Cristina Popescu Pitesti

41
 Prof. coodonator Cristina Popescu PALATUL COPIILOR PITESTI ASAMBLĂRI DEMONTABILE ELEV: Costache Alexandru DOMENIUL:ELECTROMECANIC

Transcript of Cristina Popescu Pitesti

Page 1: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 1/41

Prof. coodonator Cristina Popescu

PALATUL COPIILOR PITESTI

ASAMBLĂRI DEMONTABILE

ELEV: Costache AlexandruDOMENIUL:ELECTROMECANIC

Page 2: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 2/41 

CUPRINS PAG.

CAP.I Generalităţi…………………………………1.CAP.II Operaţii de lăcătuşărie…………2Îndreptarea…………………………………………….3Îndoirea…………………………………………………..4Trasarea………………………………………………….5Găurirea……………………………………………………6Filetarea……………………………………………………7Pilirea…………………………………………………………7Polizarea……………………………………………………9

Debitarea…………………………………………………10CAP.III Asamblări demontabile…………11Nituirea………………………………………………………13Sudarea………………………………………………………15Desen………………………………………………………….18

Norme de tehnică a securităţii muncii……19

Page 3: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 3/41

 

Page 4: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 4/41

 

ASAMBLAREA este o îmbinare a două sau a maimulte piese, fie demontabilă fie nedemontabilă.

Studiul celor două operaţii de asamblare ne permitformarea deprinderilor de efectuare a acestora câtmai uşor şi cu un risc de rănire scăzut.

Asamblările au la bază o serie de operaţii delăcătuşerie generală care ne dau informaţiilenecesare despre efectuarea unei astfel de operaţii.

Clasificarea asamblărilor:Asamblări demontabile;

Asamblări nedemontabile.

Page 5: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 5/41

 

Asamblări demontabile.Sunt acele asamblări care permit montarea şi

demontarea repetată a pieselor fără deteriorarea lor.

Tipuri de asamblări demontabile:

Asamblări filetate;

Asamblări cu pene;Asamblări cu caneluri;

Asamblări elastice.

Page 6: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 6/41

 

Asamblările nedemontabile.

Sunt asamblările unde piesele nu mai pot fidemontate decât prin distrugerea lor.

Tipuri de asamblări nedemontabile:Asamblări prin nituire;

Asamblări prin lipire;

Asamblări prin sudare.

Page 7: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 7/41

 

I.I. NituireaNituirea este procedeul tehnologiceste procedeul tehnologic

de îmbinare nedemontabil a două ăde îmbinare nedemontabil a două ă

sau mai multe piese cu ajutorulsau mai multe piese cu ajutorulniturilor.niturilor.

Clasificarea niturilorClasificarea niturilor:: 

A. După forma capului:- cu cap semirotund;- cu cap tronconic;- cu cap cilindric;- cu cap înecat;- cu cap semiînecat.

B. După forma tijei

- cu tijă plină;- cu tijă tubulară;- cu tijă semitubulară;

C. După modul de execuţie:

- manual;- mecanizat.D. După starea tijei:

- la rece;- la cald.

Page 8: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 8/41

 

II.II.   SudareaSudarea este un procedeu tehnologiceste un procedeu tehnologicprin careprin care se îmbin dou sau mai multeă ăse îmbin dou sau mai multeă ăpiese de aceeaşi compozi ie.ţpiese de aceeaşi compozi ie.ţ

Clasificare:Clasificare:

A.A.

Sudare prin topire:Sudare prin topire:- sudare cu gaze;- sudare cu gaze;- sudare cu arc electric.- sudare cu arc electric.

B.B. Sudare prin presiune:Sudare prin presiune:

- sudare prin forjare;- sudare prin forjare;- sudare prin rezisten .ţă- sudare prin rezisten .ţă

Page 9: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 9/41

 

CAP. II OPERAŢII DE LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ

În cadrul operaţiilor de lăcătuşerie putem efectua lucrarea de

filetare pentru realizarea operaţiei de înfiletare, putem realiza operaţiade nituire adică prinderea a două sau mai multe placbande prinsuprapunere cu ajutorul nitului, putem efectua operaţia de lipire şicositorire precum şi operaţia de sudare.

A.) Îndreptarea este o operaţie tehnologică pregătitoare pentru alteoperaţii mecanice respectând următoarele condiţii:•se aplică asupra semifabricatelor(table, profile, sârme, bare), ca

urmare a deformării (îndoirii, bombării, ondulării) rezultate dintr-onecorespunzătoare transportare, depozitare sau prelucrare;

•se aplică asupra pieselor finite care s-au deformat în urma unuitratament termic sau ca urmare a unei suprasolicitări sau accidentări;se aplică metalelor cu plasticitate corespunzătoare: oţel, cupru,aluminiu sau oţelului călit în condiţii speciale;

•se poate executa manual sau mecanic, la cald sau la rece.

Page 10: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 10/41

 

Scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:- masa de îndreptat;-ciocan;

- presă;- nicovală;- rigla de verificat.

Clasificare: - îndreptarea manuală care se realizează cuajutorul ciocanului;

- îndreptarea mecanică care se realizează cuajutorul preselor şi maşinii speciale de îndreptat.

  Tehnologia îndreptării:Îndreptarea tablelor.

- tabla cu deformare la centru. Se aşează tabla cu umflăturile în sus şi se marchează cu cretă părţile deformate. Se loveşte cu

ciocanul la marginea tablei spre centru (mai rar şi maiputernic pe margine; mai des şi uşor spre centru).

Page 11: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 11/41

 

- tabla cu deformare la margine. Se aşează tabla cudeformările în sus şi se marchează cu cretă părţile

deformate. Se loveşte cu ciocanul de la centru spremarginea tablei (mai rar şi mai puternic pe margine; maides şi mai uşor spre centru).-tablele şi placbandele foarte subţiri se îndreaptă prin

aşezare pe placa de îndreptat şi apăsare cu o placă metalică.Etape pregătitoare în vederea îndreptări unei table

deformate- identificarea tablelor deformate;

- alegerea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelorcorespunzătoare lucrări;

- aşezarea semifabricatelor pe masa de îndreptat şiexecutarea lucrări în funcţie de locul zonei

- verificarea calităţi operaţiei.

Page 12: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 12/41

 

B.) Îndoirea este operaţia tehnologică de deformare plastică aunui semifabricat prin care piesa se obţine fără îndreptarea de

material, la rece (temperatura mediului ambiant) şi la cald

(temperatura de forjare a metalului).Scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:- nicovală;- ciocan;- colţar;

- placa intermediarăClasificare:

- îndoire manuală;- îndoire mecanică.

 Îndoirea manuală a tablelor:- îndoirea la nicovală(îndoire cu ciocanul);- îndoirea la menghină;- îndoirea după şablon(şabloane din oţel sau fontă).

 

Page 13: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 13/41

 

 Îndoirea mecanică a tablelor (prin folosirea unui utilaj):- îndoirea barelor şi a profilelor cu ajutorul ciocanului prinlovire, cu ajutorul nicovalei, cu ajutorul dispozitivelor ajutătoare.

- îndoirea ţevilor la cald şi la rece;- îndoirea sârmelor pentru obţinerea arcurilor elicoidale, pentruobţinerea arcurilor cilindrice, pentru obţinerea arcurilor conice,

 pentru obţinerea arcurilor pătrate.

C.) Trasarea este operaţia tehnologică prin care se marchează pesemifabricat conturul de prelucrare pentru uşurarea prelucrării şirespectarea fără probleme a cotelor.

Scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:- dispozitive pentru aşezarea şi fixarea materialelor de trasat:

masa de trasat, prismele, calele, colţare de fixare;- instrumente de trasare: arcul de trasat, trasatorul, trasatoare

 paralele, distanţiere, punctatoare, compasuri;- instrumente ajutătoare la trasare: rigle gradate, echere şi

raportoare, dispozitive pentru determinarea centrelor, şabloane.

Page 14: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 14/41

 

Clasificare:- trasarea plană se face pe materiale plane. Ordineatrasări este: axele orizontale, axele verticale, centrelecercurilor sau ale arcelor de cerc în scopul racordării,

celelalte linii.- trasarea în spaţiu constă în trasarea conturului şi a

liniilor caracteristice necesare executări piesei pe maimulte piese ale semifabricatului;

- trasarea după şablon se foloseşte în cazul executăriunui număr mare de piese identice;- trasarea după model se face direct după piesa uzată

sau după o piesă similară de la un alt ansamblu sau altămaşină.

Etape pregătitoare în vederea trasării:- controlul semifabricatului: descoperirea eventualelor defecte de fabricaţie, verificarea dimensiunilor;- pregătirea materialului pentru trasare;

Page 15: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 15/41

 

D.) Găurirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere, prin carese execută găurii (alezaje) într-un material compact folosind

scule numite burghie.Scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:

- maşina de găurit.Clasificare:

- maşinii de găurit portabile: cu acţionare manuală, cu acţionaremecanică (electrice, pneumatice);

- maşinii de găurit stabile: verticale (de banc), radiale (cucoloană).Maşinile de găurit cu acţionare pneumatică sunt construitedintr-un rotor care pot realiza o mişcare de rotaţie cu ajutorulaerului comprimat. Maşinile de găurit stabile reprezintă o seriede avantaje faţă de cele manuale. Maşinile de găurit verticale de

 banc pot fi utilizate la găuri cu diametrul până la 12mm.Maşinile de găurit cu coloană, executate la întreprinderi.Maşinile de găurit radiale se utilizează la găurirea

semifabricatelor grele.

Page 16: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 16/41

 

Tehnologia găuririi.Tehnologia găuririi este structurată pe categorii de operaţii

 pregătitoare, de găurire, propriu-zisă, de prelucrare a găurilor,

de control.Operaţiile pregătitoare sunt cele de mai jos:- trasarea şi punctarea piesei;

- adâncirea centrului găuri cu un punctator mare;- fixarea burghiului şi a piesei: stabilirea adâncimii deaşchiere, a avansului şi a vitezei de aşchiere este direct

 proporţională cu diametrul burghiului şi cu turaţia;- alegerea lichidului de răcire.

Pentru găurire:

- se porneşte maşina şi se verifică excentricitatea burghiului;- se reglează maşina la valori alese pentru turaţie şi pentru

avans;- se găureşte până la o adâncime de ¼ din diametrul burghiului

 pentru verificarea fixări piesei;- se cuplează avansul automat.

Page 17: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 17/41

 

E.) Filetarea este operaţia tehnologică prin care se aşchiază canaleelicoidale pe o suprafaţă exterioară sau interioară, cilindrică sau

conică, folosind scule de filetat (filiere sau tarozi).Scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:

- filiera;- menghina.Clasificare:

a.) filetarea exterioară:

- fixarea tijei în menghină şi ungerea cu ulei;- fixarea filetarea în portfilieră;- centrarea filierei pe capătul tijei;

- rotirea şi apăsarea uniformă a filierei în sensul de filetare;- rotirea filierei în sens invers cu rotaţii după 2-3 rotaţii complete;

- ştergerea tijei de ulei şi de aşchii. b.) filetarea interioară: se execută asemănător dar se utilizează seturi

de trei tarozi şi se filetează atent fiecare;c.) filetarea ţevilor: se realizează cu o clupă specială cu patru bacuri

de filetat.

Page 18: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 18/41

 

Tarozii servesc la filetarea interioară.Tarozii de mână pentru filete normale se fabrică în seturi de trei bucăţi:

 pentru degroşare, semifinisate, finisare.Tarozii de maşină au conul de atac mai lung decât cei de mână.

Filierele se utilizează pentru filetarea exterioară şi sunt formate dintr-uninel întreg sau din bucăţi prevăzut în interior cu muchii tăietoare sub

formă de filet.La filetarea mecanică sculele sunt antrenate de maşini de găurit, strunguri

normale sau maşini de filetat.F.) Pilirea este o operaţie de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor, cuîndepărtarea adaosului de material în vederea obţinerii formei şi

dimensiunilor dorite.Scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:

- pile;- maşini de pilit;

- menghină;- riglă;

- şubler.

Page 19: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 19/41

 

Clasificarea pilelor:a.)după forma geometrică a corpului:

- late; - pătrate;

- cuţit; - semirotunde;- triunghiulare; - rotunde;- rombice; - ovale.

 b.)după fineţea dinţilor:

- aspre; - fine;- bastarde; - dublu fine.- semifine;

c.)după numărul de tăieturi:- cu tăietură simplă;- cu tăietură dublă.

d.)după domeniul de utilizare:- de uz general;- de uz special.

h l i ili ii

Page 20: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 20/41

 

Tehnologia pilirii:Alegerea pilelor se face în funcţie de mai multe criterii:

- calitatea materialului;- forma şi dimensiunile suprafeţelor de prelucrat;

- precizia dimensională cerută.La pilirea manuală, piesa se prinde în menghină astfel încât

suprafaţa de prelucrat să fie deasupra nivelului menghinei cu5-10mm.

Pila se mişcă uniform şi se apasă numai la mişcarea înainte.Poziţia corpului şi a picioarelor faţă de axa menghinei.Pilirea de degroşare a suprafeţelor plane se execută în cruce.

Pilirea de finisare a suprafeţelor plane se execută drept, pe uscatsau cu ulei.

La pilirea suprafeţelor interioare în unghi, la vârful unghiului seexecută iniţial o gaură cu diametru mic sau o degajare cu

fierăstrăul pentru metale.Piesele subţiri se prind în menghină între bucăţi de lemn ca să

nu vibreze în timpul prelucrări.

G ) P li i h l i ă d l i

Page 21: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 21/41

 

G.) Polizarea este operaţia tehnologică de prelucrare prinaşchiere a pieselor metalice în scopul degroşării, ajustării, fără a

avea în vedere precizia dimensională sau finisarea suprafeţei prelucrate.

Pietrele de polizor sunt formate din granule abrazive legate cuun liant: ceramic, pe bază de bachelită sau de cauciuc.

Capacitatea de aşchiere depinde de structura pietrei (deasă,desime mijlocie, rară, foarte rară, poroasă).

Polizoarele sunt utilaje pe care se montează pietre abrazive.Clasificarea polizoarelor:Polizoarele stabile servesc la fasonarea pieselor turnate sau

forjate, la curăţarea pieselor mici, la ascuţirea sculelor.Polizoarele mobile servesc la polizarea pieselor şi mai grele.

Orice polizor este alcătuit dintr-un corp (carcasă), motor electricde antrenare pe al cărui ax rotoric se montează piatra de polizor 

şi apărătoarea pietrei.Sculele care se ascut se răcesc periodic într-un vas cu lichid

aflat în apropiere.

Page 22: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 22/41

 

Tehnologia polizării:- se aşează piesa de polizat pe suportul de sprijin plasat în

faţa pietrei, reglat în prealabil;- se apasă piesa progresiv şi fără şocuri pe periferia pietrei

abrazive;- piesele mici nu se ţin cu mâna ci numai cu dispozitivecorespunzătoare;

- sculele care se ascut se răcesc periodic într-un vas cu lichidaflat în apropiere.

 

Page 23: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 23/41

 

CAP.III. ASAMBLĂRILE DEMONTABILE

Asamblările demontabile sunt asamblările care permit montarea şidemontarea repetată a pieselor, fără deteriorarea lor.Asamblările demontabile se realizează cu ajutorul organelor de

asamblare: şurub, piuliţă, pene, caneluri etc.Tipuri de asamblării:Asamblării filetate.

- Asamblările cu elemente filetate ( cu şurub şi piuliţă) sunt celemai răspândite asamblări demontabile.

Elementele unei asamblări cu piese filetate sunt:

- şurubul cu o parte filetată la exterior;- piuliţa – piesă filetată la interior;

- şaiba de protecţie.Elemente de siguranţă împotriva deşurubării:

- cuie spintecate.

Page 24: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 24/41

 

Piesele supuse îmbinării.Scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:

- cheii fixe;

- cheii reglabile;- cheii speciale;

- cheii dinamometrice;- cheii limitatoare;

- şurubelniţe.Asamblării cu pene.

Penele sunt organe de maşini folosite ca elementeintermediare de legătură între două piese cu axa geometrică

comună.Ele au rolul de organe de organe de fixare, de ghidare saude reglare a poziţiei relative a pieselor.

Piesele pot longitudinale sau transversale.

Page 25: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 25/41

 

Scule şi dispozitive folosite la asamblările cu pene:Înainte de începerea montării pieselor se va face un control atent alcanalului de pană prin:

- verificarea cu şablonul;- montarea penelor în canal cu ajutorul unui dispozitiv micrometric.

La executarea îmbinării, până şi canalul din butuc se ajustează, deobicei prin pilire sau prin răzuire. Pana se introduce în canal prinpresare cu dispozitive speciale.

Asamblării cu caneluri.Asamblările cu caneluri se folosesc la transmiterea momentelor derăsucire mari şi în cazul de deplasare axială frecventă a roţilor pe

arbore. Canelurile sunt proeminenţe prismatice, uniform repartizatepe periferia arborelui care pătrund în locaşurile de aceeaşi formă,

practicate în butuc pentru a putea realiza o asamblare.Montarea arborilor pe butuc se face prin presarea butucului pe

arbore sau prin încălzirea butucului până la 80- 120°C înainte deintroducerea lui pe arbore.

Page 26: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 26/41

 

Asamblării elastice.Îmbinarea pieselor cu ajutorul elementelor elastice reprezintă una din

cele mai simple metode de asamblare în care ceea ce priveşte uşurinţa cu

care se execută şi timpul redus necesar operaţiei de asamblare.Asamblările elastice se realizează cu inele elastice strânse cu şuruburiisau prin intermediul arcurilor. Arcurile sunt elemente care nu numai că

asigură legătura elastică dintre piesele maşinilor, aparatelor,mecanismelor sau dispozitivelor dar îndeplinesc şi roluri funcţionale:

- exercită o apăsare permanentă între piese;- acumulează o cantitate mare de energie pe care o redau treptat;

-amortizează şocurile şi vibraţiile. Arcurile pot fi considerate ca piesesimple sau ansambluri compuse.

 Montarea arcurilor.Arcurile elicoidale, cele mai răspândite în practică, se montează uşor fără

a fi nevoie de dispozitive speciale. Este necesară uneori cunoaştereacaracteristicii elastice a arcului, ceea ce se poate determina pe maşini

speciale sau cu dispozitive speciale.

Page 27: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 27/41

 

 Nituirea este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a

două sau mai multe piese cu ajutorul niturilor. Niturile sunt organe de maşini constituite dintr-o tijă cilindrică

care la una din extremităţi are un cap fabricat numit capiniţial.

Prin nituire se formează al doilea cap numit cap de închiderecare realizează strângerea pieselor asamblate de grosime s.Dimensiunile principale ale nitului sunt:

- diametrul tijei d;- lungimea tijei l;

- diametrul capului iniţial D;- înălţimea capului h.

 

Page 28: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 28/41

 

Clasificarea niturilor:Clasificarea niturilor:

a.a. după formadupă forma capului:capului: 

cu cap semirotund;cu cap semirotund;

cu cap tronconic;cu cap tronconic;

cu cap cilindric;cu cap cilindric;

cu cap înecat;cu cap înecat;

cu cap semiînecat.cu cap semiînecat.

b. după forma tijei: cu tijă plină; cu tijă tubulară;

cu tijă semitubulară.

c. după naturamaterialului din caresunt executate:

din oţel; din alamă; din cupru; din aluminiu.

Îmbinări nituite

Page 29: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 29/41

 

Îmbinări nituite.Îmbinările nituite se pot împărţi în mai multe categorii după

diferite criterii şi anume:a) după modul de execuţie:

- manuală;- mecanizată.

 b) după starea tijei nitului:- la rece;

- la cald.c) după modul de aşezare a tablelor:

- prin suprapunere;- cu eclise.

d) după numărulrândurilor de nituri:- cu un singur rând;

- cu mai multe rânduri denituri dispuse în linie

sau zigzag.

e) după destinaţia asamblări:- de rezistenţă;- de etanşare;

- de rezistenţă – etanşare.

NITUIREA MANUALĂ

Page 30: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 30/41

 

 NITUIREA MANUALĂ.Scule folosite la nituirea manuală:- ciocanul de lăcătuşărie;

- contracăpuitor;

- trăgător;- căpuitor.

Tehnologia nituirii. Nituirea manuală este în general o operaţie costisitoare care cere un volum

mare de muncă având totodată o productivitate mică de aceea se executănumai la producţia individuală şi în atelierele de întreţinere şi de reparaţii.După ce s-a introdus nitul în gaură se aşează cu capul iniţial pe

contracăpuitor şi cu ajutorul trăgătorului se apropie cele două piese detablă ca să nu rămână spaţii între ele. Prin lovituri axiale de ciocanrefulează capul tijei, după care prin lovituri radiale se dă capului de

închidere a nitului o formă bombată. La sfârşit se aşează căpuitorul pecapul bătut şi se loveşte cu ciocanul, rotindu-se după fiecare lovitură până

ce se obţine o formă identică cu a capului iniţial. Aceasta este metoda

directă de nituire.

Page 31: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 31/41

 

 NITUIREA MECANICĂ. Nituirea se execută cu ciocane şi maşinii automate sau semiautomate.După felul acţionări ciocanele mecanice pot fi acţionate pneumatic şi

electric. După greutate ciocanele de nituit pneumatice sunt de tip uşor,mijlociu, semigreu, greu. Maşinile de nituit realizează formareacapului de închidere prin ciocănire, prin presare sau prin rulare,

 pentru nituri cu dimensiuni până la 42 mm.

 NITUIREA PRIN EXPLOZIE. Nituirea cu nituri explozibile se face în modul următor:

în gaura pregătită se introduce printr-o lovitură uşoară nitul. Cuajutorul unui ciocan electric se încălzeşte nitul, iar la 393 K 

explozibilul din nit explodează şi umflă capătul tijei formând un capde închidere care strânge puternic piesele de tablă.

Page 32: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 32/41

 

Sudarea este un procedeu tehnologic prin care se îmbină două saumai multe piese de aceeaşi compoziţie.

Sudarea poate fi executată cu sau fără exercitarea unei forţeexterioare de apăsare a pieselor care se asamblează. Locul de

îmbinare se numeşte sudură, iar linia de îmbinare poartă denumireade cusătură sau cordon de sudură.

Clasificarea procedeelor de sudură:În funcţie de tehnologia de execuţie a suduri se întâlnesc două

grupe de procedee de sudare:- sudare prin topire;

- sudare prin presiune.

d li i i l l i l d

Page 33: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 33/41

 

Sudarea prin topire se realizează prin topirea locală a pieselor deasamblat cu sau fără adaos de material. Ţinându-se seama de modulde încălzire locală a materialelor în zona de îmbinare, sudarea printopire se poate executa cu gaze cu arc electric, aluminotermic şi cu

 plasmă.Sudarea prin presiune se execută fără materiale de adaos prin

încălzirea locală a pieselor. Sudarea cu gaze.

Materiale folosite. Pentru executarea îmbinărilor prin sudare cu gazesunt necesare următoarele:

- un amestec de gaze format din oxigen şi un gaz combustibil;- utilaje şi aparatură pentru sudare;

- material de adaos.Oxigenul se obţine prin distilarea aerului lichid. Se livrează în buteliicu capacitatea de 40 l, la presiunea de 150 at. Pentru recunoaştere, buteliile se vopsesc în albastru.Gazele combustibile care pot fifolosite la sudare:acetilena este cel mai folosit gaz combustibil,

având puterea calorică aproape 14000 Kcal/m³.

Utilaje folosite Recipientele pentru oxigen sau gaze combustibile sunt

Page 34: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 34/41

 

Utilaje folosite. Recipientele pentru oxigen sau gaze combustibile suntvase din tablă de oţel construite pentru a rezista la presiuni ridicate şi la

transport. Se vopsesc în culori diferite după felul gazului ce-l conţin.Pentru prinderea tablelor şi a pieselor care urmează a fi sudate se

folosesc dispozitive de prindere, cleşti de strângere şi cleme.Materiale de adaos. Sârma de adaos sau vergeaua de adaos se foloseşte

la umplerea golurilor provenite din teşitură sau ruptură sau pentruîngroşarea cusături. Fluxurile sau fondaţii sunt materiale speciale sub

formă de praf sau pastă care se adaugă în baia de sudură cu scopul de aîndrepta oxizii cât şi pentru protejarea metalului topit împotriva

oxidării.Tehnologia sudării cu gaze.

Pentru aprinderea arzătorului în vederea sudării se deschide robinetul

de acetilenă, se apropie becul arzătorului de o flacără, iar dupăaprindere se deschide încet robinetul de oxigen. Pentru reglarea flăcării

se manevrează cele două robinete până la obţinerea formatului deflacără dorit. Pentru stingerea arzătorului se închide întâi robinetul de

acetilenă apoi cel de oxigen.

P d bl l b i i b i ă i bl l

Page 35: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 35/41

 

Pentru sudare, tablele subţiri nu trebuie pregătite, tablele groaseînsă se teşesc la margini şi după forma care se dă sudarea poartă

denumirea de sudură.După felul în care se aşează piesele pentru sudare, se pot stabili

următoarele tipuri de îmbinării:- îmbinării cap la cap;

- îmbinării de colţ în unghi sau în T;- îmbinării cu margini suprapuse;

- îmbinării cu eclise.   Sudarea cu arc electric.

Materiale şi utilaje folosite. Pentru executarea îmbinărilor prinsudare cu arc electric sunt necesare următoarele:

- utilaje pentru alimentarea cu curent electric a arcului de sudare;- accesorii, dispozitive şi scule;- materiale de adaos.

Ca sursă de curent pentru alimentarea arcului de sudură se poatefolosi generatorul de curent continuu sau transformatorul de sudură.

Materiale de adaos la sudarea cu arc electric este provenit din topirea

Page 36: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 36/41

 

Materiale de adaos, la sudarea cu arc electric este provenit din topireaelectrozilor. Electrozii pot fi neînveliţi şi înveliţi. Cei neînveliţi se

folosesc la sudarea tablelor subţiri. La cei înveliţi, învelişul se topeşteîn timpul sudări şi protejează baia de metal împotriva oxidării.

Tehnologia sudării cu arc electric. Arcul electric pentru sudare seformează prin descărcarea electrică între electrod şi piesa de sudat care

se încălzeşte şi se roteşte pe o anumită adâncime, numită penetraţiasudări. Odată cu amorsarea arcului şi începerea topirii electrodului,

sudorul trebuie să înceapă deplasarea electrodului pentru depunereastratului de sudură. Mişcarea de avans a electrodului poate fi rectiliniesau oscilatorie. Mişcările transversale oscilatorii, în scopul obţineri

lăţimii dorite a stratului de sudură, pot fi executate în mai multe feluri.Sudarea electrică cu arc se poate realiza automat şi semiautomat.

Productivitatea în acest caz creşte de 2-3 ori, iar calitatea estesuperioară.

Sudarea prin presiune. Sudarea prin forjare. Îmbinarea prinforjare se poate face numai la oţelurile cu conţinut scăzut de carbon. În

acest scop, capetele barelor ce urmează a se îmbina se îngroaşă.

Page 37: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 37/41

 

Sudarea prin rezistenţă.Se execută cap la cap sau cu margini suprapuse.

Sudarea cap la cap la care curentul electric trece prin ambele piese,încălzind suprafaţa de contact după care piesele se presează în

vederea sudării. Sudarea se aplică în două moduri:- prin refulare;- prin scântei.

Sudarea cu margini suprapuse poate fi: prin puncte. Se aplică tablelor subţiri prin suprapunerea acestora şi

introducerea lor între cei doi electrozi.În linie este la fel ca sudarea prin puncte cu deosebirea că în locul

electrozilor în formă de bară se folosesc electrozi sub formă de role.

Page 38: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 38/41

 

NORME DE TEHNICĂ A SECURITĂŢI MUNCII:1. În încăperile umede se folosesc unelte electrice care

funcţionează la tensiunea de 30;24;12 V;

2. Distanţa dintre un tablou de distribuţie şi un utilaj să nu fie maimică de un 1 mm;3. Este interzisă lăsarea montajului sub tensiune fără supraveghere;4. Înaintea efectuări lucrări se va face o scurtă verificare a sculelor 

din punct de vedere al izolaţie;5. Înaintea efectuări operaţiei de îndoire se va verifica starea

ciocanului şi coada să nu prezinte fisuri şi să fie bine fixată;6. Uneltele de mână pentru tăiere vor fi verificate înainte de

începerea pentru a se depista defecţiunile care ar putea exista;

7. În timpul efectuări operaţiei de îndreptare nu se va sta aplecat cufaţa spre tablă, corpul se va ţine drept în faţa mesei de lucru;

8. Uneltele de mână trebuie să fie în bună stare de funcţionare, sănu prezinte crăpături sau deformări;

 

Page 39: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 39/41

 

9. Îndreptarea aşchiilor rămase în urma filetări se vor îndepărta cuo mătură sau perie;

10. Aparatele şi instalaţiile intrate în reparaţii capitale nu se va da în

exploatare fără a fi prevăzute cu toate dispozitivele care văasigură securitatea muncii;11. În cazul reparaţiilor capitale conducerea e obligată a lua măsuri

de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă prin mijloace demecanizare, măsurări tehno-sanitare şi măsurări tehno-

organizatoare;12. Conducerea tehnică va ţine evidenţa eşalonări şi realizărilucrărilor de investiţii pentru protecţia muncii şi limita termenelor

stabilite în plan;13. Întreg personalul este obligat să îndeplinească şi să ceară

angajaţilor în subordine să îndeplinească strict normele detehnică a securităţi muncii pentru care au toată răspunderea;

14. Pentru nerespectarea normelor şi instrucţiunilor de tehnică asecurităţi munci şi protecţia muncii vinovaţi vor fi traşi la

răspundere conform regulamentului. 

REPREZENTĂRILE ASAMBLĂRII PRIN ŞURUB CAP HEXAGONAL

Page 40: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 40/41

 

Capiniţial

Cap deînchidere

Capsemirotund Cap

tronconic

Capcilindric

Capînecat

Capsemiînecat

REPREZENTĂRILE ASAMBLĂRII PRIN ŞURUB, CAP HEXAGONAL,ŞAIBĂ ŞI PILUIŢĂ

REPREZENTAREA NITURILOR 

Page 41: Cristina Popescu Pitesti

5/17/2018 Cristina Popescu Pitesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cristina-popescu-pitesti 41/41

BIBLIOGRAFIE  

I.”Lăcătuşerie generală”.

Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale.Autori: Emil Arieşan, Gheorghe Peptea.

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti -1997.II.”Manual pentru pregătirea practică pentru şcoala de arte şi

meserii: - domeniul electromecanic”.

Autori: Florin Mareş, Marin Mihai, Gabriel Danielescu, ConstantinArieton.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 2006.

III.”Instalaţii şi echipamente electrice”.Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale.

Autori: Sabina Hilofi, Mihai Popescu, Mihai Huhulescu.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -1994.

IV.”Manual pentru cultură de specialitate pentru şcoala de arte şimeserii: - domeniul electromecanic”.

Autori: Sabina Hilofi, Ioana Arieş, Doiniţa Ghinea.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -2006.