O trditura EIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod pogtal 0t4606,Romdnia

Difuzare / distribugie carte: teUfax:027 348 74 74mobil: 0733137 745,0728 084 802e -mail: difuzarc@ edituraeikon. ro

Redaclia: tel:027 348 74 74mobil: 0728 084 802,0733 731745e-mail: contact@edituraeikon.roweb : www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nationalal Cercetirii $tiingifice din invilimdntul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili laBiblioteca Nagionali a Romdniei

ISBN: 97 8-606-49-003 B-B

Corecturd: Melinda Creanga

Coperta si tehnoredactarea: Gabi Giulusan

Editor: Valentin Ajder

LAIJREI\TIU PETRILA

C RIZA VALORILOR EUROPENEix c oI\TEXTUL GLoB ALTa{RII

Persbectirse identitare asupra Europei

Cuvdnt inainte de Radu Preda

%ffiffiBucuregti, 2019

^-'

Valorile Europene

Spagiul european ca spaliu cultural gi valoric

Analiza valorilor europ ene

Valorile europene: Eurobarometre

Valorile europene: European Values Survey: 1981-2008

Analiza comparativi a valorilor europene din perspectiva

studiilor valorice EVS I I 98 1 -2008]

Toleranla sociall europeani: atribut al cregtinismului gi

diversitifii

Identitatea cregtind a Europei

Valoarea solidaritilii

Criza valorilor europene gi oboseala integrdrii

Concluzii

Bibliografie

Documente ale Uniunii Europene privitoare la valori

Cirfi, articole gi lucriri de specialitate

Surse on-line

Anexe

158

t78

183

183

192

199

200

206

2t4

2t6

225

231

23r

231

242

247

Fdrd. a fi deloc noui, interogatia despre valorile gi identitatea

Europei igi confirmd pe diverse tonuri, oscilind intre depresie 9i

speranfi, actualitatea. insugi actul de nagtere a culturii continentului

nostru anunfa dezbateri 9i provociri viitoare: creatd din intdlnirea

preabine cunoscutd dintre Atena, Ierusalim si Roma, la care se pot

addugaAlexandria 9i Constantinopol, fiind agadar beneficiara unei

surprinzitoare gi fertile dinamici de oameni 9i idei, ea a devenit

recognoscibili tocmai prin ceea ce doar aparent banal se Poate

numi unitatea in diversitate. Marca identitari 9i forga Europei

a stat in capacitatea de a primi darurile celor din jur. Faptul ci,

printr-o unici sintezd,aceste valori vor fi puse iarisi in circulalie, de

data aceasta dinspre noi spre alyii,va feprezenta adevdrata noutate.

La czpdtul unui astfel de drum de individualizate prin integrare,

,,ofertele" actuale au nevoie probabil de un nou ciclu istoric pentru

a deveni, transformdndu-le gi pe e1e, in ale noastre. Pentru moment,

unii triiesc spaime, negtiind dacd ce pare ameninlitor poattd'

fructele viitoare ale unei bogngii. indoiala este intem eiatd mdcar

gi prin faptul cd in vreme ce noi nu mai avem exercitiul sintezei,

pierzdndu-ne intre timp factorul coagulant - credinla crestini -,noii venili par mult mai bine ancorafi in propriile credinfe. Este in

fapt, o situatie care ne aratd dimensiunile reale ale propriei noastre

transformiri negativer punct din care putem duce mai departe

polemica dintre Erasmus gi Luther daci turcii vremii lor reptezintd"

o pedeapsd a lui Dumnezeu Pentru pulina credingd sau un indemn

pentru redescoperirea acesteia.

1.9

INTRODUCERE

Niciodati in istoria Uniunii Europene nu au existat atdtea

dezbateri asupra valorilor comune europene cum s-a intdmpiat in

ultimii ani gi mai cu seami dupi anul 2000 de cAnd se socotegte

ci suntem intr-un proces continuu de reforml,l dar gi in urma

celebrului discurs a luiJoschka Fischer de la Universitatea Humbold

din Berlin.2

"Qro Vadis Europa? este intrebarea pusd inci o datd de istoria

continentului nostru. $i, din mai multe motive,rispunsui pe

care europenii vor trebui si-l dea, in cazul in care vor si-9i

. facl bine 1or 9i copiilor 1or, nu poate fi decit unul singur:

incepdnd ct finalizarea integrdrii europene. Un pas inapoi,

sau stagnare sau mulpumire cu ceea ce a fost realizat, ar cere

un prel fatal al tuturor statelor membre a1e Uniunii Europene

llordan Birbulescu, Noua Europd, identitate 9i model european, Editura

Poiirom, lagi, 2075, p. 442.2Parte din introducere a fost publicati intr-un capitoi semnat personal s,i unic

autor din voiumul Uniunea Europeand in contextul unei lumi in schimbare:

Fundamente istorice, valori, institufii, Politiei - coordonator Nicolae Pdun, care e

in curs de aparilie la Editura Acsdcmiei Romdne, Bucuregti,2017.

20 Laurentiu Petrita

si ale tuturor celor care doresc si devini membri; ar cere

un pret fatal, mai presus decdt poporul nostru (german)"3.

Lliil dr aks{t val simtll litlii Je urmitoarele

Localfrtcil d f,:r

;r.I I ilrd m)$kAl

tJnrunetr iru$ircdnl -f

.,;

EuroPa I

lil$l !!t.l{ll I t1l*1, iurltl,l

WW1'n,

Fr)arlc alos[

th !/at

:Ddlor al$ill Nu $ttrr

Figura 1. Grafic privind atatamentuI europenitorfalE de locatitate,1ar5, UE gi Europaa

Sursa: EurobarometruI Standard 82 privitor [a

cetS!enia europlean5.

Cu toate cd" discursurile despre identitatea

europeani. abundi atitt Ia nivel mediatic cdt mai

universitar, cetilenii b[trdnului continent se simt

gi cultura

ales 1a cel

pfea putin

Joschka Fischer, From Confederacy to Federation-Thoughts on the Finatity ofEuropean Integration, discurs sustinut la Unversitatea Humbold din Berlin la 12

Mai 2000. Discursul este disponibil online http://www.cvce.eu/enlobj/speech_

by_j oschka_fischer_on_the_ultimate_objective_of_european_integration_

berlin_ 12_may_2000-en- 4cd02fa7 - d9 d0 - 4cd2 -9 1 c9 -27 46a3297 7 7 3.html,accesat \a L0.02.201.7.De asemnea, este disponibil integral in limba englezd. inanexele lucririi.aEurobarobetrul Standard 82 privitor la cetllenia europeani. Disponibil onlinepe site*u1 Comisiei Europene http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/

eb82 / eb82 _citizen_en. pd{, acces at Ia 10 . 02. 20 17 .

Criza va[oriior europene in contextuI gtobatizirii 2L

europeni. Europa pare sA fie intr-o cttzil a valorilor firi llrcccdent.

Sentimentul apartenentei 1a un sistem de valt>ri ;i principii

identitare este tot mai scdzut, sentimentul de apartenenfl

european e gi el in scidere. Eurobarometrul Standard 82 din

toamna Iui 2014 reflectd o tendinti de neatagament a europenilor

fagd. de lJniunea Europeani dar 9i faqd" de Europa, in sens larg.

La inceputul constructiei europene, Adenauer, Schuman sau

Gasperi au mizat pe dimensiunea spirituali si rolu1 identitdlii

crestine in constructia Uniunii Europene. Ideea importanfei

dimensiunii spirituale europene a fost reluati recent de citre

lideri politici europeni. Reaclii survenite in urma discursului Papei

Francisc in Parlamentul European de la finalul anului 201.4, cdnd

mai multi lideri ai grupdrilor politice din PE au fhcut apel la un nou

inceput pentru Europa in care sd se porneasci intdi de toate de la

valori gi identitatea cregtini a Europei. Schuman sustinea ci,,idealul

democratic de care depindea viitorul Europei isi datoreazi originile

exclusiv Crestinismului5 gi faptul ci democragiava"fi cregtind sau nu

va fi de1oc"6. Conceptul de valoare sociali este legat gi de conceptul

de culturi europeani a diversititii, fiind considerat o construclie

hibridd intre cultura cregind occidentala si celelalte subculturi.

in acest context plurivaloric gi pluri-identitar se ridici mai

multe intrebiri. O intrebare legitimi si care devine incet dar sigur

punctul de pornire in analizele ce se cer este:

sSean Gill, R eligian in Europe. Contemporany perspectives,

House, 1994,p.7.6Robert Schuman, Pour L'Europa, Paris, Nagel,2nd Ed.,

Kok Pharos Publishing

1964,p.50-80.

22 Laurengiu Petrita

Ce ne mai tine impreund intr-o Europd tot mai pu/in europeand si

tot mai deconectatd de la loialitateafald de spiritul european?

Care sunt aalori/e care ne-au ?us tmpreund si care sunt ce/e care ne

mai reprezintd?

O aJteintrebare ridici spre o problematizare serioasd,prezentul

si viitorul european:

Cdtd europenitate mai este in Europa?

Nu cumaa tocmai aalori/e europene utilizate de non-europeni si

neutilizate de cdtre europeni duc Ia o crizd a valorilor?

Ce mai reprezintd astdzi specfficul identitar european?

Doar pornind de 1a astfel de intrebiri putem sd" realizdm intr-o

manieri ingrijoritoare ci in Europa la acest moment avem de-a

face cu o serie de crizeinzona spirituali, identitard,valorici, etc..

Obiectir,ul integri.rii europene a fost o provocare pentru fiecare

natiune acceptatl,in parte. Ac easta avizat prin excelenti respectarea

si implementarea unor strategii sociale, economice, de justilie gi

politice, ignordndu-se oarecum aspectele culturale si valorice

proprii fiecirei natiuni. Actuala crizd. europeanl, aratd cd rigorile de

integrarc institutional[ au fost ce1 mai probabil atinse, insi., numai

obiectivele, idealurile si valorile comune ar putea implica cetilenii

intr-un proiect politic durabil 9i spre o motivatie sociali practici.

Sentimentul de apartenentd. animd. eforturile tuturor factorilor din

societate spre unitate 9i stabilitate, iar europenii nu numai de acest

sentiment de apartenen!6. au nevoie, ci au nevoie gi si creadd in el

exprimdndu-l prin felurite mdsuri de politici publice europene.

Criza valorilor europene in contextuI gtobal.izirii 23

Procesul de integrarea europeani, considerat pdnlt ircunr in rnod

excesiv a fi cu prioritate unul de naturi economictr gi politictr, are

nevoie de aborddri tot mai mult din perspectiva culturah, valorici

gi identitari. Abordarea trebuie si gind cont de faptul cd. Europa

este o zond multilingvisticd ;i multiculturald, dar 9i de faptul cd.,Ia

ora actuald., pe bitranul continent se intimpln o reconfigurare

demograficd. fl,rd. precedent. Europa a devenit, datoriti bunistiriieconomice, securitilii, dar si a altor factori, un magnet pentru

cetigenii girilor in curs de dezvoltare. ,,IJniunea Europeani, spunea

comisarul european Reding este o uniune voluntar[ a statelor cu

propria lor istorie, cu structurile sociale, politice, economice, cu

propriul patrimoniu cultural, cu propriile lor limbi"7. Cu toate

acestea, UE este gi un spafiu de intdlnire culturali gi interculturald,

un adevirat mix cultural.

Prezentul Europei este constituit azi din indoieli, spunea Rene

Girault. Multe tdri au dorit sd facd" parte din ansamblul european

gi multe tiri inci mai doresc. Se simte totugi, de la un an la altul

dar gi de la un val (de aderare) Ia altval, cum creste sentimentul de

nelinigte in ceea ce privegte soarta constructiei europene. Putem

oare s[ vorbim la acest moment despre o Europi unitari ttdta timpcdt cetdtenii Europei nu se simt europeni?8

Societatea european[ actuald" este mai fragmentatl ca oricdnd.

TViviane Reding, Le deft de I'education en Europe, martie 2003, in Europe\

Cons titutional Crisis: International Perspectives, EFES, Cluj-Napoca, 2007, p. 9 6.8Rene Girault, (coord.) Identitate ;i con;tiinl,i europeand in secolul al XX-lea,

Curtea Veche, Bucuregti, 2004, p.1"I.

24 Lauren{iu Petrila

Aceasti stare de fapt social impune o analizd.mai mult decdt urgenti.

DacI in perioada interbelici vorbim de fenomenul rezistentei

europene,e putem spune, fdr6" exagerate, cd. astdzivorbim de nevoia

unei rezistente europene din perspectiva convietuirii in amestecul

cultural tot mai pulin european. Recent, am gisit un exemplu

important 9i concret de succes vis a vis de rezistentd. identitari

atunci cind vine vorba de confluenta culturilor. in primul volum din

Trilogia marginalilor Vaslle Ernu, ne oferi un text memorialistic

cu valoare de document istoric, plin de lecpi de supravietuire gi

chiar conservare culfurali.,,Sectantii,l0 ne oferd o lecgie importantd.

despre confluenta culturilor si totodatd. despre provocirile Ia care

este supusd o anumiti comunitate / minoritate. Ne aflim in pliniglobalizare, culturile, identitigile nalionale si regionale, gi religiile

se amestec5., se dilueazd si se relativizeazd,.Lucrarea lui Ernu face

trimitere la nu mai pulin de opt comunititi etnice si nationale

ptezente in acel sat. Convietuirea acestora nu le-a anulat identitatea

etnici sau religioasi, ci a creat o lume suprapusd, imbog[fitn prin

reciprocitate 9i schimb, fiecare intirindu-si identitatea. Poate ci si

de aici putem invila cdteva tehnici sau metode de supravietuire."

Metode de dezvoltare si nu numai, dar gi si intelegem cd orice

crizd. are in ea potenlialul dezvolterii gi evolutiei tot mai viguroase.

,,Cartearcare poate fi inteleasi si ca o mini Europd.,face o arheologie

eVezi: Gheorghe Unc, RezistenTa europeand: in anii celui de-al dailea rdzboi

rnondial,trimitere la ambele volume, Editura Militarb, Bucuregti, 1,973-L976.loVasile Erntt, Sectantii, primul volum din Micd trilogie a marginalilo4, Polirom,

Ia9i,20l5.

Criza valori[or europene in contextuI globaliz5rii 25

culturali de fapt, iar de drept poate si ne serveasci ca bazd, aunui

manual despre o Europi pe care niciunul nu o mai intelegem.

Suntem intr-o lume amestecatd", in care incercS.m si ne pistrim

identitatea. Comunitilile descrise de Ernu au reugit pentru aproape

100 de ani sub patru regimuri si dominalii diferite"ll.

Pe parcursul lucririi vom face gi o incursiune identitar analiticd.

a momentului actual in care se afld Europa astilzi. Cu precidere,

analiza se referi la valorile europene 9i cum aceste valori europene

in contextul larg al globalizdrii tind si se schimbe sau sd devind

negociabile sau chiar sunt la schimb, in func1ie de context. Un

alt lucru la care vom face apel in cadrul analizei noastre va fi

cresterea numirului de non-europeni in Europa. Facem apel gi la

aceste detalii pentru ci valorile sociale lin de oameni si, implicit,

de configuratia (reconfiguralia) demografic[ (cu identitili gi

origini diverse gi diferite) in continui schimbare. in intenlia de

a analiza actualitatea valorilor europene astdzi nu ne vom alinia

discursurilor antimigralie 9i nici eurosceptice. Nu ne propunem

si emitem judecnp de valoare asupra Europei actuale si nici nu

vrem sd alunecdm sub nicio formi pe panta europesimisti or spre

o nostalgie dupi Europa crestini si conservatoare. Vom puncta

situatii specifice din Europa care, din punctul nostru de vedere, duc

incet dar sigur la o nouii cultur[ in spaliul european, iar mai apoi

lllnspirat din recenzia profcsorului Marius Cruceru la lansarea volumului.

Informagie disponibild onlinc lit prrnctul 3 al recenziei: Conaie/uirea in arnestecul

de culturi, http://mariusr:nrccrrr.rol201,7/02/77/sectantii-lui-siberia-de-ce-ne-

intercse za/, accesat la 17 .02),(ll7 .

26 Lauren{iu Petril.a

voi sublinia 9i iminenta aparigie a unui nou set de valori sociale.

Identitatea europeani suferi modificiri masive 9i se pare c5. este

infrdnti tocmai de propriile ei deziderate. in sens larg, dupi cum se

va observa,lucrarea igi propune o analizd. socio culturaTd. a spaliul

european din perspectiva provocirilor multiculturale gi a altor

fenomene sociale cu impact international.

Fenomenul identitar-valoric cdt gi al mentalitiplor sociale

a fost, de-a lungul timpului, probabil unul dintre cele mai

controversate subiecte de analizd, si finta multor perceptii sociale. Afost considerat,analizat si reconsiderat in multe moduri 9i in multe

raportdri sociale, iar maniera de abordare a fost tot atdt de diferitd

9i de polarizatd. De Ia a fi considerat sursi gener^toarc de tipuri

de societiti la surse declansatoare de conflicte ori acte de terorism,

religia, identitatea, cultura si valorile au fost, mai mult sau mai pufin

direct gi / sau vizibtl. Fenomen prczent in toate etapele istorice

ale societitii umane ca factor care a contribuit la conturarea unor

strategii socio-politice ale natiunilor si, mai mult decdt atdt, asupra

bitrdnului continent. De la blamare 1a apreciere, de 1a mdndrie la

retinere, cultura si valorile europene au parcurs un drum sinusoidal

adesea, dar a rimas intotdeauna o constanti a vielii sociale in orice

etapi istorici, fiind de cele mai multe ori o constanti in cadrul

politicii europene.

Astdzi, cdnd vorbim despre valori, crizd, identitate ;i Europa,

este cu neputinti sd. nu facem apel inc5. din debutul acestei

lucriri 1a aspectele sociale ce tin de etici. $i nu ne referim aicilao etici moralisti de tip dogmatic, ci incercarea noastri aici este

Criza vatoril"or europene in contextuI global.izlrii 27

sL evidenliem elementele privitoare la posibilele maladii sociale

astdzi in Europa. Elemente ce tin de patologia spiritului european.

Prin textul de fa!d, nu ne propunem pentru niciun moment sisancfiondm evolu1ia europenitilii, ci doar o observare profundi

in scopul intelegerii fenomenului. incercim, in lucrare a de fatd., sd.

citim evenimentele intr-o cheie analitici pentru a putea prefigura

si preconiza ulterior evolutia Europei, drumul european si ce se va

intampla aici, pe continentul nostru, avdnd in vedere toate datele pe

care le vom aminti gi trata in cercetarea noastri.

Relativismul etic este, firi indoiali, favortzat de condiliilc

pluralismului: libertatea va consta in a incerca cxpcricnfc

multiple, f1,rd, a te angap vreodati intr-o alegere definitivrl.

Dar, invers, exist5" riscul de a te adiposti in spatele unor sistcmc

pentru a evtta confruntarea cu realitatea existentei, p6.nd Ia a evita

existenfa in intregul ei. Dupi multe decenii de tdcere in ceea ce

privegte tema identitdlii europene - perioadi in care proiectul

European a reugit si se contureze tot mai puternic gi mai

vizrbll din punct de vedere institution aI, iatd, ci tema identitiliisi a sufletului European a revenit in prim planul dezbaterilor

academice, culturale, politice, etc.12

Relativismul cel mai influent in ziIele noastre este cel care tinde

spre legitim area pluralilr7tii sistemelor de valori. Aceast5. perspectivi

este incuraj atd, in contextul cregterii complexit5gii sociale care

12Vasile Boar| Noua Europd in cdutarea identit,ilii, Risoprint, Cluj-Napoca,2009,

p.7.

28 Laurenliu Petrila

duce astfel spre o varietate si discontinuitate a valorilor.i3 Astdzi,

relativismul se justifici prin solidaritatea sa cu valoarea toleranlei,

putdnd spune chiar ci relativismul a ajuns azi un instrument care

asiguri serviciile tolerantei intre culturi gi naliuni.la in anumite

situalii, relativismul comportd efecte. Spre exemplu, ,,in condilii

de multiculturalism pluralitatea culturilor este un fapt cel pulin

evident, dar postularea faptului (a9a cum se suline) ci valorile

culturale nu sunt afectate,impiedici din capul locului gisirea acelui

pattern al convietuirii iniuntrul unei societlli (europene) care si

permiti fiecirei culturi si se manifeste.l-5"

Europa de azi trlieste intr-un adevirat mix cultural, cu impact

pe termen lung asupra a ceea ce inseamnl. civrlizayie gi identitate

europeani. Cultura europeani, recunoscutl intdi de toate pentru

randamentul economic gi piala de liber schimb, a atras foarte

multe etnii 9i culturi diferite in acest spafiu care s-a dezvoltat

cindva tocmai datorit[ unei unititi culturale gi de credinli (catolic-

protestanti). Sunt foarte multe motive pentru care Europa a

devenit atit de permisivd 9i ingiduitoare cu imigranlii, 9i aici nu

ne referim la valurile de imigranli refugiagi din ultima perioadi,

ce au gocat girile 9i granilele Europei Centrale. Obiectiv, trebuie

sd recunoagtem ci in fala unui spor natal tot mai scdzut,guvernele

l3Andrei Marga, Relatiaismul ;i problemele sale, Presa Universitari Clujeand,

2007,p. L1,9.

lalbidem, p.120.lsMax Hailer, Rudolf Richter (eds.) Towards a European Nation? PoliticalTrends

in Europe. East and West, Center and Preiphery, Armonk, NewYork, 1994,p.258.

Criza valoril.or europene ?n contextuI globalizirii 29

europene s-au vdzut nevoite si-9i construiasci gi si igi menlini

politicile publice gi sistemele guvernamentale prin deschiderea

frontierelor. Sunt multe pozilii europene care spun 1a unison cl

multiculturalismul este un egec in Europa, dar sunt foarte Puline

voci care si puncteze momentul actual al Europei, figa identitari

sau profilul European azi, ca si nu mai vorbim despre predicgii

pentru Europa tot mai pulin europeani. Sunt foarte pufine voci

care si problematizeze asupra faptului ci Europa a devenit atdt

de permisivX gi inconstanti cu insdsi identitatea ei. Considcrim cii

nu se poate vorbi in termeni de finalitate sau de e;cc, aviintl irt

vedere fenomenele recente din Europa. Cu toate ci, pc ptrcttrsttl

acestei lucrIri, vom cita atdt din eurosceptici cdt gi din eurofili,

nu ne propunem sub nicio formi si ludm vreo pozitie de parcurs

gtiinlific din curtea niminui. Valorile care au construit Europa sunt

aceleasi, chiar daci intre timp orientirile si perspectivele cu privire

la Europa s-au tot schimbat. Ne propunem in lucrarea de fali 9i o

incursiune cu scopul de a intelege ce a format Europa, ce o tine inci

impreun5" 9i dac[ in momentul de fagi mai putem si ne raportim

identitar la valorile europene care, din punctual nostru de vedere,

sunt tot mai negociabile in ultimele decenii.

Romano Prodil6 spunea ci Europa a ajuns la o riscruce istoric[

gi are nevoie mai mult ca oricdnd de reafirmarea valorilor care au Pus

bazeleacestui proiect european. Inclusiv in contextul pr oblematizdtii

asupra monedei unice, spunea profesorul italian, trebuie pornit

t6Romano Prodi, O aiziune asupra Europei,Editura Polirom, Iagi,2001, p. 61.