Cronica Vai Jiului

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 185

Joi, 9 august 2012

Septuagenarhãituit de aºaziºi apãrãtori

ai legii

P entru cã a refuzatsã se legitimeze în

faþa a doi agenþi locali aiPoliþiei Locale Petroºani,un bãtrân de 73 de ani,taximetrist, a fost alergatprin tot oraºul ºi dupã l-au încolþit, agenþii au vrut sã-l încãtuºeze.

PAGINA A 3-A

Se tem cãmuntele va

veni peste eiO amenii de pe stra-

da Brazilor dinPetroºani trãiesc zilnicun coºmar. Asta dupã ceacum douã luni apele aumiºcat spre casele lormuntele din DealulInstitutului.

PAGINA A 4-A

„Mareahingherealã”nu a ajuns înValea Jiului

D eºi programuldedicat strângerii

maidanezilor a demaratîn câteva oraºe alejudeþului Hunedoara, înValea Jiului câinii comu-nitari încã stau pestrãzi. Cei din suduljudeþului aºteaptã încãsã se întâmple minunea,în timp ce primii mai-danezi au fost ridicaþi înalte pãrþi ale judeþului.

PAGINA A 5-A

C u restanþe mari lachirie ºi plata uti-

litãþilor, sãracii coloniilordin localitãþile Vãii nu con-cep sã se despartã de tele-vizor, sau mai exact deantenele satelit. Fie cã estevorba de colonia dinAninoasa, Vulcan sau celede la Petroºani, pentrulocuitorii acestora abona-mentul la televiziunea dig-italã este mai importantdecât pâinea zilnicã.

PPAGINA A 3-AAGINA A 3-A

SSSSeeeetttteeeeaaaa ddddeeee iiiinnnnffffoooorrrrmmmmaaaaþþþþ iiiieeeebbbbaaaatttteeee sssseeeetttteeeeaaaa ººººiiii

ffffooooaaaammmmeeeeaaaa

A doua sesiune aProgramului

Rabla 2012 a începutmiercuri pentru per-soanele fizice. Suntfonduri de 57 de mi-lioane de lei (12,56milioane de euro)pentru scoaterea dinuz a 15.000 de auto-turisme mai vechi dezece ani.

În ceea ce priveºte pro-gramul pentru persoanelejuridice, aceasta se aflã înderulare, fiind în etapa dedepunere a dosarelor, înperioada 23 aprilie - 31august 2012.Potrivit responsabililor dinMinisterul Mediului, termeniirãmân aceiaºi ca pânãacum, respectiv o primã decasare de 3.800 de lei,exprimatã printr-un tichet cu

valoare nominalã. Pentruachiziþionarea unui autove-hicul nou pot fi utilizate celmult trei tichete valorice, lafel ca pânã acum.Ministerul Mediului ia în cal-cul suplimentarea fondurilorpentru Programul Rabla cuîncã 57 de milioane delei/15.000 de tichete, dupãepuizarea sumelor care vorfi deblocate în aceastã a

doua sesiune,caredemareazãazi.Pentru per-soanelejuridice, încã

se aflã în derulare primasesiune din Programul Rabla2012, potrivit MinisteruluiMediului.Prin Programul Rabla aufost casate anul acesta25.964 de autoturisme maivechi de zece ani. În cadrulprimei sesiuni a ProgramuluiRabla 2012 au fost achi-ziþionate 8.006 maºini, din-tre care 3.661 de producþieautohtonã (45%).Lista producãtorilor, impor-tatorilor de autoturisme ºidistribuitorilor autorizaþi sãparticipe în anul 2012 laProgramul de stimulare aînnoirii parcului auto naþio-

nal, precum ºi ceaa operatoriloreconomici auto-rizaþi sãdesfãºoare activ-itãþi de colectareºi tratare avehiculelor scoase

din uz se gãseºte pe site-ulAgenþiei Fondului pentruMediu (AFM), în cadrul secþi-unii „Programul de stimularea înnoirii Parcului autonaþional 2012“.Documentele necesarepentru persoanelor fizicepentru a intra în programºi care trebuie prezentateodatã cu autovehiculul ceurmeazã a fi casat sunt:a) actul care îi atestã iden-titatea, precum ºi domici-liul sau reºedinþa înRomânia, eliberat de cãtreautoritãþile române, în ter-men de valabilitate, în ori-ginal ºi copie;b) certificatul de înmatricu-lare a autovehiculului uzat,în original ºi în copie lega-lizatã;c) cartea de identitate aautovehiculului uzat, dacãaceasta existã, în originalºi în copie legalizatã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 august 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r)14:15 Fosta mea iubire (r)

16:00 Baronii (r)16:30 Cuscrele 17:30 Dragoste dulce-18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 519:00 Observator 20:30 Fotbal: SpartakTrnava - Steaua Bucureºti

22:15 Prodanca ºi Reghe:Aventura americanã 0:00 Acuzatul

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Povestea lui Traci 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!

22:30 ªtirile Pro TV23:00 Chuck0:00 Vis de femeie 0:30 Dexter1:30 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Miss fata de la þarã 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Reacþie în lanþ (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

20:30 Curat, murdar? 21:30 Fete Bune 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii

9:00 Olimpiada veselã9:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 10:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 18:00 Lozul cel mare 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Olimpiada veselã20:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 23:55 Blackjack 1:50 Jocurile Olimpice2012 - Londra (r)

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Programul Rabla, la a doua sesiune

A ncheta internãderulatã în cazul

reclamaþiei fãcute defostul poliþist de laLupeni, IustinianIvanciuc, cum cã ar fifost bãtut de comanda-tul Romeo Amurãriþei,este încã în derulare,însã pare cã înainteazãcu viteza melcului.

În ceea ce-l priveºte peIvanciuc, care a afirmat cã îºiva face dreptate în instanþãpentru ceea ce a pãtimit fizic,inspectorul ºef Liviu Dumitru alãmurit într-un mod oficial fap-tul cã acesta nu mai face partedin structurile Poliþiei.

“Faþã de domnul Ivanciucnu mai existã anchetã internãîntrucât din data de 19 iulie nu

mai este angajatulInspectoratului Judeþean dePoliþie Hunedoara. Cu privire laplângerea formulatã de acestaºi ancheta noastrã internãprivind modul în care s-audesfãºurat evenimentele încadrul Poliþiei Lupeni, urmeazãsã se pronunþe o comisie con-stituitã în acest scop”, adeclarat Liviu Dumitru, inspec-tor ºef IPJ Hunedoara.

Deºi Iustinian Ivanciuc a

refuzat sã dea o declaraþie ofi-cialã în ultima vreme, el a afir-mat totuºi cã nu i s-a adus lacunoºtinþã în mod oficial faptulcã este destituit din Poliþie, iarcã acum încearcã sã-ºi ia trans-ferul cãtre o altã unitate depoliþie din judeþ.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 august 2012 Actualitate 3

C u restanþe mari lachirie ºi plata uti-

litãþilor, sãracii coloni-ilor din localitãþile Vãiinu concep sã sedespartã de televizor,sau mai exact deantenele satelit. Fie cãeste vorba de coloniadin Aninoasa, Vulcansau cele de la Petroºani,pentru locuitorii acesto-ra abonamentul la tele-viziunea digitalã estemai important decâtpâinea zilnicã.

Cartierul Saºa din Petroºanispre exemplu este locuit înmare parte de familii care trãi-esc din venitul minim garantat,iar unele nu au nici un venit.Totuºi, mai toate locuinþele dinzona de deasupra Petroºaniuluiau unul sau chiar douã antenede satelit cu abonamentul afe-rent achitat la zi. Deºi s-arcrede cã pentru familiile în alecãror gospodãrii nu se zãresc

„oalele” au fost primordialefacturile la utilitãþi sau chiria,lucrurile nu stau deloc aºa pen-tru cã existã ºi soluþia abona-mentului la televiziunea princablu. Aºa cã, toatã lumea estebine informatã chiar dacã„portãreii” ameninþã lunã delunã cu debranºarea de lacurent sau apã pentru neplatã.O altã zonã cu sete mare deinformaþie este cartierul Iscroni

din localitatea Aninoasa.

T otul pânã la antena satelit

Fosta colonie minereascã cucase ridicate la începutulexploatãrii cãrbunelui are circa50 de familii. Nu au apã pota-bilã, nu au canalizare, dar auacces la informaþie. Fiecarebaracã locuitã de una sau maimulte familii are cel puþin oantenã de satelit, iar abona-

mentul la televiziunea digitalãeste singura lor distracþie.Susþin cã nu ar renunþa la eanici în ruptul capului. Ba chiar,din cele 50 de familii careplãtesc ºi 30 de lei lunar pentrupachetul de programe tv digi-tale, doar câteva suntrestanþiere la plata abonamen-tului. „Avem copii ºi vor ºi ei sãse uite la televizor cã altceva nuau. Mai vedem ºi noi un film, oºtire ºi mai uitãm de sãrãcie.

Ce sã facem, e singura noastrãdistracþie”, spune Nicolae,capul unei familii formatã din 9persoane. Imaginea zonei estedezolantã, mai ales cã cei maimulþi locuitori ai cartierului trãi-esc de pe o zi pe alta din celecâteva sute de lei acordate destat ca venit minim garantat.

F ãrã apã dar cuantene

Un alt cartier cu aceeaºipoveste în Petroºani este chiarColonie. Cum nu toatã zonaeste locuitã de sãraci, antenelela televiziunea digitalã care seridicã deasupra caselor s-ar jus-tifica. Poate nu ºi în zonele delângã sediul distribuitorului deapã unde locuiesc în mareparte asistaþi social sau în fostaunitate militarã- la blocul social.Chiriaºii care plãtesc chiriecând îºi aduc aminte, au ºi eiantene ºi abonamente achitatela zi. Mai bine rãmân fãrã apãdecât sã renunþe la informaþie,ceea ce s-a ºi întâmplat. ApaServ i-a lãsat pe „sociali”, osãptãmânã, pe sec, pentrudatorii de jumãtate de miliardde lei vechi.

Maximilian GÂNJU

P entru cã a refuzatsã se legitimeze în

faþa a doi agenþi localiai Poliþiei LocalePetroºani, un bãtrân de73 de ani, taximetrist,a fost alergat prin totoraºul ºi dupã l-auîncolþit, agenþii au vrutsã-l încãtuºeze.

Totul pentru cã aoprit într-un locnepermis pen-tru a lãsa ofemeie cuhandicap maiaproape detrotuar.

Scene incredi-bile în faþa a zeci delocalnici au avut loc înplin centrul municipiuluiPetroºani, marþi dupã amiazã.Doi agenþi din cadrul PoliþieiLocale Petroºani s-au pus petras un bãtrân dintr-o maºinãfluturând cãtuºele doar pentrucã omul n-a vrut sã se legi-timeze. Bãtrânul de 73 de anieste taximetrist ºi a oprit într-ozonã unde acest lucru nu estepermis. S-a gândit cã i-ar fimai uºor clientei pe care oavea în maºinã sã ajungã latrotuar, o femeie care sedeplasa foarte greu din cauzaunui handicap la picior.Taximetristul a fost vãzut deechipajul Poliþiei Locale care aplecat imediat în urmãrirea luiºi când bãtrânul a ajuns înstaþia de taxi, agenþii au

tãbãrâtpe el. I-au

cerut sã se legitimeze iar omula refuzat. Aºa cã poliþiºtiilocali au încercat sã-l scoatã cuforþa din maºinã ºi sã-l încã-tuºeze. Bãrbatul a sunat la112 ºi a cerut ajutor PoliþieiPetroºani, iar echipajul sosit lafaþa locului l-a salvat de cei doiagenþi ai Poliþiei Locale.Primarul Petroºaniului, TiberiuIacob Ridzi a cerut superiorilorPoliþiei Locale sã fie informatdespre incident pentru a vedeadacã agenþii au fãcut abuz.Cert este cã localnicii care auasistat la scenele în carebãtrânul de 73 de ani este hãi-tuit de doi zdrahoni ºi-au fãcutdeja o impresie despre cât decorect ºi cu tact au acþionat

poliþiºtii locali. Acest incidentnu este unul singular ºi carevine sã ºtirbeascã imagineaacestei noi instituþii. De laagenþi care maltratau ani-male în vãzul lumii, dormeauîn post ºi pânã la poliþiºti

locali care au coordonat ceamai mare reþea de trafic deketaminã, toate aceste faptecontureazã o imagine care nueste deloc favorabilã adminis-traþiei publice locale.

Maximilian GÂNJU

SSSSeeeetttteeeeaaaa ddddeeee iiiinnnnffffoooorrrrmmmmaaaaþþþþ iiiieeee bbbbaaaatttteeeesssseeeetttteeeeaaaa ººººiiii ffffooooaaaammmmeeeeaaaa

Septuagenar hãituit de aºa ziºi apãrãtori ai legii Amurãriþei, încã sub lupacolegilor de la IPJ

O amenii de pe stradaBrazilor din Petroºani

trãiesc zilnic un coºmar. Astadupã ce acum douã luni apeleau miºcat spre casele lormuntele din DealulInstitutului.

Acum dealul stã sã se prãbuºeascã ºifiecare om se roagã sã nu plouã preamult. Apele curg chiar ºi acum, când deo bunã bucatã de timp e secetã ºi caselele sunt ameninþate zilnic de pericolul dindeal. „Mi-e teamã, cã într-o zi o sã vinãtotul peste casã. Curge apã mereu ºi eud totul, chiar dacã e secetã de atâtatimp. Ce va fi când o sã plouã nu ºtiu,dar ne pregãtim de prãpãd”, spune ofemeie care locuieºte la baza dealului

Ploaia din 1 iunie le-a mutat dealul,dupã ce din parcarea UniversitãþiiPetroºani au fost luate câteva borduri.Atunci apa a luat la vale copacii ºi oparte din deal, iar oamenilor li s-a totpromis cã vor avea un dig. Pânã acum,însã, nu s-a discutat problema lor înºedinþa de Guvern ºi apropierea toam-

nei îi face pe oameni sã se îngrijorezetot mai mult. „E grav ce se întâmplãaici. Mi-a coborât dealul în valuri ºi,acum, mai mult ca niciodatã,curge apa.Au apãrut ºi izvoare noi subterane ºiasta numai dupã ce muntele s-a pornitdin loc. Nimeni nuºtie cum stãm noicând plouã”,spune un alt bãr-bat.

Lucrãri nu auînceput, iar zidulnici poveste sã fieconceput. Totul semiºcã în ritm demelc, iar oameniiriscã sã setrezeascã cu întregdealul în curte, ori,mai rãu, cu dealulîn casã. „Într-o zi va cãdea. Asta e clar,cã ne tot amânã cu digul acela, care esigura noastrã scãpare”,a mai spus unalt om.

Administraþia de la Petroºani a

întocmit un proiectprin care s-aadresat GuvernuluiRomâniei. Prinacest act s-a cerutalocarea unor fon-duri pentru a con-strui un zid de spri-jin, deoarece întregdealul

stã sã se prãbuºeascã.Proiectul a plecat, însã, dela primãrie la Prefecturã ºide acolo la Guvern, dar din1 iunie ºi pânã acum înnicio ºedinþã de Guvern nu

a fost luat în discuþie acest proiect pen-tru Petroºani.

În aceste condiþii, locuitorii de pestrada Brazilor spun cã singura lor sal-vare e sã nu plouã prea mult, pentru cãºi aºa dealul coboarã ºi, într-o zi,ne vomtrezi cã Universitatea din Petroºaniajunge în centrul oraºului.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 august 201244 Actualitate

O datã cu debutulviitorului an ºcolar,

elevii vor putea urma onouã formã de învãþãmânt.Este vorba despreînvãþãmântul profesionalcare presupune calificareaîntr-o meserie cãutatã, azi,pe piaþa forþei de muncã.

Acesta va avea o duratã de 2ani, în program urmând a ficuprinºi absolvenþii clasei a IX-a.

În judeþul Hunedoara învãþãmân-tul profesional va fi implementat în16 unitãþi ºcolare care au încheiatdeja contracte de colaborare cumai mulþi agenþi economici. Dintrecele 16 unitãþi, 6 se aflã în ValeaJiului ºi anume: Colegiul Tehnic„Mihai Viteazu” Vulcan, Grupulªcolar „Retezatu” Uricani, Grupulªcolar Industrial Minier Lupeni,

Grupul ªcolar „ConstantinBrâncuºi” Petrila, ColegiulEconomic „Hermes” Petroºani ºiColegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”Petroºani. Aici, de exemplu, întoamnã vor fi înfiinþate 2 clase des-tinate învãþãmântului profesional.

Acestea vor avea 14 locuri pentrutâmplari în aluminiu, alte 14 locuripentru mecanici auto ºi 24 delocuri pentru coafeze ºi mani-chiuriste.

Mircea NISTOR

U niversitateade la þarã,

din Comuna Baru,mai exact, ºi-arputea deschide largporþile pentru stu-denþi chiar dintoamna acestui an.

În Comuna Barufuncþioneazã de cevatimp o secþie aUniversitãþii BabeºBolyai din Cluj, iar stu-denþii, în special peperioada verii, vin aici sãfacã practicã. Proiectul,unul îndrãzneþ pentru ocomunã, nu doar cã areuºit sã fie implementat,ci îºi aratã utilitatea pen-tru studenþii care studi-azã Geografia la aceastãuniversitate.“Universitatea

funcþioneazã ºi este laprima etapã ºi era timpuldeja sã fie începutãetapa a doua. Înmomentul de faþã, înComuna Baru, studenþiifac practicã ºi cercetare.Cred cã ºi etapa a douava fi funcþionalã, dupã ceconducerea universitãþii

va ajunge sã se ocupe ºide filialele din teritoriu”,ne-a declarat DanielRãducanu, primarulComunei Baru.

Însã, din toamna aces-tui an, în etapa a doua aceea ce înseamnã imple-mentarea învãþãmântuluisuperior aici, în Comuna

Baru, este posibil ca stu-denþii sã poatã chiar facecursurile la zi în cadrulacestei secþii. “Eu tragsperanþã sã am o întâl-nire cu domnul rector peaceastã temã.Parteneriatul cuUniversitatea BabeºBolyai l-am început pen-tru a aduce educaþiaaproape de tineriiComunei Baru, ai ÞãriiHaþegului ºi ai judeþuluiHunedoara. Este unproiect greu, dar caretrebuie sã-ºi îndeplin-eascã toate obiectivelepropuse”, a mai spusRãducanu.

LuizaANDRONACHE

Universitatea de la þarã

Învãþãmânt profesional

OOOO nnnnoooouuuuãããã ffffoooorrrrmmmmãããã ddddeeeeîîîînnnnvvvvããããþþþþããããmmmmâââânnnntttt

SSSSeeee tttteeeemmmm ccccãããã mmmmuuuunnnntttteeeelllleeee vvvvaaaa vvvveeeennnniiii ppppeeeesssstttteeee eeeeiiii

P untea pietonalã delângã Piaþa

Centralã Petroºani careface trecerea peste pârâulMaleia pare un pericolpublic chiar dacãautoritãþile au fãcut veri-ficãri ºi spun cã, deocam-datã, trecãtorii nu tre-buie sã-ºi facã griji.

Veche de zeci de ani puntea

pietonalã este realizatã înîntregime din metal care a fostmâncat de ruginã, iar acum ceicare trec pe ea pot vedea pârâulde dedesubt ºi pare cã înorice moment se prãbuºeºteîn albie cu tot trecãtor. „Devopsit au mai vopsit-o în aniitrecuþi cu grund ºi au maipeticit-o. Ar fi trebuit schim-batã coala aia de tablã groasãpe care trecem pentru cã ecoaptã. Se vede ºi pe margi-ni cã nu mai este prinsã cunimic de structura podului.Când calci pe ea miºcã subpicioare ºi zici cã pici înapã”, spune un trecãtor. Pepunte trec zilnic sute deoameni, însã autoritãþilelocale spun cã viaþa lor nueste pusã în pericol.

Reprezentanþii municipalitãþii aufãcut mai multe inspecþii lapodeþul în cauzã ºi au constatatcã structura de rezistenþã nu esteafectatã, nu existã pericolul sãcedeze sub greutatea trecãtorilor,cel puþin pentru moment.„Colegii din Primãria care seocupã de aceste lucrãri vor mo-nitoriza puntea respectivã ºi dacãvor constata deficienþe vor inter-veni”, spun reprezentanþiiPrimãriei Petroºani.Municipalitatea intenþioneazã ca

pe viitor sã construiascã alte tre-ceri pietonale peste pârâu.

Maximilian GÂNJU


D eºi programuldedicat strângerii

maidanezilor a demaratîn câteva oraºe alejudeþului Hunedoara, înValea Jiului câiniicomunitari încã stau pestrãzi. Cei din suduljudeþului aºteaptã încãsã se întâmple minunea,în timp ce primii mai-danezi au fost ridicaþi înalte pãrþi ale judeþului.

Potrivit celor din primãriileVãii Jiului, singurii care seocupã de maidanezi sunt acumcei din adãposturile existente.Câinii ajung acolo, suntdeparazitaþi ºi apoi trimiºi dinnou pe strãzi. „Deocamdatã înPetroºani, strângerea mai-danezilor de pe strãzi se

desfãºoarã în modul obiºnuit decãtre serviciul de ecarisaj aloraºului. Acel serviciu integratal Consiliului Judeþean nu afost încã pus în practicã aici, însensul cã adãpostul de laPetroºani nu a fost deocamdatãpreluat de serviciul judeþean”, adeclarat Nicu Tascã, purtãtorde cuvânt al primãrieiPetroºani.

Serviciul de ecarisaj înfiinþatde Consiliul Judeþean a devenitoperaþional în Hunedoara.Câinii fãrã stãpân vor fi luaþi depe strãzi ºi duºi într-un adãpostspecial. Primii ºase maidaneziau fost luaþi de pe strãzilemunicipiului Hunedoara, în cur-sul zilei de luni, a acestei sãp-tãmâni, când Serviciuljudeþean pentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân, înfiinþat de

Consiliul Judeþean Hunedoara,a devenit funcþional. Cei dinValea Jiului, însã, aºteaptã sã levinã rândul.

Problema câinilor maidanezia intrat în atenþia ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, care vaimplica toate administraþiilelocale în gestionarea cât mai

eficientã a populaþiei caninedin judeþ. În acest sens, va fiînfiinþatã o societate care sã seocupe de aceastã problemã.Pentru a stopa fenomenul deînmulþire a câinilor fãrã stãpân,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, MirceaMoloþ, a propus o colaborare

între instituþia pe care o repre-zintã ºi toate administraþiilelocale din judeþ, astfel încât sãfie amenajate cinci centre încare maidanezii sã fie aduºi ºihrãniþi.

Diana MITRACHE

„„„„MMMMaaaarrrreeeeaaaa hhhhiiiinnnngggghhhheeeerrrreeeeaaaallllãããã”””” nnnnuuuu aaaa aaaajjjjuuuunnnnssss îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

I nspectorii ITMcheamã la instru-

ire toþi angajaþii dindomeniul construcþi-ilor. Asta dupã acci-dentele din acest sec-tor de muncã s-auînmulþit ºi au devenitdin ce în ce mai grave.

Timp de mai multe lunitoþi angajaþii vor afla cum tre-

buie sã lucreze ºi cum se potferi de accidente. Campaniaa demarat tocmai din cauzãcã tot mai des au loc acci-dente de muncã în domeniulconstrucþiilor, iar cel mairecent a avut loc cu douã zileîn urmã. „În aceastã lunã, dinaugust pânã în octombrie,avem un alt fel de campanie.În special, ea s-a demarat dincauza evenimentelor ce auavut loc,mai ales cã ultimulaccident mortal în construcþiiîn þarã a avut loc marþi,. Lasurpãri de maluri. Aproapezilnic sunt accidente la sãpãride gropi, cu prãbuºirea malu-lui. Pe lângã controalele carele facem, am considerat cãtrebuie sã venim din nou înîntâmpinarea angajatorilordin domeniu, cu o astfel decampanie”, spune IleanaBodea, ºefa ServiciuluiSãnãtate ºi Securitate înMuncã din ITM Petroºani.

De aceastã datã sunt vizaþioamenii care lucreazã efectivîn ºantiere de construcþii ºicare sunt expuºi fie riscului

de a fi surprinºi de un mal depãmânt, fie celui de a cãdeade la înãlþime. „În prima sãp-tãmânã a fiecãrei luni, ne-ampropus sã avem întâlniri cucel puþin 5 angajatori carefac astfel de lucrãri de sãpã-turi de ºanþuri, dar nu o sã nelimitãm doar la asta. Trebuiesã ajutãm persoanele desem-nate din cadrul societãþilor sã-ºi facã un program de instru-ire foarte bun. Noi venim cuexemple de accidente mor-tale la sãpãri de ºanþuri, sauprin cãdere de la înãlþime, ceau loc la nivel naþional.Angajatorul face un programde instruire, unde vor ficuprinºi 60% din lucrãtorii înconstrucþii”, a mai adãugatIleana Bodea.

Campania de informare ademarat în aceastã sãp-tãmânã ºi primii vizaþi au fostcei din Haþeg ºi Valea Jiului.Pânã în octombrie, însã, toþiangajaþii din construcþii vorafla ce pericole îi pândesc ºicum pot evita accidentele.

Diana MITRACHE

CCCCaaaammmmppppaaaannnniiiieeee IIIITTTTMMMM îîîînnnn ccccoooonnnnssssttttrrrruuuuccccþþþþ iiii iiii

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

„Puntea suspinelor” de lângã Piaþa Petroºani

U n accident rutier a avutloc, marþi searã în Jieþ

pe drumul nationa 7 A înzona gaterelor. Un conducã-tor auto a pierdut controlulvolanului ºi s-a suit cu auto-turismul pe un gard.

În maºina se aflau patru persoanecare, din fericire, nu au fost rãnite.Singurul care a suferit mici rãni a fostconducãtorul auto care a refuzat sã fietransportat la Spitalul de Urgenþã dinPetroºani în vederea efectuãrii unorinvestigaþii medicale. La faþa locului s-au deplasat ºi reprezentanþii Poliþieicare au stabilit ca ºoferul avea oalcoolemie de 0,91 % alcool în aerul

expirat. “Cu ocazia verificãrilor efec-tuate cu privire la persoana care acondus autoturismul, Ioan B., de 22de ani, din Vulcan, a declarat cã eleste conducãtorul autoturismului.Acesta a fost testat alcooltest, rezultat-ul fiind de 0,91 mg/l, alcool pur înaerul expirat. Deoarece în urma inves-tigaþiilor efectuate existau dubii cuprivire la persoana care a condusautoturismul, a fost condus la sediulPoliþiei ºi Emil B., de 40 de ani, dinmunicipiul Vulcan, care, cu ocaziaaudierii a declarat în scris cã înmomentul producerii evenimentuluirutier se afla la volanul autoturismului.

În urma verificãrilor înbazele de date, poliþiºtiiau stabilit cã EmilB.,figureazã având per-misul de conducereanulat. A fost testat ºi

acesta din urmã cu aparatul etilotest,rezultatul fiind 0,86 mg/l, alcool purîn aerul expirat, motiv pentru care afost condus la Spitalul de UrgenþãPetroºani, în vederea recoltãrii pro-belor biologice necesare stabiliriialcoolemiei”, declarã Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Potrivit verificãrilor, cele patru per-

soane se deplasau cu autoturismulspre casã, ele fiind plecate în cursulzilei la cules de afine. Conducãtorulauto a fost sancþionat de oamenii legiconform normelor în vigoare, iar încauzã a fost întocmit dosar de cer-cetare penalã.

Raul IRINOVICI

Afinãrii s-au urcat cu maºina pe gard

S ãratele de casã devânzare la colþ de

stradã. Gospodineledin Valea Jiului auieºit cu bucãþelepreparate de ele înstradã. Astfel, în unelezile, poate fi vãzutã obãtrânicã ce stã sã îºivândã sãrãþelelefãcute de ea în stradã,în diferite locaþii. Amîntrebat-o care e secre-tul reþetei, însã nu adorit sã ne dezvãluietoate ingredientele.

“Le fac cu caºcaval, fainã,ouã ºi mai am câteva ingrediente secrete pe carenu le dezvãlui. În rest, pun mult suflet când leprepar. De aceea sunt aºa de bune. Am presa casã fac sãrãþelele”, spune bãtrânicã.

De ce vinde sãrãþelele prepaparate acasã înstradã? Motivul îl aflãm tot de la ea.

“Maicã dragã, cum sunt bãtrânã am cumpãratcâteva morminte, cã aºa suntem noi bãtrânii de

gândim la moarte, ºi nu mai am bani. Pensia emicã ºi atunci m-am gândit sã împart ºi cu alþiibucãþele pe care lee prepar pentru copii”, ne maispune gospodinã.

Sãrãþelele comercializate la colþ de stradã vari-azã între 5 ºi 8 lei. Depinde de cantitate. Însã cumnu este condiþionatã de anumite lucruri, ºi acestease pot negocia.

Raul IRINOVICI

A comin Cluj, societatea carea câºtigat licitaþia pentru

amenajarea centrului civic almunicipiului Petroºani, tragetare pentru a se încadra în ter-menul stabilit prin contract cumunicipalitatea. La începutullunii septembrie, Petroºaniulare zonã de promenadã dupã cese va recepþiona lucrarea.

Proiectul de reabilitare a zonei de nord

a municipiului Petroºani este finanþat dinfonduri europene ºi include ºi reabilitareaunei zone de agrement din localitate. Cuaceºti bani, a fost refãcutã în totalitatezona pietonalã cuprinsã între Teatrul „I.DSârbu” ºi Piaþa Victoriei, reamenajate unnumãr de 5 parcuri din aceeaºi zonã, pre-cum ºi zona de agrement Brãdet.Lucrãrile sunt efectuate în proporþie de90 la sutã ºi la finele lunii august,începutul lunii viitoare se va face ºirecepþia finalã. Firma care se ocupã deacest proiect ºi-a suplimentat oameniipentru a finaliza ºi zona fântânii arteziene

din Piaþa Victoria. Toate lucrãrile dejaefectuate se înscriu în normele de calitateimpuse prin proiect dat fiind faptul cã aufost deja verificate pe etape. „Pânã înprezent au fost fãcute recepþii parþiale lalucrãrile derulate la centrul civic, recepþiiîn baza cãrora s-au fãcut cererile de ram-bursare cãtre Comisia Europeanã”,declarã, Nicolae Taºcã, purtãtor decuvânt Primãria Petroºani.

Centrul va da o identitate nouãmunicipiului Petroºani, care are rang destaþiune turisticã.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 august 2012 Actualitate 76 Actualitate

MMMMuuuunnnncccciiii ttttoooorrrr iiiimmmmaaaaiiii mmmmuuuullll þþþþ iiiippppeeeennnnttttrrrruuuu aaaarrrreeeessssppppeeeeccccttttaaaa

tttteeeerrrrmmmmeeeennnneeeelllleeee ddddeeeeeeeexxxxeeeeccccuuuuþþþþ iiiieeee

Preparate culinare vândute la colþ de stradã

A ccident grav pe DN 7,ieri, pe raza localitãþii

Sântuhalm. Echipajul dedescarcerare ºi paramediciiSMURD de la Detaºamen-tul din Deva au fost nevoiþisã acþioneze pentru a-isalva viaþa unui conducãtorauto prins între fiarele con-torsionate ale maºiniiimplicate într-un accidentrutier.

“Pompierii au acþionat cu acce-soriile aflate în dotarea autospe-cialei de descarcerare pentruextragerea din autoutilitarã a unui

bãrbat, în vârstã de 41 de ani. El afost eliberat doar dupã ce pompieriiau tãiat cu foarfeca hidraulicã maimulte elemente din structuramaºinii”, declarã Anemona Doda,purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara.

ªoferul, care prezenta un trau-

matism la piciorul drept, a primitîngrijiri medicale din partea para-medicilor SMURD, care l-au trans-portat ulterior la Unitatea dePrimire a Urgenþelor din Deva,pentru investigaþii suplimentare.

Diana MITRACHE

SSSSaaaallllvvvvaaaatttt ddddiiiinnnnttttrrrreeee ffff iiiiaaaarrrreeeelllleeee ccccoooonnnnttttoooorrrrssssoooonnnniiiiaaaatttteeee aaaalllleeee mmmmaaaaººººiiiinnnniiii iiii ppppeeee DDDDNNNN 7777

U n puternic incendiude vegetaþie uscatã

ce a izbucnit marþi, dupãamiaza, în munþii Straja,la graniþa cu judeþul Gorja fost stins de echipele deintervenþie dupã maibine de 4 ore. Flãcãrileau cuprins o parte de golalpin ºi se extindea, dincauza vântului de pecreste, spre graniþa cujudeþul Gorj.

Nu mai puþin de 3.000 demetri pãtraþi de mãrãciniº ºijneapãn au ars pânã ce pomieriimilitari au reuºit sã stingã focul.Potrivit reprezentanþilor ISU,intervenþia a fost îngreunatã deterenul montan abrupt ºi lipsasurselor de apã.

„Sunt 19 subofiþeri ºi unofiþer, precum ºi din 6 membriai Serviciului Voluntar pentruSituaþii de Urgenþã Lupeni, careau urcat în munte cu lopeþi ºimãturi. Cel mai probabil,incendiul din masivul Straja afost generat de utilizarea foculuideschis în spaþii deschise”,spune Anemona Doda, purtãtor

de cuvânt al ISU Hunedoara.ªi pompierii din Gorj sunt în

alertã, iar de cealaltã parte amuntelui, echipajele ISU dinTârgu Jiu sunt gata sã intervinã,dacã focul se va extinde.

Un alt incendiu de pãdure dinzona munþilor Retezat a foststins de echipele de pompieri.

Diana MITRACHE

FFFFoooocccc îîîînnnnmmmmuuuunnnnþþþþ iiii iiiiSSSSttttrrrraaaajjjjaaaa

S e vor profesori.Candidaþii care au

susþinut sãptãmâna tre-cutã examenul de titu-larizare au aflat, marþirezultatele în urma eva-luãrilor.

6 profesori de 10

La nivelul judeþuluiHunedoara, conform statisticiipostate pe site-ul Inspectoratuluiªcolar Judeþean, ºase candidaþiau reuºit sã obþinã nota maximã.De precizat este ca patru dintreei sunt din localitãþile compo-nente ale Vãii Jiului. Cei patruprofesori de top din Valea Jiuluicare au obþinut nota 10 vi-iprezentãm în rândurile de maijos. Adrian Bogdan Badau dinmunicipiul Vulcan a obþinut nota10 la disciplinã Turism ºiServicii. Sabina Breda din Petrilaa concurat la limba ºi literaturaromanã ºi a obþinut nota 10.Dan ªtefan din Vulcan a obþinutnota maximã la Educaþie fizicã ºi

sport, iar Greta Negru dinPetroºani a obþinut nota 10 laEducaþie tehnologicã.

200 de candidaþi cu posibili-

tatea unui contract pe perioadãnedeterminatã

200 dintre cei 433 de candi-daþi care au susþinut examenul

de titularizare pot opta, înfuncþie de disponibilitatea pos-turilor, pentru o catedrã cu via-bilitatea contractului pentru operioadã nedeterminatã. Cei200 de candidaþi au obþinut notecuprinse între 7 ºi 10, punctajcare le asigura ocuparea unuipost în sistemul de învãþãmântpentru o perioadã nedetermi-natã.

Suplinitori

Cei care nu au obþinut omedie peste 7 în urma examenu-lui de titularizare pot opta pentruun post de suplinitor în cadrulunitãþilor de învãþãmânt dinValea Jiului. În aceastã situaþiesunt 142 de candidaþi care auobþinut note cuprinse între 5 ºi6.99. De precizat este faptul cãaceste persoane sunt nevoite sãsusþinã examenul de titularizareºi anul viitor, pânã când notaobþinutã de ei va fi minim 7.

S e vor profesori cunote sub 5

Au existat ºi cazuri în carecandidaþii prezenþi la examenulde titularizare din acest an auobþinut note sub 5. Numãrul loreste mai mic în comparaþie cunumãrul candidaþilor care au luatnote peste 7. Astfel, 87 de can-didaþi au obþinut note cuprinse

între 1 ºi 4.99. mai mult, unuldintre cei 87 de candidaþi areuºit “performanþa” de a obþinenota 1, adicã doar un punct dinoficiu.

Cei care sunt nemulþumiþi denotele obþinute pot depune con-testaþii la sediul Inspectoratuluiªcolar Judeþean Hunedoara înperioada 7-8 august. Acesteavor fi rezolvate pânã în 11august, când vor fi afiºate ºirezultatele finale ale examenuluide titularizare din acest an. Atâtrepartizarea candidaþilor pe pos-turile pentru angajare peperioadã nedeterminatã, cât ºirepartizarea candidaþilor pe pos-turile pentru angajare peperioadã determinatã vor avealoc la nivelul centrelor de con-curs, prima în data de 13august, iar a doua - joi, 16august. Decizia de repartizare peperioadã nedeterminatã,începând cu 1 septembrie 2012,pentru personalul didactic validatde consiliul de administraþie alinspectoratului ºcolar este emisãde inspectorul ºcolar general. Înbaza acestei decizii, directoriiunitãþilor de învãþãmânt încheiecontractul individual de muncãpe perioadã nedeterminatã,începând cu 1 septembrie 2012,cu personalul didactic repartizat.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 august 2012 Actualitate 98 Actualitate

A genþia de Plãþi ºiIntervenþie pen-

tru Agriculturã (APIA)informeazã potenþialiibeneficiari ºi publiculinteresat cã, în perioa-da 06 august-21 sep-tembrie 2012, potdepune cerere de platãaferentã anului 2012în cadrul “Schemei deajutor specific acordatproducãtorilor de lapteºi de carne de vitã dinzonele defavorizate”,finanþatã din FondulEuropean de Ga-rantare Agricolã(FEGA).

De acest sprijin comuni-tar pot beneficia crescãtoriide vaci de lapte ºi/sau debivoliþe de lapte ºi/sau detaurine din rase de carneºi/sau metiºii acestora -persoane fizice, persoanejuridice ºi/sau persoane fiz-ice autorizate, întreprinderiindividuale sau familiale.

Solicitanþii trebuie sãdepunã o cerere pe benefi-ciar pentru toateexploataþiile deþinute (cucod de la ANSVSA), lacentrul judeþean APIA pe acãrui razã teritorialã se aflãexploataþia cu cel maimare numãr de animale.Documentele justificativegenerale care se ataºeazãla cerere sunt:

a) copie a certificatuluide înregistrare de la OficiulRegistrul Comerþului/a cer-tificatului de înregistrarefiscalã/carte de identitate,dupã caz;

b) copie de pe dovadade înregistrare a solicitan-tului în Registrul Unic deIdentificare – RUI – alAPIA;

c) copie de pe paºapor-tul fiecãrui animal, emis de

ANSVSA;d) copie document coor-

donate bancare.Cererea este însoþitã,

pentru ajutorul specificacordat pentru vaca delapte din zonele defa-vorizate, pe lângã docu-mentele generale, ºi decopie de pe dovada deînregistrare a beneficiarilorîn sistemul de administrarea cotei de lapte;

Cererea este însoþitã,pentru ajutorul specificacordat pentru taurineledin rasa de carne, pe lângãdocumentele generale, ºide urmãtoarele documentespecifice fiecãrei categoriide animale din specia tau-rine din rase de carne ºimetiºii acestora, astfel:

a) pentru vaca de carne,copia certificatului de orig-ine;

b) pentru tineretul dinrase de carne ºi/sau metiºicu rase de carne, /copiacertificatului de origineºi/sau copia buletinului deînsãmânþãri artificiale/ade-verinþa de montã naturalãpe care sã se menþionezecodul tatãlui, care trebuie

sã fie din rasã de carne;c) documente care

atestã ieºirile animalelordin exploataþie pentru cat-egoriile prevãzute la art.1,lit.c).

APIA pune la dispoziþiabeneficiarilor cereripretipãrite cu efectivul deanimale pentru fiecare cat-egorie înscris în RNE.

Ajutorul specific pentrutaurine din rase de carnese acordã o singurã datãpentru categoria de vârstãa animalului, pentru tinere-tul mascul ºi/sau femelcare are vârsta de maxi-mum 20 luni, existent sauieºit din exploataþie înperioada 6 august a anuluicalendaristic precedent –21 septembrie a anului încare se solicitã ajutorulspecific; anual, pentruvaci din rase de carne.

Excepþie pentru anul decerere 2012: se solicitãajutor specific pentrutineretul mascul ºi/saufemel din rase de carneºi/sau metiºi cu rase decarne, existent sau ieºit dinexploataþie în perioada 01ianuarie – 31 iulie 2012.

Ajutorul specific seacordã beneficiarilor careau exploataþii cu cod deînregistrare la ANSVSA,localizate în zonele defa-vorizate din România, pre-vãzute în Anexa nr. 4 A laPNDR 2007-2013.

Valoarea ajutoruluifinanciar specific se cal-culeazã anual, în lei, la cur-sul euro-leu stabilit deBanca Centralã Europeanãla ultima cotaþie a luniiseptembrie, care este pub-licat în Jurnalul Oficial alUniunii Europene, pentruun plafon maxim de30.000.000 euro.

Cuantumul ajutoruluispecific se calculeazã decãtre APIA, dupãfinalizarea verificãrilor, prinraportarea plafonuluimaxim la efectivul decapete eligibile din toatecategoriile.

Legislaþia comunitarã ºirespectiv naþionalã poate ficonsultatã pe pagina ofi-cialã WEB a Agenþiei, laadresa:http://www.apia.org.ro/buget_FEGA.htm

Ajutor financiar pentrucrescãtorii de animale

R eevaluarealocurilor de

muncã în condiþiispeciale se poateface pânã la finelelunii decembrie2012, potrivit uneimodificãri legisla-tive adoptatã deGuvern. De aseme-nea, acelaºi actnormativ aratã cãINCD – INSEMEXPetroºani este unadintre societãþile cepot face experti-zarea tehnicã înacest sens.

Angajatorii mai aula dispoziþie încã 6 lunipentru reevaluarealocurilor de muncã încondiþii speciale.Executivul a decis sãîmpingã termenul legalpânã la finele luniidecembrie, faþã de 1iulie cum era pânãacum. De asemeneatermenul pânã la carecomisia pentru reevalu-area locurilor demuncã în condiþii spe-ciale are obligaþia ana-lizãrii dosarelor ºi emi-terii hotãrârii demenþinere/respingerea avizului de încadrarea locurilor de muncã încondiþii speciale demuncã s-a modificat dela 30 septembrie 2012la 31 martie 2013.Potrivit Legiinr.263/2010, locurile

de muncã în condiþiispeciale sunt cele dinunitãþile miniere, pen-tru personalul care îºidesfãºoarã activitateaîn subteran cel puþin50% din timpul nor-mal de muncã în lunarespectivã; activitãþilede cercetare, explo-rare, exploatare sauprelucrare a materiilorprime nucleare, zoneleI ºi II de expunere laradiaþii; activitãþile dindomeniul apãrãriinaþionale, ordinii pu-blice ºi siguranþeinaþionale, prevãzute deactele normative curegim clasificat emisepânã la data intrãrii învigoare a prezenteilegi; aviaþia civilã, pen-tru personalul navigantprevãzut în anexa nr.1; activitãþile ºiunitãþile prevãzute înanexele nr. 2 ºi 3;respectiv activitateaartisticã desfãºuratã înprofesiile prevãzute înlege. Conformhotãrârii de Guvernmenþionate, cheltuielile

aferente procesului dereevaluare a încadrãriilocurilor de muncã încondiþii speciale sesuportã de cãtre anga-jator. Expertizareatehnicã se efectueazãde cãtre cãtre InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare pentruProtecþia Muncii“Alexandru Darabont”sau Institutul Naþionalde Cercetare-Dezvoltare pentruSecuritate Minierã ºiProtecþie Antiexplozivã- INSEMEX Petroºani,dupã caz, respectivlaboratoarele de igienaradiaþiilor din cadruldirecþiilor de sãnãtatepublicã, autorizate deComisia Naþionalãpentru ControlulActivitãþilor Nucleare.Pe de altã parte,expertiza medicalã seefectueazã de cãtredirecþiile de sãnãtatepublicã - compartimen-tul de evaluare a facto-rilor de risc din mediulde viaþã ºi de muncã,iar în situaþia când

acestea nu au medicde medicina munciiîncadrat, de cãtre cen-trele regionale desãnãtate publicã dinInstitutul Naþional deSãnãtate Publicã lacare sunt arondatedirecþiile de sãnãtatepublicã, în baza uneimetodologii proprii.Potrivit Guvernului,modificãrile suntrezultatele unoraspecte semnalate decãtre angajatori ºiparteneri sociali.Astfel, angajatorii suntnevoiþi sã efectuezelicitaþii pentru a puteaface expertizarea,proces care poateduce la neîncadrareaîn termenul legal. Înplus, datoritã contex-tului economic, existãsocietãþi care nu auputut aloca fondurilenecesare expertizãriiîn timp util, acest lucrunecesitând rectificareabugetului propriu.

CarmenCOSMAN

R ata ºoma-jului a

crescut înHunedoara lapeste 5 pro-cente. Cei maimulþi ºomerisunt înmunicipiulHunedoara, darpeste 1.000 deoameni cautã delucru în maitoate marileoraºe din judeþ.

Rata ºomajului aajuns la 5,26 %.Faþãde luna precedentã,rata ºomajului înjudeþul Hunedoara acrescut cu 0,48puncte procentuale.

Totuºi, cifrele aratãcã, raportându-ne larata ºomajului înreg-istratã la finele lunii-iulie a anului trecut,avem o scãdere cu0,53 %.

În cursul lunii iulie,în evidenþeleAgenþiei Judeþenepentru OcupareaForþei de MuncãHunedoara au fostînregistraþi 2.921 deºomeri, dintre care408 provin dindisponibilizãricurente de personal.La finele lunii,numãrul total alºomerilor din judeþulHunedoara era de

10.242, din careaproape 5.000 deºomeri indemnizaþi ºialþi aproape 6.000neindemnizaþi.

Cei mai mulþioameni care nu auun loc de muncãsunt în municipiulHunedoara, acolounde 1.674deºomeri sunt la oraactualã înregistraþi înevidenþe. UrmeazãDeva, Orãºtie, Haþegºi Petroºani, toate cupeste 1.000deºomeri.

În acelaºi timp, îndecursul lunii iulie2012, din evidenþeleAgenþiei Judeþene

pentru OcupareaForþei de Muncã auieºit un numãr de2.000 de persoane,iar un numãr de1.128 de persoaneau reuºit sã seîncadreze în muncã,

din care 310 per-soane pe duratãdeterminatã, iar 818persoane, pe duratãnedeterminatã.

DianaMITRACHE

Mai mulþi ºomeri în Hunedoara

Termen extins pentru reevaluarealocurilor de muncã în condiþii speciale

ªi profesorii au fost evaluaþi...

6 profesori cu nota 10 ºi aproape 90cu rezultate sub 5 în judeþul Hunedoara

ªi-au contestat notelede la titularizare

71 de contestaþii la examenul de titularizare.Ieri a fost ultima zi de depunere a contes-

taþiilor la examenul de titularizare.

În urma centralizãrii tuturor solicitãrilor, la sediulInspectoratului ªcolar Judeþean au fost totalizate un numãr de 71de contestaþii venite din partea celor care au susþinut examenulpentru ocuparea unui post în sistemul de învãþãmânt. Rezultatelefinale în urma contestaþiilor vor fi afiºate vineri. În judeþulHunedoara au susþinut examenul de titularizare 433 de candidaþi.Dintre aceºtia doar 200 au obþinut note cuprinse între 7 ºi 10,nota care le oferã posibilitatea de a ocupa un post la catedra

pentru o perioadã nedeterminatã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 august 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile,

pentru joi, 9 august 2012, înmunicipiul LUPENI intre orele 10:00 -

15:00 zona cartier Viitorului. Motivul restricþiei îl reprezintã

debranºãrileVã mulþumim pentru înþelegere!

Conducerea ApaServ Valea Jiului

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

� DN 7 Deva -Sântuhalm -Simeria � DJ687 Cristur -Hunedoara � DJ687 Hunedoara -Hãºdat � DN 66Cãlan - Bãcia �DN7 Mintia - Veþel� DN7 Veþel -Leºnic � DN7Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia -

Gurasada �DN7 Gurasada -Burjuc � DN7Burjuc-Zam� Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos- BejanPetroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Amplasarea aparatelor radar în judeþul Hunedoara

---- MMMMiiiieeeerrrrccccuuuurrrriiii 8888 aaaauuuugggguuuusssstttt 2222000011112222 ----

9 a u g u s t 2 0 1 2

S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã delegaþie, anunþatã în ultimulmoment. În ciuda dificultãþilor, reuºiþisã vã descurcaþi foarte bine. Relaþiilesentimentale sunt puþin tensionate.Aveþi rãbdare cu partenerul de viaþã,pânã vã înþelege ºi vã acceptã situaþia.

Dimineaþa, o veste bunã: urmeazã sãprimiþi bani. Puteþi sã vã faceþi pla-nuri de viitor ºi sã vã întâlniþi cu pri-etenii. Staþi excelent la capitolulcomunicare. Nu-i neglijaþi pe ceimici. E timpul sã puneþi mai multaccent pe viaþade familie ºi pe ceapersonalã.

Astãzi sunteþi plin de energie. Dacãsunteþi invitat într-o excursie, nupierdeþi ocazia. Nu vã mai gândiþi lacheltuieli! Meritaþi puþinã relaxare.Evitaþi cearta cu o rudã mai în vârstã!Acordaþi-vã atenþie mai multã atenþieºi nu încercaþi sã vã epuizaþi prea mult.

Apar rezultatele bunei colaborãri cuun partener de afaceri. Împreunã,reuºiþi sã terminaþi o lucrare impor-tantã. Dupã-amiazã sunteþi nemulþu-mit din cauza relaþiilor sentimentale.Un prieten vã ajutã sã treceþi maiuºor peste acest moment. Acordaþimai mult timp odihnei ºi activitãþilor.

Se pare cã începeþi pregãtirile pentruconcediu sau pentru o excursie. Orudã din partea partenerului de viaþãreuºeºte sã vã indispunã pe moment.Ascultaþi-o, pentru cã sfaturile sale arputea sã vã fie utile! Spre searã,când se mai liniºtesc apele, sunteþidispus sã plecaþi într-o scurtã vizitã.

Sunteþi puþin indispus din cauzaproblemelor financiare. Aveþi unrandament foarte bun, mai ales înactivitãþile intelectuale. Dedicaþi-vãstudiului, proiectelor de viitor sauconsolidãrii relaþiilor de afaceri. Suntºanse sã vã faceþi noi prieteni. Puteþisã vã bazaþi pe intuiþie.

Dimineaþa aveþi multe probleme derezolvat. Chiar dacã sunteþi în formãºi aveþi spor, nu refuzaþi ajutorulcelor din jur. Spre searã, primiþi dela o persoanã mai în vârstã din fami-lie un cadou sau o sumã de bani careva fi mai mult decât binevenitã pen-tru situaþia în care vã aflaþi.

Dimineaþa sunteþi foarte bine dispusºi aveþi succes în activitãþile casnice ºiîn societate. S-ar putea sã nu fiþiprea mulþumit de situaþia financiarã.Seara, sunteþi în centrul atenþiei la opetrecere. Evitaþi glumele ce ar puteasã deranjeze. O glumã nevinovatã arputea face mult rãu.

Începeþi o activitate care vã va aducecâºtiguri frumoase ºi satisfacþii profe-sionale. La serviciu sunteþi în formãºi munciþi mai mult, spre nemulþu-mirea colegilor. Nu încercaþi sã vãdepãºiþi limitele! Riscaþi sã vã îmbol-nãviþi sau sã vã accidentaþi. Pãstraþi-vã echilibrul în tot ceea ce faceþi.

Cu farmecul dumneavoastrãdeosebit, atrageþi admiraþia celor dinjur. Aveþi mari ºanse de reuºitã înactivitãþi comerciale. Sunt favorizateºi investiþiile pentru casã. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu cu o per-soanã mai în vârstã din familie.Trebuie sã aveþi iniþiativã.

Sunteþi foarte inventiv ºi vã descur-caþi foarte bine în afaceri. Investiþiilepe care le aveþi în vedere vã potaduce mari satisfacþii în curând. Nutrataþi cu superficialitate problemelepartenerului de viaþã. Spre searã,aveþi ocazia sã discutaþi mai mult. Arfi bine sã fiþi obiectiv.

Dupã o perioadã nu tocmai favora-bilã, lucrurile merg mai bine pe plansentimental. S-ar putea sã vã îndrã-gostiþi la prima vedere. Fiþi sincer.Spre searã, mergeþi în vizitã la pri-eteni. Încercaþi sã nu monopolizaþidiscuþiile! Ar fi bine sã vã pãstraþi calmul.

H O R O S C O P


B istro “La Donna”este unul dintre

locurile preferate demulþi locuitori aiPetroºaniului, ºi nunumai, datoritãpreþurilor convenabilepracticate aici.

ªi localul, dar ºi terasa suntrelativ curate, am fi acuzaþi cãsuntem pãrtinitori dacã nu amrecunoaºte acest lucru. Toateacestea însã sunt umbrite deburuienile care atârnã ºi stau sãcadã în capul clienþilor, chiar laintrarea în local. Pentru un localaflat în centrul municipiuluiPetroºani, care se schimbã de lao zi la alta, nu poate fi decât oruºine o imagine cu buruieniatârnând de decor. O fi chiaratât de greu pentru patronulÞopescu sã dea jos acele mizerii

care-i afecteazã imaginea localu-lui sãu? Poate i-o fi scãpat luiÞopi acest mic amãnunt, pre-ocupat fiind probabil sã le facãcinste prietenilor cu o cafea sauo bere proaspãtã. Dar nicimãcar prietenii sã nu îi arate

buruienile ºi eventual sã-l ajutesã le dea jos. Halal prieteni!Hai, Þopi pune de un concursde curãþenie cu premiul în beriºi sã vezi câþi muºterii or sã sebage. Succes la curãþenie!

Marius MITRACHE

Administrator cercetatpentru evaziune fiscalã

A dministratorul unei societãþi comercialedin Brad a intrat în atenþia organelor

de cercetare penalã, fiind acuzat cã ar fi pre-judiciat bugetul statului cu câteva sute demii de lei.

În fapt, anchetatorii pretind cã administratorul în vârstãde 50 de ani, în perioada 2010 - 2011 a înregistrat în evi-denþele contabile ale societãþii mai multe facturi fiscale careau avut la bazã operaþiuni fictive, operaþiune ca a avut carezultat sustragerea de la plata impozitelor cãtre bugetul destat cu suma de 700.000 lei.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara încauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþi-unii de evaziune fiscalã.

Minor reþinut pentru furtulunei sume de bani din incinta

unei societãþi comerciale

U n minor în vârstã de 16 ani din locali-tatea Lãpugiul de Sus este principalul

suspect în cazul jafului unei societãþi comer-ciale din Deva.

Mai exact, în dimineaþa zilei de 07.08.2012, PoliþiaMunicipiului Deva a fost sesizatã telefonic de cãtre ofemeie în vârstã de 49 ani, din municipiul Deva, cu privirela faptul cã, în cursul nopþii precedente, prin formareaunui geam, autori necunoscuþi au pãtruns în incinta soci-etãþii comerciale pe care o administreazã, situatã înmunicipiul Deva, iar dintr-un birou au sustras suma de12.000 lei.

“În urma investigaþiilor efectuate, a fost identificatprezumtivul autor al faptei în persoana lui O. D., de 16ani, din localitatea Lãpugiu de Sus, muncitor ziler în cadrulsocietãþii comerciale, fãrã antecedente penale, de la care afost recuperatã suma de 10.800 lei”, declarã Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Faþã de minor a fost luatã mãsura reþinerii, urmând caParchetul de pe lângã Judecãtoria Deva sã dispunã cuprivire la prezentarea acestuia la Judecãtoria Deva cupropunere de arestare preventivã.

Curg buruienile de pe “La Donna”

L ucrãrile demodernizare

a ambulatoriuluide la Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani au fostdemarate, potri-vit administraþieimunicipiuluiPetroºani.

ReprezentanþiiPrimãriei Petroºanisusþin cã acesteavizeazã îmbunãtãþireaserviciilor medicale ºicreºterea confortului

pacienþilor, iar încadrul proiectului, vorfi achiziþionate echipa-mente medicale ºimobilier. Totodatã,clãdirea ambulatoruluiva fi modernizatã,proiectul cuprinzând,printre altele, amena-jarea unei recepþii ºi aunei zone de aºteptareºi relaxare, precum ºirealizarea unui lift pen-tru persoanele cu di-

zabilitãþi. “Beneficiariiacestui proiect suntlocuitorii municipiuluiPetroºani ºi cei dinValea Jiului, dar ºituriºtii care viziteazãzona, mai ales cãPetroºaniul va fi unpol pentru zona turis-ticã ce se va dezvoltaîn aceastã parte ajudeþului Hunedoara”,declarã primarulmunicipiului Petroºani,

Tiberiu Iacob Ridzi. Valoarea proiectului

„Reabilitare, modern-izare ºi achiziþionareechipamente pentruambulatoriul de spe-cialitate al Spitalului deUrgenþã Petroºani”este de 18,7 milioanelei, sumã din care 98% reprezintã fondurinerambursabile ºi 2 %contribuþia comunitãþiilocale din Petroºani.

C onsiliul Judeþean,prin Direcþia de

Asistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara a rãmas doarcu jumãtate dinlocuinþele sociale pe carele avea în Valea Jiului,destinate copiilor daþi înplasament.

Acest lucru se datoreazã faptulcã aproape nimenu nu-ºi maidoreºte sã fie asistent maternalla acest moment din cauza salari-ilor extrem de mici. “Cam jumã-tate din apartamente mai sunt înactivitate , pentru cã necesitã unnumãr de personal, iar datoritãbinefacerilor aduse de fostulGuvern, una din acestea este ºiscãderea salariilor, ajungând caaceºti asistenþi maternali sã aibãsalariul puþin peste 5 milioane delei vechi. Drept urmare, o partedintre asistenþi a plecat. Unii ºi-au dat demisia ºi au plecat înstrãinãtate, iar alþii ºi-au gãsitalte locuri de muncã”, a declaratTiberiu Balint, vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

Însã, tot din cauza fostuluiGuvern, acuzat de actuala con-ducere a Consiliului JudeþeanHunedoara, nici angajãri în sis-tem nu se pot face. “Trebuie sãfie 7 persoane care pleacã pen-

tru a putea angaja o altã per-soanã ºi de aceea am rãmas fãrãpersonal”, a mai spus Balint. Înrealitate, situaþia este mai multdecât tragicã, mai ales pentru ceicare încã mai lucreazã în sistem.Plãtiþi prost, însã cu responsabi-litãþi mari, aceºti oameni care þinloc de pãrinþi pentru unii copiicare au avut nenorocul de a senaºte nedoriþi de ai lor, asistenþiiparentali ajung sã-i iubeascã ºisã-i protejeze pe aceºti copilaºica ºi cum ar fi ai lor. Însã,întreþinerea unui copil cât ºi apropriei persoane nu este unlucru posibil cu 500 de lei pe

lunã. Astfel, la acest moment,nici chiar moral ei nu sunt decondamnat dacã pleacã, pentrucã o fac pentru a trãi. Trist estecã în urma lor, copiii rãmân sin-guri, ai nimãnui, dar ai tuturor,deopotrivã, pentru cã ajung sãfie pãrãsiþi de 2, 3, 4 ori deoameni pe care ajung sã-iiubeascã. Astfel, lipsiþi de stabili-tate practicã ºi emoþionalã, nune mai mirãm atunci când citimstatistici care aratã cã delicvenþajuvenilã este în creºtere sau cã,cei mai mari infractori provin dinfamilii dezorganizate.

Luiza ANDRONACHE

Asistenþii maternali pãrãsescssssiiiisssstttteeeemmmmuuuullll ppppeeeennnnttttrrrruuuu ccccãããã ssssuuuunnnntttt

pppprrrroooosssstttt ppppllllããããtttt iiii þþþþ iiii

Spitalul de Urgenþã Petroºaniva avea un ambulatoriu modern

Z eci de hectare deteren oferite spre

vânzare. În România sevinde orice, oriunde. Aºase face ca pe site-ul uneiagenþii imobiliare dinValea Jiului sunt postatela vânzare mai multeterenuri din diferite zone,de la est la vest. Cert estecã în urma unei analize laprima vedere, preþurilevariazã în funcþie de zonaîn care se afla terenul.

Zeci de hectare de vânzare laCâmpul lui Neag

Mai mulþi proprietari au scos lavânzare terenurile din zonaCâmpul lui Neag. În funcþie decondiþii, preþurile de aici variazã.Astfel, unn metru pãtrat de terenpoate fi vândut cu preþuri cuprinseîntre 8 ºi 13 euro. Mai mult, pen-tru a convinge potenþialiicumpãrãtori, proprietarii oferã totfelul de detalii. Astfel, cei care voro casã de vacanþã “într-o zonãliniºtitã cu peisaj minunat” potcumpãra un teren în suprafaþa de8000 de metri pãtraþi la Valea deBrazi cu 45 de mii de euro. Totuleste negociabil. Depinde de cât deabil este clientul în aceastã situ-aþie.

“Altitudinea” preþurilecreºte în Strajã

Cum de apropiem de cunos-cutele staþiuni montane din ValeaJiului preþurile cresc. Astfel, înStrajã un teren în suprafaþa de100 de metri pãtraþi este 10 miide euro negociabil. Proprietaruldescrie terenul ca fiind pretabil ºipentru construcþia unei case devacanþã. Spusele lui sunt con-trazise de pozã postata pe sitecare nu atrage cu nimic cumpãrã-torul.

V eterana staþiunilormontane, preþuri

pe mãsurã

Staþiunea Montana Parâng estecea mai cunoscutã staþiune dinValea Jiului, aceasta fiind ºic eamai longevivã. ªi aici sunt maimulte terenuri de vânzare care sepreteazã pentru construirea unorcase de vacanþã. Spre exemplu,aici, preþul unui teren în zonaRusu este estimate la 28 de europe metru pãtrat, iar un teren de1800 de metri pãtraþi în zonaTelescaunului este evaluat la 70de mii de euro.

Preþurile terenurilor din staþiu-nile montane Strajã ºi Parângcresc pe mãsurã ce se dezvoltã

domeniile schiabile de aici.Reprezentanþii administraþiilorlocale din Petroºani ºi Lupenisupravegheazã zilnic lucrãrile demodernizare a celor douã staþiuni,promiþând cã în iarna acestui anvor fi funcþionale câteva din insta-laþiile electrice. Cu dezvoltareastaiunilor se urmãreºte atragereaunui numãr cât mai mare deturiºti atât din þarã cât ºi de pestehotare.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 august 201212 Turism

N edeia Troiþei a devenitcorespondentul din

zilele noastre a unei petre-ceri pe care localnicii dinmunþii Parâng o dãdeau înfiecare zi de 15 august. Desãrbãtoare, oamenii facnedeie, iar de 6 ani seimplicã ºi autoritãþile dinPetroºani.

Ca în fiecare an, momârlaniidin Parâng fac nedeie în 15august. Nedeia Troieþei, cum afost denumitã adunarea câmpe-neascã ce vesteºte perioada în

care se adunã grânele, va avea locsus în munte, unde sunt aºteptaþizeci de oameni curioºi sã afle dintainele pãstrate de bãºtinaºi dincele mai vechi timpuri. „Primãriamunicipiului Petroºani,împreunãcu Asociaþia cabanierilor dinParâng,organizeazã ºi anul acesta,ca de altfel în fiecare an, NedeiaTroiþei. Se va pregãti mâncaretradiþionalã momârlãneascã, cupãsat ºi tocanã de berbec cu varzãcãlitã. Va Fi ºi un spectacol demuzicã popularã, aºa cum a fostîn fiecare an”, a declarat NicuTaºcã, purtãtor de cuvânt alprimãriei Petroºani.

Pentru al ºaselea an consecutiv,în masivul Parâng, la troiþa ridi-catã la cota 1700, pe platoulunde odatã se afla cabana “Cãsuþadin poveºti”, momârlanii din satulJieþ vor întinde mesele ca sã îiinvite la praznic pe toþi cei aflaþi inmunte sã guste din preparatele lortradiþionale ºi sã le cunoascã obi-ceiurile.

Troiþia din Parâng a fost ridi-catã tocmai pentru a cinsti memo-ria iubitorilor de munte, într-un locîn care din vremuri neºtiute,momârlanii petreceau de SfântaMaria în luna august.

Diana MITRACHE

NNNNeeeeddddeeee iiiiaaaaTTTTrrrrooooiiii þþþþeeee iiii ,,,,

îîîînnnnPPPPaaaarrrrâââânnnngggg

Terenuri de vânzare în zonele turistice din Valea Jiului

Cronica Vai Jiului

Documents

Transcript of Cronica Vai Jiului