Copertd: lonu! Ardelean u-PaiciTehnoredqctorz Rodica Boacd

@ 2016 Editura Paideia

Piata Unirii nr. 1, sector 3

Bucureqti, Rom6niatel.: 021.316.82.10

e-mail: office @paideia.ro

www.paideia.rowww.cadourialese.ro

CRIZA UMANITATII

Edmund Husserl

EUROPENE

5r FTLOSOFTA

Troducere, note ;i comentqriide Alexondru BOBOC

Troduceri dupd:Husserliano. Edmund Huseil Oesammelte (,|/erhe.

Auf Grund des Nqchlosses ver6ffentlicht in Gemeinschoft

mit dem Husserl-Archiv on der Universitiit Kciln

vom Husserl-Archiv (Louvoin) unter

Leitung von H.L. Von Bredo, Den Hoog, M. Niihoff 1950

ft Bond Vt hrsg. von W. Biemel,2. Aull.'1962,pp. 314-348; Band lX, hrsg' von W. Biemel,

2. Aufl., 197& P. 237'257; Bond Vhrsg. von Morly Biemel, 1952, pp. 138-162.

ISBN 978-606-7 48-124-2 paldela

CUPRINS

cRrzA UMANITAII EUROPENE5t FtLO50FtA.......

FENOMENOLOGIE. Articol pentruEnciclopedio Britanicdin vol. XVll (1927).

Primo voriontd ...........61

poSTFATA (1930),,tDEt PENTRUo FENOMENOLOGTE PURA 5lo FlLoSoFlE FENOMENOLOGTCA'............ 8e

POsTFATA.......... .............9t

BIBLIOGRAFIE ...123

.........139Poullqnssen (K6ln, ,,Lebenswelt" ;i gtiinldin conceplio lui Husserl .............141

Wolter Biemel (Aochen), Heidegger

;i fenomenologio .155

179

I

M-o; incumeto, in oceostd conferinfd, sd

redobdndesc interesul pentru temo otdt de multdiscutotd o crizei europene, de fopt s6 dezvoltideeo istorico-filosoficd (sou sensul teleologic) deumqnitqte europeond. intrucdt prin oceosto ordtchior funclio esenliold pe core ou sd o exercite, co

;tiinle ole noostre, filosofio ;i romificoliile ei, crizoeuropeond vo dobdndieo insd;i o noud elucidore.

5d pornim de lo un fopt bine cunoscut, onumede Io deosebireo dintre medicinq noturolist-;tiin-lificd ;i o;o-numito <<teropeuticd noturqld>. intimp cein violo poporului oceqsto din urmd cores-punde in genere empiriei noive gi trodiliei, medi-cino nqturqlist-;tiinlificd folose;te inlelegereoimprumutotd de lq;tiinle pur teoretice, de lo cele

ole corpului umon,inointe detoqte de lo onotomie

ti fiziologie. Lq rdndul lor, ocesteo se sprijind pe

;tiinlele explicotive de bozd ole noturiiin genere,

indeosebi pe fizicd ;i chimie.5d ne indreptdm ocum privireo de lo corpul

umon cdtre spirituolitoteo umqnd - temo olo-numitelor;tiinle ole spiritutui. in ele interesulteo-retic conduce oproope in mod exclusiv lo oomenicq persoone si lo violo ;i reolizdrile personole,precum ;i, corelotiv, lo reolizdri in sfero creofiei.Co eu, g noi viola personold io o formd comuni-tord, este o viold intr-un orizont ol comunitdlii.Aceostq chior ;i in comunitdlile diferitelor configu-rolii moi simple sou moi complexe, co fomiliq,

t5

nqtiuneq, supronotiuneo. Aici termenul viold nuqre un sens fiziologic, ci inseomnd o viold oclionotdde scopuri, core qngojeozd creolii spirituole: insensul cel moi lorg, eo este creqtoore de culturd inunitoteo unei istoricitdfi. Toote ocesteo constituie

temo diferitelor gtiinle ole spiritului. Este evidentcd diferenlo dintre prosperitote deplind tidegene-rore, deci, oto cum s-or puteo spune, dintre sdnd-

tote si boql6, este volobild ;i pentru comunitdfi,pentru popoore;i stote. Prin urmore, nu se poote

ocoli intreboreo: cum se fqce cd nu s-o oiuns deloc,

in qceostd privinld,lo o medicind ;tiinlificd, uno onoliunilor ;i o comunitdlilor supronolionole?Noliunile europene sunt bolnove, Europo ins6;i se

ofld, se spune, intr-o crizd. Cevo in genul teropeu-ticiinqturole nu lipselteinsd cu totul de qici. intr-unfel, suntem chior inundoli de un torent de propu-neri de reformd, propuneri totodqtd noive;i exol-tote. De ce ins6, in ciudq puternicei lor dezvoltdri,gtiinlele spiritului refuzd sd delind rolul pe core

;tiinfele noturii il exercitd in mod excelent in sfero

lor?

Oricine este fqmiliqrizot cu spiritul ;tiinlelormoderne vq gdsi fdrd ezitore un rdspuns. Mdrelio

;tiinlelor noturii constd in foptul cd ele nu se mullu-mesc cu o empirie de ordin intuitiv, deoorecepentru ele orice descriere o noturii vreq sd fienumoi un stodiu metodologic trqnzitoriu cdtre oexplicore exoctd, in cele din urmd de ordin fizico-

chimic. Ele considerd cd ;tiinlele <pur descriptive>ne leogd de reolitdlile diferite ole lumii inconju-rdtoqre terestre. ltiinlo motemotic-exoctd o

noturii insd cuprinde, cu metodele ei, infinitdlilesub ospectul reolitdlii lor, precum ;i olte posibilitdlireole, mundone. Eo interpreteozd dqtul intuitivco oporenld relotivd pur subiectivd ;i coutd sd

cerceteze suprosubiectivul (noturo <obiectivd>)

ins6ti, degojdnd, printr-o oproximolie sistemoticd,ospectele lui obsolut universole, fie ocesteq ele-mente sou legi. Prin oceosto eo ne invo!6 cum s6

explicdm in mod unitor reolitdlile concrete dotein preolobil intuifiei, fie ele oomeni, onimole <sou>

corpuriceregti; lioceosto pornind de lo lelul ultim,odicd de o induce din oporenlele dote efectiv infiece clipd posibilitdli viitoore gi probobilit6li cedepd;esc in omploore ;i precizie orice empirie mdr-ginitd lo intuifie. Consecinlo perfecliondrii consec-vente o ;tiinfelor exocte q constituit, in epocomodernd, o veritobild revolulie in stdpdnireonqturii prin tehnicd.

Din rotiuni ce lin de fondul lucrurilor, storeometodologicd in gtiinlele spirituluieste, din pdcote(n sensulinlelegerii devenite pentru noi de ocuminteligibild), cu totul diferitd. Ordineo spirituluiumon este fundotd tn physirul umon; fiecore viotdsufleteoscd umond porticulord este fundqtd incorporolitote, clto cum este;i fiecore comunitote,in corpurile oomenilor individuoli, cqre sunt mem-bri oi ocesteio. Docd, deci, trebuie sd fie posibild;ipentru fenomenele ;tiinfelor spiritului o explicorereolmente exqctd,;i, in mod corelqtiv, o procticd;tiintificd de intindere osemdndtoore celei din sferonoturii, otunci sovonlii de oceostd speciolitote n-ortrebui sd considere spiritul co spirit, pur;i simplu,ci sd se reintoorcd lq suportulcorporol, desfdlurdndexplicolii exocte cu ofutorul fizicii si chimiei. Dejoin privinlo omului individuol, ;i cu otdt moi indrep-tdlit, o morilor comunitdli istorice, ocest proiectegueozd insd (;i in privinlo qceostq nu se pooteschimbo nimic, oricore or fi timpul, moi lung soumoi scurt) in complicoreq cercetdrilor psihofizic-exocte necesore. Docd lumeo or fi o construcliedin doud o;o-zise sfere de reolitote, lo fel deindrep-tdlite, qnume, noturd sispirit, nici uno dependentd

16 17

de ceololtd metodologic ;i foptic, qtunci situolioor fi cu totul olto. Numoi nqturo este de trotot ineo insdli co o lume inchisd; in ;tiinlo noturii eo chior

;i este cercetotd intr-o deplind consecvenfd, numoico noturd, fdcdndu-se obstroclie de orice estespirituol. Pe de olt6 porte, pentru speciolistul inte-resot in mod pur de spirit, o osemeneq obstroclieconsecventd o noturii nu conduce tot lq o ,,lume"inchisd in sine, unq conexotd in mod pur spirituol,core, cq poroleld ;tiinfei pure q noturii, or puteodeveni temo unei ;tiinfe pure ;i universole ospiritului. Cdci spirituolitoteo onimold, ceo o,,sufletelor" umon gi onimol, lo cqre duce, in celedin urmd, orice spirituolitote obisnuitd, este fun-dotd couzol intr-o modolitote oporte in corporo-litote. 5e inlelege ostfel cd teoreticiqnul interesqtin mod pur de spirituolulco otore nu poote depdgistodiuldescrierii, ol unei istorii o spiritului,;i rdmdneinldnluit in reolitdlile finite, de ordin intuitiv. Oriceexemplu ne dovedelte oceostq. De pildd, un istoricnu poote s6 se ocupe de istorio greoc6 veche fdrdgeogrqfio fizicd q Greciei ontice, nu se poote ocupode qrhitecturo ei fdrd o luo in considerore loturqcorporold o edificiilor etc., etc. Foptele por pe de-o-ntregul ldmuritoore.

Ce or fiinsd docd intreogo modolitote de gdn-dire ce se onun!6 in oceostd prezentore s-or bozope prejudecdli nefoste;i ;i-or oveo porteo so devind in molodio Europei? Cd qceosto este situofio,sunt pe deplin convins; in plus, sper sd clorific prinoceosto cd qici se qfl6 surso esenliold pentru evi-denlo cu core sovontul modern nu ioin consideroredeosebirile dintre domenii ;i tdgdduiette posibilito-teo fundomentdrii unei ;tiinfe riguros inchise in sine

9i universold o spiritului.Chiqr in interesul nostru pentru problemo

Europeitrebuie s6 ovonsdm pulin in oceosto ;i sd

inldturdm orgumentoreo ce ne-o pdrut evidentdincd din primo clipd. Fdrd indoiold, istoricut, cerce-tdtorul spiritului ;i ol culturii qre in mod constont,printre fenomenele pe core le studiozd, ;i noturotizic6, - in exemplul nostru nqturq Greciei qntice.Aceostq nu este insd noturo in sens nqturolist-;tiinfific, ci ceeo ce voloro pentru vechii greci conoturd, co reolitote noturold q lumii inconjurd-toore, oflotd sub privireo lor. in ollitermeni: lumeoinconjurdtoore istoricd o Grecilor nu este lumeoobiectivd in sensul nostru, ci reprezentoreq lordespre lume, odicd proprio lor evoluore subiectivdo lumii cu tot ce voloro in oceosto pentru ei coreolitote, zei, demoni etc.

<Lume inconjurdtoore> este un concept ce-giore locul in mod exclusiv in sferq spirituold. Cdtrdim intr-o onumitd lume o noostrd, inconjurd-toore, in roport cu cqre voloreozd orice grijd ;istrdduin!6 o noostrd, oceosto constituie un foptce corocterizeozd o ordine situotd numoi in plonulspiritului. Lumeq cqre ne inconjoord este o configu-rolie spirituold in noi ;i in violo noostrd istoricd.Nu existd ostfel oici nici un temei pentru cei coreconsiderd drept temd spiritulco spirif preconizdndpentru qceostd lumeinconjurdtoqre o qltd explico-lie decdt ceo pur spirituol6. Ceeo ce se poote spunein genere ostfel: este obsurd o considero noturodoorin eo insdli, strdind, spirituol6;i, co urmore, oedifico gtiinlo spiritului pe;tiinfo nqturii, o vreo sdo fqcem o ;tiinfd o;o-zis exoctd.

5e pierde cu totul din vedere foptulcd termenul<stiinfd o noturii> (co in genere orice ;tiin!d)desemneozd o octivitote spirituold, qnume ceo osovonlilor noturoli;ti, core coopereqzd in ;tiin!d,pi, co otore, eo !ine, co ;i toote fenomenele spiri-tuolq de sfero q ceeo ce trebuie sd fie explicot prin;tiinfo spiritului. Nu este oore obsurd, gi un cerc in

]I

{

I

l

r1

t;

l8 t9