Criterii de Diagnosticare

7/25/2019 Criterii de Diagnosticare

1/53

CRITERII DE DIAGNOSTICARE

I. Criteriile de diagnostic pt o Tulburare de Personalitate

A. Un pattern durabil de experienta interna si de comportament care

deviaza considerabil de la cerintele culturii individului. Acest pattern se

manifesta in doua ( sau mai multe ) din urmatoarele domenii:

1. cunoastere ( adica modurile de a se percepe si interpreta pe sine, alte

persoane si evenimente )

2. afectivitate ( adica, gama, intensitatea, labilitatea si adecvarea

raspunsului emotional )

3. functionare interpersonala

. controlul impulsului.

!. "atternul durabil este inflexibil si pervasiv in raport cu o gama larga

de situatii personale si sociale.

#. "atternul durabil duce la o detresa sau deteriorare semnificativa

clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de

functionare.

$. "atternul este stabil si de lunga durata, iar debutul sau poate fi trasat

retrospectiv cel putin pana in adolescenta sau la inceputul perioadei adulte.

%. "atternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau

consecinta a unei tulburari mentale.

&. "atternul durabil nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale

unei substante ( de ex., un drog de abuz, un medicament ) sau ale unei

conditii medicale generale (ex. traumatism cranian ).

1


2/53

1. Tulburarea de Personalitate Paranoida

A. ' neincredere si suspiciozitate pervasiva fata de altii, astfel ca

intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand precoce in

perioada adulta si prezente intro varietate de contexte, dupa cum este

indicat de patru ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. suspecteaza, fara baza suficienta, ca altii ilo exploateaza,

pre*udiciaza sau insala.

2. este preocupat+ de dubii ne*ustificate referitoare la loialitatea saucorectitudinea amicilor sau asociatilor.

3. refuza sa aiba incredere in altii din cauza fricii ne*ustificate ca

informatiile vor fi utilizate malitios contra sa.

. citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau

evenimente beningne.

. poarta pica tot timpul, adica este implacabil+ fata de insulte, in*urii

sau ofense.

-. percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa, care nu sunt evidente

altora si este prompt+ in a actiona coleros sau in a contraataca.

. are suspiciuni recurente, fara nici o *ustificare, referitoare la

fidelitatea sotiei ( sotului ) ori partenerei ( partenerului ) sexuale.

!. /u survine exclusiv in cursul sc0izofreniei, al unei tulburari afective

cu elemente psi0otice ori al altei tulburari psi0otice si nu se datoreaza

efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale.

2


3/53

2. Tulburarea de Personalitate Sci!oida

A. Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama

restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale,

incepand precoce in perioada adulta si prezente intro varietate de

contexte, dupa cum este indicat de patru ( sau mai multe ) dintreurmatoarele:

1. nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse, inclusiv de

faptul de a fi membru al unei familii.

2. alege aproape intotdeauna activitati solitare.

3. are putin sau nu are nici un interes in a avea experiente sexuale cu o

alta persoana.

. ii plac putine ori nui plac nici un fel de activitati.

. lipsa amicilor sau confidentilor apropiati, altii decat rude de gradul .

-. pare a fi indiferent la criticile sau laudele altora.

. prezinta raceala emotionala, detasare sau afectivitate plata.


cu elemente psi0otice, al altei tulburari psi0otice ori unei tulburari de

dezvoltare pervasiva si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe

ale unei conditii medicale generale.

3


4/53

". Tulburarea de Personalitate Sci!otipala

A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat

prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili

relatii intime, precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie, siexcentricitati de comportament, incepand precoce in perioada adulta

si prezent intro varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci

( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. idei de referinta ( excluzand ideile delirante de referinta ).

2. gandire magica sau credinte stranii care influenteaza

comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale ( de

ex., superstitiozitate, credinta in clarviziune, telepatie ori in cel de al

saselea simt 4 la copii si adolescenti, fantezii si preocupari

bizare ).

3. experiente perceptive insolite, incluzand iluzii corporale.

. gandire si limba* bizar ( de ex., limba* vag, circumstantial,

metaforic, supraelaborat sau stereotip ).

. suspiciozitate sau ideatie paranoida.

-. afect inadecvat sau coarctat.

. comportament sau aspect bizar, excentric sau particular.

5. lipsa de amici sau confidenti apropiati, altii decat rude de gradul .

6. anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si

tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu *udecati

negative despre sine.


5/53


cu elemente psi0otice, al altei tulburari psi0otice ori al unei tulburari de

dezvoltare pervasiva.

#. Tulburarea de Personalitate Antisociala

A. %xista un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor

altora aparand de la etatea de 1 ani, ca indicat de trei ( sau mai

multe ) dintre urmatoarele

1. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu

comportamentele legale, indicata de comiterea repetata de acte care

constituie motive de arest.

2. incorectitudine, indicata de mintitul repetat, uzul de alibiuri,

manipularea altora pentru profit sau placere personala.

3. impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte.

. iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporalerepetate

. negli*enta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora

-. iresponsabilitate considerabila, indicata prin incapacitatea repetata

de a avea un comportament consecvent in munca ori de asi onora

obligatiile financiare.

. lipsa de remuscare, indicata prin a fi indiferent ori a *ustifica de ce a

facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.

!. ndividul este in etate de cel putin 15 ani.


6/53

#. %xista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 1 ani.

$. #omportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul

sc0izofreniei ori al unui episod maniacal.

$. Tulburarea de Personalitate %ordeline

A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale,

imaginii de sine si afectelor, si impulsivitate marcata, incepand

precoce in perioada adulta si prezent intro varietate de contexte, ca

indicat de cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. NOTA: /u

include comportamentul suicidar sau automutilant, care figureaza la

criteriul .

2. un pattern de relatii interpersonale intense si instabile caracterizat

prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare.

3. perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine

marcat si persistent instabila.

. impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential

autopre*udiciante ( de ex.,c0eltuieli, sex, abuz de o substanta, condus

imprudent, mancat compulsiv ). NOTA&/u include comportamentul

suicidar sau automutilant, care figureaza la criteriul .

. comportament, gesturi sau amenintari recurente de suicid ori

comportament automutilant.

-


7/53

-. instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcate a dispozitiei

( de ex.,disforie episodica intensa, iritabilitate sau anxietate durand

de regula cateva ore si numai rareori mai mult de cateva zile ).

. sentimentul cronic de vid .

5. m7nie intensa, inadecvata ori dificultate in a controla m7nia ( de ex.,

manifestari frecvente de furie, stare coleroasa permanenta, batai

repetate ).

6. ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, in

legatura cu stresul.

'. Tulburarea de Personalitate (istrionica

A. Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a

atentiei, incepand precoce in perioada adulta si prezent intro

varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai

multe ) dintre urmatoarele:

1. este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei.

2. interactiunea cu altii este caracterizata adesea printrun

comportament seducator sau provocator sexual inadecvat.

3. prezinta o sc0imbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor.

. uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia

asupra sa.

. are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii.

-. este sugestionabil, adica usor de influentat de altii sau de

circumstante.


8/53

. manifesta autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerata a

emotiilor.

5. considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate.

). Tulburarea de Personalitate Narcisistica

Un pattern pervasiv de grandoare ( in fantezie si comportament ),

necesitatea de admiratie si lipsa de empatie, incepand precoce in

perioada adulta si prezent intro varietate de contexte, dupa cum este

indicat de cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. are un sentiment grandios de autoimportanta ( de ex., isi exagereaza

realizarile si talentele, asteapta sa fie recunoscut ca superior fara

realizari corespunzatoare ).

2. este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, stralucire,

frumusete sau amor ideal.

5


9/53

3. crede ca este aparte si unic si poate fi inteles numai de, ori

trebuie sa se asocieze numai cu, alti oameni ( sau institutii ) speciali

ori cu status inalt.

. necesita admiratie excesiva.

. are un sentiment de indreptatire, adica pretentii exagerate de

tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele

sale.

-. este exploatator interpersonal, adica profita de altii spre asi atinge

propriile scopuri.

. este lipsit de empatie: este incapabil sa recunoasca sau sa se

identifice cu sentimentele si necesitatile altora.

5. este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el.

6. prezinta comportamente sau atitudini arogante, sfidatoare.

*. Tulburarea de Personalitate E+itanta

Un pattern pervasiv de in0ibitie sociala, sentimente de insuficienta si

0ipersensibilitate la evaluarea negativa, incepand precoce in perioada

adulta si prezent intro varietate de contexte, dupa cum este indicat de

patru ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

6


10/53

1. evita activitatile care implica un contact interpersonal semnificativ,

din cauza fricii de critica, dezaprobare sau re*ectie.

2. nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este

apreciat.

3. manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face

de ras ori de a nu fi ridiculizat.

. este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau re*ectat in situatii

sociale.8

. este in0ibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de

inadecvare.

-. se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora.

. refuza sasi asume riscuri personale sau sa se anga*eze in orice

activitati noi din cauza faptului ca acestea lar putea pune in

dificultate.

,. Tulburarea de Personalitate Dependenta

' necesitate excesiva si pervasiva de a fi tutelat, care duce la un

comportament submisiv si adeziv si la frica de separare, si care incepe

19


11/53

precoce in perioada adulta si este prezent intro varietate de contexte,

dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate

excesiva de consilii si reasigurari din partea altora.

2. necesita ca altii sasi asume responsabilitatea pentru cele mai

importante domenii ale vietii lui.

3. are dificultati in asi exprima dezacordul fata de altii din

cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea. NOTA:

/u implica frica reala de retributie.

. are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur ( din

cauza lipsei de incredere in *udecata sau capacitatile sale,

mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie

).

. merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la

altii, pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri

care sunt neplacute.

-. se simte incomodat sau lipsit de a*utor cand ramane singur

din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba gri*a de

sine.

. cauta urgent alta relatie drept sursa de solicitudine si suport

cand o relatie stransa se termina.

5. este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lasat sa aiba

gri*a de sine.

1-. Tulburarea de Personalitate Obsesi+ Co/pulsi+a11


12/53

Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfectionism si control

mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii, desc0iderii si eficientei,

incepand precoce in perioada adulta si prezent intro varietate de contexte,

dupa cum este indicat de cel putin patru ( sau mai multe ) dintre

urmatoarele:

1. este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau

planuri, in asa masura ca obiectivul ma*or al activitatii estepierdut.

2. prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea

sarcinilor ( de ex., este incapabil sa realizeze un proiect,

deoarece nu sunt satisfacute standardele sale extrem de

stricte ).

3. este excesiv de devotat muncii si productivitatii, mergand

pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor

( ne*ustificata de o necesitate economica evidenta ).

. este 0iperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de

moralitate, etica sau valori ( fapt ne*ustificat prin identificare

culturala sau religioasa ).

. este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile,

c0iar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala.

-. refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de

cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face

lucrurile.

. adopta un stil avar de a c0eltui, atat fata de sine cat si fata de

altii, banii fiind vazuti ca ceva ce trebuie strans pentru

eventuale catastrofe.

5. prezinta rigiditate si obstinatie.

12


13/53

11. Tulburarea de Personalitate Depresi+a

A. Un pattern pervasiv de cognitii si comportamente depresive

incepand precoce in perioada adulta si prezent intro varietate

de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe )

dintre urmatoarele:

1. dispozitia 0abituala este dominata de tristete, disperare,

dezgust, dezolare, nefericire.

2. ideea de sine se centreaza pe convingerile de insuficienta,

inutilitate si stima de sine scazuta.

3. este critic, acuzator si depreciativ fata de sine.

. este ruminativ si dispus la apre0ensiune.. este negativist, critic si intrasigent fata de altii,

-. este pesimist

. este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare.

!. /u survine exclusiv in cursul episoadelor depresive ma*ore si

nu este explicata mai bine de tulburarea distimica.

13


14/53

12. Tulburarea de Personalitate Pasi+ 0 Agresi+a

Negati+ista

A. Un pattern pervasiv de atitudini negativiste si de rezistenta pasiva la

cererile de performanta adecvata, incepand precoce in perioada adulta si

prezent intro varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru ( sau mai

multe ) dintre urmatoarele:dad

1. se opune pasiv indeplinirii sarcinilor sociale si profesionale de rutina.

2. se plange ca nu este inteles si apreciat de altii.

3. este sumbru si certaret.

. critica si dispretuieste fara motiv autoritatea.

. isi exprima invidia si resentimentele fata de cei evident prosperi.

-. isi exprima in mod exagerat si persistent acuzele de nesansa personala.

. alterneaza intre sfidare ostila si penitenta.

!. /u survine exclusiv in cursul episoadelor depresive ma*ore si nu este

explicata mai bine de tulburarea distimica.

1


15/53

II. Tulburarile A3ecti+e

Episoadele A3ecti+e

1. Episodul Depresi+ 4a5or

A. #inci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele simptome au fost prezente in

cursul aceleiasi perioade de 2 saptamani, si reprezinta o modificare de la

nivelul anterior de functionare4 cel putin unul dintre simptome este, fie (1)

dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau placerii:

NOTA&/u se includ simptome care este clar ca se datoreaza unei conditii

medicale generale ori idei delirante sau 0alucinatii incongruente cu

dispozitia.

1. dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in

fiecare zi, indicata fie prin relatare personala ( de ex., se

simte trist sau inutil ), ori observatie facuta de altii ( de ex.,

pare inlacrimat ). /ota: a copii si adolescenti, dispozitia

poate fi iritabila.

2. diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sauaproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape

in fiecare zi ( dupa cum este indicat, fie prin relatare

personala, fie prin observatii facute de altii ).

3. pierderea semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, ori

luare in greutate ( de ex., o modificare de mai mult de ; din

greutatea corpului intro luna ) ori scadere sau crestere a

apetitului aproape in fiecare zi. /ota: a copii, se ia in

consideratie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale

expectate.

1


16/53

. insomnie sau 0ipersomnie aproape in fiecare zi.

. agitatie sau lentoare psi0omotorie aproape in fiecare zi

( observabila de catre altii, nu numai senzatiile subiective de

neliniste sau de lentoare).

-. fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi.

. sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata

( care poate fi deliranta ) aproape in fiecare zi ( nu numai

autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi

suferind ).

5. diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori

indecizie aproape in fiecare zi ( fie prin relatare personala, fie

observata de altii ).

6. ganduri recurente de moarte ( nu doar teama de moarte ),

ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, ori tentativa

de suicid sau un plan anume pt. comiterea suicidului.

!.


17/53

2. Episodul 4aniacal

A. ' perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila

anormala si persistenta, durand cel putin o saptamana ( sau orice durata,

daca este necesara spitalizarea )

!. n timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, trei ( sau mai multe )

dintre urmatoarele simptome au persistat ( patru, daca dispozitia este numai

iritabila ) si au fost prezente intrun grad semnificativ:

1. stima de sine exagerata sau grandoare.

2. scaderea necesitatii de somn ( de ex., se simte refacut dupa

numai trei ore de somn ).

3. mai locvace decat in mod uzual sau se simte presat sa

vorbeasca continuu.

. fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt

accelerate.

. distractibilitate ( adica, atentia este atrasa prea usor de

stimuli externi fara importanta sau irelevanti ).

1


18/53

-. cresterea activitatii orientate spre un scop ( fie in societate, la

serviciu sau la scoala, ori din punct de vedere sexual ) sau

agitatie psi0omotorie.

. implicare excesiva in activitati placute care au un inalt

potential de consecinte nedorite ( de ex., anga*area in

cumparaturi excesive, indiscretii sexuale ori investitii in

afaceri nesabuite ).

#.


19/53

#.


20/53

2. scaderea necesitatii de somn ( ex: se simte reconfortat dupa

numai 3 ore de somn )

3. mai locvace decat in mod uzual sau presiunea de a vorbi

continuu

. fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt

accelerate

. distractibilitate ( adica, atentie prea usor de atras de stimuli

externi neimportanti sau irevelanti )

-. cresterea activitatii orientate spre un scop ( fie in societate, la

serviciu sau la scoala ori din punct de vedere sexual ) sau

agitatie psi0omotorie

. implicare excesiva in activitati placute care au un inalt

potential de consecinte indezirabile ( de ex: persoana se

anga*eaza in efectuarea de cumparaturi excesive, in

indiscretii sexuale, in investitii in afaceri nesabuite ).

#. %pisodul este asociat cu o modificare fara ec0ivoc in activitate care nu

este caracteristica persoanei atunci cand nu prezinta simptome

$. "erturbarea dispozitiei si modificarea in functionare sunt observabile de

catre altii

%. %pisodul nu este suficient sever pt a cauza o deteriorare semnificativa in

functionarea sociala sau profesionala, ori pt a necesita spitalizare, si nu

exista elemente psi0otice

&.


21/53

A. "rezenta unui singur episod depresiv ma*or ( vezi pg 11 )

!. %pisodul depresiv ma*or nu este explicat mai bine de tulburarea sc0izoafectiva si nu este suprapus peste sc0izofrenie, tulburarea sc0izofreniforma,

tulburarea deliranta ori tulburarea psi0otica fara alta specificatie

#. /u a existat niciodata un episod maniacal ( vezi pg 1- ), un episod mixt

( vezi pg 1 ) ori un episod 0ipomaniacal ( vezi pg 15 )

1.2 Tulburarea Depresi+a 4a5ora Recurenta

A. "rezenta a doua sau mai multe episoade depresive ma*ore ( vezi pg 1

1 )

NOTA: "t a fi considerate episoade separate, trebuie sa existe un interval de

cel putin 2 luni consecutive in care nu sunt satisfacute criteriile pt un episod

depresiv ma*or.

!. %pisoadele depresive ma*ore nu sunt explicate mai bine de tulburarea

sc0izoafectiva si nu sunt suprapuse peste sc0izofrenie, tulburarea

sc0izofreniforma, tulburarea deliranta sau tulburarea psi0otica fara alta

specificatie.

#. /u a existat niciodata un episod maniacal, un episod mixt ori un episod

0ipomaniacal

NOTA: Aceasta excludere nu se aplica daca toate episoadele maniacale,

mixte sau 0ipomaniacale sunt induse de o substanta ori de un tratament sau

sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale

generale.

NOTA& $aca sunt satisfacute complet criteriile pt un episod depresiv ma*or,

sa se specifice statusul clinic curent si sau elementelor sale: 8sor7

4oderat7 Se+er7 3ara ele/ente psiotice9 Se+er cu ele/ente psiotice.

2. Tulburarea Disti/ica

21


22/53

A. $ispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da decat

nu, dupa cum este indicat, fie de relatarea subiectului, fie de observatiile

facute de altii, timp de cel putin 2 ani.NOTA& a copii si la adolescenti dispozitia poate fi iritabila, iar durata

trebuie sa fie cel putin 1 an.

!. "rezenta in timp ce este depresiv a doua sau mai multe dintre

urmatoarele:

1. apetit redus sau mancat excesiv

2. insomnie sau 0ipersomnie

3. energie scazuta sau fatigabilitate

. stima de sine scazuta

. capacitate de concentrare redusa sau dificultate in a lua decizii

-. sentimente de disperare.

#. n cursul perioadei de 2 ani ( 1 an pt copii sau adolescenti ) persoana nu

a fost niciodata fara simptomele de la criteriile A si ! timp de mai mult de 2

luni, odata.

$. /iciun episod depresiv ma*or nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai

perturbarii ( 1 an pt copii si adolescenti) adica, perturbarea nu este explicata

mai bine de tulburarea ma*ora cronica sau de tulburarea depresiva ma*ora,

in remisiune partiala.

%. /u a existat niciodata un episod maniacal, un epsiod mixt ori un episod

0ipomaniacal si nu au fost satisfacute niciodata criteriile pt tulburarea

ciclotimica

&. "erturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburari psi0otice cronice,

cum ar fi sc0izofrenia ori tulburarea deliranta

22


23/53

=. .


24/53

Tulburarile %ipolare

Tulburarea %ipolare I

1. Tulburarea %ipolara I7 Episod 4aniacal unic

A. "rezenta numai a unui singur episod maniacal si nici un fel de episoade

depresive in trecut

!. %pisodul maniacal nu este explicat mai bine de tulburarea sc0izoafectivasi nu este suprapus peste sc0izofrenie, tulburarea sc0izofreniforma,

tulburarea deliranta sau tulburarea psi0otica fara alta specificatie

2. Tulburarea %ipolara I7 cel /ai recent Episod (ipo/aniacal

A. Actualmente ( sau cel mai recent ) in episod 0ipomaniacal

!. Anterior a existat cel putin un episod maniacal ori un episod mixt

#.


25/53

#. dem 2, $

$. Tulburarea %ipolara I7 cel /ai recent Episod Depresi+

A. Actualmente in episod depresiv ma*or

!.#. dem 3!, 2$

'. Tulburarea %ipolara I7 cel /ai recent Episod Nespeci3icat

A. #riteriile, cu exceptia duratei, sunt satisfacute actualmente ( ori au fost

foarte recent ) pt un episod maniacal, 0ipomaniacal, mixt ori depresiv ma*or

!. Anterior a existat cel putin un episod maniacal ori mixt

#.


26/53

Tulburarea %ipolara II

A "rezenta ( sau istoricul ) unuia sau a mai multe episoade depresive

ma*ore

!. "rezenta ( sau istoricul ) a cel putin un episod 0ipomaniacal

#. /u a existat niciodata un episod maniacal ori un episod mixt

$. dem -$

%.


27/53

Tulburarea Cicloti/ica

A. "entru cel putin 2 ani, prezenta a numeroase perioade de simptome

0ipomaniacale si a numeroase perioade de simptome depresive care satisfac

criteriile pt un episod depresiv ma*or.

NOTA&a copii si la adolescenti, durata trebuie sa fie de cel putin un an

!. n cursul perioadei de 2 ani de mai sus ( 1 an pt copii si adolescenti )

persoana nu sa aflat fara simptomele de la criteriul A pt mai mult de 2 luni

odata

#. /ici un episod depresiv ma*or, episod maniacal ori episod mixt nu a fost

prezent in cursul primilor 2 ani ai perturbarii

NOTA&$upa cei 2 ani initiali de tulburare ciclotimica ( 1 an la copii si la

adolescenti ), pot fi suprapuse episoade maniacale sau mixte ( in caz pot fi

diagnosticate, atat tulburarea bipolara , cat si tulburarea ciclotimica ) ori

episoade depresive ma*ore ( in caz pot fi diagnosticate, atat tulburarea

bipolara , cat si tulburarea ciclotimica )

$.


28/53

Tulburarea %ipolara :ara Alta Speci3icatie

#ategoria tulburarii fara alta specificatie include tulburari cu elemente

bipolare care nu satisfac criteriile pt nici o tulb bipolara specifica

%xemplele includ:

1. Alternarea foarte rapida in decurs de cateva zile intre simptomele

maniacale si simptome depresive care satisfac criteriile de prag pt

simptom, dar nu satisfac criteriile de durata minima pt un episod

maniacal ori pt un episod depresiv ma*or

2. %pisoadele 0ipomaniacale recurente, fara simptome depresive

intercurente

3. Un episod maniacal sau mixt suprapus peste tulburarea deliranta,

sc0izofrenia reziduala ori tulburarea psi0otica fara alta specificatie

. %pisoadele 0ipomaniacale impreuna cu simptome depresive cronice,

care sunt prea rare pt a *ustifica un diagnostic de tulburare

ciclotimica

.


29/53

Tulburarea A3ecti+a datorata unei Conditii 4edicale Generale

A. ' perturbare afectiva persistenta si proeminenta predomina in tabloul

clinic si este caracterizata prin oricare ori ambele din urmatoarele:

1. dispozitie depresiva ori diminuare marcata a interesului sau placerii

pt toate sau aproape toate activitatile

2. dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila

!. $in istoric, examenul somatic si datele de laborator rezulta proba ca

perturbarea este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale

generale

#. "erturbarea nu este explicata mai bine de alta tulburare mentala ( de ex.,

de tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva ca raspuns la stresul de a

avea o conditie medicala generala )

$. "erturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium

%.


30/53

Tulburarea A3ecti+a indusa de o Substanta

A. ' perturbare persistenta si proeminenta de dispozitie predomina in

tabloul clinic si este caracterizata prin oricare dintre urmatoarele sau

ambele:

1. dispozitie depresiva sau diminuare marcata a interesului sau placerii

pt toate sau aproape toate activitatile

2. dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila

!. $in istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta proba, fie a

1 sau 2:

1. simptomele de la criteriul A apar in timpul sau in decurs de o luna de

la intoxicatia sau absistenta de o substanta

2. utilizarea unui medicament este etiologic in relatie cu perturbarea

#. "erturbarea nu este explicata mai bine de o tulburare afectiva care nu

este indusa de o substanta. "robele ca simptomele sunt explicate mai bine de

o tulburare afectiva care nu este indusa de o substanta pot include

urmatoarele: simptomele preced debutului uzului de substanta ( sau uzului

unui medicament )4 simptomele persista o perioada substantiala de timp

( de ex.,aproape o luna ) dupa incetarea abstinentei acute sau a intoxicatiei

severe ori sunt considerabil in exces fata de ceea ce ar fi de asteptat, dat

39


31/53

fiind tipul sau cantitatea de substanta utilizata ori durata uzului4 ori exista

alte probe care sugereaza existenta unei tulburari afective noninduse de o

substanta ( de ex., un istoric de episoade depresive ma*ore recurente )

$. "erturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium

%.


32/53

12. parastezii ( senzatii de amorteala sau de furnicaturi )

13. frisoane sau valuri de caldura.

2. Agora3obia

A. Anxietate in legatura cu a te afla in locuri sau situatii din care scaparea

este dificila ( sau *enanta ) ori in care nu poate fi accesibil a*utorul in

eventualitatea unui atac de panica inopinant sau predispus situational, ori a

unor simptome similare panicii. &ricile agorafobice implica de regula grupe

de situatii care includ faptul de a te afla singur in afara casei, a te afla in

multime sau a sta la rand, a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul,

trenul sau automobilul.

NOTA&


33/53

limitata la o singura situatie, cum ar fi ascensoarele ), tulburarea obsesivo

compulsiva ( ex, evitarea murdariei, la cineva cu obsesia contaminarii ),

stresul posttraumatic ( ex, evitarea stimulilor asociati cu un stresor sever ),

sau anxietatea de separare ( ex, evitarea abandonarii casei sau a rudelor ).

". Panica

Panica fr Agorafobie

1. atacuri de panica inopinate recurente

2. cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun (sau mai

mult)

de unul (sau mai muite) dintre urmtoarele:

a) preocupare persistent n legtur cu faptul de a nu avea

atacuri

ulterioare;

b) team n legtur cu implicaiile atacului sau cu consecinelesale (de

ex., teama de a nu-i pierde controlul, de a nu avea un atac

de cord

sau de a nu nneuni!);

c) o modificare semnificativ de comportament n legtur cu

atacurile.

3. "sena agorafoiei

#. "tacurile de panic nu se datorea# efectelor fi#iologice directe ale

unei

sustane (de ex., un drog de au#, un medicament) sau ale unei

33


34/53

condiii

medicale generale (de ex., $ipertiroidismul).

$. "tacurile de panic panic nu sunt explicate mai ine de alt

tulurare mental, cum ar fi foia social (de ex., apariie la situaii

sociale temute), foia specific (de ex., la expunerea la o situaie

foic specific), tulurarea osesivo-compulsiv (de ex., la

expunerea la murdrie a cuiva cu osesia contaminrii), stresul

posttraumatic (de ex., ca rspuns la stimulii asociai cu un stresor

sever), sau anxietatea de separare (de ex., ca rspuns la a fi

departe de cas sau de rudele apropiate).

Panic cu Agorafobie

1. atacuri de panic inopinate recurente

2. cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun

(sau mai mult)

de unul (sau mai multe) dintre urmtoarele:

a) preocupare persistent n legtur cu faptul de a nu

avea atacuri

ulterioare

) team n legtur cu implicaiile atacului sau cu

consecinele sale (de ex, teama de a nu-si pierde controlul,

de a nu avea un atac de cord, de a nu nneuni!)

c) o modificare semnificativ de comportament n legtur

cu atacurile

3. %re#enta agorafoiei

#. "tacurile de panic nu se datorea# efectelor fi#iologice

directe ale unei sustane (de ex, un drog de au#, un

medicament) sau unei condiii medicale generale (de ex ,

$ipertiroidismul)

$. "tacuri le de panic nu sunt explicate mai ine de alt

tulurare mental , cum ar fi foia social (de ex, apariia

la expunerea la situaii sociale temute), foia specific (de

ex, la expunerea la o situaie foic specific), tulurarea

osesivo-compulsiv (de ex , expunerea la murdrie a cuiva

cu osesia contaminrii), stresul posttraumatic (de ex, ca

3


35/53

rspuns la stimuln asociai cu un stresor sever) sau

anxietatea de separare (de ex , ca rspuns la a fi departe de

casa sau de rudele apropiate;

#. :obie speci3ica

". &ric marcat si persistent, excesiv sau ne'ustificat,provocat depre#ena sau anticiparea unui oiect sau situaii specifice (deex., #or,nlimi, animale, administrarea unei in'ecii, vederea sngelui).

.*xpunerea la stimulul foie provoac aproape n mod constantun rspunsanxios imediat care poate lua forma unui atac de paniccircumscris

3


36/53

situaional sau predispus situaional. +ot: a copii,anxietatea poate fiexprimat prin exclamaii, accese coleroase, stupefacie sauagare de ceva.

.%ersoana recunoate c frica sa este excesiv sau ne'ustificat.

+ot: a copiiacest element poate fi asent.

. /ituaia (situaiile) foic este evitat sau ndurat cuanxietate sau detresintens.

*.*vitarea, anticiparea anxioas ori detres n situaia (situaiile)temut(e)interferea# semnificativ cu rutina normal a persoanei, cuactivitateaprofesional (sau colar) ori cu activitile sau relaiile sociale,ori exist odetres marcat n legtur cu faptul de a avea foia.

&. a indivi#ii su 01 ani, durata este de cel puin 2 luni.

G. "nxietatea, atacurile de panic sau evitarea foic asociat cuoiectul sau situaia specific nu sunt explicate mai ine de alttulurare mental, cum ar fi tulurarea osesivo-compulsiv (deex., frica de murdrie, la cineva cu osesie referitoare lacontaminare), stresul posttraumatic (de ex., evitarea stimulilorasociai cu un stresor sever), anxietatea de separare (de ex.,evitarea scolii), foia social (de ex., evitarea situaiilor socialedin cau#a fricii de a nu fi pus n dificultate), panica cu agorafoiesau agorafoia fr istoric de panic.

e specificat tipul:de animale,de mediu natural (de ex., nlimi, furtuni,ap), de snge-in'ecii-plgi,de tip situaional (de ex., de avioane, ascensoare, spaii nc$ise),de alt tip (de ex., evitarea foic a situaiilor care pot duce lasufocare, vom sau contractarea unei maladii; la copii, evitareasunetelor puternice sau a persoanelor n uniform .

3-


37/53

Fobia Social (Anxietatea Social)

". 3 fric marcat i persistent de una sau mai multe situaii sociale sau deperforman, n care persoana este expus unor oameni nonfamiliari sauunei posiile scrutri de ctre alii. 4ndividul se teme c va aciona ntr-unmod (sau va pre#enta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau 'enante.+ot: a copii, treuie s existe proa capacitii de relaii sociale corespun#toare etii cu persoane familiare, iar anxietatea treuie s survin nsituaiile cu egalii, nu doar n interaciunile cu adulii.

. *xpunerea la situaia social temut provoac aproape constant anxietate,care ia forma unui atac de panic limitat situaional sau predispussituaional. +ot: a copii, anxietatea se poate exprima prin exclamaii,accese coleroase, stupefacie sau retragere din situaiile sociale cu persoanenefamiliare.

. %ersoana recunoate c frica sa este excesiv sau ne'ustificat. +ot: acopii, acest element poate fi asent.

. /ituaiile sociale sau de performan temute sunt evitate sau c$iar nduratecu o anxietate sau detres intens.

*. *vitarea, anticiparea anxioas sau detres n situaia (situaiile) social saude performan temut interferea# semnificativ cu rutina normal, cufuncionarea profesional (colar) sau activitile ori relaiile sociale sauexist o detres marcat n legtur cu faptul de a avea foia.

&. a indivi#ii su 01 ani, durata este de cel puin 2 luni.

5. &rica sau evitarea nu se datorea# efectelor fi#iologice directe ale unei

sustane (de ex., un drog de au#, un medicament) ori ale unei condiiimedicale generale si nu este explicat mai ine de alt tulurare mental(de ex., panica cu sau fr agorafoie, anxietatea de separare, tulurareadismorfic corporal, o tulurare de de#voltare pervasiv sau tulurarea depersonalitate sc$i#oid).

6. ac este pre#ent o condiie medical general ori alt tulurare mental,frica de la criteriul " este fr legtur cu aceasta, de ex., frica nu este dealism, de tremor n maladia %ar7inson ori de manifestarea unuicomportament alimentar anormal n anorexia nervoas sau n ulimianervoas).

De specificat dac :

5enerali#at: dac frica include cele mai multe situaii sociale (a se lua nconsideraie, de asemenea, diagnosticul adiional de tulurare depersonalitate evitant ).

3


38/53

Tulburarea Obsesivo-Co!ulsiv

". &ie osesii sau compulsii:

Obsesii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):

(0) gnduri, impulsuri sau imagini persistente si recurente caresunt expe-rientate, la un moment dat n cursul tulurrii, ca intrusive siinadecvate,si care cau#ea# o anxietate sau detres considerail;

(8) gndurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplupreocupriexcesive n legtur cu proleme reale de via;

(9) persoana ncearc s ignore sau s suprime astfel degnduri, impulsurisau imagini, ori s le neutrali#e#e cu alte gnduri sau aciuni;

() persoana recunoate c gndurile, impulsurile sau imaginileosesive sunt unprodus al propriei sale mini (nu impuse din afar, ca n inseriade gnduri).

Compulsii, aa cum sunt definite de (1) i (2):

(0) comportamente repetitive (de ex., splatul minilor,ordonatul,verificatul) sau acte mentale (de ex., rugatul, calculatul,repetarea de

cuvinte n gnd) pe care persoana se simte constrns s leefectue#e carspuns la o osesie, ori conform unor reguli care treuie sfie aplicaten mod rigid;

(8) comportamentele sau actele mentale sunt destinate sprevin sau sreduc detres, ori s previn un eveniment sau osituaie temutoarecare; ns, aceste comportamente sau acte mentale,sau nu suntconectate n mod realist cu ceea ce sunt destinate s

neutrali#e#e sau sprevin, ori sunt clar excesive.

. a un moment dat n cursul tulurrii, persoana a recunoscut cosesiile saucompulsiilesunt excesive sau iraionale. +ot: "ceasta nu seaplic la copii.

. 3sesiile sau compulsiile cau#ea# o detres marcat , suntconsumatoarede timp (iau mai mult de o or pe #i) sau interferea#semnificativ cu rutinanormal a persoanei, cu funcionarea profesional (saucolar) ori cuactivitile sau relaiile sociale u#uale.

. ac este pre#ent o alt tulurare pe axa l, coninutulosesiilor sau

35


39/53

compulsiilor nu este restrns la aceasta (de ex.,preocuparea pentrumncare, n pre#ena unei tulurri de comportament alimentar;smulgereaprului, n pre#ena tricotilomaniei; preocupare referitoare laaspect, n

pre#ena tulurrii dismorfice corporale; preocupare referitoarela a avea omaladie sever, n pre#ena $ipocondriei; preocupare pentrunecesitilesau fante#iile sexuale, n pre#ena unei parafilii, ori ruminaiireferitoare laculp, n pre#ena tulurrii depresive ma'ore).

*. %erturarea nu se datorea# efectelor fi#iologice directe aleunei sustane(de ex., un drog de au#, un medicament) ori ale uneicondiii medicalegenerale.

e specificat dac:

u contiina maladiei redus: dac cea mai mare parte atimpului n cursul episodului curent, persoana nu recunoate cosesiile i compulsiile sunt excesive sau ne'ustificate

Stresul Posttrauatic

". %ersoana a fost expus unui eveniment traumatic n care amele dintre celecare urmea# sunt pre#ente:

(0)persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiv, ameninareacu moartea ori o vtmare serioas sau o periclitare a integritiicorporale proprii ori a altora,

(8)rspunsul persoanei a implicat o fric intens, neputin sau oroare.+ot: a copii, aceasta poate fi exprimat, n sc$im, printr-un comportament de#organi#at sau agitat.

B.*venimentul traumatic este reexperimentat persistent ntr-unul (sau maimulte) din urmtoarele moduri:

(0)amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului,inclu#ndimagini, gnduri sau percepii. +ot: a copii mici, poatesurveni un 'ocrepetitiv n care sunt exprimate teme sau aspecte aletraumei;

(8)vise detresante recurente ale evenimentului. +ot: acopii, pot existavise terifiante fr un coninut recognosciil;

(9)aciune i simire, ca i cum evenimentul traumatic ar fifost recurent(include sentimentul retririi experienei, ilu#ii, $alucinaiisi episoadedisociative de fla$ac7, inclusiv cele care survin la

36


40/53

deteptarea din somnsau cnd este intoxicat). +ot: a copiii mici poate survenireconstituireatraumei specifice;-

()detres psi$ologic intens la expunerea la stimuliinterni sau externi care simoli#ea# sau seamn cu un

aspect al evenimentului traumatic;(9) reactivitate fi#iologic la expunerea la stimuli interni sauexterni care simoli#ea# sau seamn cu un aspect alevenimentului traumatic.

. *vitarea persistent a stimulilor asociai cu trauma i parali#iareactivitiigenerale (care nu era pre#ent naintea traumei), dup cumeste indicat detrei (sau mai multe) dintre urmtoarele:

(0) eforturi de a evita gndurile, sentimentele sau conversaiileasociate cu trauma;(0) eforturi de a evita activiti, locuri sau persoane care

deteapt amintiriale traumei;

(8) incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei;(9) diminuare marcat a interesului sau participrii la activitisemnificative;() sentiment de detaare sau de nstrinare de alii;()gam restrns a afectului (de ex., este incapail s aisentimente de amor);(8)sentimentul de viitor ngustat (de ex., nu sper s-i fac o

carier, s secstoreasc, s ai copii ori o durat de via normal).

. /imptome persistente de excitaie crescut (care nu erau

pre#ente nainte detraum), dup cum este indicat de dou (sau de mai multe) dintreurmtoarele:

(0) dificultate n adormire sau n a rmne adormit;(8)iritailitate sau accese coleroase;(9) dificultate n concentrare;() $ipervigilitate;()rspuns de tresrire exagerat.

*. urata perturrii (simptomele de la criteriile , i ) este demai mult deo lun.

&. %erturarea cau#ea# o detres sau deterioraresemnificativ clinic ndomeniul social, profesional sau n alte domenii importante defuncionare.

De specificat dac:"cut: dac durata simptomelor este mai puin de 9luni. ronic: dac durata simptomelor este de 9 lunisau mai mult.

e specificat dac:

u deut tardiv: dac deutul simptomelor survine la cel puin 2 lunidup stresor.

Stresul Acut

9


41/53

". %ersoana a fost expus unui eveniment traumatic n care amele dintreurmtoarele sunt pre#ente:

(0)persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eveniment sau cu evenimente care implic moartea sau vtmarea grav, efectiv sau amenintoare, ori o ameninare a integritii sale sau a altora;

(8)rspunsul persoanei implic frica intens, neputina sau oroarea.. &ie n timpul experientrii, fie dup experientarea evenimentului detresant,

individul are trei (sau mai multe) dintre urmtoarele simptome:

(0) sentimentul suiectiv de insensiilitate, de detaare sau de asen areactivitii emoionale;

(8) o reducere a contiinei amianei (de ex., a fi stupefiat!);(9)dereali#are;()depersonali#are;

()amne#ie disociativ (incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei).

C. *venimentul traumatic este reexperientat persistent n celpuin unul din

urmtoarele moduri: imagini, gnduri, vise, ilu#ii, episoadede flas$ac7recurente sau sentimentul de retrire a experienei ori detresla expunereala lucruri care amintesc evenimentul raumatic.

. *vitarea marcat a stimulilor care deteapt amintiri aletraumei (de ex.,gnduri, sentimente, conversaii, activiti, locuri, oameni).

*. /imptome marcate de anxietate sau de excitaie crescut (deex., dificultate

n adormire, iritailitate, capacitate de concentrare redus,$ipervigilitate,

rspuns de tresrire exagerat, nelinite motorie).&. %erturarea cau#ea# o detres sau deteriorare

semnificativ clinic ndomeniul social, profesional sau n alte domenii importante defuncionareori deteriorarea capacitii de a ndeplini unele sarcininecesare, cum ar fioinerea asistenei medicale ori moili#area resurselorpersonale pentru avori memrilor familiei despre experiena traumatic.

5.%erturarea durea# minimum 2 #ile i maximum sptmni de

la evenimentultraumatic i survine n decurs de sptmni de la evenimentultraumatic.

6. %erturarea nu se datorea# efectelor fi#iologice directe aleunei sustane (de ex., un drog de au#, un medicament) oriale unei condiii medicale generale, nu este explicat mai inede tulurarea psi$otic scurt si nu este pur i simplu oexacerare a unei tulurri preexistente pe axa l sau axa 44.

1


42/53

$. Anxietatea "enerali#at (inclu$e Tulburarea Anxietatea%xcesiv a Co!ilriei)

". "nxietate i preocupare (expectaie apre$ensiv), survenind mai multe #ileda dect nu timp de cel puin 2 luni, n legtur cu un numr de evenimentesau activiti (cum ar fi performana n munc sau colar).

. %ersoana constat c este dificil s-i controle#e preocuparea.

. "nxietatea si preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urmtoarele ase simptome (cu cel puin cteva simptome pre#ente mai multe#ile da dect nu, n ultimele 2 luni). &ot' a copii este cerut un singur item.

(0)nelinite sau sentimentul de stat ca pe g$impi;(8)a fi rapid fatigail;(9)dificultate n concentrare sau sen#aia de vid mintal;()iritailitate;()tensiune muscular;(0)perturare de somn (dificultate n a adormi sau n a rmne adormit ori

somn nelinitit i nesatisfctor).

. &ocarul anxietii i preocuprii nu este limitat la elementele unei tulurride pe axa l, de exemplu, anxietatea sau panica nu este n legtur cu a aveaun atac de panic (ca n panic), a fi pus n dificultate n pulic (ca n foiasocial), a fi contaminat (ca n tulurarea osesivo-compulsiv), a fi departede cas sau de rudele apropiate (ca n anxietatea de separare), a lua n

greutate (ca n anorexia nervoas), a avea multimple acu#e somatice (ca ntulurarea de somati#are) sau a avea o maladie grav (ca n $ipocondrie), iaranxietatea i preocuparea nu survin exclusiv n cursul stresului posttraumatic.

*. "nxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cau#ea# o detres saudeteriorare semnificativ clinic n domeniul social, profesional sau n altedomenii de funcionare importante.

&. %erturarea nu se datorea# efectelor fi#iologice directe ale uneisustane(de ex., un drog de au#, un medicament) ori ale unei condiii medicalegenerale (de ex., $ipertiroidismul) i nu apare exclusiv n timpul unei tulurriafective, tulurri psi$otice ori ale unei tulurri de de#voltare pervasiv.

Tulburarea Anxioas Fr Alt S!ecificaie

Aceast? categorie include tulbur?rile cu anxietate sau evitare fobic? notabil?care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare anxioas? specific?, pentrutulburarea de adaptare cu anxietate sau tulburarea de adaptare cu dispozi@ie mixt?depresiv? si anxioas?. %xemplele includ:

1. ulburarea mixt? depresivanxioas?: simptome anxioase si depresivesemnificative clinic, dar nu sunt satisf?cute criteriile, nici pentru o tulburaredepresiv? specific? si nici pentru o tulburare anxioas? specific? (vezi pag. 59

pentru criteriile de cercetare sugerate),

2.


43/53

3.


44/53

I=. Tulburarea de So/ati!are

". g>ce: un istoric de durere cu cel puin patru sedii saufunciuni diferite (de ex., cap, adomen, spate, articulaii, extremiti,

piept, rect, n cursul menstruaie?, raportului sexual ori miciunii);(8) dou simptome !ast"ointestinale: un istoric de cel puin dou simptomegastrointestinale, altele dect durerea (de ex., grea, flatulen, vrsturi,altele dect n cursul sarcinii, diaree sau intoleran la diverse alimente);

(9) un simptom se#ual: un istoric de cel puin un simptom sexual sau dereproducere, altul dect durerea (de ex., indiferen sexual, disfuncieerectil sau e'aculatorie, menstruaii neregulate, sngerare menstrualexcesiv, vrsturi pe toat durata sarcinii);

() un simptom pseudoneu"olo!ic: un istoric de cel puin un simptom saudeficit sugernd o condiie neurologic nelimitat la durere (simptomede conversie, cum ar fi deteriorarea coordonrii sau ec$ilirului, parali#iesau scderea locali#at a forei musculare, dificultate n deglutiie sausen#aia de nod n gt, afonie, retenie de urin, $alucinaii, pierderea

sen#aiei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, cri#e epileptice, simptomedisociative, cum ar fi amne#ia ori o pierdere a cunotinei, alta dect leinul).

. &ie (0), fie (2):

(0)dup o investigaie corespun#toare, nici unul dintre simptomele de lacriteriul nu poate fi explicat complet de o condiie medical generalcunoscut ori de efectele directe ale unei sustane (de ex., un drog deau#, un medicament);

(8) cnd exist o condiie medical general asemntoare, acu#elesomatice sau deteriorarea social sau profesional re#ultant sunt nexces fa de ceea ce ar fi de ateptat din istoric, examenul somatic saudatele de laorator.

. /imptomele nu sunt produse intenional sau inventate ca (ca n tulurareafactice sau simulare)

pg $1,

Tulburarea Soatofor &e$ifereniat

".


45/53

fa de ceea ce ar fi de ateptat din istoric, examenul somatic sau datelede laorator.

. /imptomele cau#ea# o detres sau deteriorare semnificativ clinic ndomeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.

. urata perturrii este de cel puin 2 luni.

*. %erturarea nu este explicat mai ine de alt tulurare mental (de ex., dealt tulurare somatoform, de o disfuncie sexual, de o tulurareafectiv, anxioas, de somn sau psi$otic).

&. /imptomele nu sunt produse intenional sau simulate (ca n tulurareafactice sau n simulare).

Tulburarea $e Conversie

".


46/53

. &actorii psi$ologici sunt considerai a avea un rol important n deutul,severitatea, exacerarea sau persistena durerii.

. /imptomul sau deficitul nu este produs intenional sau simulat (ca ntulurarea factice sau simulare).

*. urerea nu este explicat mai ine de o tulurare afectiv, anxioas sau

psi$otic si nu satisface criteriile pentru dispareunie.$ se codifica dup cum urmea#:

[email protected]= Aulurare algic asociat cu factori psi$ologici: factorii psi$ologicisunt considerai a avea rolul ma'or n deutul, severitatea, exacerarea saupersistena durerii. (ac este pre#ent o condiie medical general,aceasta nu are un rol ma'or n deutul, severitatea, exacerarea saupersistena durerii). "cest tip de tulurare algic nu este diagnosticat dacsunt satisfcute, de asemenea, criteriile pentru tulurarea de somati#are.

e specificat dac:

"cut: durata de mai puin de 2 lunironic: durata de 2 luni sau mai mult

[email protected] Aulurare algic asociat, att cu factori psi$ologici, ct i cu ocondiie medical general: att factorii psi$ologici, ct si o condiiemedical general sunt considerai a avea roluri importante n deutul,severitatea, exacerarea sau persistena durerii. ondiia medical generalasociat sau sediul anatomic al durerii (ve#i mai 'os) este codificat pe axa444.

e specificat dac:

"cut: dac durata este de mai puin de 2 lunironic: durata de 2 luni sau mai mult

+ot:


47/53

.%reocuparea persist n dispreul evalurii medicalecorespun#toare si aasigurrii de contrariu.

.onvingerea de la criteriul " nu este de intensitate delirant(ca n tulu

rarea delirant, tip somatic), si nu este limitat la o preocuparecircumscrisla aspect (ca n tulurarea dismorfic corporal).

.%reocuparea cau#ea# o detres sau deterioraresemnificativ clinic ndomeniul social, profesional ori n alte domenii importante defuncionare.

*.urata perturrii este de cel puin 2 luni.

&. %reocuparea nu este explicat mai ine de anxietateagenerali#at, tulurarea osesivocompulsiv, panic, un episod depresiv ma'or,

anxietatea deseparare sau alt tulurare somatoform.

e specificat dac:

u contiina maladiei redus: dac, pentru cea mai mareparte a timpului n cursul episodului curent, persoana nurecunoate c preocuparea referitoare la avea o maladie esteexcesiv sau ne'ustificat.

Tulburarea *isorfic Cor!oral

". %reocupare pentru un presupus defect n aspect. ac este pre#ent i ouoar anomalie fi#ic, preocuparea persoanei este marcat excesiv.

. %reocuparea cau#ea# o detres sau deteriorare semnificativ clinic ndomeniul social, profesional ori n alte domenii importante de funcionare.

. %reocuparea nu este explicat de alt tulurare mental (de ex., de insatisfacia n legtur cu conformaia i dimensiunea corpului n anorexia nervoas).


48/53

Tulburarea Soatofor Fr AltS!ecificaie

Aceast? categorie include tulbur?rile cu simptome somatoforme care nu satisfac criteriile pentrui o tulburare somatoform? specific?. %xemplele includ:

"seudociesisul: convingerea fals? c? ar fi Bns?rcinat?, asociat? cu semneobiective de sarcin?, acestea put7nd include m?rirea abdomenului (deDiombilicul nu este Dters), reducerea fluxului menstrual, amenoreea, senza@iasubiectiv? de miDc?ri fetale, grea@a, m?rirea s7nilor Di secre@ii Di dureri detravaliu la data presupus? a naDterii. "ot fi prezente modific?ri endocrine (deex., o tumor? secretant? de 0ormoni).' tulburare implic7nd simptome 0ipocondriace nonpsi0otice cu o durat? demai pu@in de - luni.' tulburare implic7nd acuze somatice neexplicate (de ex., fatigabilitate sau

debilitate corporal?) cu o durat? de mai pu@in de - luni si care nu se datoreaz?altei tulbur?ri mentale.

5


49/53

=. Tulburarile factice

utipuri

ulburarea factice este codificat? Bn conformitate cu subtipul pe care1 caracterizeaz?mai bine simptomele predominante.

399.1- #u semne si simptome predominant psi0ologice. Acest subtip descrie un tablouclinic Bn care predomin? semnele si simptomele psi0ologice.


50/53

=I. Aulurrile isociative

++.1, Ane#ia *isociativ (anterior Ane#iasiogen)

%erturarea predominant o constituie unul sau mai multe episoade deincapacitate de a evoca informaii personale importante, de regul denatur traumatic sau stresant, si care este prea ntins pentru a putea fiexplicat de uitarea comun.

%erturarea nu survine exclusiv n cursul tulurrii de identitate disociativ,fugii disociative, stresului posttraumatic, stresului acut sau tulurrii desomati#are si nu se datorea# efectelor fi#iologice directe ale unei sustane(de ex., un drog de au#, un medicament) sau ale unei condiii neurologiceori ale altei condiii medicale generale (de ex., tulurarea amnesticdatorat unui traumatism cranian).

/imptomele cau#ea# o detres sau deteriorare semnificativ clinic ndomeniul social, profesional sau n alte domenii de funcionare importante.

3++.13 Fuga *isociativ (anterior Fuga

Psiogen)

%erturarea predominant o constituie o cltorie inopinat departe de cassau de locul u#ual de munc, cu incapacitatea de a reaminti propriul trecut.

onfu#ie referitoare la identitatea personal sau asumarea unei noiidentiti (parial sau complet).

%erturarea nu survine exclusiv n cursul tulurrii de identitate disociativi nu se datorea# efectelor fi#iologice directe ale unei sustane (de ex., undrog de au#, un medicament) sau ale unei condiii medicale generale (deex., epilepsia de lo temporal).

/imptomele cau#ea# o detres sau deteriorare semnificativ clinic ndomeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.

++.1 Tulburarea $e /$entitate *isociativ (anteriorulburarea $e Personalitate 0ulti!l)

%re#ena a dou sau mai multe stri de personalitate sau identiti distincte(fiecare cu propriul su pattern durail de percepere, relaionare cu, igndire despre amian i sine).

9


51/53

el puin dou dintre aceste stri de personalitate sau identiti iau n modrecurent controlul comportamentului persoanei.

ncapacitatea de a evoca informaii personale importante, care este prea extins pentru aputea fi explicat prin uitarea comun.

%erturarea nu se datorea# efectelor fi#iologice directe ale unei sustane (de ex., unui

lac7outs sau comportament $aotic, n cursul intoxicaiei alcoolice) sau ale unei condiiimedicale generale (de ex., unei cri#e pariale complexe). +ot: a copii, simptomele nusunt atriuiile unor companioni de 'oc imaginari sau altui 'oc fante#ist.

++. Tulburarea $e *e!ersonali#are

*xperientri recurente i persistente ale sentimentului de detaare de, i deca si cum suiectul este un oservator extern al propriilor procese mentalesau al propriului corp (de ex., sentimentul suiectului c visea# ).

n timpul experienelor de depersonali#are, testarea realitii rmne intact.

epersonali#area cau#ea# o detres sau deteriorare semnificativ clinic ndomeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.

*xperiena de depersonali#are nu survine exclusiv n cursul altei tulurrimentale, cum ar fi sc$i#ofrenia, panica, stresul acut ori alt tuluraredisociativ si nu se datorea# efectelor fi#iologice directe ale unei sustane(de ex., un drog de au#, un medicament) sau unei condiii medicalegenerale (de ex., epilepsiei de lo temporal).

3++.12 Tulburarea *isociativ Fr Alt S!ecificaie

Aceast? categorie este inclus? pentru tulbur?rile Bn care elementul predominant este unsimptom disociativ (adic?, o ruptur? Bn func@iile de regul? integrate ale conDtiin@ei,memoriei, identit?@ii sau perceperii ambian@ei), care nu satisfac criteriile pentru nici otulburare disociativ? specific?. %xemplele includ:

1.ablouri clinice similare tulbur?rii de identitate disociativ?, dar care nu satisfaccomplet criteriile pentru aceast? tulburare. %xemplele includ tablourile clinice Bn

care a) nu exist? dou? sau mai multe st?ri de personalitate distinct? ori b) nuapare amnezia pentru informa@iile personale importante.2.$erealizarea neBnso@it? de depersonalizare la [email protected].


52/53

parte normal? a unei practici religioase sau culturale colective larg acceptate.. "ierderea cunostiin@ei, stuporul sau coma nonatribuibile unei condi@ii medicalegenerale.-.


53/53

E4. Aulurrile /exuale si de4dentitate /exual

$'$

Criterii de Diagnosticare

Documents

Transcript of Criterii de Diagnosticare