Criminali in serie

Cazuri istorice: - in culisele criminalilor in serie: fenomenul de criminal in serie a existat dintotdeauna, chiar daca crimele in serie nu erau recunoscute sau definite in acest mod.Imparatii Nero si Caligua erau asasini in serie, ucideau doar pentru a experimenta emotii noi, cand se simteau plictisiti de monotonia vietii cotidiene

In jurul sec. XV, maresalul Francia Gilles Rais, despre care se estimeaza ca, din 1432 pana in 1440 a ucis in jur de 800 de copii doar pentru placerea proprie. Inainte de a-i ucide, se inneca in alcool, apoi isi tortura victimele sfarsind prin a le decapita. Povestea despre placerea pe care o simtea, urmarindu-le agonia, ca fiind incomensurabila. Acest caz este consemnat cu titlul de primul in istoria crimelor in serie.

Contesa maghiara Elisabeth Bathory, condamnata la inceputul sec. XVI, pentru ca a ucis 650 de femei tinere pentru a face baie in sangele lor.

Anii 1800, Jack Spintecatorul a fost unul dintre cele mai mediatizate. Inca mai exista si in ziua de azi dilema autenticitatii cazului, deoarece multi experti in domeniu afirma ca nu ar fi existat, de fapt, personajul, ci ca totul ar fi fost doar o masura de a tine fetele tinere din acea parte departe de tentatia de a profesa prostitutia.

In secolul actual, problema crimelor in serie a devenit pregnanta, din cauza cresterii numarului criminalilor in serie, pe de o parte, si a atentiei majore din partea mass-media acordata fenomenului, pe de alta parte.Uneori, criminalul in serie se poate identifica cu cel care comite crime sadice, rapindu-si victimele si omorandu-le dupa un anumit ritual, care poate contine torturi, violente sexuale inainte sau dupa moarte si pot aparea fenomene de canibalism, vampirism si necrofilie.Ca si motivatie , legatura dintre sex si violenta este una fundamentala a mecanismului psihodinamic al criminalului in serie, facand parte dintr-o serie de motivatii care stau la baza comportamentului criminalului in serie. -T.B.Definitia criminalului in serie este atribuita lui Robert Ressler, agent special al FBI. Manualul de clasificare a criminalilor vorbeste despre trei sau mai multe evenimente distincte, comise in trei sau mai multe localitati distincte, separate de o perioada de racire emotionalaCrimele in serie reprezinta, conform unei definitii, evenimente criminale premeditate, profund legate de fanteziile agresorului si planificate in detaliu. Dupa terminarea perioadei de cooling-off, perioada definita ca fiind acea placere psihologica determinata de fantezia compulsiva bazata pe omuciderile anterioare, criminalul in serie isi selecteaza o noua victima si trece la executarea planului sau. Perioada de cooling-off este extrem de variabila si reprezinta unul din elementele cele mai caracteristice ale crimelor in serie.Diferente intre: criminal in masa: ucide patru sau mai multe victime in acelasi loc, intr-un act unic; de obicei, subiectul nu isi cunoaste victimele i alegerea lor este intamplatoare;

criminal compulsiv: ucide doua sau mai multe victime in locuri diferite si intr-o perioada scurta de timp; nu isi cunoaste victimele.

Criminal in serie: ucide trei sau mai multe victime, in locuri diverse si cu perioada de cooling-off intre o crima si alta; de fiecare data, subiectul poate ucide mai mult de victima; poate alege victima intamplator sau o poate lege dupa urmariri multiple; are despre el parerea ca este invincibil si ca nu va fi capturat niciodata.

Pentru a putea fi incadrat in categoria de criminal in serie, este necesar ca subiectul sa demonstreze o vointa clara de a ucide, chiar daca crimele nu se finalizeaza si victimele supravietuiesc; elementul central este repetitivitatea actiunii criminale. Intervalul care separa crimele poate varia de la cateva ore la ani intregi. Criminalul in serie ucide de obicei singur, dar uneori poate opera si in echipa cu un membru al unui grup. Motivatiile sunt diferite, dar, de fiecare data, exista o componenta psihologica interna care impinge individul spre comportamentul criminal.

Tudorel Butoi spune ca: criminalii in serie sunt inteligenti, fermecatori, smecheri, incantatori si, in general, aratosi... victimele lor pot fi femei, copii, vagabonzi, homosexuali sau prostituate.

A. Exista si o alta clasificare a criminalilor in serie: schizofrenicii paranoici, caracterizati de un comportament agresiv si suspicios, cu halucinatii, in general auditive, si cu iluzii de grandoare si de persecutii / sadicii sexuali care ucid, tortureaza si mutileaza victimele pentru a ajunge la excitatia si placerea sexuala dezumanizeaza victimele, considerandu-le obiecte, in felul acesta lipsind sentimentul de culpabilitate.

B. Dupa gradul de mobilitate pe care il au criminalii: criminalii in serie itineranti, indivizi care parcurg distante foarte mari in fiecare an, ucigand victime in diverse zone / criminalii in serie stationari, indivizi care nu parasesc niciodata locul unde isi au habitatul.

C. Cea mai importanta distinctie este cea legata de comortament, existand diferente intre comortamentul organizat si cel dezorganizat. Aceasta clasificare are o importanta deosebita din punctul de vedere al laturii practice a investigatiei. Criminalul in serie organizat isi planifica cu grija delictele, alegand un anumit tip de victima, care intr-un anumit mod are o legatura simbolica cu el. Criminalul in serie dezorganizat este cel care ucide dintr-un impuls intamplator, victimele sunt aleatoare si nu se preocupa sa-si stearga urmele.

Elemente caracteristice:

comportamentul repetitiv al crimei: criminalul in serie continua sa ucida pana cand este oprit, capturat, moare sau, din motive foarte puternice pentru el, se opreste cazul Rimaru tatal;

crima in serie se comite una cate una, cu exceptii rare;

de obicei, intre asasin si victima lui nu exista niciun fel de relatie sau exista o relatie superficiala;

criminalul in serie manifesta impulsul de a ucide.

Tipuri de victime:

Barbatii ucisi de criminali in serie: comportamentul acesta nu este frecvent, deoarece acest tip de victima poate cauza probleme criminalului, fiind capabil sa opuna rezistenta.

Femeile ucise de criminali in serie: femeile sunt victimele cele mai frecvente ale criminalilor in serie. Criminalul in serie prefera ori femei foarte tinere, ori femei foarte invarsta, pentru a avea un avantaj fizic, care ii permite sa chinuie victima. Criminalul in serie foloseste frecvent tehnici de manipulare si de seductie pentru ca victimele sa capete incredere in el.

Copiii ucisi de criminalii in serie acest tip de crima se imparte in doua categorii: crima in serie motivata de pedofilie si crima in serie motivata de pruncucidere. Copiii sunt victimele ideale, deoarece nu au capacitatea de a controla mediul si sunt usor de influentat si de manipulat de catre adulti.

Crima in serie in masa In acest caz, criminalul in serie nu alege mereu o singura victima sau un cuplu, poate ucide diferiti indivizi. Este considerata crima in serie pentru ca eementul central este dat de repetitivitatea actiunii criminale; Un exemplu este cazul crimelor comise de secta condusa de Charles Manson, Familia. Manson si sectantii lui au trimis un mesaj direct catre societatea americana prin uciderea a cinci persoane in vila actritei Sharon Tate.

Crima in serie in pereche. In anumite cazuri, criminalul in serie isi alege ca si victime un cuplu, barbat si femeie, scopul lui fiind stergerea relatiei barbat-femeie, care, pentru el este insuportabila. Este vorba despre indivizi cu probleme grave relationale, care nu reusesc sa aiba niciun fel de raport cu o femeie. De asemenea, datorita faptului ca ura criminalului este centrata pe cuplu, este vorba despre o agresivitate majora catre femeie. Pentru a avea controlul situatiei in orice fel, criminalul foloseste arma de foc pentru a ucide victimele, incepand cu barbatul, adica cu elementul periculos, pentru a trece apoi la femeie, asupra careia actioneaza cu arma alba, recurgand la mutilari. De ex. monstrul din Florenta, un criminal in serie care, timp de 20 de ani a ucis cupluri in masina; armele folosite erau un pistol Beretta de calibru 22 si un cutit cu care mutila femeile.

Crima in serie si victimologia mixta. Unii criminali in serie simt, pur si simplu, nevoia sa ucida. Acestia pot ucide victime de sex si de varsta diferite. Placerea de a ucide este mai puternica decat orice alta autoconstrangere, victima nefiind inzestrata cu un simbol psihologic special pentru criminal. De ex, James Edward Woods nu are un tip de victima preferat, nici o anume preferinta sexuala. A ucis, molestat, mutilat victime intampator.

Psihopatia si comportamentul criminal.Comportamentul criminal este complex, apar o multitudine de factori. Un rol important in construirea personalitatii criminale il au si dezechilibrele hormonale, biologice si chimice.Boala mintala a fost deseori considerata cauza comportamentelor criminale violente si socante. Ipoteza conform careia tulburarea mintala reprezinta un factor care predispune la delictul violent sau monstruos a orientat multe studii in directia cercetarii legaturii intre tipologiile psihiatrice si comportamentul criminal. Psihoze organice, tulburari psihotice si nevrotice, psihopatii au fost studiate cu scopul de a identifica o serie de evidente semnificative in peisajul criminologic.Un capitol destul de complicat in termeni criminologici, psihologici si psihiatrici il reprezinta psihopatia. Psihopatul reprezinta categoria de maxima relevanta pentru justificarea, explicarea infractiunii violente.Lombroso, in lucrarea Omul delincvent, vorbeste despre delincventi nebuni, la care se adauga categoria delincventilor ocazionali.Hervey Clerckley, in cartea Masca sanatatii mintale, furnizeaza prima descriere clinica a acestor pacienti, descriind lipsa lor de umanitate, iresponsabilitatile lor si oportunismul social in relatii. El evidentiaza urmatoarele caracteristici:farmecul superficial si nivelul ridicat de inteligenta;

absenta delirului si a altor semne ale unor ganduri irationale;

absenta nervozitatii sau a manifestarilor psihonervotice;

nu te poti baza pe el

falsitate, neautenticitate;

lipsa remuscarii si a rusinii;

motivatia inadecvata pentru comportamentele antisociale;

nechibzuinta si incapacitatea de a invata din experienta;

egocentrismul patologic si incapacitatea de a iubi;

precaritatea in relatiile afective importante;

lipsa caracteristica a introspectiei;

insensibilitatea;

comportamentul bizar si dezagreabil;

suicidul rar dus pana la capat;

viata sexuala impersonala, promiscua, slab integrata;

incapacitatea de a consecvent in a pune in practica un proiect existential.

Pacientii psihotici nu isi dezvolta capacitatea de a simti anxietate, vina sau de a avea ganduri depresive ca urmare a preocuparii legate de efectele actiunii lor vatamatoare asupra celorlalti. Cand pacientii vorbesc despre depresie se refera de fapt la un resentiment furios fata de lume, o lume care nu corespunde dorintelor proprii.Rezultate recente i-au determinat pe anumiti specialisti de a reconsidera caracteristicile organice, vazand in ele cauza sau una din cauzele comportamentelor violente. Atentia se concentreaza asupra scoartei cerebrale frontale,care detine un rol important in dobandirea capacitatilor sociale si in controlul emotiilor si actiunilor.Un studiu interesant realizat in cadrul Universitatii din Winsconsin a evidentiat importanta relatiei dintre mediu si predispoziti. Specialistii au incercat sa stabileasca influenta unei gene speciale: gena MAOA. Studii anterioare efectuate pe soareci au aratat ca absenta genei MAOA provoaca o crestere a agresivitatii necontrolate.Un indicator la fel de important in geneza si studiul comportamentului criminal este sexul persoanei. Conform unei recente investigatii a FBI: sexul puternic ucide de opt ori mai mult, comite jafuri armate de noua ori mai mult si are o tendinta de patru ori mai mare de a se incaiera.Studii si aplicatii stiintifice recente care au aprofundat tulburarile comportamentale si alte tulburari diagnosticate in copilarie si adolescenta au evidentiat legaturi semnificative intre ADHD si comportamentele antisociale si violente.

Conform unor date si cercetari apartinand domeniului, din 1895 pana astazi, au existat in lume cel putin 850 de criminali in serie. Cea mai mare parte a criminalilor in serie, ca si psihopatii si sociopatii, lasa aproape intotdeauna impresia unor persoane educate si chiar fascinante. Cleckley defineste aceasta caracteristica drept o masca a sanatatii mintale.

Mecanismele psihologice si criminalii in serie.Criminalul in serie care ucide pentru placerea de a ucide, este o persoana aparent normala, ingeneral timida si foarte rezervata. In spatele acestei fatade, se ascunde o personalitate rece, cinica, incapabila de empatie, manipulatoare, solitara si izolata. Constante psihobiografice la criminalii in serie: copilarie dificila, comunicabilitate scazuta, tulburari de personalitate. Se simt nesiguri, refuzati si astfel compenseaza aceste lipsuri cu un narcisism puternic si cu nevoia de protagonism. Ceea ce determina repetitivitatea crimelor, din momentul in care trece de la fantezie la practica, este imposibilitatea de a-si opri instinctul de a ucide.

Faze ale crimei in serie:Faza de trezire: in care se manifesta fanteziile compulsive, motorul crimei fiind instinctul primar. Este faza in care apare matricea crimei, ca o dorinta de neoprit care creste in intensitate;

faza de indicare, in care se manifesta comportamente de tip paranoid, in creierul criminalului are loc un incediu neuronal, care provoaca tulburente de memorie si emotionale;

faza de seductie intalnirea cu victima;

faza de capturare in care criminalul are controlul asupra victimei;

faza criminala uciderea victimei;

faza totemica extragerea organelor victimei; acte de canibalism;

faza depresiva cand afla, din presa etc, ca a ucis un individ care indeplinea anumite roluri, de ex. Mama

clasificarea crimelor in serie: - baza, un manual creat de agentii FBIcrima in serie pentru castig personal. Victimele sunt alese in functie de castigul care se poate obtine prin moartea lor si se dezvolta o relatie intre criminal si victima. Cele mai frecvente sunt cele in mediul conjugal. Aceasta este o categorie in care femeile criminale sunt in numar majoritar si este vorba despre persoane care au o viata privata nesatisfacatoare.Relatia intre criminal si victima este distorsionata, pentru ca individul trebuie sa realizeze un proces profund de depersonalizare a victimei, care sa o priveze de calitati umane, transfirmand-o intr-un simplu obiect. Criminalii in serie din aceasta categorie sunt psihopati puri, deoarece le lipseste orice forma de empatie fata de cei din jur.Henry Landru, un criminal celebru, a ucis mai multe femei depresive, care sufereau din cauza singuratatii. Acestea erau fermecate de atentia pe care le-o acorda Landru, permitandu-i accesul la averile lor si ajungand sa fie ucise pentru polite de asigurare sau pentru ca averea lor sa treaca in contul lui.

Crima in serie situationala. Nu sunt premeditate, dar sunt comise in combinatie cu un alt delict sau in timp ce individul vrea sa scape din cauza unui delict comis si victima apare ca un obstacol. Crimele sunt infaptuite din cauza unui impuls sau din panica sau datorita unei stari confuzionale in care criminalul risca sa fie prins asupra faptului. Marius Csampar, criminalul in serie roman, spunea la un moment dat ca a vrut sa fure, dar victima s-a trezit si atunci s-a vazut nevoit sa o omoare. A aparut si o dorinta de a ucide, care a aparut in orice situatie asemanatoare.Un alt exemplu tipic pentru aceasta categorie este Francis Crowley care a rapit o serie de persoane, ucigand la un moment dat o femeie care a opus rezistenta si, cu alta ocazie, a ucis un politist care il oprea pentru a-i cere documentele.

Crima in serie motivata de erotomanie. In acest tip de crima, cauza este data de o fixatie speciala a criminalului erotomania o stare de excitatie permanenta, localizata in special la nivel psihic. Criminalul isi fixeaza un ideal pe care nu-l gaseste nicaieri. Exemplele de astfel de crime sunt rare si sunt comise in special de femei. De ex. Nannie Ross, care si-a ucis cei trei soti, mama, surorile si copiii, marturisind ca i-a ucis in cautarea iubirii adevarate.

Crima in serie provocata de un conflict. Are loc cand, in timpul unui conflict, intre doua persoane, una isi pierde controlul si ajunge sa o ucida pe cealalta, criminalul repetand comportamentul si cu alte ocazii conflictuale. Factorul este dat de personalitatea autorului, in general violenta, cu un control scazut al propriilor impulsuri negative, instabil.Un exemplu, Henry Abbott, care ucidea cuprins de atacuri de furie, fiind suficient si cel mai mic stimul pentru a trece la fapte.

Crima in serie pentru razbunare simbolica ucide persoane impotriva carora are puternice sentimente de razbunare, pentru ca in mintea lui exista ideea ca a suferit din cauza lui. Exemplu, Unabomber, care a expediat in perioada 1978-1996 o serie de pachete bomba profesorilor universitari si managerilor de companii aeriene, ucigand trei persoane si ranind 23.

crima in serie cu mobil irational: tipica schizofrenicilor paranoizi precum Lunde. Victimele sunt alese la intamplare, indferent de varsta, sex, clasa sociala. Criminalii in serie isi justifica crimele prin auzirea unei voci care le comanda crimele. De ex, Joseph Kallinger, care sustinea ca un cap fara trup pe nume Charlie ii ordona sa ucida baietii, mutilandu-le organele genitale.

Crima in serie motivata de extremism.

Crima in serie pentru eutanasie. Alege victime care, dupa parerea lui, sufera injust si este convins ca rolul lui este acela sa opreasca suferinta acestor victime. Des intalit la personalul sanitar.

Crima in serie pentru putere. Poate fi subclasificata in: pentru a fi in centrul atentiei (de obicei de femei), sadica (placerea de a ucide, de a provoca victimei durere fizica si psihologica intr-un mod extrem), misionara (convins ca trebuie sa indeplineasca o misiune)

crima in serie sexuala. Capturarea criminalilor este mai facila, deoarece, punand in actiune propriile fantezii lasa anumite semne caracteristice pe corpul ffemeilor, care se identifica cu semnatura criminalului, fiind aproape aceeasi de fiecare data cand actioneaza.

Criminalii organizati / dezorganizati: cei organizati isi planifica cu minutiozitate crimele (psihopatici), cei dezorganizati, din contra, nu reusesc sa isi planifice crima, sunt mai putin inteligenti si mai imaturi.a. criminali organizati cu planificare totala a crimei. b. criminali in serie cu planificare partiala a crimei planifica doar acea parte care, pentru el, are o insemnatate deosebitac. criminali in serie cu planificare zero criminalul ucide datorita unor motive precum:vocea din interior; o voce interna care il obliga sa ucida;

raptus criminal: criminalul este dispus la actriune, este nevoie doar de crearea conditiilor necesare pentru manifestarea impulsului de a ucide;

transa crimei: criminalul executa crima intr-un fel de ritual, la un nivel mai mult sau mai putin incostient, nu isi aminteste nimic dupa crima;

obligatia de a ucide: specifica sociopatilor.

d. criminalii in serie cu planificare mixta a crimei. Criminalul isi lasa mereu semnatura, are o deosebita grija sa ramana un semn distinct la locul crimei.