1

SOCIETATEA ROMAcircNĂ DE

CRIMINOLOGIE

ŞI DE CRIMINALISTICĂ

ASOCIAŢIA PROCURORILOR

DIN ROMAcircNIA

CRIMINOLOGIE CRIMINALISTICĂ

ŞI PENOLOGIE

STUDII

Nr 42015

ISSN 1454 ndash 5624

ISSN-L 1454 - 5624

2

COORDONATOR

Prof Univ Dr RODICA MIHAELA STĂNOIU

Preşedinta Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică

COLEGIUL DE REDACŢIE

Conf univ dr EMILIAN STĂNIŞOR - Preşedinte Executiv al Societăţii Romacircne de

Criminologie şi Criminalistică

Lector univ dr ORTANSA BREZEANU - Institutul de Cercetări Juridice al Academiei

Romacircne

AvNORA FRAJ-BOUSLIMANI -Avocat la Curtea de Apel din Paris

si Membru icircn Consiliul Ştiinţific al Societăţii

Internaţionale de Criminologie

Conf univ dr FLORIAN GHEORGHE - Universitatea Hyperion Bucureşti

Conf univ dr GHEORGHE MOCUŢA - Cercetător asociat la Institutul de Cercetări

Juridice al Academiei Romacircne

Lector univ dr DORINICA IOAN - Consilier icircn Ministerul Justiţiei

Lector univ dr ANA BĂLAN -Vicepreşedinte bdquoSocietatea Romacircnă de

Criminologie şi Criminalisticărdquo

Lector univdr FLORIN STELIAN BOBIN Parchetul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti

Prof univ dr VALERIAN CIOCLEI - Universitatea din Bucureşti

Conf univ dr SORIN ALĂMOREANU - Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca

Prof univ dr AUGUSTIN LAZĂR - Procuror general al Parchetului de pe lacircngă

Curtea de Apel Alba Iulia

Conf Univdr NICOLETA BUZATU - Universitatea Creştină bdquoDimitrie Cantemirrdquo

Bucureşti

Conf univ dr CONSTANTIN SIMA - Procuror Şef Serviciu Parchetul de pe lacircngă

Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Conf univ dr GEORGE MIRCEA

BOTESCU

- Universitatea Bucureşti

REDACTOR ŞEF

VASILE TEODORESCU - Secretar general al Societăţii Romacircne de

Criminologie şi Criminalistică

Pentru a asigura şi aspectul unitar estetic al revistei rugăm autorii să ne trimită lucrările

tehnoredactate la calculator cu litere de tipul şi mărimea celor publicate deja icircn revistă (respectiv Times New

Roman 10) şi păstracircnd dimensiunile aşezării icircn pagină (25 cm margine sus jos stacircnga dreapta) Fotografiile

tabelele diagramele şi alte reprezentări grafice este preferabil să fie color

Rugăm ca lucrările să aibă icircn preambul un rezumat de cacircteva fraze şi dacă se poate să fie şi traduse icircn

limba engleză sau franceză Evident că aşteptăm cu interes spre publicare şi articole integral traduse icircntr-o

limbă de circulaţie internaţională

Vă mulţumim

Tehnoredactare computerizată

Manuscrisele precum şi orice corespondenţă se vor trimite pe adresa

Vasile Teodorescu Parchetul de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

B-dul Libertăţii nr 14 sector 5 Bucureşti cod 050706

Telefon 02131189331070 0213193928

Fax 0213113416

E-mail vasileteodorescu11yahooro redacţiecriminologiero

dumiru_iulianampublicro

2

COORDONATOR

Prof Univ Dr RODICA MIHAELA STĂNOIU

Preşedinta Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică

COLEGIUL DE REDACŢIE

Conf univ dr EMILIAN STĂNIŞOR - Preşedinte Executiv al Societăţii Romacircne de

Criminologie şi Criminalistică

Lector univ dr ORTANSA BREZEANU - Institutul de Cercetări Juridice al Academiei

Romacircne

AvNORA FRAJ-BOUSLIMANI -Avocat la Curtea de Apel din Paris

si Membru icircn Consiliul Ştiinţific al Societăţii

Internaţionale de Criminologie

Conf univ dr FLORIAN GHEORGHE - Universitatea Hyperion Bucureşti

Conf univ dr GHEORGHE MOCUŢA - Cercetător asociat la Institutul de Cercetări

Juridice al Academiei Romacircne

Lector univ dr DORINICA IOAN - Consilier icircn Ministerul Justiţiei

Lector univ dr ANA BĂLAN -Vicepreşedinte bdquoSocietatea Romacircnă de

Criminologie şi Criminalisticărdquo

Lector univdr FLORIN STELIAN BOBIN Parchetul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti

Prof univ dr VALERIAN CIOCLEI - Universitatea din Bucureşti

Conf univ dr SORIN ALĂMOREANU - Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca

Prof univ dr AUGUSTIN LAZĂR - Procuror general al Parchetului de pe lacircngă

Curtea de Apel Alba Iulia

Conf Univdr NICOLETA BUZATU - Universitatea Creştină bdquoDimitrie Cantemirrdquo

Bucureşti

Conf univ dr CONSTANTIN SIMA - Procuror Şef Serviciu Parchetul de pe lacircngă

Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Conf univ dr GEORGE MIRCEA

BOTESCU

- Universitatea Bucureşti

REDACTOR ŞEF

VASILE TEODORESCU - Secretar general al Societăţii Romacircne de

Criminologie şi Criminalistică

Pentru a asigura şi aspectul unitar estetic al revistei rugăm autorii să ne trimită lucrările

tehnoredactate la calculator cu litere de tipul şi mărimea celor publicate deja icircn revistă (respectiv Times New

Roman 10) şi păstracircnd dimensiunile aşezării icircn pagină (25 cm margine sus jos stacircnga dreapta) Fotografiile

tabelele diagramele şi alte reprezentări grafice este preferabil să fie color

Rugăm ca lucrările să aibă icircn preambul un rezumat de cacircteva fraze şi dacă se poate să fie şi traduse icircn

limba engleză sau franceză Evident că aşteptăm cu interes spre publicare şi articole integral traduse icircntr-o

limbă de circulaţie internaţională

Vă mulţumim

Tehnoredactare computerizată

Manuscrisele precum şi orice corespondenţă se vor trimite pe adresa

Vasile Teodorescu Parchetul de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

B-dul Libertăţii nr 14 sector 5 Bucureşti cod 050706

Telefon 02131189331070 0213193928

Fax 0213113416

E-mail vasileteodorescu11yahooro redacţiecriminologiero

dumiru_iulianampublicro

3

CRIMINOLOGIE CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE

Nr 4 2015

CUPRINS

Pag

CRIMINOLOGIE

Iosif Friedmann Nicolescu - Un precursor al criminologiei romacircneşti ndash Prof Univ Dr Mihai Kernbach 9

Ortansa Brezeanu - Pagini din istoria criminologiei romacircneşti helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13

Dan Voinea

Vasile Lăpăduşi

Lucian Biro

- Impactul securităţii şi siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale helliphellip 19

Vasile Stoica - Criminogeneza infracţunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea ferată

Trecut prezent şi viitor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

Alin Leş - Psihologia criminalistică şi expertiza psihologic-criminalistică icircn Romacircnia

laquo motoareleraquo psihologice ale criminologiei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

36

Sorin Rădulescu - Repere principale pentru adoptarea unei strategii naţionale icircn domeniul

prevenirii sinuciderilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

41

Tănase Constantin - Mentalitatea recidivistă icircn viziunea lui Etienne de Greeff helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45

Zamfir Carmen Manuela - Efectele victimogene ale torturii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51

Adrian Cristian Moise - Infractorii şi victimele icircn cyberspaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69

Gheorghe Florian - Viitorul criminologiei din Romacircnia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78

Ana Bălan - Medierea şi prevenirea criminalităţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81

Andronache Mirela - Influenţa violenţei din jocurile video asupra comportamentului deviant hellip 88

Chiran Gabriela - Interacţiunea factorilor criminogeni icircn cazul falsificatorului notar public hellip 92

CRIMINALISTICĂ

Vasile Lăpăduşi

Dobreanu Ramona

- Unele aspecte privind apariţia şi evoluţia criminalisticii romacircneştihelliphelliphellip 96

Vasile Viorel - Repere semnificative ale criminalității economico-financiare icircn semestrul

I2015helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

107

Gabriel Ţicircru

Maria Georgeta Stoian

- Icircnceputul unei noi ere icircn criminalistica romacircnească contemporanăhellip

118

Lăzureanu Crişan Mucenic

Picircrvulescu Evelina Andreea

- Particularităţi ale examinării criminalistice a bancnotelor romacircneşti

contrafăcute Contracararea unui fenomen periculos pentru securitatea

monetară a statului

130

Gabriel Naghi - Controlul identităţii persoanelor prin tehnici biometrice şi respectarea

drepturilor omului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141

Emilian Costache

Maria Georgeta Stoian

- A fi sau a nu fi hellip psihoactiv helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 146

Stoica Minai

Ianculescu N Gabriela

Stimeriu Lucian Augustin

- Contribuţia expertizei fizico-chimice icircn aflarea adevărului icircn cazul unei

explozii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

158

4

Ene Carmen Luminiţa

Savu Lorena-Magdalena

- Aportul probelor textile icircn elucidarea unor cauze penale helliphelliphelliphelliphellip 168

Meseşan Nicolae

Viorel Cărbunaru

- Trusă criminalistică pentru marcare model TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 187

Drăghici Constantin - Investigarea infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din activităţi ilicite

198

Ion Ristea - Omorul calificat săvacircrşit cu premeditare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

203

PENOLOGIE

Andreea Cătălin Cană - Modificările psiho-comportamentale ale toxicomanilor ca rezultat al

programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciarhelliphelliphellip

209

5

CRIMINOLOGIE CRIMINALISTIQUE ET PENOLOGIE

No 3 2015

TABLE DE MATIEgraveRES

Pag

CRIMINOLOGY

Iosif Friedman

Nicolesco

- Un preacutecurseur de la criminologie moderne ndash Prof Univ Dr Mihail Kernbach helliphellip 9

Ortansa Brezeanu - Pages de l`histoire du romain criminologie 13

Dan Voinea

Vasile Lăpăduşi

Lucian Biro

- Lrsquoacircmpact de la seacutecuriteacute et de la suresse nucleacuteaire sur la seacutecuriteacute nationale 19

Vasile Stoica - La criminogenegravese drsquoinfractions contre la seacutecuriteacute du circulation ferroviaire passeacute

present futurehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

Alin Leş - La psychologie criminologique en Roumaniebdquo les moteursrdquo psychologique de la

criminologiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

36

Sorin Rădulescu - Des principaux reperes pour l`adoption d`une strateacutegie nationale en matieacutere de la

preacutevention du suicide

41

Tănese Constantin - La mentaliteacute reacutecidiviste par la vision du Etienne de Greffhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45

Zamfir Carmen

Manuela

- Lesrsquoeffets victimogenes de torturehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51

Adrian Cristian Moise - Les malfaiturs et les victimes dans le cyberespacehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69

Gheorghe Florin - Le futur du criminologie en Roumaniehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78

Ana Bălan - La meacutediation et la preacutevention de la criminaliteacutehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81

Andronache Mirela - Lrsquoinfluence de la violence dans les jeux video sur le comportement deviant 88

Chiron Gabriela - Lrsquointeraction de les facteurs criminogens concernant le notaire faussaire hellip

CRIMINALISTIQUE

92

Vasile Lăpăduşi

Dobreanu Ramona

- Certaines aspects en regard la creation et le developpement criminalistique

roumaine

96

Vasile Viorel - Repere importantes de la criminaliteacute par le semestre I2005 107

Gabriel Ţicircru

Maria Georgeta Stoian

- Le deacutebut drsquoune nouvelle egravere de criminalistique roumaine contemporainehelliphelliphelliphellip 118

Lăzureanu Crişan

Mucenic

Picircrvulescu Evelina

- Les particulariteacutes de l`examen meacutedico-leacutegal de la contrefaccedilon de billets de banque

- Roumain

130

6

Andreea

Gabriel Naghi - La surveillance de lrsquoidentiteacute de personne par techniques biometrique et la deacutefeacuterence

de droits de lrsquohommehelliphelliphelliphelliphellip

141

Emilian Costache

Maria Georgeta Stoian

- Ėtre ou ne pas ecirctre psychoactif 146

Stoica Minai

Ianculescu N Gabriela

Stimeriu Lucian

Augustin

- La contribution de l`expertise physiques et chimiques dans la recherche de la veacuteriteacute

en

cas dune explosionhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Ene Carmen Luminiţa

Savu Lorena-

Magdalena

- La contribution des eacutechantillons de textile dans leacutelucidation de certaines affaires

Criminelleshelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

168

Meseşan Nicolae

Viorel Cărbunaru

- Kit de meacutedecine leacutegale pour le modegravele de balise TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

187

Drăghici Constantin - Lrsquoinvestigation des infractions de blanchiment drsquoargent produits par lrsquoactiviteacute illeacutegal

198

Ion Ristea - Le crime qualifieacute produit avec premeditationhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

PENOLOGIE

203

Andreea Cătălin Cană

- Les changements psychocomportamentales de toxicomans en reacutesulte de les

programme drsquoassistence psychologique deacuterulegrave dans le penitenciers

209

7

CRIMINOLOGY FORENSICS AND PENOLOGY

No 4 2015

CONTENT

Pag

CRIMINOLOGY

Iosif Friedman Nicolesco - A predecessor of Romanian criminology ndash University Profesor

Dr Mihai Kerinbach

9

Ortansa Brezeanu - Pages from the history of Romanian criminology 13

Dan Voinea

Vasile Lăpăduşi

Lucian 13iro

- The impact of nuclear security and safety

19

Vasile Stoica - Criminogenesis of the offences against safety of railroad traffic

Past present and future

32

Alin Leş - Forensics Psychology and psychological-forensics expertise in

Romania the psychological ltltenginesgtgt of criminology

36

Sorin Rădulescu - Main landmarks for the adoption of a national strategy in the

field of suicide prevention

-

41

Tănese Constantin - Relapse mentality in the vision of Etienne de Greeff 45

Zamfir Carmen Manuela - The effects over the victims of the torture 51

Adrian Cristian Moise - Offenders and victims in the cyberspace 69

Gheorghe Florinan - Future of criminology in Romania

-

78

Ana Bălan - Mediation and prevention of criminality 81

Andronache Mirela - The influence of violence in the videogames over the deflective

behaviour 88

Chiron Gabriela - The interaction of the crime factors in the case of public notary

forgerer

FORENSICS

92

Vasile Lăpăduşi

Dobreanu Ramona

- Some aspects regarding the apparition and evolution of

Romanian forensics 96

Vasile Viorel - Significant landmarks of economical-financial forensics in the I

semester of 2015 107

Gabriel Ţicircru

Maria Georgeta Stoian

- The beginning of a new era in the Romanian Contemporary

Forensics 118

Lăzureanu Crişan Mucenic

Picircrvulescu Evelina Andreea

- Particularities of forensics examination of Romanian currency

Countering a dangerous phenomena for the monetary security of

the state

-

130

8

Gabriel Naghi - The control of peoplersquos identities through biometric techniques

and respecting the human rights

141

Emilian Costache

Maria Georgeta Stoian

- To be or not to be helliphellip psychoactivehelliphelliphellip 146

Stoica Minai

Ianculescu N Gabriela

Stimeriu Lucian Augustin

- The contribution of the physical-chemical expertise for

discovering the truth in an explosion

Ene Carmen Luminiţa

Savu Lorena-Magdalena

- The contribution of the textile evidences in solving some criminal

cases

168

Meseşan Nicolae

Viorel Cărbunaru

- Forensics kit for marking the ldquoTCMrdquo model 187

Drăghici Constantin - Investing the offence of ldquomoney launderingrdquo originating in illegal

activities 198

Ion Ristea - Murder committed with premeditation 203

PENOLOGY

Andreea Cătălin Cană - The psyco-behavioural modifications of the drug addicts as a

result of the psychological assistance programmes developed in

the penitentiary

209

9

UN PRECURSOR AL CRIMINOLOGIEI MODERNE ROMAcircNEȘTI

ndash Prof Dr Mihai KERNBACH

A PRECURSOR OF ROMANIAN MODERN CRIMINOLOGY

ndash Prof Dr Mihai KERNBACH

Autor

Dr jurist Iosif FRIEDMANN ndash NICOLESCU1

Membru fondator al

Societății romacircne de Criminologie și Criminalistică

Cercetător științific asociat

Avocat ndash Baroul București

Cuvinte ndash cheie

Keywords

Criminologie Medicină legală Metodologie

Criminology Forensic Medicine Methodology

Rezumat

Summary

Profesorul Doctor Mihail KERNBACH este un precursor al Criminologiei moderne romacircnești autor al

unor lucrări științifice care trebuie să fie repuse icircn circuitul valorilor culturii profesional ndash științifice

Medic legist deopotrivă criminolog și criminalist a marcat epoca sa cu lucrări științifice care se impun

a fi cunoscute de generația specialiștilor de astăzi

Professor Doctor Mihai KERNBACH is a precursor of Romanian modern criminology author of

scientific papers that need to be restored in the professional ndash scientific circuit of cultural values

Forensic and criminologist as well he marked his time with papers that need to be known by specialists

todays generation

ARGUMENTUM2

Se impune o icircntrebare

De ce prof dr Mihai KERNBACH

1 Doctor icircn științe juridice Cercetător științific asociat la Departamentul de Drept public rdquoVintilă DONGOROZrdquo ndash Institutul

de Cercetări Juridice rdquoAcademician Andrei RĂDULESCUrdquo al Academiei Romacircne Cercetător științific asociat la Centrul de

Studii şi Cercetări Juridice şi Socio ndash Administrative al Universității PetrolndashGaze din Ploieşti Consilier ndash icircn Consiliul

Baroului București Arbitru și Supra arbitru la Curtea de Arbitraj Profesional a Baroului București Arbitru la Curtea de

Arbitraj Comercial Internațional de pe lacircngă Camera de Comerț și Industrie a Romacircniei Președinte ndash Comisia de Etică și

Disciplină a Federației Romacircne de Șah Membru fondator și membru al Comitetului Director al Societății Romacircne de

Criminologie și Criminalistică Membru fondator ndash Asociația Romacircnă de Drept Umanitar Profesor invitat ndash Universitatea

Populară rdquoNicolae IORGArdquo ndash Vălenii de Munte Fost Lector la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea

Avocaților Fost Consilier al Consiliului de administrație ndash Filiala București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia

Fost Președinte și membru al Comisiei de Cenzori al Filialei București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia Fost

Președinte și membru al Instanței de Disciplină a Baroului București Fost Vice-președinte al Comisiei de Apel a Federației

Romacircne de Șah Fost membru al Biroului Executiv al Federației Romacircne de Șah și al Comitetului Federației Romacircne de Șah

Membru fondator și Secretar general ndash Fundația teatrală rdquoAlexandru GIUGARUrdquo 2 Acest eseu științific a fost prezentat icircn cadrul sesiunii științifice internaționale a Societății Romacircne de Criminologie şi

Criminalistică București 4 Septembrie 2015 cu tema ldquoCriminologia din Romacircnia ndash trecut prezent viitorrdquo

10

Răspunsul este simplu prof dr Mihai KERNBACH este un precursor al științei criminologiei

naționale este un important reprezentant al școlii romacircnești de criminologie

Icircn circuitul mondial de valori al istoriei criminologiei numele Profesorului universitar doctor Mihai

KERNBACH trebuie să figureze ca fiind un icircnaintaș al școlii romacircnești de criminologie care a fundamentat

această disciplină științifică prin lucrări de referință care sunt și astăzi lucrări actuale

Anuarul pe anul de icircnvățămacircnt universitar 1937 al Universității din Cluj3 consemnează prezența Prof

Dr Mihai KERNBACH la Congresul Internațional de Criminologie de la Roma cu două comunicări științifice

a) Role du juge et sa preparation dans la lutte contre la criminalite4

și

b) Etude de la personnalite du criminel5

Totodată prof dr Mihai KERNBACH reprezintă școala națională medico-legală la primul Congres

Internaţional de Medicină Legală şi Socială de la Bonn care s-a desfășurat icircn perioada 22 mdash 24 Septembrie

1938 cu o comunicare științifică ca unic autor și icircncă două comunicări științifice alături de doi colegi medici

legiști V HURGHIŞIU și S CUPCEA

Activitatea științifică a profesorului se icircntinde pe aproximativ cinci decenii icircn slujba OMULUI și a

DREPTĂȚII pregătind generații de specialiști

De prof dr Mihai KERNBACH am auzit prima dată de la Vice-președintele Societății Romacircne de

Criminologie și Criminalistică prof univ dr Lucian IONESCU6 icircn convorbirile pe care le aveam periodic Mi-a

mărturisit că l-a avut profesor de medicină legală și că i-a insuflat dragostea pentru știință și pentru OM Icircn

timpul copilăriei mele din CLUJ ndash NAPOCA7 nu auzisem despre prof dr Mihai KERNBACH

Date biografice

Profesorul dr Mihai8 KERNBACH s-a născut icircn Comuna Vidra din fostul Județ Putna (actualmente

Județul Vrancea) la 3 Mai 1895

Studiile medicale le icircncepe la Facultatea de Medicină de la Iași și le finalizează la Cluj

Obține titlul de bdquoDoctor icircn medicinărdquo icircn anul 1921 la Facultatea de Medicină a Universității Regele

FERDINAND I din Cluj

Profesor titular al catedrei de Medicină legală icircncepacircnd cu 1 Noiembrie 1933

A fost decorat cu bdquoMedaille des epidemies și a fost bursier al Fundaţiei ROCKEFELLER

Activitatea științifică icirci este răsplătită prin recunoaștere de către Societatea de Medicină legală germană

şi a Societăţii de Biologie din Paris

Icircn 1935 Academia Romacircnă icirci conferă Premiul Vasile ADAMACHI9 pentru activitatea sa profesională

A fost primul Rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj (1948 ndash 1950) anterior fiind

Decanul Facultății de Medicină din Cluj (1945 ndash 1948)

Are o frumoasă carieră universitară icircncepacircnd ca preparator la Catedra de Anatomie Patologică (1919 ndash

1921 ulterior icircn 1923 a fost numit șef de lucrări10

la Catedra de Medicină Legală a Facultății de Medicină din

3 După Unirea din 1918 la 12 Mai 1919 s-a icircnființat universitate transilvăneană cu predare icircn limba romacircnă Universitatea

bdquoDaciei Superioarerdquo din CLUJ numită ulterior Universitatea bdquoRegele FERDINAND Irdquo Cluj Prin Decretul Regal de

reicircnființare s-a stabilit ca ierarhia universitară și retribuirea să fie ca la Universitățile din București și Iași Icircn 1940 după

Dictatului de la Viena de cedare a Transilvaniei de Nord Ungariei hortiste Universitatea romacircnească a funcționat temporar icircn

centrele culturale din BRAȘOV SIBIU și TIMIȘOARA 4 Rolul judecătorului și pregătirea sa icircn lupta icircmpotriva criminalității 5 Studiu asupra personalității criminalului 6 Născut 30 Mai 1939 ndash 21 Ianuarie 2015 director al Institutului Național de Expertize Criminalistice distins cu rdquoSteaua

Romacircnieirdquo icircn grad de ofițer Premiul de excelență al rdquoUniunii Juriștilor din Romacircniardquo și Premiul rdquoNicolae Titulescurdquo al

Academiei Romacircne 7 Deceniul VII al al Secolului XX 8 Icircn cercetările pe care le-am icircntreprins am regăsit deopotrivă prenumele profesorului icircn două forme MIHAI și MIHAIL

Am optat pentru forma MIHAI deoarece icircn volumul rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo cartea este semnată

MIHAI KERNBACH Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu

autorul verificacircnd manuscrisul

Chiar dacă discipolii anume dr icircn Drept Maxim POP folosește forma rdquoMihailrdquo icircn lucrarea rdquoPsihanaliza și Științele

Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia rdquoCartea Romacircneascărdquo folosește forma Mihail 9 Vasile Adamachi (n 1 ianuarie 1817 Iaşi judeţul Iaşi - d 820 martie 1892 Iaşi judeţul Iaşi) a fost prefect senator şi

filantrop 10 Echivalent cu Lector universitar

11

Cluj icircn 1927 devenind conferențiar ulterior icircntre anii 1932 ndash 1951 este profesor Icircn perioada 1945 ndash 1948 a fost

Decanul Facultății de medicină iar icircn perioada 1948 ndash 1950 a fost Rector al Institutului de Medicină și Farmacie

din Cluj

Școala medicală clujeană era una dintre cele mai cunoscute icircn Romacircnia și icircn Europa existacircnd

numeroase clinici și o viață științifică medicală prestigioasă

Prof Mihai KERNBACH a fost totodată și medic legist al județului Cluj din 1930 și director al

Institutului Medico-Legal Cluj icircn perioada 1946 ndash 1952

Anul 1952 reprezintă revenirea prof dr Mihai KERNBACH la Facultatea de Medicină a Universității

din Iași locul icircn care și-a icircnceput studiile ca student la medicină centru universitar unde va activa pacircnă icircn anul

1964 ocupacircnd și funcția de director al Institutului Medico ndash Legal din Iași ulterior fiind profesor ndash consultant

Este recunoscut pe plan științific național dar și internațional făcacircnd parte din comisia germană

constituită din experți internaționali pentru elucidarea masacrului de la Katyń din cel de al Doilea Război

Mondial

Activitatea de cercetare științifică s-a materializat printr-un icircnsemnat număr de volume publicate dintre

care se impun a fi amintite

- Tehnica autopsiei medico-legale (1926)

- Curs de medicină legală (1932)

- Manual de medicină legală (1937)

- Curs de medicină legală și deontologie (1949)

- Manual de medicină judiciară (1958)

Publică studiul Personalitatea omului delicvent icircn lumina noilor cercetări (Revista de Drept Penal

București 1933) și numeroase comunicări științifice singur sau icircn colaborare

CREZUL PROFESIONAL

Crezul științific al Prof dr Mihai KERNBACH este redat icircn esență ca moto al cărții rdquoCrima fenomen

biologic universal și permanentrdquo una dintre cele mai importante opere ale acestui ctitor al Școlii naționale de

criminologie

rdquoIcircnchin această carte celor ce-au crezut icircn dreptate icircn dreptatea oamenilor icircn dreptatea legilor celor ce-

au fost răpuși de nedreptate și nu s-au prăbușit11

rdquo

Elemente ale gacircndirii criminologice

la

Profesorul dr Mihai KERNBACH

Pătrunzacircnd icircn concepția criminologică a acestui icircnaintaș al Criminologiei naționale identificăm cacircteva

idei-forță esențiale care configurează continuitatea cercetării științifice naționale icircn acest domeniu

rdquoLa izvoarele crimeirdquo sunt de cercetat

- Conștiința morală a umanității cu geneza ideii morale

- Geneza ideii criminale la om și la animal

- Emoția și rolul icircn comportamentul uman

- Relațiile determinate de creier ndash icircntre gacircndire și automatisme

Următoarea treaptă icircn gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH este determinată de studiul asupra

rdquoConcepției juridice a Crimeirdquo sub aspect criminologic și biologic

Concepțiile științifice și filosofice contemporane Prof dr Mihai KERNBACH icircl influențează icircn studiile

sale astfel că studiază comunicarea biunivocă dintre rdquoCrimărdquo și rdquoNaturărdquo icircn natură sub incidența aspectului

biologic al crimei

Icircn finalul lucrării face o atentă analiză a binomului rdquoCIVILIZAȚIErdquo și rdquoCRIMĂrdquo punacircnd accentul pe

componenta etică a evoluției civilizației umane

Icircntrebacircndu-se dacă acest rdquofenomen biologic universal și permanentrdquo care este rdquoCRIMArdquo icircn societatea

umană poate fi eradicată icircntre rdquoprogres sau declinrdquo icircn raport de destinul moral al omenirii sau de destinul

biologic al omenirii

11 Alături de o altă vorbă de duh a Prof Dr Mihai KERNBACH CRIMA ESTE FORȚA PROPULSIVĂ A VIRTUȚII care

este plasată pe pagina de gardă a volumului

12

Nu va da un răspuns tranșant dar lucrarea (180 de pagini) este o piatră de temelie a criminologiei

romacircnești a stadiului gacircndirii științifice din Deceniile III și IV ale Secolului XX

Unul dintre discipolii Profesorului Dr Mihai KERNBACH anume dr icircn drept Maxim POP va

dezvolta icircntr-un studiu una dintre concepțiile timpului cu aplicațiune la Criminologie prin raportarea

Psihanalizei la așa numitele rdquoștiințe criminalerdquo

Aflăm prin intermediul acestui studiu că titlul este preluat după una dintre conferințele Prof dr Mihai

KERNBACH de la Facultatea de Medicină-legală de la Cluj din data de 17 Aprilie 1934 icircn cadrul cursului de

medicină-legală de la Facultatea de Drept

Icircn loc de concluzii

sau o metodologie icircn criminologie

Școala națională de criminologie a avut icircn Prof Dr Mihai KERNBACH un promotor al luptei

icircmpotriva crimei luptă icircn care s-a angajat cu toată energia și cu toate forțele folosind diverse științe la

combaterea crimei

A icircncercat să folosească icircn domeniul criminologiei și psihanaliza care icircn epoca icircn care a trăit avea o

largă răspacircndire icircncercacircnd să găsească o profilaxie a crimei

Lupta icircmpotriva crimei este permisă cu orice mijloace iar criminologia poate să ne ofere numeroase

teorii ndash care icircn cadrul evoluției firești a societății umane ndash să dea rezultatele scontate sau să rămacircnă fără rezultat

Astăzi cacircnd scara valorilor necesită revenirea la valorile tradiționale personalitatea Prof Dr Mihai

KERNBACH este un reper al progresului icircn gacircndirea criminologică națională

Desigur medicina legală icircl revendică deopotrivă pe Prof dr Mihai KERNBACH icircnsă opera sa scrisă

are un important substrat criminologic care trebuie explorat și repus icircn circuitul științific prezenta evocare fiind

doar un punct de plecare

Desigur noi privim activitatea acestui TITAN al CRIMINOLOGIEI din perspectiva evoluției acestei

științe astăzi cacircnd progresele științifice sunt altele icircn primul racircnd ca urmare a unor noi teorii care confirmă

gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH

Evoluția Criminologiei ca știință va continua și icircn viitor activitatea științifică a Prof dr Mihai

KERNBACH trebuie să se constituie icircntr-un reper pentru Școala Națională de Criminologie și pentru

metodologia științifică

BIBLIOGRAFIE

MIHAI KERNBACH - rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo Universitatea Regele

Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu

MAXIM POP rdquoPsihanaliza și Științele Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia

rdquoCartea Romacircneascărdquo

13

PAGINI DIN ISTORIA CRIMINOLOGIEI ROMAcircNEŞTI

Dr ORTANSA BREZEANU

Stud iul a fos t icircnscr is icircn programul ce lui de al -67 e a

Curs Internaţional de

Criminologie ce a avut loc la Bucureş t i icircntre 29 -30 apri l ie 2004 ş i p rezentat icircn cadrul

Atelierului cu tema bdquoDezvoltarea i storică a cr iminolog iei icircn reg iunea Balcani lor

moderator Jacques Farsedakis - profesor de Cr iminologie Direc tor al Sec ţie i de

Criminologie a Univers i tăţ i i bdquoPanteion - Grec ia

1 Ca mar tor ocular ş i icircn acelaş i t imp ca par t icipant direct la multe din acţ iuni le ş i

act ivi tăţ i le teoret ice ş i pract ice ( icircnvă ţămacircnt şi cercetare) ce au deveni t posibi le icircn

domenjul c r iminologiei după 1989 ş i icircn Romacircnia găsesc necesar să -mi prefa ţez

intervenţ ia ce mi-am propus cu cacircteva observa ţi i menite să dea măsură atacirct pr incipalelor

momente ce s -au icircnscr is icircn evoluţia post total i tară a ş t i inţei de care ne ocupăm cacirc t şi

rela ţ i i lor dezvoltate icircn context cu Grec ia ş i cu a l te ţăr i europene icircn ideea de a f i

percepute inclus iv sub raportul dimensiuni lor şi perspect ive lor lor reale

De a l t fel demersul meu a fost st imulat de d iscursul domnului Profesor Jaques

Farsedakis care re fenndu-se la gacircndirea precursori lor cr iminologiei moderne elene ş i

subl ini ind cu această ocazie contr ibuţ ia remarcabilă icircn domeniu a marei doamne a Greciei

cum a numit -o Denis Szabo pe Al ice Yotopoulos -Marangopoulos profesor emeri t de

cr iminologie fos t rector al Universi tăţ i i Pantheios preşed intă a Fundaţie i pentru

Dreptur i le Omului ce - i poar tă numele -m-a făcut să retrăiesc un moment memorabil

Este vorba de cel de a l I I I - lea Colocviu a l Asocia ţ ie i Interna ţionale a Cnminologilor de

l imbă franceză ce s -a des făşurat la Bucureş t i icircn per ioada 5 -6 iunie 1992 ia finele căruia

domnul Denis Szabo preşed intele Asociaţ iei a icircnmacircnat doamnei profesor Alice

Marangopoulos premiul Beaumont - Tocqnevi l le pentru icircntreaga sa act ivi ta te12

Colocviul are pentru noi cr iminologi i o dublă semnif ica ţ ie consemnează

deschiderea de care cr iminolog ia avea nevoie la numai d oi ani ş i jumătate de cacircnd ______

Romacircnia s -a or ientat mai rad ica l spre va lor i le europene şi cert i f ică ca litatea ş i

perspectiva relaţ i i lor icircn s fera aceste i ş t i in ţe13

12 Vezi pe larg despre atmosfera şi inspiraţia momentului Hona Vastlescu Criminologia ţi Drepturile Omului al

III-lea Colocviu ai Asociaţ Internaţionale a Criminologilor de limbă franceză (Bucureşti 5 -6 iunie 1992) icircn

bdquoRevue Internationale de Criminologie et de Police Technique 1992 nr 4 p 492 -499

ST DE DREPT ROMAcircNESC an 17 (50) nr 1-2 p 143-151 BUCUREŞTI ianuarie-iunie 2005

13 Există unele asemănări intre Romacircnia şi Grecia icircn privinţa evoluţiei istorice a criminologiei -icircn Regiune şi

Balcani - care pornesc icircndeosebi de la faptul că ambele ţacircri au beneficiat de teme şi idei ce icircşi au sorgintea icircn

cultura greco-romanacirc Cine 1-a citit pe Hcgel a putut afla cacirc icircn variatele forme ale filozofiei greceşti găsim in

general In ilare născacircndă aproape toate conceptele de mai lărziu asupra lumii (G WF Hegel Frelegen de filozof ie a

istoriei partea a Il-a Lumea greacă Editura Academiei Romacircne 1968 p 218) Exemplul care urmează

argumentează această apropiere Astfel Codul lui Constantin Armenopol (Hexamiolos) care icircn cartea a Vl -a -

ocupacircndu-se de crime şi pedepse - prevedea că minoritatea constituie o cauză de reducere sau de icircnlocuire a

pedepsei chiar şi pentru infracţiunea de omor - a apărut icircn Bizanţ icircn anul 1345 s-a tipărit icircntacircia oară icircn limba

greacă icircn 1740 iar icircn 1804 (icircn timpul domniei lui Alexandru Moruzi a fost tradusă icircn romacircneşte şi aplicată icircn

Moldova Implementarea Codului icircn Principate se pare că a anticipat acest moment Vezi PJ Muscel Istoria

dreptului penat romacircn (Bucureşti 193 I p 65 91 107) cacirct despre importanţa acestui moment este suficient să

menţionăm cacirc icircn SUA mai există icircncă state icircn care se aplică pedeapsa capitală Ia minori

Jj i Au existat unele tentative (forţate de icircnsăşi realităţile vieţii) icircn cadrul Ministerului Public al

Ministerului de Interni la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Romacircne - unde există un colectiv de

cercetare criminologică - iar icircn prezent şi specializare prin doctorat Momentul cel mai important icircl constituie

icircnfiinţarea icircn 1990 a Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică afiliată la Societatea Internaţională

de Criminologie Acest organism specializat a organizat interesante dezbateri ştiinţifice care au reunit

specialiştii din domeniile interesate cum sunt bdquoSeminarul Regional pentru Europa Centrală şi Orientală

privind minorii icircn conflict cu legea sub egida Con siliului Europei (1992) Simpozion naţional cu tema bdquoNoi

forme de criminalitate strategii de prevenire - după 12 ani de la primul şi singurul simpozion naţional de

14

Un al doi lea mo ment ce-ş i impune consemnarea ş i care icircn esenţă icirc l icircnt regeşte pe

pr imul icirc l reprezintă organizarea la Bucureşt i a ce lui de a l 67 seminar internaţ ional

de cr iminolog ie i ce icirc şi desfăşoară acum lucrăr i le) sub icircna ltul patronaj al Socie tăţ i i

Interna ţionale de Cr iminologie - a l cărui Preşedinte onori f ic es te ace laşi Denis Szabo Dr

Honons Causa a l Universi tă ţ i i d in Bucureş t i (2004) ş i membru de onoare a l Societăţ i i

Romacircne de Cr iminologie ş i Criminali s t ică (2003) - ca să notăm doar aces te două momente

mai recente ce semnif ică spr i j inul de care no i beneficiem

Disponib il i ta tea Socie tă ţ i i Interna ţionale de Criminologie pentru acordarea unui

spri j in ca l i f icat icircn vederea integrăr i i e lementelor de cunoaştere ş t i in ţ i f ică icircn lumea

prac t ic i i rezultă mai ales din faptul că seminarul a fost organiza t icircn colaborare cu

Inst i tutul Naţional de Criminologie icircnf i inţa t ab ia la f ine le anului 2002 ( la zece ani după

colocviul sus -menţionat dar după mai b ine de tre i decenii de ta tonăr i icircncercăr i ş i

ins istenţe) Eram pacircnă a tunci s ingura ţară din Europa fără o asemenea s tructură

Oricum chiar dacă s -a născut greu sau poate tocmai de aceea rea l izarea aceste i

structur i special iza te de cerce tare cnminologică icircn ţara noastră pe care Denis Szabo

prezent la lansarea e i oficia lă (3 032003) o aprecia drept bdquoo vic tor ie a comuni tă ţ i i

cr iminologice d in Romacircnia este de natură să dea icircntr -adevăr sat is facţ i i fac tor i lor

impl ica ţ i de -a lungul t impului icircn ast fel de demersur i icircnt re care se detaşează cu e f or tur i

notabi le preşedinta Societăţ i i Romacircne de Cr iminologie şi Cr iminal is t ică profesor Rodica

Mihaela Stănoiu minist ru al Just i ţ ie i la da ta icircnf i inţăr i i ins t i tutului

Cel de al 67 Seminar Interna ţional de Criminologie mer i tă a f i preţuit as t fe l a tacirc t

pentru credi tul acordat une i st ructur i no i a căror perspec tive pot fi in tui te din p roiectele

de cerce tare ce ş i le -a propus144

e le fi ind tes tate icircnsă şi pr in rezulta tele excep ţionale

obţinute icircn ca l i ta te de organizatoare ş i gazdă a seminarului cacirct mai cu seamă pentru

deschiderea extraord inară care o reprez intă spre dezbatere ver i f icare şi confirmare sau

inf irmare a idei lor noast re inclusiv p r in introducerea lor icircn c ircuitul in ternaţ ional

Nu ne rămacircne de făcut decacirct să confirmăm aşteptăr i le pr in cercet ăr i c r iminologice

de ca l i ta te apte să or ienteze pol i t ica penală romacircnească icircn direc ţ i i le ce o pot face mai

ef ic ientă icircn s i tuaţ ia icircn care cer inţe le ce decurg din procesul de aderare a ţăr i i noastre la

Uniunea Europeană - icircn tre care un loc centra l icirc l ocupă protecţ ia l iber tă ţ i lo r ş i dreptur i lor

fundamentale a le omului - sunt mereu ampl i ficate de fenomenul c r iminali tă ţ i i pr in forme

to t mai bruta le

2 Admiţacircnd că bdquoetape le gacircndir i i contemporane se r id ică pe fundaţ ia gacircndir i i

crea toare anter ioare - cum foar te insp ira t s -a expr imat un autor romacircn - vo i prezenta icircn

continuare cacirc teva d in ce le mai sugestive icircncercăr i sau demersur i care au condus icircn t imp la

conturarea unor momente ce pun icircn termeni de continuitate sau ref lectă spec i ficul

romacircnesc şi icircn dezvol tar ea cr iminologiei

Deşi despre cr iminologie icircn adevăratul icircnţeles al cuvacircntului putem vorbi doar din

momentul icircn care aceasta s -a despr ins de drep tul penal - a tacirct cacirc t a fos t posib il - icircn real i tate

idei le ce au anticipat chiar şi apar i ţ ia pozi t ivismului au ampl i ficat - aşa cum rezul tă atacirct

d in l i teratura mai vec he156

d in doctr ina unui tr ecut ceva mai apropia t sau din cea recentă -

criminologie organizat icircn Romacircnia icircn regimul totalitar (1981) la care a fost prezent şi De nis Szabo - precum şi

alte manifestări ştiinţifice ale Societăţii sau ale filialelor pe teme cum sunt bdquoPrecursori ai criminologiei

romacircneşti -viaţa şi activitatea lui Ioan Tanoviceanu (1992) bdquoCriminalitatea azi ( 1997) bdquoCriminalitatea

probleme şi soluţii actuale (1998) bdquoTerapie şi resocializare (1999) bdquoDeontologie şi justiţie penală (2002)

bdquoPolitici penale şi penitenciare (2003) ca să dau doar aceste exemple 14 Privind fenomenele de corupţie criminalitate informatică trafic şi consum de droguri delincvenţa juvenilă

etc Vezi Petru Pacircnzaru Condiţia umană din perspectiva vieţii cotidiene Bucureşti Editura Albatros 1981 p 52 15 Vezi I Tanoviceanu Un pencol naţional - creşterea criminalităţii icircn Romacircnia Iaşi 1896 I Tanoviceanu Mersul

criminalităţii mart in Romacircnia icircn bdquoCurierul judiciar 1907 Gr Dtanu Criminalitatea si cauzele ei in Romacircnia

Bucureşti 1907 SG Longmescu Pravila lut Vasile Lupu si Prosper rarinaclus Bucureşti 1908 Constantin

Meissner Copii cu rele porniri şt Şcoaleicirce de icircndreptare laşi Tipografia Naţională 1909 i lonescu Dolj O idee

nouă icircn penologte Tribunalele de minori Craiova 191 1 (monografie) I Tanoviceanu Curs de drept penal voi [

Bucureşti Socec 19Icirc2 SG Longinescu Legi vechi romacircneşti şi izvoarele lor Bucureşti 1912 Ion Peretz

Originile dreptului romacircn Bucureşti 1915 lC Filiti DI Suchianu Contribuţii la istoria justiţiei penate icircn

Principatele Romacircne Bucureşti 1928 p 37-45 Iulian Teodorescu Minoritatea in faţa legii penale Bucureşti

1982 Constantin Stere Criminologie Bucureşti 1928 Traian Pop Curs de criminologie Cluj 1928 C Bălan

Cauzele criminalităţii Focşani 1928 B Georgescu Tribunalele pentru infractorii minori Craiova 1929 Jean

Moruzi Criminologie Bucureşti 1930 Petre lonescu Muscel Istoria dreptului penal romacircn Bucureşti 1931

AlRoşea Delincventul minor Cluj 1932 George Solomonescu Tratamentul infractorului minor icircn dreptul penal

15

in teresul pentru cercetare sau pentru găs irea unor so luţ i i care să conducă cel puţin la

amel iorarea consecinţelor cr iminal i tăţ i i dacă nu la el iminarea ei şi icircn mod deoseb it la

umanizarea regimului executăr i i pedepse lor

Icircncă icircn pr imele legiui r i romacircneşti - ca să icircncepem cu drep tul scr is - (Cartea

romacircnească de icircnvăţătură de la 1646 a lut Vasi le Lupu icircn Moldova ş i icircndreptarea legii din 1652 a lui

Matei Basarab - icircn Ţara Romacircnească) găsim as t fel de reglementăr i cum sunt ce le care

tratează minori ta tea (cuprinde 3 e ţape de vacircrstă) drep t cauză care apără de pedeapsă sau

micşorează pedeapsa

Scoaterea faze i cop ilă r iei de sub inc idenţ a legii penale ap licarea unor pedepse mai

uşoare pentru del incvenţi i minon ca ş i o gradare a lor icircn funcţie de f iecare etapă de via ţă

sunt numai cacirc teva din elementele a căror evo luţ ie icircn t imp re f lec tă deopotr ivă procesul de

modernizare ş i perenita tea u nora dintre ide ile t radiţ iona le Aşa se icircntacircmplă cu Legiuirea

Caragea icircn Ţara Romacircnească (1818 - căr ţ i le V şi VI sunt rezerva te d reptului penai) icircn

care pentru icircntacircia oară apare măsura icircncredinţării minorilor infractori părinţi lor sau

epitropi lor - un fe l de tute lă -( icircnlocuieşte băta ia sau icircnchisoarea ap licată acestora pentru

anumite infrac ţiuni care icircn acea vreme se execută icircntr -o mănăstire) cu Condica

cr iminal icească a lui Ion Sandu Sturdza din 1826 care s -a ap licat icircn Moldova sau Condica

Crim ina lă a lui Barbu Şt irbei de la 1852 aplicată icircn Ţara Romacircnească - legiuir i ce

marchează un pas impor tant spre trecerea la codur i le penale moderne

Facem aici precizarea că inst ituţ ia icircncredinţării minorilor părinţi lor tutor ilor

sau altor persoane de icirc ncredere a cunoscut o foarte largă dezvoltare icircn icircntreg sistemul

de ocrotire romacircnesc

Separarea minor i lo r de major i icircn icircnchisor i ş i icircnf i inţarea pentru pr ima oară la noi icirc n

ţară a unui peni tenc iar deosebi t Dentru minori i icircn vacircrs tă de 8 - 20 de ani -Penitenciarul

nevţfr stnic i lor - potr ivi t ce lor două regulamente (din 1862 şi 1864 care reglementau

organizarea servic i i lor şi s tabi l imente lor penitenciare şi de b inefacere din Romacircnia)

consti tuie a i te două momente ce au impuls ionat preocupări le pentru moder nizarea şi chiar

ampli f icarea reglementăr i lor in mater ie

Pr imul Cod penal romacircn ce a intrat icircn vigoare la 1 mai 1865 sub domnia lui

Alexandru loan Cuza punacircnd capăt divers i tă ţ i i ter i tor iale icircn mater ie penală la noi icircn ţară -

confirmă observa ţia de ma i sus

Voi nota doar fap tul că legea pr ivi toare la regimul icircnchisor i lor ( icircnlocuieşte cele două

regulamente exis tente d in 1862 şi d in 1864) ce a fos t adopta tă la 1 februar ie 1874 icircn

aplicarea codului penal prevedea ş i crearea unor case de educaţiune corecţ ională pentru

minori reg lementare ce ar putea fi considerată ca reprezentacircnd actul de naştere al

inst ituţ i i lor de reeducare a minorilor del incvenţi la noi icircn ţară

Pe fondul acestui in teres general se remarcă - prin importanţă şi mai ales pr in

pionieratul demersuri lo r icircn domeniu - multe din ini ţ ia t ivele par t iculare Cu t i t lu de

exemplu no tăm Ins t i tutul Gregor ian d in laşi fondat de Gr Ghica icircn 1856 care avea

o secţ ie specială pentru copii i găs i ţ i pe lacircngă b iser ici sau al te locur i (precum cop ii străzi i

de astăzi) or i născuţ i icircn icircnchisoare sau proveni ţ i d in păr inţ i decăzuţ i d in dreptur i le fireş t i

e tc unde erau ţ inuţi 1 0 ani după care erau tr imiş i pentru continuarea stud ii lor sau pentru

icircnvăţarea unei meseni Inst i tutul Manea Brutar i i fonda t icircn 1798 care se ocupa de copi i

comparat Bucureşti 1935 Petre lonescu-Muscel Sociologia criminală Bucureşti 1938 Petre Pandrea

Criminologia dialectică Bucureşti 1945 ca să ne oprim doar ia aceste exemple

Vezi cu titlu de exemplu Octavian ioghn Curs de criminologie partea 1 Iaşi 1970 şi Curs de

criminologie şt ştiinţa penitenciară Iaşi 1973 Lucia Moldovan Curs de criminologie Cluj 1976 Rodica Mihaela

Stanoiu Metode şt tehnici de cercetare in criminologie Bucureşti Editura Academiei 1981 Constantin Păunescu

Coordonate metodologice ale recuperării minorului inadaplat Bucureşti Editura Didactica şi Pedagogică 1984

Aurel Dineu Criminologie Bucureşti Editura Universităţii 1985 Rodica Mihaela Stănoiu Introducere icircn

criminologie Bucureşti Editura Academiei 1989 Vezi de exemplu Ion Gheorghiu-Brădet Criminologie

generală romacircnească Braşov 1993 Aurel Dineu Bazele criminologiei Bucureşti Editura Proarcadio 1993

Rodica Mihaela Stănoiu (coord) Ortansa Brezeanu Tibenu Dianu Tranziţia şi criminalitatea Bucureşti Editura

Oscar Prinţ 1994 (a pnmit premiul Academiei bdquoAndre Rădulescu) Gh Scripcaru T Pirozynski

Criminologie clinica şi relaţionala laşi Editura Symposium 1995 Rodica Mihaela Stănoiu Criminologie voi I

Bucureşti Editura Oscar Prinţ 1995 Valerian Cioclei Criminologie etiologică Bucureşti Editura Actami 1996

G Nistoreanu CPacircun Criminologie Bucureşti Editura Europa Nova 1996 Ortansa Brezeanu Minorul şi legea

penali Bucureşti Editura AII Beck 1998 Valenan Cioclei Manual de criminologie Editura Bucureşti AII Beck

1998 Ion Oancea Probleme de criminologie Bucureşti ed AII Educaţional SA 1998 Ortansa Brezeanu

Prevenirea criminalităţii la icircncepui de mileniu (coord) Bucureşti Editura Fundaţiei Romacircnia de Macircine 2001 şi

Gheorghe Scripcaru Vasile Astarastoae Criminologie clinică Iaşi Editura Polirom 2003

16

găsiţ i ş i or fani (40 de fete şi 40 de bă ieţ i) iar p r ima soc ietate care s -a ocupat de asistenţa

copii lor preşcolar i a fos t icircnf i inţa tă la Arad icircn 1 830 Se pare cacirc pr imele ins t i tuţ i i de s tat

de protec ţie a cop ii lor găs i ţ i f ără nic i un căpătacirci şi or fani sunt ce le organizate pot r ivi t

preveder i lor Regulamentului Organic din 1830 -1848 lege fundamenta lă pentru ambele

Principa te

Desigur după pr imul război mondial s -a ampl i f ica t numărul căminelor azi lur i lor

orfel inatelor e tc pentru copi i i găsi ţ i or i abandonaţi mora l pentru orfani vagabonzi

etc16

1 0

Sunt demne de reţ inut ş i in i ţ ia t ive le care vizează organizarea unor inst i tuţ i i de

reeducare a minor i lor avacircnd un compor tament delincvent sau deviant Notăm doar două

dintre e le Pr ima pr iveşte organizarea la propunerea Prefectului ş i a Şefului Siguranţe i

Capitale i icircn anul 1914 la Mălureni (Argeş) unei case de corecţ ie -sau colonie

discip linară cum i se mai spunea - pentru vagabonzi i ş i cerşe tor i i minori care populau

străzi le capi talei -consideraţ i a f i nişte candidaţi a i temni ţelor Conducerea tehnică era

as igurată de un pictor care icirc i icircnvă ţa pe minor i meser ia o lăr ie i produse le fi ind exDuse or i

vacircndute icircn Piaţa Sfacircntul Anton dinBucureş t i Al ţ i doi angajaţ i (grădinar i) i ntroduceau pe

minori icircn prob leme de agr icul tură cu care cult ivau 5 pogoane de zarzavatur i

Cea de a doua are ca protagonis t pe Constant in Meissner ( fost inspector şco lar

icircn tre anii 1892 -1901 la Iaşi) care a ini ţ ia t o amplă campanie icircn vederea icircnfi inţă r i i unor

şco li spec iale pentru copii i cu re le pornir i S -a adus drept argument icircn această pr ivinţă

creşterea icircngri joră toare a cr imelor şi de l ic te lo r săvacircrşi te de minori Proiectul ini ţ ia t de

Comite tul format d in care tăcea par te ş i Mi tropoli tul Moldovei a putut fi rea l izat ab ia

după război (1 apr i l ie 1921) Şcoala de icircndreptare de la laş i a funcţionat mai b ine de 30 de

ani De re ţ inut icircn plus că icircn tradi ţ ia preocupări lor e t io logice se icircnscr ie şi ac t ivi tatea

Consi l iului Superio r al Peni tenc iarelor - icircnf i inţat icircn baza legi i asupra icircnchisor i lor şi

ins t i tuţ i i lor preventive din 1929 - condus la icircnceput de Iul ian Teodorescu Din consi l iu

făcea par te şi CI Parhon cunoscut pentru s tudiul cauzelor de lincvente i

Meri tă a tenţia ş i faptul cacirc icircn anul 1930 exis ta la T imişoara un ins t i tut de

observare a minori lor departe de oraş unde un ins t i tutor - locuind cu 10 minori - i i

examina sub raportul capac ităţ i lor lor de adaptare ş i se ocupa icircmpreună cu medicul

spec ia l i st de clasarea ind ividului De asemenea Clinica psihiatr ică de la Cluj avea

organizată o sec ţie de observa ţie medico -pedagogică pentru delincvenţ i iar la

Penitenciarul Cioroieşt i func ţiona un laborator de antropologie peni tenc iară pentru s tudiul

psiho logic a l de ţinutului Este uşor de observat icircn cel e ce p reced a tacirct une le preocupări

t impur ii de cunoaştere ş t i inţ i fică a prob lematic i i pe care o implică cr iminali ta tea ca

feno men soc ia l şi ind ividual cacirct ş i un interes major pentru int roducerea propri i lor ide i icircn

circuitul universal

Aducem drep t argumen t icircn acest sens icircnf i inţarea icircn anul 1921 a bdquoRevis te i

penale care după 10 am ( 1932) a fuz ionat cu bdquoRevista peni tenc iară sub t i t lu l de

bdquoRevista de drep t penal şi ş t i in ţă peni tenc iară - ca publ ica ţ ie a Cercului de stud ii penale

penitenciare ş i de po li ţ ie şt i in ţ i f ică Revis ta mdash condusă de Iul ian Teodorescu la acea da tă

şi Preşed inte al Cercului de s tudi i penale a publicat numeroase stud ii observaţi i puncte

de vedere etc a le membri lor cercului ş i a le unor spec ia l i şt i d in diverse domeni i

in teresante ş i a icircntreţ inut relaţ i i cu numeroase publ ica ţ i i s imi lare din stră ină ta te icircn tre

care se remarcă Revis ta Pozit ivă de sub d irec ţ ia lui Enr ico Fern mdash şi bdquoRevis ta de

drept penal şi cr iminologie din Belgia as iguracircndu -se as t fe l pr intr -o c i rcula ţ ie rec iprocă a

idei lor d in domenii le aborda te o i i u j j u i L a m a L u i i u i u u i i i ţ i

i a U W V U I I I U M | J l c u t u i i a i i I U I c u u i u g i c c o u g c s u v p c u i i u

in teresul şt i in ţ i f ic ş i perspec tiva cercului de studii penale este şi faptul că icircntre ce le 55 de

personali tă ţ i d in ai te ţăr i cu preocupări r emarcabile icircn domeniul cr iminologie i - aprobate

icircn şedinţa Comite tului de direcţ ie din 1 8 I I I 1922 ca membr i corespondenţi - icirc i icircn tacirclnim

16 inilZl lnctmoare Pentru minor raquo luat fiinţă la Mănăstirea Cernica Jud Ilfov icircn 1868 aceasta s-a mutat ia

Schitul Balamuc in vederea icircnrh- bdquo casedecorecte- dlt=aici s-a mutat la Mănăstirea Căsciorei jud Vlaşcaiaricircn

1878 la Mănăstirea Mislea Din anul 1883 această incnisoare avea sa rămacircnă şi sngura pentru minori pacircnă la

primul război mondial

ezi pe larg G Banu Proiecţia copilului in Romacircnia broşură editată icircn 1931 la Bruxelles (traducere)

17

pe Enr ico Ferr i ş i Rafaele Garofalo cunoscuţi pentru contr ibuţ i i le lor remarcabi le la

consti tuirea cr iminologiei c a şt i in ţă17

Ca urmare a prest igiului de care se bucura cercul de s tudi i penale aces ta a fos t

printre cele dintacirci care au adera t la Asocia ţ ia interna ţională de Drept penal ( icircnfi inţa tă icircn

1924) la Congresul Interna ţional ce a avut loc la

Bruxelles ^

Ar mai f i de adăugat şi fap tul că multe din soluţ i i le legis lat ive o fer i te de poli t ica

penală - cu impact major şi in domeniul cr iminologie i - icircn per ioada care a urmat

intervalului de t imp ce l -am avut icircn vedere icircn analiza ce precede ş i pacircnă icircn z i lele noastr e

nu reprezintă inovaţ i i a le momentelor respect ive ci doar adaptăr i sau dezvol tăr i a le unor

idei care pr in unele cazur i ne duc icircntr -un trecut icircndepăr tat Este de al t fel un proces

f iresc ce confirmă ideea deseor i invocată cacirc icircn na tură ca ş i icircn via ţ ă nu există mişcare de

la nimic to tdeauna se p leacă de la ceva

Nefi resc este mdashşi aş spune chiar l ipsi t de respect fa ţă de precursori i noştr i -ca să

mă icircncadrez icircn spir i tul reuniunii - să permi tem ca ide i sus trase din pa tr imoniul

experienţe i t r adi ţ iona le icircn do meni i ş t i inţ i fice or icare ar f i e le să devină peste noap te

or igina le fie d in ignoranţă ( l ipsă de documentare) f ie icircn cunoştinţă de cauză icircnsă

ignoracircnd corec ti tudinea celor la l ţ i

Este per t inent icircn aceas tă pr ivinţă cuvacircntul rost i t de reputa tul j ur i s t romacircn Andrei

Rădulescu la Centenarul Regulamentului Organic icircn care sus ţ ine că bdquoicircn esenţă

drepta tea cere să dăm f iecărei vremi ceea ce este a ei şi să icircnveţ i de acoio ce icirc t i poa te

fo los i azi şi ce l puţin să o judeci jus t ş t să ţ i -o aminteşt i cu drag cacircnd e vorba de ţara ta

3 Epoca modernă care a icircnceput cu o jumăta te de mi leniu icircn urmă şi s -a sfacircrş i t

recent sau este pe sfacircrşi te in unele zone ale lumi i a adus cu s ine - mai alesicircn ul t ima

jumătate a secolului t recut - apusul văd it a l p rognozelor emise de c r iminologi cu pr ivire

la feno menul cr iminali tăţ i i a l aştep tăr i lor lor Nu s -au confirmat nici previziunile

cr iminologiei soc ia l i ste cu pr ivire la dispar i ţ ia fenomenului pe măsura icircna intăr i i spre

real izarea societăţ i i care se dorea a f i comunis tă şt nici ce le a le cnminologi lor occ identa l i

cu s ta te foar te vechi icircn cerce tare feno menul fi ind chiar mul t mai amplu icircn ţăr i le bogate

Nu s -a confirmat nic i ceea ce s -a icircncerca t să se acredi teze icircn legătură cu evo luţ ia

feno menului infracţ ion al icircn ul t imul deceniu ai seco lului XX deci după dispar i ţ ia

bdquorăzboiului rece Se pare că fenomenul icirc ş i urmează cursul re flec tacircnd pr in formele lui de

manifes tare - to t mai violente şi insid ioase - p r in dinamică in tensi tate volum etc icircnsăşi

dimensiunea schimbări lor care se produc icircn soc ie tate cu toa tă amploarea şi

par t icular i tăţ i le lor

Apari ţ ia a ceea ce numim astăzi bdquosocie ta tea post - industna lă sau bdquoera fluxului

informaţional ca să ne oprim doar la aceste două denumir i a trage atenţ ia ş i asupra

rămacircner i i icircn urmă a cr iminologiei - a bdquosta ţ ionări i aces te ia icircncă icircn teor i i le care d in mul te

puncte de vedere icircncep să f ie sau chiar sunt depăşite Dacă cr iminologia reac ţie i soc iale

pr in atacul frontal asupra cr iminologiei t radi ţ ionale (c lasică ş i pozi t ivis tă) ş i -a atr ibui t cu

mai mul t de pa tru deceni i icircn urmă denumirea de o bdquonouă cr iminologie se icircnţe lege că de

la cr iminologia post -modernă se aşteaptă mul t mai mul t icircn sensul că aceas ta a r t rebui să se

icircnscr ie pe acea traiector ie pe care ea poate valo r i f ica to t ceea ce rămacircne va labi l - ce

corespunde mdash d in ceea ce s -a rea l izat icircn s fera acestei ş t i inţe icircn p rocesul evoluţiei e i cu

17 Vezi pentru ce precede Raportul asupra acinitacircţii Cercului de studiii penale penitenciare si de politie sttintiftcacirc pe

anul 1921 - 1922 prezentat de E Decuseara - Directorul statistici judiciare -in adunarea generală a Cercului din

3 dec 1922 şi publicat icircn Revista penală 1922 nr 9 şi 10 p 326 -33 1 Raportul poate fi completat cu

datele din statistica judiciară cu vech tradiţii bdquoStatistica justiţiabilă cum seina spunea n bdquoAnal ele

statistice pentru cunoaşterea Romacircniei Bucureşti Anul II 1864 nr 17 -20 şi bdquoIstoricul statistici judiciare

din Romacircnia Itugen Decuseară Extras din bdquoBuletinul statistic al Romacircniei Bucureşti Tipografia F Gobl

1920)

Vezi opiniile a doi reputaţi jurişti romacircn Petre lonescu Muscel Savantul cnmmolog Enrico Fern profesorul si

opera sa in Revsta pozitivă penala ş penitenciară 1929 nr 1 p 5 -14 şi Jean Rădulescu Un mare savani

Ennco Fern icircn bdquoRevista de drept penal ş ştnnţă penitenciară 1928 nov-dec p 3-15

^Vezi Iulian Teodorescu Primul nostru jubileu icircn bdquoRevista de drept penal şi ştiinţă penitenciară 1930 p 1 -7

Vezi Andrei Rădulescu Cenlenaml Regulamentului Organic al Ţării Romacircneşti Bucureşti Curierul Judiciar

1933 p 4

18

perspect iva aducer i i teor i i lor la nivelul real i tăţ i lor sociale culturale morale ş i economice

care interac ţionează inc lus i v icircn producerea icircncă lcăr i lor de lege

Cu al te cuvinte cr iminologia ca şt i in ţă autonomă şi unitară icircn s i stemul şt i in ţelor

nu se mai poate mul ţumi cu transcr ierea teor i i lor in numeroase exemplare pr in

proli fe rarea cursuri lor de cr iminologie şi a a l tor lucrăr i apăracircnd ad -hoc şi cr iminologi icircn

mul te s i tuaţ i i cu o asemenea bdquospecial izare suprapusă peste meser ia lor de bază

Aceasta cu atacirct mai mul t cu cacirc t doar o nouă cr iminolog ie - a tre ia icircn evo luţia

acestei şt i inţe -bdquopostmodernă de data aceasta ar putea avacircnd avantajul experienţe lor

pr imelor două dezvol ta te pe parcursul a mai b ine de un seco l precum şi al posibi l i tă ţ i lor

de comunicare ş i cooperare inclus iv pe plan interna ţional icircn contextul icircn care lumea nu

mai es te icircmpărţ i tă icircn două lagăre să adapteze teori i le cr iminologice la rea lităţ i le

acestui icircnceput de mi leniu

Este vorba icircn esenţă de adaptarea cr iminologie i la post -modernism - pr in

defini ţ ie mai curacircnd individual ş i universa l decacirct comunal şi na ţ iona l - icircncacirct aceasta să

cupr indă l ini i le di rec toare precum ş i supor tul rea l a l regacircndir i i concepte lor de cr imă

cr iminal cr iminali tate pe care o implică o cr iminologie postmodernă Alt fe l spus ceea ce

s-a ob ţinut icircn mai bine de 100 de ani de că tre cr iminologie să treacă pr in f i l t rul u nei

gacircndir i ş t i inţ i fice moderne despre om ş i societate cu toate cont radicţ i i le care macină de

mul te or i supor tul aces teia adică real i tăţ i le ş i reacţ i i le socia le

De al t fe l tenta t iva de a sinte t iza producţ ia ş t i inţ i fică icircn favoarea unei proolematici

uate este impor tantă pentru or icare d intre ş t i inţe le omului şi mai ales pentru

cr iminologie a le căre i date par ţ ia le sunt integrate icircntr -o op tică globală iar semnif icaţ i i le

unor no ţiuni discipl inare sunt adapta te pentru a f i in tegra te icircn contextul in terd is cip linar

O asemenea perspect ivă atrage după părerea noastră une le obligaţ i i d in par tea

spec ia l i şt i lo r ( icircn act ivi tatea teoret ică ş i pract ică) icircn d irec ţ ia introspec tăni unor domeni i

din sfera cr iminologiei pentru a putea prezenta cei puţ in icircn l ini i mar i s tadiul icircn care

acestea se găsesc mdash adică punctul de plecare icircn eventua le no i abordăr i in acest context

supun ref lecţ ie i criminolog ilor din Balcani construirea unui model criminologie

spec if ic regiunii (unind efor tur i le cu ajutorul s tructur i lo r spec i a l izate de cerce tare) care

să poată lua icircn stăpacircnire complexitatea pentru a se putea ajunge la răspunsuri le pe care le

aş teap tă o cr iminologie postmodernă - de la no i toţ i

Ar fi sufic ient să se compare toa te p lanur i le ce au genera t numeroase acţ iuni ş i

măsur i icircn ţăr i le d in regiune - care po t icircnsemna t imp enorm consumat şi tone de hacircr t ie - şi

rezul ta tele concre te obţ inute icircn prevenirea şi cont rolul cr iminal i tăţ i i pent ru a intui stadiul

icircn care ne găs im acum ş i a găsi icircn acelaşi t imp ant idotul cei puţ in a unora din

consecinţe le cr iminal i tă ţ i i

Icircn spr i j inul sugest iei de mai sus am icircn vedere icircn pr imul racircnd ca l i tatea ac tua lelo r

raportur i ( re laţ i i ) ş t i inţ i fice soc iale economice culturale etc care s -au s tatornic i t icircn

Balcani - departe de cele de acum 15 0 de ani -confirmate din p l in şi pr in seminarul

internaţ ional Ia care par t ic ipăm

19

IMPACTUL SECURITAŢII SI SIGURANŢEI NUCLEARE ASUPRA SECURITAŢII

NAŢIONALE

NUCLEAR SAFETY AND SECURITY IMPACT ON NATIONAL SECURITY

Conf Univ Dr DAN VOINEA

Prim-Vicepreşedinte ACR

Col (r) Prof VASILE LAPADUSI Secretar General ACR

Dr Ing LUCIAN BIRO

Director General SPAREX Nuclear 3S Ltd

Rezumat

Activitaţile desfasurate in domeniul nuclear sunt unele dintre cele mai reglementate autorizate şi controlate

activiţăti Motivele sunt date de impactul negativ deosebit de sever al acestor activităţi asupra populaţiei şi a

personalului expus profesional asupra mediului şi a propietaţii in cazul nerespectarii prevederilor legale

precum si a limitelor si condţtiilor tehnice din autorizaţiile emise de autorităţile naţionale implicate Atacurile

teroriste dela New-York din 11 septembrie 2001 au scos in evidenţă o serie de vulnerabilităţi care pot afecata

major instalatţile si obiectivele nucleare consecinţele fiind dezastruoase asa cum rezulta din accidentele

nucleare de la Cernobil (1986) si Fukushima (2011) In acest context este evident că se impun masuri drastice de

prevenire şi combatere a criminalităţii din domeniul nuclearTotodata trebuie subliniat fatul că exista o legatură

intrisencă intre domeniul nuclear si siguranţa naţională In lucrare se prezintă elemente privind impactul

securităţii si siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale Se iau in considerare aspectle sunliniate in Strategia

Naţională de Aparare a Ţării pentru perioada 2015-2019 elaborata de Administraţia Prezidenţială şi aprobată in

Parlament in iunie 2015

Abstract

The activities carried out in the nuclear field are one of the most regulated authorized and controlled activities

The reasons are given by the particularly serious negative effect of such activities on the population and

personnel exposed during work on the environment and property in case of failure to comply with the legal

provisions as well as with the technical limits and conditions of the authorizations issued by the national

authorities involved The terrorist attacks of New York of September 11 2001 have highlighted a series of

vulnerabilities which may significantly affect the nuclear installations and objectives the consequences being

disastrous as it resulted from the nuclear accidents of Chernobyl (1986) and Fukushima (2011) In this context

it is obvious that drastic measures of prevention and fight against nuclear criminality must be imposed At the

same time it must be emphasized that there is an intrinsic connection between the nuclear field and national

security The paper presents some aspects regarding the impact of nuclear safety and security on national

security Also the paper take into consideration the aspects which are underline in the National Strategyfor

Country Defence for the 2015-2019 period elaborated by the Presidential Administration and approved by the

Parliament in June 2015

1 Introducere

Strategia Naţională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019 [1] denumita in continuare Strategie a

fost elaborata de Administraţia Prezidenţială şi a fost aprobată in Parlament in iunie 2015 Acest document

evidenţiază ameninţările riacurile şi vulnerabilităţile care pot apare la adresa siguranţei naţionale şi care trebuie

luate in considerare in contextul naţional şi internaţional actual Astfel Strategia evidenţiează urmatoarele

20

a) Ameninţări

Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali

Ameninţările cibernetice

Terorismul

Proliferarea armelor de distrugere icircn masă şi a vectorilor purtători precum și traficul de produse cu

dublă utilizare

Acţiunile informative ostile

b) Riscuri

Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale Romacircniei

Radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul Romacircniei

Criminalitatea transfrontalieră

Riscurile cu probabilitate redusă dar cu impact major

c) Vulnerabilităţi

Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată

de persistenţa unor vulnerabilităţi icircn absorbţia fondurilor europene ---- energie infrastructură critică -

- protecţia mediului --- sănătate educaţie şi cercetare ştiinţifică

Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene

Reacţia inter‐instituţională icircn situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența icircn

gestionarea diverselor tipuri de riscuri -- capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale

statului care trebuie să acţioneze icircn cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid

Corupţia

Migraţia forţei de muncă specializate

In opinia noastră in proporţie semnificativă ameninţările riscurile şi vulnerabilităţile evidenţiate in

Strategie pot fi generate si din domeniul nuclear In activitaţile nucleare se utilizează combustibili nucleari

materiale nucleare şi de interes nuclear De asemenea in activitaţile care folosesc aplicaţii ale radiaţiilor

ionizante in economie medicină industrie şi cercetare se utilizează surse de radiaţii ionizante (surse radioactive)

Ambele domenii produc deşeuri radioactive slab mediu şi inalt active In Romania instalaţiile nucleare majore

sunt urmatoarele

Centrala Nuclearo-electrică

Reactoarele nucleare de cercetare

Fabrica de combustibil nuclear

Staţiile de tratare deşeuri radioactive

Depozitele de combustibil nuclear ars

Depozitele de deşeuri radioactive

De asemenea utilizarea instalaţiilor care utilizeaza surse de radiaţii in Romania se prezintă in Fig 1 [2]

21

Fig 1 Instalaţiile radiologice din Romania [2] Instalaţiile nucleare existente in lume fac parte din diferite etape ale ciclului combustibilului nuclear

Acestea operează cu materiale care reprezintă un interes deosebit pentru grupări teroriste cercuri mafiote

grupuri extremiste state care nu au acces la tehnologiile nucleare state aflate sub un embargou impus de

comunitatea internaţională indivizi cu probleme pshice etc Sunt urmarite atingerea scopurilor lor ideologice

politice financiare conjucturale etc Astfel există tendinţa de a dezvolta o ldquopiaţă neagrărdquo care se alimentează

prin trafic ilicit cu materiale nucleare materiale de interes nuclear cu materiale radioactive şi surse radioactive

Este evident faptul că pentru a elimina criminalitatea din domeniul nuclear comunitatea internaţională

adoptă măsuri drastice Statele care au aderat la diferitele instrumente juridice internaţionale manifestă o

atitudine corelată pentru prevenirea şi combaterea terorismului nuclear si radiologic a traficului ilicit din

domeniul nuclear Orice slăbiciune manifestată de un stat in domeniul nuclear conduce la vulnerabilitaţi pentru

toate statele parte la tratatele şi convenţiile internaţionale pentru intreaga comunitate internaţională

In acest context prevenirea şi combaterea precum şi investigarea criminalistică a infracţiunilor din

domeniul nuclear necesită o abordare unitară şi o implementare sistemică a masurilor de prevenire si combatere

atat la nivel naţional cat şi international

2 Infracţiuni in domeniul nuclear

Pentru simplificare sub notiunea de infracţiune in domeniul nuclear am introdus generic actele sanctionate

administrativ actele de natură civilă şi actele de natura penală Acestea sunt definite de legislatia existentă in

Romania in domeniul activităţilor ldquoconvenţionalerdquo şi in domeniul nuclear

Infracţiunile din domeniul nuclear cumuleaza infracţiunile existente intr-o instalaţie clasică cu cele existente

in instalaţiile nucleare De exemplu furtul de materiale ne-nucleare poate avea loc in ambele tipuri de instalaţii

Insa in cazul instalaţiilor nucleare un furt indică faptul că exista posibilitatea ca şi materiale nucleare sa fie

sustrase Consecinţele pot fi dezastruoase pentru personalul expus profesional populaţie propietate şi mediu In

acest context instalaţiile nucleare şi radiologice necesită o atenţie deosebită pentru reducerea semnificativă şi

eliminarea infracţiunilor

Generic infracţiunile in domeniul nuclear pot fi grupate dupa cum urmeaza

Fabricarea deţinerea şi urtilizarea unui dispozoitiv nuclear exploziv (bomba nucleară)

Fabricarea deţinerea şi utlizarea unui dipozitiv pentru dispersia radioactivitatii (ldquobomba murdarărdquo)

Planificarea organizarea şi executarea unui atac asupra unei instalaţii nucleare in timp de pace

Planificarea şi executarea de sabotaje la instalaţiile nucleare şi radiologice

Planificarea organizarea şi efectuarea unui transport ilicit de materiale nucleare materiale de interes

nuclear materiale radioactive

Refuzul de a accepta inspecţiile organismelor naţionale şi internaţionale la instalaţiile nucleare din ţara

Furtul de materiale nucleare şi radioactive

Violarea limitelor ai a condiţiilor tehnice din autorizaţiile emise de autoritaţile abilitate pentru

construirea punerea in funcţiume şi operarea instalaţiilor nucleare şi radiologice

Incalcarea prevederilor procedurilor interne de lucru ale instalaţiei nucleare şi radiologice

Infracţiuni ne-nucleare

3 Elemente care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear

Conform [17] in perioada 1993 ndash 2006 au fost inregistrate 1080 de incidente de trafic ilicit Dintre acestea

25 au implicat materiale nucleare 70 materiale radioactive şi 5 materiale contaminate şi alte materiale

Traficul ilicit poate implica urmatoarele materiale nucleare şi radionuclizi

Materiale nucleare 233

U 235

U 23

8U incluzand materialele nucleare reciclate (uraniu inalt imbogaţit

uraniu cu imbogaţire redusă uraniu natural uraniu sarăcit) 237

Np şi 239

Pu (de la reactoare nucleare

pană la arme nucleare)

22

Radionuclizi medicali 8F

67Ga

99Tc

111In

123I

125I

131I

133Xe

201Tl

51Cr şi

103Pd

Radionucliuzi industriali 57

Co 75

Se 60

Co 133

Ba 137

Cs 192

Ir 241

Am şi 152

Eu

Dintre elementele care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear in Romania pot fi enumerate

urmatoarele

Nerespectarea obligatiilor asumate de Romania prin semnarea şi ratificarea unor instrumente juridice

internaţionale din domeniul nuclear

Politizarea autoritatilor naţionale şi regionale cu atribuţii in domneniul nuclear

Neasumnarea responsabilitaţilor legale prin declinarea deciziilor catre forurile tutelare

Legislaţie incompletă sisau neactualizată la cerinţele actuale

Lipsa de cooperare instituţională blocajul instituţional

Suprapunerea atribuţiilor legale atribuţii contradictorii in cazul entitatilor naţionale implicate

Lipsa unui control de specialitate adecvat a instituţiilor cu rspunderi in domeniu

Lipsa de personal de specialitate

Lipsa de atractivitate a instituţiilor implicate

Lipsa de proceduri

Proceduri ineficiente sau proceduri eronate

Sisteme ineficiente de protecţie fizică

Lipsa de pregatire a personalului

Sistem incomplet de raportare

Lipsa unor strategii sectoriale coerente

Cadru de reglementare incomplet

Echipamente necorespunzatoare

Forte de raspuns fara o pregatire corespunzatoare

Control permisiv la granită

Un management necorespunzator a arhivelor şi bancilor de date

Lipsa unei culturi de Securitate sisau Siguranta Nucleara

Exercitii integrate la scara natională fara relevanta tehnică şi administrativă

Lipsa de resurse sisau utilizarea resurselor planificate pentru proiecte nenecesare sisau fara utilitate

Coruptia

Incompetenta managerială

Lipsa unor măsuri preventive pentru eliminarea vulnerabilitaţilor enumerate mai sus va conduce cu

certitudine mai devreme sau mai tarziu la ameninţări semnificative asupra securităţii naţionale

4 Consecinţele potenţiale ale criminalităţii din domeniul nuclear

Criminalitatea din domeniul nuclear poate avea consecinţe semnificative pentru siguranţa natională In

primul rand existenţa unor acţiuni criminale in domeniul nuclear conduce la decrebilizarea ţarii in fata

comunitatii internaţionale Se poate pune sub semnul intrebării capabilitatea Guvernului de a gestiona in condiţii

de siguranţă activitaţile nucleare desfăşurate in ţară In al doilea rand eventualele furturi de materiale de interes

nuclear de materiale radioactive de echipamente şi tehnologii cu dublă utilizare pot conduce la favorizarea

unor acţiuni teroriste pe teritoriul naţional sau in afara ţării (fabricarea şi utilizarea de bombe nucleare

dispozitive de dispersie a radioactivităţii denumite ldquobombe murdarerdquo) In aceste condiţii se pot lua in considerare

efecte majore ca de exemplu

Distrugerea parţiala a infrastructurii economice

Pierderi inseminate de vieţi omenesti

Contaminarea radioactiva a marilor centre urbane

Suprairadierea populaţiei

Instalarea unui climat de panica in populaţie

Destabilizarea ordinii de drept

Pierderi economice semnificative la nivel de Produs Intern Brut (PIB)

In Tabelul I se prezinta izotopii radioactivi cu impact mare asupra corpului uman Aceştia se gasesc in

mod curent in aplicaţiile radiaţiilor ionizante in economie industrie cercetare medicina etc Manipularea lor

necontrolată şi măsuri de protecţie fizică precare pot conduce la accidente de suprairadiere de exemplu a

23

personalului şi a pacienţilor la sustragerea radioizotopilor in scopuri criminale de exemplu pentru fabricarea de

ldquobombe murdarerdquo

Tabelul I

Izotopi radioactivi cu impact mare asupra corpului uman

Izotop Utilizare Tip Radiatie Organul Critic

241Am

Instrumente de masură

Detectori de fum Alpha Gamma Oase

137Cs

Imaginistică medicală Iradiere

alimente Beta Gamma Intreg Corpul

60Co Iradiere alimente Radiografii Beta Gamma Intreg Corpul

238Pu

Dispozitive medicale

Instrumente de masură Alpha Gamma Oase

133Ba Radiografii Aplicaţii Industriale Gamma Ficat Inima

228Th

Utilizari industriale in optica

aerospaţiale Alpha Gamma Plamani Pancreas

252Cf Instrumentatie de masură Neutroni Gamma Intreg Corpul

In referinta [3] se apreciează că bdquoun dispozitiv nuclear cu o putere de 10 kilotone detonat icircn Times

Square din New York ar distruge toate clădirile pe o rază de 500 de metri şi ar omoricirc instantaneu o jumătate de

milion de oameni Incendiile obiectele dislocate de explozie şi efectele radiologice pe termen lung ar ridica

bilanţul victimelor mult peste un milion Impactul economic şi mai ales psihologic al unui astfel de atac l-ar

depăşi cu mult pe cel produs de atacurile teroriste de la 11 septembrierdquo In Fig 2 se prezinta imaginile unor

explozii nucleare efectuate in anii rsquo 50

Efectele se amplifică odata cu puterea bombei In cazul detonarii unei bombe de 1 megatonă in aer

consecintele se pot enumera succint astfel

Distrugeri totale in interiorul unei zone cu raza de 2 km

100 decese intr-o zona cu raza de 3 km

50 decese intr-o zopna cu raza de 8 km

In Fig 2 se prezintă cateva exemple de explozii nucleare in poligonul de testare [7]

Conform [5] in cazul unui accident de nivel 7 pe Scala Internaţională pentru Evenimente Nucleare

(INES) la o centrală nuclearo-electrica (CNE) se produce eliberarea unei cantitaţi mari de material radioactiv in

exteriorul unei instalaţii nucleare mari (de exemplu din zona activă a unui reactor de putere) Aceasta implică

amestecuri de produşi de fisiune radioactivi de viaţă scurtă şi viaţă lungă (in cantitaţi echivalente radiologic mai

mari de zeci de mii de Terabecquereli de Iod-131) Astfel de eliberări pot conduce la efecte acute imediate

asupra sanătăţii efecte intarziate asupra sanătătii pe arii geografice intinse este posibil sa fie afectate mai multe

ţari consecinţe pe termen lung asupra mediului

De exemplu in cazul accidentului de la CNE Cernobil consecinţele au fost dezastruoase [6]

600000-800000 persoane implicate in activitaţi de decontaminare

Circa 200000 persoane evacuate

Suprafeţe mari au fost abandonate (zona cu raza de 30 km in jurul reactorului etc)

Cheltuieli estimate la 100 miliarde $ SUA

Decesul imediat a 30 persoane

1800 copii cu diagnostic cancer la tiroida in 1998

15000 decese datorită cancerului (global)

Greutaţi deosebite in asigurarea alimentelor

Consecinţe sociale deosebite

24

De asemenea accidentul de la CNE Fukushima a generat consecinte negative de mare amploare pentru

economia populatia si mediul ambiant din Japonia

Fig 2 ndash Diferite excplozii nucleare efectuate in

poligoanele de testari [7]

In Fig 3 se prezintă urmarile accidentelor nucleare la CNE [4]

Atat accidentele nucleare cat si testele cu armele nucleare au evidentiat consecinte negative majore

consecinţe care pot ilustra apariţia umnor efecte similare si in cazul unor atacuri teroriste nucleare

In Tabelul II se prezintă efectele radiaţiilor asupra corpului uman in funcţie de doza asupra corpului

uman

5 Instrumentele jurifice internaţionale

Prevenirea şi combaterea traficul ilicit cu materiale nucleare şi radioactive reprezintă o preocupare majora a

comunitatii internaţionale La nivel internaţional instrumentele juridice relevante pentru prevenirea şi

combaterea traficului ilicit cu materiale nucleare şi radioactive de exemplu sunt

Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptată la Viena la 26 octombrie 1979

Amendamentul la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptat la Viena la 8 iulie

2005

Convenţia internaţională privind reprimarea actelor de terorism nuclear semnată la New York la 14

septembrie 2005 (ICASNT) adoptata de Adunarea Generala ONU la 13 aprilie 2005

Conventia din 2010 privind reprimarea actelor nepermise in aviatia interNatională (ldquoBeijing

Conventionrsquo)

Conventia privind reprimarea actelor nepermise impotriva securităţii navigatiei maritime (SUA) şi

Protocolul din 2005 (SUA 2005)

Rezolutia nr 1540 a Consiliului de Securitate al ONU adoptata la 28 aprilie 2004

25

Codul de Conduita al AIEA privind securitatea şi siguranţa surselor radioactive aprobat de Bordul

Guvernatorilor in septembrie 2003

Fig 3 ndash CNE la care s-au produs accidente nucleare majore

clasificate ca fiind de nivel 5 si 7 pe scala INES

(a) Cernobil ndash nivel 7 (b) TMI ndash nivel 5 (c) Fukushima ndash nivel 7 [4]

De asemenea in Fig 4 se prezintă aderenţa statelor la instrumentele juridice internaţionale

In acest context matricea de verificare a indeplinirii obligaţiilor asumate considerata la nivel internaţional

cuprinde urmatoarele elemente

a) Materiale arme activităţi dispozitive şi surse

Materialele nucleare sursele de materiale nucleare şi materialele fisionabile speciale

Materiale radioactive sursele radioactive şi sursele orfane

Dispozitivele explozive şi alte dispozitive letale

Arme nucleare

Dispozitive explozive nucleare

Armele chimice biologice şi nucleare

Dispozitivele de dispersie a radioactivitaţii

Traficul ilicit

b) Regimul de sancţiuni pentru

(b)

(a) (c)

26

Activităţi neautorizate privind transportul furnizarea stocarea exportul importul miscarile posesia

primirea vanzarea trimiterea depozitarea furnizarea transferul şi utilizarea alte acte rău intenţionate

care implica materiale nucleare sau alte materiale radioactive sau producerea de arme cu aceste

materiale incluzand acele acte care implica folosirea de avioane nave fluviale şi maritime platforme

maritime

Tabelul II

Efectele radiatiilor asupra corpului uman

Doza

(Gy) Sindrom Efecte radiaţiilor

gt20 Instalare sindrom neurovascular Leziuni multipe ale organelor

interne Deces probabil

11

10 Se considera tratament medical

bazat pe transplant cu celule

stem 9

8

7 50 din populaţie

supravieţuieste la 60 de zile cu

suport medical 6

Instalare sindrom gastro-intestinal

5 50 din populaţie

supravieţuieste la 60 de zile fara

tratament 4

3

2

Aprox 100 supravieţuitori

fara tratament 1 Instalare sindrom hematopoietic

0

27

Fig 4 ndash Aderenţa la instrumentele juridice internaţionale

in raport cu numarul de state semnatare [16]

c) Jurisdictia (inclusiv extraterritoriala) asupra actelor ilegale sau activitati neautorizate

d) Măsuri adoptate la nivel naţional

Măsurile luate pentru pentru siguranţa materialelor nucleare şi pentru alte materiale radioactive precum

şi penaliţatile avute in vedere pentru măsuri impropii adoptate

Măsurile npentru protectia fizică şi penalităţile pentru măsuri neadecvate

Măsurile pentru organismele de reglementare privind implementarea (autorizare şi licenţiere) şi pentru

raportare natională şi inspecţiile internaţionale

Măsurile pentru controlul exporturilor şi importurilor incluzand autorizarea (permise) listele de control

(de exemplu listele echipamentelor materialelor softu-rilor şi tehnologiilor cu dubla utilizare) re-

exportul tranzitul

e) Acţiuni ale organelor abilitate

Investigaţii

Supravegherea şi strangerea de informaţii

Inregistrariasigurareconfiscare

Colectare de probe

Urmarirea penală

f) Cooperarea internaţională

Asistenta mutuală in domeniul combaterii criminalităiţii

Extradarea

6 Prevenire şi combatere

In ultimii ani s-a constat o recrudescenţă a terorismului convenţional in special in ţarile din Orientul

Mijlociu si din Africa de Nord Pana la nivelul anului 2015 actele de terorism au generat numeroae victime

culmind cu acţiunile teroriste din Franta din 7 ianuarie 2015 Pentru comunitatea internaţională a devenit evident

că sunt necesare acţiuni coordonate şi sistematice de reducere si eliminare a tereorismului Sursele de informaţii

evidenţieaza preocuparile organizaţiilor teroriste pentru achziţionarea de materiale nucleare şi radiloactive

precum şi tehnologii pentru fabricarea de arme nucleare si dispozitive de dispersie a radioactivitaţii

Prevenirea şi combaterea criminalităiţii din domeniul nuclear impune elaborarea unui plan naţional coherent

de actiuni ca parte a Strategiei Sectoriale pentru Securitate Nucleara Elementele cheie ale acestui plan de

actiuni ar putea fi printre altele

i) Monitorizarea conformității in raport cu legislaţia naţională primară şi secundară

ii) Inspecții şi controale eficiente

iii) Pregatirea personalului

iv) Sensibilizarea publicului

v) Prevenirea criminalității

vi) Reducerea riscurilor de aparitie a unor evenimente de trafic ilicit

vii) Prevenirea si combaterea corupției

viii) Depolitizarea structurilor de conducere din cadrul agențiilor guvernamentale implicate in reglementarea

si controlul activitaților din domeniul nuclear si radiologic

ix) Eliminarea incompetenței

x) Marirea atractivitații instituțiilor implicate

xi) Planificarea si efectuarea de exerciții naționale relevante pentru verificarea capabilitații de prevenire si

combatere a terorismului nuclear si radiologic cel puțin odata la doi ani

28

Totodatăin Strategia Sectorială in domeniul securitații si siguranței nucleare este important ca să se aloce

inca de la inceput resursele umane si financiare corespunzatoare In caz contrar avem de fapt o ldquonon-strategierdquo

In plus trebuie prevazute obiective clare necesare relevante si cu rezultate măsurabile

Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear au ca scop stabilirea responsabilitaților pentru utilizarea

efectivă a materialelor și dispozitivelor nucleare sau radioactive icircn acte criminale sau acte care amenință

securitatea națională și internațională Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear includ colectarea de probe

izotopice chimice şi probe fizice pentru determinarea sursei de material folosit icircn acte criminale sau neautorizate

implicacircnd materiale radioactive nucleare inclusiv colectarea de probe privind persoanele implicate icircn deturnarea

acestor materiale

Sancțiunile penale au un efect de descurajare mai mare decacirct sanctiunile economice Incidentele minore pot

fi sancționate icircn mod adecvat prin măsurile de executare ale reglementatorului cum ar fi amenzile punitive

suspendarea licenței sau revocarea acesteia Sancțiuni mai stricte icircn temeiul dreptului penal trebuie impuse

pentru incidente mai grave Determinarea gravității unui incident implică factori de analiză cum ar fi tipul și

cantitatea de material utilizat intenția criminală a făptuitorului dacă incidentul a condus la ameninţări reale

Aceste considerente conduc la necesitatea includerii intr-un plan strategic de actiumni a urmatoarelor

masuri

a) Revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile aplicabile in

domeniul nuclear Această revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului sancţiunilor

aplicabile

b) Infiinţarea unui laborator acreditat pentru investigaţii criminalistice a infracţiunilor din domeniul nuclear şi

radiologic

c) Instituirea la nivel naţional a unui sistem de urmarire in timp real a starii surselor radioactive care pot

prezenta interes pentru un eventual trafic ilicit

7 Exemple de masuri specifice adoptate de Romania

Participarea Romaniei la Initiativa de Reducere Globala a Amenințarilor (GRTI) lansată de SUA a permis

derularea umnor proiecte de amploare importante pentru reducerea si eliminarrea unor vulnerabilitați din

domeniul nuclear atat la nivel național cat si internatțonal In acest sens se pot exemplifica cateva proiecte

semnificative derulate pentru Romania

Conversia zonei acrtive a reactorului nuclear de cercetari TRIGA de la combustibil puternic imbogățit

la combustibil imbogățit sub 20

Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul TRIGA al Institutului de

Cercetari Nucleare de la Pitesti in SUA

Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul VVR-S al Institutului de Fizică

si Inginerie Nucleară ldquoHoria Hulubeirdquo in Federatia Rusă (Proiectul RRRFR pentru Romania)

Imbunatațirea performanțelor de protecție fizică la instalațiile nucleare si radiologice din Romania

In Fig 5 se prezintă partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania in Fig6 se prezintă aspecte de la

transportul combustibilului nuclear ars (iulie 2009) iar in Fig 7 se prezintă ruta aeriană pentru transportul

combustibilului nuclear din Romania in Federația Rusă

Pentru prevenirea şi combaterea umor eventuale acte criminale de sustragere de materiale nucleare exista

modalități eficiente de supraveghere In Fig 8 se prezintă o modalitate de supraveghere in timp real prin satelit

a unui transport de combustibil nuclear in Romania

29

Fig 5 Partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania [8 9 10 11]

Fig6 Aspecte de la transportul combustibilului nuclear ars

pe calea aerului din Romania in Federația Rusă (iulie 2009) [8 9 10 11]

Fig 7 Ruta aeriană pentru transportul combustibilului nuclear

din Romania in Federația Rusă [8 9 10 11]

Fig 8 Supravegherea in timp real a unui transport

de combustibil nuclear in Romania

30

8 Concluzii

Activitațile nucleare si radilogice necesita o atenție deosebita in domeniul prevenirii si combaterii

criminalitații In primul rand trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte

Dezvoltarea unui cadru eficient de cooperare institțtională la nivel național reprezintă un factor

essențial in eliminarea vulnerabilităților din domeniul nuclear

Existenta unei baze materiale de inalt nivel tehnic (laboratoare naționale acreditate aparatura calibrată

omologată etc) reprezinta o necesitate majoră

Planificarea şi desfăşurarea de exerciţii natțonale pentru pregatirea entitătilor nationale şi a personalului

implicat se impune cu prepoderență

Trebuie dezvoltata o bancă de date cu ldquosemnaturilerdquo materialelor fisionabile si a izotopilor radcioactivi

Elaborarea si implementarea unui program de cercetare ndash dezvoltare pentru imbunatătirea metodelor de

detecție şi pentru dezvoltarea codurilor de calcul specifice trebuie finanțată

Se impune revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile

aplicabile in domeniul nuclear Aceasta revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului

sancţiunilor aplicabile

9 Referinţe

[1] ldquoStrategia Națională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019rdquo Administraţia Prezidențiala

iunie 2015 Romania

[2] ldquoRaport Anual 2014 al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nuclearerdquo Website

wwwcncanro Romania

[3] M Ruumlhle bdquoDimensiunea nucleară a terorismului jihad-istrdquo Revista NATO ianuarie 2007

[4] Images for nuclear power plant explosion Adresshttpswwwgooglecomsearch

[5] rdquoINES The international nuclear and radiological event scalerdquo IAEA OECD-NEA www-

newsiaeaorg

[6] ldquoAn Assessment of the Health Consequences of the Chernobyl Accident Chernobyl - Ten Years After

Reports in four languages provided by GRS IPSN and RRC Adapted from IAEA 1991

[7] Images for nuclear explosion Adress httpswwwgooglecomsearch

[8] I Bolshinsky K Allen L Biro A Buchelnikov ldquoAir Shipment of Spent Nuclear Fuel from Romania to

Rusia - PATRAM 2010rdquo 16th Intl Symposium on Packaging and Transport of Radioactive Materials Oct

3-8 2010 London UK

[9] L Biro S Repanovici ldquoHEU Air Shipmentsrdquo Global Initiative to Combat Nuclear Terrorism Exercise

Planning Group Meeting 19 January 2010 Budapest Hungary

[10] Christopher Landers US Department of Energy National Nuclear Security Administration Office of

Global Threat Reduction Washington DC USA Igor Bolshinsky amp Ken Allen Idaho National Laboratory

Idaho Falls Idaho USA Stanley D Moses Oak Ridge National Laboratory Oak Ridge Tennessee USA

Lucian Biro National Commission for Nuclear Activities Control Bucharest Romania Faysal Abtuweigrat

Tajoura Nuclear Research Center Tripoli Libyan Arab Jamahiriya rdquoRomania and Libya Air Shipments of

Highly Enriched Uranium Spent Nuclear Fuelrdquo International Nuclear Materials Management (INMM)

Conference Baltimore MD July 13 2010

[11] I Bolshinsky K Allen ndash DOEIdaho National Laboratory USA LL Biro ndash National Commission for

Nuclear Activities Control Romania E Dragusin ndash National Institute for RampD in Nuclear Physics and