu-1 :S5, vii 4n aceste pArti §i sk sari in ajutorul meu".

<Trimiterea unor osti lingd Haftz Ahmed-pasa pentru expeditia Impotriva Tarn Roma-nesti. Evail rebi II 1007 "s. Trimiterea unui haft-i-humaiun eatre marele vizir Mahmud-pasa capartite 'Brit Romanesti sA fie lasate pe seama vizirului Mahmud-pasa gi acesta sA ierneze prinpatine Vidinului, far Ahmed-pasa sA vina la Poarta>.

128 <Se aminteste de fostul beilerbei de Timisoara, Hasan-pasa>.

S-a aflat ca ceafnegh,irul174 Pervane-aga, care adusese mai inaintedin partea afurisitului de Mihai, la, vistieria imperialk, vase poveri deaspri (ace) drept tribut (maktu'), a arktat bunkvoin.ta, fata de afurisitulcel perfid. Do asemenea, a ie§it la iveall 0, el (Pervane aga) 1-a invelatvi pe serdar.

<De aceea, el a Yost spinzurat In fata cortului vizirului Haflz Ahmed-pasa>.'130 <Se arninteste de asediul Budei de cAtre austrieci si de Infringerea for In urma luptelor

date cu beii de margine, dintre care unit au plecat din Timisoara>.

1" 1-10 noiembrie 1598.171 Ieremia Movila.178 Sigismund BAthory (1598- 1599).178 1-10 noiembrie 1598.174 Ceasneghir paharnic.

6VIAANIICI

1

luindu-i

www.dacoromanica.ro

TARDI 393

Capugi Abdullah-aga, care plecase la, locul expeditiei cu scrisoareimperiara, a dot de Btire eg, : Serdarul a plecat cu peste 2000 de spahiiBi a intrat in vilaietul Transilvaniei.".

Djumadi 1 1007176. In acest timp, au venit capugii cu scrisoridin partea sangeacbeiului de Silistra, Ahmed-paBa, care se afla cu suita,hanului tata'resc. Ei an prins doua iscoade (dil) de seams. Mai inaintesosise vestea ca : Peste 2000 de afurisiti umili din oastea afurisituluiMihai voiau sa treats, inarmati, pe malul de dincoace (in sudul Dunkii)ea sa prade populatia vilaietului. and s-a aflat despre aceasta in partea dedincoace, au fost puBi oameni la locurile de trecere indata ce ei (romanii)s-au apropiat, ei (turcii) s-au napustit asupra for cu arme puternicecu ajutorul lui Allah, afursitii cei umili an fost tnfrinti nimiciti, astfelc sosesc capetele taiate Bi oamenii prinBi". Cei care an venit (prinBii) auSpin : Cei mai multi dintre ostaBii lui Mihai slut dintre cei renegati,maghiari, austrieci (N emce), croati, bulgari greci. El le da, pe lun5, citecinci guru fieckui reefer de asemenea fi da leafI, ca sotiilor tor. Deasemenea, a sosit Btire de la craiul. < austriac >, in care acesta, fi spunea< lui Mihai Viteazul > : S6, to vad scum ; ad fAcut bine. Otomanii au p5r5,sit

131 dreptatea Bi an devenit tirani. Norocul for s-a dus. Tara este a ta. La in-toarcerea for (a turcilor), sa fii lingI poduri. Ei nu pot sa ias6, pe drumurilepe care au venit, deoarece apele sint revarsate. Ei vor fi nevoiti s5, seintoarea din pktile Solnocului"... (La djumadi I anul 1007).

STIRILE DATE DE PRINSII (DIL) DIN OASTEA GHIAURA A AFURISITULUI/CHAT

Ei an spus : Craiul austriac, pregatind mai inainte o oaste dintreafurisitii cei umili, a strins la el pe toti emirii cripeteniile lui de oaste,care s-au aBezat dup6, gradele tor. Acolo a venit i afurisitul de Mihai careBe rasculase in vilaietul Tariff RomfineSti. Din.du-i-se loc in coltul unde selas6 inalt5,mintea, el s-a aBezat acolo cu mare greutate. Atunci, craiuleel rAufAcItor s-a adresat tuturor in felul urm6tor : Voi va luptati cumasele padiBah. Care slut gindurile voastre in aceasta. privintI ? Fiecaredintre ei a spus ceea ce se cuvenea. Ei au spus cu totii : Turcii sint drepti 176,dar an luat Urania drept ealAuza. Raialele nu mai slut respectate oasteafor nu mai ascultA de firmane SperAm de la impIrAtia (kiral) voastraca, procedind on dreptate, sa luati Cara noastra, pe care o avem din moBi-

,stramoBi, ne-o dati craiul nostru sa fie fericit".

175 30 noiembrie 29 decembrie 1598.171 Text nectar.

...

$ikii,

§i

siqi si

si

si

si sa, si

www.dacoromanica.ro

394 MUSTAFA SELANIKI

Atunci, el s-a adresat afurisitului de Mihai : Spune to ! SA,

vedem ce vei grai, clei to esti capul rascoalei. Te-ai nascut in Cara lor(a turcilor). Erai tributarul lor. Nu esti ca cei din stramo§ii tai care s-auridicat cu sabia. Din mo§i-stramo0 esti raia, neam de raia. Ce ai flout casa ajungi bei ? Explica-ne fa-ne cunoscut toate acestea. ahin§ahul(sultanul) este puternic §i are foarte multa oaste bog /iii. A te opunelui a te lupta cu el cere foarte multa putere, iar to stai chiar in15,untrultarii sale (adios a sultanului)". Atunci el (Mihai) a spus : Aceste vorbeale voastre se potrivesc on vremea vechilor padiahi. Atunci o mie de neferide-ai lor nimiceau zece miff de ostasi. Acum, sub padiphlicul sultanuluiMurad 177 oastea aceea feudele (ghedik) apanajele (dirlik) cetei deostaqi Eli posturile lor Eli tinuturile lor sint pe ducat. Ele au fost cumparate

vindute din mina in mina. Nu a ramas cinste, onoare §i respect. Sepoate ca omul dea pe un pret de nimic lucrurile apanajele cumparate ?Se vede ea nu ! Acum apanajele (dirlik) ()Oil lui Osmanoglu, fie crekitini(zimmi), fie cei din ogeacul de ieniceri, precum i toti demnitarii impara-tiei, slut ale§i dintre straini dintre raiale josnice. Tirania darilor puseasupra raialelor tkii nu are hotar Chiar i musulmanilor, barbaiti femei,au inceput sa be pun/ pe an cite 500 de aspri ca dare (salgun). 0 stapinirenu se tine cu tiranie. prea inaltul Dumnezeu (Allah) a poruncitdreptate. Dad', tocmai acum, end prilejul ingaduie, iar raialele ascultlde firmanul nostru in toate privintele, voi (austriecii) veDi renunDa laexpeditie Eli, nestraduindu-va pentru credinta voastra, yeti fugi de expe-ditie qi de lupta, atunci ei (turcii) cunoscindu-ne, pot pune repede minape noi. to timpul padiphilor care an fost pin/ acum s-au schimbat oarebanii preDurile (narh) la, ei ? Negotul tirgovetilor era slab. Eu cunosctoad starea lor. Iata ce am avut de spus".

132 <Se aminteste de sangeacbeiul de Silistra, Ahmed-pasa>.

Fara indoiala ca oastea, tatara care a intrat in vilaietul Transilvaniei§i serdarul an devastat §i adus in ruins vilaietul, dar nu a sosit o tire caresa, intareasca aceasta. De asemenea, s-a spus a, intrucit apele se revarsasera,drumurile erau inchise. Maria sa padiphul, ocrotitorul lumii, dadusefirman ilustru ca < oastea > sa ierneze in < Transilvania >. Iscoadeleaduse au aratat ca ar putea sa ierneze acolo. Au trecut mai mult de treiluni de chid oastea intrase in Cara Transilvaniei i nu a sosit Inca nici o

177 Murad al III-lea (1574-1595). De fapt Mehmed al III-lea (1595-1603).

gi

$i

sa

rli

. Stiti ca

gi

gigi

gi gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

TARTH 395

veste sigura. Prea Inaltul Allah s-o lac& victorioasa Si sa soseasca, vestinorocoase din partea musulmanilor. Tot pe la mijlocul lunii djumadiI < 1007 > 178 a vent si a intrat la Istanbul maria sa vizirul eel priceput,Hafiz Ahmed-pasa, care patise mai Inainte din pricina viclesugului voie-vodului Tarii Rorak'nesti $i care fusese Inlaturat.

133 <EI se plinge de ostajii sai §i de demnitari>.

Anul 1007179. . . . S-a spus ea mAria sa SatIrgi Mehmed-pasa, ser-darul ostilor norocoase, a intrat cu han.ul ostii tatarestil Gazi Ghirai-han,In vilaietul afurisitilor ardeleni, dusmanii legii, $i a cercetat si a devastattaxa Transilvaniei cale de multe zile, iar cele doua osti (turca $i tatara)s-au saturat de robi alesi si de prazi bogate. De asemenea, s-a mai spusca cetatea Oradea fiind foarte Intarita, ei an batut -o necontenit si puternictimp de 32 de zile, dIndu-se lupte crincene. Erau trei cai subterane, darei n-au sapat cum se cuvine nici macar doul subterane, ci numai una,iar dupa ce an darImat zidul cetatii nu au facut hires, ci au retras tunurile,parasind-o.

<Se descriu suferintele Indurate de oastea islamicii din cauza lipsei de zaherca. Se arataca s-a trecut prin fata Solnocului. Luptele cu austriecii pe cimpia din jurul Budei >.

Sfirsitul lui djumadi I < 1007 > 180.136 ... In prima parte a lunii mai sus-aratate 181 an sosit vesti din

partea mariei sale Mahmud-pasa, care fusese =nit serdar ImpotrivaTarii Romanesti. Au sosit urmatoarele vesti : Dunarea Inghetind timpde citeva zile $i gaziii musulmani socotind aceasta un prilej bun de prada,vitejii an trecut cete dupa cete < In Tara Romaineasca > prin locurilepe undo an vrut, Impreuna, cu Ahmed-pasa, beilerbeiul de Silistra, $i i-aunimicit, trecindu -i prin sabie, pe afurisitii pe care i-au gasit In parteaTariff Ilomanesti. Ei an adus foarte multi prizonieri $i au luat patru tunuriin bungs' stare. Afurisitul de Mihai statea la Tlrgoviste cu un numar denenorociti adunati acolo §1 era la mare strimtoare din pricina pla ii sol-delor. Pentru aceasta el a impus la dari (haradj) raialele Orli, iar raialelei-au raspuns, strigind : Noi cIstigam din vinzarea la schele a celor agoni-site de noi. 0 data ce schelele slut inchise $i nu lucreaza, noi n-avem

137 putere sa platim dari (haradj). Ia toate produsele noastre si fa ce vrei cuele. Rascullndu-te Impotriva padisahului, Tara Roma,neasca s-a ruinat".

278 Evt. djumadi I 1007 = 9 18 decembrie 1598.179 4 august 1598-23 iulie 1599.180 Evr. djumadi I 1007 = 20-29 decembrie 1598.181 Evl. §aban 1007 = 27 februaric 8 martie 1599.

www.dacoromanica.ro

396 MUSTAFA SELANIKI

Zicincl. astfel, 1-au jignit pe acel afurisit. Si inghetul mentinindu-se, gaziii.MI ,trecut iarki pe malul de dincoace cu prgzi si cu noroc, la data mai susaratata, ...

140 SOSIREA UNOR VE$T1 DIN PARTEA SERDARULUI MEHMED-PASA

Au sosit unele dupg, altele vesti din partea m5.riei sale serdaruluiMehmed-pasa, aflat pe malurile Dunalii, si din partea craiului lesesc,precum §i din partea voievodului Moldovei (Bogdan). Ei au dat de !a o parte a raialelor Imprktiate din vilaietul Transilvaniei s-au ingr6,-ma,dit in Tara Leseasc5, si au numit, cu incuviintarea craiului lesesc, unalt afurisit, aruncin.du-1 in inchisoare pe afurisitul care pretindea crglia.

e De asemenea $i celelalte raiale din vilaietul Tgrii Romanesti nu-tresc end hotkit ca sa, se r'ascoale impotriva afurisitului de Mihai $i staupe ginduri si shut ingrijorati.

... Sevval 1007 182143 Pe la mijlocul lunii mai sus-aratate (zil-kade) anul 1007 188,

Iahiapasaoglu Saban-pasa, cAruia i se acordase beilerbeilicul de Cipru(Sibriz), trecind cu galere (kalita) din Marea Neap/ pe Dun /re, a plecatcu scopul de a ajunge la cetatea Giurgiului si la Rusciuk.

.1%

147 <Se vorbe§te despre cererea de pace a Transilvaniei. Porunca de a se repara cetatea Giur-giului de cAtre Mahmud-pap, WA a arata prietenie fatii de Mihai Vitcazul. Safer 1008 184 >.

150 13 REBI I ANUL 1008 185. VESTEA SOSIRII SOLULUI AFURISITULUI DE ARDE-LEAN 186 CARE VENISE DE LA EXPEDITIE

Pe la mijlocul lui rebi I <1008> 187, a fost trimis de la, expeditiapurtatoare de victoria la Poarta fericirii afurisitul de sol care venise lamaria sa marele serdar din partea afurisitilor vilaietului Transilvaniei.Sosind acesta si fiind intimpinat dupg, vechiul obicei, i s-a dat loc degAzduire. El nu s-a tinut ins/ de cuvint si nu este un afurisit care FA, slu-jeascA, pentru treburile Impgrgtiei. Tara Transilvaniei era piing, de ostisi nu va putea Inflori nici dupg, multi ani. El a spus totusi : Citi bani

182 27 aprilie 25 mai 1599.188 Evt. zil-kade 1007 = 5-14 funks 1599.184 23 august 20 septembrie 1599.285 3 octombrie 1599.188 Principele Andrei Bathory (martie 31 octombrie 1599).187 1 -10 octombrie 1599.

.

www.dacoromanica.ro

TAPIR 397

(hazina) cereti ca tribut (maktu') noi Ii avem In mtinile noastre, dar nu-idam (1)". Acest rIspuns a devenit cunoscut tuturor si oastea islaraiel nuva IngIdui asa ceva. Asa a fost cuprinsul scrisorii (name ) sale si vestea sa.

152 .. . Pe la mijlocul lunii mai sus-arltate (rebi II 1008188), au sositvesti si scrisori din partea mkiei sale Mahmud-pasa care fuses° serdar Im-potriva Taxi' RomInesti. El scria. : Afurisitul de Mihai s-a supus s,i s -aInchinat marelui serdar cel puternic. In felulacesta el a aratat foarte multaprietenie pref/eutI. Primind con.clitiile noastre, el ui -a luat obligati.% dea trimite ea ostateci (rehin) copiii si familia sa si, de asemenea, s& triraitlpesin si o parte din haraciul fixat. Tocmai cind s-a Indreptat pentruaceasta, raialele tIrii, seIpate de sIbii, s-au rIsculat In seraiul din Bucu-resti, nIpustindu-se asupra sa. Raialele 1-au blestemat cu strigke ci cuvaiete, ziclndu -i : Mai bine A ne vedem de cIstigul si de agoniseala noastra,sub st&pinirea padisahului cel ocrotitor al lumii. In timp ce noi trgiamcu copiii ci Cu avutiile noastre, aflate In miinile noastre, din viva to aceastaCara atit de Infloritoare a fost pradatl si calcatai, si nici n-ai facut macarvreo isprava si nici n-ai scos-o la capat cu viclenie $i rIzvrAtire si ras-coalI. Noi nu to vonilIsa teafIr". Zicind acestea, an hotkit s& pun capatsufletului sIu si vietii sale. Din aceasta pricinI, lulndu -ci suita, el (Mihai)a fugit si nimeni nu tie uncle s-a dus. Raialele Orli, venind, an zis : Noisintem ca si mai inainte raiale, fii de raiale ai mariei sale padisahului celocrotitor al lumii. SI numease& peste noi un voievod. SI pregatim si s&dam tributul (djizye erimizi) nostru fixat (maktu'). Noi arItIm stareanoastra la Poarta fericirii. De asemenea, s5, construim $i sa Interim cetateaGiurgiului". Acestea find. raportate In scris (telhis), ele an fost citite Infata Inaltului tron.

De asemenea, s-a mai facut cunoscut el : Kiiciiik Osman-agachehaia de capugii ai mariei sale serdarului de oaste, precum si Satir ( 7)Mustafa-aga, mergin.d cu scrisori la afurisitul de Mihai, an stat timp demai multe zile lingI el, impreunl cu supraveghetorii lui. El i-a trimis curespect ci Cu onoruri". *i in timp ce se fIceau pregItiri ca sa fie numit unvoievod din partea Portii fericirii, a sosit pe neasteptate o scrisoare aml-nuntitl, tot din partea mariei sale Mahmud -paca, adresatI demnitarilorimpIrItiei, In care el scrip., ci fAcea cunoscut starea afurisitului de Mihai.S-a raportat la tronul fericirii precum ca afurisitul cel mai sus-amintit,trimitind mkiei sale serdarului Mahmud-pasa o scrisoare, printr-un. om,11 Instiinta c6, : Impreuna cu oastea de ling& noi $i luind ci oastea icAzI-ceascg, ne-am repezit asupra afurisitului de principe (hakim) al Transil-

188 31 oetombrie 9 noiembrie 1599.

www.dacoromanica.ro

398 ILUSTAFA BELliNIKI

vaniei 189 ci, nedindu-i rggaz, 1-am atacat. Mad lupte crIncene, am luatcapitala Belgrad199 ci aceasta se afll Inc & In st/pinirea noastr6. El Insusi 191,neputind sapa, a fost prins de ostacii cazaci ci se afl& Inchis la ei. El s-atocmit pe un prej de 6000 de galben.i. In vilaietul Pirii Itomanesti se all&fiul nostru 192, jar not am luat on sabia noastra Cara Transilvaniei. Trimi-tind, ca ci mai 1nainte, peschesurile care se trimiteau an de an la Poarta

153 fericirii, Inc a, din vechime, nu ne opunem legii padisahului. Daca nu neyeti fi potrivnici, atunci not vom tine regulile din trecut". Cuprinsul seri-sorilor sale au fost prezentate la tronul fericirii In ultima decadI a luirebi II anul 1008 198.

199 Andrei Bathory.190 Alba Iulia.191 Principele Transilvaniei.192 Nicolae Plitra§cu (1599-1600).199 Evr. rebi II 1008 = 9-18 noiembrie 1599.

www.dacoromanica.ro

XXI

MEHMED BIN MEHMED

Viata istoriografului Mehmed, fiul lui Mehmed, este foarte putincun.oscutA. Originar din Adrianopol, el a fost secretar de divan, iar maitIrziu a devenit profesor (miderris) la §coala teologicI (medrese). Apoia fost numit emir al emirilor (emir-ul-umera) la Istanbul. Mehmed a muritla 30 iunie 1640 (10 rebi I 1050).

Opera sa istoria, intitulata, ITulibet-iit-tevarih ve'l -ahbar (Cronicaaleasd fi informativd) are doua, variante : prima a fost dedicatg, de autorsultan.ului Osman al II-lea In anal 1620 (1030) gi trateazg, evenimenteleosmanllilor pine la moartea sultan.ului Ahmed I (22 noiembrie 1617/23zil-ka,de 1026), iar a doua Imbrg,ti§eaza, §i domnia sultanului Murad alIV-lea (1622-1640/1032-1045). Cronica lui Mehmed bin Mehmed cu-prinde istoria Varilor islamice dinainte de aparitia osmarafilor.

Cronica lui Mehmed s-a pastrat Intr-un mare n.umgr de manuscriseIn diferite biblioteci din Europa i Turcia.

Extrasele algturate slut traduse dupg, edi is tipg,rita, la, IstanbulIn 1860/1276 (2 pl. + 24 p. 75 p. + 251 p. ; in 2 vol.).

kibliografie: 0: M., III, 11 -12 ; G. 0 W., p. 182 -183.

§i

+

www.dacoromanica.ro

NTJHBET-VT-TEVIARIH VE'L-AHBAR(ed. Istanbul, 1860/1276)

Volumul

<Cucerirea Galipolei In 1359/760 §i a Ankarei In 1361/762 de Suleiman-pa§a §i Murad I>,

GUCERIREA FILIPOPOLE1

In anal < 7 >65 1 Lala-Sahin era serdarul luptItorilor Islamului.Dupg ce a asediat un timp cetatea Filipopol 2, el a cucerit-o s-a a§ezatacolo. I s-a fAcut cunoscut lui Lala-Sahin ca domnii (hakim) Serbiei,Ungariei Tkii Romfine§ti (Eflak), facind intelegere intro ei, voratace pe musulmani cu un numk de 100 000 de ghiauri. Atunci, pentru aafla starea ghiaurilor color demni de foe, < Lala-whin > 1-a trimis.inintimpinarea for pe gaziul Hadji Ilbeki cu vreo 300 de osta§i vestiti.In noaptea chid s-au a§ezat pe malul riului numit Maxita 32 In apropierede Adrianopol, mai sus-amintitul Hadji Ilbeki gaziul, cu ajutoru1l mareluiAllah, a bkut din toate pktile tobele fai a facut sat sune trompetele §iinaltind glas de rugl pentru Allah, a bagat ip. inimi c ghiaurilor o maregroazI. Ghiaurii nedemni de laudI, speriinclu-se in bezna i intunericulnoptii e3i Ingrozindu -se, s-au impr6§tiat. Mill din ei au Post f5..cuti prizonieri1iar altii au cgzut prada, sabiilor victorioase. Pin5, astlzi acel fles se nume.,teSlrbul zdrobit" (ifirb-sindigi).

9 In primlvara anului < 7 >78 4, < turcii > an trecut in gumeliapentru a supraveghea vilaietul Silistra §i Nicopol. Tara (hakim) aceleisari, **Ian (Susmanus), cind a aflat despre aceasta, a ie§it In Intimpinarea

cu urkile cuvenite. Apoi, dupa, fixarea giziei haraciului, el a to§tmentinut mai departe in stgpinirea Orli sale.

<Infiintarea unitAtilor de spahii §i a o§tii de voinuci> 5.

CUCERIREA SILISTREI SI NICOPOLEI

10 ... In urma emiterii unui non firman ilustru, mergInd,s-a dus asediat pe Si§man (Susmanos) In cetatea Nicopol. Cind a sosit

10 octombrie 1363-27 septembric 1364.In text : Filibe.

3 In text: Muhl).4 21 mai 1376-9 mai 1377.5 Voinuci (voynuk) : categorie de oaste formatA din elemente strAine, In special crqtini

bulgari.

§i

§i

for

si 1-a

el -i

si

Ali-pasa,

www.dacoromanica.ro

NUHBET-VT-TEVARIE/ VE'L-A.13BAR 401

dupg, el §i. §ahul < Murad I> eel asemenea lui Djem 6, Susmanos a ie§it pre-zentind §i arzul sau de supunere. Apoi s-au pornit ca sa supunl cetateaSilistrei. El (i§man), obligindu-se sa inglduie supunerea cet64ii Silistra,a fost onorat cu prietenie strins6. Refuzind tusk apoi, sa predea cetateaSilistrei, mai sus-ar6tatul Ali-pa§a a cucerit I,ara acestuia, iar dupa. aceea1-a asediat pe acesta In cetatea Nicopol. Fiind silit, < ikiman > a ie§itiarki din cetate cu suita kii cu familia sa, arunclndu -se la picioarele luiAli-pa§a. El, la rindul slu, trimitindu-1 < pe i§man > in tabgra, sultanului,acesta a fost iertat cu toatI avulia §i familia sa, iar Cara sa a fost alipitltinuturilor osm.inerlti.

<PregAtirile turcilor In ajunul luptei de la Kosovo spre a Impiedica coalitia crestlnilordin Serbia>.

INFRINGEREA GHIAURILOR LA KOSOVO

Ghiaurii nenorociti, la rindul lor, s-au adunat la un loc cu toategloatele lor, cu total 200 000 de oameni 7, dintre sirbi (Laz) §i bosniacikii unguri tili frinci kii arn6uti §i. valahi (Eflak) Fli. moldoveni (Bogdan) §ile§i, precum §i banii cehi. Dindu-se la Kosovo lupta intro oastea islamic6§i ghiaurii nedemni de un sfir§it bun, in cele din urmg, ghiaurii au fostinfrinti. Fiul lui Lazar (ibn-i Las)8, plin de trufie, §i multi alti ghiaurinedemni de laud au fost mgeelariti ; unii au fost prin§i, iar altii auales fuga.

<Omorirea sultanului Murad I de care Milos si uciderea printului Iakub Celebi, pentruca BalazId sa ramlnii singur la domnie>.

Timurta§4-pap a cucerit minele Kratovei (Haratova) cu imprejuri-12 mile §i. Ighid-pala a devastat o parte din vilaietul Bosniei, iar Firuz-bei,

trecind in partea Taxii Romane§ti, a pricinuit ghiaurilor multI pagub6.Dup6., aceea fiecare s-a intors la Brusa cu tot felul de prazi, prezentindu-lela scara victorioas/ a sultanului < Baiazid>.

<Cucerirea cetalii Alasehir si supunerea vilaieturilor Aidtn, Saruhan, Mentese sI a Orlilui Karamanoglu>.

6 Erou In mitologia persanA.7 Evident, cifra este exageratA.a Ibn-i Las sau Las-oglu, adicA flu' lui Las (Lazar). De fapt In aceastA Willie a murit In-

susl Lazar, despotul Serbiei.

26 0. 43 www.dacoromanica.ro

402 MEHMED BIN MEHMED

INFRINGEREA VOIEVODULUI TARII ROMANE$TI (EFLAK)

Sosind qtirea despre rascoala lui Mircea 91 voievodul Tarsi Rom'anetilti,s-a trecut prin Ga.lipoli §i pe fluviul Dun6rea (Tuna), dup5, care mai sus-amintitul voievod al Tarn RonAne§ti a fost Infr Int.

In cele din urma, Mircea a apucat calea supunerii i, in momentulintoarcerii, a primit sá fie tributar.

<Urmeazii o noun expeditie impotriva lui Karamanoglu care, profitind de absents sulta-nului, atacii posesiunile otomane, luind In robie §i pe Timurta§-pasa, muhaflz de Ankara>.

CUCERIREA KASTAMONIEI

S-a dovedit ca faptele fIra roade, puse la cale mai Inainte de ghiauriidin Tara Romfineasca,, se datorau uneltirilor lui KEA arum Baiazid 10,care era stapin de Kastamonu. Pentru pedepsirea acestuia, sultanul apornit o expediDie din Brusa, capitals sultanatului.

<Pe drum a sosit vestea mortis lui KOtiiriim Baiazid>.

16 DESPRE INSTALAREA EMIRULUI SULEIMAN LA TRONUL DIN BRUSA $1PORUNCA LUI PENTRU INCURSIUNE

18

In aceste zile, Musa Celebi era slujitorul (miatizim) fericit al sulta-nului cel binefAator. Musa a cerut invoirea deatrece cu navele din Sinopin Rumelia, pentru ca, punind stApinire pe tinuturile fratelui sga, emirulSuleiman, sg, ramina credincios printului < Mehmed I Celebi > eft va trai.

Cererea lui fiind primitl, el s-a dus cu navele In pgrtile Tarsi Rom&-ne§ti, lax de acolo emirii cei fericiti au fost in§tiintati de sosirea < luiMusa >. Cind a ajuns la hotar, el s-au grabit sg, iasa cu mare bucurie Inintimpin.area lui.

<Dupa multe lupte, emirul Suleiman murind, Musa s-a Inscaunat In Rumelia>.<Pacea cu Karamanoglu fi prinderea lui>.

REPARAREA CETATII GIURGIU (JERKOKO) $1 ISACCEA (SAK.D.11)1 DEVAS-TAREA TARII ROMANE$TI

Dup6 pedepsirea lui Karamanoglu, In zilele trod. < Mehmed I >statea pe tronul din Brusa a sosit §tirea despre rascoala voievodului din

9 Mircea cel BAtrin. .

13 Baiazid cel $chiop.

www.dacoromanica.ro

NTJHBED-OT-TEVARM VE'L -AHBAR 403

Tara Romaneascg. In. anul < 8 >1911, trecind din trecItoarea Galipoli,<turcii> au reparat cetatea Giurgiu. (lerkokii) Isaccea (Bakdji) depe malul Dun riff. Yn aceastI incursiune, oastea islaraicI a luat in robie,din Tara Romaneascg, tineri mindri ca luna si fete frumoase si. grase,Intorcindu-se cu tot felul de prIzi la Curtea sultanului cel puternic ca,cerul. Domnul Tariff Romanesti 12luind apoi asupra sa plata haraciului petrei ani, s-a gIsit de cuviintl ca vinovItille sale sa fie iertate. De acolos-a pornit in vilaietul unguresc. Dup/ cucerirea cet/tii Severin23,

dorind pace, an trimis trei beizadele renumite la Poarta sultanului. Cere-rile acestora fiind primite, s-a pornit cu mare cinste i onoare spre par-tile Adrianopolei.

19 . . . Anul < 8 >22 (1419).

<Urmeazii descrierea rgscoalei lui Borilldilge Mustafa, discipolul §eihului Bedreddin, In%inutul Aidin, cu 3000 de rebeli, precum §i a adeptilor lui Torlak-Kemal In Manisa, care au lostnimiciti de fortele otomane conduse de vizirul Baiazid-pap. Fuga §eihului Bedreddin la curtealui Isfendiar>.

Yn acest timp, seihul Bedreddin a trecut din tara lui Isfendiar inTara. RomfineascI (Eflak). De acolo, trecind grin Silistra, el a intrat inDeliorman wide s-au adunat in jurul au multi oameni. Chid s-a fIcutcunoscut < sultanului > cgs acesta are de gind a se rIscoale si a se rIz-vrateascI, el a renuntat sa mai depunI sfortari pentru cucerirea Saloni-cului (Selanik) §i a venit la Serres (Siruz).

<Prinderea §i spinzurarea §eihului>.20-21 <Moartea sultanului Mehmed I §i lntronarea lui Murad al II-lea In 1421/824>.

<Rdscoala lui DOzme Mustafa si spinzurarea acestuia. Cucerirea vilaietului Kastamonu>.

21 SUPUNEREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI

Cind maria sa suveranu114 se afla cu noroc in tara lui Isfendiar,a sosit stirea despre r/scoala voievodului Tariff RomInesti15. Potrivitobligatiilor prevIzute in firman, Firuzbei< oglu Mehmed >, bei de Vidin,trecind cu emirii acelor tinuturi in Tara Romaneasek s-a intors cu pradIbogatI. La intoarcerea sultanului din tara lui Isfendiar, voievodul TIrii

n 1 martie 1416-17 februarie 1417.12 Mircea cel Batrin.22 In text Severan : Turnu-Severin." Murad al H-lea (1421-1451).22 In perioada aceea domnea Dan al II-lea (1420-1431).

ghiaurii,

$i

www.dacoromanica.ro

404 MEHM;ED BIN MEHMED

Romanesti, allind despre sosirea < sultanului > in Rumelia, a venit laCurtea impkrAtiei cea ocrotitoare din Adrianopol ca sail prelungeasca,supunerea si s-a rugat, aducind peschekturi pretioase si pe cei doi fii aiBM 16. Prin mijlocirea masilor demnitari, platindu-si haraciul pe doiani, faptele sale rele au lost trecute cu vederea.

<In 827/1424 rAsculIndu-se albanezil, a fost trimis fmpotriva for Isabeioglu>.

24 In 84117, dup5, ce a pus temelia unei not geamii la Adrianopol,sultanul Murad < al 11-lea > s-a indreptat cu multI oaste spre tara ungu-reascl.

St/pinul Serbiei (Laz) 18 §1 cel al Tairii Romanesti 19 erau impreun625 in aceast6 expeditie cgilauzit/ de victoria. Trecind prin Vidin, oastea isla-

mica a stat timp de dou/ luni in tara ungureasc/ si s-a umplut cu tot felulde pAzi. Apoi steagul norocos al padisahului a fost indreptat spre capi-tals impgratiei.

DEVASTAREA TARII UNGURESTI

Apoi, dupg. cucerirea < Semendriei >, cind a venit la Adrianopol,s-a f&cut cunoscut ca, voievodul Prii Romanesti si-a intins mina sa tira-nicl asupra t6rilor islamice. Numindu.-1 serdar asupra ostii pe viteazulMezid-bei, eel dornic de lupta,, 1-au trimis In Tara Romaneascg. Oasteaislamica, cuprins6, de dorinta de a prada, s-a imprIstiat prin imprejurimi.Voievodul Tgrii Romanesti, sosind pe neasteptate, ca o nenorocire 20,1-a impresurat pe mai sus-amintitul Mezid-bei. Pe ling/ faptul ca cea maimare parte a ostii sale a fost m/celarita, si luatg, in robie, Mezid-bei insusia trecut In rindurile martirilor. Chid moartea de martir a lui Mezid-bei,precum si zdrobirea ostii islamice an ajuns la urechile impgratului celputernic ca cerul, el a numit atunci ca serdar de spahii pe Kula-ahin-pasa 21 si 1-a trimis in grab/ in Tara RomaneascA, Dar Kula-Sahin nefiindnici el preva.z6tor, voievodul Taxii Romanesti 22 a. dat pe neasteptate pastenoapte un atac si acesta (Kula- fahin), la rindul sau, a. fost nevoit 0, aleag/fuga. Karamanoglu, auzind c6, oastea islamica a fost infrinta de dou&on intr-un rastimp scurt, a calcat tratatul.

' Vlad §1 Radu cel Frumos.17 1437.18 In alte cronici apare Laz-oglu, adica fiul lui Lazar".19 Vlad Dracul." De fapt ImpreunA cu Ioan de Hunedoara." Beilerbei de Rumelia.22 Impreuna cu Ioan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro

DruirBET-'01"-TEVATint vv1.-AEIBAR 405

cucereste orase jefuieste regiuni din Anatolia pe la anul 846/1442-1443. Expe-ditia Impotriva Karamaniei>.

Craiul unguresc necredinciosul, and citeva mii de ghiauri fiuluisau cel raufacator numind ca serdar 'pc beilerbeiul Sau pe mime Ia,ncu< de Hun.edoara >, ei au incendiat §i au devastat tirgurile Cruqavat(Aladja-Hisar) §i ehir_goi 24 Nis. Maria sa, < Murad >2 robul lui Allah,auzind la Adrianopol despre inaintarea lor, a sosit in mare grabs la treca-toarea Zlatita 25. Ghiaurii cei necredincio§i thud far& numar, n-a lost cu

26 putinta sa se dea lupta i s-au straduit numai pentru paza trecatoarei demai sus. Dupa multe zile de lupta hartuiala, sgsind vremea de iarna,ghiaurii cei osinditi focului din infern au fugit in tinuturile lor.

<Descrierea luptei de la Zlatita din 847/1443 1444 >.

ATACUL GHIAURILOR ASUPRA MUSULMANILOR

Ungurul austriacul (Alaman) §1 bosniacul cel din Hertegovina(Hersek) moldoveanul (Bogdan) cel din Tara Itomaneasca (Eflak)frincul, adunind la un loc 80 000 de ghiauri desfrinati, s-au indreptatspre Cara islamica. Aceasta !}tire a ajuns la urechea §ahului cel tinar 28

norocos victorios din Adrianopol. Ascultind de parerea buns a vizi-rilor priceputi in treburi, an trimis scrisoare mariei sale sultannhii

Murad > din Manisa §i, in§tiintindu-1 despre atacul ghiaurilor1-au rugat sa vin In ajutor. Dupa putina flovaire, < Murad > a plecatkti a depus sfortari ca sa treats prin strimtoarea din Istanbul. Cind ausosit in cimpia Adrianopolei, 1-a lasat pe sultanul Mehmed-han pe tronulde la Adrianopol, iar el, devenind cu noroc serdar asupra o§tii victorioase,a plecat impotriva du§manului. In aceste zile, ghiaurii veniser4 iute cavintul in apropiere de Varna. Oastea islamica, ajungindu-i s-a a§ezatin fata lor §i a luptat din toate puterile.

:NFRINGEFtEA GHIAURILOR

In timpul luptei, beilerbeiul Anatoliei, ICaradja-pa§a, gasindulimoartea ca rnartir, oastea islamica a fost cuprinsa de teams. Dar tocmaicind erau gata sa se imprafitie chiar in acea clips, cu ajutorul lui Allah

22 Vladislav I Iagello.24 eh ir-Ko sau Pirol,localitate In Seriia.25 In text : IzIadt.22 Mehmed al II-lea (1451-1481).

<El gi

ci

gi

$i

umili,

(Sar -koi)

%s,

gi

gi gigi gi

gi gi

www.dacoromanica.ro

406 MEHMED BIN MEHMED

eel prey halt, craiul cel nenorocit 27 a fost ucis de mania ostii islamice.Atunci qi ceilalti ghiauri an fost infrinti lntr -o clipitl. Apoi, m/ria Baflultanul s-a indreptat cu o mare pradI spre pktile Adrianopolei. Pentrugloria Islamului, an trimis regilor din imprejurimi ghiauri prin§i, imbr5,-cati in zale §i acoperiti cu armuri. Astfel, dintre toti, sultanului din Egipti-au trimis un numIr de 25 de ghiauri in zale, iar ostii arabe i-au vin' dutarmuri. Aceast5, lupt/ sfintg, aducItoare de bucurie, s-a intimplat in< luna > regeb din anul < 8 >48 al Hegirei 28. . . .

30 RASCOALA VOIEVODULUI TARII ROMXNE$TI

Pe cind §ahul cel demo de laud/ 29 asedia Trapezuntul, i s-a adusla cuno§tint/ fapta de rAzvrItire §i de gilceava, a lui Kazikli 20, domnulTgrii Romane§ti. Atunci, trimitindu-i-se indata, porunci de aseultare, afuri-situl de mai sus a fost chemat A se inchine la Poarta imp/r/tiei. El ins/a facut arz spunind : Populatia tare mele nu este potolit5, §ii demnitariifli cei ce m/ ajut/ slut cu. dou/ fete. Baca, plec la Curtea cea ocrotitoarea imp/ratiei, ei ii vor chema de indat5, pe unguri. DacA s-ar trimite Insunul dintre emirii de margin in aceast5, parte, pentru paza Orli mele,atunci slut hot/rit s5, plec la Poarta fericirii ca a m5, inchin Ili sa, §terg4i sa, matur cu genele mele Curtea impkatiei". Cind, potrivit unei porunciilustre, Hamza-bei, beiul de Nicopol, a descins pe timp de jam/ pe malulDun/Hi, spre a trece in partea Pail Itomane§ti, afurisitul de mai sus a

31 dat pe neaqteptate peste noapteun atac. Trecindu-1 in rindurile martirilorpe mai sus-arAtatul Hamza-bei 31 §li pe multi musulmani din jurul eau,a f/eut sg, dispar/ trupurile for de pe data p/mintului.

DEVASTAREA VILAIETULUI TARII ROMANESTI

Fleindu-se cunoscut5, la inalta adunare < imp/rAteasa, > aceastllapta, de rfiutate, neobositul sultan, in anul < 8 >66 al Hegirei 32, a trecutDung,rea cu mult5, oaste. Afurisitul de mai sus, neavind destull puterepentru a rezista, s-a facut nevazut §i de aceea, trimitindu-se oastea deaeingii, Cara sa a fost devastat/ kii adus/ la ruin/. and an descins intr-un

27 Vladislav, regele Ungariei $i al Poloniei.33 14 octombrie 12 noiembrie 1444.la Mehmed al II-lea.*a Kaztkit: cel care trage in teapd", Vlad TepeS (1456-1462).-31 In alte izvoare e men%ionat si Iunus-bei.32 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462,

www.dacoromanica.ro

NUMBET-UT-TEVARIII VE'L -AHBAR 407

loc, tocmai atunci voievodul Tarii Romanesti ieksise el cu o ceata de10 000 de osta§i pentru a urmari oastea de acIngii. Ei an aparut dar, vazindca era insugi sultanul cel cuceritor de tari, an apucat pe drumul infringeriiinainte de a se lupta. Un numar de 7000 de ghiauri, imbrficati in zale, anfost macelariti acolo cu 6/bine scinteietoare. Ceilalti an fost pu§i.in lanturi. Apoi, dupa ce an petrecut timp de o lung, in Tara Romaneasca,mai sus-aratatul voievod al Tani Roman.e§ti, impreuna cu oastea rata-cita de calareti (8ipahi), an dat intr-o noapte, pe nemteptate un atac asuprataberei imparate§ti. Atunci, vitejii spahii, impresurind ceata aceastaratacita s-au repezit cu sabiile asupra lor. Dupa aceea, Tara Romfineascaintrind cu total in stapinirea sultanului orizonturilor, domnia ei a fostacordata cu cinste voievodului Radu 33, fratele afurisitului de mai sus.

CUCERIREA INSULEI MITILENE

<Dupit cucerirea Tarn Romanesti urmeaza o expeditie pe mare, pentru ocuparea insuleiMitilene (Midilli)>.

35 <In 1475/880 Ghedik Ahmed-pasa Intreprinde o expedilie pe Marea Neagra, cucerindCaffa, Azov si Mangup>.

DEVASTAREA VILAIETULUI MOLDOVEI (BOGDAN)

Hadim Suleiman-pap, beilerbei de Rumelia, potrivit firmanuluiphului eel cuceritor de Oh, s-a dus in partile Moldovei (Bogdan) pentrua o devasta §i s-a tutors Infrint.

auzind aceasta, a pornit in anul <8 >81 al Hegirei 34 cueinste i onoare in Cara Moldovei. Dupa ce oastea calauzita de victoriaa calcat toata Moldova, s-a dat porunca pentru intoarcerea spre capitalssultanatului. Dupa expeditio, in Moldova, sultanul eel cuceritor de taria stat la tronul imparatiei timp de doi

38 CUCERIREA FORTARETELOR CHILIA SI AKKERMAN

Maria sa sultanul (Baiazid al II-lea), stapin peste multe sari, inanul <8>89 ", voind sa cucereasca Chilia Akkermanul, a pus cu ilustrasa mina temelia unei geamii a unei tnedresele, precum a unui spital

33 Radu cel Frumos (1462-1475).34 26 aprilie 1476-14 aprilie 1477.35 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.

si

prinsi si

Radisahul

ani...

sisi

www.dacoromanica.ro

408 MEE:MED BIN MEHMED

in orasul Adrianopol. Dupl aceea, merglnd cu oastea victorioasg, a asediatsi a cucerit cetatea Chi liei.

Apoi, pe cind inainta asupra Akkermanului, a vent Mengli-Ghirai 36,hanul Crimeli, cu o ceata, de 50 000 de tatari s-a unit cu oastea impgrA-teasel. Dup6 ce Mengli-Ghirai a fost onorat cu nenumgrate favoruri, s-audus cu supusii for $i au asediat cetatea Akkerman. Dup5, 20 de zile delupta §i asediu, cetatea a fost cucerit5, pentru sahul eel fericit. Mengli-Ghirai-han fiind rl,sp15,tit cu onoruri impar5,testi, s-a tutors In Cara sa.Dup5, aceea, el insusi (sultanul), venind cu bucurie cu glorie, a coborltla resedinta de la, Adrianopol.

DEVASTAREA VILAIETULU I MOLDOVEI (BOGDAN)

In anul 890 al Hegirei cind s-a facut eunoscut5, <Portii> sosirealui Bogdan-oglu 38 pentru asedierea Akkermanului $i intoarcerea sa curucine cu pagub5,, la porunca sahului eel cuceritor de taxi, Ali-pasa 39,beilerbei de Rumelia, a intrat in vilaietul Moldovei si; dup5, ce 1-a devastatmolt timp, s-a tutors cu o prada bogata la Poarta, impArAtiei. Dupa aceasta,facindu-se cunoscut un nou atac al lui Bogdan-oglu in partile Akkerma-nului, a trecut in Moldova, impreunl cu acingiii de Rumelia,, Bali-BeiMalkocioglu, tnutasarrif 4° al vilaietului Silistrei. Pe eind acesta prada $idevasta <Moldova >, potrivit firmanului impa,r5tesc, a vent asupra aces-tora Bogdan-oglu $i din amindou5, pantile s-a pornit o lupta. Atunci,infringind pe ghiaurii cei lipsiti de noroc, osinditi focului din infern, s-aututors teferi si sAngtosi In Cara isla,mic5,...

<InfrIngerea lui Iakub-pa§a la Maya de catre banul Dirandj11>.

90 DEVASTAREA VILAIETULUI LE3ESG

Craiul vilaietului lesesc 41, un ghiaur rAufgcator, punind:11-3i In endsa pricinuiasca pagube ardor otomane, a patruus in Moldova (Bogdan).Atunci domnul Moldovei, unindu-se cu unul din emirii de margin, eis-au repezit cu totii asupra ghiaurului, cu o oaste de a,vangarda In numAr

38 Mengli-Ghiral, fiul lui Hagi-Ghlrai (1478-1514, a 3-a domnie).37 18 lanuarie 1485-6 ianuarie 1486.38 Stefan eel Mare.38 All-pa§a Mihaloglu.40 Mulasarrlf vice-guvernator, staptnitor.41 loan Albert.

87,

:

9i

gi

gi

www.dacoromanica.ro

IsTEMBETTITTEVARIH VE'LAHBAR 409

de 6000. Atunci 1411 neputind s& se impotriveasa nici o clips, an fugitIn tabara lor. Craiul, la rindul s&u, fiind cuprins de teams, aruncatuneltele §i avu.tiile sale s-a grabit <sru meargI> In partile taxii sale.Chad aceasta (}tire a ajuns la urechile curajosului §ah, s-a emis firmanpentru Malkocioglu Bali-bei, stapinul Silistrei, care s-a dus In anul 902

41 al Hegirei 42 In tarile lece§ti, cu o ceatI de 40 000 de viteji din oastearumeliota dintre altele. Dupa ce au luat citeva cetati °rale dupgce an pirjolit §i an devastat vreo 200 de sate, s-au tutors gi au sositteferi la Akkerman, cu mult/ prada In our §i argint.

TRECEREA FIULUI DE $AIT SELIM SULTAN IN PARTILE CAFFEI

42 <0 datA cu boala sultanului Baiazid, sultanul Selim a trecut cu nava din Trapezunt la43 Caffa>.

45

60

De acolo, trecind Dunkea In apropierea Akkermanului, <Mira>s-a indreptat spre Adrianopol. Pe atunci, Maria sa imp&ratul stItea, latronul din Adrianopol...

SOSIREA LUI SELIM SULTAN IN CAPITALA

<Se lim, ascultind de chemarea sultanului, a pornit pe vreme de lama prin drumulAickermanului qi Chiliei. spre capitals Intronarea lui Se lim moarteaBaiazid al II-lea>.

CUCERIREA CETATII BUDA

<Dup& infringerea ungurilor la, Mohaci>, In a treia, zi a lunii zil-hidjge <930> 43, pornind din acel loc ajungind ling& cetatea Budei, auiertat pe locuitorii el, la cererea for de indurare, §i au ocupat cetatea.Dupa, un popas de zece zile, an trecut un pod legat peste fluviul Dun6rea.(Tuna). Dupa ce an coborit in Pesta, marele vizir Ibrahim-pa§a, a fostnumit cu. oastea rumeliota pentru devastarea vilaietului Transilvaniei.

63 ce mai Inainte sultanul <Suleiman>, puternic ea cerul,.se razboise cu nenorocitul de augur in cimpia de ling& Mohaci,ungureascI fusese acordata, In semn de binefacere, ghiaurului numit

42 9 septembrie 1496-29 august 1497.as 2 octombrie 1524. De fapt lupta, s-a dat In august 1526.

si

si

impAratiei. I yi lui

...Dupacraiia

9i -a

Qf gi

si

¢i

www.dacoromanica.ro

410 MERMED BIN KERMED

lano§ 44, care era banul Transilvaniei. Dar ngucul numit Ferdinand 45,care era craiul vilaietului nemtesc 461 0 care, prin rudenie, era frateleputernicului §i afurisitului bei al Spaniei 0, null pleca in fata nimanuicapul §i se purta cu dukim/nie chiar §i fa 46 de §ah 44.

Craiul lanot, neavind puterea s6 reziste in fata celui mai sus-aratat64 dud acesta a venit cu oastea ghiaura, cea osindit/ focului din infern, sI

asedieze cetatea Buda, acea fortareat6 int6ritI a intrat In mina necredin-ciosului de Ferdinand.

<Sosind aceastA veste la Curtea otomanA, la 3 Saban 935/12 aprille 1529 -lurch au pornitIn expeditie Impotriva Vienei>.

INTIMPINAREA < PADISAHULUI > DE CATRE CRAIUL IANOS SI SALVAREAFORTARETEI BUDA

Trecind prin. Filipopol §i Sofia, in ziva de 11 a lunii zil-kade 44s-a trecut podul care fusese construit peste riul Sava, in f vita Belgradului.<Turcii> au poposit in apropiere de forareata Zemlin 50 De acolo, trecind§i peste podul de la Ossek 51, dupg ce s-au mezat In cimpia de la Mohaci,au fost intimpinati de oastea ungureascA comandatI de lano§, caruia iifusese acordat6 cralia ungureascA. El a fost onorat de marele §ah.

In prima zi a lui muharrem <9 >36 52, ajungind In apropiere de Buda,timp de citeva zile s-au dat lupte maxi. In cele din urnaa, ghiaurii asediatian obtinut iertarea pe care o implorau, iar guvernarea <Budei> a fostincredintat6 din non craiului lano§.

65 ... In 22 ale lunii mai sus-arAtate 43, cind <turcii > s-au intors laBuda, fiind intimpinati de craiul lano§ §i cAlgrind impreun'a, acesta a fostonorat cu vorbe frumoase din partea maxelui §ah.

antoarcerea sultanului la Constantinopol>.

71 <Plecarea capudanului Haireddin-pasa In expeditie,9 safer 945/7 iulle 1538>.

Pe

44 Ioan Zapolya, principele Transilvaniei." ImpAratul Austriei (1526-1564). In text : Ferandtu.42 Alaman : aci In sens de austriac.42 Carol Quintul (1516-1556).42 Suleiman Magnificul.42 17 tulle 1529.22 2n text : Zemun.51 Essek.22 5 septembrie 1529.22 22 muharrem <936> = 26 septembrie 1529.

mare, Impotriva frincilor, la

www.dacoromanica.ro

NUFIBET-t1T-TEVARIE VE'L-AFIBAR 411

Maria sa padi§ahul eel puternic ca cerul avind de gind sa fad, oneinste i cu glorie o expeditie It mpotriva ghiaurilor °stud* focului dininfern, in a 15-a zi a lunii de mai sus 54, a ie§it din Istanbul §i a ajunsImparatekste la Halkall -Pinar 55.

PLECAREA SULTANULUI PENTRU SUPUNEREA TARII MOLDOVEI (BOGDAN)

In aceasta expeditie calauzita de victorie an luat parte f;ti §ahzadeleleMehmed-sultan i Selim-sultan.

<Stapinul 56 Basrei a Infatisat la Adrianopol omagiile de supunere, peschesuri si cheilecetatii Basra>.

Pina atunci nu se §tia in ce parte se va indrepta sultanul. Darvenindu-i padi§ahului un gind luminat anume ea afurisitul voievod alMoldovei, numit Petro 57, era lupus numai in aparenta a de faptel era un razvratit, a hotarit ca expeditia sa fie in.dreptata Impotriva OrliMoldovei. In a 20-a zi a lui rebi-ul-evvel <945> 58, cind turcii an descinsIn apropierea schelei Isaccea 56, Mehmed-pap, care atunci era beilerbei

72 de Rumelia cu rang de vizir, a vent en oastea rumeliota s-a alaturatordiei imperiade. Treclnd peste podul eel puternic construit deasuprafluviului Dunkea, fn ziva de 6 ale lunii 42 an sosit la Prut 61,unul din riurile mari ale ghiaurilor care, izvorind din Cara le§easca, curgeprin vilaietul intins al Moldovei. Prin sforjarea marelui vizir Liitfi-pakia,in scurt timp a fost ridicat peste el un pod mare Dupa trecerea luivenind oameni de la beiul Huseinlah, sangeacbeiul de Karl -ili, carese afla pe tarmul marii de linga Moreea, <au facut cunoscuta victoriaflotei turce§ti asupra ghiaurilor, linga Preveza> 62.

Pornind de acolo, au devastat §i an ruinat ormul numit Falciu 0.Dupa aceea an poposit fn localitatea cunoscuta sub numele de Voivoda-.Konagi 64. Atunci s-a alaturat ordiei imparatefiti Sahib-Ghirai 65, hanul

54 15 safer 945 = 13 iulie 1538.55 Localitate in apropiere de Istanbul.56 Mir, In loc de emir : comandant, principe.57 Petru Rares.ss 16 august 1538.69 In text : Sakci.60 27 august 1538.61 In text : Berud sau Burud.62 Preveza : localitate si golf In Albania, MO marea Adriatica.68 In text : Falcin.ea Conacul lui Voda".es Sahib-Ghirai, fiul Jul Mengli- Ghirai I (1532-1551).

Bi

rebi-ul-ahlr

si

gi

www.dacoromanica.ro

412 NERMED BIN MEHMED

Crinaeii, cu un numar de 50 000 66 de tAtari purt6tori de victorii. Acestaa fost cople§it de onoruri §i favoruri imparAte§ti. In. acest timp, in padurilegrew de strabgtut de lingl Boto§ani 67, voievodul Moldovei a rinduit o§ti,num5rind 80 00066 de ghiauri necredincio§i. Pe and vroiau facA. pagube§i pierderi in rindurile o§tii islamice care se apropia, el (voievodul), speriatde atacul acesteia, §i-a pierdut urma, fax& §tirea o§tii sale, In. pgdurea maisus-arAtata, De aceea, oastea ghiaur/ s-a Inaprktiat. La sosirea acestei§tiri, a fost adus la ruin/ §i devastat Tirgul laktilOr 69 care adeseori eracapitala sa.

SOSIREA SULTANULUI IN TINUTUL SUCEAVA ", CAPITALA MOLDOVEI(BOGDAN)

Trectnd prin p&durea mai sus-pomenitk in ziva de 27 ale lunii rebi-ul-ahly <945> 71, a avut loc sosirea impArgteasca in apropiere de mareleora§ numit Suceava care era capitala vilaietului Moldovei. De§i cetateasa era foarte puternic5, §i era piing de ghiauri, totu§i ace§tia au imploratiertare de la pragul fericirii sultanului qi au predat cheile cet&Vii. Aianii 72

vilaietului Moldovei, venind cu capetele plecate, s-au supus §i, prin voia§i rugamintea tuturor, eialetul Moldovei a fost acordat lui Cetne voievod 76

care se ggsea in slujba Portii ca slujba§ (miltizim) de lefegii §i care eraunul dintre fill fostului dome al Moldovei, fiul voievodului Stefan (Istefan) 76

Dupa ce s-a ternainat cu supunerea vilaietului Moldovei, fAcindu-se hanu-lui mai sus-aratat tot felul de onoruri §i cinstiri, i s-a dat voie sdmeargl In. vilaietul sau.

R6spindindu-se zvonul c mai sus-aratatul Petre voievod ar fi fugitIn partile ungure§ti, au fost trimi§i olaci cra,iului unguresc, Iano§, pentraa dune mina pe el.

Dup6 aceasta, Intorcindu-se cu cinste §i onoare spre capitala sulta-Aatului, dud an coborit In. apropiere de schela Isaccea, a venit un om dinpartea capudanului Haireddin-pa§a.

66 Cifra este exageratA.67 In text : lutfar sau Botfar.68 Cifra este exageratA." In text : Iamazart sau Bawazart.7° In text : Sudjay.71 22 septembrie 1538." Aian : notabil, aid cu sens de boier..73 Stefan LAcusta.74 Dupa unii, fiul lui Alexandru (Sandrin), deci nepotul lui Stefan cel Mare (cf. p. 536

nota 29).

sad

www.dacoromanica.ro

NITHBETVT-TEVARM VE'L- AHBAB. 413

<Acesta povesteste victoria flotei turcesti asupra venetienilor si spaniolilor condusi deAndrei Doria>.

73 Dupgi ce an trecut prin schela Isaccea, s-a dat slobozenie ostii victo-rioase. In 20 ale lunii djumadi-ul-evvel <945 > 75 an ajuns la seraiul dinIanbolu pentru v1n6toare.

<Urmeazli povestirea unei not victoria a lui Haireddin-pasa>.

74 Murind in aceste zile (946/1539-1540) craiul unguresc Ianos, cetateaBuda $i vilaietul unguresc an rgmas in mina fiului sAu nevirstnic, numitIstefan 76, §i a sotiei sale, numita Cr5las5. 77, care era fiica craiului lesesc.

Ferdinand de Austria asediaza Buda cu 80 000 de ostasi. Isabela cere ajutorul turCescsi sultanul vine In fata Budei>.

75 <PArerea sultanului a fost ca Buda sit fie ocupata. De aceea, lui Stefan, fiul craiuluiIanos, i s-a acordat un sangeac In vilaietul Transilvaniei>.

80 -Una din provinciile tinuturilor unguresti cucerite cu obisnuita sabievictorioasg, este si vilaietul Transilvaniei care, in partea de nord, se inve-cina cu tkile cehe §i lesesti. Ea este o tar5., Infloritoare cu numeroase cetAtimkete. Eialetul acelei tki a fost acordat craiului Stefan, fiul lui Ianoscare fusese mai inainte craiul vilaietului unguresc.

CUCERIREA CETATILOR BECIKEREK $1 CENAD SI LIPOVA

A sosit vestea c5, Ferdinand necredinciosul, care era craiul vilaietuluiceh $i nemtesc (Alaman), a atacat cu putere acele vilaieturi. Atunci Mehmed-pap, beilerbeiul Itumeliei, dupa, ce a adunat la Sofia oastea acelor tinu-turi, a trecut prin Belgrad si Serem 78. In a sasea zi a lui ramazan 79,trecind podul care a fost legat deasupra apei Tisa, a fost cucerita fortl-reata Pecs 80, dupa, ce fusese asediat5, citeva zile. Plecind de acolo, ausupus si cetatea Becikerek. Dup5, aceea, au cucerit cu aman si cetateaArad 61 §i Cenadul.

Plecind de acolo, an vazut ca, ghiaurii cei osinditi focului din infernisi asezaserg, tabara in fata cetatii Lipova, una dintre fortketele puternice

75 14 octombrie 1538." Isle fan (Stefan) : loan Sigismund, fiul lui ban Zapolya.77 In text : Kfralice, Craiasa" Isabella, sotia lui loan Zapolya.78 Serem: In Serbia.77 6 ramazan <947> = 4 ianuarle 1541.77 In text : Pecevi.81 In text : Aradj.

www.dacoromanica.ro

414 MEHMED BIN MEHMED

ale vilaietului Transilvaniei. La aparitia caraulelor ostii islamice, ei aufost cuprinsi de frica, si de groaza, inch hotkirea for de luptl s-a preschim-bat in fug6. Luminatul pap, fiind incunostiintat de aceasta, a inaintat<asupra Lipovei> si a ocupat cetatea far& luptg, si fara, asediu, incredin-tind stApinirea ei lui Ulama-bei.

ASEDIEREA CETATII TIMISOARA (TEMEVAR)

Dupil aceasta, s-au dus si au asediat cetatea Timisoara care eracapitals, acelor tinuturi. Dar sosind vreme de iarn6 si zile friguroase cuploi nelncetate si, din aceasta cauz6, neputindu.-se trage cu tunurile, s-arenuntat <la asedierea Timisoarei> si s-au indreptat pentru iernare inpArtile Belgradului.

<Despresurarea Szigetvarului cu ajutorul lui Mihaloglu capetenie la hotare

INSARCINAREA DATA LUI AHMED-PA$A, CA SERDAR, PENTRU CUCERIREATIMI$OAREI

Yn primgvara aceea vestitoare de bucurie a fost trimis cel de-al doileavizir, Ahmed-pasa, care era si unul dintre vizirii (asaf) chibzuiti, impreung,cu o ceatai de ieniceri si o ceatI de kapu-kulu 82. In luna regeb a anului<9>59 88 el s-a unit cu Mehmed-pasa, beilerbeiul Rumeliei, fn. apropierede Belgrad si, mergind cu alaiurile lor, an asediat din nou Timisoara.Yn cursul acelei ierni, afurisitii de nimicitori intaxiser6, mult cetatea.

CUCERIREA CETATII TIMISOARA

Dupai o lun6 incheiata de lupte si de trageri cu tunuri si pusti, eaa fost cuceritA cu ajutorul prea inaltului Allah si alipitA cetItilor islamice,la inceputul anului mai sus-argtat (1552).

81 Dupa, aceasta, a fost cuceritl si supusg o forthreata, puternicA numitaLipova, din apropiere de apa Mures. Dup& cucerirea tuturor cetItilorcraiesti aflate in apropiere de aceasta, ea : So/muf si Bartak si Ebrefsi Ailie si lank* si Hurgeftur §i Mahna si Ka#du §i Biiiiik-Sadj siKiioiiik-Sadj 84, an facut incursiuni ping la capatul Transilvaniei. Ordia

62 Kapu-kulu: oaste de Poarta", oaste de garthi.22 23 iunie 22 iulie 1552.U Pentru uncle variante ale denumirilor acestor localitati cf. §i cronica lui Mustafa oelal-

zade, In volumul de fatA p. 287.

Hlztr-bei,

www.dacoromanica.ro

[03

NUBBE'r-VT-TEVARIE1 VE'L-ATIBAR 415

s-a skurat ping, la git de prada. Porn.ind din acel loc, au pus st/pInirepe cetItile din apropierea cetatii Cenad, cuceritg, mai Inainte, ca : Tralia§i Tamlak Kalmak si Sefur (sau Sakeva) *emluk, ai ckor locuitorifugisera. Dintre ele an fost ocupate cele care erau trebuincioase..

CUCERIREA CETATII SOLNOC

Apoi, la al saptelea menzil au ajuns la palanca Solnoc. Dar maiInainte de aceasta, .Ali-pasa, beilerbei de Buda, dzind asupra acesteia,o asediase. Locuitorii ei, speriindu-se de oastea islamicg, an fugit Intr-onoapte, pgrasin.d cetatea. Nadu-se Indatg, de stire, ei au fost urmariti

fiind prinsi toti preotii lor, a fost ocupatI cetatea de mai sus.

< Descrierea expeditiei sultanului Suleiman In 1566 (974) Impotriva cetatii Szigetvar dinUngaria. Printre cei care se aflau in oastea otomana, shit aminti%i : Klz11-Ahmedlia, Ahmed-pa§a,beilerbei de Rumelia, §i Suleiman-pa§a, beilerbei de Karaman, cu provinciilor lor>.

Era si craiul Transilvaniei, Stefan 85 voievod. Toti an fost coplesitide favoruri Imp/fa-testi.

<Urmeaza descrierea asediului Szigetvarulub.

In sfirsit, o ceat6 de oaste victorioas1 pleaca sg, cucereascg cetateaGyula. AjungInd in apropiere de (issek, ostasii t6tari, vin'atori de dusmanicare veniserl din partea hanului vilaietului Crimeii, precum si mai sus-arAtatul Stefan voievod, craiul Transilvaniei, §i oastea cazaceascA, venit5,

104 din pktile Tkii Romknesti si Moldova, si Mustafa-pasa, beilerbei (miri-miran) 'de Timisoara, cu oastea aflatI in sangeacul (diva) Au, an fostnumil)i cu totii trimisi la, Pertev-pasa cu stile for caguzite de victorie.Merglnd toti Impreun5,, an asediat cetatea Gyula.

106<Plecarea capudanului Piale-pa§a cu !Iota sa in partile frincilor. Cucerirea cetatilor

Gyula §i Vilagos>.

170Apoi, In a noua zi a lunii de mai sus 86, an plecat din menzilul

arAtat. In acele pkti a fost asediat fortkeata puternid, numita Sa-martin 87. Aceasta, de asemenea, a lost cuceritl prin cererea de iertare acelor de acolo.

86 loan Sigismund Zapolya.86 9 §evval 1002 = 28 iunie 1594.87 Samartin: probabil Samar, azi Satu-Mare.

13i

bail

ostile

ei

ei ei

ei

www.dacoromanica.ro

416 MEHMED BIN LIEHMED

<Despre situatia cetAtii Ianik " si sosirea hanului tAtAresc, Gaz,i Chiral, din Crimeia di100 000 de tAtari>.

Venirea unui mare numax de tatari din tarile islamice nefiind potri-vita, si vIzIndu-se a trecerea for prin vilaieturile Moldovei si Ta,rii Roma,-nesti si Transilvaniei va aduce multe sup/rari, au socotit mai nimerit catatarii sA, tread, prin mijlocul vilaietului lesesc si apoi 86 strabatI muntiiunguresti, pe la hotarul Transilvaniei. Cu ajutorul lui Allah cel preamalt, acestia porniserI pe acel drum. DevastInd si aducind In ruinscetItile si regiunile vilaietului lesesc si provocind pagube populatiei silocuitorilor lor, la granita Transilvaniei ei au dat peste o trecatoare

171 anevoioasI, cunoscut/ sub numele de Balkan 89. Dar afurisitul de voievodal Transilvaniei 90 a trimis stire comandantului sau pentru ocupareafortaretei numitI Hust, care se afla la intrarea trecatorii. Acela, la rindulsau, luind ostasi dintre pedestrasi si calketi si din populatia sateasca araialelor, a strins mai multe mu de puscasi. Apoi, fAcInd rost de saptesau opt mii de teberdari 91y an taiat de pe munti si dealuri copaci mari si,c/rIndu-i, i-au 1/sat de amIndou6 partile drumurilor. Pedestrasii stateaucu pustile for In locuri diferite. De aceea trecerea nu era cu putintI Innici un chip. Atunci, dupa, un sfat, gloriosul han si tAtarii cei purtAtoride victorii au descalecat de pe cai si, luind In mlinile for sIgetile si arcurile,au pornit un atac asupra acelor cete nenorocite, far/ 85, fi lost poftitisi fil,ra sa, se opreascA. ITnii dintre vitejii tatari an trecut prin apk iar altiian trecut ca tigrii prin muntii cei Inalti. .Altii an pornit BI strabata trod,-toarea cea Ingustai. Atunci, ceata de uneltitori s-a ImprIstiat ca o ceatade diavoli. Vitejii vInItori de suflete an dat lures din toate pIrtile. Dinceata aceea ratacita, unii an fost mIcellriti cu ajutorul sabiilor strain-citoare, iar altii au pornit pe drumul InfrIngerii, alegind fuga. Cu ajutorulcelui prea malt, trecind prin trecgtoarea aceea plin/ de primejdii, <tAtarii>s-au oprit In fata fortaretei mai sus-amintite. De asemenea, pornind deacolo, an trecut marele rlu Tisa si an ajuns la granita maghiarA.

174

<De aid au Inaintat spre Debretii>.... In prima zi a lunii zil-kade 92 au ajuns la granita sangeacului Solnoc, care se Lela

la hotarul tinutului musulmanilor.<Urmeadi descrierea asedierii si cuceririi cetatif lanik >.

" lantk : Raab-Gyor.ea Balkan: munte, pAdure.9° loan Sigismund.91 Teberdar sau ballagl: halebardier In oastea otomanA.93 1 zil-kade <1002> = 19 Julie 1594.

www.dacoromanica.ro

NUEBET-VT-TEVARIE VE'L-ATIBAR 417

77 <Ferhad-pa§a a devenit pentru a doua oarA mare vizir in locul lui Sinan-pa§a, exilat laMalgara, In 6 djumadi II 1033 /16 februarie 1595. La 12 §aban /22 aprilie, Ferhad-pa§a esteatacat de trupele de spahii, rAzvrAtite pentru neplata soldelor. Inabu§irea rAscoalei>.

Yn acest timp, s-a arfitat a nenorocitul de Mihai 93, domnul TariiRomanesti, care fusese pus la Poarta fericirli, rfisculindu-se, a facut totfelul de rantati nelegiuiri. Cu ajutorul ghiaurilor ardeleni unguri, ela devastat unele orase islamice de pe malul Dunkii. Atunci a fost numitserdar <Impotriva lui> marele vizir Ferhad-pasa. Iesind prin Poartaadrianopolitanfi (Edirne kapusu) el a descins la Davud-pasa 94 de aici,din popas In popas (menzil), ei an ajuns ping In apropiere de Hezargrad 95.Dar dintre ostasii recrutati neInffitisindu-se nimeni, <Ferhad-pasa >a trimis mercu ialbe la Poarta Impfiratiei.

Yn timpul acesta, partizanii lui Sinan-pasa, defaimIndu-1 <pe Fer-had >, an grit : Dorinta sa nu este de a se Intiln.i cu dusmanul. De aceeael se ocupa cu trimiterea unor astfel do hIrtii. S-ar putea sa fi primitdaruri din partea ghiaurilor". Yn sfIrsit, an spus atitea vorbe de gilceava,tacit, in cele din urma. <Ferhal-pasa > fiind mazilit, locul sfiu a fost iarfisiacordat lui Sinan-pasa, pe care 1-au adus la Istanbul trimitind Indat6calfireti la Malgara.

Yn acest timp, Ferhad-pasa, mergind la Rusciuk, era ocupat cuconstruirea unui pod (peste Bunke). Pentru ca sa, fie gata nu mai rfin3.5,-sese declt o foarte mica, portiune. Dar bind mazilit, In prima zi a luniisevval 98, In ziva de joi, Sinan-pasa a trecut In locul sfiu. In ziva a nouaa lunii zil-kade 97, el a iesit cu alaiuri <din Istanbul> si a pornit sa,Inlfiture stricficiunile ghiaurilor din Tara Romfineascfi (Eflak). Dar,purtInd, dusmfinie vesnicl lui Ferhad-pasa, a socotit ca este un prilejbinevenit sa ri tale acestuia capul. ChemIndu-1 pe chehaiaua capugiilorsaii dIndu-i multe sfaturi, i-a facut multe favoruri, sffituindu-1 ca atunciand va merge la el 98 ca sg, is sigiliul, sa facg tot ce poate i sa -1 gltuie.Acesta, la rIndul sfiu, a pornit zicin.d : Porunca este a ta". D9r supusiilui Ferhad-pasa an aflat de acebsta.

178 <Ferhad-pa§a, parAsind oastea, pornWe spre Istanbul. Avutia lui este jefuita de parti-zanii lui Sinan-pa§a>.

93 Mihai Viteazul.94 Primul popas dupa Constantinopol.95 Hezargrad : Razgrad, localitate In Bulgaria.96 1 §evval <1003> = 9 iunie 1595.97 9 zil-kade <1003> = 16 iulie 1595.98 La Ferhad-pa§a.

27 c. 48

tii

1i 1i

1i

www.dacoromanica.ro

418 MEHMED BIN MEHMED

UCIDEREA LUI FERHAD-PASA

Desi au folosit tot felul de mijloace, totusi nu 1-au putut aduce deacolo la Istanbul. In sfirsit 1-au ucis. Este Inmormlntat in mausoleulsau (tiirbe) din Eiub- i- Ensari.

TRECEREA SERDARULUI SINAN-PA$A PESTE FLUVIUL DUNAREA IN PAWTEA TARII ROMANESTI

Pe de altI parte, serdarul Sinan-pasa a iesit de la PoartaLa 5 zil-hidjge 99 s-a asezat in apropiere de podul fAcut de Ferhad-

pasa ling/ orasul Rusciuk. Cinci zile mad tirziu, fiind sarb/toarea sacri-ficiilor" 1°°, s-au adunat in fats cortului si au indeplinit slujba de sgsbl-toare. In a treia zi de bairam, Hasan-pasa 101, fiu de vizir, beilerbeide Rumelia cu rang de vizir, a trecut podul- s-a oprit ling/ cetateaGiurgiu (I erkokii) care era unul din locurile intemeiate de sultanul MehmedCelebi, gloriosul str/mos al gaziului sultan Mehmed-han Cuceritorul.Ziva urmatoare era 14 zil-hidjge 192 o zi de simb/t6. Serdarul a trecutde asemenea cu oastea siriacA §i cu restul ostii Eii s-a oprit la cortul s/uasezat intr-un loc haat. In localitatea aceea, cei maxi ai credincioases-au sfltuit in ce parte anume sa se indrepte mai intii cu oastea de lupt/-tori pentru islamism. Dupai sfatul tuturor, au mere trei zile F,4i la 18 alelunii mad sus-aratate 103, intr-o miercuri, au ajuns in apropiere de podulCalugAreni 194, care era un loc p/duros i ml/stinos.

In clipa dud unii dintre ostasi se asezau <acolo >, iar altii se pregateausa se aseze, a aparut o teat/ de ghiauri, semanind cu niste animals, $i auinceput lupta in apropierea acelei mLaistini. Ei (ghiaurii) asezasefa laintrarea in padure tunuri puscasi, care au stinjenit mult oastea <isla-midi>. In acest loc, dindu-se firman lui Mehmed-pasa 105, beilerbei deTara RomaneascI cu rangul de vizir, $i lui Haidar-patsa i lui Husein.pasa .Aiaspasaoglu Mustafa-pasa de asemenea, dindu-se poruncl

ostii de Siria, precum unui numas de ieniceri, toti acestia, potrivitfirmanului, au trecut podul i-au. Intimpinat pe ghiauri. De la, amiaza

pin/ la chindie s-a dat o mare lupta. Multi dintre ei au trecut in rIndu-

" 5 zil-hidjge <1003> = 11 august 1595.100 lyd-i-edha (Kurban bairam), coincide cu 10 zil-hidjge din fiecare an dupa Hegira

(16 august 1595).lol Hasan-pa§a, fiul lui Mehmed Sokollu, avea rang de vizir cu trei tuiuri.102 14 zil-hidjge <1003> = 20 august 1595.108 18 <zil-hidjge 1003> = 24 august 1595.104 In text : Kalugarcut.106 Mehmed SatIrgi-pa§a, numit bei de Tara Romaneasca (Eflak) Inca la Adrianopol.

imparatiei.

ostii

lui$i gi

gi

gi

gi 1i,

gf

gi

www.dacoromanica.ro

NUBBET-M-TEVARIII VE'1,AFIBAR 419

rile gaziilor i martirilor. De asemenea si de la ghiauri an murit multis-au dus in iad. Si laindu-se de la ghiauri 12 tunuri, s-a obtinut

victoria si <dusmanul> a fost respires.Locul bind insg, foarte strimt i nepotrivit paduros mlIstinos

si mai sus-argtatul Mehmed-pasa fiind rant in lupta, iar Haidar-pasaHusein-pasa ggsindu-si o moarte de martiri facindu-se tirziu, nu a fostcu putinta sg, se meargg, ping, la cimpul de la cel'alalt capg,t al padurii.De aceea, <turcii> s-au rotors inapoi i s-au asezat acolo. Dupg, ce anrgmas in acel loc doug, zile, s-au sculat in ziva de 21 ale lunii mai sus-armate 1062 au poposit in apropiere de satul Copkeni 107, de pe malulde dincoace al riului Arges.

S-a aflat de la cei prinsi (dii) ca ghiaurii, neputind sg, se impotri-veascg, mgxetiei ostii islamice, au fugit de pe locul undo era tabarafor adevg,ratg, In, ziva urmgtoaze, s-a ajuns la Bucuresti (Biikref).

incendiat, la 25 ale lunii mai sus-argtate, intr-o zi de joi 108,au ggsit de cu.viintg, sa transforme in geamie biserica dinlAuntrul m'anastiriivoievodului Alexandru, care mai inainte era loc de cetate. Au mai socotitpotrivit ca dependintele din jurul ei sg, formeze o fortareata interioarg,

179 De aceea au inceput sg, face in jurul ei un zid umplut cu arbori maxi sicu pgmint. Cetatea fiind terminate doar in 12 zile, au asezat tunuri pezidurile i turn-urile ei, dupa, care au avut loc petreceri.

DEVASTAREA TARII ROMANESTI

Dupg ce au terminat toate treburile, in 8 muharrem al anului1004 n9 an pornit spre Tirgoviste 110 si an ajuns la Bucurestim, fiindintocmai 100 000 de ostasi. De acolo, cete dupgi cete, ostasii an flcutincursiuni luind aproape 100 000 de prizonieri taind mai multe mude capete. Dar an ucis i ei 112 multi oameni dintre cei care s-au dusdupg, zaherea.

Apoi, hi. a sasea zi, adictt a treisprezecea <zi> din luna mai sus-aratatg, 113, <turcii> s-au asezat chiar in apropiere de Tirgoviste. Vilaietul

106 21 zil-hidjge <1003> =-- 27 august 1595.101 In text : Kopadjav, localitate in apropiere de Bucuresti, In drum spre Giurgiu.100 25 zil-hidjge <1003> = 31 august 1595.109 13 septembrie 1595.us In text : Ttrogoste.

In text : Bilicref.112 RomAnii.113 13 <muharrem 1004> = 28 septembrIe 1595.

si

G1sindu-1

ill

rti

1i siii

gf

1i,

1i

www.dacoromanica.ro

420 MEHMED BIN MEHMED

tii oraqul de mai sus se aflg In apropierea granitelor unguregti §i are impre-jurimi deschise, ape curggtoare, vii grgdini plkute locuri intinse.

CONSTRUIREA CETATII TIRGOVISTE

De asemenea populatia acestuia fugind mai dinainte, <Tirgo-vi§tea> a fost ggisitg pustie ca §i Bucure§tiul. De aceea, fgrg IntIrziereQi fgrg, amInare, s-a construit In 30 de zile o cetate In localitatea aceea.Oastea a fkut incursiuni In Imprejurimile sale.

Ali-bei, fiul lui Haidar-pa§a, sangeacbei de Ciorum 114, dupg ce is-a acordat beilerbeilicul de Trapezunt, a fost insgrcinat cu paza <Tirgo-vi§tei>. Potrivit Inaltului firman, a rgmas acolo i Koci-bei, sangeacbeide Amasia.

Dupg ce au pregatit zahereaua celelalte lucruri necesare pentrucetate, la 12 safer 115 a anului mai sus-argtat s-au intors la menzilulde dinainte.

OCUPAREA TIRGOVISTEI DE CATRE MIHAI

Cln.d colo, rgtIcitul de Mihai era in pgdurea din apropiere. 0 datgcu plecarea serdarului <din Tirgovi§te>, ie§ind cu oastea sa, el a asediatcetatea de mai sus. DgrImind cetatea In trei zile, pe apgrgtorii (muhafiz)sg,i, care erau Koci-bei i alti emiri, i-a pus In frigare, InfigIndIn ei suliti. Pe ceilalti osta§i i-a luat prizonieri.

INCENDIEREA CETATII BUCURESTI

Apoi, serdarul a ajuns la Bucure§ti. Sosind strigatorii de ajutor(feriadci) de la muh,afizii Tirgovikitei, au fgcut cunoscut ca slut foartestrImtorati. Dar pe trod se sfsatuian cu demnitarii Impgrgtiei in privintaIntoarcerii din nou <la Tirgovi§te >, a sosit §tirea despre incendierea yiluarea cetAtii <Tirgovilte de cgtre romani>. Din aceastg pricing acel enda fost pgfasit. Serdarul yi ostakiii fiind cuprin§i de teams yi de groazg,nu an fost In stare sa facg nici o preggtire. Incendiind cetgtile fgcute cumu de greutgtil nu au ggsit altg cale cleat sa se Intoarcg <spre Istanbul>.De acolo, s-au dus la cetatea de mai sus 116 §i) dind foc §i stricind corturile

114 Localitate In Anatolia, In apropiere de Ankara.115 12 safer <1004> = 17 octombrie 1595.us La Bucuresti.

Ali-pap

si si.

1i

gi

1i

www.dacoromanica.ro

NUIMET-UT-TEVARIII irE'L-AHBAR 421

lor, s-au intors in galop spre par file Rusciukului. A doua zi, in 18 alelunii mai sus-aaltate 117, s-au oprit in apropiere de Giurgiu (Ierkokii).

Hasan-pa§a, beilerbei de Rumelia, era un osta§ credincios. Aproapede miezul noptii, el a intrat in ordia impttrateasca, cu tunuri maxi.

In sfir§it, fu acel an serdarul fiind necajit din toate partile, s-a intorsla Giurgiu, str1135,tind menziluri dupa, menziluri. Tocmai cind avea, de

179 end sa treaca, la Rusciuk, a venit scrisoare de la fiul sau, Mehmed, ser-darul Budei. Acesta 11 in§tiinta despre luarea cet1tii de catre ghiauriDin pricina acestei §tiri, cu sufletele cople§ite de amaraciune, musulmainiis-au intristat.

180 <Urmeaza descrierea asedierii cet5lii Esztergom de catre ghiauri. Din partea turcilorparticipa §i Mihalidjli Ahmed-pap, beilerbei de Timi§oara, cu o ceata de 2000 de oameni,precum §i beii de Hatvan qi Solnoc §i Mohaci §1 Serem etc.>.

181 Marele serdar Sinan-pa§a, pe and statea la Giurgiu, sau and era inapropierea acestuia, aflind ca Esztergomul a fost ocupat de ghiauri, deasta data a cazut in mare tristete §1 suferinta §i nu a §tiut ce sa, mai faeg.El se gindea, fie sa, largeasc/ §i sa ma,reasca, cetatea Giurgiu, fie, recrutinddin nou o§ti, BA, faca, incursiuni asupra vilaieturilor ghiaurilor. In aceasta,localitate (Giurgiu), sosind iscoadele, an adus §tirea ca ghiaurii. unguri §iardeleni, impreun'a cu. raufacatorul Mihai <Viteazul>, vor veni indata,asupra sa ca s1 atace cetatea Giurgiu.. .

TRECEREA LUI SINAN-PASA LA RUSCIUK

De asta, data renuntindu-se la orice, in 22 ale lunii safer 119, pe laamiaza, and. pe pod nu era imbulzeal1 prea mare, <Sinan-pa§a > a trecutin galop peste pod a trecut spre Rusciuk.

In ziva urmatoare, osta§ii musulmani, de teams §i de groazI ca nucumva piarda, capul §i sufletul, s-au pregltit sa, treaca in giaba.Trecerea for a durat trei zile. Iii a patra zi, inainte de amiaza, a venit cara-ula du§manului, care s-a intilnit cu avangarda 120 o§tii islamice. In acel locau cazut multi martini.

Tocmai dud credinciosul Mehmedpapoglu Hasan-pa§a daduseporunc1 pentru trecerea o§tii islamice peste pod, a sosit pe nea§teptate

117 18 <safer 1004> = 23 octombrie 1595.218 De austrieci.1" 22 safer <1004> 27 octombrie 1595.120 Corect ar fi ariergarda.

118.

§i

ad -1i

www.dacoromanica.ro

422 MEEIMED BIN NEHMED

serdarul ghiaurului, care, intrind In corturi, s-a a§ezat acolo. DeodatI, oceata de calketi maghiari, demni de dispret, atacind podul, s-a napustitasupra lui Hasan-pa§a.

LUPTA LUI HASAN-PASA, FIUL LUI <SOKOLLU> MEHMED.PA5A, CU OASTEAGHIAURILOR LING. CETATEA GIURGIU

Hasan-pa§a, la rindul s/u, zicind ca este mai bine sa, moara, ca unmartir pe cimpul de lupt/ decit mow/ lnecat, s-a luptat Impreuna, cucei o But/ de seimeni (segban) cu doul sute de cal/Teti care se aflau ling/el. VrInd-nevrInd, el i-a respires pe ghiauri, dar dud a vazut ca. In spatele<ghiaurilor > au apArut multi altii ca roiurile de albine, a zis : este o marebarb /tie sa-ti salvezi capul" §i de aceea s-a razboit acolo a§a de tare, Inchdata 1-ar fi va,zut Rustem 121 i-ar fi placut §i lui. In sfir§it, toti din oastea sagasindu-§i o moarte de martini, ling/ el an ramas doar cei doi fii ai sad.Pentru a Incuraja oastea islamic/, ei an rezistat de pare/ erau ni§te munti.In cele din urmg, unul dintre agalele sale, tinindu-i calul de capastru, 1-a

182 trecut peste pod. Dar oastea care trecea a raspIndit vestea ca Hasan-pa§a a cazut". Ca urmare, In oastea islamica nu s-a mai Impotrivit <ghiau-rului> nici un suflet. Clad au vazut ca s-a rotors teafar §i a intrat s/nOtosIn oaste, inimile osta§ilor s-au Inviorat ei s-au bucurat intrucltva.

OCUPAREA DE CATRE MIHAI A CETATII GIURGIU (IERKOKU) 51 NIMICIREARESTULUI 05TH IN PARTEA TARII ROMANESTI

R/ufgatoral de Mihai §i fratele banului de Transilvania 122 care eraun ghiaur plin de rOutate, an intrat sub <zidurile > cet/til Giurgiu §i auluat numaidecit In stapinirea for capul de pod. Far*/ sa stea, ei an a§ezattunurile §i darbzenurile for §i. au Inceput sa bat/ cetatea. De nevoie, ei anintors corabiile care stateau acolo pe fluviul Dunarea. Au pus stapInirepe poveri §i an pries §i an luat ca prizonieri restul ostii care se gasea Inpartea cealalta. In fata ochilor serdarului ei an Inceput 86 bat/ cetatea dincinci locuri. NeavInd nici un fel de putint/ de ajutorare, In a treia zi, adicaIn 26 ale lunii mai sus-aratate 123, au luat cetatea §i, dupa ce an pus starpinire pe ea, an facut-o una cu pamIntul, capturind §i proviziile §i animalele§i zahereaua, precum §i un numar de 40 de tunuri ce se gaseau In cetate.

121 Ruslem: erou persan legendar.122 Albert Kiraly.17 26 safer <1004> = 31 octombrie 1595.

s&

$i

www.dacoromanica.ro

NUHBE'r-VT-TEVARIli VE'L-ABBAR 423

In 19 ale lunii mai sus-araitate 1241 dupa, amiaza, rinduindu-si cetele,an tras de citeva on din tunuri spre malul de dincoace apoi s-au retras§i au plecat.

In aceste zile, serdarul Sinan-pasa statea In partea Rusciukului,ratacit de uinTire cuprins de marea tristetii. Apoi, a dat vole sit seaseze pentru iernare 125, dar nimeni nu a dat ascultare poruncii sale sifiecare a plecat In partea in care a vrut.

<Mazilirea lui Sinan-pasa numirea lui La la Mehmed-pasa ca mare vizir ; moarteaacestuia numirea lui Sinan-pasa din nou ca mare vizir>.

Maria sa padisahul cel asemenea lui Djem 126, de pe tronul califa-tului, In fata infringerii $i a pagubelor suferite mai Inainte In pal-tile TariiRomAnesti i Esztergomului, s-a pregatit de expeditie, pentru a se razbunael insusi pe diavolii de ghiauri.

183 <Plecarea din Istanbul si sosirea turcilor in cimpia Belgradului>.

De acolo se deschideau doua drumuri : unul mergea spre Tranal-vania cea josnica, altul In Cara craiului cel faufacator (Austria).

Cind vizirli $i demnitarii imparatiei ai sultanatului s -au sfatuit ca savan, pe ce drum trebuie sa mearga, cei mai multi an spus : Sa mergemimpotriva necredinciosului Erdel-oglu. 121 care, desi de lung/ vreme eratributarul mariei sale sultanului, totuci, de citiva ani in.coace, a devenithair si are lipsuri in slujba ascultarea sa. Este potrivit ea, inainte detoate, mergind in Transilvania, cu acele octi islamice purtatoare de victorie,cetatile lara acestuia fie devastate ci jefuite, iar el insusi sa fie nevoitsa cerseasca cite un ban rosu".

Dupa, ce s-a grait astfel, s-a durat un pod peste Dunare tocmai cladbeilerbeiul Traramaniei trecuse In partea cealalta, unii cunoscatori ai stariide lucruri an spus : A-i veni de hac principelui de Transilvania (Erdel-oglu) este o trebuinta o datorie a credintei imparatiei. Dar drumurilevilaietului Transilvaniei slut locuri pline de apa,, de stufaris ci de mlastini.Afars de faptul oastea padisahului nostru este multa nesfirsita, eamai are si multe camile catlri. La trecere se pot ivi multe greutati. Tre-cerea va fi cu putinta numai data vom pleca prin alts parte ". Tocmai cind

124 19 safer <1004> = 3 noiembrie 1595.125 Iftgla tabarft de tarn.124 Rege legendar la persi.1" Erdel-oglu: principele Transilvaniei (Sigismund Bathory).

oath

§i

ski

sli

in

sa

ii

el

:

si

li

ti

1i

1i

li,

si

1i1i

www.dacoromanica.ro

424 MEHMED BIN MEHMED

ei ziceau astfel ci flovadau, a sosit fAirea cg, un numg,r de 60 000 de osta§iai craiului 128 eel rAufkAtor an mers asupra cetatii numite Hatvan, unadin cele care in de Buda, ci a an asediat-o.

184 <Soslrea sultanului In §esul Serem:.

Lui Riz Ir-pa§a, beilerbei de Karaman, care trecuse mai Inainte Inaceasta, parte, i s-a dat porunca sa plece cu oastea de sub comanda saling& Djafer-pa§a, care era la paza Timiparei.

. . . Acest Djigalazade 129 devenind serdar asupra s-a despktitIndatg, de oastea Impargteasc6. Mai bath, s-a dat porunca firman luiDjafer-pa§a, de la paza tinuturilor Timicoarei, Utz Ir-pa§a, beiler-beiul Karamaniei, ca sg, ajungg cu octile de sub comanda for In ajutoruleet/tii Hatvan.

<Urmeaza descrierea adunArii ()Oil islamice in cImpia Solnocului si luarea Hatvanuluide cAtre cre§tini>.

186 <Sosirea lui Fetih-Ghirai 180 cu oastea tAtara si asedierea cetatii Agria>.

In a treisprezecea zi <de asediere>, s-a luat §tire de la cei prin§i (dil)c6, principele Transilvaniei §i serdarul ghiaur numit Maximilian, fratelecraiului eel nenorocit, s-au Inteles ci se preg5,tesc FA, trimita octi puterniceIn cetate (la Agria). De aceea, <turcii> au postat In toate pktile caraulede Incredere c1 In cinci zile an spat trei subterane.

<Se face schimb de ostateci : de la turd pleaca Bekta§-pa§a, bei de Solnoc, far de laghlauri yin doua beizadPie. Cucerirea fortaretii Agria §i uciderea garnizoanel sale>.

187 . . . In ziva mai sus-argtatal an lost Ins rcinati cu repararea cetatiiAgria : HIzIr-pa§a beilerbeiul de Karaman, bell de Solnoc Ode Szigetvor.

<Urmeaza relatarea cetatii de nitre padi§ah>.191 <DupA cucerirea cetatii Agria, sultanul se Intoarce spre Istanbul, trectnd prin Varadin,

Solnoc gt Belgrad>.192 <Trirniterea de zaherele la Iantic. In 12 ale lunil mai sus-aratate 131 sosind Hasan-pap,

beilerbeiul de Bosnia, acesta s-a Intilnit cu serdarul Djigalazade Sinan-pa§a>.

Sosind §tire despre asedierea cetatii Timicoara de atre principeleTransilvaniei, a fost trimis, din porun.ca, serdarului, 11n firman beilerbeiuluide Rumelia, deoarece acesta nu sosise Incl. Au lost trimise porunci ca

128 Ai ImpAratului Austriei, Rudolf al II-lea (1572-1612).129 Djigalazade: fiul lui Djigala", Sinan-pa§a.180 Fetlh-Ghirai, hanul Crimeii (1596).131 12 <rebi 1 1006> -- 23 octombrie 1597.

o§tii,§i

§i lui

izitiirii

www.dacoromanica.ro

NUHBET-UT-TEVARFFI VE'L-AHEIAR 42!

<beilerbeiul de Rumelia, > intorcindu-se, sa -yin& in ajutorul Timi§oarei, iarbeilerbei de Ruk'a, §i stApinul de Adana, Ramazanoglu Mehmed-

paa, sa, se adune cu o the for ling& Mahmud -pap.. . in 21 ale lunii mai sus-aratate132, <turcii> s-au a§ezat in apropicre

de cetatea Vadj, Intr -un loc unde nu ajungea bataia tunurilor.

194 <Descrierea luptelor dintre turci austrieci In Ungaria>.

In acel timp, principele Transilvaniei 133 asedia de multA vremeTimi§oara.Venind feriadciii, s-au luat niasuri de a-i trimite lui Mahmud-pa§a, beilerbeiul de iraz, oastea Bosniei citiva dintre bell Rumeliei.

In anul mai sus aratat (1006), la doll& ale lunii rebi-ul-ahir 134mai sus-arAtatul Mahmud-pasa mergind la Timipara, ceata ost5§eascaa dat din pricina soldelor un atac mare asupra serdarului. . .

INCgPUTUL EXPED IT IE I IMPOTR IVA TRANS ILVAN IE I

In anul mai sus-ar6tat (1006), la 14 zil-kade 138, intr-o zi de vineri,serdarul a poposit in cortul eau. Deoarece era sigur ca va veni la expeditie

hanul tg,t5,resc, Gazi-Ghirai, au trimis de multe ori, prin ceau§i priceputi,porunci ilustre cadiilor de pe t5,rmul Dun'arii, care se aflau in drumul s6u,spre a-i procura zaherele. Oamenii cunoscatori ai starii lucrurilor ceimari notabilii an ggsit cu totii de cuviinta ca expeditia a se facl maiintii in vilaietul Transilvaniei eel plin de §fretlicuri. De aceea la 19 zil-hidjge, intr-o zi de joi, anul mai sus-afatat 136, s-a inceput construirea unuipod peste Dunare, mai jos de Belgrad, in localitatea numitg Ta§-Burun.'Mind terminat in zece zile, in 28 ale lunii mai sus-argitate 137 an trecut pesteun pod lung de 1850 de ar§ini (zira) §i an pornit spre tinutul Transilvaniei.In ziva aceea an venit oameni din partea lui Gazi Ghirai-han, care ananuntat sosirea sa la Rusciuk.

La 8 muharrem al anului .1007 138 a venit IVIurad-pa§a, beilerbei deDiarbekir. In ziva mai sus-ar5tat6, sosind feriadcii de la Buda, au anuntatvenirea ghiaurilor asupra cet6tii Papa.

132 21 <rebi I 1006> = 1 noiembrie 1597.183 Sigismund Bithory.194 12 noiembrie 1597.185 18 iunie 1598.184 19 zil-hidjge <1006> = 23 tulle 1598.In 28 <zil-hidjde 1006> = 1 august 1598.138 11 august 1598.

Ali-pasa,

§i

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

.195

423 razItmED BIN MEHMED

. . .S-a tinut un sfat la care an Lost Intrebati batrinii de la serhatoamenii cunoseatori ai locului. Ei an raspuns cu totii Intr-un glas : Nu.este un alt drum, cleat pe la Oradea (Varad), prin care sa poata intraoastea islamica". Atunci au vazut ca trebuie as se Indrepte In partile maisus-aratate. De aceea, oastea purtatoare de victoria a Lost sfatuita Inacest fel. Pornind, s-au asezat mai Intii la Becikerek apoi, la 6 safer alanului mai sus-aratat 189, s-au oprit In apropiere de Cenad. A vent sol dela Erdel-oglu. Acesta a cerut mijlocirea hanului ca sa Imbunatateascalegaturile sale cu padisahul eel fericit.

In noaptea aceea ghiaurii care se aflau In cetatea Cenad fugind,oastea <islamica> i-a ajuns din urma, ucigindu-i lulndu-i prizonieri pecei Mai multi din acea oaste. In aceasta localitate cazInd ploi multe, s-auivit greutati mari.

In ziva de 9 ale lunii mad sus-aratate 149, sosind Mustafa-pasa, bei-lerbei de Erzurum141, cu ostasii de sub com.anda sa, s-a unit cu oastea. In11 ale lunii mai sus-azatate 142, oastea purtatoare de victoria a trecut onmii de greutati peste Hui Mures si apoi, dupa ce a mars cu ghiaurul citevaconace, de-a lungul Muresului, s-a asezat la capatul unui pod, In apropierede o palanca numita Erdevici 143. In acea localitate sosind oastea din Gyula,serdarul i oastea an plecat Intru IntImpinarea ei.

SOSIREA SERDARULUI IN CIMPIA ORADIEI

In 24144 §i 25 148 ale lunii mai sus-aratate au Indurat maxi greutatii necazuri din cauza mlastinilor si a apelor padurilor. Dupa ce le-au

trecut, s-au asezat In elmpia Oradiei 146. In aces localitate Iusuf-pasarbeilerbei de Van, s-a IntIlnit cu oastea. In sfirsit, dupa ce an trecut prin.cfmpia Cenadului, au ajuns la serhatul ghiaurului. Maria sa hanul tatareseInainta pe alt drum, devastind pIrjolind tar& dusmane. Pe de altaparte, serdarul, cu o oaste numeroasa ea, stelele, tai ienicerii In.aintau cutunurile pe drumul pe care se nimerea. Ei au reusit sa se Intllneasca <cutotii> In apropiere de mad sus-aratata cetate (Oradea), una din fortaretele

139 6 safer <1007> = 8 septembrie 1598.149 9 <safer 1007> = 11 septembrie 1598.141 Erzurum: localitate in estul Anatoliei.142 11 <safer 1007> = 13 septembrie 1598.143 Erdevik (?), Ardevici ('?).144 24 <safer 1007> = 26 septembrie 1598.145 25 <safer 1007> = 27 septembrie 1598.145 In text : Varat.

$i

§i

§i

§i

¢i

www.dacoromanica.ro

NUFIBETVT-TEVARSH 427

puternice ale craiului Transilvaniei. Cei doi serdari au venit din dou6 partiin 29 ale lunii mai sus-argtate 147, venind on totii la un loc, s-au mezat

acolo cu mare alai.Mai sus-aratata cetate a Oradiei, mezatI intre Transilvania §i tinu-

turile austriece, era o fortlreat6 puternicg i in imprejurimile ei se aflaua§ez5,ri (varof). Fiind bine paaitI §i de mult4 vreme nefiind atacata denimeni, imprejurimile ei erau infloritoare prospere. Atit cetatea citimprejurimile ei fusesera cucerite erau stapinite de craiul nemtesc 148.Craiul nemjesc spunea : Ceata maghiara nu este in stare s6 pazeascasingurI cetatea cetatea de mai sus fiind cheia i mindria hotarelor taxiinoastre, e cu putintA ca oastea familiei osmane sa vine asupra ei. De aceeaeste necesar i important s-o p6zim not cu cea mai mare grija". Din aceastacauz6, mai inainte de aceasta, el a pus in cetatea de mai sus citeva mii deosta§i austrieci de-ai sli i astfel, prin silnicii maxi, cetatea de mai sus segAsea de citiva ani incoace sub st'apinire nemt.easc'a.

Inainte de sosirea ordiei islamice, oastea t6tgrascl, ajun.gind in ora§,s-a ciocnit on armata ghiaurl din cetate titi din oral} time de o zi i o noapte.In cele din urm6, oastea tat6rascl a incendiat-o dimprejur, iar ghiaurii,on toate eforturile depuse, an rAmas neputincio§i §i,punindu.-le in trAsuri, an ales alts cale de a ie§i din tinutul acela. Dart6tarii oastea musulman6, galopind pe urmele afurisitilor §i ajungindu-idin urmA, i-au trecut prin sabie pe demnitarii lor, iar familiile for le-au luatin captivitate.

196 Apoi, serdarul intilnindu-se cu maxia sa hanul dataxesc > an adunatpe oamenii cunoscgtori ai serhatului islamic §i an jinut un sfat, unde i-auintrebat pe aceqtia : Cum trebuie sa ne razbunam pe dusmanul credintei ?SI-idevasam§isa'-iruinamtara, sau sq, ne multumim cu cucerirea cetItii ?"Atunci ei an rAspuns on totii : A devasta i a prada Cara avutul du§-manului <inseamn5,> a-1 slabi pe dumanul credintei a-i pricinui suferinte.Dar a trece mai departe, Mal a depune eforturi pentru cucerirea unei cetAtiputernice <ca Oradea >2 care este.cheia dintre arile Transilvania §1 Austria,este un lucru de neinchipuit. Mai cu seams c5., <Oradea > se gasecite la guraunui loc de trecere (derbend) pe nude se all& drumul mare al Transilvaniei§i care este locul de trecere al o§tirilor purtgtoare de victorie. Cit timp seaf16 in ea multe mu de afurisiti, data, vom trece mai departe, lAsind-oaga cum este, atunci este limpede ca lumina zilei ca, in timpul trecerii o§tii

147 29.<safer 1007> = 1 octombrie 1598.148 Rudolf al II-lea (1572-1612).

VE'L-ABBAR,

si

e3i,

familiile

r3i

§i

sisi

lubadu-si si

si

www.dacoromanica.ro

428 MEHMED BIN MEHMED

islamice ei Ii vor pricinui mai totdeauna pagube. Este bine sa se ocupeaceasta cetate, iar In timpul asedierii ei, maria sa hanul skdevasteze Impre-jurimile. Intr-adevar, aceasta parer° a fost gasita cea mai potrivita.

ASEDIUL CETATII ORADEA (VARAD)

Intr-o vineri, In prima zi a lui rebi-ul-evvel al anului de mai sus 149,dupa ce au facut meterezuri, au Inceput sa o bat& (cetatea). Lupta nu aIncetat zi i noapte, dar, din pricina ploilor abundente, au avut multenecazuri. Cind au trecut sapte zile de la Inceputul asediului, a sosit caferiadci chehaiaua beilerbeiului de Buda $i a dat de stire ca ghiaurii au-asediat cetatea Buda. Chiar inainte de sosirea acestuia, veneau zilnicferiadcii §i aduceau astfel de stiri : Tabka ghiaura, trecind la la,niksi de acolo la Vadj 150 de acolo la vechea Buda, va asedia fara indoialacetatea Buda. Dusmanul care vine <asupra ei> nu trebuie confundat cudusmanul din alte vremuri, El este un dusman puternic si nu poate fialungat cu citiva beilerbei cu citeva mii de ostasi. Nu va fi cuputintafie alungat pin& ce nu va veni serdarul Insusi". Timp de mai multe zileei adusera asemenea vesti strigasera astfel.

Pricina acestor evenimente era aceea ca raufacatorul ghiaur numitMaximilian, fratele craiului, fund un comandant ratacit, mind a auzitdespre hotarirea ostii islamice de a porni in vilaietul Transilvaniei, s-ahotarit sa yin& in ajutorul principelui Transilvaniei (Erdel-oglu) cu oasteade ghiauri de sub comanda sa. El a aflat Ins ea °stile islamice, ajungindInaintea lui, au asediat cetatea <Oradea > in afar de aceasta, oasteatatarasca, pornind la incursiune, devasta satele tirgurile Transilvaniei,nimicea i lua in robie raiaua acestuia c5, principele Transilvaniei, fugindcu suita sa in locuri prapastioase, se intarise in locuri greu de patruns. Infata acestei sari de lucruri, neputind dea ajutor, <Maximilian> aplecat si a asediat cetatea Buda ca sa implinte o grija' in inima i in sufletulserdarului, In asa fel incit, parasind cetatea Oradea, sa se ingrijeasca desalvarea propriilor sale cetati. Cu acest end el asediase Buda. In afar& decei 5 000 de paloni 1512 care ti venisera In ajutor anul trecut de la ceatafranca, in cursul anului de mai sus an mai venit Inca 12 000 de ostasipaloni. Cu ei se afla i ce151alt frate al raufacatorului crai, numit Mateiashertogu1152, un nelegiuit, care a venit cu 60 000 de pedestrasi calareti de

142 1 rebi I <1007> = 2 octombrie 1598.150 Vadj, Vacs: oras in Ungaria, la nord de Budapesta.251 Palon: polon (?).169 In text, Hersek: comandant de oaste.

§i

sa

si a,

gi

1i

1i

1i

1i

sa-i

www.dacoromanica.ro

NTJF133E7VT-TEVARTEI VE'L -AHBAR 429

la austrieci, maghiari de la alibi ghiauri. In apropiere de cetatea Ianik,vreo 80 000 de afurisiti s-au adunat §i §i-au zis : Oastea musulmana,trecind atitea riuri mlakitini, a plecat in vilaietul Transilvaniei §i s-a dusin alte par i, iar partite Budei au ramas pustii. Venind din locuri indepar-tate, ei (turcii) nu pot ajimge In ajutorul ei. Acesta este un bun prilej".Ei aduceau cu ei tunuri mari, cei mai multi hind pedestra§i. Incarcin.du-seapoi In corabii, ei pornira, pe Dunare, dar ajungind calaretii inaintea tor,acectia au asediat cetatuia Budei.

197 Timp de mai multe zile s-au dat lupte din amindoua partite. Tunurilefor sosind pe nave, ei au darimat ping. la temelie, cu bataia tor, unele pa*ale oracului.

<Se descrie asedierea Budei §i pierderile suferite de turd §i austriecl>.

Din aceasta, parte, In timpul luptelor din orac, mai sus-aratatul<Sofu> Sinan-pap, gasinduli o moarte de martir, In locul sau a fost numitMihalidjli Ahmed-pap care, fiind beilerbei de Buda, a devenit beilerbeide Marac, iar vilaietul Buda a fost dat lui Dev Suleiman-pap care se gasea

198 In ordia Imparateasca care era guvernatorul vilaietului Timicoara. Siacesta a fost trimis, alaturindu-i-se unul dupa, altul §lapte sangeacbeiciteva sute de spahii renumiti din oastea permanenta. (boliik-halki) onpromisiunea de a li se maxi soldele. Atunci eialetul Timipara a. fost acordatlui Ismail-pap. Dar in aceste zile cetatea Oradea fiind batuta, se depuneaueforturi pentru cucerirea ei. In and 1007 al Hegirei, la 11 rebi- ul -evvel 153s-a dat iurec. Serdarul hand tatar mergind la meterezuri, s-a dat focla doua subterane, dar nu s-a flout lure§ focul neintin.zindu-se cum trebuieci dind inapoi.

La 16 ale lunii mai sus-aratate 154 s-a dat foc subteranei dinspre aripao§tii de Rumelia. Deschizindu-se un be de trecere, oastea a facut hire§ adat lupta mare. Gloriosul han, inaintind el insu§i ci devenind calauzapentru oastea islamica, a depus sfortari c1 a adus servicii mari, inchizin.dtoate partite §i tinInd sub veghe. partea aceea a cetatii.

<Turcii nu au putut cuceri cetatea §i sosind chemari de ajutor de la Buda, ei au hotarltsit meargA Intr-acolo. Cronicarul arata aici ca pentru a descrie greutatile prin care au trecutturd! la Intoarcerea de la Oradea nu ar fi suficiente nici cinci volume>.

In 20 ale lunii mai sus-aratate155 s-au acezat pe malul Tisei, In fataSolnocului. Sosind Bekta§-pap, beilerbei de Agria, a adus :}tires ca ghia,urii.

153 12 octombrie 1598.154 16 <rebi I 1007> = 17 octombric 1598.155 20 rebi I 1007 = 21 octombrie 1598.

§1

§i

§1

§i

§1

§i

§i

www.dacoromanica.ro

430 BEEHMED BIN MEHMED

care asediaser5, cetatea Budei, auzind c5, serdarul cel glorios i mitria sahanul au Incetat asedierea cetatii si ca vin In galop asupra lor, pentru asalva Buda, au fugit de frica. s-au Intors rusinati si cu pierderi.

De acolo, potrivit poruncii padisahului, hanul 45,t5,resc> a plecatpentru iernare (kifla) la, Sonbor pe tarmul

In 5 ale lui djumadi-ul-evvel 156, serdarul $i ()stile an trecut poduldurat peste Dunare, In apropiere de Varadin. In 9 ale lunii mai sus-ara-

199 tate 157 s-au asezat In cimpia Belgradului, slobozind ostirea.

<Plecara lui Haflz Ahmed.pala pentru paza serhatului Budei>.

In primgvara aceea 158 hotarIndu-se c5, mai sus-arAtatul serdarcFatirdji> Mehmed-pasa se va Indrepta In expeditie Impotriva Oradiei,mai sus-numitul nark Ahmed-pasa, potrivit firmanului de la PoaztaimpIrgtiei, a plecat In lung rama,zan a anului 1006 159 la serhatul Vidin,pentru paza tgrmurilor Dunarii. Apoi, In rebi-ul-evvel din anul 1007 168,pornind din Vidin Impreun5, cu Ramazanoglu, sapin de Adana, i cu cttivasangeacbei numiti In slujba de muhafk pe Maga, el, s-au Indreptat cu totiispre p&rtile Rusciukului Silistrei. Pe drum s-au asezat in cimpia Senadin,In apropiere de Nicopol.

Mihai 161 cel rAtatit, trecind pe neasteptate pe malul de dincoace 162,cu mai mult de 20 000 de ghiauri, a atacat pe pasa de mai sus. Desi Injurul sau avea numai 3 000 de ostasi, totusi el a primit atacul s-a lup-tat. Ceata dusman5, fiind numeroaa, cei din jurul sau an rupt-o la fuga,iar el rInalnin.d Inca, o ora sau doul, cei mai multi dintre oamenii sal si-augasit moartea ca ni§te maxtiri. R5,mtuInd singur, el $i -a tutors calul, denevoie, plecInd spre pktile TIrnovei. DupI aceasta, Mihai cel rAufae5,tor

200 mergind asupra cetAtii Nicopol, a asediat-o, iar populatia cetatii s-a luptattimp de 20 de zile. Cu voia celui mai sus-aratat (Ahmed -pasa), trimitIndu-sefoarte multi ostasi din partile TIrnovei, acestia au pricinuit pagub&Infringere ostii sale (a lui Mihai) care se Imprastiase In Imprejurimi.

In scurt timp s-a adunat In jurul pasei cel mai sus- aratat multa,oaste dintre lefegiii din Dobrogea (Dobrige) i Zagra. Auzind de expeditiaacestora pentru alungarea sa, <Mihai> a renuntat la, asedierea cetatii<Nicopol> si, trecInd Dungrea In partea cealalt5,, a plecat la Bucuresti.

iss 5 djumadi I <1007> = 4 decembrie 1598.121 9 <djumadi I 1007> = 8 decembrie 1598.iss <1005> = 25 august 1596 11 august 1597.iso '7 aprilie 6 mai 1598.leo 2-30 octombrie 1598.161 Mihai Viteazul.161 Malul drept al DunSrii.

gi

Dunkii.

e3i

si

si

www.dacoromanica.ro

1sTURBET-VT-TEVARIH VE'L-AHBAR 431

<Repararea cetAtii Nicopol de cAtre Haft Ahmed-pa*a ; inlocuirea acestuia prin Mahmud-pa§a, al patrulea vizir, *1 sosirea lui Hafiz Ahmed-pa§a la Istanbul pe la mijlocul lui djumadi-ul-ahir, anul 1007 al Hegirei /9-18 ianuarie 1599>.

203 . . . In. 22 ale lunii mai sus-argtate 163 s-au asezat in fata, Fervarului 164.Sosind capugii de la Poarta imparatiei, an adus stirea mortii

Sa'adedin-efendi 165. De asemenea an vestit moartea lui Iusuf-pap, in lupta cu ghiaurli care mergeau cu corabiile la Belgrad. In 25 alelunii mai sus-aratate 166 s-au asezat la menzilul numit Ejer-Irmek 161.

Sosind stirea despre ocuparea vilaietului Transilva,niei de atre-rAufAcatorul Mihai, s-a poruneit ea, pentru IndepIrtarea ghiaurilor carese adunaserg, pe drumul de trecere al vaselor, sa se stea citeva zile in insuladin apropiere.

In 29 ale lunii mai sus-ar6tate 168 s-au asezat in apropiere de Sonbor 169.Venind un om de la r5,t5,citul de Mihai, acesta dadu stire ca Transilvania,a fost ocupath i ca, se af15, In supunere dap, de Poart5,>. In a treia zi alunii djumadi-ul-evvel 170, trecindu-se peste podul Varadin, an poposit inapropierea sa.

dmpArtirea soldelor osta§egti §i iernarea la Belgrad>.

SOSIREA SOLULUI LUI MIHAI171

204 Pe drum, an poposit citeva zile in apropiere de Ossek. In localitateaaceea venise de la ratacitul de Mihai tributul Impreung, cusolid numit Dimu. In. 16 ale lunii mai sus-aratate 172, trecindu-se pestepodull de pe Drava, in apropiere de Gssek, s-au asezat ling localitateanumit %aria (Kanija ?). De acolo, tributul §i sold lui Mihai atasindu-selui rein-ul-kiittab Hamza efendi, au fost trimisi la Poarta impar5,tiei 172-

<Urmeaza cucerirea cetAtii Bobofcea §i Kanija >.

10 22 <djumadi II 1008> = 9 ianuarie 1600.164 Szekesfehervar, ora§ in Ungaria. Se mai numea §i Ustuni-Belgrad (Stolni-Belgra&

sau Alba - Regalia).166 Cronicar (istoriograf) otoman (vezi in volumul de fatfi, p. 297).10 25 <djumadi II 1008> =-- 12 ianuarie 1600.10 Din cronicA reiese CS s-ar afla lntre Szeicesfehervar Sonbor.168 29 <djumadi II 1008> =-- 16 ianuarie166 Sonbor : localitate in nordul Iugoslaviei, la sud-vest de Zenta, linga Hui Kraja_170 3 djumadi I <1008> = 21 noiembrie 1599.171 Mihai Viteazul.172 16 <djumadi I 1008> = 2 decembrie 1599.178 La Constantinopol.

e i

sau

1600./

(oirgiisii),

el

www.dacoromanica.ro

432 MEILMED BIN MEHMED

211 . . . In 11 ale lunii safer <1011 > 174 fiind cuceritai <cetatea Istolni-Belgrad> an fost asezati intr-insa : mirliva, cadiu muhaflz. De acolo,mergind la Buda, an trecut in partea Pestei cu glndul de a devasta vilaietulTransilvaniei.

Intre timp basal oamenii cunosc6tori ai serhatului an argtat cá tab6raghiaurA, este gata la Comorn (Komran)§i cind vor auzi de plecarea turcilorin partea Transilvaniei, acestia vor veni Marl indoialg i vor ataca Pastasi Buda.

ACORDAREA VILAIETULUI TIMISOAREI LUI DJELALIDELI HASAN

222 La cererea sus-numitului Mehmed-pasa, care apIra Belgradul $i sezbgtea pentru inflorirea hotarelor islamice, mai sus-aratatului Hasan-pasai-a lost dat vilaietul Timisoarei 175.

228 <Intoarcerea serdarului Mehrned-pasa la cislaua din Belgrad>.

Dupa st'apinirea in intregime a vilaietelor Transilvaniei Ungariei(Madjar) de cltre austrieci, ei an recrutat osti spahii dintre cei care eraubuni de luptg si de lovituri, iar pe acei slabi i-au flout raia.

IZBUCNIREA DUSMANIEI INTRE AUSTRIECI $1 MAGHIARI

Dar ceata nemteascg, fakind abuzuri mari, ataca mereu familiileneamului maghiar transilvInean. Ei nu aveau putere sa, se aperepurtau o mare dusmInie cetei nemtesti. Dar, din cauza slgbiciunii si a stkiifor de invinsi, rabdau toate chinurile prigoanele lor. Atunci, unul dintrebeizadelele maghiare, numit viteazul Bocskai (Bocikay), adunind pe dem-nitarii neamului sau, le-a graft astfel : Ping cind vom sta infrinti substlpinirea acestui neam nemtesc fArg, de credint5,? Domnul 136 fie lgudat,dar din vechime padisahul familiei Osmane este marele nostru binefgator.Craiul loan Zapolya (Ianof), unul dintre mai marii neamului nostru,refugiindu-se la Curtea ra,posatului sultan Suleiman-han, avutul sIu arAmas vesnic in mina copiilor $i urmasilor s6i pin& la moarte. Nu este maibine ca $i n.oi, la rin.dul nostru, urmind exemplul stramosului nostru, sg ner6zbunam in felul acesta pe dusmanul nostru ?".

174 31 iulie 1602.175 In zil-kade 1012 = apriliemai 1604.

i

ft

1i

si

ft

www.dacoromanica.ro

NUEBET-UT-TEVARM VE'L -AHBAR 433

Cuvintele lui Bocskai fiind pe placul demnitarilor neamului sIu, pela mijlocul anului 1013 178, pentru a pune avutiile si familiile for sub ocro-tirea sultanului si pentru a alege In crane pe mai sus-numitul Bocskai, autrimis marelui serdar Mehmed-pasa scrisori (mektub), cuprinzind uneleobligatii si angajamente. In conditiile for de supunere, ei se obligau astfel :Vona fi prieteni cu prietenii dusmani cu dusmanii padisahului islamic.Acceptind supunerea fat& de Poarta fericirii $i intrind sub ocrotirea tro-nului, ne oblig&m sa slujim cu trup si suflet pe padisahul islamic $i s& lovimcu sabia pe vechii nostri dusmani, austriecii, sub al caror steag §i st6pinirene aflgm cu silnicie. Ruggm s& arAtati la Poarta fericirii $i la cuibul padi-sahului tot ceea ce izvoraste din inimile $i din sufletele noastre".

229 Intr-un cuvin' t, tot ceea ce au rugat $i au ar/tat au fost explicate pescurt la Inalta Poart& a sultanatului. Cererea for fund primit&, s-a daturmgtoarea porunc& Impgrateasc& mai sus-arAtatului serdar <Bekta§Mehmed-pasa > : In aceast/ privint/ sg, to Intelegi cu ei asa cum se olivine".

LUPTA DINTRE GHIAURII MAGHIARI $1 NEMTI $1 VICTORIA MAGHIARILOR

Mai sus-arltatul serdar a trimis mai sus-numitului Bocskai o scrisoarede rgspuns, fiind de acord cu dorinta sa. Acela, la rindul sgu, a adunatmult& oaste, dup& care, In 27 ale lunii djumadi-ul-evvel din anul mai sus-argtat177, cele dou5, neamuri de ghiauri s-au macel&rit tare Intro ele. Incele din urm6, partea lui Bocskai iesind victorioasA, au fost tAiate capetelea peste 10 000 de ghiauri nemti. Luindu-se mai multi captivi (dil), au fosttrimisi cu citiva oameni la oastea ImpkgteascI impreun& cu citeva stea-guri (16-ale lor.

CUCERIREA UNOR CETATI GHIAURE DE CATRE BOCSKAI

Au mai vent stiri cg, <maghiarii> nu s-au m6rginit numaila atlta, ci,dup& un asediu de mai multe zile, a fost cucerit6 cetatea Oradea, una dinfostele fort6rete ale Transilvaniei. In afar& de uciderea tuturor ghiaurilorcare se gaseau Intr-Insa, ei au mai nimicit Inca o ceatl de-a for (austriecilor).A mai sosit vestea ca, dup6, uciderea mai multor mii de nemti, ei luatin st6pInire cetltile numite Tokaj $i a,poi Casovia 178. .Aratind supunere,

176 30 mai 1604 18 mai 1605.177 27 djumadi I <1013> = 21 octombrie 1604.178 in text, Kaot.

cs c.43

si

www.dacoromanica.ro

434 MEHMED BIN MIMED

i an mai spus a daca vor fi ajutati cu o ceata de osta§i turci, vor puteacuceri multe tinuturi de-ale for (austriecilor) kill ca dusmanul legii va, puteafi pedepsit asa cum merita.

Atunci, la data aceea, a lost trimis mai sus-numitul Bekta§ Mehmed-pasa, care se g6sea ca beilerbei de Buda si care slujea In acele serhaturi,dindu-se sub comanda sa si o ceata din oastea permanent& (bOliik-halki),precum si Toktanns MIrza, fiul hanului Gazi Ghirai, cu un numar de 4 000de osta§i tatari §i cerchezi. De asemenea, sus-numitului Bocskai, caruia ise dAruise crkia Transilvaniei, i s-a trimis si un berat Imp'arkesc si hilat§i iiskiif f}i un steag, care i-au lost dkuite din partea Porjii.

CUCERIRILE LUI BOCSKAI

Apoi, pe la mijlocul lui rebi- ul -ahir din anu11014179, pe cind serdarulsuprem Mehmed-pa§a cel stimat asedia cetatea Esztergom, Bocskai, larindul saii, a asediat cetatea Ujvar. La cererea sa de a fi ajutat de oasteaislamic6, i-au lost triraisi : Sinan-pasa, beilerbei de Agria, §i beii de Sirndum(Serem) §i de Semendria si de Aladja-Hisar 180 si de Tirhala, precum si oceata de ieniceri §i oastea tatarasca. Ace§tia, cInd an ajuns In ajutor,au atacat la rindul for cetatea Ujvarului §i au asediat-o.

CUCERIREA CETATII UJVAR

La cucerirea cetatii Esztergom, 13jvarul nefiind Inca ocupat, s-atrimis In ajutor un numar de 1 000 de ieniceri cu zagargibasi 181 §i. Husrev-pasa, beilerbeiul de Bosnia. La sosirea lor, ghiaurii nemti, care erau. ase-diati In ea, flind cuprinsi de team& §i groazA, an predat cetatea lui Bocskai.Acela, la rindul sau, rugindu-1 pe maretul serdar pentru orinduirea tre-burilor, a lost trimis Hasan-pasa, beilerbei de Rumelia, Impreun& cuVildan-zade Ahmed efendi, cadiul o§tii. DupI predarea ceatii de mai sus luiBocskai, mai sus-numitii, Intorcindu-se cu oastea isla,mic6, s-au unit cuordia Imparateasca. In zilele chid se repara cetatea Esztergom.

<Cucerirca cetatilor Polata 0 Vesprem de cAtre Hasan-pasa>.

In acest timp fiind mazilit Bekta§ Mustafa-pasa, beilerbei de Buda,vilaietul Buda a lost acordat lui Kadizade .Ali-pasa, care era un timp

170 Rebi II (evt.) 1014 = august 1605.HO Cr115aV3 tlel Zagargibaft: ciipetenia unor units ti de ieniceri.

www.dacoromanica.ro

NUIIBtT-UT-TEVARIII VEI.-AHBAR 435

mu-iarsarrif cu arpalik 182 al sangeacului Silistra. Sangeacbeil de Semendria§i de Nicopol §i de Silistra ftli de Cirmen §i de Vize au fost numiti cu zaimii§i cu sipahli for pentru paza Budei.

233 . . . Ghiaurul numit Bocskai, unul dintre beizadelele Transilvaniei,care a fost pomenit mai inainte, unindu-se cu prea fericitul sultan §i opu-nindu-se ghiaurului austriac find ajutat de oastea islamica, a provocatpagube foarte marl ghiaurilor <nemti> care erau du§manii ski, supunindmulte cetati §i tinuturi care se aflau sub stapinirea austriaca. In acest fel,el a pricinuit pagube mari acelui neam <austriac>.

1NCHEIEREA PAGII CU GHIAURII AUSTRIECI

Pe atunci, ghiaurul numit hertogul (hersek) Mateia§ 183, vazuse pevremea <sultanului> Ahmed-han 184 puterea o§tii islamice, precum taigamiinii ei asupra o§tii ghiaure. 0 parte din oastea sa (a lui Matei* era for-mat/ din ghiauri maghiari §i ardeleni. and <ardelenii> s-au supus padi-§ahului nostru, acesta (Matela§), neavind incotro, a cerut pace.

<Uneltirile papei de la Roma pentru a isca vrajba tntre eel dot frati : Mateias §i Maxi-milian, scopul era de a-i trimite Impotriva turcilor. Pornirea lui Mateia§ Impotriva lui Maxi-milian si Intronarea sa ca impArat. Matcia§ care pace turcilor si le declara supunere prin trimi-terea de daruri anuale catre PoartA. Marele vizir Mehmed-pasa se Intoarce la Poarta Inainte dea fixa condipile pilcii, deoarece In prirtile Anatoliei t §i fdcusera aparitia rebelii gelalli>.

236 MOARTEA LUI GAZI GHIRAI NUMIREA FRATELUI SAU SELAMET-GHIRAISULTAN

. . . <Tohtami§ 185 sultan>, auzind ca hanatul a fost acordat unchiuluisau, Selamet-Ghirailm sultan, a pornit pe uscat, cu fratele sau, Sefer-GhiraP87sultan, la capitals sultanului. Pe cind veneau, intr-un loc din apropiereaAkkermanului ei au nimerit, pe nea§teptate, peste mai sus-numitul calgai

237 Mehmed- Ghirai- sultan 184. Dup/ o mica lupta, el a murit ca un martin demina lui calgai Mehmed-Ghirai, impreuna cu fratele situ.

182 Arpallk : feuda cu un anumit venit.188 Matias al II-lea (1608-1619).184 Ahmed I (1603-1617).183 N-a ajuns han.188 Selamet-Ghirai I (1608-1610).187 N-a ajuns han.188 Mai tirziu a ajuns han (1622-1627).

$i

$i

$I

www.dacoromanica.ro

436 MEHMED BIN NLEFINCED

<Descrierea luptelor cu rebelii (gelalti) din Anatolia, condusi de Kalenderoglu $i Djanpu-ladzade>.

In acest timp, Primal' Ahmed-pasa, mutasarriful sangeacului de Si Us-tra, potrivit cu ilustrul firman, a trecut prin Galipoli cu spahiii sangeaculuisitu, urm1nd sa, se uneascl cu mai sus-argtatul Hasan-pasa. Chid au ajunsIn apropiere de Mihalidj, rebelii de mai sus, lulnd stir°, s-au ridicat Intr-onoapte din Mihalidj.

www.dacoromanica.ro

XXII

KODJA H1JSEIN

Originar din Sarajevo (Bosnia), unde .0,01 au avea in pgstrare biblio-teca moscheli lui Gazi Hiisrev-pa§a, Kodja Husein s-a nascut pe la anul1570. Crescut la Curtea sultanului din Istanbul, el a slujit la Poartg,dupa, propria sa marturie, timp de 60 de ani. In 1638 (1048) 1-a insotitpe sultanul Murad al IV-lea intr-o campanie impotriva Bagdadului. Cuacest prilej, a tradus in turce§te, din porunca sultanului, opera lui Ahmed.bin Iusuf Karamani scrisg, in arabg, gi intitulatg, Ahbar al-duval (Istoria uni-versed). Vreo 12 ani (1638 1650) a ocupat funcjia de reis-efendi, adicg,de prim-cancelar al Portii otomane. Aceastg, inalta, demnitate de stat i-apermis al cunoascg, un mare numgr de documente oficiale. Husein a muritpe la 1649-1650, la virsta inaintatg, de vreo 80 de ani, iiii nu la 1644 (1054),cum se credea ping, nu demult.

Kodja Husein este autorul unei istorii universale intitulate : Beda'f,ul- veka'i (Evenimentele minunate). Materialul acestei cronici este sistema-tizat intr-o Introducere, formatg, din trei parti (bab) §i patru capitole (fast).Prima parte li, Introducerii se ocupg, cu preistoria Arabiei, a doua partecuprinde epoca profeilor pin' la moartea lui Mahomed (632), insistindmai ales asupra Hegirei de la Mecca la Medina (622). Cele patru capitoleale acestei cronici slut consaerate istoriei califatelor arabe : Omeazi, Abasizietc. ping, la Ginghis-han (sec. XIII)

Din aceastg, cronicg, universal' ne intereseaza partea a treia, caretrateazg, istoria Imperiului otoman. Aceasta, la rindul ei, are doug, partidistincte. Prima incepe ell aparitia beilicului otoman in Asia Mica (sec.XIII) §Ii descrie evenimentele istorice pin& pe la, inceputul domniei sulta-nului Mehmed al II-lea (1451), cuprinzind deci o perioadg, de aproape doug,veacuri. A doua parte trateazg, domniile sultanilor : Mehmed al II-lea,Baiazid al II-lea tli Selim I, adicg, perioada 1451 1520. Tocmai partea de

www.dacoromanica.ro

138 KOWA HUSEIN

dupa 1520 ne-ar interesa mai mult, ca cea mai originall, dar nu este eunos-cuta ping, acum.

Din aceasta cronica ni s-au pastrat doar citeva manuscrise incom-plete. Unul din ele, pastrat la Biblioteca Nationals din Viena, a fost sem-nalat de J. v. Hammer 1 si descris de G. Fliigel 2. Un alt manuscris, desco-perit in. 195'0 in Arhiva Institutului de studii orientale din. Leningrad $1s-a dovedit identic cu eel din Viena.

Pe baza a,cestui manuscris din Leningrad, cronica lui Husein. Beda'ii.a-veka'i a fost de curind editata 4. Editia de la Moscova cuprinde textulfacsimilat, insotit de o introducere, de rezumatele capitolelor ,i de unindice 5.

Aceasta editie, din care am extras stirile privind tar& romOne, ne(la posibilitatea sa facem citeva aprecieri asupra cronicii de mai sus.

Desi prezinta, un caracter de compila,tie, totusi, prin valoarea izvoa-relor folosite In mod critic, Beda'i ul-veka'i este o opera pretioasa, prezen-tind acelasi interes ea si Hest Behist a lui Idris Bitlisi (m. 1520) si Tadj-iit-tevarih a lui Sa'adeddin (m. 1599), pe care le imita. Aceasta opera estefundamentata pe un mare numar de izvoare arabe, persane turcesti(Asik-pa,sa-zade, Negri, Idris Bitlisi, *erefeddin All Iezdi, Ibn .Arabsahetc.), pe care adesea le compara, utffizindu-le In mod critic.

Spre deosebire de alto cronici, este scrisa intr-o limbs turceasca maiputin influentata de azaba persana.

De altfel, ea, si celelalte cronici medievale, opera istorica a lui KodjaHusein deserie mai mult evenimentele politico i militare ale Imperiuluiotoman de la Inceput pia, la anul 1520, intercalind uncle povestiridupa aceasta data. Cu toate acestea, ea cuprinde numeroase stiri valoroa,sede natura social-economica, ca de pilda : distribuirea de pamint razboi-nicilor (gazi), relatari despre impozite, preturile produselor, organizareaputerii militare, conducerea administratiei in provinciile imperiului v.a.

1 Josef von Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, V (Pesta, 1829), p. VII.2 G. Fltigel, Die arabischen, persischen and turkischen Handschrifften, der Kaiserlich-

K6niglichen Hochbibliothek zu Wien, II, Viena, 1865, p. 94-96.3 De Iu. A. Petrosian In arhiva A. N. S.S.S.R., f. 1, op. 2-1862, nr. 50 paragr. 824,

1. 1, op. 1 a, nr. 106 ; f. 152, op. 1, nr. 5, 1. 24.4 Cf. A. S. Tveritinova, X eonpocy o6 uarcenuu nepeoso anniugSeoaa.ebnoeo npec-

MhAneX0e0 eocmanun e cpeaneeenoeoa Typuuu, In : Vizantilskii Vremennik, t. XI (1956), p. 214 ;idem, The Turkish Manuscript of Qoca Husejn's Chronicle Beda'i iil-Wega'i" (vol. II) from the-Collection of the Institute of Oriental Studies (Leningrad Branch), U.R.S.S., Academy ofSciencies, Moscova, 1957.

6 Hilsejn, Beda'i ul-veka't (Yaueumenbuble co6mmua). Editie IngrijitA cu o intro-ducere de A. S. Tveritinova. Rezumate gi indice de I. A. Petrosian, Moscova, 1961,1, 75 + 399 p. ; II, 401 1116 p. (Recenzat in : NarodI Azii I Afriki", 2, 1962, p. 243-244,Ate A. JeIteakov).

gi

si

si 9i

Ii

www.dacoromanica.ro

KODJA HUSEIN 439

Se remarca uncle stiri interesante privitoare la atitudinea Portii fatgi detkile supuse, din care se vede forma, de via,ta, a acestor tki.

Sint de retinut si numeroase amAnunte privind lupta maselor popu-lare Impotriva grupArilor feudale exploatatoare. Autorul vede deadereaputerii turcesti In disparitia unor vechi institutii militare ca pedestrasii(yaya)§imusellimii, desfiintate sub Murad al III-lea (3.574-1595). Propunereinfiintarea acestor organizajii In care sg, intre Irani (raia) cu pAmint catimaruri. Desi este adept al puterii sultanului, totusi el critic& denuntil15,comia coruptia demnitarilor si dreg5torilor Portii. Citeodatg, el isapkarea sArmanei raia", adid, a taxAnimii, considerind-o ca izvor prin-cipal pentru imboga.tirea, vistieriei impkkesti.

In ceea ce priveste tirile, destul de bogate, care privesc tkile roman,de sint In linii maxi asemangtoare celor ce se gasesc la cronici mai reprezen-tative In frunte cu Nesri, Idris Bitlisi Sa'adeddin. Se intilnesc insauncle precizari completki fatl de izvoarele narative cunoscute noun.Asa, de pildai, descriindu-se marea rascoala antifeudala condus& de seihulBedreddin Mahmud, el relateaz'a cá acesta, stringind un buluc de ereticidin Tara Romaneasc5, (Eflak), s-a rIsculat cu gindul la ocuparea sultana-tului". Desigur, merits, o deosebitl atenlie gi celelalte tiri, cuprinse inaceastl cronica.

Bibliografie: 0. M., III, p. 46 ; Ahmed Resmi, Sefinet-ilr-rilesa,Istanbul, 1269 H. (1852-1853), p. 34; G. 0. W., p. 186 -187; A. S. Tveritinova,Husein, Beda- i- ul- Veka'i, vol. I (Introducere), p. 5-23 ; recenzil: In Studii.Revista de istorie", XV, 4 (1962), p. 1932-1942 *i in Belleten", T. T. K.,Ankara, 1963 (F. R. Unat).

si$i

sisi

www.dacoromanica.ro

BEDA'I UL- VEKA'I(Moscova, 1961, 2 vol.)

Volumul (Parka) I63 b DOMNIA LUI MURAD-HAN GAZIUL. INTELEGEREA DINTRE GHIAURII

SIRBI (SIRF) $1 BOSNIACI $1 UNGURI $1 CEI DIN TARA ROMANEASCAPENTRU ZDROBIREA MAHOMEDANILOR

Comandantul (tekfur) de Filibe 1, mergind pe ling& BO,-(hakim) despot al Serbiei, a cerut ajutor sere a se razbuna

pe musulmani. Despotul, de asemenea, Incheind Intelegere cucrali Bosniei §i lJngurului §i llomfine§ti (Eflak), In anul766 2, ace§tia s-au indreptat asupra Adrianopolei (Edirne).

<Lala-$abin a cerut sti vine sultanul>.

... In acest timp ghiaurii cei umili an sosit pe malulMaritei (Meridj) la o cale de doul zile de Adrianopol.

64 a <Urmeaza descrierea luptei terminate cu infringerea aliatilor de catre HagiMeld, filra a se mai aminti de romani>.

65 a CUCERIREA CETATII CIRMEN $1 SCHIMBAREA CAPITALEI (TAHT)LA ADRIANOPOL

65 b <Descriindu-se regiunea respectivg, se spune > : prin acestora§ minunat (Edirne) curg trei riuri maxi Unul se cheam&Marita §i unul Tundja §i altul Arda. Toate trei ant riuri aseml-ngtoare cu Tigrul (Didjle). i ora§ul de mai sus fiind una dintre

Infloritoare, la nord se easesc : Moldova (Kara-Bogdan) $i Tara RomfineascI (Eflak) §1 De§t-iil-Turchestan §iMongolistan.

66 a ... In anul mai sus-arltat, adic/ In 767 al Hegirei 3,ora§ul Adrianopol a devenit capitala sultanatului.

69 b <Despre Nicopol .§i Silistra al carui stapin era $i§man (Susmanos) care>impreunii cu alanii sal, a hotarit sa dea haraci pe trei ani. Atunci s-a incheiat§1 un tratat linparatesc (ahidname-i humaiun), Timurta§ devenind beilerbei deRumelia>.

73 a-74a <Se descrie actiunea lui Savgi-bei care, profitind de o expeditie a sultanuluiMurad I in Rumelia 4, s-a razvratit §i a fost pedepsit in anul 787 5>.

1 Filibe: Filipopol.2 28 septembrie 1364-17 septembrie 1365.3 18 septembrie 1365 6 septembrie 1366.

In cronica lui Mustafa Ali e vorba de Tara Romaneasca.6 12 februarie 1385 1 februarie 1386.

pinul

Tarn

4

localitetile

www.dacoromanica.ro

BEDA1 UL- VEKA'I 441

79 b MAREA EXPEDITIE A LUI MURAD-HAN GAZIUL

811 a

anainte de descrierea luptei de la Kosovo, vorbindu-se de Virile care auparticipat, se spune> :

. Frincul (Firenk) ungurul cel din Tara Roma-neasca arnautul moldoveanul (Bogdan), precum t;si popoareleslave (akvam-i sakalibe), care astki poarta denumirea diferitgi dele§i (Lieh) cehi, cu totii an dat ajutor sirbilor, stringinddin imprejurimile lor, un numk de 200 000 de osta§i.

83 b <Descrierea ordinii de bAtaie a o§til ghiaure>.

84 a ... Pe Vilk-oglu 6 1-au a§ezat pe aripa dreaptal iar pecraiul Bosniei, care era nenorocitul de Levid (Levend)-oglu,1-au Mout serdar in aripa stfnga. Iar pe comandanjii (sanadid)ungurului i valahului moldoveanului arnantului adung,-tura cehilor i-au a§ezat pe araindoug, aripile.

<ltnfringerea o§tilor cre§tine la Kosovo>.

87 a ... In anul 788 7 murind Haireddin-pa§a, mevlana Ala -eddin, care era Kadiasker, ajungInd mare vizir (vezir-i azam)el a devenit cunoscut cu numele de Ali-pa§a 8.

90 a lui Firuz-bei incredintindu-i-se vilaietul Vidin, dela serhatul vilaietului unguresc, dud i s-a dat firman spre adevasta acele imprejurimi, el a trecut in fatgi 9 peste fluviulDunarea $i, dupg' luptk in miinile for a azut o pradg, bogata, ;iar pe Evrenos-bei 1-au trimis la locul sgai de stlpinire care eraora§ul Siruz 10. Acesta, la rindul sg,u, cucerind cetAtile Vodina yiCetruz 11, an flout cu totii arz la padiph care se ggsea pe atuncila re§edinta sa din Brusa. . . .

EXPEDITIA SULTANULUI BAIAZID I IN PARTILE TARII ROMANESTI (EFLAK)

Cel care era sapinul (hakim) Tariff Romgine§ti 12, un ghiaur cuapucg,turi rele, fiind atltat de batrinul nenorocit cgruia i se spunea goturum

Vuk Brankovici.7 2 februarie 1386 21 ianuarie 1387.8 Djandarlizade Ali -paSa (m. 1406).o In textul acestei cronici nu apare termenul Eflak (adica in Tara Romaneasca"), ca

in celelalte cronici.to Siruz: Serres, oral in Macedonia.11 Cetruz: Kytros, ora* in apropiere de Salonic.18 Mircea eel Batrin (1386- 1418).

gi 0i

si 0i

0i ¢i si

tji

°

www.dacoromanica.ro

442 KODJA HUSEIN

Baiazid 18 tii spre a indeplini planurile (tedbir) acestuia, a atacat tinuturileislamice 14. Indat/ ce aceast/ kttire a ajuns la urechile padiphului, an porun-cit al porneascI spre Adrianopol. i, apoi, cu Rumeliei i Anatolieiau mers pe malul fluviului Dun Area. De aici, trecind In partea Taxii Roma-ne§ti, s-au razboit intr-un loc strimt (swab) 15 cu domnul Rom/ne§ticare era ghiaurul numit Mircea (Emirgi) 16. Intr-o or/ oastea diavoliceasafiind Imprktiata, cea mai mare parte a fost ucisa. luat/ In robie. Cape-tenia lor, care era mai sus-numitul Mircea (Emirgi), reu§ind sa scape cumii de vicle§uguri, a cerut ca vinovatia sa sA, fie iertata. Preafericitul sultans-a Invoit, Ins/ cu obligatia ca sa, fie inapoiati tori robii (eFir) pe care acesta

91 b it luase din Wile islamice s/ se mAreasc/ tributul salt (giziesini) 17 ; §ia§a el §i-a pgstrat domnia Tarii Romane§ti (Eflak voivodaligini). Intretimp, auzindu-se c6, s-a r/sculat Karamanoglu, s-a dat iarki porunc/ de/ntoarcere. Aceste evenimente s-au IntImplat in anul 793 18.

. Pe cind §ahul lumii era In Tara Romaneasa, KaramanogluAli-bei, alcind iarki tratatul de pace, a atacat pe nea§teptate pe muha-fizul de Ankara.

97 a

<Expeditia lui Baiazid I Fulgerul Impotriva lui Kiitiiriim Baiazid, pentru Ca acesta 11aptase pe domnul Tarn Romanesti>.

LUPTA SULTANULUI BAIAZID CU CRAIUL UNGURESC

Pe cind sultanul Baiazid asedia Constantinopolul §i Imp/ratul bizan-tin cerea sprijinul cre§tinilor, craiul unguresc 19 fAcInd Intelegere cu ceilaltiregi nenorociti (menhus), ghiaurii au venit pe drumul din Tara Romaneascg.Ei an trecut apa Dun/rii cu un num/r de 130 000 de ostaki, au asediatcetatea Nicopol (Nikboli). Astfel, In anul 798 20, sultanul, parasind ase-dierea Constantinopolului, s-a Indreptat pentru a sca'pa Nicopolul. Oasteaghiaura era de dolla on mai mare ca cea

<Nu se arata rolul jucat de hlircea cel BatrIn /a Nicopol, de altfel ca ta In alte croniciturce§ti>.

13 Baiazid cel 8chiop, principe de Kastamonu ; de fapt, acum domnea fiul sau Isfendiar.14 AdicA Imperiul otoman ; in alte cronici Kartn-ovast.15 In alte cronici (Enveri, Nevi, Sa'adeddin), ca §1 la Leunclavius, este dat numcle

Arkasi, adica Arge§.13 Emirgi : Mircea (cel Batr1n).17 La Orudj qi In alte cronici haraci".15 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391." Sigismund de Luxemburg.20 16 octombrie 1395 4 octombrie 1396.

°stile

Tarii

ei

Qi

1i,

islanded.

www.dacoromanica.ro

BEDAI UL-VEKA1 443

132a PLECAREA LUI MUSA CELEBI IN PARTEA RUMELIEI

132b <Descriindu-se prezenta Jul Musa Celebi la curtea lui Karamanoglu Isfediaroglu dinAnatolia, se spune> :

Ajungind la auzul voievodului Romanesti dorinta lui MusaCelebi de a trece in Rumelia, $i acesta (Mircea) fiind nemultumit de emirulSuleiman ci de faptele emirilor sai, a gasit foarte potrivita §i multumitoareaceastA trecere. Trimitind o scrisoare (mektub) lui Isfendiar, el (Mircea) i-afacut cunoscut ca fi va fi recunoscator pentru trecerea lui Musa Celebiin Rumelia. De asemenea, scriind o scrisoare $i lui Musa Celebi, i-a jurat,zicindu-i : O data cu norocoasa to sosire iii voi preda intreaga mea avere;ii am o EWA frumoasa ca luna, ea sa-ti fie sclava (djarie) vom slujicu tot ce avem In Cara, cu avutii si cu oameni". Astfel, Isfendiar 21, larindul sau, dupa ce i-a trimis stire dui Musa > gasindu-i vase, s-a ocupatsi de alte pregatiri Karamanoglu, de asemenea, gasind potrivite acestemasuri, 1-a trimis pe Musa Celebi la Isfendiar. De a BO, data, Isfendiar,facind tot ce este cu putinta si pregatind uneltele si proviziile care erautrebuincioase, 1-a trecut, cu toata, cinstea toate onorurile cuvenite si cuvasele din trecatoarea Sinop (Sinob) 1-a indreptat in Tara Romfineasca.Potrivit gindului lui Musa Celebi si dupa dorinta sa batind un vint priel-nic, a facut ca in scurt timp el sa ajunga la hotarul Tatii Romfinesti.

Domnul Tarii Romfinesti, intimpinindu-1 cu oaste in citeva locuri,§1 -a respectat fagaduiala. La acea granita aflindu.-se Rumelia, null dintrebeii Rumeliei s-au grabit ofere supunerea si serviciile devotamentullor.

INTGARCEREA EMIRULUI SULEIMAN IN RUMELIA

Clad a ajuns la auzul emirului Suleiman stirea desprea iesirea§i aparitia lui Musa Celebi in Rumelia si despre adunarea in jurul saua domnului Tariff Romfinesti, cu emiri, atunci predind tinutul sauvremelnic, Anatolia, stapinului sail, el s-a indreptat spre stapinirea saadevarata, Rumelia, intorcindu-se la Adrianopol. Ali -pasa, care eracalauza imparatiei, murise la Ankara 22.

136a <DupA Infringerea $i moartea emirului Suleiman, Incepe contlictul mire136b Musa si Mehmed. Lupta de la Ingighiz, lInga Istanbul, unde Musa Celebi a iesit

biruitor>.

21 Principe de Kastamonu.92 La 18 decembrie 1406.

Tarii

iii iji

siryt

si

www.dacoromanica.ro

444 KODJA HUSEIN

139a VICTORIA SULTANULUI MEHMED ASUPRA LUI MUSA, CARE A CAZUT140b IN LUPTA. EXPLICAREA UNEI ALTE ISTORIOARE

141a <Descriindu-se expeditiile gi orgiile emirului Suleiman In Anatolia, se spunea principii Karamanoglu Isfediaroglu se glndesc sA-1 loveasca pe alts; cale>.

141b Emirii din Rumelia, scirbindu -se de faptele emirului Suleiman, aufacut Intelegere In taint qi an trimis de krtire lui Isfendiar. Ei 1-au rugatca Musa Celebi st fie trimis In Rumelia. Dupa cum scriu unii, se spine caIn aceasta Intelegere Ali-paqa avea de asemenea un amestec. Isfendiar, larindul sau, 1-a trimis pe Musa Celebi din Sinop, pe Mama Neagra, InTara Romineasca. Ajutat de un Ant prielnic, el a ajuns In scurt timpIn Tara Romineasca, iar Mircea (Emirgi) voievod, domnul TArii Roma-ne§ti, avind suparare pe emirul Suleiman, 1-a ajutat pe Musa en multaoaste §i, la cererea emirilor musulmani, 1-a trimis In Rumelia. Emirii, larindul lor, IntImpinIndu-1 pe fiul de §ah (Fehzade), an venit la, Silistra. Deacolo s-au Indreptat spre Adrianopol. Emirul Suleiman, Indata ce a luatcunoritinta, despre unirea lui Musa Celebi cu principele Tarii Romane§ti,a mers In grabs spre Adrianopol s-a a§ezat pe tronul sultanatului.

<Se descriu orgille lui Suleiman. Devenirea lui Musa emir de Rumelia moartea luiSuleiman>.

144b PLECAREA SULTANULUI SPRE A-L PEDEPSI PE FIUL FRATELUI SAU

Emirul Suleiman avea un fiu 23 pe care Il daduse cu oaste Impara-tului (tekiir) din Istanbul 24. Intr-o alts istorioara se spune ca la moarteatatalui sau, fugind, el ar fi plecat linga acest Imparat. Insa ImpkatulavInd pact §i Intelegere cu sultanul Mehmed <Celebi>, 1-a alungat de ling&el. Acesta, la rindul sau, ietlind din Istanbul, s-a dus la Kartn-Ovast ca samearga In Tara RomaneascI, dar acIngiii de Karin -Abad 1-au Impiedicat,IndreptIndu -1 spre Ianbolu.

< Sultanul trimite oaste asupra lor. Orhan Celebi este prins i se scot ochii>.

146b EXPEDITIA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA IN TARA UNGUREASCA.

Sultanul <Mehmed Celebi>, dupg ce 1-a pedepsit pe Karamanoglu,slobozinduli oastea sa s-a tutors la Brusa. Dupa, un timp, sultanul celviteaz, auzind ca voievodul Tariff Romame§ti <Mircea > se Impotrive§te st

23 In cronica lui Mustafa Ali : Orhan.24 AdicA din Bizant.

sI

$1

51

5i

www.dacoromanica.ro

BEDA7 UL- VEKA'I 445

mai trimitg haraci, a dat firman pentru adunarea ostii de asemenea,trimitin.d ilustrg poruncg beiului Isfendiar, principe de Kastamonu, i-agrgit : Sg vii to insuti sau s / -ti trimi i fiul ". Astfel fiind porunca, acesta1-a trimis pe fiul sou, Kasim, cu o oaste desgvirsitg.

De asemenea sultanul, in anul 819 25, trecind in partea Rumeliei,a onorat Adrianopolul. Apoi, an poposit pe tgrmul Dungrii. Din locul maisus-argtat, trimitindu-se oaste inlguntrul Tgrii Rom'anesti, el insusi(sultanul) a construit cetatea Giurgiu (Ierkoy 2°) a reparat cetgtilenumite Isaccea (Isakci) i Ieni-Sale.

Cei care plecaserg in Tara Romaneascg intoreindu-se teferi fid sana-tosi e i cu mult plean, au adus un mare numar de tineri (gilman) §i de sclave.

Intro timp, domnul Tgrii Romlnesti 27, egindu-se pocaindu-se,nu s-a argtat o$tii, ci s-a intarit in munti greu de strabgtut. Dupg ce tarai-a fost devastatg (harab), el a trimis o scrisoare de supunere cu scuze,impreung cu haraciul pe trei ani. De asemenea, a trimis impreung perenumitul emir numit Minnet-bei 28 care fusese omul (havas) lui MusaCelebi $i care acum se ggsea pe ling/ dinsul. Trimitindu-1 pe acesta,<Mircea> 1-a rugat <pe sultan> sa -i ierte acestuia pgcatele. Mgrinimosulsultan, la rindul sau, avind raft indurare fate de acesta, 1-a iertat,acordindu-i ca favoare jara sa. Tar el insusi s-a intors la easa Impargtiei.Dar inainte de a veni la Adrianopol, plecind la ungur cucerit

147a cetatea Severin. Ghiaurul de ungur, disperat din cauza neputin'ei de a seapgra, a trimis cu daruri impgratesti (fahane) la Poarta fericirii trei beiza-dele ghiaure.

<Urmeaza descrierea legAturilor cu beiul de Kastamonu >.

148b RASCOALA $EIHULUI BEDREDDIN $1 INLATURAREA ADEPTILOR SAI

<Bedreddin, intrind in legaturA cu ereticul Mustafa Bortiklage, pentru a pricinui Impreuntipagube, nu mai putea sA rAmInA In Imperiul otoman>.

149a Ridieindu-se din Iznik, el fugi la Isfendiar. Dar neputind sg stea nicila Kastamonu urcind intr-o corabie (ke;ii), a trecut prin Marea NeagrgIn partea Tgrii Romanesti (Eflak yakasina). Avind prietenie cu. domnulTgrii Romanesti, acesta 1-a intimpinat cu cinste i respect. Bedreddin aincheiat inteIegere cu domnul (mir) Tgrii Romanesti, cu glndul de a facenelegiuiri fatarnicii.

25 1 martie 1416 17 februarie 1417.26 Sau lerkokil.27 Mircea cel BatrIn.22 In alte cronici : Azeb-bei, Izzet-bei chiar Garib-bei.

qi,

§i

ingiirii8), au

qi

¢i

5i

1i

qi

si

gi

www.dacoromanica.ro

446 KODJA HUSEIN

DESCRIEREA OMORIRII LUI <BORUKLUGE> MUSTAFA CEL RAUFACATOR

<La auzul izbucniril rascoalei din Aidin, sultanul Mehmed I trimite acolo oastea deAnatolia sub comanda printului Murad, care, Inabusind rAscoala, a omorit In trecatoarea Kara-Burun 29 10 000 de rAsculati. De asemenea, a fost Inabusitii rascoala lui Torlak-Kemal, carea fost decapitat si aproape 7 000 de rAzvratiti au fost ucisi ; doar aces dintre razvratiti care au

149b primit doctrina sunnita (ehl-i sunnel) an scapat de moarte>.

STAREA MAI SUS-NUMITULUI BEDREDDIN

Chad print ul Murad a obtinut victoria impotriva razvratitilor, sulta-nul a pornit o expeditie In partile Salonicului (Selanik). Neputind Ina cucericetatea, an pustiit imprejurimile Salonicului i chid an ajuns cu o prad'anenumarata In clmpia Serresului (Siruz), a sosit la ordia imparateasca§tirea despre rascoala lui Simavnaoglu Bedreddin Mahmud, care a fostpomenit mai sus. Mai sus-numitul, stringind in jurul sau din Tara Roma-neasca o ceata de eretici (mule/aide) foarte fatarnici, datorita §oaptei

cu gindul la ocuparea sultanatului, venise Intr -un loc padurosdin apropiere de Deli-Orman 30, de lingtt vilaietul Silistra (Silistre). Pediscipolii i adeptii sai hi trimise in toate partile gi In Imprejurimile Rume-liei.

150b <Urmeaza descrierea prinderii spinzurarea sa la Serres si inabusirea rAscoaleidin Rumelia>.

i acest eveniment s-a intimplat pe la Inceputul anului 823 31. Dupa,aceasta sultanul Mehmed <I> a mers Impotriva Tarii Romane§ti i, deoa-rece domnul Tarii Romane§ti fugise la craiul unguresc, s-au indreptatasupra ungurului. Mind ties surprin§i de iamb', deoarece sultanul cazusede pe cal, au dat porunca sa se intoarca la Adrianopol.

151a 1NCURSIUNEA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA SI IN TARA UNGUREASCA

Mai inainte de aceasta s7a vorbit de supunerea domnului Tarii Roma-ne§ti. Marele sultan fiind ocupat un timp la Brusa cu cladirea unei casede binefacere (imaret) i cu altele, a ajuns la auzul sultanului ca domnulTarii Romfine§ti s-a razvratit din nou, devenind neascultator, ca aIncheiat intelegere cu craiul unguresc. Pentru ca acel ghiaur foarte fatarnic

29 Kara-Burun: promontoriul Stylarios, lIngal Izmir.39 Deliorman.81 823 (evail) = inceputul anului 1420.82 Credem cA este vorba de expeditia din vara anului 1420, and a fost atacat sudul

Moldovei.

si

diavolului 1i

seihului,

ei

ei

gl

www.dacoromanica.ro

BEDA'T UL-VEKA'I 447

a cracat tratatul (ahid) gi pactul (misak), In anul de mai sus (823) si-a pusIn end sa meargA asupra lui s6, fact, un mare rkboi sfint.

Stringind oastea de .Anatolia, cu ostile principilor de Karaman.Kastamonu, oastea de Rumelia, cu. toti conduatorii emirii for cugaziii acIngiii si on toatA oastea de pedestrasi, au trecut pe fluviul Dunkeain partea Tkii Romanesti. i cucerind la inceput cet5,4ile Isaccea (Sakgi)

Ieni- Sale $i Turgiin" §i Giurgiu (lerkokii,), an trimis Inl&untrul TkiiRomanesti o oaste numeroas6. Cln.d an Inceput sa devasteze i sa pustiasckdomnul Tkii Romanesti 34, un raurac/tor, neputind s5, se Impotriveasca,spahiilor lupt6tori pentru Islam, a plecat la hotarul unguresc cu end deajutor i sprijin.

Oastea islamica,, devastind i pustiind potrivit dorintei sale TaraRomaneasca,, aducea In fiecare zi la tabka sultanului sclavi tineri des-toinici (gulam) §i zaherea fk5, socotealg, i avujii multe.

... Mamie sultan, rgzbunindu-se tare < pe domnul Tkii Roma,nesti>, a Indreptat oastea din expeditia dint& Impotriva Romanestiin expeditie asupra vestitei tki a ungurului. 5i dud an intrat In serhatuluaguresc, au. devastat $i an pustiit Intreg vilaietul care se afla In fata lor,omorin.d prinzInd robi, ineendiind i dArImInd.

151b <Regele Ungariei nu a ie§it pentru a da lupta. Caderea sultanului de pe cal provoacilbucurie cre§tinilor>.

Craiul unguresc bucurindu-se, Impreun5, cu cel din Tara RomaneascA,de nenorocirea sultanului, s-au raspIndit zi de zi stiri false si minciunivorbe neadevgrate.

<Dupa devastarea Ungariei turcii s-au tutors teferi. Moartea sultanului Mehmed I Celebi >

156b INCEPUTUL EPOCH SULTANULUI MURAD AL II-lea

161a <Descrierea rAscoalei lui Dilzme Mustafa gi omorirea lui, MA a se mentiona de prezentasa In Tara RomAneasca pe la 1415>.

161b INABUSIREA RASCOALEI LUI MUSTAFA CELEBI

162a <DupA descrierea asedieril Constantinopolului pentru a treia oath de cAtre turd, sespune> :

In aceasta parte, padisahul mkind tinuturile Rumeliei, 1-a pus aiciea m-uhafiz pe Evrenosoglu, iar pe Firuzbei<oglu Mehmed > fAcIndu-1

" Turgdn Turnu, adicil Turnu-Magurele.34 Mihail sau Dan at II-lea.

§i

qi§i

§i

§i

Tarii

§i

:

gigi gi

gi

www.dacoromanica.ro

448 KODJA HUSEIN

sg, stea la serhatul Tariff Romine§ti, el insu§i s-a repezit in goana caluluikii in a noua zi a ajuns oastea la Iznik.

163a SOSIREA DOMNULUI TARII ROMANE$TI $1 IERTAREA PACATELOR$1 GRE$ELILOR SALE

Pe dud marele sultan <Murad al II-lea > plecase ca s6-1 pedepsease&pe Isfendiar ", atunci Dracula, care era domnul Tarn Romanekiti, treeindDunarea, a devastat tinutul Silistrei. Dar indat6 ce s-a dat de tire desprerascoala sa, 1-au trimis pentru nimicire pe Firuzbeioglu Ali-bei ". Umiliide ghiauri neavind putere ca sa se ]upte §i ascunzindu-se In locuri depindg, gaziii musulmani an devastat kii an pradat Tara Romaneasca, inalai hal, inch nu se poate arata. Padilahul, la rindul sgu, cu gindul de aface o expeditie in Tara RomaueascA, s-a indreptat din Anatolia spreRumelia. Stringind §i facind rost de of}ti la Adrianopol gi raspindindu-seacest zvon, domnul Tgzii Romane§ti a venit cu doi fii ai sgi 371 cu haraciulpe doi ani §i cu daruri frumoase, Inchinindu-se la Curtea padiphului.Cerind iertare kii aid pe unul din fill sg,i ca ostatec 38 vina lui a fost iertata.Obligindu-se ca in fiecare an all dea haraciul, i s-a lasat iargli domnia sa.In acest an, care era 827 392 Evrenosoglu Isa-bei a fost trimis s6, devastezekti sa, prade tiara arngutilor.

173a PLECAREA SULTANULUI IN UNGARIA

<Descriindu-se Inceputul unor expeditii In Ungaria, se spune> :

Sultanul, de asemenea, mergind cu oastea de Rumelia §li en acingiii173h kii vAzind locurile de trecere fili muntii §i cimpiile sale, 1-a trimis pentru

prada, §i devastare pe Evrenosoglu Ali-bei. Acesta, la rindul sga, in anul840, trecind DunArea, a intrat prin fata Timi§oarei (Temepar) In tinutulunguresc. Devastind §i prIdind timp de 40 de zile, an scos mult plean.

<La Intoarcerea din expeditia ungureascA, Evrenosoglu Ali-bei face cunoicute sultanuluiMurad al II-lea bogAtille si minunatiile marl ale acestui vilaiet. Atunci se face o noua expeditiela care participa §i trupele din Anatolia>.

Apoi s-a poruncit ca sa se porneasca o noua expeditie asupra ungu-rului. Treeind apa Dunarii prin fata Vidinului cu corabiile (ghemi), an

" Principe de Kastamonu." La 10 cronicari Mehmed-bei.37 Radu si Vlad." Pe Radu cel Frumos." 5 decembrie 1423 22 noiembrie 1424.

www.dacoromanica.ro

BEDA'I UL-vEKA'I 44f)

pgitruns in vilaietul ungurese prin. Tara RomaneascA. Au poruncit caexpeditia sl fie In.dreptata spre Buda (Budun), capitala tArii ungureilti,

<Se descrie Inaintarea turcilor In Ungaria, 'MA ca sA opunA rezistenta craiul, arAtIndu-seprada bogatA luatA de aici>.

74a La Intoarcere, trecind pe drumurile vilaietului TArii Rom.Ane§ti,domnul Troll Romame§ti, Dracula, a dat zaiafeturi ImpArAte§ti, daruindksi pe§chepri mari. Apoi, trecind fluviul Dun Area pe la locul de trecere dela Nicopol, s-au tutors cu noroc i sanAtate la Adrianopol.

74b CUCERIREA SEMENDRIEI DE CATRE SAHUL LUMII

Fiind pe malul Dunarii, cetatea Semendria, era locul de trecereal celor din Rumelia §i al ungurilor §i al celor din Tara RorafineascA.

Pe atunci, dud sultanul devenise fericit prin. cucerirea Semendriei,domnul Tarii Rom Anetifti, Dracula, venire cu doi fii ai sal la ordia impAr6-teasel. S-a poruncit ca ei a fie lega,ti i arun.cati in inchisoarea fortAreteiGalipoli.

<Au fost 1nchisi cei doi fit ai lui VIlk-ogiu u>.

75b DupA Nevi cetatea Semendriei a fost luatI de la, 111k-oglu, carefugise din cetate la unguri,15,sI.nd pe cei doi fii ai sAi in cetate. Cuceritorul<Murad al 11-lea > i-a orbit. Apoi a poruncit ca sA fie trim* cu ceakir <gi>Balaban la cetatea Tokat. 10,r Intimplarea cu Dracula, domnul TariiRomane§ti, cu fiii sai s-a petrecut inainte de a se in.drepta spre Semendriapentru a o cuceri.

INFRINGEREA ONOAREI ISLAMULUI

Domini Tarii Romane§ti, Dracula, fiind Inchis cu cei doi fii ai sAila Galipoli, Tara Romanease:a a ramas fAra stA'pin. Atunci craiul unguresc,in ciuda padiphului, a numit domn in acel vilaiet, pe chid padifiahul eraocupat cu asedierea Semendriei, pe unul dintre principii mo§tenitori aiTarii Romane§ti. Acel Ingimfat peste masura, trecind Dungrea, qi-a intinsmina asupra tariff islamice. Yn anul 84541, pe and padiphul tledea la Adria-nopol, fAcindu-1 serdar pe Mezid-bei 42, el 1-a trimis In Tara Romaneasclcu eltiva emiri din Rumelia, §i cu nifite

4° Vtik-oglu: Gh. Brankovici.41 22 mai 1441 21 mai 1442.4° Mozid-bei, beilerbei de Rumelia.

29 0. 48

§1

acingii.

-

...

5I

gi

www.dacoromanica.ro

450 KODJA HUSEIN

Lind acesta, trecind Dunarea cu o mare adtmare, a intrat In. TaraRomaneascg, atunci cgpetenia ghiaurului unguresc cel nenorocit, neavindputere s6, se Impotriveasca In luptg, s-a Intgrit Intr-un loc foarte muntos.Oastea, rausulma,ng, Imprastiindu-se cu nepasare prin tarn, s-a pornit pepradg. De asemenea si Mezid-bei, la rIndul sgu, lug Imfin du-se fatg de viteji,nu i-a luat In seams pe ghiauri. Dar sosindu-i domnului Tgrii Romknestiajutoare din partea ungurului si acesta iesind la ivealg, s-au luptat si s-aurgzboit cu Mezid-bei. Mezid -bei s-a bgtut vitejeste. Dar cei care se afla,u.In jurul sau fiind scurti la, minte si oastea fiind risipitg si stgpinul luraiidind prilej ghiaurilor, acestia 1-au facut pe Mezid-bei sä treacg In rindurilemartirilor. De asemenea, si cei din tinuturi fiind calcati de umilii de ghiauriunii din ei au reusit sa scape, trecind Dungrea cu mii de greutati.

INFR/IsTGEFtEA OFTH SULTANULUI A DOUA OARA

Chid aceastg nenorocire a ajuns la auzul sultanului cel cuceritorde tgri, acesta, dorind sa se rgzbune, a tinut un slat cu vizirii si emirii sgi,si dud Kula-Sahin, beilerbei de Rumelia, a cerut Invoire sa piece in Tara.Romaneascg, cererea sa a lost primitg de toti $i 1-au flout serdar asupraemirilor din Rumelia. Si dindu-i ease sangeacuri dintre emirii Anatoliei,1-au trimis sa fad, expeditie sfintg (gaza). Clnd Sahin-pasa, " a intrat Invilaietul Tarii Rom'a'nesti, la In.ceput emirii ghiaurilor nu s-au argtat. Dinaceastg pricing, cea mai mare parte a ostii sale s-a Imprgstiat, depgrandu-seprin tars dupg pradg. Si pasa, la rIndul sau, fiind ocupat cu bgutura, sipetrecerile, a uitat sa -1 }i adune oastea. Desi emirii 1-au fgcut atent, el nua tinut totusi seams. Sosind ajutor domnului Tarn Romanesti Dracula,din partea lui lancu, craiul unguresc" §i iesind la ivealg acesta, an atacatoastea islamicg. Oastea care se afla acolo s-a luptat vitejeste Limp de o ziriff o noapte. Dar bratul si aripa lui Kula-whin fund InfrInte $i nereusinds1reziste, el a trecut In partea de dincoace a Dungrii. Unii fund lasi, zicindcg pasa a trecut apa", s-au asternut si ei pe urmele lui. Dar UmurbeiogluOsman Celebi, cu niste emiri, rusinIndu-se de fuga Injositoare, ei s-au luptatde dimineatg ping' seara. 3n cele din urma, din voia celui de sus, mai sus-argtatul Osman Celebi si cu vitejii si bail s-au unit cu ceata martirilor. Acesteveniment s-a IntImplat In anul 846 45. Molla Nesri a scris cg Osman Celebisi-a grbsit moartea In expeditia de la Varna. Iar In unele cronici, In locullui Kula-Sahin s-a scris Sehabeddin.-pasa,

43 DupA uncle cronici, $ehabeddin-pa§a, beilerbei de Rumelia.44 Than de Hunedoara.43 12 mai 1442 30 aprilie 1443.

www.dacoromanica.ro

BEDA'I UL-VEKA'I 452

[77a ALIANTA GHIAURILOR SI RAZBOIUL SULTANULUT VREMII

<Dupa luarea Semendriei de catre turci, despotul strbesc, refugiindu-se la Curtea craiuluiunguresc, fI Instiga la lupta>.

Atunci, eel de-al doilea crai, care este afurisitul de 4ncu, vestitprin numlrul mare al spahiilor §i prin avutiile sale, a fost f/cut serascherasupra intregii

<Trecerea Dunarii pe la Belgrad, Impotriva turcilor>.

Apoi, devastind nimicind tot ce intilneau in calea for prin impreju-rimi, $i -au pus in end sa meargI prin trecatoarea (derbend) Zlatita. (Izladi)la Filipopol (Filibe) i la Adrianopol (Edirne).

Sultanul lumii, Murad-han, a ajuns °stile afurisitilor de ghiauri infats Zlatitei. Dar afurisitii cei umili fiind peste masur6 de numerosineputind fi nimiciti prin lovituri de sabii, an inchis 46 trecatoarea de mai sus.

<Urmenzd descrierea amanuntita a luptei de la Zlatita din care rezulta victoria lui Ioande Hunedoara. Se spune ca diva unele cronici turcesti (tiirki), inainte de nenorocirea de la.

L78a Zlatita, sultanul se afla In ivloreea>.

L78b ALIANTA FATARNICELOR CETE DE GHIAURI

<Abdicarea sultanului Murad al II-lea pe la 1444 In favoarea fiului sau Mehmed, retra-gerea sa la Manisa uncle se deda petrecerilor, fapt ce determina puterile europene sa lntreprindao noua cruciada Impotriva turcilor>.

...Craiul eel ratacit <al Ungariei>, trimitind de asemenea scrisori.(name) in toate pantile, a chemat 0, se stringI ostile cele, purtnoare desemne de infringere. Cei mai multi dintre imparatii crestini si mai alescraiul unguresc nemtesc (Alaman), bosniac si din Hertegovina (Her-sek), precum domnii Tarii Romanesti (Eflak) gi Moldovei (Bogdan)s-au adunat la un loc. Apoi, au inaintat cu totii in tinuturile islamice, iardespotul Las-oglu, mergind in fats, era calauza lor. Trecind cu 80 000 deghiauri umili prin Belgrad si cazind asupra Nicopolei, ei au inceputdevasteze tinutul acela. Firuzbeioglu Mehmed-bei, Impreun& cu vitejii

cu tavgiii acingiii care cistigasera, faimg, in. Rumelia, Wand spateleghiaurilor prinzind multi ghiauri invesmintati in zale, i-au ti imis legatila Curtea sultanului.

Gindul craiului era ca trecind prin. Varna, sa mearga. la, Istanb4lulndu-1 de acolo pe imparat, sa plece apoi la Adrianopol. De aceea, el

179a a inaintat spre pantile Varnei.

46 Turcii.

ostiri.

si

si

si

§i kii

si

ss

ail si si$i

si,

www.dacoromanica.ro

452 KODJA HUSEIN

amtlintati cle, midi de margin, turd' fac pregatirl §i, in frunte cu sultanul Murad,les In IntImpinarea europenilor qi se ciocnesc la Varna. La Inceput aliatii 11 bat pe turd>.

180a Craiul repezindu-se asupra taberei padi§ahului, calul sau a fost priesqi scos din fire. Apoi au taiat capul craiului i, punlndu -1 pe o teapa, auInaintat spre oastea ghiaura. Cind ghiaurii cei umili au vazut pe teapacap-al craiului, puterea for a slabit ceata for s-a Imprktiat: Dar afurisitulde Iancu, ziclnd : Noi nu am venit aici pentru crai, ci am venit pentrutriumful apararea credinjei noastre crefAine", i-a Imbarbatat pe ghiauripentru lupta ; totucli nu a folosit la nimic.

<Cu toata rezistenta aliatilor, ei ent Invin§i, urmarIti §i aruncatl In DunAre>.

Aceasta expeditie Imbucuratoare s-a Intimplat zi de marti(yevm-i In a noun zi a lunii regeb din 84847.

183b PLECAREA SULTANULUI IMPOTRIVA GHIAURULUI UNGURESC LA. *ESULKOSOVO PENTRU A SE APARA

<Se aratA cA In anul 802 48 unele cete de pAglni" au inceput larA§/ sA se adune In numeleJul Isus tit sa Indemne la luptA Impotrisla musulmanilor>.

Craiul ungurese cal purtator de nenorocire, care era afurisitul deIancu <de Hunedoara pe craii din vecinatate, s-a pus In. frunteaunei cete de nelegiuiti. AdunIndu -i qtile, el a trecut timp de o lung, cucorabiile prin fata Belgradului. Dar cind sultanul cel victorios a auzit detrecerea bar In Rumelia, I-a repezit 3ntii Intr -acolo pe martalozul Doganca sai-i iscodeasca pa dumani. Acesta, la rhndul sau, Intorcindu-se, a po-vestit a a vazut muljime de oaste ghiaura §i ca serdarul for era Iancu celafurisit tii ea, avind pe linga el pe banii de ceh (Ceh) §i de leh (Leih,)

de slovaci (Islovei) §i de Liik, voiau cu tojii sa-lraszbune pe craiul al caruicap a fost taiat mai Inainte <la Varna > vor depune sfortari pentrua Indeplini Indemnul papei. Atunci, pacli§ahul gaziu, %And o adunare(dernek) In clmpia Sofiei, a strIns 100 000 de oameni cud a ajuns lamenzilul Kuromlu-Kilise, a sosit §tirea ca oastea ghiaura se gasea la Kosovo.Atunci, cu ajutorul lui Allah, s-au Indreptat Indata asupra lor. In acesttimp, aduclndu -se de la serhat prizonieri In zale cu mlinile legate, s-asocotit ca e de bun augur pentru cucerire victoria. Dar Intr-o alts po-vestrire se spune ca, pe cind sultanul se odihnea la Sofia, a furisitul de IancuI-a Infrint pe iar Intr-alta pe *ehabeddin-pa§a, a In acest

47 22 octombrlc 1444.48 7 martie 1448 23 februarie 1449.

intr-o

atitindu-i

§i

tai

ei

si

stuns),

gi ca

ei

ei

Kula -whin, gi

www.dacoromanica.ro

BEDA'I 'UL-VEICA'I 453

-timp, omormndu -1 pe Dracula, domnul TAxii RomAne§ti, numise < ca down >in locul sga pe Laz-oglu. Mai sus-numitii ghiauri ai Taxii Romanefiti, de-vastlnd pustiind iraprejurimile Nieopolei, Firuzbeioglu Mehmed-bei§i Hasanbeioglu Mustafa-bei §i Uzguroglu Isa-bei alti bei renumiti, fAcindintelegere intre ei, au dat cu citeva mii de acingii un atac peste noapteasupra o§tii TArii Romane§ti. Ace§tia erau robii care sosiserA.

185a Tocmai atunci an venit, de asemenea, ea ajutoare o§ti din parteaKaramanului.

<Descriindu-se diversele unitati participante la luptA, se arata desfAsurarea bAtalieide la Kosovo si se reliefeaza cA pentru prima datA au fost folosite arm de foc. Se discutA-situatla banilor cregtini, camp in captivitate>.

Pe scurt, rgzboindn-se trei zile i trei nopti, afurisitul de Iancu s-aascuns printre care, dar spre dimineatA, adresindu -se nedemnilor (Icellab).sal, le-a grit : Voi sg pgziti aceste care, iar eu voi trece in spatele alaiuluidumanului". Astfel, ie§ind de acolo, el a fugit.

Volumul (partea) al II-leaDESCRIEREA ORA$ULUI ISTANBUL

206a <Descriindu-se amanuntit orasul Constantinopol, cucerit de Mehmed at208a 11-lea, se citeazA o serie de popoare care au ajutat fie la zidirea acestei cetAti, fie

cA au avut legAturi strAvechi cu Bizantul>.

208b Mind ennoseut §i a,stAzi ca oraq al Papei de la Roma (Rim papa) ...,acum 15 crai dintre neamurile cre§tine, purtgtori de coroane posesoride tronuri ale popoarelor cre§tine, anume : de Bedj ungur cehlegh Moskov Spania §1 Franta i Anglia Venetia Tgrile de jos(Niederlande)§ibosniacul sirbul §i valahul moldoveanul §i altii nu iesdin porunca Papei. Dar en ajutorul lui Allah eel prea cei mai multidintre craii mai sus-mentionati sint legati grin firmane impargtecti detultanii dinastiei Osmane. Dar ei nu se pot opune niciporuncilor Papei. .

229a PLECAREA SULTANULUI (.5.AH) ASUPRA BELGRADULUI $1 INTOAR-CEREA FARA CUCERIRE

<Descrierea plecarii turcilor, in primAvara anului 1456, impotriva cetatiiBelgrad de pe DunAre. Beilerbeiul Rumeliei, Karadja-pasa, hind numit serascheral flotei imperiale, a Inceput sit asedieze cetatea de pe apA si de pe uscat>.

Locuitorii cetAtii slgbind, dud cetatea era aproape sa fie cuceritA,cgpetenia o§tilor de cavalerie, meeter in rgutgti rktacire, eel care era

_

sisi

si

0

sisi si si si

si si si sisi si

inalt;

si

www.dacoromanica.ro

454 KODJ4 HUSEIN

229b craiul lancu, padi§ah al ungurului, purtAtor de nenorocire, auzind de ?trim-toarea populatiei cetAtii, a vent cu flota de doug on mai numeroask de&corkbiile musulmanilor.

<Se descrie lupta dintre cele doua flote>.

De nevoie, vasele musulmanilor au fugit. Atunci,-craiul Iancu,la rin-dul sku, intrind In cetate cu ghiaurii cei rai oi intkrindu-se ei adunindu-oipraful de puock, a inceput iarkoi sk se lupte cu musulmanii.

<Intre Limp hielndu-se o spArtura In zidurile cetatii, oastea a dat iureeuri, Incerelnd s-ocucereascA>.

. . . Dar cetatea de mai sus fiind intaritk oi duomanul Iancu celMr& de credintk prmind intr-insa un numkr de 500 de ostaoi (ieniceri),au dat atac asupra lor. Amindouk par file s-au rkzboit cu bravura. Afu-risitul de Iancu, neckjindu-se de pktrunderea ienicerilor In cetate, s -a duola spartura zidului impreunk cu ,cei din suita sa oi, aoezindu-se intre eeldinauntru oi cei dinafark, i-a respires pe gaziii care veneau din spate oi i-aucis pe ienicerii dinauntru. De asemenea oi craiul Iancu a fost lovit In ochide o sageatk.

. . . De semenea §i sultanul Islamului 49) la rindul sau, zicind :230b nu este cu putintk sk fie ocupatk" < oi-a dat seama a este timpul sa

renunte >. Dar de pktania lui lancu nu se auzise inch. tirea adevgratk aa sosit la cel de-al doilea sau al treilea menzil.

237a

239a

<Dar,nedindu-se poruna de Intoarcere asupra cetatii, s-au dus la capitala sultanatului>.<Cuccrirea Trapezuntului ei a fortaretei Koiunlu-Hisar>.

PLECAREA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA

Pe vremea sultanului cel luptItor pentru islamism < Mehmed alII-lea > padioahii de prin imprejurimil on voie sau de frick, erau pe caleaascultkrii, iar cei mai multi dintre regii ghiaurilor cei josnici deveniserktributari (haradjgiizar). §i domnul Tkrii Romkneoti, care era cunoscutsub numele de voievodul Tepee (Kaziklu)", era un ghiaur tiran (gebbar)oi despotic. El era cer care purta semnele violentei oi. rautktii. Astfel,intr-un be al scaunului sau de domnie, pe o intindere de ease leghe (mil),alegin.d un teren, 1-a lmprejmuit cu ziduri. i In acel teren, in loc sa sk--deasck arbori fructiferi oi porairoditori, el a infipt pari cu virfuri ascutite.Ori de cite on 3i prindea prin lovituri de skbii pe duomanii ski, ii Infigea

4. Mehmed al II-lea.60 Vlad Tepee (1456- 1462).

t

www.dacoromanica.ro

BEDA'I UL-VF2CA1 455

prin burtA, in acesti pari, iar pe altii ii r6,stignea pe truce. PAsarile §i cio-rile m1ncau din carnea for §i nu lasa s6, fie ingropati In p6mInt. Daclcineva indraznea sa dea jos pe acesti spinzurati sau rastigni i, atunci eraspinzurat In local lor. i privind acest loc de ospetie $i de °dada, el semindrea, zicind ca acest loc este maidanul de preumblare al acestor morti".Cu acest obicei urit, el i-a 1n-tint pe toti st6pinii (mita) c5,peteniileghiaurilor. Cu toate faptele sale de acest fel, aratind supunere la Poartadinastiei osmane pentru c5, era vestit, el a fost onorat cu un haat, strl-lucitor i cu o coroana, de our i cu o bonetg, (iiskiif) princiaa4. i sultanullumii, socotindu-1 pe acest ghiaur drept un viteaz, fl Hada, altora de oseams on el. Tocmai de aceea violenta sa se intArise din ce In ce mai multsi el ii nimicise pe dusmanii sat Dar, cu timpul, in creierul sau au patrunssoaptele diavolului. Pe vremea end sultana] se g6,sea 1ntr-o expeditie,care se prelungise, impotriva Trapezuntului, In timp ce °stile ImpLr6,-testi erau departe de serhatul Taal' Rominesti, atunci acel ghiaur,ritor al binefacerilor, depIsind hotarele faut6itii sale, si-a Indus mina, saprAdalnica, asupra raialei tinuturilor islamice. Cind padisahul musulman,dupa, cuterirea Trapezuntului,s-a intors la Istanbul, Ishak-pasa, care erala paza Rumeliei, venind la Poarta impaargitiei pentru ura,ri, a 16,cut arzdespre faptele role ale voievodului Kazikka. Atunci an fost trimise poruncide supunere cItre emiri pentru pregg,tirea ostii (sipahi). Dar mai inaintede acestea 1-au chemat la Inalta PoartI a impa,ratiei pe cel cu sufletulnegru..Afatindu-si supunerea, el s-a scuzat astfel : Poporul t riff mele estecu don./ fete. In cazul ca plat la Curtea fericirii, se va supune ungurului.Dacg, se va g5,si ca e bine ca pentru paza tarii mole sa, fie trimis, in acestepkti, vreunul dintre emirii de margin, atunci sint hotaxit sg, merg cas ma inchin la Curtea fericirii". De aceea 1-au trimis acolo pe Ceakirgi-bast si Hamza-bei, care era bei de Nicopol. Fluviul Dutarea 1nghetase.Pe clad Hamza-bei, asezindu-se pe DunAre, incerca sa treaca,, atunci intimpul noptii, voievodul Tepe§ (Saziklu) a dat un atac asupra ostiiislamice

pe cei mai multi i-a treeut prin sabie. Pe mai sus-arAtatul Hamza-beipe Iunus-bei 52, unul dintre emirii de serhat, trecindu-i in rindurile

mastirilor, le-a, trimis capetele la craiul unguresc 53 si 1-a instiintat de rrts-coala sa. Cind aceasta, faptg, nenorocitl a fost fa,cutg, arz la Inaltul in,edjlis,atunci, potrivit firma,nului Impkatesc, care a fost emis mai inainte, s-apregatit oastea purtgtoare de victorie In primg,vara lui 866 54, s-a

ai CeakIrgi-baft: capetenie de soimari.62 Iunus-bei : grecul renegat Katavulinos.58 Matei Corvin (1458-1490).M 1462, martieaprilie.

ti

§i

§i§i

§ipIng6-

§i§i

§i,

www.dacoromanica.ro

456 KODJA HUSEIN

-pornit la xpeditie pentru cucerirea TArii Rornaneiti. Serdar al avangarziispahiilor fiind Mahmud-pasa acesta trecind podul de peste Dunare, el aScut ca, Tara RomaneascIsfi fie pe dinauntru ca in ziva jUdecatii de epoi.Tepee (Kaziklu), neavind putere sá se impotriveasel, s-a ascuns in locuri prl-pttstioatie. De asemenea sultanul cel luptator pentru Islam, trecind pesteDunare en mai mult de 200 000 de osteni victoriosi, a impodobit tot IA-mintul Tarii Rom'anesti cu corturi de diferite culori. Atunci, faeindu-1pe Evrenosoglu .Ali-bei serdar peste acingii, 1-au trimis pentru devastarea

Romanesti. . . .

240a . . . Mahmud-pasa, care mergea inaintea o tii, calauzind-o,nimerit deodath peste un lee de popas. Aici, ping la o departare de sase leghe(fersah), nu se gasea nici o pic6,tur& de spa, i soarele fiind dogoritor pestemgsura,, caldura era asa de mare, In& zalele se muiau ca lumlnarea. Inacel ses dogoritor peste mAsurl, lupt/torilor pentru Islam li se uscaserabuzele. Din local acela < turcii > an plecat spre un palat (sarai). In clipasosirii, pe dud spahiii potoliserai Inc & setea, a aparut din partea ghia-urilor o mat& nenumarata. Deoarece Tepee av ea, undo vechi dusmInii cuvoievodul Moldovei 55, acesta din urmI stiind de sosirea padisahului, aluat aceastI sosire victorioasl drept un bun prilej i s-a repezit sa pustiasel

devasteze Tara Romineasca, Dar $i acesta, aflind, trimisese o ceataea sa, inchid& calea moldovenilor. Intro timp acestia 56 an prins deveste ca Evrenosoglu Ali-bei, cu acingiii, se saturase de piazi. De aceeaei au crezut ca spahiii sahului cel victories slut acingiii Insotitori ai luiEvrenosoglu tli, grAbindu-se in acel ses fgra, apI, i-au atacat pe viteji.Cind prea fericitul impgrat i-a vazut pe ghiaurii fara onoare, atunci inain-tind deodata ca o stea, s-a asezat In mijloc, iar pe aripa dreapta, pe ceasting& i-a pus pe vizirii i emirii sal cei mai renumiti, impodobindu-se cu ei.Astfel, viteji ca : Turhanoglu Omer-bei si Evrenosoglu Ahmed-beiMihaloglu Ali-pasa Malkocioglu Bali-bei an fost asezati pe aripa dreapta ;iar pe Nasuh-bei pe Develioglu17mur-bei pe Mihaloglu. Iskender-bei

pe alti bei i-a asezat pe aripa stingl. Dar dnd cei din ceata aceea deostasi s-au apropiat de spahiii impgrItiei, au. vgzut ca fiecare din ei erauCa niste lei stropiti cu singe de dusman curajosi ca niste balauri. Deaceea, Ingrozindu -se, au pornit Inc& de la inceput pe calea infringerii.kiapte mu de ghiauri imbracati in zale au devenit hranl sabiilor seinteie-toare, iar teilalti au fost

240b Dupl aceast& victorie, sahul <Mehmed al II-lea > eel plin de curaja stat in Tara Romaneasca, timp de o tuna. Voievodul Tepe§, aflind

" Stefan cel Mare.36 Osta§ii lui Tepe§.

vi

vi

Tariia

nu-vi

vi saIna vi

vi

vi

vi

vi vivi

vi

prinsi.

www.dacoromanica.ro

BEDA'I IIIINEK.A1 457

de nenorocirea care azuse pe capul celor pentru inchiderea dru-mului moldoveanului, nu a gasit atunci alt tale deck s&-Lloveasc& <peturci> asemenea unui virtej unui fulger. §i astfel, el a inaintat intr-onoapte asupra ostii purtatoare de victorie a musulmanilor. Oastea sulta-nului, la rind-ul ei, 16sind la mijloc oastea ghiaura, repezit deodatlsabiile. Mai multe mii de ghiauri an fost trintiti la pAmint.

Desi Tepe§ a incereat s& Amin& pe cimpul de lupt6, totusi, neputinds6 reziste, in cele din urmg a izbutit s& scape de acea prIpastie cu miide §iretlicuri. Dar mergind ling& craiul unguresc, vechiul sau dusman,

gbit pedeapsa pentru faptele sale rele, azind in nenorocirea vesniciei.Craiul eel nenorocit punindu-1 in lanturi si tepuse aruncindu-1 in inchi-soare, el a ramas acolo pin& ce dat sufletul infernului. Mihaloglu Ali-bei a urm6rit acea ceat& nenorocit& pin& la hotarul unguresc, dar nu aizbutit sai pun& mina pe el (pe Tepe§). Punind ins& mina pe avutul sAu

pe oamenii acelei taxi, an luat In robie poporul Romanesti, pe carean devastat-o si an jefuit-o. Astfel, spahiii musulmani s-au bucurat de oArad/ foarte bogat6, iar Tara Rom'aneasc& a intrat in st/pinirea padisahuluiorizonturilor lumii. Vilaietul T6rii Romanesti a fost acordat cu cinstefratelui lui Tepe§, voievodul Radu 57, care pe atunci se g&sea cu gloriein slujb6 la Poarta. fericirii. Astfel, <aceast& tar& > a lost luata in stapinirede Radu.

263b <Se arata c5 dupa cucerirea Tarn Romanesti, s-a dat slobozenie ostiL iar apoi a urmatcucerirea insulei Mitilene de la hind>.

'<Descrierea cuceririi cetAtilor Caffa (Kefe) 0 Azov (Azak)>.

265a DESCRIEREA EXPEDITIEI IN MOLDOVA (BOGDAN)

Sultanul cel luptator pentru Islam, dup& expeditia asupra p&mintu-rilor din Iran, §i-a r&spindit ostile in toate pArtile pentru llrgi Cara.Pe pasa Hadim Suleiman, beilerbeiul Rumeliei, 1-au trimis mai intliasupra Iskenderiei55 albaneie (Arnavut). Acesta, multumindu-se en pradA,s-a tutors la Poarta impgraitiei cu avutii fax& socotealI.

In acel timp s-a facut arz c& domnul Moldovei, rIsculindu-se, a depa,-sit orice mAsurA.

<Sulennan, care nu acuse nici o ispravg la Iskenderie >, a primitfirman ca, mergind cu oastea feudei (dirlik) sale asupra Moldovei (Sara-

265b Bogdan), sg, subjuge acea tug, §i s-o ocupe cu forta. Departarea dintre

58 Radu cel Frumos (14621473).58 Iskenderie: vechea Scodra.

trirni i

Tarii

1i

ti -a

1i

si

a-ti

www.dacoromanica.ro

458 KODJA HUSEIN

Iskenderie Moldova fiind cale de o lung, ffind timp de iarnA ceamai mare parte din menziluri aflindu-se pe locuri muntoase pline deriuri i call fund obositi Mud locuri prapAstioase greu de pAtruns In4ara arnAutilor, starea for ( a oBtilor otomane) era nenorocitai. Dar neavindalta tale decit sa se supunA Inaltului firman, ei s-au Indreptat spre pArtileMoldovei. Apoi, cu mu de greutAti, an trecut fluviul DunArea prin fataTariff Rominevti. *ovAind timp Indelungat, pe and erau In Moldova, eian Inceput s -o devasteze Bi 8-au sAturat de pradg. Dar do maul Moldovei 59,cel Ma% credintg, hind meSter In lupte, avusese multe rlzboaie cu haniitatari din DeSt-i KIpceak 6°. El era vestit printre regli ghiauri prin sire-tenia sa Bi era un rAufacAtor care domnise 90 de ani. De aceea, intArindpe dinautru pe din.afarA Cara Moldovei adunind apoi pe cAlAretiipedestragii sAi Intr-un lot, i-a repezit asupra o8tii islamice. Oastea Rume-liei fiind ins5, o oaste obositA necunoseind starea acelei taxi, din pricinaaceasta cei mai multi dintre ei an murit ca niBte martini Bi multi altliau, pierit. Lui Hadim-paBa i-a parut rAu de aceasta batalie i abia asettpat din, prApastie. IndatA ce aceasta [}tire InspAimintAtoare a lostfAeuta, arz la mania sa sultanul, stApin al orizonturilor lumii, atuncipentru onoarea Isiamului i spre a rAzbuna infringerea musulmanilor,a pornit el insuBi In aceasta expeditie sfintA.

DESCRIEREA EXPEDITIEI IN MOLDOVA

In primAvara anului 881611 sultanul 8-a Indreptat spre Moldova cuun mare numar de o8ti vietorioase. Transportind mai Intli ea vasele zahe-rea din Marea NeagrA pe fluviul Dunarea, a pregatit foarte bine tot ceera trebuincios o$tii. 08tile din Rumelia Bi Anatolia, adunlndu -se peling tabara sultanului, au ajuns cu totii cu noroc i samAtate pe malulDunArii. Domnul Moldovei, care era un ghiaur netitiutor, InBtiintat despre

266a mania sultanului luptAtor pentru Islam, a ars semAnAturile propriei saletaxi, Inch n-a %sat nici urma, de finete sau de grine. Seceta foameteaau ajuns atit de mail. Smelt data Bahul eel cuceritor de taxi nu ar fimat masuri chibzuite ca sa -i soseasca corabiile pe Dunare, cea mai mareparte a o8tii ar fi pierit de foame. De asemenea i vitele for ar fi pieritde foame taxa nutret. RetrAgindu-Bi oktile In locuri prapAstioase, el $i -adus proviziile in locuri greu de patruns. Intrind Intr-un aseunzi8 plduros(cenglistan), a stat acolo. Inlauntrul lui se ratkea pinti i oastea. Sultanul

Stefan eel Mare.6O Ktpceak: stepa clpeeaeft; aici desemnInd mai mult Crimeea.

.111 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.

§i si

§i

si

69

De.gl-i

91

ei

ei ei

www.dacoromanica.ro

BEDA'I ULVEKA'I 459

luptator pentru Islam a depus sfortki spre a-1 nimici pe acel ghiaurcare se rAzvr&tise, dar n-a dat nici m'Acar de urmele lui.

<CAutIndu-1, cdliuza turcilor a apucat pe altei cale>.

Atunci s-a emir firman de ucidere <a cglauzei>. Dar tocm.ai atunciintorcindu-se un om dinspre oaste, acesta a spus ca ghiaurul se &esteIn pIdure astfel caTauza a scApat din ghiarele oimului. Pentru a afla,cum stau lucrurile, an ales osti $i le-au trimis Inainte. Atunci an vazutc& moldovenii, intend ca mistretii (h,inzir) In padure, se intaresc mereuacolo cu copaci maxi, ca, an spat santuri adinci si an astupat intrArilecu vreascuri cá In timp ui -au asezat tunurile pe pozitii de tra-gene, iar pe cei care le veneau In fat/ fi t6iau ca pe niste mistrei. tutor-cIndu-se cei care plecaser5, dupg, stiri i spunind cele va,zute, steagulm-usulmanilor a lost indreptat In acea parte, asupra acelei pgduri a umililor.De asemenea, §i marele sah rinduindu-si oastea (sipahi) §i impresurindirmrginea acelui ascunzis pgduros, au inceput sa, se rkboiascg, cu tunurile

cu pustile. Cind oastea umililor ghiauri a vazut atacul spahiilorImproscind din tunuri a faeut sa, se cutremure p6mIntul. Dar

oastea islarnicat fiind ocrotita, de Allah, ei an tras din tunuri Intr-o vremedud ostasii musulmani nu sosiserl Inca la locul de tints, ci se g6seauintr-o vale. De aceea ghiulele, trecind pe deasupra, nu an atins penimeni afarA de virfurile movilelor.

266b Dar tunurile care an lost slobozite din aceastl parte (ale turcilor)nimerind peste carele ghiaurilor, nici o ghiulea n-a c6zut pe pamint.Intrarea fiind nimeni nu a putut s& Inainteze. Desi vitejiiieniceri obisnuiau sa fac5, din piepturile lor scuturi impotriva tunurilor§1 pustilor, totusi acum, arunclndu -se on fats la pAmint, s-au pitulat.Pe atunci ag5, de ieniceri era Trabzunlu Mehmed-aga care, pe vremeasultanului Baiazid-han fugind la Djem-sultan 62, a lost apoi ucis la Ankarade oastea de Rum, iar capul lui a lost trimis la Curtea sultanului Baiazid<al II-lea>.

Sultanul gaziu <Mehmed al II-lea> Vazind la ieniceri o purtareopus& obiceiului lor, s-a adresat agalei lor, dojenindu-1: Ce lucru curiosan facut acesti oglani Oare asa, lac cei care s-au Incins on briul vite-jiei V. Si Mud In muinile sale binecuvintate scutul san, Imbolditcalul cu piciorul. Ostasii de Poarta,, ataclnd de asemenea toti deodatg,nu s-au despktit de scara Imp&rateasc6,. Ienicerii, la rindul lor, rusinin-du-se de fapta slvirsit5, de ei pentru spala rusinea, s-au repezit

e2 Printul Diem, razvrAtit apoi ucis In

tai

acelasi

victo-

lust Inchisl,

si

gi

I

si

pi Italia.

www.dacoromanica.ro

460 KODJA HUSEIN

unii dupl altii asupra dusmanului. Chad spahiii Rumeliei Anatolieiau vAzut aceasta stradanie a padisahului, si-au pus piepturile in fatstunurilor s-au napustit asemenea unui torent vijelios asupra carelorghiaurilor. /neepind lupta spre amiazl, nu s-au retras ping la vremea celordoug, ruggciuni 68. In sfirsit, cucerirea i biruinta zimbind ostii islamice,cei mai multi dintre moldovenii vinati de catre viteji an fost dati pradI

Nenorocitii care an scapat de sgbii, incetind a se batg, audepus sfortgri pentru salvarea familiilori copiilor lor. De asemenea,luptind pentru zelul Islamului, gaziii au depus sfort/ri si an nimicitun numgr atit de mare de ghiauri incit din capetele lor an fost f/cutemulte minarete. In acelasi timp bug, multi gazii gasindu-si aici moarteade martini, singele lor scurs a flout siroaie care s-au dus in rai. Fete lemoldovenilor in.negrindu-se, serdarul lor, care era acel mare umil, a iesitIn tain/ dintr-un colt al ascunzisului $i a fugit pe furis in mun.tiImprgstiat in pgdurea de stejar avutiile i merindele, intocmai ca onoareasa. §i multe mu de robi sclave, dintre moldoveni, an cgzut in miinileluptgtorilor pentru credintai. Devastind pustiind timp de doul lunivilaietul Moldovei, ei (turcii) s-au umplut de prAzi nenumarate. In mlinilefora cazut un numlr atit de mare de dobitoace, inch nu incApeau pecimpie. Vilaietul Moldovei fiind caleat de oaste, s-a dat porunc/ din parteasultanului ca oastea musulmang, s/ se intoareg spre capitala sultanatu-lui, la Adrianopol.

In aceastg expeditie, beiul Tgrii Romfinesti slujind cu oaste, el. afost onorat cinstit de catre padisah cu toate favorurile implr/testi.De asemenea, dintre prazile luate din Moldova, i-au fost acordate luilucrurile ce i se cuveneau. Astfel, toate turmele de porci care se ggseauIn aceast/ tarl, an revenit celor din Tara Romlneascg.

DISTRUGEREA DE CATRE SULTAN A UNOR CETATI DE LEMN

Sultanul luptltor pentru zelul Islamului intorcindu-se din expeditiaImpotriva Moldovei, la locul pe uncle a trecut Dungrea a venit un omde la Mihaloglu Ali-bei, fIcind arz ca, craiul -unguresc s-a rlsculat ela flout din piatrI scinduri doua cetAti in localitatea numitg Xuiludj 641Intro apa Dungrii si Morava.

<Plecarea sultanului pentru distrugerea acestor cet'a %i. Evenimentul s-a petrecut la douAluni fi jumAtate dupA campania In Moldova>.

66 In text : beyn es-selaleyn, In alte izvoare chindie (ikindi).64 Kuiludj : Kliuci, localitate In Bosnia.

gi

1i

sabiilor.

si

oi li -aQi

1i

1i

gt1i

gioi

www.dacoromanica.ro

BEDA1- UL-VEICA1 461

:74a Printre evenimentele care s-au intimplat In. anul mai sus-arittat(882)66 este si acela ca sultanul a numit pe emirii musulmani Huseinoglu.

Mihaloglu Ali-bei Malkocioglu Bali-bei, cu o mat& de 30 000de cal6reti, ca sa treacI prin Cara voievodului Tarii Romanesti, care eratributar, devasteze sg, aducg in ruin& Cara ungureasa.

<Urmeaza relatarea InfrIngerii turcilor din cauza nentelegerli beilor>.

316b DOMNIA SULTANULUI BAIAZID AL II-lea

339a <Baztndu -se pe cronica lui Idris Bit lisi, autorul descrie pregAtirile pentru o expeditieIn Rumelia In 88866 >.

339b Chad sultanul a inceput sI adune o oaste mare in localitatea de maisus (Sofia), atUnci regli ungurului i Moldovei Romanesti, precum

alti ghiauri, de fried', s-au graft trimit6 la Poartg solii, aratindsupunerea.

<UrmeazA descrierea tratativelor §1 relatarea unor schimbAri in slujbele din Rumelia>.

CUCERIREA CETATILOR CHILIA AKKERMAN

Sultanul eel victorios, stringin.d osti norocoase ea sg cucereaseg340a Chilia, Akkermanul, in, a patra zi a lunii rebi- ul -ahir din anul 889 67

s-a indreptat spre Adrianopol cu gindul de a incepe expeditiaGhiaurii din vilaietul Moldova, care se aflau in eet6tile

Akkerman, pricinuiau mereu pagube negustorilor care veneau acolo dinCalla si girim §i din Dest-ul t6t1rese 88i apoi, trecind pests fluviulDimgrea, atacau mereu tarile islamice. Din aceasta, pricina, s-a poruncitca tun.urile sg, fie aduse acolo impreun6 cu carele si eu pustile. In afarde aceasta, au fost transportate cu galerele de pe Marea NeagrA pe Dunatrei unelte de lu.pt/ far/ nunfar zaherele.

<Punerea temeliei unei geamii, unei medrese §.a., la 26 rebi II 889 >69.

Apoi, merglnd prin. Dobrogea la tarmul Dungrii, au trecut cu oasteavictorioasA, prin schela Isaccei. Beiul Tarii Itoma.nesti 76, devenind ca.16uz/

65 15 aprilie 1477 3 aprilie 1478.66 9 februarie 1483 29 ianuarie 1484.67 1 mai 1484.69 Deft -i tatar clmpia tatAreaser ; In alte izvoare, Deft-t Kfpceak, adicA stepele cumane,

pontice, rusWi.69 23 mai 1489.7° Vlad CAlugarul (1482- 1495).

Isa-bei

Tariigi sa

$I

$i

srinta.Chilies

el ei

ei el ci

ei

9i

www.dacoromanica.ro

462 KODJA HUSEDT

de drum, a sosit cu o mie de osta4i qi a stat gata pregatit pentru aprovi-zionarea cu merinde.

In a unsprezecea zi a lunii mai sus aratater 71, an asediat cetatea.Chiba- Dupa, ce an fa,cut o spartura, la unul dintre ziduri, pircalabul (diz-dar) sau a predat cetatea de nevoie, in a douazecea zi a lunii mai susaratate. Padua rugacinnea, de vineri in biserica cetatii ce au ispra-vit cele necesare supunerii, s -au indreptat pentru cucerirea .Akkermanulni.

SOSIREA HANULUI TATARESC

<In acel timp han al Crimeil era Mengli-Ghirai, descendent al lui Glnghiz-han, §i carese tragea din spita lui Djugi-han>.

Acesta, venind cu 50 000 de tatari iuti ca vintul diminetii, a onoratcu persoana sa expeditia marelui sultan §i padiph. Rind impreuna, cumarele sultan, an plecat in a dougzeci cincea zi a lunii mai sus-aratate.

340b In a patra zi (miercuri) an asediat cetatea Akkerman. Se spune ca Akker-manul avea unelte (esbab) munitii fira, numax zaherea pentru 30 deani. Cit prive§te rjantul (hendek), acesta era neinchipuit de adinc. Oasteacea victorioasa umplind acel §ant, 1-a netezit intr-o saptamina. In a §apte-sprezecea zi a lui regeb 72, steagul imparatesc a fost infipt pe turnul §1pe zidurile cetatii. scribii an fost desemnati pentru paza avujiilornenumarate. Pe ghiaurii care voiau sa ramina, pe loc i-au lasat, iar pemulti dintre cei care vroiau said paraseasca, vatra i-au dus la Eski-Bigadin Anatolia. In ceea ce prive§te vistieria (hazine) cetatii, aceasta afost data pentru terminarea unor a§ezaminte de binefacere incepute laAdrianopol. Dindu-se daruri imparate§ti lui Mengli-Ghirai-han ",acesta a fost distins cu burca alba, (ak-biirk) i boneta (iiskiif) aurita, §i afost trimis in Cara sa cu daruri multe. Domnul Moldovei, vrind-nevrind,renuntind la cele doug, cetati, le-a predat naibilor imparate§ti. Dar pentrurestul Orli sale s-a obligat sa dea in fiecare an haraci §i avutii (mal).

Sultanul cel norocos, la rindul sau, intorcindu-se la, 22 regeb de laAkkerman, s-a indreptat spre Adrianopol pe drumul de la Sari-Saltik-Baba 74. Pe la sfir§itul lui §aban 76 a impodobit acea capitala, cu o caziasosirii sale, iar regilor sultanilor din imprejurimi le-au trimis scrisoride cucerire.

71 Rebi II, ceea ce este insa gre§it.72 17 regeb (889) = 10 august 1484.78 Mengli-Ghirai, hanul Grimed (1478-1514, a doua74 Babadag.

Evahlr §aban <889> = 14-23 august 1484.

§i dupa

§i

§i §i

Emirii §i

§i

oars).

www.dacoromanica.ro

BEDA'I 463.

RASCOALA DOMNULUI MOLDOVEI $1 INDEPARTAREA ACESTUIA

141a <Iernarea sultanului la Adrianopol In 889 ". Schimbari In rindurile vizirilor, sobireuunor soli din India, Egipt Ungaria cu daruri ; toti au fost onorati si bine primiti la Poart5>.

In acest timp a venit §tirea c ghiaurii care an llamas la Akkerman,au dat de veste lui Bogdan -oglu 77 a daca va veni pe neasteptate iivor da cetatea. Cu aceast5, fIgkluia154 1-au fazut pe acest nenorocit sase ingimfeze. El, de asemenea, pregkind sari, a venit cu corgbille inapropiere de cetate. In timp ce unii dintre ghiauri intraserA, in cetate, iaraltii erau pe treptele sarilor, pazitorii cettii, fiind instiintati, an strigatdeodata Mare-i Allah", ti an atacat cu sabiile. Dintra ghiaurii gasitiinrauntru §i in afara cetAtii, pe cei mai multi i-au trimis in foculinfernului... Pe ce mai multi dintre cei care intrasera in cetate, facindu-iprizonieri, i-au trimis la Poarta fericirii. Chid aceastl ! imbucuratoarea fost adus6 la cunostinta sultanului cel cuceritor de OH, atunci 1-au Moutserdar peste oaste pe Ali-pa§a 78, beilerbei de Rumelia, §1 cu vitejii Sidin Rumelia $i eiteva bulucuri din oastea de poart5, 1-au trimis in vilaietulMoldovei. Ali-pasa, irnpreun5, cu domnul Tariff Romfinesti 79, la 25 alelunii Saban din 890 a intrat in Moldova. Multi dintre boierii (beii) Moldovei

341b s-au supus, dar de urmele lui Bogdan -ogle nu an dat. Desi 1-au cantat,totusi nu an putut da de el. In cele din urnal, cind s-a aflat a a fugitin vilaietul le§esc, an Mut incursiune in Moldova §i au luat prazi. Ali-pasa a plecat cu noroc, dupa, ce a luat a cincea parte.

<Urmeaza descrierea relatillor cu Kaitabay, sultanul Egiptului>.

A DOUA RASCOALA A DOMNULUI MOLDOVEI

Din partea Akkermanului si Chiliei an sosit stiri ingrijoratoareprecum c5, domnul Moldovei, marele rgzvr5,tit, a venit cu multe arme bunersub cetatea Akkermanului cu end sa o asedieze. Dar pUitorii cetatiis-au luptat si 1-au impiedicat. Frica §i groaza cuprinzind inimile ghiaurilor,ei au fugit lasin.d armele $i proviziile ling& cetate. Cind vestea acestei ras-coale a domnului Moldovei a ajuns la urechile sultanului, el i-a acordatindat5, apeteniei de lupt6tori, Malkocioglu Bali-bei, eialetul Silistrei,dindu-i firman ca trecind Dungrea cu acingiii Rumeliei, sa devastezidin nou Cara Moldovei si, in caz ca va veni sus-numitul acela, sa to lupti

76 30 ianuaric 1484 17 ianuarie 1485.77 Bogdan-00u : fiul moldoveanului", Stefan cel Mare.79 Mihaloglu Ali-bei, serdar de acIngit.79 Vlad Calugarul.

UL-VEKAIL'I

si

www.dacoromanica.ro

464 KQDJA HUSEIN

cu bravura". Acesta, la rindul sau, potrivit inaltului firman, adunindgaziii, a pornit cu end de razboi sfint (gihad). Intre timp insa iscoadamoldoveanului, aflind despre aceasta, a dat de stire domnului sau. Acesta

342a la rindul sau, trimitind feriadcii de ajutor la craiul ungurului i leahului,le-a grait : .Astazi mie, iar mime voua". Regii ghiaurilor 1-au ajutat cupedestrasi cu ca1areti.

Cind Malkocioglu <Bali-bei> a ajuns cu gaziii sai In Moldova, anvazut ca ghiaurii nenorociti slut uniti pentru lupta. Prin grija lui Allahcel milostiv, an Inaintat citeva zile inlauntrul Moldovei cu end de a serazboi cu dusmanii. Au pradat si an devastat orasul sau numit Bolsa 8°Dupa aceea, durindu-se un pod paste apa Prut (Berta), Malkocioglu apoposit acolo, iar pe spahii i-a trimis Inainte. Nevazlndu-i pe dusmani,ei s-au ingimfat n-au fost prevazatori. Clad iscoada dusmanului a vazutca Malkocioglu s-a despartit de oaste, dusmanul s-a indreptat spre loculunde statea Malkocioglu. Ceata ghiaurilor repezindu-se in mare grabapentru a distruge oastea islamica, ei s-au razboit. Malkocioglu, facindpotrivit zicalei razboi Inseamna siretenie", ascuns Intr-un loc oceata de viteji gazii renumiDi, cu tobosarii i cu trimbitasii sai anumepregatiji, iar el insusi, cu un numar restrins, tragIndu-$i sabia, s-a opusdusmanului. Incepind sa se lupte vitejeste, and s-a apropiat apusulsoaxelui, au aparut deodata din locul in care se ascunsesera vitejii on sun,etede tobe, trImbite darabane si an inceput lupta macelul. De asemenea,adunindu -se gaziii care se raspindisera, an depus o mare sfortare. Dingrija lui Allah cel prea malt, dusmamii credintei, speriindu-se, si-au pierdutputerea. N-a ramas pe loc nici a patra parte din ei ; ceilallii n-au putut

repeada sabia ; an tutors spatele s-au imprastiat cu frica in suflet.In zorii zilei, clad Malkocioglu era iarasi pregatit pentru razboi, el a aflatde risipirea dusmanului. Cazind pe urmele lor, pe cei pe care i-au gasiti-au ajuns i-au nimicit. Inainte de toti Ins/ fugise chiar serdarul

342b ghiaurilor. De aceea scapase de laba de let a luptatorilor pentru Islam.De asemenea, s -au adunat gazii care se imprastiasera prinimprejurimi si an numarat lesurile de pe cimpul de lupta. Au gasit 1500de ghiauri plecati In infern, iar din trupele luptatorilor pentru Islam angasit numai 15 neferi plecati in rai. Apoi, Malkocioglu luind, pe malulDunarii, a cincea parte din prada pentru norocosul sultan, i-a slobozitpe

80 Botta, Folta (?), probabil nicht.

qi-agi

sa-8i

ceilalti

gazii.

fi

gt

si siqi

Qi

¢i

it

www.dacoromanica.ro

BEDA'I UL-VF.KA'I 465

154b PLECAREA LUI BALI-BEI". PENTRU INLATURAREA TULBURARILOR DIN TARALWASCA

Padiphul cel rgt6cit al o§tii prior le§e§ti, care shit ghiaurii marilorvilaieturi ale slavilor (sakalibe) gi locuitorilor nordici, se Ingimfase dinpricina mwrelui numgr de oameni §i. avutii. Sub motivul neatIrngrii ei auadunat osti cu gindul de a ataca Ohio islamice.

Intr-una din lunile anului 902 82, avInd trecere prin Moldova, el atrimis ktire catre valiul 88 Moldovei 84 a oastea for purtgtoare de InfrIngeriva trece prin Cara sa §i i-a cerut sa -i fie Insotitor §i cAlguzg. DomnulMoldovei, find tributar (haradjgiizar) <Portii> §i de multe on vgzIndurmarile Impotrivirii sale fat/ de casa Osmang, era un om Intelept. *tiinda fapta craiului lesesc este un act necugetat §i o nerozie, s-a gindit cadad, li va Inggdui sa treacg <prin Moldova >, va cg1ca tratatul <en turcii>§i cg la urmg Cara sa Insg§i va fi distrusa. De aceea Intli 1-a sfgtuit cuprietenie pe craiul lesesc, §i desi s-a strgduit sa -1 linisteascg, totugi nua izbutit.

VICLE$UGUL DOMNULUI (BAN) MOLDOVEI

In cele din urnag, domnul Moldovei, trimitInd o scrisoare (peigam)catre emirii serhatului islamic, i-a rugat pentru trimiterea unui sangeacbeicare a ving In vilaietul Moldovei §i a tread, In avangarda o§tii. Atunci,unul dintre emirii care se afla la acea granitg a intrat cu 600 de vitejiInarmati In Cara Moldovei. Domnul Moldovei, la rIndul sgu, Imbrgeindvreo 5 000 6 000 de oameni de-ai sgi cu vesmintele ostii de Rumelia 851i-a Invatat ca, atunci clnd vor vedea oastea, leqeascg, sa scoatg sgbiile

355a din teci si sa se repeadg asupra lor. Ace§tia, de asemenea, s-au ascuns1ntr-un loc argtat de domnul Moldovei. Apoi, domnul de mad sus, pre-fgclndu-se a fuge Indlrgt de teams, a trimis fltire craiului le§esc, zielndu-i :Avanggrzile ostii osmane intrInd In Cara mea, pe urmele for vin In grabgsi ceilalti. Sg trimiteti 5 000-6 000 de oameni Inarmati. AratIndu-le loculuncle se ggsese ei, a luam mgsuri bune". Craiul lesesc, la rindul au, atrimis, dupg cum a spur domnul Moldovei, vreo 5 000 6 000 de glaiauriImbrIca,ti in zale. Avangarda le§eascg, calguzitg de domnul Moldovei,

al Malkocioglu Bali-bei.82 9 septembrie 1496 29 august 1497.ea Valiu : guvernator ; aici in sens de domn".84 Stefan cel Mere.d6 AdicA In uniforma turceascA.

80 q. 48-www.dacoromanica.ro

466 KODJA HUSE7N

veni la faimoasa p/dure 861 atunci beii care erau in ascunzisuri, iesinddin codru impreung cu vitejii moldoveni imbrAcati in vesminte rumeliote,si-au repezit caii asupra ghiaurilor dup6, obiceiul osm/nesc, au bgtuttobele si au sunat din trimbite.

Domnul Moldovei a fugit sr-mind : Eu nu am putere s, ma impo-trivesc acestei osti". Cind ostasii lesi an vgzut aceasta, trupurile for anlost cuprinse de tremur ci limba for s-a bilblit ; s-au buimAcit cu totii,nestiind in ce parte fug/. Cind domnul Moldovei a vazut ca, ei an fugitcu frica in suflet $i ca slat strimtorati peste m/surA, a c/zut pe urmele lor.Acestia an strab/tut rauntii cirapiile. Cei mai multi dintre ei s-au impras-tiat in acea tar/ str/ina. Mind urm/riti de avangarzile islamice, multidintre ei an lost facuti prizonieri, iar multi altii an devenit bran sAbiilor.ScIpind vreo raie de ghiauri, ei an ajuns la oastea leseascI cu miff de neca-zuri si an dat de stire cg, oastea islamicA a pAtruns in Cara Moldovei.Craiul cel At/en, simtind a din avangarda sa an Amiss prea putinioameni, a lost cuprins de groaz1 si, 15,sind poverile sale, a fugit cu maregrab/ si necIjit in tinuturile tariff sale. Se spune ca r/minind 20 000 decare cu vesminte unelte, acestea au intrat in. miinile avangArzilor isla-mice $i ale domnului Moldovei. Trimitind gonaci pe urmele cetei fugare,cei mai multi dintre cei care r/m/seserl in urm/ au lost facuti prizonieri,iar pe cei care s-au indirjit i-au trimis in adincul infernului. Cind o partedin prAzi, impreunA cu acei dintre prinsi care indipuserl in mina domnului

355b Moldovei, an lost trimise Curtea fericirii, el a lost onorat pentru acesteservicii.

Prin daruirea unor lucruri si comori f/r/ socotealI, < domnul Moldo-vei> a lost onorat printre cei de o seam/ cu el ci cinstit din partea

cu o bonetai aurita. (iiskiif).RAutatea craiului lecesc nerucinarea pe care o incercase mai sus-

numitul nu se puteau rasa aca. De aceea, pentru a se razbuna, mAreleph 1-a facut serdar peste oastea musulman/ pe Malkocioglu Bali-beicare era emir de gazii si stIpin al Silistrei. Chid acesta, trecind fluviulDungrea cu 40 000 de calgreti alesi dintre gazii acingii, a intrat in *tamMoldovei, atunci beiul Moldovei a pregatit multe provizii (zad-ii-zevad)

apoi a indeplinit slujba de alluza,. Dup/ aceea, pregAtind vase, anf /cut peste ele un pod puternic spre a trece apa Nistrului (Turla). Dupa,

N Codrul Cosminului.

sa

gi

Inapt-

Qi,

gi

to

rEtietgi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

BEDA'I UL-VEICA'I 467

trecerea podului, timp de opt zile si opt nopji <turcii an devastat Caraleseasca, fiind condusi de Malkocioglu Bali-bei $i de

393b <Intoarcerea lui Selim-sultan dinspre Crimeea, prin Chilia Akkerman, plecarea luiImpotriva tatalui sau ocuparea domniei>.

425a <Dupa Intoarcerea sultanului Selim I, sosesc cu urarl diversi soli>.

De asemenea si de la beii Tara Romfinesti (Eflak) 87 Moldovei(Bogdan) 88 si de la beiul de Venedik 88 an sosit peschesuri nenumarate,pe ling4 haraciurile fixate.

87 Neagoe Basarab (1512-1521).88 Bogdan al III-lea (cel Orb), (1504-1517).89 Dubrovenedik, adica Baguio, care era tributara Portii.

fill Ai>.

§i

§1

tiff

www.dacoromanica.ro

XXIII

IBRAHIM PECEVI

Istoriograful otoman Ibrahim Pecevi, ill/scut In orlselul Pecs 1din Ungaria In anul 1574 (982), ocupg, un loc de frunte In istoriografiaotomanl. Din relatgrile sale personale, rezult1 a strganosii sg,i an fostasezati ca mici feudatari (timarioci) In Bosnia si apoi In Ungaria. Strg,bu-nicul lui se numea Sara-Davud, iar mama sa, Ikea parte din cunoscutafamilie Sokollu. Nu se =nose amginunte privind coparia lui Pecevi. Scstie doar ca, ramInInd orfan la virsta de 14 ani, a vent la curtea unchiuluisau Ferhad-pasa, guvernatorul Budei. Mai tIrziu, el apare In anturajulunei site rude de-a sa, Lala-Mehmed-pasa, Rugg, care a rganas timp de15 ani.

In anul 1593 (1002), intrmnd In armata a participat is o expeditiea vizirului Sinan-pasa. Cu aceastg ocazie a fost martor ocular al asediuluicetAtii. Esztergom, al campaniei impotriva cetatii Agria (Egri) la asediul1Qcalita ii Petrovaradin.

In Cronica sa, (Tarih) Pecevi enum'arg, In mod cit se poate de ama-nunjit dreg6toriile pe care le-a ocupat, printre care si functia de defterdarde Timisoara. In 1641 (1051), fiind pus In retragere la cererea sa, a plecatis Buda. Restul zilelor si le-a petrecut la Buda si Pecs, local sau de nastere.Aici, Pecevi s-a consacrat 'operei sale istorice. Nu se cunoaste precis nicianul mortii sale, care trebuie sa,' se fi Intimplat In jurul lui 1650 (1060).

Inca din tinerete, Pecevi a avut o deosebitg, predilectie pentruistorie. Lucrarea sa intitulatg, Tarih-i Pecevi (Cronica lui Pecevi) trateazaevenimentele osmanlSilor Intre 1520-1639 (926-1049), adica, incepindcu Suleiman Magnificul pin6 is ultimii ani de domnie ai sultanului Muradal IV-lea. Trebuie subliniat a opera lui Pecevi se numarg, printre cele mai

1 De aid numele de Pecevi ; uneori apare sub forma turceascA de Pecelli, Pecevillsau Pecugli.

gi

gi

www.dacoromanica.ro

470 IBRAHIM PECEVI

pretioase izvoare otomane pentru anii 1520-1639. El este unul dintreprimii istoriografi otomani care, pe ling/ documente tureesti, utilizeaz/ kiiizvoare strain, in special maghiare. Printre acestea, merit/ sg, he pomeni-te in primul rind. operele istoriografilor N. v. Istvanffy(1622) kfi. K. He ltai(Cluj, 1575). Partea a doua a lucrarii sale prezintl un interes §i mai mare,deoarece descrie evenimente contemporane cu autorul, la multe din elefiind chiar martor ocular. El §i-a dedicat opera lui Musa-pap, beilerbei deBuda (1641-1644 / 1051 1054, a treia oars).

Cronica lui Pecevi, scris/ Intr-o limb/ simpla, §i clarI, ne-a fost trans-mils/ printr-un mare num& de manuscrise p/strate in diverse biblioteci §tiashive din Turcia kii Europa. Cu toate acestea, pin/ in prezent nu exist/o editie critic/ a cronicii lui Pecevi, care a/ se bazeze pe manuscrisele exis-tents. insa§i editia turceasc/ 2, din care s-au tradus extrasele ataturate,nu este complet/. Extrase privind Ungaria au fost facute de Imre Karacson§i publicate de Szekfu Gyula in Torok Tortenetirok..., vol. III (1566 1650),Budapesta, 1916, p. 71 193.

Opera lui Pecevi a fost continuat/ ping, la, 1650 de atre defterdaruliSlustaf a efendi din Belgrad (mss. Topkapl- Sarayi, Istanbul).

Bibliografie: 0. M., III, p. 32-33 ; Fr. Kraelitz, Der OsmartischeIlistoriker Ibrahim Pecevi, in Der Islam", VIII, p. 252-260 ; G. O. W., p.192-195 ; E. I., III, p. 1108-1109 ; M. Sakir Olklitasir, Pecevi Ibrahim Efendi,in tYlkii", nr. 2, 1947, p. 6 ; N. Beldiceanu, Problema tratatelor Moldouei Inlumina Cronicei lui Pecevi, In Balcania", V, 1, Bucuroti, MCMXLII, p.394-408 ; S. Djikija, Ceeaeuus H6paxama Hetteeu o Ppyauu u Raexase.(Excerpta historiae Ibrahim Pdevi ad Georgiam et Caucasum pertinentia),Izdatelstvo Metinereba". Sumptibus Academiae Scientiarum Georgiae, Tbilisi,1964, 64 p. (text turc) + 137 p. (text gruzin).

1 Tarih-i Peceul, sub red. Kemal Efendi, Istanbul, vol. I (1864 -1865 /1281),10+504 p. ;-vol. II (1866-1867/1283) 7+487 p.

www.dacoromanica.ro

TARIH(ed. Istanbul, vol. I, 1864-1865/1281; vol. II, 1866-1867/1283)

Volumul I

14 <Vorbindu-se de masurile nechibzuite ale marelui vizir Sinan-pa§a, se spune> :

De asemenea Sinan-pa§a dud voie fatarilor, ace§tia an prgdat §i anrobit toate tinuturile uwure§ti. El s-a Invoit sa fad, intr-o lung ceea cecraiul eel ratakit n-ar fi putut face en oastea sa In mai multi ani. Toatgraiaua fiind prklatg, foametea a cuprins intreaga Cara. Totodatg el a%cut ca Transilvania (Erdel), Moldova (Bogdan) §i Tara Romaneaseg(Eflak) sa se razvfateascg. Dad, s-ar explica toate acestea, vorba s-ar lungiprea mult.

...C'ind rgposatul sultan Suleiman <Magnificul> a fgcut prima expe-ditie la Buda, a supus Transilvania §i argtind prietenie preflcutg fatg deTara Romaneaseg §i Moldova, acestea in 1-au ajutat pe craiul unguresc,iar el 1, cu ajutorul lui Allah, a obtinut biruinta §i a capgtat rename princucerirea tgrii ungure§ti.

...Sultanul Suleiman 11 pusese pe *ehabeddin-pa§a sa construiascg15 o palancl la, Belgrad §i-1 trimisese sa fad, incursiune in tgrile ungure§ti.

De asemenea, 11 pusese cg construiascg cetatea Giurgiu (Ierkeikii) din fataRusciukului, despre care s-a vorbit in leggturg en cucerirea Semendriei....A ars cetatea Zennlin (Zeman) din fata Belgradului §i a luat haraci dela morile Belgradului.

Din pricina rgzvrgtirii Tgrii Romaue§ti §i Moldovei 2 prIdgeiunile§i stricAciunile din ora§ele, tirgurile §i satele care se aflau pe malurile Dung-rii s-au intins chiar ping In apropiere de Adrianopol. Toatg lumea a fostchinuitg §i a stat neputincioasg. De asemenea, pe celelalte tgrmuri (Anatolia)ivirea rebelilor (gelali) a fgeut sa se ating§, culmea neorinduielilor. Mare levizir Mehmed-pa§a, eel care a luat Esztergomul, urmind pilda rarposatuluipadi§ah, a argtat mai lat . prietenie prefgeutg fao de ghiaurul din Tran-silvania §i, in cele din urmg, I-a numit crai pe necredinciosul cu numele deBocskai, cucerind Esztergomul in acel an binecuvintat.

16 Norocosul padi§ah (Suleiman), intorcindu-se biruitor de la Mohacisgtul de rgzvrgtirile neleguitilor din jara Islavin3, a poruncit ca ace§tia safie atacati §i astfel a fost ucis acel ban rgu de gurg.

1 Sultanul Suleiman Magnificul.Autorul se refers la perioada de dupa domnia lui Suleiman Magnificul.

9 In alte tzvoare apare : Eflakin, Makin.2

www.dacoromanica.ro

472 IBRAFUM PECEVI

<Urmeaza descrierea plecArii turcilor spre Anatolia>.

25 Soko llu Mehmed-pasa era beilerbei cind a fost cucerit6 cetatea Timi-soara (1552 / 959).

34-35 Gazi Hasan se trggea din mai sus-amintitul vilaiet Hertegovina(Hersek). Mergind apoi pe rind in Arabia, in Egipt tii la lemon el a indeplinitmulta vreme dregatoria de spAtar (silahpor). Apoi devenind beilerbei deTimisoasa, a fost poreclit Gazi".

36 plecind din dregAtoria de chehaia de Rumelia(Burnett kethudaligi), a trecui la, sangeacbeilic, dup& care a fost numitcomandant (hakim) la Timisoara apoi in Egipt....

69 CUCERIREA CETATILOR ISLANKEMEN (I SLANKOMAN) $1 GORNIC $1 OR$OVA ETC.

Aceste cuceriri au avut loc in anul 1521 (927) de catre lahiapapoglugiiciiik Bali-bei.

.Dupa, aceea s-a pornit pentru prad6,, cu trupele de acingii, inpartile Serem 4 Pojon 5. La aceast5, expeditie c6.16uzit6 de victoria,ceata acingiilor s-a impastit in don/ : o parte, sub comanda lui MihalogluMehmed-bei, trecind prin vilaietul Tariff Romanesti, a fost trimisa safad, prklAciuni prin tinuturile Transilvaniei $i prin imprejurimile

iar cealaata parte, la rindul ei, a primit firman ca, sub comanda luiOmerbeioglu Hasan-bei, a fie impreung cu oastea imparAteascL De aceea,ea a prgdat localitItile din imprejurimi.

108 LUPTA DE LA MOHACI; TRADUCERE DIN CRONICA GHIAURA

<Se vobote despre craiul Laiof , fiul craiului Laslo 7, care se tinea de petreceri §i desprefaptul poporul nu era multumit nici de el, cum n-a Post multumit nici de trial sau>.

Voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya 4, i se impotrivea in toateimprejurarile. Odatl, a ridiCat chiar toatI oastea sa, adicI tot poporul,pentru a-1 alunga. Dar oastea aceea fiind zdrobit6, dusMania lui crescusesi mai malt. Asa fiind, in anul 1526 (932), cind craiul avea 24 de ani, padi-sahul turcesc, sultanul Suleiman, a mers cu caste mare in Cara ungureascl.

4 Serem : Sirmium.5 In text : Pojga, adicA Pozson (Pressburg), localitate In Slovacia.

Ludovic al II-lea (1516-1526).7 Vladislav al II-lea (1490-1516).

In text : Sapulat lanog.

Hadim

c5

e

9i

ei

www.dacoromanica.ro

TARM 473-

Pe atunci Istefan Bator 9 era Wan 10. Numele de i§pan se spune unui stApinde posturi, cum ar fi chehaia (kethuda) pe Intreaga tar/. Acesta era voie-vodul Transilvaniei. Sus-numitul loan Zapolya era i§pan de Timipaza.Multe tinuturi (ducat) europene (Firenk), precum §i coroana mahiarl seaflau sub stApinirea, acestuia.

<Se arata misiunile pe care le-a avut Bathory, In calitate de comandat la grani%a %Aril.Deseori el a fAcut cunoscut craiului Laio§ venirea turcilor. A apelat §i la cei din Apus pentrusalvarea Ungariei, dar nimeni nu i-a dat vreun rAspuns>.

109 De asemenea, sfetnicii sAi rai ii secaserA vistieria. NerAmin" indu-imijloace de impotrivire §i putere, el a incercat sa is avutii doar din fun-datiile pioase ale bisericilor din Cara sa. De aceea i-a insArcinat pe MahadiIasi° §i pe Gorandi .71fiklofi 11 sa pregAteascl o monetArie (darbhane) §i aspus ca ei sa plAteascl soldele acelora care vin la expeditie.

<Ioan ZApolya > a fost insArcinat <de Stefan Bathory > sa adune bani110 pentru ajutor de la cei instAriti din Transilvania §i de la, neamul evreiesc

(yahudi taifesinden). Pe and <craiul unguresc> fAcea aceste pregAtiri, ansosit scrisori de la Tomori Bal 12, voievodul Transilvaniei, in care se spuneaca padi§ahul turcesc s-a apropiat de Belgrad. Craiul, la rindul Oa, a trimisgcrisoare voievodului Transilvaniei pentru ca acesta, adunind toatl oasteasa, pe sakilii (7) sai, pe neme§ii sAi §i pe joldo§ii (joclof) sai, adiel pe lefegiiisal, sa meargA prin Timipara §i s& treacA in spatele turcilor. A dat poruna§i voievodului Tarii Romane§ti pentru ca acesta sa meargA cu oastea sa,fn tinuturile Traciei (Teradjya), unde se aflau bulgarii §i, cutreierind acele

sa, le pirjoleascA §i BA le devasteze, pentru ca turcul, ocupindu -se deinlaturarea lui, sa nu Icin'a in aceste parti (in Ungaria), iar dad, va veni,Cara sa sa fie eel putin pustiitA. Dar pin& la aceste pregatiri a trecut destultimp. PregAtirile facute de Toroni 18 nu an folosit la nimic.

<UrmeazA descrierea pregatirilor de lupta §i adunarea cre§tinilor>.

El (Stefan Bathory) a trimis olaci dupg olaci la Than npolya (Sa-pulai lanof) ca s& vinA'cu oastea din Transilvania. A sosit mai Intii AndreiBathory cu o ceatl de osta§i.

111 fi vAzut pe npolya 14 care a sosit cu 300 de cAlAreti, aducind§i 1 200 de pedestra§i ! Din oastea Papei an venit 1 300 de pedestra§i

9 Este vorba fie de Stefan Bathory al II-lea, voievod Intre 1529 §i 1533, fie de StefanSzaniszlofi Bithory, vicevoievod In 1521-1522.

10 'man: jupan.Neidentificati.Tomori Pali (Bal): Tomori Paull (cf. §i Thury, op. cit., II, p. 152-154).Posibil sA fie o gre§eala de grafie. Probabil cA este vorba de Tomori.

14 In text : Zapulai.

parti,

Sa-1;

1112

19

www.dacoromanica.ro

474 IBRAHIM PECEVI

au mai venit si cei 4 000 de pedestrasi trimi§i de Papa de la Roma (RimPapa). Era o oastea desavir§it5,. De asemenea §i de la Leah an venit 1 500de pedestrasi; acestia, de asemenea, erau ostasi foarte bine pregAtiti.Totodat6 an venit cu osti si c5,peteniile (basbug) Agriei Oradiei.

...Toti au fost de pArere sa plzeasca, riul Drava i sa nu ingkluietrecerea turcilor. Craiul 1-a numit si 1 -a trimis pe jupanul Bathory (Natory)In aceast& misiune. Deli era cam bolnav, totusi el a.rezistat. Desi < craiul>i-a dat lui Bathory si ostasi, acestia nu s-au dus, deoarece legea for eraca s6 nu se despartar de steagul craiului. Pe trod ei Moan aceste pregatiri,le-a scApat din ming, §i. apa Drava <fiind ocupat5, de turci>.

<Craiul este foarte mIhnit si se hotAraste sa meargl singur la lupta. UrmeazA relatareainaintarif ghiaurilor spre Mohaci, unde yin §i Tomori, Zapolya, Bathory, q.a.>.

112 ...In cele din urmI s-au adunat la Toroni 15. Deoarece nu sosiserlhie& voievodul Transilvaniei si oastea moat& §i de asemenea pentru c5, nuveniser5, ajutoare de la austrieci (Nernce) cehi, ei si-au pus intrebazea :Sa mergem asupra turcului sau sa ne Int oar cem ?" La acest sfat, Tomori B.ala spus urmatoarele : SA ne luptam cu turcul ! Desi oastea turceascA estenumeroaA, totusi slat foarte putini care se apropie de sabie". Toti demni-tarii si ostasii au socotit aceasta, p6rere ca fiind bun5, si an hotkitt potrivitacestei pkeri. Numai comandantul Oradiei (Varad), Birini Firenz (1)a r5spuns astfel : Vad c5, doriti s5, va luptati on turcul ; pin'a acum avemmartiri ram* de sabia turcului cam 10 000 de cetasi. Acum numkul aces-tora se poate ridica la 20 000. Trimiteti-1 Indata, pe Stefan Bathory laPapa ca s5,-i treaca pe acesti 20 000 oameni In pomelnicele martirilor".De fapt, linga crai nu se aflau atunci mai mult de 20 000 de ostasi, chardac5, ar fi fost numkati dup5, catastib

11 I <Ajutoarele mteptate au sosit tlrziu>.

Chid s-a intimplat aceast5, nenorocire <de la Mohaci>, voievodulTransilvaniei, loan Zapolya, se inca1zea la foe, impreun5, cu oastea sadaSeghedin. El a§tepta clipa cind va pieri craiul Laiof (Ludovic al 11-lea)pentru ca el sl devinl crai In locul acestuia. Atunci <dud a murit craiul>,el a venit §i s-a Intilnit on padisahul fkl ca .oastea s5, stie ceva si s-alegat prin obligate asa cum clinele se leaga, cu ajutorul

134 <Numirea lui loan Zapolya la crAiia Budei In 15 septembrie 1529 (11 muharrem 936)>.

is Poate fi citit : ltnga Tomori Par.

si

lantului.

gi

gl

www.dacoromanica.ro

TARIE 475

139 ACEASTA EXPEDITIE STRALUCITA ESTE TRADUSA DIN CRONICA CRE$TINA

anul 1526 al nasterii lui Hristos (ha), voievodul Transilvaniei,Than (Ianof) npolya (Sapulayi) Rind acceptat la crhiia Budei de cgstreunii demnitari mai mici ai emirilor unguri, acesta a trecut la, scaunul

<0 parte dintre notabilii ungurilor, nefiind de acord cu aceastd numire, 1-au ales peFerdinand de Viena>.

Craiul Ferdinand, alungindu-1 din Buda pe craiul lams, a ocupatel Insusi Buda.

...Voievodul Ttansilvaniei, fugind de acolo, s-a dus in faro, leseasca.Sofia lui fiind de la lesi n, el avea acolo multe rude §i prieteni. El i-a poftitpe aceia dintre lesi care erau rude cu el, si pe aceia dintre maghiari, precum

pe nobilii ardeleni care 11 doreau pe el si a vorbit cu ei despre starea luiproprie. Tofi au c5,zut de acord BA, trimit5, solie sultanului Suleiman, feri-citul padisah turcesc, s5, cear5, ajutor. Apoi 1-a trimis pe cel care erapalatin-ul (balatinu0 vilaietului Transilvaniei, cu multe daruri peschesuri.Acela, la rIndul sau, trecind Dunarea pe la Sinatra, a ajuns la, Poarta fe-ricirii.

<Solul discuta la Istanbul aceasta problema, iar sultanul ti promite ajutor in anul ccvine. Dar Ferdinand de Austria, auzind aceasta, trimite $i el un sol cu numele de Ivan 17, lostcomandant de laicea. Acesta propune pace Intre sultan Ili ImpArat, dar cu condi%ia ca sultanulsA dea lnapoi Belgradul celelalte cetati. Auzind aceasta, padisahul a rlispuns> :

141 Crai de Buda sI fie Ioan Zapolya. lar Ferdinand sg, iasa, din. Buda.Daca, se va Indirji, atunci in anul 'viitor m5, voi duce eu. Insumi §i -1 voi scoatedin Buda. Dug,' nu-1 voi g5,si la, Buda, ii voi gasi totusi la Viena, (Bedj)".

Yn acelasi timp, el a mai poruncit : Zapulai lanos (loan npolya) s5,vin5, la sesul Mohaci cu toat5, oastea pe care o are ; data nu poate sA, ajungala Mohaci 85, vin5, la Buda. Eu ii voi lndeplini orice dorin.f5, Eli voi Implinitoate lipsurile pe care le are". L-a slatuit Insa s5, nu intIrzie deice.

<Solul lui Ferdinand nu-1 gilseqte pe imparat la Buda, ci in Austria. Facindu-i cunoscutAsituatia, Ferdinand incepe Intarirea Vienei>.

Inain.te ca toat5, oastea strin.s& de Ferdinand s5, patrun.da, in Viena,sultanul Suleiman a sosit cu ienicerii Eii cu rnarele vizir Ibrahim-pasa.Apoi, potrivit poruncii padisahului Ioan Zapolya (Zapulai Ianof) a Inceputsa pregMeascA, caste si a venit la adunarea de la Liva (Lipova Avea

le Isabella, fiica regelui Sigismund I August al Poloniei.17 Un sol en numele Johann Hobordansky este semnalat in anul 1520.

...In

tii

7),

si

si

qi

www.dacoromanica.ro

476 IBRAHIM PECEVI

ling& el doar 600 de oameni. Trimitind de acolo oameni in Cara 'was*.in Transilvania, precum §i la populatifle maghiare, i-a poftit la, el.

<Sultanul venise cu vreo 300 000 de oameni>.

loan Zapolya (Zapulai lanof), de asemenea, a venit cu 6 000 deosta§i unguri. El a pregatit §i multe daruri din pietre scumpe.

<S-au dus fmpreunA la Buda. Cetatea a fost predata fArA luptA. Dar conditiile capitu-larii Mud cAlcate, ghiaurii din cetate au fost mAcelariti. Lulnd cetatea Buda, sultanul a pre-dat-o lui loan Zapolya. I-a lasat acestuia 300 de osta§i §i comandanti pentru paza regiunilorrespective, iar el s-a Indreptat spre Viena, pe care o asediat-o In 1529>.

144 De asemenea, acolo (la Viena) se aflau multe capetenii (kapuclan>Eli erau capudani renumiDi chiar Eli din Spania, viteji incercati in lupte. Daasemenea, 200 de osta§i din Tara Romaneasca, pazeau. podul. Dar turcii auincendiat podul. Ins& capudanii de Pojon an scufundat una din corabiile-turcului care venea din Aka 18 §i au ucis pe cei care se aflau intr-insa,.

neputindu-se impotrivi, <ghiaurii> an intrat in cetate.150 Intorcindu-se la Buda, sultanul 1-a incoronat pe craiul loan <Zapo-

lya > i-a inmlnat buzduganul de crai, acordind neatirnare intregii saletaxi. <Sultanul> a adunat la divan pe toti aianii §i notabilii turcii Eli i-aspus lui (Zapolya) : Inaintea tuturor, tocmai pe capul tau a cIzut marelenoroc, pentru ca te-ai ad6postit la mine §i mi-ai cerut ajutorul. Ori de citeon vei avea greutati, en nu to voi respinge. Acceptindn-te pe tine ca vecin,m-am ridicat impotriva dumanilor tai. Daca, vreunul nu ti se va supune,sl ma in§tiintezi pe mine Eli eu 4i voi veni de hac".

<Nobilii maghiari an fost obligati sA -1 recunoasca drept crai pe loan ZApolya>.

151 DESCRIEREA AMANUNTITA A FELULUI /N CARE COROANA UNGUREASCAA AJUNS IN TEZAURUL FERICITULUI

Atunci chid beii unguri, adunindu-se, nu 1-au acceptat pe craiullano§ <Zapolya > numit de fericitul padiph la craiia Budei, mergind laViena, ei an cerut la crane Budeipe craiul Ferdinand. Cel amintit mai sus,venind, 1-a scos pe craiul lano§ din Buda §i s-a mezat in scaunulPotrivit obiceiului, toti bell Eli demnitarii Baru, mergind la Ustuni- Belgrad,1-au incoronat pe craiul Ferdinand Eli, acceptindu-1 drept crai, i s-au inchi-nat acestuia.

ie Neidentificat.

Totusi,

PADI$AH

¢i

craiei.

www.dacoromanica.ro

TARIII 477

<Din vechime, coroana se pAstra de catre un bet renumit in tezaurul din Visegrad.Auzind de sosirea sultanului, pistratorul a incercat sit fugA cu ea la Viena, dar a fost prins pedrum de oamenii comandantului cetAtii Pecs (Peeevi), care i se supusese craiului loan Zdpolyasi, din mini in mini, coroana a ajuns la sultan. Cu ocazia venirli sale prin pirtile Budd,sultanul a avut posibilitatea si-1 incoroneze personal pe loan Zdpolya, asa cum s-a descrismai sus>.

156 ASEDIEREA CRAIULUI 1ANO$ <ZAPOLYA> LA BUDA $1 SALVAREA LUI DE CATREIAH1APA$AZADE

In anul 93710, and fericitul si generosul padisah a acordat crgiiaUngariei craiului halos, dindu-i totodatg $i coroana, s-au rgsculat totiacei de seama lui care li purtau dusmgnie.

Dupg intoarcerea fericitului padisah, loan Zapolya i-a poftit lasupunere pe emirii maghiari. ITnii s-au supus, iar altii nu. Dintre toti, nui s-a supus TOrOk Balint (Terk Balind), ban de Szigetvar, care s-a rgz-vratit, sem6nind saminta rgta'cirii si printre ceilalti maghiari. ...

<roan Zdpolya trimite la Szigetvdr, care nu se supunea, 10 000 de ostasI maghiari.Cu ei merg $i 3 000 de ostasi turd, impreunit Cu Kasim-papa. Ferdinand trimite osti la Buda.Zapolya, histiintat de.aceasta, aduce WI la Buda, trimitind In ajutor si oamenii lui Mehmedfiul lui Iahia-pasa, bei de Semendria. DupA 57 de zile de asediu, austriecii pirisesc asediul,firli lupta, In urma unei stratageme folosite de turci>-.

200 INFRINGEREA LUI KOCIAN IVAN, BAN IN APROPIERE DE OSSEK $1 GURIAN

202 Sus-numitul Mehmed-bei <fiul lui Iahia-pasa > 1 venind pe ne-asteptate din Volokvar cu alti emiri $i viteji §i ajunglndu -1 pe dusman,nu, i-a dat rAgaz $i nu 1-a inggduit sA, bath cetatea. Mai sus-argtatulMehmed-bei a mai luat o masurg potrivitA In sensul cg toti vlahii(Eflakan) kii oamenii curajo§i si luptgtorii, precum si dintre ceilaltirazvrgtiti si rebeli, sg porneasa cu mule asupra dusmanului.

<Aceste trupe 1-au infrint pe banul Kocian>.

204 REZUMATUL EXPEDITIEI /MPARATE$TI IN MOLDOVA

10 safer cel norocos, anul 945 20 si pornirea.Cind sultanul Baiazid Vail 21, prea Inaltul Allah A-1 railostiveasa,

a cucerit ceatile Chilia si Akkerman22, atunci a fost fixata si granita Intre

19 25 august 1530-14 august 1531.20 8 iunie 1538.21 Veli : contemplatorul", porecla data sultanului Baiazid al II-lea (1481-1512).21 In 1484.

www.dacoromanica.ro

478 IBRAHIM PECEVI

Moldova §i Wile islamice. Se hotaxise prin clauze ca, de atunci Inainte,s/ nu se tread, peste frontier/ §i moldoveanul s5,-§i trimit/ haraciul pre-v/zut prin leg/mint, in primul an cu oameni de Incredere, iar In anul ur-mittor s/ yin/ beiul Moldovei el insu§i pentru a-1 preda la tezaurul impirai-tiei. In timpul vietii r/posatului, conditiile de mai sus au fost respectate,ins /, prin urcarea la tron a r/posatului sultan Se lim 222 s-au ivit Intimpliriledin Arabia, Iran §i Anatolia (Rum) F,4i s-au depus sfortaxi marl §i indelungatepentru cucerirea Iranului (.111,zilbas) iili a Egiptului. Din aceast/ pricing, nus-a dat atentia cuvenita, prior moldovene§ti. In cele din urml, padicahuleel milostiv <Suleiman Magnificul > a terminat cu cucerirea prior Budei,precum §i cu supunerea tinuturilor Bagdadului §i Persiei (Adjem). Dargindul c6, ghiaurii moldoveni 24 au nesocotit cu totul poruncile imp/r/te§ti,dar c/ nu se pot rascula §i rIzvrAti In mod fasti§, a prins rIdgeini In sufletulsultanului. Atunci, nespunind nimanui ceea ce &idea cu privire la acestea,el a poruncit sa, se fad, preg/tiri pentru expedijie. Mai intii, a dat o atentiedeosebita, flotei imperials qi dup/ ce a terminat sfort/rile In acest Bens,a§a cum se cuvine, au scos-o qi an trimis-o spre pIrtile du§manului.

<Schimbari In aparatul politic si administrativ al Portii. Plecarea sultanului spreMoldova>.

Apoi, sultanul cal miret a pornit cu glorie §i noroc, avind de data2116 aeeasta ling/ el pe doi fii glorio§i, adic5, pe Selim sultanul §i Mehmed-han

sultanul. In ziva de 20 ale lunii ar/tate 25 au facut o oprire imp/I./tease/la Adriamopol. ...

207 RASPINDIREA TIRII DESPRE PLECAREA SULTANULUI IN PARTILE MOLDOVEI(KARA-BOGDAN)

Ping, atunci, mAria, sa padisahul, ocrotitor al califatului, procedindpotrivit scumpului s/u euvint, nu d/duse Inc de §tire In ce parte va fi expe-dijia biruitoare. Dar cu Incepere de azi (20 safer 945/27 iulie 1538) fiindincredintat a expeditia va fi indreptat/ asupra Moldovei, an fost trimi§iceau§i beilor de Silistra, Nicopol §i Vidin pentru a se construi un pod lalocul numit Isaccea. De asemenea s-au trimis In toate partile olaci, Impu-terniciti cu porunci ilustre, pentru a strings o§ti aducatoare de biruintl.

208 In ziva de 28 ale lunii mai sus-az/tate 26 pornindu-se cu noroc din Adria-

23 Selim I (1512-1520).24 Pe atunci domn al Moldovei era Petru Rarq.25 20 <safer 945> = 19 iunie 1538.0 27 iunie 1538.

www.dacoromanica.ro

TARTE! 479

nopol, chid s-a ajuns la menzilul numit Sultan-Ceairi, a venit acolo un ne-credincios (bi-din) care era capugibaBiul beiului Moldovei, Petru voievod 27,impreunl cu afurisitul Ban taarnaci (terdjiintan) §i cu uncle daruri ale sale-§i, vazind ca aceast/ expeditie a sultannlui cel cuceritor se va face de bun--seam& asupra lui, s-a rugat sa i se ierte <voievodului> pleatele de ase-menea, a cerut favor, afatind a de azi inainte el se va supune firmanuluiimparatese. Dorinta, for hind acceptatl pe deplin, a fost trimis, eu oamenii

Sinan Celebi, emeniul 28 de Caffa, care era un om priceput bun cu-noseator al starii acelei tari 28. I s-a dat raspuns lui Petru ca i se vor iertapacatele i greBelile din trecut dacl, de azi inainte, supunindu-se, va venisa se inchine la Carina Curtii ocrotitoare a lumii va lua obligatia dea se inchina de a se supune de acum incolo. Apoi, padigahul, nepoposindmai mult de doul zile intr-un menzil, in ziva de 22 ale lunii rebi-ul-evvel 88Bi-a flout descinderea imparlteascl la schela Isaccea. Sangeacbeiul deSilistra terminasepodul construise atit de trainic, incit acesta nu poatefi asemanat cu alte poduri construise pia, cum. De asemenea, in nici oalts expeditie nu se mai adunase o oaste ca cea adunatti, pentru aceastlexpeditie victorioasa. In eiteva zile trecindu-se podul, a sosit in acel be§i mai sus-amintitul Sinan Celebi care a flout cunoscut ca, intilnindu-1pe acel afurisit in oraBul numit Tirgul Ia (Iac-Pazari), cind i-a adus lac-anoBtinta ce continea firmanul, caruia toatl lumea i se supune, acestas-a impotrivit sa se supuna, ba dimpotriva, adunind o gramada de oBti,se pregatea sa nascoceascI fel de fel de vicleBuguri uneltiri ca sa lupte<cu turcii> i a nu a dat un rAspuns raultumitor. De acolo s-au oprit lingamarele riu numit Prut (Beret).

209 Maria sa chibzuitul vizir Liitfi-paga 31 a fost in.sareinat sa constru-lase& in acel loc un pod. Dindu-1 ga,ta in scurt timp, an inceput sa tread,zi noapte oBtile victorioase.

<Descrierea amanuntita a sosirii $1 ceremonialului de primire a hanului tataresc, Sahib-Ghirai, In Moldova>.

211 DELIMITAREA PAMINTURILOR CHIME' $1 AKKERMANULUI $I NUMIREA NOULUIVOIEVOD, PRECUM $1 FIXAREA TRIBUTULUI (GIZIE) DATORAT DE GHIAURII

DIN MOLDOVA

In acest timp, afurisitul numit voievod al Moldovei se adapos-tise en multe mii de pagini in muntii gren de strabatut ai Botokia-

12 Petru Rarets.28 In text emin : intendent.22 Mind roman de origine.8° 18 august 1538.81 Liitfi-pa§a, autorul unei cronici otomane. Pe vremea expeditiei In Moldova, era all

doilea vizir (vezi p. 233 din volumul de fat a).

$i

gi I isi

si-1

1i,

OA,

1i

si

www.dacoromanica.ro

480 IBRAHIM PECEVI

nilor 32. El facuse adhposturi In Imprejurimi ; de asemenea zaghzuise, cu di-guri Inalte, drumurile si chile torentelor. El se hotaxise sa dea lupte In acel loc.Dar fericitul padisah, ocrotitorul lumii, a dat porunch halebardierilor ostiidin Tara Rouafineasch (Eflak), care 41 Insoteau, sa deschidh un drum largfn acel neinghduind ca oastea islamich FA fie Impiedicath In mersul ei.Astfel sand lucrhrile, afurisitul a apucat pe un drum necunoscut de oasteasa. Ostenii sad, de asemenea, Outbid sa -si scape familiile copiii, au apucatfiecare pe alt tale. in timpul acela, orasul numit Ias-Pazari fiind incendiat,a fost daalmat pin& la pamint. Pentru urmaxirea mai sus-numitului afu-risit (Petru) an fost numiti gazili din Semendria i o ceath din oastea tata-reasch. Pornind de aid, padivahul a descins In orasul numit Suceava (Sid-jay), capitala vilaietului mai sus-mentionat. Toata populatia orasului seascunsese de frica ostii islamice. Fericitul padisah, ocrotitorul lumii,acordind iertare Intregii populatii a Moldovei, a dat firman ca In timp depatru zile toti bell beizdadelele marile fete bisericesti chlughril,precum preotii sa vin la Curtea cea ocrotitoare a lumii.

Mind anuntat ca In seraiul din orasul mai sus-amintit al rebeluluifugarului Petru voievod se aflh ingropath comoara sa nesfirsith, padisahul

1-a Inshrcinat pe marele mirahor 38 Hasan-aga sa sape locurile uncle se bhnuia212 a ar fi tezaurul acestuia §i s-au descoperit : argint aur de diferite feluri

cruci Impodobite i mestesugit lucrate, suliti, shbii cruciulite bhtuteIn aur, evanghelii Impodobite cu aur, mgrfuri de toate felurile, obiectescumpe, precum i postavuri. Aceste obiecte dephseau orice inchipuiresi socotealh. Toate an fost retinute pentru tezaurul imphfatesc. Boieriidin Moldova, beii notabili ai thrii, care s-au supus, adunindu -selingh alaiul Imphratesc, an arltat ascultare i an declarat a se vor supuneorichrui firman dat din partea Imphatiei $i, inchinIndu-se in fata tuturorcrucilor mars i mici, s-au rugat atunci sa be fie numit ca voievod Cetne 342fiul voievodului Istefan ". LuInd haraciul asupra sa, domnia a fost aeon-data acestuia.

in ce priveste hotarul cetatilor, care este de obicei motiv de gliceavh,s-a desphrtit o portiune de panfint din vilaietul Intins al Moldovei s-astabilit o granith precish, Incepind din fata orasului Fhlciu (Pita) din parteaAkkermanului de pe ling& sus-amintita aph (Prat) ping, la apa Nistru(Turla). S-au sorb acte cu conditii obligatfi potrivit chrora de cele douhparti ale acelui hotar stabilit se vor construi douh cethti puternice, iar

3' In text : Polfart.as Mirahor (emir-I ahor): corals impAratesc, cApetenia grajdurilor." Stefan LAcustA. Ct. p. 412, n. 74.32 Lef an cel Mare.

loc,

Eii

ceilalti

1i

1i siQt

1i1i si

1i

rji

1i1i

www.dacoromanica.ro

TARIEI 481

voievodul nu se va opune niciunui firman dat prin alte porunci $i, la fie-,care doi ani, voievodul va veni el inausi la, Poarta fericirii cu haraciul tariff.Dindu-i-se in mina, un ilustru berat, potrivit vechiului obicei osmanesc,el a lost imbracat cu burca (biirk) cu boneta (iiekiif) aurita,, precum cuhilat stralucitor. Tot dupa, vechiul obicei, el a lost asezat ca bei, cu tobe(tabl), timbale (nakkare) cu steag (alem), in orasul Suceava (Siindjav),capitala vilaietului Moldovei. In ziva aceia, vilaietul Moldovei. a intratsub stapinirea tkilor osmane. In acel loc dindu-se invoire ostii tatarestisa, se intoarca in Cara ei, hanul a venit cu toti notabilii oamenii sai renu.

:13 miti, fiind onorat cinstit cu hilate stralucitoare si a lost trimis in capitalstkii sale cu mari onoruri, ma cum i se cuvine.

De asemenea solului ratacitului crai lesesc 369 care venise Inca, inaintesi se afla la oastea impkateasca, dindu-i-se scrisoare impkateasca, (name-ihumaiun), a lost trimis la, craiul sam. Fanuindu-se ca voievodul Moldovei 37,care fugise, s-ar fi this in pktile Budei, s-a trimis craiului de Buda, loanZapolya (Zapulai Ianof), prin ceaus, o scrisoare imparateasca, pentru a-Iprinde pe acesta, 38. Pe urma,, in ziva, de 28 ale lunii. rebi-ul-ahir 399 s-auintors de is Suceava la podul impkatesc construit linga, Isaccea. Acoloasteptau olaci sositi de la, flota imparateasca, Ai din alte taxi ale impara,tieipadisahului. Ei an adus multe stiri imbucuratoare. De aid, in ziva de 29 alelunii djuma,di-ul-evve14° s-a ajuns la Adrianopol, resedinta, califului Islamic.

<Expeditia ImpArateascA numirea beilerbeiului de Buda>.

225 25 safer, anul 94841. Clnd, cu ajutorul lui Allah, a lost cucerita cetateaBuda, craiia, Transilvaniei a lost a,cordata, craiului Ia,nos, ban al Tran-silvaniei.

<Urmeaza relatarea Incercarli austriecilor de a pane mina pe Buda, care se atla substApinirea solid lui Zapolya (Isabella), si luptele turcilor cu ei, cu participarea sultanului, Orala InfrIngerea austriecilor>.

228 <Numirea beilerbeiului (13 Buda, adica at Ungariei. Sotia lul Zapolya era din neamullesesc>.

Fericitul padisah, dorind s-o multumeasca iii dorinta ei fiind domniaTransilvaniei, a dat firman ca ea sa alba grija, de starea, tkii pin.6 ce vacreste loan Sigismund (Simon /anof), fiul ei offal', care abia se nascuse..Unii dintre emirii chibzuiti trebuiau sa-i fie intendenti sfetnici, Apoi,

38 Erast Kretkowski, castelan de Bresk, solul lul Sigismund I.37 Petru Rares.34 Pe Petru Rarer.33 23 septembrie <1538>.

-40 23 octombrie <1538>.41 20 lunie 1541.

81 o 43

$i

gi

8i

51

iigi

gi

www.dacoromanica.ro

482 IBRAHIM PECEVI

plecind din Buda cu toat6, averea, cu tot alaiul si cu tot ce aveau, ei aupornit spre c,et/tile Transilvaniei.

230 ...In cronicile crestine s-a scris ca fericitul padisah a descins In sesulvechii Buda si a trimis multe daruri craiesei §i fiului de crai (Ioan Sigis-mund) : mai Intli trei cai cu harnasament stralucitor cu lanturi de aur,trei hilaturi scumpe aurite, buzdugan (topaz) gi spadl ImpodobitIalte lucruri Imparnesti tot atit de valoroase. CrIiesei i-au trimis maleprejioase, inele Impodobite In Intregime cu aur smarald. De asemenea,la a,cea,st6, expeditie victorioasg, erau de fat5, fiii sahului <Suleiman> :Se lim-sultan Baiazid-sultan. Din partea for de asemenea s-au trimis altedaruri. Toate acestea an fost duse de ceausbasI Ali-aga. Spun Ind ca ferici-tul padisah, ocrotitorul lumii, urea sa vada, pe fiul craiului, el a cerut caacesta s6i, fie trimis la sultan. Femeia sovtiia, dar sfetnicii ei i-au spus canu se poate sg, nu-1 trimit6. Apoi, toti capudanii i beii de Buda, precum

reprezentantii (viikeld) fiului de crai, care se aflau ling6, el, trecInd Ina-231 intea, lui, au pornit spre alaiul ImpkAtesc.

<Descrierea primirii de cAtre sultan a lui Ioan Sigismund>.

In timpul acesta a vent un sol renumit din partea craiului Ferdi-nand, aducInd cu el si multe daruri. El a cerut ca In caz el se acord5, Budacraiului lanos, acesta 0, le dea haraci.

<RAspunsul padisahului a Post ca austriecii sit piece din Sara ungureascA sA plateascaanual haraci, ca a se poata incheia pacea>.

232 Defterdarul nisangi pasa au adus craiesei un act de tratat Impodobitcu aur cu pietre scumpe. In acest act, padisahul Iii dgdea cuvIntulIn momentul dud fiul ei va atinge virsta majoratului, tot lui i se va acordacraiia.

ANUL 1542 (949). ASEDIEREA CETATII PESTA SI UCIDEREA LUI KARA-HERSEK 42I INFRINGEREA GHIAURE

<Pecevi arata ca a aflat adevArul asupra acestui eveniment din cronicile crestine. Se vor-beste despre venirea solului austriac la padisah, atunci cind acesta 11 primea pe minorul IoanSigismund>.

41 Kara-Hersek : Hertogul cel Negru", Ioachim, duce de Brandenburg (cf. J. Thury,op. cit.. II, p. 31, nota 1).

si$i si

si$i

tai

si

§i

si

si cal

...

0$T11

www.dacoromanica.ro

TABIH 483

239 CRONICILE CRE5TINE AU SCRIS IN FELUL URMATOR DESPRE TRIMITEREA DE05TI ISLAMICE LA BUDA :

...Craiul loan Zapolya era crai de Buda, fiind InscAunat de feri-citul padi§ah. In clipa dud §i-a pus capul pe perna mortii, el a adunat petoti Manii emirilor maghiari In cetatea Sebe§.

240 <El i-a sfatult pe unguri sA se supunii sultanului, arAtindu-le binefacerile pe care le-avazut din partea lui, Impotriva dusmanilor sal. De asemenea a scris o scrisoare sultanului, ru-gIndu-1 ca si de acum inainte sa fereasca de dusmani pe fiul sAu gi pe sotia sa. Ferdinand trimitesoli atit sultanului cit crAiesei, cerind Buda. Cralasa roagA sA i se dea ragaz ea sit se sfa-tulasca cu tatAl ei din Tara leseasca. Ferdinand asediazA Buda. Ostasii unguri din armatalui trecInd de partea ungurilor, austriecii se retrag spre Viena>.

241 In acele zile a venit toile din partea padigahului cel fericit comandan.-tul <cetAtii> Pecs §i a vorbit despre multe promisiuni §i favoruri ale padi-§ahului. El a adus §i a predat beratul de craiie, precum §1 buzduganul decrIiie, trinaise din partea padisahului pentru acel micu.t fiu de crai.

242 <Se aminteste despre Inchiderea solului austriac sosit la Poarta, care era dintre emirii246 craiului Ianos, dar care trecuse de partea lui Ferdinand. Urmeazi descrierea ciocnirilor dintre

turci austrieci la Buda, pInA la sosirea sultanului, dupa care austriecii fug din Buda $i Pesta.Se descrie apoi trimiterea de daruri fiului de crai din partea sultanului ¢i aducerea lui la sultan,'asa cum s-a aratat mai sus. Pecevi traduce din cronici crestine toata primirea fastuoasa, facutA.de sultan, lui loan Sigismund. Unii demnitari turd au Yost de parere ca fiul craiului $i mamalui sA fie dui la Istanbul, altii au propus ca ei sA fie ucisi, hind dusmani, iar alIii au dat asigurAri.ca padisahul nu-si va cAlca cuvintul dat>.

Padi§ahul a poruncit ca mama §i copilul s domneascA deocamdatitIn Transilvania, sprmind c bogAtiile for le vor fi deajuns pink ce va cre§tecopilul, iar Buda sa, fie acordatA capudanului Zengive§ (

<UrmeazA relatarea privind sosirea solului austriac pentru a cere Buda>.

285 CUCERIREA CETATILOR... ORADEA ", CENAD $I LIPOVA. ASEDIEREA CETATIITIMI5OARA

286 Am pornit asupra cetAtii Oradea. Cu ajutorul lui Allah cel prealocuitorii Oradiel, predInd cheile cetAtiilor, au obtinut iertare pentru

sufletele lor. De acolo s-a ajuns la palanca (par7can) numita. Kanlak 44.Locuitorii de aici, de asemenea, cerind iertare, an predat cetatea §i anpreferat sA mea,rg& In tinuturile for nelini§tite. De acolo s-a mere asupracetAtii numite Cenad, care era loc de refugiu al o§tii ghiaurilor.

43 In 'text Varat.44 Greseala de grafie ; corect : Fenlak (Felnac, r. Pecica, reg. Banat).

§i

si

(1).

malt,

i

www.dacoromanica.ro

484 IBRAHIM PECEVI

Oastea islamicft cea victorioas/ a pornit asupra for chid necredin.-cloqii au v/zut cs injugindu-se bivoli la tunurile care bAteau cetatea eleau lost transportate la locurile cuvenite, puterile for au sl6bit §i spaima fora devenit tot mai mare. De aceea ei au cerut iertare (amom). Celor de maisus, de asemenea, li s-a acordat iertarea, iar cetatea for a lost alipit1 tarilor,islamice, indeplinindu-se cele necesare a§a cum se cuvine.

Pupa aceea s-a pOrnit asupra Lipova, dar se auzise cs 1146ea se aflau adunati vreo 20 00Q de ghiauri, impreun6, cu rAufAcItorul numitPatori Andra? 45. ,Ei se preggiteau sa aducl pagube o§tii islamice. Dincauza aceasta, numiudu-se, din oaste, o ceat6, de ostagi renumiti, a lost,trimisl ca sa prindg, limbi (dil). Prin intelepciunea, lui Allah, un numgr marede caketi ai ghiaurilor veneau i ei spre oastea pentru a obtine

287 kstiri. Din intim.plare, ei s-au intilnit pe drum venind fat§,-n fatl, ere-necredincio§ii s-au luptat crincen. Cu ajutorul lui Allah musul-

manii devenind invinggtori, cei mai multi dintre ghiauri an fast mIcelA,-,riti cu iar multi dintre ei au lost legati in lanl)uri. Astfel, s-au intorsvicterioqi oastea imperial6. Necredincio§ii, atit cei aflati in oastea forcit eel aflati fn cetate, auzind de macelul acela de la citiva nenorociticare an scapat de abii, an fugit cu totii unul dup6, altul ping, in tinuturilefor nelini§tite, fara, ca macar s6, se uite ind6rIt. -Mali dintre raialele ramase.In cetate au vent au luat asupra for haraciul $i giziaaa, devenind robilegati de git ai eel fericit. In cetatea mai sus-araintitg, 17Iama,pa§a fiind numit sangeacbei (mirliva), i-au lost date, a§a cum se cuvine,tale necesare. De acolo, s-a mere asupra Timi§oarei intrind inmeterezuri, au depus sfortlri pentru cucerirea ei. Dar schimbindu-se.vremea qi sosind frigul, iar ploile necontenind, §anturile meterezurilorgAurile for ca de §obolani s-au umplut de ap6 §i de aceea osta§ii nu au pututrezista. Cucerirea ei urmind s'a se fad, la vremea ei, socotit mai nimeritBO, se renunte. FIcindu-se cunoscut tronului impatatesc starea de atunci,s-a dat invoire o§tii victOrioase sg, se IntoarcA, dirtdu-se totodatl firman sud-'numitului beilerbei (mirimiran) ea sg-§i petreacs iarna la Belgrad §ipreggteasel §i adune tale necesare....

289 OCUPAREA CETATII LIPOVA DE CATRE DU$MANI $1 MOARTEA LUI ULAMA-1314A

, Anal 958 48. Rob elul, cu numele de Andrei Bathory, care mai ina-iinto fusese infrint la cucerirea cetatii Lipova 41, aduninduli iarki oastea

" Andrei Bathory, mai ttrziu voievod (1552-1553)." 9 ianuarie 28 decembrie 1551.

Vorbindu-se de acelasi eveniment mai depute in cronicA (vezi p. 481), in toe de IlAthory.este dat numele lui Tor6it Perencz.

cetatii.

islamica§1,

dinciosii

sabiile,

si

sipadisahulul

vitejii,

sad -si

sa-$i

47

gi

gi

10

gi

gi

www.dacoromanica.ro

TARta 485

sa purtItoare de Infringere, a asediat cetatea mai sus-amintita,. Intkituraacelei ceta,ti nu era ala de puternick Incit in caz de impresurare, omul s6,poat'5, eta in ea.

...De§i TJlama-pala a depus sfortki pe eft a putut, totu§i, in celedin urm5s, el, de nevoie, a preferat sa piece, ie§ind de acolo prin capitula-re (vire).

<Din pricina unor obligatii incalcate de turd in trecut, asediatorii fi mAcelaresc pe ceiasediati lmpreunii cu Ulama-pasa>.

290 In acelakii an (958 / 1551) comandantul Timiparei, necredinciosulcu numele de Lo§andja 48, atacfnd pktile cetItii Pdcs, a pries iscoade(dil) §i le-a tliat capetele.

<Turcii 11 urmaresc>.

Dar mai sus-amintitul Lo§andja se afla In ascunzii). Turcii dindpaste ei, ace§tia an trintit calul mai sus-pomenitului Kaitas-aga 1-auluat prizonier. El fiind unul dintre vitejii renumiti ai serhatului, intim-plaxea a fkut s5, crease& mania sultanului.

291 CUCERIREA CETATII TIMI$OARA $1 PLECAREA CA SERDAR A CELUI DE-ALDOILEA VIZIR, AHMED-PASA ", SPRE PARTILE TIMISOAREL ANUL 9596°

Tk6g5inarea cuceririi Tiraipara tai noua biruint5, a ghiaurilorin timpul atacului asupra cet6tii Lipova an m5xit mini, padiksahului.Turd numit mare serdar (eipehealar) cel de-al doilea vizir, Ahmed-pap,acesta a pornit ie§ind din Adrianopol In ziva de 27 ale lunii<b,n-ul 959 >51, Impreungt, cu eegbanbari 52, cu citeva mii de ieniceri, cu patrubulucuri conduse de aga de Wan, cu tunari tai cu gebegii, precum cumulti alti osta§i ale§i din armat5a. De asemenea, §i victoriosul mirintirana adunat la Belgrad MO el pentru expeditie oastea din Rumelia, precum

pe ceilalti oameni, construind pe Dunke §i un pod puternic spre a setrace dincolo. Inda,t1 dup5, venirea vizirului amintit (Ahmed-pap), totiace§tia, Impreung, cu osta§ii Inskcinati sa meargA In expeditie, au trecutpodul §i In ziva a cincea a lunii ramazan 54 cel binecuvIntat s-a raspIndit

48 Lofandja : Stefan Losonczi, apiratorul Timisoarei.49 Ahmed-pasa, Kara Ahmed-pasa, mare vizir pe timpul lui Suleiman Magnificul. A fost

executat In anul 1555 (962).5° 29 decembrie 1551-18 decembrie 1552.51 22 aprilie 1552.52 Capetenia seimenilor, comandantul unei tinitAti de ieniceri.as Boldk-agast aga de buluci", comandant al unei categorii de oaste cu acest nume.s4 5 ramazan <959> = 25 august 1552.

cetatii

vi

rebi-ul-ahir

vi

www.dacoromanica.ro

486 IBRABIM PECEVI

stirea despre asedierea Timisoarei de cure oastea victorioasa. Un numar292 de 16 tunuri marl (balimez), asezate In diferite locuri potrivite, au Inceput

sa bats cetatea. Comandantul ei era necredinciosul Losandja care fuseseasediat In anal ce trecuse. /nlauntrul cetatii, In afara de maghiari, croati(Hirvat) alti nedemni, se mai aflau si vreo 300-400 de puscasi spa-nioli 56 yi vreo 200 de luptatori nemti (Nemce).

In cronicile ghiaurilor s-a scris ca, In ziva clnd musulmanli s-au asezatling/ cetate, acela (Losandja) a vent de asemenea si a intrat in ea.

Craiul 58 eel ratacit se afla laTurin 57. Acesta (Losandja), miniindu-sea spus : ,,Anul trecut eu mi-am facut datoria, scum oastea isla,mica sepregateste sa mearga asupra ta. Podul este In curs de construire ; se facde asemenea §i alte pregatiri. Din partea voastra nu vad nici un fel deajutor ; cei care se Inchid acolo (In cetate) se Inchid pentru moarte". DarIn cronica ghiaura s-a mai scris ca toti bell crestini $i comandantii (hersek)tai Insusi craiul eel ratacit 1-au rugat foarte mult pe acesta (pe Losandja)

fiind convinsi a nu se vor mai intilni unii cu altii, ei (cei care plecau)si-au sarutat copiii i familiile i $i -au luat camas bun. Veniud numarindoastea sa incercuita, el ar fi gasit ca acolo (la Timisoara) se aflau 2 500 deluptatori.

Intr-adevar, afurisitul Losandja a facut o seams de vitejii si nu s-adat Inapoi de la sfortari lupte. Dar emirli musulmanilor ceflalti gaziian savirsit fapte de eroism i vitejii de nelnchipuit. In iuresuri se duceaula moarte unli dupa altii si nu se dadeau inapoi, ci se aruncau asa precumoile merg la sane. La un moment dat, calul de sub mirimiranul eel victo-rios a lost lovit, dar el, incalecind indata un alt cal, n-a paxasit iuresul.

Luptele au continuat astfel 35 de zile. In cele din urma <ghiaurii>au cerut aman. Cetatea a fost cucerita prin capitulare (vire). Apoi, capita.larea nefiind respectata, an fost facuti prizonieri macelariti cu totii.Motivul stricarii capitularii a fost acela ca atunci end, In urma capitularii,Mama-rasa a iesit din Lipova (958/1551), TOrek Ferendj 58 a caleat obli-gatiile acesteia.

De aceea turcul a calcat conditiile capitularii Timisoarei si peend ghiaurii paraseau cetatea, un ienicer s-a agatat de un inof, In limba

56 In text, dintr-o gre§eala de grafie, apare : Istanbul." Impdratul Austriei.67 Turin sau Torin: Thorn (Torna), ora' In vechea Slovacie.

Torn Ferencz (cf. J. Thury, op. cit., II, p. 36-37, n. 1). Mai Inainte (vczi p. 184)s-a spas : Andrei Bithory.

gi

§i

§i si

si

"

ei

www.dacoromanica.ro

TARTH 487

for ino§" inseamn& pag (19-oglan), la care tinea foarte mult Lopndja.Atunci Lopndja, nemaiputind s6 rabde, I-a ucis cu sabia pe ienicerulacela §i astfel capitularea s-a stricat. Lopndja fiind gray rant In dou4locuri, a lost adus la Ahmed-pap, In fata cgruia el a spus urmItoarele :Eu ce sI fac e Raialele nu m-au lasat in pace. Jurasem tiii be fIggduisemas mor o data Cu ele. De altfel, ping ce Yeti fi luat Timi§oara tot ar fi muritatitia oameni de la voi". .Afara, de cele 7 000 de tunuri trimise dincolo§i In afaza de cele care, intrind In Infundaturile zidurilor, nu mai puteau fiscoase, el 59 mai adusese Inlanntrul cetAtii atItea tunuri, Inch socotea a,salvInd cetatea, le va da probabil craiului In dar. Rana lui Lopndja nepu-tInd fi vindecatI, Ahmed-pap a dat poruncA sa, i se taie capul. Ei (ghiaurii)au mai descris amanuntit ca §i capul sau a lost trimis la norocosul padiph.

Dat fiind ca, cetatea de mai sus era locul cal mai Insemnat al acelortinuturi §i hotarindu -se sA, fie beilerbeilic pentru supunerea §ii aparareat6rii, beilerbeilicul a lost acordat gaziului KasIm-pap 60. Acesta, pe timpulcraiului <loan Zapolya > fusese asediat la Buda §i era unul dintre martoriicelor mai multe cuceriri din Ungaria.

294 CUCERIREA CETATILOR LIPOVA, SOLNOC, MURE$VAR $1 ALTELE

<DupA cucerirea Timigoarei, turcil au pornit asupra cetatii Solnoc. Locuitorii locall-tAillor de prin Imprejurimi fugisera In codri. Apoi, au cerut iertare §i au obtinut-o de la sultan >.

295 CUCERIREA CETATII SOLNOC

Dupa plecarea din Timi§oara a o§tii islamice, purtAtoare de victoria,a pptea zi ea s-a mezat ling& Solnoc. Dar Hadim Ali-pap, beilerbei deBuda, sosind mai Inainte, asediase cetatea pomenita, kii, facind meterezuri,era gata s-o bath. .Afurisitii asediati erau umiliti kii sufereau pagube dinpricina atacurilor o§tii de Buda. De data aceasta, vAzInd ca a mai vaultatita oaste, an Inceput A, se preg6teascA pentru aid scapa sufletele. Innoaptea aceea, cararetii, Impreuna, cu comandantul (kapudan), an fugitIntr-o parte, iar pedestra§ii In alt1 parte. Ostaqii islamici, auzind aceasta,an pornit Indata, pe urmele for §i, ajungIndu-i din urma, au macelkit pecei mai multi dintre ei. Doar comandantul a lost adus cu toba §i cu tim-balul sgu la serdarul eel neInfricat.

69 Losonczi.°0 Kash/I-pap a lost vallu In Egipt fl In Moreea.

www.dacoromanica.ro

488 IBRAHIM, PECEVI

341 RASCOALA GELALIILOR 82. IN RUMELIA, IN NUMELE PRINTULUI MUSTAFA,$1 UCIDEREA LOR

<In anul 962 62 un oarecare a incereat s se rAscoale, dindu-se dreptprintul 3fustafa >. El a adunat pe ling& dinsul, din Salonic, din Ieni-ehir

dintre levenzii acelor imprejurimi, vreo 10 000 de oameni, acordindmania vizirat (vezir-i azamlik) unuia dintre acingii numit Evil Togcea,iar magistrature militar& (kadiaskerlik) la doi sohtale 68 nenorociti.

De acolo, el a intrat cu cortul slu i cu mare alai (tumlusuk) in Dobro-gea printre sofiii lui Simavna 64. Impunind la dki in bani pe unii bog6,-tasi i in special pe arendasi (miltezimin)§i pe emenii (iimena) §i pe giziedari,precum pe alai mubafiri cu avutii, el a inceput sit acorde daruri sg-$i

342 preggtease& tobe steaguri oameni f6r1 apatii (ham) $i alto lucruri deinselaciune si de fast.

<Mind In§tiintat printul Mahmud din Adrianopol, precum §i sultanul, au lost Itrimi§ial treilea vizir Mehmed-pa§a ¢i beiul de Nicopol, Mehmed-han gi altii pentru reprimarea rAscoalel.tapul rlisculatilor a Lost prins ¢i spinzurat. Adeptii lui au lost ¢i ei pedepsiti>.

352 LUPTA CEA MARE A LUI MALKOCI-BEI COMANDANTUL DE K1LIS as

In anul 96188, generalul croate slavone (Islavin) cu numelede Zryni (Zirinski), trimitind pe nerusinatul sAu bascapudan, numitHolsek, cu citeva mil de p/gini pedestrasi Eii eAlareti, la granita din Kills,acestia au nimicit multe sate ale unui tinut.

<Turd' ti urmaresc §i In lupta datA Zryni abia scapa. Malkoci-bet a trimis robi la Istanbul¢i a luat 1napoi toate prAzile capturate de ghlauri. Se descrie o bAtAlie Intre Devlet-Ghirai-han 67

tarul (ban) Rusiei, Ivan 68, care se pregAtea sit atace tinuturile islamice >.

412 EXPEDITIA IMPARATEASCA SPRE SZIGETVAR $1 PLECAREA MARELUI PADI$AH<SULEIMAN MA GNIFICUL >

9 sevvail, anul 973 69..Aceastl expeditie a sahului eel victorios a avut loc catre sfirsitul

vietii sale si in aceasta expeditie stralucitoare el $i -a luat ramas bun de la,

61 Gelali : rebel, rlizvratit.62 26 noiembrie 1554-15 noiembrie 1555.66 Solda, sofia: cArturari tineri, cei care studiau teologia musulmana.66 Simavna Kadtsloglu, geihul Bedreddin Mahmud.as Kilts Klisz, localitate In Bosnia." 7 decembrie 1553-25 noiembrie 1554.07 Devlet-Ghiral, hanul tataresc din Crimeea (1551-1577):68 Ivan al IV-lea cel Groaz.nic (1533- 1584).,of 29 aprilie 1566.

cisi

'tarilor

si

gisi

si

si

www.dacoromanica.ro

TAMIL 489

aceasta lume trecgtoare. Motivul <expeditiei> este acela ca lahiali Ars lan-pap, 70, beilerbei de Buda, trimitInd scrisori la, Pout& in repetate rinduri,faun% cunoscut cg, atacurile maghiarilor asupra tariff islaanice de la, granitaungureascI au Intrecut orice mg,surA. Desi. cetatea Agria a fost asediatA,totusi cucerirea ei a fost l'Asat5, pentru clipa potrivita. Afurisitul de ungur,Abuzind de bunIvointg, marit din zi In zi atIt&rile r6,utatile sale.Afar& de aceasta, principele Transilvaniei, loan Sigismund 71, se plingeade atacurile craiului de Viena, Ferdinand, si In nenumarate rInduri ceruseYn scris ajutor <de la turci>, deoarece <Ferdinand>, eistigind victoria asupraunor ceati din Transilvania ca SAtmar Tokaj, pusese temelia unoruneltiri dezbin.ari.

<De aceea sultanul porneste expeditie impotriva Austriei>.

413 . Dup5, aceea, principele Transilvaniei (Erdel-oglu) caruia, i se :acordasevoievodatul Transilvaniei la cucerirea, Budei, salutIndu-1, la rIndul saia,pe padisah cu osti bine rmnduite, s-a bucurat de bungvointa acestuia.

414 Apoi, la cererea ruglmintea sus-numitului ardelean, s-a emis firman cael s§, porneasca cu oastea victorioasai asupra cetatii Agria. S-a poruncitconstruirea unui pod la Varadin. Oastea tatarA a vent Impreun5, cu mirzale72

i s-a alIturat lui (loan Sigismund) (Erdel-oglu). Cu un an mai Inainte,craiul Ferdinand smulsese din Cara Transilvaniei cetAtile Satmar Tokaj,alipindu-le tinuturilor lui blestemate. Aceste cetaiti hind dorite de Erdel-oglu, s-a dat firman ca el si °stile tataresti s§, porneascl asupra, lor.

<Se vorbeste de Nicolae Zryni (Zirinski bei de Szigetvar, care a trimis 1 000de haiduci si 400 de Wane ca se nimiceasca ora5ul Pecs (Pecevi)>.

420 CUCERIREA CETATILOR GYULA 78, INEU (IANOVA) $1 VILAGOS "

In anul 974 (1566) norocosul padisah cel vrednic de rai, cu doug,zile Inainte de a pleca din Istanbul, 1-a numit pe al doilea vizir, Pertev-pasa, serdar comandant de osti, si 1-a trimis pentru cucerirea cetatilormai sus-arltate, dindu-i 2 000 de ieniceri din oastea de Poartg, pe lefegiii 75de stinga, precum ceata garibilor 76 de dreapta $i un numar deajuns detuna,ri si gebegii. De asemenea, adgugase la ele §i pe beilerbeii de Semendria,

76 lahialt Arslan-papa : Arslan (leul") din labia (Iania, Ianina?)." In text : Simla lanof.72 Mtrza (din mir+zade): fiu de principe", bei Uttar.78 In text : Hula.76 In text :76 Categoric de oaste otomane (uftlfedji).76 Garib (gureba) : o alt# categoric de oaste otomana (formate din elemente musulmane).

gi

f}i

gi-a

gi

gi

gi

gi

Mikto,),

gi

gi

Dilago,.

www.dacoromanica.ro

490 IBRAHINI PECEVI

de Vidin §i de Timi§oara, cu tinuturilor lor, oastea tg.t&reascg,precum §i Romfine§ti §i Moldovei. Astfel, cu ajutorul lui Allah,mergind §i asediind <cetatea Gyula > mai mult de 30 de zile, in cele dinurma a cucerit-o prin capitulare (vire) Iahiall §i Sofu Mehmed-bei, rapo-satul, care era sangeacbei de Oradea, an fost cei care an intrat in cetate §ian vorbit despre capitulare Pe cind necredincio§ii, fiind sco§i, plecau dincetate, citiva luptg,tori (gazi) an stricat capitularea, repezind sabiile forasupra ghiaurilor §i trintindu-i intr-o clipitI pe to ti la pamint. In_raomentulacela mai sus-pomenitul bei, aflindu-se de asemenea printre necredincio§i,a fost rant §i el §i abia a scapat. Tot in expeditia aceea victorioasA anfost cucerite §i cet/tile Vilagos §i Ianova. Vestea acestor cuceriri venindcu dou6-trei zile inainte de ocuparea Szigetvarului, oastea islamic/ s-ainveselit.

428 <Despre utilizarea surselor istorice europene de cAtre Pecevi. Se vorbe§te despre cele429 trei tratate ale celor trei sultani : Baiazid al II-lea, Selim I §i Suleiman Magnificul, folosindu-se

ca surse de informare cronicile crWine. Autorul reds §i urmatorul pasaj> :

430 Mai jos de Semendria, pe malul Dunkii, se afla o cetate numitaSeverin care era o cetate ruinata,

<Versurile poetului Iahia-bei despre Severin> :

Distruge cetatea Severinului.TAinuie§te dragostea In inima ca §i sufletul"

Capudanul cetAtii de mai sus a trimis in solie (risale) pe cineva numitBarla-Bails 77. Acesta a sosit la Istanbul pe vremea and sultanul Baiazid,rgposatul, abdicase §i propusese ca urma§ la tron pe fiul sau mai mare,printul Ahmed, care trebuia BA fie urma§ul sau.

-431 <RAzvratirea printului Selim ¢i ocuparea tronului. Solul 1-a lnsotit pe noul sultan timpde §apte ani >.

Apoi craiul Iano§ <Zapolya > murind §i fiul au mai sus-mentionat,loan Sigismund ("awl Zidmiun), fiind mic, ace§tia 78 ie§isera din supunereacraiului §i al padi§ahului cel fericit §i se supuseserA regelui Ferdinand.Cele mai multe dintre cetIti, comitatele §i regiunile acestora fiind in Tran-silvania, In pArtile ceta,tilor S6tmar, Tokaj (Togay) §1 spre Agria, oasteafiului de crai 79 supu§ii de margin ai padi§ahului cel fericit ti prgdau§i persecutau pe ace§tia (pe cre§tini) farl incetare, inch ajunsesera

" Neidentificat.713 Unguril.7. Joan Sigismund.

°stileo§tile Tarii

§isa-i

www.dacoromanica.ro

TAMIL 491

nimiceasca cu des'avIrsire. Acestia, de asemenea, fiind inclusi la InVelegere,se luase obligaVia ca Vinuturile for sl nu mai fie atacate sA, nu se mai cearAde la populaVie (raia) nici un fel de dAri. Acestea erau condiVii sii pentrumusulmani pentru austrieci.

<Conventia se Incheie pe nougi ani. Austria se obliga la plata unui tribut de 30 000 degalbeni (letztl alltn). Sultanul trimite sone in frunte cu InvAtatul Ibrahim ca si Incheie pacea>.

433 DESPRE PACEA INCHEIATA IN TIMPUL HANULUI SELIM

Dup6 cucerirea Szigetvarului, <cronicile crestine > an scris astfel :7) Socotind de la nasterea lui Isus (Isa), era anu11567, un an dup5, cucerireaSzigetvarului. Oastea turceasck In alianVa, cu ghiaurii din Transilvania,nuInceta deloc jefuirea devastarea prior Agriei, Casoviei Tokajului.

Principele Transilvaniei, craiul Ioan Sigismund <Ianoq Zidmun>,fiul craiului Janos <Zapolya> , pus de turd, cucerind din Cara regelui austriac

Kardar ( ?) Bornoc ( ?) si Inca alto vreo 10 cet/Vi, ImpreunAcu Imprejurimile lor, obVinuserl victorii maxi asupra tariff craiului <aus-triac >. Acesta i-a uimit foarte mult atit pe cezar 80 cit Eii pe ceilalti conduca,tori ghiauri.

<Are loc schimb de solii §i de scrisori Intre sultan §i Imparatul Austriei. Sultanul ti facecunoscut c5 pregate§te oaste ca s5 mearga Impotriva lui. Cre§tinil adunA o§ti, dar dui:a multediscutii, se hotarAsc lnduplece pe sultan. Pentru aceasta shit trimi§i dot soli la Poarta,unul austriac §I unul maghiar, cu peschewri alte daring. Se Incheie o pace pe opt ani. Austrieciise obliga sgt dea anual 30 000 galbeni ungure§ti Por%ii>.

Principele Transilvaniei, Ioan Sigismund (Ianof Zidmun), is partede asemenea la aceasta, inVelegere, impreuna, cu Intregul popor al Transil-vaniei ; el Iii is obligaVia sg, respecte pacea. 0 altl condiVie era aceea ca totce se afla In timpul acela, adicg In momentul Incheierii patii, In stapinireacolor douA parVi sa, Amin& In stapInirea prior respective, luIndu-iii

435 unii faVs de alVii obligatii potrivit arora nici .o parte sub nici un motivnu va tinde s, tread, peste acele locuri.

<Condi%ia respectarii pacii §i trimiterea o§tilor turce§ti in Cipru >.

Aici se afla, una din ciud/Veniile cele mai maxi din trecut. In apropiereacetatii sus-mentionate se afil fluviul Dun.Area, care este cel mai mare fluviudin pantile acelea. Se spune cä In acest loc exists In trecut un pod mare depistil. 81. Cind acele DunArii scad, i se mai pot vedea picioarele. Se spune

88 Maximilian, Imparatul Austriei (1563-1576).81 Podul but Traian, de la Turnu- Severin.

§i

localit the t§i

sa-1§i

5i

5i

si

www.dacoromanica.ro

492 IBRAHIM PECEVI

a, atunci rind se apropie de pod, pe uncle cor&bii se lac petreceri si chefuri.Dad, este asa, atunci tine a construit podul mai sus amintit ? De atuncia trecut mult timp si oare din ce cauza a fost construit ? Se sae el in cro-nicile ghiaurilor s-a scris a in anul 101 dup6 profetul Isus (18a), cezarulRomei (Rim, Papa), numit Traian, ridicindu-se cu oaste numeroas6,ar fi venit asupra unui rege numit Decebal (Vckabal) care a domnit asupratinuturilor : Rumeliei, Bosniei, Ungariei, nail Romanesti si Moldovei(Bogdan), care in limbs, ghiaura se numeau Tracia, si 1-ar fi infrint.

In cele din urmg, ei an incheiat pace cu eonditia <ca Decebal> O.:dea anual un numar oarecare de avutii. Dar nenorocitul de rege eel maisus - pomenit (Decebal) cAlcind pacea, Imparatul Traian a venit din nouasupra sa, obtinind iarasi victorie atit asupra lui <Decebal>, eft si asupra

436 Orli sale. Apoi, regele <Decebal>, rgminind in neputintg, si-a luat viata,de rusine. In timpul acela cezarul eel necurat <Traian> a construit podulacela mare ca nici un rege s6 nu se poatI r/scula impotriva lui.

... Dar <orasul> Pecevi eel indrggit de mine este tin.utul meu de.basting. Cel care 1-a ridicat este de asemenea unul dintrc nenorocitii nea-mului austriac.

<Se vorbeste apoi despre cucerirea cetAtii Pecs de cAtre unguri>.

442 Dar Rustem-pasa, fiind potrivnicul lui Kara-Mustafa-pasa, a avutfoarte mult de suferit, din pricina aceasta, fiind mutat dud in. sangeaculPojga 82, clad in regiunea Timisoarei... <sub domnia lui Selim al 11-lea>.

445 Davud-pasa, Bind scos din dreg6toria de bostangibafi, a primit unsangeac. Apoi a devenit valiu in vilaietul Timisoarei. Era un om IndrAznet$i f/cea binefaceri.

448 Muharrem Celebi era din familia marelui vizir Djelil Mehmed-pasa Tavil. El a devenit mai intii defterdar de Timisoara.

471 . . . i in partea de apus <a Dest-i KIpceakului> se afla, tinuturilerusesti, lesesti, bulgare, ale Taaii Rom4nesti (Eflak) kii Moldovei (Bogdan),precum si tar& dinastiei osmane.

472 <UrmeazA descrierea Intinderil cimpiei Kipceak, precum $i greutatile pe care le-a Intim-pinat pe acolo hanul Timur-Lenk in expeditia Impotriva lui Tohtamts, han al Hoardei de our ",In pArtile Volga (IUD. Apoi se descrie ImprAstierea tatarllor de acolo In tinuturile rusesti,1esesti etc.>.

473 0 parte din triburile Mare mai sus-mentionate s-au asezat in CaraItOldovei si In Tara Romaneasa si s-au crestinat datoritit unui lung rfis-

82 Pozsega." In 1376-1406.

www.dacoromanica.ro

TARIli 493

timp de leggturi prietenesti en ghianrii. Cea mai mare parte a ghiaurilordin Moldova slut din acest neam t6tarese.

TA,tarii care au intrat in oastea lui Timur<-Lenk> dupA infringerealui Tohtamis-han, an vent la Timur prin pktile Rumeliei (Rum). Unlis-au stabilit prin pairtile Athianopolei, iar altii prize pktile tinutului Baba-dag (Baba). In regiunea Baba<dagului> de asemenea exist/ citeva satede ale lor. Ori .de cite on beii din Silistra fgeeau expeditii, aeesti tAtarildadeau cite o suta, de oameni, care aveau inskeinarea sa fae6 rost de furajepentru call beilor i sl-i duel la pIseut.

<Pecevi arata ca aceste lucruri se gAsesc relatate mai amanuntit in cronica lui Alt! -Parmak efendi>.

475 Sarmanul de mine, eel plin de eusururi, am avut prilejul sa tree inanul 1027 84 prin pairtile Akkermanului Benderului. In fata Benderului,deasupra portii ceetAtii> se mai afla doar o parte dintr-o mare cupola,.Deasupra ei SO vedeau nista litere groase (hatt-i geli) se gAseau mOrmintefrumoase, iar restul era d'arimat Eu am vaaut eu oehii mei a, din cauzargatItilor orgoliosului Timur, din atltea sate si orase nu raangseserl deciturme

Volumul al II-leaIVIAFiELE VIZIR KODJA SINAN-PASA 55

16 Dup/ eueerirea eetAtilor lanik, Tata, Papa si Samartin 88 deveninddin nou serdar, el a mere impotriva Romanesti (Eflak) cea neascul-Vatoaxe (ak), dar s-a tutors invins. Cu ajutorul lui Allah, toate vor fi arAtate

hmauunt la locul lor. . .

MARELE VIZIR FERHAD-PASA 87

10 Cind Sinan-pasa a fost numit serdar impotriva Ungariei, el a devenitloetiitorul (kaimakam) aeestuia.

In vremea aceea, avind loe urcarea pe tron a sultanului Melimed-han 887 el a devenit iarAsi mare vizir 89 §i pe dud fusese numit serdai impo-

84 29 decembrie 1617 18 decembrie 1618.85* Sinan-pa§a, al treilea mare vizir otoman cu acest nume ; era albanez de origine. A lost

de cinci on mare vizir intre anii 1580 gi 1596 (988- 1004).88 Cetati in Ungaria gi Slovacia.87 Ferhad-pa§a, de origine albanez, a lost de douli or! mare vizir Intre 1590 0 1596

(999-1003).88 La 27 ianuarie 1595.89 Ferhad-pap, a doua oars mare vizir : februarieiulie 1595.

. .

Tarii

in'

gi

www.dacoromanica.ro

494 IBRAHIM PECEVI

triva Taxii Romanetiti cea neascultatoare, sosind Sinan-paksa, acesta atrecut la locul sga §i ca mare vizir tli ca mare serdar. Pentru omorirea aces-tuia (a lui Ferhad-pasa) a fost trimis un om cu o ilustra, porunca.

71 <Ferhad-pa§a a fost omorit mai tirziu>.<In 1581 (989) se trimit scrisori de invitatie la diferiti soli din numeroase tan>.

Inainte de toate, se trimit oameni de Incredere la hanul din Crimeia()Brim) 99, §i fierifului de Mecca, In wail Implrati ai Indiei, Persiei, §i ran-faatorului numit cezar 91, marele Impg,rat al pacato§ilor de ghiauri InRoma (Rum), in craii Frantei (Franca) §4i Venetiei §i in voievodul Transil-vaniei 92 kii la emirii din Moldova 0 §i Tara RomaneascA 94 §i Raguza,(Dubrovenedik), . . . precum tii in suveranii Alepului, Siriei, Bagdadului,Diarbekirului, Basrei §i altor supu§i ai padiphului...

75 ACORDAREA MARELUI VIZIRAT LUI SIAVU$-PASA 99 I TRIMITEREA OSTI IDIN DE$T-I KIPCEAK LA DEMIR-KAPU 96

<S-a emis firman ca, impreuna cu beilerbeiul de Rumelia, a piece §i sangeacbeii deKiistendil, de Silistra §i Nicopol, Impreuna cu timariotii §i zaimii lor, de la De§t la Demir-Kapu.In august-septembrie 1582 990 §aban ei au pornit din Caffa>.

79 POVESTIRE DESPRE MOARTEA STAPINULUI (HAKIM)" DE SILISTRA, IAKUB-BEI, V DESPRE INFRINGEREA CqIII SALE

<Acest emir moare intr-o ciocnire cu per§ii, de§i oastea sa era pe punctul de a °Minevictoria>.

In clipa aceea, cItiva nelegiuiti (bi-din) dintre ereticii 98 din Dobrogeamergind la Rustem- han99, i-au dat vestea Imbucuratoare despre moarteabeiului, precum kii a alaibeiului. Atunci, ereticii 100, Intorcindu-se, i-auInfrInt pe musulmani.

<Au fost macelAriti 700-800 de oameni, iar unii au fost luati in captivitate>.

9° Mehmed-Ghirai al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1577-1584/985-992).91 Rudolf al II-lea, Imptiratul Austriei.91 Sigismund Bathory.0 Iancu Sasul, fiul lui Petru Rare§ (21 noiembrie 1579 august 1582).96 Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru al II-lea (25 iulie 1577-1583).95 SiaVu§pa§a, de origine croat, a fost de trei on mare vizir, Intre anii 1582

(990- 1001).96 Poarta de Fier", localitate in Transcaucazia.99 Hakim: aid in sens de conducAtor de oaste, comandant de cetate.59 Ktztlba?, denumiti asa dupA bonetele ro§ii pe care be purtau.99 Capetenia o§tii persane.

100 Peron.

§i 1593

www.dacoromanica.ro

TARM 495

80 LUPTA LUI OSMAN-PASA 1133 CU IMAM-KULU $I INFRINGEREA ACESTUIA<DIN UFtMA>

In 18 rebi din anul 991 102, acei din oastea Silistrei care au scApa,t,din lupta de mai sus an vent la Osman-pap care, adunind restulislamice, i-a lini§tit i-a atras spre el.

<Urmeazii relatarea razbunarii cu ajutorul trupei silandarilor>.125 <Cucerirea cetatii Behke 103 construirea Ieni-Hisarului 104. Anul 1000 los>.

DESCRIEREA CELEI DE A DOUA EXPEDITII IMPOTRIVA GHIAURILOR

Primavara, o dath cu aparitia florilor, el (Derviq Hasan-pafia) aInceput sa adune oaste. El a alc6tuit o oaste mare, strIngind din Bosniape timaxioti pe zaimi, pe emirii maziliti pe cei care se anal' In posturi,precum pe neferii §i pe agalele ceatilor de serhat tii chiar raiaua valaha,(Eflakan re'ayasin) 1°6. .

128 INFRINGEREA $1 INECAREA LUI HASAN-PASA

. . . Sinan-paria i-a dat lui Hasan-pasa Timipara, iar pe fiuls6u < Mehmed-pap > 1-a numit In Rumelia.

129 . . . In vremea aceea, Hasan-pakia luase cuno§tintI despre sosireataberei ghiaurilor Intr -un loc apropiat. Generalul croat (Hirvat djenerali)§i blestematui de ban de Erdelik 107, depunind toate sfort6rile, aduseser1cu ei pe toti purt6torii de sgbii toast/ raiaua care era sub stlpinirea lor.

Primind ajutor de la austrieci, ei an mers asupra ostii turce§ti care,neputind rezista, a fost infrint6. Sosind la podul construit, din cauzainva1ma'4elii din oaste trecerea nu a fost cu putint/ multi s-au inecat

148 POVESTIRE DESPRE INTILNIREA CUCERITORULUI DE TARI, HANUL TATA-RESC"3, CU OASTEA ISLAMICA.

<Incursiunea co§tii Mare, In frunte cu Gazi Ghlral-han, prin Polonia, spre Solnoc>.

Se poveste§te c In e;cpeditia Impotriva Moldovei (Kara-Eflak sefe-rinde 100), gloriosul han110 salutIndu-1 pe raposatul gazi sultan Suleiman-

101 Mare vizir In : decembrie 1584 decembrie 1585 (990 993).109 14 mai 1583.108 Fortareata In Bosnia.104 Cetatea Nola"; probabil Nova Palanca.105 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592.104 Este vorba de vlahii din sudul Dunetrii.107 Localitate In Bosnia sau ban de Ardeal (Erdel) (?).109 Gazi-Ghiral al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1588-1607/996-1016).109 Este vorba de expeditia Impotriva Moldovei din 1538/945. Pecevi nume§te aid

Moldova Kara-Eflak In loc de Kara-Bogdan.110 Sahib-Ghirai I (1532-1551).

ostii

si

si

9i9i

6i

9i 9i

9i

9i

www.dacoromanica.ro

496 IBRAHIM PECEVI

han 111, ei an eglatorit mergind scar/ linga scars, Intr-un loe apropiat deoastea Imparateasca. Apoi, salutindu-1 din nou, s-a !tutors la menzilul sau.

<UrmeazA descrierea ceremonies In prezenta sultanului>.

152 SOSIREA OAMENILOR VICLEANULUI MIHAI, VOIEVOD AL TARII ROMANE$TI 112,$1 PRIMIREA HARACIULUI

Voievozii Wail Itomane§ti dadeau din trecut cai (barghir) pentrutunurile necesare expeditiilor Imparate§ti. De asemenea §i de astadata, pevremea expeditiei asupra cetatii Vesprem (Besprim), de§i el (Mihai Viteazul).trimisese 200 300 de cai, totu§i din partea vizirului eel merituos 113 pleca-sera din Belgrad, din nou, oameni spre a cere cai §i a procura bani (ha-zinc). Dar pentru ca nu reu§ise ca ace§ti cai sa soseasca inainte . de pleca-rea lui <a marelui vizir> din Belgrad, el <Mihai Viteazul> meritase mustrare§i pedeapsa. Oamenii sai an sosit In §esul lanlk, aductnd un numar devreo 400 de cai, banii (hazine) pentru care se angajase, precum §i ni§tedaruri ce Se cuveneau.

Deoarece oameni nu sOsisera la timp, dupa ce an fost ocaritti, eiau fost dui pe eimpul de osInda. Mehmed-pasa, fiul <marelui vizir> 114,aflindu-se in acel loc, i-a scapat de la moarte cu miff de rugaminti §i recu-no§tinte. Dar, refuzind darurile lui <Mihai Viteazul>, el <Sinan-pa§a > agraft : In§allah ! U5 dupa aceasta <campanie >, prima noastra expeditieva fi Impotriva Tariff Romane§ti. De ce trebuie ca Cara padi§ahului sa figdata unor ghiauri nepasatori §i fara de lege I".

Spunind astfel, el a amenintat cu oprire §i inchisoare pe oamenicare venisera ; apoi, slobozindu-i la Belgrad, i-a trimis cu o ilustra porunca,

153 aspra §i stra§nica, In acest Bens -<ca vor merge asupra lui Mihai Viteazul>.Ratacitul de Mihai era Ins un ghiaur nenorooit (bedhal) ; el tie pre-

gatise §1 era pornit pentru rascoala. and a primit aeeasta dojaug din parteaserdarului, el a ridicat numaidecit steagul rascoalei §i i-a nimicit pe musul-manii care se gaseau In Tara RomAneasca. Cu ajutorul lui Allah se vapovesti In continuare tot ce a flout el <Mihai Viteazul>.

m Suleiman Magnificul (1520-1566).115 Mihai Viteazul.115 Mare vizir era Sinan-papa (1580-1596), care conduced operatiunile militare de la

frontiera Ungariei Impotriva Austriei.114 Mehmed-pasa, fiul luf Sinan-papa ; a fost Intre altele $i beilerbei de Rumelia, alternind

cu Hasan-pasa, fiul lui Sokollu Mehmed-pasa.115 Dadi vrea Allah'", urarea obisnuitii a musulmanilor.

www.dacoromanica.ro

156

158

TABIH 497

1003 114

DESPRE UNELE MASURI NECHIBZUITE ALE SERDARULUI <SINAN-PA$A>$1 CHIAR DESCRIEREA GRE$ELILOR $1 A CUSURURILOR SALE

... De asemenea, nearkind prietenie fatrti de voievozii Tariff Roma,Moldovei, el a Mout ca ace§tia 117 sit se rascoale. Totodatg, despre

multe alte masuri proaste de ale sale nu s-a §tiut atunci.Ele au ietlit la ivealg mai tirziu dad, le-am descrie pe toate din

amktunt, am Luigi prea mult povestirea.De asemenea este cunoscut faptul c6, prelungirea expeditiilor a fost

urmarea m6surilor sale nechibzuite. La temelia tuturor se afla faptul caraiaua nu era ocrotita, §1 ca ghiaurii obtineau victorii in toate profile.In cele din urm6 s-a incheiat totukii pace (sulh), dar nu potrivit cu onoareaIslamului.

RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI1" $1 MOARTEA CA UN MARTIR A LUIMUSTAFA-PA$A 119

Cind s-au hotarit expeditiile ungure§ti, eel care era cezarul 120 atrimis scrisori (name) c6,tre to ti emirii ghiauri din imprejurimi. Mai cu.seams Papa de la Roma (Rim Papa) 1211 eel fgrA, de lege, care era capultuturor r6utA4ilor, scriind diferite scrisori pline de uneltiri i speriindu-lein toate felurile, a indemnat popoarele cregtine 81 se uneascA intro ele.

De aceea, Transilvania, Tara Romaneascl §i Moldova, unindu-seintelegindu-se Intre ele, an hotArit 86, se rAscoale. Ele an inceput sa atace

tirgurile satele aflate pe malul Dunkii.Pe vremea aceea, voievodul Moldovei era unul pus de Sinan-pa§a.

Ferhad-pala, hotkind mazilirea acestuia, a dat locul sau unui tink dintrebeizadelele Moldovei. Acest tink crescuse chiar la Curtea (hazine) luiFerhad §i, dupa pkerea unora, imbratirlase islamismul.

De asemenea, s-ar pntea ca din pricina 16,comiei sale ticaloase, el(Ferhad-pa§a) s6 fi consimtit la trecerea lui la islamism.

§i in sfirgit, dupg, toate acestea, potrivit obiceiului, Bind pe ling%noul voievod un capagiba§i, un iskemle <agasi> un ceau§, 1-a trimis in

1" Muharrem 1003 = 16 septembrie 15 octombrie 1594.1" Mihai Viteazul st Aron Tiranul.1" Aron Tiranul (12 octombrie 1592 3 mai 1595).1" Mustafa-papa, fost beilerbei de Maras (Asia Mica).122 Imparatul Austria, Rudolf (1572-1612).121 Papa Grigore al XIII-lea (Clement al VIII-lea) (1592-1605).

32 - C. 43

nesti si

$i

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

498 IBRAHIM PECEVI

Moldova. Dar fostul voievod (mir) 122, razvratindu-se, i-a trimis inapoi pecei care venisera. Atunci ace§tia au cerut ajutor de la Poarta.

A fost numit cu o ceata, de osta§i, Mustafa-pap care fusese mazilitdin Mara§ §i care fusese beilerbei, cu functia de chehaia al marelui vizirSinan-pa§a. Fusesera trimi§i de asemenea §i uncle agale ale sale (ale luiSinan-pa§a) care posedau zeamete marl, ca sa scape de plata unor daripentru care li se daduse firman. Cind ace§tia au ajuns acolo, gloriosulhan, adica Gazi Ghirai, se Intorcea din expeditia din lanik §i venise inapropiere de acel loc. Ei nu 1-au a§teptat pe han §i nici nu i-au cerut aju-torul. Cum au ajuns insa in Moldova, ei au fost infrinti. Beilerbeiul (miri-miran) a fost ucis §i cea mai mare parte din oastea aleasa, care se gasealing el, a fost nimicita §i nmilita. Dupa aceea rascoalele for s-au intaritdin zi in zi.

159 ADEVARUL DESPRE RASCOALA RATACITULUI DE MIHAL (MIHAI VITEAZUL)

In anul 1003 123 cind umilul de mine 124 cram defterdar de Dunk() 125,am fost oaspete Intr -un orkel din Dobrogea (Dobridje) cu nnmele de Pa-zargik care fusese mai Inainte un sat. Cadiul de acolo era un om batrin,caruia i se spunea .Ali-Djan efendi. Acesta, venind, s-a intilnit cu mine.In timpul convorbirii, el a povestit astfel despre patania pe care a avut-ocu ratacitul de Mihai : Creditorii ratacitului de Mihai din Bucure§ti(Biikref), capitala beilor Taxii Romane§ti, poate erau mai mult de patrumu de oameni. Cei mai multi dintre ace§tia erau ieniceri §i mai mari aio§tirii. In fiecare zi, ei mergeau asupra nelegiuitului mai sus-aratat §i

160 aruncau pietre In sarai 126, caruia in limba for Ii spuneau Xnrta127, §1 dart-man diferite parti ale acestuia. Ei puneau mina pe ce apucau, Ii bateaupe oamenii aflati la poarta sa §i Ii raneau. Toti ace§tia 11 saturasera de viata,pe afurisitul de Mihai.

Intr-o zi el i-a strins §i le-a zis : Dad, ma omoriti, veti pierde §iultima voastra avere. Ascultati de mine §i intelegeti ceea ce vti spun eu.Tinuturile Tarii Romame§ti slut impartite In radiate 122. Mergetioameni pe ling& omul men din fiecare cadiat tii aduceti avutia incasata.Apoi luati din ea partea care vi se cuvine". In sfir§it, dupa multa gilceava

122 Aron Tiranul.1" 16 septembrie 1594 5 octombrie 1595.1" AdicA cronicarul Pecevi.125 In text : Tuna defterdart. Defterdaritcul de Duniire a fost infiintat, probabil, pe vremea

lui Suleiman Magnificul.125 Palatul domnesc.122 Curtea" domneascA.125 In text : Kadtltk, aid in sens de Jude(.

ettiva,

www.dacoromanica.ro

161

TAB 4913

Indaratnicie, i-a convins. In felul acesta, a ales dintre ei vreo 500 deoameni. El a luat aceasta masura numai ca scape timp de citeva zile deapasarea lor.

Dupa ce an trecut citeva zile, adunind bunuri, ei s -au intors. Dar, dedata aceasta, lucrurile nu erau indeajuns pentru toata datoria. Atunciel le-a spus : Sa facem mai batii socoteala datoriei noastre $i apoi,potrivit banilor, sa-i 1mpartim dupa cum se cuvine fiecaruia". Dupa olungs impotrivire, an cazut la in.voiala qi Cu aceasta.

Acura, pentru socotirea < datoriilor > -yin/ cadiul de Giurgiu(lerkokii kacliei) 129. Totdeauna cind era in Tara Romaneasca o astfel depricina din partea musulmanilor, veneau cadiii de Giurgiu, fiind. Insarci-natiprin ilustre porunci pentru aranjarea lor. Si de asta data an trimis, cade obicei, o calea$ca (iced) un om. Umilul de mine 130 eram ajutor decadiu (naib) la Giurgiu. Ca prin minunea lui Allah, cadiul nostru a fostgash cam bolnav m-a trimis pe mine, unchimul vostru (dayinizi) Am.ajuns la Bucure$ti (Biikref) am facut socoteli timp de o zi, Soco-teala se facea In felul urmator : De pilda, vine un om arata act (temeseiik)131pentru 60 de poveri (yiik) 132 de aspri. El (Mihai) spun : E adevarat,dovada este a mea". Datornicul zice : Dar ce-mi dad l Spune-le pe soiuri !".El (Mihai) zicea : Iata 60 de poveri de aspri". Dupa multa cearta indir-jire 11 convinge pe acesta said arate lucrurile. De exemplu : zece poveribani, un hanger, lucrat me$tepgit, In valoare de 20 de poveri, un obiectde casa (raht) de cinci poveri ; In Windt toate acestea se ridicau lasuma de 60 de poveri. Dar acum musvilmanul zicea : Tu nu poti sa,dovede$ti pretuirea lor adevarata acest lucru 11 $tii to 11 $tiu eu.Tot co mi-ai dat este pe 11n pret de trei-patru on mai mare Hangerulpe care mi l -ai dat cu 20 de poveri, da on cinci sau chiar cu trei poveri".

Dupa multe vorbe gilcevi, 11 fkea pe acesta primeasca, In locde 60 de poveri, 30 sau 40 de poveri. Apoi, spunea : Cadi efendi, scrie !"Ili ma punea tree in catastif.

De asemenea, punea $i pe scribii noteze. Tot ce era mai putinde zece poveri nici nu a pus la socoteala. Spunea acestea ant nimi-curi !". In felul acesta datoria sa (a lui Mihai) s-a ridicat la 7 000 depoveri (yiik) de aspri (akce).

Lind umilul de mine am iekdt afara, un ghiaur, cu care cram prietenInca de mult $i, de cite on veneam sau plecam, poposeam In casa lui $31

lag Jude le turc al cetAlli Giurgiu.130 Ali-Djan efendi.131 Temesstik : act, dovada, chitanta."2 Un yak = 100 000 aspri (1 000 taleri).

sisa,

s&

§i

si§i douk

si

si

§i §i si

si sa

s&

sai sac&

ti 1-as

www.dacoromanica.ro

500 IBRAHIM PECEVI

citeodat/ aveam unele socoteli cu el, s-a apropiat de mine qi m-a Intrebat :Hodja Ali-Djan, de etti ani Incoace mincgm noi impreuna puree §i sare 1".I-am spus trebuie sa, fie vreo dou/zeci de ani. Prin urmare mi-a spusel vreau s / -i fiu recunoscgtor lui Allah pentru piine gi sare §i s / -ti plItesedatoria". Eu 1-am Intrebat : Ce sa, fie oare 7", iar el mi-a zis : Dad, vreisä-mi asculti cuvintul, sa, nu rftrati aici pin/ la chindie (ikindi) §1, de ase-,menea, mergind la Giurgiu a/ nu te la§i dus pe ginduri, ci testrAduie§ti a/ pleci Indat/ la Rusciuk §i treci Dun/rea cu un ceas maidevreme". Eu 1-am Intrebat : Care este pricing 7", iar el mi-a rgspuns :Ti -am spus eu ceva 7 De ce Intrebi pricina 7". Eu i-am grlit : Nurai-ai zis a§a §i a§a 7", iar el mi-a spus : In astfel de Imprejurgri euspun aiureli ; etteodat/ mg, apucI nebunia".

N-am putut 8/-1 fac sa-mi spun/ din nou acest lucru. Dar am vazutora§ul nu era ca mai Inainte. Aici era o mi§care, o multime adunatI.

Nici un ghiaur nu era lini§tit. Atunci, urctn.du-ml Indat/ In calea§d,m-am tutors In mare grab/ Am venit la Giurgiu. (lerkokii) §1 m-am grIbits / -i spun cadiului cum stau lucrurile. Ins/ afurisitii de ghiauri, In clipsIn care umilul de mine ie§eam din Bucure§ti, i-au ucis pe tag musulmanii. 133care se g/seau acolo §i apoi, formInd cete, au venit la Giurgiu.

Negasind alt mijloc, m-am dezbrAcat de Indatl §i, fiind un hot/torfoarte bun, am. trecut Dungrea hot. Afar/ de mine a mai trecut Inca unom. Dintre locuitorli Giurgiului, care, cu femei §i copii, erau poate3 000-4 000 de suflete, n-a scApat niciunul, afar/ de noi doi.

162 Au fost hate ca Arad/ o multime de bog/tii. Multe femei qi multibarbati an fost dui 4n captivitate ; de asemenea §i ora§ul a fost incendiat...

164 FERHAD-PASA AJUNGE MARE VIZIR $I ESTE NUMIT SERDAR IMPOTRIVATARII ROMANESTI

165 In anul 1003 134, pe vremea 1ntronarii lui Mehmed al III-lea, caima-camul Ferhad-pasa a ajuns mare vizir In locul lui Sinan-pa§a, surghiunitla Malgara 195.

Rebelli din Tara Romaneasd cea neasculthtoare, trecind In iarnaaceea Dunrtrea inghetatg, Impreun/ cu rat/citul de Mihai, an devastatIn intregime orkelul Rusciuk, precum ci tIrgurile §i satele din acel tinut,luind In robie barbati, femei §i copii firg num/r §i fára. seaman. Pe cei maimulti brobati i-au ucis, iar pe cei care erau bogati i-au pus In lanturi.

ns Pe creditorii turd.134 16 septembrie 1594-5 septembrie 1595.136 Localitate In Turcia europeani de azi, la sud-vest de Tekirdag.

ca

(Ierkokii), sa

ma

eh

eh

www.dacoromanica.ro

TARIEL 501

RAut6i4ile si nelegiuirile for an fost infAtisate la tronul impAratesc al padi--sahului.

Atunci, sus-numitul <Ferhad-pasa > fiind numit serdar peste Intreagaostire, a fost insarcinat s meargl In prinAvarl in pArtile acelea.

NUMIREA LUI MEHMED-PA$A, BEILERBEI DE ANATOLIA, CA SERDAR PENTRYPAZA PARTILOR BUDEI

In acelasi an, adicg, In acest an binecuvintat 136, twit& oastea isla-mica, impreuna, cu onoratul serdar, fiind ocupat& In Tara Romfineascitcea neascultkoare, a fost de asemenea nevoie, pe eft posibil, s6 fie pgzitesi serhaturile Budei. Pentru aceasta, efendiului nostru cel rgposat, Lala-Mehmed-pasa, beilerbei de Anatolia, i-a sosit un ilustru berat cu poruncisi s-a do,. t Erman In sensul urmator : In cursul acestui an binecuvintat,din pricina nevoilor, marele vizir137 ffind numit cu oaste islamicls/ mearg1Impotriva Tarii Romfinesti cea neasculatoare, pe tine, de asemenea, tonumesc mare comandant asupra ostii islamice care se af16 In acele pArti ;sa, depui sfortlri pentru paza §i ap&rarea <serhaturilor >".

(Schimbari de functii: Hasan-pasa, fiul lui Sokollu Mchmed-pasa, In loc de Vidir,a prima Rumelia).

166 ABUZURILE OSTA$1LOR DIN BULUCURI us $1 DESCRIEREA FELULUI IN CAREEI $1-AU GASIT PEDEAPSA

<Rascoala culoglillor 189 din cetatea Ghendje Impotriva marelui vizir Ferhad-pasa pentruneplata soldelor. Incercarea lui Ferhad de a linisti cu vorbe oastea. Descrierea rbscoalei spk-hiilor care cer insistent capul lui Ferhad-pasa. Trimiterea lui Sinan-papa $i a lid DjigalazadeIn exil. Se refuzii orbirea lui Sinan-pasa cu fierul lnrosit, flind considerata o pedeapsA barbarA>.

168 PLECAREA LUI FERHAD-PA$A SPRE TARA ROMANEASCA ; MAZILIREA $1 APOIUCIDEREA SA

<La 17 ,Saban din anul 1003 (22 aprilie 1595) Ferhad-pasa pleacA din Istanbul Impo-triva Turd Romanesti. Traversarea Rumeliei, rAzvrAtirea tunarilor si a ostii ienicerilor laAdrianopol. Caimacamul Ibrahim-pasa, omul lui Sinan-pasa, ajutat de Bostanzade Bald efendi'.a., uneltesc pe lingA sultan Impotriva lui Ferhad, care, datoritA acestora, este Inlocuit cuSinan-papa. Acesta trimite oameni pentru uciderea lui Ferhad>.

138 <1003> = 1595.139 Ferhad-pa§a.138 Boll& : denumirea unor unitati de ieniceri.10 Ieniceri recruti.

www.dacoromanica.ro

502 ISBBAHIM PECEVI

169 Tara Romaneaseg fusese acordatI lui Satirgi Mehmed-pasa 140spre a fi un beilerbeilic 741. Acela fiind la Rusciuk, i s-a dat firman ca el sa,pa,zeasca, tezaurul (hazine) §i muni iile (gebehane).

Dar, cu doul, zile inainte de sosirea chehaiei de capugii, oamenii sal(ai lui Ferhad) au ajuns cu aceasta, stire trista, de mazilire si de osindg.Ostasii si alaiul sou, cu totii la un loc, erau vreo 3 000 de oameni. PregI-tindu-se cu unelte de lupta,, el 1-a adus pe SatIrgi-pasa, in timp ce niciunul dintre ostasi nu stia nimic. Predindu-i ilustrul sigiliu si vistieria,precum si altele, i-a zis ; Eu am fost mazilit". Apoi, incalecind pe cal,0-a Indreptat spre: PoartI.

Dup/ doug, zile, chehaia de capugii, sosind la ordia impgrateascIa fIeut inapreuna, cu Satirgi arz cgtre Sinan-pasa asupra color intimplate.Sinan-liasa era Inc/ la Istanbul si oastea siriac (Samkulu) venise pentruexpeditie.

<MAsurile luate de Sinan-pa§a pentru prinderea omorirea lui Ferhad de o ceatA siriaca,cAreia 1-a promis tot avutul fostului vizir, cerind In schimb capul acestuia. UrmArirea lulFerhad-pa§a de cAtre trim1§11 lui Sinan. Acesta reu§e§te 0 vinA Ia Istanbul §1 sA obtinAsprijin din partea sultanei-ualide 143. In urma uneltirilor lui Ibrahim, este Insa aruncat Inledi-Kule §1 ucis >.

170 PLECAREA MARELUI VIZIR $1 SERDAR SINAN-PASA IN TARA ROMANEASCACEA NEASCULTATOARE $1 INFRINGEREA SA

<Pornirea din Istanbul, popas la Adrianopol sosirea lui Sinan-pap Ia Rusciuk>.

171 Cu cIteva zile inainte de sosirea sa la Rusciuk, asupra lui Hasan-pasa,fiul vizirului <Sokollu> Mehmed-pasa, venise un nnm6r de 8 000 de ghiauri,dar, prin bun6tatea lui Allah cel prea limn, el 11 infrinsese. Au lost adusimulti prinsi si mune tigve.

De acolo, trecind podul de peste Dunare, au descins In sesul Giurgiu-lui si de aici au pornit spre Bucuresti (Rare?). Dar fiecare mlastinS,fiecare pgdure de stejar 143 se umpluse cu mii de ghiauri. Ei se apropiaumereu de oastea islamicI si se Invlrteau In jurul ostii imparltesti. Dinvoia lui Allah, oastea islamica, a fost cuprins& de o mare spaima,, Incltnu putea sa opun'a nici o impotrivire. Astfel, Haidar -pap, beilerbei deRumelia, g§sit o moarte de martir intr-o mlasting ; iar SatirgiMehmed-

140 T. Hammer, bazat pe Pecevi, face o descriere sinistra a persoanei lui Satirgi (Hist.4e l'Empire ottoman, ed. I, Hellert, vol. VII, p. 346, nota 1).

141 AdicA pa§alIc turcesc.141 Sultana-mama; venetiana Baffa.143 In text : mefezar (de la mege: stejar).

§i

§i

www.dacoromanica.ro

TARTU 503

pasa, care, urma sa fie beilerbei de Tara Romaneasca, a fost rant pe atnd.fugea.

Apoi an ajuns la o mlastina uncle, din pricina invalmaselii, Mustafa-pasa, fiullui Aias-pasal", fratele serdarului, i Husein-pasa, care era Inuta,sar-rif de Nicopol, an fost calcati In picioare. Orgoliosul serdar (Sinan-pasa),cazind de pe calul sau i fiind departe de ostasii sai, s-a Infundat In mlas-tug,. Rams pe jos si inspaimintat, chid se ridica, cind se aseza, dud.Inainta. Atunci a venit unul dintre vitejii Rumeliei numit Deli-Hasan 1452cunoscut grin puterea sa, luIndu-1 in spinare, 1-a scos din mlastina. Dupaaceea, mai sus-numitul Deli-Hasan a devenit vestit sub numele de Bata-kci 146 Deli-Hasan si a murit pe dud era delibafi 147 al marelui vizir Kodja-Murad-pasa.

Pe la, inceputul lunii muharrem cel venerat din anal 1004 us au ajunsla Bucuresti undo an facut un popas In timp de 15 zile an cladit o micapalanca. In localitatea aceea an dat Invoire ostii sa faca incursiuni (akin).

Intr-adevar, nu an tinut seams de apropiere sau departare devas-tind multe tinuturi ale Tarii Romanesti, s-au tutors teferi cu multaprada. In sfirsit, nu an putut sa patrun.da in Transilvania cea josnica 149.Ridicindu-se de acolo, In a sasea zi an ajuns la Tirgoviste (Tergofte) unclean stat s-au odihnit o luny intreaga si an construit o cetate. L-au lasat

172 acolo pe Ali-bei, fiul lui Haidar-pasa, sangeacbei de Ciorum, cu oasteaeialetului de Trapezunt (Trabzun). lar dintre emiri, an pus pentru pazacetatii pe sangeac<beii> de Kastendil Avlona (Dilvina).

<Se fac diferite numiri de pa§i pentru paza TIrgovistei, dar oastea refuzA sa rfntna,deoarece 11 este Ma de dusmani>.

Apoi an pornit din acel menzil (Tirgoviste) s-au asezat la cale de opot (kofulukluk).

Dar ratacitul de Mihai, fiind pregatit Intr-un be din apropiere,astepta Intoarcerea ostii islamice pe care o urmarea din ochi. El a venitpe ueasteptate s-a asezat pe local de undo plecase Hasan-pasa. Gaziiicare ramasesera In cetate an iesit si au dat mina 158 on eel veniti, dar,neputind rezista, s-au tutors In cetate. Cind aceasta tiro a ajuns la ser-dar, el a spus : Sa ne intoarcem ajut'am". Atunci an aparut iarasi

144 Alas-papa a fost mare vizir (1536-1538). Este cunoscut §1 ca istorlograf otoman.145 Hasan cel Nebun".146 Batakci : mlastinar.147 Deliba.gt : capitan peste categoria de osti numitA dell sau delir.148 Evail muharrem 1004 = 6-15 septembrie 1595.146 In text : Erdel-t-erzel.150 In sans de s-au luptat".

si,

si

$i,$i

$i

si

$i

$i

si sa-i

www.dacoromanica.ro

504 IBRAHIM PECEVI

vreo 300 de ghiauri dintr-o pklure mlb,stinoasg. 5 000 6 000 de ostasi dintrerumelioji au plecat Impotriva lor, dar s-au tutors InfrInDi. De mirare erafaptul ca dintre acesti 5 000 6 000 de oameni nici unul nu era teafk,adic5, nu se putea spun a nu s-au luptat ca nu an depus sfortki.

Intre timp, rlacitul de Mihai, died foc TIrgovistei, i-a trecut prinsabie pe tori cei care r5imAsesera, acolo. A sosit vestea c6, InfigInd sulita InAli -papa si In Oliva mirlivale 151, el i-a fript. De asemenea, serdarul, pier-zIndu-si capul, n-a mai stint ce sa fack iar Satirgi, care urma sa, fie beilerbei<In Tara Romaneasc5,>, zicInd ca Ii este paste putint& sa Aiming, an datfoc de Indatai Bucurestiului.

Puntnd s5, fie retrase vistieria, uneltele munitiile tunurile, anfugit spre podul de pe Dunke. Unul dintre tunurile bune Eli frumoaser1m5sese In mlastina, Hasan-pasa 1-a scos cu mare greutate cu ajutoruloamenilor sgi si a ostasilor s6i siriaci 1-a ajuns cu el din urm6, pe serdaruleel nerusinat.

173 Chid an ajuns la Giurgiu, s-au grAbit care mai de care s5, tread,paste pod. Cei care venisera, mai Inainte an reusit s5, treads, iar cei caresosisera, mai tlrziu an ramas pe partea Tarii Rom&nesti, din pricina fap-tului ca ghiaurii au 0,iat podul. Multe mii de suflete an pierit, murindIn acele parti, multe tunuri munitii, precum si alte unelte de lupt5, anr5,ma,s risipite pe acolo.

Pe scurt, el (Sinan-pasa) a avut o faim5, asa de proastk Inclt nu le -amai fost dat musulmanilor sa cunoasc5, ceva asem6nator.

<Sinan-pasa insusi a cazut in groapa sapata lui Ferhad-pasa, iar fiul sau Mehmed apierdut Esztergomul In Ungaria>.

In acest timp, eu,robul lui Allah, eram asediat la, Esztergom. Desi nucadea In sarcina mea, totusi eu am fost cel care, iesind <din cetate>, amvorbit despre conditiile predkii. Pe atunci, generalul din Ujvar, adica,beilerbeiul Ialgi Miklos 152, era un cunoscut afurisit dusman al musulma-pilor de la serhat si tot acest ghiaur era cel care obtinuse cu tunurile delemn victoria asupra cetAtii lama. El a Inceput sa povesteasca, amInuntitc5, oastea isla,mic6 a fost infrInt5, §i nimicit5, In Tara Roman.easc6, si caSinan-pasa s-a Infundat din m1astin5, In mlastinI.

<Urmeaza discutia dintre cronicarul Pecevi generalul de mai sus asupra evenimentelordin Tara Romaneasca, carora autorul nu le <Mee crezare>.

151 Mirliva: sangeacbei.155 Ialgi Miklos, capitan de Ujvar.

si

$i si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

TAB 505

174 SOSIREA HANULUI TATARESC 153 IN MOLDOVA $I SUPUNEREA RAIALEI FATADE EL

In anul 1004 154, pe and neru§inatul serdar se afla Inc , In pArtileTaxii Romfine§ti, an venit agalele de Incredere cu scrisori ilustre (name-iserif) din partea hanului de vita, nobilI, prin care aatau ca hanul a intrat.In Moldova cu o oaste nenumaratI §i ca raialele Moldovei s-au Invoitpentru ascultare §i supunere. In acela§i timp se ar/ta In scrisori ca ei(tItarii) I§i iau asupra for obligatia de a-i prinde fereca In lanturi peratacitul de Mihai §i pe renegatul RIzvan 155, razvr/titii care au pus lacale rIscoala, §i de a-i preda serdarului. De asemenea, cereau ca de aziInainte O. fie numit domn peste raiale unul dintre emirii islamici §i acestasa fie dintre emirii tItari. Agalele care veniserI an adus la cuno§tintl§i an intArit acestea §i prin viu grai.

Dar sultanul neprimind aceasta cerere, nu au luat-o In seams, soco-tind aceasta ca o asociere la domnia vilaietului Moldovei.

ASEDIEREA CETATII TIMISOARA DE CATRE ARDELENI $I PLECAREA LUIDJAFER-PASA PETRU SALVAREA EI

In anul 1004 156, dup/ ce neru§inatul serdar <Sinan-pa§a > a intrat InTara. Romaneasc/ cea neascultItoare, a trimis o scrisoare (name) cu unceau§ 157 In Transilvania cea josnica., scriind : Ain afiat ca rItIcitul deMihai §i rguf/c/torul de renegat, numit RIzvan, care s-au r/sculat Impo-triva norocosului padi§ah, an intrat In Transilvania din pricina ataculuio§tii islamice. Desigur, data dupI obiceiul vechi Iti mentii supunerea §isinceritatea fat& de norocosul nostru padi§ah, atunci prinzi §i sa -ipui In lanturi pe cei mai sus-numiti §i sa -i trimi ii cu oamenli tai vitejila, oastea Imp/r/teascl".

175 Dar mai sus-pomenitul ardelean, ar/tIndu-§i pe fatI razvrItirea sa1-a Intors pe ceau§ cu rIspunsuri nepotrivite. Apoi <ardeleanul>trimis oastea sa purtItoare de semne de Infringere la asediul Timi§oarei.

HadIm. Djafer-pa§a, care venise in Belgrad, s-a Indreptat asupra.acestora on oamenii sli care se g/seau cu el, precum §1 cu oastea din acele

Atunci, afurisitii, neputind sa mai rIming, s-au retras de lIngI cetate.

153 Gazi Ghirai al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1588-1606).154 6 septembrie 1595 24 gugust 1596.155 Stefan Razvan (3 maiaugust 1595).156 6 septembrie 1595 24 august 1596.161 Este vorba de Madjaroglu, care a devenit pa§A (vezi p. 384, n. 142).

parti.

www.dacoromanica.ro

506 IBRAHIM PECEVI

si, ridicindu-si tunurile, au plecat In capitala for nenorocitL Cu milos-tivirea lui Allah eel prey malt, sus-numitul Djafer-pasa, la rindul gm, s-aIntors, pregItind cele necesare pentru Timisoara.

ASEDIEREA CETATII ESZTERGOM DE CATRE NECREDINCIO$I $1 PLECAREA 0$T11ISLAMICE DUPA INFRINGERE

<Asedierea cetAtii Esztergom in luna zil-hidjge 1003158. Mehmed-pasa, fiul lui Sinan-pasa, vine ca beilerbei de Buda>.

Au venit In cImpia Dunkii cu °stile vilaieturilor for : Sinan-pasa,beilerbei de Buda, $i Mihalidjli Ahmed-pasa, beilerbei de Timisoara, §ir/posatul Tiryaki Hasan-pasa2 beilerbei de Szigetvk, si Mahmud-pasa,beilerbei de Alep, si Osman-pasai, beilerbei de lanik.

188 MAZILIREA SERDARULUI SINAN-PA$A $1 NUMIREA $1 MOARTEA LUI LALA-MEHMED-PA$A

Cind s-a facut cunoscut padisahului, ocrotitorul lamii, c din pricinaproastelor m/suri ale serdarului Sinan-pasa oastea islamica, a Post amairItasi InfrIntA In asemenea hal In partea Tkii Romkkesti si ca, din pricinalasit&tii fiului san, Mehmed, In partea Budei, ghiaurii au obtinut vietorieasupra cetatii Esztergom, atunci padisahul 1-a mazilit pe Sinan-pasa, iarIn locul lui 1-a numit pe Lala-Mehmed-pasa <care a murit Ins pests citevazile >.

192MAZILIREA DEFTERDARULUI 159 IBRAHIM-PASA $1 NUMIREA LUI GHEDJ-DUHAN

CA DEFTERDAR

213

<Inaintarea spre cetatea Solnoc. Dup6, 5 rebi-ul-evvel 1005 160, inurma unor lupte cu austriecii>, s-a hotkit ca ghiaurii austrieci 0, he impusila tribut (haradj) intocraai ea si Tara Romaneascl $i Moldova.

<Descrierea amlinuntita a expeditiei lui Satire-pap, In al doilea an de vizlrat, ImpotrivaOradiei (Varat) In anul 1007161>.

<Cetatea Ianlic nu a lost cuceritri, din cauza neluArii unor masuri de cAtre Satirgi. I s-autrimis alte osti. A venit si hanul tAtilresc cu multa oaste>.

159 7 august 5 septembrle 1595.159 Defterdar : controlor financiar ; mfnistru de finante.159 27 octombrie 1596.1e1 4 august 1598 23 lune 1599.

www.dacoromanica.ro

TARIEI 507

Printr-un hatt-i hamaiun s-a emis firman ca hanul, intrInd in tinutulTransilvaniei en o oaste t/tara numeroasa, sä devasteze ormele §i impre-jurimile fa"..r6, ss in seams de nici o palanc& §i de nici o cetate cu acestprilej, s6, supunI tinutul Transilvaniei §i yin& de hac voievodului s6u,ratacitul de Sigismund (Ziclmun) 162 sau eel putin sa depuna, sfortlri caacesta 0, se caia,scI.

<Trecerea Dunkii la Panciova, schimbAri de dregatori 5i Intilnirea cu oastea tArareascii>.

214 CUCERIREA CETATII CENAD IN ANUL 1007 iss

<Sosirea ostii turcesti la cetatea Cenad 5i fuga cetelor de haiduci prin pkduri ; urmarireasi prinderea unora dintre ei>.

De acolo, pentru a intra in. Transilvania, au ales, dup6, un sfat,drumul care duce la Oradea (Varat). Pe ling minun.atul Cenadcurge un riu numit Mure§164. Cind au descins pe malul de dincoace,din pricina depArtkii riului, s-au sapat fintini qi au ie§it ape dulci,d/tAtoare de via 01. In ziva urmAtoare, cind am trecut riul, amspat iarki fintini.

<Descrierea apelor de bAut din izvoarele Transilvaniei

ASEDIEREA ORADIEI (VARAT) IN ACELAg AN, 1007

Cind s-a ajuns in apropiere de Oradea (Varat), s-a aflat caacesta era un ora§ mare. In limba maghiar6 oraplui (fehir) i sespune varo§". Oradea are qapte nvaroquri". Ei considerA fiecareIfvaror cite un ora§. In fiecare zi din slptamin/ se tine un bazarintr-unul din aceste varopri". Era un ora§ foarte Infloritor bogat.Boggtia viilor §i gegAlinilor din Imprejurimile sale este foarte mare §i fiecaredin ele este rinduit In aqa fel inch a le descrie este cu neputin45,

Cu toate acestea, loeuitorii vazofilurilor" preferind ss fuggi, uniidintre ei au §i plecat inarcindu.-se in care (haraba), iar altii erau gata deplecare.

Tocmai atunci sosind oastea islamicg, a fficut mutts pradl. Dupaaceea, au vorbit §i s-au sfAtuit dact, nu este mai bine sAi se osteneascI pentrucucerirea, mai Intli, a acestei cetAti, sau sg, intro indat4 in Transilvania.

162 Sigismund Bathory (1598-1599, a doua oarA).163 4 august 1598 23 iulie 1599.1" In text : Murnef.166 Din povestirea cronicarului reiese cA este vorba de ape minerale.

si,sa-i

166>.

si

www.dacoromanica.ro

508 IBRAHIM PECEVI

Atunci dregAtorii mmoscAtori ai locului 166 au spus : Sit intrAm indataIn meterezuri aBez5m tunurile, cAci cetatea nu va putea rezista nicitrei zile".

Zidurile de cAramida, ale palatelor casele Impodobite ale ormuluihind trainice, nu a fost nevoie sl se mai cape meterezuri, ci au intrat de-adreptul In case, iar tunurile au fost ele rinduite. Erau numai trei tunuri.Nu an fost aduse mai multe pentru a nu fi distruse oraBele. Dar <cucerireacetAtii> nu s-a facut nici In trei nici In cinci zile. Au sApat Banturi subte-rane (lagimlar), dar nici acestea nu au folosit la nimic.

De aceea au trimis oameni la Agria, ca s5, aducA tunuri Eli au aBteptatmai mult de 15 zile. In sfIrBit, a sosit doar 'Alma c5, nu s-au gAsit boi pentrua trage tunurile.

216 DacI Allah nu Nrea ca un lucru s5, reuBeascl, atunci toate merg pedos. Au mai vent ploi abur dente, astfel c s-a aBteptat ling& cetatemai bine de o lunA.

Nu a lost macar o zi In care s5, nu plan& Bi BA nu fie torenti maxi deapg. Prin oraci curgea un fluviu mare care se umfla In fiecare zi Bi nu Ing5-duia trecerea chiar timp de citeva ore.

Oastea care mergea la meterezuri se Intorcea din drum sau aBteptapInA la scaderea apelor. In ordie se Meuse o bAltoacI asa de mare, Inchnu se mai putea merge de la un cort la altul.

Pentru sprijinirea corturilor s-au bAtut taruBe de statura unui om,dar din pricina furiei vintului corturile n-au rAmas pe loc.

In sfirBit, timp de citeva zile oastea s-a umplut de belBug. ABa, depildl, nu era cumpkAtor pentru vreo 200 de capete de vite pe 200 de aspri

i nici pentru o tam& de of la, acelaBi pret. Dar, intr-adevAr, cele mai multefusesera pradate de la, raiaua Solnocului Bi a Gyulei. Cele luate prin lupta,nu erau multe. Zahereaua acelor Imprejurimi a ajuns abia pentru 20 de zilei s-a isprAvit. Apoi, a trebuit ca tAtarii BA aducA <zaiherea > din locuri

IndepArtate. Din aceastl pricing, chila 167 de orz s-a urcat la, trei cincigalbeni. and s-a ajuns la aceast5, stare, gloriosul han tAtaxesc a cerut In-voire pentru o incursiune de pradA, on oastea, sa, In. Transilvania, spunlnd :Voi sinteti prinBi cu cetatea, dar cel putin nu tineti oastea, tAtIreascAP.<Serdarul> nu i-a dat Ins vole, zicInd : Poate c In citeva zile vom plecaImpreun ".

166 4 erleri : cunoscatori ai locului sau demnitari, oameni de slujbA.167 Chila (kile) : unitate de masurA indeosebi pentru cereale (zahire). Era de mai multe

feluri : chila de Istanbul (Istanbul Kilesi) intre 18 §i 22 ocale, chila de Alceaklar = 60 ocale,chila de BrAila qi Galati, de 180 ocale, chila de Tara RomAneasca (Eflak Kites° etc.

§i

gi ad

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

TARIR 509

Totu8i oastea a intrat in man lipsuri 8i greutgti. i frigul, de asemenea,a fgcut ca osta8ii sg inghete. Au ajuns in starea de a nu-qi mai putea tinemtinile §i picioarele. Nenorocirile an inceput sg, urmeze unele dupg altele.

INFRINGEREA LUI HAFIZ HADIM AHMED-PA8A1" LA NICOPOL IN ACELASIAN, 1007169

Pentru rgscoala sa, raticitul de Mihai <Mihai Viteazul> a inceput sase cgiascg 8i fig se pocgiaseg 8i a inceput sä arate oarecare prietenie, dar oprietenie prefgcutg. Aceasta pentru faptul el el credea el oastea islamicg

217 din acea parte, intrind in Transilvania, s-ar putea sa, fie trimisg oaste Oita,reascal impreung cu o ceatg de acingii, pentru devastarea Tgrii Ronagne§ti.De aceea argtase prietenie prefgcutg fatg de Hadim-pa8a, care se afla lapaza Nicopolei.

Cind a aflat ca serdarul este ocupat cu cetatea Oradiei 8i a pagteiarbg 170 in acele pg.*, el a venit intr-o zi pe nea8teptate asupra lui HafizAhmed-pa8a, 8i infringindu-1, a devastat toatg averea 8i boggtia sa, luindtotodatg in robie populatia acelui tinut 8i pricinuind multe pagube. I 8-auadus lui Mihai <Viteazul> ping 8i anteriul 8i. §alvarii §i turbanul cu carese imbrgca 1fafiz-pa8a. Blestematul a imbrAcat cu ele o femeie u8uratecg8i2 argtind-o o§tirii sale, a zis : ,,Iath el 1 am prins pe serdar ! Ce deosebireeste intro el 8i aceasta I". Spunind acestea, el se falea cu isprava sa.

PRIMUL ASEDIU AL BUDEI $T OBTINEREA VICTORIEI DE CATRE NECREDIN-CIO$I ASUPRA CETATILOR VESPREM (PESPRIM) $1 GALATA171 IN ACELASI

AN (1007)

218 <Mazilirea lui Mihalidjli Ahmed din Timisora $i Intoarcerea ostit islamice din Oradeapentru a ajuta Buda>.

219 La plecarea in expeditie am ajuns de la Gyula (Giile) la Oradea Intrei zile. De astg data ins, lie-am intors cu mu de necazuri in 12 zile. Lafiecare conac, adicg in fiecare mla8ting, din cauza gerului 8i a foameteise imbolnavean cute de oameni care rgraineau imirati pe drumuri.

220 Chad am sosit la Solnoc, in acea localitate speram 81 ne refacem pute-rile. Oastea era linikttitk deoarece se spunea cg la acel menzil corgbiilecu zaherea sint gata preggtite. ...

169 Mai tlrziu a ajuns caimacam si vizir.169 4 august 1598 23 Julie 1599.170 Adica zAboveste.171 Probabil Polata.

www.dacoromanica.ro

510 IBBAHTha PECEVI

221 Toata ceata ostaseasca era infometata, insa nu s-a gasit nici urmt decorabii <pe Tisa > nici nu s-a aflat nimic.

<R5scoala ienicerilor din cauza lipsel de alimente, izbucnita in drum spre Seghedin>.

223 fats, acesta a fost rezultatul expeditiei im.potriva Oradiei (Varat),care s-a sfksit cu multe suferinte necazuri.

229 DESCRIEREA UNOR MASURI BUNE ALE RAPOSATULUI IBRAHIM-PASA

230 Raposatul Ibrahim-pasa era un om chibzuit. De asemenea era ge-neros marinimos. El a facut ca toti flacaii puternici toate raialele bunede lupta din sangeacul Semendria si din partile Timisoarei sa vin la el

luind steaguri, fiecare ceata sa plece in cite o parte pentru inlaturarearebelilor.

<Politica lui Ibrahim-pa§a de atragere a supu§ilor nemusulmani din patine de sub con-ducerea sa>.

243 PLECAREA SPRE VILAIETUL TRANSILVANIEI DIN INDEMNUL LUI MOISESECUIUL (SEKIL MOJES)

244 In vilaietul Transilvaniei se gasesc citeva popoare (kavm) care slutstapine in propria lor tar/. Nu se afil altii care sa se amestece in treburilelor. Uncle din aceste popoare ghiaure se numesc secui (Sekil). Dupa obi-ceiurile lor din vechime, ei nu dau voie ca voievodul Transilvaniei sa intrein cetatile lor. In cazul cind 11 lasau sau cind faceau zaiafeturi, ii dadeauvoie sa intre numai cu cinci sau vase oameni, atunci luau armele tuturor,in afara de ale voievodului.

Pe vremea aceea, cel care purta numele de crai Meuse tot ce se puteaintrase in. cetate. El luase din vistierie atita bogatie (mal) eft dorise. De

asemenea, luase din magaziile lor multe arme munitii de razboi. Pe uniiii ucisese, iar pe altii incercase sa-i ucida. Apoi, unul dintre mai mariiacestora, caruia i se spunea Moise Secuiul (Mojes Sekil), o figura nen.orocita(bir bed heikel), fugind in toiul iernii, a venit la serdar aducindomagiul sau de supunere. El a faeut uncle propuneri pentru cucerireaTransilvaniei intr-un chip mai uBor.

De acolo (din tabara serdarului), el a venit in cetatea Pecs (Pecevi)s-a intilnit cu hanul tataresc 172. Chiar eu <cronicarul> cram de fats la

divanul mariei sale hanul.

172 Gazi Ghiral al II-lea (1598- 1607).

$i

gi

gi

4i

gi si

si,

sisi

gi

www.dacoromanica.ro

TAR,171 511

<PregAtiri in vederea primirli lui Moise Secuiul>.

felul acesta s-a Intl lnit <hanul> cu mai sus-pomenitul MoiseSecuiul 1-a pus sari skute mina §i an vorbit un timp. Apoi i-au facetdiferite onoruri.

Raposatul Iemi§ei Hasan-pa§a a lute les scopul ghiaurului fitia cacucerirea Transilvaniei este in mina lui. De asemenea, el a hotarlt plecarea<turcilor > din Belgrad spre Transilvania. Dar Ustuni-Belgrad ramineaIn mina ghiaurilor. Si atita timp cit acesta este In miinile ghiaurilor, eralimpede ca nu poate Amine niraeni la Buda. De aceea s-a pornit asupra

245 Ustuni- Belgradului. Deoarece, cu ajutorul prea Inaltului Allah, Ustuni-Belgradul a intrat iarki in mina musulmanilor, ridicindu-se de indata deacolo, ei an plecat spre Transilvania, trecind peste podul Budei, au des-cins In cimpia Pestei (Pefte). Adunindu-se zaherelele alte lucruri trebuin-cioase Budei, precum pazitorii (muhafaza0), s-a hotasit plecarea InTransilvania.

<Atacul dusmanului asupra Esztergom cu scopul de a impiedica plecarea in Tran-silvania §i raspunsul dat de Iemisci lui Ali-pasa> :

246 Scopul acestei adunki a ghiaurilor este de a impiedica plecarea o§tiiislam,ice In Transilvania. De altfel, anul acesta ei nu au putere nici saasedieze cetati, nici sa sa,v1r§easca vreo fapta potrivnica".

Iemigci Hasan-pa§a a respires propun.erile unora de a nu se mai pornispre Transilvania. Beilerbeiul de Rumelia a cerut voie sa fad, incursiuniin Imprejurimi. Hagan-pap nu a fost de acord nici cu aceasta in ziva ur-matoare s-a indreptat spre Solnoc.

272 <Pregatiri in tabAra dusmana din feta ostii turcesti>.

La plecarea lui Iemilci <Hasan-pa§a > In expeditia din Transilvania,el a fost Intrebat : Cum este posibil acest lucru atita timp cit tabaraghiaura se ail& in fata Budei 1".

<Luptele dintre turci rAsculati (gela4) in Bosnia si Timisoara>.

277 Raposatul serdar, trimitind pe unul dintre osta§ii sai, pe ruznamedjinsMehmed efendi, cu tot felul de promisiuni, 1-a facut <pe Deli Hasan> saprimeasca Timi§oara. El 1-a convins sa tread, prin Belgrad tii acesta atrecut de la Panciova pe Dun.are a ajuns la Timi§oaxa.

173 Ruznamedji (din ruz = zi", gi name = scrisoctre"): cel care nota evenimentelezilnice.

...Inkti

gi

cetAtii

8i

gi

gigi

gi

pi

www.dacoromanica.ro

512 IBRAHIM PECEVI

...Timp de aproape doi ani <Deli Hagan > a rAmas la Timioara,dar purt6rile sale erau ca §i. mai Inainte <de razvrAtit >. In acel an a fostluat Esztergomul §i s-au Intors la Poarta fericirii.

Raposatul serdar i-a spus lui <Deli Hasan> : SI nu-i nee6je§ti pecei din Timipara". Ace§tia, de asemenea, s-au dezgustat de purtkilelui §i a§teptau mereu un prilej. Intr-o zi, incAlecinduli calul, el a ieFlit dincetatea Timi§oara. Atunci, osta§ii sgi, atacind pe cei r6ma§i in cetate,

'278 i-au ucis §i le-au jefuit avutiile. Apoi, pentru a nimici pe toti calgretii kiipedestra§ii sAi §i pe el insu§i (pe Deli Hasan), an pornit In urmarirea lui.Dar, neputind pune mina pe el, acesta a scapat §i s-a adapostit la Belgrad.

...Apoi, Deli Hasan, pe cind era In Bosnia, neprimind raspuns279 <pentru cei 100 000 de ducati, In schimbul serviciilor pentru cei din Apus >,

a glsit un cojocar 174 crektin (zimmi) din Timipasa §i, cu mu de promisiunigi momeli, 1-a convins sa, mearg6. <In Apus > §i pentru aceasta i-a dat o sutAde galbeni drept cheltuieli de drum.

<Descoperirea complotului prin trAdarea cojocarului din Timisoara. Cojocarul ti-misorean intorcindu-se din Apus cu scrisori de la Papa si de la craiul spaniol, s-a pre-zentat la Murad-pasa si a tradat complotul>.

Deli Hasan fiind la Timipara, afurisitii care veniser4 <din Apus >an fost uci§i de indatg.

Apoi, Murad-pap devenind serdar, cojocarul a fost ucis impreung,cu acei ghiauri.

<Omorirea lui Deli Hasan-pasa la Timisoara>.

296 ACORDAREA MARELUI VIZIRAT RAPOSATULUI NOSTRU EFENDI MEHMED-PASA,IN ANUL 101317'

Ilustrul sigiliu a trecut din mina caimacamului rrafiz Ahmed-pap I"la maria sa padiphul. Trafitz-pap fusese mai inainte In serdariatul Bosnieici In rAzboiul cu rgtacitul de Mihai <Viteazul> gustase amarleiunea serda-riatului §i. se 16sase de aceasta dorintg.

<Mare vizir devine Mehmed-pasa>.

298 DESCRIEREA RAZVRATIRII LUI STEFAN BOCSKAI, UNUL DINTRE PRINCIPII(EMIR) TRANSILVANIEI, IN ANUL 1013 577

<Certurile dintre austrieci si unguri, precum si supunerea unei pArti a Transilvaniei decAtre austrieci si instalarea de garnizoane In cetatile Transilvaniei>.

174 In text : Karkcl.174 30 mai 1604 18 mai 1605.176 Infrint de Mihai Viteazul la Nicopol.177 30 mai 1604 18 mai 1605. Domnia lui Stefan Bocskai a durat de la 19 noiembrie

1604 la 29 decembrie 1606.

www.dacoromanica.ro

TARIH 513

?,99 OMB' <emir> lui Bocskai era vestit prin. legaturile sale cu Bocskai.Acesta era ca un dervi§ care t§i vedea de rugaciunile sale §i era supus. Peatunci el se afla In prinsoarea (esiri) lui Bocskai cel mai sus-arAtat. Intr-ozi, pe dud Ingrijea de gr6dina lui, In timpul convorbirii Bocskai s-a plInsde uzurparea nemteasca. Atunci emirul i-a spus : Trimite-m6 la serdarca a/ aduc In ajutorul tau toata oastea, musulman.a §i 86, fiu cheza§ pentrumimirea to ca principe de Transilvania".

Spunind cuvintele pe p]acul lui Bocskai, acesta a fost de acord, deoa-rece fn Transilvania aceasta rascoara era cu putint6, insa cu un om marein frunte. Pentru cri, el se fazvratise impotriva cezarului cel murdar, fuseseun timp Inchis §i cercetat cu atentie. Dar negAsindu-i-se nici o vingifusese iarki pus In libertate.

...El a zis emirului : Dar locuitorii din Transilvania slut de legecretin (hristian) §i nu este cu putint4 ca ace§tia, aid piece capul fat6, deturc". Dar emirul, de asemenea, a Aspuns : Atunci de ce §i-au plecatcapul pe vremea sultanului Suleiman §i au fost slobozi §i in siguran.t§,(emin ye salim) In timpul domniei sale ?". Dupa, ce s-au gilcevit §i s-au con-trazis amindoi, In cele din urm& Bocskai 1-a trimis pe emir la serdar. Pevremea aceea Dibag Mehmed-pa§a era talmaciul lui Bekta,§-pa§a. Acestamergind Inaintea emirului, 1-a dus la vizir. Timp de o zi sau dou6, totiau vorbit nuraai Intre ei. Apoi 1-au trimis iaLTIO pe emir Inapoi. In sfir§it,emirul s-a dus §i s -a tutors de trei-patru ori. Tot In vremea aceea sttrman.ulde miner", venisem de la Istanbul. Bocskai se rlsculase §i luase 1n stApInire

300 ceta,tile de pe amlndou6 pktile Tisei, care intraserl In guvernarea rat/ci-tului crai, §i trimisese scrisori pentru a fi ajutat de musulmani. Intro timpInsa, blestematul de austriac <Hemee>, pinl la sosirea o§tii islamice, trimi-sese Impotriva sa, cu caste nemteasck pe murdarul sau serdar numit Ba§taiGyorgy 179 care zdrobise oastea sa (a lui Bocskai) iar pe el 11 sc6pase.

Apoi, serdarul trimitind In ajutor o ceata, de tatari, precum §i oasteavilaietului de Timi§oara, prin bunalatea lui Allah cel halt, Bocskai,rindu-se, a batut pe mai sus-numitul Gheorghe Basta <Baftai Gyorgy>oastea nem-teasel §i 1-a pus pe fuggi. Devastind unele sate §i tinuturi supusecraiului, el a trimis inapoi oastea islamic/ cu o prada, bogat6 Marele vizirui -a luat obligatia sa puns coroana pe capul sus-numitului <Stefan Bocskai>§i sa,-1 numeasea crai peste twat/ tars ungureasc6. Pentru aceasta fuseser&scrise din amIndoug., pArtile scrisori cu

178 Cronicarul Pecevi.178 Gheorghe Basta, guvernatorul Transilvaniei.

33 - C. 43

vadita,

lath-

obligatii.

1i

www.dacoromanica.ro

514 IBRAHIM PECEVI

In iarna aceea, r6posatul vizir, venind la Poarta fericirii, a arltattole intimplate mkiei sale rAposatului sultan Ahmed-han 180, Allah s1-1ierte. Atunci s-a poruncit sa i se fad o coroan/ de pret. Se pare a era impo-dobitl en vreo 3 000 de galbeni cu tot atitea pietre pretioase.

<Intoarcerea lui Pecevi la Istanbul pentru a anunta vestea cucerirli Esztergomuluipeaceea nu a asistat la Incoronare>.

Se spune cgs <Bocskai>, venind cu o ceat& de 10 000 de ostasi maghiaricu toti bell sAi ren.umiti, s-a Intilnit en r6posatul <vizir>. De asemenea,

raposatul, punindu-i coroana pe cap si incingIndu-1 cu o sable Impodobita,Cu pietre pretioase, 1-a onorat cu steag ImpasMese din partea mkiei salepadisahul. Acolo, vorbind intro ei, si-au luat obligatii si au intkit toatetale ce trebuiau facute.

Apoi, prin bungtatea lui Allah eel prey malt, steaua norocoasl a nem-tilor a apus. De orice lucru se apucau, se nkuia. Nu a vrut soarta. Dad,

301 rAposatul <vizir> ar fi vent din nou in anul acela cu rangul de serdarar fi pornit Impreuna, cu Bocskai o expeditie, desigur ca i-ar fi stirpit cutotul de pe fata pginaIntului pe austrieci. Dar vointa lui Allah a fost in asafel a aceste ginduri dorinte nn s-au Indeplinit AfarI de aceasta,paces care a fost incheiatI poate fi socotith ea una din urmkile rgzvratiriilui Bocskai <Impotriva austriecilor >.

308 DEVASTAREA PARTILOR VIENEI (BEJD) DE CATRE NEHMETY GERGELY 181,UNUL DINTRE EMIRII LUI BOCSKAI, IMPREUNA CU SARHOS IBRAHIM-PASA,

IN ACELASI AN 182

Stefan Bocskai, obligindu-se depunind juramint s, ajutesprijine oastea islaraicl, a Inskcinat pe serascherul sau numit NehmetyGergely, unul dintre emirii maghiari, s, tread, Dunked, si sa devastezepktile Vienei (Bedj). Mergind cu beilerbeiul de Kanija, Sarhos Ibrahim-pasa, nepotul de Borg al raposatului <vizir >, cu oastea acelui serhat cugaziii serhatului Bosniei, In total cu vreo 20 000 de ostasi, au devastatsi au stricat acele tinuturi in asa mIsurA, Melt dad, s -ar povesti nu arcredo nimeni, socotindu-le exagerki.

<Citeva ciocniri cu °stile austriece §i Infringerea acestora de catre turd $i de catre oastealui Bocskai. Prizonierii se predau turcilor si nu lui Nehmety Gergely, care este subaltern.Sint multi robi prazi bogate ca pe vremea lui Suleiman Magnificul>.

122 Ahmed I (1603-1617).121 Nehmety Gergely, Nemeti Iiirgi (Cf. I. Karacson, op. cit., p. 360, nota 1).122 1014 = 19 mai 1605 8 mai 1606.

si

s&

tii

gi

gi

si

gi

gi si

st

www.dacoromanica.ro

TARriff 515

UNII EMIRI ISLAMIC!, IMPREUNA CU SERASCHERUL LUI BOCSKAI, AU LUATPRAZI, IN ACELA$I ANles, IN PARTILE UJVARULUI

Pe unul dintre emirii maghiari anume pe emirul sau numit RhedeiFerencz 184, Bocskai 11 trimisese ca, Impreuna cu oastea islamica, sa devas-teze partile cetatii. Ujvar. Din oastea islamica fiind desemnati Cil-Agadj-bei

309 §i beilerbeiul de Bosnia, precum cltiva dintre emirii din Rumelia, cindacestia an sosit la 13jvam, s-au grabit la inceput sa se Intlineasca cu oasteadusmana. Apoi, an dat ascultare emirului craiului Bocskai vrInd-nevrIndau facut cuceriri. Dar ostasii islamici find opriti de la jaf i pradk n-auatacat.

Atunci era posibila numirea unui beilerbei pentru cetatea 1Jjvar1mprejurimile sale. Dar obligatiile conditiile eu Bocskai nefiind Inca,stabilite, nu au numit <beilerbei> pentru a nu pricinui suparare. Cetatilecare nu s-au supus §i tinuturile i regiunile care apartin.eau ghiaurilor aus-trieci toate au fost devastate si stricate. Intr-adevar, oastea lui Ibrahim-pasa aceea a lui Nehmety, aveau prada peste masurtt.

<Elogierea victoriilor ostii islamice dupA supunerea lui Bocskai MO de turd si a victo-riilor asupra austriecilor. Turcii obtin multa prada>.

317 astfel, se spera ca In acest an, In urma rascoalei craiului Bocskai,sa se faca pace si In partile unguresti, iar ghiaurul <din Viena > sa,fie silit sa dea haraci asa cum dadeau stramosilor vostri 188.

<Plecarea ostii turcesti spre Viena. Cuvintele vizirului Nasuh-pasa> :

318 ...,,De asemenea i Bocskai trec1nd grin Pojon, daca cele doua ostis-ar fi Intilnit ling/ Viena, atunci ar fi ramas oare vreun tinut de-al neam-tului ? Acum, frica mea este ca nu-i vor arata prietenie lui Bocskai si IIvol. face sa se rascoale. In felul acesta se va, prabusi munca mea de doi-sprezece ani".

323 NUMIREA VIZIRULUI MURAD-PA$A CA SERDAR IN UNGARIA IN LOCUL RAPO-SATULUI $1 PIOSULUI MARE yam $I INCHEIEREA PACII DE CATRE ACESTA

IN ANUL 1015 186

324 ...In strlmtoarea Zitvan 187, Oat/ Intre Komoran. i Esztergom,se adunasera, marii emiri ai austriecilor ungurilor. Acolo s-a discuta1

188 <1014> = 19 mai 1605 8 mai 1606.184 In text, Rupi Firenk : Francisc Rhedei, mai tlrziu principe al Transilvaniel (1657-

1658).188 AdicA sultanilor din trecut.186 9 mai 1606 27 aprilie 1607.187 Jitva, Jitvattirok sau Zsitvatorok, locul de incheiere a pacil dintre Austria $i

otoman (1606).

liniste

tai

Imperiu)

gi

gi

gi,

gigi

gi

www.dacoromanica.ro

516 I:BEAR:MC PECEVI

despre pace. De asemenea, an luat §i invoirea craiului Bocskai §i, in felulacesta, an hotarit pacea. Pacea incheiata acuma i§i are Inceputul in. paceade atunci. La aceasta pace se alaturase §i Bocskai, dar el nu era pentru pacein aceste con.ditii. Gin.dul sau era acela ca tot poporul maghiar sa treacain staptnirea sa §i pacea sa nu se incheie ping, ce cetati ca lanik sau. Fii leksau altele, in care a lost citita odata rugaciunea in numele padi§ahului,nu vor fi date musulmanilor.

In felul acesta an vorbit on raposatul §i an luat hotariri §i. obligajiinumeroase. 0 data on moartea lui (a vizirului) s-a naruit §i infaptuirea sa.In ode din urma, on aceasta suparare §i tristete a murit §i el (Bocskai)Inainte de a trace doua luni de la incheierea pad 188. Se spune ca, in schim-bul a mii de promisiuni, el a lost otravit de austrieci §i ca aceasta a lostpricina mortii sale.

346 <Moartea sultanului Ahmed In a 23-a zi a lui zil -kade 1026189>.

INFRINGEREA TABEREI CAZACESTI, CARE NAVALISE IN MOLDOVA, DE CATREISKENDER-PASA, BEILERBEI DE BOSNIA, IN ANUL 1027 (1618)

Sofia ghiaurului numit Ieremia 190, fostul voievod al Moldovei,caareia i se spunea Doamna (Domna)191, era stapina multor proprietati §icetati in Tara Le§easca.

Blestematul nurait Koreski 192, unul dintre emirii le§i §i unul dintrebeii afurisiti ai rusului ( Urns), era ginerele femeii de mai sus. Apoi, pentruca fiul eel mai mic al mai sus-aratatului Ieremia sa stapineasca vrind-ne-vrind vilaietul Moldovei, el a ridicat numai de la ceata rebelilor de ru§i.20 000 de osta§i, precum i tot atitea o§ti de la ghiaurii de le§i venind,a ocupat

Infringindu-1 pe *tefan (Istefan)193, care fusese numit voievod dinpartea padi§ahului, el 1-a scos §i. 1-a gonit pe acesta. Spre a face ca mai sus-numitul *tefan sa stapineasca din nou Moldova, an trimis in partea aceeape Sarbo§ Ibrahim-pa§a, guvernatorul (mutasarrif) sangeacului de Silistra,pe beii de Bender §i Akkerman, precum i oastea tatareasca din aceleparti. Dar §i ace§tia, cind au ajuns asupra lor, s-au inters Irtfrin4i, ghiauriifiind in nrimAr mare.

In vremea aceea, raposatul Iskender-pa§a, fiind mutat de la Agria(Egri) se afla in slujba la Poarta fericirii. Apoi, caimacam era raposatul

188 29 decembrie 1606 (dui:A izvoare turcesti : 4 ianuarie 1607).189 22 noiembrie 1617.19° Ieremia Movila (septembrie 1600 10 iulie 1606).191 So%ia lui Ieremia Movila, Elisabeta.193 Koreski : Korecki.193 Stefan Tomsa (1611-1615).

si,Moldova.

www.dacoromanica.ro

TARIFA 517

Giirdji Mehmed-pasa. El i-a dat celui mai sus-aratat (lui Iskender-pasa)vilaietul Bosniei. Pe Ibrahim-pasa 1-a Insarcinat iarasi cu oastea din Silistra

347 §i cu ostile din Bosnia, din Serem, din Semendria si din Crusavat (Aladja-Hisar), precum si Cu. cea din Mudjterini 194.

and an ajuns cu oastea islamica In apropiere de oraselul numit Ste-fanesti (Isnafas) 199 din Moldova, s-au Int Unit cu oastea Doamnei mai sus-aratate si, Cu. ajutorul lui Allah cel prea Sna.lt, InfrIngind-o, au. luat-o Incaptivitate pe Doamna, cu doi fit ai ei, si pe ginerele ei, Koreski, impreunacu sotia sa care era fiica acelei Doamne si care era o femeie foarte frumoasa.

Raposatul Iskender-pasa a legat de Indata mtinile ghiaurilor cu nistepiedici din lemn, numite in limbs ghiaurilor ka/ika"198. Au fost legateatit mfinile sus-numitei Doamne si ale fiilor ei, eft si ale ginerelui ei, Ko-reski, precum si miinile celor 500 de puscasi lndeminateci si, In felul acesta,i-au trimis la Poarta lmparatiei. lJn numar asa de mare de ghiauri legajila miini nu fusese trimis In ultima vreme la divanul imparatesc.

Dar sotia far/ seaman a lui Koreski cazuse In miinile tatarilor. N-amai fost cu putinta ca ea sa fie gasita si luata din miinile lor. Si an datMoldova iarasi voievodului numit Radul-bei 197 si, ducindu-1 el insusi(Iskender-paga) la locul sau, 1-a pus pe acesta bei.

0 POVESTE HAZLIE

Apoi, acea femeie scumpa a lui Koreski a legit dintre Utah pe unpret de 30 000 de gurusi, dar era Insarcinata. A nascut chiar doll/ fetijegemene. Chehaia Musa, care era intendentul (kethuda) raposatului Isken-der-pasa In timpul evenimentelor cu Gaspar (Gaffer), cazuse prizonier laghiaurul leah. Timp de zece ani el ramasese In captivitate si povestea caghiauriilesi faceau haz intre ei spunind mereu : Pacat femeia nu a nascutbaleti deoarece acestia puteau deveni viteji de neam tatarese si care due-man ar fi putut sta Impotriva for ?".

348 PRINTUL ($EHZADE) SULTAN MEHMED-HAN

Acesta era fratele mai mare al mariei sale sultanul Osman. Pe vre-mea expeditiei la, Hotin 198, el a fost ucis fara vina si fara nici un motiv

194 Probabil Muntenegru.195 Localitate In apropiere de Roman.1" Cuvintul ar putea fi citit halka, ceea ce InseamnA cerc" ; prin extindere, piedicA".199 Radu Mihnea, fost domn In Tara Romaneasca (1616-1619).199 In 1030 = 1621.

ca

3i

www.dacoromanica.ro

518 IBRAHIM PECEVI

349 NUMIREA LUI BETHLEN 1" GABOR CRAI IN TRANSILVANIA 20 SI DESCRIEREARAZBOAIELOR OSTII ISLAMICE IMPOTRIVA GHIAURILOR (GAZAVAT) DIN CAUZA.

ACESTUIA

Beth len Gabor era din neamul Bathorestilor (Batralar) care au fortemiri si voievozi in Transilvania. Mai Ina,inte de aceasta, Bathory Gabor 201,care fusese numit crai de Transilvania, Isi elstigase un renume cu poreclade Craiul eel Nebun" (Deli-Kiral). Fiind un nebun afurisit, el dadea tlr-coale sotiilor si fiicelor de nobili (bei) §i ale altora din Transilvania. Lu Indcu forts averile acestora, i-a ucis pe multi dintre cei care, In fats abuzurilorlui, i se opuneau. Multi altii scgpaserg din mina lui ea mii de necazuri. De

350 asemenea, mai sus-numitul Beth len, fugind pe vremea lui Iemiri 202,venise is Belgra,d si, pe mai sus-arAtatul Beth len, Iemisci 11 fAcuse mute-ferrika, acordindu-i un venit de 120 de aspri. In iarna aceea el a raimas laSemendria ; apoi s-a Intors iargsi In Transilvania. In anu11021202, temindu-se din nou <de Bathory >, el (Bethlen) a venit LIAO. ea sa se piing& is Poarta

' fericirii.

<Discutia cu un sol din Viena, Andreas Negroni {N ikron), cunoscAtor al limbilor arabA,persanA, si turcA>.

Atunci, Iskender-pasa fiind mijlocitor pentru Bethlen, 1-a facut sg, seIntilneascI eu Nasuh-pasa si 1-a convins BA Inceapl pregalirile pentru lull-turarea si nimicirea craiului eel nebun din Transilvania. Chiar 1-a sf6tuitas stringl oastea sub un alt motiv.

<Adunarea de osti si numiri In diferite posturi sub pretextul reparArii unor cetati>.

Iskender-pasa a strins latre timp oaste In sesul Serem si, pornind deacolo, a sosit la Timisoara. lam de aci, cu oastea bine preggtit6, a intrat InTransilvania pe is Poarta de Fier (Demir-gape) <a Transilvaniei>.

De asemenea, Nasuh-pasa, numind de la PoartI pe Kitabci204 Omer-pasa ca comandant (basbug) asupra ostii din acel tinut 205 si dIndu -ialAturi de Sahin-Ghirai 208 L pe beii Tgrii Romanesti 207 si Moldovei 208,acestia au trecut prin Tara Romfinease5, si au pAtruns In Transilvania.

199 In text : Telelen sau Tebelen (greseala de tipar).200 Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei Intro 23 octombrie 1613 si noiembrie 1629.2" Gabriel Bathory (7 martie 1608 27 octombrie 1613).2" Iemisci Hasan-papa, mare vizir Intro august 1601 si decembric 1603.2" 4 martie 1612 20 februarie 1613.2" Kitabci (scrib, cSrturar); de fapt Ketengi (producAtor de in).2°8 Dinspre DunAre.2" Era kalgai (principe mostenitor).299 Radu Mihnea (12 septembrie 1611 august 1616).2°8 Stefan at II-lea Tomsa (1611-1615).

www.dacoromanica.ro

PARIS 519

Dar mai sus-numitul Deli-Kiral, intrind in cetatea Oradea (Varad), s-aintaxit acolo.

Cu toate acestea, Iskender-pa§a, mergind cu oastea islamicrt 1-aa§ezat pe Bethlen (Teblen) Gabor pe scaunul cralei din Belgradul Transil-vaniei2". Dar era greu ca Indeplinirea acestei man porunci sat fie dusa pin&la capat atita timp cit acel afurisit se afla in viata,

351 Raposatul Iskender-pa§a, iarl§i din Indemn.ul §i sfatul lui BethlenGabor, a laza mii de promisiuni unor voievozi de haiduci 21° din Transil-vania, In care ardelenii aveau incredere, pentru a-i atrage <de partea luiBethlen>. Toti cei din Transilvania, maxi §i mici, se saturaserl §i se sat.-bisera, de mai sus-numitul <Deli- KIral>. Pe chid Iskender-pa§a se Intorceacu oastea islamica, craiul cel nebun, ie§ind din Oradea, avusese de gird sapiece impotriva lui Bethlen (Teblen), dar voievozii haiducilor (haidudvoyvodalart) pvitInd citiva pu§ca§i Intr-o trecatoare, 1-au ucis acolo, lo-vindu-1 cu pupa. Apoi, Bethlen a intrat fa,ra piedica §i fara gflceavai Instapinirea craiei. Aceasta §tire placuta a fort adusa, lui Iskender-pa§a pedud el se afla inca, la Poarta de Fier (Demir-Kapu).

Astfel, clnd Bethlen Gabor a devenit <crai> independent In tinutulArdealului, el a adamgat Transilvaniei (Erdel) cetatile §i tinuturile supuseacesteia, ca : Hust §i Ktivar (Ktivart) Satmar §i Tokaj, precum §i altele.

Yn anul 1028211, trimitindu-se din Akkerman §tire <lui Bethlen>,de catre Iskender-pa§a, despre razboiul cu tabara le§easca, acesta a venitlinga cetatea numita Soroca212, una din cetalile Moldovei, on 13 000 depedestra§i ci cu 20 000 de calareti. Dar din pricina venirii unui sol lecesc,Incheindu-se pace, 1-a fAcut pe Bethlen sa, se Intoara, Inapoi.

Yn anul 1030 218 <Bethlen Gabor >, ridicindu-se cu o oaste mare, aplecat Impreunl cu musulmanii asupra cetaitii Pojon §i, asediind-o, aInceput s-o bat& eu tunurile. Oastea islamica, aflata impreuna, cu el, apirjolit traprejuriraile toi le-a devastat. Asupra lui Bethlen venind tabarale§eascal s-au fabzoit tare §i el a iecit victorios. Pe unul din serascherii

numit Railer Gyiirgy (Haliz-Gorek), 1-a trimis la serhatul Sanijei.Battyan-oglu 2" §i toata oastea maghiara a acelui tinut aratindu-i ascultare,ei an devastat ci an stricat satele croatilor (Hirvat) c1 ale austriecilor. Ve-nind chiar §i in fata Vienei c1 devastind ci prIdind Imprejurimile sale,

2" In text, Erdel-Belgradt : Alba-Iulia.2" In text : Haidud voynodalartna.211 19 decembrie 1618 7 decembrie 1619.212 In text : Sorokna.213 26 noiembrie 1620 15 noiembrie 1621.114 In text : Ieklan-oglu.

sai,

gi

www.dacoromanica.ro

520 IBRAHIM PECEVI

352 oastea Islamic s-a tutors cu prAzi nenumArate. Apoi, an trecut in parteade sus a Vienei (Bedj) Ili an devastat si au pustiit acele jinuturi.

Si iarasi in anal 1031216, pe chid Merre <Husein-pma > era marevizir 216, acordind Bosnia lui Sazhos Ibrahim pasa, 1-a trimis In ajutorul luiBethlen (Teblen). Pe atunci, rAposatul Sofu Mehmed-pasa se afla la Buda.

<Schimb de solii §i devastarea unor regiuni din Austria>.

Pe cind austriecii erau asezati in localitatea numitg Sakundja,Bethlen a batut tabgra aceea nenorocit6,2 asezind tunuri. Yn sfirsit, tabaxaridicindu-se din acel loe, unii s-au intgirit in cetate, iar altii s-au asezatprin imprejurimi. Yn aceste trei expeditii ale lui Bethlen el a prins atitiarobi a hat asa de multg, pradk in& intrece orice margin orice mIsura.

Apoi, pe vremea lui Murtaza-pasa, venind din non cu oastea maghiara,mergind la minele aflate mai sus de Fiilek, el (Bethen) a hat foarte multe

bog&tii, iar Murtaza-pasa s-a ales numai on osteneala.

<Urmeaza descrierea unei lupte nehotarite hare Murtaza-pa§a §i austrieci>.

Din Indemnul lui Bethlen, Murtaza-pasa a ucis f6r5, motiv fatrA,

vina pe suferindul Ahmed-pasa, beilerbei de Agria (Egri) pe Nasreddin-zade din Buda. De asemenea a mai ucis Mr/ citiva zaimi din Cru-savIt (Aladja-Hiear) citiva timarioti din Buda tii, cu o faimg, proastl,a dus oastea islamica, la Buda. Bethlen hag, s-a tutors in Transilvania teafax

on multe bogy ii.DatoritI lui Bethlen, oastea islamica, luind intr-adevAr multg, prada,

353 a pricinuit dusmanilor pierderi nemburate, dar nelegiuitul nu era pentrusprijinirea si ajutorarea musulmanilor, ci avea grija, numai de propria safericire. Deoarece nu-si stApinea limba, eu am auzit de citeva on de la elca : Ajutorul men nu este din dragoste pentru credinta islamic1 nicipentru ei. Dar, on de cite on mi-am pus in glad nedreptg,ti fatg, de musul-mani, am avut mart dilate si de suportat urnaari vItgm'atoare".

<Nelncrederea lui Pecevi fat' de devotamentul cre§tinilor>.

MARELE VIZIR MEHMED-PASA

354 dintre faptele sale cele mai frumoase este aceea c6, 1-a adussub ascultare pe <Stefan> Bocskai si a Incheiat pace en acest prilej 217.

216 16 noiembrie 1621 4 noiembrie 1622.216 Merre Husein-pa§a, mare vizir in iulie 1622 (prima oars) In 1623 (a doua oars).217 Aluzie /a pacea de la Zsitvatorok (1606).

$i

si si

§i

si

vine si

si

si

...Una

§i

1i

si

www.dacoromanica.ro

TARm 521

372 DISTRUGEREA UNEI TABERE DE CATRE VITEAZUL VIZIR RAPOSATULISKENDER-PASA, IN ANUL 1029 218

Aceasta, stralucita expeditie a raposatului Iskender-pasa este aceeain care el a nimcit a doua tabka. Amanuntele sint acestea : Un ghiaurde origine h./flea, numit Gaspar 219, cumpara de la ghiaurii frinci prizonierimusulmani naufragiati cu corabiile pe mare 220. Fiind socotit un om deafaceri, acesta a fost trimis de douI on In misiune la cezarul nemtesc, caom de Incredere al raposatului Iskender-pasa. In schimbul acelor slujbe,i s-a acordat insula Naxos (Nalcfa) cu titlul de sangeacbei. Apoi, nemultu-mindu-se cu aceasta, el a cerut voievodatul Moldovei si a cheltuit pentruaceasta o multime de avere. Chiar dupa, ce a luat voievodatul, el i-a datlui Hodja efendi 22110 000 de galbeni (altun) in semn de bucurie, deli acestanu primea rusfet (rulvet). RAposatul Iskender-pasa fiind chezas pentruaceasta si socotind ca va sluji cu devotament, a obtinut Moldova pentru el.

Dupa ce a domnit timp de aproape doi an.i, voievodatul fiind acordataltuia $i el fiMd speriat de ni§te oameni, acesta (Gaspar) s-a rasculat siridicat numeroase osti la Iasi. Apoi s-a asezat Intr-o localitate numitaTutora (Ciuciora) din fats Tirgului Iasi (Bays-Pazari 222) care era capitals,Moldovei. Aceasta era o localitate in care, mai Mainte, rind raposatulGazi Ghirai-han. 223 mersese cu multa oaste tatareaseI in expeditia 1m-potriva cetatii Ianlk, blestematul cu numele de Kidjilar 2241 cunoscut sivestit In tinutul lesesc, serdarul oastei lesesti, spre a scapa vilaietul lesescde tatari, se asezase cu oaste nenumarata in localitatea aceea (Tutora)sapase In jurul ei un cant mare si se razboise multa vreme cu Gazi Ghirai-han.

373 In cele din urma, Incheindu-se pacea, cu conditia de a da tataruluiIn fiecare an cite 10 000 de galbeni ca tribut (gizie) §i sumedenie de blanuride samur zebeline (firmahi), iar pentru eaciuli tataresti alto blanuri desamur, cele doul osti se despartisera astfel una de alta. Prin urmareacestia (Gaspar cu lesii) s-au asezat de asemenea in acea localitate, soco-tind-o purtatoare de noroc.

Isken.der-pasa a fost Instiintat despre rascoala lui Gaspar si despresosirea sa cu oaste multa in aces, localitate, precum i despre razvratirea sa

212 8 decembrie 1619 25 noiembrie 1620.219 Ga§par Gratiani, domnul Moldovei In februarie 1619 10 septembrie 1620.222 inainte ca Ga§par Gratiani sa ajunga domn in Moldova.221 DascAlul sultanulul.222 Eroare de grafie ; de fapt lag -Pazart.228 Gazi Ghirai al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai : 1596-1608 (a doua124 Hatman le§esc Kalinovski (?).

a

si

oara).

si

si

www.dacoromanica.ro

522 IBRAHIM PECEVI

in asemenea masura,. El avea peste o mie de oameni. Ridicind §i pe tItariidin Akkerman chemindu-1 eli pe Devlet Ghirai-han kalgai sultan, fra-tele hanului, cu multi t6tazi vinAtori de dumani, el s-a dus impotrivalui Gaspar. Mai mult de 30 de zile s-au dat zilnic ciocniri i lupte mart Incele din urml, vintul victoriei suflind din partea musulmanilor, ghiauriian inceput sa fug6. Dar ei an incercat sa plece In felul urmator : an in§iratin jurul for cite trei rinduri de care. Cei peste 30 000 de c616reti an descllecatde pe cai. Pedestra§ii erau mai multi de 20 000. Ei an intrat on totii printrecare gi, impro§cind din pu§ti in toate p6rtile, an mers hktuindu-se ca oceata, de clini. Prin grija lui Allah cel prey malt, ap6rind dintr-o parteoastea musulnaan6 victorioas6 a tatarilor, i-a imprI§tiat pe ghiauri. Musul-manii an capturat numai 120 de tunuri un numk asem'angtor de robi,tineri (gulam) i tinere, §i 1 000 de care de ale for obiecte scumpe, precumi alts prgzi. Cantitatea numkul for le §tia numai marele creator. Dintre

marii pani (emiri) le§i, au fost prin§i mai mult de o sut6, care aveau titluride bei". Unii dintre ace§tia an ramas iar altii an gustat din fruc-tul amar al infernului. Serdarul lor, blestematul numit Danilkoski225,cel de-al doilea serdar nelegiuit, ckuia i se spunea Kotuspolkin 2282 anfost ferecati in lanturi gi trimi§i ca prizonieri in fats padiphului de laCurtea st6pinitoare a lumii.

374 Chiar din spusele (takrir) blestematilor de mai sus reie§ea ca oasteafor se ridica la un num6r de peste 58 000 de osta§i acei care an obtinutvictoria asupra for erau abia 10 000 de oameni. Apoi Merre Husein-pa§a,socotind ca fatl de el <Koniecpolski> este un om de nimic, care valora citun purice, 1-a slobozit pe acel mare blestemat numai cu pretul de 1 000 deguru§i, de§i se hotarise ca el a fie predat ghiaurilor din Galata la prejulde 100 000 de guru§i. Dar purtarea schimbatoare a lui Merre <Husein-pap >a§a a hotkit. Chehaia 227 rgposatului Iskender-pa§a, care inainte deacest eveniment, adic5, pe vremea rascoalei lui Gaspar, se gAsea pe lingaacesta 2282 c6zuse in prinsoare. Blestematul cel mai sus-numit 11 cumpkasespre a-1 da in schimbul pretului situ propriu §i se afla in inchisoarea aces-tuia. El a mkturisit c6 la intrarea in cetate 2292 blestematul acela 22°a cumpArat o cetate cu imprejurimile sale in schimbul a 150 000 deguru§i.

222 Danilkoski : gre§ealii de grafie to loc de 2olkiewski, hatman lesesc.ne Koluspolkin: Koniecpolski.227 Kehaia : In sens de intendent minter".222 Pe lingl Gaspar.222 A chehaiei mai sus-amintite in capitala Moldovel.

Voievodul Gaspar.

ili

prini,eli

tli

2"

si

si1i

si

www.dacoromanica.ro

TARIH 523

375 ... Pe vremea ein.d norocosul padi§ah 23i se pregAtea pentru expe-ditia de la Hotin, Ali-pa§a a murit pe cind se Ingrijea de uneltele de lupta....

376 PLECAREA RAPOSATULUI SULTAN OSMAN IN EXPEDITIE LA HOTIN $1 INTOAR-CEFIEA SA FARA VICTORIE IN 7 DJUMADI II, ANUL 1030 5132

Cind padi§ahul a auzit a emirii turci de la margins nu-i pot indepktape cazaci §i pe le§i, a hotkit sA intreprinda, o expeditie impotriva lor.

<Pornind din Istanbul, el a Mcut un popas mare la Adrianopol gl apol a traversat multeiocalitati din Rumelia §1 Dobrogea>.

In 22 <§aban > 233 au sosit in §esul schelei Isaccea. In a patra zi asfintului ramazan 234, trecind Dunarea pe la Isaccea, in paztea Taxii Roma,-ne§ti, a avut loc o mare skbatoare in menzilul numit Sasar 233.

Potrivit legii vechi, toti demnitarii s-au bucurat §i an multu.mitfiind primiji pentru sArutarea mlinii padi§ahului 236 i, in a §asea zi alunii mai sus-aratate 2371 poposind In menzilul numit Varba§ 288, s-a datcetei ienicere§ti, ca binefacere, cite o jumatate de guru§. Trecind prin fatapadi§ahului cite unul sau cite doi, s-a fAcut un fel de cercetare. De aceea,

377 aceasta a pricinuit o nemultumire aclInc6 printre cetele acelea. Era a nouazi a lunii mai sus-argtate 238. In urma unei lupte in care du§manii an fostin.vin§i de atre Hagi-pacia §i Ktir-Husein-pa§a, o ceat'a de ghiauri, sapatide sable, s-a intarit intr-o pe§terg,. Norocosul padi§ah, mergind in acel loc,a simtit nevoia de a se odihni. Intinzind umbra asupra lor, tocmai duderau sg, be dea foc cu praf de pu§c6 acelor ghiauri, ei an skit afarl. Fiinducip unul cite unul, s-au dus cu totii in fundul iadului.

Si iarkii, In a 14-a zi a lunii mai sus-aratate 242 corturile padi§ahuluieel victorios au. fost intin.se in fata taberei ghiaurilor. In ziva urmatoaze,hanul tAtkesc, cu numero§i osta§i tatari, s-a InfAti§at la padi§ahul lumiispre a-i skuta mina.

<Ceremonia intilnirii dintre sultanul Osman al II-lea hanul Manse. Acordarea dedaruri. Inaintarea turcilor spre Hotin In mars fortat>.

231 Osman al II-lea (1618-1622).232 29 aprilie 1621.233 22 Saban <1030> = 2 iulie 1621.234 4 ramazan <1030> = 23 iulie 1621.232 Sasar : localitate §i lac in Bugeac.238 Osman al II-lea.237 6 ramazan <1030> = 25 tulle 1621.238 Barbo§i, localitate MO Galati.233 9 <ramazan 1030> = 28 iulie 1621.240 14 <ramazan 1030> = 2 august 1621.

§I

www.dacoromanica.ro

524 IBRAHIM PECEVI

De asemenea incepindu-se luptele de tabere, zilnic aveau loc ciocniri,Welt §i Ingerii din ceruri ii aclamau §i-i admirau.

Karaka§ Mehmed-pa§a, in ziva urmatoare sosirii sale, a dat un mareatac asupra taberei du§man.e, dar, pentru a cei care erau in imediata saapropiere nu 1 -au ajutat, el a intrat in rindurile maztirilor. Husein-pa§a, deteama, a acest Karaka§-pa§a li va lua postul sau de mare vizir, 1-a trimis

378 intr-o astfel de nenorocire. El ins3u§i statea la ada,post fara sa, apara in lupta.Norocosul padi§ah, socotindca mai sus-numitul s-a tras la, o parte, 1-a mazilit§i In locul sau 1-a numit pe Di laver -pa§a,241. Cu stradania lui Di laver-pap s-audat de multe on atacuri, dar, nefiind sortiti pentru victorie, nu an reu§it.

Dindu-se lupte in total timp de 34 de zile, in fiecare zi s-au fficutincursiuni purtatoare de nenorociri in tinuturile le§e§ti. Dar sub nici oforma nu s-a putut objine victoria asupra taberei nenorocite.

<Comentarii asupra insuccesului ambelor parti. Au loc discutii Intre sultan, DibagMehmedpa§a ¢i Suleiman-aga cu privire la situatia luptelor. Unii din ei sustin cä fortele du§mane(le§i, nemti, cazaci, ru§i, maghiari 0 oastea Papei) se pot uni la nevoie, iar altii spun a du§maniinu au curajul §I puterea sli atace Imperiul otoman >.

379 Sa revenim iara§i la vorba noastra. In vremea aceea, voievodul Mol-dovei numit de padi§ah era beiul Radul 2422 unul diutre beizadelele yes-tite ale Moldovei. Acesta fiind In apropierea §i vecinatatea ghiaurilor levi,deli era unit cu ghiaurii, avea totuqi §i pareri bune. Mind mijlocitor intreace§tia (poloni §i turci), el a facut sa, se incheie pacea. Cetatea Hotinului,care din timpuri vechi se afla la hotarele Moldovei §i era un mic loc deseraiuri (sarailik), a fost cedata Moldovei.

Pe vremea rIscoalei blestematului de Gaspar, acesta cedase craiuluile§esc <Hotinul > in proprietate (temlik). Acela, la rindul sau (leahul),pusese in.tr-insul vreo 200 de pedestra§i, dar nu-i aducea nici un fel defolos, nici macar un banut 248. Cu sau fara cetatea <Hotin > nu se schimbacu nimic <situatia for >.

380 De aceea, ei au incheiat pact §i intelegere cu conditia ea cetatea demai sus sa, fie data Moldovei (Bogdan) §i ca cetele cazace§ti sa, nu mai atacetarile bine pazite (Imperiul otoman).

Deoarece sosisera zilele de iarna, in a 25-a zi a lunii zil-kade 2441pornind din localitatea aceea, s-au rotors <la Istanbul > unde an intrat la28 safer 1031 245.

241 Dilaver-pa§a, mare vizir In august 1621 iunie 1622.242 Radu Mihnea (1623-1626). Pe vremea expeditiei de la Hotin domnea Alexandru

Iliag (10 septembrie 1620 octombrie 1621).2" Fele0 hamr, ceea ce textual InseamnA obol ro§u"."4 25 zil-kade <1030> = 1 octombrie 1621.2" 13 ianuarie 1622.

www.dacoromanica.ro

TARIFI 525

<Omortrea sultanund Osman al II-lea de cAtre leniceri, In urma unei rAscoale, la 8 regeb10318". Se aratA motivele rAscoalelor ienicerilor, specificindu -se cii acestia fuseserii dojenitide sultan In expeditia de la Hotin>.

442 Pe and eu, umilul rob247 ma,' aflam la defterdaziatul de Timisoara, cupaza Timisoazei a fost in.s6rcinat Halil-pasa cu rang de vizir. Cu acest prilejel m-a Juat sub ocrotirea sa.

<Pecevi reproduce unele povestlri auzite de la oamenii de Incredere din Timisoara cuprivire la boala si moartea sultanului Murad al IV-lea, intimplata In 1640>.

241 21 mai 1622.SU Cronicarul Pecevi.

www.dacoromanica.ro

XXIV

SA.RA-CELEBI-ZADE ABDITL-.AZIZ EFENDI

Abdul-Aziz efendi, cunoseut sub numele de Sara-Celebi-Zade, esteautorul mai multor lucrah istorice. El s-a naseut prin mai 1591-1592(1000) la Istanbul, ca fin al judec6torului militaz din Rumelia, HusameddinHusein b. Mehmed b. Husam efendi, mort In luna, august 1598 (muharrem,1007) la Brusa. Abdul-Aziz a fost crescut de atre fratele au mai mare,Mehmed efendi, care era judeator, iar Inv645torul lui a fost muftiul San -ullah. De-a lungul vietii sale, a ocupat numeroase functii publice. .Astfel,Intre 1612 qi 1623 a fost profesor la diferite qcoli (medrese), chid la, Brusa,cind la, Adrianopol, dud la Istanbul. In iunie 1623, implicat Intr-o rgscoaraa ulemalelor la, Istanbul, Kara-Celebi- Zade a fost trimis, drept pedeapsa,din nou la Brusa. La urcarea pe tron a lui Murad al IV-lea (1623), intrindIn gratia, acestuia, a fost chemat Inapoi la, Istanbul In ianuarie 1624, iarIn martie a fost numit judecItor la Ieni-*ehir, de wade a fost Insl destituitIn. decembrie al anului mai sus-amintit. In aceeaqi calitate, el a functionat$i la Mecca timp de aproape un an (In 1626). Revenind la, Istanbul, a fostnumit judeator al oraqului fn ianuarie 1634, cu misiunea de a se ocupa depaza capitalei In timpul preg'atirilor pentru expeditia Impotriva Poloniei.In iulie, ivindu-se la, Istanbul o crizA, de alimente, Abdul-Aziz a fost des -tituit condamnat la, moarie prin Inecare, dar pIn§, la, urml a sapat dato-ritg, interventiei protectorului sgu, marele vizir Bairam-paqa (m. 1638),pedeapsa comutatl In surghiun pe in.sula, Cipru.

In timpul revoltei care a avut loc la, Istanbul In vara anului 1648qi care s-a terminat cu omorfrea, sultanului Ibrahim, Kara-Celebi-Zade s-aremarcat printr-un curaj rar 1. Dula& suprimarea lui Ibrahim, el a intrat Infavoarea tInkului padiph Mehmed al IV-lea care, in august 1648, 1-a

1 Vezi Naima, Tarih, II, 166.

Qi

www.dacoromanica.ro

528 KARA-CELEBI-Z ADE ABDUL-AZIZ EFENDI

numit din nou judecator militar (kadiasker), ca apoi la 2 mai 1651 sg, ocupepostul de eih-ul-islam. La 2 septembrie 1651 marele vizir c/zind in cliz-gratie, a lost si el surghiunit in insula Chios, uncle a ocupat din nou postulde judecator. A murit la 11 ianuarie 1658.

Kara-Celebi-Zade a compus o serie de lucr/ri istorice, dintre carenumai doll/ an lost tip/rite pin/ astAzi. Prima din ele, intitulata, : Bavdatiil-ebrar (Gradina celor virtuosi) 2, a lost dedicat/ sultanului Ibrahim sicuprinde patru p/rti, relatind evenimentele de la Adam" si pin/ in anul1056 H. (1646-1647). In partea a IV-a (ed. Bulak, p. 338) este descris/istoria sultanilor osmanlii pin/ catre sfirsitul domniei lui Ibrahim.

A doua cronicl a lui Kara-Celebi-Zade care a v/zut lumina tiparuluieste Suleimanname (Epopeea lui Suleiman Magnificul), editat6., tot in1832-1833 (1048) 3 dup/ un manuscris aflat la Viena.

In aceast/ lucrare autorul relateazas, intr-o form/ poetic6, evenimen-tele din timpul domniei lui Suleiman Magnificul (1520-1566).

Ambele lucrAri slat scrise intr-o limb/ greoaie, piing, de expresiipersane arabe, autorul folosind un stil inflorit. In general, cronicile salecontin stiri putine despre Tara Romaneasc6, Moldova si Transilvaniapin/ spre sfirsitul secolului al XVI-lea, dar incepind cu vremea lui MihaiViteazul, in lucrarea, sa Ravdat iil-ebrar acestea crest in important/. Elciteaz/ cronicile lui Nevi, Lari, Idris Bit lisi, precum i altelucr/ri ce an constituit izvoarele operei sale.

Kara-Celebi-Zade completat cronica Ravdat iil-ebrar cu unapendice (zeil) cuprinzind evenimentele intre anii 1056 si 1068, lung safer(1646/1647-1657/1658). Copii manuscrise de pe acest apendice se g/sescla Biblioteca National/ din Viena (Fliigel, op. cit., II, 262).

Copii manuscrise de pe alte doua opere ale acestui cronicar, pentruMir'at-as-Safa (Oglinda puritatii) i Zafername (Cartea victoriilor) se gasescla Biblioteca National/ din Paris (Schefer, nr. 1115) si la Viena (Nat. Bibi.nr. 1055).

In afar/ de acestea, au mai rImas in stare de manuscris un num/rimportant de mici tratate istorice, asa cum este de pilda, o povestire acuceririi Erevanului (1635) si Bagdadului (1638), sub titlul : Tarih-i fethiBevan ye Bagdad (Cronica cuceririi Erevanului fi Bagdadului) (Fliigel,op. cit., II, 262). Hadjl Ha lifa a intocmit o list/ a traducerilor lui Kara-Celebi-Zade din limba persang i azab6, precum a diverselor sale scrisori

3 Ed. Bulak (Cairo), 1248 (1832-1833), 637 p.3 Ed. Bulak (Cairo), 230 p.

§i

§i

gi -a

www.dacoromanica.ro

KARA- CELEBI -ZADE ABDUL-AZ= EFENDI 529

(Fliigel, II, 113 ; V, 233). Cronicarul a lasat o seams de versuri, sub titlulAzizi 4. De asemenea, a compus un poem intitulat (Ragatrandafirilor), care se pastreaza Inca 4n manuscris prin bibliotecile dinEuropa.

Bibliografie ; S. 0., III, 339 ;I IV, 155 ; Evlia Celebi, Seyahatname (Carteacdlatoriilor), I, 407, II 53 ; Ahmed Refik, Alimler ye San'aUciarlar (Invataftiartiftii), p. 151; Hammer, G. 0. D., HI, 426 si G. 0. R., V, 164, 178, 184 ; G. 0. W.,p. 204 ; E. I., II, p. 772-773 ; Ismail B. Brusevi, GOldeste-1 riyad-1 Irian (Grd-dina de trandafiri a tnvajniilor), Brusa, 1886/1302, p. 314 -316; I. A., I, 1950,p. 64-65.

4 AdicA : Ale lui

84 o. 48

$i

si Giilsen-i-niaz

;i

A7.18".

www.dacoromanica.ro

SULEIMANNAME(ed. Bulak, 1832-1833/1248)

22 <PregAtiri In vederea cuceririi Belgradului>.

30 Beiul de Av lona a fost trimis in grab5, pentru a pure mina pe cetateanumitti, KOnig (.11v.mik), uncle acel viclea.n1 avea resedinta. De asemenea

boil de Silistra i Nicopol au pornit intr-acolo pentru a r/scoli de la uncapat la celalalt tars, ce se ggisea sub ascultarea Ticleanului neputincio-sului mai sus-arAtat.

81 <Trecerea sultanului la Serem. loipta cu craiul Ludovic al II-lea (Lceof)>.

In a 16-a zi a lunii <saban 932> 2, cimpia Sofiei a devenit locul deasezare cu noroc. Se daduse firman impargtesc pentru adunarea ostilorla tabLra victorioas5, din fats Sofiei. Potrivit inaltei porunci, pass,

(emir-iil-iimera) de Anatolia s-a al5turat in acel menzil ostii imp&-rAtesti care se intindea pe cimpie. La menzilul cel mai sus-aratat, calcat decopitele calului marelui sultans, au sosit soli cu daruri scrisori de supu-nere din partea beiului de Chios (Sakiz) beiului Moldovei 4 (Bogdan).Ei fiind onorati cu skrutarea poalei <mantiei>, li s-a poruncit s5, ramingtimp de ease zile in cimpia Sofiei, pin& li se vor da raspunsurile. In a 22-a zia lunii mai sus-arAtate, localitatea numita, (Eflaklar) a lost onoratl Cuasezarea cu cinste masetie a cortului impArgtesc. Atunci, pentru a in15,-tura ingrAmadeala, s-a dat firman lui Ibrahim-pasa ca sa, se dud, cu unmenzil mai inainte, luin.d cu el pe gaziii de Burnell .% si 2 000 de ieniceri,precum $i 150 de tunuri.

94 Incepindu-se construirea podului peste rid Sava, dupg, ce afost terminat/ lucrarea lui cu mare straduintl i cu indeminare, in ziva atreia a lunii muharrem, care incepe la sfirsitul fericitului an 933 al Hegirei 5,puternicul i fericitul padisah a trecut peste acest pod, iar is menzilul maisus-aratat <Vazadin>, cralia Ungariei a fost damitai lui Janos <Zapo lya>,fiul banului de Transilvania, care se bucurA ci se mindreste cu supunereafat& de Pragul cel vesnic norocos.

<Sultanul se Intoarce la Istanbul la 8 safer, anul 934 , In urma izbucniril rAscoalelor inAnatolia>.

1 Ludovic al II-lea Iagello, regele Ungariei (1516-1526).13 mai 10 iunie 1526.Suleiman Magnificul (1520-1566).terAnitit (1517-1527).

10 octombrie 1526; acest pasaj se refers la lupta de la Mohaci.4 noiembrie 1527.

fvi

vi

vi

bei-lerbeiul

vi11.i a

vi

2

8

4*

www.dacoromanica.ro

SULEIMANNAME- 531

CAPITOLUL PRIVITOR LA PLECAREA SULTANULUI SPRE VIENA (BEDJ)

99 Asa cum este scris in jur. nalul de insemnari, dupa, ce Eaiof 7 nechib-zuitul a fost nimieit de loviturile nein.duratoare ale sabiei fulgeratoare gidupa, ce cetatea intarita a Budei (BucTun), care atrasese privirile de cucerireale sultanilor, a intrat Cu ajutorul celui ce implineste dorintele <omenesti>sub stapinirea vesnic norocosului sultan, er6iia ei (a Budei) fusese dkuita,potrivit fagaduintei facutes lui npolya, fiul banului Transilvaniei. Dinzavistie fats de darul gi marea, grija aratata lui Zapolya, dup6, ce calulimparatese, cu mers plAcut gi pururea landat, s-a indreptat spre cinstitaresedinta, a imparatiei, Ferdinand (Feranduf), cezarul Germaniei si alAustriei, a indraznit BA mearg6 spre Buda. Nerusinatul Joan Zapolyaneputind opune impotrivire lui Ferdinand eel nedemn, Buda a cazut inmiinile oamenilor lui Ferdinand Cind aceasta veste neplacuta, a suparaturechile marelui sultan, atunci sultanul cel milos gi atotbiruitor a cerut

loo ea, cu a jutorul lui Allah, steagurile ocrotitoare ale lumii sa, fie pusemiscaze.

101 Craiul Ianos <Zapolya>, inchinindu-se la Pragul eel Puter-nie al imparatiei, s-a rugat i se daruiasca, tot lui stapinirea Budei,

102 Cu obligatia pla ii giziei gi haraciului. Cererea sa bucurindu-se de inaltaprimire, el a fost asezat pe tronul Budei, ca si mai inainte.

<Ferdinand are de gind sa se bats cu turcii, dar, auzind ca oastea OsmanA se Indreaptaspre tinuturile sale, se retrage in interiorul tarn>.

104 Trecind grin vai si munti gi norocul ca1anzind-u.-i calea, in a 22-a zia lunii mai sus-aratate (safer) 9, in ziva fericita, cind cortul imparatese eelasemenea lunii urma sa straluceasca, ca soarele pe inaltimile din jurulBudei, craiul lanos <npolya> 1-a Inttmpinat cu pasi mketi, asternind,ca un atlas cu fire parfumate, privirile sale la picioarele puternicului sultan.

Obtinind onoarea de a merge impreun.6 <en sultanul> pinl la cortulcel mket ca Saturn, el s-a bucurat de toata atentia gi bun./vointa sulta-ntilui. de aceasta gi coroana impodobitI cu giuvaieruri, numita,korina 9, ce fusese scoasa din vistieria de la Buda, i-a fost dkuita tot lui.

108 <Expeditia lui Suleiman Magnificul In Austria>.

Datorita, straduintei gi ajutorului prietenesc al sultanului cel vesnicnorocos cetatea Buda fiind luatI inapoi din ghiarele trupelor de alareti

Ludovic al II-lea.9 22 safer <933> = 23 noiembrie 1526.9 Korina : forma corupta pentru coroana.

in

sa

Afara

7

www.dacoromanica.ro

532 N.A.RA-CELEBI,ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

ale afurisitului de Ferdinand, potrivit firmanului, cairnia i se supunetoata lumea, cheile ei fuseser6 predate din nou lui lano§ 10. Dupa untimp, In inima lui Ferdinand aprinzladu-se din non focul nelinigtitor alzelulni, el a asediat Buda cu armata sa cea lipsita de noroc. timpde 50 de zile a dat batalie en oamenii lui lan.o§ <Zapolya > totukii,

urma r &spIndirii In tabatra lui Ferdinand a §tirii despre sosirea, Inajutorul lui lano§, a lui Mehmed-bei, fiul lui lahia-pa§a, §i a serascheruluiIbrahim -pa§a, en o oaste u§or echipata, In urma atacului acestora, cu gaziiide Semendria, asupra o§tii dupnan.e, In ziva hotaxItA, ghiaurli an fostcuprin§i de spaima ; luna ramazan, anul 93811.

126 IN ACEST CAPITOL SE POVESTE$TE DESPRE RIDICAREA PREAMARITULUI $1PREALUMINATULUI SULTAN, INALTIND CU AJUTORUL LUI ALLAH STEAGUltPENTRU RAZBOIUL SFINT, PRECUM $1 DESPRE SUPUNEREA TARII MOLDOVEI

CU PUTEREA SABIEI

Yn zilele puternicei domnii a fericitului sultan Baiazid-han 12, ladivastiei Osmane se adaugase, prin puterea sabiei, Akkermanul,

care era o cetate de seam& a Moldovei. De at unci domnii Moldovei, Inscopul pastrarii scaunului §i a coroanei, obligindu -se platease4 giziei haraci, traiau dormeau laza grija,, sub ocrotirea iertarii (aman).

Cel fara de lege, numit Petre 13, care se urcase pe tron ca mo§tenitor§i IEJi pastrase neatirnarea, aratInd, sub atItarea raufacatorilor uneltito-rilor, motive de pretinsa neputin.ta nevoi, neglijase trimiterea haraciuluipe care 11 expediau an de an la ve§nic norocosul Prag. Afar/ de aceasta,el era In Intelegere ascuns4 en duflmanil Inaltei puteri pastra cu eituri de prietenie, dar, In tale din urma., din In.demnul satanei, s-ar puteaca el s4 se caiasca sa aiba pareri de ram. Cind s-a aratat la PragulImpaxatese precum ea el (Petru Rareq) a apucat calea nelegiuirilor,sultanul, pentru a-1 trezi, prin lovitura pumnului Imparatesc, pe eel cares-a lasat cople§it de mindrie nepasare, in.calecat calul eel iuteputernic §i a pornit In, anul 945, luna safer, ziva a 10-a 14, IndreptIndu-seIn partile acelea.

. . . Potrivit Intelesului plin de Intelepciune cuprins de vorbelefilozofice, precum c& (vers) : Alexandru cel Mare s-a razboit cu popoarele

1° loan Zapolya. Buda a lost recuceritil de la austrieci la 9 septembrie 1529.11 6 aprilie 5 mai 1532.14 Baiazid al II-lea (1481-1512).14 Petru Rare (1527-1546).14 30 mai 1538.

De§ii

In

taxile

saIn liniste gi

§i§i

§i

§i

§i

lega-

gi-a oi

www.dacoromanica.ro

SULEIMANNAME 533

127 Orientului, dar a iekiit din cort prin partile Occidentului", dud s-a por-nit la aceastA expeditie norocoasA, calanzita de victories nu se hotarlseInc& In ce parte anume vor fi 1n.dreptate oBtile. In timpul in.delungat efts-a poposit la bine pazitul Adrianopol, <sultanul>... a poruncit mareluivizir, Aias-paBa, BA pregateasca, uneltele de luptA. Locul eel mai potrivitpentru trecere peste fluvial Dunarea, fiind. socotit schela Isaccea 15, anfost trimise In grabs alto porunci la Semendria, Nicopol Silistra pentrupregatirile corabiilor trebuincioase la, construirea podului. Totodata, invederea indeplinirii poruncii, au fost depuse straduinte pentru prega-tirea, terminarea tuturor uneltelor trebuincioase. VeStile scrise desprehotArirea unei expeditii 1mpaalteSti victorioase... raspindindu-se, camirosul parfumului tatIresc, In toate taxi le cu ajutorul trimi§ilor iu i cavintul i imprktiati peste tot, domnul Moldovei a aflat de cele puse lacale. Potrivit zicalei : hainul este fricos", tremurind ca frunza detoamnl, de teama mfniei §i a razbunarii lui Suleiman 16, el s-a grabit

trimitA .0 scrisoare de supunere cAtre sultan, rugindu-1 stingsfocul miniei sale ImpaxatteSti. Sub indemnul soartei fericite pornindu-se custeagurile purtattoare de fericire spre partile hotaxite, and s-a ajuns lalocul de popas nurait Sultan-Ceairi, s-a primit acea scrisoare (tnektub)Invaluita Intr-o fails& stralucire, prin care el implora bunavointa In.du-rarea, sultanului, rugindu-1 totodata. cu §iretenie BA i se arate fn ce partsanume este indreptata, aceea expeditie calauzitA de victories pentru ca!ii el este gate, sat urmeze ilustra scar/ Straparateascl Bi cat va merge acoloundo i se va porunci. Trimicii BM, capugibaBful talmaciul (terdjuman),care au fost cinstiti cu primirea la inaltul prag al tronului imparatesc,pr.ezentind scrisoarea de rugaminte, au depus mult/ rivnA $i siliriafn susjinerea ci dovedirea cauzeilor. Dar aceasta scrisoare fiind mincinoasa,

cuprinzind vorbe goale, nu era <scrisa> decit cu scopul de feri<voievodul> capul sAu nenorocit de eventualele lovituri fulgeratome alesabiei. De aceea nu era nevoie s/ se arate Bi sa, se face dovada <seri-soarea> era o poveste lipsita de adevAr. GreBelile savirBite de acel rau-fAcattor In slujba supunerii data, de Poarta> alcatuiau motive Intemeiatede a se porni asupra sa. Cu toate acestea, i s-a scris daca se va

va sere iertare pentru toata purtarea sa, raufacatoare Bi se va Incbirala picioarele inaltului tron, atunci toate vinovatiile lui vor fi cterse. Astfel,Impreuna cu talmaciul sau, a fost trimis la acel nenorocos ci emeniul deCaffa (Eel.° emini), Sinan Celebi, spunindu-se totodatA ca atit timp cit

is In text : Isakgi.16 Suleiman Magnificul.

gi

sa sa-si

gi a-si

ca

cacal

1igi

¢f

1i

si

www.dacoromanica.ro

128

534 ICARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

el va arAta supunere va fi iertatl vinovAtia sa din trecut si c§, fAgfiduialafkutl va fi adusA la indeplinire.

Cu Incepere din ziva a 22-a a lunii rebi-ul-evvel 945 al Hegirei "schela Isaccea devenind locul de adlmare a ostilor victorioase, ele au trecutLimp de o sAptAminA fArA intrerupere peste podul construit en mAiestrie,fiind calguzite de beiul de Silistra.

De asemenea, In a 29-a zi <a lui rebi I>, puternicul si fericitulsultan a trecut si el podul cu mketie. El si-a aratat dorinta de a cunoastenumgrul si stares ostii. De smear potrivit firmanului, ckuia se supunelumea IntreagA, ostasii an fost rInduiti. In partea dreaptA au fost asezatioglanii de spahii 18 §li lefegiii de dreapta 19, precum ski gurebalele" dedreapta, Jar in aripa sting& s-au asezat silihdarii 211 lefegiii de stInga sigurebalele de stinga, sand ca un zid de apkare. Acolo uncle se sfirseauaceste rinduri, s-au asezat slujbasii vizirilor maxi, impodobiti fili bine gAtiti..DupA acel grup plin de mantle, potrivit ceremonialului obisnuit, an luatloc In dreapta ski In stinga °stile din Anatolia $i din Rumelia.

<Sultanul a trecut apol oastea In revista>.

Domnul eel lipsit de noroc <al Moldovei> a fost ajuns din urmAin orasul nurait Tirgul Iasilor 22, si clnd vorbele pline de sfaturi pretioasesi de mare stimA, cuprinse In scrisoarea <sultanului>, au ajuns la urechilelui Petru <Rare§ >, atunci, sub indemnul satanei, el si-a dat pe fat rAz-vratirea sa asounsA, scuipitndu-si otrava murdarA din gura lui de sarpe.De asemenea, el a dat in vileag focul IndkAtniciei si al Inglrafkii ce zaceaIn adIncul ininlii sale ... Mai sus-azatatul rAuvoitor gAsind ingaduintA,datoritA unui stir Intreg de viclesuguri lingusitoare, obtinuse cinstea de afi primit BA skute marginea covorului ImpkAtesc. Dar detinAtorul puteriide mketie a primit vestea ca acel imbatat de ratacire, crezind ca, va putea86 facl ceea ce an este cu putintA, IndrAzneste BA pregAteascA cele tre-buincioase pentru luptA si macel. Atunci, pornindu-se spre victorie cu ceamai mare ura si dorinA de Infringere si rAzbu are, cortul ImpArAtesc a

129 lost asezat In jurul puternicei cetAti numite FAlciu 22 care asculta deporimca acelui afurisit. Tot atunci s-a fkut arz la picioarele onoratuluiIron ImpArAtesc precum ca, vazund mares ia clocotitoare si numkul mare

17 13 Julie 1538.18 Recrutii trupelor permanente de cavalerie, numite spahii.18 Trupele de cAlaretl.20 0 categorie a cavaleriei otomane (vezi $i nota 76 de la p. 489).21 Trupe de dillireti.22 In text : Bag-Bazari, in loc de l'af-Bazari." In text : Kalcin.

www.dacoromanica.ro

SULEIMANNAME 635

al okitilor lui Suleiman risi al puternicului alai Impgratesc, locuitorii cetatiivrInd-nevrind au apucat, ca niste oameni fkg, c6p/tii, calea fugii dinfats, puterii sultanului care stralucea ca soarele deasupra lumii.

Ascultind de firmanul ImplrAtesc pentru distrugerea ceta ii,oastea victorioasg a lascolit de la nn cap'at la celMalt acea cetate puternicA§i in toate colturile ei s-au asezat ciorile cele groaznice, ele au devenitlocuitorii obisnuiti ai ruinelor sale. Hanul Dest-i Klpceakului 24, Sahib-Ghirai-han, a sosit pe malul rlului Prut la oastea Impgrateasc6, Intins/ caoceanul, In a 19-a zi a lunii rebi-ul-ahir 25, cu peste 100 000 de ostasitatazi, iuti ca vintul, cerInd sa is parte la r&zboiul dint si sa se bucurede tout/ atentia mairinimosului sultan, care 1-a $i cinstit cu toate bine-facerile sale.

... Chad sultanul s-a asezat cu mketie i noroc In fata Tlrguluidespre care s-a amintit mai sus, populatia de acolo nu si-a plecat

capul la inalta curte. Din pricing faptului cá ea s-a rIzvrAtit,capul, focul mIniei si al rIzbun6rii sultanului cel victorios a Imprkitiatsclntei, luptatorii iscusiti au facut ca zidurile cet6tii, care-i aplrau peghiauri, sa se prabuseasc6 Intr-o clipitI la pImInt.

Craiul cel lipsit de noroc <Petru>, preg6tind pentru luptl peste80 000 de oaten josnici i afurisiti, astepta cu trufie la trecatoasea (derbend)gran. de strab6tut numita, Botosani sosirea sultanului cel victorios. Dar cutoata mIndrIa sa, thud cuprins de spaima si de tot felul de ginduri negre,Intr-o noapte el s-a facut nevAzut, singur, din rin.durile ostii sale cea f6r6de noroc.

... Una din ciudgteniile rAmase In amintire este aceea ca aducin-dui-se pilde acelui crai Ind6rItnic nenorocit, i s-a spus ca pentru IndIr-jirea revolta sa va avea de Indurat.

132 Potrivit relatkilor de mai sus, dupg, ce craiul cel rgufAcAtor aapucat calea fugii, s-a stricat rinduiala ostii sale de eal6reti care, fugind,s-a imprastiat. Alaiul imparatese, strAbatInd clmpiile, In a 27-a zi a luniimai sus arAtate 26 1;4i-a asezat cortul Maga, cetatea numitl Suceava "Icare era scaunul de domnie al tkii Moldovei.

Acord.Indu -se iertarea Imp6rIteasck locuitorii supusii cet6tiiau fost 16sati pe loc-urile lor. Astfel, cei care au cerut ocrotire n-au avutde suferit din partea puternicei victorioasei osti nici o pagub& 4n rIndu-iala for pasnica, si MArinimi.94 i Indurarea fiind Insusiri legate de

24 De fapt al Crimeii.14 septembrie 1538.

28 27 rebi II <945> = 22 septembrie 1538." In text : Sumay.

si

lini§tita.

26

tai

si

gtM

gi

gi

www.dacoromanica.ro

536 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

fires sultanului, care intruneate toate virtutile, In acele orakie menziluriInfloritoare ocrotirea 4naparateasc5, a fost acordatai locuitorilor care aucerut sa traiascit sub oblgduirea sa. Aceasta a Insemnat un motiv de liniatire

pentru ceilalti. Tara aceea nemaiputind rezista, ea a fost ada,ugatai dela un capat la cal.:lan tarilor islamice.

Voievodul Cetne" fusese ridicat In ranguri de titre CurteaImpar6teasc6,, fiind In slujba Inaltului prag. El era fiul voievodului Stefan "eel raposat pe dud era voievod In Moldova.

Potrivit versurilor de mai sus, el a Inceput sa se roage de viziri,cerind sa fie onorat cu dlruirea voievodatului Moldovei. ITn tinut demArimea, unui sangeac, ce se Intinde din partea Akkermanului al a apeiPrut pInl la apa Nistrului (Tun la), din dreptul oraaului mai sus arMat,FAlciu 80, a fost alipit tarilor islamice, iar reslul a fost dat voievoduluiCetne, cu conditia de a aduce el Insufgi la puternica Inalta Poarta,din doi In doi ani, haraciul pentru care se obligase (muvazzaf) ai de a seconstrui dou6, cetati In tale doua pArti ale granktei mai sus-argitate.

133 Vilaietul Moldovei fiind ocupat de calketii victorioai, s-a pusordine la hotarele tariff. Apoi, Ina treia zi a lunii djumadi-ul-ahlr 31 s-a.pornit cu mare bucurie cu dorintele Implinite spre capitala onorataa Imparltiei....

136 Victoriosul <Haireddin- >pap, dupgi ce a prezentat ceremonialulde multumire, 1-a trimis pe fiul sau, spre a duce la fericita reaedintai aputernicului sultan aceastai veste ImbucurAtoare 32.

In timpul Intoarcerii, cu cucerire victoria, din expeditia din Mol-dova, In a 11-a zi a lui djumadi-ul-ahlr 331 clad seraiul de la lazaboluera local de aaezaze a cortului Impargtesc, aceasta. atire imbucuratoarea ajuns la, urechile sultanului, prilejuind o mare veselie....

138 FERDINAND ATACA DIN NOU BUDA $1 SULTANUL POFtNESTE IMPOTRIVA LUt

Ianoa, craiul unguresc, flind unul dintre oamenli sinceri ai inalteiPorti, era socotit printre cei apropiati ai se bucura totdeauna de atentiaImparateascl, dorintele sale fiind Indeplinite de sultan. In cursul anului<9>47 " sosind sorocul vietii sale, sultanul 1-a onorat pe fiul aceluia,

28 Stefan LAcustd,29 De fapt nepotul lui Stefan cel Mare §i fiul lui Alexandru (Sandrin), vezi p. 412, n. 28.28 In text : Kalcin.81 27 octombrie <1538>.52 Turd! repurtasera atunei o victorie In golful Preveza.88 4 noiembrie <1538>.28 8 mai 1540 26 aprilie 1541.

gi

§i

ti

ti

ti

www.dacoromanica.ro

SULEIMANNAME 537

numit Istefan 35, distingindu.-1 cu acordarea crAiei unguresti. Faptul cft,Stefan, datorita ajutorului sprijinului binef6c6tor al sultanului, si-aatins scopul, a ajuns la urechea lui Ferdinand cel nedemn. Potrivit vorbei :invidia naste dusmania", el a Inceput sa stringa, oaste si astfel el aasediat Buda 88 cu o asmat6, nenorocitl de peste 80 000 de alketi sipedestrasi.

140 <Turcil pornesc din nou impotriva lui Ferdinand §1 acorda paza Budd lui Suleiman-pa§a_142 Apoi turcii se 1ntorc spre Constantinopol>.

155 IN ACEST CAPITOL SE DESCRIE TRIMITEREA, DIN PRICINA UNOR EVENIMENTE,DE WI VICTORIOASE IN TARILE GHIAURE, INTII CU BEILERBEIUL DE RU-MELIA, MEHMED-PASA, APOI CU VIZIRUL AHMED-PASA, PRECUM $I ALIPIREALA TARILE ISLAMICE A TIMI$OAREI $1 A 0 MULTIME DE CETATI $1 DE FORTI-

FICATII

156 Dupg cum se &rata. In paginile de mai sus, Ianos <Zapolya> plecindmai Inainte In lumea iadului, fiul sau loan Sigismund (Istefan) era Ind,mic §i nu era In stare Ali pIzeasca, Cara. De aceea, Ferdinand cel Earsde lege indraznea, in dipole potrivite, sap-si intinda mina sa apgsgtoareasupra Budei. Pentru a Ma l'acoraia, acelui nedemn pentru a-i aducedezamggire, i s-a acordat mai sus-numitului Istefan un sangeac din.vilaietul Transilvaniei, iar Buda a fost alipitI la t6rile islamice.

Afurisitul cel r6uf/cator, numit Brats, 87) care era con.ducgtorultarn lui Ioan Sigismund (Istefan), nefiind multumit de aceastI guvernare,potrivit gindurilor sale uneltitoare, s-a str/duit in ascuns sa faca uneltiri§i a devenit fgtarnic prin legaturile de prietenie si de intelegere cu Ferdi-nand. Cind rkitatea din inima acelui afurisit a fost auzit/ la inaata Poart6,pentru a descoperi viclesugul ascuns al aceluia, i s-a trimis o scrisoareimpleateascI lui loan Sigismund pentru ca sa trimit1 pe Tisa, prinSemendria prin Belgrad, provizii la Seghedin 12, cet6tile din juruL

deoarece pktile cetkii.'numitI Pecs (Pecevi,), ce se Oman In miinileprincipelui Transilvaniei, erau potrivite pentru trimiterea de provizii.

Atunci dud i s-a facut cunoscut ca <turcii> doresc sa ocupe cetateamai sus-argtatk acel afurisit 1-a convins pe loan Sigismund sA, nu primeasao porunc6 atit de neinsemnatl si astfel a intarit uneltirile, atitindu-1 lasi o mai inversunatI intrig6 sii gilceavgi.

35 Este vorba de Than Sigismund, fiul minor al lui loan Zapolya, care i-a succedatla tron.

36 La 15 safer 948 = 10 iunie 1541.37 Brata, forma slava a termenului latin Frater. Este vorba de George Martinuzzi, episcop

de Oradea sfetnic al lui loan Sigismund.

gi

si

$i

gi

gi

www.dacoromanica.ro

638 KARA-CELEBI-ZADE ABDT_TL-AZIZ EFENDI

SavIrsirea unui astfel de fapt nedemn de cAtre cel afurisit farAde lege fiind una din cauzele miniei razbunarii, beilerbeiul de Rumelia,Mehmed-pasa, a fost numit serdar Impotriva lor. In a sasea zi a luniiregeb a anului 958 al Hegirei 39, cetele de osti, asemenea valurilor mArii,s-au asezat pe cImpia Sofiei.

In a 28-a zi a lunii mai sus-arAtate 39 a fost asediatI cetatea P6cs(Pecevi) de cAtre oastea norocoasA. Cei din cetate, refuzInd s5, se supungfirmanului, s-au luptat trei zile si trei nopti. In a patra zi cetatea maisus-arAtatA cAzInd in mlinile leilor din Rumelia, cu ratinile for prAdAtoareei au golit ca pe niste buzunare fiecare toil al cetAtii. Afurisitul acela fArade lege care era stApinul mIndrei cetati numitA Lipova, una din cetAtilealese ale vilaietului Transilvaniei, nefiind Inca supus de puterea bratelorgaziilor islamici, asezat tabara In fata cetAtii, avind peste 20 000 deostasi. Zvonindu-se ca el a Inceput Indrepte tunurile pustile asupra

157 ostii de Anatolia (Rum). . . s-a trimis Intr-acolo un numar de osti pentruaflarea adevarului despre aceasta. and spahiii victoriosi s-au apropiat,ei s-au Intilnit cu avangarda ghiaurilor atunci, vrInd-nevrInd, vitejiidin amIndoua parile, scotIndu-si sabiile scInteind de rAzbunare, au InceputsA se rAzboiascg cu InflAcarare.

Tunarii for fiind Infrinti i stricindu -se ordinea celor din tabgrA,ei an Inceput sA fugA.

Atunci locuitorii cetAtii, ramInInd In neputintA 85, opuna, Impotrivire,au Inceput sA cearA Indurare. Ei s-au rugat de serascher Intr-o dimineatI,an predat cheile <cetAtii.>.

In Owl, de acestea cetAtile numite Ervadj (I) i Becikerek, precumi o multime de alte fortarete an cAzut sub stApInirea serdarului cel victo-

rios. De asemenea Timisoara, care este o cetate de seamy din CaraTransilvaniei, a fost asediatA citeva zile de °stile tale vestite 40.

... Dar, potrivit versurilor de mai sus, neputIndu -se obtine victoria,<turcii> s-au tutors la Belgrad cu scopul de a veni asupra TimisoareiIn primaivara urmAtoare.

158 ... In iarna aceea, beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa, rAmInIndtimp Indelungat la Belgrad, cei din Timisoara, din propriul for Indemn,s-au strAduit 85, IntareascA si mai mult acea cetate puternic fortificata.an depus sfortAri ca sA-i Inalte ci mai mult vIrfurile i turnurile B64adInceascl si sA-i lArgeascA santul.

38 10 iulie 1551.39 1 august 1551.48 Timisoara a fost atacatii In luna noiembrie 1551,

si

si-asi

:ii

$i

§i,

si

si

iasasi

sisi

BA-8i

www.dacoromanica.ro

SULEIMANNAME 539

Cei din Timi§oara ingimfindu-se, timp de citeva zile, din pricinaragazului dat, an iekiit din cercul supunerii §i s-au straduit, potrivit poruncii,

intaxeasca cetatea. Acestea fiind prezentate la picioarele tronului impa-xatesc al lui Suleiman, atunci potrivit firmanului atotputernic, S.n anul 959,tuna rebi-ul-ahir, ziva 27 41, vizirul Ahmed-pap a pornit in mare grab&Intr -acolo impreuna cu oastea imparateasca in a cincea zi a luniiregeb 42,i -a mezat cortul in jurul cetatii Timifloara. De asemenea Mehmed-pap,

stringin.duli oastea la Belgrai, a plecat Lug*, cu incredere In ajutorullui Allah, spre Timipara impreuna cu gaziii de Rumelia, desraprindsteagurile cuceritoare de taxi. Din pricina ataxurilor luptatorilor din Rume-lia, nenorocitul (seg)" stapinitor al Timiparei, tremurind ca frunzade toamna, a inchis portile cetatii i apoi pregatit armele de luptain. spatele zidurilor.

Din cauza bubuitului tunurilor §i al pu§tilor Eii a tipetelor luptato-rilor, dupa ce timp de aproape o lung intreg pamintul a vazut acestefapte, zidurile cetatii, precum i o mare parte din incaperi au fost distrusede pietrele aruncate de tunuri cei din Timi§oara §i-au dat seamsnu sint in stare sa tins stavila oceanului de ofAi.

. . . Cu toate ca au Inceput s& Mate, de forma, rugaminti de supunere,ei ocupat totu§i pozitiile in adaposturi pentru aparazea cetatii.De§i an aratat multe cainte i an cerut scapare iertaxe, sperantele acelornedemni n-au fost luate in seam §i astfel la 1 §aban ", prin putereazdrobitoare a bratelor, cetatea Timi§oarei a fost supusk iar ghiaurii carean staruit in indirjire an cazut prada

159 Peste o mie de ghiauri faxa, de lege, cu scopul de a da un atacpate noapte §i de a destrama trupele victorioase, care asediau fortau.Timipara, se ascunsesera intr-un loc din apropierea cetatii, a§teptindmomentul potrivit. Dar, dintre beii de achngii, Turhan-bei, aflind despreaceasta pe cind venea spre taba'xa norocoasa, a retezat prin loviturilesabiilor otravitoare capetele imbatate ale cetei de ghiauri rataciti.

Ajutorul lui Allah fiind totdeauna calauza o§tii puternice §i victo-rioase, peste 20, de cetati i fortaxete au fost cueerite in aceasta expeditiestralucita, fiind luate in stapinire unele prin acordarea iar alteleprin puterea sabiilor vaxsatoase de singe.

<Apoi turcii pornesc spre Agria>.

41 22 aprilie 1552.42 27 iunie 1552.43 Seg : cline". Este vorba de Stefan Losonczi.46 1 salmi <959> = 23 iulie 1552.

sa

§i,§i

§i

§i-a

§i ca

§i-au§i

§i

iertarii,

snider.

www.dacoromanica.ro

540 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

170 Din pricing apropierii acestei expeditii sfinte, fericitul sultan seIndeptirtase de la resedinta conducerii treburilor Imparatiei. Astfel, acel.suflet onorat despartindu-se de tronul cel aurit si resedinta cea scumpa1.4,1121111nd citeva zile fir& el, rebelii au ridicat steagul rautatii In toatecolturile.

Dintre toti, un om de oblrsie necunoscuta fusese mai lnainte, dinyob. lui Allah, cauza mIniei sultanului. Sub numele printului Mustafa,cel care plecase In tinuturile vesniciei (murise), In Dobrogea a aplrutcineva care raspIndea un foc ce se latea Cu flacari. Toti raufacatoriiInn.ascuti din partile Silistrei Nicopolei s-au supus acelui raufacator..Potrivit 1ntelesului vorbei : La inceput focul este jar, dar apoi arde cuflacara", focul uneltirilor acelora s-a aprins treptat s-a Intins astfel,In& acel om rau primejdios a ajuns sa daruiasca adeptilor sai vizirate

emirate, orInduind dupa gindul sau i un divan. Atunci, printul Baiazid-sultan, care era muhafiz de Rum<elia>, de indata ce a aflat de acestlucru, 1-a numit pe sangeacbeiul de Nicopol, Mehmed-han, apartinIndeasel ca serascher, i 1-a trimis impreuna cu leii sai In vederealuptei i macelului pentru a stinge focul uneltirilor acelor raufacatori.

... In fata miscarii ostilor asemenea curajul cel mincinosrabdarea ce stateau la temelia uneltirilor lui au fost risipite asa cum se

171 destrama norii primavara. .Astfel acel raufacator nerusinat, fiind prinsde vizirul sau, a ajuns prin mijlocirea lui Mehmed-han la Baiazid sultanul.

183 ASEDIUL SZIGETVARULUI

Acel nenorocit 452 dupa ce a aratat cItiva ani supunere mincimasa,mergind pe urmele lui Ferdinand, cel care s-a rotors in intern, prin atit-tarea uneltirilor neglija Intirzia trimiterea catre vistieria Imparateascaa haraciului fixat care se trimitea an de an. Afar& de acestea, el a pusmina pe o mulDime de cetati ce se gasean sub stapInirea banului de.Transilvania care era In slujba itnaltei Pori si care se supunea cu sinceri-tate. Tot din Indemnul acelui raufacator, tinuturile de margine ale tarilor<islamice > tole bine pazite an Inceput sa fie atacate pretutindeni de catrecetele de haiduci.

185 . . . Dupa ce a fost trecut podul terminat prin straduinta agaleide ieniceri, local de popas al ostii Imparatesti a fost cetateaZemun. Atunci, voievodul Transilvaniei 462 iesind In Intimpinarea ferici-

15 Maximilian, care a urmat la tronul Austriei dupA Ferdinand.Sigismund, fiul lui loan Zapolya.

4i

math,

Ali-aga,,

4$

gi

gigi

Zial-kadirie,

si

si

www.dacoromanica.ro

RAVDAT OL-EBRAR 541

tului tui (tug), s-a bucurat de inaltele atentii favoruri <ale sultanului> . . .... 22 muharrem 974 47.

194 . . . Pornindu-se asupra Szigetvarului cu mAretie fericire custeagurile impargtesti desfasurate, eel de-al doilea vizir, Pertev-pasa,in urma unui firman, elruia i se supune toatg, lumea, a pornit cu 2 000de ieniceri ulufegii, asezaVi in dreapta in stinga, ou °stile tgtare

cu beilberbeiul (mirimiran) de Timisoara, preoum cu timariotii §icu zaimii din acel eialet ca sá recucereasc6 din miinile dusman.ilor cetateanumitg, Gyula $i astfel acea cetate puternic& a fost asediatg, de °stilevictorioase.

<Cetatea Gyula a fost cucerita prin capitulare >.

Afars de aceasta, tii cet4ile numite Panciova (Paeva) §i Lugo'(Lagos) an introit in rindurile tinuturilor islamice prin straduinta ostilorintinse ca in acele locuri musulmanii si-au asezat cuiburile.

200 In anul 960 " <Rustem-pasa > fiind mazilit, acea slujbA grey <demare vizir > a fost ineredintata, lui Ahmed-pasa, cuceritorul Timisoarei.

47 9 august 1566.48 18 decembrie 1552 6 decembrie 1553.

gi

marile

gi 9i

gi gi gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

RAVDAT tL -EBRAR(ed. Bulak, 1832-1833/1248)

345 . Prea, luminatul sultan" eel daruitor de victorii, dupa ce qi7a,atins scopurile, a Intins asupra Brusei puternica sa umbra. Apoi Lala-aahin-pa§a, dupg, ce s-a oprit la Adrianopol i a stat un timp acolo,

a pus stapinire pe Filipopol, daruind iertare locuitorilor. In anul 764 50,pe and prea Inaltul victoriosul sultan, atinginduli scopurile sale, If}iIntinsese puternica sa umbra, despotul slrbilor, Laz-oglu, din Indemnulla razvratire al despotului din Filipopol, a atras de partea sa pe craiiTarii RonAne§ti 91, Ungariei 52 Bosniei 58, facIndu-i parta0 pe calearazvratirii. S-a auzit ca, atacind din toate pantile pe locuitorii din cin-stitele tinuturi ale Islamului, ei s-au adunat pe cimpia de ling/ Adrianopol,denumita Inca Sirf-Sacrigi (Slrbul zdrobit"), cu scopul de a pricinuipagube. Atunci, pentru cercetarea a numarului for a fost trimisHadji Ilbeghi 64. Acest fericit comandant de oaste, mergInd In miezulunei nopti la tabara ghiaura, pe unii i-a gasit beti, iar pe altiichefuind.

346 Atunci, Increzlndu -se In ajutorul lui Allah qi In minunile lui MahomedstapInul lumii, an Inaltat in vazduh strigatele de Allah, Allah" Scotindsabia, oamenii pe avea i-au atacat ca ni§te lei pe luptatorii ghiauri,violenti la atac.

<'Urmeazil descrierea desfA§urarii batAliei de la Mari1a (Meridj) §i a lnfringerii cre§tinilorde cAtre Hadji Ilbeghi In anul 765">.

347 <Supunerea lui Laz-oglu In anul 1375 (776) cu obligatia de a trimite haraci. Infringerealui Lala-ahin de catre despotul Bosniei>.

349 ... Pentru pedepsirea ra'ufacatoruld care stapInea Silistra i Impre-jurimile care a ie§it din cercul supun.erii cinstite a fost trimis In maregrab maxele vizir 56.

" Murad I (1359-1389)." 21 octombrie 1362-10 octombrie 1363.51 Pe atunci domnea Alexandru Nicolae Basarab (1326-1359).52 Ludovic de Anjou (1342-1382).63 Tvartko.66 Comandant de o§ti Inca sub Orhan (1326- 1359)." 1364-1365.56 HallIpapoglu (Djandarllzade).

$i

stint si

care -i

si

All -pass

si

www.dacoromanica.ro

RAVDAT tIL-EBRAR 543

Capitals it rii, soarele impkAtiei §i al norocului, a fost mutat/ din-tr-un capAt in celalalt al imp/r/tiei, adica <sultanul> a schimbat vecheacapital/ de la Brusa cu Adrianopolul, care era refledinVa Rumeliei. Viteazulvizir, dud cu lovituri de sabie, dud cu mazuri bine chibzuite, a depussfort/ri pentru indeplinirea poruncii de a pure st/pinire §i de apazi cetAtile Sumla (i urani), Provadia Tirnovo, inl/turind deacolo urmele ghiaurilor. Tot atunci an intrat sub st/pinirea miinii dreptea impar/tiei cet/tile Nicopol Silistra, precum celelalte cet/ti ce seail/ sub domnia firmanului impgratesc, pe care <tarul Siman> le-a predatpentru a i se darui viata. Anul 790 57.

<Despotul Lazar atIta pe ceilalti principi Impotriva sultanului, care trece la Filipopol350 In anul 79168. Lupta de la Kosovo, fara a se pomeneasca participarea Tarsi Romanestir.

351 Voievodul Tariff Rom/ne§ti b0, intrind sub umbra steaguluirazvratirii, a dat dovada, de nepasaze in trimiterea tributului (gizie) pecare 11 luase asupra sa. Pornind in pArtile acelea (spre Tara Rom/masa)<sultanul Baiazid I> a distrus dintr-un singur atac rindurile ostii <ghiaure >§i 1-a pedepsit cu sporirea tributului (gizie), pe care el (Mircea) luaseasupra sa mai inainte. Anul 793 60 ....

353 Balrinul amintit, numit Baiazid eel Schiop (Kotiiriim,), care erast'apinitor in Kastamonu, apucind calea raut/tilor, s-a vazut ca gi vole-vodul Taxii Romanesti, atitat de acesta, ridicase el mai de mult steagulrazvrAtirii,

<Expedi%ia pentru pedepsirea lui Baiazid din Kastamonu, In anul 795 61. DescriereablitAllei de la Nicopol, MIA a se men%iona participarea Tariff Romanesti>.

Fiind numit <de catre Mehmed I> ocupe Rumelia, <Musa Celebi>a treeut prin schela Sinop in Tara Rom/neascai, cu invoirea emiruluiIsfendiar, st/pinitorul de Kastamonu, in anul cunos cut 812 62.

Aceastl versiun.e este relatata, de c/tre Mevlana Nevi §i de altiicare au mers pe aceea§i eale dreapt/ de redare a faptelor, ins/ unii invAtatis-au scrie in alt chip.

360 Apoi <Musa Celebi> 1-a rugat pe Isfendiar, st/pinitorul de Kasta-monu, respecte adev/rul cu invoirea acestuia, a ra,spinditin Tara Romaneasca, cu steagul s/u eel mIret §i strAlucitor.

57 11 ianuarie-30 decembrie 1388.59 31 decembrie 1388 19 decembrie 1389,59 Mircea cel BAtrin (1386-1418).

9 decembrie 1390-21 decembrie 1391.61 17 noiembrie 1392-5 noiembrie 1393.89 16 mai 1409-5 mai 1410.

sA.

grIbit s&

s& lumina

9i

9i 9i 91

01-1

9i

9i,

e7

www.dacoromanica.ro

544 ICARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

364 ... Mai sus-aratatul seih <Bedreddin>, aflin.d de acest lucru <derascoala lui Biiriikliige in Aidin.> si fiind cuprins de team./ ca, va fi ucid,a fugit In jara lui Isfendiar si, prin Sinop, a trecut In Tara Romaneasca.

. . Nefiindu-i ins/ cu putinta, ea stea In tinuturile ghiaure, el avenit cu Invoirea domnului Tgarii Rom/nest la Silistra. De acolo, trecindprin tinutul Hezargrad 63, s-a Intarit In padurea numitl Deliorman.

<Reprimarea rliscoalelor din Anatolia tii Rumelia conduce de Bedreddin 0 discipolii sAi>.

Pres, luminatul sultan, fiind nelinistit din pricina stirii despre ras-coala puss la tale de voievodul Taxii Born/nest, $i -a In.dreptat steagurilein partea aceea si, asezIndu-si cortul pe malul Dunlrii, a refamut si a Intaritcetatile Giurgiu (lerktikii) §i Isaccea (Isakei), iar cetelor musulmanedindu -le Invoire 6/ prade, acestea s-au umplut de foarte multe prazi Inanul cunoscut (819/1416 1417). . ..

370 ... Sultanul 64 aratind dorinta de a-si stringe ostirea In vederearidicarii steagului pentru razboiul stint (djihad) §i pentru maairea tinutu-rilor sale, au fost chemati si principii din Imprejurimi, care erau supusi,pentru a-si szata respectul !ii omenia lor. Astfel, doi fii ai lui Vilk-oglu 65si voievodul Tarii Romanesti, Dracula op Impreuna cu cei doi fii ai sal,sosind la tabara purtatoare de victorii, potrivit unei masuri bine chibzuite,s-a dat firman ilustru pentru Inchiderea lor. Apoi, sultanul s-a indreptatasupra Semendriei, care era cetatea de scaun a lui Vilk-oglu, In anul 844 61.

Drept pedeaps/ pentru faptul ca emirli neamurilor crestine, care,potrivit poruncii imperiale, Isi plecasera, fata la Pragul casei norocoase,au fost Inchisi far/ ca ei sai fi savirsit vinovatii § i pacate, oastea islamiaa fost Infrinta, de dou/ on In Tara Romaneasca, 68.

371 <Descrierea luptel de la Zlatita, flirli a fl mentionat rolul lui Iancu de Hunedoara >..

Dupa aceea, regii ghiauri, aflind a urmasul dui Murad> la domnieeste un copil (Mehmed al II-lea), s-au agitat ca mazea $i, devastInd tgrileislamice au Inaintat In partile Nicopolei cu 80 000 de afurisiti far/ delege, Imbracati In armuri. Aceasta stire zguduitoare nelinistindu-i pe musul-

372 maul, In urma cererilor si rugamintilor, 1-au adus din, nou la conducereatreburilor Imparatiei pe sultanul Murad, care traia linistit In locuinta

ea Hezgrgrad : Razgrad." Murad al II-lea (1421-1451).ea Gh. Brankovici-Vukovici (1427-1456).ea Vlad Dracul (1436- 1442).ea 2 iunie 1440-21 mai 1441.ea Este vorba de 1nfrIngerile suferite de Mezid-bei 0 Kula-$ahin (sau elkabeddin-pa§a).

www.dacoromanica.ro

RAVDAT Vt.-I:BRAE 545

nude se retrAsese 69. Dup6 cucerire, el $i -a schimbat locul (tronul) cu preyluminatul s&u.fiu, in luna djumadi II, an.ul 84875. Pe trod, in clmpia Dobro-gei, vitejii din amindoug, plr tile <Anatolia si Rumelia > s-au apucat depetreceri bauturl, de pe partea ceaialta s-au auzit strig5te, anuntindInceperea luptei.

<I.Jrmeazli relatarea desfasurarii bataliei de la Varna, situatia critics a ostii otomane,aderea craiului unguresc 71, Imbarbatarea ostii turcesti si Infringerea cruciatilor. Se amintesteca 'Walla a avut loc in luna regeb 848 72>.

72 <Se descrie a doua batalie de la Kosovo (1448), farA a se face mentiune de participarea73 ostii Tarii Romanesti, si aid a lui Iancu de Hunedoara>.377 <Asedierea Belgradului si moartea lui Karadja-pasa, beilerbei de Rumelia (1456/860),

precum si cucerirea cetatii Golubit (Giiverdjinlik) de catre turd In anul 1458/983>.78 <Cucerirea Trapezuntului si a cetatli Mitilene, omitindu-se expeditia lui Mehmed al179 II-lea in Tara Romaneasca In 1462>.

384 Beilerbeiul de Rumelia, Hadim Suleiman-pasa, a fost trimispentrupedepsirea voievodului tefan78 (Istefan) care apucase calea rascoalei.Purtarea Ing1mfat6 a mai sus-numitului pasa, pricinuind Infringerea ostiiislamice 742 steagurile ImpaAteati purtatoare de victorii au fost porniteIn partea aceea pentru. rAzbunare.

Timp de aproape dung luni vilaietul Moldovei a fost locul de rese-dintg, al steagarilor biruitoare, iar toat'a Cara a fost calcat5, de la un capatla cealalt de cgtre oastea norocoasI, In anul 88175.

390 Prea luminatul sultan 76, al cIrui Erman este ascultat de toatllumea, a pornit impotriva ghiaurilor inaltind steagul luptei sfinte. Dupa,noun zile de asediu a fost alipita la tgrile familiei Osmane Chilia, far Ina saasprezecea zi Akkermanul, In anul cunoscut (1484/889). Baniiavutiile ce se gAseau la vistieria (hazine) de la Akkerman erau atit de multe,inch avutiile de prad6, numai partea cuvenit6 hasului 77 imp6rAtesc, aufost de ajuns pentru construcDiile de binefacere ale caror temelii el le pusesela Adrianopol.

391 Din pricina faptului ca domnul (hakim) Moldovei a fost cuprinsde dorinta desartg de a pune hoteste cetatea Akkerman In lantul staptnirii

no La Manisa, Anatolia.70 20 aprilie 1444 9 aprilie 1445.71 Vladislav I Iagello (1440-1444).72 octombrienoiembrie 1444."

Incel Mare (1457-1504).

74 batalia de la Podul Inalt (Vaslui).us 26 aprilie 1476-15 aprilie 1477. (BlitAlia de la RAzboleni a avut loc la 26 Julie 1476).76 Baiazid al II-lea (1481-1512).77 Has : aici In sens de tezaur imperial.

85 o. 48

si

si

www.dacoromanica.ro

546 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

sale, timp de doi ani la rind o§tile victorioase an devastat §i an pr5,datvilaietul Moldovei, ruinIndu-1. De aceea, oastea victorioase s-a umplutde bogatii de toate felurile de prAzi ce depa§eau orice Inchipuire...

Anul 890 78.

392 <Descrierea cuceririi Belgradului si a luptelor date acolo In 1521>.417 <Amlnarea cuceririi Budei si Intoarcerea sultanului la Constantinopol>.

420 <Descrierea luptelor de la Mohaci InfrIngerea crestinilor In 933/1526>.421

Dup6 zece zile de §edere, cfaiia Ungariei a fost acordata lui loanZapolya (Laiof), fiul banului din Transilvania, -cgruia, pentru credintaartitat/ fat& de inalta Curte, i s-au ragaduit favoruri. Apoi, sultanul s-aIntors spre onorata capitala, a impg,ratiei ; anul cunoscut (934/1528).

422 Imparatul Germaniei, Ferdinand 79 (Feranduf), neputind suportafavoarea acordatI supusului lano§ 80, dup/ Intoarcerea steagului norocosal sultanului din tara aceea, 15..sInd la o parte plAcerile, s-a straduit zile§i luni intregi $i, fAcInd sfortari nestinite, a luat Buda In lantul stgpiniriisale. Atunci, steagurile sultanului, stApin al lumii, cu ajutorul cel mare alslAvitului Allah, pornind la cetatea Buda, aceasta a fost asediat/ de oasteavictorioasa. In luna zil-hidge din anal 935 81. In a cincea zi de asediu,apairatorii cetatii, ren.untInd de a mai sta sub asediu, au obtinut iertareaprin predarea cheilor. Guvernarea Orli a fost acordata, din nou lui lano§<Zapolya>. De asemenea coroana craiului Laio§ 82, care murise Intimpul luptelor de la Mohaci, i-a fost d'aruitl tot lui, spre nesfirgita sabucurie §d. multnmire. DupI aceea, InsaltIndu-se steagurile, s-a pornitspre Viena (Bedj) pentru a-1 pedepsi pe craiul Ferdinand.

423 <Ferdinand asediaza din nou Buda si sultanul devasteaza tinuturile sale>.

427 Voievodul Moldovei Petre 83, nu trimetea la timp haraciul la carese obligase spre pgstra pecetea §i coroana. In afara, de aceasta, s-afacut cunoscut la inaltul tron cg el /ntretine pe ascuns leggturi on duq-manii inaltei ImpgrAtii. Atunci, depunindu-se sfortari s-a pornit cillareIntr-acolo. Schela Isaccea a fost locul de Intllnire al o§tirilor victorioase,In luna rebi I anul <9>45 84. Haan Davud-aga, primal vistiernic (hazi-nedarba0), bucurindu-se de privirea ocrotitoare a puternicului sultan,

78 18 ianuarie 1485-7 ianuarie 1486.7° Ferdinand I de Austria.8° ban Zapolya.81 6 august-4 septembrie 1529.82 Ludovic al II-lea.88 Petru Rare§ (1527-1538 si 1541-1546).84 28 iulie-26 august 1538.

si...

si

§i

a-si

www.dacoromanica.ro

RAVDAT UL-EBRAlli 547

a fost trimis la tronul lui Iusuf <din Egipt >, In luna rebi II 85. Mai sus -numitul voievod, Petre, stringind §i pregatind cu Ingimfare nechib-zuinta o oaste nenorocita de peste 80 000 de oameni, a fost cuprins dedorinta de a pune piedici In calea trecerii ostii norocoase, la trecatoareagreu de strabatut numita Botosani. Dar fiind cuprins de tot felul deInchipuiri, Intr-o noapte el s-a facut singur nevazut din tab5...ra sa netreb-ilia, din care pricing s-a destramat toata rinduiaLa ostii sale. Dupa aceeaCara sa fiind alipita fara Impotrivire de la un capat la altul la tkileislamice, a fost numit, potrivit obiceiului, un alt voievod pentru rinduireatreburilor <Moldovei>. Dupa aceea s-a pornit spre capitala Impkateasca,In luna djumadi II <945> 88.

428 <SosIrea despre victoriile capudanului Haireddin-pasa>.

In anul 947 87 craiul Ianos Zapolya murin.d, in locul situ a fostnumit fiul sau, zis Stefan (Istefan) 88, care era Inca minor. Aceasta masuraaprinzlnd focul ambitiei lui Ferdinand, el a asediat din nou Buda cu80 000 de pedestrasi calketi ci a ocupat-o. Dintre viziri au fost trimicimai Intli Mehmed-pasa, impreuna cu segban bast, dupa care an pornit§i steagurile Inaltate.

<Reluarea Budei de cAtre turd, In luna djumadi I 949 88>.

Clad steagurile islamice s-au adunat In clmpia Budei, pentru a curmalacomia lui Ferdinand, i s-a dkuit lui loan. Sigismund (Istefan), sangeaculnumit Lipova, din Transilvania. Capitala Ungariei a fost socotita printreadaosurile la tarile islamice, paza ei bind. Incredintata lui IahipasazadeMehmed-bei..Astfel, a fost stavilita orice putinta de atac a ghiaurilor

431 Ajungind la urechile sultanului unele fapte de nesupunere alelui Ioan Sigismund (Istefan) fats de firmanul Imparatesc, a fost trimis<Intr-acolo > beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa, care a smuts din miinilesale o seam& de cetati, cum slut : Pecs (Peeevi), Lipova, Becikerek alteleasemanatoare, ce se pilau sub stapInirea acelui netrebnic. Dupa aceea,

423 timp de clteva zile Timisoara a lost asediata de catre oastea victo-rioasa. Dar, nesosind Inca momentul potrivit, <turcii> au petrecutiarna la Belgrad. In primavara aceea a fost trimis din capitala imparatiei

vizirul Ahmed-pap cu oastea purtatoare de victorii. Imprejurimile cetatiiTimisoara devenind locul de asezare a ostilor luptatoare, dupa mii de

es 27 august-24 septembrie 1538.86 25 octombrie-22 noiembrie 1538.87 8 mai 1540-26 aprilie 1541.89 De fapt, pe fiul lui Zapolya 11 chema Ioan Sigismund.ss 12 septembrie-10 octombrie 1542.

si

stirii

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

548 KARA-CELEBIZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

.t3fortki qi straduinte ei au legat-o de lantul stapinirii in luna djumadi I<959> H.

<Rustem-pasa fiind mazilit, rangul de mare vizir a fost acordat lui Ahmed-pasa, cuceri-torul Timisoarei>.

434 ... In zilele trod prea luminatul fericitul sultan se Oa departede tronul impk64iei, un om de stare joasai din Dobrogea, dindu-se dreptprintul Mustafa, care murise de mult, a atras pe calea rat6cirii pe rau-f/catorii din Silistra tii Nicopol aprinzind astfel focul uneltirilor. Atunciprea cinstitul print Baiazid, care, fiind inskcinat cu paza Rumelieitstgtea la Adrianopol, 1-a numit pe sangeacbeiul de Nicopol prind& peacel raufacgtor. Cind alaiul impkatesc a sosit la Istanbul, sus-amintitulraufacator a fost adus legat de mlini Eli de git la re§edinta impIrAteascl

fost predat serdarului In. luna ramazan <962> 91.

<UrmeazA relatarea condamn5rii la moarte a rAsculatultd de clitre marele vizir Ahmed-pasa>.

474 Apoi beilerbeiul de Timipara, Hasan-pa§a, fiul marelui vizir Mehmed-pa§a, taind drumul fugarilor <ghiauri> care asediasera, TJstuni-Belgradul,a trimis prin lovituri singeroase §i nemiloase de abii pe foarte multi dintreei In lumea de dincolo, in luna djumadi I 1002 92.

aceemi lung, 931 cazacii rAuf6c6tori, ascunzindu-se cu 35 debkci (faika) in stufki§ul Dunkii, an devastat §i an pradat intr-o noapteormul Akkerman, pricinuind locuitorilor pagube. Chad, la sosirea

oastea a§ezat corturile multicolore pe cimpul inflorit,atunci Eii renumitul serdar, pornind de la tabka de iarn/ din Belgradta condus armata spre tinuturile duonane, in luna mai sus-argtat6. GaziGhirai 94, potrivit poruncii, pornind la expeditie Cu vreo 150 000 de osta§ipti§i pe devastare Eii ciocn.indu.-se intr-o trecgtoare strima cu oastea ghiaura,purtkoare de nenorociri, an fost macelgriti vreo 20 000 de ghiauri, iar6 000 au fost legati in lanturi, In ramazan <1002> 95.

... Era nevoie ca sa fie numit un voievod in Tara Romaneasca,Intrucit fostul voievod, fiind un netrebnic, fusese mai inainte rIsturnat

95 25 mai -22 iunie 1552.al 20 iulie-18 august 1555.92 23 ianuarie-21 februarie 1594.95 <$aban 1002> = 22 aprilie-20 mai 1594.95 Hanul Crimeli.95 21 mai -19 iunie 1594.

gi

sa-1

gi a

.'.. In

prima-islamica li -a

www.dacoromanica.ro

RAVDAT UL-EBRAR 549

de la domnie 962 in locul sau a fost gAsit potrivit rauf/c/torul Mihai 972fratele netrebnic al aceluia, dar curind dupa aceea s-au cAit pentru aceasta ;era luna kievval <1002> 99.

Viclenii care veneau la Mihai in numele creditorilor fi cereau aces-tuia sa pun/ biruri pentru a-§i plAti datoriile, ceea ce 1-a scos din rAbdIri.

476 Trecin.du.-i pe toti prin ascutiqul sniei, el f}i-a dat pe fat/ gindurile salede uneltire ascoara pe care le Linea ascunse in inima sa. Cu ajutoruldomnilor ghiauri din vecingtatea sa, s-au adunat in jurul au vreo 20 000de rebeli raufac/tori §i au distrus Giurgiu, iar pe locuitori i-aupries, i-au batut i i-au schingiuit, scotind apoi din starea de prosperitateo multime de orate §i sate Infloritoare de la granit/ ; luna cunoscut/ 99.

De asemenea Stefan (Istefan) 100, voievodul Moldovei, care eraom. de cuvint, din pricina firii sale lacome, a apucat Imprean/ cu Mihaiaceemi cale a atacirii. Astfel, rinduiala de la gran*, islamica s-a incilcitca parul indienilor. In timpul acesta, buna dipozitie a prea luminatuluisultan Murad 101, podoaba tronului §i a coroanei, s-a stricat din pricinaevenimentelor puternice.

477 <Moartea sultanului, In luna lui djumadi I, anul 1003 189. Numirea caimacamului Ferbad-.pasa In locul lui Sinan-pasa, care se afla la Belgrad>.

Gazi Ghirai-han, fiind foarte miniat din pricina serdarului Sinan-parlacare, In urina plingerii =or raiale, spinzurase citiva tatazi, plecase dela Timiparal unde i se fixase tabara de Lung, intorcindu-se in pIrtileCrimeii, f/ra a fi obtinut invoire.

In Tara Romaneascl, Mihai los atacindu.-1 intr-o noapte pe nea§tep-tate pe han, acesta a fugit de fric/, llsind in mtinile ghiaurilor tot ceavea 104 aceeasi data 105. Djiagalazade Sinan-pa§a fiind scos din postulde hapudan, de inaltarea in acest rang s-a bucurat vizirul ;tot aceea§i dat6.

478Cind Mihai a ridicat steagul revoltei, Wand de obligatiile sale ce

izvorau din favorurile acordate, a fost trimis . mirimiranul de Mara§,Mustafa-pa§al impreun/ on doi voievozi. In apropiere de Rusciuk ( Urus-dick) avind lot lupte f i m/celuri cu rfiuf/c/torul Mihai, dud clocotul valu-

96 Alexandru cel Rau.07 In text : Mihal ; este vorba de Mihai Viteazul (1593 1601).98 20 iunie -18 iulie 1594.99 <Rebi I 1003> = 14 noiembrie-13 decembrie 1594.18° Stefan Razvan (1595).101 Murad al III-lea (1574-1595).102 12 lanuarie-10 februarie 1595.103 Mihai Viteazul.104 Este vorba de luptele de la StAnesti :11 Serpatesti, unde fratli Buzestl i -au respins

pe Marl.105 <Djumadi I 1003> = 12 ianuarie-10 februarie 1595.

orasul

Halil-pasa

oi

www.dacoromanica.ro

550 KARA- CELEBI -ZADE ABINErL-AZIZ EFENDI

rilor de singe s-a auzit pin& in vazduhuri, cu voia lui Allah oastea bine-cuvintata a suferit zdrobire pi infringers, iar seraskerul cAzind in adincurileapei Bi ieBind apoi la suprafata,, Ascoala afurisitului fk5, de lege s-a intinsata de mult, inch el a incendiat pi a distrus Ruscinkul iar pe locuitorii-a nenorocit, mgcelkindu-i pi luindu-i in prinsoare.

Deoarece 4 000 de rebeli netrebnici, dintre supuBii acelui nenorocit,atitau focul uneltirilor in pktile Silistrei, mirlivaua Mustafa-bei s-a strl-duit s& -i alunge de pe teritoriul tkii pe cei pggini nedemni, prin loviturilesabiilor zdrobitoare pi r6zbungtoare. Dar numkul acelora care, din pricingsabiilor tlioase, apucau calea fugii era mic ; luna regeb 106.

<Rascoala recrutilor de ieniceri <kuloglu> din paza cetatil Ghendje reprimirea for din.ordinul marelui vizir Ferhad-pasa>.

Ferhad-papa Indreptinduli steagurile sale de serasker spre tinuturileTArii RomaneSti, Ibrahim-pap, a devenit caimacam ; luna aceea 1O7.Rebelul fkg de lege, Mihai, cerind ajutor de la cei de acelmi neam cu el,a string peste 100 000 de oBteni nenorociti. Distrugind toate schelele,oraBele pi cet5,tile de pe malurile Dun6rii pi ale Mkii Negre, el a prigonitin toate felurile locuitorii de acolo ; luna ramazan 108. Dupai ce a parcursmenziluri, serdarul a ajuns la Rusciuk ands, in timp ce se str6duiadin rgisputeri sfi construiascg, un pod, a fost invinuit de nepAsare, de lipsuripi de unele m5,suri role, drept care a fost scos pi intaturat din rangul de<mare > vizir. Atunci a fost inaltat pentru a patra oarg, la demnitateade <mare > vizir Sinan-pasa, care se afla mazilit la Malgara uncle se retrg-sese ; Bevval 109.

Mamie vizir, potrivit poruncii, a devenit serdar, iar Ibrahim-pap, arImaa mai departs in postul de caimacam.

Sinan-pap. pi -a condus steagurile strAlucitoare ca soarele spre tinu-turile Tarii RomaneSti ; luna Bevval. Muhafizul Rumeliei, Hasan-papa,fiul lui <Sokollu> Mehmed-papa, intimpinind cu vitejie pe cei care fi ata-casera, pe locuitorii Vidinului, a nimicit cu ajutorul lui Allah poste 10 000de prtgini rfiuf5,catori EA a luat prizonieri vreo 5 000 de rAufkgtori fleade lege ; luna zil-kade no. Chehaia de capugii fusese trimis spre a luasigiliul de la Ferhad-papa pi spre a pune cmAt viejii acestuia, su.priTirdndu-1cu §treangul. Ins& Ferhad-papa, aflind despre aceasta cu doua, zile inaintede sosirea kethudalei, a predat lui Satirgi Mehmed-pap,, eel mazilit dinAnatolia, vistieria pi celelalte lucruri trebuincioase expeditsiei, iar el,

1" Regeb <1003> = 12 martie-10 aprilie 1595.107 Oaban 1003> = 11 aprilie-9 mai 1595."8 Ramazan <1003> = 10 mai-8 iunie 1595.169 *evval <1003> = 9 iunie-7 iulie 1595.210 Zit-kade <1003> = 8 lulie-8 august 1595.

gi

www.dacoromanica.ro

RAVDAT DL-EBRAR 551

Inarmat, luInd cu el lucruri putine, s-a hotarit sl mearg6, la ref}edinta impa,-rgteascg. Dupg, ce a predat pe drum sigiliul de vizir kethudalei capugiilor,el a apucat pe o cale necunoscutg, ratacind prin cimpii.

... In apropierea ora§ului numit Bucureiti (Biikref) oastea dinRumelia a aprins printr-un atac puternic focul batgliei In partea nenoroci-tului Mihai. La inceput, temindu-se de Infringers, oastea isla,mic6, era citpe ce A, se risipeasd, dar, cu sprijinul lui Allah, adunarea ptiginilorfgrA de lege fiind nimicita, norocul marii cuceriri §i al biruintei a surfsgaziilor victorio§i. ; zil-hidjge 111. Prin irosire zadarnicri, de unelte §i desfortari omene§ti s-au strlduit sa construiasc6 o cetate la Bucurefiti 112,iar dupg terminare Tara Romaneasc5., a fost acordatl cu titlul de beilerbeiliclui Satlrgi Mehmed-pap ; luna muharrem, anul 1004113.

480 Muhafizul de Sirvan Hadim Djafer-pala, potrivit porunciitplecinduli fats la p6raintul de la Pragul cel ve§nic norocos, a fost trimisin pIrtile Vidinului ca serasker ; luna safer 114.

Aflindu -se ca Mihai s-a dus tiri§ la Tirgovikite pe la, marginea TaxiiRomame§ti, ksi a inceput din nou sa string6, oaste, acesta a fost atacat deserdar §i de aceea el §i-a luat §i de acolo lucrurile. Dar indatI duphintoarcerea lui Sinan-pa§a, care intgrise Tirgovi§tea, construind fortificatiiin jurul ei §i mezind deta§amente de paza, mai sus-numitul rebel a apgrutdin nou. Curmind viata infloritoase a gaziilor insarcinati cu paza, el §i-aIndreptat steagul sfortkii sale spre Bucure§ti. Serdarul, nefiind In staresa i se impotriveasc6, a dat foc fortgretei pe care a construit-o cu mude greutati, pentru ca ghiaurii sa nu se foloseasd, de ea. Indreptindulicalul cel Bernet spre Rusciuk, el a fugit §i a ajuns la pod pe cind anfusesera, Inca trecute munitiile (gebehane), tunurile §i corturile, precumnici cea mai mare parte a o§tii. De indatg, ce serdarul, cuprins de teams,a trecut de partea cealaltI, sosind c5,15,retii lui Mihai, focul sabiilor a inceputsas impra§tie flgcari. Au pierit numerokii oameni din oastea norocoasg.Atunci an cazut in asupritoare ale ghiaurilor toate uneltele §i

precum §i. cetatea Giurgiu ; rebi I 1004 115.<Mazilirea lui Sinan-pasa, Inlocuirea lui cu Lala-Mehmed-pa§a §i moartea acestuia.

Rechemarea lui Sinan-pa§a pentru a cincea oars la vizirat>.

La rugamintea lui Gazi Ghirai 11e, seraskerul r6ufacgtor al luiErmeni Mihal 117) care era voievodul Moldovei, 1-a ag6ta,t de cirlig, printr-o

111 Zil-hidjge <1003> = 7 august-5 septembrie 1595.112 Deoarece tot turcii au ars-o la Intoarcere.115 6 septembrie-4 octombrie 1595.114 Safer <1004> = 5 octombrie-3 noiembrie 1595.115 4 noiembrie-3 decembrie 1595.116 Hanul Crimeii.117 Ieremia Movild (1595-1600).

...

gi

mint&munitiile,

www.dacoromanica.ro

552 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

singura loviturtis, pe renegatul RIzvan118, mAcelkind cu nimicitoaretoatl suita acestuia ; djumadi I <1004> 119.

481 La ruggraintea f6cutI de cgtre raialele din Tara Romfineascl, carean cerut de la resedinta cea milostivA §i indurgtoare ca Mihnea-oglu (fiul)sa fie numit voievod al Transilvaniei, rugamintile for an fost primiteel a fost onorat <cu nurairea > ; luna aceasta <djumadi I 1004>.

Mihai a trimis In repetate rinduri scrisori de umilinta, la rose-dinta sultanului lumii, argitindu-§i cainta pentru greselile pe care le-asitvIrsit §i rugindu -se ca voievodatul sA-i fie acordat lui. Atunci, prinHasan-pasa, muhafitz de Rumelia, el a expediat mahzar fn numele boierilor

raialelor bogate (malzacle). Cererea so, s-a bucurat de primire,lnaltul firman (iarlikbilig) ; §aban <1004020. La serhaturi

fiind stricata, rinduiala, era cu neputintl Indeplinirea serviciilor prin serdaridin pricina nelntelegerilor dintre demnitarii impkgtiei. Din cauza aceastaSinan-pasa i-a dat paclisahului lumii ideea expeditiei in Ungaria §i atItlndu -1la acest mare rkboi srurt, au Inceput sa preggteascg, munitiile §i talenecesare. Chad era pe tale de a be termina, s-a Implinit sorocul vietiisale (a lui Sinan-pasa).

485 Afurisitul de Mihai arkInd fatl de muhanzul de Vidin., HaflzAhmed-pasa, o purtare devotat5,, 1-a fa,cut rob al nestiintei pe acel skman.Dupg, aceea, Intr-o zi, 1-a trimis pe acesta ca sg, ceara.' ing6duint5, pentrua se Inchina la pamIntul de sub picioarele preamkitului stApIn. In zivahotkita, mai sus-numitul pas5, 4 §i Infrumusetase stilpul cortului san,

486 asezat pe malul Dungrii, cu diferite podoabe legIndu-1 cu fire de mkase,astepta, stand pe un. scaun auriu ca la un bairam, corabia cu care urmadi vine Mihai. Atunci oastea dusman'a, semankoare de uneltiri, atacInddintr-o anume parte, pe neasteptate §i fara, veste, °stile islamice careerau asezate fka, ordine ca sa priveascg desfasurarea ceremonialului, elean fost acoperite de valurile 1nfrIngerii.

Cglaretii nenorocitului Mihai, afar de faptul ca, an luat multe capetesuflete, an mai avut parte si de diferite feluri de avutii ; safer <1007 >121.

In primgvara aceea norocoasa, ridicInd steagul luptei sfinte, serdarula plecat din Belgrad avind ca stop sa mearg6 In Cara Transilvaniei. Lalocul de popas numit Becikerek a sosit la tabka victorioas6 Gazi Ghirai-han cu 100 000 de osteni ; aceeasi lunA, <safer>.

<Cucerirea cetalit Cenad §i plecarea la Buda, asediata de austrieci>.

118 $tefan Razvan (1595).119 2-31 lanuarie 1596.1" 31 martie-28 aprilie 1596.181 1 septembrie-2 octombrie 1598.

sabiile

§i

§i tTimi-tindu-i-se

...

§i,

§i

www.dacoromanica.ro

RAVDAT VI. -EBRAR 553

487 Dupg infringerea lui Holtz Ahmed-pap, Giizeldje Mahmud-paqa devenind conducatorul o§tii islamice, acesta a condus impotriva luiMihai oastea de luptg de Dike]. Devastind tinuturile Tgrii Romane§ti

pricinuind raialei diferite pagube, el le-a adus lntr -o stare de disperare.Mihai, cgpetenia ostii ghiaure 1;4i rAtleite, simtind ca raiaua urea sa

pung mina pe el, s-a obligat sa trimitg, mgrit de doug ori, haraciul pe careprimise sa -1 plgteascg an de an. Totodatg, el a recurs la indurarea luiMahmud-pap, rugindu.-1 ca voievodatul sa -i fie dkuit lui sau fiului sau ;<luna > rebi 11122.

488 Mahmud-pa§a, construind din nou cetatea Giurgiului, arsg defocul distrugator al netrebnicului Mihai, s-a inchin.at la norocoass, prea-curata re§edintg ; aceeai lung.

491 ... Clad s-a ajuns la Buda, s-a auzit cg, la Esztergom §i la Komornslut adunati vreo 80 000 de ghiauri care alteptau intoarcerea serdarului.

serascherul n-a dat crezare acestei ve§ti adevgrate. Pe cladtreceau prin Timi§oara, a ajuns la urechea serdarului §tirea ingrozitoaredespre faptul cg, dupg intoarcerea sa, ghiaurul, on gindul de a prgdatinuturile transilvane, a pus mina pe Pesta, cuprinzind §i Buda in foculasediului.

492 Atunci el a fost nevoit sa se intoarcg sa inceapg eliberarea Pestei.Dupg un timp oarecare de asediere, <turcii>, fiind cople§iti de lipsuri,an incetat <asediul>. Nefiind cu putintg sa mtepte, <serdarul> a triadspe mirimiranul de Rumelia, Lala-Mehmed-pa§a, 4n ajutorul Budeiaruncmnd o privire piing de Ozer° de rgu, s-a grgbit indrepte caulspre locul de iernat djumadi I <1011> 123.

. . . Trupul rAufgatorului Mihai a dispgrut din pricina focului vieiitrecgtoare, iar raiaua din Tara Romaneascg s-a supus firmanului camai inainte ; aceeai lung <djumadi II 1011/noierabrie-decembrie 1602>.

500 Purtgrile nepotrivite pe care incepuse sa le alba valiul din Bosnia,501 rebelul (djelali) Hasan, In tinuturile sale, zdruncinaserg temelia rgbdgrii

§i a inggduintei. Din pricing a raiaua oastea 11 atacaserg pe fatg, serdarul11 mutase in anal ce trecuse la Timisoara, dar nici acolo el an s-a stgpinitde a merge pe calea rgzbun.grii. De aceea a fost strgmutat in lumea dedincolo ; zil-kade <1012> 124.

Austriecii 4i luaserg sub stgpinirea for pe unguri fgrg saseama dacg ace§tia vroiau sau nu. Prigoana for intrecuse orice nasurg

122 Rebi II <1008> --= 18 octombrie-16 noiembrie 1599.123 16 octombrie-15 noiembrie 1602.1" 1 aprilie-30 aprilie 1604.

$i

si

tin6,

Qi

qi

Totuti...

qi

00-81

mi

si

www.dacoromanica.ro

554 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

astfel ei 4i slabiserti, In miinile for asupritoare. La inceputul acestui an,unirtdu-se cu totii, ei (ungurii) au adus la resedinta sultanului 125 lumiddarul supunerii lor, dorinds4 le fie numit domn din partea inaltului sultan,ca stapinitor, Stefan Bocskai, cererea for a lost primita.

In timp ce faimosul serdar se indeletnicea cu ocuparea fortketelor,Stefan <Bocska,i > conducea asupra austriecilor oameni gata de lupta,de macel, agAtind pe cirligul osindei peste 10 000 de ghiauri austrieci.Eliberind cetAtile numite Oradea iVaraci) Tokaj i Casovia (Ka Fa)care, fiind dintre cetatile Transilvaniei, cazusera, sub ocupatia austriackel a trimis serdarului capetele tgiate cheile cetatilor cucerite, dovedin-duli supunerea i credinta sa.

In schimbul slujbelor sale bine vilzute, <Stefan> Bocskai s-a bucuratde toate favorurile. AfarI de aceasta, an lost trimi$i, 4n urma cererii salein ajutorul sau, beilerbeiul de Agria (Egri) unii emiri, impreun5, cu unnumAr de o§ti. De asemenea an lost predate, spre incredintare, in miinilelui Bocskai, 17jvarul alte fortIrete recucerite din miinile Imp6ratuluiaustriac, care pusese mina pe ele.

519 . . . Madjaroglu Ali -paca, beilerbeiul de Oceakov, auzind vestea cain Cara Moldovei a venit o mare tabar6, (tabor) din partea craiului levesc129,

1-a lovit pe acesta In repetate rinduri, nimicind adunkile ghiaurilor.Peste 10 000 de nenorociti fgra, de lege an fost dati hrana sabiilor zdro-bitoare razbunatoare ; muharrem al anului <10 >19 127.

524 . . . De Oliva ani, rAzvratitul numit Serban 128 ocupase Tara Roma-neascg, iar craiul lecesc, de asemenea, ataca mereu Cara Moldovei. De aceeaa lost trimis In anul acesta <Intr-acolo >, Ketendji Omer -paca, mazilitdin tinuturile Sivasului, cu oameni de lupta §i de macel. Potrivit n.evoilorvremii, prin lovituri de sgbii prin masuri chibzuite, amindourt (TaraItomfineasc4 si Moldova) an intrat, ca mai inainte, sub ascultarea fir-manului scris ... safer al anului <10 >21 129.

526 . . . Principele (hakim) Transilvaniei, Bathory (Matar) Gabor 188,

cuprinsese de multi ani sub stApinirea sa fort6.retele numite Lipova (Tipova)Ineu (Iamova) din apropicrea Timisoarei.

Auzind a mgria sa padisahul, steaua ostirii, a pornit cu saua impara-teascA spre Adrianopol si de teama sabiilor strAlucitoare, el, pierendulicurajul, retras miinile de pe aceste fortgrete. Vestea Imbucuratoare

135 Ahmed I (1603-1617).1" Sigismund al III-lea (1587-1631).119 26 martie-24 aprilie 1610.129 Radu $erban, domn In Tara Romaneasca (1602-1611).129 3 aprilie-1 mai 1612.129 Gabriel Btithory (1608-1613).

tai

iii

qi

iii -a

si

si

4i

si

si

si

4i

www.dacoromanica.ro

RAVDAT DL-EBRAR 555

despre integrarea for sub stapinirea emirilor de la margin a sosit ca zefiruldimineii, aducind multrmire si plkere ; 2 muharrem al anului <10 >22131.

527 Beilerbeiul de Silistra, Deli Ibrahim-pasa, auzind ca si anulacesta a vent asupra Moldovei oasts din partea craiului lesesc, a pornitin mare grab& cu oastea provinciei sale in pktile acelea, imprlstiind prinsgbii singeroase adurmrea ghiaurilor muhs.aTem 1022 182.

528 . . . Oprimarea si apasarea raialei de cgtre principele Transilvanieiintrecind mice masura, raialele au trimis la Pragul impaeatesc diferiteplingeri impotriva acelui netrebnic. Cererile for de rugriminte an fost v5autede sultan si i-au stirnit mila. De aceea mirimiranul de Sanija, Iskender-pasa, pe baza inaltului firman care a fost emis, condamnIndu-1 pe maisus-numitul asupritor, 1-a fericit pe Bethlen ( Tablen) Gabor, inscgurkindu-1in acel post ; djumadi I <1022> In.

539 . . . S-a auzit ca dintre supusii Pragului dmfarAtesc> voievodulMoldovei, netrebnicul numit Gaspar 134) a intrat in starea cea Brea a rgs-coalei, devenind tulburatorul intru rAzvrgtire al craiului lesesc, si c& s-aaliat cu r'aufkatorii cazaci. S-a mai auzit apropierea riului Prut,s-au adunat vreo 50 000 de ghiauri cu scopul de a pricinui pagube tArilorislamice si de a lega de lantul supunerfi for cetgitile Akkerman si Bender.

Atunci, muhaffzul de Oceakov (Om), purtatorul de victorii, viteazulIskender-pasa, a pornit in mare grab cu oastea victorioas& din cele cincisangeacuri de sub guvernarea sa si impreun54 cu calgaiul (kagilgay), printulInaiet-Ghirai 136 <din Crimeea>, cu 20 000 de ostasi tAtari, pentru a punestavil6 puhoiului

Astfel, timp de 18 zile aprinzind faxA. Incetare si fara odihng foculluptei si al mkelului in tabgra lor, corpurile a 40 000 de netrebnici an fostamestecate cu singe si cu iar capul t6Aat al serdarului for a fostInfipt in virful suli ei ; Saban <1029> 136.

541 <Alianta craiului 1e.esc cu cazacii impotriva turcilor>.

Yn ziva cind urma sa se Inalte steagul eel ocrotitor al lumii pe malulde ling& Isaccea, care se afla la al 20-lea menzil de la Adrianopol,beilerbeiul de Rumelia, Kalavun Iusuf-pasa, 1-a intimpin.at pe padisahuleel ocrotitor al lumii impreuna, cu oastea provinciei sale, prezentindu-sialaiul intr-un fel neobisnuit ; Saban <1029 >.

181 22 februarie 1613.332 21 februarie 22 martie 1613.138 19 iunie-18 tulle 1613.136 Gaspar Gratiani (1619-1620).186 Yn listele cunoscute nu figureaza printre calgai.186 2 iulie-30 iulie 1619.

ca, in

uneltirilor.

p6mint,

www.dacoromanica.ro

556 IC.ARA-CELEBI-ZADB ABDUL-AZIZ EFENDI

La acel menzil §i beilberbeiul (emir-ul-iiinera) de Anatolia, Hasan-pap, s-a alaturat la ordia imperials, mare ca oceanul, cu zaimii §i entiraariotii din provincia sa. De asemenea §i ceilalti beilerbei §i emiri ansosit unii dupa aljii. Au poposit in acel loc time de aproape zece zilepentru terminarea podului §i pentru indestularea ienicerilor qi spahiilor.Apoi, prealuminatul §i puternicul imparat 137 a trecut <podul> on toatamaretia §i stralucirea. Pin& la trecerea o§tii victorioase, <sultanul> s-aodihnit in lini§te pe covoare timp de cinci zile la menzilul mai sus-aratat.Porunca de a pazi Marea Mediterana fiind data beiului de Rodos, Mimma(Memmi)-pa§a, kapudanul Ha lil-pa§a, fusese insarcinat cu paza MailNegre.

In ziva dud se trecea prin Isaccea, au fost aduse cele 21 de §aicicazace§ti, prinse la strimtoarea Oceakov, §i vreo 200 de ghiauri care aufost rostogoliti in groapa focului ; ramazan 138.

... Cind in Cara Moldovei au calcat copitele 139 asemanatoare culuna, firea vesela 1" a trecut de la lini§te la suparare §i atunci, de nevoie,a trebuit sa se intoarca la Istanbul 141 (ramazan 1030).

<Moartea lui Kemal efendi, cadiasker de Anatolia (Rum), la Isaccea>.

545 . .. Straduintele §i faptele de ping atunci <ale craiului lesesc> nedu-cind la indeplinirea dorintei sale §i indeosebi venind §tirea despre sosireaapropiata a <padi§ahului>, conducatorul valoros al o§tii norocoase, craiullegesc a prezentat prin mijlocirea voievodului Tarii Romainegti, Radu 142darul on mahzarul de supunere §i de ascultare fa 41 de firman, precum §ibanii de metal trimi§i pentru obtinerea iertaxii.

Ele fiind vazute §i primite, haturile <cailor > an fost in.dreptate sprecalea intoarcerii, in ziva intii a lunii zil-hidjge <1030 > 143.

<Urme,azA descrierea luptei dintre cazaci $t lest deoparte si turd tp. tAtari de cealaltaparte, lupta care a durat mai multe zile $l a rAmas pina la urma nedecisa>.

550 . .. Deli Dervi§, fiind numit in tinutul Buda, fusese scos (trimis)de la re§edinta indurarilor §i de la pragul bekta§iilor (ienicerilor), darinainte de a ajunge acolo a fost mutat la Tirai§oara, coca ce 1-a necajit.

137

139

139

140

141

149

Ilias.

Osman al II-lea (1618-1622).Ramazan <1030> = 20 iulie-18 august 1621.Cailor ostilor otomane.A sultanului.AdicA sultanul nu a putut obtine la Hotin biruintA asupra Poloniei.Radu Mihnea (1611-1616 si 1620-1623). De !apt pe atnnci domnea Alexandru

149 15 nolembrle 1621.

www.dacoromanica.ro

RAVDAT OL-EBRAR 557

Inaintatplui sau, Sofu Mehmed-paqa, i s-a trimis scrisoare de ramInerepe loc (mukarrername) ; muharrem al anului <10>32144.

Dervi§ul cel rau, nascut nebun, departe de cit§tiga faima laTimi§oara, cazin.d de pe un cal, a InclIecat iute ca zefirul diminetii pefocul morjii.

565 <Construirea cetAtii la Oceakov de cAtre capudanul Hasan- paia>.

580 Craiul le§ese, care avea uneltirile drept cal.auza, arunca mereupiatra oprimarii asupra voievozilor din. Tara Itomaneasea §i Moldova,care erau supu§i puternicului padiah 145. Maria sa sultanul, care Ii distrugepe du§mani minglie pe prieteni, s-a Indreptat ca fulgerul spre Adria-nopol, pentru a-1 nimici cu focal distrugerii §i al razbunarii pe acel far&de lege necredineios i pentru a ruina caminul 17,4i tara sa i pentru a-ipedepsi raiaua oastea care formeaza sprijinul sau. ; §evval 1043 146-

591 Potrivit parerilor bune ale unor demnitari ai Imparatiei, Nasuh-pmazade, muhaflz de Buda, supunindu -se firmanului, fats de care supu-nerea este obligatorie §i care a fost emis In privinto ridicarii lui Rak6ezy-oglu 147, principele Transilvaniei, din domnia sa a numirii lui BethlenGabor-oglu 148 In locul sail, a string §i a orinduit In acest an o oastenenumarata.

Astfel, el gi.-a a§ezat cortul alga Gyula §i 1-a numit pe beilerbeiul deTimi§oara, Bekir-pap, serdar peste etteva mii de o§ti a1ese.

Elndurile de ofirten.i ciocnindu -se In localitatea numit Sa1onta, Intimpul luptelor al macelului aproape 2 000 de ghiauri au avut norocul

piarda viata ; muharrem al anului 104614°.593 Inaiet Ghirai-han <din Crimeea >, care face parte dintre cei ce

se bucura de darnicia sultanului, s-a dus, fara a avea ingaduinta sultanului,In mars, cu oastea tatasa, asupra lui Kantemir 150 care, din timpul domnieilui sultan Osman-han se a§ezase pe eImpiile Akkermanului, bueurIndu-sede ocrotirea Imparateasca.§i care nu se Inchina In fata hanilor ce se urcaupe trein <In Crimeia> . Kantemir abia a putut sa plece spre Praguldreptatii, iar tot avatul sau a cazut In mlinile devastatorilor ; aceemilung, <zil-kade 1046> 141.

144 5 noicmbrie -4 decembrie 1622.145 Murad al IV -lea (1623-1640).144 Martie 1633.147 In text, Rakofci-oglu : Gheorghe Ralcoczy I, principele Transilvaniel (1630-1648).148 Stefan Bethlen.149 5 iunie-4 iulie 1636.15° Kantemir Mlrza a fost bei de Silistra.151 27 martie-25 aprilie 1637.

a-si

$igi

si

sisalt

...

www.dacoromanica.ro

558 KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

... Mai Inainte, pe and caimacamul Mehmed-pasa era muhafiz deOceakov, cuprins de patima 11comiei zadarnice, a vrut ss acorde voievo-datul TArii Rominesti fiului voievodului Moldovei 152, dar, din pricingunor piedici ce s-au ivit, nu i s-a Indeplinit dorinta. CIstigInd putere Indemnitatea de caimacam, prin straduinta, dirzenie prin cheltuieli deavutii multe prin diferite servicii, ell-a supus planului ssu pe padisahul

obtinIn.d numirea micului mirahor, Siavus-pasa, pentru Insan-narea noului voievod la locul sga.

Voievodul eel mazilit, apucin.d Ins& de teams calea rSzvrAtirii si aritscoalei, a atacat Intr-o noapte oastea moldoveneascA, doborind steagulputerii sale. Multumindu-1 pe deplin pe mirahor-aga, el 1-a trimis ingrabs la resedinta sultanului cu o scrisoare de ruglminte prin care cereaiertare pentru cele lntimplate fAal, voia sa, rugInd BA i se Incredintezetot lui voievodatul. AceastS IntImplare ciudat6 pStInd Intr-un chip onoarea

Incheierea ei Area einstea calificatului. De aceea, mai sus-pomenitul vizir eel norocos fiind trimis la Iedi-Kula, chiar In noapteaaceea a si trecut puntea vieDii trecAtoase <luna §aban 1049 > 153.

612 . . . Puternicul sultan 154, bizuindu -se pe ajutorul lui Allah, 1-a Moutserdar pe printul Mehmed-pasa pregStind unelte de luptS si de mleel,a trimis oaste victorioasS pe uscat pe mare pentru eliberarea Azovului.

Silandarul Mustafa-pasa, care fusese victorios sub domnia luiMurad -han, fusese trimis mai Inainte de la Buda In tinutul Rumeliei.Depute de a-si capita faimg, el fusese mutat si de acolo In sangeacul

613 Timisoarei. Pupa ce neplacerea retinerii sale In cetatea Timisoaxa 1-anecljit clteva zile, parasind aceastS lume el s-a bucurat eg, a scSpatde plinsetele din zori de zi de suspinele din timpul noptii.

623 <Avutia lui silandar Mustafa-pasa, care fusese ucis la Timisoara, a Post trimisa la Constan-tinopol>.

624 Dintre stapInitorii ghiauri care se Inchinau la pamintul resedinteinuirete puternice, principele Transilvaniei, Rakeczy-oglu,... pntrivitpgrerii marelui vizir Mustafa-pasa, se strlduise ss puna la IndemInaPragului, pentru expeditie, vreo 100 000 de ostasi alesi §i un numar de27 de tunuri de cetate numite balimez 155. Pornind cu tui cu steagasupra craiului austriac (Nemec), care de la un timp Incoace fScea supIrlri

Vasile Lupu care voia sA -] scoatA din domnie pe Matei Basarab obtinA numirea,ca domn a fiului situ Ioan.

155 25 decembrie 1639-23 ianuarie 1640.154 Ibrahim I (1640-1648).155 Din ital. balimezzo.

gi

islamic,

gi

$i,

161 sä

si si0i

sultanului,

si

si

1i

qi

4i

www.dacoromanica.ro

RAVDAT UL-EBRAR 559

marl, el (Rakoczy) a Intins in toate paalile mina sa devastatoare kti a deschisutiile asupririi §i apasarii asupra ghiaurilor austrieci.

... De asemenea §i oastea din Rumelia, potrivit inaltei porunci,se adunase in regiunea Budei §li era pregatitl sg, via, in ajutorul lui Rakeczy-oglu, In caz de nevoie.

<Imparatul Austriei Incearca sa ajunga la o Intelegere, trimitind pesches $i un sol>.

627 Solul austriacului ar6tind conformare fiti supunere In eel mai maltgrad fata, de firmanul egruia i se supune lumea intreag6z, s-a fncheiatdin nou pace, urmind ca RakOczy-oglu s6 refaca satele kii intAriturile qicetAtile pe care le luase fli BA indrepte stricAciunile kti ca de acum inainte<Impgratul Austriei> A null mai intindl mina sa ap/sItoare asupraacelor tinuturi.

Dupa ce au fost intkite in felul acesta temeliile pAcii, s-a dat cuonoare invoirea imparatease/ pentru intoarcerea solului cu bucurie §iien multumire ; aceemi lung <safer 1055 156 >.

632 <Intoarcerea lui Siavus-pasa de la postul din Silistra. Numirea lui Musa-pasa In eialetul636 Silistra, In sevval 1055157 >.

156 29 martie-26 aprilie 1645.157 20 noiembrie-18 decembrie 1646.

www.dacoromanica.ro

Introducere

CUPRINSUL

Pag.

7

I. Ha lil ibn-1 Ismail ibn-1 fella Bedreddin Mahmud ibn-i Simavi (SimavnaKadisioglu) 21

Menakib-t Seyh Bedreddin Mahmud 25

II. Stikrilllah bin Sehabeddin Ahmed 29Behdjet-tit-Tevarth 31

III. Enveri 33Dlisturnarne 36

IV. Orudj bin Adil 47Tevarih-i al-i Osman 48

V. Tursun-bei 65Tarih-i Ebu-1 Feth-t Sultan Mehmed-han 67

VI. Afik-pafa-zade 81

Tevarih-i al -i Osman 83

VII. Mehmed Negri 107Djihannuma. Tarih-i al-i Osman 110

VIII. Menakib-i Sultan Bayeztd-han ibn-i Muhammed-han 135IX. Suzi Celebi 141

Gazavdt-ndme-i Mihaloglu Ali-bey 145

X. Idris Bit lisi 149

Heft Behi§t 152

XL Cronicile anonime Tevarih-i al-i Osman Id continuarea for de catre Mu-hieddin al-Djemali 177

Tevarih-i al-t Osman 180

Muhieddin : Tevarih-t al-t Osman 188XII. Semseddin Ahmed bin Suleiman Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal). . . 191

Tevarih-i al-i Osman 194

Anexd 217

XIII. Nasuh Matrakci 219

Fetihname-i Kara-Bogdan 221

86 a. 48

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

562

Par.

X IV. Ltitfi-paila 233Tevarih-i al-i Osman 236

XV. Rustem-pa§a 251Tarih-I al-i Osman 253

XVI. Mustafa delalzade 257Tabakat al-memalik ye daradjat al-mesalik 259Ms. lure nr. 860 (fiord titlu) 278

XVII. Mehmed-pa§a Kilcitik Ni§andji 289Tarik-i N4andji 290

XVIII. Sa'adeddin Mehmed Hodja Efendi 297Tadj-iit-Tevarik 300

XIX. Mustafa All 333Kiinh-ill-ahbar 336Heft Medjlis 356

XX. Mustafa Selaniki 357Tarih 359

XXI. Mehmed bin Mehmed 399Nuhbet-iit-tevarih ve'l-ahbar 400

XXII. Kodja Husein 437Beda't ul- ueka'i 440

XXIII. Ibrahim Pecevl 469Tart!: 471

XXIV. Kara-Celebi-Zade Abdul-Aziz efendi 527Suleimanname 530Ravdat al-ebrar 541

www.dacoromanica.ro

Redactor reeponeabil: NEON ILA PEATNITCHITebnoredactor: PETRU BRUMA

DM la eules 28.01.1966. Bun de Hoar 06.05.1966. Apdrut 1966.Tirai 1800 ex. legate. Sir& veiled de 80 elms 700 x1000. Cott eta.-tort° le 38.39.0oli detipar 85,25A. 18417 /1965. 01. peaks bibliotecilemarl 9(498) 414:16* (0:90 (496) 0.Z. pentru biblioteeite mini 90(496).14:160 (0:90(496).

Mtreprinderea Poligraficii Informatla" Btr. Rresoianu or.23-25 Bucureeti. Republica BoolalletiRominia comanda nr. 43.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro