Crestinismul parintilor nostri

221

Click here to load reader

description

interesanta

Transcript of Crestinismul parintilor nostri

Page 1: Crestinismul parintilor nostri

PETRU BLAJ

CRE{TINISMUL P~RIN[ILOR NO{TRI

Page 2: Crestinismul parintilor nostri

NAPOCA STARCluj, 2006

AUTORUL ANTOLOGIEIDr. PETRU BLAJ

CRE{TINISMULP~RIN[ILOR NO{TRI

Edi]ia a III-a

Consultant: Pr. Teodor Hu]anu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale

BLAJ, PETRUCre}tinismul p@rin]ilor no}tri / Petru Blaj,Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006

440 p. ; 21 cm.

ISBN 973-647-063-6

© Autorul, 2006

Editura NAPOCA STARP]a. M. Viteazul 34-35/19tel:0740/16 74 61tel/fax:0264/43 25 47

Director de editur@:

Dinu Virgil Ureche

e-mail: [email protected]

http://www.napocastar.ro

Redactor-}ef: Ileana Vere}

Page 3: Crestinismul parintilor nostri

„Nu cunosc un alt izvor de putere moral@ în afar@de cel pe care-l asigur@ religia. Nu exist@ sistempedagogic, nici o form@ de guvern@mânt care s@ nue}ueze. Izb@virea rezult@ din jertf@, iar jertfa esteesen]a religiei cre}tine.”

Franklin Roosvelt

(Din tezaurul ortodoxiei - 1991 - de {tefan Slevoac@, p.293)

Motto:

„fiind zidi]i pe temelia apostolilor }iproorocilor piatra din capul unghiuluifiind Iisus Hristos”

(Efeseni 2, 20)

În memoria bunului }i regretatului prieten drag,preotul ortodox ANDONE GRIGORA{

IISUS HRISTOSadev@rata jertf@ ce mântuie}te

Page 4: Crestinismul parintilor nostri

TEM

PLU

L D

IN I

ERU

SALI

Mum

br@

a je

rtfe

i ce

mân

tuie

}te

(rec

onst

ituir

ea a

utor

ului

)

„{i IISUS Se plimba prin Templu pe sub pridvorullui Solomon”.

Ioan 10,23

„Fiindc@ el (ologul vindecat) se ]inea de Petru }i deIoan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorullui Solomon”.

Faptele Apostolilor 3,11

„Prin mâinile apostolilor se f@ceau multe semne }iminuni în norod. To]i st@teau împreun@ în pridvorullui Solomon”.

Faptele Apostolilor 5,12

„Doctrina noastr@ purcede de la pridvorul lui Solo-mon, care însu}i a spus c@ trebuie s@ slujim lui Dum-nezeu în simplitatea inimii. Feri]i-v@ voi care a]i n@s-cocit cre}tinismul platonic }i dialectic! Noi nu maiavem nevoie s@ ne încord@m cugetele noastre, devreme ce avem pe Iisus Hristos, nu mai avem nevoies@ c@ut@m ceva - de vreme ce avem Evanghelia”.

Tertulian (De praescr. haer. 7)

Page 5: Crestinismul parintilor nostri

Structura c@r]ii

Capitolul I: CREDIN[A1. ÎN CINE CRED ......................................... 162. PE CE BAZ~ CRED ................................. 203. TRADI[IA NEBIBLIC~ {I CREDIN[A ... 414. SUPERSTI[IILE {I CREDIN[A .............. 58

Capitolul II: ÎNCHINAREA1. CUM M~ ÎNCHIN .................................... 662. UNDE M~ ÎNCHIN ................................ 2113. CUI M~ ÎNCHIN .................................... 2264. CÂND M~ ÎNCHIN................................. 279

Capitolul III: VIE[UIREA1. CE ÎMPLINESC ...................................... 3402. CE M~NÂNC .......................................... 3583. CE BEAU ................................................. 3794. CE A{TEPT............................................. 389

Bibliografie ......................................................... 421

Cuprins ............................................................... 438

CU O PREFA[~ DE:Pr. NELU DUMITRESCU

- LICEN[IAT AL INSTITUTULUI TEOLOGIC ORTODOX -

În literatura cre}tin@ (ortodox@), aceast@ carte este un fel de„culegere de canoane”, tip Pidalion, sau mai bine zis o culegere decitate ortodoxe eclesiastice }i laice, vrednice de crezare princoresponden]a lor cu adev@rul relevat de veacuri în Scripturi.

Cartea de fa]@ prezint@, cu dovezi de necontestat, cre}tinismulapostolic în frumuse]ea lui primar@ ce se las@ descoperit subinova]iile cultice de mai târziu, care au contribuit la denaturarea lui.

Folosind peste o mie }apte sute de citate, nerepetabile, pentrufrumuse]ea prezent@rii, cu un con]inut limpede, clar, u}or de în]eleschiar }i de cititorul mai pu]in ini]iat în teologie, respectând contextulde unde au fost luate, indicându-se minu]ios izvoarele pentru a puteafi verificate de cititor, cartea de fa]@ este o adev@rat@ „PAMPAEDIA”din visul lui J.A. Komensky. Întâlnim în lectura c@r]ii cele mai frumoaseexpresii }i fraze cre}tine, cu puterea }i for]a de a trezi în noi nesfâr}itagam@ de sentimente ale spiritului uman. Orice afirma]ie din aceast@carte poate fi verificat@ de Sfintele Scripturi în forma lor [email protected]@ s-au folosit expresii }i propozi]ii în ebraic@, greac@ sau latin@,cele dintâi transliterate în alfabet latin }i traduse în limba român@, s-aavut în vedere }i cititorul ini]iat, studiat, dornic de argumente pe m@surapreg@tirii sale, lucru ce se sper@ a nu împiedica pe cei mai pu]in ini]ia]is@ se mul]umeasc@ cu ceea ce este pe în]elesul lor }i s@ nu se superepe textele „prea teologice” din punctul lor de vedere.

De}i citatele au ordinea lor într-o în}iruire tematic@ binestabilit@, iar parcurgerea lor este cursiv@, atr@g@toare, totu}i estenevoie s@ fie citite cu aten]ie, cu medita]ie profund@ dup@ fiecareconcluzie cu care autorul antologiei ne invit@ la întreruperea lecturiipentru reflec]ie, având în vedere complexitatea problemelor teologiceabordate.

Cu aceast@ antologie ortodox@, neamul nostru românesc punela dispozi]a omenirii întregi valorile spirituale apostolice tr@ite destr@mo}ii no}tri pân@ în secolul IX }i par]ial }i dup@ aceea, iar demai bine de o sut@ dou@zeci de ani, redescoperite integral de zeci

Page 6: Crestinismul parintilor nostri

1 0 1 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

de mii de români }i de milioane de cre}tini din toate semin]iilep@mântului.

C@ str@mo}ii no}tri daco-romani au fost încre}tina]i chiar dinvremea apostolilor o dovede}te apostolul Pavel în epistola c@treColoseni 3,11, vorbind despre sci]i. Locuitorii Sci]iei Mici, Dobrogeade mai târziu, se numeau sci]i chiar din secolul I d.Hr., lucrum@rturisit }i de poetul Ovidiu, exilat la Tomis- Constan]a de azi - carese plânge c@ a fost exilat „printre sci]i”, de}i majoritatea popula]ieiera daco-roman@.

Nu este locul }i momentul pentru a cita din scrierile respective,dar cre}tinismul, în forma lui apostolic@, s-a r@spândit foarte repedeprintre geto-daci, care erau vegetarieni de peste 300 de ani înaintede Hristos }i nu consumau vin de mai bine de 100 de ani înainte demisiunea apostolului Andrei printre ei. (Vezi Herodot, Strabon, IosifFlavius, etc.).

Scriitorii cre}tini din primele secole, ca: Iustin Martirul,Tertulian, Origen, Eusebiu de Cezarea, Epifanie }i al]ii, m@rturisescdespre r@spândirea cre}tinismului în Dacia, în special în ScythiaMinor (Dobrogea), prin activitatea misionar@ a apostolului Andrei}i a ucenicilor s@i.

Romanizarea dacilor în 160 de ani, ca }i mai târziu slavizareabulgarilor în doar 150 de ani sunt fapte istorice similare }i denecontestat. Daco-romanii, p@strând fondul latin al graiului lor, auprimit no]iunile cre}tinismului apostolic (nu catolic sau ortodox) dinlatina vulgar@. În limba român@, rug@ciunea „Tat@l nostru”, „CeleZece Porunci dumnezeie}ti”, Crezul cre}tin” din secolul IV, decino]iunile cre}tinismului apostolic, sunt p@strate pân@ azi în cuvintede origine latin@, demonstrând cu prisosin]@ c@ românii nu au luatcre}tinismul nici de la latinii oficiali ai catolicismului, nici de labulgarii încre}tina]i în rit ortodox abia în secolul IX, ci chiar de lamisionarii din Imperiul roman din primele secole, cunosc@tori aiBibliei în traducerile „vetus latina”. Aceasta o dovede}te chiardenumirea de „Dumnezeu” la români, care vine din „Domine Deus”,atât de des întâlnit în psalmii lui David, în traduceri latine aleScripturii, forma popular@ fiind „Domne Deu”, adic@ Dumnezeu,

sau cuvântul „Sâmb@ta” care deriv@ din Sambata, vulgarizare latin@a biblicului Sabata. Nimic din cultul apostolic al primelor secolecre}tine nu lipse}te din fondul latin daco-raman al limbii române.Descoperirile arheologice de pe teritoriul Daciei, în afara Dobrogeiîncre}tinate for]at, arat@ o frecven]@ sporit@ a monogramei luiHristos, format@ din literele grece}ti X (Chi) }i P (Ro), pe obiecteleg@site, sau a cuvântului grecesc IHTUS, adic@ PE{TE, ca pe gemade la Potaissa, sau pl@cu]a votiv@ de la Biertan. Aceasta dovede}tecontinuitatea cre}tinismului neidolatru printre daco-romanii dinDacia. Încre}tina]i treptat prin evanghelizare de la om la om, prinalegerea liber@, nefor]at@, p@strând simplitatea apostolic@ în rit,str@mo}ii no}tri au tr@it al@turi de popula]iile migratoare secole de-arândul. Dup@ unii istorici, un rit str@in de limba }i de tradi]iaapostolic@ a str@mo}ilor no}tri s-a impus în mod violent, subpresiunea bulgaro-slav@ din@untrul }i dinafara Daciei, abia dup@secolul IX, când s-a încheiat procesul de formare al dogmelor }iritului ortodox, primele opt secole de cre}tinism fiind considerateperioada patristic@ pentru ortodoxism. Marii istorici, ca N. Dobrescu,A. D. Xenopol, D. Onciul }i Eugen Lovinescu, recunosc acest lucruîn mod direct, al]i istorici, ca P.P. Panaitescu }i D.C.Giurescu, în modindirect. Dup@ secolul XI asist@m la o concuren]@ între catolicism }iortodoxism, în vederea atragerii poporului român la unul din riturilestr@ine lui. Catolicii polonezi, unguri, austrieci }i institu]ia papal@încearc@ introducerea limbii latine oficiale }i a ritului sofisticat catolicprin înfiin]area de episcopii }i m@n@stiri de rit latin, prin influen]areadomnitorilor ]@rilor române}ti.

Bulgarii vor impune prin for]@ ortodoxismul lor, sârbii, grecii}i ru}ii se vor gr@bi s@-l înr@d@cineze, înfiin]ând m@n@stiri }iepiscopii ortodoxe. Astfel, asist@m la o adev@rat@ n@v@lire în ]@rileromâne a c@lug@rilor greci, sârbi, bulgari, unguri, georgieni,albanezi, profitori de ospitalitatea românilor, ocupând locuri deconducere în formele noi de cre}tinism pe care românii nu leavuseser@. Astfel, domnitori români c@s@tori]i cu femei catolice, caAlexandru cel Bun sau Nicolae Alexandru al [@rii Române}ti, sauei în}i}i fiind catolici, ex. La]cu al Moldovei, Petru Cercel, Ieremia

Prefa]@

Page 7: Crestinismul parintilor nostri

1 2 1 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Movil@, Petru {chiopul, Grigore Ghica }i al]ii, înfiin]eaz@ episcopiicatolice, unele chiar înaintea celor ortodoxe. Domnitori c@s@tori]icu femei ortodoxe de neam grec, sârb, rutean ca de exemplu: {tefancel Mare, Petru Rare}, Neagoe Basarab etc., sau ei în}i}i fiind deneam grec, cum a fost Mihai Viteazul, sau albanez, Vasile Lupuînconjurat de boieri }i arhierei greci, vor înfiin]a episcopii ortodoxefolosind ierarhi greci: Iacint Kritopol, Ioasaf mitropolit în Ardeal,Daniil episcopul Severinului, Sava Brancovici mitropolit, Nicodimîntemeietorul de m@n@stiri sârbe}ti în toate cele trei ]@ri române}ti,sau georgieni ca Antim Ivireanu, ajuns mitropolit al [@rii Române}ti.Toate acestea au dus la în@bu}irea treptat@ a simplit@]ii apostolicesub presiunea elementului slav autohton }i din afar@. Nimic românescnu este în ritul slavo-ortodox impus neamului. Toate cuvintele cedefinesc ritul ortodox la noi nu sunt de origine daco-roman@, cibulg@reasc@, slav@. Astfel, urm@toarele cuvinte de origine bulgar@}i ruseasc@, precum: fe}tanie, stare], vecernie, c@delni]@, utrenie,miruire, blagove}tenie, praznic, târnosire, cazanie, precist@, minei,schivnic, m@n@stire, maslu, blagoslovire, m@t@nii, bogdaproste etc.demonstreaz@ cu prisosin]@ apartenen]a lor de ritul ortodox }i nude cel apostolic primit de str@mo}ii no}tri. C@ ritul ortodox nu arenimic comun cu mun]ii Valahiei o dovede}te scrisoarea PatriarhuluiDositei al II-lea Nottara al Ierusalimului c@tre domnitorul ConstantinBrâncoveanu (1641-1714) care luase ap@rarea unui presupus calvin.Patriarhul Dositei îi scrie domnitorului român: „Legile cre}tine}ti nus-au întocmit pe mun]ii Valahiei, nici de domnii [@rii Române}ti, ciîn Constantinopol, de c@tre împ@ra]i }i sinoade”. Într-adev@r, legilecre}tine ortodoxe sunt cele ce s-au format la Constantinopol deîmp@ra]i }i sinoade, nu legile cre}tine apostolice care s-au format laIerusalim de apostoli }i nu de împ@ra]i. Deci, cre}tinismul de ritortodox nu avea leg@turi str@mo}e}ti cu locuitorii mun]ilor Valahiei,}i acest lucru trebuia s@ fie în]eles de domnitorul român, careîndr@znise s@ se cread@ urma} al apostolilor }i s@ se amestece înproblemele cre}tine. Era de fapt o umilire, sau mai bine zis onedreptate f@cut@ unui popor care mai bine de }ase secole p@strasenemodificat cre}tinismul p@rin]ilor lor primit din gura apostolilor.

Nu avem a ne umili nici în fa]a Romei, nici a Constantinopolului,nici a Americii, c@ci dovezi istorice, cât }i limba ce o vorbimdemonstreaz@ c@, dup@ greci }i romani, suntem al treilea popor înlume încre}tinat f@r@ sabie înc@ din primele secole cre}tine. Citi]iaceast@ carte }i ve]i vedea bog@]ia cre}tinismului apostolic,temeinicia adev@rului s@u scripturistic, consensul celor mai luminatemin]i de-a lungul secolelor, frumuse]ea }i atractivitatea simplit@]iisale, for]a sa moral@, principiile sale de via]@ universal valabile }ive]i descoperi „credin]a dat@ sfin]ilor odat@ pentru totdeauna”.

Iar dac@ exist@ ast@zi mai multe forme de cre}tinism în lume,aceasta se datoreaz@ faptului c@, în afara apostolilor }i proorocilordescri}i de Biblie ca p@rin]i ai cre}tinismului au ap@rut }i al]i „p@rin]ibiserice}ti” secole de-a rândul }i, dac@ au fost considera]i „p@rin]i”,bineîn]eles c@ ei „au n@scut” biserici dup@ ideile lor. Cât despreautorul acestei antologii, acesta ne invit@ chiar din motto-ul c@r]iispre adev@ra]ii p@rin]i ai cre}tinismului: „fiind zidi]i pe temeliaapostolilor }i proorocilor, piatra din capul unghiului fiind IisusHristos” (Efeseni 2,20). Ace}ti p@rin]i spirituali au fost dasc@liip@rin]ilor no}tri dup@ trup, daco-romanii mun]ilor Valahiei de maitârziu, daco-ramanii cet@]ilor de la Dun@re cu episcopii lor ce s-auîmpotrivit inova]iilor cultice din secolul IV, trecând de partea celorce, conform apostolului Pavel, nu trec „peste ce st@ scris”.

Nu pot s@ nu v@ recomand aceast@ carte, pe care o consider ooper@ româneasc@ de excep]ie în cadrul spiritualit@]ii cre}tine, osintez@ a scrierilor acceptate de ortodoxism atât neo, cât }ipaleocre}tine, neocre}tinismul nefiind altceva decât o întoarcere lapaleocre}tinism dup@ îndemnul milenar al Scripturii Sfinte: „A}a ziceDomnul: ‘Opri]i-v@ de la c@ile voastre! Privi]i }i întreba]i de c@ilecelor de demult, de calea cea bun@ }i merge]i pe dânsa }i ve]i aflaodihn@ sufletelor voastre.’” (Ier. 6,16). „C@ci chiar de a]i avea zecemii de înv@]@tori în Hristos, totu}i nu ave]i mai mul]i p@rin]i.” (1Cor.4,15 p.p.).

Am citit cu mult interes paginile acestei lucr@ri, care se înscrieca unicat în domeniu. De mult@ vreme se sim]ea nevoia unei

Prefa]@

Page 8: Crestinismul parintilor nostri

1 4 1 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

clarific@ri, a unei puneri la punct pe baz@ de documente a problemeiatât de controversat@ a cre}tinismului autentic.

Autorul acestei lucr@ri, printr-o munc@ de cercetare pe termenlung, a reu}it s@ ne desf@}oare o panoram@ de declara]ii autenticeale p@rin]ilor spirituali. Este necesar s@ ne întoarcem la izvoare, capuncte de referin]@, pentru a ne convinge c@ ne g@sim în adev@r. Înacela}i timp ne trebuie cinste sufleteasc@, precum }i curaj moral s@recunoa}tem eroarea }i s@ o p@r@sim. Dar trebuie f@cut }i pasulurm@tor: s@ îmbr@]i}@m adev@rul }i s@-l urm@m pentru ca s@ devenimcu adev@rat liberi în Hristos.

Toat@ lauda s@ fie adus@ bunului Dumnezeu.

Pr. Nelu Dumitrescu,licen]iat al Institutului Teologic Ortodox din România

Capitolul I

CREDIN[A

„{i credin]a este siguran]@ cu privire lacele n@d@jduite, convingere cu privire lalucrurile care nu se v@d.”

Apostolul Pavel (Evrei 11,1 - Biblia G.B.V.)

Page 9: Crestinismul parintilor nostri

1 6 1 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ÎN CINE CRED:

„Crede]i în Dumnezeu, crede]i }i înMine”

Iisus (Ioan 14,1 u.p. - Biblia sinodal@ - 1991)

M~RTURISIRE DE CREDIN[~

„Iat@ în întregime SIMBOLUL CREDIN[EI: 1. _______ CRED întru unul Dumnezeu Tat@l, atot]iitorul,

f@c@torul cerului }i al p@mântului, v@zutelor }i nev@zutelor. 2. _______ {i întru unul Domn Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu

unul n@scut care din Tat@l s-a n@scut mai înainte de to]i vecii, lumin@din lumin@, Dumnezeu adev@rat din Dumnezeu adev@rat, n@scut nuf@cut, cel de o fiin]@ cu Tat@l prin care toate s-au f@cut.

3. _______ Carele pentru noi oamenii }i pentru a noastr@ mântu-ire s-a pogorât din ceruri }i s-a întrupat de la Duhul Sfânt }i dinMaria Fecioara }i s-a f@cut om.

4. _______ {i s-a r@stignit pentru noi în zilele lui Pon]iu Pilat }ia p@timit }i s-a îngropat.

5. _______ {i a înviat a treia zi dup@ Scripturi 6. _______ {i s-a suit la cer }i }ade de-a dreapta Tat@lui 7. _______ {i iar@}i va s@ vie cu m@rire s@ judece viii }i mor]ii a

c@rui împ@r@]ie nu va avea sfâr}it. 8. _______ {i întru Duhul Sfânt, Domnul de via]@ f@c@torul, care

din Tat@l purcede, cel ce împreun@ cu Tat@l }i cu Fiul este închinat}i m@rit, carele a gr@it prin prooroci.

9. _______ {i întru una sfânt@, soborniceasc@ }i apostoleasc@biseric@.

10. _______ M@rturisesc un botez întru iertarea [email protected]. _______ A}tept învierea mor]ilor.12. _______ {i via]a veacului ce va s@ vie.

Amin!”1

În cine cred

1. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Econ. St. C@linescu - profesor.Aprobat de Sf. Sinod în }edin]a din 17 octombrie 1905, cu ordinulNr.155, octombrie 19/905, Bucure}ti, 1906, pag. 10.

Page 10: Crestinismul parintilor nostri

1 8 1 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Cred în Dumnezeu..., cred într-un Domn Iisus Hristos..., credîn Duhul Sfânt... a}tept via]a ve}nic@...”. Iat@ constitu]ia cre}tin@t@]ii!Ierusalimul cel ceresc din vedenia sfântului Ioan evanghelistul se r@zimape 12 temelii de pietre pre]ioase: iaspis, safir, smaragd, topaz(Apocalips 21,1). Via]a religioas@ a cre}tinilor se sprijin@ pe cele 12articole de credin]@, mai rezistente ca orice diamant”.2

„Biserica universal@ ]ine acela}i simbol, în care }i noi suntemboteza]i. Trebuie a cunoa}te pe Dumnezeu Tat@l, pe Fiul s@u IisusHristos }i pe Spiritul Sfânt...”

(Ciprian)3

„...Conduc@torii cre}tinismului în scrierile lor... î}i m@rturiseaucredin]a lor prin simboluri formulate de ei pe baza SfinteiScripturi”.4

CONCLUZIE:

„C@ci }i aceasta se cuvine s@ o }tim:‚Înv@]@turile credin]ei n-au fost alc@tuite a}a cum li s-a p@rutoamenilor, ci cele mai însemnate au fost adunate din toat@ Scriptura}i împlinesc o singur@ înv@]@tur@ a credin]ei. Dup@ cum s@mân]ade mu}tar dintr-un mic gr@unte î}i întinde împrejur multe ramuri,tot astfel }i Simbolul credin]ei, în pu]ine cuvinte a cuprins ca într-unsân, toat@ cuno}tin]a evlaviei din Vechiul }i Noul Testament’”.

(Ciril al Ierusalimului, Cateheza IV)5

„M@rturisirile de credin]@ (ortodox@ n.n.) din secolul alXVII-lea... nu fac parte din Tradi]ia dumnezeiasc@ }i apostolic@(a}a ca m@rturisirea de credin]@ men]ionat@ mai sus, bazat@ peSfânta Scriptur@ n.n.)”.6

2. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr. {tefan Slevoac@, Edituraepiscopiei Buz@ului - 1985, pag. 29.

3. „Tezaur liturgic” - de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, volumulII, Bucure}ti 1911, pag. 506.

4. Ibidem, pag. 559.5. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, Episcopul Oradiei. Edi]ia a II-a, Oradea

- 1976, pag. 194.

6. „Istoria bisericeasc@ universal@” - Manual pentru Seminariile teologice,de Pr. Prof. Dr. Ioan R@mureanu, Ed. IBM al Bisericii OrtodoxeRomâne, Bucure}ti - 1992, pag. 463.

În cine cred

Page 11: Crestinismul parintilor nostri

2 0 2 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

PE CE BAZ~ CRED:

„Cerceta]i Scripturile... c@ci în ele ave]ivia]a ve}nic@”.

Iisus (Ioan 5,39 p.p. - Biblia sinodal@ - 1991)

BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTUR~

1. Biblia cu adev@rat sfânt@ are 66 de c@r]i, nu maimulte:

„Sfânta Scriptur@ este colec]ia c@r]ilor scrise sub insuflareaSfântului Duh, într-un r@stimp de aproape 1500 de ani, adic@ de laMoise }i pân@ la autorul Apocalipsei (de la 1400 î.Hr. }i pân@ la anul100 d.Hr.)... Aceast@ colec]ie cuprinde un num@r de 66 de c@r]icanonice, care, dup@ timpul când au fost scrise, înainte sau dup@Hristos, se împart în 39 de c@r]i ale Vechiului Testament }i 27 de c@r]iale Noului Testament.”1

„Cuvântul ‚canon’ deriv@ din grecescul ‚kanon’ sau ebraicul‚cane’ }i înseamn@ în sens propriu m@sur@toare... Denumirea de canona fost folosit@ pentru desemnarea colec]iei c@r]ilor în care se cuprinderegula de credin]@.”2

„Sfânta Scriptur@ cuprinde cuvântul lui Dumnezeu, fiecarescriere sfânt@ este o mic@ Scriptur@. Toate laolalt@ se numesc SfântaScriptur@... Ele poart@ fiecare în parte }i numirea de carte (biblion),iar împreun@ BIBLIA.”3

VECHIUL TESTAMENT

„Vechiul Testament cuprinde c@r]ile sacre scrise înainte de venireaMântuitorului. Canonul iudaic fixat probabil în timpul lui Ezra, dup@întoarcerea iudeilor din exil, cuprinde 39 de c@r]i.

Pe ce baz@ cred

1. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice,Bucure}ti 1978, pag. 14.

2. Ibidem, pag. 21.3. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Preot Dr. Ioan Mircea,

Bucure}ti 1984, pag. 433.

Page 12: Crestinismul parintilor nostri

2 2 2 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Biserica ortodox@ }i protestan]ii men]in acela}i num@r de c@r]icanonice ale Vechiului Testament.”4

„C@r]ile Vechiului Testament sunt în num@r de 39.”5

„...adev@rata bibliotec@ sfânt@ a Vechiului Testament alc@tuit din39 de c@r]i canonice...”6

„...cele 39 de c@r]i canonice ale Testamentului Vechi...”7

„Biserica ortodox@ venereaz@ ca Cuvânt al lui Dumnezeu, VechiulTestament, tot a}a ca }i pe cel Nou. C@r]ile Vechiului Testament pecare ea le consider@ drept canonice sunt urm@toarele care formeaz@}i canonul Evreilor: Facerea, Ie}irea, Leviticul, Numeri, Deuterono-mul, Iosua, Judec@tori }i Rut, Cele patru c@r]i ale împ@ra]ilor, dou@ c@r]iParalipomena (cronici), Cartea întâia }i a doua a lui Ezra, Estera, Iov,Psalmi, Proverbe, Eclesiastul, Cântarea cânt@rilor, Isaia, Ieremia (dou@c@r]i), Ezechiel, Daniel }i cei doisprezece Profe]i (mici).”8

„C@r]ile Vechiului Testament sunt urm@toarele:

5 c@r]i ale lui Moise: Facerea (Genesa), Ie}irea (Exodul), Leviticul,Numeri, Deuteronomul, Iosua (sau Isus Navi), Judec@torii, Rut, 1 Regi(1 Samuel), 2 Regi (2 Samuel), 3 Regi (1 Regi), 4 Regi (2 Regi), 1Cronici }i 2 Cronici (1 }i 2 Paralipomena), Ezra, Neemia, Estera, Iov,

Psalmii, Pildele lui Solomon, Eclesiastul, Cântarea cânt@rilor, Isaia,Ieremia, Plângerile lui Ieremia, Ezechiel, Daniel, Osea, Ioel, Amos,Avdie (Obadia), Iona, Miheia (Mica), Naum, Avacum (Habacuc),Sofonie ([efania), Agheu (Hagai), Zaharia }i Maleahi.”9

„Dup@ tradi]ia p@strat@ în scrierile sfin]ilor p@rin]i afl@m c@ cele39 de c@r]i (amintite mai sus n.n.) ale canonului Vechiului Testamentsunt recunoscute ca Scriptur@ inspirat@.”10

NOUL TESTAMENT:

„Noul Testament cuprinde un num@r de 27 de c@r]i”.11

„S@ nu ne lenevim a le spune:– patru Evanghelii: a lui Matei, Marcu, Luca }i Ioan, apoi dup@

acestea Faptele Apostolilor }i }apte epistole ale Apostolilor ce senumesc catolice}ti, a}a:

– una a lui Iacov, dou@ ale lui Petru, trei ale lui Ioan }i una a luiIuda,

– ale apostolului Pavel sunt 14 epistole, care astfel sunt numite:una c@tre Romani, dou@ c@tre Corinteni, dup@ aceasta c@tre Galateni,c@tre Efeseni, c@tre Filipeni, c@tre Coloseni, c@tre Tesaloniceni dou@,c@tre Evrei }i apoi c@tre Timotei dou@, iar c@tre Tit una, }i cea dup@urm@ c@tre Filimon }i apoi Apocalipsul lui Ioan.”

(Atanasie - p@rintele ortodoxiei)12

Pe ce baz@ cred

4. „Istoria religiilor” - de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982,pag. 359.

5. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti 1978, pag. 35.6. „Omiletica” - manual pentru seminariile teologice, de Pr. Nicolae

Petrescu, Bucure}ti 1977, pag. 177.7. „Tezaurul liturgic al sfintei biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” Tomul

II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti 1911, pag. 5708. „Expunerea doctrinei Bisericii cre}tine ortodoxe” de W.Guettee, Bucure}ti

- 1901, pag. 132-133.

9. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice,Bucure}ti 1978, pag. 14.

10. Ibidem, pag. 24.11. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti 1978, pag. 35.12. „Pidalion” de Arhimandrit Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu,

Bucure}ti 1933, pag. 149.

Page 13: Crestinismul parintilor nostri

2 4 2 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

De re]inut:„Atât Vechiul, cât }i Noul Testament (cu cele 66 de c@r]i amintite

n.n.) formeaz@ împreun@ un tot unitar, indisolubil, organic, carecuprinde iconomia mântuirii.”13

„Încât pe drept cuvânt s-a spus c@ «Vechiul Testament în cel Nouse descoper@, iar Noul Testament în cel Vechi se ascunde.»”

(Augustin)14

„Deci acest prea nemincinos canon (cele 66 de c@r]i citate maisus n.n.) s@ fie al Scripturilor celor insuflate de Dumnezeu.”

(Amfilohie al Iconiei)15

„C@r]ile canonice sunt insuflate de Dumnezeu, adic@ cuprindîntr-însele adev@ratul cuvânt al lui Dumnezeu.”

(Nicodim - patriarh BOR)16

„Acestea (cele 66 de c@r]i ale Bibliei n.n.) sunt izvoarele mântui-rii, ca cel ce înseteaz@ s@ se sature de cuvintele cele dintr-însele. Înacestea singure se bineveste}te dreapta credin]@. Nimeni s@ nu maiadauge la acestea, nici din ele s@ scoat@ ceva. Pentru aceasta Domnulmustra pe Saduchei (}i am putea ad@uga: pe foarte mul]i ast@zi n.n.)zicând:

«V@ r@t@ci]i ne}tiind Scripturile, nici puterile lor», iar pe Iudei îisf@tuia:

«Cerceta]i Scripturile, c@ acestea sunt care m@rturisesc pentruMine.»”

(Atanasie - p@rintele ortodoxiei)17

„Aceste Sfinte C@r]i sunt tezaurul cel mai pre]ios de lumin@ }imântuire pe care Dumnezeu l-a dat celor ce vor crede în El. Bisericacre}tin@ le p@streaz@ ca pe o comoar@ de mare pre] }i le folose}te cape un izvor de ap@ vie, din care soarbe înv@]@tura cea dumnezeiasc@.”18

2. Traducerea BIBLIEI în limbile popoarelor:a) Biblia în original a fost scris@:Vechiul Testament: în ebraic@ }i foarte pu]in în aramaic@.„Limba ebraic@ în care s-au scris c@r]ile Vechiului Testament este

limba vorbit@ de urma}ii lui Avraam.”19

„În limba aramaic@ sau haldaic@ sunt scrise urm@toarele textedin Vechiul Testament:

Daniel 2,4 - 7,28; Ezra 4,8 - 6,18; 7,12-26; Ieremia 10,11 }i uncuvânt în Genesa 31,47.”20

Noul Testament: în greaca post-clasic@.„Limba greac@ din c@r]ile Noului Testament se leag@ direct de

greaca numit@ post-clasic@.”21

Pe ce baz@ cred

13. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice,Bucure}ti 1978, pag. 349.

14. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Ioan Mircea, Bucure}ti1984, pag. 338.

15. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,pag. 148.

16. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu binecuvântarea Sf. Sinod, Bucure}ti1944, pag. 16.

17. „Pidalion” cu orânduire nou@ }i tâlcuiri de Arhimandritul Zosima Târâl@}i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 149.

18. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice,Bucure}ti 1978, pag. 13.

19. Ibidem, pag. 27.20. Ibidem, pag. 28.21. „Ermeneutica biblic@” de Arhimandrit I Scriban, Bucure}ti 1922, pag.

88.

Page 14: Crestinismul parintilor nostri

2 6 2 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

b) Traduceri în alte limbi:„Spiritul pururea liberal al Bisericii R@s@ritene a îng@duit totdeauna,

f@r@ }ov@ial@, traducerea }i folosirea Scripturii în limbile vorbite depopoarele ortodoxe.”22

* traducerile dup@ originalul ebraic primeaz@:„Studen]ii teologi se deprind de la început s@ vad@ în Vechiul

Testament ebraic depozitul cel adev@rat al revela]iunii vechi-testamen-tare.”23

* când traduc@torii folosesc Septuaginta, textul trebuieconfruntat cu originalul (ebraic):

„Niciodat@ n-a fost oprit@ îndreptarea critic@ a Septuagintei dec@tre b@rba]ii biserice}ti pe baza originalului, dup@ care, de altfel, s-af@cut }i traducerea Vulgata, care este folosit@ de Apuseni.”24

c) Traduceri române}ti de-a lungul anilor: „Aceast@ carte dumnezeiasc@ a ap@rut tip@rit@ în întregime, întâia

oar@ în via]a poporului român, de-abia acum vreo dou@ sute }i }aizecide ani.” (Gala Galaction, febr. 1935).25

„Iat@ o list@ a Bibliilor traduse }i tip@rite în române}te, în întregimesau în parte a fiec@ruia din cele dou@ Testamente. Lista a fost alc@tuit@de pr. N. {erb@nescu, profesor la Institutul teologic din Bucure}ti:

1. Palia, Or@}tie 1582 (numai Pentateuhul) (de fapt, 37 din 39 de c@r]iale Vechiului Testament traduse de protestan]i români n.n.).

2. Noul Testament, B@lgrad 1648 (Simion {tefan).3. Biblia, Bucure}ti 1688 ({erban Cantacuzino) (de fapt Radu }i

{erban Greceanu împreun@ cu Nicolae Milescu n.n.).4. Noul Testament, Bucure}ti 1703 (Antim Ivireanul).5. Biblia, Blaj 1795 (Samuel Klein }i Ion Bob) (traduc@torii fiind

greco-catolici români n.n.).6. Noul Testament, St. Petersburg 1817 (text dup@ Biblia de la Blaj

n.n.).7. Vechiul Testament, St. Petersburg 1819.8. Noul Testament, Neam] 1818 (în traducerea monahilor Silvestru }i

Ilarie }i tip@rit de mitrop. Veniamin Costachi n.n.).9. Noul Testament, Bucure}ti 1839 (cele patru Evanghelii).10. Noul Testament, Buz@u 1834 (cele patru Evanghelii).11. Noul Testament, Smirna 1838.12. Noul Testament, Smirna ed. a II-a 1846.13. Biblia, Buz@u 1854-1856 (de fapt cea de la Blaj cola]ionat@ cu alte

versiuni n.n.).14. Biblia, Sibiu 1856-1858 ({aguna) (de fapt textul de la Petersburg

îmbog@]it cu aproape 100 de ilustra]ii n.n.).15. Noul Testament, ed. IV Bucure}ti 1857.16. Biblia, Ia}i 1865 (Britanic@).17. Noul Testament, Bucure}ti 1867 (Britanic@).18. Biblia, Ia}i 1871 (Britanic@).19. Biblia, Pesta 1873 (Britanic@).20. Biblia, Ia}i 1874 (Britanic@).21. Biblia, Bucure}ti 1893 (Britanic@).22. Noul Testament, Bucure}ti 1897 (Ni]ulescu).23. Noul Testament, Bucure}ti 1905.24. Noul Testament, Bucure}ti 1906 (Britanic@, Ni]ulescu).25. Biblia, Viena 1905 (Britanic@).26. Biblia, 1906 (Britanic@, Ni]ulescu).27. Biblia, 1909 (Britanic@).28. Biblia, Bucure}ti 1912 (Britanic@).29. Noul Testament, Bucure}ti 1912 (Britanic@).30. Biblia, Bucure}ti 1913 (Britanic@).

Pe ce baz@ cred

22. „Simbolica” de Hr. Andru]os, Craiova 1955, pag. 121.23. „Biblia adic@ dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”

tradus@ de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti1938, pag. 7.

24. „Simbolica” de Hr. Andru]os, Craiova 1955, pag. 120.25. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 338.

Page 15: Crestinismul parintilor nostri

2 8 2 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

31. Biblia, Bucure}ti 1914 (Sf. Sinod).32. Biblia, Londra 1920 (Britanic@).33. Noul Testament, Bucure}ti 1920 (Cornilescu, Britanic@).34. Noul Testament, Bucure}ti ed. a II-a 1922 (Britanic@, Cornilescu).35. Noul Testament, Bucure}ti 1922 (Sf. Sinod).36. Noul Testament, Bucure}ti 1924 (Britanic@).37. Noul Testament, Neam] 1924 (Nicodim).38. Noul Testament, Bucure}ti 1925 (Britanic@).39. Noul Testament, Ed. II Neam] 1926 (Nicodim).40. Biblia, Bucure}ti 1926 (Britanic@).41. Noul Testament, Bucure}ti 1927 (Gr. Pi}culescu) (cunoscut sub

pseudonimul Gala Galaction n.n.).42. Noul Testament, Bucure}ti 1928 (Britanic@).43. Noul Testament, ed. a II-a Bucure}ti 1930 (Gr. Pi}culescu,

cunoscut sub pseudonimul Gala Galaction).44. Biblia, Bucure}ti 1930 (Britanic@).45. Noul Testament, ed. a II-a Neam] 1931 (Nicodim).46. Biblia, Bucure}ti 1936 (Institutul Biblic) (traducere de V. Radu,

Gala Galaction }i Nicodim - n.n.).47. Noul Testament, Bucure}ti 1938 (Britanic@).48. Biblia, Bucure}ti 1938 (Carol II).49. Noul Testament, ed. a I-a Bucure}ti 1941 (Nicodim).50. Noul Testament, Cluj 1942 (Nic. Colan). 51. Biblia, ed. a II-a

Bucure}ti 1944 (Institutul Biblic).52. Noul Testament, Bucure}ti (Mih@lcescu, T. Popescu).53. Noul Testament, ed. a II-a Cluj 1945.54. Noul Testament, Bucure}ti 1951.55. Biblia, London 1965.56. Biblia, Bucure}ti 1968 (texte selectate din mai mul]i traduc@tori

anteriori n.n.).57. Biblia, Bucure}ti 1975.58. Noul Testament cu Psalmi, Bucure}ti 1972.59. Noul Testament cu Psalmi, Bucure}ti 1979.26

„De aceast@ Sfânt@ Carte se leag@ taine, meniri }i binecuvânt@rinegr@ite. Ori de câte ori unde Sfânta Scriptur@ apare - ca o floare învârful unei ramuri - din seva, din dorin]a, din cucernicia unei noigenera]ii, }i într-o nou@ traducere, un capitol de via]@ începe.”

(Gala Galaction)27

„Iar faptul c@ în limba literar@ româneasc@ de azi nu exist@ oversiune acceptabil@ a Sfintelor Scripturi, ne recomand@ iar@}i }i iar@}igenerozit@]ii Institutului Biblic Britanic.”

(Gala Galaction)28

3. BIBLIA - scris@ de oameni, dar sub îndemnulDuhului Sfânt

„Sfânta Scriptur@ sau Biblia este colec]ia de c@r]i... scrise subinspira]ia Duhului Sfânt }i deci care cuprind cuvântul lui Dumnezeu scris,descoperit oamenilor odat@ pentru totdeauna }i necesar mântuiriilor.”29

„Sfintele Scripturi nu sunt operele oamenilor (ca o crea]ie a lorfireasc@ n.n.), ci sunt scrise din îndemnul Duhului Sfânt, cu voin]aTat@lui, prin Iisus Hristos.”

(Origen)30

„Privite în ansamblul lor, cele dou@ Testamente, inspirate de Unul}i Acela}i Duh al lui Dumnezeu, dovedesc cu prisosin]@ c@ ele con]incuvântul ve}nic al lui Dumnezeu, adev@rul etern, neschimbat }i unical drept@]ii Lui.”31

Pe ce baz@ cred

26. „Dasc@li de cuget }i sim]ire româneasc@” de Dr. Antonie Pl@m@deal@,episcopul Buz@ului. Ed. Institutului Biblic, Bucure}ti 1981, pag. 441-442.

27. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction, Bucure}ti 1958,pag. 337.

28. Ibidem, pag. 332.29. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5” - Gala]i 1989, pag. 17.30. „Studiul Vechiului Testament” - Bucure}ti 1978, pag. 20.31. Ibidem, pag. 352.

Page 16: Crestinismul parintilor nostri

3 0 3 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Prin acest canon (68 - sinod VI - 691 d.Hr.) se porunce}te s@se p@streze }i s@ se respecte c@r]ile Vechiului }i Noului Testament cacele ce con]in înv@]@tura cea mai sublim@ pentru fericirea }i mân-tuirea noastr@.”32

„Foarte bine }tim c@ Scripturile sunt des@vâr}ite, fiind spuse deCuvântul lui Dumnezeu }i de Duhul Lui.”

(Irineu)33

„În concluzie, Sfânta Scriptur@ este produsul cooper@riidumnezeie}ti }i omene}ti” (a nu se uita partea omenescului în jude-carea Scripturii Sfinte n.n.).34

4. Cum trebuie citit@ Biblia?

CU RESPECT SFÂNT„Sfânta Scriptur@ nu e o carte la fel cu celelalte. Ea are un

caracter deosebit }i o însemn@tate f@r@ pereche pentru sufletul omenesc,pentru c@ îl introduce în taina infinitului }i a ve}niciei }i îl înva]@ s@-}isatisfac@ cele mai înalte }i mai nobile aspira]iuni ale sale... Întreprindereacitirii ei (a Sfintei Scripturi n.n.) trebuie s@ fie ca intrarea într-un templum@re] }i sfânt care ne umple de cutremur }i respect.”35

CU RUG~CIUNE„Augustin spune c@ cei ce citesc Sfânta Scriptur@ trebuie s@ se

roage ca s@ în]eleag@, fiindc@ prin rug@ciune omul se înal]@ pestecondi]iile vie]ii de fa]@ }i caut@ cu fiin]a sa sufleteasc@ a locui învecin@tatea lui Dumnezeu.”

(De doctrina christiana, lib. II, c.37).36

CU UMILIN[~ {I MODESTIE„La început, când eram copil - zice Augustin - voiam s@ ajung

culmea în mânuirea Scripturilor mai înainte de a c@uta pietatea, iar cuapuc@turile stricate, însumi îmi închideam u}a Domnului meu. C@cimândru fiind, îndr@zneam s@ caut ceea ce nu se poate g@si decât cânde}ti umilit... Eu, nenorocitul, m@ socoteam în stare s@ zbor }i am p@r@sitcuibul, dar în loc s@ zbor, am c@zut.”

(Sermo LI, 5)37

CU MINTEA CLAR~, LIMPEDE„Fericitul Ieronim zicea... c@tre Vigilan]iu: „Nu poate acela}i om

s@ cerceteze Scripturile }i banii, nici s@ guste vinul }i s@ în]eleag@ peprofe]i sau apostoli”.

(Epist. 61,3)38

Aceasta corespunde }i cu ceea ce spunea Sf. Apostol Pavel:„Omul p@mântesc nu prime}te cele ce sunt ale Duhului lui

Dumnezeu”.(1 Cor. 2,14)39

5. Efectul Sfintei Scripturi în via]a celui ce o cite}te„Toat@ Scriptura este insuflat@ de Dumnezeu }i folositoare }i

32. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,pag. 284.

33. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice,Bucure}ti 1978, pag. 20.

34. Ibidem, pag. 20.35. „Ermeneutic@ biblic@” - manual pentru înv@]@tura clasei a VII-a a

seminariilor teologice din România Veche de Arhimandritul I. Scriban,Ed. II-a, Bucure}ti, 1922, pag. 18.

36. Ibidem, pag. 19.37. „Ermeneutica biblic@” - manual pentru înv@]@tura clasei a VII-a a

seminariilor teologice din România Veche de Arhimandritul I. Scriban.Edi]ia a II-a Bucure}ti 1922, pag. 20.

38. Ibidem, pag. 20.39. Ibidem, pag. 20.

Pe ce baz@ cred

Page 17: Crestinismul parintilor nostri

3 2 3 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

nimeni nu poate împiedica pe cel ce vrea s@ se mântuiasc@”.(Petru Damaschin)40

„Ea (Sfânta Scriptur@) are o mare însemn@tate }i valoare pentrumântuirea noastr@. În parabola sem@n@torului ni se arat@ roadele pecare le poate aduce Cuvântul lui Dumnezeu în via]a noastr@ (Mat.13,1-23), iar în parabola bogatului nemilostiv }i s@racul Laz@r citim:‚Au pe Moise }i pe prooroci, s@ asculte de ei’ (Luca 16,29).

Mântuitorul Însu}i a spus mul]imilor care Îl urmau:„Ferici]i cei ce ascult@ Cuvântul lui Dumnezeu }i îl p@zesc pe el”.

(Luca 11,28)41

„Sfânta Scriptur@ este, de asemenea, pentru sufletul credincio}ilorun adev@rat balsam pe care Dumnezeu li-l acord@. De aceea SfântulApostol Pavel ne cere s-o citim cu st@ruin]@ (2 Tim. 3,15), iar sfin]iiP@rin]i o socotesc ‚hran@ a sufletelor’, ‚leac împotriva r@nilorsuflete}ti’ }i ‚scar@ pe care ne urc@m la Dumnezeu’”.42

„Nici gloria, nici puterea, nici prezen]a prietenilor, nici vreun altlucru omenesc - spune Sf. Ioan Gur@ de Aur - nu poate s@ mângâieun suflet cuprins de triste]e, a}a cum o poate face citirea SfinteiScripturi, c@ci aceast@ citire este o convorbire cu Dumnezeu.”43

6. Cunoa}terea Bibliei este necesar@ }i obligatoriepentru cre}tini

„{tim c@ toat@ Scriptura este inspirat@ de Dumnezeu }i

folositoare. Ea este de o trebuin]@ atât de mare, încât f@r@ ea estecu neputin]@ s@ fie cineva drept credincios în vreun fel.”

(M@rturisirea lui Dositei)44

„Din aceast@ cauz@, citirea ei este, în adev@r, necesar@ }iobligatorie...”

(Hr. Andru]os)45

„De aceea nu-i deloc un lucru de mirare c@ b@trânica cutare înva]@carte la 60 de ani, ca s@ poat@ citi Biblia.”46

„Sfântul Ambroziu este acela care într-un înalt avânt de elocven]@m@rturise}te cre}tinilor s@i: cupa în]elepciunii este în mâinile voastre.Aceast@ cup@ însemneaz@ Vechiul }i Noul Testament. Bea din ea,c@ci bei pe Hristos... Bea Cuvântul din cele dou@ Testamente...”47

„În Anglia, Sfânta Evanghelie }i toat@ Biblia însemneaz@ bunsufletesc na]ional. Primii mini}tri, membrii parlamentului, ca }i fiii ceimai umili ai neamului englez sunt metodici, sunt zilnici cititori ai SfintelorScripturi.”

(Gala Galaction)48

„Sufletul care se adap@ cu Dumnezeiasca Scriptur@ este ca }ipomul cel s@dit lâng@ izvorul apelor, se îngra}@ }i d@ roade coapte,adic@ credin]a adev@rat@ }i se împodobe}te cu frunze mereu verzi,adic@ cu fapte bine pl@cute, c@ci Sfânta Scriptur@ ne îndreapt@ atât spre

40. „Filocalia sau culegere din scrierile Sfin]ilor P@rin]i care arat@ cum sepoate omul cur@]i, lumina }i des@vâr}i - Vol. V; Traducere, introducere}i note de Pr. Prof. Dumitru St@niloae, Bucure}ti 1976, pag. 47.

41. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Bucure}ti 1978, Ed. InstitutuluiBiblic }i de Misiune al Bisericii ortodoxe române, pag. 36.

42. „Istoria religiilor” de D. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982,pag. 389.

43. „Istoria religiilor” de D. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982,pag. 389.

44. „Simbolica” de Hr. Andru]os, traducere din limba greac@ de IustinMoisescu profesor universitar - Editura centrului mitropolitan al Olteniei- Craiova 1955, pag. 121.

45. Ibidem, pag. 121.46. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” - Pr. Prof. Dr. Gh. I.

Ghia, Craiova 1925, pag. 4.47. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction. Editura Institutului

biblic }i de misiune ortodox@. Bucure}ti 1958, pag. 324.48. Ibidem, pag. 323.

Pe ce baz@ cred

Page 18: Crestinismul parintilor nostri

3 4 3 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

fapte bune, cât }i spre gânduri netulburate... Nimeni s@ nu se leneveasc@deci la citirea ei. De va citi o dat@ sau de dou@ ori }i nu va în]elege s@nu se leneveasc@, ci s@ st@ruiasc@.”

(Ioan Damaschin)49

„Nu mai este necesar (pentru a ne convinge n.n.) s@ facem trimiterila scrierile episcopilor ortodoc}i Theodochis, Evghenie Bulgaris, Platon}i al]ii care recomand@ tuturor citirea Scripturii, pe baza lui Hrisostom(Omilia a II-a la Matei }i altele)”.50

„Aceast@ stare sufleteasc@ este o dorin]@ arz@toare a cre}tinuluide a-}i da seama de credin]a sa, de a colabora la luminarea sa l@untric@}i de a putea s@ citeasc@ }i el acas@ Cuvântul lui Dumnezeu.”51

„Nou@ ne mai trebuie poate înc@ o sut@ de ani pân@ s@ ajungemacolo unde popoarele culturale apusene se g@seau acum un veac }idou@ veacuri. Dac@ îngerii Domnului ar voi s@ fac@ printre noi un controlde s@rb@tori }i s@ cerceteze - pentru informarea noastr@ - câ]i români}tiutori de carte vor citi câteva pagini din Sfânta Evanghelie: rezultatular înveseli adâncurile Iadului }i pe to]i cei ce s@l@}luiesc în ele!”

(Gala Galaction)52

„ Într-o astfel de împrejurare, întoarcerea la Evanghelie este foartefireasc@ }i necesar@, dar nu în în]elesul de a o citi o dat@ pe s@pt@mân@la slujba bisericeasc@, ci a o face pâinea cea de toate zilele, a noastr@}i a enoria}ilor no}tri.”53

„‘Cerceta]i Scripturile’ a devenit o dorin]@, un îndemn }i oobliga]ie pentru to]i.”

(Iustinian - patriarh B.O.R.)54

7. Sfânta Scriptur@ este singura tradi]ie sfânt@}i sigur@ fiind tradi]ia profe]ilor }i apostolilor:

VECHIUL TESTAMENT

de la forma lui oral@ la cea scris@:„...Spiritul sfânt... prin profe]i a propov@duit poruncile lui

Dumnezeu.”(Irineu)55

„Profe]ii se grupeaz@ în trei perioade.

I. De la crea]iune pân@ la Moise:1. Adam (Gen. 2,16.17); 2. Enoh (Gen. 5,23.24); 3. Lameh

(Gen. 5,28.29); 4. Noe (Gen. 6,9.13; 8,20.21); 5. Avraam (Gen.15,12.13); 6. Isaac (Gen. 26,3); 7. Iacov (Gen. 27,27-29); 8. Iosif(Gen. 41,15-36); 9. Moise (Num. 12,6-8; Deut. 34,10- 12)”.56

„Trebuie avut în vedere c@ din timpul mor]ii patriarhului Iacov, cacel din urm@ mare reprezentant al epocii patriarhale, pentru veacuriîntregi au contenit orice contact direct cu Dumnezeu... În astfel deîmprejur@ri pentru fiii lui Israel r@mase singurul izvor al cunoa}terii lui

49. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice,Bucure}ti 1978, pag. 14-15.

50. „Simbolica” de Hr. Andru]os, Craiova 1955, pag. 121.51. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” - Pr. Prof. Dr. Gh. I.

Ghia, Craiova 1925, pag. 5.52. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction, Bucure}ti 1958,

pag. 321.53. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” - Pr. Prof. Dr.

Gh.I.Ghia, pag. 6.

54. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sfântului Sinod, Bucure}ti- 1968, pag. 5.

55. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, doctor în teologie, vol. 2, cuaprobarea Sf. Sinod al BOR la 23 octombrie 1909, Bucure}ti, 1911,pag. 560.

56. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei ortodoxe române, Oradea 1955, pag. 25.

Pe ce baz@ cred

Page 19: Crestinismul parintilor nostri

3 6 3 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Dumnezeu tradi]ia p@rin]ilor, de care f@r@ îndoial@ se }i ]ineau... Dup@aceea (pe timpul lui Moise n.n.) în legiuirea din Sinai, multe din legiuirine arat@ limpede c@ la popor existau multe din acele obiceiuri }ia}ez@minte religioso-morale (transmise }i p@strate corect de la profe]in.n.) care în aceast@ legiuire numai s-au înt@rit }i s-au l@murit.” (Legeascris@ fiind o pecetluire a ceea ce era cu adev@rat tradi]ie sfânt@ n.n.)”57

II. „De la Moise pân@ la robia babilonian@ sunt 56 de profe]i}i 4 profetese. Cei patru mari: Isaia, Ieremia, Iezechia, Daniil, }i 12mici: Iona, Oseia, Amos, Ioiel, Mica, Naum, Sofonia, Habacuc,Obadia, Agheu, Zaharia, Maleahi, plus cei care apar în Scriptur@.”58

„...tradi]ia general@...}i-a g@sit expresia în Sf. Scriptur@...”59

„Transmiterea oral@ a tradi]iei este înlocuit@ cu studierea }iexplicarea textelor scrise.”60

III. „De la luarea în robie pân@ la Hristos; în aceast@ perioad@n-a ap@rut decât un singur profet mare: Ioan Botez@torul... Deoareceprofe]ii sunt însufle]i]i, lumina]i }i trimi}i de Dumnezeu, sunt numi]i }irobii lui Dumnezeu... Ei î}i îndeplineau misiunea prin Sf. Duh, cumaccentueaz@ Noul Testament (2 Petru 1,21).”61

NOUL TESTAMENT

de la forma lui oral@ la cea scris@:„Sfin]ii Apostoli, dup@ în@l]area Domnului la cer au continuat s@

r@spândeasc@ înv@]@tura cre}tin@, la început prin viu grai ca }iMântuitorul...”62

„Între acestea, curând a trebuit s@ se nasc@ }i interesul pentruaceea ca s@ se dea în scris ceea ce pân@ acum se transmitea numaiverbal. Curând se ivi nevoia ca ceea ce se comunica numai dup@tradi]ie s@ se fac@ mai temeinic cu ajutorul scrisului, cu atât maivârtos c@ scrisul d@dea putin]a s@ se r@spândeasc@ istorisirile desprevia]a lui Iisus Hristos }i printre asemenea confra]i, care nu s-au aflat încercul cel mai de aproape al apostolilor...”63

„Tradi]ia deci încredin]at@ Sfin]ilor Apostoli poart@ numele deTradi]ie apostolic@.” (}i e consemnat@ în Sfânta Scriptur@ n.n.)64

„Acestor ale}i s-au descoperit adev@rurile, iar ei le-au scris }il@sat în scrierile lor, care formeaz@ Sfânta Scriptur@.”65

Deci tradi]ia apostolic@ sigur@ este de g@sit:„În lumina Sfintelor Evanghelii }i a Faptelor Apostolilor, a

epistolelor Sfântului Pavel }i ale celorlal]i sfin]i Apostoli - documentecre}tine sigure, cunoscute, folosite }i socotite autentice înainte de anul

57. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, vol. II Bucure}ti 1944, pag. 13.

58. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,episcopul ortodox al Oradiei. Oradea 1955, pag. 25.

59. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, Vol. I, Bucure}ti 1944, pag. 166.

60. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol. II,Bucure}ti 1991, pag. 235.

61. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,episcopul ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 25.

62. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }i HaralambiePopescu, Bucure}ti 1933, pag. 1.

63. „Istoria biblic@, Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere deNicodim patriarhul României. Bucure}ti 1946, vol. V, pag. 634-635.

64. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic - 5” Gala]i 1989, pag.17.

65. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Ec.Prof. St. C@linescu,Bucure}ti 1906, pag. 7.

Pe ce baz@ cred

Page 20: Crestinismul parintilor nostri

3 8 3 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

100...”66

Datorit@ acestui fapt:„Tradi]ia apostolic@ a fost socotit@ ca regul@ de credin]@” (fiind

biblic@, deci sigur@ n.n.).67

„...iar Tradi]ia care s-a dezvoltat dup@ moartea Sfântului Apostol}i Evanghelist Ioan (deci dup@ epoca biblic@ }i apostolic@ n.n.) poart@numele de Tradi]ie bisericeasc@ (}i e nebiblic@, nesfânt@, de aceea nupoate fi regul@ de credin]@ n.n.).”68

8. Deci tradi]ia biblic@ judec@ tradi]ia bisericeasc@,pentru c@ tradi]ia biblic@ este singura tradi]ie sigur@:

„Cât prive}te neschimbarea }i nealterarea Sfintei tradi]ii, aceastase poate cunoa}te dac@ se controleaz@ men]inerea urm@toarelor condi]ii:

S@ nu consfin]easc@ formul@ri cuprinzând în sine contraziceri saucare se contrazic cu tradi]ia apostolic@ sigur@ }i s@ nu contrazic@Sfânta Scriptur@...

Când tradi]ia nu îndepline}te aceste condi]ii, ea nu poate fiadev@rat@ }i sfânt@, deci nu poate fi admis@ }i urmat@” (deci tradi]iabiblic@ este singura tradi]ie sfânt@ }i regul@ de credin]@ n.n.).69

9. Astfel credin]a cre}tin@ se stabile}te pe temeiulSfintelor Scripturi ca tradi]ie sigur@ }i sfânt@a proorocilor }i apostolilor.

„Cu cât mai larg se r@spândea Biserica, cu cât se dep@rta maimult timpul, cu atât mai mult a trebuit s@ creasc@ interesul pentru

expunerile scrise...”70

„Scripturile Sfinte }i inspirate de Dumnezeu sunt îndestul@toareîn sine pentru vestirea adev@rului.”71

„Ia împreun@ Legea }i Profe]ii, cu evangheliile }i scrierileapostole}ti }i de aici scoate credin]a.”

(Tertulian)72

„Scrierile sfinte care cuprind Legea }i proorocii alc@tuiesc laolalt@ceea ce se nume}te Vechiul Testament... iar cele scrise de apostoli}i evangheli}ti alc@tuiesc Noul Testament (deci bine zicea Tertulian:de aici din Vechiul }i Noul Testament scoate credin]a n.n.).”73

„Dar noi ne ]inem cu îndr@zneal@ de dreapta credin]@ pe temeiuldumnezeie}tilor Scripturi, punând-o ca un sfetnic în candelabru.”

(Atanasie cel Mare)74

„Pentru aceasta Apostolul Pavel zice: ‚Toat@ Scriptura este deDumnezeu insuflat@ }i de folos spre înv@]@tur@, spre mustrare, spreîndreptare, spre în]elep]irea cea spre dreptate, ca omul lui Dumnezeus@ fie deplin }i gata spre tot lucrul bun.’”75

66. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982,pag. 390.

67. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic - 5 Gala]i, pag. 18.68. Ibidem, pag. 17.69. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Bucure}ti 1981,

pag. 25.

70. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de Prof. A.P.Lopuhin, Bucure}ti1946, pag. 635.

71. „Simbolica” de Hristu Andru]os, Craiova 1955, pag. 100.72. „De prescriptione haereticorum” de Tertulian, cap. 36 (Legem et

Prophetas cum evangeliis et apostolicis litteris miscet et inde potatfidem).

73. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Ioan Mircea, Bucure}ti 1984,pag. 433.

74. „Sfântul Atanasie cel Mare” - trad. Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Bucure}ti1987, pag. 163.

75. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Ec.Prof. St. C@linescu,Bucure}ti 1906, pag. 7.

Pe ce baz@ cred

Page 21: Crestinismul parintilor nostri

4 0 4 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CONCLUZII:

„Fi]i, fra]ilor ambi]io}i }i zelo}i în cele ce prive}te mântuirea.Cerceta]i Sfintele Scripturi, cele adev@rate, cele date prin Duhulcel Sfânt (cele canonice, nu apocrifele n.n.). {ti]i c@ nimic nedrept,nici neadev@rat nu este scris în ele.”

(Clement Romanul)76

„Este semnul virtu]ii a cerceta Scripturile, dup@ glasuldumnezeiesc }i a-}i da silin]a, dup@ putere spre a le în]elege.”

(Epifanie - patriarhul Târnovei)77

„P@catele contra îngrijirii intelectuale sunt: nep@sarea fa]@de adev@r, dispre]ul }tiin]ei }i al culturii spirituale }i lenea...”78

„Neglijarea Scripturilor înseamn@ neglijarea lui Hristos(Ignoratio Scripturarum, ignoratio Christi est)”.

(Ieronim)79

TRADI[IA NEBIBLIC~{I CREDIN[A

„S@ nu trece]i peste ‘ce e scris’.”Ap. Pavel

(1 Cor. 4,6 p.m. - Biblia sinodal@ - 1991)

76. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” trad. Pr.D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag.69.

77. „Mircea cel Mare” de Preot Prof.Niculae {erb@nescu }i Prof. Dr.Nicolae Stoicescu, Bucure}ti 1987, pag. 188.

78. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr. Orest Tarangul, Valea U]ei, VatraDornei, 1925, pag. 118.

79. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction, Bucure}ti 1958,pag. 325.

Page 22: Crestinismul parintilor nostri

4 2 4 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

TRADI[IA BISERICEASC~SAU NEBIBLIC~

1. Tradi]ia nebiblic@ a fost condamnat@ de Iisus}i de apostoli:

„Deosebit de înv@]@tura Evangheliei, scrierile Noului Testamentvorbesc }i de ‚înv@]@tura fariseilor }i saducheilor’ de care Domnul }iapostolii îndeamn@ pe ascult@torii lor s@ se fereasc@ (Matei 16,12) }ide ‚înv@]@turi care sunt porunci omene}ti’, deci zadarnice (Mat.15,9; Marcu 7,7; Col. 2,22) }i s@ apere dreapta înv@]@tur@.”1

„Pe vremea Mântuitorului, comentariile f@cute de rabini la texteleSfintei Scripturi nu erau fixate în scris, ci se p@strau ca tradi]ii oralecu putere de lege }i se completau necontenit cu noi interpret@ri de lacaz la caz. Dup@ multe ezit@ri, au început s@ se redacteze }i în scrisaceste comentarii, aceste Mi}nah, formând adev@rate coduri de legijuridico-religioase iudaice... (precum canoanele sinoadelor cre}tinen.n.). Cu vremea, Mi}na a devenit pentru evrei o a doua Lege }i înc@mai important@ decât cea dintâi, lucru pentru care Mântuitorul îi certa(Mat. 15,2-3; Marcu 7,5-8).”2

...a}a numitele ‚tradi]ii p@rinte}ti’ ...cu o pioas@ exagerare seatribuiau chiar lui Dumnezeu, care le-ar fi comunicat verbal lui Moisepe muntele Sinai (de fapt o minciun@ inventat@ pentru a fi crezute depopor n.n.)”3

„Când Sfânta Scriptur@ }i tradi]ia s-au dovedit în dezacord întreele, atunci importan]a cea mai mare s-a dat acestei din urm@. Fariseiiproclamar@ pe fa]@ aceasta }i dup@ sentin]a evanghelic@ }ezur@ pescaunul lui Moise, înl@turând pe marele legiuitor (Mat. 23,2).”4

„Astfel, le observa Iisus, a]i înl@turat porunca lui Dumnezeu printradi]ia voastr@. F@]arnicilor - cu indignare exclam@ El, demascândgoliciunea lor intern@ - bine a proorocit de voi Isaia zicând: ‚oameniiace}tia se apropie de Mine cu buzele lor }i M@ cinstesc cu limba, iarcu inima sunt departe de Mine.”5

„Sfântul Apostol Pavel îi previne pe cre}tini despre aceasta: ‚lua]iseama fra]ilor s@ nu v@ am@geasc@ cineva cu filozofia }i cu în}el@ciunede}art@ dup@ tradi]ia omeneasc@, dup@ datinile lumii, iar nu dup@Hristos” (Col. 2,8).6

2. Abaterea de la Cuvântul scris al lui Dumnezeuduce la dezastru:

„Politice}te iudeii aveau s@ suporte jugul roman cu mult mai greudecât orice alt popor, numai din cauza exclusivismului lor, iarmoralmente via]a lor nu se deosebea mult de a popoarelor p@gâne,pentru c@ legea lui Moise nemaifiind respectat@ în spiritul ei,credin]ele de}arte }i imoralitatea se înmul]iser@ sim]itor, ceea ce facepe istoricul Iosif Flaviu (95 d.Hr.) s@ asemene Ierusalimul cu Sodoma}i Gomora de alt@dat@.”7

1. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Ioan Mircea, Bucure}ti,1984, pag. 252.

2. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti, 1982,pag. 372.

3. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 381.

4. Ibidem, pag. 381-382.5. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol. V, Bucure}ti,

1946, pag. 384.6. „Catehism cre}tin ortodox” de mitropolitul Antonie al Kievului, tipogr.

Mân@stirii Neam]u 1925, în române}te de Econ. I.P. [incoca, pag.133-134.

7. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti - 1911, pag. 15-16.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 23: Crestinismul parintilor nostri

4 4 4 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La bizantini se observ@ o deosebit@ predilec]ie pentru form@,pentru partea dinafar@ a cultului, pe când fondul, îmbun@t@]irea vie]iisuflete}ti, în@l]area moral@ este cu totul neglijat@. Acest formalismst@pâne}te pe to]i deopotriv@ de sus pân@ jos, de la împ@rat pân@ laslug@, de la patriarh pân@ la ]ârcovnic.”8

3. Tradi]ia bisericeasc@ fiind nebiblic@ nu se g@se}teîn Sfânta Scriptur@, ci în literatura bisericeasc@:

„În Biseric@ s-a dezvoltat înc@ de timpuriu o literatur@ proprie(nesfânt@ n.n.), numit@ literatura bisericeasc@, spre deosebire deliteratura sfânt@ sau Sfânta Scriptur@.”9

„Nu îns@ toat@ literatura bisericeasc@ (tradi]ia bisericeasc@ n.n.)are aceea}i valoare }i operele scriitorilor cre}tini n-au toate aceea}igreutate, chiar dac@ din punct de vedere }tiin]ific ar fi egale, ci literaturiibiserice}ti din cele dintâi opt veacuri }i operele scriitorilor biserice}tidin acest timp li se d@ numele special de literatur@ patristic@”(patristic@ pentru ortodoxism, care a avut nevoie de opt secole pentrua se na}te n.n.).10

4. Tradi]iile nebiblice (ierurgiile sau sfin]irilede tot felul, fastul, etc.) au dus la degradareasimplit@]ii cultului apostolic:

„...lipsa ierurgiilor (sau molitvelor, sfin]irilor) nu atrage dup@ sinepierderea mântuirii... (deci sunt inven]ie f@r@ rost n.n.). În timp ce Taineleau fost orânduite chiar de Mântuitorul (botezul }i Sf. Cin@ n.n.) }i privescnumai via]a omului (nu }i lucrurile înconjur@toare ca la molitve n.n.),

ierurgiile sunt orânduite de Biseric@ (de tradi]ia bisericeasc@, [email protected].)”.11

„Avântul pe care-l lu@ Biserica dup@ proclamarea religiunii cre}tineca religiune de stat s-a resim]it }i în serviciul divin, care se dezvolt@acum foarte mult (prin tot felul de inova]ii n.n.) }i deveni mai pompos(neapostolic, ci p@gân n.n.)”.12

„Vigilan]iu (an 362 d.Hr.) un preot din Galia... sus]inea (pe bun@dreptate n.n.) c@ cultul a degenerat din ce în ce mai mult prin practicacea nou@ (neapostolic@ n.n.) }i }i-a pierdut astfel cur@]enia lui”.13

5. Tradi]ia bisericeasc@ este plin@ de r@t@ciride tot felul:

– erori:

„Sfântul Filip, se zice c@ a predicat în Frigia }i c@ a murit [email protected]]iunea îl confund@ adesea cu diaconul Filip }i de aceea mai spunec@ ar fi predicat }i în Samaria”.14

„M@rturiile nu coincid în ce prive}te semnul v@zut de Constantinînainte de b@t@lia hot@râtoare de la podul Milvius, în care adversaruls@u, Maxen]iu }i-a aflat moartea. Dup@ Lactan]iu, Constantin ‚a fostavertizat în vis s@-}i pun@ pe scuturile o}tirii semnul ceresc (ini]ialelenumelui Christos n.n.) }i astfel s@ înceap@ lupta; el s-a supus }i a

8. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti - 1920, pag. 37.

9. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti - 1911, pag. 98.

10. Ibidem, pag. 98.

11. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopulortodox al Oradiei, Ed. Episcopiei Oradiei - 1955, pag. 60.

12. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti - 1911, pag. 255.

13. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. I, Bucure}ti - 1910, pag.53.

14. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti - 1911, pag. 43.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 24: Crestinismul parintilor nostri

4 6 4 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

însemnat pe toate scuturile numele lui Hristos’ (De mortibuspersecutorum, 48). Dar în Vita Constantini (I, 28-29) (lucrare mai târzien.n.) Eusebiu, episcopul Cezareei înf@]i}eaz@ o poveste deosebit@.”15

„Sfântul Iustin a murit relativ tân@r: nu la 30 de ani cum din eroarene transmite Sf. Epifaniu, ci probabil pe la 50-60 de ani, adic@ înplenitudinea for]elor sale spirituale.”16

„Sfântul Iacob cel mic, numit }i Iacob fratele Domnului, Iacobcel drept }i Iacob al lui Alfeu a stat toat@ via]a în Ierusalim }i a condusBiserica de aci... Despre moartea sa sunt dou@ versiuni.”17

„Ceea ce tradi]iunea ne spune despre ceilal]i opt apostoli este maipu]in hot@rât }i mai nesigur.”18

– legende:

„Romano-catolicii pretind c@ sfântul Petru a fost de dou@ ori înRoma }i c@ el este întemeietorul Bisericii din Roma, pe care a }ip@storit-o ca cel dintâi episcop, timp de 25 de ani. Ei }tiu s@ ne spun@c@ sf. Petru ar fi avut în Roma disput@ public@ cu Simon Magul }i c@,atunci când a izbucnit persecu]iunea lui Neron, el plecase din Romade teama de a nu fi omorât, dar în cale întâlni pe Mântuitorul, pe careîl întreb@: ‚Unde te duci, Doamne? Quo vadis, Domine?’, la careMântuitorul i-ar fi r@spuns: ‚La Roma, ca s@ fiu r@stignit a doua oar@’,

ceea ce ar fi hot@rât pe sf. Petru, ca s@ se întoarc@ înapoi }i s@ primeasc@moartea de martir. Toate acestea sunt îns@ simple legende, f@r@ nicio baz@ istoric@.”19

– ad@ugiri false (interpol@ri):

„Cuvintele ‚sed primatus Petro datur’ din versiunea interpola-t@...” (deci se practicau interpol@ri n.n.).20

„...Teodorit... introducând câteva interpol@ri contrare doctrineiBisericii ortodoxe, f@r@ asentimentul autorilor (culegerii de canoanen.n.)...”21

– fantezii imposibil de crezut:

„La am@nuntele date de Rufin care nu sunt neap@rat reale, al]iP@rin]i au ad@ugat altele }i mai nuan]ate anume c@ cele 12 articole(ale Crezului n.n.) au fost elaborate }i pronun]ate fiecare de câte unapostol. E de la sine în]eles c@ aceste am@nunte sunt crea]ii tardivecu mult post-apostolice, r@s@rite din evlavia credincio}ilor fa]@ desimbolul de credin]@ (evlavia inventatoare de minciuni, deci fals@ evlavien.n.)”.22

„O tradi]ie târzie spune c@ sfântul Iacob ar fi predicat în Spania }ispaniolii pretind c@ au }i moa}tele sale în ora}ul ‚Sant-Iago’ dinCompostella, dar aceasta nu e de crezut...” (ca multe altele dinliteratura bisericeasc@ n.n.).23

15. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” vol. II de Mircea Eliade,Bucure}ti 1991, pag. 375-376.

16. „Patrologie” vol. I de Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Bucure}ti, 1984,pag. 268.

17. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti - 1911, pag. 43.

18. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti - 1911, pag. 43.

19. Ibidem, pag. 41.20. „Patrologie”, vol. II de Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Bucure}ti,

1985, pag. 140.21. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }i Haralambie

Popescu, Bucure}ti - 1933, pag. 5.22. „Patrologie” vol. I de Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Bucure}ti - 1984,

pag. 88.23. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,

Bucure}ti - 1911, pag. 42.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 25: Crestinismul parintilor nostri

4 8 4 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

– apari]ia cultului fecioarei Maria }i al sfin]ilor:

„Nu se cunosc în primele trei secole s@rb@tori ale Sfintei Fecioa-re...” (inventarea lor fiind apostazie n.n.).24

„În jum@tatea a doua a sec. IV... se ivir@ }i secte ce se întreceauîn onorarea îngerilor, Mariei }i sfin]ilor...; de la 373 a început sectaColiridianilor (Coliridiensis) în Arabia, care sect@ era compus@ mai multdin femei }i d@dea fecioarei Maria închinarea dumnezeiasc@ caadora]iune }i aduceau ca jertf@ o pl@cint@ (colivis), precum p@gâniiaduceau odinioar@ o astfel de jertf@ zei]ei Ceres.”25

„Sanctificarea treptat@, }i în cele din urm@ divinizarea Marieireprezint@ mai ales opera evlaviei populare (evlavie fals@ cu care ne-ammai întâlnit n.n.).”26

„Cel mai mare num@r de evanghelii apocrife (false, [email protected].) au ap@rut în secolul IV }i V.

...În aceste evanghelii necanonice (nesfinte n.n.) se întregea timpul}i activitatea sfintei Fecioare din decursul vie]ii sale, a apostolilor }i aaltor persoane. Negre}it c@ acele complet@ri erau n@scociri alepseudo-evangheli}tilor (adic@ evangheli}tii mincino}i, fal}i n.n.)”.27

„În aceste condi]ii se în]elege de ce în primele veacuri alecre}tinismului nu s-a vorbit deloc de vreun cult al Mariei.”28

– alte inven]ii cultice (s@rb@torile):

„Na}terea Domnului (25 decembrie) a fost serbat@ mai întâi în

Apus de la anul 336, a fost recomandat@ în R@s@rit de sfântul Grigorede Nazianz }i Sf. Ioan Gur@ de Aur.”29

„Cre}tinii orientali au introdus s@rb@toarea Na}terii Domnului îna doua jum@tate a secolului al IV-lea.”30

„S@rb@toarea na}terii lui Mithra pare s@ fi avut loc în Occident la25 decembrie, când se s@rb@torea na}terea soarelui (Natalis SolisInvicti).”31

„Fixarea datei na}terii Mântuitorului (la 300 de ani dup@ în@l]areaSa la cer n.n.) în aceea}i zi cu natalis Solis Invicti (na}terea Soareluineînvins) poate fi socotit@ ca o dovad@ a concuren]ei între cele dou@religii” (amestecul cu p@gânismul fiind de necontestat n.n.).32

„Schimbarea la fa]@ a început s@ se serbeze din secolul al V-lea}i tot din aceea}i epoc@ dateaz@ s@rb@toarea Bunei-Vestiri.”33

„S@rb@toarea Adormirii Maici Domnului numit@ }i a lu@rii sale lacer a fost serbat@ din secolul V în Siria, iar de la sfâr}itul secoluluial VI-lea ea a devenit general@ }i obligatorie prin dispozi]iileîmp@ratului Mauriciu (582-602)” (inova]ii ale unora impuse asupratuturor n.n.).34

„În veacul VII se introduse s@rb@toarea Na}terii Maicii Domnului,iar în veacul VII a Intr@rii în [email protected]

24. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I (1-1054), Bucure}ti - 1975, pag.166.

25. „Istoria dogmelor” - dup@ prelegerile D-lui Dr. C. Chiricescu, curslitografiat 1904 - Litrogr. Andreescu, pag. 163.

26. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” vol. II de Mircea Eliade,Bucure}ti 1991, pag. 374.

27. „Tezaurul liturgic” vol. II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti, 1911, pag.384.

28. „Povestirile evangheli}tilor” de Zenon Kosidowski, pag. 238.

29. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I Bucure}ti, 1975, p. 320.30. Ibidem, pag. 165.31. „Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982, pag. 310.32. Ibidem, pag. 312.33. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I, Bucure}ti - 1975, pag. 320.34. Ibidem, pag. 320.35. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,

Bucure}ti, pag. 257.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 26: Crestinismul parintilor nostri

5 0 5 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

– inventarea iconostasului:

„Eusebiu ne spune c@ pe timpurile lui, acest sanctuar (altarulbisericilor ortodoxe n.n.) era desp@r]it de naos (locul unde st@teaucredincio}ii n.n.) prin ni}te z@brele de lemn împletite ca o plas@, daralc@tuite cu mult gust... latinii le ziceau ‚cancelii’, z@brele, parmaclâcuri,balustrade...

Aceste z@brele erau pe timpul lui Eusebiu înalte numai pân@ la piept- pectorale - (alteori doar pân@ la genunchi n.n.) cu timpul se totîn@l]ar@ }i se împodobir@ cu mult gust. Iustinian (împ@ratul n.n.)înfrumuse]@ z@brelele din Biserica Sfintei Sofii, cu columne miciperpendiculare, îmbr@cate în aur; dup@ aceea a pus deasupra lor altecolumne }i apoi umplu locurile goale dintre ele cu icoane...”.36

„Dar cum z@brelele modificate de Iustinian... nu garantau destul@soliditate... de aceea se puse mai târziu peste columnele lui Iustinian ogrind@ orizontal@ - iperthiron - de lemn, de metal, ori chiar de [email protected] aceasta împodobit@ }i ea... motiv@ în@l]area mai departe aacestui perete }i a}a vedem dup@ sinodul VII ecumenic (an 787) (defapt al VII-lea din punct de vedere istoric n.n.) când se statornici cultulicoanelor, c@ se ridic@ pe partea despre naos, peste grind@ un rândde icoane, peste acesta altul }i în fine al treilea rând de icoane.A}a a luat na}tere (s-a inventat n.n.) }i s-a dezvoltat inconostasul”(în privin]a aceasta apusenii au fost mai pu]in inovatori, ei nu au a}aceva n.n.).37

– târziu se inventeaz@ }i toaca de lemn:

„...în Africa nordic@ (an 340) se obi}nuia trâmbi]a pentruchemarea la cult a cre}tinilor, tot a}a ca }i odinioar@ la Iudei.”38

„...abia în secolul al VII-lea g@sim m@rturii despre 'toaca delemn’...”39

– introducerea târzie dup@ sute de ani de la Hristos ave}mintelor liturgice:

„...în cele dintâi trei secole nu cunoa}tem la servitorii biserice}tini}te ve}minte anumite de cult...”40

„Costum special clerul nu pare s@ fi avut în primele trei secole.Clericii purtau desigur costumul timpului (moda de atunci n.n.) }i alregiunii lor. La cult ei se vor fi îmbr@cat în haine mai bune }i curate...Ve}mintele liturgice speciale se cunosc din secolul al IV-lea.”41

– introducerea foarte târzie în cult a t@mâierii dup@ceremoniile model iudaic }i p@gân:

„Africanul Arnobiu din Sica, pe la începutul secolului al IV-lea,compunând scrierea sa în }apte c@r]i contra p@gânilor intitulat@‚Adversus nationes’ sau ‚Disputationes adversus gentes’, în cartea VII,26-27, combate fumega]iunile de t@mâie din cultul p@gân, probabilc@ el nu cuno}tea nici un fel de t@mâiere în biserica cre}tin@. Tota}a }i liturghia din Constitu]iunile apostolice (cartea VII, cap. 6-15)nu con]ine nici un cuvânt despre t@mâierea Bisericilor. Acestea toatef@cur@ pe mul]i înv@]a]i s@ se îndoiasc@ (}i pe bun@ dreptate n.n.) deexisten]a t@mâierilor la sacrificiul euharistic în cele dintâi trei secole, maiales c@ texte precise în aceast@ privin]@ nu afl@m, ci scriitorii vechi

36. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” deBadea Cire}eanu - doctor în teologie, Tomul II, Bucure}ti - 1911, pag.129.

37. Ibidem, pag. 129.38. Ibidem, pag. 157.

39. Ibidem, pag. 158.40. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de

Badea Cire}eanu - doctor în teologie, Tomul II, Bucure}ti - 1911, pag.415.

41. „Istoria bisericeasc@ universal@” - manual pentru Institutele teologiceale Bisericii Ortodoxe române, vol. I, ed. a II-a, Bucure}ti - 1975, pag.122.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 27: Crestinismul parintilor nostri

5 2 5 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

întrebuin]eaz@ numai numirea de ‚t@mâie’ cu alte întrebuin]@ri decât înaprinderea ei la serviciul divin.”42

„Deci e p@cat }i întin@ciune a st@rui în slujirea în umbre }i a se aducelui Dumnezeu fie gr@sime, fie t@mâie, dup@ ce s-a ar@tat Hristos...”

(Sf. Chiril al Alexandriei)43

– contradic]ii în regula de credin]@ }i în cult:

„Astfel sinodul ]inut la Ierusalim (sec. XVII n.n.) pe vremea luiDositei... consider@ canonice...: În]elepciunea lui Solomon, Iudit,Tobit, Istoria Balaurului, Istoria Suzanei, Macabeii }i În]elepciunea luiSirah.”44

„Dimpotriv@ sinodul ]inut în anul 1672 (deci în acela}i secolXVII n.n.) la Constantinopole pe vremea lui Dionisie al IV-lea, constat@cu privire la c@r]ile bune de citit (anaghinoskomena) (cele amintite maisus: În]elepciunea lui Solomon... lui Sirah n.n.) c@ ele sunt numai bune(Kala) }i virtuoase (enareta). De asemenea Critopulos socote}te c@‚acestea n-au fost niciodat@ primite canonice }i autentice în Bisericalui Hristos (nici m@car în a evreilor n.n.)”45

„Biserica Ortodox@ nu s-a pronun]at, oficial, în sinod ecumenicasupra c@r]ilor bune de citit (anaghinoscomena) (cele amintite mai sus,numite apocrife de autorii Bibliei lui {erban Cantacuzino din 1688 n.n.).

Sinoadele locale ale secolului al XVII-lea }i în acord cu ele, teologiiau exprimat opinii diferite, unii socotindu-le canonice, iar al]ii morale}i virtuoase (contradic]ii grave ce pun la îndoial@ întreaga m@rturisirede credin]@ a unei astfel de biserici n.n.).46

„Serbarea Pa}telor a dat de lucru Sfin]ilor P@rin]i ai Bisericiicre}tine (ortodoxe n.n.), deoarece înainte de împ@ratul Constantin celmare, adic@ pân@ la sinodul de la Niceea, nu era o regul@ formalstabilit@. Erau diferite p@reri (tradi]ii nebiblice n.n.) care desigur trebuias@ dea na}tere la împrejur@ri }i vederi deosebite.”47

„Policarp episcopul Smirnei (168 d.Hr.) merse la Anicet episcopulRomei în anul 155 ca s@ se în]eleag@ amândoi asupra potrivirii timpuluipascal. Ace}ti doi episcopi discutând diferen]a s@rb@toarei, Policarpsus]inu c@ practica (tradi]ia n.n.) din Asia proconsular@ este mo}tenit@de la apostolii Ioan martirizat în Efes }i Filip martirizat în Ierapole dinFrigia.

Anicet ar@t@ }i el c@ practica (tradi]ia n.n.) roman@ a r@mas de laapostolii Petru }i Pavel martiriza]i în Roma. Neîn]elegându-se întredân}ii (c@ci nici unul nu aveau o tradi]ie biblic@ n.n.) asupra uniformiz@riiserb@rii pa}telor, Policarp }i Anicet s-au desp@r]it ‚cu pace’ (r@mânândfiecare la a}a zisa tradi]ie str@mo}easc@ n.n.)”.48

„Mai iute a fost cearta asupra acestei s@rb@tori, în finele secoluluial II-lea, între Victor, episcopul Romei (202 d.Hr.) }i Policrat, episcopulEfesului.

Fiecare dintre ei convocând câte un sinod local pentru sprijinireapraxei (tradi]iei n.n.) mo}tenite, au terminat excomunicând Victor pe

42. „Tezaurele liturgice” de Badea Cire}eanu, Tomul II, Bucure}ti, 1911,cu aprobarea sf. sinod, pag. 407.

43. „Sfântul Chiril al Alexandriei” - scrieri, partea întâi, Închinarea }i slujireaîn duh }i adev@r. Trad. de Pr. Prof. Dr. Dumitru St@niloaie, cu binec.Preafericitului Patriarh Teoctist, patriarhul BOR. Ed. IBM al BOR,Bucure}ti, 1991, pag. 356.

44. „Simbolica” de Hr. Andru]os, traducere din limba greac@ de IustinMoisescu - profesor universitar. Editura centrului mitropolitan al Olteniei- 1955, pag. 119-120.

45. Ibidem, pag. 120.

46. Ibidem, pag. 119.47. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }i Haralambie

Popescu, Bucure}ti, 1933, pag. 30.48. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu. Tomul II, Bucure}ti 1912, cu

aprobarea sf. sinod, pag. 257.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 28: Crestinismul parintilor nostri

5 4 5 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Policrat cu asiaticii lui, iar acesta pe Victor cu to]i p@rta}ii s@i,r@spândindu-se }i epistole sinodale cu aceste hot@râri (în nici un caznu pot fi învinui]i apostolii pentru inven]iile contradictorii ale urma}ilorn.n.)”.49

„Chiar }i împ@ratul Constantin cel Mare avea dorin]a pentrufixarea acestei s@rb@tori cre}tine}ti care producea încurc@turiregretabile.”50

„Din aceast@ abatere nu se face nici o c@lcare de lege dup@ cumarat@ }i Ioan Hrisostom (}i aceasta era bine s-o }tie }i Constantin celMare n.n.): ‚scump@tatea timpului }i paza (s@rb@torirea n.n.) zilelor,biserica lui Hristos nu }tie.’ {i mai departe: ‚C@ Dumnezeu nu poart@grij@ pentru paza vremilor }i a zilelor (neorânduite de El n.n.) ci pentrupacea }i unirea tuturor’ (lucru de care nu s-a ]inut cont n.n.).51

– me}te}ugire mincinoas@ în serviciul liturgic:

„Motivele care au determinat pe Hrisostom de a prescurta liturghiaSf. Vasile }i a se acomoda prin aceasta timpului s@u, ni le arat@ Proclu,patriarhul Constantinopolului zicând adic@, c@ Ioan Hrisostom purtândgrija de mântuirea oilor, cum se cuvine unui p@stor, }i luând în vedereu}urin]a firei omene}ti, s-a hot@rât a scoate din r@d@cin@ toat@me}te}ugirea mincinoas@ satanic@ (ce venise prin tradi]ia [email protected].). În scopul acesta, el a t@iat multe prelungiri liturgice }i a rânduit ase face astfel sfântul serviciu mai scurt.”52

– p@gânisme:

„Conduc@torii Bisericii cre}tine (ortodoxe din sec. IV-V n.n.)venir@ la ideea de a face aceste ve}minte (liturgice n.n.) cât mai

str@lucitoare... mai ales c@ }i în cultele p@gâne se întrebuin]au haineluxoase. De aici urma s@ se introduc@ }i în cre}tinism ve}minte liturgicecu semnifica]iuni simbolice }i str@luciri superioare.”53

„Nenum@rate sunt chipurile în care obiceiurile p@gâne}ti -buruienile acestea pr@dalnice - au furat straie biserice}ti pentru a filuate drept altceva decât ceea ce sunt într-adev@r.”54

„De praznicul Pogorârii Duhului Sfânt în unele p@r]i ale ]@rii înc@}i ast@zi (sec. XX n.n.) sunt legate obiceiurile de a purta pelin de laRusalii la Sânziene sub cuvânt c@ Rusaliile ar fi ni}te zâne du}m@noasefa]@ de fete tinere }i fl@c@i (}i - pân@ la Sânziene, când intr@ din nou înîmp@r@]ia apelor - aceste zâne ar fi în stare, la miezul nop]ii s@ fure minteaaceluia care le prive}te cumva.

Iat@, a}adar c@ tocmai praznicul cel mare al întemeierii pe p@mânta Bisericii cre}tine a fost folosit de Satana pentru a p@stra mai departechiar }i în sufletele cre}tinilor, datinile cele p@gâne}ti de pe timpulromanilor.”55

„La Romani, victima (de jertf@ n.n.) se aducea la altar de c@tremai marele preo]ilor numit 'popa’ (sacrificator).”56

„Pop@, la p@gâni se numea acel care junghia animalele ce seaduceau jertf@.”57

49. Ibidem, pag. 257.50. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Arhimandrit Zosima Târâl@

}i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti - 1933, pag. 30.51. Ibidem, pag. 31.52. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. I, Bucure}ti 1910, pag. 41.

53. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti 1911, pag.417.

54. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” - de Valerian Zaharia, episcopulortodox al Oradiei - 1955. Editura episcopiei ortodoxe române - Oradea,pag. 39.

55. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopulortodox al Oradiei, Oradea - 1955, pag. 39.

56. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 593.

57. „Acoper@mântul Maicii Domnului }i vie]ile sfin]ilor martiri Ciprian }iIustina” alc@tuit@ de Ioan S@vescu, ed. I, 1935, pag. 25.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 29: Crestinismul parintilor nostri

5 6 5 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Preo]ii români în limbajul poporului sunt numi]i 'popi’ (termenspecific p@gânismului n.n.)... 'popa = sacrificator’.”58

„{ti]i doar cu to]ii c@ nu o dat@ a]i aflat pe cineva care spuneao]@rându-se: ‚Vai, m-am întâlnit cu un pop@ }i-o s@-mi mearg@ r@u!’{i ca s@ nu-i mearg@ r@u - acea persoan@ atingea ceva de fier, r@suceaun nasture, sau f@cea alte semne ciudate, chipurile ca s@ desfac@vraja.”59

„Abia prin sec. VI se introduser@ clopotele în Bisericaoccidental@, iar în sec. IX în cea oriental@, pentru chemarea pio}ilor larug@ciune” (pe atunci nu existau ceasuri ca acum n.n.).60

„...ele (clopotele) erau în întrebuin]are din vechime la p@gâni...”(tradi]ia bisericeasc@ doar le-a adoptat n.n.).61

6. Avertismentul Domnului Iisus cu privire la tradi]ianebiblic@ e valabil în toate timpurile, chiar }i azi.

„El zice: ‚fiecare plant@, pe care n-a s@dit-o Tat@l Meu cel ceresc,se smulge. L@sa]i-i: ei sunt conduc@tori orbi ai orbilor, iar dac@ orbconduce, apoi amândoi vor c@dea în groap@’” (Mat. XV, 12-14).62

„Dar în zadar m@ cinstesc, înv@]ând înv@]@turi }i porunci ome-ne}ti.” (Mat. XV, 8-9).63

CONCLUZIE:

„Sfânta Scriptur@ poart@ deci pe bun@ dreptate numirea de‚Cartea c@r]ilor’. Ea este unic@ în felul ei. În ea ne vorbe}te însu}iDumnezeu, în vreme ce în celelalte scrieri religioase vorbescoameni ale}i, dar oameni.”64

„Celor ce sunt pio}i cu adev@rat }i filozofi (iubitori deîn]elepciune n.n.), ra]iunea le dicteaz@ s@ cinsteasc@ }i s@ iubeasc@numai adev@rul }i s@ renun]e a urma p@rerile celor vechi, în cazulcând acestea ar fi gre}ite. {i tot ra]iunea cea în]eleapt@ dicteaz@iubitorului de adev@r, nu numai s@ nu urmeze pe acei care s@vâr}escsau înva]@ vreo nedreptate ci ea în tot chipul }i mai presus de însu}isufletul s@u, s@ prefere a s@vâr}i }i a spune numai cele drepte, chiardac@ l-ar amenin]a moartea.”

(Iustin Martirul)65

„Se pare c@ de nimic în lume nu se face atâta abuz ca decuvântul ‚credin]@’. To]i îl rostesc, cei mai mul]i din poporul nostruse socot cre}tini, n@d@jduiesc s@ fie mântui]i în legea pe care aumo}tenit-o de la mo}ii }i str@mo}ii lor. Dar la o cercetare atent@se constat@ c@ bunul pe care-l poart@ nu e aur veritabil, ci metalfals!”66

58. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti, 1911, pag.323.

59. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” - de Valerian Zaharia, episcop ortodoxal Oradiei - 1955, pag. 38.

60. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti, 1911, pag. 303.61. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II cu aprobarea Sf. Sinod,

Bucure}ti - 1911, pag. 159.62. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de Prof. A.P.Lopuhin, traducere

de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti - 1946, pag. 385.63. Ibidem, pag. 384.

64. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982,pag. 390.

65. „Apologe]i de limb@ greac@” - trad. T.Bodogoe, Olimp C@ciul@ }iD.Fecioru, Bucure}ti - 1980, pag. 26 (Apologia I - Sf. Iustin).

66. „Tezaurul Ortodoxiei” de Preot Dr. {tefan {levoac@ Edit. EpiscopieiBuz@ului - 1990, pag. 91.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Page 30: Crestinismul parintilor nostri

5 8 5 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

SUPERSTI[IILE{I CREDIN[A

„Iar de basmele cele lume}ti }i b@be}tifere}te-te }i deprinde-te cu dreaptacredin]@.”

Ap. Pavel(1 Tim. 4,7 - Biblia sinodal@ - 1991)

SPIRITISMUL - antic }i modern

1. P@gânismul ca tradi]ie cre}tin@ prin amesteculbisericii cu statul:

„Via]a religioas@-moral@ din acest timp nu mai este la în@l]imeala care se afla înainte de proclamarea religiunii cre}tine ca religiunede stat. Aceasta ne-o spune cu mult@ am@r@ciune sfântul Atanasie celMare (secolul IV d.Hr. n.n.)”.1

„Trecerea în mas@ la Cre}tinism a p@gânilor, f@cut@ de multe orinumai din interes, iar nu din convingere, n@v@lirile barbare... au f@cutca în inimile multora, indiferen]a }i f@]@rnicia s@ ia locul piet@]ii de maiînainte, supersti]iile locul credin]ei adev@rate...”2

„Buruienile obiceiurilor p@gâne}ti au p@truns }i p@trund tot maimult în gr@dina Bisericii...”3

„Printre aceste feluri de obiceiuri p@gâne}ti... putem num@ra:– chiroman]ia (citirea în liniile palmei)– oniroman]ia (tâlcuirea viselor)– vr@jitoria (farmece, descântece)– necroman]ia (citirea în oase, m@dulare, etc.).– astrologia (citirea în a}tri a sor]ii). {i ast@zi se mai spune c@

cineva are ‚o stea norocoas@’ sau, de cade vreo stea, se spune c@ ‚amurit cineva’.

– spiritismul (chemarea duhurilor mor]ilor)– hipnotismul (somn indus pentru a afla taine)– telepatie (a afla ce se întâmpl@ la distan]@)

1. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,profesor la Fac. de Teologie, Bucure}ti 1911, pag. 261.

2. Ibidem, pag. 261.3. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul

român ortodox al Oradiei. Editura episcopiei Oradiei, 1955, pag. 38.

Supersti]iile }i credin]a

Page 31: Crestinismul parintilor nostri

6 0 6 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

În afar@ de faptul c@ toate acestea sunt ni}te simple în}el@torii -bune de am@git pe cei lesne încrez@tori în tot felul de basme - toateacestea sunt osândite de Dumnezeu ca obiceiuri p@gâne}ti...” (numiteazi cu preten]ie: parapsihologie n.n.).4

„Chiar }i în zilele noastre - în veacul acesta de lumin@, când minteaomului, blagoslovit@ de harul dumnezeiesc a ajuns la adev@rate culmide gândire - chiar }i azi la câteva mii de ani dup@ ce Domnul a pusporunc@ stra}nic@ împotriva obiceiurilor p@gâne}ti }i diavole}ti a tot felulde farmece, descântece }i vr@jitorii - înc@ mai întâlnim nu rare ori înora}ele }i în satele noastre cre}tini - b@rba]i }i femei, b@trâni }i tineri -care înc@ mai dau crezare sau mai folosesc asemenea obiceiurip@gâne}ti.”5

Fie c@ se numesc descântece sau vr@ji, farmece sau f@c@turi,boscoane sau nevr@ji }i a}a mai departe, întâlnim astfel de obiceiurip@gâne}ti - mai ales în lumea satelor - mai la tot pasul în leg@tur@ cuna}terea }i botezul, cu nunta }i înmormântarea, cu vânatul }i pescuitul,cu p@storitul }i albin@ritul, cu plug@ritul }i cu alte munci - precum }idiferite feluri de vr@ji pentru prinsul ho]ilor, aducerea ploilor, alungareafurtunilor, vindecarea boalelor, sau în leg@tur@ cu dragostea, îndr@gitul}i m@ritatul, ursitul de bine sau de r@u }i altele.”6

„Unii... descânt@ pe cei bolnavi, ghicesc în ghioc, în ort sau înbobi. Al]ii poart@ buruieni sau a]e s@ nu se deoache, al]ii fac baiere,al]ii prezic viitorul sau tâlcuiesc visele... Unii vor s@ afle viitorul îndrojdie de cafea sau în c@r]i de joc, în zodii, planete }i de la papagali,al]ii cred c@ le va merge r@u sau se va întâmpla vreo nenorocire dac@

le iese cineva cu golul dinainte, sau vreun iepure, sau dac@ sunttreisprezece la mas@, sau dac@ se vars@ sarea sau piperul - în sfâr}itsunt nenum@rate buruieni de tot felul - mai mari sau mai mici, dar toateotr@vitoare, p@gâne}ti }i diavole}ti - care în@bu}e florile }i plantelecredin]ei celei adev@rate în sufletele unora dintre credincio}ii no}tri dela sate sau de la ora}e.”7

„Alte farmece, vr@jitorii }i ghicitorii se fac cu unele lucruribiserice}ti... Astfel prin unele sate de la noi }i de aiurea sunt vesti]i aceiacare citesc în Pravil@, adic@ - pretind ei - ghicesc în Biblie sau înPsaltire despre cele ce-l intereseaz@ pe cutare sau cutare: boal@, noroc,m@riti} }.a.m.d. Va s@ zic@ îndr@zne}te cineva s@ fac@ ghicitoare, vraj@p@gâneasc@ tocmai cu Sfânta Scriptur@, care osânde}te - înc@ de petimpul lui Moise - orice fel de vr@ji, descântece, ghicitorii }i tâlcuiri desemne.”8

„Descântecul sau vraja - orice ar spune }i ar crede cineva, chiardac@ ar fi f@cute pentru o ]int@ bun@ }i cinstit@, ca vindecarea unui bolnav- vr@jitoria sub orice form@ nu-i rug@ciune, nu-i cinstire adus@ luiDumnezeu, ci-i slujire Satanei, obicei p@gânesc.”9

„Unii încep sem@natul la asfin]itul soarelui }i cu ochii închi}i,crezând c@ astfel p@s@rile nu vor vedea semin]ele }i nu le vor mânca.

Unele femei las@ u}a descuiat@ la na}tere ca s@ nasc@ mai u}or.Al]ii ca s@ plou@ trec apa printr-un ciur în chip de ploaie. Al]iifolosindu-se de din]ii, p@rul, unghiile, haina, cârpa (baticul) sau altobiect care a fost al cuiva, cred c@ pot cu anumite vr@ji s@ pun@

4. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopulromân ortodox al Oradiei, Editura episcopiei Oradiei, Oradea - 1955,pag. 36.

5. Ibidem, pag. 31.6. Ibidem, pag. 33.

7. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopulromân ortodox al Oradiei. Editura episcopiei Oradiei, Oradea - 1955,pag. 33.

8. Ibidem, pag. 40.9. Ibidem, pag. 40.

Supersti]iile }i credin]a

Page 32: Crestinismul parintilor nostri

6 2 6 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

st@pânire pe cugetul }i pe voin]a acelei persoane, fie pentru dragoste,fie pentru ur@.”10

„Începând înc@ de la na}terea omului - cum ar fi banul de aursau de argint pus în sc@ld@toarea nou-n@scutului - terminând cumoartea sa - cum ar fi înfigerea unui ]@ru} în mormântul cut@ruia, desprecare se spune c@ este strigoi, sau ungerea u}ilor cu usturoi împotrivastrigoilor în noaptea Sfântului Andrei - o sumedenie de datine (tradi]iin.n.) p@gâne}ti înso]esc din umbr@ via]a multor cre}tini, mai ales de pela sate - aceste datini îmbr@când straiul cre}tinesc, pentru a fi mai u}orcrezute }i primite de credincio}i.”11

„Asemenea acestora sunt aceia care... se înc@p@]âneaz@ s@citeasc@ în împ@rt@}ania bolnavilor, dac@ ace}tia se vor vindeca sauvor muri cumva, dup@ felul în care sfânta cuminec@tur@ plute}te deasuprasau se cufund@ în linguri]@ sau potirul Cuminec@turii. A se cufunda mairepede sau mai încet împ@rt@}ania bolnavului în potir sau linguri]@,aceasta nu-i nici un fel de semn, ci atârn@ numai de umezeala care ap@truns mai repede sau mai încet în Sfânta Împ@rt@}anie.”12

„Preo]ii trebuie s@ atrag@ luarea aminte credincio}ilor care vor s@ghiceasc@ zilele omului din Sfânta Cuminec@tur@ c@ acesta-i un p@cattot atât de groaznic ca }i acela al folosirii Cuminec@turii pentru vraj@sau farmece.”13

„Tot din ale Bisericii furate sunt descântecele, farmecele }ivr@jitoriile pe care unii le fac cu aghiazma sau apa sfin]it@.”14

2. Spiritism, }arlatanie }i cre}tinism:„Nu pu]in@ zarv@ au stârnit în ultimul sfert de veac în diferitele

col]uri ale patriei noastre a}a numitele ‚vedenii, semne, minuni’ }i‚proorocii’ care au pus pe unii pe gânduri, iar pe al]ii pe drumuri,aducând tulbur@ri mai mari sau mai mici în sufletele unora dintre cre}tini,în sânul Bisericii }i în rândul ob}tei. Ba unul a v@zut un ‚mo}’, ba altula f@cut o c@l@torie prin ‚v@mile v@zduhului’, v@zând ‚raiul’ cu fericirile}i ‚iadul’ cu muncile.”15

„Unul a v@zut un alt ‚mo}’, alta a v@zut chiar pe Mântuitorul }i peMaica Domnului, care i-au poruncit s@ vorbeasc@ lumii. Într-o parte a]@rii alt ‚mo}’ zice c@ a pref@cut o femeie în m@g@ri]@, iar în alt@ partezice c@ pe geamul bisericii din sat ar fi ap@rut un semn în chip de pe}tedin care curge sânge. Acum câ]iva ani zice c@ s-ar fi ar@tat MaicaDomnului unor copii, f@g@duind s@ spun@ lumii ceva foarte de seam@.”16

„De curând în multe sate }i ora}e de ale noastre s-a r@spândit oscrisoare vorbind de ni}te pietre c@zute din cer cu chipul DomnuluiHristos, cu chipul Maicii Domnului }i cu porunca de a cinsti duminicile}i s@rb@torile, îns@ în aceste scrisori amenin]ându-se cititorii c@ dac@nu le-ar scrie de trei ori }i nu le-ar da în 24 de ceasuri la trei oameni,atunci vor arde de vii.”17

„...cercetându-se cu luare aminte de Biseric@ }i de credincio}i s-adovedit c@:

– mul]i dintre cei care au spus c@ au avut vedenii }i au început s@prooroceasc@ neadev@rat, erau de fapt oameni cu mintea întunecat@,necunosc@tori ai Scripturii }i care-}i luau închipuirile lor drept lucruriaevea, adev@rate. Al]ii dintre cei cu proorociile ‚adev@rate’ - sausprijinitorii lor, nelipsind chiar }i unii preo]i, c@lug@ri sau c@lug@ri]e printre

10. „Buruieni crescute la umbra Bisericii”, de Valerian Zaharia, episcopulortodox român al Oradiei, Oradea - 1955, Editura episcopiei Oradiei,pag. 33.

11. Ibidem, pag. 39.12. Ibidem, pag. 41.13. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul

ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 41.14. Ibidem, pag. 40.

15. Ibidem, pag. 10.16. Ibidem, pag. 10.17. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul

ortodox al Oradiei - 1955, pag. 11.

Supersti]iile }i credin]a

Page 33: Crestinismul parintilor nostri

6 4 6 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ace}tia - erau de fapt ni}te }arlatani care visau s@ strâng@ averi de peurma jertfelniciei credincio}ilor care le d@deau crezare.”18

CONCLUZIE:

„{i a}a, p@r@sind calea cea dreapt@, oamenii au r@[email protected] cel frumos al dreptei credin]e s-a umplut de buruieni.”19

„În l@turi a}adar cu obiceiurile cele p@gâne}ti pierz@toare desuflet, întunec@toare de cuget, agonisitoare de osând@.”20

„Fiul meu, s@ nu ghice}ti viitorul dup@ zborul p@s@rilor,pentru c@ aceasta duce la închinare de idoli; s@ nu descân]i, s@nu cite}ti în stele, s@ nu faci vr@ji, s@ nu vrei s@ auzi de ele, nicis@ le vezi, c@ci din toate acestea se na}te închinarea la idoli.”

(Didahia)21

„Credin]a într-un singur Dumnezeu înseamn@ }i p@zireaînv@]@turii descoperite de El... ferirea de supersti]ii }i de practi-carea lor...”22

Capitolul II

ÎNCHINAREA

„De aceea, iubi]ii mei fugi]i deînchinarea la idoli.”

Apostolul Pavel(1 Cor. 10,14 - Biblia Sinodal@ - 1991)

18. Ibidem, pag. 12.19. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr. {tefan {levoac@, cu

binecuvântarea Prea Sfin]itului Epifanie Norocel, episcopul Buz@ului,Editura Episcopiei Buz@ului - 1990, pag. 185.

20. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopulortodox al Oradiei, 1955, pag. 62.

21. „Scrierile P@rin]ilor Apostolici” cu binecuvântarea P.F.P. Iustin,patriarhul BOR. Traducere Pr.D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 26.

22. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti 1978, pag. 155.

Page 34: Crestinismul parintilor nostri

6 6 6 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CUM M~ ÎNCHIN:

„Duh este Dumnezeu }i cei ce I seînchin@ trebuie s@ I se închine în duh }iadev@r.”

Iisus(In. 4,24 - Biblia Sinodal@ - 1991)

EPOCA PATRIARHAL~

„Pân@ la Moise, neamul cel ales consta din patriarhi singuratici,care transmiteau succesiv unul altuia f@g@duin]ele primite de ei }iamanetul încredin]at lor al adev@ratei religii, primind în acela}i timpexplica]ia, confirmarea }i completarea în ar@t@rile personale }i revela]iilef@cute lor de Dumnezeu sau de sfin]ii Lui îngeri.”1

„Despre via]a patriarhilor cronicarul sacru nu ne d@ mai departenici un fel de detalii.”2

„Ei au fost, cum se }tie, zece, num@rând de la Adam pân@ la Noeinclusiv...” (dac@ ad@ug@m pe Avraam, Isaac }i Iacov dup@ potop, întotal sunt treisprezece n.n.).3

„...fiecare din ei a fost adev@rat monument atât al credincio}ieilui Dumnezeu întru îndeplinirea f@g@duin]elor Sale, cât }i al credin]ei }ir@bd@rii p@rin]ilor. Fiecare din ei a tr@it timpul h@r@zit lor }i fiecare atransmis credin]a }i f@g@duin]a încredin]ate lor spre p@straremo}tenitorului s@u cu genera]iunea sa. Pentru o p@strare mai bun@ aacestui mare testament, lor le-a fost dat@ }i o via]@ minunat de lung@.”4

„A}a Adam a putut istorisi despre via]a sa fericit@ în rai, desprec@derea în p@cat }i despre marea f@g@duin]@ dat@ lui pentru izb@vireadin robia p@catului }i a mor]ii în curgerea de câteva genera]iuni, pân@la na}terea lui Lameh, tat@l lui Noe, iar ultimii patriarhi, ca Lameh }iMetusaleh, au tr@it chiar pân@ la acea vreme când a fost început@facerea corabiei, care avea s@ serveasc@ de leag@n al omenirii celei

1. „Istoria Biblic@. Vechiul Testament” - de Pr. A.P.Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1944, vol.II, pag. 259.

2. Ibidem, vol.I, pag. 165.3. Ibidem, vol.I, pag. 167.4. Ibidem, vol.I, pag. 165.

Cum m@ închin

Page 35: Crestinismul parintilor nostri

6 8 6 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

noi de dup@ potop, deoarece ultimul din ei a murit chiar înainte depotop.”5

„Noe era nu numai mo}tenitorul cuvio}iei }i credin]ei, ci }ipropov@duitorul ei pe p@mânt, }i ‘primind revela]ia despre ceea ce nuera înc@ v@zut’ (Evr.XI,7), p@}i la facerea cor@biei pentru mântuireacasei sale, mustrând prin predica sa lumea }i necredin]a }i nelegiuireaei.”6

„Cu moartea lui Iacov... se încheie epoca patriarhal@ a istorieibiblice. Particularitatea ei distinctiv@ a fost comunicarea direct@ }inemijlocit@ a patriarhilor, adic@ a c@peteniilor principale }i a p@rin]ilorneamului ales cu Dumnezeu }i cârmuirea poporului de c@tre ei pe bazaacelor temeiuri }i pravile morale nemijlocit comunicate.”7

CULTUL:

„Religia începu s@ se exprime în forme externe, }i prin urmare }iîn rug@ciune, înc@ din vremea primilor fii ai lui Adam: în aducerea dedar lui Dumnezeu.”8

„Credin]a patriarhilor }i-a g@sit expresia ei exterioar@ în cult.”9

„Astfel pe lâng@ statornicirea sâmbetei }i a c@s@toriei (din Edenn.n.) au fost adause înc@ trei noi a}ez@minte... Acestea sunt a}a numitele‘legi ale lui Noe’...”10

„Acum cultul se cuprindea în ridicarea de altare, de stâlpi (deaducere aminte n.n.), sacrificii (jertfe n.n.), rug@ciuni, f@g@duieli sfinte,t@ierea împrejur...”11

Preo]ia expiatoare:

„Preot - evreie}te Cohen...”12

„În timpurile patriarhale }eful oric@rei familii era preotul ei.”13

„De}i se pomene}te câteodat@ de ‘preo]i’ (E}.XIX,22, grece}te‘iereis’) apoi prin aceste nume se în]elegeau simplu reprezentan]iifamiliilor, care dup@ obiceiul patriarhal s@vâr}eau cultul pentrupopor.”14

„Actele de cult erau s@vâr}ite de capul familiei, care împlinea astfelfunc]ia de preot.” 15

„Prezen]a lui Melhisedec ‘preotul Dumnezeului celui Prea Înalt’(‘iereis toy Theoy toy hipsistoy’) în mijlocul unei popula]ii p@gâne cumse poate crede, a Salemului, în sine e foarte de mirare.”16

„Preo]ia lui impunea asupra sa datoria de a aduce jertf@ }i a îm-p@r]i binecuvântare, ceea ce a }i s@vâr}it el la întâlnirea cu Avraam.”17

5. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Pr.A.P.Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, vol.I, pag.166, Bucure}ti - 1914.

6. Ibidem, pag. 187.7. Ibidem, pag. 531.8. Ibidem, pag. 164.9. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Pr. A. P. Lopuhin, traducere

de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti - 1944, pag. 533.10. Ibidem, pag. 190.

11. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti - 1912, pag. 53.

12. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia - episcopde Oradea, 1955, pag. 25.

13. Ibidem, pag. 25.14. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti,

1944, pag. 152.„Septuaginta Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes”,

edidit Alfred Rahlfs 1933, D.B.Stuttgart, pag. 119.15. „Istoria religiilor” de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982,

pag. 361.16. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.I, Bucure}ti -

1944, pag.311.„Septuaginta” - edidit Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart - 1933, pag. 19.

17. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr.A.P.Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti, 1944, pag. 314.

Cum m@ închin

Page 36: Crestinismul parintilor nostri

7 0 7 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„...în una din ]@rile vecine ap@ru alt drept vestit, Iov, via]a c@ruiase descrie într-o carte deosebit@, care poart@ numele lui.”18

„Întocmai dup@ obiceiul patriarhal, Iov este nu numai capul familieisale, ci }i preotul casei sale, a}a c@ el personal aducea jertfe luiDumnezeu spre cur@]irea p@catelor copiilor s@i.”19

Exista }i o preo]ie general@ a tuturor credincio}ilor:

„De aceea Cain }i Abel, fiii protop@rin]ilor omenirii, aduc luiDumnezeu sacrificii (miel ca jertf@ n.n.) din roadele ostenelilor lor(produse agricole - Cain n.n.) pe care le considerau ca daruri obligatoriifa]@ de Cerescul P@rinte” (ei nu erau capi ai familiilor lor, nefiind nicic@s@tori]i n.n.).20

Slujba}i în cadrul preo]iei generale:

„Dreptul de întâi n@scut, ca unul ce cuprinde în sine mo}tenireadumnezeie}tii f@g@duin]e... era mai scump ca orice.”21

„În acest sens se vorbe}te }i de întâi-n@scu]i ai evreilor înEgipt...”22

„(Isaac) binecuvânt@ pe Iacov cu binecuvântarea de întâi n@scut:...s@ fii st@pân peste fra]ii t@i...”23

Impunerea mâinilor ca binecuvântare

„În Vechiul Testament g@sim foarte multe locuri de unde vedemimpunerea mâinilor înd@tinate la iudei. A}a de exemplu Isaacbinecuvânteaz@ pe Iacov în locul lui Esau, iar b@trânul ‘Israil (Iacov)î}i întinse mâna sa cea dreapt@ }i o puse pe capul lui Efraim... }i mânasa cea stâng@ pe capul lui Manase’ spre a-i binecuvânta, c@ci erau fiiis@i.”24

CONCLUZIE:

„Manifest@rile principale ale acestei religiuni patriarhale era}i circumciziunea, jertfa }i paza sâmbetei...”25

„În astfel de tr@s@turi generale se prezint@ via]a patriarhilorneamului celui ales, care erau purt@torii exclusivi ai adev@rateireligii }i a marei f@g@duin]e, legate de dânsa, despre Mântuitorul}i care de aceea se aflau sub o deosebit@ conducere a Providen]eidivine.”26

18. Ibidem, pag. 540.19. Ibidem, pag. 542.20. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II,

Bucure}ti - 1912, pag. 53.21. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, Bucure}ti -

1944, pag. 410-411, vol.I.22. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.I.B.M.

al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 247.23. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, traducere de

patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti, 1944, pag. 413.

24. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1911, pag.48.

25. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 13.

26. Ibidem, vol.I, pag. 535.

Cum m@ închin

Page 37: Crestinismul parintilor nostri

7 2 7 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

EPOCA VECHIULUI ISRAEL

„Prefigurarea ‘zidirii’ sau a întemeierii Bisericii se începuse de multde Dumnezeu în Vechiul Testament, prin alegerea lui Israel, a templului}i rânduielilor lui cultice }i prin vestirile proorocilor despre Mesia }i celece aveau s@ se întâmple cu El.”27

„Poporul israelit s-a produs în Egipt din doisprezece fra]i, fiiilui Iacov.”28

„Faptele Apostolilor vorbesc despre cei doisprezece patriarhin@scu]i din Iacov (Fp.Ap. 7,8.9).29

„Propriu vorbind triburi s-au format treisprezece, deoarece dup@deosebite împrejur@ri genera]ia lui Iosif, rezultat@ de la cei doi fii ai s@i- Efraim }i Manase - a alc@tuit dou@ triburi...”30

„În timp ce lumea p@gân@ era l@sat@ în voia legii dezvolt@rii fire}ti,p@c@toase, poporului Israelit îi era descoperit@ legea sfin]eniei.”31

„Scopul a}ez@mântului era de a separa pe poporul israelit dincealalt@ omenire }i a-l face popor ales în care ar fi putut s@ se p@streze}i s@ creasc@ semin]ele mântuirii predestinat@ s@ se r@spândeasc@ apoiîn toat@ omenirea.”32

„Acest popor nu-i nici filozof }i nici politic. Chemarea lui în istoriese m@rginea exclusiv la problema religioas@. Scopul final al istorieiuniversale se cuprindea în realizarea pe p@mânt a Împ@r@]iei lui

Dumnezeu (Apoc. XX,1-7; 1 Cor. XV,28)... iat@ determinarea juridic@a situa]iei poporului lui Israel în istorie.”33

I. TEMPLUL {I SERVICIUL EXPIERII

1. Prezen]a lui Dumnezeu în sanctuar

„Întreg cultul poporului se concentra astfel împrejurul templului,care trebuia s@ serveasc@ ca simbol adev@ratei prezen]e a lui Iehovaîn mijlocul poporului S@u... la sanctuar, unde, dup@ credin]a întreguluipopor locuia Însu}i Dumnezeu pe sicriul a}ez@mântului (chivotul legiin.n.), între aripile întinse ale heruvimilor.”34

„Cortul Sfânt a fost construit dup@ planul lui Dumnezeu,descoperit lui Moise...”35

„Sanctuarul sau templul propriu-zis (naos) era loca}ul sfânt sauCasa lui Dumnezeu (Mat. 23,21) „Casa Tat@lui” (Ioan 2,16) în caren-aveau voie s@ intre credincio}ii, nici când aduceau ofrande (Mat.5,23-24).”36

„...’naos’ se refer@ la templul propriu-zis iudaic, care cuprindea:Sfânta, rezervat@ preo]ilor }i Sfânta Sfintelor, desp@r]ite printr-operdea, unde intra numai Arhiereul o dat@ pe an, de ziua Isp@}irii saua Împ@c@rii.”37

27. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 57.

28. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 344.

29. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Ioan Mircea, Bucure}ti 1984,ag. 356.

30. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti- 1944, pag. 344.

31. Ibidem, vol.IV, Bucure}ti - 1946, pag. 143.32. Ibidem, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 260.

33. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Pr. A. P. Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti - 1946, pag. 143.

34. Ibidem, vol.II, Bucure}ti, 1945, pag. 402.35. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Manual

pentru seminariile teologice. Ed.IBM al BOR, Bucure}ti, 1978, pag.74.

36. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti,1984, pag. 482.

37. Ibidem, pag. 481.

Cum m@ închin

Page 38: Crestinismul parintilor nostri

7 4 7 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

2. Preo]ia aronic@ (preotul }i marele preot):

a) Terminologie (preo]ii Domnului spre deosebire de ai idolilor):„(cohen) preot” (în ebraic@, dup@ originalul ebraic n.n.)38

„preo]ii, fiii lui Aaron (ohi iereis, ohi yhioi Aaron)” (grece}te,dup@ Septuaginta n.n.) Lev. 1,5.39

„‘preot’, ‘servitor’ al altarului’.”40

„În timpul lui Moise, familia lui Aaron }i urma}ii ei erau ale}i deDumnezeu s@ îndeplineasc@ toate func]iunile sacerdotale ale întregiina]iuni.”41

„La evrei arhiereul era ‘supremul preot’ ales dintre fiii întâi n@scu]iai familiei lui Aaron din neamul lui Levi. La început arhiereul func]ionape via]@... Rolul lui sacramental era de a aduce jertf@ pentru sine }ipentru popor (Ev. 5,3).”42

„Core, Datan }i Abiram, împreun@ cu dou@ sute cincizeci de c@pe-tenii din Israel s-au revoltat contra lui Moise, voind s@ fie preo]i împo-triva lui Aaron. Dar Dumnezeu i-a pedepsit cu moarte n@praznic@, capoporul s@ }tie c@ numai cei din semin]ia lui Levi }i din familia lui Aaronpot fi preo]i.”43

„...în statul lui Moise toate drepturile }i privilegiile preo]ilor sereduc exclusiv la sfera religioas@, iar nu se extind asupra sferelor

politice sau sociale.”44

b) Slujbele expiatoare ale preo]iei aronice

„Preo]ie (gr. ierosini - ierateuma, lat. sacerdos - sacerdotiumslujirea la templu, celebrarea }i aducerea jertfei).”45

„Cultul este rânduit în perioada exodului pân@ în cele mai miciam@nunte. Apare un sacerdo]iu bine organizat, preo]ii (Kohanim)îndeplinind în primul rând rolul de mijlocitori între om }i Dumnezeu...Ei sunt îns@ }i s@vâr}itorii cultului public, cei ce aduc ofrandele }isacrificiile.”46

„Jertfele au caracter latreutic pentru adorarea }i pream@rirea luiDumnezeu; euharistic pentru mul]umire lui Dumnezeu, ...}i expiator,adic@ de împ@care cu Dumnezeu.”47

„Preo]ii au datoria de a s@vâr}i toate actele de cult, de la altarulde jertf@, din Sfânta }i Sfânta Sfintelor.”48

„Cultul dumnezeiesc ebraic de toate zilele, dup@ rânduirile Legii,se plinea aducând la templu în fiecare zi diminea]a }i seara, în numelepoporului evreu, câte un miel de un an ca ardere de tot. Împreun@ cuaceasta se aprindea t@mâie pe altarul t@mâierii...”49

c) Rolul sanitar al preo]iei aronice:

„Preo]ii erau to]i fii ai lui Aaron, iar apoi }i descenden]i ai lui38. „Elemente de gramatica limbei ebraice” de Preotul Ec.I.Popescu

M@l@e}ti, prof. la Facultatea de Teologie, Craiova - 1921, pag. 248.39. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprob.Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti - 1991, pag. 115. „Septuaginta” - Stuttgart, 1935, p. 158.40. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.I, Bucure}ti, 1910, pag. 3.41. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia - episcop

de Oradea, 1955, pag. 25.42. „Dic]ionar al Noului Testament” de Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984,

pag. 37.43. Studiul Vechiului Testament” de Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Bucure}ti -

1978, pag. 91.

44. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti -1944, pag. 339.

45. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti - 1981, pag. 304.

46. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982,pag. 363.

47. „Studiul Vechiului Testament” - de Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Bucure}ti -1978, pag. 84.

48. Ibidem, pag. 92.49. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1912, pag. 56.

Cum m@ închin

Page 39: Crestinismul parintilor nostri

7 6 7 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Aaron, vrednici de aceast@ chemare preo]easc@ dup@ însu}irile lorsuflete}ti }i trupe}ti... Ei aveau îndatorirea de... a cur@]i dup@ anumitritual lepra }i alte necur@]ii...”50

„...cel vindecat trebuia s@ intre s@ se arate preo]ilor }i s@ aduc@darul statornicit, ca s@ primeasc@ adeverin]a formal@ despre cur@]ireasa.”51

„Apoi i-a zis Iisus: vezi, nu spune nim@nui, ci mergi, arat@-tepreo]ilor }i adu darul pe care l-a rânduit Moise, spre m@rturie lor”(s@ vad@ cu ochii lor lucrarea lui Mesia n.n.).52

II. SINAGOGA - PRELUNGIRE A TEMPLULUIDIN IERUSALIM

1. ADUNAREA sau comunitatea credincio}ilor: „Cultul iudaic se s@vâr}i nu numai în Templul din Ierusalim, ci }i

în sinagoge...”53

„sinagoga = o adunarea împreun@ - un termen aplicat ambelorno]iuni: comunitate... }i spa]iul în care lumea se aduna pentru înv@]@tur@mutual@, discu]ii ori distribuirea justi]iei, iar Sâmb@ta pentru rug@ciuni}i cult...”54

„Iudeii... înfiin]eaz@ sinagoge sau case de rug@ciuni (în ebraic@:batei hakenesat; în greac@: sinagoghe; proseikteria) pentru a se adunaîntr-însele sâmb@ta...”55

„...sinagoga, sau casa ob}teasc@ de rug@ciune... înlocuia înoarecare m@sur@... templul din Ierusalim.”56

„Sinagoga se prezenta mai degrab@ ca o completare atemplului.”57

2. PREO[IA general@ a tuturor credincio}ilor: „...clasa preo]ilor nu avea o importan]@ exclusiv@, pentru c@

poporul israelit în toat@ alc@tuirea sa era ‘popor sfânt’, ‘împ@r@]ie

50. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti- 1944, pag.326.

51. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti- 1946, pag. 319.

52. „Biblia adic@ dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”,trad. de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti - 1938,pag. 1106.

53. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti - 1912,pag. 55.

54. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcoportodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 10.

55. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti - 1912,pag. 55.

56. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti1946, pag. 62.

57. „Dic]ionar al Noului Testament”, de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti- 1984, pag. 446.

Cum m@ închin

Page 40: Crestinismul parintilor nostri

7 8 7 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

preo]easc@’ (E}.XIX 5,6; Deut.VII,6).58

3. SLUJBA{II comunit@]ii (adun@rii):

a) prezbiterii sau b@trânii poporului „Fiecare familie (comunitate din vremea lui Moise n.n.) avea în

capul s@u un reprezentant, a}a numit ‘b@trânul’.”59

„b@trân = presbiteros; termenul grecesc este tradus în române}teprin b@trân sau ... ‘b@trânii poporului’” ...60

„Apoi a zis Dumnezeu iar@}i c@tre Moise: ‘Suie-te la Domnul, tu}i Aaron... }i }aptezeci dintre b@trânii lui Israel (presbiteron Israel -în greaca Septuagintei n.n.).” Ex. 24,1.61

„Apoi s-a întors Moise în tab@r@ împreun@ cu b@trânii lui Israel(grece}te: presbiteroi Israel) Numeri 11,30.”62

„Ace}ti ‘b@trâni’ (gr. prezbiteri n.n.) care constau din oameniîn]elep]i]i de via]@ }i de experien]@ se înf@]i}au... ca reprezentan]i aipoporului în în]eles social, ca ale}i }i expresie a con}tiin]ei lui.”63

„...prezbiterii sinagogii, sau b@trânii adun@rii (ohi presbiteroites sinagoghes)”.64

„Regula era s@ nu se cl@deasc@ nici o sinagog@, pân@ nu se g@sesc10 oameni cu r@gaz, care trebuia s@ se ocupe cu administra]ia institu]iei.

Ei se mai numeau }i p@storii - ‘mai marii sau b@trânii (grece}te:prezbiteroi n.n.)’. Li se rezervau locuri de onoare în timpul serviciuluidivin (Fapte XII,15; Matei XXII,6).”65

„Iar dup@ ce a intrat (Iisus) în templu, s-au apropiat de El, pecând înv@]a, arhiereii }i b@trânii poporului (în greac@: presbiteroi toilaoi - Mat. 21,23 în original n.n.) }i au zis: Cu ce putere faci acestea?{i cine [i-a dat puterea aceasta?”66

- Prezbiterii sau b@trânii erau numi]i }i p@zitori sausupraveghetori:

„Supraveghetorii se numesc (în originalul ebraic n.n.) Soterim.A}a se numesc chiar cei }aptezeci b@trâni; Numeri XI,16" (înainte s@fie ale}i 70, n.n.).67

„ (}oter) = supraveghetor (overseer)68

„{i a zis Domnul c@tre Moise: adun@-Mi Mie }aptezeci de b@rba]idin b@trânii (grece}te: presbiteron) lui Israil, pe care-i }tii tu, c@ suntb@trâni (grece}te: presbiteroi) }i supraveghetori (ebraic@: }oterim)ai lui, }i ia-i în cortul adun@rii ca ei s@ stea acolo cu tine (Numeri XI,16)”(deci, prezbiter = b@trân = supraveghetor n.n.).69

58. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti

- 1944, pag.339.59. Ibidem, pag. 348.60. „Dic]ionar al Noului Testament”, de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti

- 1984, pag. 52.61. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprob.Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991,

pag.94 (Ie}irea 24,1); „Septuaginta” edidit Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart- 1935, pag. 126.

62. Ibidem, pag. 163.235 (Numeri 11,30)63. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti

- 1944, pag. 345.64. „Septuaginta” edidit Prof.D.Dr.Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart - 1935,

pag. 162 (Lev. 4,15).

65. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei ortodoxe române Oradea - 1955, pag.10.

66. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991,pag.1124; „The New Greek E. I. New Testament” - Illinois - 1990,pag. 80.

67. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti- 1944, pag.71.

68. „The analytical hebrew and chaldee lexicon”, Benjamin Davidson, Ed.Zondervan - 1970, pag.711.

69. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - A.P.Lopuhin, Bucure}ti - 1944,vol.II, pag.376; „Septuaginta - edidit Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart -1935, pag. 234.; „Torah, Nebiim, Ketubim - Biblia hebraica”, pag. 265(Numeri XI,16).

Cum m@ închin

Page 41: Crestinismul parintilor nostri

8 0 8 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

- B@trânii (prezbiterii) nu se confundau cu preo]ii sau arhiereii „Membrii sinedriului erau deci arhiereii, preo]ii... c@rturarii }i

b@trânii poporului.”70

- Colegiul prezbiterilor sinagogii: „Tot ei (b@trânii sinagogii) alc@tuiau tribunalul (sinedriul

local).”71

„Superiorul sinagogii (ro} hakenasat c@petenia în]elep]ilor n.n.)conducea colegiul b@trânilor (prezbiterium n.n.).”72

„...{ef de sinagog@, adic@ }eful principal al parohiei, care se bucurala iudei de mare respect (era numit }i ‘mai marele p@stor’).” 73

b) al]i slujba}i ai comunit@]ii: „Sinagoga - ca o comunitate iudaic@ - era administrat@ de un

conduc@tor (Mc. 5,35-36) ajutat de un slujitor (Lc. 4,20).”74

„...era oficialul sau asistentul permanent (Lc. 4,20) ale c@ruisarcini erau în parte eclesiastice, în parte civile. Adesea el func]iona caînv@]@tor.”75

„Levi]ii erau simpli servitori biserice}ti (ale}i în locul întâilor n@scu]idin comunitate n.n.) care erau destina]i treburilor inferioare la cort.”76

„Adu dup@ aceea pe levi]i înaintea cortului adun@rii, unde veiaduna toat@ ob}tea fiilor lui Israel.”77

„Astfel de adunare se alc@tuia din b@trânii poporului... (deciob}tea fiilor lui Israel era ob}tea prezbiterilor n.n.).”78

„S@ se apropie levi]ii înaintea Domnului }i fiii lui Israel (b@trâniisau prezbiterii n.n.) s@-}i pun@ mâinile pe levi]i.”79

„Ei au fost ale}i de Dumnezeu... în locul întâilor n@scu]i aievreilor.”80

„În Vechiul Testament, ‘întâiul-n@scut’ între mai mul]i fra]i eraprivilegiat cu drepturi speciale; (o dat@ cu impunerea mâinilor primea}i o binecuvântare special@ n.n.)” (vezi paragraful 23 de la EpocaPatriarhal@).81

„Prin impunerea mâinilor de c@tre fiii lui Israel, fur@ sfin]i]i }iLevi]ii pentru serviciul dumnezeiesc.”82

„Drept levi]i se socoteau to]i membrii de parte b@rb@teasc@ aitribului lui Levi, afar@ de familia lui Aaron (rezervat@ exclusiv preo]iein.n.).”83

70. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984,pag. 447.

71. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” - de Valerian Zaharia, Oradea- 1955, pag. 10.

72. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1912, p.56.73. „Istoria biblic@. Noul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti -

1946, pag.341; „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” - de ValerianZaharia, Oradea - 1955, pag. 10.

74. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Bucure}ti -1981, pag. 187.

75. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” - de Valerian Zaharia, Oradea- 1955, pag. 10.

76. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - vol.II de A.P.Lopuhin, Bucure}ti- 1944, pag.326.

77. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprob. Sf.Sinod - 1991, pag. 159(Numeri 8,9).

78. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti- 1944, pag.351.

79. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprob. Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991,pag. 159 (Numeri 8,10).

80. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof.Dr. Nicolae Ciudin,Bucure}ti - 1978, pag.88.

81. „Dic]ionar al Noului Testament” - Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti -1984, pag. 247.

82. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod,Bucure}ti - 1912, pag. 49.

83. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti- 1944, traducere de patriarhul Nicodim, pag. 326.

Cum m@ închin

Page 42: Crestinismul parintilor nostri

8 2 8 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

4. CULTUL sinagogal }i particular, ca prelungirea Templului din Ierusalim

a) Serviciul divin propriu-zis:

- forma de salut:

„Evreii se salutau cu ‘pace’” (la fel ca apostolii }i cre}tinii NouluiTestament n.n.).84

- jertfe duhovnice}ti (rug@ciune, cântare, predic@):

„Sinagoga este o cas@ de adunare, în care sacrificiile de laTemplu sunt înlocuite cu rug@ciuni, lecturi din c@r]i sacre, etc.”85

„În sinagoge se citea Sfânta Scriptur@, se traducea în limbacunoscut@ poporului, se f@ceau rug@ciuni }i se intonau cânt@rireligioase.”86

„Cultul dumnezeiesc se începea în sinagoge, cu o rug@ciunerostit@ de unul din cei de fa]@...”87

„În aceste sinagogi se adunau ei în zilele de s@rb@toare }isâmb@ta... pentru a se ruga lui Dumnezeu }i a asculta citirile din Lege}i din prooroci (adic@ V.T. n.n.) }i tâlcuirile lor.”88

„Tot în sinagogi au propov@duit (predicat n.n.) mai întâiMântuitorul Hristos (Lc. 4,15-33) }i apostolii }i ucenicii (Fapte 9,20;13,5.14.43; 14,1; 17,10).”89

- }coala de Sabat (}coala biblic@):

„Sinagoga era domeniul deosebit al c@rturarilor. În ea s-a stabilitcontactul între c@rturari }i popor” (c@rturarii erau slujba}ii }colii de Sabatn.n.).

„...}coala în majoritatea cazurilor se instala în sinagog@.”91

„La vârsta de 5 ani, orice copil iudeu participa la cultul sinagogii,adic@ al comunit@]ii din care f@ceau parte p@rin]ii s@i.”92

„Cultul avea loc în fiecare zi de sabat, când membrii comunit@]iise adunau la sinagog@ pentru rug@ciune }i citiri din scrierile VechiuluiTestament.”93

„F@cându-se acestea, superiorul îndemna pe unul din mul]imeca s@ explice cele citite (Lc. 4,16).”94

„prin intermediul lecturilor }i comentariilor biblice de lasinagog@, Iisus a cunoscut foarte bine Vechiul Testament.”95

„Pentateucul s-a împ@r]it din vechime de Iudei, în 54 de t@ieturisau para}e (phara}ah) pentru cele 54 de sâmbete ale anului‘intercalar’” (para}e sau lec]iuni pentru studiul Bibliei n.n.).95

„Astfel c@ sinagogile iudeilor nu erau numai case de rug@ciune,

84. „Eusebiu de Cezareea” trad. Pr.Prof.T.Bodogoe, Bucure}ti - 1987,pag.374.

85. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982,pag. 368.

86. „Tezaurului liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod,Bucure}ti - 1912, pag. 55-56.

87. Ibidem, pag.56.88. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti -

1984, pag. 446.89. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti -

1984, pag. 446.

90. Ibidem, pag. 446.91. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti -

1946, pag. 60.92. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Bucure}ti -

1981, pag.187.93. Ibidem, pag. 187.94. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod,

Bucure}ti - 1912, pag. 56.95. Dic]ionar de Teologie Ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Bucure}ti p.

187.

Cum m@ închin

Page 43: Crestinismul parintilor nostri

8 4 8 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ci }i }coli de educare religioas@ }i civic@.”96

- jertfe materiale (zecimi }i daruri):

„...sinagoga era nu numai izvorul educa]iei religios-morale, ci }icentru ob}tesc, împrejurul c@ruia se concentra toat@ comunitateacunoscut@ }i sub conducerea c@reia mergea toat@ via]a ob}teasc@.”97

„Pe lâng@ colegiul sinagogii mai era un împ@r]itor de mile(datorit@ darurilor pentru s@raci aduse de credincio}i n.n.).”98

„Apoi a gr@it Domnul lui Moise }i a zis; ‘Vorbe}te levi]ilor }i lezi: când ve]i lua de la fiii lui Israel zeciuiala, pe care v-am dat-o camo}tenire, s@ în@l]a]i din ea dar Domnului a zecea parte, ca zeciuial@,}i vi se va socoti acest dar al vostru ca grâul din arie }i ca mustul de lateasc.”100

b) Serviciul divin al circumciziei:

„T@ierea-împrejur este un semn al Leg@mântului f@cut deDumnezeu cu Avraam (Fapte 7,8) c@ruia i s-a impus prima oar@t@ierea-împrejur. Iar legea se numea ini]ial ‘leg@mântul t@ierii-împrejur’(Fapte 7,8) }i era semnul leg@turii dintre Dumnezeu }i Israel, poporulales care avea s@ fie înfiat de El ca urma}ii lui Avraam.”101

„Acolo (în Betleem) în ziua a opta, spre împlinirea legii, prunculuii se s@vâr}i ritualul t@ierii împrejur.”102

„De}i opera]ia aceasta de obicei se s@vâr}ea de tat@l copilului,dar putea s@ o s@vâr}easc@ }i oricare israelit }i în caz de nevoie chiar}i o femeie...” (acas@ sau la sinagog@, f@r@ preot n.n.).103

„Propriu însu}i ritualul circumciziunii era foarte simplu. S@vâr-}indu-l tat@l rostea rug@ciunea... To]i cei de fa]@ r@spundeau la aceast@binecuvântare ‘amin’, dup@ care se cântau locuri alese din psalmi. Las@vâr}irea circumciziunii noului n@scut i se d@dea numele... (circumciziamarcând deci na}terea dup@ trup spre deosebire de botezul cre}tin careva marca na}terea dup@ spirit }i care dup@ modelul lui Iisus se poateproduce doar unui adult n.n.).”104

„În Vechiul Testament, Dumnezeu a ales un popor unit trupe}te(de aceea leg@mântul se efectua la na}tere n.n.), în Noul Testament unpopor unit suflete}te prin credin]@ (de aceea botezul se efectueaz@ laadult pe baza credin]ei lui n.n.).”

(Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae)105

„Nici chiar sfin]enia Sâmbetei nu putea servi de pretext pentruamânarea s@vâr}irii acestui ritual mai departe de ziua a opta (intrareaîn Israelul dup@ trup putând s@ aib@ deci o dat@ fix@ n.n.)106

„Dispozi]iunile ulterioare d@deau o importan]@ deosebit de marecircumciziunii: ea deveni pecetea indispensabil@ na]ionalit@]ii iudaice(într-adev@r a face parte dintr-o na]iune nu trebuie s@ fii întrebat dac@

96. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod,Bucure}ti - 1911, pag.382.

97. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti -1984, pag. 446.

98. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti - 1946, pag. 64.

98. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, prof. la Facultatea de Teologie,vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 56

100. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti -1991,pag. 171-172.

101. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 478.

102. „Istoria biblic@. Noul Testament” vol.V, de Prof. A. P. Lopuhin,traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1946, pag. 35.

103. „Istoria biblic@. Noul Testament” vol.I, de Prof. A. P. Lopuhin,traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1944, pag.330.

104. Ibidem, vol.V, Bucure}ti - 1946, pag. 36.105. „Sfântul Chiril al Ierusalimului - scrieri, partea întâia. Închinarea }i

slujirea în duh }i adev@r”, traducere de Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae,Ed. IBM al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti - 1991, pag. 373.

106. Ibidem, vol. V ,Bucure}ti -1944, pag.330.

Cum m@ închin

Page 44: Crestinismul parintilor nostri

8 6 8 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

vrei, de aceea circumcizia se putea practica la copii n.n.).”107

c) Serviciul divin pascal

„Apoi a chemat Moise pe to]i b@trânii fiilor lui Israel }i le-a zis:‘Merge]i }i v@ lua]i miei dup@ familiile voastre }i junghia]i Pa}tele’.”108

„Când începu s@ apun@ soarele }i înainte de a scânteia stelele,mieii }i iezii au fost junghia]i }i preg@ti]i pentru solemnitatea pascal@ desutele de levi]i...” (loc]iitorii întâilor-n@scu]i ai poporului n.n.).109

„Dup@ jupuire (mielul) era luat la casa unde inten]iona s@ se adunegrupul. Acolo era fript la foc }i mâncat cu ierburi amare, f@r@ îng@duin]aruperii nici unui os. Tr@s@tura principal@...:

- Mâncarea pâinii nedospite pe toa`t@ durata s@rb@torii.”110

d) Serviciul divin al c@s@toriei

„C@s@toria e rânduit@ de Dumnezeu (Gen. I, 27-28; II,18-20; 23.24)”.111

„La vechii israeli]i ceremonia se s@vâr}ea în ‘camera de sus’. Miriistau sub un baldachin... Cel care oficia c@s@toria nu era un rabin, ciputea fi un b@trân...” (în nici un caz preot n.n.).112

e) Serviciul divin de impunere a mâinilor

„Dar }i Iehova porunce}te lui Moise, zicându-i: ‘Ia-]i pe Iosua,

fiul lui Nun }i pune peste dânsul mâna ta’, ar@tându-i cu aceasta cas@-l consacre urma} al s@u în conducerea lui Israel.”113

„...când i s-a spus lui Moise s@-}i pun@ mâinile asupra lui Iosua...Dumnezeu a ad@ugat: ‘{i Eu voi pune asupra lui din Duhul care este întine’.”114

„Binecuvântarea era înso]it@ mai întotdeauna de actul acesta...(al punerii mâinilor n.n.).”115

f) Serviciul divin de înmormântare

„Înmormântarea se practica la evrei din cele mai vechi tim-puri.”116

„Cum orientalii considerau cadavrul necurat, înmormântarea sef@cea la câteva ore dup@ deces (ca }i primii cre}tini, vezi Fapte. 5,5-7n.n.).”117

„Mormintele se aflau în afara ora}elor }i satelor }i mor]ii erau du}ila groap@ pe n@s@lii în mijlocul jelaniei prietenilor... (f@r@ preot conformLevitic cap.21 n.n.).”118

CONCLUZIE

„Legea mozaic@ fiind ‘conduc@tor spre Hristos’... avea s@trezeasc@ în Israel con}tiin]a p@c@to}eniei }i a vinov@]iei sale }irecunoa}terea necesit@]ii de a-}i cur@]i p@catele prin jertfe, precum}i n@dejdea c@, prin ajutorul harului divin, ei vor dobândi un

107. Ibidem, pag. 330.108. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991,

pag.80 (Ex.12,21).109. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere

de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti - 1946, pag.88.110. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,

Ed.Episcopiei Oradea - 1955, pag.23.111. Ibidem, pag. 15.112. Ibidem, pag. 14.

113. „Tezaurul liturgic” de Prof. Preot Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 48-49.

114. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogoe, O.C@ciul@ }iD.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1980, pag. 146.

115. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1912, pag.49.

116. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi”, de Valerian Zaharia,Ed.Episcopiei, Oradea - 1955, pag. 19.

117. Ibidem, pag. 20.118. Ibidem, pag. 19.

Cum m@ închin

Page 45: Crestinismul parintilor nostri

8 8 8 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Mântuitor (Mesia).”119

„Iehova i-a izb@vit din robie, a avut grij@ deosebit@ de dân}iiîn pustiu, ‘i-a purtat oarecum ca pe ni}te aripi de vultur }i i-a adusla Sine, în sanctuarul S@u, ca s@-i sfin]easc@ }i pe ei }i s@-i fac@‘poporul ales’ al S@u, ‘împ@r@]ie preo]easc@ }i popor sfânt’,deosebit purt@tor al drept@]ii dumnezeie}ti în lume.”120

„Oriunde tr@iau iudei, ei neap@rat se adunau sâmb@ta însinagogi, care erau pentru dân}ii }colile legii lui Dumnezeu, pentrurug@ciunea comun@ }i edificarea reciproc@ }i a [email protected], }i aceste adun@ri sus]ineau într-în}ii duhul comun alunirii }i al reciprocit@]ii.”121

EPOCA NOULUI ISRAEL

„Termenul de Israel se aplic@ în sens spiritual cre}tinilor, numi]i‘Israelul lui Dumnezeu’ (Gal. 6,16), noul Israel - Biserica - poporulcre}tin, sau noul popor al lui Dumnezeu, care a fost prezis înc@ deprooroci (Is. 62,4; Osea 2,1.25; 1 Petru 2,9-10; Rom. 9,25).”122

„Noul Israel se na}te prin puterea tainic@ a credin]eiavraamice, }i aceasta explic@ de altfel }i succesul misiunii cre}tinepropov@duind credin]a în Iisus Hristos înviat” (intrarea în acest poporse face prin credin]@ n.n.).123

„Noul popor Israel include }i ‘r@m@}i]a lui Israel cel vechi carese va mântui’ (Rom. 9,27), c@ci ‘nu to]i din Israel sunt }i israeli]i’, cinumai cei ce au primit pe Mesia-Hristos, au crezut }i tr@iesc }i în inimi}i în fapte ‘via]a lui Hristos’.”124

„Prin urmare, t@ia]i }i net@ia]i împrejur, iudei, elini, barbari, sci]i,robi, liberi, b@rba]i }i femei to]i alc@tuiesc, prin credin]@, o familie }i ofr@]ietate - Biserica, o unitate spiritual@ în Hristos.”125

„A}a se formeaz@ un ‘nou popor ales’, un nou Israel, care seva numi Biserica, asupra c@reia aveau s@ treac@ toate titlurile }iprerogativele Vechiului Israel (1 Petru 2,9-10; Matei 21,43).”126

119. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed. a II-a, Ed. IBMal BOR, Bucure}ti - 1985, pag. 32.

120. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1944, vol.II, pag.143.

121. Ibidem, vol.IV, pag.535.

122. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z”, de Preot Dr.Ioan Mircea tip.cu binec. P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Bucure}ti 1984, pag. 224.

123. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase”, vol.II, de Mircea Eliade.Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti - 1991, pag. 312.

124. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z”, de Preot Dr. Ioan Mircea,Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 224.

125. Ibidem, pag. 228.126. Ibidem, pag. 57.

Cum m@ închin

Page 46: Crestinismul parintilor nostri

9 0 9 1Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

I. TEMPLUL CERESC {I SERVICIUL EXPIERII

1. ÎNCETAREA rolului Templului (cortului) p@mântesc „Templul în curgerea tuturor celorlalte veacuri a r@mas

mo}tenirea }i mândria cea mai mare a poporului, pentru care israeli]iierau gata s@-}i pun@ capul.”127

„...în 66 (dup@ Hristos n.n.) izbucne}te r@scoala evreilor împotrivaRomei; ea se termin@ în anul 70, cu d@râmarea Ierusalimului }i distru-gerea Templului.”128

„Din acel timp, fiecare iudeu la intrarea în Ierusalim întâia oar@ învia]a sa, neap@rat î}i sfâ}ie hainele sale }i exclam@: ‘Casa noastr@ sfânt@}i m@rea]@, unde p@rin]ii no}tri Te-au l@udat pe Tine, e ars@ cu foc’.”129

„Prin aceasta - zice sfântul apostol Pavel - Duhul Sfânt nel@mure}te c@ drumul c@tre Sfânta Sfintelor (din cer) nu era s@ fie ar@tat,cât@ vreme cortul întâi mai sta în picioare (Ev. 9,8).”130

2. ÎNCETAREA preo]iei, umbr@ a celei cere}ti

„Legea ceremonial@.

Cea mai mare parte a Legii mozaice o constituie prescrip]iileceremoniale în leg@tur@ cu: cortul sfânt }i obiectele lui, preo]ia,s@rb@torile, jertfele, sp@l@rile }i cur@]irile, f@g@duin]ele, etc. Aceast@

parte a Legii era de altfel cea mai greu de îndeplinit, c@ci atunci cândMântuitorul vorbe}te de ‘jugul Legii’, iar sfântul apostol Pavel despre‘robia Legii’, ei se refer@ îndeosebi la aceast@ parte a Legiimozaice.”131

„Aceast@ parte a Legii (ceremoniale cu serviciul preo]ieip@mânte}ti n.n.) a avut numai un caracter temporar, fiind obligatorienumai pân@ la venirea Mântuitorului (adev@ratul preot n.n.) (Ev.10,1;Gal.4,9), iar dup@ aceea a fost abrogat@ ca aduc@toare de moarte(Fapte 15,10).”132

„Moise prin care Dumnezeu a dat poporului iudeu Legea, curânduielile ei, a alc@tuit cortul }i cele din el, care erau ‘închipuiri }iumbre ale celor cere}ti’ (Ev. 8,5.6).”133

„...Legea cu jertfele }i toate rânduielile ei (deci }i preo]ia n.n.)au fost ‘închipuiri }i umbr@ a celor cere}ti’ (Ev.8,5), sau ‘umbr@ abunurilor viitoare’ (Ev. 10,1) care sunt adev@rul, realitatea sau modelulcelor din legea veche. (Dumnezeu îi prezentase lui Moise modelul dincer n.n.)”.134

„Din dispozi]iile ceremoniale ale Legii mozaice rezult@ mai evidentrostul ei pedagogic... De aceea, ea cuprinde numeroase prescrip]ii denatur@ extern@, care au mai ales o însemn@tate simbolic@ }i tipic@” (spredeosebire de Legea moral@ cu valoare ve}nic@ n.n.).135

127. „Istoria biblic@ Vechiul Testament”, vol.II de Pr.A.P.Lopuhin,traducere de patriarhul Nicodim, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1945,pag. 401.

128. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti, 1991, pag. 322.

129. „Istoria biblic@. Vechiul Testament”, vol.II, de Pr.A.P. Lopuhin,traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1945, pag. 401.

130. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z”, de Pr.Dr.Ioan Mircea, cubinecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti- 1984, pag. 441.

131. „Morala cre}tin@” - manual pentru seminariile teologice. Ed. a II-ade Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985,pag.33.

132. „Morala cre}tin@” - manual pentru seminariile teologice. Ed.a II-a deArhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1985, pag. 34.

133. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Preot Dr. Ioan Mircea, cubinecuv. P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti -1984, pag. 311.

134. Ibidem, pag. 501.135. „Morala cre}tin@”) - Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti, 1985, pag. 33.

Cum m@ închin

Page 47: Crestinismul parintilor nostri

9 2 9 3Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

3. INTRAREA lui Iisus în Templul (cortul) ceresc „‘Sfânta’ }i ‘Sfânta Sfintelor’ sunt denumiri indicând cele dou@

înc@peri ale Cortului sau Templului Vechiului Testament. Ele eraudesp@r]ite printr-o perdea numit@ catapeteasm@ }i prefigurau ‘Altarul}i cortul ceresc’, al c@rui ‘Slujitor’ (liturghisitor) este Hristos, Arhiereul,Care a }ezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri (Ev. 8,1-2).”136

„Sfe}nicul, masa cu pâinile prinoase }i jertfelnicul t@mâieriipreînchipuiau pe Iisus Hristos, care lumineaz@, nutre}te }i înal]@rug@ciunile noastre la Dumnezeu Tat@l. Sfânta Sfintelor în care puteas@ intre singur numai arhiereul o dat@ pe an cu sângele jertfei, însemnaînsu}i cerul, unde Hristos Mântuitorul a intrat cu sângele S@u pentrunoi înaintea fe]ei lui Dumnezeu.”137

„Acela}i termen indic@ }i ‘Cortul ceresc al lui Dumnezeu’ undeHristos-Arhiereul este ‘liturghisitor (leitoyrgos) Altarului }i Cortuluicelui adev@rat pe care Dumnezeu l-a înfipt, nu omul’ (Ev.8,2; 9,11;Apoc.13,6; 15,5 }i 21,3).”138

„Citim în epistola c@tre evrei: ‘Hristos a intrat în ceruri ca s@ seînf@]i}eze acum pentru noi înaintea lui Dumnezeu’ (Ev. 9,24).”139

„Avem un Arhiereu mare, care a str@b@tut cerurile...” (Ev. 4,15).„În leg@tur@ cu acest adev@r, sfântul Ciprian zice: ‘Iisus s-a suit la cercu ranele Sale, fiindc@ vrea s@ le arate Tat@lui. Fiecare ran@ este o gur@deschis@ prin care Domnul }i Mântuitorul nostru mijloce}te spre folosul

}i izb@virea sufletelor noastre.’ Ce frumoas@ asem@nare!... Frunteaînsângerat@ a Domnului Iisus, urmele cuielor din mâini }i din picioare,rana produs@ de suli]@... toate pledeaz@ pentru noi! Cum s@ nu primimiertarea }i s@ nu ne bucur@m?”140

„Sfântul Ioan evanghelistul vorbe}te în Apocalips@ (11,19) }i de‘Leg@mântul (Testamentul) lui Dumnezeu, de sus’; ‘{i s-a deschis -zice el - templul lui Dumnezeu, cel din cer }i s-a v@zut în templul Luichivotul Leg@mântului S@u (în original: he kivotos tes diathekes)’.”141

4. PREO[IA lui Iisus înlocuie}te preo]ia umbr@din Vechiul Testament

a) Terminologie în cre}tinism „Iereis, eos, ho = preot (pretre)” (a}a este numit în Biserica

cre}tin@ doar Iisus n.n.).142

„arhiereu (archiereys) = mare preot” (}i acest termen îl g@simîn cre}tinism doar în dreptul lui Iisus n.n.).143

b) Compara]ie biblic@ între Noul Testament}i Vechiul Testament

„În Epistola c@tre Evrei (7,21-28) se vorbe}te pe larg desprepreo]ia unic@, netrec@toare (la altul n.n.) a lui Hristos, Arhiereul cares-a adus pe Sine însu}i jertf@ r@scump@r@toare odat@ pentru totdeauna.

136. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Pr.Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti- 1984, pag. 440.

137. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr.A.P.Lopuhin, tradus depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 325.

138. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr. Dr. Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 96.

139. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr. {tefan Slevoac@, cubinecuv.P.S.Epifanie Norocel, episcopul Buz@ului, Ed. EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 157.

140. Ibidem, pag. 157.141. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr. Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 485-486.142. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” - de Maurice

Carrez }i Francois Morel. Editions du CERF, Paris; Delachaux etNiestle, Neuchatel (Switzerland, Suisse) 1971, pag. 122.

143. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea,Bucure}ti-1984, pag. 37.

Cum m@ închin

Page 48: Crestinismul parintilor nostri

9 4 9 5Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Epistola face o compara]ie între preo]ia Vechiului }i Noului Testament,reproducând întreg vocabularul sacerdotal.”144

În Vechiul Testament

- Aaron din semin]ia lui Levi: „Aaron din ‘semin]ia lui Levi’ pentru rânduiala preo]iei Vechiului

Testament (Ev.7,5.9; Apoc.7,7).”145

În Noul Testament

- Iisus din semin]ia lui Iuda: „Din acest Iuda (fiul lui Iacov) avea s@ vin@ Iisus (Ev.7,14; Apoc.

5,5).”146

„C@ci Acesta este preot ales }i împ@rat ve}nic, Hristos, ca Unulcare este Fiul lui Dumnezeu.”147

În Vechiul Testament

- Preo]ii erau în mare num@r c@ci erau muritori: „Apoi acolo s-a ridicat un }ir de preo]i, fiindc@ moartea îi

împiedica s@ d@inuiasc@.”148

„{i au împlinit Aaron }i fiii lui toate rânduielile, câte le porunciseDomnul prin Moise.”149

În Noul Testament

- Exist@ un singur preot nemuritor ce nu d@ altuia preo]ia: „Aici îns@ Iisus, prin aceea c@ r@mâne în veac, are o preo]ie care

nu mai trece la altul.”150

„Acesta este cel ce este mai înainte de to]i }i ve}nicul luiDumnezeu preot, }i împ@rat }i Hristos.”151

În Vechiul Testament

- Preo]ii Vechiului Testament erau oameni cu gre}eli: „C@ci Legea pune ca arhierei oameni care au sl@biciuni...”152

În Noul Testament

- Fiul lui Dumnezeu este preot des@vâr}it: „...pe când cuvântul jur@mântului venit în urma Legii, pune pe Fiul,

des@vâr}it în veacul veacului.”153

În Vechiul Testament

- Preo]ia lui Israel era dup@ rânduiala lui Aaron: „Acolo se aminte}te de... preo]ia levi]ilor ‘dup@ rânduiala lui

Aaron’...” (preo]ia umbr@ din epoca Israelului dup@ trup n.n.).154

În Noul Testament

- Preo]ia cre}tinilor e dup@ rânduiala lui Melhisedec: „Iisus Hristos este numit ‘Preot (iereis) sau Arhiereu (Archiereis)

în veac, dup@ rânduiala lui Melhisedec’” (preo]ia lui Melhisedec144. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - Pr.Prof.Dr.Ion Bria - Bucure}ti -

1981, pag. 304.145. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti

- 1984, pag. 268.146. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru,

Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1980, pag. 231.147. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@” - trad.preo]ii profesori V.Radu

}i G.Galaction, Bucure}ti - 1938, pag. 1333 (Ev. 7,23).148. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti

- 1984, pag. 225.149. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR

Bucure}ti - 1991, pag. 123.

150. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@” - trad.preo]ii profesori V.Radu}i G.Galaction, Bucure}ti - 1938,, pag. 1333.

151. Ibidem, pag. 1364 (Evr.7,28).152. „Apologe]i de limb@ greac@” - Ed.IBM al BOR Bucure}ti - 1980, pag.

206.153. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti

- 1984, pag. 394.154. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti - 1991, pag. 1364.

Cum m@ închin

Page 49: Crestinismul parintilor nostri

9 6 9 7Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

apar]inând epocii patriarhale n.n.).155

„Melhisedec, rege }i preot, era mai presus de Avraam, asemenealui Hristos, care este regele regilor, mare arhiereu, a}a c@ în compara]iecu El to]i ceilal]i preo]i (ai V.T. n.n.) sunt numai umbre trec@toare.”156

„Apostolul Neamurilor vorbe}te de superioritatea preo]iei luiHristos, fa]@ de cea dup@ rânduiala lui Aaron }i de nevoia schimb@riiei }i a Legii vechi, care nu des@vâr}eau pe nimeni (fiind doar umbr@ apreo]iei lui Hristos n.n.) prin Noua Lege }i prin Preo]ia lui Hristos, carer@mâne în veac.”157

„Noi avem în cerul cerurilor cel mai des@vâr}it mijlocitor, carepoate scoate din osând@ }i s@ mântuiasc@ des@vâr}it pe cei ce seapropie, printr-Însul (nu prin altcineva n.n.) de Dumnezeu, ‘c@cipururea e viu, ca s@ mijloceasc@ pentru ei’ (Ev.7,25).”158

„...Hristos este singurul Preot universal al tuturor popoarelor }ial tuturor veacurilor, care S-a adus pe Sine jertf@ pentru to]i }imijloce}te acum pentru oameni...”

(Nici un conduc@tor în comunitatea cre}tin@ nu este numit iereu sau arhiereu- adic@ preot sau mare preot - doar Iisus Hristos n.n.)159

„S@ ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca s@ afl@mhar, spre ajutor, la vreme potrivit@” (Ev. 4,16).160

II. BISERICA - PRELUNGIRE A TEMPLULUIDIN CER

1. ADUNAREA sau episinagoga sau ecclesia „În Septuaginta, ecclesia este traducerea a dou@ cuvinte: ‘eda’

}i ‘cahal’ }i prime}te o nuan]@ religioas@ însemnând adunareacomunit@]ii lui Israel ca popor ales. Cu în]eles religios trece cuvântul}i în Noul Testament.”161

„În aceste stihuri (Matei 16,17-19) pentru prima oar@ întâlnimîn Evanghelie termenul de ecclesia. În greaca clasic@, acest cuvântînseamn@ adunarea convocat@...”162

„‘Faptele apostolilor’ ne las@ s@ întrevedem via]a primeicomunit@]i cre}tine din Ierusalim, pe care autorul o desemneaz@ cunumele grecesc de ecclesia.”163

„Termenul ecclesia deriv@ din verbul eccleo - a chema, aaduna...”164

„eclisia (ecclesia, din ec + caleo, chem) sau adunarea cre}tin@cum zice Isidor din Pelusim (mort în 435 d.Hr.).”165

155. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti- 1984, pag. 394.

156. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” A.P.Lopuhin, Bucure}ti, 1944,pag. 315, vol.I.

157.„Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti- 1984, pag. 294.

158. „Din tezaurul ortodoxiei” - Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului, 1990, pag. 157.

159. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Prof.A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti - 1944, pag. 315.

160. „Din tezaurul ortodoxiei” - de Preot Dr.{tefan Slevoac@, 1990, pag.158.

161. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu” - Pr.Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova - 1925,pag.57.

162. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu” - Pr.Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova - 1925,pag. 56.

163. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Bucure}ti -1991, pag. 314, vol.II.

164. „Dic]ionar al Noului Testament” - de Preot Dr. Ioan Mircea, Bucure}ti,1984, pag.57.

165. „Tezaurul liturgic” - de Pr.Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911,pag. 102.

Cum m@ închin

Page 50: Crestinismul parintilor nostri

9 8 9 9Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„ec = din; în combina]ie exprimând ie}irea, scoaterea,separarea (Mat. 27,53; Luca 21,18; Fapte 9,3).

clesis = chemare, invita]ie (Rom. 11,39; Ef. 1,18; 4,4;2 Tim. 1,9; Ev. 3,1, etc.)

ecclesia = adunare (mai ales politic@: Fapte 19,39)adunare a israeli]ilor (Fapte 7,38; Ev. 2,12)adunare cre}tin@, biseric@ local@ sau universal@(1 Cor. 11,18; Fapte 8,1; Rom.16,1; 1 Cor. 1,2;Ef. 1,22; Rom. 16,16).”166

„Spune-voi numele T@u fra]ilor mei; în mijlocul adun@rii (îngreaca Septuagintei: ecclesias) Te voi l@uda” Ps. 21,24 sau 23 înLXX).167

„Spune-voi fra]ilor mei numele T@u. În mijlocul Bisericii (în greacaNoului Testament: ecclesias) Te voi l@uda” (Evrei 2,12). (Deci ecclesiaadunare = biseric@ }i tot în Epistola Sf.Ap.Pavel 10,25, biserica cre}tin@e numit@ episinagog@, iar în Iacov 2,1 chiar sinagog@ n.n.).168

2. PREO[IA general@ a tuturor credincio}ilor: „Biserica este constituit@ ca un popor ‘sacerdotal’: ‘Iar voi sunte]i

semin]ie aleas@, preo]ie împ@r@teasc@, neam sfânt, popor agonisit deDumnezeu’ (1 Petru 2,9).”169

„Iubirea }i recuno}tin]a ce dator@m lui Dumnezeu se arat@ prinsupunere la voia Sa }i prin glorificarea numelui S@u întru faptele noastre.În aceast@ privire, ap. Pavel consider@ pe cre}tini ca ni}te pietre vii }i-i

îndeamn@ a-}i zidi cas@ spiritual@ (templu viu), preo]ie sfânt@ s@ oferesacrificii spirituale lui Dumnezeu... ca în toate s@ se glorifice Dumnezeuprin Iisus Christos ( I Petru II,5-12; IV,11).170

„Apostolul Petru afirm@ c@ preo]ia este o stare general@ a tuturormembrilor Bisericii (I Petru 2,4-10). Preo]ia cre}tin@ se deosebe}te desacerdo]iul de la templul iudaic anume prin aceea c@ to]i credincio}iiau devenit ‘preo]i ai lui Dumnezeu }i ai lui Hristos’ (Apoc.1,6; 20,6).Exist@ deci o consacrare preo]easc@ a întregii Biserici.” 171

„A}adar, pentru c@ suntem parte sfânt@, s@ facem fapte desfin]enie...”

(Clement Romanul)172

3. SLUJBA{II adun@rii sau comunit@]ii „Domnul îns@ nu a voit s@ fie cineva dintre apostoli mai deosebit

de fra]ii s@i (lucru valabil pentru întreaga comunitate n.n.) }i de aceeala Matei cap. 20,27 afl@m aceste cuvinte zise de El apostolilor Lui: ‘{icel ce dintre voi va voi s@ fie întâiul, s@ fie vou@ slug@’. Tot a}a laMatei cap. 23,8 g@sim aceast@ înv@]@tur@ a Domnului rostit@ înv@]@ceilors@i: ‘Iar@ voi s@ nu v@ numi]i Ravi, c@ unul este îmv@]@torul vostruHristos; iar voi to]i sunte]i fra]i’.”173

„Pavel }i Timotei, robi ai lui Hristos Iisus, celor ce sunt în Filipi,împreun@ cu episcopii }i diaconii (Filipeni 1,1).”174

166. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” - Maurice CarrezD.N.N.Suisse, Editions du CERF, Paris - 1971, pag. 82; 142; 83-84.

167. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - sinodal@ - 1991, pag. 574; „Septuaginta”edidit Alfred Rahlfs, vol.II, pag. 20 (Ps. 21,23).

168. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - sinodal@ - 1991, pag. 1360 (Ev. 2,12);„The New Greek E.I. New Testament” - Illinois - 1990, pag. 761.

169. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ion Bria Ed.IBMal BOR, Bucure}ti - 1981, pag. 304.

170. „Elemente de Moral@ Cre}tin@” de Moise N. Pacu - profesor onorar,Ed.VII-a, Bucure}ti - 1921 (Ed.Via]a Româneasc@) pag. 47.

171. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti - 1981, pag. 304.

172. „Scrierile p@rin]ilor apostolici - trad. Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti - 1979, pag. 61.

173. „Tezaurul liturgic” - de Preot Prof.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, vol.II, Bucure}ti - 1911, pag. 3309.

174. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti -1991, pag.1333.

Cum m@ închin

Page 51: Crestinismul parintilor nostri

100 101Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Apostolii primind deci porunc@, încredin]a]i fiind prin înviereaDomnului Iisus Hristos }i având încredere în cuvântul lui Dumnezeu,au ie}it cu adeverirea Duhului lui Dumnezeu, binevestind c@ are s@ vin@împ@r@]ia lui Dumnezeu. Predicând dar, în ]@ri }i în cet@]i, au pusepiscopi }i diaconi pentru cei ce aveau s@ cread@... {i acest lucru n-afost o noutate (acesta fiind }i sistemul sinagogal evreiesc n.n.) c@ demult@ vreme era scris despre episcopi }i diaconi.”175

a) Episcopii sau prezbiterii adun@rii: „În vechime presviterii se chemau episcopi }i servitori ai lui

Hristos, iar episcopii se chemau presviteri.”(Ioan Hrisostom)176

„{i din Milet trimi]ând (ap.Pavel) în Efes a chemat pe presviteriibisericei... Drept aceea lua]i aminte (le-a zis apostolul n.n.) de voi }ide toat@ turma întru care Duhul Sfânt v-au pus pe voi episcopi”(Faptele apostolilor 20,17 }i 18 - Biblia sinodal@ - 1914).177

„‘episcopi’ sau supraveghetori (episkopoi - în originalul grec),}i ‘presviteri’ sau b@trâni (presbiteroi - în originalul grec).”178

„Acela}i Apostol zice c@tre b@trânii Bisericii din Efes: ‘Prive-ghea]i asupra voastr@ }i asupra turmei peste care Sfântul Duh v-a puspriveghetori, pentru a cârmui Biserica lui Dumnezeu, pe care acâ}tigat-o cu sfânt sângele S@u’.”179

„Presbiteros = persoan@ înaintat@ în vârst@; b@trânii poporului”(vezi }i slujba}ii adun@rii vechiului Israel n.n.).180

„b@trân = presviteros... Episcop = Episcopos, suprave-ghetor.”181

„B@trânul (în original: ho prezbiteros) alesei Doamne }i fiilor eipre care eu iubesc. (II Ioan I,1 - Biblia cu aprobarea Sf.Sinod - 1914)”182

„Presbiterul, lui Gaie... (II Ioan 1).”(traducere Andrei {aguna - mitropolit al Ardealului)183

„Presbiterul, alesei Doamne }i fiilor ei... (II Ioan 1,1)” (Andrei baron de {aguna - Mitropolit)184

„Dar nici în aceasta (I epistol@ a lui Ioan n.n.) nici în ‘a doua }i atreia Epistol@’, care sunt atribuite lui Ioan, de}i sunt scurte, Ioan nu-iindicat cu numele, ci se declar@ doar în form@ anonim@ ‘Presbiterul’”.

(Eusebiu de Cezareea)185

„Pre Presbiterii cei dintru voi îi rog, ca cel ce sunt împreun@Presbiter }i m@rturisitor al patimilor lui Hristos }i al m@ririi, cei ce vas@ se descopere, p@rta}... (I Petru 5,1- 3)” (vezi }i Biblia - 1688 undezice ‘pe b@trâni’... n.n.).186

175. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” - cu binecuv. P.F.P.Iustin, patriarhulBOR, Ed.IBM al BOR, trad.Pr.D.Fecioru, Bucure}ti - 1979, pag.68.

176. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti - 1911, pag.323-324.

177. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Legii vechi }i a celei nou@” -Edi]ia Sf.Sinod, Bucure}ti - 1914, pag.1497- 1498.

178. „Tezaurul liturgic” - de Preot Dr.Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti, 1911, pag. 311.

179. „Expunerea doctrinei Bisericii Ortodoxe” - de W.Guettee cubinecuvântarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1901, pag.79.

180. „Pidalion” de Arhim. Zosima Târâl@ }i Ic.Stravofor Haralambie Popescu,Bucure}ti 1933, p. 15.

181. „Istoria bisericeasc@” - de Arh.Callist I.Boto}@neanu }i Protopresb.Simeon Popescu cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1903 pag.22.

182. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Legii vechi }i a celei nou@” -Bucure}ti - 1914 (II Ioan 1,1); „The New Greek E.I.N.Testament” -Illinois - 1990, pag.845.

183. „Noul Testament al Domnului }i Mântuitorului nostru Iisus Hristos” -cu binec. P.A.M. - Andrei {aguna, Sibiu - 1867, p. 445.

184. „Noul Testament al Domnului }i Mântuitorului nostru Iisus Hristos”,tip@rit cu binec.Presfin]itului Arhiepiscop }i Mitropolit al Românilor dela Reletea ortod. r@s@ritean@ din Ardeal }i Ungaria, Andreiu baron de{aguna - Sibiu 1867, p. 445.

185. „Eusebiu de Cezareea” - trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1987, pag.297.

186. „Noul Testament” - Andrei {aguna, Sibiu 1867, pag. 430.

Cum m@ închin

Page 52: Crestinismul parintilor nostri

102 103Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Atunci sfin]ii apostoli s-au adunat în sinod dimpreun@ cub@trânii }i au hot@rât...”187

„Apostolii }i b@trânii (în original: presbiteroi) }i fra]ii, celor de laAntiohia }i Siria }i Chilichia fra]i...”.

(Fapte 15,23 - Biblia {erban Cantacuzino - 1688)188

„Presviterii purtar@ în decursul timpului titluri corespunz@toarecu demnitatea lor (administrativ@ n.n.) Eusebiu }i Sinesiu îi numescfrunta}i (proedroi) ai poporului; Vasile cel Mare }i Grigorie de Nazianzîi intituleaz@ proesto}i (proestotai - cârmuitorii); Ioan Hrisostom îicheam@ preziden]i (prostatai)...”189

„Primele noastre documente îi numesc de cele mai multe ori‘presbiteri’, adic@ b@trâni.”190

b) Diaconi }i diaconese în comunitate „...numirea de diacon (diakonos - în originalul grec), însemneaz@

în grece}te ‘servitor’...”191

„Diacon (gr. diakonos slujitor): slujitor bisericesc.”192

„Diakonos = servitor...”193

„Diacon (diakonos) însemna slujitor.”194

„Diaconii sunt ‘evangheli}ti’ (predicatori) cum a fost Filip...” (}iau orice alt@ slujb@ în comunitate n.n.).195

„Ioan Hrisostom... afirm@ în omilia XI asupra capitolului I dinEpistola c@tre Filipeni, c@ în timpul apostolilor ‘atât de comune eraunumirile, încât episcopul se chema }i diacon” (cu în]eles larg alcuvântului de slujba} al bisericii n.n.).”196

„Diaconesele. În epistola c@tre Romani (16,1), apostolul Pavelscrie cre}tinilor din Roma urm@toarele cuvinte: ‘V@ încredin]ez vou@pe Fivi sora noastr@ diaconeas@ a Bisericii din Chenhrea’ (Chenhreaera portul oriental al Corintului). Prin aceast@ diaconeas@ a trimisapostolul epistola sa c@tre Romani (deci }i diaconesele exist@ în biseric@din vremea apostolilor n.n.).197

4. CULTUL ADUN~RII ca prelungirea templului ceresc

Preg@tiri speciale pentru SERVICIUL DIVIN

P O S T U L

ORIGINE

„Postul e instituit de Dumnezeu Însu}i (Ioel 2,12-15)”198

DEFINI[IE

„Prin cuvântul ‘post’ noi în]elegem o înfrânare de la toate

187. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" - de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, p. 36.

188. „Biblia - adec@ Dumnezeiasca Scriptur@” - tip.întâia oar@ la 1688 }ireedit. de IBM al BOR la Bucure}ti - 1988 (Fapte 15,23).

189. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II cu aprob.Sf.Sinod,Bucure}ti 1911, pag.327.

190. „Ziua Domnului” - de Gala Galaction, Bucure}ti - 1958, pag.62.191. „Tezaurul liturgic” - de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea

Sf.Sinod, vol.II Bucure}ti 1911, pag.328.192. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ioan Bria, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti - 1981, pag. 126.193. „Pidalion” - Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti - 1933,

pag. 15.194. „Istoria bisericeasc@ universal@” - vol.I (1-1054) ed.II rev@zut@ }i

completat@. Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1975, pag.58.

195. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, p.331.

196. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, p.330.

197. Ibidem, p. 338.198. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,

Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea, pag. 24.

Cum m@ închin

Page 53: Crestinismul parintilor nostri

104 105Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

mânc@rurile - iar în caz de boal@ numai de la unele... pentru ca cre}tinuls@-}i poat@ face rug@ciunea cu u}urin]@.”199

SCOP

„Rostul postului este folosul trupului }i al sufletului.”200

„{i dup@ cum me}terii nu pot f@r@ unelte s@-}i îndeplineasc@meseria lor, tot a}a }i sfin]ii nu pot f@r@ post s@ s@vâr}easc@ fapte maricu ajutorul harului divin.”201

„Postul este o arm@ puternic@ împotriva l@comiei, împotriva celuir@u }i a tot ce vine de la el.”202

„Postul îns@ s@ fie înso]it de rug@ciune, de m@rturisireap@catelor, de umilin]@.”203

POSTUL CA PRACTIC~ BENEVOL~:

„Singurul post orânduit de lege era ziua isp@}irii la 10 Ti}ri (LeviticXVI).”204

„Afar@ de postul instituit de legea lui Moise din ziua milostivirii,fariseii au n@scocit o mul]ime de posturi }i s@pt@mânal posteau lunea }ijoia” (dup@ exemplul lor al]ii au instituit miercurea }i vinerea n.n.).205

„Pe vremea sfântului Irineu postul Pa}tilor era foarte scurt: unii

]ineau o zi, al]ii dou@, al]ii mai multe, iar unii r@mâneau 40 de ceasurinemânca]i.”206

„Nu este vorba, zice Irineu, numai despre ziua în care trebuie s@se s@rb@toreasc@ Pa}tele, ci despre modul cum trebuie a se postiînaintea lui. Unii cred c@ o zi trebuie s@ posteasc@, al]ii dou@, unii maimulte, al]ii patruzeci de ore " (vezi }i Eusebiu, Istoria bisericeasc@ V,24).207

„În secolul II }i începutul secolului al IV-lea postul se mai [email protected] episcopul Alexandriei (264) m@rturise}te c@ în p@r]ile dioceseilui patruzecimea era de o s@pt@mân@.”208

„În secolul al II-lea postul s-a lungit la 6 zile în care se mâncaodat@ pe zi pâine cu sare }i cu ap@ la ora a noua (3 dup@-amiaz@)ajunându-se vineri }i sâmb@t@ zilele }ederii Mântuitorului în mormânt,postul s-a lungit apoi ajungând la 40 de zile, iar în perioadele urm@toarechiar la mai mult.”209

„Ca }i pân@ aici, tot a}a }i în secolul al V-lea postul patruzecimeinu se ]inea în cre}tinism în acela}i chip.”

(Vezi Socrat }i Sozomen în op. Istoriile biserice}ti).210

„Se mai postea cu prilejul botezului de c@tre primitorul lui, dec@tre s@vâr}itor }i de cei care mai voiau.”

(vezi „Didahia” cap. VII, 4)211

199. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1981, pag. 90.

200. Ibidem, pag.91.201. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti - 1978, p. 139.202. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti - 1978, pag. 135.203. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit”, de

Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 384.204. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,

episcopul Oradei. Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea 1955, pag.24.

205. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de A.P.Lopuhin, Bucure}ti1946, p. 310.

206. „Eusebiu de Cezareea” - scrieri, partea întâi. Istoria [email protected] din Palestina. Traducere de Pr.Prof.T.Bodogae, Bucure}ti 1987,pag. 217.

207. „Tezaurul liturgic” Tomul II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti 1912, pag.393.

208. Ibidem, pag. 393.209.„Istoria bisericeasc@ universal@” manual pentru institutele teologice

ale Bisericii ortodoxe române. Vol.I Bucure}ti - 1975, pag. 166.210. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de

Badea Cire}eanu, Tomul II, Bucure}ti 1912, pag. 393.211. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I, Bucure}ti 1975, pag. 166.

Cum m@ închin

Page 54: Crestinismul parintilor nostri

106 107Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Postul na}terii Domnului pân@ în secolul al XII-lea s-a ]inut decre}tini dup@ datinile locului.”212

„{i aceast@ atât de mare varia]ie în ]inerea postului nu s-a produs(zice Irineu) în zilele noastre, ci cu mult@ vreme înainte, pe când tr@iauînainta}ii no}tri, care probabil c@ nu le-au fixat cu am@nun]ime, ci aup@strat acest obicei în mod simplu }i nevinovat, transmi]ându-Lgenera]iilor viitoare. Dar cu toat@ aceast@ varietate, cre}tinii tr@iau înpace, a}a cum tr@im }i noi azi în pace, c@ci deosebirea în felul de aposti dovede}te o }i mai mare unitate de credin]@.”213

„Mântuitorul recomand@ postul discret, nef@]arnic: ‘Când posti]i,nu fi]i tri}ti, ca f@]arnicii... s@ nu te ar@]i oamenilor c@ poste}ti’ (Matei6,16-18).”214

„...El porunci urm@torilor S@i: ‘Iar tu când poste}ti, unge-]i capul t@u}i spal@-]i fa]a, ca s@ te ar@]i c@ poste}ti nu oamenilor, ci Tat@lui t@u, careeste în ascuns, }i Tat@l t@u care vede cele ascunse î]i va r@spl@ti la ar@tare.’(Mat. VI,17- 18.” (nu e nevoie s@ }tie oamenii când poste}ti n.n.).215

De re]inut: „Nimic nu-]i va lipsi din cele din cas@ din pricina postului.”

(Vasile cel Mare)216

„Bun este postul, bun@ privegherea, bun@ de asemenea nevoin]a,bun@ este }i vie]uirea care minuneaz@. Dar acestea sunt numai unînceput al vie]uirii iubitoare de Dumnezeu. De aceea e un lucru cu totulnesocotit s@ se încread@ cineva simplu în acestea.”217

P O C ~ I N [ A

DEFINI[IE

„În limba greac@ poc@in]a se cheam@ ‘metanoia’, iar române}tecuvântul acesta înseamn@ ‘prefacere’, ‘schimbare’. Minunat nume!Într-adev@r când ne poc@im, în sufletul nostru se produce o prefacere.”218

„În cartea ‘M@rturisirea ortodox@’ la întrebarea ‘ce estepoc@in]a?’ se spune c@ ea se cuprinde într-o durere a inimii pentrup@catele ce-a f@cut omul... cu gândul hot@rât de a-}i îndrepta via]aîn viitor.”219

„Prin poc@in]a cerut@ de Iisus Christos se în]elege prefacerearadical@, în în]eles religios-moral, a mentalit@]ii }i purt@rii de pân@ acum,renun]area la idealurile anterioare }i consacrarea întregii persoane luiDumnezeu }i voiei Lui sfinte.”220

EVENIMENTELE POC~IN[EI

a) Recunoa}terea vinov@]iei: „Din toate scrierile duhovnice}ti rezult@ c@ smerita cugetare este

un har al sufletului cre}tinului credincios, prin care recunoscându-}inevrednicia }i sl@biciunile sale, omul se încrede în puterea luiDumnezeu }i se poart@ potrivit cu aceast@ convingere.”221`

b) C@in]a: „Cel ce ajunge s@-}i plâng@ cu c@in]@ gre}elile este fericit pentru

c@ a sc@pat de un tiran care-l ]inea legat în poftele lui; el este fericit pentru212. „Tezaurul liturgic”, Tom. II, Bucure}ti 1912, pag. 390.213. „Eusebiu de Cezareea” - scrieri, partea întâi. Traducere de

Pr.Prof.T.Bodogae, Bucure}ti 1987, pag. 217.214. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea,

Bucure}ti 1984, pag. 391.215.„Istoria biblic@. Noul Testament”, vol.V, de A. P. Lopuhin, Bucure}ti

1946, pag. 310.216. „Despre post” - Sf. Vasile cel Mare. Bucure}ti 1943, pag. 11.217. „Filocalia”, vol.V, traducere de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Bucure}ti

1976, pag. 362.

218. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Edituraepiscopiei Buz@ului 1985, pag. 219.

219. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu oprefa]@ de prea sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului. Editura episcopieiBuz@ului 1985, pag. 228.

220. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Preot profesorDr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 51.

221. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 237.

Cum m@ închin

Page 55: Crestinismul parintilor nostri

108 109Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

c@ a sc@pat de închisoarea în care îl ]inea legat f@r@delegea lui.”222

„Dumnezeu fiind bun, }i de oameni iubitor are îndelung@ r@bdare }ia}teapt@ mult poc@in]a fiec@ruia dintre p@c@to}i, f@când s@rb@toarecereasc@ din întoarcerea celui ce se c@ie}te. ‘C@ci bucurie se face încer pentru un p@c@tos care se poc@ie}te.’ Dar dac@ cineva, v@zând aceast@bun@tate }i îndelung@ r@bdare... nesocote}te porunca, iar bun@tatea o iaca prilej de dispre]uire... se pierde fiind l@sat pân@ la sfâr}it pe seamacelui r@u. A}a s-a întâmplat cu cei din Sodoma. Umplând }i întrecândhotarele p@catelor a}a mult încât nu le-a mai r@mas scânteie de c@in]@,aceia au fost da]i de judecata dumnezeiasc@ prad@ focului.”223

c) M@rturisirea p@catelor: * p@cate împotriva lui Dumnezeu

„St@pânul, fra]ilor, nu are nevoie de nimic, nu cere de la nimeninimic decât s@ i se m@rturiseasc@. C@ spune David, alesul S@u:‘M@rturisi-m@-voi Domnului }i-I va place Lui mai mult decât un vi]eltân@r, c@ruia îi cresc coarnele }i unghiile.

S@ vad@ s@racii }i s@ se veseleasc@’.”224

* p@cate împotriva aproapelui:

„Poate oare s@ primeasc@ Dumnezeu poc@in]a noastr@ cât@vreme n-am mers s@ ne împ@c@m cu vecinul? Nu poate, îns@ nu pentrufaptul c@ El n-ar fi milostiv, ci pentru motivul c@ noi n-am d@râmat fiin]ap@catului din noi.”225

* p@cate de neiertat:

„P@cat spre moarte este tot p@catul nepoc@it” (nem@rturisit }ineabandonat, neglijând influen]a Duhului Sfânt n.n.).

(Marcu Ascetul)226

„Pân@ la finele secolului al IV-lea m@rturisirea p@catelor sef@cea în public.”227

„...episcopul, inclusiv to]i fra]ii primeau m@rturisirea p@c@to}ilorîn public. Erau scene de neuitat, care mai ales la a doua m@rturisirezdrobeau psihologic }i smereau profund pe m@rturisitori. De aceea maitârziu s-a renun]at (împotriva Sfintelor Scripturi care recomand@m@rturisirea ‘unii altora’ n.n.) la caracterul public al spovedaniei (oabatere grav@ de la tradi]ia apostolic@ n.n.). Totu}i cei care în aceavreme (200-220 Tertulian) realizau spovedania dramatic@ deveneauoamenii unei vie]i noi, capabili s@ suporte îngrozitoarele persecu]ii alelui Septimiu Sever, Deciu etc.”228

„Se zice c@ împ@ratul bizantin Teodosie avea uneori obiceiul s@judece singur pe criminalii politici. Dup@ ce le aducea în fa]@ toatedovezile vinov@]iei lor }i-i f@cea s@-}i m@rturiseasc@ f@r@delegile lor,oamenii se a}teptau s@ fie osândi]i la moarte. Dar, deodat@ fa]aîmp@ratului se schimba }i în loc de pedeapsa suprem@, monarhul îi l@saliberi, f@r@ nici o osând@. Sf. Ambrozie care poveste}te aceste lucruriîncheie:

‘Împ@ratul voia s@ biruiasc@ prin dragoste, nu s@ pedepseasc@.’

222. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile Episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea1976, pag. 149.

223. „Filocalia” sau culegere din scrierile Sfin]ilor p@rin]i care arat@ cumse poate omul cur@]i..., vol.V, traducere de Pr.Prof.Dumitru St@niloae,Bucure}ti 1976, pag. 335-336.

224. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag.72-73.

225. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.episcopiei Buz@ului 1985, pag.230.

226. „Filocalia sfintelor nevoin]e ale des@vâr}irii”, edi]ia a II-a, traducerede Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.Harisma, Bucure}ti 1992, vol.I,pag. 295.

227. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, Tomul II, aprobat de SfântulSinod la 23 octombrie 1909, Bucure}ti 1911, pag. 113.

228. „Patrologie” de Preot prof.Dr.Ioan G.Coman. Editura IBM al BOR,Bucure}ti 1984, pag. 504, carte tip@rit@ cu aprobarea prea fericituluip@rinte Iustin, Patriarhul Bisericii ortodoxe române.

Cum m@ închin

Page 56: Crestinismul parintilor nostri

110 111Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

O, adâncul dragostei P@rintelui ceresc!”229

„Sunte]i datori, cre}tinilor s@ merge]i la biseric@, ca s@ v@ împ@ca]i}i s@ v@ ierta]i cu fra]ii vo}tri. C@ de ve]i avea vr@jm@}ie cu cineva }i nuv@ cere]i iertare nu este primit@ la Dumnezeu jertfa }i rug@ciuneavoastr@...”230

d) Îndreptarea relelor: „Pe vremea când înv@]a Iisus prin Iudeea, tr@ia în Ierihon un

vame}, om bogat, lacom, iubitor de argint, r@pitor, nedrept. Dar într-ozi a avut fericirea s@-l cunoasc@ pe P@storul cel ce c@uta oile celepierdute ale casei lui Israil. A primit omul harul ce-l chema }i dintr-odat@ a devenit alt@ f@ptur@: un milostiv care a d@ruit jum@tate din avu]iasa s@racilor, gata s@ repare orice nedreptate ce f@cuse. E poc@in]a luiZaheu.”231

e) Iertarea: „Atunci când p@catul a pus st@pânire pe f@ptura noastr@, s@ nu

ne l@s@m birui]i de el, ci s@ ‘ne lupt@m în rug@ciune’, cum ne spuneSfântul Apostol Pavel, }i Hristos-Domnul ne va ajuta s@ dobândimiertare }i s@ ie}im biruitori asupra lui.”232

„Cerem mai ales lui Dumnezeu }i numai Lui ‘iertarea p@catelor}i gre}elilor noastre.’ C@ci dac@ din celelalte lucruri trebuitoare vie]ii,hran@, îmbr@c@minte, ajutor, mângâiere, mai putem primi }i de laoameni, iertarea p@catelor o primim numai de la Dumnezeu, prinDomnul nostru Iisus Hristos. Nimeni oricât de înv@]at sau puternicar fi nu poate lua de pe con}tiin]a semenilor povara p@catelor, decât

numai Fiul lui Dumnezeu, care a zis sl@b@nogului din Capernaum,înainte de a-l t@m@dui: ‘Fiule, iart@-se ]ie p@catele tale’ (Matei 9,2).”233

„Ruga]i-v@ st@ruitor Domnului Dumnezeului vostru, ca s@ v@miluiasc@ }i va }terge p@catele voastre.”

(Teofil al Antiohiei)234

f) Schimbarea vie]ii: „Sufletul care s-a învrednicit s@ primeasc@ în sine s@l@}luirea puterii

de sus }i care are amestecat în m@dularele sale focul acela dumnezeiesc}i dragostea cereasc@ a Duhului cel bun, se desface f@r@ greutate detoat@ dragostea lumeasc@. C@ci precum fierul sau plumbul, aurul }iargintul, predându-se focului se topesc }i î}i leap@d@ duritatea firii }ise fac moi }i cu cât stau mai mult în atingere cu focul cu atât se înmoaie}i se desfac mai mult lep@dând soliditatea natural@ din pricina puteriifocului, a}a }i sufletul, primind focul ceresc al dragostei Duhului, se des-face din împ@timirea duhului lumesc }i din lan]urile p@catului }i se pre-schimb@ din învârto}area fireasc@ a p@catului, socotindu-le }i dis-pre]uindu-le pe toate ca neînsemnate.”235

g) Consacrarea: „...Duhul ne ridic@ la în]elesul mai înalt c@ mai întâi trebuie aduse

lui Dumnezeu ca o jertf@ sfin]it@ a arderii de tot... cele dintâi din alc@tuireafirii noastre, adic@ mintea, con}tiin]a, puterea iubitoare a sufletului... }i s@petrecem neîncetat în dragostea Lui tainic@ }i mai presus de fire. În felulacesta putem primi cre}tere }i înaintare zi de zi, ajuta]i de haruldumnezeiesc, iar sarcina drept@]ii poruncilor ni se va p@rea u}oar@... odat@ce Însu}i Domnul le va lucra prin credin]a noastr@ în El.”236

229. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.episcopiei Buz@ului 1985, pag. 224.

230. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", apare cu binecuv.înalt prea sfin]itului Dr. Antim Nica, Gala]i 1989, pag. 56.

231. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Edituraepiscopiei Buz@ului 1985, pag. 215.

232. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile Episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea1976, pag. 24.

233. Ibidem, pag. 186.234. „Apologe]i de limb@ greac@” - trad. T.Bodogae, Olimp C@ciul@,

D.Fecioru, Bucure}ti 1980, pag. 336-337.235. „Filocalia”, vol. V, Bucure}ti 1976, pag. 335.236. Ibidem, pag. 302.

Cum m@ închin

Page 57: Crestinismul parintilor nostri

112 113Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CONCLUZII:

„Darurile care ni se dau de sus trebuie s@ le primim }i s@conlucr@m cu ele. Începutul poc@in]ii noastre, chemarea, mila, vinde la Dumnezeu. Îns@ datoria noastr@ este s@ le l@s@m s@ lucrezeîn inimile noastre }i s@ rodeasc@ împ@carea cu St@pânul ceresc.”237

„Multe sunt, dar mai bine spus, nenum@rate, cele spuse înSfintele Scripturi despre poc@in]@, pentru c@ Dumnezeu totdeaunavoie}te s@ se întoarc@ neamul omenesc de la toate p@catele lui.”

(Teofil al Antiohiei)238

„...Noe vestind oamenilor de atunci c@ va veni potopul le-aprofetizat zicând: ‘Veni]i, v@ cheam@ Dumnezeu la poc@in]@’.”239

„Iar cuvântul cei dintâi care a r@sunat de pe buzele Dum-nezeiescului Înv@]@tor (Iisus Hristos n.n.) a fost: ‘Poc@i]i-v@!’.”(Marcu 1,15)240

„S@ ne poc@im dar, din toat@ inima, ca s@ nu piar@ nimenidintre noi.”

(Clement Romanul)241

„Când va sosi clipa s@ vin@ Hristos, în zadar v@ ve]i maipoc@i, în zadar ve]i mai plânge, c@ci nu ve]i mai fi auzi]i.”

(Iustin Martirul)242

A. SERVICIUL DIVIN sau SFÂNTA LITURGHIE

DEFINI[IE:

„...serviciul public, acesta e sensul gramatical al cuvântuluiLiturghie.”243

„În Faptele Apostolilor îns@ }i anume în cap.13,v.2, g@sim verbulleitoyrgheo însemnând iar@}i rug@ciunile f@cute de credincio}ii dinAntiohia, când apostolul Pavel }i Varnava au fost trimi}i s@ predicecuvântul.”244

RITUALUL SAU FORMA:

„De}i nu se înl@tur@ din cult închinarea f@cut@ de pios în orice timp}i în orice loc }i este chiar recomandat@ mai ales când ea se face cutoat@ cur@]enia inimii, totu}i adun@rile în comun au fost preferate dintoate punctele de vedere, pentru înt@rirea deplin@ a cre}tinismului.”245

„Preotul sau Marele Preot Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, aîntemeiat Biserica sau cultul cre}tin nu pentru a cinsti memoriastr@mo}ilor sau a conduc@torilor temporari ai oamenilor, cum auprocedat p@gânii, ci pentru a adora pe unicul }i adev@ratul Dumnezeu.Acest cult nu era un sistem sau o colec]ie de rituri exclusive. El era unîntreg complex de educa]ie de la simplitate la în]elepciune }i detransformare total@ a spiritului omenesc.”246

„...ca unii care vener@m pe Creatorul acestui univers, spunânda}a precum am fost înv@]a]i c@ El nu are trebuin]@ de jertfe sângeroase,de liba]iuni }i de t@mâieri, noi Îl l@ud@m pe cât ne st@ în putin]@ cu cuvintede rug@ciune }i de mul]umire pentru toate cele ce ni se ofer@... fiindu-I

237. „F@clii pentru dreapta credin]@” de preot Dr.{tefan Slevoac@, Edituraepiscopiei Buz@ului 1985, pag. 215.

238. Apologe]i de limb@ greac@” - traducere Pr.Prof.T.Bodogae, OlimpC@ciul@, D.Fecioru, pag. 336, Bucure}ti 1980.

239. Ibidem, pag. 340.240. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, pag.

213.241. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” - traducere, note }i indici de Pr.D.

Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 102, Ed.Instit.biblic }i de misiune alBisericii ortodoxe române.

242. „Apologe]i de limb@ greac@”, pag. 121, Bucure}ti 1980.

243. „Expunerea doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee,Bucure}ti 1901, pag. 211.

244. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.I, Bucure}ti 1910, pag. 5.245. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 53.246. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, vol.II, Bucure}ti 1985,

pag. 230-231.

Cum m@ închin

Page 58: Crestinismul parintilor nostri

114 115Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

recunosc@tori prin adresarea de omagii }i prin în@l]area de imne pentruvia]a pe care ne-a dat-o...”

(Iustin Martirul)247

„Participarea la serviciul dumnezeiesc public, era obligatoriepentru to]i cre}tinii. Acum (primele secole dup@ Hristos n.n.) din serviciuldivin f@ceau parte ca }i în secolul apostolic: rug@ciunea, cântarea, citireaSfintei Scripturi }i cuvântul sau predica.”248

a) [inuta vestimentar@:

„Ciprian de}i era episcop, totu}i purta pe sine în afar@ de Biseric@,o manta scurt@, f@r@ mâneci ca }i filozofii. Mul]i scriitori îns@ cred c@episcopii }i ceilal]i clerici plineau cele sfinte în primele trei secole,îmbr@ca]i în hainele pe care le purtau în via]a social@.”249

„În ce prive}te portul (costumul), ei nu se deosebeau decredincio}ii lor cu nimic. Existen]a }i-o asigurau desigur din lucrulmâinilor, a}a cum f@cuse }i marele apostol Pavel, dar }i din ofrandelecredincio}ilor.”

(Preot Prof.Dr.Mircea P@curariu)250

„Femeile purtau... acelea}i ve}minte ca }i b@rba]ii, tot a}a ca }i înorientul de ast@zi, cu deosebirea numai c@ ve}mintele femeie}ti eraumai u}oare.”251

„...g@teala e sabie }i venin oferit@ privirilor, chiar dac@ inima... ecurat@... Bog@]ia adev@rat@ e bog@]ia în har, în credin]@ }i în virtute.Sf.Ciprian critic@ sever vopsirea fe]ei, a p@rului }i a altor m@dulare.” 252

b) Rug@ciunea:

„F@r@ jertf@ nici nu se poate concepe o religie, fie ea jertfa }i numaiaceea a rug@ciunii...”253

„El (Dumnezeu) nume}te jertfe rug@ciunile...” (Iustin Martirul)254

„Evreii se rugau stând în picioare, sau în genunchi, ori pleca]i lap@mânt... Aceste deprinderi trecur@ }i în cre}tinism.”255

„Înc@ din primele secole ale cre}tinismului, rug@ciunea a fostrostit@ infinit atât în mijlocul cre}tinilor (liturgic@), cât }i îndeosebi fiecarecre}tin pentru sine (particular@).”256

„În felul acesta, rug@ciunea a devenit în cre}tinism o adev@rat@via]@ în Dumnezeu, o adev@rat@ via]@ în Hristos, dând credincio}ilor omare putere sufleteasc@.”257

„În cre}tinism, rug@ciunea se face ‘în duh }i adev@r’. Cre}tinulse roag@ oriunde. Se roag@ }i în biseric@ împreun@ cu ceilal]icredincio}i, dar mai ales se roag@ în singur@tate, dup@ exemplulMântuitorului.”258

„Se cuvine s@ facem rug@ciuni mai ales diminea]a, la amiaz@ }i seara,înainte }i dup@ mâncare, la începutul }i la sfâr}itul oric@rui lucru.” 259

„Un rege în purpura sa nu e atât de str@lucit ca cre}tinul care seroag@, c@ci pe el îl împodobe}te convorbirea sa cu Dumnezeu. Precum

247. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T. Bodogae, Olimp C@ciul@}i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag.33.

248. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 65.249. Ibidem, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 416.250. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof.Dr.Mircea

P@curariu, edi]ia a II-a, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 181.251. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 416.252. „Patrologie” de Pr. Prof.Dr.Ioan G.Coman, vol.II, Bucure}ti 1985,

pag. 143.

253. „Istoria religiilor” de Diac.Pr.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982,p. 406.

254. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere T.Bodogae, O.C@ciul@,D.Fecioru, Bucure}ti 1980, pag. 229.

255. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, Tom. II, Bucure}ti 1912, pag.56-57.

256. Ibidem, Tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 538.257. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982,

pag. 405-406.258. Ibidem, pag. 405.259. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile episcopul Oradei, ed. a II-a, Oradea

1976, pag. 23.

Cum m@ închin

Page 59: Crestinismul parintilor nostri

116 117Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

osta}ul care vorbe}te cu regele s@u în fa]a întregii o}tiri, a c@peteniilor}i o}tirilor, atrage asupra sa ochii tuturor }i cre}te în vaz@, astfel e }i celce se roag@. Socote}te numai ce însemneaz@ dac@ unui om îi e dat s@p@}easc@ înaintea regelui regilor }i s@ vorbeasc@ cu El în fa]a îngerilor}i a arhanghelilor, a serafimilor, heruvimilor }i a tuturor puterilor cere}ti.Care m@rire e asemenea acesteia?” (deci rug@ciunea nu e înjosire n.n.).

(Ioan Hrisostom)260

„Rug@ciunea cuprinde în sine toate formele zbuciumului sufletescal omului: ea este bucurie }i plâns, e pream@rire }i cerere, e vijelie }ipace, e îndoial@ }i certitudine, e suspin }i fericire, e în@l]are }i smerenie.De aceea iubite frate, când mintea ta este în întuneric, roag@-te }i seva umple de lumin@, când voin]a ]i-e }ov@ielnic@, îngenuncheaz@ }i tevei ridica hot@rât, când inima ]i-e tulbure, roag@-te }i vei dobândi pacea;când sim]urile î]i sunt r@scolite, îngenuncheaz@ }i se vor însenina; cândai c@zut în ispit@ îndreapt@-te spre Dumnezeu }i te va mângâia...

Ea modeleaz@ sufletul dup@ chipul lui Dumnezeu }i-i sfin]e}tetrupul, f@cându-l vas ales }i curat al neprih@nirii. Rug@ciunea este cheiade aur cu care întoarcem orologiul sufletului }i-l potrivim s@ mearg@dup@ voia lui Dumnezeu.”261

„Pân@ în secolul IV totdeauna se alc@tuiau rug@ciuni noi (fiecarecredincios se ruga sub impresionarea inimii sale de puterea Cuvântuluicare sfin]e}te, sau a Duhului Sfânt. Mult mai târziu s-au introdusrug@ciunile robot-m@t@nii dup@ model p@gân n.n.).”262

c) Muzica sau cântarea:

„Lui Dumnezeu îi trebuie oferit ca dar cur@]ia sufletului, iar ca

jertf@, lauda }i imnul...” (Lactan]iu)263

„...l@udarea lui Dumnezeu prin cântarea a dulce r@sun@toarelorversete }i a muzicii, devenite oarecum ‘jertfa buzelor’ (OsieXIV,3).”264

* cântarea cu adunarea

„Ioan Hrisostom se exprim@ astfel:‘De demult se adunau to]icre}tinii }i cântau împreun@; aceasta o facem }i noi acum’.”

(Homil. XXXVI în I Cor.)265

„Împreun@ cu cânt@re]ul cânta psalmi toat@ adunarea, dup@ cuma cântat }i Iisus Hristos împreun@ cu discipolii S@i la cina cea de tain@(Mat. 26,30).”266

„{i femeile }i b@rba]ii }i b@trânii }i tinerii se deosebesc dup@ voceacânt@rii, spiritul cânt@rii armonizând cu vocea fiec@ruia; o singur@melodie lucreaz@ întru to]i.”

(Ioan Hrisostom)267

„Ambrozie vorbind din biserica sa din Mediolan }i de cânt@rileliturgice de aici, zice c@: ‘R@spunsurile psalmilor prin cântarea b@rba]ilor,femeilor, fecioarelor }i copiilor se aseam@n@ cu zgomotul ce iese dinundele m@rii’.”268

„Vedem dar c@ poporul a cântat totdeauna în Biseric@”269

260. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr.Orest Tarangul - Valea U]ei,protoprezbiter }i profesor. Ed. a II-a 1925. Aprobat de Sf. Sinod (Nr.326 din 15/28 XI 1921), pag. 73.

261. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag.107.

262. „Tezaurul liturgic” tom.II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti 1911, pag.541.

263. „Patrologie”, vol.II de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1985,citând pe Lactan]iu din Epit.divin.instit.cap.VI, 25,6-7.

264. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, Bucure}ti1945, p.334.

265. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti, p. 476.266. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu Tom.II, Bucure}ti 1911, pag.

476.266.267. Ibidem, pag. 476.268. Ibidem, pag. 476.269. Ibidem, pag. 478.

Cum m@ închin

Page 60: Crestinismul parintilor nostri

118 119Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

* corul comunit@]ii

„În afar@ de aceasta (cântarea cu adunarea n.n.) trebuia înfiin]at@institu]ia special@ a psal]ilor pentru men]inerea melodiilor biserice}ti }ia spiritului dogmatic.”270

„Cu începutul secolului al II-lea al cre}tinismului, Biserica nu semai îndestul@ cu cânt@rile scoase din Vechiul Testament }i cu cântareapsalmilor, ci de acum înainte se ridicar@ b@rba]i cre}tini înzestra]i cu}tiin]@ }i focul piet@]ii }i începur@ a compune imne în spiritulevangheliei.”271

„Potrivit canonului 17 al sinodului din Laodiceea: ‘Nu trebuie s@se cânte în adun@ri psalmi f@r@ întrerupere, ci dup@ fiecare psalm s@se citeasc@’.” (pentru armonia serviciului divin n.n.).272

* reguli ale cânt@rii

„Voim ca cei ce vin în biseric@ spre a cânta s@ nu întrebuin]ezestrig@ri necuviincioase, silind }i firea spre r@cnire, nici a pronun]aceva din cele nepotrivite }i neînsu}ite în biseric@; ci cu mult@ luare aminte}i cu umilin]@ a aduce lui Dumnezeu privitorul celor ascunse, acest felde Psalmodii, c@ci sfin]itul cuvânt (Biblia n.n.) a înv@]at c@ fiii lui Israels@ fie evlavio}i.”

(Can.75.Sinod VI (691)).273

„S@-I în@l]@m dar laud@, nu numai din gur@, ci }i din inim@, cas@ ne primeasc@ ca fii.”

(Clement Romanul)274

d) Citirea Sfintei Scripturi ({coala de Sabat)

„Cre}tinii începur@ serviciul lor divin mai întâi prin citiri de buc@]idin Vechiul apoi }i din Noul Testament.”275

„...în folosul serviciului divin, evangheliile se mai împ@r]ir@ (pelâng@ capitole }i versete n.n.) }i în pericope sau lec]iuni (lectiones)”(pentru studiu în fiecare Sabat n.n.).276

„În primele trei secole alegerea citirilor evanghelice depindeade autoritatea superiorilor, c@ci înc@ nu erau fixate pericope (lec]iunin.n.) pentru anumite zile. În canonul 16 al sinodului din Laodiceeacitim numai c@:

‘Sâmb@ta (sabaton - în original n.n.) împreun@ cu alte scripturis@ se citeasc@ }i Evanghelia.’ (deci în {coala de Sabat n.n.).”277

„Pericopele (lec]iunile n.n.) lui Eutalie erau a}a de mari încât unasingur@ con]inea 5 ori 6 capitole din ziua de ast@zi. Lucrul acesta seexplic@ prin faptul c@ serviciul divin nu era a}a de bogat în imnologie(accentul se punea pe înv@]area Bibliei, nu pe cântece n.n.) cum îl vedemmai târziu.”278

„Evanghelia s@ o citeasc@ diaconul (diakonos) sau prezbiterul(presbiteros).” (Constit. Apost.lib.II, c.LVII în l.greac@).279

„P@storii pe care îi puneau apostolii s@ conduc@ turma cuvân-

270. Ibidem, pag. 478.271. Ibidem, pag. 491.272. Ibidem, pag. 387.273. „Pidalion cu ocârmuire nou@ }i tâlcuiri” de Arhimandr.Zosima Târâl@

}i Icon.Stav.Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 288.274. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere Pr.D.Fecioru, Bucure}ti

1979, pag. 98.

275. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereu Callist I. Boto}@neanu }iProtoprezbiterul Simeon Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod nr. 184, din17-V-1902, Bucure}ti 1903, pag. 49.

276. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag.382.

277. Ibidem, pag. 382.278. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag.

382.279. Ibidem, pag. 332 (vezi citatul din Constit.Apostolice în original).

Cum m@ închin

Page 61: Crestinismul parintilor nostri

120 121Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

t@toare, f@r@ îndoial@ c@ trebuie s@ fi dat în serviciul, deopotriv@ însem-n@tate c@r]ilor Vechiului Testament }i celor din Noul Testament.” (calec]iunile de azi n.n.).280

e) Predica sau cuvântul

„Istoria Bisericii cre}tine este într-o mare m@sur@ istoria predi-c@rii cuvântului lui Dumnezeu.”281

„Adev@ratul cult e alc@tuit din virtute, dreptate }i cuvânt, c@ciDumnezeu e Cuvânt...”

(Lactan]iu)282

„Cuvântarea cea mai dezvoltat@ în Biseric@ este predica pro-priu-zis@, f@r@ a se ignora celelalte tipuri de cuvânt@ri.”283

„Veacul al II-lea, de asemenea, ne d@ m@rturii despre predicanecurmat@, mai bine organizat@, despre rânduirea ei în mijlocul sfinteiLiturghii (serviciului divin n.n.) }i despre leg@tura ei cu citirea SfinteiScripturi.”284

„Domnul Hristos a poruncit apostolilor S@i: ‘Merge]i în toat@lumea }i propov@dui]i Evanghelia la toat@ f@ptura’ (Marcu XVI,15) }i‘iat@ Eu cu voi sunt în toate zilele, pân@ la sfâr}itul veacului’ (MateiXXVII,20). Însu}i Domnul Hristos, capul Bisericii (Efes.V,23) a rânduitîn Biseric@ dreg@toria de a predica cuvântul lui Dumnezeu ca mijlocdivin pentru dobândirea mântuirii.

‘Binevestitorii’ }i ‘înv@]@torii’ sunt pu}i al@turi de apostoli: {i a datpe unii ca s@ fie apostoli, pe al]ii prooroci, pe al]ii înv@]@tori, pe al]ii

p@stori }i înv@]@tori’ (Efeseni IV,11).”285

„Propov@duirea este una din func]iile esen]iale ale Bisericii. Prinpredic@ se înva]@ adev@rurile de credin]@ }i în mod special se îndrumeaz@credincio}ii pe calea des@vâr}irii morale, adic@ spre practicarea virtu]ilorcre}tine. Predica nu urm@re}te numai o expunere a înv@]@turii divine, ciea ]inte}te la educarea sufletului credincio}ilor, ca ei s@ ajung@ la roadeale duhului: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga r@bdare, bun@tatea,facerea de bine, credin]a, înfrânarea, cur@]ia (Galateni V,22).”286

„Cuvânt@rile biserice}ti fur@ numite în diferite chipuri. ApostolulPavel le intitul@ ‘cherigma’ adic@ ‘propov@duire’ (1 Cor. 2,4). Tertulianle nume}te ‘adlocutiones’; grecii le numeau ‘logos’ (cuvinte), ori‘didascalia’ (înv@]@tur@) sau mai des ‘homiliai’ (vorbiri); Ieronim }iAugustin le cheam@ ‘disputationes’ ori ‘sermones’. Mai târziu cuvânt@rilebiserice}ti fur@ numite ‘predicationes’ (predicatio, predica) adic@ ‘predici’sau rostiri înaintea poporului, iar vorbitorul fu intitulat ‘predicator’ sauvorbitor în fa]a adun@rilor cre}tine.”287

„Credincio}ii puneau mare pre] pe predic@ }i de aceea, predicilepredicatorilor distin}i se scriau, dup@ ce erau rostite în Biseric@.”288

„Unii dintre p@rin]ii biserice}ti compuneau cuvânt@ri }i apoi le daula al]ii ca s@ le pronun]e.”289

„P@rin]ii biserice}ti înd@tinau a rosti o cuvântare în timp de o or@,iar Hrisostom înzestrat fiind cu str@lucirea retoric@ cuvânta deseori }i

280. Ibidem, pag. 568.281. „Omiletica” - manual pentru seminariile teologice - de Pr.Nicolae

Petrescu, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 19.282. „Patrologie”, vol.II de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1985,

citând pe Lactan]iu din Edict. divin. instit. cap.VI, 25,6-7.283. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977,

pag. 164.284. Ibidem, pag. 256.

285. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977,pag. 19-20.

286. „Omiletica” - manual pentru seminariile teologice, de Pr.NicolaePetrescu, cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1977, pag. 16.

287. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, ap@rut cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1911, vol.II, pag. 574.

288. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, Bucure}ti 1977, pag. 257.289. Ibidem, pag. 577.

Cum m@ închin

Page 62: Crestinismul parintilor nostri

122 123Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

câte dou@ ore.”290

„Aveau îng@duiala diaconii de la episcop (prezbiter sau [email protected].) ca s@ predice poporului, ca }i odinioar@ diaconii Filip }i {tefan.Ieronim ne spune c@ Efrem Sirul pe când era diacon al Bisericii dinEdesa a cuvântat cu îndestulare }i frumuse]e poporului; tot aceastane-o afirm@ cu adânc@ admira]ie }i Sozomen. Cele mai str@lucite dintrecuvânt@rile lui Ioan Hrisostom }i anume ‘despre firea dumnezeiasc@,despre anateme’, }i altele, sunt rostite de el când era diacon înAntiohia.”291

„Latura practic@ a slujirii lor (diaconilor) a r@mas caracteristic@diaconatului }i s-a întins în epoca urm@toare la toate nevoile asisten]eiîn comunitate. Este }tiut c@ ei eu îndeplinit }i slujba cuvântului predicând}i botezând.”292

„Din timpuri vechi femeile îndr@zneau s@ explice în biseric@ ca }iîn public din textele Sfintei Scripturi.”293

„Iat@ ce citim în Pidalionul de Neam], la fila 188 verso: ‘De va fivreun mirean iscusit în cuvânt }i cu chip cucernic, nu se opre}te de ar@spunde }i de a înv@]a... În acest chip a vorbit Apolo }i înv@]a celepentru Domnul, cu toate c@ numai botezul lui Ioan }tia (Fapte 18,25)}i Acvila }i Priscila, care l-au înv@]at pe acest Apolo mai cu scump@tatecalea Domnului’.”294

„C@ci acolo unde exist@ oameni în stare s@ aduc@ servicii fra]ilor

lor, ei sunt invita]i de sfin]ii episcopi s@ vorbeasc@ poporului. A}a avorbit Evelpist în Laronda la rug@mintea fericitului episcop Leon; tota}a }i la Iconium, Paulin fiind rugat de episcopul Celsus, precum }i înSinada, Teodor, de fa]@ fiind episcopul Aticus. {i se poate ca astfel decazuri s@ se fi petrecut }i în alte locuri, dar pe care noi nu le cunoa}tem.”

(Eusebiu de Cezareea)295

* ]inuta predicatorului „Predicatorul bisericesc (keryx) s@ nu se am@geasc@ de

‘aplauzele poporului’ }i s@ nu umble dup@ ele.” (Ioan Hrisostom)296

„Erudi]ia cea mai autentic@ }i dovezile de specialitate cele maiconcludente sunt... (doar) o podoab@ exterioar@ }i melancolic@ pentruun teolog, dac@ în intimitatea vie]ii lui, el este c@lc@torul Decalogului.Cât de jalnic scot capul de sub hlamida retoricii de pe catedr@ sau depe amvon, tren]ele }i p@catele celui ce a uitat c@ din comoara inimiivorbe}te gura.”

(Gala Galaction)297

„În timpurile vechi, to]i p@rin]ii }i scriitorii biserice}ti r@s@riteni }iapuseni }i-au concentrat aten]ia }i studiul lor în prima linie asupra c@r]ilorVechiului }i Noului Testament, explicându-le, f@când omilii asupralor }i sco]ând din ele cele mai bogate înv@]@turi liturgice, dogmatice,morale, istorice }i canonice. Pe atunci nu era hot@rât@ ordinea citirilordin Sfânta Scriptur@ }i de aceea era l@sat@ în voia p@storilor biserice}ti(}i era acesta un drept divin n.n.).”298

290. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, ap@rut cu aprobarea Sf.Sinod,vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 577.

291. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, ap@rut cu aprobarea Sf.Sinod,vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 334

292. „Istoria bisericeasc@ universal@”, vol.I (1-1054), ed. a II-a, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1975, pag. 58.

293. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,pag. 285.

294. „Despre credin]a ortodox@” de Arh.Cleopa Ilie, Bucure}ti 1981, pag.273.

295. „Eusebiu de Cezareea - scrieri”, traducere de Pr.Prof.T.Bodogae,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 244 (cartea VI, cap. 19,18).

296. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II,Bucure}ti 1911, pag. 577.

297. „Gala Galaction” de Preot Gheorghe Cunescu, cu binec. P.S.Dr.AntimNica. Ed.Arhiepiscopia Tomisului }i Dun@rii de jos, Gala]i 1989, pag.116.

298. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti, pag. 570.

Cum m@ închin

Page 63: Crestinismul parintilor nostri

124 125Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

f) Zecimi }i daruri (colecta):

* zecimi „Ia, dup@ socotin]a ta, pârga din argintul, din hainele }i din toat@

averea ta }i o d@ potrivit poruncii.” (Didahia)299

„Avraam... i-a dat zeciuial@ din toat@ prada...”300

„Iacov în Betel (Fac. XXVII, 22) a consacrat zeciuial@ luiDumnezeu.”301

„S@ nu stai la îndoial@ când dai }i nici s@ murmuri când dai, c@ veicunoa}te cine este Bunul R@spl@titor al pl@]ii.”

(Didahia)302

„În genere plata desatinei sau a p@r]ii a zecea din avere c@treatotputernicul Dumnezeu, cum se vede, era lege natural@, originea c@reia,ca }i originea aducerii de jertfe se pierde în negura vechimii, deoarecepravilele de mai târziu ale legiuirii lui Moise în chestiunea aceasta nu aufost decât o confirmare a obiceiului din str@vechi existent.”303

„Din Faptele Apostolilor se }tie c@ cei dintâi cre}tini f@ceaubisericii tot felul de daruri }i c@ în comunit@]ile bogate se f@ceau colectepentru cele mai s@race. Cu timpul se pomene}te chiar de dijm@, adic@a zecea parte pe care cre}tinii o dau bisericii din tot ce aveau.” (vezi}i Matei 23,23, în original n.n.)304.

* daruri (colecte) „Biserica cre}tin@ are o dimensiune proprie }i sacr@: de Biseric@

slujitoare. Dimensiunea aceasta sacr@ pune pe fruntea ei o t@rie deneînvins: ‘încât por]ile iadului nu o vor birui’ (Matei 16,18).”305

„Aceast@ slujire prin darurile materiale date fra]ilor eraconsiderat@ ca o slujire liturgic@ (leitoyrgos): ca jertf@ bine pl@cut@lui Dumnezeu, pentru care ei sl@veau pe Dumnezeu” (2 Cor. 9,12).306

„Primim adunarea ce se face în Biserica lui Dumnezeu spre folosultuturor }i fericim facerile de bine ale fra]ilor ce se fac prin Biseric@ las@raci.”

(Canonul 21 - Sinod Gangra 340)307

„Nu pretinde c@ aduni bog@]ii pentru a le da s@racilor ca s@ temântuie}ti... pentru c@ împ@r@]ia lui Dumnezeu se poate cump@ra numaicu doi b@nu]i.”

(Ioan Sc@rarul)308

„În fiecare zi ne faci lupi îi repro}au lacomii vremii sfântului IoanGur@ de Aur - }i mereu repe]i acest lucru de ani de zile. ‘Oare v-a]il@sat voi de l@comie ca s@ m@ las }i eu de a v@ numi lupi?’ le r@spundeamarele ierarh }i predicator.”309

„Tot con]inutul teoretic }i conceptual, în ale credin]ei s@-l conver-tim în tr@ire, ca s@ treac@ la înf@ptuire.

‘Str@inul nu petrecea noaptea niciodat@ afar@; por]ile mele le299. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1979, pag. 31.

300. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr.P.A.Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 315.

301. Ibidem, pag. 315.302. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere Pr.D.Fecioru, Bucure}ti

1979, pag. 27.303. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de P.A.Lopuhin, vol.I, Bucure}ti

1944, pag. 315.304. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I.Mih@lcescu,

Bucure}ti 1920, pag. 20.

305. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag. 144.306. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 452.307. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,

pag. 137.308. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag. 87.309. Ibidem, pag. 127.310. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic -

5", Gala]i 1989, pag. 144.

Cum m@ închin

Page 64: Crestinismul parintilor nostri

126 127Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

deschideam c@l@torului (Iov 31,32). Datu-m-am în l@turi când s@raculdorea ceva }i l@sat-am s@ se sting@ de plânsete ochii v@duvelor? Mâncamoare singur bucata mea de pâine, orfanului nu-i d@deam din ea?’ (Iov31,16-17). ‘Dac@ un frate sau o sor@, sunt goi }i lipsi]i de hrana cea detoate zilele }i cineva dintre voi le-ar zice: Merge]i în pace! Înc@lzi]i-v@ }iv@ s@tura]i, dar nu le da]i cele trebuitoare trupului, care ar fi folosul? (IacovII 15-16). Iat@ deci stringenta nevoie ca fiecare dintre noi s@ realizeze overitabil@ concordan]@ între credin]@ }i fapte.”310

„Un necredincios a întrebat odat@ pe un copil s@rac care ie}eadintr-o biseric@: ‘Ce-ai înv@]at tu ast@zi?...’ B@iatul a r@spuns c@ a înv@-]at c@ Dumnezeu este iubire - ‘Dac@ e adev@rat asta, de ce n-a trimisDumnezeu pe cineva s@-]i d@ruiasc@ o hain@ mai bun@?’ - Dup@ o clip@de gândire copilul r@spunse: ‘Cred c@ Dumnezeu a trimis pe cineva,dar acela a uitat.’” (Doamne ajut@-ne s@ nu uit@m! n.n.).311

CONCLUZII:

„Pe la începutul secolului al II-lea }i chiar în tot cuprinsul aces-tui secol cultul cre}tinilor era îmbr@cat tot în simplitatea luiapostolic@.”312

„Închinarea în comun a}adar este puterea de via]@ acre}tin@t@]ii; în ea se oglindesc toate înv@]@turile sfinte }i prin ease explic@ luminos tot ce ni s-a orânduit de Mântuitorul lumii.”313

„Rug@ciunile voastre, milosteniile }i toate faptele voastre a}as@ le face]i, cum este scris în Evanghelia Domnului nostru.”

(Didahia)314

B. SERVICII DIVINE SPECIALE

Despre sacrament ca jur@mânt de credin]@(misterion, tain@) „Tain@ (misterion) care însemneaz@ tot ce descoper@ omului pe

Dumnezeu, sau ceea ce înal]@ pe om la Dumnezeu }i la lumea spiritual@}i care-i aduce binecuvântare cereasc@ (sau prin profanare blestemn.n.).”315

„Botezul nu-i o lucrare magic@ sau un automat care s@ ne asigureîmp@r@]ia cerurilor, cum emit aparatele din anumite localuri ciocolat@printr-o simpl@ ap@sare a unui buton. Ci... trebuie s@ fie o permanent@}i responsabil@ angajare a noastr@, personal@.” (nu a na}ilor cum s-ainventat mai târziu n.n.).316

„Omul e o fiin]@ în]eleg@toare. El trebuie s@ }tie cu cine seîmp@rt@}e}te ca s@ }tie ce ob]ine prin sfânta Împ@rt@}anie. Euharistianu lucreaz@ magic asupra lui, ca un obiect cu for]@ atractiv@ asupraunui alt obiect. Hristos care se d@ spre împ@rt@}ire e un Hristos careS-a explicitat în cuvinte ce trebuie cunoscute }i primite cu credin]@ decei ce vor s@ se împ@rt@}easc@ de El.”317

„Sf. Ioan Hrisostom zice despre botez }i euharistie c@: ‘dinamândou@ a fost constituit@ Biserica’ (Omilia 84 la Ioan) (cei doi stâlpiai bisericii: unul la intrare }i unul în interior n.n.), iar Augustin le nume}te‘genuina’ }i Ioan Damaschin le aminte}te tot numai pe acestea dou@.

310. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag. 144.311. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 201.312. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1912, pag. 64.313. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 53.314. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr. D.Fecioru, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1979, pag. 32.

315. „Simbolica” de Hristu Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, profesoruniversitar. Editura centrului mitropolitan al Olteniei, 1955, pag. 250.

316. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, tip@rit@ cubinecuvântarea }i sub îndrumarea P.S.Epifanie Norocel, episcopulEparhiei Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului, 1990, pag. 201.

317. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@”, tip@rit@ cubinecuvântarea Î.P.S.Nestor, arhiepiscopul Craiovei }i mitropolitulOlteniei; autor: Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae; Ed. Mitropoliei Oltenia,Craiova 1986, pag. 399.

Cum m@ închin

Page 65: Crestinismul parintilor nostri

128 129Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(Expunerea credin]ei ortodoxe 4,13) (vezi }i Chiril al Ierusalimului înCatehezele sale }i Ambrozie în cele }apte c@r]i despre taine n.n.).318

„Spre exemplu, nu avem nici o m@rturie scripturistic@ ori ohot@râre oficial@ a Bisericii c@ tainele sunt }apte.”319

1. Serviciul divin special al BOTEZULUI(Leg@mântul credin]ei)

DEFINI[IE

„BOTEZUL a fost practicat de Ioan Botez@torul }i apoi adoptatde Biserica cre}tin@ ca sfânt@ tain@ (sacramentum = jur@mânt decredin]@ n.n.) însemnând poc@irea de p@cate }i intrarea într-o nou@via]@ de sfin]enie. Cuvântul înseamn@ cufundare sau scufundare,acesta fiind felul originar de botez.”320

IISUS ÎNTEMEIETORUL BOTEZULUI CRE{TIN

„Botezul lui Ioan astfel era numai un simplu simbol al cur@]irii, decare avea nevoie inima }i în urm@ el trebui s@-}i g@seasc@ completareaîn botezul de la Duhul Sfânt.”321

„Mergând, înv@]a]i toate neamurile botezându-le în NumeleTat@lui }i al Fiului }i al Sfântului Duh” (Matei 28,19). Acestea le-agr@it (Iisus) dup@ învierea Sa din mor]i.”322

„Dac@, cum dovedesc unii rabini, exista }i mai înainte obiceiul dea boteza pe prozeli]i, care p@r@sind p@gânismul lor, se sileau s@ capeteaccesul în comunitatea izraelit@, apoi ritualul introdus de Ioan ca aplicatde dânsul însu}i poporului iudeu, cuprindea în sine ceva neobi}nuit...

În cazul acesta, raportul s@u cu poporul israelit avea acel în]eles,ca }i cum însu}i acest popor a devenit p@gân }i avea nevoie de aceea,ca pe el iar@ din nou, ca pe ni}te p@gâni, s@-i introduc@ în mo}tenirealui Iehova” (dovedind prin aceasta necesitatea unui leg@mânt aladultului cu Dumnezeu în locul circumciziei n.n.).323

„Ioan era un om bun care îndemna pe iudei s@ s@vâr}easc@ întreei numai fapte virtuoase, iar fa]@ de Dumnezeu s@ fie cu credin]@(leg@mânt al credin]ei n.n.) }i s@ vin@ cu to]ii la botez, zice el, c@ci numaiatunci e pl@cut botezul înaintea Domnului, dac@ te cure]i nu atât ca s@]i se ierte anumite gre}eli, cât mai ales c@ te purifici suflete}te printr-ovia]@ mai sfânt@ (ceea ce un sugar nu realizeaz@ n.n.).

(Eusebiu din Cezareea)324

SITUA[II EXCEP[IONALE

„Afar@ de botezul prin ap@, mai este }i botezul sângelui }i botezuldorin]ei. Cel dintâi (botezul sângelui n.n.) este însu}i martirismul pentrunumele lui Hristos care ]ine loc de botez valid, chiar dac@ martirul nu afost botezat, dar a încetat din via]@ în munci. Cel de al doilea (botezuldorin]ei n.n.) este dorin]a fierbinte a cuiva de a se mântui (situa]iatâlharului de pe cruce n.n.) de}i nu a fost botezat.”325318. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din greac@ de Iustin

Moisescu, prof. universitar, Ed. centrului mitropolitan al Olteniei 1955,pag. 251.

319. Ibidem, pag. 98.320. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,

episcopul ortodox al Oradei, Editura Episcopiei ortodoxe române,Oradea 1955, pag. 13.

321. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 194.

322. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, tip@rit@ cu binecuvântareaP.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 43.

323. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 194.

324. „Eusebiu de Cezareea”, scrieri, partea întâia, tip@rit@ cu binec. P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR, traducere de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1987, pag. 57.

325. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 310-311.

Cum m@ închin

Page 66: Crestinismul parintilor nostri

130 131Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Ambrozie în ‘Cuvânt@ri funebre asupra împ@ratului ValentinianII’ nr. 53, ce a murit catehumen (înscris la clasa de botez n.n.) zice:‘martirii se spal@ prin sângele lor; acesta (Valentinian) prin dorin]a lui”(de fapt }i unii }i al]ii prin credin]a fierbinte în Iisus Hristos n.n.).326

BOTEZUL - LEG~MÂNT AL CREDIN[EI

„Iat@, cre}tini suntem cu to]i }i purt@m botezul. Cel ce a crezut }is-a botezat, mântui-se-va” (nu cel ce a fost botezat f@r@ voia luin.n.).327

„Deci na}terea din nou înseamn@ a avea botezul din ap@ }i DuhulSfânt, pe care l-au primit }i îl dau apostolii Domnului, c@rora le-a zisDomnul dup@ învierea Sa: ‘Merge]i în toat@ lumea }i propov@dui]iEvanghelia la toat@ f@ptura. Cel ce va crede }i se va boteza se vamântui, iar cel ce nu va crede se va osândi’.”328

„Deci botezul a devenit expresia votului moral, prin dorin]a dea ar@ta prin via]a sa cea mai bun@, c@ în adev@r s-a produs o schimbare}i în îns@}i dispozi]ia inimii.”329

„În Vechiul Testament, Dumnezeu a ales un popor unit trupe}te(de aceea t@ierea împrejur ca leg@mânt se f@cea la na}tere n.n.) în NoulTestament un popor unit suflete}te prin credin]@” (Deci botezulmarcheaz@ credin]a celui ce a hot@rât s@ încheie leg@mântul n.n.)

(Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae)330

„Pentru c@ nici Botezul, nici Dumnezeu, nici Satana nu sile}tevoia omului.”

(Marcu Ascetul)331

CREDIN[A ADEV~RAT~ FACE VALABIL BOTEZUL

„Sinodul ecumenic (canonul 8) }i sinodul de la Laodiceea(canonul 7) statornicesc c@: dogma, adic@ înv@]@tura despre Hristoseste criteriul validit@]ii (valabilit@]ii n.n.) botezului” (de aceea exist@ }ibotez fals întemeiat pe o înv@]@tur@ fals@ sau lipsa unei înv@]@turi ca încazul copiilor n.n.).332

SEMNIFICA[IA BOTEZULUI

„Verbul grecesc ‘baptizein’ are acela}i în]eles ca }i verbul ebraic‘tabal’ adic@ ‘a afunda’.”333

„Aceast@ form@ a botezului (prin scufundare) în primul rând esteîn acord cu însemn@tatea cuvântului baptisma-afundare.”334

„Sfânta noastr@ biseric@ face botezul prin afundare, nu printurnare sau prin stropire pentru c@ chiar cuvântul botez are însemn@-tatea de ‘a afunda’, ‘a cufunda’.335

„Afundarea închipuie}te moartea }i îngroparea Mântuitorului }imoartea omului celui vechi al p@catului, iar ridicarea din ap@

326. Ibidem, pag. 311.327. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor P@rin]i, vol.V, traducere

de Pr.Prof.D.St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976, pag. 37.328. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1981, pag. 118.329. „Istoria biblic@. Noul Testament” de prof. A.P.Lopuhin, traducere de

patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 194.330. „Sfântul Chiril al Alexandriei” - scrieri, partea întâia: Închinarea }i

slujirea în duh }i adev@r, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae,cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pa. 373.

331. „Filocalia sfintelor nevoin]e ale des@vâr}irii”, traducere de PreotProf.Dr.Dumitru St@niloae, edi]ia a II-a, Ed. Harisma, Bucure}ti 1992,vol.I, pag. 321.

332. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere de Iustin Moisescu,profesor universitar, Ed. centrului mitropolitan al Olteniei, 1955, pag.267.

333. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 308.

334. „Simbolica” de Hristu Andru]os, 1955, pag. 265.335. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Bucure}ti 1987, pag. 44.

Cum m@ închin

Page 67: Crestinismul parintilor nostri

132 133Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

închipuie}te învierea de a treia zi a Domnului }i na}terea omului celuinou, curat }i drept în Hristos.”336

„To]i cei ce trec prin apa botezului trebuie s@ omoare (prin DuhulSfânt n.n.) toat@ tab@ra r@ut@]ii în ap@ }i anume: l@comia, pofta desfrâ-nat@, cugetul r@pitor, patima înfumur@rii }i mândriei, pornirea mânioas@,furia, pizma, bârfirea, toate acestea }i cele asemenea. Deoarece acestepatimi obi}nuiesc s@ urmeze firii noastre, trebuie s@ le omorâm în ap@.”

(Grigorie de Nyssa)337

„Omul n@scându-se astfel duhovnice}te, se face m@dular altrupului tainic al lui Hristos, adic@ se face membru al bisericii cum zicesf.Apostol Pavel: ‘Împreun@ cu El (cu Hristos) ne-am îngropat prinbotez întru moarte, pentru ca dup@ cum Hristos a înviat din mor]i prinm@rirea Tat@lui, a}a }i noi s@ avem o via]@ nou@’.”338

„Iisus a r@spuns: ‘Adev@rat, adev@rat zic ]ie, de nu se va na}tecineva din ap@ }i din Duh, nu va putea s@ intre în împ@r@]ia luiDumnezeu’ (Ioan 3,5)” (aceasta este regula dar cu tâlharul de pe cruceIisus ne-a ar@tat c@ Dumnezeu poate admite }i excep]ii ca situa]iideosebite n.n.).339

„Apa îndepline}te icoana mor]ii iar Duhul d@ arvuna vie]ii.” (Ioan Damaschin)340

„Iar aceast@ mântuire prin ap@ închipuia botezul, care v@mântuie}te ast@zi }i pe voi, nu ca }tergere a necur@]iei trupului, ci ca

deschiderea cugetului bun c@tre Dumnezeu, prin învierea lui IisusHristos (1 Petru 3,21).”341

„Denumirile date tainei sfântului botez (ne dezv@luie semnifica]iasa n.n.): ‘baie’, ‘izvor sfânt’, ‘iluminare’, ‘rena}tere’, ‘na}tere din nou’,‘sfin]ire’, ‘pecetea lui Hristos’, ‘baia vie]ii’, ‘baia rena}terii’, ‘baiapoc@in]ei’” (observa]i leg@tura cu poc@in]a n.n.).342

„Botezul era numit baie sau sp@lare = loytron, lavracum, rena}tere= paliggenesia = regeneratio, baia rena}terii = lavracum = regenerations,luminare = fotismos = illuminatio, pecetea credin]ei = sfraghis tes pisteos}.a.” (observa]i leg@tura botezului cu credin]a n.n.).343

„Sfântul apostol Pavel îl nume}te ‘înnoire a vie]ii’(Rom. 6,3-5),f@cut@ prin lucrarea Sfântului Duh (Tit 3,5).”344

„M@rturisesc un botez întru iertarea p@catelor.” (Simbolul credin]ei)345

HRISTOS {I CONSECIN[ELE P~CATULUI LUI ADAM

„Primii no}tri p@rin]i supu}i la cercare }i la înrâurirea lui Satana,c@zur@ în r@u. Mai multe din privilegiile naturei lor primare disp@rur@cu nevinov@]ia în care fuseser@ crea]i, }i nu mai r@maser@ decât cu onatur@ degenerat@. Neavând copii decât în urma c@derii, ei nu putur@s@ le transmit@ decât acea natur@ degenerat@ }i vi]iat@. {i acest vi]iu

336. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, tip@rit cu binecuvântareaÎ.P.S.mitropolit Iustin al Moldovei }i Sucevei, Ia}i 1957, pag. 42.

337. „Sfântul Grigorie de Nyssa” - scrieri, partea întâia, tip@rit@ cubinecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, traducere de D.St@niloae}i Ioan Buga, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 62.

338. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, Ia}i 1957, pag. 42.339. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1981, pag. 118.340. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, tip@rit@ cu binecuvântarea

P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 274.

341. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1380.

342. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti1978, pag. 44.

343. „Istoria bisericeasc@ universal@”, manual pentru Seminariile teologice,de Pr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag.90.

344. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim. Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1981, pag. 119.

345. „Carte de rug@ciuni”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.S.A.Dr.Antim Nica,Ed.Arhiepiscopiei Gala]i 1981, pag. 21.

Cum m@ închin

Page 68: Crestinismul parintilor nostri

134 135Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

natural (concupiscen]ia n.n.) al omenirii se nume}te p@cat originar (decimo}tenim înclinare spre p@cat - fire p@mânteasc@ - nu p@cat sauvinov@]ie n.n.).”346

„... la cap.VII din Epistola c@tre Romani... apostolul nu descriestarea omului ren@scut (prin convertire n.n.), ci pe a celui natural(mo}tenit n.n.).”347

„P@catul str@mo}esc ca necur@]ie ereditar@ }i întinare a sufletuluinu se imput@, iar omul nu este r@spunz@tor de aceasta (omul er@spunz@tor nu pentru înclina]ia spre p@cat, ci pentru p@catele f@ptuitede el însu}i pentru care va pl@ti cu moartea a doua n.n.)”

(Damalas - teolog grec) (deci noul n@scut nu are nici o vin@ pentru care s@ trebuiasc@ botezat n.n.)348

„Dumnezeu a voit s@ reformeze, în ordinea spiritual@, omenireac@zut@. Pentru aceasta, în persoana Fiului sau Cuvântului s@u, Elîmp@rt@}i omenirei:

1) adev@rul2) gra]ia (harul) sau un ajutor supranatural pentru a face binele3) un principiu de înviere }i de nemurire pentru corpul supus mor]ii.Pentru a opera aceast@ regenera]iune a omenirii, Dumnezeu se

f@cu om în persoana Fiului.”349

„A}adar, precum prin gre}eala unuia a venit osânda pentru to]ioamenii, a}a }i prin îndreptarea adus@ de Unul a venit pentru to]ioamenii, îndreptarea care d@ via]@” (dreptul de a candida la via]a

ve}nic@ pierdut@ prin Adam, l-am rec@p@tat prin moartea lui IisusHristos; deci vina p@catului str@mo}esc a fost }tears@ la cruce n.n.).350

DOGMA VINOV~[IEI COPILULUI PRIN P~CAT STR~MO-{ESC E ABSURD~ {I PENTRU CEI CE AU INVENTAT-O

„Dificultatea principal@ (recunosc ei n.n.) pentru care dogma(vinov@]iei prin p@cat str@mo}esc n.n.) devine de neîn]eles pentru noi(ortodoc}ii greci n.n.) este elementul liberei voin]e (posibilitatea de aalege n.n.) care lipse}te în chip limpede (la nou n@scut n.n.) din p@catulmo}tenit. Dac@ se dovede}te în realitate c@: unde este p@cat }i vin@acolo este }i liber@ voin]@ (pe care copilul sugar nu o are n.n.) cum nearat@ ra]iunea, este evident c@ ne g@sim în acest fel în fa]a unei problemefoarte dificile }i insolubile.”

(Hristu Andru]os - teolog ortodox grec)351

COPIII MOR[I NEBOTEZA[I NU VOR FI OSÂNDI[I

„În Biserica Greac@... Economos a scris în Catehismul s@u pebaza unor expresiuni ale P@rin]ilor biserice}ti c@ nu vor fi osândi]icopiii care mor neboteza]i.” (Dumnezeu în pre}tiin]a Sa va învia pentruvia]@ ve}nic@ pe cei care dac@ ar fi tr@it I-ar fi slujit Lui n.n.).352

„C@ci Dumnezeu }tie de mai înainte pe cei care vor urma s@ semântuiasc@ prin poc@in]@ }i pe cei ce nu vor face aceasta, chiar dac@ace}tia din urm@ înc@ nu s-au n@scut.”

(Iustin Martirul)353

346. „Expunerea DOCTRINEI Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guette,edi]ia a II-a, cu voia }i binecuv.Sf.Sinod. Tipografia c@r]ilor biserice}ti,Bucure}ti 1901, pag. 26-27.

347. „Simbolica” de Hr.Andru]os, traducere de Iustin Moisescu,Ed.Centrului Mitropolitan al Olteniei 1955, pag. 155.

348. Ibidem, pag. 166.349. „Expunerea DOCTRINEI Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guette,

edi]ia a II-a cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 27.

350. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1280 (Rom. 5,18).

351. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de IustinMoisescu, Ed. Centrului Mitropolitan al Olteniei 1955, pag. 168.

352. Ibidem, pag. 262.353. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@,

D. Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 43.

Cum m@ închin

Page 69: Crestinismul parintilor nostri

136 137Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

NICI ACEI DINTRE EI CE NU VOR ÎNVIANU VOR FI OSÂNDI[I

„Teodoret, Atanasie cel Mare }i Sfântul Grigorie socotesc c@ ace}tianu vor fi osândi]i, dar nici nu vor fi sl@vi]i. (Pentru c@ dac@ ar fi tr@it n-arfi ales pe Dumnezeu - }i El }tie aceasta în pre}tiin]a Sa, ei nu vor fi mântui]i,nici condamna]i, ei neînviind vor fi ca }i cum n-au existat [email protected].).Cu aceasta sunt de acord }i teologii scolastici.”354

CHIAR NEBOTEZA[I, COPII CREDINCIO{ILORSUNT SFIN[I

„În c@s@toriile mixte dintre un so] cre}tin }i altul necredincios,Apostolul Neamurilor spune c@ copiii sunt ‘sfin]i’, fiindc@ se sfin]e}tenecredinciosul prin so]ia cre}tin@ (I Cor.7,14).”355

„C@ci b@rbatul necredincios se sfin]e}te prin femeia credincioas@}i femeia necredincioas@ se sfin]e}te prin b@rbatul credincios.Altminterea, copiii vo}tri ar fi necura]i, dar acum ei sunt sfin]i.”356

„Domnul a spus: ‘S@ nu-i opri]i de la Mine’ (înseamn@ c@ eidoresc, în]eleg, deci s@ nu fie opri]i n.n.) s@ vin@ dar la Domnul cândse fac mari (}i ei pot dori aceasta n.n.) s@ vin@ când deja pot înv@]a,când vor în]elege la cine trebuie s@ mearg@; atunci s@ devin@ cre}tinicând îl pot cunoa}te pe Hristos. Aceast@ vârst@ inocent@ de ce s-argr@bi pentru iertarea p@catelor? (de vreme ce Dumnezeu îi consider@sfin]i n.n.). Oare, legea civil@ s@ fie mai prudent@ fa]@ de prunci, c@ nu

le d@ în sarcin@ administrarea de bunuri p@mânte}ti, iar noi s@ le punemîn seam@ cele dumnezeie}ti? (este omul mai bun decât Dumnezeu?)Cel pu]in s@ ajung@ acolo s@ poat@ fi capabili s@ cear@ mântuirea }i s@apar@ c@ i se d@ aceasta unui solicitant.” (ca botezul s@ nu fie o constrân-gere a voin]ei n.n.)

(Tertulian)357

„La rabini s-a p@strat tradi]ia, c@ Moise a p@r@sit casa tat@lui s@ucând era de doisprezece ani... Din aceast@ cauz@ în timpul lui Hristos,ei considerau aceast@ vârst@ ca încheiere a copil@riei }i sosireamajoratului.” (dup@ majorat tân@rul va hot@rî singur s@ candideze lamântuire sau nu, libertatea de con}tiin]@ fiind un drept divin n.n.)358

„Pân@ la treisprezece ani îndatoririle lui religioase (ale copiluluin.n.) trebuie s@ fie s@vâr}ite pentru dânsul de tat@l lui, dar din ziuaîmplinirii a treisprezece ani, tat@l mai mult nu mai r@spunde de p@catelefiului s@u. Astfel, dumnezeiescul tân@r Iisus, care în acest timp împlinisedoisprezece ani, se considera dup@ lege aproape om independent }icapabil s@ dispun@ de timpul S@u dup@ chibzuin]a Sa (în ceea ceprive}te lucrurile spirituale n.n.).”359

CRE{TINII PRIMELOR SECOLE NU {I-AU BOTEZATCOPIII (exemple stau sfin]ii p@rin]i ai bisericii din sec. IV)

„Grigore Teologul s-a n@scut la anul 329 dup@ Hristos... Tat@ls@u numit tot Grigorie era episcop la Nazianz. Dac@ sf. Grigorie a avutvia]a cea mai f@r@ prihan@ }i cea mai sfânt@... aceasta se datore}temamei sale Nona, care avu grij@ s@-l creasc@ în sfintele precepteale religiunii cre}tine.354. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin

Moisescu, profesor universitar, Craiova 1955, pag. 262.355. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 439-440.356. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ sub îndrumarea P.F.P.Iustinian,

patriarhul BOR cu aprobarea Sfântului Sinod, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1968, pag. 1284 (I Cor. 7,14).

357. „De baptismo” de Tertulian; cap. XVII, 5.358. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de

patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 76359. Ibidem, pag. 76-77.

Cum m@ închin

Page 70: Crestinismul parintilor nostri

138 139Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Primele înv@]@turi le c@p@t@ Grigorie în casa p@rinteasc@. Fu apoitrimis la Cezareea din Capadocia ca s@-}i completeze studiile (de}coal@ n.n.). Dup@ terminarea studiilor (deci când ajunsese maturn.n.) se întoarse în sânul familiei, unde se botez@ }i ajut@ pe b@trânuls@u tat@ în conducerea episcopiei de Nazianz.”360

„Sf.Vasile s-a n@scut în anul 330 dup@ Hristos la CezareeaCapadociei dintr-o familie nobil@, bogat@ }i foarte pioas@ (cu str@mo}imartiri n.n.). Începutul instruc]iunii }i educa]iei sale religioase }i l-a f@cutîn casa p@rinteasc@ (unde nim@nui nu i-a trecut prin gând s@-l botezecopil, c@ci ar fi fost contrar Sfintei Scripturi n.n.). Se boteaz@ la etateade 28 de ani }i imediat fu numit cete].”361

„Ambrozie, episcopul Mediolanului s-a n@scut din p@rin]i cre}tiniîntre anii 335-340 la Trier în Galia unde tat@l s@u era prefect... Murindepiscopul Mediolanului }i f@cându-se alegerea unui alt episcop se n@scuo mare neîn]elegere... Ambrozie auzind de aceasta fu nevoit s@ intervieca împ@ciuitor... deodat@ când toat@ lumea asculta în t@cere cuvântareaîmp@ciuitoare a lui Ambrozie se aude strig@tul unui copil din adunarezicând: ‘Ambrozie episcop!’ Auzindu-se acest strig@t... cu to]ii austrigat: ‘Ambrozie s@ fie episcop!’. În zadar se lupt@ Ambrozie ca s@nu fie ales episcop, puindu-le înainte (explicându-le n.n.) c@ el nu ecre}tin, ci e numai catehumen (care se preg@te}te pentru botez n.n.)}i c@ el n-a înv@]at decât dreptul. Poporul îns@ entuziasmat strig@... ‘baiabotezului va }terge totul’. Astfel Ambrozie fu ales episcop }i el a trebuits@ primeasc@, iar împ@ratul confirm@ alegerea. Dup@ ce se botez@ fu

hirotonisit (de}i cre}tini p@rin]ii lui nu-l botezar@ sugar n.n.).362

„La R@s@rit precum }i la Apus era r@spândit în tot sec. al 4-lea (cade altfel }i în primele 3 secole n.n.) }i chiar în sec. al 5-lea uzul (apostolic,biblic n.n.)... c@ copiii din p@rin]i cre}tini (I Cor. 7,14 n.n.) primeau botezultocmai la vârsta matur@... (abia în anul 418 în sinodul din Cartaginape baza p@rerilor personale ale unor p@rin]i biserice}ti - Origene ceconsidera na}terea întinare trupeasc@, Ieronim ce considera c@ la 3 anicopiii pot fi boteza]i, Ciprian ce sus]inea c@ în a 2-a sau a 3-a zi de lana}tere - a fost introdus botezul infantil, botezul constrângerii n.n.).363

ACTUL BOTEZULUI

a) Preg@tirea pentru botez:

„De prin veacul II (în sec.I majoritatea celor ce se botezau erauprozeli]i iudei c@rora le lipsea doar credin]a în Hristos n.n.) cei caredoreau s@ se boteze (venind direct din p@gânism n.n.) erau supu}i uneipreg@tiri mai îndelungate, care consta din înv@]area adev@rurilorfundamentale ale credin]ei cre}tine. Cei care se preg@teau astfel senumeau catehumeni.”364

„Catehumeni, adic@: oameni care înva]@.”365

„Catehumenul, cel ce vine s@ se boteze trebuie s@ cunoasc@înv@]@turile fundamentale ale Bisericii.”366

360. „Manual de Istoria bisericii cre}tine” de preotul iconom C.Ionescu,licen]iat în teologie. Carte aprobat@ de Sf.Sinod, edi]ia a II-a, Bucure}ti1913, pag. 42 (vezi }i Istoria bisericeasc@ universal@ de Ioan R@mureanu,pag. 176-186).

361. „Manual de istoria bisericii cre}tine” de preotul iconom C.Ionescu,licen]iat în teologie. Carte aprobat@ de Sf.Sinod, edi]ia a II-a, Bucure}ti1913, pag. 47-48.

362. Ibidem, pag. 42.363. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, profesor la

Facultatea Teologic@ din Cern@u]i. Cartea întâia, vol.II, Tipografiac@r]ilor biserice}ti, filiala din M@n@stirea Cernica 1926, pag. 219.

364. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,profesor la facultatea de Teologie, Bucure}ti 1911, pag. 135.

365. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” - Pr.C.Vuiescu încolaborare cu Pr.C.Dron. cu aprobarea }i binecuv. Î.P.S.Irineu,mitropolitul Moldovei }i Sucevei. Ed. Ziarului Universul 1942, pag. 40.

366. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 309.

Cum m@ închin

Page 71: Crestinismul parintilor nostri

140 141Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Dup@ practica primar@ cre}tin@ }i chiar cea de ast@zi, Decalogul(cele 10 porunci ale lui Dumnezeu n.n.) se înva]@ cu Simbolul Credin]eide c@tre catehumeni. Iar fericitul Augustin spune c@ a}a de pl@cut eraDecalogul cre}tinilor primari încât }i s@racii îl înv@]au pe dinafar@ }i-lrosteau la u}ile bisericilor când cereau milostenie (oare din ce cartesfânt@ rostesc cei care cer milostenie ast@zi? n.n.).367

„Clovis, un rege al Francilor, în urma predicii unui misionar, sehot@r@}te s@ se încre}tineze. Întrebând regele pe duhovnicul s@u (celcare predicase n.n.) ce are de f@cut pentru a fi admis la sfântul botez,acela i-a r@spuns: ‘S@ arzi ceea ce ai adorat pân@ acum }i s@ adori ceeace (pân@ acum n.n.) ai ars’. Adic@ s@ distrugi idolii de care ]i-ai ]inutinima legat@ pân@ ast@zi }i apoi s@ sluje}ti lui Hristos, pe care l-aidispre]uit.”368

„Înainte de botez s@ posteasc@ cel ce boteaz@ }i cel botezat }i al]icâ]iva, dac@ pot.”369

b) Rolul slujba}ilor bisericii (adun@rii)

„Puterea (dreptul n.n.) de a împ@rt@}i botezul o are presviterulcel mai înalt care e episcopul (p@storul n.n.); dup@ aceea o au presviterii}i diaconii, dar nu f@r@ îng@duirea episcopului.”

(Tertulian)370

„Dac@ vreun episcop sau prezbiter nu ar boteza dup@ poruncaDomnului... s@ se afuriseasc@ (adic@ s@ fie destituit din func]ia de slujba}al comunit@]ii n.n.).371

„Dar în cazuri extraordinare Biserica îng@duie... chiar laicilor(membrilor comunit@]ii f@r@ func]ii administrative n.n.) s@ boteze pe ceice sunt bolnavi greu (avându-se în vedere preo]ia general@ a tuturorcredincio}ilor în care sunt cuprin}i atât conduc@torii cât }i cei condu}in.n.).372

„Epifanie al Salaminei zice c@ ‘este de luat în seam@ c@ tagmadiaconeselor este de mare trebuin]@ în ordinea bisericeasc@.”373

„Apoi erau servicii care nu puteau fi îndeplinite decât defemei.”374

„Datoriile diaconeselor erau:- asistau la botezul femeilor- instruiau femeile care se preg@teau pentru botez- vizitau femeile bolnave }i purtau grij@ de ele.”375

„... în biserica cre}tin@ botezul... la caz de nevoie poate fi s@vâr}it}i de un mirean (membru f@r@ slujbe în comunitate n.n.) }i chiar de ofemeie.”376

367. „Elemente de moral@ cre}tin@” de Moise N. Pacu, carte reaprobat@de Ministerul Instruc]iunii la 27 Aprilie 1921, edi]ia a VII-a, Bucure}ti,pag. 14.

368. „F@clii pentru dreapta credin]@” - de Pr.Dr.{tefan Slevoac@,Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 219.

369. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” de Pr.D Fecioru, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1979, pag. 28 (Didahia VII, 4).

370. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag.317.

371. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }iHaralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 131.

372. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag.333.

373. Ibidem, pag. 339.374. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,

pag. 17.375. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, vol.II,

Bucure}ti 1911, pag. 341-342.376. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, traducere

de patriarhul Nicodim, Bucureti 1944, vol.I, pag. 330.

Cum m@ închin

Page 72: Crestinismul parintilor nostri

142 143Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

c) Momentul scufund@rii în ap@:

„Taina (sacramentul - jur@mânt de credin]@ n.n.) botezului se s@-vâr}ea prin cufundarea în ap@ (per imersionem) a catehume-nilor...”377

„Gulielm Caveus întemeiat pe documente vechi sus]ine cu totdreptul; c@ baptisteriile erau mari, spa]ioase }i cu ap@ din destul.”378

„Fântâna (bazinul) cu ap@ din fiecare baptisteriu, trebuincioas@pentru a se afunda în ea cei ce se luminau, se chema de Ciril alIerusalimului colimvitr@ - adic@ cistern@ ori lac de înotat; iar Optatusdin Mileve o numea piscin@.”379

„Tot acolo - în Baptisteriu - zice Tertulian, fiind ap@ pentru ceichema]i mai’nainte m@rturisim îndestul credin]a sub mâna presviterului(c@ci pe temeiul m@rturisirii credin]ei sale, catehumenul va fi botezatn.n.).”380

„Cu privire la botez, a}a s@ boteza]i: dup@ ce ai spus mai înaintetoate cele de mai sus (sub mâna prezbiterului n.n.) ‘boteza]i în numeleTat@lui }i al Fiului }i al Sfântului Duh’ în ap@ proasp@t@. Iar dac@nu ai ap@ proasp@t@, boteaz@ în alt@ ap@; iar dac@ nu po]i în ap@ rece,în ap@ cald@.”381

„Din istorie se }tie c@ în Spania se s@vâr}ea botezul printr-osingur@ afundare în secolul al VI-lea, pentru a se indica unitatea de

fiin]@ a persoanelor Sfintei Treimi (însu}i Hristos a murit o singur@ dat@}i cu El suntem îngropa]i }i noi n.n.).”382

„Este îndeob}te cunoscut c@ }i în primele veacuri ale cre}tin@t@]ii,Taina Botezului era s@vâr}it@, de cele mai adeseori prin cufundarea înap@ natural@. Prin aceasta ea era alc@tuit@ din dou@ mi}c@ri: întâiafundarea care simboliza moartea spiritual@ a omului vechi, ap@c@tosului }i apoi ie}irea din ap@, care închipuia învierea moral@ acredinciosului la o via]@ nou@ }i ren@scut@.”383

„Locul botezului este Biserica..., dar se pot boteza catehumenii}i în afar@ de Biseric@ spre exemplu în râuri, lacuri curate, }i în oriceap@ limpede, curg@toare, proasp@t@, vie, c@ci }i Mântuitorul în undeleIordanului s-a botezat, iar diaconul Filip în apa din apropiere a botezatpe eunuc. Se poate face botezul în paraclise, ori în casele particulare,la întâmpl@ri grele.”384

„Botezul se s@vâr}ea de obicei în grup, ceea ce îl f@cea maiso-lemn }i mai important. La primirea Botezului, candida]ii erauîmbr@ca]i în haine albe ca semn al cur@]irii lor suflete}ti.”385

d) Dup@ botez:

„Iar noi dup@ ce l-am botezat pe cel ce s-a întip@rit în adev@r -zice apologetul Iustin - îl aducem în locul unde se g@sesc aduna]i ceipe care noi îi numim fra]i, f@când rug@ciuni comune pentru noi în}ine }ipentru cel luminat, ca }i pentru to]i ceilal]i de pretutindeni, cu mult@st@ruin]@, ca s@ ne învrednicim ca, aflând adev@rul s@ ne g@sim }i prin

377. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag.152, cu aprobarea Sf.Sinod.

378. Ibidem, pag. 152.379. Ibidem, pag. 153.380. Ibidem, pag. 96.381. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere, note }i indici de

Pr.D.Fecioru, tip@rit@ cu binecuvântarea P.S.P. Iustin, patriarhul BOR,Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 28.

382. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de IustinMoisescu, prof. universitar. Ed.Centrului Mitropolitan al Olteniei,Craiova; Craiova 1955, pag. 267.

383. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului,Feleacului }i Clujului, Ed.Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca 1987, pag. 158.

384. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 312.

385. „Istoria bisericeasc@ universal@”, Manual pentru Seminariile teologice,de Pr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag. 91.

Cum m@ închin

Page 73: Crestinismul parintilor nostri

144 145Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

fapte a fi ni}te buni tr@itori }i p@zitori ai celor ce ne sunt poruncite...Încetând rug@ciunile noi ne îmbr@]i}@m unii pe al]ii cu s@rutareap@cii.”386

„Cel ce a crezut }i s-a botezat, e dator s@ p@zeasc@ toate porun-cile lui Hristos, }i când le va împlini pe toate s@ zic@: ‘slug@ nevrednic@sunt’ (nu mi-am f@cut decât datoria n.n.).”387

CONCLUZIE

„Împ@carea cu Dumnezeu }i revenirea la dragostea Lui s-aîmplinit (au devenit posibile n.n.) prin moartea }i înviereaDomnului nostru Iisus Hristos.

Precum prin gre}eala unuia a venit osânda pentru to]ioamenii a}a prin jertfa de pe cruce a Mântuitorului a venit harul(pentru to]i oamenii; Tit 2,11 n.n.), iertarea }i îndreptarea pentruto]i cei ce cred (cei ce au acceptat harul n.n.).

În chip v@zut, taina prin care intr@m iar@}i în p@rt@}ia iubiriidumnezeie}ti (}i care este deschiderea cugetului bun c@treDumnezeu 1Petru 3,21 n.n.) este sfântul botez.”388

„Fericitul Augustin, într-o scrisoare a sa spune c@ Dumnezeune-a creat f@r@ noi, dar nu ne poate mântui f@r@ voia noastr@(Luca 9,23.24 n.n.). Adic@ la fiecare chemare de sus pentrumântuire, se cere colaborarea omului (leg@mântul botezului eleg@mânt al con}tiin]ei care alege n.n.).389

„C@uta]i s@ pl@ce]i Celui în a C@rui oaste sunte]i, de la Care}i plata o primi]i. S@ nu fie g@sit careva dezertor. Botezul vostrus@ v@ r@mân@ arm@, credin]a coif, dragostea suli]@ iar r@bdareaarmur@.”

(Ignatie Teoforul)390

* un cuvânt al lui Vasile cel Mare:

„Nu te târgui cu harul! S@ nu spui: ‘Bun@ este legea, dar maipl@cut p@catul!’

F@ ce a f@cut eunucul! Eunucul a g@sit pe catehet }i n-a dispre]uitînv@]@tura (Fapte 8,27-39); bogatul a poftit pe s@rac s@ urce în c@ru]@,cel falnic }i mândru, pe omul simplu }i neb@gat în seam@; a fost înv@]atEvanghelia împ@r@]iei, a primit în inim@ credin]a, dar n-a amânatpecetea Duhului (botezul n.n.); iar când a întâlnit ap@ a zis: ‘Iat@ ap@!’- cuvânt izvorât din o mare bucurie sufleteasc@. Iat@ ce c@ut@m! Cem@ împiedic@ s@ m@ botez? Unde voin]a este gata, nu este nici opiedic@. Dumnezeu, Cel ce ne cheam@, este iubitor de oameni, slujitorullui la îndemân@, iar harul din bel}ug.

...................................................................................................Mut@-te cu totul la Domnul! D@-]i numele t@u! Înscrie-te în Bise-

ric@!... Înscrie-te în aceast@ carte, ca s@ fii scris în cea de sus! Înva]@}i înva]@-te vie]uirea evanghelic@... Fii mort pentru p@cat; r@stigne}-te-te împreun@ cu Hristos; mut@-]i toat@ dragostea spre Domnul.”391

386. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1912, pag.66. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.T.Bodogae, O.C@ciul@ }iD.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 70.

387. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor P@rin]i, vol.V,trad.Pr.Prof.D.St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976, pag. 37.

388. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 57.

389. Ibidem, pag. 35.

390. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin,patriarhul BOR, traducere de D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1979, pag. 189.

391. „Sfântul Vasile cel Mare - scrieri, partea întâi”, traducere dePr.D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 494-496.

Cum m@ închin

Page 74: Crestinismul parintilor nostri

146 147Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

2. Serviciul divin special al SFINTEI CINE (Înnoirea Leg@mântului credin]ei)

D E N U M I R I:

„În timpul apostolilor... se chema ‘pâinea’ sau ‘frângereapâinii’”392 (Fapte 2,24; 2,46; 20,11 n.n.).

„Asemenea se mai chema... ‘Cina Domnului’ (1 Cor. 11,20 -kuriakon deipnon n.n.).393

„Ea se nume}te Euharistie (în greac@ euharistia = mul]umire)pentru c@ la instituirea ei, la cina cea de tain@, Domnul a mul]umit luiDumnezeu Tat@l, înainte de a frânge pâinea }i a o da apostolilor...”(denumirea aceasta nu se g@se}te în Sf.Scriptur@ ci doar în literaturanebiblic@ n.n.).394

IISUS INSTITUIE SFÂNTA CIN~ CU PÂINEA {I VINULRITUALULUI DE PA{TI (SEDER)

„Iar în ziua cea dintâi a Azimelor (azime = pâine nedospit@ n.n.),când jertfiau mielul de Pa}te, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde vrei s@mergem s@-]i g@tim ca s@ m@nânci Pa}tele?” (Marcu XIV, 12).395

„În ajunul patimilor Sale, în seara zilei de joi, 14 Nisan, DomnulHristos a pr@znuit Pa}tile legii vechi }i a întemeiat, tot atunci, Pa}tile

legii celei noi” (deci ritualul Cinei Domnului a fost instituit de Iisus cupâinea }i vinul ritualului Pa}tilor evreie}ti n.n.).396

„Ziua de 14 (Nisan - data s@rb@toririi Pa}telui la evrei }i la cre}tiniir@s@riteni de mai târziu n.n.) începând cu apusul soarelui din 13 (decicu o sear@ înainte n.n.) era de asemenea prima zi a s@rb@torii azimelor(E}.XII,7)... Prin case, cum era legea, c@tre acest timp nu trebuia s@fie r@m@}i]@ nici a unei buc@]ele cât de mici de pâine dospit@ (veziTalmudul n.n.).

Capul fiec@rei familii cu sosirea serii începea s@ cure]e casa sa curug@ciunea: ‘Binecuvântat e}ti Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,Împ@ratul lumii, Cel ce ne-ai sfin]it cu poruncile Tale }i ne-ai poruncits@ îndep@rt@m dospitura’... Dup@ aceea cu o deosebit@ îngrijire sef@cea coacerea îns@}i a azimelor.”397

„În vremea s@rb@torilor de Pa}ti, evreii f@ceau s@ dispar@ oriceurm@ de aluat din casele lor }i nu mâncau, vreme de }apte zile, decâtazim@, adic@ pâine nedospit@.”398

„Când S@rb@toarea Azimilor era de opt zile, prima zi a Azimilorcorespundea cu Pa}tele (Mc.14,1.12; Fapte 12,3; 20,6). Dup@d@râmarea Ierusalimului (an 70 d.Hr. n.n.)zilele azimilor se socoteaude }apte zile (Gheorghiu, Ev.Matei, pag. 710-712).”399

„Dar partea principal@ a Pa}tilor evreie}ti era înjunghierea unuimiel f@r@ cusur, de parte b@rb@teasc@, de un an, care trebuia înjunghiatseara }i mâncat, fript la foc, în cursul nop]ii. Trebuia mâncat cu azimi}i cu verde]uri amare.”400

392. „Tezaurul liturgic al Sf. Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de BadeaCire}eanu, Tomul II, aprobat de Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 90.

393. Ibidem, pag. 90.394. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 318.395. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,

episcopul ortodox al Oradei, Ed. episcopiei ortodoxe române, Oradea1955, pag. 284.

396. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, Ed. ArhiepiscopieiVadului, Feleacului }i Clujului, Cluj- Napoca 1987, pag. 154.

398. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 71-72.

399. Ibidem, pag. 156.399. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 47.400. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscop,

Cluj-Napoca 1987, pag. 161.

Cum m@ închin

Page 75: Crestinismul parintilor nostri

148 149Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„{i când a sosit ceasul, S-a a}ezat la mas@ împreun@ cu apostolii.{i a gr@it c@tre ei: Cu dor am dorit s@ m@nânc cu voi acest Pa}te, mai‘nainte de patima Mea (Lc. XXII, 14.15).”401

a) Pâinea ritual@ de Pa}ti era azima „Sunt organizate... Pa}tile sau S@rb@toarea azimelor, în care se

comemora ie}irea din Egipt... prin jertfirea unui miel }i consumarea deazim@ timp de }apte zile.”402

„{i a sosit ziua Azimelor, în care trebuia s@ se jertfeasc@ Pa}tile...{i luând pâinea (gr.artos a}a cum sunt numite }i pâinile punerii înainteaDomnului în V.T. de}i erau azime - vezi Lev.2,4-11 }i 24,5-9 n.n.)mul]umind a frânt }i le-a dat lor...” (Luca 22,7.19)403

„Am pomenit mai înainte c@ evreii, în timpul s@rb@torilor de Pa}ti,dup@ ce cu grij@ au f@cut s@ dispar@ orice urm@ de aluat dospit ce s-arfi g@sit în locuin]a lor, timp de }apte zile nu mâncau decât pâine azim@adic@ f@r@ aluat, pâine nedospit@. Pa}tile noastre au început în timpulPa}tilor iudaice. Pa}tile noastre au început în s@pt@mâna azi-milor.”404

„Evreii serbeaz@ din str@vechime Pa}tele cu bucurie }i cu mâncarede azime, c@ci aluatul de dospire era simbolul stric@ciuniimorale.”405

„Deci precum acolo poruncind s@ se m@nânce pasca cu pâineanedospit@ - adic@ neamestecat@ cu aluat vechi - legea d@ de în]eles s@nu se amestece în via]a lor urm@toare nimic din r@m@}i]ele r@ut@]ii.”(deci dospirea reprezenta p@c@tuire n.n.)

(Grigorie de Nyssa)406

„Sfântul apostol Pavel vorbe}te de azime în sens figurat (c@ci elcuno}tea foarte bine ce simbolizeaz@ aluatul n.n.) când zice: ‘Cur@]i]ialuatul cel vechi, ca s@ fi]i fr@mânt@tur@ nou@ precum }i sunte]i - azimi- f@r@ aluat, c@ci Pa}tele noastre, Hristos S-a jertfit pentru noi (ICor.5,7)’. ‘Prin aceasta - zice Hrisostom - arat@ c@ r@ul (p@catul n.n.) înc@mai st@pânea pe mul]i...’ (simbolizat de aluatul, dospitura neînl@turat@complet n.n.).”407

„Pâinea dospit@ e chipul (tipul) vie]ii înc@ necur@]ate prin sfântulbotez }i neeliberat@ cu totul de necur@]ia lumeasc@. Iar turta nedospit@(azima), al celei cur@]ite în Hristos prin credin]@, adic@ a celor des@-vâr}i]i, c@rora le-a spus dumnezeiescul Pavel: ‘A}adar, s@ pr@znuim nuîn aluat vechi, nici în aluatul r@ut@]ii }i al vicleniei, ci în azimele sincerit@]ii}i adev@rului’ (I Cor.5,8) }i iar@}i: ‘Cur@]i]i deci aluatul cel vechi, ca s@fi]i fr@mânt@tur@ nou@, precum sunte]i f@r@ aluat.’ (I Cor. 5,7).”

(Chiril al Alexandriei)408

„Dac@ îns@ vrei s@ aduci jertfa prinosului de pâine din aluaturicoapte în cuptor, s@ aduci pâini de f@in@ bun@ de grâu, nedospite,fr@mântate cu untdelemn }i turte nedospite, unse cu untdelemn. Dac@jertfa ta este prinos de pâine copt în tigaie, s@ fie de f@in@ bun@ de grâu,fr@mântat@ cu untdelemn }i nedospit@...

Orice prinos de pâine, ce aduce]i Domnului s@ nu-l face]i dospit...”

401. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei Oradei 1955, pag. 284.

402. „Istoria religiilor” de Diac.Prof. Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 364.

403. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1197-1198.

404. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscop,Cluj-Napoca 1987, pag. 159.

405. „Tezaurul liturgic al sf.Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de Preotprof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti1911, pag. 597 (vezi }i sinodul din Toledo - 693 - canon 6).

406. „Sfântul Grigore de Nyssa”, scrieri, partea întâia, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 63.

407. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 47.

408. „Sfântul Chiril al Alexandriei”, traducere de Preot Prof.Dr.DumitruSt@niloae, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 442.

Cum m@ închin

Page 76: Crestinismul parintilor nostri

150 151Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(c@ci simboliza pe Hristos, vezi pc.16 de la Epoca Noului Israel n.n.).”409

„Istoria Bisericii armene }i cercetarea obiceiurilor lor liturgicedovedesc c@ în esen]@ ei sunt ortodoc}i... s@vâr}ind euharistia cu azime.”

(Vezi aceea}i practic@ apostolic@ în biserica cre}tin@ abisinian@,la cre}tinii chaldei, cre}tinii lui Toma din India, cre}tinii din vechea Persie,cre}tinii nestorieni, etc., la care se adaug@ practica bisericii catolice }iprotestante n.n.)410

„Drept aceea s@ facem praznicul nu cu aluat vechi, nici cu aluatde r@utate }i de viclenie, ci cu azimele cur@]iei }i ale adev@rului. (I Cor.5,8).”411

b) Vinul ritual de Pa}ti era nefermentat, numit „rod al vi]ei”.

„Adev@r gr@iesc vou@, c@ de acum înainte nu voi mai bea din rodulvi]ei pân@ în ziua aceea când îl voi bea nou, întru împ@r@]ia lui Dumnezeu(Mc.14,25; Mat.26,29; Lc. 22,18).”

(în toate evangheliile sinoptice, Iisus nume}te vinul ritual al Sederuluide Pa}ti: ‘rod al vi]ei’, ca cel din Egiptul lui Iosif }i al primului Pa}ti n.n.)412

„Interesant e c@ egiptenii se ab]ineau de la vin (nu to]i n.n.),considerându-l ca o inven]ie a zeului r@u Tifon. Ei beau numai mustulînainte de fierbere (Geneza 40,11).”413

„Visul paharnicului (din Geneza cap.40 n.n.) ne prezint@ un tabloucurat egiptean. El a v@zut o vi]@ de vie cu trei ramuri; ea s-a dezvoltat,s-a ar@tat pe ea floare, au crescut }i s-au copt struguri, pe care el i-aluat }i i-a stors în cup@ }i a dat lui faraon. B@uturile din must destruguri se preg@teau în Egipt din cele mai vechi timpuri...”414

„...faraonul vremii descrise... întrebuin]a numai must nefermen-tat, abia stors din struguri. (Istoricul evreu Iosif Flaviu, contemporancu apostolii, nume}te în scrierile sale mustul proasp@t consumat de fara-onul egiptean: ‘rod al vi]ei’ a}a ca }i Iisus mustul de la Sf.Cin@ n.n.).”415

„În afar@ de c@lcarea strugurilor (Is. 63,2.3) se preg@tea (în poporulIsrael n.n.) un vin dulce din boabe uscate... (a}a cum practic@ }i ast@zicre}tinii abisinieni, cre}tinii chaldeeni, cre}tinii din India zi}i ai lui Toma,cei din Asia occidental@ numi]i nestorieni etc. to]i ace}tia folosind lasf.cin@ vin nefermentat stors proasp@t din struguri usca]i sau neusca]ip@strând obiceiul bisericii primare n.n.).”416

„Iacov, fratele Domnului, fusese a}ezat la conducerea Bisericii dec@tre apostolii în}i}i (de fapt de biseric@ cu consim]@mântul apostolilorn.n.). Înc@ de pe vremea lor }i pân@ ast@zi - scrie Hegesip din genera]iaimediat urm@toare apostolilor n.n. - el a fost numit ‘cel drept’ pentruc@ mul]i al]i iudei mai purtau numele de Iacov; dar el era sfânt parc@de când era înc@ în pântecele mamei lui: n-a b@ut nici vin }i nici alt@

409. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 116 (Lev. 2,4.5.11).

410. „Simbolica” de Hristu Andru]os, teolog ortodox grec, traducere deIustin Moisescu, prof.universitar, Ed. Centrului mitropolitan al Olteniei,Craiova 1955, pag. 15.

411. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,episcopul ortodox român al Oradei, Ed. episcopiei Oradea 1955, pag.372.

412. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1981, pag. 137.

413.„Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei Oradea 1955, pag. 31.

414. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.I, pag. 450.

415. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere depatriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.I, pag. 452; „Antichit@]i iudaice”de Iosif Flaviu, ct.II,5,2, trad. dup@ „Josephus Complete Works”(Grand Rapids) 1947, pag. 48.

416. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,episcopul ortodox al Oradei, Ed. episcopiei ortodoxe române, Oradea1955, pag. 30.

Cum m@ închin

Page 77: Crestinismul parintilor nostri

152 153Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

b@utur@ be]iv@...” (lucru ce l-ar fi împiedicat s@ ia sf.cin@ dac@ aceastas-ar fi servit cu vin fermentat, ceea ce n-a fost cazul n.n.).

(Eusebiu din Cezareea) 417

„Dup@ evangheliile sinoptice, se pare c@ în ultima zi de joi din via]asa, Iisus cu ucenicii s@i a intrat în Ierusalim pentru a mânca Pa}tileîmpreun@ în sfânta cetate; dac@ lucrurile au fost astfel, pâinea }i vinuldin timpul slujbei sau al serviciului de împ@rt@}ire care a fost instituit deel ca o comemorare a fost pâinea f@r@ dospitur@ }i vinulnefermentat al cultului de Seder (de la mesele rituale legate de Pa}te;vezi }i ‘Hagada’, comentarii iudaice despre Pa}ti n.n.).”

(Enciclopedia iudaic@)418

PREG~TIREA SPECIAL~ A CREDINCIO{ILOR PENTRUSFÂNTA CIN~

a) Preg@tirea sufleteasc@

„...frânge]i pâinea }i mul]umi]i, dup@ ce mai întâi v-a]i m@rturisitp@catele voastre...”419

„Tot cel care e certat cu tovar@}ul s@u s@ nu vin@ împreun@ cu voipân@ nu se împac@...”420

„Deci, fiecare s@ se cerceteze pe sine însu}i }i a}a s@ m@nâncedintru aceast@ pâine }i s@ bea dintru acest pahar.”421

b) Serviciul umilin]ei

„Cum c@ în Biserica veche era înd@tinat@ în apus }i în r@s@ritsp@larea picioarelor dup@ pilda Mântuitorului la Cina cea de tain@,dovedesc }i pericopele din Evanghelie intitulate pân@ azi: ‘La sp@larea’}i ‘Dup@ sp@larea picioarelor’ (Conf.Sf.Evanghelii, Râmnicu Vâlcea1865, pag. 188).”422

„Deci dac@ Eu, Domnul }i înv@]@torul, v-am sp@lat vou@ picioarele}i voi sunte]i datori ca s@ sp@la]i picioarele unii altora.”

(Iisus)423

„Hristos însu}i Se d@ pe Sine exemplu: ‘Pild@ v-am dat, ca precumam f@cut Eu }i voi s@ face]i” (Ioan 13,15).”424

MODELUL SERVIRII PÂINII {I AL VINULUI

a) Pâinea nedospit@: binecuvântarea }i servirea ei

„El (Mântuitorul) ia pâinea în mân@, o binecuvânteaz@, o frânge}i dând-o ucenicilor (nu o amestec@ în pahar n.n.) zice cu glas tarecare r@sun@ }i r@zbate veacurile:

‘Lua]i, mânca]i, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voispre iertarea p@catelor’.”425

b) Vinul nefermentat: binecuvântarea }i servirea lui

„Apoi luând paharul }i binecuvântându-l l-a dat de asemenea

417. „Eusebiu de Cezareea” scrieri, partea întâia. Istoria [email protected] din Palestina, traducere Pr. Prof. T. Bodogae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1987, pag. 92 (citându-l pe Hegesip).

418. „The Jewish Encyclopedia”, edi]ia 1904, vol. V, pag. 165, articolul„Iisus”.

419. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1979, pag. 31.

420. Ibidem, pag. 31.421. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea

Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 63.

422. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobareaSf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 132.

423. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1982,Ed.IBM al BOR, pag. 1225 (Ioan 13,14).

424. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 380.

425. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor”, lucrare alc@tuit@ dePr.C.Vuiescu, în colaborare cu Pr. C.Dron; cu aprobarea }i binecuvântareaÎ.P.S.Irineu, Mitropolitul Moldovei }i Sucevei, Ed.1942, pag. 26.

Cum m@ închin

Page 78: Crestinismul parintilor nostri

154 155Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(f@r@ pâine în el n.n.) ucenicilor zicând:‘Be]i dintru acesta to]i, acesta este sângele Meu, al legii celei noi

care pentru voi }i pentru mul]i se vars@ spre iertarea p@catelor’.”426

CUM TREBUIE ÎN[ELESE CUVINTELE LUI IISUSLA SFÂNTA CIN~

a) Apostolul Pavel recurge pentru explicare la VechiulTestament.

„În cult Evreul se deosebe}te prin o mul]ime infinit@ de formalit@]iritualistice, toate cu caracter simbolic.”427

„Jertfele din cultul iudaic, îng@duite de Dumnezeu ca un pogor@-mânt, ca o concesie f@cut@ acestui popor, n-au servit decât ca preînchi-puire a jertfei isp@}itoare, aceea a Domnului nostru Iisus Hristos...”428

„Jertfele sângeroase se aduceau dintre animalele domestice curate}i f@r@ defecte corporale, ca simbol al integrit@]ii spirituale (acest lucruva fi valabil }i pentru pâinea }i vinul f@r@ fermen]i n.n.). Aceasta aprefigurat tipul jertfei curate }i perfecte, adus@ pe cruce de Domnulnostru Iisus Hristos pentru mântuirea neamului omenesc (jertfasimboliza pe Hristos n.n.).”429

„Pe lâng@ aceasta trebuie amintit c@ exceptând a}a numitele arderide tot, cea mai mare parte din animalele aduse jertf@ se mâncau decei ce le aduceau...”430

„{i porunca de a fi consumat tot mielul acela (de Pa}ti n.n.) eraun simbol al p@timirii crucii, prin care Hristos avea s@ p@timeasc@ (}iîn acela}i timp o împ@rt@}ire în moartea Lui n.n.).”431

„...(mielul de Pa}ti) era t@iat dup@ jertfa de sear@ în curteatabernacolului, iar sângele s@u era stropit în jurul altarului arderii detot.”432

„Altarul sacrificiilor închipuia comunicarea cu Dumnezeu (deciîmp@rt@}irea celui ce consuma din jertf@ era împ@rt@}ire cu Dumnezeun.n.).”433

„...ele (altarele de piatr@) închipuiesc pe Hristos, piatra cea dincapul unghiului’ (deci împ@rt@}irea era cu Hristos cel a}teptat n.n.).”

(Simeon Tesaloniceanul)434

„{i aducând exemplul de la Templu (Ap.Pavel) adaug@:‘Privi]i la Israelul dup@ trup: cei care m@nânc@ jertfele (simbol

sigur al lui Hristos n.n.) nu sunt ei oare p@rta}i altarului?’ (în împ@rt@}iresfânt@ cu Dumnezeu }i cu Fiul S@u? n.n.).”435

„El (Hristos) a fost unicul R@scump@r@tor al lumii (în toate tim-purile n.n.), fie cu titlul de Mesia cel a}teptat (simbolizat în jertfele V.T.n.n.), fie cu titlul de Mântuitor, Fiul lui Dumnezeu întrupat (simbolizat

426. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor”, lucrare alc@tuit@ dePr.C.Vuiescu, în colaborare cu Pr.C.Dron; cu aprobarea }ibinecuvântarea Î.P.S.Irineu, Mitropolitul Moldovei }i Sucevei, Ed.1942,pag. 26.

427. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1911, pag. 593.

428. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982,Ed.IBM al BOR, pag. 406.

429. „Studiul Vechiului Testament”, manual pentru Seminariile teologicede Preot Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978,pag.84.

430. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol.II, tradusde Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1945, pag. 400.

431. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@}i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 136.

432. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopulOradiei, Ed.Episcopiei Ortodoxe Române a Oradei 1955, pag. 23.

433. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 593.

434. Ibidem, pag. 138.435. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 235.

Cum m@ închin

Page 79: Crestinismul parintilor nostri

156 157Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

în pâinea }i vinul f@r@ fermen]i din N.T., împ@rt@}irea fiind deci în amân-dou@ situa]iile, sau mai bine zis în toate timpurile cu Hristos n.n.).”436

„În acest sens vorbe}te sfântul apostol Pavel: ‘Paharul binecuvân-t@rii pe care-l binecuvânt@m nu este oare împ@rt@}irea cu sângele luiHristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare împ@rt@}irea cu trupullui Hristos?’ (c@ci împ@rt@}irea cu simbolul orânduit de Dumnezeu erade fapt împ@rt@}irea cu Cel care l-a orânduit n.n.).”437

„De altfel chiar }i cei care au fost mântui]i în Egipt, atunci când aufost pierdu]i cei întâi n@scu]i ai egiptenilor, au fost smul}i de sângelepa}telui (mielului n.n.), cu care s-au uns u}orii u}ilor de o parte }i dealta }i pervazul lor. C@ci pa}tele era Hristos.” (Iustin Martirul folose}teacest mod biblic de exprimare „era” în loc de „simboliza”; mielul eraHristos în V.T., în m@sura în care pâinea }i vinul sunt trupul }i sângelelui Hristos în N.T. n.n.).438

b) Chiar }i împ@rt@}irea p@gânilor poate fi un exempluclarificator

„...precum zice Apostolul (Pavel): ‘C@ci cele ce jertfesc p@gânii,jertfesc demonilor }i nu lui Dumnezeu (}i prin aceasta ei intr@ în împ@r-t@}ire cu demonii n.n.). {i nu voiesc ca voi s@ fi]i p@rta}i demonilor.”(deci împ@rt@}irea se realizeaz@ }i f@r@ credin]a c@ jertfa se preface realîn demon n.n.).439

c) În]elesul cuvintelor lui Iisus nu poate fi decât simbolic,spiritual

„Cele zise despre mâncarea Trupului }i Sângelui Mântuitorului}i Sfânta Împ@rt@}anie (vezi contextul In. 6,32-64) trebuie în]eleseduhovnice}te, iar nu trupe}te, adic@ nu în sensul c@ omul, pentru cas@ aib@ via]@ ve}nic@ trebuie s@ m@nânce din carnea lui Iisus. Nu!”440

„Cu trupul, Fiul lui Dumnezeu nu se va ar@ta a doua oar@ decâtcând va veni pe norii cerului. Dar, cu harul, cu puterea }i îndurareaEl este cu noi aici }i acum, pân@ la sfâr}itul veacurilor.”441

„Aici s-a adus odat@ pentru totdeauna jertf@ sângeroas@ de c@treMântuitorul lumii, însu}i trupul S@u prin r@stignirea pe cruce, iar de atuncise aduc ca amintire de ea numai pâine }i vin, care înf@]i}eaz@ trupul }isângele Domnului.”442

d) Biserica îns@}i afirm@ c@ liturghia sa este simbolic@recunoscând...

„...adâncul }i piosul simbolism al liturghiei Bisericii Ortodoxe.”(sublinierea apar]ine autorului de unde a fost luat textul n.n.).443

e) De aceea repetarea real@ a jertfei lui Iisus nu poate avealoc ci doar simbolic, în nici un caz altfel:

„Altfel ar fi trebuit s@ p@timeasc@ de mai multe ori de la înteme-

436. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee,edi]ia a treia, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 214.

437. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 234.

438. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@}i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 222.

439. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 235.

440. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, tip@rit@ cubinecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1981, pag. 88.

441. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 136.

442. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,profesor la Facultatea de Teologie, Bucure}ti 11911, pag. 125.

443. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, Ed.a II-a, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 222.

Cum m@ închin

Page 80: Crestinismul parintilor nostri

158 159Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ierea lumii...”444

„Într-adev@r, Hristos S-a jertfit o singur@ dat@ }i jertfa Lui nuse mai repet@ (în realitate n.n.), pentru c@ de s-ar repeta, ar însemnac@ n-a avut efectul a}teptat }i ar fi fost asemenea jertfelor din VechiulTestament (ar fi r@mas tot umbr@ a unei alte realit@]i n.n.). De vremece ea îns@, a avut acel efect, orice repetare a ei ar fi fost f@r@ rost.”445

„Iisus {i-a v@rsat sângele S@u ‘spre iertarea p@catelor’ o dat@pentru totdeauna }i pentru to]i.”446

„{i întru aceast@ voin]@ suntem sfin]i]i, prin jertfa trupului lui IisusHristos, odat@ pentru totdeauna. C@ci printr-o singur@ jertf@ adus@,a adus la ve}nic@ des@vâr}ire pe cei ce se sfin]esc. (Evrei X,10.14).”447

f) De aceea chiar dup@ sfin]irea prin binecuvântare, pâinear@mâne pâine, mustul r@mâne rod al vi]ei cum mielul r@mânea miel.

„Sfin]irea (pâinii }i a vinului n.n.) figureaz@ moartea sau jertfirealui Iisus Christos.” (figureaz@ nu realizeaz@ n.n.).448

„...potrivit acestor cuvinte ale Sfântului Pavel: ‘To]i împreun@suntem o pâine }i un trup, pentru c@ ne împ@rt@}im to]i din aceea}ipâine (pâine nu altceva n.n.).”449

„{i a zis lor: Acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, carepentru mul]i se vars@. Adev@rat gr@iesc vou@ c@ de acum nu voi maibea din rodul vi]ei (rod al vi]ei nu altceva n.n.) pân@ în ziua aceea când

îl voi bea nou în împ@r@]ia lui Dumnezeu.” (afirma]ia lui Iisus desprerodul vi]ei e valabil@ atât înainte de sfin]ire ca în Luca 22,18 cât }i dup@sfin]ire ca în Mc.14,24-25 }i Matei 26,29 n.n.).450

g) A mânca trupul }i sângele lui Iisus înseamn@ a-]i însu}icredin]a }i dragostea Lui în via]a de toate zilele.

„Voi îns@ într-armându-v@ cu bun@tate, zidi]i-v@ din nou încredin]@, care este trupul Domnului }i în dragoste, care este sângelelui Iisus Hristos.”

(Igna]ie Teoforul)451

„Hristos promite s@ Se s@l@}luiasc@ numai în cei ce cred în El, carep@streaz@ credin]a ne}tirbit@ în El, p@zind toate cuvintele Lui, ca semnal iubirii fa]@ de El... De aceea sfin]irea în El e sfin]irea în adev@rul Luisau în cuvântul Lui cunoscut de ei (nu doar în forme exterioare n.n.).”452

„De fapt cum poate s@ se uneasc@ cineva cu Hristos în Euharistie,dac@ nu se une}te cu El în Duh }i în adev@r }i în voin]@, p@zindporuncile Lui, ar@tând prin aceasta c@ Îl iube}te?”453

h) De aceea împ@rt@}irea cu simbolurile sfinte ale luiHristos în Vechiul }i Noul Testament a fost }i r@mâne un actdeosebit de sfânt.

„Toate slujbele expuse (împ@rt@}irea cu jertfele-simbol în V.T. n.n.)î}i aveau de scop al lor de a între]ine sfin]enia în popor, care ca poporales trebuia s@ fie ‘popor sfânt’.” (cu o vie]uire într-adev@r sfânt@ n.n.).454444. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1366 (Evrei 9,26 p.p.).445. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1981, pag. 139.446. „Sfânta liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” de Pr.C.Vuiescu în

colaborare cu Pr.C.Dron, Ed.1942, pag. 29.447. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcop

ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 334 (Evrei X, 10.14).448. „Expunerea Doctrinei Bisericii Ortodoxe” de W.Guettee cu aprobarea

Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 227.449. Ibidem, pag. 227.

450. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1158 (Mc. 14, 24.25).

451. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti, 1979, p. 172.

452. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@” de Pr.Dr.D.St@-niloae, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 400.

453. Ibidem, pag. 400.454. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Preot Pr. A. P. Lopuhin, traducere

de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 332.

Cum m@ închin

Page 81: Crestinismul parintilor nostri

160 161Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Drept aceea, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharulDomnului cu nevrednicie, vinovat va fi corpului }i sângelui Domnului.”(ca o nesocotire a jertfei de pe Golgota }i c@lcare în picioare a leg@mân-tului botezului n.n.).455

„Nu pute]i s@ be]i paharul Domnului }i paharul demonilor; nu pute]is@ v@ împ@rt@}i]i din masa Domnului }i din masa demonilor (fiecare prinvia]a lui va alege - Sf.Cin@ fiind înnoirea leg@mântului botezului n.n.).”456

SERVIREA SFINTEI CINE ÎN SECOLELE PRIMAREALE CRE{TINISMULUI

„Ciprian ne arat@ anume c@ cre}tinii din Cartagina... se adunau încasa Domnului cu presviterii lor pentru ca ace}tia zilnic s@ s@rb@to-reasc@ sfânta euharistie.”457

„Lucrarea aceasta se cheam@ în Sfânta Scriptur@ ‘frângereapâinii’ (klasis toy artoy) Fapte 2,42; 2,46; 20,11. Ea se începea dup@exemplul lui Hristos cu rug@ciuni de mul]umire...”458

„Cu privire la frângerea pâinii: ‘Î]i mul]umim [ie, P@rintele nostru,pentru via]a }i cuno}tin]a pe care ne-ai f@cut-o cunoscut@ nou@ prinIisus, Fiul T@u. [ie slav@ în veci. Dup@ cum aceast@ pâine frânt@ eraîmpr@}tiat@ pe mun]i }i fiind adunat@ a ajuns una, tot a}a s@ se aduneBiserica Ta de la marginile lumii în împ@r@]ia Ta.

C@ a Ta este slava }i puterea prin Iisus Hristos în veci’.”459

„...}i se încheia din partea poporului cu afirma]iunea ‘amin’ (1Cor.14,16).”460

„Cuvântul Amin este un cuvânt ebraic care înseamn@ ‘a}a s@ fie’.Dup@ ce întâi-st@t@torul a terminat euharistia (mul]umirea) }i tot poporula rostit Amin, slujitorii aceia care sunt numi]i la noi diaconi dau fiec@ruiadintre cei ce se g@sesc de fa]@ s@ se împ@rt@}easc@... iar celor ce nusunt de fa]@, li se duc pe la casele lor.”461

„...luând pâinea }i frângând-o se împ@rt@}eau cu corpulDomnului.”462

„Pâinea se da în mân@. (Dup@ Ciril al Ierusalimului ‘se primea învechime de pio}i pe palme’. Vezi }i canonul 101 sinod VI ecumenic n.n.).463

„...cu privire la potir: ‘Î]i mul]umim [ie, P@rintele nostru, pentrusfânta vie a lui David, sluga Ta, pe care ne-ai f@cut-o nou@ cunoscut@prin Iisus, Fiul T@u. [ie slav@ în veci.”464

„Dup@ aceea luând paharul cu vin, îl binecuvântau }i se împ@rt@-}eau astfel }i cu sângele lui Hristos.”465

455. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 63.

456. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 235.

457. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1912, pag. 96.

458. Ibidem, pag. 61.

459. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr. D.Fecioru, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 11979, pag. 29 (Didahia).

460. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti, 1912, pag. 61.461. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, O.C@ciul@, D.

Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 70.462. „Tezaur liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1912, pag. 60.463. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1911, pag. 125.464. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 29.465. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1912, pag. 60.

Cum m@ închin

Page 82: Crestinismul parintilor nostri

162 163Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În aceast@ liturghie se întrebuin]au mai multe... potire.” (num@rulpaharelor varia dup@ num@rul credincio}ilor n.n.).466

„Mul]imea acestor potire, dovede}te vechimea acestei liturghii,cum }i num@rul cel mare al credincio}ilor din acele timpuri, vrednici dea se împ@rt@}i...”

(Conf.Daniel, Codex p. 127 Tom IV, n.XLII)467

„Toate acestea le fineau cu cânt@ri }i psalmi }i rug@ciuni.”468

„Dup@ ce v-a]i împ@rt@}it mul]umi]i a}a:‘Î]i mul]umim [ie, P@rinte Sfinte, pentru sfânt numele T@u, pe care

l-ai s@l@}luit în inimile noastre }i pentru cuno}tin]a, credin]a }i nemurireape care ne-ai f@cut-o nou@ cunoscut@ prin Iisus, Fiul T@u.

[ie slav@ în veci. Tu St@pâne atotputernice ‘ai zidit toate’ pentrunumele T@u. Mâncare }i b@utur@ ai dat oamenilor spre desf@tare cas@-]i mul]umeasc@ [ie, iar nou@ ne-ai d@ruit prin Fiul T@u, mâncare }ib@utur@ duhovniceasc@ }i via]@ ve}nic@. Înainte de toate, Î]i mul]umimc@ e}ti puternic. [ie slav@ în veci. Adu-]i aminte Doamne de BisericaTa }i ‘adun@ din cele patru vânturi’ aceast@ Biseric@ sfin]it@ înîmp@r@]ia Ta pe care ai preg@tit-o. C@ci [ie este puterea }i slava înveci. S@ vin@ harul }i s@ treac@ lumea aceasta!

‘Osana Dumnezeului lui David!’Dac@ este cineva sfânt, s@ vin@! Dac@ nu este s@ se poc@iasc@!‘Maranatha’ Amin.Profe]ilor îns@, îng@dui]i-le s@ mul]umeasc@ atât cât vor.”469

„Nimeni s@ nu m@nânce, nici s@ bea din euharistia voastr@, ci acei

care au fost boteza]i în numele Domnului.”470

„Hrana aceasta se nume}te la noi euharistie. Nimeni nu poateparticipa la ea, numai cel ce crede c@ cele propov@duite de noi suntadev@rate }i care a trecut prin baia iert@rii p@catelor }i a rena}terii, tr@indmai departe cum ne-a transmis Hristos.”

(Iustin Martirul)471

RITMUL SERVIRII SFINTEI CINE POATE VARIA

„Dup@ în@l]area Domnului la ceruri, apostolii frângeau pâineaprin case particulare, adic@ s@vâr}eau sfânta liturghie ‘în toate zilele’(cath eemeran - în originalul grec) Fapte 2,46.” (deci în primele secoleSf.Cin@ nu a marcat sfin]enia deosebit@ a vreunei zile din s@pt@mân@,nici ziua a 5-a când a instituit-o Iisus, nici ziua întâia când e amintit@ cuo ocazie de Ap.Pavel n.n.).472

„Iat@ ce zice Ciprian în ‘Epistola ad Caecilium’ cap. XII: ‘De}iIisus a s@rb@torit cina cea de tain@ seara... noi îns@ trebuie s@ o facemaceasta în timpul dimine]ii.” (}i nu neap@rat joia n.n.).473

„Asemenea }i Eusebiu al Cezareei, Ambrosie al Mediolanului,Ioan Hrisostom, Augustin }i al]i p@rin]i }i scriitori m@rturisesc c@ în timpullor se f@cea liturghia în Biseric@ în oricare zi, atât în r@s@rit, cât }i înapus.”474

„Biserica a statornicit ca cre}tinii s@ se împ@rt@}easc@ de patru

466. Ibidem, pag. 80.467. Ibidem, pag. 80.468. Ibidem, pag. 60.469. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.

Iustin, patriarhul BOR, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1979, pag. 29 (Didahia).

470. Ibidem, pag. 29.471. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, O.C@ciul@,

D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 70.472. Ibidem, pag. 98.473. Ibidem, pag. 98.474. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, vol.II,

Bucure}ti 1912, pag. 96.

Cum m@ închin

Page 83: Crestinismul parintilor nostri

164 165Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ori pe an.”475

PA{TELE }i SFÂNTA CIN~ - VECHIUL }i NOULMONUMENT AL GOLGOTEI

a) PA{TELE : prevestitor al GOLGOTEI „Prin sacrificiile Vechiului Testament s-a preg@tit, atât religios, cât

}i moral, calea spre Golgota, spre sacrificiul des@vâr}irii }i mântuirii.”476

„Pa}tele aveau o importan]@ preînchipuitoare... În semnifica]iasa suprem@ ele (Pa}tele) erau preînchipuirea v@dit@ a opereir@scump@r@toare a lui Hristos...”477

„Jertfa mielului pascal a preînchipuit jertfa Mântuitorului (Ioan1,29).”478

b) GOLGOTA: împlinirea PA{TELOR

„Hristos, Care ca ‘Pa}tele nostru a fost junghiat pentru noi’(1Cor. V,7) }i pe lâng@ aceasta junghiat chiar în timpul s@vâr}irii pa}telorrituale (transferate de iudei în acel an cum zice Ioan Hrisostom }i al]iin.n.), ca ‘un Miel curat }i f@r@ de prihan@’ (1 Petru 1,19).”479

„Apostolii st@teau între simbol }i realitate. Ei au v@zut cum s-a

rupt simbolul }i cum a ap@rut realitatea... Între miel }i Miel st@teauapostolii.”480

„Providen]ial@ }i zguduitoare întâlnire! Mielul din Egipt, mielulprefigurativ, instituit pentru vremurile Vechiului Testament se întâlne}tecu Adev@ratul Miel Pascal, care ridic@ într-adev@r p@catul lumii... Deaici înainte, umbra este abrogat@ de lumina sosit@; simbolul, derealitatea simbolizat@; profe]ia, de împlinirea ei!”481

c) SFÂNTA CIN~: act comemorativ al GOLGOTEI }i înlocuitoral PA{TELOR

- Sf.Cin@ - act comemorativ al Golgotei:

„Iar dup@ aceasta (dup@ predic@ n.n.) se s@vâr}ea Sfânta Cin@ înmemoria mor]ii lui Iisus Christos.”482

„La Cina cea de tain@, Iisus frângând pâinea }i luând paharul cuvin le-a dat ucenicilor... Apoi a ad@ugat: ‘Aceasta s@ o face]i întrupomenirea Mea (Mat.26,26; Mc.14,22-24; Lc.22,19-20).”483

„Iar sfântul apostol Pavel zice: „De câte ori mânca]i aceast@ pâine}i be]i acest pahar, moartea Domnului vesti]i, pân@ la venirea Lui.”(1 Cor.11,26).”484

„Cuminecarea este simbolul înmormânt@rii.”485

475. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1981, pag. 136.

476. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 406.

477. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 329.

478. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof. Dr. Nicolae Ciudin,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 74.

479. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti1944, pag. 330.

480. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@ de D.St@niloae,Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 119.

481. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 44.482. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Callist I.Boto}@neanu }i Protoprez-

biterul Simeon Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod, Nr.184 din 17.V.1902,Bucure}ti 1903, pag. 49.

483. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea,1976, pag. 7.

484. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1981, pag. 138.

485. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 227.

Cum m@ închin

Page 84: Crestinismul parintilor nostri

166 167Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„euharistia: expresia recuno}tin]ei fa]@ de un binef@c@tor.” (carea murit pentru noi n.n.).486

„ Da }i eu sunt de acord (zice Iustin Martirul n.n.) c@ rug@ciunile}i euharistiile (mul]umirile n.n.) care se aduc de cei vrednici sunt singurelejertfe des@vâr}ite }i bine-pl@cute lui Dumnezeu. C@ci numai pe acesteaau primit porunc@ s@ le aduc@ cre}tinii, chiar în timpul în care ei fac come-morarea Patimii pe care a suferit-o Fiul lui Dumnezeu pentru ei, adic@mai înainte de a mânca }i de a bea la vremea prânzului (cinei n.n.) lor...”(Sf.Cin@ este deci o comemorare a Patimii de la Golgota n.n.).487

- Sf.Cin@ - act înlocuitor al Pa}telor

* în V.Testament:

„Astfel, taina mielului pe care a poruncit Dumnezeu ca s@-I jertfi]ide pa}te, era o imagine a lui Hristos...”

(Iustin Martirul)488

* în N.Testament

„Numai icoana Sfintei Cine poate fi îng@duit@ ca imagine a luiHristos.”

(Sinodul ecumenic din 754 cu 338 episcopi)489

„Dar simbolul Mielului e folosit mai departe în Liturghie îmbinatcu simbolul pâinii.”490

„Partea pâinii astfel ridicat@ (în timpul euharistiei n.n.) se nume}te

agne] (miel), pentru c@ ea este figura mielului pascal ce reprezentape Iisus Christos în Vechiul Testament.”491

„Iar în preajma împ@rt@}irii se spune: ‘Se sfarm@ }i se împarteMielul lui Dumnezeu’.”492

„Între în]elesul lui Hristos ca Pâine ce se frânge }i se d@ spremâncare }i ca Miel ce se junghie, pentru a se da de asemenea camâncare este o mare înrudire. Amândou@ sunt bune }i se dau spremâncare. Amândou@ între]in via]a trupului jertfindu-}i existen]a lor...

Totu}i (în N.T.) Biserica nu ne (mai) d@ s@ mânc@m pe Hristossub chipul mielului (ca în V.T.), ci sub chipul pâinii.”493

„Dar Hristos fie c@ e simbolizat ca pâine, fie ca miel, reprezint@prin amândou@ bun@tatea suprem@ personificat@. El este izvorul vie]iipentru c@ este izvorul bun@t@]ii. {i Binele personificat are pornirea dea se d@rui.”494

„El (Hristos) le porunci s@ s@vâr}easc@ totdeauna aceast@ tain@în amintirea Sa... care a înlocuit pe totdeauna pa}tile VechiuluiTestament.” (deci în locul Pa}telui, cre}tinii au Sfânta Cin@ n.n.).495

„Pa}tile cre}tine}ti au început la Cina cea de tain@...”496

CONCLUZIE

„Jertfa de pe Golgota a lovit cu atâta putere cugetele, încâtto]i vor în]elege de acum înainte ce este }i cum se poate câ}tiga

486. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 317.

487. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, O.C@ciul@,D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 229.

488. Ibidem, pag. 135.489. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1911, pag. 207.490. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@” de D.St@niloae,

Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 418.

491. „Expunerea Doctrinei Bisericii Ortodoxe” de W.Guettee, cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 213.

492. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@ de D.St@niloae,Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 418.

493. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@ de D.St@niloae,Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 418.

494. Ibidem, pag. 418.495. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.V, tradus de

Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 547.496. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscop,

Cluj-Napoca 1987, pag. 158.

Cum m@ închin

Page 85: Crestinismul parintilor nostri

168 169Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

mântuirea }i fericirea dup@ care n@zuim. Pentru aceasta ea trebuies@ fie prezentat@ ochilor min]ii omene}ti, trebuie în]eleas@ }i tr@it@spre a face din om o ‘f@ptur@ nou@’ în care deprinderile rele s@ fienimicite, iar n@zuin]ele bune înlesnite }i înte]ite. Înt@rit astfel omulpoate lucra fapte de pre]...”497

„Ce f@ceau apostolii când mâncau cinele cele sfinte? Oare nu lemâncau în rug@ciuni }i cânt@ri? Nu în înv@]@tur@ îndelungat@ }imult@ în]elepciune?”

(Ioan Hrisostom)498

3. Serviciul divin special al C~S~TORIEI ORIGINEA C~S~TORIEI

„De la început Dumnezeu a legiuit (c@s@toria nu a fost înfiin]at@în Noul Testament n.n.) }i a a}ezat c@s@toria prin cuvintele ce ni lepune în vedere Scriptura: Nu este bine s@ fie omul singur; s@-i facemajutor asemenea lui!”499

„Nunta este din rai, de când a f@cut Dumnezeu pe cei dintâioameni }i i-a binecuvântat zicându-le: ‘Cre}te]i }i v@ înmul]i]i, umple]ip@mântul }i-l st@pâni]i’ (Fac.1,28).”500

DEFINI[IE GENERAL~:

„c@s@torie - a se c@s@tori (gr.gamos) = în în]eles profan este un‘contract social’ sau o unire legal@ între un b@rbat }i o femeie... Ea elegal@ când se încheie în fa]a ofi]erului st@rii civile }i se înregistreaz@ acolo.

Din punct de vedere biblic }i cre}tin, c@s@toria este o institu]iedivin@...”501

„Cei ce se c@s@toreau se numeau ‘miri’ sau ‘mire }i mireas@’, iarnunta î}i avea ritualul }i obiceiurile ei, la fiecare popor.”502

C~S~TORII BINECUVÂNTATE DE DUMNEZEU „Noul Testament aminte}te de dou@ feluri de c@s@torie. Una este

a so]ilor cu aceea}i credin]@, ca mirii din Cana Galileii (binecuvântat@de prezen]a lui Hristos n.n.)...

Altfel de c@s@torie era cea mixt@...”503

„...dac@ unii aflându-se în necredin]@ }i înc@ nenum@ra]i (adic@ nefiindsocoti]i n.n.) în ceata celor drept m@ritori (a cre}tinilor adev@ra]i n.n.) s-auînso]it prin nunt@ legiuit@ (recunoscut@ drept familie, nu adulter, de}ip@gân@, Mat. 27,19 n.n.) apoi numai o parte (unul din so]i n.n.) alegândbinele a p@}it spre lumina adev@rului, iar cealalt@ parte persist@ înc@ înr@t@cire, nec@utând c@tre dumnezeie}tile raze ale adev@rului... s@ nu sedespart@ dup@ dumnezeiescul Apostol: ‘C@ se sfin]e}te b@rbatnecredincios prin femeia credincioas@...” (1 Cor.7,12-16).

(Canon 72, sinod VI - ecumenic)504

„...pe baza textului din Sfânta Scriptur@: ‘C@ se sfin]e}te b@rbatnecredincios prin femeie credincioas@ }i se sfin]e}te femeie necredin-cioas@ prin b@rbat credincios”... se permite ca un cre}tin s@ convie]u-iasc@ cu un necre}tin, în a}a numitele ‘c@s@torii mixte’”

(1 Cor.7,12-16) 505

497. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” de Pr.C.Vuiescu }iC.Dron, Ed. 1942, pag. 23.

498. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1911, pag. 58.

499. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Economul St.C@linescu,cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1906, pag. 34.

500. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag.139.

501. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79.

502. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79.

503. Ibidem, pag. 79.504. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,

pag. 250-251.505. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,

pag. 250.

Cum m@ închin

Page 86: Crestinismul parintilor nostri

170 171Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Biserica cre}tin@ în conformitate cu principiile sale, nu poate ase opune sentimentelor omene}ti }i s@ desfac@ leg@turi familiare dejaexistente, [email protected] Pavel... se refer@ la acei care contractaser@c@s@toria legal@, ambele p@r]i fiind eterodoxe (str@ine de cre}tinismuladev@rat n.n.) }i în cursul vremii o parte (adic@ unul din so]i n.n.) s-aconvertit la cre}tinism (ca în 1 Petru 3,1 }i 1 Cor.7,14 n.n.).”506

„C@s@toria mixt@ se permite numai când într-o c@s@torieîncheiat@ afar@ de Biseric@... unul din so]i se converte}te” (devenindastfel c@s@torie mixt@ dup@ ce la origine fusese p@gân@; vezi situa]iadin 1 Cor.7,14 }i 1 Petru 3,1 n.n.).507

„Dac@ so]ul necre}tin nu voie}te s@ r@mân@ în c@s@torie cu so]iacre}tin@ (sau invers n.n.), atunci c@s@toria se desface.” (doar pentru c@a}a vrea necredinciosul }i nu c@ ar putea fi învinui]i de tr@ire în adulter,c@ci conform Bibliei nu este necesar@ oficierea vreunui serviciu divin derec@s@torire a familiilor p@gâne ce se convertesc la cre}tinism n.n.).508

„De asemenea nu se cunun@ credincio}ii cu necredincio}ii.”(Dac@ cineva risc@ va fi exclus pentru c@s@torie nebiblic@ - nu adulter- , iar dac@ mai târziu dovede}te ata}amentul fa]@ de toate principiilelui Dumnezeu }i revine în Biseric@ singur sau împreun@, situa]ia e identic@cu 1 Cor.7, sau cu a unei familii p@gâne ce se converte}te la cre}tinism.Biserica nu recomand@ nim@nui acest mare risc n.n.).509

PREG~TIREA CANDIDA[ILOR PENTRU C~S~TORIE

„Familia este temelia vie]ii sociale sau, dup@ expresia unorînv@]a]i ea e celula societ@]ii.”510

„Fiind c@s@toria atât de însemnat@, candida]ii ei, ca s@ se afle înaceast@ leg@tur@ sfânt@, liman de bun@stare p@mânteasc@ }i chez@}iepentru fericirea cea ve}nic@, trebuie s@ observe urm@toarele principii:

1) La hot@rârea de a încheia aceast@ leg@tur@ s@ fie excluse oricemotive egoiste.

2) S@ se examineze candida]ii c@s@toriei dac@ se potrivesctemperamentele }i caracterele lor.

3) Deoarece cre}terea }i mai ales gradul de cultur@ }i profesiuneasocial@ au mare influen]@ asupra calit@]ilor suflete}ti ale omului,candida]ii c@s@toriei s@ apar]in@ aceleia}i confesiuni...

4) Candida]ii c@s@toriei s@ fie con}tien]i de înalta demnitate }isfin]enie a leg@turii conjugale de datoriile }i raportul lor reciproc.

5) S@ se încread@ gra]iei dumnezeie}ti.”511

„Singura form@ de familie admis@ în cre}tinism este familiamonogamic@, deci familia compus@ dintr-un so] }i o so]ie.”512

„Nu se face cununie între cei înrudi]i prin sânge... ori prinîncuscrire (vezi exemplul din Marcu 6,18 n.n.).”513

SERVICIUL DIVIN AL C~S~TORIEI

„Cununia se s@vâr}e}te în Biseric@, iar la împrejur@ri grele }iîntr-o cas@ curat@.”514

„În timpurile vechi cre}tine, cununiei îi premergea serviciullogodnei f@cut în naosul Bisericii.”515

506. Ibidem, pag. 250.507. Ibidem, pag. 251.508. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,

pag. 251.509. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin

Moisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 321.510. „Morala cre}tin@” de Arhidiac.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1985, pag. 295.

511. „Morala cre}tin@ ortodox@”, manual didactic de Dr.Orest Tarangul,Valea U]ei, ed.a II-a, Vatra Dornei 1925, pag. 170.

512. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, manual pentruSeminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 297.

513. „Simbolica” de Hristu Andru]os, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei,Craiova 1955, pag. 321.

514. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1912, pag. 327.

515. Ibidem, pag. 328.

Cum m@ închin

Page 87: Crestinismul parintilor nostri

172 173Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Actele statului civil sunt de atribu]iunea autorit@]ilor civile.” (Daraceste acte trebuie avute de c@tre miri în momentul cununiei religioasen.n.).”516

„Leg@tura conjugal@ se încheie prin... declararea mirelui }i amiresei, cum c@ în urma unei învoiri libere întreolalt@ voiesc s@ intre înleg@tur@ conjugal@ }i s@ petreac@ în ea pân@ la moarte.”517

„Leg@tura ce se creeaz@ astfel între b@rbat }i femeie este maiputernic@ }i mai intim@ decât orice alt@ leg@tur@ de sânge: ‘Pentruaceasta va l@sa omul pe tat@l s@u }i pe mama sa }i se va lipi de femeiasa }i vor fi amândoi un trup” (cf.Fac.2,24).”518

„Apoi urmeaz@ rug@ciuni pentru binecuvântarea logodnicilor(ce vor fi apoi declara]i so] }i so]ie n.n.) cu multe asem@n@ri din VechiulTestament (vezi rolul b@trânilor comunit@]ii la c@s@torie în ‘EpocaVechiului Israel’ n.n.).”519

„Impunerea mâinilor se afl@ des repetat@ }i în Noul Testament(binecuvântarea fiind în toat@ Biblia aproape întotdeauna înso]it@ deactul acesta n.n.).”520

„...Pavel zice: ‘Cinstit@ s@ fie nunta întru toate’ - ca }i la începutullumii - adic@ s@ aib@ binecuvântarea lui Dumnezeu... (}i s@ fierespectat@ de parteneri ca un jur@mânt de credin]@ n.n.).”521

„Iar imnurile ce se cânt@ pun în vedere tinerilor s@ fie lupt@toricontra tuturor patimilor }i s@ biruiasc@ orice patim@, cum au luptat }ibiruit mucenicii.”522

„Mare nevoie au tinerii c@s@tori]i... de o predic@... în care s@ levorbeasc@ de datoriile lor, s@-i pov@]uiasc@ în numele Bisericii, ca s@se iubeasc@ cu sfin]enie unul pe altul în toat@ via]a, s@ cread@ în nevoi}i nenorociri unul altuia }i s@ se mul]umeasc@ cu orice le va trimiteDumnezeu asupra lor. S@-i îmb@rb@teze în fine în aceast@ cale nou@ }is@-i felicite pentru a lor sfânt@ leg@tur@.”523

„Be]iile }i jocurile (dansurile n.n.), care atrag pedeapsa luiDumnezeu, n-au ce c@uta cu acest prilej (1 Cor.10,7; 1 Petru 4,3-6).”524

„Nici s@ fi]i slujitorii idolilor, ca unii dintre ei, precum este scris: A}ezut norodul de-a mâncat }i a b@ut }i s-a sculat la joc (1 Cor.10,7).”525

„Ce iaste nâravul dracului? m@riile, }i s@ltâturile, }i zbiarâtele(chiuiturile n.n.), }i dan]urele, }i be]iile...”

(text cules de popa Grigorie din M@haci în jurul lui 1600 n.n.)526

516. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1912, pag. 327.

517. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr.Orest Tarangul, Valea U]ei, ed. aII-a, manual didactic, Vatra Dornei 1925, pag. 169.

518. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof. Dr.Ioan Z@grean, manual pentruSeminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 296.

519. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 328.520. Ibidem, pag. 49.521. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1981, pag. 162.

522. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Econom St.C@linescu cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1906, pag. 35.

523. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Ed. Bucure}ti 1912, pag. 329-330.

524. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1981, pag. 162.

525. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a NouluiTestament”, traducere de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction,Bucure}ti 1938, pag. 1279.

526. „Cuvinte din b@trâni” de B.P.Ha}deu, vol.II, Editura Didactic@ }iPedagogic@, Bucure}ti 1984, pag. 179, edi]ie îngrijit@ }i note deG.Mih@il@.

Cum m@ închin

Page 88: Crestinismul parintilor nostri

174 175Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

OBLIGA[IILE CELOR C~S~TORI[I:

„Familia se întemeiaz@ prin actul c@s@toriei, care este o form@solemn@ prin care cele dou@ persoane de sex opus se oblig@ aconvie]ui împreun@ întreaga lor via]@.”527

„Dup@ înv@]@tura apostolului Pavel, cei c@s@tori]i intr@ într-unraport reciproc, asemenea raportului dintre Hristos }i biserica Sa(aceasta presupune dragoste care se jertfe}te n.n.).”528

„Mirii sunt datori s@ }tie c@ Sfânta Evanghelie nu îng@duie divor]uldecât în caz de moarte }i de desfrânare, care tot moarte este: pâng@-rirea }i moartea credin]ei.”529

„Sfânt@ este leg@tura conjugal@, dac@ ambii so]i lucreaz@ împreun@pentru mântuirea reciproc@, îndemnându-se la împlinirea datoriilor }ila exercitarea virtu]ilor cre}tine}ti }i edificându-se reciproc.”530

CONCLUZIE

„Din punct de vedere religios, c@s@toria este o leg@tur@sfânt@, întemeiat@ de Dumnezeu... ‘Ceea ce a unit Dumnezeu,omul s@ nu despart@’ (Mat. 19,6).”531

„Aici este temeiul scripturistic al c@s@toriei, atât ca actnatural }i crea]ional, cât }i ca institu]ie divin@; c@ci pe cei ce sec@s@toresc Dumnezeu îi une}te.”532

4. Serviciul divin special al ELEONTESIEI(ungerea bolnavilor cu untdelemn)

TERMINOLOGIE:

„elaion (cit.eleon n.n.) = untdelemn (fr.huile)... Ic.5,14...”533

„epi-thesis = a pune deasupra (fr. imposition)”(eleon-epi-tesie= a pune untdelemn deasupra; eleon-tesie = a pune untdelemn; a ungecu untdelemn pe cineva n.n.).534

„În Noul Testament este vorba numai de untdelemn din m@sline,m@slinii ca pomi, fiind din abunden]@ cultiva]i atât în Palestina, cât }i înp@r]ile Asiei Mici, Grecia }i în ]@rile mediteraneene.”535

RUG~CIUNE ÎNSO[IT~ DE UNGERE: „Se vede introdus@ (aceast@ ungere sfânt@ a bolnavilor), în Marcu

VI,13 }i recomandat@ }i transmis@ credincio}ilor de Iacob V,14.”536

„Aceste texte arat@ limpede c@ ungerea cu untdelemn a celorbolnavi }i rug@ciunea cre}tin@ pentru t@m@duirea lor }i iertarea dep@cate era o rânduial@ care exista în Biseric@. Ea n-a fost instituit@,pentru întâia oar@, de c@tre Apostoli.”537

527. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof. Dr.Ioan Z@grean, Bucure}ti 1985,pag. 296.

528. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr.Orest Tarangul, Valea U]ei, ed. aII-a, Vatra Dornei 1925, pag. 168-169.

529. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 141.530. „Morala cre}tin@ ortodox@”, manual didactic, de Orest Tarangul, Valea

U]ei, ed. a II-a, Vatra Dornei 1925, pag. 169.531. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, ed. a II-a, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 296.532. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79.

532. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79.

533. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” de MauriceCarrez }i Francois Morel, Neuchatel (Suisse) 1971, pag. 86.

534. Ibidem, pag. 99.535. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr. Ioan Mircea, Ed.

IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 503.536. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere de Iustin Moisescu,

Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 323.537. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere de Iustin Moisescu,

Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 323.

Cum m@ închin

Page 89: Crestinismul parintilor nostri

176 177Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Ungerea mai semnifica în Noul Testament }i cur@]irea spre îns@-n@to}ire... Sfântul Marcu relateaz@ c@ apostolii scoteau mul]i demoni }i‘ungeau cu untdelemn pe mul]i bolnavi }i îi t@m@duiau’ (Marcu 6,13).”538

UNGEREA PUTEA FI ÎNLOCUIT~ CU PUNEREAMÂINILOR (hirotesie)

„Iisus recomand@ impunerea mâinilor }i discipolilor s@i, ca s@ ofac@ la vindecarea bolnavilor (Marcu 16,18)...”539

„...pe bolnavi î}i vor pune mâinile }i se vor face s@n@to}i (Marcu16,16-18).”540

„{i a v@zut în vedenie, pe un b@rbat, anume Anania, intrând la el }ipunându-}i mâinile peste el ca s@-}i capete iar vederea. Fapte 9,12.”(epithesis ton cheiron = a pune deasupra mâinile tale = hirotesie n.n.).541

CONCLUZIE

„În lume ave]i tulburare (necazuri, suferin]@ n.n.); ci îndr@zni]i.Eu am biruit lumea.” Ioan 16,33.

„De aici începe cre}tinismul.”542

„Tot cel ce s-a botezat dup@ dreapta credin]@ a primit tainic totharul... C@ci el se revars@ peste cei boteza]i în chip des@vâr}it,asemenea soarelui, dar fiecare dintre noi se lumineaz@ în m@sura încare, urându-}i patimile care-l întunec@, le smulge din sine; precumde asemenea se întunec@ în m@sura în care, iubindu-le, cuget@ la ele.”(Deci vindecarea celui bolnav depinde în primul rând de el n.n.).543

5. Serviciul divin special de ÎNMORMÂNTARE

ÎN UMBRA TRECERII - TEMPORARE

„Prive}te pe om }i cunoa}te c@ din p@mânt este }i în p@mânt seva întoarce.”

(Petru Damaschin)544

„Tot corpul, fie c@ seac@ precum pulberea, fie c@ se dezleag@ înap@, ori se strânge prin cenu}@, sau se p@streaz@ prin mirosuri tari, oriîn ce chip, el totu}i se duce de la noi, }i numai lui Dumnezeu îi este înputere a p@stra elementele. S@ nu crede]i c@ avem vreo pagub@ }i netemem de vreun fel de înmormântare, dar noi cre}tinii f@ptuim pe celmai vechi }i mai bun obicei, adic@ de a îngropa pe cei mor]i.”

(Minuciu Felix)545

SOMNUL INCON{TIENT AL MOR[II

„‘Nu plânge]i c@ n-au murit ci doarme’. A}a au zis Fiul luiDumnezeu, când au v@zut moart@ în pat pe fata lui Iair, mai mareleSinagogii... ‘Nu plânge]i c@ n-au murit ci doarme’. Fericitul ei sfâr}itiaste adormire, iar nu moarte. Drept aceia nu cere de la voi lacr@mi,nu pohte}te suspinuri, nu prime}te întrist@ciune, nici plângere.”

(Antim Ivireanul)546

„pentru c@ moartea a fost primit@ în cre}tinism ca un somn, orirepaos, de aceea în vechime nici doliurile prin ve}minte nu erau binev@zute de p@rin]ii biserice}ti. Nu ne mir@m dar de Ciprian cândîndeamn@ ca cei vii s@ nu plâng@ pe cei mor]i }i s@ nu se îmbrace în

538. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1984, pag. 503.

539. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti1912, pag. 49.

540. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1984, pag. 503.

541. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Oradea 1955,pag. 314 (vezi }i „Dic]ionar al N.T.” de Ioan Mircea, pag. 402 }i 503).

542. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 9.543. „Filocalia”. vol.I, traducere de Preot Prof. Dr.Dumitru St@niloae, membru al

Academiei Române, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1991, pag. 300-303.

544. „Filocalia”, vol.V, traducere, introducere }i note de Pr.Prof.DumitruSt@niloae, Editura }i tipografia Institutului biblic }i de misiune ortodox@,Bucure}ti 1976, pag. 231 (la cap. Petru Damaschin).

545. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinodal BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 365.

546. „Didahii” de Antim Ivireanul, Ed.Minerva, Bucure}ti 1983, pag. 147.

Cum m@ închin

Page 90: Crestinismul parintilor nostri

178 179Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

negru în semn de întristare” (de aceea}i p@rere e }i Ieronim n.n.).547

„A}a ni-o avertizeaz@ nemincinoasa gura lui Hristos la sfântaEvanghelie: ‘Cela ce crede întru Mine nu va muri în veci’. {i de vremece credinciosul nu moare, ia}te lucru adev@rat c@ sfâr}itul lui nu iastemoarte, ci adormire. O m@rturise}te marele Vasile la cuvântul ce faceasupra mor]ii: ‘Moartea drep]ilor iaste adormire’.”548

„Cre}tinii... îns@, d@dur@ mai multor morminte la un loc, numireade cimitire (coemiteria, de la coimao = dorm) pentru c@ ei privir@moartea ca un ‘somn dulce’, ori ca un repaus, iar nu ca o pieire }inimicire a omului (vezi }i Iustin Martirul, Meliton de Sardes, Tatian }iArnobius n.n.).”549

„Aceste locuri de îngropare primir@ numele de koimitiria, adic@dormitoare” (cel care doarme e incon}tient n.n.).550

„Nu cei mor]i Te vor l@uda pe Tine Doamne, }i nici cei ce secoboar@ în împ@r@]ia mor]ii (Ps. 115,17)” (c@ci sunt incon}tien]i n.n.).551

„Tot ceea ce prinde mâna ta s@ s@vâr}easc@, f@-o cât de bine po]i,c@ci nu se afl@ nici lucrare, nici socoteal@, nici }tiin]@, nici în]elepciune,în }eol (locuin]a mor]ilor) unde te vei duce (Ecl.9,10)” (nimic nu econ}tient din om dup@ moarte n.n.).552

„Oare mai po]i s@ te îndoie}ti c@ Saul s-a mistuit osândit de faptelelui?... Astfel vine la femeia care întreba mor]ii, adic@ la prezic@tori,

sau la cei ce î}i închipuie c@ }tiu cele viitoare. Apoi spune: ‘Adu-mi-lpe Samuil’, nu pentru c@ descântecul sau me}te}ugul vr@jitorilor poateaduce sufletul sfântului, ci pentru c@ totdeauna vr@jitorii întrebuin]eaz@astfel de cuvânt.”

(Chiril al Alexandriei)553

„C@ci am aflat c@ aceia chemând pe draci prin anumite cuvintesecrete... dracii în}i}i î}i dau ni}te chipuri pentru a aduce chipurilecelor numi]i... N-a fost nici o greutate s@ se vad@ umbra }i chipulfericitului Samuil cu înf@]i}area egal@ }i asem@n@toare, alc@tuit prinlucrarea dr@ceasc@” (deci nu sufletul lui Samuel a venit la Saul n.n.).

(Chiril al Alexandriei)554

MOARTEA VE{NIC~ (MOARTEA A DOUA)(adic@ pentru totdeauna f@r@ posibilitatea învierii)

a) O sentin]@ definitiv@, irevocabil@

„Un proces pierdut în tribunalele justi]iei p@mânte}ti poate firevizuit }i câ}tigat la curtea de apel, sau la Curtea suprem@. Nu a}ava fi sentin]a care se va da la judecata din urm@. Ea va fi definitiv@,f@r@ drept de apel!”555

„Trebuie }tiut c@ cel ce moare în p@cate grele, moare îndep@rtatde Dumnezeu, iar... dincolo nu se mai poate îndrepta (Ioan 9,4).Acolo p@catele lui r@mân ve}nice... (pentru c@ nu au fost m@rturisite }ip@r@site în timpul vie]ii n.n.).”556547. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sfântul

Sinod al BOR, Ed. Bucure}ti 1912, pag. 379.548. „Didahii” de Antim Ivireanul, Ed.Minerva, Bucure}ti 1983, pag. 148.549. „Tezaurul liturgic” de Badea Cirea}eanu, tom.II, aprobat de Sfântul

Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 358.550. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" cu no]iuni de patrologie,

de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 127.551. „Biblia” de Gala Galaction, Ed.Bucure}ti 1938, pag. 612.552. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@,

Bucure}ti 1991, pag. 239.

553. „Sfântul Chiril al Alexandriei. Scrieri, partea întâia: Închinarea }islujirea în duh }i adev@r”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae,Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 195.

554. Ibidem. pag. 195.555. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 168.556. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Editura

Institutului biblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 217.

Cum m@ închin

Page 91: Crestinismul parintilor nostri

180 181Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În ce stare te-a g@sit moartea, în aceea te afli, scrie un p@rintebisericesc. Adic@, de te va g@si moartea mântuit, vei mo}teni împ@r@]iave}nic@ (la venirea lui Iisus, 2 Tim. 4,8 n.n.); iar de te afl@ în p@cate,chinurile iadului sunt partea ta (Apoc.14,10 n.n.). Deci mortul nupoate s@-}i mai schimbe starea de dincolo.”557

„La sfâr}itul vie]ii fiec@ruia... cel ce a suportat moartea... e p@stratpentru judecata lui Hristos. C@ci cum a fost când l-a apucat moartea,a}a se va }i înf@]i}a.”

(Chiril al Alexandriei)558

„{i am auzit un glas din cer zicând: ‘Scrie: Ferici]i cei mor]i, ceice de acum mor întru Domnul! Da,gr@ie}te Duhul, odihneasc@-se deostenelile lor, c@ci faptele lor vin cu ei’ (nu ale altora f@cute pentru ei)(Apoc.14,13).”559

b) Nimicirea pentru totdeauna a r@ului

„Sufletul care p@c@tuie}te va muri (Ezechiel 18,20).”560

„Sufletul se împ@rt@}e}te de via]@, pentru c@ Dumnezeu voie}teca el s@ tr@iasc@. {i ca atare sufletul nu se va mai împ@rt@}i din via]@,când Dumnezeu va voi ca sufletul s@ nu mai tr@iasc@. C@ci sufletul nu

tr@ie}te prin el însu}i (nu e nemuritor n.n.), cum tr@ie}te Dumnezeu.” (Sf.Iustin Martirul)561

„Singur Dumnezeu este nemuritor }i nestric@cios }i tocmai pentruaceasta este Dumnezeu, în vreme ce toate celelalte, care vin dup@ El,sunt n@scute }i stric@cioase. Pentru aceasta sufletele vor }i muri }i vorfi }i pedepsite.”

(Sf.Iustin Martirul)562

„Încurajând pe ucenicii Lui }i pe credincio}i... Mântuitorul lespune: ‘Nu v@ teme]i de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s@-l ucid@;ci teme]i-v@ mai degrab@ de Acela care poate }i sufletul }i trupul s@le piard@ în gheen@” (Mat.10,28).563

„Iar cerurile de acum }i p@mântul sunt ]inute prin acela}i cuvânt }ip@strate pentru focul din ziua judec@]ii }i a pieirii oamenilornecredincio}i (II Petru 3,7).”564

„Origen, Didim cel Orb }i Evagrie din Pont înv@]au c@ pedep-sele viitoare vor avea sfâr}it” (fiecare va fi pedepsit dup@ faptelelui n.n.).565

„Tot a}a, Sodoma }i Gomora }i cet@]ile dinprejurul lor, care, înacela}i chip ca acestea, s-au dat la desfrânare }i au umblat dup@ trupstr@in, stau înainte ca pild@, suferind pedeapsa focului celui ve}nic(Iuda 1,7)” (vezi }i Luca 17,28-29 cuvântul ‘ve}nic’, având }i sensul

557. „Carte de rug@ciuni” pentru trebuin]ele }i folosul cre}tinului ortodox- tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.Arhiepiscop Dr.Antim Nica,arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1981, pag. 313.

558. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Închinarea }i slujirea în duh }i în adev@r”,carte tradus@ de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 583.

559. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1405.

560. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. Institutuluibiblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 811.

561. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru,Ed. Institutului biblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 99.

562. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru,Ed. Institutului biblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 98.

563. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1108.

564. Ibidem, pag. 1384.565. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,

Ed.Bucure}ti 1981, pag. 85.

Cum m@ închin

Page 92: Crestinismul parintilor nostri

182 183Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

‘pentru totdeauna’ atunci când nu se refer@ la divinitate n.n.).566

„Astfel sufletele... (care au p@c@tuit n.n.) vor fi pedepsite atâtavreme cât Dumnezeu voie}te ca ele s@ existe }i s@ fie pedepsite” (apoivor pieri pentru totdeauna n.n.).567

„Prin urmare sufletele nu sunt nemuritoare.” (Sf.Iustin Martirul)568

„Nemurirea se acord@ celui ce persevereaz@ (în a primi hainaneprih@nirii lui Hristos n.n.).”569

„Iar partea celor frico}i }i necredincio}i }i spurca]i }i uciga}i }idesfrâna]i }i fermec@tori (cei ce fac farmece n.n.) }i închin@tori la idoli}i a tuturor celor mincino}i este în iezerul care arde cu foc }i cupucioas@, care este moartea a doua (Apoc. 21,8)” (moarte nu via]@ve}nic@ în chinuri n.n.).570

„Gheena se confund@ cu iadul sau tartarul (2 Petru 2,4), loculde chin al celor p@c@to}i care nu s-au poc@it în aceast@ via]@ de faptelelor (dup@ aceea nemaifiind posibil n.n.).”571

c) singura posibilitate de a nu pieri

„S@ ne poc@im, dar, cât@ vreme suntem pe p@mânt. Suntem lut

în mâna me}terului. Dup@ cum olarul, dac@ face un vas }i vasul pe careîl face iese r@u, sau se stric@ în mâinile lui, îl poate face din nou, dardac@ apuc@ de-l bag@ în cuptorul de foc, nu-l mai poate îndrepta, tota}a }i noi; cât@ vreme suntem în aceast@ lume s@ ne poc@im din toat@inima de p@catele pe care le-am f@cut în trup, ca s@ fim mântui]i deDomnul, cât avem vreme de poc@in]@. Dup@ ce ie}im din lume, dincolonu ne mai putem m@rturisi sau poc@i.”

(Clement Romanul) 572

„C@ci Fiul omului nu va osândi decât pe acei care, gre}i]i fiind,n-au vrut s@-L recunoasc@ }i s@ vin@ la poc@in]@” (vezi subcapitolul‘Poc@in]a’ n.n.).573

SERVICIUL DIVIN PROPRIU-ZIS DE ÎNMORMÂNTARE

a) Privegheri dup@ moarte: „Vegheri în apropierea corpului se f@ceau ziua }i noaptea.”574

„Corpul lui Ambrosiu... a r@mas noaptea fiind vegheat în cânt@ri.” 575

b) Ziua înmormânt@rii - la domiciliu:„Acolo, în curte... se începe... serviciul înmormânt@rii... plin de

cea mai înalt@ filozofie cre}tin@.”576

566. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1991, pag.1392 (Ep.sob. a Sf.Ap.Iuda 1,7).

567. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 98.

568. Ibidem, pag. 98.569. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1985, vol.II,

pag. 143. 570. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1411.571. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 180.

572. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, carte tip@rit@ cu binecuvântareaP.F.P.Iustin, patriarhul BOR, traducere de Pr.Dr.D.Fecioru, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1979, pag. 97.

573. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 169.

574. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR,Ed.Bucure}ti 1912, pag. 372.

575. Ibidem, pag. 372.576. „Tezaurului liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit”

de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR,Ed.Bucure}ti 1912, pag. 354.

Cum m@ închin

Page 93: Crestinismul parintilor nostri

184 185Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La asemenea ocaziuni de întristare, tot omul s@ fie cuviincios }it@cut.”577

c) Spre cimitir:

„Cre}tinii î}i petreceau pe mor]ii lor cu cânt@ri de psalmi.”578

„Iar Ieronim spune c@ la îngroparea matroanei Paula din Betleems-au cântat psalmi în limbile: ebraic@, greac@, latin@ }i siriac@, fiindc@era popor mult adunat }i asculta psalmi fiecare în limba sa. Laînmormântarea Macrinei, sora lui Grigore de Nyssa s-au cântat imne}i psalmi, tot asemenea s-a f@cut }i la înmormântarea lui Chesarie,fratele lui Grigorie de Nazianz.”579

„Dar }i la înmormânt@rile cre}tinilor de rând se cântau psalmi }iimne pân@ la locul de îngropare.”580

d) Simplitatea ceremoniei:

„P@rin]ii biserice}ti comb@teau energic luxul }i risipa f@cut@ la în-mormânt@ri. A}a Grigorie de Nyssa ne spune în biografia lui Efrem Sirulc@ acest în]elept b@rbat }i-a l@sat în testament o înmormântare [email protected]}i lucru l-a recomandat }i Vasile cel Mare în omiliile sale.”581

„La noi în România, luxul }i risipa ce se fac cu înmormânt@rile, cucoroanele de prisos, cu dricurile..., sunt fapte nechibzuite.”

(Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu)582

e) La cimitir:

„La locul de înmormântare al oamenilor folositori cre}tin@t@]ii se]ineau discursuri funebre numite grece}te ‘epitafia’ întru lauda acestorînceta]i din via]@ în Domnul , pentru a-i da de pild@ }i altora din cei vii}i spre a ar@ta întristarea pentru adormirea lor. A}a Eusebiu,...Ambrosiu,... Grigorie de Nazianz,... Grigorie de Nissa etc.”583

„Se rostesc... cuvânt@ri funebre, înv@]ând pe credincio}i desprelume, de}ert@ciunile ei, voia lui Dumnezeu }i moartea în cre}tinism.”584

„În cele dintâi trei secole, cre}tinii nu se îngropau nici în Biseric@}i nici în ora}e (ci în afara lor n.n.), pentru c@ urma}ii evangheliei aveauun respect nem@rginit fa]@ de casa Domnului }i ei nu }i-ar fi îng@duit s@îngroape într-însa trupuri omene}ti.”585

„Optatus de Mileve ne arat@ c@ Donati}tii fiind c@lc@tori de legicivile }i biserice}ti î}i îng@duiau a îngropa în Biserici pe unii.”586

f) Lumân@ri doar pentru noapte, nu ziua:

„Cât despre timpul îngrop@rilor cunoa}tem c@ p@gânii din motivesupersti]ioase obi}nuir@ a-}i înmormânta noaptea pe r@posa]ii lor.Cre}tinii îns@ acomodându-se împrejur@rilor, în timpul persecu]iilor î}iîngropar@ }i ei noaptea pe ai lor, dup@ cum citim aceasta în scriereaintitulat@ ‘Patimile lui Ciprian }i înmormântarea lui’.”587

„Dar când martirul p@timise munca decretat@ de p@gâni }i înce-tase din via]@ în chinuri, atunci se da cre}tinilor corpul }i-l îngropau577. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe din R@s@rit”

de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR,Ed.Bucure}ti 1912, pag. 370.

578. Ibidem, pag. 374.579. Ibidem, pag. 374.580. Ibidem, pag. 370.581. Ibidem, pag. 364.582. Ibidem, pag. 364-365.

583. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR,Ed.Bucure}ti 1912, pag. 375.

584. Ibidem, pag. 355.585. Ibidem, pag. 359.586. Ibidem, pag. 361.587. Ibidem, pag. 368.

Cum m@ închin

Page 94: Crestinismul parintilor nostri

186 187Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ori ziua ori noaptea (noaptea utilizându-se ca necesitate lumân@ride cear@ n.n.).”588

„...citim în canonul 34 al sinodului din Elvira ]inut în Ispania (Spaniade azi n.n.) la anul 305, prin care se opresc pio}ii de a aprinde ziua încimitire lumân@ri de cear@...: ‘Ceros per diem placuit in coemeterionon incendi’, ‘Hot@râm ca în timpul zilei în cimitire s@ nu se aprind@lumân@ri de cear@’ (noaptea fuseser@ o necesitate, ziua nu aveau niciun rost n.n.).” 589

g) N@dejdea învierii:

„Moartea, aici jos, oricât de dureroas@ ar fi, prin ruperealeg@turilor celor mai strânse pe care le pricinuie}te, ne las@ cel pu]inn@dejdea c@ ne vom revedea odat@ cu cei pe care îi a}ez@m îngroap@.” 590

„Drept aceia zic iar@: ‘Nu plânge]i c@ n-au murit, ci doarme’, }icu mine împreun@ v@ zice }i cel cu rostul (gura n.n.) de aur, Ioan: ‘S@cuvine la moarte s@ ne bucur@m, iar@ s@ nu plângem” (ca cei ce nu aunici o n@dejde n.n.).591

„S@ mai amintim... }i pe fericitul Papirius }i chiar pe Melitoneunucul, care tot timpul (cât tr@iau n.n.) petrecea întru Duhul Sfânt }iacum odihne}te în Sardes, a}teptând a doua venire din cer (a lui Iisusn.n.), în care va învia }i el din mor]i.”

(Policrate al Efesului citat de Eusebiu din Cezareea)592

RITURI {I CREDIN[E P~GÂNE STRECURATE ÎNCRE{TINISM

a) Neadev@rul orfic c@ sufletul e nemuritor:

„Orfismul considera sufletul omenesc ca fiind de natur@ divin@ }inemuritor” (orfismul fiind filozofie p@gân@ n.n.).593

„M@ îndrept acum - zice Tertulian - spre partea intelectual@ asufletului desp@r]it de corp, a}a cum l@udând-o a prezentat-o Platon...(filozof p@gân grec n.n.).”594

„În ceea ce prive}te cauza ereziilor, Irineu }i Hippolytos o g@sescîn contaminarea Scripturii de spiritul filozofiei grece}ti.”

(Mircea Eliade)595

b) Credin]a în strigoi derivat@ din nemurirea sufletului:

„Dup@ credin]a romanilor (p@gâni n.n.)... lemures erau sufletelemor]ilor deveni]i strigoi }i venind printre cei vii ca s@ fac@ r@ut@]i.”596

c) Practica p@gân@ a bocitoarelor:

„Obiceiul îns@ de a se întrebuin]a }i în cre}tinism femei bocitoarela înmormânt@ri fu aspru comb@tut de Hrisostom }i al]i p@rin]ibiserice}ti, ca o r@m@}i]@ adus@ din p@gânism.”597

588. Ibidem, pag. 368.589. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod

din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 399.590. „Din tezaurul ortodoxiei” de Pr.Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 168.591. „Didahii” de Antin Ivireanul, Ed.Minerva, Bucure}ti 1982, pag. 149.592. „Eusebiu de Cezareea”, istorie bisericeasc@, Martirii din Palestina,

carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR,traducere de Pr.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 216.

593. „Istoria religiilor” de Diac.Dr.Emilian Vasilescu, tip@rit@ cubinecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1982, pag. 273.

594. „Între antichitate }i rena}tere. Gândirea evului mediu”, Bucure}ti 1984,pag. 24, cap. „Tertulian”.

595. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@,Bucure}ti 1991, pag. 363.

596. „Istoria religiilor” de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1982, pag. 303.

597. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR,Ed.Bucure}ti 1912, pag. 74.

Cum m@ închin

Page 95: Crestinismul parintilor nostri

188 189Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

d) Expresii p@gâne la înmormântare:

„Obliga]iile familiei la moarte }i la înmormântare au fost codificatela romani (p@gâni n.n.) }i respectate cu stricte]e...

Pe pietrele funerare era obiceiul s@ se scrie... fraze augurale, întrecare cea mai obi}nuit@ era: Sit tibi terra levis (Fie-i ]@râna u}oar@!),menit@ s@ u}ureze ie}irea spiritului din mormânt pentru a lua parte lamesele date de rude în amintirea sa.”598

e) Ospe]ele de pomenire sunt obicei p@gânesc:

„Romanii (p@gâni n.n.) f@ceau pomeniri pentru umbra sufletuluila 3 zile dup@ îngropare, la }apte, la nou@, la dou@zeci, treizeci }i lapatruzeci de zile.”599

„În cinstea mor]ilor (la egiptenii p@gâni n.n.) se s@vâr}eau de ase-menea ospe]e deosebite, la care se invitau p@rin]ii }i prietenii lor.” 600

„Iat@ ce zice Augustin cu o ocazie: ‘Nu }tiu dac@ se g@se}te cevaîn Scripturi despre aceste nou@ zile de pomeniri, care se cheam@ laRomani (p@gâni n.n.) „novemdiale”. De aceea mie mi se pare c@ e maibine s@ opresc pe cre}tini de la acest obicei de origine p@gân@’.”601

„Mesele acestea în unele localit@]i se transformau în îmbuib@rinecuviincioase ca }i acelea de la arderea cadavrelor p@gâne}ti, c@civedem pe Tertulian comb@tând cu energie decaden]a aceasta înso]it@

adeseori de consecin]e urâte.”602

„Dar azi ca }i în vechime mesele acestea adeseori se fac numaiîntre neamuri, iar alt@dat@ procur@ s@tenilor ocazii de ceart@ }i b@t@i”(ce e p@gânesc, p@gânesc r@mâne n.n.).603

f) Biserica Ortodox@ recunoa}te c@ mai exist@:

„...o serie de obiceiuri necre}tine, practicate din genera]ie îngenera]ie }i insuficient comb@tute de Biseric@” (de fapt slujire la doist@pâni n.n.).604

DUMNEZEU INTERZICE ORICE CULT AL MOR[ILOR

„Împrejur@rile mor]ii lui Aaron }i Moise de asemenea au alc@tuito v@dit@ osândire a supersti]iilor egiptene referitoare la cultul mor]ilor.Ca poporul s@ nu aib@ dorin]a s@ arate acestor doi mari conduc@tori ailor onoruri..., Dumnezeu i-a silit s@ moar@ unul dup@ altul în dep@rtare}i în absen]a poporului lor” (Numeri XX,25-28; Deut.XXXII,49,5;XXXIV, 5, 6).605

„Oprirea de prinoase }i de jertfe în cinstea mor]ilor se cuprindeîn acel v@dit protest, care dup@ lege erau datori s@-l fac@ israeli]ii, cândei aduceau pârg@ de fructe: ‘când tu vei osebi toate zeciuielile produselorp@mântului t@u..., atunci spune înaintea Domnului Dumnezeului t@u: eun-am mâncat din ele în întristarea mea }i nu am osebit-o în necur@]ie }inu am dat din ele pentru mor]i” (Deut. XXVI 13,14).606

598. „Istoria religiilor” de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, pag. 303.599. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de

Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR,Ed.Bucure}ti 1912, pag. 377.

600. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducerede Patriarhul Nicodim, tom.II, Tipografia c@r]ilor biserice}ti, Bucure}ti1944. Colec]ia „Ogorul Domnului”, vol.XXXI, pag. 166.

601. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR,Ed.Bucure}ti 1912, pag. 379.

602. Ibidem, pag. 376.603. Ibidem, pag. 377.604. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,

pag. 408.605. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de

Patriarhul Nicodim, tom.II, Tipografia c@r]ilor biserice}ti, Bucure}ti1944. Colec]ia „Ogorul Domnului”, vol.XXXI, pag. 168.

606. Ibidem, pag. 168.

Cum m@ închin

Page 96: Crestinismul parintilor nostri

190 191Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CONCLUZIE:

„Moartea este un mare domn. Ea nu a}teapt@ pe nimeni, darpretinde ca to]i s-o a}tepte.”

(Efrem Sirul)607

„Ce ai f@cut tu cu timpul ce ]i-am dat?”608

„A stinge în sine dorin]a de ceea ce trece, a se încrede înPronia Dumnezeiasc@, a nu voi decât ceea ce ea voie}te, precumea voie}te }i când ea voie}te, iat@ calea p@cii }i singura temeliesolid@ de n@dejde pentru ora cea mai de pe urm@.”609

„S@ ne gr@bim deci a sf@râma lan]urile noastre, s@ nu c@ut@mdecât pe Iisus, s@ nu-L dorim decât pe El: La cine vom merge? Elare cuvintele vie]ii ve}nice. S@ p@r@sim toate pentru a urma Lui}i s@ l@s@m mor]ii s@-}i îngroape pe mor]ii lor” (Luca IX,60).610

6. Serviciul divin special alADUN~RII ADMINISTRATIVE

CREDINCIO{II ADUN~RII CONSTITUIE BISERICA

„Cre}tinii sunt Biserica lui Dumnezeu” (nu doar ierarhia ei, cumeronat sus]in unii n.n.).611

„Biserica în întregimea ei, adic@ în întreaga ei alc@tuire dinclerici }i din mireni (laici), formeaz@ Trupul Tainic al Domnului, în cares@l@}luie}te Duhul Sfânt - izvorul harului sfin]itor - care lucreaz@ f@r@întrerupere.”612

„Iar dac@ afl@m în scrierile Noului Testament cuvântul de‘Biseric@’, se în]elege prin aceast@ expresiune adunarea credincio-}ilor” (nu doar a conduc@torilor n.n.).613

„...termenul de ‘biseric@’ cu dublul lui sens: loca} de cult }icomunitate cre}tin@” (Mat.18,17: „spune-l Bisericii”, adic@ comunit@]iicre}tine n.n.).614

„...termenul grec ekkclesia (din Mat. 18,17 n.n.) care înseamn@adunarea credincio}ilor, comunitatea cre}tin@...”615

607. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu oprefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului1985, pag. 159.

608. „Urmarea lui Iisus Hristos”, tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.D.D.Dr.Pimen, arhiepiscop }i mitropolit primat al Moldovei }i Sucevei, carteaII, vol.IV, Tipografia Mân@stirii Neam]u, 1923, pag. 17.

609. Ibidem, pag. 17.610. Ibidem, pag. 7.

611. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1295.

612. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” de Dr.Antim Nica,arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 135.

613. Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 56.

614. „Sfin]i români }i ap@r@tori ai Legii str@mo}e}ti” de Î.P.S.Nestor,arhiepiscop al Craiovei, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 130.

615. Ibidem, pag. 130.

Cum m@ închin

Page 97: Crestinismul parintilor nostri

192 193Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ÎN COMUNITATE DOAR ADUNAREA CREDINCIO{ILORLEAG~ {I DEZLEAG~

„‘A lega }i a dezlega’ în Biseric@ (deci în adunarea credincio}ilorn.n.)... înseamn@: a organiza (a), a legiui (b), a disciplina (c), a exco-munica pe cei neascult@tori (d) }i a ierta sau nu p@catele (e) etc.”616

S@ le lu@m pe rând:

a) Comunitatea se organizeaz@ alegându-}i slujba}i.

- alegerea de prezbiteri (episcopi) ai comunit@]ii „...episcopi, adic@ supraveghetori, ori presviteri, adic@

b@trâni...”617

„Episcopos = b@trân; supraveghetor.”618

„De aceea te-am l@sat în Creta ca s@ ispr@ve}ti ce mai r@m@sesede f@cut }i s@ pui presviteri prin cet@]i dup@ cum ]i-am poruncit eu,adic@ dac@ este cineva f@r@ prihan@, b@rbat al unei femei, având copiicredincio}i }i neînvinui]i pentru desfrânare sau neascultare. C@ci epis-copul ca cel ce este econom al lui Dumnezeu trebuie s@ fie neprih@nit,neîngâmfat, nemânios, nebe]iv, neb@t@u}, neiubitor de câ}tig urât, ciprimitor de str@ini, iubitor de bine, treaz la minte, drept, cuvios, înfrânat”(Tit 1,5-7).619

„În consecin]@ vedem c@ fiecare Apostol la plecare î}i las@ câte un

loc]iitor... în în]elegere cu comunitatea respectiv@. Ace}ti loc]iitori, îngeneral oameni b@trâni, venera]i de to]i, se numeau b@trâni (presviteri,grece}te n.n.) }i erau îns@rcina]i cu înv@]area }i cu s@vâr}irea... cudeosebire a sf.Botez }i a sf. Cuminec@turi.”620

„Potrivit Sfintelor Scripturi, presviterii urmeaz@ a se alege dup@merit }i în]elepciune, iar nu dup@ etate” (deci puteau fi }i tineri, ex.Timotei n.n.)...

(Ieronim)621

„...au fost pu}i episcopi (prezbiteri n.n.) de Apostoli sau între timpde al]i b@rba]i vrednici, cu aprobarea întregii Biserici...”

(Clement Romanul)622

„Episcopul era prezbiterul cel mai de seam@ (acolo unde eraumai mul]i prezbiteri n.n.) din fruntea comunit@]ii.”623

„Episcop (grece}te episkopos, latine}te episcopus = suprave-ghetor, p@stor, cârmuitor).”624

„Episcop (episkopos): cleric având func]ia de ‘supraveghetor’pus peste o comunitate...”625

616. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 264.

617. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, Ed. Bucure}ti 1911, pag. 311.

618. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor HaralambiePopescu, Bucure}ti 1933, pag. 11.

619. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” dup@ textul grecesc al Septuagintei prinosârdia Î.P.S.Nicodim, patriarhul României, cu binecuvântarea Sf.Sinod,ed.a II-a, 1944 (Tit 1,5-7).

620. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Callist I.Boto}@neanu }iProtoprezbiterul Simeon Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti1903, pag. 46.

621. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 323.

622. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin,patriarhul BOR, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1979, pag. 69.

623. „Istoria Bisericeasc@ Universal@”, Manual pentru Institutele Teologice,vol.I (1-1054), ed. a II-a, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1975, pag. 59.

624. „Dic]ionar de teologie ortodox@ A-Z” de Pr.Prof. Dr.Ion Bria, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 148.

625. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 137.

Cum m@ închin

Page 98: Crestinismul parintilor nostri

194 195Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Pe p@storii cei dintre voi, ca cel ce sunt împreun@ p@stor }im@rturisitor patimilor lui Hristos... îi rog }i le zic: P@stori]i turma luiDumnezeu...” (1 Petru 5,1-2).626

„A}a, în Faptele Apostolilor citim c@ apostolul Pavel }i Varnavatrecând prin Listra, Iconia }i Antiohia ‘înt@reau spiritele discipolilor...}i rugându-se cu postiri au rânduit presviteri pe la Biserici’.”627

„...mul]imile fiind adunate s-ar ruga s@ se fac@ a}ezarea episcopului(prezbiterului n.n.) cerut de dânsele...”628

„...episcopul nu se va alege... f@r@ darea consim]@mântuluipoporului (consim]@mântul adun@rii n.n.).”

(Canonul 6 - Sardica)629

„Sf.Ciprian, episcopul (prezbiterul n.n.) Cartaginei în una dinscrisorile sale pastorale spune: ‘trebuie s@ p@str@m sârguincios }i s@]inem strict tradi]ia divin@ }i a}ez@mântul apostolic, p@strat aproape întoate teritoriile dup@ care s@ se numeasc@ legal pe seama poporului(a membrilor adun@rii n.n.) cel ce-i va fi întâi sf@tuitor’.”630

- alegere de diaconi }i diaconese în comunitate „(Apostolii) chemar@ pe to]i credincio}ii }i le spuser@ s@-}i

aleag@ dintre ei }apte b@rba]i cucernici }i în]elep]i, care s@ poarte grij@de mesele comune }i de s@raci. Comunitatea alese pe: {tefan, Filip,Procor, Nicanor, Timon, Parmena }i Nicolae, peste care sfin]ii apostoliî}i puser@ mâinile }i-i binecuvântar@. Ace}ti }apte b@rba]i primir@ numelede diaconi, adic@ slujitori.”631

„...în Constitu]iile apostolice (lib.VII, c.XIX) g@sim cuvintele‘impunerea mâinilor (epitheseiso episkope aite tas cheiras)’ la primirea...în ordinea diaconeselor” (alegerea identic@ cu a diaconilor n.n.).632

- alegerea în alte slujbe necesare:

„Atunci apostolii }i b@trânii (prezbiterois), cu toat@ biserica auhot@rât s@ aleag@ b@rba]i dintre ei }i s@-i trimit@ la Antiohia... (Fapte15,22 p.p.).”633

b) Legiuiri ale adun@rii (comunit@]ii)

- Prezen]a la adunare:

„Cel care nu vine la adunare este un îngâmfat }i singur s-a }idesp@r]it, c@ este scris: ‘Celor mândri Dumnezeu le st@ împotriv@’.”

(Ignatie Teoforul)634

„la adunare, adic@: la slujbele de la biseric@.”635

„Statornici în f@g@duin]ele f@cute la intrarea în sânul Bisericii prin baiabotezului, cre}tinii înfruntar@ orice piedici }i ap@rar@ cu b@rb@]ie obiceiurileînr@d@cinate în mijlocul lor cu privire la adun@rile religioase.”636

„{i s@ îndrept@m luarea aminte unii asupra altora spre întrariparede iubire }i lucruri bune, nep@r@sind adunarea noastr@, dup@ cumau unii obicei, ci îndemnându-ne }i cu atât mai mult cu cât vede]i ziua

626. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu binecuvântarea Sf.Sinod, ed. a II-a,1944 (1 Petru 5,1-2).

627. „Tezaurul liturgic al Sfintei biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, pag. 324.

628. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor HaralambiePopescu, Bucure}ti 1933, pag. 12.

629. Ibidem, pag. 13.630. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie

Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 79.631. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,

Bucure}ti 1911, pag. 32.

632. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 340.

633. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a NouluiTestament” de Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1238.

634. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” cu binecuvântarea P.F.P.Iustin,patriarhul BOR, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979,pag. 159.

635. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” cu binecuvântarea P.F.P.Iustin,patriarhul BOR, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979,pag. 159.

636. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 53, tom.II.

Cum m@ închin

Page 99: Crestinismul parintilor nostri

196 197Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

apropiindu-se (Evr.10,24-25).”637

- scrisori de recomandare:

„Nimeni dintre str@ini s@ nu se primeasc@ f@r@ de scrisori pa}nice”(se vorbe}te }i de scrisori de recomandare).638

„...pretutindenea se cereau de la str@ini c@r]i de recomandare(grammata tetipomena), din partea episcopului lor” (în în]elegere cucomunitatea n.n.).639

- formul@ de salut:

„Pace este...formul@ de salutare, cu care încheie sau începapostolii epistolele lor” (vezi }i Matei 10,13).640

- respect fa]@ de conduc@tori:

„S@ ne temem de Domnul Iisus, al C@rui sânge s-a dat pentrunoi, s@ respect@m pe conduc@torii no}tri.”

(Clement Romanul)641

„Nu-i dispre]ui]i, c@ ei (episcopii }i diaconii) sunt cinsti]i între voiîmpreun@ cu profe]ii }i dasc@lii (înv@]@torii n.n.).”642

„...trebuie s@ primim pe cel pe care St@pânul casei îl trimite s@-iadministreze casa ca pe Însu}i Cel ce l-a trimis. Este l@murit, a}adar,c@ trebuie s@ privim pe episcop (prezbiter n.n.) ca pe Domnul Însu}i.”

(Ignatie Teofirul)643

c) Adunarea î}i disciplineaz@ membrii „Membrii Bisericii cre}tine n-au fost numai din acei ferici]i care

s@ nu se abat@ m@car o iot@ de la aceste principii }i deci se v@d sanc]iuni}i-n aceast@ institu]ie, dar cu totul speciale }i de ordin moral.

1) ...atragerea aten]iunii celui vinovat...2) ...excluderea de la cuminecare... (punerea sub cenzur@ n.n.)3) ...degradarea sau despoierea de gradul s@u pe care-l are (dac@

are vreo slujb@ în conducerea comunit@]ii n.n.)4) ...excluderea din Biseric@...”644

d) Excomunicarea celor neascult@tori (excluderea)

„Excluderea din comunitatea cre}tin@ }i-o pronun]@ singur acelacare nu este predispus la evlavia cuvenit@ cre}tinilor (comunitateaconfirmând acest lucru n.n.) }i pe deasupra lipse}te inten]ionat de laadunarea credincio}ilor la Biseric@.”645

„Mustra]i-v@ unul pe altul, nu cu mânie, ci în pace, cum este scrisîn Evanghelie; cu cel care gre}e}te împotriva altuia, nimeni din voi s@nu vorbeasc@, nici s@-l asculte, pân@ nu se poc@ie}te” (în sensul de anu-l încuraja în p@rerile lui eronate n.n.)

(Didahia)646

„Iar de nu te va asculta, ia cu tine înc@ unul sau doi, ca din gura adoi sau trei martori s@ se statorniceasc@ tot cuvântul. {i de nu-i vaasculta pe ei spune-l Bisericii (adun@rii n.n.); iar de nu va asculta nicide Biseric@ s@-]i fie ]ie ca un p@gân }i vame}.”647637. „Noul a}ez@mânt”, tradus din limba greac@ sub domnia M.S.Carol I,

regele României, de Dr.N.Nitzulescu, pag. 370.638. „Pidalion” de Arhim. Zosima Târâl@ }i Ic.Stravofor Haralambie

Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 40.639. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de

Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 106- 107, tom.II.640. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 352.641. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, 1971, pag. 58.642. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, 1971, pag. 31-32.643. Ibidem, pag. 159.

644. „Pidalion” de Arhimandrit Zosima Târâl@ }i Ic.Stravofor HaralambiePopescu, Bucure}ti 1933, pag. 37.

645. Ibidem, pag. 291-292.646. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM

al BOR, pag. 32.647. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1119-1120 (Matei 18,16-17); „The New Greek -English - Interlinear - New Testament” - Tyndale House Publishers,Inc., Wheaton, Illinois 1990, pag. 69.

Cum m@ închin

Page 100: Crestinismul parintilor nostri

198 199Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Numai existen]a, sau numai singur@ lucrarea clerului f@r@participarea laicilor (deci a întregii adun@ri a credincio}ilor n.n.) nu potfi socotite ca suficiente, nici pentru p@strarea credin]ei...”648

„Curajosul vindecat al lui Hristos, izgonit din adunare }i exclusdin sinagog@ s-a pomenit într-o grea situa]ie. În puterea excluderiiacum to]i trebuia s@-l evite }i s@-l ocoleasc@, ca pe un vame} sau cape un p@gân... (vezi }i Mat. 18,17 n.n.).”649

„Tertulian istorise}te întâmpl@tor despre un prezviter, care aalc@tuit biografia lui Pavel }i a Teclei }i se apuc@ s@ o dea drept [email protected]ând faptul se descoperi, atunci pe acela l-a ajuns pedeapsaexcluderii.”650

„Cei care p@c@tuiau... se excludeau din Biseric@.”651

e) Comunitatea iart@ sau nu pe p@c@tos

„Iar cui îi ierta]i (voi, comunitatea din Corint n.n.) ceva, îi iert }ieu; pentru c@ }i eu, dac@ am iertat ceva, am iertat pentru voi (pentru c@voi a]i iertat n.n.), în fa]a lui Hristos (2 Cor.2,10)” (deci adunarea iart@ -dezleag@ - iar apostolul se conformeaz@ adun@rii credincio}ilor n.n.).652

CONCLUZIE

„A}adar, Biserica, sau trupul tainic al Domnului, nu esteformat@ numai din clerici (cum cred unii ne}tiutori ai Scripturilorn.n.) sau numai mireni (laici), tot a}a cum nu este s@la} al Duhului

Sfânt, numai în mod par]ial, adic@ numai prin elementul clericalsau prin cel laic (mirenesc), ci în alc@tuirea ei deplin@ }i absolut@se num@r@ atât clericii, cât }i mirenii. Aceasta-i dovada }iviziunea biblic@ }i din epistola c@tre Efeseni cap.4.4" (de aceeaprin Duhul Sfânt întreaga biseric@ leag@ }i dezleag@ n.n.).653

„Dac@ Biserica Mântuitorului nu se zbucium@, nu clocote}tesub c@ldura Duhului, nu cenzureaz@ pe fiii c@zu]i în p@cate, nulupt@ pentru r@spândirea Împ@r@]iei Cerurilor }i nu ridic@ zilnic, spreceruri, cu puteri suprafire}ti scara din viziunea Patriarhului Iacov- nu-}i mai merit@ numele }i nu mai are partea Mariei ‘care nu seva lua de la ea!’ (comunit@]ile î}i hot@r@sc singure soarta n.n.).

(Gala Galaction)654

7. Serviciul divin special de CONSACRARE(sau ordina]iune)

I. CONSACRARE DIRECT~

(prin alegere }i recomandare f@cute direct de Dumnezeu)

„În Epistola c@tre Efeseni 2,20, se spune c@ Biserica - cre}tinii -este zidit@ pe temelia (înv@]@tura) apostolilor }i a proorocilor, piatracea din capul unghiului fiind Însu}i Hristos. Aceasta este ‘temelia ceabun@, aduc@toare de via]@ ve}nic@’ (1 Tim. 6,19) sau temelia cea tarea lui Dumnezeu (2 Tim. 2,19).”655

648. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” de Dr.Antim Nica, Gala]i1989, pag. 135.

649. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere deNicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 466.

650. Ibidem, pag. 630.651. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de

Badea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 106.652. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1311.

653. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic”, cu binecuvântareaDr.Antim Nica, Gala]i 1989, pag. 135.

654. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Ed.IBMO, Bucure}ti 1958, pag.34-35.

655. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr. Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 480.

Cum m@ închin

Page 101: Crestinismul parintilor nostri

200 201Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

a) Apostolii: „Apostol, cuvântul înseamn@ împuternicit, un trimis, un delegat,

un împuternicit. Se aplic@ celor 12 }i sf. Pavel (în sensul consacr@riidirect de Dumnezeu n.n.). To]i apostolii au ‘v@zut pe Domnul’ aceastafiind calificarea esen]ial@ (Fapte 1,21-26; 1 Cor. 9,1-2).”656

„Apostol (gr.apostolos = trimis)”657

„To]i cei doisprezece apostoli au fost ale}i de Iisus Hristos...”(deci consacrare direct@, nemijlocit@ de biseric@ n.n.).658

„El i-a ales în num@r de doisprezece, a}a ca poporul ales al NouluiTestament, asemenea poporului Vechiului Testament s@ aib@ deasemenea doisprezece protop@rin]i duhovnice}ti sau patriarhi.”659

„Pavel era singurul dintre cei ce nu Îl cunoscuser@ pe Iisus care aprimit titlul de apostol (în adev@ratul sens al cuvântului n.n.). El a fostîntr-adev@r convertit la cre}tinism de Hristos înviat; Evanghelia pecare o propov@duia nu o primise de la un om ‘ci prin descoperirea luiIisus Hristos’ (Gal.1,11-12; 1 Cor. 2,16).”660

„Se vorbe}te }i de cele dou@sprezece pietre de temelie ale cet@]iicere}ti (Noul Ierusalim n.n.), pe care sunt scrise numele celordoisprezece apostoli, ca temelii (Ev.11,10; Apoc.21,14-19)” (fiindconsacra]i direct de Dumnezeu n.n.).661

b) Proorocii (inclusiv patriarhii):

„‘Nu v@ atinge]i de un}ii Mei }i proorocilor Mei nu le face]i r@u!’zice Domnul, subîn]elegând pe patriarhi” (Ps. 104,15).662

„Dar în ce în]eles Avraam era prooroc (nabi)? Noi ne-am preadeprins s@ d@m aceast@ numire numai acelor persoane insuflate deDumnezeu, care preziceau viitorul. Dar întrebuin]area acestui cuvântîn Sf. Scriptur@ nu se m@rgine}te numai la acest în]eles. A}a se nume}tetot cel insuflat de Dumnezeu sau cel ce serve}te de unealt@ acomunic@rii voii Lui oamenilor” (vezi }i Epoca patriarhal@ n.n.). 663

„Chemarea }i misiunea proorocului vin de sus, el fiind unmijlocitor între Dumnezeu }i oameni. El nu adaug@ nimic de la sine, cigr@ie}te numai ce-i comunic@ Dumnezeu sau Duhul Sfânt” (el esteconsacrat direct de Dumnezeu n.n.).664

„Profet - era trimisul lui Dumnezeu, care transmitea poporuluivoin]a lui Dumnezeu.”665

„Termenii folosi]i în Vechiul Testament pentru a desemna înaltamisiune a profetului sunt mai întâi roeh sau hozeh, apoi nabhi, cei doidintâi cu sensul de ‘cel ce vede’ ceea ce este ascuns, vizionar, iar celde-al treilea, nabhi, care cu vremea va lua locul celorlal]i, cu sensul de‘cel ce veste}te’, ‘cel ce vorbe}te’ în numele Domnului. Profetul eradeci vestitorul, crainicul lui Iahve, ‘gr@itor din partea lui Dumnezeu’

656. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Oradea1955, pag. 11.

657. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr. Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag.33.

658. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducerede Nicodim, patriarhul României, tom.V, Ed.Bucure}ti 1946, pag. 289(vezi }i pag. 346 }i 287).

659. Ibidem, pag. 296.660. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,

Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 316.661. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 480.

662. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul României, vol.I, pag. 352.

663. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul României, vol.I, pag. 352.

664. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Prof. Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 400.

665. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopde Oradea, 1955, pag. 25.

Cum m@ închin

Page 102: Crestinismul parintilor nostri

202 203Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(Ie}.IV,16).”666

„Proorocul e glas ce vorbe}te în numele lui Dumnezeu, mân@ cescrie tot ce-i insufl@ Dumnezeu; sol mânat de Dumnezeu s@-i dea de}tire celui ce s-a ab@tut din drum, celui ce }i-a uitat de învoial@, celuice nu st@ de veghe. E secretarul, t@lmaciul, trimisul lui Dumnezeu;st@ deci mai presus de Regele care n-ascult@ de Dumnezeu, de Filozofulcare-L neag@ pe Dumnezeu, de Neamul care L-a p@r@sit pe Dumnezeuca s@ alerge dup@ idolii de lemn }i de piatr@.”667

II. CONSACRARE INDIRECT~ (s@vâr}it@ de Dumnezeu prinBiseric@)

a) Consacrare ca preot împ@r@tesc, mo}tenitor cu Hristos= cler prin botez

„Este vorba de preo]ia general@ care apar]ine tuturor celorboteza]i, care au responsabilit@]i }i harisme personale, cu caractereclezial general.”668

- terminologie:

„...cler, ceea ce însemneaz@ ‘ales’...”669

„cler (grece}te cleros însemneaz@ ‘chemare’, ‘alegere’).”670

„Cre}tinii - zice Petru - sunt ‘ale}i dup@ pre}tiin]a lui DumnezeuTat@l, întru sfin]irea de Duhul }i spre ascultarea }i stropirea cu sângele

lui Iisus Hristos’ (1 Petru 1,2)” (bineîn]eles nu f@r@ voia noastr@ n.n.).671

„...P@rintele nostru cel bun }i milostiv, Care ne-a f@cut pe noi Lui}i partea alegerii Sale.”

(Clement Romanul)672

„Mul]umind cu bucurie Tat@lui celui ce ne-a învrednicit pe noi s@lu@m parte la mo}tenirea (cleroi) sfin]ilor, întru lumin@” (Col. 1,12).673

„{i l-au îngropat în ]inutul mo}tenirii sale (cleroi aitoi)...”674

„Mo}tenirea - a mo}teni - mo}tenitor (cleronomia, cleronomein,cleronomos)” (cleros = parte atribuit@, mo}tenire; nomos = lege; decicleronomos = alegere legal@ n.n.).675

„Mo}tenirea este deci o chemare, o binecuvântare }i un dar allui Dumnezeu, la care sunt chema]i - to]i cei înfia]i - ‘ca s@ mo}teneasc@(cleronomesete) binecuvântarea’ (1 Petru 3,9).”676

„{i devenind fiii lui Dumnezeu prin har, ei devin ‘mo}tenitori }iîmpreun@ - mo}tenitori (cleronomoi) cu Hristos’.”677

666. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 364.

667. „Via]a lui Iisus” de Giovani Papini, tradus@ de Alexandru Marcu, Ed.a II-a, Bucure}ti 1941, pag. 70.

668. „Dic]ionar de teologie ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1984, pag. 304.

669. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 117.

670. „Eusebiu de Cezareea”, trad.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1987, pag. 386.

671. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 41.

672. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, carte tip@rit@ cu binecuvântareaP.F.P.Iustin, patriarhul BOR, trad.Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BORBucure}ti 1979, pag. 61.

673. Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBMal BOR, 1991, pag. 1337; „The New Greek - English Interlinear NewTestament”, Illinois, 1990, pag. 698.

674. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti1991, pag. 261 (Iosua 24,30); „Septuaginta”, pag. 404 (vol.I).

675. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 315.

676. Ibidem, pag. 316.677. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 316, pag. 20-21 (vezi }i originalul grecal N.T.).

Cum m@ închin

Page 103: Crestinismul parintilor nostri

204 205Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„El care era num@rat între noi (e vorba despre Iuda) }i fusese ales(cleron) la aceast@ slujb@ (Fapte 1,17)” (deci cleron = ales n.n.).678

„Nu ca }i cum a]i fi st@pâni peste Biseric@ (gr. ton cleron), ci pildef@cându-v@ turmei (1 Petru 5,3)” (deci toat@ biserica e cler n.n.).679

„Pre prezbiterii cei dintru voi îi rog...: P@stori]i turma lui Hristos ceadintru voi, purtând grija nu cu sila, ci de voe }i dupre Dumnezeu... Nicica cum a]i st@pâni preste cliruri, ci pilde f@cându-v@ turmei (1 Petru5,1-3)” (deci membrii bisericii sunt numi]i cliruri, deci cler n.n.).680

„Pre presbiterii cei dintru voi îi rog... P@stori]i turma lui Dum-nezeu... Nici ca }i cum a]i st@pâni peste cliruri, ci pilde f@cându-v@turmei” (1 Petru 5,1-3).681

„...Biserica nu este o institu]ie clerical@ (împ@r]it@ în cler }i laicin.n.)... Fiecare cre}tin are o ‘demnitate preo]easc@’ }i are acces directla obiectul preo]iei...” (fiecare cre}tin este un ales = cleros n.n.).682

- Iisus - modelul consacr@rii preo]iei împ@r@te}ti la botez:

„Botezul era a}ez@mânt dumnezeiesc, care era introdus de prooroculLui în calitate de introducere în Noul Testament. El alc@tuia o parte ‘adrept@]ii’, adic@ alc@tuia o parte a legii lui Dumnezeu, pilda împlinirii c@reia

Hristos }i venise s@ arate lumii, atât dup@ liter@, cât }i dup@ duh.”683

„Afar@ de asta El (Hristos) nu primise înc@ o consacrare v@dit@de la Duhul lui Dumnezeu, care odihnea peste Dânsul }i nu primise înc@marea vrednicie de Mesia, ci r@m@sese pân@ acum un necunoscut locuitoral Nazaretului. Atunci Ioan nu s-a mai împotrivit }i introducând pe Iisusîn râu, a s@vâr}it botezul asupra Lui.”684

„Aceasta a fost în@l]area solemn@ a Lui în demnitatea de arhiereual Noului Testament. De la fiii lui Aaron cerea legea ritual@ ca ei s@ seconsacre în înalta lor vrednicie prin sp@lare }i ungere, }i Acela, Careacum se îmbr@c@ într-o preo]ie incomparabil mai înalt@, a trebuit deasemenea s@ p@}easc@ în vrednicia Sa înalt@ prin sp@lare }i ungere, unritual îns@ mult mai înalt }i miraculos de consacrare. În loc de templuf@cut de mân@, El avea împrejurul S@u marele templu al naturii, în locde sp@l@toare de bronz, El avea curen]ii curg@tori ai Iordanului, carer@sfrângeau în sine m@rea]a bolt@ cereasc@. Dac@ pe Sine nu avea haine]esute cu aur (ca în V.T. n.n.), apoi pe Dânsul era ve}mântul cuvio}ieif@r@ de p@cat, }i în locul uleiului sfin]it asupra Lui era turnat harulSfântului Duh” (model des@vâr}it pentru to]i cre}tinii n.n.).685

„Botezul Mântuitorului se înf@]i}eaz@ dup@ vechea iconografiebisericeasc@, f@când pe Iisus Hristos în apele Iordanului, primindbotezul de la Ioan, care ]ine mâna dreapt@ asupra Domnului...”686

„Cei ce se boteaz@, primesc darurile gra]iei, impunându-li-semâna...” (în semn de consacrare a preo]iei lor n.n.).687

678. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”de Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1220; The New Greek EnglishInterlinear New Testament”, Illinois 1990, pag. 411.

679. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1381, 1 Petru 5,3 (vezi }i originalul grec alN.T.).

680. „Noul Testament”, tradus de Andreiu baron de {aguna, Sibiu 1867,pag. 430.

681. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, edi]ia Sf.Sinod, Bucure}ti1914, pag. 1615.

682. „Dic]ionar de teologie ortodox@” de Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1981, pag. 304-305.

683. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere de Nico-dim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 209.

684. Ibidem, pag. 209.685. Ibidem, pag. 210.686. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de

Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1911, tom.II, pag. 272.687. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de

Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1912, tom.II, pag. 39.

Cum m@ închin

Page 104: Crestinismul parintilor nostri

206 207Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La început era folosit@ de apostoli punerea mâinilor peste ceiboteza]i, pentru a le împ@rt@}i Duhul Sfânt (Fapte 8,17.18; 19,6;‘punerea mâinilor = epithesis tas cheiras’).”688

„Prin botez, cre}tinul ‘l-a îmbr@cat pe Hristos’ (2 Cor.5,17)...Boteza]i într-un singur Duh ‘ca s@ fim un singur trup, fie iudei, fie elini,fie robi, fie liberi, }i to]i la un Duh ne-am ad@pat ' (1 Cor.12-13)”(Duhul Sfânt d@ garan]ia consacr@rii preo]iei împ@r@te}ti n.n.).689

„...cre}tinii primind în inimile lor la botez Duhul Fiului luiDumnezeu, sunt înfia]i prin har; de aceea }i ei numesc pe Dumnezeu:‘Ava, P@rinte!’ (Gal.4,6), ‘Tat@’.”690

„Sau, ca s@ vorbim mai l@murit, va putea ea (fiin]a) s@ vad@ vreo-dat@ pe Dumnezeu, cât@ vreme nu este împodobit@ de Duhul Sfânt?”

(Iustin Martirul)691

„Exist@ deci o consacrare preo]easc@ a întregii Biserici... stareade consacrare sacerdotal@ a tuturor cre}tinilor...”692

b) Consacrare ca slujba} al Bisericii = hirotonie

- terminologie:

„Cheirotonia (cheirotonia) = întinderea mâinii, cu alte cuvinte

de a consacra; vot, sufragiu; alegere.”693

„Cheirotonia (în gr.) de la cheir = mân@ }i teino = pun; a}tern;adic@ ‘punerea mâinilor’.”694

„Dup@ pilda sfin]ilor apostoli, hirotonia se face prin rug@ciune }iprin punerea mâinilor, cum arat@ îns@}i însemnarea cuvântuluihirotonie.”695

„Faptul c@ în primul canon apostolic, se vorbe}te numai de hiroto-nie, iar nu de alegere, este c@ în no]iunea de hirotonie la cei vechi, eracuprins@ }i cea de alegere, dup@ cum afirm@ }i Zonara (în Pidalionuls@u n.n.)” (vezi }i 2 Cor.8,19 în original n.n.).696

- consacrare în slujba de prezbiter (episcop):

„‘În timpul vechi se numia hirotonie }i îns@}i alegerea, fiindc@cet@]enii (cre}tinii n.n.) când le era permis s@ aleag@ episcopi, se adunaula un loc, spre a-}i da votul, pentru unul sau altul. Pentru aceastaaleg@torii obi}nuiau s@ ridice mâinile }i dup@ mâinile ridicate num@rauvoturile’ (Pidalionul). Hirotonia îns@ în în]eles restrâns, însemneaz@punerea mâinilor pe capul candidatului...”697

„Instituirea lor (a prezbiterilor) prin hirotonie cu post }i rug@ciunieste dovedit@ de Faptele Apostolilor (cap.XIV,23) unde se spune c@Sfântul Apostol Pavel a hirotonit prezbiteri la Bisericile înfiin]ate în688. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 402.689. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@,

Bucure}ti 1991, pag. 318.690. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 47.691. „Apologe]i de limb@ greac@” - carte tip@rit@ cu binecuvântarea

P.F.P.Iustin, patriarh al BOR, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@,D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 96.

692. „Dic]ionar de teologie ortodox@ A-Z” de Pr.Prof.Dr.I.Bria, Bucure}ti1984, pag. 304.

693. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Ic.Str.H.Popescu, 1933,pag. 11.

694. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1912, tom.II, pag. 319.

695. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 140.

696. „Pidalion” de Arhim Zosima Târâl@ }i Ic.Str.Haralambie Popescu,Bucure}ti 1933, pag. 13.

697. Ibidem, pag. 13.

Cum m@ închin

Page 105: Crestinismul parintilor nostri

208 209Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

prima c@l@torie misionar@.”698

„Hirotoni]i-v@ vou@ episcopi }i diaconi, vrednici de Domnul,b@rba]i blânzi, neiubitori de argint, adev@ra]i }i încerca]i; c@ }i eiîndeplinesc slujirea preofe]ilor }i dasc@lilor.”

(Didahia)699

„...sfaturile pe care le d@ Didahia în mod expres:‘Hirotoni]i-v@ episcopi }i diaconi... }i nu-i dispre]ui]i’...”700

- consacrare în slujba de diacon:

„Diaconii... primeau îns@rcinarea prin consacrare. Iar consacrareaconsta în rug@ciune înso]it@ de punerea mâinilor (hirotonie)...”701

„...în canonul XV al sinodului din Halcedon, în Novela 123 (c.13)a lui Iustinian }i în canonul XIV al sinodului trulan, afl@m chiar cuvântulhirotonia (cheirotoneisthai) pentru primirea femeilor între diaco-nese...”702

„...prezbiterul sau diaconul se va a}eza la biserica la care s-ahirotonisit.”703

- consacrarea pentru alte slujbe evanghelice:

„{i pe când slujeau Domnului }i posteau, Duhul Sfânt a zis:Osebi]i-mi pe Barnaba }i pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat.

Atunci postind }i rugându-se }i-au pus mâinile peste ei }i i-au l@sat s@plece” (Fapte 13,2.3).704

„{i am trimis împreun@ cu el }i pe fratele a c@rui laud@, întru Evan-ghelie, este în toate Bisericile; Dar nu numai atât, ci este }i ales (cheiro-tonetheis) de c@tre Biserici ca împreun@-c@l@tor cu noi la darul acesta,slujit de noi, spre slava Domnului însu}i }i spre osârdia noastr@.”705

„Nimeni s@ nu se hirotoniseasc@ f@r@ destina]ie, nici prezbiterul,nici diaconul, nici altul oarecarele...”706

CONCLUZIE:

„Duhul Sfânt este ‘Duhul puterii }i al slavei’. El a datputere... daruri sau harisme pe care le lucreaz@ ‘unul }i acela}iDuh, împ@r]ind fiec@ruia, deosebi, dup@ cum voie}te’ (1 Cor.12,11).”707

„Dup@ darul pe care l-a primit fiecare, sluji]i unii altora, cani}te buni iconomi ai harului celui de multe feluri al luiDumnezeu” (1 Petru 4,10).708

„Ca s@ fim spre lauda slavei Sale, noi cei ce mai înainte amn@d@jduit întru Hristos. Întru Care }i voi auzind cuvântuladev@rului, Evanghelia mântuirii voastre, crezând în El, a]i fostpecetlui]i cu Sfântul Duh al f@g@duin]ei, care este arvuna

698. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 58.

699. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Ic.Str.Haralambie Popescu,Bucure}ti 1933, pag. 13.

700. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1984, pag.69.

701. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Callist I.Boto}@neanu }iProtoprezbiterul Simeon Popescu, vol.I, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1903, pag. 49.

702. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti, tom.II, 1911, pag. 340.

703. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Ic. Str. H. Popescu, Bucure}ti1933, pag. 43.

704. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1252 (Fapte 13,2.3).

705. Ibidem, pag. 1316 (II Cor. 8,18.19); „The New Greek EnglishInterlinear New Testament”, Illinois 1990, pag. 640.

706. „Pidalion” de Arhim. Zosima Târâl@ }i Ic. Str. H. Popescu, Bucure}ti1933, pag. 246.

707. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr. Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 404.

708. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1380 (1 Petru 4,10).

Cum m@ închin

Page 106: Crestinismul parintilor nostri

210 211Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

mo}tenirii (cleronomias) noastre...” (Efes.1,12-14).709

„Textele biblice confirm@ cu prisosin]@ acest lucru: ‘Precumîntr-un singur trup, avem multe m@dul@ri }i m@dularele nu au toateaceea}i lucrare; a}a }i noi cei mul]i, un trup suntem în Hristos }ifiecare suntem m@dulare unii altora” (Rom. 12,4- 5)” (nust@pânitori }i st@pâni]i n.n.).710

„Darurile Duhului fiind diferite }i nici unul (singur) neputânds@ le primeasc@ pe toate, nici to]i s@ fie la fel, se cuvine ca fiecares@ persevereze cu în]elepciune }i cu mul]umire în ce i s-a dat }i to]is@ fie de acord între ei, în dragostea lui Hristos, ca membrele încorp, încât nici cel mai mic, în compararea darurilor, s@ nu fieîndep@rtat de superiorul lui, nici cel mai mare s@ nu fie dispre]uitde cel mai mic.”711

UNDE M~ ÎNCHIN:

„Casa Mea, cas@ de rug@ciune se vachema.”

Iisus (Mat. 21,13 p.m. - Biblia sinodal@ - 91)

709. Ibidem, pag. 1327 (Efeseni 1,12-14); „The New Greek EnglishInterlinear New Testament”, Illinois 1980, apg. 670.

710. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” nr. 5, cu binecuvântarea}i îndrumarea Î.P.S.Dr.Antim Nica, Gala]i 1989, pag. 135.

711. „Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea a doua; Asceticele”, traducerede Prof. Iorgu D.Ivan, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1989, pag. 154.

Page 107: Crestinismul parintilor nostri

212 213Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

COPIIND SINAGOGA IUDAIC~, ADUNAREA CRE{TIN~ POART~ÎN BIBLIE ACEEA{I DENUMIRE:

• Terminologie:

„adunare - a se aduna = sinagoghe, ecclesia”1

„‘dac@ va intra în adunarea (sinagoghe - în original) voastr@ un omcu inele de aur în degete’, spune sfântul Iacob, (2,2) aceasta nu trebuietratat cu mai mult@ aten]ie decât cel s@rac” (vezi Epist.Iacob 2,2, n.n.).2

„Sinaxeis sau adunarea cre}tinilor la serviciile dumnezeie}ti...Originea acestui cuvânt se afl@ în verbul sinago (adun, împreun) deunde }i sinagoghe (adunare, sinagog@)... Ciril din Ierusalim întrebu-in]eaz@ acest cuvânt în cateheza I cap.VI }i cateheza XIV cap.XXIVcu în]elesul de adunare a cre}tinilor în Biseric@...” (vezi }i Ieronim,Cesar din Arelate, Casian etc. n.n.).3

„F@r@ s@ p@r@sim adunarea (episinagoghen în original) înde noi,precum le este obiceiul unora, ci îndemn@tori f@cându-ne, cu atât maimult cu cât vede]i c@ ziua se apropie.” (Evr. 10,25; „F@r@ s@ p@r@simBiserica noastr@” traduce Sinodala 1991 n.n.).4

„În apus s-au mai dat Bisericilor numele de ‘conciliabula’ }i ‘con-venticula’, adic@ loca}uri de adun@ri ale cre}tinilor.”5

„Mai g@sim la r@s@riteni }i numirea de proseikteria... adic@ casede rug@ciune (oratoria). Eusebiu, Socrat }i Sozomen întrebuin]eaz@des aceste numiri.”6

• ADUNAREA sau Casa de rug@ciune, model sinagogal:

„Sfin]ii Apostoli }i primii cre}tini, urmând pilda Mântuitorului s-auînchinat la început în templu }i în sinagogile iudeilor.”7

„Numai dup@ ce apostolii au fost alunga]i din sinagogi, de invidia }iura iudeilor }i mai marilor lor, ei s-au întors c@tre neamuri (Fapte 13,46).”8

„...pân@ la începutul secolului al II-lea nu g@sim Biserici construiteanume pentru cult în suprafa]a p@mântului, ci numai case derug@ciune.”9

„Se mai f@ceau rug@ciuni arare-ori sub cerul liber pe lâng@ râuri(Fapte 16,13) }i se intonau imne de laud@ în temni]ele întunecoase încare erau arunca]i propov@duitorii cuvântului (Fapte 16,25).”10

„Sfântul apostol Pavel vorbe}te de ‘Biserica din casa lui Priscila}i Acvila’ (Rom. 15,3-5) etc.”11

• Forma Caselor de rug@ciune:

„Constitu]iile apostolice scrise la finele secolului III }i începutulsecolului al IV-lea, sf@tuiesc în cartea II, c.57, ca Biserica ‘înainte detoate s@ fie lung@ }i înc@p@toare... în fine s@ fie asemenea unei cor@bii’.”12

1. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 16.

2. Ibidem, pag. 16; „ Greek New Testament” (Epist.Iacob 2,2,).3. „Tezaurul liturgic” de Preot Dr.Badea Cire}eanu, vol.I, Bucure}ti 1910,

pag. 57.4. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”,

tradus@ de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938,pag. 1336; „The New Greek - English Interlinear New Testament”,Illinois 1990, pag. 781.

5. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 102.

6. Ibidem, pag. 100.7. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, Episcopul Oradiei, Oradea 1976, pag.

30, ed. a II-a.8. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 446.9. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 175.10. Ibidem, pag. 57.11. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 58.12. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 103.

Unde m@ închin

Page 108: Crestinismul parintilor nostri

214 215Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În timpul lui Constantin, dup@ cum ne spune istoricul Eusebiu,se zidir@ Biserici în Orient cu diferite forme: rotunde, p@trate, hexa-gonale, octogonale }i cu câte o mic@ cupol@ emisferic@... Tavanul eradin lemn }i a}ezat orizontal ca la toate bisericile zidite de Constantin.”13

„Iar Suicerus }i Alla]iu (sec.XVII) mai vorbesc de biserici vechiîn form@ de turn, de cilindru, de cerc, a}a ca Panteonul din Roma.”14

Orient@ri în spa]iu diferite ale cl@dirilor:

„...pe principiul c@ ‘Dumnezeu e în toate direc]iile }i nu e loc undes@ nu fie Dumnezeu (impunerea vreunei reguli de orientare e oîncumetare n.n.).”15

„Uneori se transforma în biseric@ un vechi loca} al idolilor (careera orientat în orice direc]ie n.n.).”16

INTERIORUL CASEI DE RUG~CIUNE (BISERICII)

• Amvonul sau vima sau chorus sau tribuna bisericii

„Grecii cei vechi în]elegeau prin cuvântul amvon (Amvon), oridic@tur@, ori chiar o creast@ de munte; cre}tinii îns@ luar@ expresiuneaaceasta }i o alipir@ de tribuna ce ne preocup@. Sozomen d@ amvo-nului numirea de vima (vima), a}a cum obi}nuiau }i oratorii greci cândvorbeau de tribuna lor. Demostene nu întrebuin]eaz@ alt cuvânt decâtvima (vima), atunci când el ar@ta tribuna pe care î}i rostea discursurilesale.” (Deci amvon = vima = tribuna n.n.).17

„Prima, cea mai mare înc@pere (a sinagogii n.n.) era destinat@pentru cei ce se rugau; a doua (care corespundea tribunei amvonuluin.n.) ceva ridicat@ de la nivel, pentru cite]i }i propoveduitori.”18

„Conc.Laod.can.56: ‘Nu se cuvine prezbiterilor s@ intre }i s@ }ad@la amvon înaintea intr@rii episcopului’ (Oti oy dei presbiterois pro teseisodoy toy episkopoy eisienai kai kathezesthai en te vimati).” (laamvon sau vima st@teau prezbiterii }i episcopul n.n.).19

„Chiar }i Constitu]iile apostolice sf@tuiesc ‘s@ fie în mijloc tronulepiscopului (al prezbiterului cel mai de seam@ n.n.); iar pe de ambelelaturi ale lui s@ }az@ presviterii” (deci pe amvon existau mai multe, scaunen.n.)20.

„Dar scaunul episcopului... fu numit de Eusebiu vima (vima); iarlatinii îi ziceau ‘sedes’ ori ‘cathedra’.”21

„vima (vimatos, vimato) = tribunal (Fapte 18,12)... estrad@,tribun@ (Fapte 12,21) (vezi traducerea sinodal@ 1991 n.n.).”22

„estrad@ = platform@ ridicat@ fa]@ de nivelul unei s@li pe careeste a}ezat@ masa prezidiului, catedra etc.”23

„Ciprian numea amvonul ‘pulpitum’ }i ‘tribunal ecclesiae’...”24

„pulpitum = estrad@, scen@, tribun@, catedr@”25

13. Ibidem, pag. 176.14. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 105.15. Ibidem, pag. 105.16. „Eusebiu de Cezareea”, tradus@ de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1987, pag. 344.17. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 121-122.

18. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, Bucure}ti 1946,trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.V, pag. 63.

19. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 127.

20. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 135.

21. Ibidem, pag. 135.22. „Dictionaire grec-francais du Nouveau Testament” de Maurice Carrez

}i Francois Morel, Ed.Delachaux et Niestle, Neuchatel 1971, pag. 56.23. „Dic]ionarul explicativ al limbii române”, Ed.Academiei 1975, pag. 306.24. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 122.25. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed.{tiin]ific@ }i encicopedic@,

Bucure}ti 1983, pag. 1003.

Unde m@ închin

Page 109: Crestinismul parintilor nostri

216 217Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„tribunal (ecclesiae) = tribun@ (estrad@ de lemn semicircular@ pecare }edeau magistra]ii...) (pt.biseric@ înseamn@ tribuna, estrada bisericiiunde }edeau slujba}ii bisericii n.n.).”26

„Nu se cuvine s@ cânte în biseric@ de pe c@r]ile de piele (cu cânt@rispeciale n.n.) decât psal]ii canonici (corul comunit@]ii n.n.) care se suieîn Amvon” (deci pe tribuna bisericii, la amvon st@teau vorbitorii }icânt@re]ii speciali n.n.)27.

„Pe amvon ceteau diaconii evangheliile, iar lectorii ceteau buc@]idin Vechiul }i Noul Testament apoi cântau imne (corul psal]ilor n.n.)dup@ cum vedem aceasta în canonul al XV-lea al sinodului dinLaodicea... iar unii dintre oratorii (predicatorii evangheliei n.n.) cei vechica Hrisostom }i Augustin, î}i rosteau discursurile lor tot pe aceast@tribun@...”28

„În alte p@r]i cre}tine se în]elegea cu toate acestea prin cuvântul‘chorus’ (în loc de vima sau amvon folosite mai des n.n.), locul unde}edeau cete]ii }i cânt@re]ii” (unii numesc }i ast@zi amvonul, chorus n.n.).29

• Masa pentru Sfânta Cin@ accesibil@ credincio}ilor

„Despre faptul c@ sfânta mas@ era de lemn în timpurile vechicre}tine, ne spun mul]i scriitori }i p@rin]i biserice}ti.”30

„Ea (absida unde }edeau slujba}ii bisericii n.n.) nu avea mas@ fix@pentru s@vâr}irea Sfintei Euharistii ci una mobil@ de lemn care se aducea}i se lua, dup@ trebuin]@” (zidirea ei din piatr@ este o inova]ie n.n.).31

„...vedem (prin secolul al II-lea) în unele locuri, c@ atât b@rba]ii,cât }i femeile se apropiau chiar de sfânta mas@ }i acolo seîmp@rt@}eau... (c@ci înc@ nu se inventase iconostasul n.n.). Despreaceasta ne încredin]eaz@ Dionisie Alexandreanul, când sf@tuie}te peb@rba]ii care vin la sfânta mas@ s@ aib@ mâinile curate ca s@ primeasc@nutrimentul euharistic... Poporul din Galia îns@ s-a bucurat de acestprivilegiu pân@ prin secolul al VI-lea.”32

• Lipsa fastului ornamental al interiorului bisericii

„Biserica aceasta lipsit@ de ornamente, dar m@rea]@ în felul ei, aservit de norm@ arhitectonic@ pe acel timp, în tot imperiul orientului.Acesta este ‘stilul basilicilor’ recomandat de Constitu]iile apostolice }iîntrebuin]at în orient pân@ în secolul al V-lea.”33

• Existen]a în biseric@ a b@ncilor }i scaunelor pentru credincio}i

„Dup@ ce a ispr@vit astfel biserica, el (Paulin de care poveste}teEusebiu de Cezareea n.n.) a împodobit-o în cinstea întâi-st@t@torilorcu tronuri prea frumoase în cinstea celor din frunte, iar pe deasupracu b@nci a}ezate într-o rânduial@ }i ordine cuviincioase, cu [email protected]}a cum se cuvine.”34

„În@untru (în sinagog@) erau b@nci...”35

„Constitu]iile apostolice ne arat@ l@murit c@ ‘la cult }edeau femeileseparate de b@rba]i’... De aceea Ioan Hrisostom într-una din omiliilelui zice c@ ‘dup@ cum el a auzit din b@trâni, la cre}tinii cei vechi (din26. Ibidem, pag. 1245.

27. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933(canonul 15 - Sinodul Laodicea 343), pag. 337.

28. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 122.

29. Ibidem, pag. 129.30. Ibidem, pag. 137.31. „Istoria bisericeasc@ universal@”, manual pentru Institutele teologice

ale Bisericii Ortodoxe Române, vol.I (1- 1054), ed.a II-a, Ed.IBM alBORT Bucure}ti 1975, pag. 167.

32. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 134.

33. Ibidem, pag. 176.34. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1987, pag. 373.35. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. de

Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 264, vol.V.

Unde m@ închin

Page 110: Crestinismul parintilor nostri

218 219Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

vremea apostolilor n.n.) nu era aceast@ desp@r]ire... pentru c@ în HristosIisus nu este nici parte b@rb@teasc@, nici femeiasc@. {i chiar în timpulapostolilor, b@rba]ii }i femeile se rugau împreun@... Înv@]a]ii biserice}ti,cred c@ acest separatism s-a introdus în r@s@rit }i apus dup@ timpulapostolilor...” (deci nu e vrednic de urmat n.n.).36

„Mai sunt îns@ în acest loca} sfânt }i tronuri, precum }i nenu-m@rate b@nci }i scaune, care corespund la tot atâtea suflete în careau fost împ@r]ite daruri ale Duhului Sfânt, cum ‘s-au ar@tat ele la sfin]iiapostoli }i la înso]itorii lor, împ@r]ite limbi ca de foc }i au }ezut pe fiecaredintre ei’.”37

„...la cincizeci de zile dup@ Înviere S-a pogorât Duhul Sfânt pesteapostoli }i întreaga comunitate a celor ‘ca la 120’ (Fapte 1,12.15;2, 1-4).” (Deci din citatul anterior în]elegem c@ existau b@nci }i scaunepentru toat@ adunarea n.n.).38

„{i acum s@ ne ridic@m (comunitatea }edea pe scaune n.n.) }is@-L rug@m cu glas tare...”

(Eusebiu de Cezareea)39

„Apoi, ne ridic@m în picioare to]i laolalt@ }i în@l]@m rug@ciuni...”(Iustin Martirul)40

ALTARUL ADUN~RII CRE{TINE1) Defini]ie:„Altar = locul prezen]ei lui Dumnezeu”41

2) Cre}tinii nu aveau altare în felul celor iudaice sau p@gâne,adunarea cre}tin@ fiind o prelungire a Templului din cer.

„Min.Felix ibidem: ‘Temple }i altare nu avem (Delubra et arasnon habemus...)’.”42

„În cuvântarea sa, {tefan strig@: ‘Cel Preaînalt nu locuie}te întemple f@cute de mân@ omeneasc@’ (Fapte 7,48)” (începuseînchinarea în duh }i adev@r cum proorocise Hristos n.n.).43

„Ce templu s@-i ridic@m Lui, când toat@ aceast@ lume, f@cut@ prinlucrarea Sa nu poate s@-L încap@?”

(Minuciu Felix)44

„Cu adev@rat: Plin este cerul }i p@mântul de m@rirea Lui.”45

„...din pricin@ c@ cre}tinii nu aveau temple de jertfe, p@gânii secredeau în drept s@ acuze pe cre}tini de ateism.”46

„Mai ales când s-a v@zut fa]a retras@ a Cre}tinilor, când s-a v@zutc@ ei, de frica persecu]iunilor, se întrunesc noaptea, prin p@duri, cânds-a v@zut c@ ei n-au zei (picta]i n.n.), nici temple, n-au altare, nu aducjertfe: insinu@rile... c@ Cre}tinii ar fi atei, c@ ar urm@ri scopuri contrarestatului }i societ@]ii, au fost crezute.”47

36. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 122-123.

37. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1987, pag. 378.

38. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 86.

39. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof.T.Bodogae, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1987, pag. 379.

40. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de T.Bodogae, O.C@ciul@, D.Fecioru,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 71.

41. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 22.

42. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 93.

43. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,Bucure}ti 1991, pag. 315.

44. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 93.

45. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed.a II-a, Oradea1976, pag. 203.

46. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad.deNicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 346.

47. „Istoria bisericeasc@” de Callist I. Boto}@neanu }i Simion Popescu cuaprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1903, pag. 26.

Unde m@ închin

Page 111: Crestinismul parintilor nostri

220 221Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

3) Cre}tinii ei în}i}i sunt un templu viu în Domnul

„A}a este, deci, acest templu viu al unui Dumnezeu viu, care ezidit din noi în}ine...”

(Eusebiu de Cezareea)48

„To]i proorocii au profe]it c@ Hristos, n@scut dup@ trup din neamullui David, va zidi lui Dumnezeu un templu ve}nic, care se va numiBiseric@. Prin aceasta El cheam@ toate neamurile la adev@rata religie.Aceasta e casa credin]ei, templul nemuririi, în care, dac@ cineva nujertfe}te, nu va avea premiul nemuririi. Hristos fiind constructorul acestuimare }i ve}nic templu, e necesar ca în templu s@ fie o preo]ie ve}nic@, cenu poate fi acordat@ decât aceluia care s-a hot@rât s@ ajung@ la templu}i în fa]a lui Dumnezeu. Proorocul Zaharia a profe]it cu circa 500 deani înainte c@ acest preot va fi Iisus, Fiul lui Dumnezeu (Zah. 3,1-8).”49

„...oricât de mult@ }i de mare ar fi fost râvna celor care au cl@ditori s-au str@duit la aceast@ lucrare (construirea unei case de [email protected].), ea scade în vrednicie înaintea Celui pe care-L numim Dumnezeu,când ne gândim mai ales la templul viu, care sunte]i voi, care v-a]if@cut ‘pietre vii’ }i bine închegate, el (templul viu n.n.) fiind zidit petemelia Apostolilor }i Proorocilor, a c@ror piatr@ din capul unghiului esteHristos...”50

4) Cre}tinii au intrare liber@ la altarul din cer unde Hristos este preot}i mare-preot (adunarea cre}tin@ fiind o prelungire a Templului din cer)

„Moartea lui Hristos în adev@r a fost înso]it@ de semne extraordinare.Preotul ce intra chiar în aceast@ clip@ în sanctuar pentru aducerea jertfei

de sear@, cu groaz@ v@zu c@ perdeaua templului se rupse în dou@ desus pân@ jos. Aceast@ perdea era simbolul deosebit al trupului luiHristos... }i prin sfâ}ierea sa a m@rturisit c@ de-acum pentru intrarea însanctuar (în cel ceresc n.n.) s-a deschis o cale nou@ }i liber@ pe careHristos ‘ne-a deschis-o nou@ prin perdea, adic@ prin trupuls@u’(Evr.X,20).”51

„S@ ne apropiem, dar de El (de Dumnezeu n.n.) cu cuvio}iasufletului, în@l]ând c@tre El mâini curate }i f@r@ de prihan@ (având pe Iisusca mare preot slujind la altarul din cer; vezi }i Evr.10,21-22 n.n.).”52

„C@ întotdeauna rug@ciunea... s@ se urce la jertfelnicul (altaruln.n.) lui Dumnezeu.”53

„Avem (noi cre}tinii n.n.) altar, de la care nu au dreptul s@ m@nân-ce cei ce slujesc cortului (în templul de pe p@mânt n.n.)... C@ci nu avemaici cetate st@t@toare, ci o c@ut@m pe aceea ce va s@ fie (Evr.13,10.14).”54

„Dar Tat@l nostru ceresc e necontenit aproape de noi }i ajunge orug@ciune sincer@ c@tre Dânsul, ca s@ ne aud@... Însu}i Hristos... eraprin sinagogi în timpul rug@ciunii, în mijlocul adun@rii }i a spus limpede,c@ unde câ]iva oameni se adun@ în numele Lui, prin urmare cu atâtmai vârtos în biseric@, ridicat@ în numele Lui (nu în numele unor fiin]emuritoare n.n.) e }i El acolo în mijlocul celor ce se roag@.”55

48. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof.T.Bodogae, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1987, pag. 368.

49. „Patrologie”, vol.II de Preot Prof. Dr.Ioan G.Coman, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1985, pag. 230.

50. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof. T.Bodogae, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1987, pag. 368.

51. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 606.

52. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1979, pag. 61.

53. Ibidem, pag. 260.54. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1371.55. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad. de

Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 310, vol.V.

Unde m@ închin

Page 112: Crestinismul parintilor nostri

222 223Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Marele Preot al lumii, Iisus Însu}i, Cel Unu n@scut al lui Dumnezeu,primind cu o fa]@ surâz@toare }i cu mâinile ridicate... darurilenesângeroase }i nematerialnice aduse prin mijlocirea rug@ciunilor }i leduce Tat@lui care este în ceruri... (altarului din Sanctuarul ceresc n.n.).”56

„C@ prin El avem }i unii }i al]ii apropierea c@tre Tat@l, într-unDuh (Efes.2,18).”57

„C@ci jertfa Fiului lui Dumnezeu a surpat zidurile desp@r]itoaredintre cer }i p@mânt }i i-a unit pe to]i într-unul singur.”58

„Drept aceea, fra]ilor, având îndr@zneal@, s@ intr@m în SfântaSfintelor (din cer n.n.), prin sângele lui Iisus. Pe calea cea nou@ }i viepe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasm@, adic@ prin trupul S@u.{i având mare preot peste casa lui Dumnezeu s@ ne apropiem cu inim@curat@ întru plin@tatea credin]ei... (Evr.10,19-22).”59

„Aceasta este, iubi]ilor, calea în care am g@sit mântuirea noastr@,pe Iisus Hristos, arhiereul jertfelor noastre, ocrotitorul }i ajutorulsl@biciunilor noastre. Prin El c@ut@m la în@l]imile cerurilor; prin El vedemca într-o oglind@, nep@tata }i prea înalta Lui fa]@; prin El s-au deschisochii inimii noastre, prin El nepriceputa }i întunecata noastr@ minteînflore}te la lumina Lui, prin El St@pânul (adic@ Tat@l n.n.) a voit s@gust@m cuno}tin]a cea nemuritoare.”

(Clement Romanul)60

5) Orice loc unde Hristos e prezent, devine o prelungire a altaruluidin cer

- inima omului:

„Cel mai mare altar al lui Dumnezeu este inima omului (dac@ Hris-tos locuie}te în ea n.n.)... Pe acest altar stau dreptatea, r@bdarea, credin]a,inocen]a, castitatea, abstinen]a. Acesta este cel mai veritabil rit.”61

- casa de rug@ciune:

„...mult întrebuin]at@ era }i numirea de ‘eclisiastirion’ (adic@ alta-rul adun@rii prin care se în]elegea cl@direa unde se adunau credin-cio}ii n.n.)... ‘altceva este ekklisia }i alta este eclisiastirion (ekklisias-tirion); c@ci aceea este fondat@ din inimi nep@tate; aceasta îns@ se zide}tedin lemne }i pietre’.” (Deci casa de rug@ciune = altarul adun@rii = ecle-siastirion n.n.).

(Isidor din Pelusium)62

- natura:

„Este }i un loc pentru rug@ciune (Fapte 16,13): }i în natur@...”63

„El (Iisus) deodat@ p@r@si }i pe ceilal]i }i plec@ repede de la eispre vârful muntelui, ca acolo în singur@tate s@ se roage...Dumnezeiescul Arhiereu se ridica pe treptele pietroase la acest altarde munte, care în timpul nop]ii îl ridica oarecum spre stelele luiDumnezeu.”6456. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1987, pag. 378.57. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1328.58. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea

1976, pag. 68.59. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1367.60. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed. IBM al BOR,

Bucure}ti 1979, pag. 65.

61. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1985, pag. 232.

62. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti 1911, vol.II, pag. 102-103.

63. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 418.

64. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, vol.V, trad.de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 372.

Unde m@ închin

Page 113: Crestinismul parintilor nostri

224 225Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Dionisie Alexandreanul ne arat@ c@ pe timpul s@u se practicaînchinarea cre}tin@ pe câmpii, în singur@t@]i, în cor@bii pe ap@, în grajduri,în temni]e, }i în fine pretutindenea cre}tinul adora pe Dumnezeu.”65

„...c@ci El (Hristos) a zis: ‘Unde vor fi doi sau trei aduna]i înnumele Meu, acolo sunt }i Eu în mijlocul lor’ (Matei 18,20).”(prelungind astfel altarul ceresc pe p@mânt n.n.).66

- întregul univers:

„Ce e drept, din descoperirea Scripturilor cunoa}tem }i credemc@ Dumnezeu este duh }i ca atare El este prezent în tot locul El nupoate fi limitat nici în ‘Ierusalim’, nici în ‘Garizim’. Cei ce I se închin@pot fi asculta]i oriunde, de I se roag@ cu credin]@: în c@minurile lor, peuli]i, în mun]i, când merg pe drum }i când se ostenesc la munc@.

Întregul univers este ‘biserica Lui’, a}a c@ Cel Preaînalt n-aretrebuin]@ de un anumit l@ca}.”67

CONCLUZIE:

„Dar noi oamenii avem trebuin]@. Sim]im nevoia s@ în@l]@mconstruc]ii speciale închinate lui Dumnezeu, în care credincio}iis@ se adune, s@-L adore pe P@rintele ceresc, s@-L simt@ maiaproape de ei.

Avem trebuin]@ de o cas@ a rug@ciunii...”68

„Aduna]i-v@ cu to]ii ca într-un templu al lui Dumnezeu, ca

la un altar, în jurul unui Iisus Hristos, Care a ie}it de la Unul Tat@l,Care este unul }i la Tat@l s-a întors.”69

„Biserica este Ierusalimul nostru, Ea este cerul pe p@mânt.În ea ne întâlnim cu Domnul nostru Iisus Hristos. Prin ea neîmp@rt@}im de darurile Duhului Sfânt, Duhul Adev@rului, Vistierulbun@t@]ilor }i D@t@torul de via]@... {i împreun@ cu Psalmistul s@m@rturisim din adâncul sufletului: ‘O zi în cur]ile Tale, Doamne,mai bun@ este decât o mie departe de Tine’ (Ps. 83,11). Amin!”70

65. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 302.

66. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 177.

67. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 176.

68. Ibidem, pag. 176.

69. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1979, pag. 167.

70. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea1976, pag. 34.

Unde m@ închin

Page 114: Crestinismul parintilor nostri

226 227Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CUI M~ ÎNCHIN:

„...s@-I aducem lui Dumnezeu închinarepl@cut@ cu evlavie }i cu sfial@.”

Ap.Pavel(Evr.12,28 u.p. - Biblia sinodal@ - 1991)

ISTORIA APARI[IEI ICOANELOR ÎN CRE{TINISM

Secolele I - II

„Biserica primitiv@ cre}tin@ nu cuno}tea icoane religioase.”1

„Urmând interzicerea din Decalog, cre}tinii din primele dou@secole nu }i-au f@cut imagini.”2

„Atâta sfial@ aveau cre}tinii la început de chipurile pictate... încâtun interval de timp, urma}ii lui Hristos nici nu îndr@znir@ s@ introduc@pictura în Biserica lui Dumnezeu. Pe lâng@ aceasta ei se mai fereau deaceast@ art@ ca s@ aplice porunca a II-a a Decalogului care cuprindeaceste cuvinte: ‘S@ nu-]i faci ]ie chip cioplit (fesel - în ebraic@), nici alt@asem@nare (themuna - în ebraic@) a câte sunt în cer sus, pe p@mântjos, în ap@ }i sub p@mânt, s@ nu te închini nici s@ serve}ti lor’ (E}ireXX,4).”3

„Minuciu Felix pe la finele secolului al II-lea a scris un dialog întreun b@rbat Octaviu care reprezint@ pe cre}tinul pios, }i între un Ceciliu,adic@ figura p@gânului. Ceciliu se adreseaz@ lui Octaviu cu aceste vorbe:‘Pentru ce nu au cre}tinii nici altare, nici temple }i nici icoane?’ IarOctaviu (cre}tinul n.n.) îi r@spunde: ‘Statui, ori chipuri }i altare nuavem’...”4

1. „Istoria Dogmelor - dup@ prelegerile Dl.Dr.C.Chiricescu, LitografiaAndreescu 1904, pag. 180.

2. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, vol.II, pag. 66.

3. „Tezaurul liturgic al sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu cu aprobarea Sfântului Sinod al BOR, tomul II,Bucure}ti 1911, pag. 193.

4. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tomul II, cu aprobarea Sf.Sinodal BOR, Bucure}ti 1911, pag. 93.

Cui m@ închin

Page 115: Crestinismul parintilor nostri

228 229Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Secolele II - IV

„Pe timpul lui Eusebiu, exista în Cezareea lui Filip o statuie desprecare se credea c@ reprezint@ pe Christos }i care ar fi fost pus@ de femeiape care Iisus o vindecase de scurgerea îndelungat@ a sângelui, }i carefemeie s@ fi fost p@gân@ din Cezareea lui Filip. Dar nu pare verosimil(adic@ vrednic de crezut n.n.) c@ acea statuie ar fi fost a lui Christos,deoarece }i Eusebiu se îndoie}te; dac@ ar fi fost a lui Christos, apoi ean-a fost pus@ de o cre}tin@, ci de o femeie p@gân@ dup@ obiceiul lor.”5

„Dup@ acestea - zice Origen - Celsus (un p@gân n.n.) ne obiecteaz@c@ înl@tur@m din cult }i templele }i icoanele }i statuele.Ne lipsescacestea - spune Origen - fiindc@ nu cinstim pe un Dumnezeu demn deadorat, în chipul cum se face aceasta în templul idolilor celor nesim]itori.”6

„În ultima persecu]ie (diocle]ian@) fur@ d@râmate multe biserici }inimicite împreun@ cu obiectele din l@untrul lor; dar între aceste obiecteînsemnate de scriitorii de pe atunci nu figureaz@ nicidecum icoaneleori vreo urm@ de pictur@ bisericeasc@.”7

„Sfânta Treime, dup@ cum ne spune Origen, nu se picta în seco-lele prime, pentru cuvântul c@ cre}tinii p@strau o adânc@ }i sfânt@ admi-ra]ie fa]@ de puterea infinit@ a Dumnezeirii }i dup@ cum zice Origen: ‘PeDumnezeu cel neîncorporat }i invizibil, nu-L putem m@rgini în spa]iu’.”8

„La sfâr}itul Periodului I (anul 313 d.H.) intrar@ în uzul bisericii întâichipuri simbolice, apoi }i tablouri ce reprezintau persoane sacre sau fapteistorice, dar aceasta se f@cea înc@ foarte izolat }i nu f@r@ opozi]ie .”9

„Un sinod ]inut în Spania la Elvira (Illiberis, Eliberis) în 306 sauchiar 300 decret@ s@ nu se vaz@ pe murii (pere]ii) bisericilor icoane, }ichiar Euseviu din Cesaria Palestinei, istoricul bisericesc (mort pe laan.340) contemporan mai tân@r cu sus zisul sinod, a fost unul din b@rba]iicare considerau icoanele religioase ca o datin@ p@gân@.”10

Secolele IV - V

„Cum c@ în adev@r iconografia era oprit@ în multe localit@]i, chiarpe la începutul secolului al IV-lea, ne aducem aminte de sinodul ]inutîn Elvira (Illiberis) din Spania, la anul 305, care a mers pân@ acolo încâta oprit pictura bisericeasc@ prin canonul 36. Iat@ }i con]inutul acestuicanon: sinodul ‘a g@sit de cuviin]@, c@ picturile în Biseric@ nu sunt detrebuin]@, ca nu cumva ceea ce se cinste}te ori se adoreaz@, s@ sezugr@veasc@ pe pere]i’ (Placuit picturas in ecclesia esse non debere,ne quod calitur et adoratur in parietibus depingatur).”11

„În secolul IV îns@ c@lug@rii din Egipt, Siria }i Peninsula Sinai începs@ picteze pe lemn imagini sacre, în credin]a c@ aceste icoane , gr. eikon= imagine, chip, pot ac]iona ca un fel de intermediar.”12

„Irineu, Epifanie }i Augustin mustr@ pe eretici }i pe gnostici,pentru c@ ace}tia se închinau icoanelor (deci orice închin@tor la icoanee un eretic n.n.).”13

„În secolul al IV-lea }i al V-lea mai vedem n@scându-se }i obiceiulde a introduce în biseric@ tablourile episcopilor, chiar în via]@ fiind ei.”14

5. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, profesor de teologie ortodox@,Litografia Andreescu 1904, pag. 180.

6. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinodal BOR, Bucure}ti 1911, pag. 94.

7. Idem, pag. 195.8. Idem, pag. 196.9. „Istoria bisericeasc@ universal@ }i statistica bisericeasc@” de Eusebiu

Popovici, vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 222.

10. Ibidem, pag. 222.11. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR,

tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 195.12. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, vol. II, Ed. {tiin]ific@

}i enciclopedic@, Bucure}ti 1987, pag. 192.13. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 199.14. Ibidem, pag. 203.

Cui m@ închin

Page 116: Crestinismul parintilor nostri

230 231Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Cu mult mai târziu sunt n@scocirile religioase c@ Apostolii într-unsinod ]inut în Antiohia ar fi stabilit întrebuin]area icoanelor; c@evanghelistul Luca era pictor }i ar fi zugr@vit chipul lui Christos, al Mariei}i al Apostolilor; }i c@ ar fi existat }i o icoan@ a fe]ei lui Iisus nezugr@vit@de mâini omene}ti ci tip@rit@ de la sine pe o m@hram@ pe care i-o întinsepe calea c@tre Golgota o femeie pioas@ numit@ Veronica, spre a se}terge pe fa]@.

Toate acestea sunt inven]iuni religioase pioase (n@scociri }iinven]iuni ce au dus la idolatrie n.n.).”15

„Tradi]ia spune c@ Mântuitorul a trimis lui Avgar (regele Edesein.n.) împreun@ cu scrisoarea }i chipul S@u imprimat pe o m@hram@, darnef@cut de mân@ omeneasc@. Aceste scrisori împreun@ cu trimitereachipului mesianic nu au temeiuri de autenticitate... (deci nu sunt vrednicede crezut n.n.).”16

„Sfânta Scriptur@ a Noului Testament nu ne-a l@sat nici o descriereori vreo urm@ despre chipul lui Iisus; iar istoriile despre icoanele Luicele nef@cute de mâini omene}ti, sau cele zugr@vite de evanghelistulLuca, sunt numai tradi]iuni pioase f@r@ temeiuri istorice (ca multe alten@scociri cuprinse în scrierile apocrife din primele secole cre}tinen.n.).”17

„{i dac@ nu vedem chipul Mântuitorului în form@ omeneasc@înainte de Constantin cel Mare, se pare c@ cre}tinii erau condu}i peatunci de ideea ar@tat@ în Isaia 53,23 c@ Hristos a fost prev@zut deprofet ca neavând nici chip, nici asem@nare frumoas@ }i prin urmarede reprezentat. A}a înv@]ar@ Clement Alexandrinul }i Tertulian; iar de

la Constantin cel Mare încoace Hristos se închipui (nimeni nu }tiecum ar@ta n.n.) dup@ idealul frumuse]ii cum se zice în Ps. 44,2).”18

„...G@sim }i pe la finele secolului al IV-lea (an 392) o epistol@ trimis@lui Ioan, episcopul Ierusalimului, de c@tre Epifanie al Salaminei Ciprului,în care acesta m@rturise}te c@ venind în ora}ul Anablata din Palestina av@zut la u}a unei biserici de aici o pânz@, care avea zugr@vit pe ea unchip ce sem@na cu al lui Hristos sau al unui sfânt oarecare. Epifanie arupt pânza cu pictura }i a sf@tuit pe p@zitorii bisericii ca s@ înf@}oare cuea vreun mort... Petaviu sus]ine c@ Epifanie a sfâ}iat pânza pentru c@ înCipru unde era el episcop, nu se întrebuin]au icoanele.”19

„La cre}tinii primi, icoanele religioase se amintesc la începutulsecolului II. În tot decursul acestui secol întrebuin]area lor e rar@ }inu prea bine v@zut@ ... Istoricul Eusebiu consider@ (în sec. IV n.n.)întrebuin]area icoanelor ca un obicei p@gânesc; Sf.Ioan Gur@ de aur}i Augustin nu prea se învoiesc cu acest obicei . Epifaniu era un contrarhot@rât }i înfocat contra icoanelor.”20

„Astfel nu este îng@duit cre}tinului a a}eza în biseric@ imaginealui Dumnezeu cel nev@zut, ci mai mult în inim@ unde este în adev@rtemplul lui Dumnezeu”

.(Augustin)21

Secolele VI - VII

„Dar în sec. al V-lea }i al VI-lea uzul (nu cultul n.n.) icoanelor ser@spândi pretutindenea }i afl@ tot mai mul]i partizani (mai mult p@gâni

15. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904,pag. 180-181.

16. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, tom.II,Bucure}ti 1911, pag. 234.

17. Ibidem, pag. 232.

18. Ibidem, pag. 88.19. Ibidem, pag. 196-197.20. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904,

pag. 181.21. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR,

Bucure}ti 1911, pag. 227, tom.II.

Cui m@ închin

Page 117: Crestinismul parintilor nostri

232 233Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

decât cre}tini n.n.), excep]ie de biserica nestorienilor care }i în acestpunct voia s@ apar@ c@ men]ine uzul vechi (apostolic n.n.) }i f@ceaopozi]ie (r@spândirii idolatriei p@gâne în cre}tinism n.n.). Ba la sfâr}itulPeriodului II (anii 600-622 d.H.) exista la R@s@rit }i un cult al icoanelor”(deci apostazia de la credin]a apostolic@ începe în R@s@rit n.n.).22

„Abia spre sfâr}itul secolului al VI-lea }i în cursul secolului alVII-lea imaginile (icoanele n.n.) devin obiect de devo]iune }i de cultîn biserici, precum }i în locuin]e” (mai târziu, dar insistent n.n.).23

„La Apus se pare c@ venerarea icoanelor înc@ nu a fost în uz lasfâr}itul Periodului (anul 622), dar }i aici icoanele erau foarte r@spândite,de}i înc@ pe la anul 600 se afl@ aici un episcop contrar icoanelor (cadovad@ c@ ele ap@ruser@ }i aici n.n.), anume Seren de Marsilia.”24

„Sanctorum imagines ne adorari debuissent... non ad adorandumin ecclesiis, sed instruendas. (Imaginile sfin]ilor nu trebuie adorate...c@ci ele nu sunt puse în biserici pentru adorare, ci pentru instruire .”(imaginile religioase folosite doar ca instruire f@r@ a li se aduce vreuncult, nu constituie p@cat n.n.).

. (Grigorie cel Mare al Romei)an. 60425

„Dar cu timpul (}i aici este durerea n.n.) poporul crezu c@ anumiteicoane sunt înzestrate cu puteri miraculoase... încât în sec. VII icoaneledeveniser@ de mult obiecte de adora]ie fanatic@, ceea ce se asem@namult cu practicile p@gâne” (astfel p@gâno-cre}tinismul nu mai sem@nacu iudeo-cre}tinismul apostolic n.n.).26

Secolele VII - IX

M@suri împotriva apostaziei. Atitudini episcopale

„...prin cultul adus icoanelor se }tirbe}te porunca a II-a a Deca-logului.” (aceasta era constatarea episcopului Constantin din Nacolia}i a sfetnicilor religio}i ai împ@ratului Leon II (714-741) cu privire laalunecarea cre}tinismului în p@gânism n.n.).27

„La anul 726 Leon public@ un edict (dup@ ce se consultase cuconduc@torii mai însemna]i ai bisericii n.n.) prin care oprea închinareaînaintea icoanelor, pentru c@ aceasta se cuvine numai lui Dumnezeu}i dispuse ca ele (icoanele n.n.) s@ fie ridicate mai sus, pentru ca poporuls@ nu le poat@ s@ruta ; iar la anul 730 (din cauza ignoran]ei poporului încunoa}terea Scripturilor n.n.) prin alt edict ordon@ totala lor înl@turaredin biseric@.”28

„Pentru ce pe Tat@l Domnului nostru Iisus Hristos nu-L înf@]i}@mochilor }i nu-L închipuim prin zugr@vitur@?

Pentru c@ cine este El noi nu }tim, }i firea lui Dumnezeu a se facev@zut@, a se explica }i a se zugr@vi, nu se poate .”

.(Grigorie al II-lea al Romei - anii 714 - 731,coresponden]@ cu împ@ratul Leon II)29

„Cine poate s@ fac@ chipul lui Dumnezeu celui nev@zut }i f@r@ corp,care nu se poate descrie }i nu are nici o form@?”

.(Ioan Damaschin)30

„754, februarie 10 - august 8. Conciliul - sinodul n.n. - din palatulimperial din Hiereia... Constantin V convoac@ conciliul la care particip@338 episcopi (vezi }i Eusevie Popovici }i Badea Cire}eanu n.n.) }i care22. „Istoria bisericeasc@ universal@ }i statistica bisericeasc@” de Eusevie

Popovici, cartea întâia, edi]ia a II-a, 1926, pag. 223, vol.II.23. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,

Bucure}ti 1988, pag. 66.24. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, 1926,

pag. 223.25. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR,

Bucure}ti 1911, pag. 205, tomul II.26. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, vol.II, 1987, pag. 192.

27. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II cu aprobareaSf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 205- 206.

28. Ibidem, pag. 206.29. Ibidem, pag. 227.30. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom. II, cu

aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 228.

Cui m@ închin

Page 118: Crestinismul parintilor nostri

234 235Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

se declar@ ecumenic; conciliul condamn@ cultul icoanelor, fabricarea,posesia }i venerarea lor...” (acesta este adev@ratul al VII-lea sinod ecu-menic n.n.).31

„Ei (cei 338 de episcopi) declar@ uzul }i cultul icoanelor idolatrie,opus@ direct poruncii a 2-a a Decalogului }i introdus@ în Biseric@ deSatana” (într-adev@r dup@ 600 de ani de la Hristos, Satana reu}iseacest lucru n.n.).32

Sinodul a stabilit:

„...c@ cultul icoanelor este un produs p@gânesc (subliniereaapar]ine c@r]ii de unde a fost luat citatul n.n.).”33

„Sinodul pronun]@ apoi anatema asupra f@c@torilor de icoane...”34

„Icoanele disp@rur@ acum }i din locuin]ele oamenilor.”35

„...iar invocarea sfin]ilor }i a N@sc@toarei de Dumnezeu, acum fuoprit@ (anul 767).”36

„Dup@ moartea lui Constantin Copronim (batjocorit astfel de adep]iiidolatriei p@gâne n.n.), urm@ la tron fiul s@u Leon al IV-lea (775 - 780)...fiind de acelea}i vederi ca }i tat@l s@u... în ajutorul s@u lu@ }i pe Pavel (Paul)patriarhul Constantinopolului (780 - 784) (astfel fur@ întrucâtvarestabilite vremurile apostolice ferite de orice idolatrie p@gân@ n.n.).”37

Femeile împ@r@tese Irina (Irena) }i Teodora (Theodora)reintroduc idolatria

„780, sept. 8. La moartea timpurie a lui Leon IV urc@ pe tronminorul Constantin VI, în vârst@ de zece ani sub regen]a mamei saleIrena.”38

„784, dec. 25. Dup@ ce l-a obligat s@ abdice pe patriarhul Paul(Pavel) la 31 august, adversar al icoanelor (conform Bibliei }i a tradi]ieiapostolilor n.n.), Irena convoc@ la palatul Magnaura o mare adunarepentru a alege }eful bisericii; regenta impune (f@r@ a ]ine cont deadunare n.n.) în fruntea bisericii pe fostul ei secretar , Tarasios, careîncepe preg@tirile pentru reabilitarea cultului (p@gân n.n.)icoanelor.”39

„În locul lui Pavel (care a preferat eliberarea din slujba de patriarhdecât tr@darea credin]ei apostolice n.n.) fu ales patriarh cuconsim]@mântul (}i impunerea dup@ cum am v@zut n.n.) împ@r@tesei,Tarasiu, care era secretarul ei }i înc@ laic (784 - 804); (nici m@car nuavea vreo preg@tire teologic@ fiind de fapt politician nu teolog n.n.).”40

„786, iul. 31. Irena }i patriarhul Tarasios convoac@ un conciliu laConstantinopol în biserica Sf.Apostoli (culmea ironiei n.n.) pentru resta-urarea cultului icoanelor (cult str@in apostolilor n.n.); garda imperial@ for-mat@ din solda]i de origine oriental@ (p@zitori ai poruncii a II-a din Decalogn.n.) intervine }i împr@}tie conciliul (cu ajutorul episcopilor necompromi}i- vezi Eusevie Popovici în Istoria bisericii universale n.n.).”41

„...din aceast@ cauz@ s-a str@mutat sinodul la Niceea }i aci s-adeschis în Biserica Sfânta Sofia, la anul 787, septembrie 24, fiind de

31. „O istorie a imperiului bizantin” de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981,pag. 63.

32. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, ed. a II-a1926, pag. 345.

33. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cuaprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 207.

34. Ibidem, pag. 207.35. Ibidem, pag. 207.36. Ibidem, pag. 208.37. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu

aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 208.

38. „O istorie a imperiului bizantin” de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981,pag. 65.

39. Ibidem, pag. 66.40. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, edi]ia a

II-a, 1926, pag. 347.41. „O istorie a imperiului bizantin” de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981,

pag. 66.

Cui m@ închin

Page 119: Crestinismul parintilor nostri

236 237Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

fa]@ peste 300 de episcopi (mai pu]ini ca în 754 n.n.) }i o mare mul]imede monahi }i clerici (care beneficiau de pe urma cultului icoanelor ca }iast@zi n.n.). Pe timpul cât a ]inut sinodul din Niceea, Irina a luat m@surica garda imperial@ s@ nu mai tulbure }edin]ele sinodului (dezarmând-o }idizolvând-o prin }iretlic n.n.).”42

„{edin]ele sinodului VII (de fapt VIII, c@ci VII a fost cel din 754n.n.) ]inute în Niceea au fost numai 7 (}i a durat mai pu]in de o lun@,lucru ce denot@ superficialitatea unic@ a acestui sinod n.n.)

- }edin]a I ]inut@ în 24 sept. 787- }edin]a II ]inut@ în 26 sept. 787- }edin]a II ]inut@ în 1 oct. 787- }edin]a IV ]inut@ în 4 oct. 787- }edin]a V ]inut@ în 6 oct. 787- }edin]a VI ]inut@ în 13 oct. 787În fine, }edin]a a VII-a, cea din urm@, s-a ]inut în 30 oct. acela}i

an în Constantinopole în sala palatului ‘Magnaura’ unde a fost de fa]@}i împ@r@teasa Irina (sus]in@toarea idolatriei cre}tine n.n.).”43

„...în Fran]a unde cultul icoanelor nu era înc@ dezvoltat (ace}ticre}tini înc@ nu c@zuser@ în idolatrie n.n.), Carol cel Mare (768 - 814)prin scrierea sa ‘Quatuor libri Carolini’ împreun@ cu episcopul francezal cur]ii (}i mai târziu sinodul tuturor episcopilor n.n.) protesteaz@ energicîn contra orânduirilor sinodului cu privire la venerarea imaginilor (deaici se vede clar c@ sinodul din Niceea zis al VII-lea nu fusese ecumenicc@ci altfel francezii nu ar fi fost lua]i prin surprindere de inova]ia numit@venerarea icoanelor n.n.).”44

„Întâmpinarea sus]inea c@ icoanele nu trebuie a se desfiin]a (fiindcunoscut@ func]ia lor pedagogic@ n.n.), dar nici a fi venerate (aceastafiind alunecare în p@gânism n.n.).”45

„Tocmai de la jum@tatea sec. al IX-lea a disp@rut în statul Franciloraversiunea contra sinodului VII ecumenic }i contra cultului icoanelor(cu greu }i destul de târziu, dar Satana }i-a f@cut lucrarea }i aici, arconstata membrii sinodului din 754 n.n.).”46

„Au fost mul]i (episcopi }i patriarhi cu adev@rat cre}tini n.n.) careau socotit venera]ia icoanelor contrar@ poruncii a II-a a Decalogului(ace}tia au socotit Sfânta Scriptur@ cu tradi]ia apostolic@ mai pe susde tenta]iile p@gânismului îmbr@cat în straie cre}tine n.n.).”47

„Pe la anul 797 Irina torturând pe fiul ei Constantin VIPorfirogenitul }i sco]ându-i ochii, r@mase singur@ împ@r@teas@ (anii 797- 802) }i ocroti cu ardoare cultul icoanelor. (Satanismul acestei femei numai necesit@ nici un comentariu n.n.).”48

„Împ@ratul Leon al V-lea Armeanul (813 - 820) decret@ la anul815 scoaterea din nou a imaginilor din biserici.”49

„815, aprilie. Sinodul convocat de împ@rat la Constantinopol repuneîn vigoare hot@rârile conciliului din 754 (adic@ respectarea SfintelorScripturi }i a tradi]iei primelor secole de cre}tinism n.n.).”50

„La moartea lui Theophil (împ@rat al Bizan]ului între anii 829-842n.n.) puterea este preluat@ în numele minorului Mihail II de o regen]@ înfrunte cu împ@r@teasa mam@, Theodora.”51

„843, martie 4. În urma opozi]iei înver}unate (bazat@ pe adev@rulBiblic }i al tradi]iei primelor }ase secole cre}tine n.n.) fa]@ de hot@rârearegentei }i a sfetnicilor ei de a restabili cultul icoanelor, patriarhul Ioan

42. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti1911, pag. 208.

43. Ibidem, pag. 208.44. Ibidem, pag. 210.45. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, edi]ia a

II-a 11926, pag. 349.

46. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, edi]ia aII-a 1926, pag. 349.

47. „Morala cre}tin@” - pentru cursul secundar }i normal, edi]ia a II-a 1923(Sinodul Trulan sau Cvinisext; Conferin]e morale), pag. 75.

48. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 210.49. Ibidem, pag. 210.50. „O istorie a imperiului bizantin”de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981,

pag. 72.51. Ibidem, pag. 75.

Cui m@ închin

Page 120: Crestinismul parintilor nostri

238 239Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Gramaticul este depus (c@ci acesta ca }i patriarhul Pavel nu a renun]atla credin]a apostolic@ n.n.) }i adus în fruntea bisericii bizantine c@lug@rulMethodios (c@lug@rii fiind primii care beneficiau de pe urma cultului icoa-nelor pe care tot ei îl introduseser@ n.n.).”52

„Teodora... hot@rî a se convoca un sinod în anul 842 sub pre}edin]ianoului patriarh Metodie M@rturisitorul (842-846, numit astfel de adep]iiinova]iei cultului icoanelor n.n.). Sinodul acesta înt@rind cele stabilite laNiceea (sub cealalt@ împ@r@teas@ apostaziat@, Irina n.n.) icoanele fur@a}ezate în biseric@ în Duminica I a postului mare.”53

„C@ interdic]iile în raport cu orice ‘chip cioplit’ se p@streaz@adânc încrustate chiar în structura cre}tinismului biruitor, o va confirmacontroversa în Bizan]ul anilor 725-842, dintre iconocla}ti }i iconoduliîn care victoria iconodulilor (sclavii icoanelor n.n.) semnalizeaz@ oinfiltra]ie lumeasc@, mai devreme sau mai târziu imposibil de st@vilit(acest imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu care a ocrotit peadev@ra]ii închin@tori de c@derea în idolatrie n.n.).”54

Secolele X - XX

„În secolul XII Alexie Comnenul... se ar@t@ în contra icoanelor }iexil@ pe Leon, episcopul Halcedoniei (singurul de fapt n.n.) care i seopuse.”55

Cultul icoanelor...

„...a fost din nou atacat de Calvin în anul 1519 (iar înaintea lui devaldenzi înc@ din sec.XII n.n.) }i de Luther în anul 1522 când se }i înl@-

turar@ pentru totdeauna icoanele, statuile }i cultul sfin]ilor (toate pro-duse de origine p@gân@ n.n.), din Bisericile acestor reformatori (}i a celorde dup@ ei n.n.).”56

„Dac@ interzicerii ‘chipului cioplit’ din iudaism }i cre}tinismultimpuriu sau bizantin îi ad@ug@m similara restrângere intervenit@...în religia musulman@..., iar apoi reac]iile rigoriste cre}tine ... din timpulRena}terii (Savonarola) }i cele legate de protestantismul lui Luther,Calvin }.a., rezult@ c@ din religiile monoteiste nu a disp@rut niciodat@tentativa revenirii la fundamentalul precept spiritualist al Bibliei, încare }i numai în care se întrez@rea un scut de n@dejde împotrivatenta]iilor prea lume}ti (de fapt p@gâne n.n.).”57

CONCLUZIE:

„O, om de nimic, care ai pe Dumnezeu în tine, afar@ de tine}i mai presus de tine, cum cumperi tu idoli (Imagini la care s@ teînchini n.n.) f@cu]i de mân@ omeneasc@ }i te închini lor?

Tu nu }ti c@ ochiul care vede toate, te-a v@zut?... pentru cete prosternezi înaintea celui neînsufle]it?

Teme-te mai bine de Acela care zguduie p@mântul }i cerurile,înfuriaz@ marea, mut@ mun]ii }i poate deveni pentru tine focmistuitor.”

(Meliton de Sardes)58

„Pentru ce nu ridica]i ochii vo}tri spre ceruri... Pentru ce pri-vi]i la pere]i, la lemne }i la pietre cioplite, mai bine decât a]i privi

52. Ibidem, pag. 75.53. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 210.54. „Ra]iune }i credin]@” de Ion Iano}i }i colab., Ed. {tiin]ific@ }i

enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 83.55. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1911, pag. 211.

56. Ibidem, pag. 211.57. „Ra]iune }i credin]@” de Ion Iano}i }i colab., Ed.{tiin]ific@ }i

enciclopedic@, Bucure}ti 11983, pag. 83.58. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea

Sf.Sinod al BOR, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 14.

Cui m@ închin

Page 121: Crestinismul parintilor nostri

240 241Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

spre Cel de sus?... Ce sunt în sine îns@}i icoanele?”(Lactan]iu)59

„P@rin]ii bisericii ac]ioneaz@ în litera }i spiritul Scripturiiatunci când se ridic@ împotriva artelor f@uritoare ale unui ‘chip’mult prea uman }i prea pu]in divin }i cu deosebit@ veheme]@împotriva reprezent@rii plastice }i spectaculare, mereu suspectatefie de proliferarea, fie de reafirmarea p@gânismului.”60

„Din aceste pricini cre}tinii }i iudeii se feresc de temple, dealtare }i de chipuri cioplite încât sunt în stare s@ mearg@ chiar lamoarte, dac@ trebuie, numai s@ nu ajung@ s@ întineze credin]a înDumnezeul cel peste toate prin c@lcarea în acest chip a legii Lui.”

(Origen)61

„Socotesc pe drept cuvânt c@ se abat de la tot sfatul bun ceice, dep@rtându-se de la slujirea lui Dumnezeu slujesc zidirii înlocul Ziditorului }i F@c@torului, sau coborând la o r@t@cire înc@}i mai ru}inoas@ se închin@ lucrurilor mâinilor lor.”

(Sf.Chiril al Alexandriei)62

ISTORIA APARI[IEI ICOANEI CRUCIIÎN CRE{TINISM

Secolele I-II d.Hr.

1. BIBLIA }i cuvântul CRUCE:

„În Sfânta Scriptur@, cuvântul cruce are dou@ în]elesuri:

a) un în]eles spiritual...b) un în]eles material...”63

ÎN SENS SPIRITUAL

„...cruce are... în]eles de suferin]@ ... Hristos a suferit }i a luat peumerii S@i crucea }i a purtat-o pentru r@scump@rarea omenirii.

Noi trebuie s@ p@timim într-un fel ca Dânsul, s@ ne asem@n@m Lui.”64

„În]elesul spiritual este redat în cuvintele Mântuitorului: ‘Oricinevoie}te s@ vin@ dup@ Mine s@-}i ia crucea (necazuri, suferin]@, prigoniridin partea celor mul]i n.n.) }i s@-Mi urmeze Mie’ Mc.8,34. ‘{i care nu-}iia crucea }i nu-Mi urmeaz@ Mie nu este vrednic de Mine’ Mt.10,38.”65

„F@r@ aceast@ purtare a crucii nu este mântuire. Primind oputere }i o în]elepciune cereasc@, adev@ratul ucenic al Mântuitoruluinu se teme de necazuri, nu le prive}te cu am@r@ciune sau cu [email protected] supunându-se voii lui Dumnezeu, credinciosul se bucur@ de crucilevie]ii }i strig@ biruitor împreun@ cu mult încercatul }i biruitorul Pavelapostolul:

‘ Iar mie s@ nu-mi fie a m@ l@uda decât numai în crucea Domnuluinostru Iisus Hristos, prin care lumea este r@stignit@ pentru mine }i eupentru lume.’ Galateni 6,14.”66

„Propov@duirea crucii este...pentru cei ce se mântuiesc, puterealui Dumnezeu. 1 Cor. 1,18 (prin propov@duirea crucii, Pavel în]elegepropov@duirea lui Hristos cel r@stignit n.n.).”67

59. Ibidem, pag. 94.60. „ Ra]iune }i credin]@” de Ion Iano}i, Bucure}ti 1983, pag. 82.61. „Origen” - Scrieri alese, partea a patra. Contra lui Celsus, traducere

de Pr. Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 499.62. „Sfântul Chiril al Alexandriei”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru

St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 186.

63. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1981, pag. 70.

64. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 82.

65. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1981, pag. 70.

66. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 82.

67. Ibidem, pag. 81.

Cui m@ închin

Page 122: Crestinismul parintilor nostri

242 243Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Îns@ noi (precizeaz@ apostolul Pavel n.n.) propov@duim peHristos cel r@stignit ... pe Hristos, puterea lui Dumnezeu }i în]elepciu-nea lui Dumnezeu... (versetul 23 }i 24 explic@ versetul 18 din 1 Cor. 1citat mai sus n.n.).”68

ÎN SENS MATERIAL:

„‘{i ducându-{i crucea Sa (lemnul pe care a fost r@stignit n.n.) aie}it din cetate la locul numit al C@p@]ânii, care evreie}te se zice Golgota’(In.19,17).

‘{i ie}ind afar@, au g@sit pe un om din Cirene cu numele Simon;pe acesta l-au silit s@ duc@ crucea Lui’ (Mt. 27,32; Mc.15,21).

‘{i st@teau lâng@ crucea lui Iisus, mama Lui }i sora mamei Lui,Maria lui Cleopa, }i Maria Magdalena’ (In.19,25) (în toate acesteversete este vorba de crucea pe care a fost r@stignit Iisus n.n.).”69

2. Semnul crucii f@cut cu mâna NU SE G~SE{TE ÎN BIBLIE:

„În în]elesul obi}nuit, în vorbirea de toate zilele - nu }i în SfântaScriptur@ - cruce mai înseamn@ }i semnul crucii f@cut cu mâna dus@ lafrunte, la piept }i la cei doi umeri.”70

„Prin secolul al IV-lea }i începutul secolului al V-lea , epitafiile(inscrip]iile de pe morminte n.n.) aveau în frunte, la mijloc sau la urm@crucea ori monogramul lui Hristos. Crucea la început avea în inscrip]iuniforma literei grece}ti T; iar din secolul al V-lea încoace lu@ chipulpe care îl p@streaz@ }i în zilele noastre.”71

„Monogramul era sau în forma literelor XP (‘chi’ }i ‘ro’ - literegrece}ti cu care începea numele Christos n.n.) sau în chipul X/P de obiceiprecedat de á }i ù pentru c@ Hristos d@ începutul }i sfâr}itul la tot ceexist@ (alfa }i omega sunt prima }i ultima liter@ din alfabetul grecescn.n.).”72

„De}i egiptologii Champollion Francois (mort în 1831) }iLenormat Charles (mort în 1859) au g@sit semnul crucii în eroglifeletemplelor egiptene cum }i în pe}terile din Beni-Hasan (în Egiptul desus), totu}i egiptenii întrebuin]au acest semn cu 4 bra]e egale într-unîn]eles însp@imânt@tor...

S-a mai aflat semnul crucii cusut }i pe ve}mintele Egiptenilor, aiciîns@ era întrebuin]at ca ornament (deci nu oriunde g@sim semnul cruciine putem gândi }i la idolatrizarea lui prin vreun cult oarecare sau c@acest semn apar]ine neap@rat cre}tinilor n.n.).”73

3. Pentru cre}tinii primelor secole „semnul Fiului Omului”nu era crucea:

„{i atunci se vor ar@ta semnele adev@rului: mai întâi semnuldeschiderii cerului (Mt. 24,30), apoi semnul glasului trâmbi]ei (Mt.24,31) }i al treilea învierea mor]ilor ...”74

„Cre}tinii, adic@ în rug@ciunile lor pronun]au formula urm@toare:Iesus Christos Theoy Yhios Soter (Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu,Mântuitorul; luându-se deci ini]ialele acestor cinci cuvinte s-a compuscuvântul - ihtys = pe}te.”75

„Cum c@ figura pe}telui închipuia pe Hristos ne spune Tertulian68. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sfântului Sinod, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1294.69. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1981, pag. 70.70. Ibidem, pag. 71.71. „Tezaurul liturgic” De Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea

Sf.Sinod, tomul II, Bucure}ti 1911, pag. 72.

72. Ibidem, pag. 72.73. Ibidem, pag. 243.74. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1979, pag. 32.75. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti

1911, pag. 233.

Cui m@ închin

Page 123: Crestinismul parintilor nostri

244 245Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

într-o scriere a sa:‘Noi pe}ti}orii (cre}tinii), zice apologetul, dup@ pe}tele (ihtys) nostru

Iisus Hristos ne na}tem în ap@; nu altfel suntem mântui]i decât r@mânândîn ap@ (în f@g@duielile date la botez)’. Tot aceasta ne-o afirm@ ClementAlexandrinul, Ieronim, Augustin, Optatus din Mileve }i al]ii. ”76

„Despre crucea care se g@se}te în zilele noastre pe sfânta mas@,nu avem m@rturii c@ ea ar fi a}ezat@ aici }i înainte de secolul al IV-lea,adic@ mai înainte de a o decreta Constantin cel Mare de insigniu biruitorîn contra p@gânilor... Iar scriitorii care se silesc a documenta c@ crucea afost introdus@ pe sfânta mas@ înainte de Constantin cel Mare, n-au probeserioase.”77

Secolele IV-XX d.Hr.

4. Cu Constantin cel Mare se contureaz@ p@gâno-cre}tinismul

„În secolul al IV-lea precump@nind cre}tinii cei din p@gânism }iConstantin cel Mare punând icoana crucii (de fapt monograma luiHristos n.n.) pe steagurile oastei }i pe pere]ii palaturilor sale,întrebuin]area icoanelor devine mai comun@, cu toate acestea sinoduldin Elvira la 306 opri întrebuin]area icoanelor prin Biseric@ (deciinova]ia chiar }i numai a uzului, decum a cultului icoanelor întâmpin@ laînceput opozi]ia bisericii n.n.).”78

„Tot la aceast@ dat@ se zice c@ a avut (Constantin) }i vedenia sem-nului crucii sub care era scris: în acest semn vei învinge. Dup@ al]ii(Lactan]iu) aceast@ vedenie ar fi fost doar un simplu vis.”79

„De asemenea, Lactan]iu, care vorbe}te de vedenie (de mort.pers.44,5), d@ o relatare diferit@: Constantin ar fi avut în noaptea precedent@luptei cu Maxen]iu un vis, în care i s-a spus c@ el va fi înving@tor, dac@va însemna pe scuturile osta}ilor litera X traversat@ de P. Este vorbade chrisma, adic@ de primele dou@ litere ale numelui lui Christos(Chi=X }i Ro=P n.n.). Aceast@ relatare este f@cut@ de Lactan]iu camîn anul 318, când î}i publica lucrarea mai sus amintit@.”80

„C@ în Vita Constantini, alc@tuit@ dup@ moartea împ@ratuluirelatarea este mai bogat@ în am@nunte, se datore}te faptului c@ la odep@rtare atât de mare, evenimentul a fost îmbr@cat în legend@ }icuprinde, poate, }i unele înfloriri.”81

„Se mai spune c@ ar fi f@cut }i o statuie în vârful c@reia ar fi pussemnul crucii cu inscrip]ia: ‘prin acest semn am eliberat cetatea voastr@de domina]iunea tiranilor }i am restabilit senatul }i poporul în vechealui splendoare.’ Dar nimeni nu afirm@ dintre urma}i c@ ar fi [email protected] analiz@ a cuvintelor puse în a}a zisa inscrip]ie ne face s@ credemîn inexactitatea acestei tradi]ii .”82

5. Nimeni nu }tie exact cum ar@ta crucea lui Hristos:

„Deoarece evangheli}tii nu ne spun nimic despre aceast@ form@,ci ne istorisesc numai c@ Mântuitorul a fost r@stignit pe cruce, de aceeascriitorii cre}tini din toate timpurile s-au contrariat unii cu al]ii pe aceast@tem@ (forma crucii lui Iisus n.n.), r@mânând apoi fiecare cu p@rerea saproprie. (Chiar ‘s@rb@toarea sfintei cruci’ apare foarte târziu }i la date

76. Ibidem, pag. 233.77. Ibidem, pag. 141-142.78. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, profesor de teologie ortodox@,

Litografia Andreescu, 1904, pag. 181.79. „Importan]a Sinodului I Ecumenic }i Marile lui personalit@]i” - de Preot

Iulian M. Constantinescu, Constan]a 1926, pag. 52.

80. „Eusebiu de Cezareea - scrieri, partea a doua. Via]a lui Constantin celMare”, studiu introductiv de Prof. Dr.Emilian Popescu, traducere deRadu Alexandru, carte tip@rit@ cu binecuv. P.F.P.Teoctist, patriarhulBOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 30.

81. Ibidem, pag. 30-31.82. „Importan]a Sinodului I Ecumenic }i Marile lui personalit@]i” - de Preot

Iulian M. Constantinescu, Constan]a 1926, pag. 52-53.

Cui m@ închin

Page 124: Crestinismul parintilor nostri

246 247Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

diferite în R@s@rit }i Apus n.n.).”83

„S@rb@toarea sfintei cruci (14 septembrie) este amintit@ în R@s@ritdin acela}i timp (sec.V), dar în Apus numai din sec.VI }i la alt@ dat@(3 mai).”84

6. Semnul crucii f@cut cu mâna imit@ o practic@ p@gân@:

„Divinitatea se saluta (la p@gânii romani n.n.) ducând mâna la gur@;de unde s-a format cuvântul adorare (ad = la; os, oris = gur@ n.n.).”85

„În acela}i chip gl@suie}te }i Ieronim când zice: ‘la toat@ fapta }i nevoiaatingem fruntea cu mâna‘ (noutatea era fruntea în locul gurii n.n.).”86

„Hrisostom de asemenea roste}te urm@toarele cuvinte: ‘împodo-bim fruntea noastr@ cu crucea‘ (de fapt apar tot felul de inova]ii cuprivire la noua practic@ n.n.).”87

„Erau îns@ }i mul]i cre}tini care-}i f@ceau o cruce pe frunte }i altape piept.”

(Prudentius)88

7. Asem@narea cu idolatria p@gân@ nu poate fi ascuns@:

„Biserica Ortodox@ n-a îng@duit (în teorie, nu }i în practic@ n.n.)icoanele sculptate sau cioplite, ci numai pictate... (oare icoana crucii

în care categorie intr@? n.n.).”89

„Ea (crucea n.n.) se face în natur@ (nu pictur@ n.n.) din lemn(cioplit n.n.), argint, aur, fier (turnat@ ca orice sculptur@ n.n.) piatr@,marmor@ (sculptat@, cioplit@ n.n.) etc.”90

„Ieremia a spus: ‘Înnebunit-a omul din pricina cuno}tin]ei lui; ru}inata fost orice aurar de cele s@pate de el; în zadar argintarul lucreaz@argintul s@u; nu este în ei duh; în ziua cercet@rii lor, vor pieri.‘

Acela}i lucru îl spune }i David: ‘Stricatu-s-au }i urâ]i s-au f@cutîntru me}te}ugurile lor; nu este cel ce face bun@tate, nu este pân@ launul; to]i s-au ab@tut, împreun@ netrebnici s-au f@cut’.”

(Teofil al Antiohiei)91

„Asemenea }i Avacum (Habacuc n.n.):‘La ce-i folose}te omului chipul cioplit, c@ a cioplit închipuirea lui

mincinoas@? Vai de cel ce zice pietrei: ‘Ridic@-te!’ }i lemnului‘Înal]@-te!’.”’

(Teofil al Antiohiei)92

„...a se închipui chiar }i lucrul mâinilor lui Dumnezeu, aceastaeste str@in }i neobi}nuit la noi (cre}tinii din secolele I-II d.Hr. n.n.).”

(Origen)93

CONCLUZIE:

„E lucru nebunesc nu numai s@ te-nchini unor lucruricioplite, ci }i s@ la}i s@ se în]eleag@ de cei mul]i c@ tu ai face a}a

83. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti1911, pag. 250.

84. „Istoria bisericeasc@ universal@”, vol.I (1-1054), Ed.a II-a, rev@zut@}i completat@, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1975, pag. 320.

85. „Istoria religiilor” de E.Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982,pag. 301.

86. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti1911, pag. 249.

87. Ibidem, pag. 249.88. Ibidem, pag. 249.

89. „Simbolica” de Hr.Andru]os, Craiova 1955, Editura Centruluimitropolitan al Olteniei, pag. 331.

90. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 248.

91. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Prof. T.Bodogae, Pr.Prof. OlimpC@ciul@ }i Pr.Prof. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 322.

92. Ibidem, pag. 322.93. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti

1911, pag. 226.

Cui m@ închin

Page 125: Crestinismul parintilor nostri

248 249Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ceva de dragul mul]imilor.”(Origen)94

„Dar oamenii ajun}i f@r@ de minte au nesocotit harul lor }i prinaceasta au întors atât de mult spatele lui Dumnezeu }i au tulburatatât de mult sufletul lor încât nu numai c@ au uitat de cuno}tin]ade Dumnezeu... dar ceea ce e cel mai r@u, au mutat cinstirea de laDumnezeu la lemne, la pietre }i la toat@ materia }i la oameni.”

(Atanasie cel Mare)95

„Pentru Hristos am luat pe umerii no}tri crucea, pentru Els@ o purt@m pân@ la sfâr}it. Lupt@-te cu b@rb@]ie împotrivaaplec@rilor spre r@u ale naturii, leap@d@-te de tine însu]i }i poart@crucea: în cruce e t@ria, n@dejdea, mântuirea. Fericit e acela carenu }tie, ca Apostolul, f@r@ numai pe Iisus, }i pe acesta r@stignit!(1 Cor. II,2).”96

IDOL {I ICOAN~ - ÎN CULTUL IMAGINILOR În]elesul de fond al celor dou@ cuvinte este acela}i: (imagine - chip - statuie)„eidolon = imagine, chip, idol”97

„eikon = imago, chip, icoan@ (imago = chip, reprezentare plastic@,portret, statuie, imagine...)”98

„eidolon = form@, model, poz@-chip, imagine sau statuie.”99

„eikon = imagine, asem@nare, chip pe o moned@.”100

„idolum = imagine... (vezi Pliniu cel B@trân 23-79 e.n.; Juvenalc. 60-135 e.n.).”101

„idol = ...chip, figur@, statuie reprezentând o... divinitate }iconstituind... obiecte de cult religios.

Fig: fiin]@ sau lucru care reprezint@ obiectul unui cult, sau al uneimari iubiri (deci orice imagine c@reia i se aduce vreun cult devine idoln.n.).”102

„icoan@ = imagine pictat@ sau mai rar sculptat@ care reprezint@diferite divinit@]i sau scene cu tem@ religioas@ }i care serve}te ca obiectde cult” (compara]i cele dou@ defini]ii pentru elucidare n.n.).103

„eikon (icoan@) = imagine, idol (Apoc. 13, 14.15).”104

„...hoti oite to eidolo soi latreiomen oite te eikoni soi te chrise,en estesas, proskinoimen (...nici nu vom sluji idolului t@u }i nici nu nevom închina icoanei de aur pe care ai în@l]at-o.) Daniel 3,18 u.p. -Septuaginta (acela}i chip c@ruia i se aduce cult religios este numit cândidol, când icoan@ n.n.).”105

94. „Origen” - Scrieri alese, traducere de Pr.Prof.T. Bodogae, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1984, pag. 499-500.

95. „Sfântul Atanasie cel Mare”, trad. Pr.Prof. D.St@niloae, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1987, pag. 104.

96. „Urmarea lui Iisus Hristos”, vol.IV, cartea II, Tipografia Mân@stiriiNeam]u, 1923, pag. 45.

97. Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cuaprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 8.

98. Ibidem, pag. 192; „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed. {tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 571.

99. „The analytical greek lexicon revised”, edited by Harold K.Moulton,1978 Edition, Michigan - USA, pag. 117.

100. Ibidem, pag. 117.101. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@,

Bucure}ti 1983, pag. 563.102. „Dic]ionar explicativ al limbii române” DEX Academia RSR, Institutul

de Lingvistic@ din Bucure}ti, Ed.1975, pag. 412.103. Ibidem, pag. 411.104. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” - par Maurice

Carrez, Neuchatel (Suisse) 1971, pag. 81.105. „Septuaginta” - E Palaia Diatheke tois o epistemonike epimeleia,

Prof.D.Dr.Alfred Rahlfs, vol.I, pag. 119.

Cui m@ închin

Page 126: Crestinismul parintilor nostri

250 251Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Dumnezeu condamn@ atât închinarea la idoli, cât }i laicoane:

VECHIUL TESTAMENT

„sunt ru}ina]i to]i cei ce se închin@ chipurilor (gliptois) }i care sef@lesc cu idolii (eidolois) ... Ps. 96,7 p.p. - Septuaginta.”106

„S-au mândrit cu podoabele universului (aur, argint, etc. n.n.) }itot din ele }i-au f@cut icoane (eikonos) groz@viilor lor.” Ezech.7,20 -Septuaginta.107

NOUL TESTAMENT

„Ceilal]i oameni care n-au fost uci}i de aceste urgii, nu s-au poc@itde faptele mâinilor lor, ca s@ nu se închine demonilor }i idolilor (eidola)de aur, de argint, de aram@, de piatr@ }i de lemn, care nu pot nici s@vad@, nici s@ aud@, nici s@ umble.” (Apoc. 9,20 în originalul grec).108

„Apoi a urmat un alt înger, al treilea }i a zis cu glas tare: ‘Dac@ seînchin@ cineva fiarei }i icoanei (eikona) ei }i prime}te semnul ei pe fruntesau pe mân@ va bea }i el din vinul mâniei lui Dumnezeu turnat neamestecatîn paharul mâniei Lui...” Apoc. 14,9.10 p.p. în originalul grec.109

Idolul ca }i icoana reprezint@ ceva închipuit sau real:

„În locul Dumnezeului adev@rat au fost }i sunt adorate fel defel de fiin]e sau lucruri închipuite sau reale.” (Preten]ia c@ în icoan@

este reprezentat ceva real, iar în idol ceva închipuit, nu are suportveridic n.n.).110

„Boul Apis se închipuia în forma natural@ de bou (reprezentareaunei fiin]e cu originea sa în lume n.n.).”111

„M@ ru}inez s-o spun, totu}i o zic, unii s-au închinat }i la ceap@.”(Chiril al Ierusalimului)112

„Ce s@ mai vorbim de idolii de piatr@, de aram@, de marmur@?Cine nu }tie c@ împ@ra]ii Romei î}i aveau în pie]e statuile lor la caremul]imile se plecau cu adânc@ pietate.” (Ace}ti împ@ra]i erau fiin]e reale,nu imaginare n.n.).113

„Eusebiu ne spune c@ împ@ratul Constantin... î}i a}ez@ icoanachipului s@u în biserici.”114

Închin@torii la idoli sau icoane cred c@ prin aceasta se închin@unor fiin]e cere}ti:

„... idolii nu sunt Dumnezeu (materialul din care sunt f@cu]i: aur,argint, lemn, etc. n.n.) ci ei sunt numai închipuirile zeilor adev@ra]i}i simbolurile lor” (Deci idolii sunt doar imaginea zeilor a}a ca icoaneleimaginea sfin]ilor n.n.).

(Origen)115

106. „Septuaginta”, vol.II, pag. 105 (Vechiul Testament în limba greac@).107. Ibidem, pag. 779 (vol.I) Ezechiel 7,20.108. „The greek New Testament” de Munster / Westphalia, Third Edition

1979, pag. 858-859.109. Ibidem, pag. 871.

110. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed. Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 101.

111. Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol.II, trad.de patriarhul BOR - Nicodim, Bucure}ti 1944, pag. 164.

112. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr. {tefan Slevoac@,Ed. Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 101.

113. Ibidem, pag. 102.114. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II,

Bucure}ti 1911, pag. 203.115. „Tezaurul liturgic” de Preot Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti

1911, pag. 226.

Cui m@ închin

Page 127: Crestinismul parintilor nostri

252 253Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Când îns@ noi aducem respect }i venera]iune icoanelor, nu ve-ner@m culorile sau lemnele, ci pe acei sfin]i ale c@ror imagini sunt ele(a}a credeau }i p@gânii sus]inând astfel idolatria n.n.).”116

„P@gânii se închin@ chipurilor de lemn pe care le cred imaginealui Dumnezeu” (Închin@torii la icoane fac acela}i lucru n.n.).117

„...în icoan@ (ca }i în idoli n.n.) este o prezen]@ simbolic@ (a-cest lucru e valabil doar atunci când însu}i Dumnezeu stabile}te sim-bolul n.n.).”118

„Cu un cuvânt, începând cu... lumea fizic@, pe cer, pe p@mânt }iîn ape, nu era nimic de a}a fel, încât s@ nu se fi închipuit în templelesau pe grobni]ele egiptene în calitate de simbol divin ...” (Re]ine]i:simbol doar, nu zeu propriu-zis n.n.).119

„... IDOLATRII, adic@ adoratorii statuilor... sau obiectelor de art@(icoane, chipuri, imagini, etc. n.n.) cred c@ prin acestea se închin@unor... fiin]e cere}ti... (deci nu aurului, lemnului sau culorilor, ci unorfiin]e cere}ti exact cum sus]in închin@torii la icoane n.n.).”120

• am@giri de}arte, ilogice:

„Onorând noi icoanele, nu c@lc@m porunca a II-a din Decalogdeoarece nu onor@m lemnul... (onorezi icoana, dar nu onorezi lemnuldin ea, p@i icoana nu cuprinde }i lemnul?! n.n.).”121

„De fapt înv@]@tura arian@ (ca }i închinarea la idoli sau icoane n.n.)era inconsecvent@, nelogic@ }i ambigu@. Ea afirma c@ Cuvântul ecreatur@, dar nu ca una dintre creaturi (ori îi creatur@, ori nu-i [email protected].).”

Pr.Prof.Dumitru St@niloae122

„...dar v@zând icoana... }i c@zând în genunchi ne î[email protected]}te nu ne închin@m materiei... (ori te închini, ori nu te închini. Cumpo]i spune c@ s@rutând icoana nu s@ru]i materia ei?! Poate fi o am@giremai mare? n.n.).”123

{arpele de aram@ }i heruvimii sculpta]i au fost porunci]i deÎnsu}i Dumnezeu }i nu pentru închinare sau adorare:

„Moise s-a rugat pentru popor }i Dumnezeu i-a poruncit s@ fac@un }arpe de aram@ }i s@-l pun@ pe un stâlp }i tot cel mu}cat de }arpe,de-l va privi (nu s@ruta sau t@mâia, etc. n.n.) nu va muri.”124

„{i a f@cut un }arpe de aram@ }i l-a pus pe un stâlp }i când un}arpe mu}ca vreun om, acesta privea (nu se închina n.n.) la }arpelecel de aram@ }i tr@ia (de}i acesta simboliza pe Hristos conform Ioan33,14, când israeli]ii i-au adus cult religios prin t@mâieri, Dumnezeu ainspirat pe Ezechia s@-l d@râme n.n.).”125

„Acesta (Ezechia) a f@cut fapte pl@cute în ochii Domnului în toate,cum f@cuse }i David, tat@l s@u, c@ el a desfiin]at în@l]imile, a sf@râmatidolii, a t@iat dumbr@vile }i a stricat }arpele de aram@ pe care-l f@cuseMoise; chiar pân@ în zilele acelea fiii lui Israel îl t@mâiau (ceea ce era

116. Ibidem, pag. 210.117. „Tezaurul liturgic” de Preot Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti

1911, pag. 227.118. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea

1976, pag. 37.119. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, vol.II, trad.

de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 164.120. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu

aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 48.121. „Elemente de Moral@ Cre}tin@” de Moise N.Pacu, profesor onorar,

advocat în Gala]i, fost deputat }i senator, edi]ia a VII-a, Bucure}ti,Ed.Via]a româneasc@, pag. 48.

122. „Sfântul Atanasie cel Mare”, trad. de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 256.

123. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1978, pag. 135.

124. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof. Dr. Nicolae Ciudin,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 94.

125. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcoportodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 197.

Cui m@ închin

Page 128: Crestinismul parintilor nostri

254 255Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

cult religios interzis de Dumnezeu imaginilor n.n.) }i îl numeauNehu}tan.”126

„Iar el (}arpele de aram@) cu trecerea timpului din cauza dec@deriiduhului religios al poporului devenise izvorul unui r@u deosebit. Înaintealui a fost ridicat un jertfelnic pe care se ardeau miresme (t@mâie) încinstea lui }i a}a-l divinizau (deci divinizarea înseamn@ cinstirea unuichip prin ardere de t@mâie înaintea lui. Câ]i nu fac ast@zi acela}i lucruînaintea icoanelor? n.n.). De aceea Ezechia distruse }i acest monumentistoric (care devenise obiect de cult n.n.).”127

„În Vechiul Testament ni se spune despre doi Heruvimi sculpta]i,a}eza]i deasupra chivotului Legii sau în covoarele din loca}ul sfânt (cabroderie).” Ie}.25,18-22; 26,32.128

„Dumnezeu în cinstea sicriului (chivotului n.n.) S@u }i a heruvimilora f@cut o excep]ie la opreli}tile privitoare la închipuirea fiin]elor create(iar o excep]ie nu este regul@ cu cât mai mult cu cât aici nu e vorba deînchinare la ace}ti heruvimi n.n.).”129

„Însu}i Domnul vorbe}te lui Moise în aceast@ privin]@ urm@toarele:...{i s@ faci de aur doi heruvimi, ...}i heruvimii vor fi cu aripile întinse însus acoperind cu aripile lor capacul, ...acolo M@ voi descoperi ]ie }ivoi vorbi cu tine pe capac, între cei doi heruvimi... (chivotul cu ceidoi heruvimi se aflau în Sfânta Sfintelor în întuneric n.n.).”130

„Interiorul acestei desp@r]ituri (Sfânta Sfintelor n.n.) era cufundat

într-un întuneric tainic nep@truns }i într-însa se afla numai un lucru,dar cel mai sfânt, }i anume sicriul Legii (chivotul n.n.), (deci nimeni nus@ruta, nici nu aprindea lumân@ri heruvimilor n.n.).”131

„{i apoi lumina nici nu era de trebuin]@ pentru aceast@ parte atemplului, deoarece în Sfânta Sfintelor intra numai arhiereul }i înc@acesta o singur@ dat@ pe an, la anumite momente (deci nici vorb@ deînchinare ori s@rutare adus@ de cineva heruvimilor n.n.).”132

„...aceast@ lumin@ ar fi violat misteriozitatea înc@perii îns@}i, careservea de loc înfrico}at al }ederii lui Iehova (Dumnezeu coboraacolo }i Iosua }tia acest lucru atunci când a c@zut cu fa]a la p@mântspre locul unde era chivotul lui Dumnezeu n.n.).”133

Pentru a ne ruga lui Dumnezeu nu avem nevoie de chipuri:

„Noi nu avem nevoie s@ vedem pe sfin]i }i pe îngeri în vremeasfintelor rug@ciuni, ci s@ ne rug@m numai prin credin]@ }i privirea ceanev@zut@ a min]ii f@r@ nici o imagina]ie. C@ci legea cea mai de seam@a rug@ciunii este ‘a nu ne închipui nimic’ .”

(Teofan Z@vorâtul)134

„Fericit@ este mintea aceea care a ajuns a se închina f@r@ deform@ lui Dumnezeu.”

(Filocalia vol.I)135

„Biserica primitiv@ cre}tin@ nu cuno}tea icoane religioase }i aceastacu atât mai mult cu cât primii cre}tini erau în majoritate iudei, c@rora legea

126. „Biblia”, edi]ia sinodal@ 1968, pag. 416 (IV Regi 18,3-4).127. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de

Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 21, vol.IV.128. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim. Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR,

Bucure}ti 1981, pag. 63.129. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de

Nicodim, patriarhul BOR, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 174.130. Ibidem, pag. 170.

131. Ibidem, pag. 325.132. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, vol.II, trad.

de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1945, pag. 389.133. Ibidem, pag. 389.134. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim. Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR,

Bucure}ti 1981, pag. 250.135. Ibidem, pag. 250.

Cui m@ închin

Page 129: Crestinismul parintilor nostri

256 257Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

dat@ de Moise le interzicea de a-}i face chip cioplit }i a i se închina.”136

„...pentru c@ cre}tinilor }i iudeilor li s-a dat porunc@ ‘s@ te temide Domnul Dumnezeul t@u }i numai Lui s@-I sluje}ti’ (Deut. 6,3) }i înalt loc: ‘S@ nu ai al]i dumnezei afar@ de Mine; s@ nu-]i faci chip cioplit}i nici vreo asem@nare a vreunui lucru din câte sunt în cer, sus }i dincâte sunt pe p@mânt, jos }i din câte sunt în apele de sub p@mânt, s@ nute închini lor }i s@ nu le sluje}ti (Ie}. 20,3-5).”

(Origen)137

CONCLUZIE

„Dac@ Iisus înseamn@ ‘Mântuitor’, la Dânsul s@ alerg@m noip@c@to}ii }i împov@ra]ii (nu la idoli sau icoane n.n.), de Dânsuls@ ne alipim }i Lui s@-I slujim, c@ci în nimeni altul nu e [email protected] este Arhiereul nostru. S@ ne umplem de duhul sfin]enieiLui; ‘Dup@ Sfântul Care v-a chemat, fi]i sfin]i în toat@ petrecereavie]ii (I Petru 1,15).”138

„Fiilor, p@zi]i-v@ de idoli! (I Ioan 5,21)” (revezi paragrafulnr. 103: orice creatur@: fiin]@ sau lucru care reprezint@ obiectulunui cult = idol n.n.).139

P~GÂNISMUL CA MODEL DE ÎNCHINARE LAUNII CRE{TINI

1. Idoli sau icoane pe la r@spântii de drumuri:

„ Idolatrii î}i aveau zeii lor pe la r@spântii.”140

„De fapt Celsus (un scriitor p@gân din sec. II d.H. n.n.) nu zicec@ statuile ar fi chiar zei, ci doar jertfe cinstite aduse zeilor (pe lar@spântiile drumurilor n.n.).”141

„...mai g@sim icoane }i... pe c@ile publice... }i pe la r@spântiiledrumurilor (tot ca imagini cinstite n.n.).”142

„Crucea str@luce}te... la r@spântiile drumurilor ...”143

2. Idoli }i icoane cu capete de câine:

„C@ci la un astfel de zeu corcit (trup de om }i cap de animal n.n.)se c@dea s@ se închine numai aceia care s-au dedat cu zei ce poart@capete de câini ... Noi (cre}tinii n.n.) ne închin@m numai la unulDumnezeu (a}a sus]ineau cre}tinii din secolul II. Dar cei de azi? n.n.).”

(Tertulian)144

136. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, profesor de teologie ortodox@,Litografia Andreescu, 1904, pag. 180.

137. „Origen” - scrieri alese, trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1984, pag. 498-499.

138. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 130.

139. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@ 1991, Ed. IBM al BOR,pag. 1389.

140. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, tom.II,Bucure}ti 1911, pag. 60.

141. „Origen” - scrieri alese, trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Bucure}ti 1984, pag.500.

142. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II,Bucure}ti 1911, pag. 202.

143. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de St. C@linescu, cu aprobareaSf. Sinod din 17 oct. 1905, pag. 17-18.

144. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II,Bucure}ti 1911, pag. 18.

Cui m@ închin

Page 130: Crestinismul parintilor nostri

258 259Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„O particularitate pictural@ bisericeasc@ e }i chipul sfântuluiReprov numit în cre}tinism Hristofor, f@cut cu capul de oaie ori decâine... Sfântul Hristofor este acum patronul automobili}tilor din lume,pentru c@ dup@ o veche tradi]ie cre}tin@ (oricum nu înainte de Tertuliandin sec.II citat anterior n.n.), acela care vede chipul s@u (al sfântului cucap de câine n.n.) nu va muri pe cale în ziua aceea de moarte subit@, ciîi va fi lui bine. De aceea se }i zugr@ve}te el în Biseric@ în partea undese vede mai bine de credincio}i. Mul]i dintre automobili}ti poart@ icoanasfântului Hristofor la piept (a}a cu cap de câine ca la p@gâni; bietulTertulian ce-ar zice ast@zi? n.n.).”145

3. Icoane cu preotese p@gâne pe pere]ii bisericilor cre}tine:

„Sibilele se chemau la Greci }i la Romani, femeile c@rora se atribuiacuno}tin]a viitorului }i inspira]ia zeilor. Lumea venea }i le consulta îndiferite nevoi. Ele dau oracolele (ghicitoriile n.n.) lor în termeni vagi }iechivoci... Aceste preotese p@gâne (mai bine zis vr@jitoare n.n.) nulipsesc din unele picturi mai vechi biserice}ti... Pe pere]ii exteriori ai‘Bisericii cu sfin]i’ din Bucure}ti (Calea Mo}ilor), înc@ nu lipsescsibilele... Din cauza sibilelor zugr@vite pe afar@ ca }i la alte Biserici din]ar@, Biserica a purtat numele de ‘Biserica cu sibile’, iar mai târziubucure}tenii nepricepând cuvântul de ‘sibile’ (mai bine zis n-au vrut s@cread@ a}a ceva n.n.) au botezat-o cu numele de ‘Biserica cu sfin]i’.”146

4. {i filozofi p@gâni s-au strecurat în icoanele cre}tinilor:

„Cei 7 filozofi greci care s-au strecurat în pictura bisericeasc@se zugr@vesc astfel:

1. Solon Atenianul 5. Apoloniu din Rodos2. Tucidide istoricul 6. Filo din Larissa3. Platon 7. Plutarh4. AristotelUnii din ace}ti filozofi sunt înlocui]i cu Sofocle ori Pitagora.

Filozofii (p@gâni n.n.) se zugr@vesc fiind îmbr@ca]i în haine clasice cucoroane pe cap ... (aluzie la coroanele cre}tinilor n.n.).”147

5. Idoli ca modele pentru icoane, un alt sacrilegiu

„Gustul acestui timp (sec. IX-X) era de a se reprezenta natura }ia se imita pictura p@gân@ greac@, dar sub scutul Bisericii }i cuacomod@rile recomandate de cre}tinism (adic@ un p@gânism adaptatn.n.). Me}terii supunându-se curentului fur@ nevoi]i a împrumutaadeseori tipurile zeit@]ilor olimpice }i romane }i apoi a le boteza cunume cre}tinesc (ce a mai r@mas oare din cre}tinismul apostolic,întreba]i-v@ }i r@spunde]i-v@ singuri n.n.).”148

„Îmbr@c@mintea antic@ la zeit@]ile p@gâne cum se vede }i azi lafrescele din Pompei este adesea transparent@, a}a ca s@ se vad@ formelecorpului (pentru a inspira desfrâul p@gânilor închin@tori n.n.) În secolul alIX-lea }i al X-lea, modul acesta de imitare se aplic@ nu numai la oarecarifiguri biblice, dar chiar la Mântuitorul, sfânta Fecioar@, profe]i, sfin]i, a}aca pictorii s@ probeze prin aceasta c@ imiteaz@ gustul celor vechi (adic@p@gânismul desfrânat fiind mai vechi decât cre}tinismul ar fi demn deurmat!!! n.n.).”149

6. Zeit@]i p@gâne continu@ s@ tr@iasc@ în icoanezis cre}tine:

„A}a se explic@ faptul când vedem pe Minerva, zei]a

145. „Tezaurul liturgic al sfintei biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 268.

146. Ibidem, pag. 291.

147. Ibidem, pag. 290-291.148. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR,

tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 215.149. Ibidem, pag. 215-216.

Cui m@ închin

Page 131: Crestinismul parintilor nostri

260 261Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

în]elepciunii ivindu-se în ni}te forme elegante }i inspirând pe Davids@ cânte artistic. Alt@ dat@ privim lâng@ Isaia o figur@ - Noaptea - careîl înso]e}te în timpul rug@ciunii sale. Noaptea este un chip femeiesc cutr@s@turi m@re]e, purtând un nimb cre}tinesc }i un v@l acoperit cu stele,a}a adic@ cum o vedem la Greci }i Romani (p@gâni n.n.).”150

„Diana (Ekate) zei]a nop]ii }i a lunii se reprezint@ în chipul uneifemei cu ve}minte lungi }i sub]iri, înstelate peste tot. Cel mai renumittemplu al ei a fost cel din Efes (Fapte 19,21-41 n.n.) ars de Erostatpentru a-}i face un renume. (Deci Diana - zei]a nop]ii din Efes inspirândpe Isaia în rug@ciune. Ce ar zice apostolul Pavel!? n.n.).”151

„Idolul zei]ei Diana, Artemida din Efes... (în unele traduceribiblice în Fapte 19,21-41 se întâlne}te cu numele de Artemidan.n.).”152

„Dar în timpurile vechi (sec.IX-X), cre}tinii neavând o concep]iu-nedeterminat@ asupra icoanei sfintei Maria, împrumutar@ tr@s@turilefizionomice de la statuia Minervei grece}ti }i le unir@ cu cele istorisitede Luca în evanghelia sa (unde nu scrie nimic cu privire la fizionomiaMariei n.n.), cu privire la Maica lui Hristos, }i a}a compuser@ icoanaaceasta (complet p@gân@ n.n.).

Asemenea fapt îl mai vedem }i în figura lui Orfeu care reprezint@pe Mântuitorul. (Chipul lui Orfeu socotit drept chipul Mântuitorului, denecrezut dar adev@rat n.n.).”153

7. Feti}ismul p@gân îmbr@cat în straie cre}tine tr@ie}te}i azi:

„Feti}i}tii... au convingerea c@ chiar acele lucruri naturale(obiecte sau resturi de oase, r@d@cini, p@r, etc.n.n.) neînsufle]ite... suntprotectorii }i binef@c@torii lor.”154

„Sfintele icoane adeseori au dat dovad@ c@ au în ele puteredumnezeiasc@ de a face minuni (deci obiecte f@cute de mân@omeneasc@ }i apoi zeificate }i aceasta în ‘cre}tinism’ n.n.).”155

„În cercet@rile ce am f@cut în vacan]ele de var@ ale anilor 1897,1898, 1899 }i 1904 prin muzeele mari din Europa }i Africa... am v@zutîn aceste tezaure de lucruri vechi, pe lâng@ mul]imea statuilor de zei,înc@ }i numeroase obiecte magice, de exemplu amulete sau talismanestr@vechi, pentru ferirea omului de r@ut@]i, nenorociri, }erpi, crocodili}i de furia animalelor fioroase.”156

„Obiceiul de a purta cre}tinii aceste talismane înso]ite desupersti]ii fu introdus prin ereticii Gnostici în secolul II d.H. (Antihri}tiidespre care apostolii Pavel }i Petru avertizeaz@ în epistolele lor n.n.).”157

„Obiectele acestea se f@ceau din aur, argint, aram@, p@mânt ars,lemn }i sticl@. Ele erau acoperite cu semne cabalistice (de la Kabala -carte încifrat@, misterioas@ n.n.) }i li se atribuia puterea minunat@ dea dep@rta boala, nenorocirea, paguba }i tot felul de nenorociri.”158

150. Ibidem, pag. 215.151. Ibidem, pag. 57-588.152. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@

}i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 378.153. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1911, pag. 257.

154. Ibidem, pag. 48.155. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, tip@rit@ cu

binecuv.P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981,pag. 65.

156. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 9-10.157. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Bucure}ti 1911, pag. 600.158. Ibidem, pag. 600.

Cui m@ închin

Page 132: Crestinismul parintilor nostri

262 263Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Chiar Ioan Hrisostom ne arat@ (ca un lucru negativ n.n.) c@ copiii}i femeile atârnau la gât c@r]i mici cu con]inuturi evanghelice pentruferirea de r@ut@]i.”159

„P@rin]ii biserice}ti v@zând îns@ c@ se întinde pe fiecare zi acestobicei p@gânesc, îl oprir@ cu severitate în sinoadele ecumenice }i prinînv@]@turile lor particulare (dar f@r@ rezultat c@ci acest obicei p@gânexist@ }i ast@zi la a}a zi}ii cre}tini n.n.).”160

„...}i ast@zi cre}tinii (a}a zic ei c@ sunt cre}tini n.n.) poart@ în sânc@r]i mici ca de exemplu visul Maicii Domnului, epistolia MaiciiDomnului, Avesti]a aripa Satanei }i altele, pentru înl@turarea boalelor}i a tuturor nenorocirilor (degeaba au comb@tut p@rin]ii bisericii acestobicei p@gânesc, Biserica n-a ]inut cont de ei n.n.).”161

„M@r]i}oarele noastre de ast@zi purtate de femei la gât, la mân@}i pe piept, în luna Martie, cum }i ghiocul, adic@ ni}te melci mici demare descânta]i }i pu}i la gâtul copiilor pentru a fi feri]i de r@ut@]i, sauleg@turile mici cu c@rbuni descânta]i pu}i în fa}a pruncilor ca s@ nu sesperie noaptea, toate.acestea }i altele nu sunt decât amuletele sautalismanele aflate în toat@ omenirea din vechime }i pân@ ast@zi. Darcu cât un popor este mai incult, cu atât este mai supersti]ios }i prinurmare mai bogat în amulete (adic@ mai pu]in cre}tin n.n.).”162

„Ve}mintele, obiectele }i îndeosebi corpurile martirilor le ]ineaucre}tinii (feti}izan]i n.n.) cum le ]in }i în zilele noastre, ca vindec@toarede boale, ocrotitoare în contra r@ut@]ilor, f@c@toare de minuni,izvorâtoare de mir }.a.... Cu toate acestea s-au f@cut }i r@ut@]i (maimari n.n.) de c@lug@rii vagabonzi cu vânz@ri de pretinse relicve, cu

obiecte despre care se ziceau c@ sunt purtate de martiri, cu buc@]i delemn, zise din crucea pe care a fost r@stignit Mântuitorul (care adunatedin loca}urile zise sfinte ar fi câteva vagoane de lemn pretinse din crucealui Iisus n.n.) cu oase luate din cimitire }i vândute ca resturi de laanumi]i sfin]i etc.”163

8. Însp@imântat de idolatrie, cre}tinul Lacordaire exclam@:

„Nu }tiu prin ce art@ (probabil satanic@ n.n.) dibace, Dumnezeueste amestecat cu materia ...”164

CONCLUZIE

„A}adar, Baal, Moloch, Bachus, Venus nu au disp@rut...Înaintea Dumnezeului nev@zut, noi adesea cinstim }i ne robimlucrurilor care se v@d, se pip@ie, se m@soar@...”165

„Vede]i, a}adar, c@ porunca a doua din Decalog este foarteactual@, Dumnezeul cerului }i al p@mântului se pare doar c@ esteSt@pânul pe care-L cinstim }i c@ruia Îi slujim.

În realitate noi avem mai mul]i ‘dumnezei’ c@rora le d@mpreocup@rile, gândurile, via]a. Iar Dumnezeul p@rin]ilor no}tri,Domnul Iisus Hristos, devine neimportant, marginal, folositordoar în caz de nevoie, ca un cauciuc de rezerv@! (a fi un astfel decre}tin înseamn@ pierzare sigur@ n.n.).”166

159. Ibidem, pag. 600.160. Ibidem, pag. 600.161. Ibidem, pag. 600.162. Ibidem, pag. 599.

163. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1911, pag. 412-413.

164. „Cine este Iisus Christos?” de Preot Teofan Herbeiu, traducere dinLacordaire, Arad 1940, pag. 46.

165. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr. {tefan Slevoac@,cu o prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1985, pag. 102.

166. Ibidem, pag. 103.

Cui m@ închin

Page 133: Crestinismul parintilor nostri

264 265Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

PORUNCA A II-A DIN DECALOG{I INTERPRETAREA EI

Porunca a II-a în limbile: ebraic@, greac@ }i latin@

ORIGINALUL EBRAIC:

„L’o thaa}e leka fesel vekal-themunah ‘a}er ba}amaim mima’alve’a}er ba’are] mithachath ve’a}er bamayim mithachath la’are].

L’o - thi}thachave lahem vel’ o tha’abhdem qi ‘anoky Yahweh‘Eloheyka ‘El kana’ poked ‘aon ‘aboth ‘al-banim ‘al-}ile}im vel- ribeimlesn’ay, ve’osch cheser la’alafim le’ ohabay ul}omere mi]othay.”Ex.20,4-6. (S@ nu-]i faci chip cioplit, nici vreo asem@nare a câte sunt încer sus sau jos pe p@mânt sau în apele mai de jos decât p@mântul. S@nu te apleci înaintea lor }i s@ nu le sluje}ti; c@ci Eu, Domnul, Dumnezeult@u sunt un Dumnezeu gelos care pedepsesc nelegiuirea p@rin]ilor în copiipân@ la a treia }i la a patra genera]ie a celor ce M@ ur@sc }i M@ îndurpân@ la a mia genera]ie de cei ce M@ iubesc }i p@zesc poruncileMele.)167

TRADUCEREA SEPTUAGINTA:

„Oi poieseis seaito eidolon oide pantos homoioma, osa ei tooirano ano kai osa en te ghe kato kai osa en tois idosin ipokato tesghes oi proskineseis aitois ode me latreises aitois...” Ex.20,4.5 p.p.(S@ nu-]i faci idol, nici vreo asem@nare a câte sunt în cer sus }i pep@mânt jos }i în apele de sub p@mânt. S@ nu te închini înaintea lor }is@ nu le sluje}ti religios...)168

TRADUCEREA VULGATA:

„Non facies tibi sculptile, ne que omnem similitudinem quae estin caelo desuper, et quae in terra deorsum, nec eorum quae sunt inaquis sub terra. Non adorabis ea, neque coles ... Ex.20,4.5 p.p. (S@nu-]i faci ]ie sculptur@, nici vreo asem@nare a câte sunt în cer sus }icu ceea ce este pe p@mânt jos, nici a celor ce sunt în apele de subp@mânt. S@ nu te închini lor, nici s@ le aduci vreun cult ...)169

Cum au interpretat Moise }i primii cre}tini aceast@ porunc@:

„...me anomesete kai poiesete himin heaitois glipton homoioma,pasan eikona, homoioma arsenikoi e thelikoi, homoioma pantos ktenoiston onton epi tes ghes... (S@ nu p@c@tui]i }i s@ v@ face]i asem@naresculptural@, sau vreo icoan@, asem@nare de b@rbat sau de femeie,asem@narea vreunui animal de pe p@mânt...” Deut. 4,16.17 p.p.Septuaginta.170

„În legea sinait@... Moise mai întâi de toate expune porunca, c@Dumnezeu nu poate fi închipuit în chipuri sim]ite: ‘s@ ]ine]i tare însufletele voastre c@ voi n-a]i v@zut nici un chip în aceast@ zi când v-avorbit pe muntele Horeb, din mijlocul focului.’ Deut. 4,15.”171

„...noi nu credem c@ chipurile cioplite ar putea reproduce înf@-]i}area lui Dumnezeu, deoarece este cu neputin]@ s@ reproduci }i s@

167. „Torah, Nebi’im, Ketubim” (Legea, profe]ii }i scrierile) - Biblia -Hebraica, published by the society for distributing Hebrew Scriptures,pag. 135, Exod 20,4-6.

168. „SEPTUAGINTA” Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXXinterpretes edidit Alfred Rahlfs. Editio minor. Duo volumina in uno.Deutsche Bibelgesellschaft Stuttgart 1935, vol.I, pag. 119, Exod 20,4.5p.p.

169. „BIBLIA SACRA” - juxta vulgatam clementinam. Denuo edideruntcomplures Scripturae Sacrae Professores Facultatis theologicaeParisiensis et Seminarii Sancti Sulpitii. Copyright 1927 by Desclee andCo. Paris, pag. 72, Exod 20,4.5 p.p.

170. „SEPTUAGINTA”, Stuttgart 1935, vol.I, pag. 292, Deut. 4,16.17p.p.

171. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul BOR, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 163.

Cui m@ închin

Page 134: Crestinismul parintilor nostri

266 267Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

redai o fiin]@ care este nev@zut@ }i lipsit@ de trup.”(Origen)172

„În adev@r noi nu facem nici icoana (eikona) Dumnezeirii celeinev@zute, nici asem@narea ei, nici umbra ori figura ei... (Oide gar tesaoratoi Theotetos eikona, e homoioma, e schema, e morfen tinaapotiloimen...)”

(Gherman I al Constantinopolului - patriarh -)173

„Când persecu]iile încetar@, atunci num@rul bisericilor crescurepede (sec. IV d.H. n.n.)... Icoane nu erau în acest timp prin biserici.Scârbi]i de chipurile idole}ti din p@gânism }i p@zind cu stricte]e a douaporunc@ a Decalogului, cei dintâi cre}tini se fereau de a înf@]i}a peDumnezeu }i pe sfin]i prin chipuri sculptate sau pictate.”

(Prof.I.Mih@lcescu)174

Ce înseamn@ „proskinesis” }i „latreia”din porunca a II-a?

„proskinesis = închinare...” (oi proskineseis înseamn@ s@ nu teînchini n.n.)175

„proskineo...=...a face plec@ciune sau a omagia prin pro}ternere(Mat.2,2.8.11; 20,20; Luca 4,7; 24,52)... a acorda omagiu divin,închinare ...”176

„latreia = serviciu, ceremonie religioas@... cult, adorare.”177

„latreio...= ...slujire , a face un serviciu în sens religios sau cultic... a aduce cult religios.” (me latreises din porunc@ însemnând s@ nuaduci cult religios imaginilor n.n.).178

„latrie = element secund de compunere savant@ cu semnifica]iade ‘adora]ie’, ‘cult’, ‘divinizare’ (din grecescul latreia).”179

„Kyrion ton Theon soi proskineseis kai aito mono latreiseis(Domnului Dumnezeului t@u s@ te închini }i numai Lui s@-I aduci cultreligios)” Mat.4,10 u.p. Noul Testament în original.

(Iisus)180

Mutarea închin@rii de la Creator la creatur@,de la Dumnezeu la icoane este un sacrilegiu:

„...}i au schimbat slava Dumnezeului nepieritor, într-o icoan@(eikonos) care seam@n@ cu omul putrezirii, p@s@ri, animale cu patrupicioare }i reptile (...kai ellaxan ten doxan toi afthartoi Theoi enhomoiomati eikonos fthartoi anthropoi kai peteinon kai tetrapodon kaierpeton)” Rom.1,23 u.p. Noul Testament în original.181

„...c@ci au schimbat adev@rul lui Dumnezeu în minciun@ }i s-auînchinat (esebasthesan) }i au slujit (elatreisan) creaturii în loculCreatorului care este binecuvântat în veci. Amin.” Rom.1,25 NoulTestament în original.182

172. „Origen - scrieri alese”, trad. de Pr.Prof. T.Bodogae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1984, pag. 500.

173. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinof al BOR, Bucure}ti 1911, tom.II, pag. 227.

174. „Istoria bisericeasc@ universal@” - pân@ la 1054 de I.Mih@lcescu,profesor la Facultarea de teologie, Bucure}ti 1911, vol.I, pag. 128-129.

175. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 237.

176. „The alatytical Greek lexicon revised”, edited by Harold K.Moulton,Michigan USA 1978, pag. 350-351.

177. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucu-re}ti 1911, pag. 8.

178. „Dictionnaire grec-francais du Nuveau Testament”, par MauriceCorrez et Francois Morel, Neuchatel (Suisse), 1971, pag. 150.

179. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, ed.a II-a, Bucure}ti 1978, pag. 619.

180. „The New Greek-English Interlinear Testament”, Illinois USA 1990,pag. 10, Matei 4,10 u.p.

181. „The New Greek-English Interlinear New Testament”, Editor:J.D.Douglas, Illinois 1990, pag. 533, Rom.1,23 u.p.

182. Ibidem, pag. 533. Rom.1,25.

Cui m@ închin

Page 135: Crestinismul parintilor nostri

268 269Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Tot ce e creatur@ (îngeri, sfin]i, obiecte etc.) nu i secuvine închinare (proskinesis), ci doar cinstire (time)

„De aceea (lui Hristos n.n.) Îi slujeau îngerii (Mat.4,11) ca Unuiace era altfel decât ei (de alt@ esen]@ n.n.) }i I se aduce închinare dec@tre ei nu ca unuia ce e mai mare în slav@ (un fel de }ef peste ei n.n.)ci ca Celui ce e altul decât toate creaturile (n@scut }i nu f@cut n.n.) }idecât ei în}i}i, fiind singur propriu Tat@lui }i Fiu dup@ fiin]@ (de acea}inatur@ n.n.). C@ci dac@ I-ar fi adus închinare ca unuia ce-i întrecea înslav@, ar trebui ca fiecare dintre cei mai de jos s@ aduc@ închinare celuice e mai sus. Dar nu este a}a. C@ci creatura nu se închin@ creaturii...ci lui Dumnezeu.

Apostolul Petru îl opre}te pe Cornelie (prozelit evreu dintreromani n.n.) care voie}te s@ i se închine, zicând: ‘}i eu sunt om’ Fapte10,26 (deci omul nu prime}te închinare n.n.).

Îngerul din Apocalips@ îl opre}te pe Ioan care voie}te s@ i seînchine, zicând: ‘Vezi s@ nu faci aceasta. C@ci sunt împreun@ slujitor(deci creatur@ n.n.) cu tine }i cu proorocii, fra]ii t@i }i cu cei ce p@zesccuvintele c@r]ii acesteia. Închin@-te lui Dumnezeu. Apoc.22,9.

Deci e propriu numai lui Dumnezeu s@ I se aduc@ închinare. {iaceasta o }tiu }i îngerii, pentru c@ de}i întrec pe al]ii în slav@, to]i suntcreaturi }i nu sunt dintre cei c@rora li se cuvine închinare, ci dintre ceice se închin@ St@pânului.”

(Atanasie cel Mare - p@rintele ortodoxiei)183

„Voi cinsti, deci, mai mult pe împ@rat, nu când m@ închin lui, cicând m@ rog pentru el. M@ închin lui Dumnezeu, Dumnezeului care estede fapt }i cu adev@rat Dumnezeu, }tiind c@ împ@ratul de Dumnezeu afost rânduit.

Dar m@ vei întreba:- Pentru ce nu te închini împ@ratului?- Nu m@ închin împ@ratului, pentru c@ Dumnezeu n-a rânduit ca

oamenii s@ se închine împ@ratului, ci s@-l cinsteasc@ cu cinstea legiuit@(grece}te: time nu proskinesis n.n.). Împ@ratul nu-i Dumnezeu, ci om,rânduit de Dumnezeu nu pentru a i se închina lui oamenii, ci pentru ajudeca cu dreptate... tot a}a nu este îng@duit s@ te închini altuiadecât numai lui Dumnezeu.”

(Teofil al Antiohiei)184

„Pe sfin]i îi cinstim (time nu proskinesis n.n.) numai ca pe ni}temodele, ca pe unii ce au contribuit la înt@rirea credin]ei în Dumnezeu.Îi cinstim cum cinstim pe înv@]@torii no}tri, pe p@rin]ii no}tri (la caresigur nu ne închin@m n.n.).”

(Dumitru St@niloae)185

„Apoi, nu numim pe sfin]i mijlocitori (c@ci Scriptura nu ne înva]@s@ ne rug@m la Ilie de}i e în cer, c@ci el e un om nu Dumnezeu }i nici nune-ar putea auzi n.n.); c@ci unul este mijlocitorul între Dumnezeu }ioameni, omul Iisus Hristos, care singur, în chip direct, poate s@mijloceasc@ între Tat@l }i noi (doar p@gânii aveau cultul mai multormijlocitori a}a zi}ii zei secundari n.n.).”186

„Idolatria avea mii de zei, dar avea un zeu suprem, cu care nu seegala nici unul.”187

„Pe lâng@ zeul suprem, care era oarecum departe de lume }i la

183. „Sfântul Atanasie cel Mare” - scrieri. Partea I, traducere din grece}tede Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag.256-257.

184. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }iD.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 289- 290.

185. „Sfântul Atanasie cel Mare”, trad. Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1987, pag. 256.

186. „Simbolica” de Hr.Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, Craiova 1955,pag. 327-328.

187. „Cine este Iisus Christos?” de Preot Teofan Herbeiu, traducere dinLacordaire, Arad 1940, pag. 9.

Cui m@ închin

Page 136: Crestinismul parintilor nostri

270 271Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

care se ajungea cu greu sau nu este invocat prea des sunt cultiva]i (înp@gânism n.n.) o mul]ime de zei... (tot a}a zic unii despre sfin]i c@ ‘suntmai aproape de noi }i mai pu]in de temut’ n.n.).”188

„Mijlocitori se numesc sfin]ii în mod abuziv (}i f@r@ nici un temeibiblic, apostolic, ci doar dup@ modelul p@gânismului n.n.).”

(Platon. Catehism p.II-a)189

„‘Unul este Mijlocitorul între Dumnezeu }i oameni - Omul IisusHristos’. Acest Mijlocitor este Unic, pentru c@ numai El împline}te toatecondi]iile - întrunind în Persoana Sa cele dou@ naturi sau firi: este }iDumnezeu adev@rat (deci ne poate auzi }i r@spunde n.n.) }i om adev@rat(deci aproape de noi f@r@ a mai avea nevoie de al]i intermediari n.n.).”190

„C@ci, nicidecum nu zicem c@tre vreun sfânt: Sfinte scap@-m@sau mântuie}te-m@ sau ai grij@ de mine, d@ruie}te-mi binele sau altcevaasem@n@tor, c@ci acestea sunt cu putin]@ numai la Dumnezeu }i nim@nuialtuia” (uita]i-v@ prin c@r]ile de rug@ciuni }i v@ ve]i îngrozi, Iisus fiindînlocuit cu Fecioara Maria }i mul]i al]i „zei secundari” n.n.).191

„Astfel dac@ ei (unii c@lug@ri n.n.) m@rturisesc cu buzele c@mântuirea prin Domnul Hristos ne vine - ca una din persoanele SfinteiTreimi, care singur@ d@ har asupra omului - iat@ c@ unii din ei au ajuns s@spun@ pe urm@ neadev@rul c@ harul coboar@ de la Maica Domnului(numind-o: ‘neschimbat@ mijlocitoare’, ‘singura folositoare’, ‘dezleag@de p@cate pe cei ce se roag@ ]ie’, etc. n.n.).”192

„O alt@ urmare a acestei false înv@]@turi (întâlnit@ mai pregnant lacatolici n.n.) este c@, cultului adresat Sfintei Fecioare i s-a schimbat natura(de fapt cultul are doar aceea}i natur@ n.n.) }i a devenit un adev@rat cultde latrie sau de adora]iune... (chiar prin defini]ie cult = latrie n.n.). esterug@ciunea propriu-zis@, adic@ cultul întemeiat pe credin]@, în putereatrecerii ce are Sfânta Fecioar@ la Însu}i Dumnezeu; adic@ cultul întemeiatpe n@dejde în virtutea mijlocirii mai cu folos din partea Sfintei Fecioaredecât aceea a lui Iisus Christos (adev@rat sacrilegiu n.n.); adic@ cultulîntemeiat pe dragoste, c@ci face din Sfânta Fecioar@ scopul nemijlocita toat@ activitatea religioas@. Ar fi cu greu de crezut pân@ la ce întrecerinelegiuite au ajuns scriitorii Bisericii romano-catolice relativ la SfântaFecioar@ (de}i creatur@ a înlocuit pe Iisus Creatorul n.n.).”193

„Maica Domnului se cuvine cinstit@... ca una ce a n@scut dup@trup pe Fiul lui Dumnezeu, dar nu este Dumnezeu, nu este împ@r-]itoare de har (este tot creatur@ ce nu prime}te închinare }i nefiindDumnezeu nici nu ne poate auzi n.n.).”194

„Prin practicile de}arte (inven]ii omene}ti la sute de ani dup@ Hris-tos n.n.) se atribuie creaturilor puteri pe care acestea nu le au, deasemenea li se d@ acestora o cinstire ce nu se cuvine decât luiDumnezeu.”195

„Majoritatea cre}tinilor de ast@zi tr@iesc via]a p@gânilor de alt@dat@, care se închinau f@pturilor, iar nu lui Dumnezeu.”196188. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1982, pag. 41.189. „Simbolica” de Hr. Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, Ed.Centrului

mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 328.190. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag.297.191. „Simbolica” de Hr.Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, Craiova 1955,

pag. 327.192. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul

ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 86; „Carte de rug@ciuni”, edi]iaa II-a, Bucure}ti 1981, pag. 265-267-271.

193. „Expunerea doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 167-168.

194. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcoportodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 86.

195. „Morala cre}tin@”, manual pentru Seminariile teologice, ed. a II-a,Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 205 autor: Arhid.Prof.Dr.IoanZ@grean.

196. „Epistola Domnului nostru Iisus Christos”, ed. a II-a, 1929, deieromonah Nicodim Mândi]@, Boto}ani, pag. 5.

Cui m@ închin

Page 137: Crestinismul parintilor nostri

272 273Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Este un singur Dumnezeu }i p@rinte al tuturor, care este maipresus de to]i }i care ne-a iubit atât de mult încât pe unicul S@u FiuL-a dat ca pre] de r@scump@rare pentru noi.

S@ credem în El, s@-L iubim mai presus de orice alt lucru, s@ avemn@dejde numai în puterea Lui. C@ci în nimeni altul nu este mântuire.

‘Fiilor, p@zi]i-v@ de idoli!’ (1 Ioan 5,21)”197

CONCLUZIE

„Cu vrednicie }i cu dreptate este a l@uda }i a ne închinanumai lui Dumnezeu. Parc@ auzim în aceste cuvinte ecoulm@rturisirilor sfin]ilor martiri:

‘Noi cinstim pe fiecare om dup@ locul }i cinstea ce i se cuvine,dar pream@rim }i ne închin@m numai lui Dumnezeu’, Cel ce esteneajuns, necuprins, negr@it, pururea fiind }i acela}i fiind.”198

„Dar dac@ din cele ar@tate a]i fost p@trun}i la inim@,g@sindu-v@ în rândul celor ce adesea calc@ în picioare porunca aII-a, am dori ca în c@mara inimilor voastre s@ lua]i hot@râri depoc@in]@ }i îndreptare }i s@ fi]i în stare s@ declara]i ceea ceisraelitenii au r@spuns la o provocare a lui Iosua Navi: ‘Nu, astanu va fi ca noi s@ p@r@sim pe Domnul }i s@ ne apuc@m s@ slujim laal]i dumnezei (creaturi de tot felul n.n.). c@ci Domnul esteDumnezeul nostru” (Iosua 24,26.27).”199

„Dac@ porunca aceasta (a II-a din Decalog) a fost adresat@credincio}ilor de demult ai legii mozaice ca s@-i p@zeasc@ deînchinarea la idoli, la lucruri f@cute de mâini omene}ti, la lucruri

de}arte }i trec@toare, la f@pturi ale lui Dumnezeu, ast@zi ea seîndreapt@ }i c@tre noi, c@tre cre}tini, ca s@ nu ne facem idoli... cis@ aducem închinare ‘în duh }i adev@r’ numai lui Dumnezeu(sublinierea apar]ine c@r]ii de unde e luat citatul n.n.) Cel unul înfiin]@ }i întreit în Persoane: Tat@l, Fiul }i Sfântul Duh, adic@ SfinteiTreimi, Celei de o fiin]@ }i nedesp@r]ite.”200

ROSTUL {I ROLUL IMAGINILOR RELIGIOASE

1. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt:

„- ICONOMAHI (gr. eiconomachoi, r@d. eikon, mache), adic@‘lupt@tori contra imaginilor‘.”201

„Chiar la R@s@rit icoanele erau la început (înainte de anul 600d.H. n.n.) numai monumente religioase }i mijloace de intui]ie; (}i înaceasta nu era nimic r@u n.n.) tocmai mai târziu (dup@ anul 600 d.H.n.n.) începu aici (nu }i în Apus n.n.)... a fi venerate persoanele sauevenimentele sacre ce erau reprezentate pe icoane (}i abia atunci s-aalunecat în idolatrie n.n.).”202

2. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt:

„- ICONOCLA{TI (gr. eikonoklastai, r@d. eikon, klao), adic@‘sp@rg@tori de icoane’.”203

197. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Pr.Dr.{tefan Slevoac@, Buz@u1985, pag. 103.

198. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea1976, pag. 200.

199. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@,cu o prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului, 1985, pag. 103.

200. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, tip@rit@ cu binecuvântareaprea fericitului p@rinte Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1978, pag. 155.

201. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 207.

202. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici. Cartea întâia,vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 223.

203. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, tom.II,Bucure}ti 1911, pag. 207.

Cui m@ închin

Page 138: Crestinismul parintilor nostri

274 275Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„De}i se introduseser@ icoanele religioase, acum din început nuse priveau mai mult decât ni}te monumente ale sfintei istorii biserice}ti,ca un mijloc de înfrumuse]are, edificare }i înv@]@tur@ (}i a}a ar fitrebuit s@ r@mân@ n.n.).”204

3. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt:

„- ICONOLATRI (gr. eikonolatrai, r@d. eikon, latreio), adic@‘persoan@ care se închin@ la icoane’.”205

„Icoanele s@ serveasc@ în loc de c@r]i }i scripturi (nu pentruînchinare n.n.).”

(Paulin de Nola)205

4. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt:

„- ICONODULI (gr. eikon = imagine, dulos = sclav), adic@sclavi sau ‘slujitori ai icoanelor’.”207

„Prin urmare, imaginile erau susceptibile s@ des@vâr}easc@ }i s@adânceasc@ instruirea religioas@ a celor ce nu }tiau carte.”

(Mircea Eliade)208

„De aceste vederi era între al]ii }i Grigorie cel mare, dialogul, epis-copul Romei (604) care a numit icoana: ‘Biblia laicorum, pauperum’.”209

„...privind icoanele ca mijloc de intui]ie religioas@ (nu veneraresau închinare) }i ca biblia s@racilor }i laicilor (biblia laicorum et pauperum);(deci cu valoare pedagogic@, estetic@ n.n.).”210

5. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt:„- STAUROLATRI = care se închin@ la cruce (gr. stauros =

cruce, latru - element secund... cu semnifica]ia ‘care se închin@’).”211

„Evreii de demult în pustie priveau la }arpele de aram@ }i numureau. Noi s@ privim crucea }i s@ ne aducem aminte de patimileDomnului (nu s@ ne închin@m ei n.n.).”212

6. Adev@ra]ii cre}tini SUNT:

- IMAGOFILI, adic@ „prieteni ai imaginilor” de la: „imago =chip, reprezentare plastic@, portret, statuie, imagine.

filo = element prim de compunere savant@ cu semnifica]ia‘prieten’ (gr. philos = prieten)”213.

„Ele (imaginile) ne trezesc sim]@minte înalte de iubire }i recuno}tin]@c@tre Domnul. Ele sunt o Biblie deschis@ (doar atunci când tematicascenelor e biblic@ n.n.) pe care o în]eleg }i ne}tiutorii de carte... (mai alespre}colarii n.n.)... Ele nu se pot confunda nici cu fiin]a pe care o vedempe ele. Ci ele numai ne aduc aminte de persoanele înf@]i}ate acolo.”(departe gândul de a aduce vreun cult religios imaginilor n.n.).214

204. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904,pag. 181-182.

205. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf. Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 207.

206. Ibidem, pag. 202.207. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, edi]ia

a II-a, Bucure}ti 1978, pag. 545.208. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,

Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, pag. 68.209. „Istoria Dogmelor” de Prof.Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu

1904, pag. 181.

210. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, cartea întâia,vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 223.

211. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, edi]iaa II-a, Bucure}ti 1978, pag. 1018 }i 619.

212. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Buz@u1985, pag. 83.

213. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Bucure}ti 1983, pag. 571;„Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, ed. aII-a, pag. 449.

214. „Almanahul cre}tin ortodox pe anul 1959”, Ed.Episcopiei OrtodoxeRomâne, pag. 157.

Cui m@ închin

Page 139: Crestinismul parintilor nostri

276 277Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„De la majoritatea oamenilor care nu se închin@ lui Dumnezeu }inu-I slujesc Lui, Satana are închinarea. În acest sens afl@m }i expresia:‘închinare demonilor }i idolilor’ (imaginilor, chipurilor cioplite sausculptate, pl@cerilor etc. n.n.).”215

„Nu este vreun loc mijlociu ca cineva care nu este cu Hristos s@poat@ fi altundeva decât cu diavolul (deci nu exist@ o închinare secundar@cum au inventat p@gânii n.n.).”

(Augustin)216

7. Cult sau slujire se cuvin numai lui Dumnezeu:

„Puterea aceasta unic@, nesfâr}it@, atot}tiutoare }i atotcuprinz@-toare se nume}te Dumnezeu, iar cinstirea pe care o aducem are un numedeosebit, dup@ cum deosebit@ este }i puterea Lui.

Cu un cuvânt întrebuin]at din cele mai vechi timpuri, aceast@ cinstiredeosebit@ adus@ fiin]ei supreme se nume}te cult sau slujire (cine sus]inecultul f@pturilor sau a lucrurilor f@cute de mân@ omeneasc@ nu este cre}tin,ci p@gân n.n.).”217

„...El (Dumnezeu n.n.) a f@cut toate cele ce exist@ }i prin urmare nuexist@ nimica divin afar@ de Dânsul, }i idolii pe care oamenii r@t@ci]iîi cinstesc... nu sunt alt@ ceva decât f@pturi ... (chipuri, imagini f@cutede mân@ omeneasc@ n.n.).”218

„To]i aceea care nu s-au ridicat la ceea ce este cu adev@rat divin,în cercet@rile lor asupra firii lucrurilor create }i nu s-au luminat din m@re]iacrea]iunii au divinizat când un element din lume, când altul, nesocotind

pe Dumnezeu, care a creat totul.”(Ipolit)219

„Noi am înv@]at c@ în locul F@c@torului a toate }i al ‘Fiului celuiN@scut mai înainte de toat@ f@ptura’ (Col.1,15) nu se cuvine s@ cinstimpe nimeni. C@ci toate f@pturile au fost supuse stric@ciunii }i de}ert@ciunii}i sunt în a}teptarea unei n@dejdi mai bune (nimic în afara Creatorului nueste vrednic de închinare n.n.).”

(Origen)220

„Iustin afirm@ c@ centrul cultului cre}tin ‘este adora]iunea luiDumnezeu, Tat@l drept@]ii }i al virtu]ilor, adora]iunea lui Dumnezeu Fiul}i a Sfântului Spirit’ .”

(Iustin Martirul)221

„O, iubite frate întru Domnul, m@ înfrico}ez când m@ gândesc pelâng@ câ]i mon}tri de t@gad@, de primejdie }i de ignoran]@ trebuie s@-]icau]i drum, în cariera }i în zbuciumul fr@]iei tale! Caut@ pe Domnul,iube}te-L }i sluje}te-L cu înc@p@]ânare! E bun, e milostiv }i nu te val@sa f@r@ lumin@ }i f@r@ mângâiere.”

(Gala Galaction)222

215. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1984, pag. 238.

216. „Despre merit }i p@cat” de Aureliu Augustin.217. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” de Pr.C.Vuiescu în

colab. cu Pr.C.Dron, cu binecuv. ÎPS Irineu, mitropolitul Moldovei }iSucevei, 1942, pag. 8.

218. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 288, vol.II.

219. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 17, tom.II.

220. „Origen. Scrieri alese”, trad. de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1984, pag. 499.

221. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1911, pag. 15.

222. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1958,pag. 6.

Cui m@ închin

Page 140: Crestinismul parintilor nostri

278 279Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CONCLUZIE

„Toate puterile sufletului meu veni]i s@ ne închin@m unuiaDumnezeu în Treime: Tat@lui, Fiului }i Sfântului Duh.”223

„Ca o încheiere la toate acestea, socotim c@ este bine s@sfâr}im cu cuvintele unui celebru scriitor italian Giovani Papini,care, dup@ ce a încheiat de scris o carte, ‘Via]a lui Iisus’, terminacu aceast@ rug@:

‘Avem nevoie de Tine, Iisuse, numai de Tine, de nimeni altul.To]i Te cheam@, f@r@ a }ti c@ Te strig@. Fl@mândul î}i închipuie c@umbl@ dup@ pâine, ci îi e foame de Tine. Însetatul crede c@ vreas@ bea ap@, ci îi este sete de Tine. Bolnavul se mângâie c@ râvne}tes@n@tate, dar boala lui nu-i decât lipsa Ta. Cine urm@re}teadev@rul, Te dore}te f@r@ voia lui pe Tine, cel ce e}ti singuruladev@r vrednic s@ fie cunoscut.”224

„Doar o adev@rat@ cunoa}tere a lui Dumnezeu va avea caurmare }i o adev@rat@ închinare a lui.”225

CÂND M~ ÎNCHIN:

„Drept aceea s-a l@sat ziua sâmbeteipoporului lui Dumnezeu.”

(Ap.Pavel)(Evr.4,9 - trad. Andrei {aguna, mitropolit al Ardealului - 1867)

223. „Acatistul prea sfintei }i de via]@ f@c@toarei Treimi”, cu precuvântarede Stare]ul Timotei al Mân@stirii Neam]u, 1863, pag. 30.

224. „Din tezaurul ortodoxiei”, în ap@rarea credin]ei str@bune, de Pr. {tefanSlevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 135-136.

225. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 46.

Page 141: Crestinismul parintilor nostri

280 281Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

DUMNEZEU - NU OAMENIIFIXEAZ~ ZIUA DE ÎNCHINARE

Legea moral@ este aceea}i în Vechiul}i Noul Testament„Ce cuprinde legea Vechiului Testament?Legea Vechiului Testament cuprinde: 1. Rânduieli care au avut putere numai pentru credincio}ii evrei

(jertfe }i ceremonii ce erau umbr@ a bunurilor viitoare n.n.). 2. Rânduieli care au r@mas în putere }i pentru noi cre}tinii.

Acestea sunt cuprinse mai ales în Decalog, adic@ în cele zece poruncidate de Dumnezeu israelitenilor, prin proorocul Moise }i anume:

1. ‘Eu sunt Domnul Dumnezeul t@u... s@ nu ai al]i dumnezei afar@de Mine’. (E}ire 20,2-3).

2. ‘S@ nu-]i faci chip cioplit, nici asem@narea vreunui lucru dincâte sunt în cer sus }i din câte sunt pe p@mânt jos }i din câte sunt înape sub p@mânt. S@ nu te închini acelora }i s@ nu le sluje}ti lor.’ (E}ire20,4-5).

3. ‘S@ nu iei numele Domnului Dumnezeului t@u în de}ert, c@ nuva ierta Domnul pe cel ce va lua numele Lui în de}ert.’ (E}ire 20,7).

4. ‘Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s-o sfin]e}ti. {ase zilelucreaz@ }i f@ (în acelea) toate lucrurile tale, iar ziua Sâmbetei esteodihna Domnului Dumnezeului t@u; în acea zi s@ nu faci nici un lucru,nici tu, nici fiul t@u, nici fiica ta, nici sluga ta, nici boul t@u, nici oricedobitoc al t@u...’ (E}ire 20,8-10).

5. ‘Cinste}te pe tat@l t@u }i pe mama ta, ca s@-]i fie bine }i s@tr@ie}ti ani mul]i pe p@mânt.’ (E}ire 20,12).

6. ‘S@ nu ucizi’ (E}ire 20,13). 7. ‘S@ nu fi desfrânat’ (E}ire 20,14). 8. ‘S@ nu furi’ (E}ire 20, 15). 9. ‘S@ nu m@rturise}ti strâmb împotriva aproapelui t@u’ (E}ire20,16).

10. ‘S@ nu pofte}ti nimic din câte sunt ale aproapelui t@u’ (E}ire20,17).1

„Legea Noului Testament d@ îns@ un nou în]eles }i o nou@ înf@]i}are(mai profund@ n.n.) poruncilor Decalogului prin interpretarea dat@acestora de Mântuitorul (vezi: Matei 5,17-48). Din aceast@ interpretarenou@ rezult@ c@ Legea se împline}te mai întâi în adâncul inimiicredinciosului }i apoi urmeaz@ împlinirea extern@ a ei. În acest fel(nu prin desfiin]are, cum le-ar place unora n.n.) Mântuitorul pline}te }ides@vâr}e}te Legea Vechiului Testament, deoarece poruncile ei cap@t@un în]eles mai deplin (prin ad@ugire, nu prin eliminare n.n.).”2

„În înse}i exemplele pe care Mântuitorul le d@ privitor lades@vâr}irea (spiritualizarea slovei reci n.n.) Legii Vechi, El arat@aceasta în chip destul de limpede. Astfel Legea Vechiului Testamentoprea uciderea; Legea Noului Testament opre}te înse}i mânia - temeiulspiritual al uciderii” (vezi alte exemple în N.T. n.n.).3

„Legea Noului Testament având ca temelie iubirea, l@mure}te,interiorizeaz@, unific@ }i des@vâr}e}te (nu înlocuie}te n.n.) poruncileVechiului Testament (suntem în contextul legii morale, cele zeceporunci n.n.).”4

De re]inut:

„Într-un chip cu totul deosebit {i-a exprimat Dumnezeu voin]aSa de st@pânitor - mem}ala - pe muntele Sinai, când a dat Decalogul.”5

1. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, tip@rit cu osârdia }ibinecuvântarea ÎPS mitropolit Iustin al Moldovei }i Sucevei, Ia}i 1957,pag. 92-93.

2. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1985, pag. 57.

3. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, Ia}i 1957, pag. 103.4. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Bucure}ti 1985,

pag. 57.5. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Prof. Preot

Ar.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 15.

Când m@ închin

Page 142: Crestinismul parintilor nostri

282 283Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Decalogul, lege moral@ universal@ }i permanent@.” (Prelipceanu)6

„Tabla întâi cuprinde primele patru porunci despre datoriile c@treDumnezeu; tabla a doua cuprinde celelalte }ase porunci despre datoriilefa]@ de aproapele. Legea moral@ a Vechiului Testament începe, deci, cudatoria de a-L iubi pe Dumnezeu }i încheie cu datoriile (iubirea n.n.)fa]@ de aproapele.” (De aceea Iisus a rezumat cele dou@ table ale legiiuniversale }i permanente ca fiind manifestarea iubirii c@tre Dumnezeu}i aproapele n.n.).7

„Fiul lui Dumnezeu f@cându-Se om, Se coboar@ ca Om sub legeafirii }i legea lui Moise, împlinind legea cum n-a împlinit-o nimeni, pentruca s@ Se ridice peste lege. Duce o via]@ cum o cere cu adev@rat legea,ridicându-Se mai presus de ea, ar@tându-Se în Sine mai presus de ea, darnu contrar ei. Cine iube}te ca Iisus, împline}te legea cum n-a împlinit-onimeni. ‘N-am venit s@ stric legea, ci s-o împlinesc’ (Matei 5,17). În Ellegea î}i ajunge ]inta... (Rom. 10,4). Persoana Lui Îns@}i e legeades@vâr}it@, ceea ce vrea Dumnezeu s@ fie omul” (vezi I În.2,6 n.n.).8

SÂMB~TA - ZIUA A {APTEA LA EVREI{I CRE{TINI

Sâmb@ta - zi de închinare la evrei:

„Porunca a IV-a: ‘Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s@ o sfin]e}tipe ea. {ase zile lucreaz@ }i f@ toate lucrurile tale, iar ziua a }aptea este

sâmb@ta Domnului Dumnezeului t@u: s@ nu faci în ziua aceea nici unlucru, nici tu, nici feciorul t@u, nici fata ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, niciboul t@u, nici asinul t@u, }i nici un dobitoc al t@u, nici str@inul cel celocuie}te cu tine. C@ în }ase zile a f@cut Dumnezeu cerul }i p@mântul,marea }i toate câte sunt într-însele, iar în ziua a }aptea s-a odihnit. Deaceea a binecuvântat Dumnezeu ziua a }aptea }i a sfin]it-o’.”9

„Tradi]ia de a serba ziua de sâmb@t@, ridicat@ prin cele 10porunci date lui Moise, la rangul unei legi divine, a r@mas pân@ în ziuade ast@zi nealterat@ în sânul poporului Iudeu” (Traducerile Bibliei carenu au cuvântul sâmb@t@ în Vechiul Testament, ci numai în NoulTestament, sau nici în unul din cele dou@ testamente sunt traducerineloiale, nesincere }i tenden]ioase. A lipsi ziua de sâmb@t@ în V.T. esteuna din ipocriziile }i minciunile cele mai evidente n.n.).10

„Ca zi a Domnului, evreii au ]inut }i ]in }i ast@zi Sâmb@ta...” (c@cia}a a cerut }i cere Dumnezeu în Biblie n.n.).11

Sâmb@ta - zi de închinare la cre}tini:

„Sâmb@ta s-a celebrat, întrucât prive}te ca lege moral@ }i însecolele primitive ale cre}tinismului.”12

„...credincio}ii mai urmau înc@ disciplina religioas@ tradi]ional@

6. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emiliaan Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 363.

7. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1978, pag. 153.

8. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri, partea întâia. Închinarea }i slujireaîn duh }i adev@r”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1991, pag. 326-327.

9. „Morala cre}tin@”, manual pentru seminariile teologice, deArhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 38.

10. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, profesor titular la Facultatea de teologie din Cern@u]i,Ed.Cern@u]i 1925, pag. 116.

11. „Catehismul cre}tinului ortodox” de Irineu, mitropolitul Moldovei }iSucevei, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti, Palatul Sf. Sinod, Ia}i 1990, pag.75.

12.„Liturgica Bisericii Ortodoxe” de Ieromonahul Gabriel R@}canu, 1876,pag. 94 (profesor la Seminarul central din Bucure}ti).

Când m@ închin

Page 143: Crestinismul parintilor nostri

284 285Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(adamic@ n.n.)... odihna de Sabat, rug@ciuni în Templu. Dar ei seadun@ laolalt@ adesea (uneori zilnic n.n) pentru catehizare, frângereapâinii, agape }i rug@ciuni de laud@ (Fapte 22,42.46).”

(Mircea Eliade)13

„În primele timpuri biserica din Ierusalim }i dup@ obiceiul eicelelalte biserici orientale serbau ziua Sâmbetei.”14

„Ziua în care cre}tinii s@vâr}eau cultul lor religios, la început erasâmb@ta.” (Doar împ@ra]ii Adrian }i Constantin cel Mare au deviatcultul cre}tin spre ziua domnului Soare, mithraist@ n.n.).15

„Iar femeile pioase, care asistaser@ la sfâ}ietoarea priveli}te ar@stignirii }i mor]ii Domnului Iisus Hristos, întorcându-se de la mormântpe la vetrele lor, preg@tesc înc@ în aceea}i sear@ aromate }i miruri, iar adoua zi, Sâmb@t@, petrec în toat@ lini}tea, serbând dup@ cum orânduialegea (Mat. 27,57; Marcu 15,42; Luca 23,50; Ioan 19,31).”16

„Semnificativ este c@ îndat@ ce vine ziua de Sâmb@t@, ele înce-teaz@ cu tot lucrul }i serbeaz@ dup@ cum poruncea legea (Luca 23,56)” (Departe de ele gândul c@ Hristos ar fi dezlegat Sâmb@ta cumfusese învinuit n.n.).17

„Deci dar r@mâne înc@ repaus de sâmb@t@ (sabbatismos în origi-nalul grec n.n.) pentru poporul lui Dumnezeu” (vezi Biblia 1688 }i Biblia

mitropolit Andrei {aguna n.n.). (Ap.Pavel)18

„ara apoleipetai sabbatismos to lao toy Theoy” Evr.4,9 (r@mânedeci serbarea Sâmbetei pentru poporul lui Dumnezeu).19

„sabbatismus = ]inerea sâmbetei ca s@rb@toare; vezi scrierilelui Augustin }i Hieronim.” (Deci traducerea de mai sus e foarte [email protected].).20

„sabbatismos = repaus de sabat, s@rb@toare a sabatului.”21

„Iar în sâmb@ta urm@toare, mai toat@ cetatea s-a adunat ca s@aud@ cuvântul lui Dumnezeu. Fapte 13,44.”22

De re]inut: „Credincio}ii socoteau c@ s@pt@mâna de }apte zile a fost stabilit@

de Însu}i Dumnezeu, care }ase zile a lucrat, iar a }aptea zi s-a odihnit.De aceea Biblia interzicea cu stricte]e s@ se lucreze în ziua a }aptea -sâmb@t@ - care era sfânt@ fiind închinat@ Domnului. Aceast@ zi eraconsiderat@ s@rb@toare de c@tre cre}tini }i evrei.”23

„Iar pe str@inii (de alt neam n.n.) alipi]i de Domnul ca s@ slujeasc@}i s@ iubeasc@ numele Domnului }i s@ fie slujitorii S@i, pe to]i câ]i vorp@zi ziua Sâmbetei, f@r@ s-o pâng@reasc@ }i vor st@rui în leg@mântul

13. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 314.

14. „Istoria bisericii cre}tine de la începutul ei }i pân@ în zilele noastre” deDimitrie C.Boroianu, Ia}i 1900, pag. 209.

15. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Calist I.Boto}@neanu }iProtoprezbiterul Simion Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti1903, pag. 50.

16. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 72.

17. Ibidem, pag. 73.

18. „Noul A}ez@mânt”, tradus din limba original@ greac@ de Dr.N.Nitzulescu; Arhip@stor }i mitropolit primat fiind de a doua oar@,D.D.Iosif Gheorghian, Bucure}ti 1897, pag. 362 (Evr.4,9).

19. „The New Greek - English Interlinear New Testament”, Illinois 1990,pag. 765 (Evrei 4,9).

20. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed.{tiin]ific@ }i Enciclopedic@,Bucure}ti 1983, pag. 1080.

21. „Dictionnaire grec-francais du Nuveau Testament” de Maurice Carrez}i Francois Morel, Neuchatel (Suisse) 1971, pag. 218.

22. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 125A (Fapte 13,44).

23. „Sisteme calendaristice” de Gheorghe St@nil@, Ed. {tiin]ific@ }iEnciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 110.

Când m@ închin

Page 144: Crestinismul parintilor nostri

286 287Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

meu; pe ace}tia îi voi duce în muntele cel sfânt al meu }i îi voi bucura încasa mea de rug@ciune... iar templul Meu, cas@ de rug@ciune se vachema pentru toate popoarele” Is.56..6-7.24

ORIGINEA DENUMIRII DE SÂMB~T~

Sâmb@t@ de la Sabat, Sabaton: „Ca }i evreii cei vechi, tot a}a }i grecii de demult }i cei de azi

numesc zilele s@pt@mânii dup@ num@rul ce ocup@ ele în cuprinsul celor7 zile spre exemplu: 1, 2, 3, 4, 5. A}a ei zic: deutera (ziua a doua =Luni), triti (a treia = Mar]i), tetarti (a patra - Miercuri) ... parascheve(adic@ ‘preg@tire’ = Vineri)... Sabaton = Sâmb@t@” (Noul Testamenteste scris în greac@ n.n.).25

„Grecii nu au cunoscut s@pt@mâna în perioada mai veche a istorieilor, ci au împrumutat-o ulterior de la evrei. Unele zile ale s@pt@mâniierau indicate prin numere: 2 pentru luni, 3 pentru mar]i, etc. Altele aveaudenumiri: ziua a }asea era ‘ziua preg@tirii’ (Paraschevi), iar a }aptea‘Sabat’.”26

„... Sâmb@ta - Subbota - care provine de la cuvântul din limbaveche evreiasc@ ‘Sabat’ = sfâr}itul lucrului, odihn@” (Vechiul Testamenteste scris în ebraic@ }i tradus în greac@ n.n.).27

„În porunca a patra a Decalogului dat de Dumnezeu prin Moise

pe muntele Sinai, s-a stabilit ca s@rb@toare s@pt@mânal@ Sâmb@ta -Sabatul.”28

„Adu-]i aminte de ziua Sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea. {ase zilelucreaz@ }i f@ toate lucrurile tale. Iar ziua a }aptea este Sâmb@t@, ziuaDomnului Dumnezeului t@u” Exod 20,8-10 p.p.29

„... Sâmb@ta, care înseamn@ ziua de odihn@.” (E minunat c@ }i înlimba str@mo}ilor mei când zic sâmb@t@ zic de fapt ziua de odihn@ n.n.).30

„sabbaton = ...termenul are în]eles în primul rând de ‘sabat’ sau‘sâmb@t@’...” (acest termen grec se g@se}te în Septuaginta VechiuluiTestament }i în Noul Testament n.n.).31

„sabato (sabbato) = sâmb@t@” (italienii, popoare înrudite cu noiau numirea biblic@ a zilei a }aptea a s@pt@mânii n.n.).32

„sabado = 1. Sâmb@t@, 2. relig. Sabat” (portughezii au totdenumirea biblic@ pentru ziua sâmbetei din limba român@ n.n.).33

„SABAT = Sâmb@t@” (deci orice evreu, grec, italian, portughez,spaniol, etc. nume}te Sâmb@ta noastr@ Sabat n.n.).34

24. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i NouluiTestament”, tradus@ dup@ textele originale de preo]ii profesori VasileRadu }i Gala Galaction, Bucure}ti 11938, pag. 712.

25. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de R@s@rit” deBadea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1912,pag. 117.

26. „Sisteme calendaristice” de George St@nil@, Ed.{tiin]ific@ }iEnciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 73.

27. Ibidem, pag. 112.

28. „Morala cre}tin@” pentru cursul secundar }i normal, edi]ia a II-a 1923,pag. 79.

29. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”,tradus@ de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti1938, pag. 80.

30. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 164.31. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 428.32. „Dic]ionar italian-român”, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti

1983, pag. 831.33. „Dic]ionar portughez-român” de Angela Mocanu }i Adelina Bronco,

Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 541.34. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Moneca, ed.a

II-a, Ed.Academiei RSR, Bucure}ti 1978, pag. 953.

Când m@ închin

Page 145: Crestinismul parintilor nostri

288 289Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sâmb@ta este Sabatul zilei a }aptea a s@pt@mânii(în Vechiul }i Noul Testament)

„De pild@, ziua a }aptea, de care vorbesc to]i oamenii, dar ceimai mul]i nu-i cunosc sensul; evreii o numesc ‘sabbaton’ }i se traduceîn grece}te prin ‘}apte’.”35

„...Sabaton, adic@ sâmb@t@.”36

„SABAT (sabbaton): Termen ebraic transcris în greac@ }i careînseamn@ ‘zi de odihn@’ sau ziua a }aptea, redat în române}te prin‘sâmb@t@’...” (Chiar }i ast@zi la greci ‘sabaton’ }i la evrei ‘sabat’corespunde cu sâmb@ta la români n.n.).37

„...în vremea când s-au scris Evangheliile }i celelalte scrieri aleNoului Testament, zilele s@pt@mânii nu aveau numiri de planete, sateli]i}i zei, ca ast@zi, numiri luate dup@ romani (p@gâni n.n.), ci atât evreii,cât }i grecii le num@rau }i ziceau: prima zi a s@pt@mânii, a doua, a treia...pân@ la a }aptea care... era sâmb@ta sau sabatul.” (în latina poporuluide rând: sambata n.n.).38

„...Vineri, ce corespunde cu numele ‘parschevi’ sau zi de preg@tire,adic@ de preg@tire pentru sâmb@t@, c@ci a}a numea Biblia greceasc@(originalul Noului Testament n.n.) Vinerea sau ziua a 6-a a s@pt@mânii...(dac@ Vineri e a }asea, sigur a }aptea este Sâmb@ta n.n.).” 39

„Sâmb@t@ este odihna Domnului... ziua a }aptea este Sâmb@t@.” (Chiril al Alexandriei)40

„Dup@ ce a trecut Sâmb@ta, când se lumina de ziua întâia as@pt@mânii (Duminica), a venit Maria Magdalena }i cealalt@ Marieca s@ vad@ mormântul” Mat.28,1. (dac@ Duminica e ziua întâia as@pt@mânii nu e greu de aflat chiar din Noul Testament care e ziua a}aptea a s@pt@mânii cerut@ de porunca din Decalog n.n.).41

„...Origen (mort 254 d.H.) zice acestea: ‘Avem pe a patra - Mier-curea - }i pe a }asea zi - Vinerea -” (Dac@ Miercurea e a 4-a sigurSâmb@ta e a }aptea n.n.).42

„Iar germanii ca }i toate popoarele teutonice numesc... Mittwoch(mijlocul s@pt@mânii = Miercuri).” (Dac@ Miercuri e mijlocul s@pt@-mânii atunci Sâmb@ta este ziua a }aptea n.n.).43

„În limba rus@ ca }i în celelalte limbi slave (ucrainian@, bielorus@,bulgar@, ceh@, sârbo-croat@, polonez@) denumirile zilelor s@pt@mâniiprovin de la numerele ordinale ale acestora... cu excep]ia zilei de miercuri- Sreda - care înseamn@ mijlocul s@pt@mânii...” (dac@ Miercuri e lamijloc, sigur a }aptea zi e Sâmb@ta ca }i în Sfânta Scriptur@ n.n.). 44

„... Sâmb@ta, ziua a 7-a a s@pt@mânii...” (Biblia nu cunoa}te oaltfel de s@pt@mân@ n.n.).45

Ecoul zilei a }aptea din Eden la popoarele devenite p@gâne„La unele popoare ale vechimii, cu toat@ întunecarea într-însele

a con}tiin]ei religioase, s-au p@strat unele tradi]ii despre facerealumii }i aceasta cu deosebire la acele persoane care au tr@it în îns@}i35. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.Pr.Prof.T.Bodogae, Pr.Prof.Olimp

C@ciul@, Pr.Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 304.36. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 403.37. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 420.38. Ibidem, pag. 129.39. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.II, Ed.

tipografiei c@r]ilor biserice}ti din Bucure}ti 927, pag. 207.40. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri; Închinarea }i slujirea în duh }i

adev@r.”, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 236.

41. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1968, pag. 1195.

42. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod,Bucure}ti 1912, pag. 404.

43. Ibidem, pag. 117.44. „Sisteme calendaristice” de George St@nil@, Ed.{tiin]ific@ }i

Enciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 112.45. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II,

Bucure}ti 1912, pag. 118.

Când m@ închin

Page 146: Crestinismul parintilor nostri

290 291Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

leag@nul omenirii, sau nu departe de el. A}a într-o înf@]i}are mai curat@tradi]ia aceasta o întâlnim la vechii locuitori ai Mesopotamiei (accadieniisau asiro- babilonienii }i chiar sumerienii ca cei mai vechi n.n.).”46

„La asiro-babilonieni a }aptea zi era zi de odihn@.”47

„Ziua a }aptea a f@cut-o El zi sfânt@, }i a poruncit s@ încetezeorice munc@. Atunci s-a ridicat la orizont soarele întru slav@.”

(document accadian)48

„Sumerienii...au împ@r]it luna în s@pt@mâni de câte 7 zile în-cepând cu luna nou@ din fiecare lun@” (musulmanii }i cre}tinii ce auacceptat ziua soarelui de}i au 7 zile în s@pt@mân@, ei nu au s@pt@mânabiblic@ cu Sâmb@ta ca ziua a }aptea n.n.).49

IISUS - DOMNUL SÂMBETEI (Sabatului)

Iisus - creatorul omului }i al Sâmbetei„Domnul a îndurat patimile pentru sufletul nostru, El, Care este

Domnul întregii lumi, c@ruia Dumnezeu I-a zis la întemeierea lumii: ‘S@facem om dup@ chipul }i asem@narea noastr@’ (deci cel ce S-a odihnit}i a binecuvântat ziua a }aptea este chiar Iisus, Domnul Sâmbetei n.n.).50

„C@ci Fiul S-a coborât sub lege, de}i era ca Dumnezeu D@t@torulvie]ii (deci }i al Sâmbetei n.n.).”

(Chiril al Alexandriei)51

„El, Hristos a fost numit Domn al Sâmbetei pentru c@ El a sus]inutSâmb@ta ca pe ceva al S@u. Hristos n-a desfiin]at Sâmb@ta pe careEl o ]inea.”

(Tertulian)52

„C@ Domn este }i al sâmbetei Fiul Omului. Mat.12,8.”53

Hristos red@ Sâmbetei sensul ei primar înl@turândîngr@dirile iudeilor

„Legali}tii iudei nu se m@rgineau la simpla împlinire a legii lui Moise(a}a cum a dat-o Dumnezeu n.n.), ci cu trecerea timpului al@turar@ laea o mul]ime de adause arbitrare (porunci n@ucitoare omene}ti n.n.)c@rora cu vremea le d@deau chiar mai mult@ importan]@ decât îns@}ilegii lui Dumnezeu.”54

„Iisus... a luptat printre altele cu formalismul riguros al fariseilorcare au creat pentru ap@rarea Legii o mul]ime de interdic]ii }i restric]iiabsurde. În timpul sabatului nimeni nu putea s@ c@l@toreasc@, s@poarte un }al, s@ ridice de jos un prosop care a c@zut, s@ rup@ un spicde grâu ca s@-}i astâmpere foamea... Iisus a protestat împotriva tuturoracestor prescrip]ii n@ucitoare, încercând s@-i redea sabatului sensullui primar (ca zi sfin]it@ }i binecuvântat@ în care omul se întâlne}te cuDumnezeul s@u într-un mod deosebit n.n.). Sabatul este pentru oameni(un dar special pentru ei n.n.) }i nu oamenii pentru sabat - a spus întimpul unei dispute. Pentru farisei, dar }i pentru familia lui aceasta afost o declara]ie }ocant@, eretic@, ba chiar rebel@.”55

46. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 107.

47. „Civiliza]ia Asiro-Babilonian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1981,pag. 309.

48. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A. P. Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 108.

49. „La început a fost Sumerul” de Vojtech Zamarovsky, Ed.Albatros,Bucure}ti 1981, pag. 159.

50. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de D.Fecioru, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1979, pag. 118.

51. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri; Închinarea }i slujirea în duh }iadev@r”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 326.

52. „Contra lui Marcion” de Tertulian, cartea a IV-a, cap.XII.53. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia Sfântului Sinod al BOR, Bucure}ti

1991, pag. 1110.54. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad.de

Nicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 378.55. „Povestirile evangheli}tilor” de Zenon Kosidowski, Editura Albatros,

Bucure}ti 1979, pag. 249.

Când m@ închin

Page 147: Crestinismul parintilor nostri

292 293Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Ucenicii deja odat@ stârnir@ o extrem@ nedumerire în aceste temelegaliste, c@ rupeau }i frecau în palme spice de orz în ziua sâmbetei, c@ruilucru c@rturarii iudei îi d@deau aceea}i importan]@ ca }i cum ei ar fisecerat }i treierat în ziua sfânt@ (acuzându-L pe Iisus c@ a dezlegatSabatul n.n.).”56

„Iudeii s-au remarcat în toat@ vremea prin o observare cât maistrict@ }i mai minu]ioas@ a legii mozaice mai ales cu privire la serbareazilelor de Sâmb@t@ }i de s@rb@toare, îngr@dindu-le cu o mul]ime deporunci de am@nunt care aveau menirea s@ împiedice violarea sfin]enieiacestor zile. De aceea ei la rândul lor nici nu puteau s@-I ierte DomnuluiIisus Hristos, c@ Dânsul a cutezat s@ se transpun@ peste aceste porunciale lor (pe care El le-a dezlegat n.n.) }i s@ vindece într-o zi de Sâmb@t@pe un olog de 38 de ani de lâng@ lacul Bethesda dându-i ordinul expresca s@-}i ia patul (rogojina n.n.) }i s@ plece la casa sa.”57

„ Pat. Cuvântul pat în Biblie înseamn@ o saltea sub]ire, ori o blan@,o p@tur@ sau o cerg@ mai groas@ care se strângea ziua neavând loc fix}i care era întins@ noaptea jos. De un astfel de pat era vorba cândMântuitorul a poruncit paraliticului s@-}i ia patul s@u acas@ (Mat.IX,6;Marcu II,9).58

„Pentru a le da auzitorilor s@i dovada c@ n-a venit ca s@ strice legea,ci ca s@ o împlineasc@ în tot cuprinsul ei, Domnul ]ine s@ le mai spun@c@ nici nu este mul]umit cu felul cum c@rturarii }i fariseii împlinesc legea.”59

„S@ nu se cread@ c@ Domnul a dezlegat în privin]a stric@rii Legii}i a profe]ilor, ci în privin]a împlinirii }i ad@ugirii (cre}terii) celor maides@vâr}i]i (Iisus nu a dezlegat ca s@ scad@ din legea moral@, ci ca s@adauge n.n.).

Matei: ‘S@ nu socoti]i c@ am venit s@ stric legea sau proorocii,n-am venit s@ stric, ci s@ împlinesc’.

C@tre Romani: ‘Desfiin]@m noi legea prin credin]@? S@ nu fie!Dimpotriv@, înt@rim legea.’A}a cum legea interzice faptele cele rele, lafel Evanghelia (opre}te) înse}i patimile ascunse ale sufletului.”

(Sf.Vasile cel Mare)60

„{i pentru a le ar@ta cât de insuficient@ este împlinirea legii cumo practic@ c@rturarii }i fariseii }i ce pretinde Dânsul de la ai S@i în aceast@direc]ie, Domnul discut@ în fa]a tuturora mai multe porunci din lege:

a) Porunca a 6-a din Decalog:‘S@ nu ucizi!’ (Mat.5,21-26).b) Porunca a 7-a:‘S@ nu desfrânezi!’ (Mat.5,27-30)...”61

„Întrebare:

Dar în Evanghelie se pomene}te numai de poruncile 5, 6, 7, 8 }i9. Pe 1, 3, 4 }i 10 le-a înt@rit oare Domnul?

R@spuns:

Pe cea dintâi a înt@rit-o (nu a desfiin]at-o, nici nu a înlocuit-o cualtceva n.n.) în r@spunsul dat legiuitorului la întrebarea care porunc@este mai mare din lege; pe a treia când a înv@]at împotriva jur@mântului;pe a patra când i-a explicat în]elesul f@când vindec@ri (sus]inând via]an. n.) Sâmb@ta; pe a zecea când s-a ridicat împotriva gândurilor c@tre

56. Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere deNicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, pag. 378.

57. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, profesor titular la Facultatea de teologie din Cern@u]i, 1925,pag. 96.

58. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcoportodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 23.

59. „Sfânta Evanghelie dup@ Matei” cu comentar de Dr.Vasile Gheorghiu,vol.I, Cern@u]i 1925, pag. 216.

60. „Sfântul Vasile cel Mare”, traducere de Prof. Iorgu D.Ivan, Ed. IBMal BOR, Bucure}ti 1989, pag. 136.

61. „Sfântul Vasile cel Mare”, traducere de Prof. Iorgu D.Ivan, Ed. IBMal BOR, Bucure}ti 1989, pag. 216.

Când m@ închin

Page 148: Crestinismul parintilor nostri

294 295Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

femeia str@in@ }i în pilda despre plata egal@ a lucr@torilor viei.”62

„Fiind ‘Domn }i al Sâmbetei’ Domnul S-a transpus numaipeste uzan]ele f@r@ rost ale iudeilor de pe vremea Sa când serbauzilele de Sâmb@t@ (nu peste porunca a IV-a din Decalog dat@ de Dum-nezeu, deci }i de El n.n.), ar@tând prin faptele Sale bune }i de îndurare,precum }i prin vindec@rile Sale minunate, c@ în zilele de Sâmb@t@ nupoate fi oprit nim@nui de a face bine (sus]inând via]a cuiva n.n.) Marcu3, 4. În realitate nimeni nu putea ca s@-L v@deasc@ pe Domnul de vreunp@cat; Ioan 8, 46 (învinuirea c@ ar fi dezlegat ziua Sâmbetei a r@masdoar învinuire n.n.).”63

Hristos Însu}i ne arat@ cum s@ serb@m Sâmb@ta

„Râvnind la paza legii }i l@udându-se cu dreptatea, ace}tiînv@]@tori ai poporului în realitate pervertir@ întreg sensul intern al legii.În m@run]i}urile ritualelor, n@scocite de ei, ei (c@rturarii }i fariseii n.n)observau severitatea neobi}nuit@, ca de exemplu în observareahot@rârilor pentru sâmb@t@ }i cur@]enie.”64

„Urm@rind via]a Mântuitorului a}a cum ni se înf@]i}eaz@ ea înSf.Evanghelii, constat@m c@ în cursul activit@]ii Sale p@mânte}ti,Domnul... a îndeplinit legea ca nimeni altul }i a des@vâr}it-o(spiritualizând, adâncind litera rece a slovei n.n.).”65

„De odihna impus@ de porunca a patra a Decalogului trebuies@ se bucure nu numai oamenii, ci }i toate dobitoacele cu care se ajut@omul în munca sa. Iar obliga]ia de a nu face nimic în ziua de odihn@ nutrebuie în]eleas@ cum o în]elegeau fariseii, ab]inându-se de la oricelucru, ci a}a cum a înv@]at Mântuitorul nostru Iisus Hristos c@ nu esteoprit a face o fapt@ bun@ în ziua de odihn@ (cre}tinii dup@ modelul luiIisus s@rb@toresc Sâmb@ta altfel decât iudeii n.n.).”66

„PALADIE: A}adar, Sâmb@ta ne vom opri, dup@ voin]a Celui cea dat legea, de la orice lucru.

CHIRIL: Nu simplu de la oricare, Paladie. C@ci oprirea de la acugeta }i a face cele care plac lui Dumnezeu }i aduc un folos mare, nuînvrednice}te de laud@. De aceea nu în zadar a ad@ugat, socotesc,Sfânta Scriptur@, c@ ziua Sâmbetei trebuie s@ fie sfin]it@ de noi. ‘Adu-]iaminte, zice, de ziua Sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea’.”

(Chiril al Alexandriei)67

„Chiar legile sâmbetei, cu nesfâr}itele lor a}ez@ri (fariseice }ic@rtur@re}ti aberante n.n.) au g@sit în El (Iisus) o tâlcuire învior@toare}i scurt@: ‘E îng@duit a face bine sâmb@ta’ (u}urarea suferin]elor celorbolnavi, izola]i etc. n.n.)... O astfel de înv@]@tur@ a fost ascultat@ printrerabini }i ei au fost umplu]i de o extrem@ agita]ie.”68

„Repausul zilei sabatului nu e îns@ numai o re]inere de la lucr@rilefizice, ci }i un prilej de examinare a vie]ii, de aducere-aminte decrearea lumii, iar pentru poporul evreu îndeosebi de aducere-aminte

62. „Catehism cre}tin ortodox” de mitropolitul Antonie al Kievului, cu oprefa]@ de Î.P.S. mitropolit Pimen al Moldovei, tradus în române}te deEcon.Î.P. [incoca, profesor Ia}i, Tipografia sfintei m@n@stiri Neam]u,1925, pag. 134.

63. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 83.

64. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, vol.IV,tradus de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, pag. 301.

65. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Preot Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 13-14.

66. „Catehismul cre}tinului drept credincios” sub îndrumarea }ibinecuvântarea Î.P.S. Iustin, mitropolitul Moldovei }i Sucevei, Ia}i1957, pag. 97.

67. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri: Închinarea }i slujirea în duh }iadev@r”, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 232.

68. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 383.

Când m@ închin

Page 149: Crestinismul parintilor nostri

296 297Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

de scoaterea lui din robia egiptean@ }i de toate binefacerile primite dela Dumnezeu (Deut.5,15). Porunca aceasta... înal]@ pe om (cel careo respect@ n.n.) din punct de vedere moral }i îi d@ prilejul de a cultivacele mai alese virtu]i religioase }i morale. (De aceea Domnul Sâmbeteia inclus-o în Legea moral@ numit@ Decalog n.n.).”69

„Fericit este omul (nu doar iudeul n.n.) care s@vâr}e}te acestea}i care ]ine la ele: p@ze}te ziua Sâmbetei s@ nu fie pâng@rit@ }i î}i fe-re}te mâna lui ca s@ nu f@ptuiasc@ nici o fapt@ rea; }i s@ nu zic@ cel dealt neam, care s-a al@turat de Domnul: ‘Osebi-m@-va Domnul de po-porul S@u!’ Is. 56,2.3 p.p.”70

Preg@tirea pentru serbarea Sâmbetei începe cu o zi înainte „Ziua de Vineri, numit@ de Marcu (15,42) ‘ziua înainte de Sâm-

b@t@ (pro-sabbaton)’ este caracterizat@ de to]i evangheli}tii totdeo-dat@ ca ‘zi de preg@tire (parascheve)’- (grecii p@streaz@ acela}i limbajbiblic pân@ azi numind ziua de Vineri, ca ‘zi de preg@tire’; vezi }i ex-presia sfânta Paraschiva sau sfânta Vineri n.n.).”71

„Iudeii eleni}ti (ca }i apostolii }i grecii pân@ azi n.n.) numeau vi-nerea (parascheve) adic@ preg@tire, deoarece aceast@ zi ei o consa-crau preg@tirii pentru sâmb@t@.”72

„Prepararea bucatelor era iertat@ în zilele de s@rb@toare, dar@oprit@ în zile de Sâmb@t@” (vezi Exod 16,23 în original sau traducereade la 1688 n.n.).73

„Dar@ }coala lui Hillel era de socotin]a, c@ în afar@ de preparareabucatelor în zile de s@rb@toare se mai puteau plini }i alte lucr@ri, careerau oprite în zile de Sâmb@t@.”74

„Evreii calculau ziua de la un apus de soare pân@ la alt apus desoare, }i asemenea calcul e admis în Biblie, cum se vede aceasta dindeterminarea duratei sâmbetei... Asemenea calcul se p@streaz@ pân@ast@zi în tipicul bisericesc }i în c@r]ile de cult ale Bisericii ortodoxe.”75

„Ziua se apropia de sfâr}it }i de la asfin]itul soarelui se începeasâmb@ta” (nu de la miezul nop]ii cum procedeaz@ p@gânii n.n.).76

„Ziua bisericeasc@ începe la cre}tinii ortodoc}i ca }i în VechiulTestament cu apusul soarelui }i de aceea se face vecernia (serviciuldivin de seara n.n.) fiec@rei zile în seara ce o precedeaz@ (exemplu:vineri seara n.n.); iar dup@ împ@r]irea roman@ (p@gân@ n.n.), ziua civil@începe cu miezul nop]ii” (din acest punct de vedere se pare c@p@gânismul e mai mult uzitat n.n.).77

„...începutul sâmbetei - vineri seara la apusul soarelui }i se terminasâmb@t@ seara la ivirea stelelor -

1. –Interzise:

a) scoaterea slugilor }i animalelor la munc@ în aceast@ zi (Exod23,12)

b) aprinderea focului (c@rat lemne, spart lemne, etc. n.n.) }i g@titulhranei (Exod 16,23; 35,3)

69. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1985, pag. 38.

70. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i NouluiTestament”, tradus@ de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction,Bucure}ti 1938 pag. 712.

71. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 74.

72. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 546.

73. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr. VasileGhoerghiu, Cern@u]i 1925, pag. 103.

74. Ibidem, pag. 103.75. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de

patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 545.76. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, vol.V,

Bucure}ti 1946, pag. 607.77. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod,

Ed.Bucure}ti 1912, pag. 117.

Când m@ închin

Page 150: Crestinismul parintilor nostri

298 299Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

c) aratul }i recoltatul (Exod 34,21)d) comer]ul (Neemia 10,31; 13,15). 2. –Îng@duite:

a) lucr@rile pentru oficierea slujbelor religioase (Lev.6,9-13;Numeri 28,3-10).

b) ospe]ele jertfelor (Luca 14,1)c) cazurile la nevoie }i lucr@ri caritabile (în scopul salv@rii vie]ii

n.n.) Matei 12,8.12; Marcu 2,27.d) vindecarea bolnavilor (Matei 12,10.12; Marcu 3,1-4; Ioan

5,8- 10;9,14) (Iisus }tie mai bine ca oricine cum trebuie serbat@ Sâ[email protected].).e) hr@nirea }i ad@parea animalelor (Luca 13,14-16)f) sau salvarea acestora (Luca 14,5)g) astâmp@rarea necesar@ foamei (Matei 12,1-5; Marcu 2,23;

Luca 6,1-5). (Observa]i exemplul lui Hristos n.n.).”78

„Vindec@rile acestea (amintite mai sus n.n.) ca s@vâr}ite într-osâmb@t@, iar@}i stârnir@ cârtire printre farisei, dar totodat@ au servit }ica prilej nou pentru Mântuitor s@ l@mureasc@ adev@rata menire asâmbetei, duhul c@reia nu contrazice nicidecum facerea de bine altora(în ceea ce prive}te sus]inerea vie]ii n.n.).”79

De re]inut:

„Dac@ vei st@pâni piciorul t@u în ziua Sâmbetei }i nu-]i vei maivedea de treburile tale în ziua mea cea sfânt@, ci vei socoti ziuasâmbetei ca desf@tare }i vrednic@ de cinste, ca sfin]it@ de Domnul }ivei cinsti-o, f@r@ s@ mai umbli (pe c@ile tale n.n.), f@r@ s@ te maiîndeletnice}ti cu nevoile tale }i f@r@ s@ mai vorbe}ti de}ert@ciuni, atunci

vei afla marea ta bucurie întru Domnul” Isaia 58,13.14 p.p. (DomnulSâmbetei - Iisus Hristos - te va binecuvânta }i sfin]i }i pe tine n.n.).80

„Tot în Legea Veche este amintit muntele Sinai. Pe el a v@zut Moiseîn drum spre Canaan, m@rirea lui Dumnezeu. Pe Sinai a primit ‘Tablelelegii’ cu cele zece porunci. El este astfel muntele în care s-a descoperitlegea moral@ natural@, temeiul de c@petenie al vie]ii cre}tine.” 81

„S@ ne bucur@m... c@ stelele au un st@pân }i sufletele noastre oinviolabil@ lege moral@.”

(Gala Galaction)82

SABATE CEREMONIALE ÎMPLINITEPRIN VENIREA LUI MESIA

1. Cele 7 s@rb@tori }i sabate, altele decât Sâmb@tas@pt@mânal@

„Dealtcum zilele s@rb@toarei Azimilor }i tot a}a s@rb@toareaCincizecimii }i a Colibelor erau s@rb@tori de rangul prim }i fiecareIudeu c@uta s@ le serbeze în toat@ cur@]enia, ferindu-se a face vreo fapt@,prin care s-ar fi violat sfin]enia lor” (caracterul lor de sâmbete f@ceas@ fie uneori numite cu termenul de Sabate n.n.).83

78. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia episcopulortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 27.

79. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag.478.

80. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a NouluiTestament”, tradus@ dup@ textele originale ebraice }i grece}ti de preo]iiprofesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 714.

81. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, edi]ia a II-a, Oradea1976, pag. 17.

82. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Ed.Institutului Biblic }i de MisiuneOrtodox@, Bucure}ti 1958, pag. 327.

83. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 98.

Când m@ închin

Page 151: Crestinismul parintilor nostri

300 301Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

a) S@rb@toarea Pa}tilor

„Pa}tile, fiind cea mai solemn@ dintre s@rb@torile anuale se serbatimp de }apte zile... Pa}tele aveau o importan]@ profund@ preînchipui-toare” (cele }apte zile erau numite s@rb@toarea Azimilor n.n.).84

„Între ziua de Sâmb@t@ (s@pt@mânal@ n.n.) }i ziua de 15 Nisannu exist@ a}adar@ alt@ deosebire în serbarea lor, decât numai aceea c@în ziua de 15 Nisan (prima zi a Azimilor n.n.) se permitea preg@tireabucatelor strict necesare pentru trai” (din cauza caracterului lor asem@-n@tor cu al Sâmbetei s@pt@mânale, aceste s@rb@tori erau numite sabatede}i nu se confundau în totul cu Sabatul zilei a }aptea, Sâmb@ta n.n.).85

b) S@rb@toarea trâmbi]elor

„S@rb@toarea trâmbi]elor, care se s@vâr}ea în ziua întâia a luniiTi}ri, în care se începea anul civil, dar care era al }aptelea, a}a zicând,lun@ sâmb@tal@ a anului sfânt. Deoarece aceast@ zi c@dea sâmb@ta,de aceea }i înse}i pr@znuirea ei avea caracterul sâmbetei. Sosirea eise vestea prin trâmbi]e, de unde }i-a }i primit numirea.”86

c) S@rb@toarea Cincizecimii

„Cincizecimea (Rusaliile n.n.) s@rb@toarea seceri}ului, era ca ocompletare a Pa}telui. Ea ]inea numai o zi, dup@ 50 de zile de la Pa}ti,la finele lui Mai. Intervalul dintre ele era timpul vesel al seceri}ului }i înziua cincizecimii se aduceau jertf@ primele pâini (daruri de mâncare n.n.)

din roadele noi. Cu aceast@ s@rb@toare se împreuna }i amintirea d@riilegii celei din Sinai.”87

d) S@rb@toarea corturilor

„S@rb@toarea corturilor încheia ciclul s@rb@torilor anuale }i sedistingea prin mari veselii. Ea era în acela}i timp }i mul]umire pentruseceri}ul adunat }i amintire a acelui timp, când israeli]ii tr@iau în ‘corturi’în timpul petrecerei lor în pustie. Ea se s@vâr}ea toamna, când eraudeja adunate toate roadele p@mântului }i ]inea 7 zile }i se termina înziua a opta ‘prin adunarea sfânt@’.” (asem@n@toare Sâmbeteis@pt@mânale, de aceea se mai numea cu termenul de Sabat n.n.)88

„Da, în a cincisprezecea zi a lunii acesteia a }aptea, dup@ ce ve]ifi cules venitul p@mântului s@ serba]i s@rb@toarea lui Iehova }apte zile;în întâia zi s@ fie sabat }i a opta zi s@ fie sabat. Lev. 23,39" (aici cuvântulsabat are }i sens de s@rb@toare, odihn@, alta decât cea a zilei a }apteaa s@pt@mânii, adic@ alta decât sâmb@ta s@pt@mânal@ n.n.).89

e) S@rb@toarea lunii noi

„S@rb@toarea lunii noi, care se s@vâr}ea dup@ ivirea fiec@rei luninoi, despre care se vestea poporului cu dou@ trâmbi]e de argint.S@rb@toarea consta în sporirea puternic@ a jertfelor.90

f) Anul sabatic, sâmb@tal

„...Iudeilor înc@ din timpul lui Moisi li se poruncise ca s@ serbezetot al 7-lea an, care se numea an sabatic, pentru c@ corespundea

84. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 392.

85. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, profesor titular la Facultatea de teologie din Cern@u]i,Cern@u]i 1925, pag. 98.

86. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 328.

87. Ibidem, pag. 330.88. Ibidem, pag. 330.89. „Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, edi]ie nou@

revizuit@ dup@ texturile originale, Ia}i 1874, pag. 96.90. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de

patriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 328.

Când m@ închin

Page 152: Crestinismul parintilor nostri

302 303Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sabbatului (Sâmbetei) dintr-o s@pt@mân@ de zile...”91

„Anul sâmb@tal... Particularit@]ile anului al }aptelea erau acelea,c@ în curgerea lui }i însu}i p@mântul, care apar]inând în totul lui Dumnezeu,trebuia s@ p@zeasc@ sâmb@ta lui, adic@ s@ se odihneasc@ de lucru. Toatefructele ce rodeau de la sine se d@deau în dar s@racilor }i animalelor.Anul sâmb@tal se numea de asemenea ‘anul iert@rii’ pentru c@ îm-prumut@torii trebuiau s@ ierte datoriile celor împrumuta]i de dân}ii(Deut.15,1-2). Tot în acest an se folosea de dobândirea libert@]ii fie-care israelitean c@zut în robie. Împlinirea a }apte ani sâmb@tali era anuljubileu care se ]inea la fiecare 50 de ani” (rolul preînchipuitor împlinit prinHristos e redat în Luca 4,17-19 n.n.).92

g) Ziua isp@}irii sau Sâmb@ta Sâmbetelor

„Cu totul separat de aceste s@rb@tori st@tea ziua cur@]irii,singura zi de poc@in]@ }i de post dup@ legea lui Moise. Ea se ]inea cucinci zile înainte de s@rb@toarea corturilor }i avea caracterul uneisâmbete solemne (de}i nu era Sâmb@t@ s@pt@mânal@, ziua a }aptea as@pt@mânii n.n.) când to]i trebuia s@ înceteze lucrul }i s@-}i ‘smereasc@sufletele’ sub pedeapsa nimicirii din sânul poporului. Ritualele statornicitepentru aceast@ zi semnificau c@in]a poporului pentru p@cate s@vâr}iteîn cursul anului în curs }i dezlegarea f@cut@ de arhiereu în sfânta sfintelor,în care intra el anume în aceast@ zi.”93

„Toate jertfele din ziua aceasta (a isp@}irii n.n.) se aduceau deînsu}i arhiereul }i se terminau prin slobozirea în pustie ‘a ]apului isp@-}itor’, ca oarecum ducând cu sine toat@ povara p@catelor poporului.

Sensul preînchipuitor (Umbr@ a bunurilor viitoare n.n.) al acestui ritualsimbolic se cuprindea în aceea c@ isp@}irea final@ a neamului omenescse va s@vâr}i ‘nu prin sângele de ]api }i de vi]ei’, ci ‘prin mijlocitorulNoului Testament’ - Hristos.”94

„Sabat de repaus s@ fie vou@ aceea }i s@ v@ am@râ]i sufletelevoastre în a noua zi a lunii, seara, din sear@ pân@ în sear@ s@ serba]isabatul vostru. Lev.23,32" (evident nu e vorba de sabatul zilei a }apteaa s@pt@mânii n.n.).95

„...este ziua isp@}irii... s@ fie pentru voi Sâmb@ta Sâmbetelor(Sabat Sabaton - în original n.n.) }i s@ înfrâna]i cu post sufletele voastre,în ziua a noua a lunii (deci nu e vorba de Sâmb@ta s@pt@mânal@, Sa-batul zilei a }aptea a s@pt@mânii n.n.), de seara pân@ a doua zi seara s@]ine]i cu str@}nicie aceast@ mare Sâmb@t@. Lev.23,27.32" (sensul deodihn@ al termenului de Sabat este înlocuit cu cel de Sâmb@t@, de}i înlimba român@ Sâmb@t@ înseamn@ numai ziua a }aptea a s@pt@mâniibiblice din Vechiul }i Noul Testament n.n.).96

„C@ci în aceast@ zi se va face isp@}ire pentru voi, ca s@ v@ sp@la]ide toate p@catele voastre }i ca s@ fi]i cura]i înaintea Domnului. {is@ v@ fie vou@ zi de odihn@ des@vâr}it@... (în original: Sabat Sabatonn.n.) Lev.16,30.31 p.p.”97

„Acestea sunt s@rb@torile lui Iehova, pe care le ve]i prochiamazile sfinte, spre a aduce lui Iehova sacrificiu cu foc, olocaust, daruride pâine (daruri de mâncare n.n.) sacrificiu liba]iuni (jertfe sau daruride b@utur@ n.n.) ce trebuie pentru fiecare zi, la ziua sa; afar@ de

91. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 7.

92. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 328-329.

93. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 330.

94. Ibidem, pag. 330-331.95. „Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, Ia}i 1874, pag. 96.96. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului

Testament”, tradus@ dup@ textele originale ebraice }i grece}ti de preo]iiprofesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 133.

97. Ibidem, pag. 125.

Când m@ închin

Page 153: Crestinismul parintilor nostri

304 305Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sabatele lui Iehova... (aici se face o distinc]ie clar@ între sabatele cas@rb@tori preînchipuitoare }i sabatele s@pt@mânale ce nu trebuieconfundate cu cele umbr@ a bunurilor viitoare n.n.).”98

2. Aceste s@rb@tori }i sabate preînchipuitoares-au împlinit în Hristos:

„Cu timpurile sfinte (s@rb@tori n.n.) erau strâns legate sfinteleslujbe. Ele constau aproape exclusiv din aducerea de jertfe (demâncare sau b@utur@ n.n.) luate din regnul animal sau din plante (vezi}i Numeri cap.15 traducerea c@lug@rului Cornilescu n.n.).”99

„Nimeni deci s@ nu v@ judece pentru mâncare }i b@utur@ (jertfe}i daruri de mâncare }i b@utur@ ce înso]eau s@rb@torile }i carepreînchipuiau pe Hristos n.n.) sau cu privire la vreo s@rb@toare saulun@ nou@, sau la sâmbete care sunt umbr@ celor viitoare, iar trupul(este) al lui Hristos. Coloseni 22,16.17. (sabatele preînchipuitoare: ziuaisp@}irii, acea ‘mare Sâmb@t@’ sau sabatele azimilor etc., necuprinseîn cele zece porunci aflate în chivot, ci în legea ceremonial@ }i-au g@sitîmplinirea în Hristos n.n.).”100

De re]inut:

„Legea ceremonial@... Prin ea, cu ajutorul mijloacelor externe s-aurm@rit preg@tirea intern@ a poporului evreu pentru opera mântuirii”(Tot ce era umbr@ a lui Hristos s-a împlinit la venirea Lui n.n.).101

„Pentru c@ odat@ ce s-a ar@tat închinarea }i slujirea în duh }iadev@r, sunt de prisos umbrele }i cu totul f@r@ rost }i f@r@ foloschipurile (adic@ legea ceremonial@ a Vechiului Testament n.n.)

(Chiril al Alexandriei)102

SÂMB~TA - UN DAR SPECIAL PENTRU OM

„Sâmb@ta ca zi de odihn@ este una din cele mai primordialeinstitu]iuni care-}i trage începutul de la facerea lumii: ‘}i a binecuvântatDumnezeu ziua a }aptea }i a sfin]it-o’ (Fac.II,3). Legiuirea din Sinai(pe timpul evreilor n.n.) numai a încadrat-o, cum arat@ îns@}i porunca:‘Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti.” Aceasta este odihnaobi}nuit@ de munca zilnic@ grea, prin care omul e nevoit s@-}i câ}tigepâinea cea de toate zilele, ziua veseliei, însufle]irii în comuniune cuDumnezeu, Care }i însu}i ‘s-a odihnit în ziua a }aptea’.” (De}iconform Is.40,28, Dumnezeu nu obose}te, El S-a odihnit sâmb@ta caexemplu pentru om n.n.).103

„{i (Iisus) le zicea lor: Sâmb@ta a fost f@cut@ pentru om, iar nuomul pentru sâmb@t@. Mc.2,27. (Sâmb@ta este un dar special pentruom }i numai cine se crede maimu]@ sau altceva poate respinge acestdar f@cut omului n.n.).”104

„Despre Sâmb@t@ vorbe}te la începutul facerii lumii: ‘{i a f@cut

98. „Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament, edi]iune nou@rev@zut@ dup@ texturile originale, Ia}i 1874, pag. 96.

99. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducerede Nicodim, patriarhul BOR, tom.II, Bucure}ti 1944, pag.331.

100. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1339.

101. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, manual pentruseminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 33.

102. „Sfântul Chiril al Alexandriei - scrieri, partea întâia. Închinarea }islujirea în duh }i adev@r”, traducere Pr.Prof. Dr. Dumitru St@niloae,carte tip@rit@ cu binecuv.P.F.P.Teoctist, patriarhul Bisericii ortodoxeromâne, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 307.

103. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 328.

104. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1140.

Când m@ închin

Page 154: Crestinismul parintilor nostri

306 307Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Dumnezeu în }ase zile lucrurile mâinilor Lui }i le-a sfâr}it în ziua a }aptea}i s-a odihnit în ea }i a sfin]it-o.”105

„Înc@ }i despre Sâmb@t@ este scris în cele zece porunci pe careDumnezeu le-a gr@it lui Moise în Muntele Sinai,fa]@ c@tre fa]@ ...”106

„Mai întâi vedem c@ porunca a patra din Decalog nu era onoutate pentru poporul Israel, ci era o dispozi]ie mai veche: ‘Adu-]iaminte...’

Oare în ce vreme }i în ce loc s-a dat prima dat@? S-a dat înc@ dela crearea primei perechi de oameni (ca un dar special pentru ei n.n.)pe p@mânt. În primele pagini ale Bibliei citim c@... ‘a binecuvântatDumnezeu ziua a }aptea }i a sfin]it-o’ (Facerea 2,2-3). Cuvinteleacestea trebuie în]elese în sensul c@ omului (nu doar iudeului n.n.) is-a dat dintru început indica]ia unui repaus }i consacrarea unei zile încinstea Creatorului” (}i nu una aleas@ de noi, ci El este cel care ne-afixat ziua de întâlnire special@ cu El n.n.).107

„Întrebare:

De ce a poruncit Dumnezeu s@ sfin]im ziua a }aptea }i nu o alt@zi oarecare? (întâia sau a }asea etc. n.n.).

R@spuns:

Pentru c@ Dumnezeu a creat lumea în }ase zile, iar într-a }apteas-a odihnit de lucr@rile crea]iunei. Aceast@ zi s-a numit Sabbat.”

(Antonie al Kievului)108

„... Sâmb@t@, de la evreescul Sabbat.”109

„Sâmb@ta - Sabatul - e a }aptea zi din s@pt@mân@, zi de odihn@...(Gen.II,3; Exod XX,8).”110

„În fine, multe urme ne arat@ paza Sâmbetei, sau a zilei de odihn@,a}a c@ hot@rârea despre strângerea manei în pustie vinerea câte dou@m@suri }i înse}i forma legiuirii despre sâmb@t@ în porunca a patra(adu-]i aminte de ziua sâmbetei) singure de sine presupun c@ sâmb@taca a}ez@mânt, exista deja }i se p@zea de popor.”111

„De atunci, de când bunul Dumnezeu a descoperit omenirii, c@ acreat lumea }i tot ce exist@ în ea în }ase zile }i c@ în ziua a }aptea S-aodihnit de lucrul mâinilor Sale... omenirea n-a mai încetat a socoti zileleîn s@pt@mâni tot de câte 7 zile... Ziua a }aptea s-a numit (în Vechiul }iNoul Testament n.n.)... ‘Sâmb@ta’, ceea ce înseamn@ zi de repaos.”112

„Noi n-am fi în stare s@ facem aceste cercet@ri pentru timpuri atâtde îndep@rtate (ale V.}i N.Testament n.n.), dac@ n-am }ti c@ exist@ ocontinuitate în împ@r]irea zilelor în s@pt@mâni tot de câte 7 zile nunumai din timpurile despre care vorbim, ci }i din timpuri mult mai vechi,ba chiar de la începutul istoriei omenirii” (de la Adam, din Edenn.n.).113

„A}a cu mult înainte de legisla]ia lui Moise, în istorie se întâlnescindica]iuni la cinstirea Sâmbetei, la anumite pedepse pentru ucidere,pentru adulter; la existen]a legii... (Fac.9,6; 28,8.24; Exod

105. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1979, pag. 132.

106. Ibidem, pag. 132.107. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@,

Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 108-109.108. „Catehism cre}tin ortodox” de Mitropolitul Antonie al Kievului, trad.

de Econom. Î.P. [incoca, M@n@stirea Neam]u, 1925, pag. 138.

109. „Patru conferin]e religioase” de Arhiereul Nifon N.Ploe}teanu,Bucure}ti 1905, pag. 97.

110. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,episcopul ortodox român al Oradiei, 1955, pag. 27.

111. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 13.

112. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos”, studiu de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 116.

113. Ibidem, pag. 115.

Când m@ închin

Page 155: Crestinismul parintilor nostri

308 309Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

16,23.27-29).”114

„Ziditorul universului, în în]elepciunea Sa }i în îndurarea Sa fa]@de om (nu doar fa]@ de iudeu n.n.), i-a venit omului în ajutor: a a}ezatziua odihnei s@pt@mânale (ca un dar deosebit din partea Lui n.n.) încare tot lucrul trebuie s@ înceteze, trupul }i duhul omului, s@ se înnoiasc@}i s@ primeasc@ noi energii pentru îndatoririle muncii. Dar ziua odihneinu are numai acest scop, a} zice biologic. Ea are }i unul religios maiimportant ca încetarea activit@]ilor de munc@. „Dumnezeu a binecu-vântat ziua odihnei }i a sfin]it-o’.”115

„Prin porunca aceasta, Dumnezeu impune cinstirea zilei de odihn@,instituit@ îndat@ dup@ terminarea cre@rii lumii }i a omului (Cf. Fac.2,2).Aceast@ zi este ziua sâmbetei sau ziua a }aptea...” (zi de întâlnirespecial@ cu Creatorul nostru n.n.).116

„Ziua a }aptea (nu întâia sau a }asea n.n.) este îns@ în acela}i timpziua pe care Domnul însu}i a binecuvântat-o }i a sfin]it-o (Ie}irea 20,11)ziua pe care oamenii (nu doar iudeii n.n.) trebuie s@ o consacre luiDumnezeu.”117

De re]inut:

„{apte zile de câte 24 de ceasuri (o sear@ }i o diminea]@ n.n.)alc@tuiau s@pt@mâna (Fac.29,27-28). Ziua a }aptea era consacrat@Domnului, în amintirea odihnei F@c@torului dup@ terminarea facerii lumii,pentru care i s-a dat numirea de sâmb@t@, adic@ odihn@ (Fac. 2,2;E}.20,11). Deosebitele zile nu aveau numiri diferite ci se designau simpluprin numere: ziua întâi, a doua, etc.... (Mc.16,2; Luca 24,1; In.20,1;

Mat.28,1).”118

„A}a s-a încheiat istoria crea]iunii }i a form@rii lumii. „{i a v@zutDumnezeu toate câte f@cuse, }i iat@ erau foarte bune. {i a fost sear@ }ia fost diminea]@, ziua a }asea.’ ‘{i a s@vâr}it Dumnezeu pân@ la ziua}aptea lucrurile Sale }i S-a odihnit în ziua a }aptea de toate lucrurileSale, pe care El le-a creat }i le-a f@cut. {i a binecuvântat Dumnezeuziua a }aptea }i a sfin]it-o. De aici î}i trage începutul statornicirea zileide odihn@, ca zi de repaos }i pe aceast@ statornicire pân@ ast@zi seîntemeiaz@ schimbatul regulat de munc@ }i odihn@ în via]a omului (caun dar al lui Dumnezeu pentru om n.n.).”119

A N T I H R I S T U L - ÎMPOTRIVITORUL LEGII LUIHRISTOS (înlocuirea for]at@ a Sabatului DomnuluiDumnezeu cu ziua Domnului Soare)

Avertiz@ri apostolice cu privire la venirea lui Antihrist

„...a]i auzit c@ vine antihrist, iar acum mul]i antihri}ti s-auar@tat...” (1 Ioan 2,18).

(Ap.Ioan)120

„Antihrist se arat@... ‘pentru c@ taina f@r@delegii se }i lucreaz@,pân@ când cel care o împiedic@ acum va fi dat la o parte. {i atunci seva ar@ta cel f@r@ de lege... (2 Tes.2,7.8 p.p.).”

(Ap.Pavel)121

114. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 392.

115. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr. {tefan Slevoac@,Episcopia Buz@ului 1985, pag. 109.

116. „Morala cre}tin@”, manual pentru seminariile teologice de Arh. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, ed.a II-a, Bucure}ti 1985, pag. 38.

117. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 364.

118. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. depatriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946.

119. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 107.

120. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1386.

121. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1345-1346.

Când m@ închin

Page 156: Crestinismul parintilor nostri

310 311Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Deci voi iubi]ilor, cunoscând aceasta de mai înainte, p@zi]i-v@,ca nu cumva, l@sându-v@ târâ]i de r@t@cirea celor f@r@ de lege, s@c@de]i din înt@rirea voastr@ (2 Petru 3,17).”

(Ap.Petru)122

GNOSTICISMUL - primul împotrivitor al Legii ve}nicea lui Hristos

„O, Timotei, p@ze}te comoara ce ]i s-a încredin]at, dep@rtân-du-te... de împotrivirile }tiin]ei mincinoase (pseudonimoy gnoseos)”.1Tim. 6,20 (Deci gnosticismul - falsa }tiin]@ - apare ca un curent antihristînc@ din epoca apostolic@ n.n.).123

„Gânditorii gnostici, în totalitatea lor sus]ineau c@ reprezint@‘adev@ratul cre}tinism’ (a}a cum fac cei ce ]in ca ei ast@zi n.n.) pretin-zând c@ se sprijin@ pe ‘înv@]@tura secret@’ a apostolilor (tradi]ia [email protected].)... Biserica i-a comb@tut f@r@ încetare, de}i a asimilat destul demult din doctrina gnostic@” (mai ales pozi]ia fa]@ de Sabatul DomnuluiDumnezeu n.n.).124

„Dup@ Gnosticism, nu e nici o leg@tur@ de continuitate întreIudaism }i Cre}tinism (ca }i cum Iisus n-ar fi zis c@ ‘mântuirea vine dela iudei’ Ioan 4,22 n.n.) ci dimpotriv@ ele stau în opozi]ie ireductibil@unul fa]@ de altul” (ca cei ce zic de Legea nou@ fa]@ de cea veche, cândde fapt Biblia vorbe}te de leg@mântul nou }i cel vechi bazat pe aceea}ilege doar c@ de pe table va fi mutat@ în inim@, vezi Ieremia 31,33comparat cu Evrei 8,10 n.n.).125

„Cu privire la Sfânta Scriptur@, Gnosticii înv@]au c@ Vechiul Testa-ment este opera lui Demiurg (Dumnezeul Evreilor) de aceea îl respin-geau, iar Noul Testament îl ciunteau... (s@rind peste pasajele carezic c@ ‘Legea e bun@, sfânt@ }i dreapt@’ Rom.7,12 n.n.).”126

„Gnosticii Sirieni mai însemna]i sunt: Saturnin, Marcion }i Ta]ian.Caracteristic este c@... înv@]@tura dogmatic@ a acestor b@rba]i estecu totul r@t@cit@ }i fantastic@... (adic@ aiurit@ n.n.).”127

„Marcion, venit în jurul anului 140 de la Sinope la Roma, a încercat...s@ înl@ture întreaga tradi]ie a Vechiului Testament (inclusiv Legea celor10 porunci n.n.). Concep]ia sa în care influen]ele gnostice sunt evidenteopunea divinit@]ii ebraice, ca principiu al r@ului, pe Christos ca principiual binelui... (de aceea, dup@ el }i Sâmb@ta trebuia înlocuit@ n.n.).”128

„Deoarece Sabatul (Sâmb@ta) este odihna Dumnezeului iudeilor(zicea Marcion în r@t@cirea lui n.n.)... noi s@rb@torim în acea zi, care s@nu coincid@ cu ziua ordinat@ de Dumnezeul iudeilor (cei ce ]ineauSâmb@ta erau numi]i iudai}ti chiar dac@ erau cre}tini }i chiar apostoliai lui Hristos n.n.).”129

Închin@torii la soare impun o zi de odihn@ p@gân@

„Mithra a devenit divinitatea solar@, salvatorul omenirii... (înprimele secole dup@ Hristos n.n.).”130

122. Ibidem, pag. 1384.123. Ibidem, pag. 1351; The New Greek Testament, Illinois 1990, pag. 736.124. „Între antichitate }i rena}tere” de Octavian Nistor, vol.I, Bucure}ti

1984, pag. 7.125. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,

Bucure}ti 1911, pag. 82.

126. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 85.

127. Ibidem, pag. 89.128. „Între antichitate }i rena}tere. Gândirea evului mediu de la începuturile

patristice la Nicolaus Cusanus” de Octavian Nistor, Bucure}ti 1984,vol.I, pag. 7.

129. „Patrologia cursus completus” - series Greaca, Paris 1857, cap.XLII,3.4; „Adversus octoginta haereses” de Epifanius citând pe Marcion.

130. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, Ed.{tiin]ific@ }ienciclopedic@, Bucure}ti 1984, vol.I, pag. 224-225.

Când m@ închin

Page 157: Crestinismul parintilor nostri

312 313Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Mai mul]i împ@ra]i (ai imperiului roman n.n.) au sus]inut mithra-ismul, mai ales din motive politice.”131

„Cultul lui Mithra s-a bucurat }i de obl@duirea împ@ra]ilor de laRoma care, începând cu sec. al II-lea d.Hr. }i-au dat titlul deInvictus.” 132

„...împ@ratul Adrian opri serbarea Sâmbetei... (anul 132)...(Pentru a impune ziua Soarelui, trebuia interzis@ ziua DomnuluiDumnezeu n.n.).” 133

„Cultul mithriac (al soarelui n.n.) se efectua într-un fel de grote...Ca zi de s@rb@toare aveau Duminica, ziua Soarelui” (ziua DomnuluiSoare n.n.).134

„Preo]ii mithraici purtau ve}minte iraniene, fapt care indicaoriginea oriental@ a cultului. Cinsteau ziua soarelui (Duminica n.n.) }isocoteau ca zi de na}tere a lui Mithra data de 25 decembrie (Natalissolis Invicti), când lumina începea s@ creasc@ iar@}i.”135

„Cre}tinii adorau }i ei soarele (c@ci fuseser@ superficial cre}tina]in.n.) în secolul al II-lea (Tertulian, advers. gentes XVI) }i al V-lea (LeonMagn.Sermon XII în Natal.Domin.) precum }i focul (can.65 Sinod VIecum.) peste care s@reau (din aceste motive pân@ azi la rug@ciune seîntorc cu fa]a spre r@s@rit, iar la ]ar@ se sare în s@rb@tori peste focn.n.).”136

„Începutul veacului IV aduse în con}tiin]a mul]imilor ideea unui zeusuprem, a unui ‘Sol invictus’ (Soare neînvins) c@ruia i s-au închinat multeinscrip]ii }i temple }i de care se va resim]i însu}i Constantin cel Mare.”

(Preot Prof.T.Bodogae)137

„...începând din anul 310, în urma mor]ii socrului s@u Maximianus,Constantin a încetat s@ se mai considere legat de dinastia Herculian@,întemeiat@ de acesta, }i }i-a ales ca zeu protector ‘Soarele neînvins’(Sol invictus) ocrotitorul dinastiei lui Claudius II Goticus, din care elpretindea c@ descinde.”138

„Ca adorator al lui Sol invictus, Constantin era adeptul monoteis-mului solar de tendin]@ filozofic@ }i considera c@ aceasta nu este incom-patibil@ cu credin]a cre}tin@, deoarece suprema Divinitas, din aceast@religie, nu-i p@rea deosebit@ de Dumnezeul cre}tinilor. Constantin n-arepudiat dintr-o dat@ toat@ mo}tenirea p@gânismului }i, la fel ca tat@ls@u, care fusese monoteist, el considera soarele ca mediator vizibil întreDumnezeul suprem }i oameni (înlocuind pe Domnul Sabatului cu domnulzilei soarelui n.n.).”139

„În tot timpul domniei sale, el p@str@ demnitatea de pontifexmaximus - mare preot sau arhiereu p@gân - }i nu se leap@d@ formal dep@gânism decât pe patul de moarte (337)...” (}i atunci punând condi]iide îns@n@to}ire n.n.).140

131. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@,Bucure}ti 1991, pag. 300.

132. „Istoria religiilor”, Manual pentru seminariile teologice, dePr.Conf.Dr.Alexandru Stan }i Dr.Prof.Remus Rus, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 192.

133. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054", cu no]iuni de patrologie,de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 51.

134. „Istoria religiilor” de Diac.D.Prof.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 310.

135. Ibidem, pag. 130.136. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea

Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 41.

137. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de T.Bodogae, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1987, pag. 346.

138. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed. {tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 68.

139. „Eusebiu de Cezareea. Scrieri, partea a doua. Via]a lui Constantin celMare”, studiu introductiv de Prof.Dr. Emilian Popescu, traducere }i notede Radu Alexandrescu, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 31.

140. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 153.

Când m@ închin

Page 158: Crestinismul parintilor nostri

314 315Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În anul 321 (Constantin fiind marele preot al p@gânilor n.n.) primazi a s@pt@mânii, cunoscut@ sub numele de ‘ziua soarelui’ (dies Solis)...este declarat@ zi de repaos (‘venerata ziua Soarelui’ cum scrie în decretullui Constantin din 7 martie - 321 n.n.).”141

„... ‘Ziua Soarelui’ pân@ când s-a creat expresia ‘Dies - Dominica’(Sinodul din Aquilea din 386 d.H. n.n.).”142

„Duminic@... termen care a înlocuit s@rb@toarea s@pt@mânal@p@gân@ dies solis (ziua soarelui).”143

„Cre}tinismul nu s-a putut impune dintr-o dat@ }i f@r@ împotrivire,ci a avut de luptat mult, }i pentru a învinge definitiv, a trebuit s@ fac@mici concesiuni (dac@ schimbarea Sâmbetei Domnului Dumnezeu cuZiua Domnului Soare poate fi numit@ ‘mic@ concesiune’... n.n.).”144

De re]inut:

„Cu mult@ probabilitate la început (dup@ decretul lui Adrian }ichiar dup@ al lui Constantin n.n.) erau ambele zile serbate... (urma}iiDomnului Sabatului nu renun]au la Sabatul Lui n.n.).”145

„Serba]i Sabatul, de asemenea Ziua Domnului - scriu docu-mentele cre}tine din secolul II-IV n.n. - c@ci primul e semnul memorialal Crea]iunii, cea de-a doua al învierii (atunci Pa}tile în memoria cui

s-a introdus în biseric@? n.n.).”146

„...ca s@rb@toare peste s@pt@mân@ r@mase Duminica, dar laR@s@rit Sâmb@ta tot se distingea de celelalte zile de peste s@pt@mân@(adev@ra]ii cre}tini n-au renun]at niciodat@ la ziua sfânt@ ordinat@ deînsu}i Dumnezeu pentru orice om n.n.).”147

„Trecerea (de la Sâmb@t@ la Duminic@ n.n.) va fi fost promovat@de c@tre converti]ii neamurilor (fo}ti închin@tori ai Soarelui n.n.)... }itreptat Duminic@ (ziua Domnului Soare n.n.) înlocui Sâmb@ta (ZiuaDomnului Dumnezeu n.n.).”148

Antihristul - „omul nelegiuirii” - în Biserica lui Hristos(va îndr@zni s@ schimbe s@rb@torile }i Legea)

Definire profetic@ a Antihristului

„Sfântul apostol Pavel folose}te mai multe nume ca s@ zugr@veasc@acest chip al r@ului: ‘Omul nelegiuirii’, ‘fiul pierz@rii’, ‘fiara’, ‘potriv-nicul’. ‘El se va în@l]a mai presus de tot ce se nume}te Dumnezeu sau ef@cut pentru închinare, a}a încât se va a}eza în Biserica lui Dumnezeu}i se va da pe sine drept dumnezeu’ (II Tesaloniceni 2,3.4).”149

„Ceea ce ni se descoper@ este c@ acest duh al necredin]ei vaface r@zboi cu sfin]ii }i va domina lumea. ‘{i i s-a dat fiarei st@pânirepeste toat@ semin]ia }i poporul }i limba }i neamul }i: se vor închina ei141. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed.{tiin]ific@

}i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 42.142. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 421.143. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof.Dr.Mircea

P@curariu, edi]ia a doua, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 74.144. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de Ioan Mih@lcescu,

Bucure}ti 1911, pag. 19.145. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,

episcopul Oradiei, Oradea 1955, pag. 2.

146. „Constitu]iile apostolice”, sec.II-IV. Din Alfred Vaucher „L’istoire duSalut” 1921, pag. 322-323.

147. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.II,Mân@stirea Cernica 1926, pag. 228.

148. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,episcopul Oradiei 1955, pag. 2.

149. „Din tezaurul Ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 161.

Când m@ închin

Page 159: Crestinismul parintilor nostri

316 317Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

to]i cei ce locuiesc pe p@mânt’ (Apocalipsa 13,7.8).”150

„{i cele zece coarne (ale fiarei n.n.) înseamn@ c@ din acest regatse vor ridica zece regi }i un altul se va scula dup@ ei; el se va deosebide cei dinaintea lui }i va doborî la p@mânt trei regi. {i va gr@i cuvintede def@imare (blasfemie n.n.) împotriva Celui Preaînalt }i î}i vapune în gând (se va încumeta n.n.) s@ schimbe s@rb@torile }i legea...(Daniel 7,24.25 p.p.).”151

„Persoan@ omeneasc@ va fi antihristul sau institu]ie sau form@de guvern@mânt?... (având în vedere profe]ia care zice c@ antihristulse va a}eza în biserica lui Dumnezeu trebuie s@-l c@ut@m în bisericacre}tin@ n.n.).”152

Interpretare posibil@ pe baza datelor istorice: (interpretarea profe]iei de mai sus)

„... fiara îngrozitoare }i teribil@ simbolizeaz@ pe romani, care st@-pânesc în prezent - scria Ipolit în jurul anului 200 d.H. - cele zece coarnesunt emblema împ@r@]iilor care urmeaz@ s@ se ridice (cele 10 regate bar-bare ap@rute dup@ 476 când se dezmembreaz@ imperiul roman de apusn.n.); cel@lalt corn mic care se ridic@ în mijlocul lor (Daniel 7,8) înseamn@Antihrist în mijlocul lor (împ@ratul spiritual, ‘deosebit de ceilal]i’ ce s-aridicat peste cele 10 state barbare n.n.).”153

(Ipolit)153

„Ipolit, un discipol al sfântului Irineu... El este unul dintre cei maimari înv@]a]i }i a murit tot ca martir (acest b@rbat credincios al lui

Dumnezeu deschide drumul interpret@rii profe]iei amintite în paragrafele149, 150 }i 151 n.n.).”154

1. Antihrist în mijlocul celor zece regate

„476 d.H. - Detronarea lui Romulus Augustulus, ultimul împ@ratroman, de c@tre scirul Odoacru... Pe teritoriul fostului Imperiu Romande Apus se cristalizeaz@ astfel (iau fiin]@ n.n.) în sec V un mozaic deregate germanice cu a c@ror istorie începe un nou ev... (Peste cele zeceregate barbare: vandalo-alan, herul, sueb, hun, alaman, burgund,ostrogot, vizigot, franc, anglo-saxon, se va ridica un ‘împ@rat spiritual’,deosebit de ceilal]i care conform p@rerii lui Ipolit, va fi ‘antihrist înmijlocul lor’ n.n.).”155

„Mutarea capitalei imperiului din Roma la Constantinopol, f@cuca papa s@ r@mân@ cel mai însemnat personagiu din Roma, iar cândimperiul de apus c@zu în mâinile barbarilor (476 d.H.) papa ajunses@ fie privit chiar ca urma} al împ@ra]ilor romani }i s@-}i însu}easc@}i o sum@ de drepturi politice (peste cele 10 state barbare n.n.).”156

„De la c@derea imperiului roman de apus, din veacul V visul deaur al papilor a fost suprema]ia universal@. În aceast@ direc]ie s-auconcentrat toate sfor]@rile lor... c@ci papii ]inur@ în mâinile lor frâneleputerii lume}ti, iar regii }i împ@ra]ii se plecau înaintea lor (‘antihristîn mijlocul lor’ cum se va exprima Ipolit n.n.).”157

150. Idem, pag. 161.151. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 858.152. „Din tezaurul Ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei

Buz@u 1990, pag. 161.153. „Tratat despre Christ }i Antichrist” de Ipolit; vezi „P@rin]i anteniceeni”,

vol.V, pag. 210.

154. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 113.

155. „O istorie a lumii antice” de Horia C.Matei, Ed. Albatros, Bucure}ti1984, pag. 342.

156. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 253.

157. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de IoanMih@lcescu, aprobat@ de autorit@]ile în drept, Bucure}ti 1920, pag.206-207.

Când m@ închin

Page 160: Crestinismul parintilor nostri

318 319Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

2. Se va a}eza în Biserica lui Dumnezeu }i se va da dreptDumnezeu

„...pofta de st@pânire a papei avu urmarea dezastruoas@ pentrucre}tinism... (c@ci s-a a}ezat în Biserica lui Hristos n.n.).”158

„Textul bulei ‘Unam Sanctam’ a lui papa Bonifaciu VII (zice n.n.):Declar@m deci, spunem }i hot@râm c@ orice f@ptur@ omeneasc@ trebuies@ se supun@ Papii din Roma, dac@ vrea s@-}i mântuiasc@ sufletul.” 159

„Toate acestea au f@cut ca puterea }i autoritatea papilor s@ creasc@în realitate, ca ei s@ se socoteasc@ mai presus de ceilal]i patriarhi, s@ ridicepreten]iunea absurd@ }i neru}inat@, ca întreaga Biseric@ s@-i recunoasc@de cap al ei. (Dac@ pe lâng@ Hristos care este adev@ratul cap al Bisericiiar mai fi }i papa ca un ‘cap vizibil’ al Bisericii, atunci Biserica s-artransforma într-un monstru cu dou@ capete n.n.).” 160

„În ziua de 18 iulie 1870 se primi cu 633 de voturi, fiind contranumai dou@, - Constitutio prima de ecclesia Christi - în care se stabilica dogm@ c@ papa ca p@stor }i înv@]@tor al tuturor cre}tinilor }i cacea mai înalt@ autoritate... este nesupus gre}elii }i n-are nevoie ca ceeace hot@r@}te el s@ fie confirmat de altcineva. Sacrilegiul de a fi investitpe pap@ cu însu}irea de a nu putea gre}i, pe care numai Dumnezeuo are, era s@vâr}it (a}ezat în Biserica lui Dumnezeu se va da dreptdumnezeu n.n.).”161

3. tiara papal@ - replic@ la puterea Sfintei Treimi

„Episcopul Romei, Symmach (mort în 514 d.H.) puse primacoroan@ la mitra sa - mitra turbinata cum corona.”162

„Bonifaciu VII (episcop al Romei n.n.) în sec. XII ad@ug@ pe adoua (coroan@ la tiara papal@ n.n.).”163

„...iar (papa) Urban V (1362-1370) în sec. al XIV-lea ad@ug@a treia coroan@ (tiarei papale n.n.).”164

„Mitra epsicopului Romei primi numele de tiara, î}i schimb@forma pân@ în secolul XIV }i primi ca ornament a doua }i a treiacoroan@, de unde se cheam@ aceast@ mitr@ triregnum, adic@ semnulputerii întreite.”165

„regnum = domnie, putere regal@, conducere, putere-absolut@.(Triregnum, de trei ori putere absolut@, replic@ direct@ la regalitateaSfintei Treimi n.n.).”166

4. Cel Preaînalt va fi }i altfel blasfemiat

„Reducerea sau u}urarea pedepselor (din focul iadului n.n.)... oriînlocuirea lor cu altele mai u}oare prin mijlocirea indulgen]elor (}i nua lui Hristos n.n.) se pl@te}te cu bani }i cu orice fel de bunurimateriale (cump@rarea iert@rii p@catelor cu diferite sume n.n.).”167

„În fine, preo]ii }i c@lug@rii îns@rcina]i cu vânzarea indulgen]elor,

158. „Suferin]ele sociale }i Christos” de Preot Dr.Domi]ian Spânu, Cern@u]i1925, pag. 5.

159. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti 1920, pag. 219.

160. Ibidem, pag. 254.161. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu,

Bucure}ti 1920, pag. 209-210.

162. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.I, cuaprobarea Sf.Sinod, Ed. Bucure}ti 1911, pag. 433.

163. Ibidem, pag. 433.164. Ibidem, pag. 433.165. Ibidem, pag. 433.166. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@,

Bucure}ti 1983, pag. 1044.167. Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu,

Bucure}ti 1920, pag. 86.

Când m@ închin

Page 161: Crestinismul parintilor nostri

320 321Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

vorbeau a}a fel despre ele ca }i cum ar fi fost poli]e pe care Dumnezeutrebuia s@ le achite în cer.”168

„Apoi nu to]i banii rezulta]i din vânzarea indulgen]elor }i nuîntotdeauna se întrebuin]au în scopuri bune, ci de multe ori intrau înbuzunarul episcopilor }i al papilor, ca s@-}i împlineasc@ cu ei toategusturile }i pl@cerile, s@-}i înzestreze rudele, s@ cumpere con}tiin]e etc.(Cump@rarea iert@rii p@catelor cu bani }i nem@rturisirea lui Iisus Hristos,iat@ blasfemie demn@ doar de antihrist n.n.).”169

„{i orice duh, care nu m@rturise}te pe Iisus Hristos, nu este dela Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, despre care a]i auzit c@ vine}i acum este chiar în lume” (I In.4,3).170

5. acest „om al nelegiuirii” va st@pâni peste popoare etc.

„Episcopul Romei a ajuns s@ câ}tige autoritatea unui rege, bachiar a unui împ@rat ‘spiritual’, dar cu for]e }i ‘supu}i în num@r totmai mare, pân@ când a cuprins întreg Imperiu Roman, }i apoi a dep@}ithotarele acestuia, dându-i dimensiuni universale, a}a cum a fost înspiritul }i dorin]a tuturor împ@ra]ilor lumii.”171

6. va face r@zboi cu sfin]ii care p@zesc poruncile luiDumnezeu

„Sinodul din Toulouse în 1229 interzice posedarea Bibliei...singurele texte tolerate erau Breviarul, Psalmii }i Cartea orelor

Fecioarei, toate în latin@ (R@zboiul începe împotriva Cuvântului luiDumnezeu n.n.).”172

„De când se aliar@ cu protestan]ii, în sec.16, 17 }i 18, chiar înjum@tatea întâi a sec. 19 valdensii avur@ a suferi continuu }i persecu]ii,între care mai multe fur@ chiar sângeroase, tinzând a-i stârpi; (pentrusimplul motiv c@ tr@iau conform Bibliei n.n.); în aceste persecu]ii setrimiser@ contra lor la 1655 }i 1685 întregi armate piemonteze careau m@cel@rit }i au dus în închisori multe mii de valdenzi (}i toateacestea din ordinul celui a}ezat în Biserica lui Dumnezeu n.n.).”173

„Istoricii au evaluat ca fiind între 850 }i 5000 num@rul anabapti}tilorexecuta]i de la 1525 pân@ la 1618. Ei erau ar}i, decapita]i sauîneca]i (cu cruzime de fiar@ nelegiuit@ }i antihristic@ n.n.).”174

„Cu privirea sa profetic@ (pentru timpurile sfâr}itului lumii n.n.)sf.Ioan deja vede marea mul]ime de mucenici a acestor prigoniri. Eistau înaintea tronului }i a Mielului, îmbr@ca]i în haine albe }i cu ramuride finic în mâini }i cer dreptate }i r@zbunare de la Dumnezeu împotrivac@l@ilor lor (Apoc. 6,9-12; 7,9-17).”175

7. va îndr@zni s@ schimbe s@rb@toarea Sabatului DomnuluiDumnezeu continuând opera împ@ra]ilor p@gâni romani

„Împ@ratul roman Hadrian (sec. II d.H.) a interzis cre}tinilor s@s@rb@toreasc@ ziua de sâmb@t@, ziua de odihn@ fiind cea imediaturm@toare, adic@ duminic@ - ziua Soarelui. În anul 321 împ@ratul roman...

168. Ibidem, pag. 87.169. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I.Mih@lcescu,

Bucure}ti 1920, pag. 87.170. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1991, apg. 1388.171. „Mileniul imperial al Daciei” de Iosif Constantin Dr@gan, Ed.{tiin]ific@

}i enciclopedic@, Bucure}ti 1986, pag. 240-241.

172. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, traducere deCezar Baltag, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, pag. 197.

173. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV,Bucure}ti 1928, pag. 67.

174. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Bucure}ti1988, pag. 258, vol.II.

175. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 78.

Când m@ închin

Page 162: Crestinismul parintilor nostri

322 323Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Constantin cel Mare a legalizat aceast@ zi ca s@rb@toarea domnului...(de fapt a domnului Soare cum o numeau mithrai}tii p@gâni n.n.).”176

„Astfel el (Constantin cel Mare) decret@ Duminica ca zi de repauspentru toat@ lumea (dar Constantin impune felul p@gân de s@rb@torire azilei soarelui permi]ând celor de la sate s@ lucreze în aceast@ zi n.n.).” 177

„Chiar Constantin cel Mare ordon@ a suspenda lucr@ri Duminica,permi]ând numai agricultorilor a munci Duminica, dac@ împre-jur@rile agricole reclamau aceasta.” (Ca zeu descendent din Helios -Soare î}i permitea s@ dea legi dup@ propriile p@reri, în nici un caz biblicen.n.).178

„În vârful unei coloane de porfir din forul principal sau forul luiConstantin, a fost a}ezat@ la 20 noiembrie 328 d.H. (deci la 7 ani dup@decretul duminical n.n.) statuia de bronz aurit a împ@ratului reprezentatca zeu al Soarelui, cu cunun@ de raze pe cap (adic@ în postur@ dezeu p@gân n.n.).”179

„...în mod oficial (Constantin cel Mare) î}i va p@stra pân@ lamoarte titlul de pontifex maximus (adic@ mare preot p@gân n.n.).”180

„Îns@}i men]iunea lui Eutropius (Epitome X,8,2) c@ dup@ moarte,Constantin a mers al@turi de ceilal]i p@gâni în rândul zeilor (meruit interdivos referri), este un indiciu...”181

„În canonul 29 al Sinodului din Laodiceea (ce a urmat dup@decretul duminical al lui Constantin n.n.) se porunce}te ca s@ se lucrezeSâmb@ta, nu s@ fie serbat@ de cre}tini ca Duminica (introdus@ deHadrian }i Constantin n.n.) dar se mai observ@ în acest canon ca s@se serbeze Duminica ‘dac@ le-ar fi cu putin]@’ (dup@ cum î}i d@dusecu p@rerea Constantin n.n.).

Aceasta însemneaz@ c@ nu to]i puteau serba Duminica, mai alesplugarii de prin secolul IV, când a intervenit acest canon (în 343 sau364 d.H. n.n.).”182

„Mai târziu îns@ Leon filozoful prin Nearaua 54 ordon@ c@ }iplugarii s@ serbeze Duminica (iar papa Vigiliu roste}te anatema asupracre}tinilor ce respectau în continuare Sâmb@ta, ziua biblic@ de închinaresfin]it@ de Dumnezeu }i de Hristos Domnul Sabatului n.n.).”183

„F@când parte din seria epistolelor apocrife (inventate n.n.)‘Legenda Duminicii’ invoc@... p@zirea acestei zile din cadrul s@pt@mânii,re]inerea aspr@ de la orice lucru }i s@rb@torirea duminicii în loculsâmbetei (de tradi]ie mozaic@) cum se obi}nuise pân@ în vremeaîmp@ratului Constantin cel Mare.

Totul a pornit de la faptul c@ sâmb@ta n-a fost p@r@sit@ dintr-odat@ }i de c@tre to]i, astfel c@ duminica nu era respectat@ peste tot. Înacest context (pentru }antajarea maselor n.n.) s-a imaginat c@dereadin cer (ceva superior Bibliei n.n.) a unei epistole care amenin]@ cupedepsele cele mai cumplite (demne de o fiar@, cum o s@ vede]i n.n.)pe oamenii care nu vor ]ine duminica (}i nu se supuneau decretuluiîmp@ratului }i al sinodului n.n.).”184

„Din cercet@rile lui Fabricius rezult@ c@ prima men]iune pozitiv@ aLegendei Duminicii este din secolul VI, de pe la anul 584, când a

176. „Sisteme calendaristice” de George Stânil@, Ed.{tiin]ific@ }ienciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 110.

177. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 154.

178. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, prof.laFacultatea Teologic@ din Cern@u]i, vol.II, cartea întâia, Mân@stireaCernica 1926, pag. 227-228.

179. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed.{tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 53.

180. Ibidem , pag. 70.181. Ibidem, pag. 71.

182. „Pidalion” cu orânduire nou@ }i tâlcuiri de Arhim. Zosima Târâl@ }iIconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 170-171.

183. Ibidem, pag. 171.184. „Manuscrisele române}ti medievale din Cri}ana” de Florian Duda},

Editura Facla, Timi}oara 1986, pag. 120.

Când m@ închin

Page 163: Crestinismul parintilor nostri

324 325Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

stigmatizat-o într-o epistol@ Licinian, episcopul Cartaginii în Africa,zicând: ‘epistola, care se începe prin îndemnul de a serba ziua Duminicii}i se pretinde c@ s-ar fi pogorât din cer peste altarul lui Crist în templulsfântului apostol Petru, s@ }ti]i c@ este o n@scocire a dracului’.”185

„De aceea - se spune în Epistola c@zut@ din cer n.n.) - m@ jurvou@ pe dreapta Mea c@ de nu îmi ve]i p@zi Sfânta Duminic@ }iS@rb@torile Sfin]ilor Mei (inventate n.n.) trimite-voi din nou asupravoastr@ limbi p@gâne ca s@ v@ piarz@ de vii...

B@rba]ii care lucreaz@ Duminica, trimite-voi asupra lor o fiar@mai rea ca toate animalele, c@ci un câine negru - Diavolul ori îngeriilui întrupa]i - le va s@ri noaptea în spate }i-i vor sfâ}ia pe ei...”(amenin]@rile sunt într-adev@r de fiar@ n.n.).186

„Este groaznic@ aceast@ icoan@ a unei domnii a puterilor minciunii}i ale întunericului... }i st@pânirea trec@toare a nelegiuirii.”187

„Scriitorii apuseni numesc acest interval de timp cu numele de‘veacul întunecos’ (cu toate acestea ziua domnului Soare nu a nimicitziua Domnului Dumnezeu n.n.).”188

„Se poate considera c@ evul mediu începe cu Constantin (odat@ cu a}ezarea p@gânismului antihristic la conducerea Bisericiicre}tine n.n.).”189

CONCLUZIE

„A nesocoti legile morale înseamn@ a intra în conflict cuîns@}i voin]a lui Dumnezeu, a strica rânduiala stabilit@ de El, asurpa temelia vie]ii individuale }i ob}te}ti.

În Sf.Scriptur@, atât în Vechiul Testament cât }i în NoulTestament se pune un accent deosebit pe respectarea principiilormorale c@l@uzitoare pentru via]a noastr@. Esen]a legii morale estecuprins@ în cele 10 porunci numite }i ‘Decalogul’ care au valoareabsolut@ }i ve}nic@” (oricât de mul]i antihri}ti de tot felul }i dintoate timpurile s-ar încumeta s@ le strice n.n.).190

BISERICA CELOR PU[INI PE CALEA CEA STRÂMT~(p@str@tori ai Sabatului Domnului Dumnezeu)

Secolele I-II (anii 30-132 d.H.)

(„EFES” = vrednic@ de dorit - biserica lucr@toare)

* denumire biblic@ = NAZARINENI

„...numele de... Nazarei, se da la început tuturor cre}tinilor.”191

„C@ci am aflat pe omul acesta ca o cium@ }i urzitor de r@zvr@tiriprintre to]i iudeii din lume, fiind c@petenia eresului nazarinenilor (a}aera considerat sf.Apostol Pavel }i urma}ii lui Hristos care vor fi numi]ieretici în toate timpurile n.n.)” (Fapte 24,5).192

185. „Cuvinte din b@trâni” de B.P.Ha}deu, vol.II, Ed. Didactic@ }ipedagogic@, Bucure}ti 1984, pag. 47-48, edi]ie îngrijit@ de G.Mih@il@.

186. „EPISTOLIA Domnului nostru Iisus Christos, trimis@ din cer la anii5508. Cum se cade a s@rb@tori cre}tinii Sfânta Duminic@”, edi]ia a II-a1929, Ieromonarh Nicodim Mândi]@, Boto}ani, Tipografia „Munca”,pag. 31-32.

187. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 161.

188. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 266.

189. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed.{tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 72.

190. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr.5, cu binecuvântarea}i îndrumarea Î.P.S. Dr.Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului }i Dun@riide jos, Gala]i 1989, pag. 58.

191. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 78.

192. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1268.

Când m@ închin

Page 164: Crestinismul parintilor nostri

326 327Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ziua de închinare

„La început to]i cre}tinii serbau ziua Sâmbetei.”193

„Noi }tim c@ cre}tinismul a fost cunoscut de imperiul roman ca osect@ iudaic@... (pentru c@ ei ]ineau Sâmb@ta; denumirea de sect@ }i erezieo vom întâlni des în dreptul cre}tinilor de pe calea cea strâmt@ n.n.).”194

Secolele II-IV (anii 132-313 d.H.)

(„SMIRNA” = am@r@ciune - biserica întristat@)

* denumire biblic@ }i istoric@ - NAZARINENI - EBIONI[I

„...numele de Ebioni]i, care înseamn@ ‘s@raci’...”195

„În sânul ebionismului se deosebesc... Nazareii... (deci denu-mirea complet@: nazarineni - ebioni]i n.n.).”196

„{tiu necazul t@u }i s@r@cia ta, dar e}ti bogat, }i hula din parteacelor ce zic despre ei în}i}i c@ sunt iudei, dar nu sunt, ci sinagog@ asatanei (iudeii au persecutat crunt pe nazarinenii-ebioni]i care a}a cumam v@zut din Fapte 24,5 p@strau credin]a apostolic@ cu Ap.Pavel înfrunte n.n.) Apoc. 2,9.197

ziua de închinare

„...în anul 132 în timpul împ@ratului Adrian... se interzice... p@zirea

sabatului (Sâmbetei n.n.) }i studierea Bibliei sub amenin]area pedepseicu moartea pentru cei ce ar înc@lca aceste porunci (adev@ra]ii urma}i ai luiHristos nu au renun]at la ziua Domnului Dumnezeu acceptând confiscareaaverilor }i persecu]ii de tot felul }i alungarea din biserica celor mul]i n.n).”198

„Nazareii (ebioni]i n.n.)... observau legea mozaic@ (Decalogul }ialimente curate }i necurate cum scrie apostolul Pavel în 2 Cor.6,17 n.n.)...Pe Mântuitorul ei îl cinsteau ca Dumnezeu adev@rat, iar pe sf. apostolPavel nu-l socoteau eretic (c@ci doar era }eful lor, al nazarinenilor numi]ia}a de iudeii care nu primiser@ pe Iisus; Fapte 24,5 n.n.).”199

„De acum înainte (de la decretul de interzicere a Sâmbetei în 132d.H. al lui Adrian, împ@ratul imperiului n.n.) ei tr@ir@ desp@r]i]i deBiseric@ (de cea catolic@, adic@ a celor mul]i n.n.) formând o sect@(separare n.n.) aparte sub numele (de la început n.n.) de Ebioni]i(Nazarineni cum înc@ din Fapte 24,5 observ@m denumirea cre}tiniloral@turi de cuvântul erezie, cuvântul grecesc care înseamn@ ‘alegere’altfel decât cei mul]i n.n.).”200

„cuvântul ‘alegere’ = grece}te hairesis (se cite}te eresis n.n.) -erezie” (în Biblia latin@ Vulgata e tradus cu termenul „sect@” n.n.).201

„Ca }i numele de Ebioni]i, tot astfel }i cel de Nazarei se da laînceput tuturor cre}tinilor (acum r@mase doar pentru cei ce nu }i-auschimbat credin]a de la început, ]inând Sâmb@ta împotriva decretuluide moarte al lui Adrian n.n.).”202

193. „Manual de Istoria Bisericii Cre}tine pentru uzul clasei a V-a de liceu,de Preotul Iconom C.Ionescu, cu aprobarea Sf.Sinod, ed. a II-a,Bucure}ti 1913, pag. 20.

194. „Importan]a Sinodului I Ecumenic” de preotul Iulian M. Constantinescu,Constan]a 1926, pag. 8.

195. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti1911, pag. 78.

196. Ibidem, pag. 78.197. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1395.

198. „Orientalia mirabilia” de Constantin Daniel, Ed. {tiin]ific@ }ienciclopedic@, Bucure}ti 1976, pag. 54.

199. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de Ioan Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 78.

200. Ibidem, pag. 78.201. „Cicero în istoria culturii europene” de Th.Zielinski, traducere dup@

originalul din 1896 de B.Grecian }i A.Berar, Bucure}ti, pag. 29.202. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti

1911, pag. 78.

Când m@ închin

Page 165: Crestinismul parintilor nostri

328 329Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„{i strâmt@ este poarta }i îngust@ este calea care duce la via]@}i pu]ini sunt care o afl@. Mat. 7,14.”203

Secolele IV-V (anii 313 d.H. - 450 d.H.)

(„PERGAM” = cet@]uie - biserica tolerat@)

* denumire istoric@ ce explic@ deosebirile dogmatice =IUDAIZAN[I ÎN SÂNUL P~GÂNIZAN[ILOR

„Cel mai de seam@ mijloc de dezvoltare a vie]ii religioase înBiserica primitiv@ al@turi de cult, era catehumenatul (instruirea din Bibliea celui ce urma s@ primeasc@ botezul n.n.). Cu vremea Biserica (celormul]i n.n.) se intereseaz@ de cre}tin@ri de popoare în mas@, neglijândîns@ acest vechi mijloc de cre}tinare. Din aceasta a rezultat c@ de}iBiserica a triumfat (cu sabia în timpul fiilor lui Constantin n.n.) împotrivap@gânismului, totu}i s-au ivit pentru ea enorme dificult@]i de adaptare.Toat@ lumea era cre}tin@, îns@ toat@ lumea putea s@ fie în mod serios?(în loc s@ se încre}tineze p@gânii s-au p@gânizat cre}tinii n.n.).”204

„În vremea sinodului I ecumenic (anul 325 d.H. n.n.) }i mai ales cevamai târziu (anul 450 d.H. n.n.) era departe ardoarea primitiv@ a micilorcomunit@]i (a celor pu]ini n.n.) recrutate cu grij@ (dup@ spusa lui Iisus n.n.),unde cre}tinii se supravegheau }i se edificau reciproc, când sufletele tr@iauîn a}teptarea revenirii apropiate a Mântuitorului. Masa cre}tin@ (bisericacelor mul]i n.n.) este acum cre}tin@ de suprafa]@ }i de etichet@ (adic@p@gânizat@ n.n.). Apa botezului o atinsese, îns@ spiritul Evangheliei nu op@trunsese (de aceea a primit ca s@rb@tori vechile s@rb@tori idolatre: ziuaSoarelui, apoi ziua de na}tere a Soarelui, a lui Mithra etc. n.n.).”205

„...iar de s-ar afla iudai}ti (a}a numeau p@gânizan]ii pe cei cer@m@seser@ cu Sâmb@ta din vremea apostolilor, Fapte 16,13 n.n.) fieanatema” (canonul 29 - sinodul din Laodiceea, 364 d.H.).206

ziua de închinare a celor pu]ini

„Cre}tinii din Alexandria se adun@ în ziua Sâmbetei, nu ca }i cumar fi devota]i iudaismului, ci ca s@ adore pe Iisus, Domnul Sâmbetei”(devota]i iudaismului erau tocmai acuzatorii c@ci ei purtau mitr@, adu-ceau daruri leg@nate, }i se numeau ierei }i arhierei ca cei ce L-au r@stignitpe Hristos n.n.).207

„Sfin]ii p@rin]i (ai Sinodului de la Laodiceea - 364 d.H. n.n.) hot@-r@sc (în canonul 16, o tolerare fa]@ de cei ce nu abandonaser@ Sâ[email protected].) a se citi Evanghelia }i Sâmb@ta în scopul de a sustrage pe cre}tiniicare înc@ p@strau ... serbarea Sâmbetei” (ace}tia continuau penazarinenii-ebioni]i care în urma persecu]iilor din partea iudeilor, aîmp@ra]ilor }i a bisericii celor mul]i, au fost nimici]i n.n.).208

„Zile de s@rb@toare la R@s@rit era Duminica }i în al doilea rând(ca o toleran]@ fa]@ de cei pu]ini n.n.) chiar Sâmb@ta.”209

„...aceasta îns@ o l@mure}te sfântul Timotei al Alexandriei (sec.IV-V d.H.) prin can.5 }i 13 spunând c@ vremea de rug@ este atuncicând se face adunare }i dumnezeiasca liturghie (serviciul divin n.n.)

203. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1104.

204. „Importan]a Sinodului I Ecumenic” de Preotul Iulian M.Constan-tinescu, Constan]a 1926, pag. 18-19.

205. Ibidem, pag. 19.

206. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor HaralambiePopescu, Bucure}ti 1933, pag. 170.

207. „Liturgica Bisericii ortodoxe” de Ieromonahul Gabriel R@}canu, 1876,pag. 94 }i „Atanasius homal de semnete”, tom.II, pag. 60, Ed.Paris16698.

208. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,pag. 338.

209. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, Cartea I, vol.II,Mân@stirea Cernica 1926, pag. 232.

Când m@ închin

Page 166: Crestinismul parintilor nostri

330 331Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

care pe atunci se s@vâr}ea Sâmb@ta }i Duminica... ‘Sâmb@ta }i Du-minica, pentru c@ în aceste zile se aduce jertf@ Domnului Dumnezeu’”(astfel biserica celor mul]i tolereaz@ pentru un timp în sânul ei, bisericacelor pu]ini n.n.).210

„{tiu unde s@l@}luie}ti: unde este scaunul satanei; }i ]ii numele Meu}i n-ai t@g@duit credin]a Mea (cea de la început când a}a cum am v@zut,to]i cre}tinii ]ineau Sâmb@ta n.n.), în zilele lui Antipa, martorul Meucredincios, care a fost ucis la voi, unde locuie}te satana. Apocalips 2,13"(p@gânizarea era într-adev@r o domnie a Satanei care a nimicit penazarinenii-ebioni]i ce reprezentau credin]a apostolic@; Antipa „împotrivacelor mul]i”, cum era de fapt biserica celor pu]ini n.n.).211

Secolele V-XV (anii 450 d.H. - 1470 d.H.)

(„TIATIRA” = mistuirea jertfei - biserica neobosit@, dar c@zut@jertf@)

* denumiri diferite dup@ regiuni geografice diferite = ABISINIENI(în Etiopia); CRE{TINI HALDEI (în Mesopotamia - Caldeea);CRE{TINI AI LUI TOMA (în India); VALDENZI SABATARIENI(în Europa) (unii îi numesc nestorieni de}i nu au nici o leg@tur@ cuNestorie n.n.).

„...Diaconul Filip a botezat pe eunucul reginei Candacia a Etio-pienilor (Abisinienii de ast@zi)... (Fapte 8,27 n.n.).”212

„Nestorienii se numesc pe ei Cre}tini haldei (adic@ din Chaldeea,

Mesopotamia n.n.), iar cei din India se numesc Cre}tini ai lui Toma.{i unii }i al]ii t@g@duiesc (cu tot dreptul n.n.) c@ au vreo leg@tur@ cuNestorie.”213

„Rufin (410) spunea c@ dup@ Toma, Bartolomeu a ajuns s@predice în India (deci e clar c@ nu au nimic cu Nestorie n.n.), Matei înEtiopia” (Abisinia n.n.) (deci aceste biserici sunt întemeiate de apostoli,în secolul V îns@ se dezvolt@ foarte mult încât atrag aten]ia istoricilorbiserice}ti n.n.).214

„Valdensii. Ace}tia, de}i persecuta]i cu înver}unare ca sect@separat@ de biserica roman@ înc@ de la sfâr}itul sec. 12, se r@spândir@în sudul Fran]ei... dar mai ales în v@ile Alpilor...” (Valdenzii sabaterienierau numi]i „s@racii din Lion”, adic@ Ebioni]i c@ci aveau aceea}i credin]@cu Ebioni]ii - Nazarineni n.n.).215

ziua de închinare

„...cre}tinismul e foarte vechi în Abisinia. El dateaz@ din timpulapostolilor” (prin Edesie }i Frumen]iu în sec.IV, doar a luat amploaren.n.).216

„A}a ei (abisinienii) practic@ nemâncarea c@rnii de porc...serbeaz@ }i Sâmb@ta...” (din sec. XII sub presiuni papale cre}tinismullor decade înspre forma p@gânizat@ a celor mul]i n.n.).217

210. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933,pag. 394.

211. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1395.

212. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Ed. Bucure}ti 1911, pag. 150.

213. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 207.

214. „Eusebiu de Cezareea” - scrieri, traducere de Pr. Prof. T.Bodogae,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 99.

215. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV, Bucure}ti1928, pag. 67.

216. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobareaSf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 150.

217. „Istoria bisericeasc@ universal@” de E.Popovici, vol.IV, ed. a II-a,Bucure}ti 1928, pag. 552.

Când m@ închin

Page 167: Crestinismul parintilor nostri

332 333Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La Abisinieni exist@ ... serbarea Sâmbetei.” (c@ci a}a au înv@]atde la diaconul Filip }i apostolul Matei, iar decretul lui Adrian deinterzicere a Sâmbetei nu s-a întins nici asupra Etiopiei, nici asupraMesopotamiei sau Indiei n.n.).218

„Astfel (cre}tinii haldei }i ai lui Toma) nu admit sfintele icoane (ca}i abisinienii de altfel n.n.), nu m@nânc@ carne de porc, serbeaz@ deopotriv@Sâmb@ta... cred c@ sufletele, dup@ desp@r]irea lor de trupuri }i pân@ lajudecata de apoi, o duc în somnolen]@” (a}a crede }i Iustin Martirul conformEcles. 9,5-10 }i spuselor lui Iisus c@ moartea e un somn, suflarea de via]@ce se întoarce la Dumnezeu fiind incon}tient@ f@r@ trup n.n.).219

„mistuirea jertfei” sau (biserica ce cade jertf@)

„Persecuta]i de episcopi ortodoc}i }i de împ@ra]i, Nestorienii(Cre}tinii haldei) se refugiar@ în Persia” (Iranul de ast@zi n.n.).220

„...comunit@]ile ce ei fundar@ în China c@zur@ jertf@ intoleran]eidinastiei indigene dup@ ce în 1368 China alungase pe Mongoli }i î}iredobândir@ independen]a.”221

„...în secolul XIV ea (biserica abisinian@) fu persecutat@ sângerosde Mameluci, care dominau de la 1254, a}a c@ fu cu totul redus@.” 222

„Inchizi]ia (papal@ format@ din ‘dominicani zelo}i pân@ la exces }i cruzipân@ la v@rsare de sânge’) reu}i s@ sting@ secta (valdenzilor n.n.) înFran]a, Germania, Polonia, Spania }i Anglia, dar ea tr@i în Piemont pân@

în veacul XVI, când se contopi cu protestantismul.” („Izb@virea rezult@ dinjertf@, iar jertfa este esen]a religiei cre}tine”, vezi pag. I-a a c@r]ii n.n.).223

Secolele XV - XVI (anii 1470-1588 d.H.)

(„SARDES” = cânt de bucurie - biserica ren@scut@)

* denumirea spune }i ziua de închinare = IUDAIZAN[IN~SCU[I DIN P~GÂNIZAN[I

„Pe la 1470 r@s@ri (pe când persecu]ia s@lbatic@ mistuise jertfadin secolele anterioare n.n.) a}a zisul eres (ca în Fapte 24,5 n.n.)‘iudaizant’ (numit a}a ca cei din sec. IV, pentru c@ ]ineau Sâ[email protected].), care nu fu îns@ de prea mare întindere }i durat@ (ca un scurt cântde bucurie n.n.). Mitropolitul Zosima care era în favoarea eresului(cum se exprim@ cei mai mul]i n.n.) în 1494 trebui s@ plece la mân@stire.În sfâr}it în 1503 eresul fu stârpit în aparen]@ }i c@peteniile lui arse perug (satanismul }i cruzimea p@gâniza]ilor nu are margini n.n.). Îns@ înrealitate el a continuat pân@ spre jum@tatea sec.16.”224

„{tiu faptele tale, c@ ai nume c@ tr@ie}ti dar e}ti mort. Privegheaz@}i înt@re}te ce a mai r@mas }i era s@ moar@... Dar ai câ]iva oameni înSardes, care nu }i-au mânjit hainele lor, ci ei vor umbla cu Mine îmbr@ca]iîn ve}minte albe, fiindc@ sunt vrednici. Apoc.3,1 u.p.,2 p.p. }i 4.”225

218. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.I, Ed. Bucure}ti 1910,pag. 153.

219. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu,Bucure}ti 1911, pag. 207.

220. Ibidem, pag. 207.221. „Istoria bisericeasc@ universal@” de E.Popovici, vol.II, Bucure}ti

1927, pag. 131.222. Ibidem, pag. 132.

223. Ibidem, pag. 144; „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@azi” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 85.

224. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV,Bucure}ti 1928, pag. 336.

225. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1396.

Când m@ închin

Page 168: Crestinismul parintilor nostri

334 335Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Secolele XVI - XIX (anii 1588-1844 d.H.)

(„FILADELFIA” iubire fr@]easc@ - biserica avertizat@)

* denumirea vine tocmai de la ziua de închinare = SABATA-RIENI (de la Sabat = Sâmb@t@)

„Subotnicii (subota în rus@ sâmb@ta n.n.)... ]in Sâmb@ta.”226

„...ei trebuie bine distin}i de Sabatarii mai vechi din Transilvania,care existau de la începutul sec.17 (din 1588 d.H. n.n.)...”227

„O a treia partid@ (din rândul bapti}tilor n.n.) demn@ de a fi men]i-onat@, e cea existent@ de la 1665 a Sabatarilor; ace}tia în locul Du-minicii serbeaz@ Sâmb@ta.”228

„Pentru c@ ai p@zit cuvântul r@bd@rii Mele }i Eu te voi p@zi - ziceIisus - pe tine de ceasul ispitei ce va s@ vin@ peste toat@ lumea, ca s@încerce pe cei ce locuiesc pe p@mânt.

Vin curând; ]ine ce ai, ca nimeni s@ nu-]i ia cununa ta.Apoc.3,10-11" (biserica este avertizat@ c@ Iisus vine curând n.n.).229

Secolele XIX - ? (anii 1844 - ?)

(„LAODICEEA” poporul judec@]ii - biserica întâlnirii)

* denumire de la întâlnirea cu Iisus }i ziua de închinare =ADVENTI{TI DE ZIUA A {APTEA (adventus = venire, Mat.24,3)

„Ei a}teapt@ ca eveniment iminent a doua venire a lui Hristos

(Adventus, Adventio).”230

„Se m@rturise}te apoi credin]a în parusia (venirea n.n.) Domnului,care vine s@ judece viii }i mor]ii. Prezentul ‘vine’ în originalul grec (alSimbolului apostolic dup@ Rufin }i Niceta n.n.) indic@ sosirea dintr-oclip@ în alta a Domnului, a}a cum Acesta o spusese El Însu}i înEvanghelie” (de aici numele de adventi}ti dat cre}tinilor care a}teapt@în felul apostolilor venirea lui Hristos n.n.).231

„...cuvântul ‘venturus’ din versiunea latin@ (a aceluia}i vechi simbolapostolic n.n.) e tardiv” (acel corect de la început fiind adventurus, adic@„va veni dintr-o clip@ în alta” n.n.).232

„advento (verb folosit obi}nuit la formele din tema prezentului)= a se apropia cu pa}i repezi, a fi gata s@ soseasc@.”233

„Adveniat regnum tuum Vie cu pa}i repezi sau dintr-o clip@ înalta împ@r@]ia Ta.” Matei 6,10 p.p.

(Rug@ciunea „Tat@l nostru”)234

„Iat@, stau la u}@ }i bat... (zice Iisus n.n.)” Apoc.3,20 p.p.235

„În univers, spunea un mare predicator, nu e nimic mai mare decâtIisus Hristos.”236

230. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV,Bucure}ti 1928, pag. 249.

231. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1984, pag. 92.

232. Ibidem, pag. 92.233. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@,

Bucure}ti 1983, pag. 44.234. „BIBLIA SACRA” - juxta vulgatam clementianam, Paris 1927, pag.

6 N.T.235. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1397.236. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, 1976, pag. 49.

226. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu,Bucure}ti 1920, pag. 147.

227. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV,Bucure}ti 1928, pag. 69.

228. Ibidem, pag. 69.229. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al

BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1396.

Când m@ închin

Page 169: Crestinismul parintilor nostri

336 337Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Iar a m@rturisi pe Hristos (}i venirea Lui n.n.) nu înseamn@neap@rat prozelitism, intoleran]@ religioas@ etc., ci credincio}ie fa]@de mesajul evanghelic al iubirii aproapelui; mesaj potrivnic oric@reiforme de mândrie, de desconsiderare a libert@]ii }i drepturilor fire}tiale oamenilor.”

(Preot Prof.Em.Vasilescu) 237

ziua de închinare:

„...Adventi}tii zilei a }aptea sau Sabatarii (Sabati}tii), a}a numi]ifiindc@ serbeaz@ înc@ de rigoare sâmb@ta...”(conform poruncii a IV-adin Decalog r@mas în putere }i pentru cre}tini n.n.).238

Sâmb@ta (Sabatul Domnului ) se va serba }i pe NOUL P~MÂNT

(Ziua de na}tere a P@mântului se va serba în ve}nicii)

„‘C@ci precum cerul cel nou }i p@mântul cel nou pe care levoi zidi’ - zice Domnul - ‘vor r@mânea înaintea Mea, a}a va d@inuideapururi neamul vostru }i numele vostru (vezi Isaia 56,2.3.6.7). {idin lun@ nou@ în lun@ nou@ }i din Sâmb@t@ în Sâmb@t@ vor veni to]i }ise vor închina înaintea Mea’ - zice Domnul.” (Isaia 66,22.23)239

CONCLUZIE

„P@zirea sâmbetei prin încetarea oric@rui lucru în ziua a}aptea era un obicei vechi, care-}i tr@gea începutul de la Adam.”240

„Decalogul (cele 10 porunci) o men]ioneaz@ ca zi de sfin]enie:‘Adu-]i aminte de ziua Sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea’...”241

„Asta înseamn@ c@ aceast@ zi este menit@ a fi un timp decomuniune cu Tat@l ceresc, de sfin]ire a noastr@ (nu doar aiudeilor n.n.) prin lumina care vine de sus.”242

„Legea divin@ pozitiv@ a Vechiului Testament, în specialporunca a IV-a a Decalogului, ne îndeamn@ a serba ziua a}aptea (nu întâia n.n.), iar Mântuitorul totdeauna în via]a Sap@mânteasc@ a fost frecventator regulat al serviciilor religioasepublice...” (vezi Luca 4,16 n.n.).243

„Învinuirea c@ ar strica legea, Domnul o respinge... Învinuireac@ ar fi violat sfin]enia zilei de Sâmb@t@ nu încape” (Hristos }tiamai bine ca oricare cum trebuie serbat@ Sâmb@ta n.n.).244

„Iat@ dar@, au r@mas serbarea sâmbetei, norodului luiDumnezeu” (de la Adam }i pân@ în ve}nicii n.n.).245

(Apostolul Pavel - Biblia 1688)

237. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 412.

238. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV,Bucure}ti 1928, pag. 249.

239. „BIBLIA adic@ dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a NouluiTestament”, tradus@ de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction,Bucure}ti 1938, pag. 720.

240. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, tradus depatriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 144.

241. „Studiul Vechiului Testament”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag.84.

242. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Episcopia Buz@ului 1985, pag. 109.

243. „Elemente de Moral@ Cre}in@” de Moise N.Pacu, profesor onorar,edi]ia a VII-a, Bucure}ti 1921, pag. 50.

244. „Sfânta Evanghelie dup@ Matei”, cu comentar de Dr. Vasile Gheorghiu,vol.I, Cern@u]i 1925, pag. 55.

245. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, tip@rit@ la 1688 în timpullui {erban Vod@ Cantacuzino. Retip@rit@ dup@ 300 de ani în facsimil }itranscriere cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1988,Ev.4,9.

Când m@ închin

Page 170: Crestinismul parintilor nostri

Capitolul III

VIE[UIREA

„C@ci dragostea de Dumnezeu aceastaeste: S@ p@zim poruncile Lui.”

2 Ap.Ioan(1 In.5,3 p.p - Biblia sinodal@ 1991)

Page 171: Crestinismul parintilor nostri

340 341Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CE ÎMPLINESC

„Fiindc@ nu cei ce aud legea sunt drep]ila Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea...”

2 Ap.Pavel(Rom.2,13 - Biblia sinodal@ - 1991)

DECALOGUL LEGEA DRAGOSTEI C~TRE DUMNEZEU

{I APROAPELE

1. Decalogul - voin]a sfânt@ a lui Dumnezeu desco-perit@ oamenilor

„Sicriul legii (chivotul n.n.) cu tablele legii era oarecum însu}i tronulDomnului Dumnezeu, rostind oamenilor (nu doar evreilor n.n.) sfântaSa voin]@.”1

„Cele zece porunci (Decalogul n.n.) sunt în maiestatea lorelementar@ o revela]ie unitar@ a ordinii morale celei ve}nice a lumii(nu doar a iudeilor n.n.) prin faptul c@ accentueaz@ unicitatea }ispiritualitatea lui Dumnezeu; iar pentru cult }i via]@ au o valoaredeosebit@ prin faptul c@ îndeamn@ la reculegere }i stabilesc anumitecerin]e sociale, a c@ror îndrept@]ire ast@zi este recunoscut@ în modunanim (mai pu]in cei f@r@ de lege n.n.) }i în faptul c@ în cele din urm@pretind chiar sfin]enia inten]iilor (a}a cum precizeaz@ Iisus în predicade pe munte n.n.).”2

„Legiuirea din Sinai în principiile ei fundamentale se d@duse pentrutoate veacurile urm@toare. Ea pune temeliile adev@ratei moralit@]i}i a demnit@]ii omene}ti în lume.”3

1. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, tom.II,traducere de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1944, pag.352-326.

2. „Morala cre}tin@”, manual pentru Seminariile teologice de Arhid. Prof.Dr.Ion Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 34-35.

3. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol.II, trad.de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 145.

Ce împlinesc

Page 172: Crestinismul parintilor nostri

342 343Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„C@ acesta e testamentul (leg@mântul, vezi Ieremia 31,33) pe careîl voi face cu casa lui Israel (cel spiritual, vezi Rom. 2,26.27 n.n.) dup@acele zile, zice Domnul: Pune-voi legile Mele în cugetul lor }i în inimalor le voi scrie }i voi fi lor Dumnezeu }i ei vor fi poporul Meu.” Evr.8,10.4

„Inima omului, tron al lui Dumnezeu! Via]a lui, o supuneredes@vâr}it@ sub poruncile sfinte. Voin]a cre}tinului, o biruin]@ deplin@asupra lumii, asupra diavolului }i poftelor rele” (acesta este noulleg@mânt ob]inut prin Iisus n.n.).5

„Odat@ marele filozof german Wilhelm Wundt a fost rugat de ni}testuden]i s@-}i spun@ p@rerea despre cele 10 porunci dumnezeie}ti:mai trebuie ele respectate sau trebuie de dat omenirii alt cod de legimorale. Gânditorul r@spunse: ‘Neasem@nat@, f@r@ egal este valoareadecalogului... Înv@]@torii religiei trebuie s@ tâlm@ceasc@ poporului acestcod pentru vremea în care tr@iesc, dar de documentul divin, nimeni n-arevoie s@ se ating@.”6

„În vremea cercet@rii continentului african, marele exploratorStanley cunoscu un rege al unui însemnat trib de oameni primitivi. Dinuna în alta înv@]@torul european vorbi gazdei despre religia ]@rii sale}i-i explic@ decalogul sau cele 10 porunci. Regele fu foarte impresionatde con]inutul legii sfinte }i-i spuse oaspetelui european: ...Dac@ supu}iimei te vor asculta }i vor urma poruncile, eu voi fi cel dintâi rege dinlume, iar oamenii mei cei mai ferici]i.”7

2. Decalogul - lege a dragostei în cele dou@ Testamente

„De altfel în Vechiul Testament ca }i în Noul Testament, totul sereduce la datoria omului de a iubi pe Dumnezeu }i pe aproapele,potrivit poruncilor din Decalog. Poruncile din Decalog sunt amintiteîn mai multe locuri din c@r]ile Noului Testament.”8

„Error fundamentalis (eroarea fundamental@) este un sofism, careporne}te de la o premiz@ fals@ (în special cea major@) }i duce la oconcluzie gre}it@. Exemplu:

Legea Veche este abolit@, Decalogul face parte din Legea Veche,deci Decalogul trebuie abolit” (de acest sofism, de aceast@ concluziegre}it@ se folosesc to]i r@t@ci]ii care neag@ Decalogul în cre}tinism n.n.).9

„De}i Vechiul Testament are un caracter prefigurativ, fiind ‘umbracelor viitoare’ (Col.II,17) }i ‘c@l@uz@ spre Hristos’ (Gal.II,24) }i de}ia încetat, dup@ cum spune sfântul apostol Pavel: ‘Desfiin]eaz@ deci pecel dintâi ca s@ statorniceasc@ pe al doilea’ (Evr.X,9), ‘Iar dac@ a venitcredin]a nu mai suntem sub c@l@uz@’ (Col.II,25), totu}i sub aspectdogmatic }i moral înv@]@turile Vechiului Testament, în fond, sunt ca}i cele ale Noului Testament” (din punct de vedere moral în Dumnezeunu este mutare nici umbr@ de schimbare. Iacov 1,17 n.n.).10

„Partea cea mai însemnat@ a Legii Vechiului Testament r@mâneDecalogul. Prin faptul c@ dispozi]iunile lui precizeaz@ în mod am@nun]iturm@rile imediate ale principiilor legii morale naturale, valoarea

4. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1365.

5. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 235.

6. Ibidem, pag. 291-292.7. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 291.

8. „Studiul Vechiului Testament”, manual pentru Seminariile teologice,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 348.

9. „Omiletica”, manual pentru Seminariile teologice tip@rit cubinecuvântarea P.F.P.Iustin, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 90(autor: Pr.Nicolae Petrescu).

10. „Studiul Vechiului Testament”, manual pentru Seminariile teologice,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 347.

Ce împlinesc

Page 173: Crestinismul parintilor nostri

344 345Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Decalogului e absolut@ }i ve}nic@ (adic@ de neschimbat n.n.). El estepiatra de temelie a întregii înv@]@turi morale. De aceea Decalogul a trecut}i în Noul Testament, dar în]elegerea deplin@ a poruncilor lui se poatedobândi numai în lumina legii morale a Noului Testament (cf. Matei5,21-48, ]inând cont de spiritualizarea slovei reci n.n.).”11

„Decalogul r@mâne pân@ ast@zi cea mai des@vâr}it@ legisla]iemoral@ a antichit@]ii deoarece cuprinde principiile generale ale moralit@]ii,prezentate într-o formulare de ordine sistematic@ ceea ce dovede}teoriginea lor divin@. Îndeosebi la el se refer@ Mântuitorul atunci cândspune: ‘S@ nu socoti]i c@ am venit s@ stric legea...’ (Matei 5,17).”12

„Astfel Iisus Hristos a fost centrul a toat@ adev@rata religie de laînceputul lumii. A}teptat ca Mesia, adorat ca Mântuitor, El a fostprincipiul mântuirii pentru to]i oamenii }i numai într-însul s-a putut g@siadev@rul }i harul. El a p@strat din religia primar@ }i din religia israelit@fondul dogmatic }i moral, care era adev@rul, fiindc@ venea de laDumnezeu; El a înlocuit prin realitate riturile figurative, instituite pentrua reaminti promisiunea misiunii Sale. Astfel c@ de la începutul lumii n-afost decât o adev@rat@ religie, un singur Mântuitor }i R@scump@r@tor}i cre}tinismul nu este decât dezvoltarea }i plinirea religiei primare(adamic@ n.n.) }i a religiei israelite” (cine acuz@ pe cre}tini c@ iudaizeaz@acuz@ de fapt pe Hristos n.n.).13

3. Decalogul -lege moral@ dumnezeiasc@, ve}nic@,deci valabil@ }i pentru cre}tini

„Legisla]iunea mozaic@ (legea dat@ prin Moise n.n.) are un întreitscop }i cuprins, conform c@ruia distingem legi morale, ceremoniale }i

civile. Dar numai legile morale au o destina]iune }i obliga]iuneve}nic@, pe când cele ceremoniale }i civile }i-au pierdut putereaobligatorie prin Evanghelia Domnului.

Legile morale cuprinse în Testamentul Vechi se pot reduce la celezece porunci ‘decalogul’, pe care Dumnezeu l-a dat pe muntele Sinai.Acestea au fost scrise de Însu}i Domnul pe dou@ table împ@r]ite îndou@ grupe de datorin]e: tabla întâia cuprindea poruncile prin care seindic@ datorin]ele c@tre Dumnezeu, iar tabla a doua cuprindea poruncileprin care se indic@ datorin]ele c@tre aproapele.”14

„Decalogul este cea dintâi lege scris@ a Vechiului Testament }i tot-odat@ cea mai înalt@ lege moral@ dat@ pân@ la Domnul Iisus Hristos.Ea r@mâne în putere pentru toate timpurile, fiindc@ cele zeceporunci sunt poruncile legii morale fire}ti, pe care Dumnezeu le aducela cuno}tin]a credincio}ilor într-un chip mai deplin }i mai hot@rât.”15

„Legea moral@ a Vechiului Testament r@mâne în putere pentrucre}tini, fiindc@ Mântuitorul Iisus Hristos i-a r@spuns tân@rului care Îlîntrebase ce s@ fac@ spre a dobândi via]a de veci: ‘De vrei s@ intri învia]@ p@ze}te poruncile’ Matei 19,17. De asemenea tot El ne înva]@:‘S@ nu socoti]i c@ am venit s@ stric legea sau proorocii, n-am venit s@stric, ci s@ împlinesc’ Matei 5,17" (Cel ce p@ze}te poruncile are nevoiede Hristos, de aceea El a precizat tân@rului c@ un singur lucru îi lipseape lâng@ p@zirea poruncilor, urmarea Lui, c@ci numai prin puterea Lui}i credin]@ în El poruncile pot fi împlinite n.n.).16

11. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1985, pag. 34.

12. Ibidem, pag. 35.13. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cu

aprobarea Sf. Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 39-40.

14. „Morala cre}tin@ ortodox@”, manual didactic de Dr.Orest Tarangul, ValeaU]ei, carte aprobat@ de Sf.Sinod, Ed.Tipografiei {coala Român@, VatraDornei 1925, pag. 8-9.

15. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” de P.S.Vasile, episcopul Oradiei,cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 154.

16. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” de c@tre P.S.Vasile episcopulOradiei, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag.154.

Ce împlinesc

Page 174: Crestinismul parintilor nostri

346 347Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Legile divine pozitive sunt prescurtate în poruncile date israeli]ilorprin Moise, }i care sunt propuse de Biserica Ortodox@ dup@ textulbiblic astfel:

‘1. Eu sunt Domnul Dumnezeul t@u; s@ nu ai al]i dumnezei afar@de Mine.

2. S@ nu-]i faci ]ie chip cioplit, nici vreo asem@nare a câte sunt încer sus }i pe p@mânt jos, în ape }i sub p@mânt; s@ nu te închini lor, nicis@ sluje}ti lor.

3. S@ nu iei numele Domnului Dumnezeului t@u în de}ert. 4. Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea. {ase

zile s@ lucrezi }i s@ faci toate lucrurile tale, iar ziua a }aptea este ziuaDomnului Dumnezeului t@u (nu este alt@ zi a Domnului decât ceanumit@ }i scris@ de El n.n.)

5. Cinste}te pe tat@l t@u }i pe mama ta. 6. S@ nu ucizi. 7. S@ nu preacurve}ti. 8. S@ nu furi. 9. S@ nu m@rturise}ti m@rturie mincinoas@ împotriva aproapelui [email protected]. S@ nu pofte}ti casa aproapelui t@u, nici femeia lui, nici sluga

lui, nici slujnica lui, nici asinul lui, nici toate câte sunt ale aproapelui t@u.’Iisus Hristos n-a desfiin]at legile date prin Moise, dimpotriv@ a

declarat c@ ele r@mân îndatoritoare (Matei 5,18). Ele trebuiesc decia fi regula de c@petenie pentru tot cre}tinul (nu numai pentru iudeun.n.) în datoriile sale c@tre Dumnezeu (primele 4 de pe tabla întâi n.n.)}i c@tre aproapele (urm@toarele 6 de pe tabla a doua n.n.).”17

„Acesta fu vestitul Decalog, cele zece porunci, din care în fiecare(deci }i în porunca a IV-a n.n.) se descoperea adev@rul cel ve}nic(dat nu de oameni ci oamenilor din toate timpurile n.n.).”18

„Decalogul îns@ a fost proclamat de însu}i Dumnezeu }i cu oastfel de m@re]ie invincibil@ }i cu a}a simplitate uimitoare, încâtadev@rurile vestite într-însul imediat au devenit mo}tenirea întreguluipopor, care trebuia s@ le împr@}tie în omenirea întreag@ (tot omul indi-ferent de na]ie trebuia s@-}i însu}easc@ cele zece porunci dumnezeie}tif@r@ s@ le modifice, c@ci sunt ve}nice n.n.).”19

„Poruncile (cele zece n.n.) au fost scrise de Însu}i Dumnezeu cu‘dumnezeie}ti litere’ pe dou@ table de piatr@” (Legea dragostei fa]@ deDumnezeu }i aproapele este expresia voin]ei ve}nice a Creatoruluin.n.).20

„Dup@ cum planetele }i stelele î}i urmeaz@ neab@tut mi}c@rile lor înspa]iu, a}a legile morale izvorâte din voia lui Dumnezeu î}i p@streaz@în orice veac valoarea lor. Un cunoscut profesor de filozofie german, lasfâr}itul veacului trecut, întrebat dac@ cele zece porunci mai sunt valabilepentru via]a omeneasc@ a r@spuns: ‘Valoarea f@r@ egal a Decaloguluist@ în aceea c@ într-o uimitoare scurtime, el este cea mai venerabil@m@rturie a nepieritoarelor principii morale pe care le avem. A îmbun@t@]icele zece porunci ar fi o crim@ împotriva spiritului istoriei, a le înlocuicu legiuiri noi, moderne, ar fi o încercare prosteasc@’ (W.Wundt). Cuvintepline de adev@r! Decalogul nu poate fi modificat, pentru c@ ‘înDumnezeu nu este mutare (d.p.d.v. moral n.n.) nici umbr@ de schimbare’.Sau cum zice psalmistul: ‘Iarba se usuc@ }i floarea se ve}teje}te, darCuvântul Dumnezeului nostru r@mâne în veac’ (Isaia 40,8).”21

17.„Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, ed.aII-a cu binecuvântarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 131-132.

18. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 143.

19. Ibidem, pag. 145.20. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” de P.S.Vasile, episcopul

Oradiei, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1978, pag. 153.

21. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu oprefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului1985, pag. 93.

Ce împlinesc

Page 175: Crestinismul parintilor nostri

348 349Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

4. În Hristos cele zece porunci pot fi respectatede credincio}i

„Apoi }i din punct de vedere scripturistic este vrednic@ de respinsînv@]@tura c@ poruncile lui Dumnezeu nu pot fi împlinite. Dac@, înrealitate, poruncile dumnezeie}ti nu pot fi executate, nu în]elegem cumScriptura le recomand@ pretutindeni }i declar@ pe cei ce le calc@vrednici de pedepse }i osând@. Nu în]elegem recomandarea Scripturii,fiindc@ nimeni dup@ chibzuin]@ nu cere de la altul lucruri imposibile; maipu]in decât oricine nu cere aceasta în]eleptul Creator de la f@ptura Sa.”22

„Pentru c@ cine va p@zi toat@ legea, dar va gre}i într-o singur@porunc@, s-a f@cut vinovat fa]@ de toate poruncile. C@ci Cel ce a zis:‘S@ nu s@vâr}e}ti adulter’, a zis }i: ‘S@ nu ucizi’ (Iacov citeaz@ poruncaa 7-a }i a 6-a din cele zece porunci n.n.). {i dac@ nu s@vâr}e}ti adulter,dar ucizi, te-ai f@cut c@lc@tor de lege. A}a s@ gr@i]i }i a}a s@ lucra]i, caunii care ve]i fi judeca]i prin legea libert@]ii.” Iacov 2,10-12.23

„Ca lege a libert@]ii, Legea moral@ a Noului Testament... nuînseamn@ lips@ de orice porunc@, ci este numai o atmosfer@ spiritual@creat@ în om de iubire, o stare favorabil@ împlinirii poruncilor.”24

„Spre a fi liber trebuie a asculta (ca }i legea circula]iei; nu este nicio osândire pentru cel ce o împline}te n.n.). Des@vâr}ita libertate nu edecât împlinirea des@vâr}it@ a înv@]@turilor }i sfaturilor evanghelice.”25

„Lep@dându-se de voin]a sa, omul nu f@ptuie}te decât dup@voin]a lui Dumnezeu, care e buna orânduial@ des@vâr}it@. {i atunciomul e liber ca Dumnezeu Însu}i }i ajunge imaginea Lui adev@rat@...”26

„S@ nu socoti]i, declar@ Iisus, c@ am venit s@ stric Legea sau peProfe]i: n-am venit s@ stric, ci s@ împlinesc. Matei 5,17.”27

„De aceea, cre}tinul are datoria ca în toate împrejur@rile vie]iicon}tiin]a lui s@ lucreze în cel mai deplin acord cu legea moral@,precum m@rturise}te psalmistul: ‘De n-ar fi fost legea, atunci a} fi pieritîntru necazul meu’ Ps. 108,92.”28

„Mântuitorul ne-a dat putin]a de a tr@i în trup f@r@ a fi robip@catului (Rom.8,3).”29

„T@ierea împrejur nu mai folose}te la nimic dac@ calci legea, iarnet@ierea împrejur poate s@ aib@ valoare dac@ faci cele ale legii. C@ciadev@rata circumciziune este cea interioar@ a inimii, care const@ înascultarea voii lui Dumnezeu }i s@vâr}irea poruncilor sale.(Rom.2,28-29).”30

„...în Hristos este dat@ posibilitatea de a împlini efectiv ceea cecere Legea (Rom.7,1-25).” (Capitolul 8 precizând cine sunt cei ce sepot supune Legii }i cine nu n.n.).31

22. „Simbolica” de Hr.Andru]os, traducere din limba greac@ de IustinMoisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag.228-229.

23. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1373.

24.„Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1985, pag. 58.

25. „Urmarea lui Iisus Hristos”, tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.D.D.Dr.Pimen, arhiepiscop }i mitropolit al Moldovei }i Sucevei. Cartea II, vol.IV,Mân@stirea Neam]u 1923, pag. 8.

26. „Urmarea lui Iisus Hristos”, tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.D.D.Dr.Pimen, arhiepiscop }i mitropolit al Moldovei }i Sucevei. Cartea II, vol.IV,Mân@stirea Neam] 1923, pag. 8.

27. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol. II,Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 311.

28. „Morala cre}tin@”, manual pentru Seminariile teologice de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 79-80.

29. „Studiul Noului Testament” de Preot Prof.Dr.I.Constantinescu, manualpentru Seminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 227.

30. „Studiul Noului Testament” de Preot Prof.Dr.I. Constantinescu,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 223.

31. „Studiul Noului Testament” de P.C.Diacon Nicolae I.Nicolaescu }icolab., ed. a II-a, cu binecuvântarea P.F.P. Iustinian, patriarhul BOR,Bucure}ti 1977, pag. 116.

Ce împlinesc

Page 176: Crestinismul parintilor nostri

350 351Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Oamenii au sf@râmat tablele legii muntelui Sinai, dar fapta lornebuneasc@ a zguduit }i a zdruncinat înse}i temeliile vie]ii umane. Deaceea, fra]ilor, trebuie s@ ne întoarcem mereu la codul legilor primitede sus, primite }i promulgate de Moise pe muntele sfânt... Da, trebuies@ respect@m cele zece porunci }i s@ ne supunem lor. Pentru c@ elesunt vechi, dar nu învechite, ca o hain@ care nu mai e la mod@. PoruncileDecalogului nu au izvorât din minte omeneasc@, nu sunt expresia geniuluievreului Moise, ci sunt manifestarea în]elepciunii lui Dumnezeu,lumin@ din lumina Lui, putere din ve}nicia Lui. Moise a fost doarmijlocitorul acelei descoperiri, gura care a rostit adev@ruri ve}nice.”32

De re]inut: „Ei bine, poruncile Decalogului trebuie cunoscute, în]elese,

împrosp@tate mereu în con}tiin]ele credincio}ilor }i p@zite.”33

„Omul f@r@ lege este ca }i trenul c@zut de pe linie: se distrugepe sine }i pe cei ce cad sub sf@râm@turile sale, ca Sodoma, Gomora }iBabilonul (Gen.18-19; Apoc. 17-18).”34

VOIA LUI DUMNEZEU

„Esen]ial pentru noi cre}tinii este recunoa}terea }i împlinirea voiilui Dumnezeu, ca îndreptar al întregii noastre vie]i spirituale. S@ împline}tivoia lui Dumnezeu în toate ac]iunile, gândurile, vorbirea }i faptele talepublice, private, în familie }i în toat@ via]a ta, iat@ un program de activitatecre}tin@.”35

„Voia lui Dumnezeu este suprema lege a vie]ii cre}tine}ti. Peea o împlinesc f@r@ z@bav@ îngerii în cer }i pentru împlinirea ei ceremajutorul lui Dumnezeu. {i astfel cerul }i p@mântul str@lucesc de aceea}ilumin@ a voii lui Dumnezeu, ca s@ nu se mai deosebeasc@ cerul }ip@mântul ci împreun@ s@ fie o împ@r@]ie a lui Dumnezeu.”36

ÎN CE CONST~ VOIA LUI DUMNEZEU„Cele zece porunci sunt strig@tul voin]ei lui Dumnezeu, temelia

vie]ii religioase morale }i a tuturor legilor” (vezi subcapitolul „Decalogul- legea dragostei c@tre Dumnezeu }i aproapele” n.n.).37

„Ordinea care trebuie s@ domneasc@ între Dumnezeu }i om estesupunerea acestuia din urm@ sub voia Celui Preaînalt, ascultareaporuncilor Lui.”38

„Poate oare omul s@-}i g@seasc@ o conducere mai des@vâr}it@ decâtconducerea dup@ voia lui Dumnezeu? De aceea el înainte de toate trebuies@ se sileasc@ s@ cunoasc@ aceast@ voie }i cunoscând-o s@ o urmeze...Numai urmând legea dumnezeiasc@ }i conducându-se de dumnezeiascavoin]@, omul poate lega via]a sa actual@ cu via]a ve}nic@.”39

„Oamenii din toate vremurile, de toate vârstele pe fa]a întreguluip@mânt, oriunde a suflat harul Duhului Sfânt, s-au ridicat din moarte lavia]@, din întuneric la lumin@, }i-au format inimi noi, au devenit f@pturinoi, angajate pentru totdeauna în slujba iubirii lui Dumnezeu }i aaproapelui, ca s@ urmeze poruncile Lui, ca s@ p@zeasc@ }i s@ împli-neasc@ legile Lui.”40

32. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@,cu o prefa]@ de P.S. Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului1985, pag. 92-93.

33. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@cu o prefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.EpiscopieiBuz@ului, 1985, pag. 92.

34. „Catehism cre}tin ortodox”, tip@rit cu binecuv. P.F.P. Teoctist, patriarhulBOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 176.

35. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea1976, pag. 232.

36. Ibidem, pag. 233.37. „Catehism cre}tin ortodox”, tip@rit cu binecuv. P.F.P. Teoctist, patriarhul

BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 180.38. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de

Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 214.39. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. de

Nicodim, patriarhul BOR, tom.V, Bucure}ti 1946, pag. 448.40. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,

Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 216.

Ce împlinesc

Page 177: Crestinismul parintilor nostri

352 353Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Voin]a Lui fiind neschimbat@ }i ve}nic@ }i legile Lui sunt statornice}i ve}nice. C@lcarea lor aduce dezordinea }i distrugerea vie]ii.”41

SUPUNEREA FA[~ DE AUTORIT~[ILE OMENE{TI

„În acest sens Mântuitorul recomand@: ‘Da]i Cezarului cele ce suntale Cezarului }i lui Dumnezeu, cele ce sunt ale lui Dumnezeu’ (Mat.22,21;Marcu 12,17; Luca 20,25). Adic@ s@-}i achite fiecare credincios datoriilec@tre Stat }i s@ arate ascultare fa]@ de ele cât@ vreme nu li se cere s@renun]e la credin]@ }i la îndatoririle fa]@ de Dumnezeu.”42

„Fericitul Augustin va tâlm@ci pozi]ia invariabil@ a Bisericii cre}tinefa]@ de st@pânirea lumeasc@ prin afirma]ia care a devenit proverbial@:

‘Qui dedit imperium Constantino christiano, ipse etiam apostateIuliano’, adic@: ‘Cel ce a dat st@pânire cre}tinului Constantin (de fapt doarsimpatizant al cre}tinilor n.n.), Acela}i a dat-o }i apostatului Iulian’.” 43

NEPRIH~NIT... PRIN CREDIN[~, NU PRIN FAPTE

„Când se va socoti omul pe sine împlinitor des@vâr}it al poruncilor,e v@dit c@ p@c@tuie}te }i gre}e}te împotriva poruncii, ca unul ce se judec@pe sine }i nu prime}te pe Cel ce judec@ cu adev@rat. C@ci numai cândDuhul lui Dumnezeu va m@rturisi împreun@ cu duhul nou - dup@ cuvântullui Pavel - vom fi cu adev@rat vrednici de Hristos }i fii ai lui Dumnezeu,nu când ne vom îndrept@]i pe noi în}ine, prin p@rerea de sine.”44

„Iar toat@ cuno}tin]a, virtutea }i puterea sunt har al lui Dumnezeuca }i toate celelalte. Dumnezeu le-a dat tuturor puterea s@ se fac@ fii ai

lui Dumnezeu prin p@zirea poruncilor dumnezeie}ti. Mai bine zis acesteporunci }i harul dumnezeiesc ne p@zesc pe noi. Fiindc@ f@r@ harulLui nu putem s@ le împlinim nici pe ele. {i nu avem ce s@-i aducemLui”. (ca merit al nou n.n.).45

„Sufletul iubitor de Dumnezeu are obiceiul chiar dac@ ar face toatefaptele bune, s@ nu-}i pun@ nimic pe seama sa, ci pe toate în seama luiDumnezeu. În felul acesta }i Dumnezeu la rândul S@u, luând aminte laîn]elegerea }i cuno}tin]a dreapt@ }i s@n@toas@ a acestui suflet, îisocote}te dimpotriv@ lui toate }i-i m@soar@ r@splat@ ca }i când ar fi f@cuttoate prin osteneala lui, cu toate c@ dac@ ar vrea s@ fac@ judecat@ cunoi nu s-ar g@si nimic cu adev@rat drept în om.”46

„F@r@ Dumnezeu }i prin sine însu}i e cu neputin]@ s@ se izb@veas-c@ cineva pe sine.”47

„Noi nu putem fi justifica]i (socoti]i drep]i n.n.) decât prin Iisus Hris-tos, unicul r@scump@r@tor, unicul mijlocitor. Numai întru El putem fijustifica]i (îndrept@]i]i n.n.) adic@ identificându-ne Lui prin credin]@.”48

„Credin]a care ne îndeamn@ spre bine este un dar de la Dumnezeu,dat nou@ prin Iisus Hristos; deci tot ce este bun în noi vine de la harullui Dumnezeu, în Iisus Hristos.”49

„No]iunea exact@ a R@scump@r@rii const@ în a admite:1. c@ Iisus Hristos este unicul nostru mijlocitor.2. c@ El a fost R@scump@r@torul omenirii f@r@ nici o excep]ie.

41. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 175.42. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM

al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 460-461.43. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989, pag. 65.44. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor p@rin]i, vol.V, traducere de

Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976, pag. 300.

45. Ibidem , pag. 47.46. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor p@rin]i, vol.V, traducere

}i note de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976,pag. 367.

47. Ibidem , pag. 384.48. „Expunerea ac]iunii Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cu

aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 37.49. Ibidem, pag. 38.

Ce împlinesc

Page 178: Crestinismul parintilor nostri

354 355Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

3. c@ noi suntem justifica]i prin unirea noastr@ cu El întrucredin]@.

4. c@ începutul cum }i împlinirea mântuirii noastre este datorit@harului lui Dumnezeu, dat în dar.

5. c@ meritele noastre sunt daruri ale lui Dumnezeu, adic@aplica]iunea ce El ne face din meritele lui Iisus Hristos.

6. c@ sfin]ii n-au câ}tigat mântuirea decât prin meritele lui IisusHristos }i c@ prin urmare, pretinsa visterie a meritelor lor prisositoaree o închipuire gre}it@.”50

„Drept aceea, nimeni f@când bine, s@ nu se f@leasc@, c@ci to]i ceice s-au n@d@jduit în sine}i au c@zut.”

(avva Xantie)51

DAR CREDIN[A ESTE VIE DOAR PRIN FAPTE „Credem c@ nimeni nu se mântuie}te f@r@ credin]@, iar credin]@

numim ideea cea mai dreapt@ ce este în noi despre Dumnezeu }i celedumnezeie}ti, care fiind înf@ptuit@ prin dragoste, ca s@ zic a}a, prinporuncile dumnezeie}ti, ne îndrept@]e}te în Christos }i f@r@ ea estecu neputin]@ a pl@cea lui Dumnezeu.”

(Patriarhul Dositei)52

„C@ci zice sf.Ioan Gur@-de-Aur: ‘M@rturisirea credin]ei nu seface doar cu limba, ci }i cu faptele. Dac@ acestea lipsesc, suntem înprimejdie de a fi pedepsi]i cu acei care t@g@duiesc credin]a cu totul’.”53

„Faptele noastre cele bune n-au puterea de a ne justifica prin eleînsele, ci ele sunt urmarea necesar@ a adev@ratei credin]e }i aceast@credin]@ manifestându-se prin fapte ne une}te cu R@scump@r@torul,care ne justific@ (ne socote}te drep]i n.n.).”54

„Aceasta o înt@re}te }i sf. Vasile cel Mare când spune: ‘Dovadac@ omul nu-L iube}te pe Dumnezeu }i pe Hristosul S@u este faptul c@el nu-I împline}te poruncile.”55

„Religia face dou@ lucruri: ea ne arat@ mizeria noastr@ }i ne arat@ }ivindecarea ei; ea ne înva]@ c@ de la noi în}ine nu putem nimic pentru mântuire,dar c@ putem toate întru Acela ce ne înt@re}te. (Filip.IV,13).”56

„Nu te osândesc nici Eu (zice Iisus; vino la El a}a cum e}ti n.n.).Mergi, de acum s@ nu mai p@c@tuie}ti” (El te va înt@ri pentru aceastan.n.). In.8,11.57

„strigat-am c@tre Tine, mântuie}te-m@ (prin harul t@u n.n.) }i voip@zi m@rturiile Tale” (p@zirea poruncilor lui Dumnezeu este urmareamântuirii primite în dar prin Iisus Hristos n.n.). (Ps. 118/119 vers 146)58

ÎMPLINIREA LEGILOR LUI DUMNEZEU ADUCELIBERTATE

„Este liber din punct de vedere moral, numai omul care e curat }iface voia lui Dumnezeu. ‘Unde e Duhul Domnului, acolo e slobozenia’.(II Cor.3,17).”59

50. Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cuaprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 42.

51. „Patericul” ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfin]ilor b@trâni,Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Alba Iulia, 1990, pag. 160.

52. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1920,pag. 240.

53. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 30.

54. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, trad.de D.D.Iosif Gheorghian, mitropolit al Ungro-Vlahiei, cu aprobareaSf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 38.

55. „Carte de rug@ciuni” Ed.Arhiepiscopiei Tomisului }i Dun@rii de Jos,Gala]i 1981, pag. 166.

56. „Urmarea lui Iisus Hristos”, Cartea II, vol.IV, Tipografia Mân@stiriiNeam], 1923, pag. 43.

57. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, sinodal@ 1991, pag. 1216.58. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 626.59. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 206.

Ce împlinesc

Page 179: Crestinismul parintilor nostri

356 357Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„P@catul, dimpotriv@, este c@lcarea legii, a voin]ei }i a poruncilorlui Dumnezeu... Robia p@catului este cea mai mare piedic@ în caleamântuirii }i a fericirii” (p@catul aduce robie n.n.).60

IISUS - MODEL DES~VÂR{IT„Sâmburele credin]ei este imitarea lui Hristos în iubire, precum

}i apostolul zice: ‘Cine zice c@ petrece întru El, dator este precum Acelaa umblat }i el a}a s@ umble’ (I Ioan 2,6).”61

„Mântuitorul de când era prunc a îndeplinit voin]a }i legea luiDumnezeu. ‘Iat@ vin, Dumnezeule s@ fac voia Ta’ (Evr.10,7-9). Aceastaeste mâncarea }i b@utura Lui (In.4,34). La fel suntem datori s@ facem}i noi. ‘Mergi de f@ }i tu asemenea’ (Luc.10,37).”62

„Cine nume}te pe Dumnezeu: Tat@, este îndatorat s@ se poarteîn a}a fel, încât s@ nu apar@ nevrednic de un astfel de privilegiu.”

(Ioan Gur@-de-Aur)63

„În legile }i poruncile morale, Iisus Hristos ni se arat@ ca modelulnou, ca cea mai frumoas@ pild@ de virtute }i sfin]enie.”64

„Urmeaz@ Mie (zice Iisus n.n.): ‘Eu sunt calea, adev@rul }i via]a’Ioan 14,6.

F@r@ cale nu e mergere; f@r@ adev@r nu e cunoa}tere; f@r@ via]@nu e vie]uire... De voie}ti s@ intri în via]@, p@ze}te poruncile... (Iisusî]i d@ putere pentru aceasta n.n.).”65

CONCLUZIE

„Asculta]i drept aceea cuvântul lui Dumnezeu }i-l împlini]ica s@ se împlineasc@ pentru voi to]i cuvintele Mântuitorului:‘Ferici]i cei ce ascult@ cuvântul lui Dumnezeu }i îl împlinesc peel’” (Luca XI,28).66

„În mijlocul acestui mare naufragiu al lumii, o mân@binef@c@toare ne arunc@ de sus funia n@dejdii, care pu]in câtepu]in, trage din valurile mizeriilor omene}ti }i ridic@ pân@ la cerpe cel ce se apuc@ de ea cu t@rie.”

(Ioan Crisostom)67

„Din toat@ inima strig: auzi-m@ Doamne, c@ vreau s@ p@zescporuncile Tale! C@tre Tine strig: mântuie}te-m@ ca s@ p@zescdescoperirile Tale.” (Ps.119,145-146). (Numai cel mântuit prin harva putea p@zi poruncile dumnezeie}ti n.n.).68

• rug@ciune psaltic@: „C@mara Ta, Mântuitorul meuo v@d împodobit@ }iîmbr@c@minte nu am s@ intru într-însa,Lumineaz@ haina sufletului meu,D@t@torule de lumin@ }im@ mântuie}te.”(Vino la Iisus a}a cum e}ti, El te va mântui }i apoi vei putea tr@i

conform poruncilor lui Dumnezeu n.n.).6960. Ibidem, pag. 205.61. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,

Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 245.62. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag.

175.63. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 226.64. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag.

176.65. „Urmarea lui Iisus Hristos”, Cartea II, vol.IV, Tipografia Mân@stirii

Neam]u, 1923, pag. 44.

66. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei 1976, pag. 259.67. „Urmarea lui Iisus Hristos”, Carte II, vol.V, Tipografia Mân@stirii

Neam], 1923, pag. 33.68. „BIBLIA - adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului

Testament”, trad. dup@ textele originale de preo]ii profesori V.Radu }iGala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 617.

69. „Liturghia psaltic@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1957, pag. 265.

Ce împlinesc

Page 180: Crestinismul parintilor nostri

358 359Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CE M~NÂNC

„C@ci niciodat@ n-am mâncat nimicspurcat }i necurat.”

Ap. Petru(Fapte 10,14 u.p. - Biblia Sinodal@ 1991)

HRANA OMULUI ÎN PARADIS (EDEN)„...în Paradis nu era vin, nu se t@iau animale, nu se mânca carne.”

(Vasile cel Mare)1

„Pe toate le-a f@cut Dumnezeu cu Cuvântul... L-a f@cut pe om }il-a binecuvântat s@ se înmul]easc@ }i s@ umple p@mântul; a supus luip@mântul, ca s@-i fie toate cele de pe p@mânt sub mân@ }i roabe; de laînceput i-a poruncit s@ se hr@neasc@ din roadele p@mântului, alesemin]elor, ale ierburilor, ale pomilor. În acela}i timp a poruncit ca }ianimalele s@ fie tovar@}e omului la acela}i fel de hran@, s@ m@nânce }iele din semin]ele tuturor celor de pe p@mânt.”

(Teofil al Antiohiei)2

„Divinitatea a înv@]at pe om s@ lucreze p@mântul }i i-a ar@tat acelefructe, cultivarea c@rora îi putea fi cu deosebire folositoare” (la fel vaproceda dup@ potop când va îng@dui consumarea de carne n.n.).3

„{i a zis Dumnezeu: ‘Iat@, v-am dat toat@ iarba ce face s@mân]@de sem@nat, care este deasupra întregului p@mânt }i tot pomul, careare în el rod cu s@mân]@ de sem@nat, ca s@ v@ fie vou@ spre mâncare;iar tuturor fiarelor de pe p@mânt }i tuturor p@s@rilor cerului }i oric@reitârâtoare, care se târ@}te pe p@mânt }i are în ea suflare de via]@, s@ lefie spre mâncare toat@ iarba verde’.”4

1. „Dogmatik”, Berne 1974, pag. 232.2. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr. Prof. T.Bodogae,

Pr.Prof.Olimp C@ciul@, Pr.Prof. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1980, pag. 309.

3. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 162.

4. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere T.Bodogae, Olimp C@ciul@,D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 303-304.

Ce m@nânc

Page 181: Crestinismul parintilor nostri

360 361Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

DUP~ C~DEREA ÎN P~CAT, PÂN~ LA POTOP

• alimenta]ia }i ocupa]ia

„Deja din primele zile ale noii situa]iuni, în care oamenii au fostpu}i de c@derea în p@cat, necesit@]ile s-au dovedit numeroase }ifelurite; trebuia de procurat hran@ }i haine. Potrivit cu aceasta seproduse la primii oameni }i necesitatea împ@r]irii muncii: Primul fiu,Cain, începu s@ lucreze p@mântul, pentru satisfacerea primei nevoi -hrana, iar al doilea, Avel, începu s@ se ocupe cu cre}terea vitelor, pentruob]inerea lânei precum }i a laptelui.”5

• animalele de jertf@ erau arse în întregime; nu se consumacarnea lor

„Primele jertfe. În cartea Facerii (cap.IV,3-5) sunt men]ionateprimele jertfe aduse de oameni lui Dumnezeu; jertfa lui Cain }i Abel.De asemenea se aminte}te jertfa lui Avraam denumit@ olocaust sauardere de tot, deoarece se ardea în întregime pe altar.”6

• longevitatea deosebit@ în condi]ii de via]@ deosebit@

„Când judec@m despre ea (longevitatea) trebuie s@ avem învedere, c@ patriarhii ace}tia (ce tr@iau sute de ani) erau urma}ii apropia]iai oamenilor abia crea]i, condi]iile naturale de via]@ erau deosebite decele actuale }i îns@}i via]a era simpl@ }i apoi }i în genere în starea naturiidup@ starea ei paradisiac@ nu s-au produs deodat@ acele schimb@ri,care au f@cut influen]a ei adesea distrug@toare pentru via]@.”7

„Nu-i imposibil deci, ca }i omul în ]ara originii sale primare }i fa]@cu felul de trai mult mai conform cu natura, decât ast@zi, s@ fi putut tr@ia}a de mult, anume cum m@rturise}te cronica biblic@.” (355-969 ani).8

ALIMENTA[IA PRESCRIS~ DE DUMNEZEU DUP~POTOP

• legi divine orale

„‘{i a binecuvântat Dumnezeu pe Noe }i pe fiii lui }i le-a zis: cre}te]i}i v@ înmul]i]i pe p@mânt’. Toate fiarele au fost aduse la om subst@pânirea lui }i i s-a dat dezlegare, ca afar@ de hrana vegetal@ s@întrebuin]eze la mâncare }i carne de animale, dar sângele lor nu, pentruc@ în sângele animalelor este sufletul lor’.”9

„A}a cu mult înainte de legisla]ia lui Moise, în istorie se întâlnescindica]iuni la... deosebirea de animale curate }i necurate (Fac.IX,6;XXXVII,8.24; E}.XVI,23.27-29)” (chiar Noe }tia face aceast@deosebire înainte de Legea de pe Sinai n.n.).10

• urme ale acestor legi divine la popoarele apostaziate

- sumerieni (akkadieni)

„Porcii erau crescu]i de sumerieni în ora}e unde mâncau resturile}i se b@l@ceau în murd@rii. De aceea erau socotite animale impure }iîn anumite zile era interzis s@ se m@nânce carnea lor.”11

5. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducerede Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 154.

6. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1978, pag. 65.

7. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 165.

8. Ibidem, pag. 165. 9. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de

Nicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 190.10. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de

Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 392.11. „Civiliza]ia sumerian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1983, pag. 136.

Ce m@nânc

Page 182: Crestinismul parintilor nostri

362 363Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

- asiro-babilonieni

„...în Mesopotamia... porcul... era considerat ca necurat, c@cidemonii r@i luau adesea înf@]i}area de porci, iar demonul Labartu careucidea pe copii avea chip de porc...”12

- egipteni

„Mult mai ieftini erau porcii. Dar ei erau socoti]i ‘necura]i’ ca laiudei }i în Egiptul faraonic.”13

„Egiptenii privesc porcul ca pe un animal impur; prin urmare dac@unul din ei este atins de un porc, este pus s@ coboare a}a îmbr@cat înrâu, }i s@ fac@ baie dimpreun@ cu hainele sale; pe de alt@ parte porcariiegiptenilor nu intr@ în nici un templu. Nu li se dau fete în c@s@torie }inimeni nu se însoar@ cu fetele lor; nu se pot c@s@tori decât între ei.”

(Herodot, II,47)14

• vechile legi date de Dumnezeu la început oral, apoi sunt scrise

„Dintre animalele terestre sunt curate }i pot fi consumate cele ceau copita despicat@ }i rumeg@, în afar@ de c@mil@, iepure }i porc, caresunt necurate. Dintre fiin]ele acvatice sunt necurate cele ce n-au aripi}i solzi. Dintre p@s@ri sunt necurate: vulturul, corbul, }oimul, cioara,stru]ul, cucuveaua, rândunica, uliul, bufni]a, pup@za etc...”15

„De unde rezult@ c@ era permis consumul c@rnii de oaie, capr@,bou, cerb, c@prioar@, bivol, zimbru, capr@ neagr@ }i giraf@; precum }icarnea acelor viet@]i ‘care sunt în ape, câte au aripioare de înotat }i

solzi’, precum }i ‘orice pas@re curat@’” (vezi Levitic cap.11 n.n.).16

• proorocii vor înt@ri aceast@ lege sanitar@ dumnezeiasc@pentru to]i oamenii

„Cei ce se cur@]esc }i se sfin]esc în gr@dini }i înaintea u}ilor, carem@nânc@ carne de porc }i urâciuni }i }oareci, împreun@ vor pieri ziceDomnul” (Isaia 66,17).17

„În acela}i timp la prooroci sunt expresiuni directe, îndreptate sprep@strarea legii (sanitare }i morale n.n.). A}a se respinge mâncareac@rnii de porc }i animalele necurate... De aicea se vede clar c@proorocii sunt numai interpre]ii legii, aplicându-se la diferite împrejur@riale vie]ii istorice, iar nicidecum inovatori...”18

„C@ci Legea nu era numai pentru iudei, nici proorocii nu aufost numai pentru ei (cum le place unora s@ sus]in@ n.n.) ci... au fostpentru to]i o }coal@ sfânt@ a cuno}tin]ei de Dumnezeu }i a vie]uiriiduhovnice}ti.”

(Atanasie cel Mare)19

„Deja cu Avraam a fost încheiat@ o alian]@ în scopul p@str@riiadev@ratei religii... Sfin]irea }i înt@rirea deplin@, aceast@ alian]@ o primiîn clipa legisla]iunii. Aicea se produse alegerea solemn@ a poporuluiisrael ca purt@tor marelor adev@ruri ale dezvolt@rii universal istorice...Prin aceasta se l@mure}te }i menirea lui.

12. „Civiliza]ia asiro-babilonian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1981,pag. 219; 204.

13. Ibidem, pag. 204.14. „Civiliza]ia Egiptului antic” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1976,

pag. 81.15. „Studiul Vechiului Testament” de Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Bucure}ti

1978, pag. 79.

16. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, vol.I, Ed. {tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1984, pag. 180.

17. „Biblia”, adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Legii vechi }i a celei nou@,Ed. Sfântului Sinod, Bucure}ti 1914, pag. Isaia 66,17.

18. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducerede Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 147-148, vol.IV.

19. „Sfântul Atanasie cel Mare” - scrieri, partea I, Bucure}ti 1987, pag.105.

Ce m@nânc

Page 183: Crestinismul parintilor nostri

364 365Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

El trebuia... s@ fie, dup@ expresia proorocului, f@clie pentru po-poare (Isaia 42,6). De aceea într-însul trebuia s@-}i g@seasc@ recu-noa}tere }i realizare tot ce-i sfânt, drept }i umanitar, ce nu avea loc înlumea p@gân@.”20

DIETA {I HRANA ÎN CRE{TINISM

• hrana ca necesitate

„Hrana este absolut necesar@ organismului pentru men]inerea }irefacerea for]elor sale.”21

„De nevoie este dar fiec@rui b@rbat s@ m@nânce pentru ca s@tr@iasc@, }i cei ce duc via]a c@s@tori]i, cu fii }i cu a}ezare laic@, s@ m@-nânce b@rba]ii împreun@ cu femeile, fiind lucru neprih@nit, numai s@ mul-]umeasc@ Celui ce d@ hrana, iar nu prin uneltiri femeie}ti, prin cântecesatanice de al@ute, s@ aduc@ aprinderi curve}ti.”22

• cât prive}te darurile de mâncare }i b@utur@ ce înso]eaujertfele, simbolizând trupul lui Hristos, acestea }i-au g@sitîmplinirea la cruce

„Nimeni deci s@ nu v@ judece pentru mâncare }i b@utur@ (veziNumeri cap.15, traducere c@lug@rului Cornilescu n.n.)... care suntumbr@ celor viitoare, iar trupul, al lui Hristos” (Coloseni 2,16-17).23

• cre}tinismul men]ine legile divine morale }i sanitare

„În cre}tinism func]iunea natural@ a nutri]iei (a alimenta]iei n.n.)

se ridic@ la o func]iune moral@ prin preg@tirea mânc@rii, reglemen-tarea timpului de hran@ }i folosirea diferitelor feluri de hran@.”24

„Sf.Apostol Pavel spune c@ trupul e l@ca}ul Duhului Sfânt(ICor. 6,9-10.15-19). De aceea trebuie îngrijit }i p@strat în cur@]enie,ca o biseric@.”25

„Mare bog@]ie este a da totul lui Dumnezeu }i a nu ne robivoin]elor noastre. C@ci ori de mânca]i, ori de be]i, face]i toate întrum@rirea lui Dumnezeu, zice dumnezeiescul Apostol.”26

„Porcii }i câinii totdeauna s-au considerat în r@s@rit animalele celemai necurate. Ora}ele în r@s@rit erau pline de câini f@r@ st@pâni, caretr@iau numai cu necur@]iile ce se arunc@ în uli]@. Porcii se cre}teaunumai de p@gâni }i de locuitorii semip@gâni ai Palestinei }icâteodat@ erau a}a de s@lbatici, încât prezentau un pericol }i pentruoameni (Matei VII, 6).”27

„De aceea: ‘Ie}i]i din mijlocul lor }i v@ osebi]i, zice Domnul, }ide ce este necurat s@ nu v@ atinge]i }i Eu v@ voi primi pe voi. {i voi fivou@ tat@, }i ve]i fi Mie fii }i fiice’ zice Domnul Atot]iitorul.(2Cor.6,17).”28

„Trebuie dar, s@ p@str@m trupul ca pe un templu al lui Dumne-zeu” (în care nu s-a introdus nimic necurat n.n.).

(Clement Romanul)29

20. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, tradus deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol. II, pag. 384.

21.„Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, ed. a II-a, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1985, pag. 229.

22. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, culegere decanoane biserice}ti, Bucure}ti 1933, pag. 111.

23. „Despre credin]a ortodox@” de Arh.Cleopa Ilie, Bucure}ti 1981, pag. 96.

24. „Morala cre}tin@” de Ioan Z@grean, Bucure}ti 1985, pag. 229.25. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 213.26. „Pidalion”, culegere de canoane ortodoxe, de Zosima Târâl@ }i

Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 110-111.27. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de

Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 313.28. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod 1991, pag. 1314.29. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1979, pag. 98.

Ce m@nânc

Page 184: Crestinismul parintilor nostri

366 367Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

• tradi]ii fariseice fanatice cu privire la alimenta]ie

„Legea lui Moise cere în anumite cazuri cur@]ire, dar c@rturariidenaturar@ spiritul legii în aceast@ privin]@, ca }i în multe altele... Celce m@nânc@ pâine nesp@lându-}i mâinile - zice rabinul Iosia -procedeaz@ la fel ca }i cum el ar umbla cu desfrânate. Rabinii de maitârziu au inventat 26 pravile întregi la împlinirea acestui ritual.”30

„Când mâinile se sp@lau înainte de mâncare, atunci se prescrises@ se ]in@ în sus, iar dup@ mâncare trebuiau ]inute în jos, dar a}a ca apas@ nu curg@ mai departe de pumn. Vasul, care se întrebuin]a la sp@lat, secerea a-l ]ine la început în dreapta, dup@ aceea în stânga; apa trebuiaturnat@ la început pe mâna dreapt@, iar dup@ aceea pe mâna stâng@ }idup@ fiecare a treia oar@ s@ se rosteasc@ cuvintele: ‘Binecuvântat e}tiTu, Cel ce ne-ai dat porunc@ s@ ne sp@l@m mâinile’.”31

„Conform cu nesfâr}itele lor sp@l@ri în via]a privat@, ei (fariseii }ic@rturarii n.n.) cereau ca toate vasele chiar din templu s@ se cure]e cuîngrijire dup@ fiecare mas@, de teama, ca nu cumva vreo persoan@necurat@ s@ le fi profanat. Aceast@ riguroas@ scrupulozitate în chestiade cur@]enie merse pân@ acolo, c@ atunci când un fariseu dup@ oasemenea mas@, a dus s@ spele pân@ }i sfe}nicul, atunci saducheulcare l-a întâlnit, nu se putu re]ine, f@r@ s@-i zic@ în batjocur@ c@: ‘fariseiiîn scurt@ vreme vor sp@la, probabil, pân@ }i soarele’.”32

„Atunci au venit din Ierusalim la Iisus, fariseii }i c@rturarii zicând:‘Pentru ce ucenicii T@i calc@ datina b@trânilor? C@ci nu-}i spal@ mâinilecând m@nânc@ pâine’. Iar El, r@spunzând le-a zis: „‘Nu ceea ce intr@în gur@ spurc@ pe om, ci ceea ce iese din gur@ aceea spurc@ pe om’...

dar a mânca cu mâinile nesp@late nu spurc@ pe om.”(Matei 15,11)33

„Citatul invocat aici (Mat. 15,11)... se refer@ numai la obiceiulfariseilor }i al c@rturarilor de a nu mânca cu mâinile [email protected]ântuitorul tâlcuie}te sfin]ilor S@i ucenici }i apostoli cele ce nuîn]elegeau spunându-le c@ a mânca cineva cu mâinile nesp@late (în modritual) situa]ie în care se aflau ei atunci, nu este un lucru necurat,c@ci necur@]ia omului nu vine din afar@ ci din l@untru, adic@ din inimalui, a}a cum adesea din inima fariseilor }i a c@rturarilor f@]arnici ie}eaucuvinte pline de hul@, de ur@, de zavistie }i pizm@ la adresa Mântuitorului}i acelea erau care îi spurcau pe ei...

A}adar acesta este în]elesul adev@rat al textului.”34

„Apoi El înv@]@ atât poporul cât }i pe ucenicii S@i, c@ întru împ@r@]iacerului cur@]enia inimii e mai important@ decât cur@]ia mâinilor, ‘c@ci dininim@ ies gândurile cele rele, uciderile, desfrân@rile, furturile, m@rturiilemincinoase, hulele’. Iat@ toate acestea în adev@r ‘spurc@ pe om, iar amânca cu mâinile nesp@late nu spurc@ pe om’ }i îns@}i pravila aceasta (afariseilor n.n.) e provocat@ numai de nevoia zilnic@ a ritualismului, iarnicidecum nu are un caracter absolut moral...” (nu este vorba de igienamâinilor ci de un ritual instituit de farisei n.n.).35

* la mul]i ani dup@ evenimentul din Matei 15, apostolul Petrum@rturise}te r@mânerea în vigoare dup@ în@l]area lui Iisus a legilorsanitare dumnezeie}ti

„Într-o vreme - pe la anul 37 - pe când sfântul Petru se afla în

30. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere deNicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 378-379.

31. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere deNicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 379-380.

32. Ibidem, pag. 381.

33. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 1115-1116 (Mat.15,1.2.11.20).

34. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1981, pag. 93-94.

35. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol. V, pag. 385.

Ce m@nânc

Page 185: Crestinismul parintilor nostri

368 369Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Samaria, ca s@-}i pun@ mâinile peste cei boteza]i de curând, rugându-seîn ora}ul Iope, în casa unui cre}tin, anume Simon Curelarul, }i fiindu-ifoame, avu o vedenie” (Deci dup@ 9-10 ani de la evenimentul din Matei15 legat de sp@larea mâinilor în mod ritual }i cuvintele lui Iisus c@: „nuce intr@ pe gur@ spurc@ pe om” n.n.).36

„{i a v@zut cerul deschis }i coborându-se ceva ca o fa]@ mare depânz@ legat@ în patru col]uri, l@sându-se pe p@mânt. În ea erau toatedobitoacele cu patru picioare }i târâtoarele p@mântului }i p@s@rile cerului.{i glas a fost c@tre el: Sculându-te, Petre junghie }i m@nânc@. Iar Petrua zis: Nicidecum Doamne, c@ci niciodat@ n-am mâncat nimic spurcat}i necurat.” Fapte 10,11-14. (Petru nu r@spunde: „Da, Doamne c@ decând ai zis c@ nu ce intr@ în gur@ spurc@, eu am mâncat de toate”, nu c@ciMatei 15 se refer@ a}a cum am v@zut la mâini sp@late sau nesp@late dup@ritual n.n.).37

„Petru se însp@imânt@, c@ci legea mozaic@ nu da voe s@ se m@-nânce carnea acelor vie]uitoare...” (}i însu}i Iisus niciodat@ nu i-a înv@]ataltfel nici în vorbire, nici în fapt@ n.n.).38

„...Petru nu se dumirea întru sine ce ar putea s@ fie vedenia pecare o v@zuse...” Fapte 10,17 (Oare ce s@ în]eleag@ el din aceast@ vede-nie?! Cu siguran]@ era cre}tin de peste 10 ani }i a îng@duit ca Însu}iDomnul s@-i l@mureasc@ vedenia în evenimentele ce urmeaz@ n.n.).39

• Petru va în]elege c@ legea fariseilor prin care un credinciosiudeu nu sta la aceea}i mas@ cu unul dintre neamuri este înl@turat@în cre}tinism

„Particularitatea deosebitoare a fariseilor era aceea c@ ‘ei î}i mân-cau pâinea de toate zilele cu cur@]ia trebuitoare (ritualic@ n.n.) }i lacei ce neglijau asemenea cur@]ie ei priveau cu dispre], ca la necura]i’.”(ura din inima dispre]uitorului spurc@ în m@sur@ mai mare, dup@ cumÎnsu}i Iisus a atras aten]ia n.n.).40

„Cât de departe se ]ineau Iudeii de p@gâni înc@ }i pe timpurileDomnului nostru Iisus Hristos rezult@ }i din cuvintele lui Petru c@trep@gânul Corneliu” (de}i acesta era „tem@tor de Dumnezeu” adic@prozelit iudeu n.n.).41

„Prozeli]ii erau de dou@ feluri: prozeli]ii drept@]ii sau fiii alian]ei,care primeau circumciziunea }i practicau sacrificiile iudaice. Al]ii(precum Corneliu n.n.) respectau numai cele 10 porunci, observauSabatul, cur@]irile rituale, deosebirile dintre mânc@rurile curate }inecurate, fiind numi]i tem@tori de Dumnezeu (phoboymenoi sausebomenoi ton Theon)” (vezi Fapte 10,1-2 în original n.n.).42

„Iar în Cezareea era un b@rbat cu numele Corneliu, suta}, dincohorta ce se chema Italica, cucernic }i tem@tor de Dumnezeu, cutoat@ casa lui }i care f@cea multe milostenii poporului }i se ruga luiDumnezeu totdeauna. Fapte 10,1-2” (Deci Corneliu respectadeosebirea dintre mânc@ruri curate }i necurate, dar nefiind circumcis,iudeii }i chiar Petru îl considerau spurcat, adic@ de alt neam n.n.).43

„‘Este împotriva legii (tradi]iei n.n.) - spune Petru - ca un b@rbat

36. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu,profesor la Facultatea de Teologie Bucure}ti 1911, pag. 32.

37. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1249.

38. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1954” de Preot Prof.I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 32-33.

39. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1249 (vezi }i Fapte 11,1-3).

40. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, tradus deNicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti, vol.V, 1946, pag. 379.

41. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i, Facultatea de Teologie 1925, pag. 66.

42. „Istoria bisericeasc@ universal@”, Manual pentru Seminariile teologice, dePr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag. 18.

43. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991,pag. 1248 (Fapte 10,1-2).

Ce m@nânc

Page 186: Crestinismul parintilor nostri

370 371Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

iudeu s@ se alipeasc@ sau s@ se apropie de un str@in’ (Fapte 10,28).Drept c@ nu orice comunicare cu p@gânii era interzis@, dar@ oriceapropiere mai intim@, de exemplu la mas@ etc. Drept aceea Tacitus(Hist.5,5) numea pe iudei „separati epulis” (adic@ cei ce se separ@ lamese n.n.)” (aceast@ lege a datinilor, tradi]iilor nebiblice, nu pe ceabiblic@, Dumnezeu o desfiin]eaz@ a}a ca }i multe altele }i Petru a în]elesacest lucru din cele întâmplate n.n.).44

„{i (Petru) a zis c@tre ei: Voi }ti]i c@ nu se cuvine unui b@rbat iudeus@ se uneasc@ sau s@ se apropie de cel de alt neam, dar mie Dumnezeumi-a ar@tat s@ nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat (Fapte10,28)” (Oamenii sunt între ei fra]i, t@ia]i sau net@ia]i împrejur, c@ci to]iau p@c@tuit }i sunt lipsi]i de slava lui Dumnezeu n.n.).45

STR~MO{II NO{TRI, DACO-GE[II,ERAU VEGETARIENI

„Religia geto-dacilor era strâns legat@ de cultivarea s@n@t@]ii }ide aceea orice lucru divin trebuia s@ aib@ efect moral }i asupra vie]iioamenilor.”46

„În ceea ce-i prive}te pe str@mo}ii geto-daci contemporani cuHipocrate (}i chiar cu Strabon n.n.) se re]ine faptul c@ Zamolxe ‘regele,medicul }i zeul’ cum îl nume}te Platon, a reu}it ca s@ conving@ peslujitorii s@i s@ renun]e la consumul de carne.”47

„Apoi când peste ge]i a ajuns s@ domneasc@ Burebista, (dup@sute de ani de la Zamolxis n.n.)... practica pythagoreic@ de a se ab]inede la carne a r@mas la ei (la geto-daci n.n.) ca o porunc@ dat@ deZamolxis” (Geographica VII,3,5).

(Strabon)48

„Unii istorici au ar@tat c@ ‘legea’ lui Zamolxis, zeul suprem aldaco-ge]ilor era mult apropiat@, prin morala ei, de cre}tinism, faptcare a u}urat introducerea noii înv@]@turi cre}tine.”49

„De aceea, dac@ o mâncare sminte}te pe fratele meu, nu voimânca în veac carne, ca s@ nu aduc sminteal@ fratelui meu. 1Cor.8,13.”50

VEGETARIANISMUL - LA ÎNDEMÂNA TUTUROR

„Vegetarianismul a fost sus]inut de urm@torii luceferi ai }tiin]ei }iai artei: Cuvier, p@rintele naturali}tilor }i autorul Anatomiei comparate;apoi Seneca, Platon, Socnat, Ovidiu, Virgiliu, Hora]iu, Loke, Newton,Franklin, Lord Byron, Fenelon, Pascal, Rousseau, Voltaire, Bernardinde St.Pierre, Michelet, Elisee Reclus, Wagner etc.”51

„Vegetarianismul înl@tur@ carnea, pentru c@ în descompunerea eise preface în otr@vuri periculoase, care nu pot avea decât cele maiîngrozitoare urm@ri pentru fiin]a omeneasc@.”52

44. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i, Facultatea de Teologie, 1925, pag. 66.

45. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1249.

46. „Istoria religiilor” pentru înv@]@mântul preuniversitar, de Pr.Conf.Dr.Alexandru Stan, Prof.Dr.Remus Rus.Manual pentru Seminariile teologice,cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 141.

47. „Almanahul revistei ‘S@n@tatea’, Mondo medicina”, Bucure}ti 1991,pag. 86.

48. „Istoria religiilor”, Manual pentru seminariile teologice dePr.Conf.Dr.Alexandru Stan }i Prof.Remus Rus, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 145.

49. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof. Dr. MirceaP@curariu, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR,ed. a II-a, Bucure}ti 1991, pag. 69.

50. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991,pag. 1300.

51. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 387.

52. Ibidem, pag. 388.

Ce m@nânc

Page 187: Crestinismul parintilor nostri

372 373Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Carnea, sau cadavrele animalelor, zic vegetarienii, trebuie s@putrezeasc@ }i s@ se descompun@ în corpul omului, schimbat acum înmormântul acelor cadavre. Gazele, miasmele }i tot felul de vaporiinfec]i ie}i]i din carnea descompus@, au cel mai nenorocit efect asuprapl@pândului nostru organism. {i cu cât aceste cadavre vor fi în mai marecantitate introduse, sub orice form@ în}el@toare în corpul omenesc, cuatât se gr@be}te mai mult distrugerea fiin]ei noastre.”53

„Vegetarianismul recomand@ îns@ celelalte alimente deprovenien]@ animalic@: ou@le, laptele, untul; apoi prive}te cerealele,mierea, legumele }i mai ales fructele ca elemente d@t@toare de via]@.Mai sus]ine via]a în aer liber, munca corporal@, aerisirea }i cur@]enialocuin]elor, cum }i facerea de bine semenilor no}tri. De altfel }i eu(preotul profesor Dr.Badea Cire}eanu n.n.) am v@zut în Asia }i Africa,c@ oamenii de acolo hr@ni]i numai cu plante }i pâine sunt s@n@to}i }icu puteri uria}e. M-au uimit alerg@rile lor pe jos }i poverile grelece duceau pe spate în timpul unor c@lduri istovitoare.”54

„Teoria cu cele 600 de grame de carne mâncat@ de om în fiecarezi este fals@, în fa]a faptului c@ pustnicii no}tri }i to]i locuitorii climelorcalde se hr@nesc cu pâine ori numai cu vegetale }i totu}i ating cele maiînaintate vârste în toat@ puterea corporal@ }i mintal@.”55

„Cu privire la necesitatea prezen]ei c@rnii în ra]ia alimentar@ zilnic@exist@ suficiente argumente menite s@ justifice rezerve... Numeroasepersoane deliberat vegetariene, ab]inându-se, deci, voluntar de laconsumul de carne, ating vârste înaintate }i au capacit@]i de efort,uneori, superioare celor care folosesc carnea în alimenta]ia [email protected] men]ioneaz@ propor]ii însemnate de longevivi, activi pân@ la

vârsta de 80 de ani }i chiar }i peste aceast@ vârst@, printre persoanelecare practic@ regimuri vegetariene.”56

„Sf.Apostol Pavel a zis pe de alt@ parte: ‘Bine este a nu mâncacarne...’.”57

„Nici o vit@ nu-}i tânguie}te moartea. Nu se vede sânge; nu seaude nici o hot@râre adus@ de necru]@torul stomac împotriva vitelor.Cu]itul m@celarilor se odihne}te, iar masa se mul]ume}te cu acelea pecare p@mântul le d@.”

(Vasile cel Mare)58

ROLUL LEGII DIVINE SANITARE

• prevenirea bolilor cardio-vasculare

„R.T.Walden }i colab.studiind o sect@ religioas@ din SUA - numit@Seventh Day Adventist - au g@sit c@ inciden]a cardiopatiei ischemice estecu 60 % mai sc@zut@ fa]@ de grupul similar al popula]iei generale. In-farctul miocardic (boala care ucide atât de repede n.n.) apare cu 10 animai târziu în acest grup care se diferen]iaz@ de popula]ia general@ doarprin abstinen]@ fa]@ de alcool, tutun, cafea. R.T.Walden }i colaboratoriiau ar@tat în 1964 c@... colesterolul este mult mai sc@zut }i c@ probabildiferen]ele în diet@ sunt cele care explic@ inciden]a mai sc@zut@, întrucâtacest grup consum@ cu predilec]ie gr@simi vegetale” (10 ani primi]i îndar, doar prin respectarea legilor sanitare dumnezeie}ti n.n.).

(Academician Aurel Moga)59

53. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cuaprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 387.

54. Ibidem, pag. 388.55. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu

aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 387.

56. „Arta culinar@. O mic@ enciclopedie practic@”, Ed.Ceres, Bucure}ti1982, pag. 89.

57. „Pidalion”, culegere de canoane ortodoxe, de Zosima Târâl@ }iHaralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 137.

58. „Despre post”, Sf.Vasile cel Mare, ed. a II-a traducere Pr.D.Fecioru,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1943, pag. 11.

59. „Hipertensiunea arterial@ }i ateroscleroza” de Acad.Aurel Moga,Ed.Medical@, Bucure}ti 1970, pag. 170.

Ce m@nânc

Page 188: Crestinismul parintilor nostri

374 375Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

• conservarea s@n@t@]ii trupului }i a min]ii

„... înfrânarea este izvorul vie]ii îndelungate, al în]elepciunii, alvirtu]ii }i al fericirii.”60

„...neamul ge]ilor (str@mo}ii no}tri n.n.), au fost mai r@zboinicidecât oricare dintre oamenii care au tr@it cândva - }i aceasta... datorit@t@riei trupului lor, dar }i pentru c@ îi convinsese s@ fie astfel sl@vitullor Zamolxis” (vegetarianismul confer@ t@rie trupului n.n.).

(Traian - împ@ratul romanilor, citat de Iulian Apostatul)61

„...la traci }i la daci ‘temperan]a }i abstinen]a împu]ineaz@ bolile’}i men]in s@n@tatea poporului.”62

„C@ci cea dintâi lupt@ a noastr@, pe care trebuie s@ o d@m eînfrânarea fa]@ de trup }i cele ale lui. {i nu cred c@ ar putea deprindecineva altfel virtutea.”63

• prevenirea bolilor digestive

„Carnea este pentru corpul omenesc o otrav@. Cine m@nânc@carne mult@, tr@ie}te pu]in... Carnea se mistuie greu }i uneori r@mânemult@ vreme în stomac }i în ma]e, unde d@ na}tere la r@ni, care pot s@învenineze, s@ se fac@ din ele rac (cancer).”64

• prevenirea bolilor parazitare }i metabolice

„...apoi se punea apari]ia unor boli (}i }tiin]a medical@ a

demonstrat aceasta din plin n.n.) pe seama consumului de carne deporc.”65

• prevenirea dezechilibrelor neuro-vegetative

„...gândurile nu ne st@pânesc prin for]a lor, ci prin pu]in@tateacredin]ei noastre }i lipsa împlinirii poruncilor” (}i acest lucru merit@experimentat n.n.).66

LEGEA SANITAR~ NU POATE FI DESP~R[IT~ DELEGEA MORAL~

„Cu privire la mânc@ri... fere}te-te tare de cele jertfite idolilor,c@ este slujire a unor zei mor]i.”

(Didahia)67

„Canonul 2 al Sinodului din Gangra, d@ anatema pe unii careosândesc pe cei ce m@nânc@ carne, îns@, a zis pentru cei ce se laud@}i se mândresc cu aceasta; deoarece tot acest sinod zice prin canonul21 c@ este primit@ înfrânarea cu umilin]@.”68

„Nu m@nânci carne, dar m@nânci pe fratele t@u. Te îndep@rtezide vin, dar nu te înfrânezi de la oc@ri.”

(Vasile cel Mare)69

DUMNEZEU CERE CUMP~TARE CHIAR {I ÎNCELE ÎNG~DUITE

„Cei ce m@nânc@ prea mult se vor osândi ‘ca unii care s-au dedat60. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu

aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1912, pag. 409.61. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1982, pag. 448.62. „Mondo-medicina”, almanahul revistei „S@n@tatea” din 1991, Bucure}ti,

pag. 86.63. „Sfântul Chiril al Alexandriei”, trad. de Pr.Prof.Dr. Dumitru St@niloae,

Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 158.64. „Album literar gastronomic” de Octavian Stoica }i Marius Vulpe,

Bucure}ti 1983, pag. 8.

65. „Civiliza]ia asiro-babilonian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1981, p. 219.66. „Filocalia”, vol.I, traducere de Preot Prof.Dr. Dumitru St@niloae,

membru al Academiei Române, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1992, pag. 265.67. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere D.Fecioru, Ed. IBM al BOR,

Bucure}ti 1979, pag. 28.68. „Pidalion”, culegere de canoane ortodoxe, de Zosima Târâl@ }i

Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 137.69. „Despre post” de Vasile cel Mare, pag. 15.

Ce m@nânc

Page 189: Crestinismul parintilor nostri

376 377Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

desf@t@rilor, folosind r@u cele date de Dumnezeu’ cum zice sf.MaximM@rturisitorul.”70

„{i dup@ cum o corabie dac@ este înc@rcat@ prea mult, cea maimic@ furtun@ o scufund@, tot astfel }i trupurile oamenilor îngreuiateadesea cu mâncare prea mult@, mai u}or se scufund@ din pricinaboalelor.”

(Vasile cel Mare)71

„îmbuibare = stomac furios, ceea ce în latin@ corespunde expresiei‘ventris ingluvier’.”72

„În câte feluri putem p@c@tui prin îmbuibarea pântecelui?În trei feluri:- când mânc@m mai mult decât e nevoie,- înainte de vreme,- sau mai des decât se cuvine, f@r@ pricini binecuvântate.”73

„Principiul general valabil în privin]a mânc@rii este ca aceasta s@fie privit@ ca un mijloc de între]inere a vie]ii, iar nu ca un mijloc deîmbuibare }i desf@tare trupeasc@. Trebuie deci ca fiecare s@-}i aduc@aminte c@ mânânc@ spre a tr@i, dar nu tr@ie}te ca s@ m@nânce.”74

CONCLUZIE

„Când râurile se revars@ peste maluri }i îneac@ munca }i via]aomului, când trenurile deraiaz@ }i se r@stoarn@ de pe liniile de fier,când tr@snetele }i cutremurele mi}c@ din temelie p@mântul, atuncine îngrozim cu to]ii, c@ se calc@ legile firii }i mai ales pentru c@

atunci este primejduit@ via]a omului. Tot o astfel de primejdieaduce cu sine }i c@lcarea legilor lui Dumnezeu.”75

„Gr@be}te-te de a pune mâna la lucru, cât timp lumineaz@ziua: vine noaptea, când nimeni nu poate s@ lucreze (Ioan 9,4),noapte grozav@, noapte dureroas@, noapte ce nu va avea niciodat@auror@! P@r@se}te, p@r@se}te f@r@ a pierde un minut calea cealarg@ care duce la pierzare, spre a intra în calea cea strâmt@ careduce la via]@. (Mat.7,13.14).”76

„[inta vie]ii noastre spirituale este sfin]enia:

‘Fi]i sfin]i pentru c@ }i Dumnezeu e sfânt’” (}i acest lucru a fostspus }i cu privire la mânc@ri. Lev.11,45-47 n.n.).77

„Ce e drept, noi am fost r@scump@ra]i, sfin]i]i, nou@ ni s-a promisa fi împreun@ mo}tenitori cu Hristos. Dar s-ar putea ca p@gânii s@ ne-oia înainte. Ei s@ vin@ de la r@s@rit }i de la apus }i s@ stea cu Avraam }icredincio}ii lui urma}i la osp@]ul de nunt@ al Mielului, ‘iar fiii împ@r@]ieis@ fie sco}i afar@’ (Luca 13,28). C@ci nici ho]ii, nici lacomii, nici be]ivii,nici def@im@torii, nici hr@p@re]ii nu vor mo}teni împ@r@]ia luiDumnezeu. (I Cor.6,9-10).”78

„‘Ia aminte de tine însu]i!’ Fiecare animal are, prin fire, dela Dumnezeu, Creatorul lumii, instinctul conserv@rii fiin]ei sale.De cercetezi temeinic totul, vei vedea c@ cele mai multe animale

70. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, pag. 171.71. „Despre post” de Vasile cel Mare, pag. 5-6.72. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989,

pag. 75.73. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, pag. 171.74. „Morala cre}tin@” de Arh.Prof. Dr.Ioan Z@grean, pag. 229.

75. „Catehism cre}tin ortodox” cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1990, pag. 176.

76. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea a II-a, vol.IV, Tipografia Mân@stiriiNeam], 1923, pag. 45.

77. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile episcopul Oradiei, Tipografia EpiscopieiOradea, 1976, pag. 69.

78. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 239.

Ce m@nânc

Page 190: Crestinismul parintilor nostri

378 379Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

se feresc instinctiv de tot ce le vat@m@ }i iar@}i, printr-o pornirenatural@ se îndreapt@ s@ m@nânce numai ce le este folositor.Nou@, îns@, Dumnezeu, înv@]@torul nostru, ne-a dat aceast@ mareporunc@, ca noi s@ facem cu ajutorul ra]iunii ceea ce animalelefac din instinct.”

(Vasile cel Mare)79CE BEAU

„Nu te uita la vin când curge ro}u }i facem@rg@ritare în pahar; el alunec@ u}or,dar pe urm@ mu}c@ întocmai ca un}arpe }i în]eap@ ca o viper@.”

(Prov.23,31.32 - Biblia GBV 1990)

79. „Sfântul Vasile cel Mare. Scrieri, partea întâia: Omilii }i cuvânt@ri”,traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 366.

Page 191: Crestinismul parintilor nostri

380 381Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

EFECTUL ALCOOLULUIASUPRA ORGANISMULUI

„Be]ia (grece}te: oino + flighia) = vin }i ardere.”1

„Nu-]i sl@bi trupul }i nu-l arde cu vinul ca s@ nu te n@p@stuiasc@gânduri urâte }i planuri necugetate, spune sf.Efrem Sirul.”2

„Alcoolul intrând în stomacul omului trece în sânge }i de aici a-tac@aproape întregul organism, mai ales centrii nervo}i. De aici ame]eala,împ@ienjenirea ochilor, înfierbântarea, vorbele încurcate, împleticireapicioarelor.

Unul dac@ s-a îmb@tat râde, de}i n-are nici un motiv de râs. Altulplânge }i vars@ lacrimi, de}i nimic nu-l întristeaz@. Unul vorbe}te verzi}i uscate, altul nu scoate nici o vorb@ în fa]a paharului ci st@ ca un mut.

Mai to]i la be]ie înjur@, trântesc, sfarm@, se apuc@ la ceart@, lab@taie.”3

„Omul dac@ se îmbat@, mai întâi î}i pierde mintea; mâini de are nule poate mi}ca; picioare are, dar nu poate umbla; limb@ are }i nu poatevorbi... c@ci cine iube}te b@utura vinului în veacul acesta, asemenea unuidobitoc nevorbitor nu va fi primit de Domnul nici în veacul de apoi.”

(Neagoe Basarab)4

„Teologul rus Diacenco a rezumat succint în câteva cicluri p@rerealui despre acest viciu, }i anume c@:

1) be]ivul este mai lipsit de minte decât fiin]ele necuvâ[email protected]) gânde}te nesigur }i devine impertinent.3) cu vremea nu mai face uz de ra]iune.4) mai obraznice }i mai nesuferite sunt femeile care încearc@ be]ia.5) be]ivul devine nesuferit în familie }i ostil tuturor prietenilor.7) be]ia distruge s@n@tatea omului.8) be]ia face cel mai mare r@u rela]iilor dintre oameni.”5

„Dup@ Sf.Dimitrie al Rostovului, be]ia are 10 struguri amari:

1) întunecarea min]ii2) neru}inarea3) neputin]a de a ]ine taine4) trezirea poftelor trupe}ti5) furia6) pierderea s@n@t@]ii7) irosirea întregului avut8) pierderea mântuirii9) mânia lui Dumnezeu10) moartea final@ }i definitiv@ a sufletului.”6

„La întrebarea, deci, ‘ce consecin]e are alcoolismul asupras@n@t@]ii?’ nu se poate r@spunde decât într-un singur fel: foarte grave.”7

UN TRIO UCIGA{ AL TRUPULUI {I SUFLETULUI„Este vorba în primul rând de tutun care reprezint@ una din cele

mai mari nenorociri care în ultima vreme decimeaz@ omenirea... Al@turide el, consumul excesiv de cafea care împreun@ cu alcoolul }i tutunul‘alc@tuiesc un trio, pe cât de subtil în consumul ocazional pe atât de

1. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu binecuvân-tarea }i îndrumarea Înalt Prea Sfin]itului Dr. Antim Nica, ArhiepiscopulTomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 78.

2. Ibidem, pag. 83.3. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o

prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1985, pag. 177.

4. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu binecuvân-tarea }i îndrumarea Î.P.S.Dr.Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului }iDun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 83.

5. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 82.6. Ibidem, pag. 83.7. „Mundus Medicamenti” de Arcadie Percek, Editura Medical@, Bucure}ti

1981, pag. 173.

Ce beau

Page 192: Crestinismul parintilor nostri

382 383Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

malefic în consumul exacerbat’. La acestea trei ar trebui ad@ugat }iconsumul, din ce în ce mai alarmant al narcoticelor...”8

„Ce vom zice despre fum@tori sau despre acei vicio}i care folosescdroguri? Dorin]ele dezordonate devin pentru ei o a doua natur@, intr@în toate fibrele trupului, le ucid voin]a, le ruineaz@ s@n@tatea, îi facneoameni, le gr@besc moartea.”9

„Între cei osândi]i la chinurile iadului apar: mincino}ii, be]ivii,desfrâna]ii, fum@torii, etc.”10

NU NE PUTEM „JUCA CU FOCUL”F~R~ CONSECIN[E

„Cum trecerea de la uz la abuz în folosirea b@uturilor alcooliceeste foarte u}oar@ }i nestabil@... trebuie sprijini]i cei care iau voluntarhot@rârea de a nu bea... nici o b@utur@ alcoolic@.”11

„Exist@ indivizi în mod particular sensibili la alcool, }i asta chiardin start, adic@ din na}tere, }i practic este cu totul imposibil de a }tipe care dintre tinerii }i tinerele care din ignoran]@ sau bravur@ for]eaz@nota pe linia cochet@rii cu alcoolul, î}i va depune acesta efigiapernicioas@ a dependen]ei totale.”12

„Cre}tinii trebuie s@ evite societatea be]ivilor: Nu fi printre cei cese îmbat@ cu vin, îndeamn@ Proverbele 23,20.”13

„Cu un be]iv... nici s@ nu }ede]i la mas@ ne îndeamn@ Sf. Ap. Pavel(1 Cor. 5,11).”14

„Nu te uita la vin cum curge el ro}u, cum scânteiaz@ în cup@ }icum alunec@ pe gât, c@ci la urm@ el ca un }arpe mu}c@ }i ca o viper@împroa}c@ venin (Prov. 23,29-32).”15

„Un oc@râtor este vinul, spun proverbele, un zurbagiu b@uturaîmb@t@toare }i oricine se las@ ademenit nu mai este în]elept (Prov. 20,1).”16

STR~MO{II NO{TRI, DACO-GE[II, RENUN[~ LACONSUMUL DE ALCOOL

„Strabo consemneaz@ îns@ c@ Burebista ar fi poruncit distrugereapodgoriilor: ‘Ca o dovad@ pentru ascultarea ce i-o d@deau ge]ii, este}i faptul c@ ei s-au l@sat îndupleca]i s@ taie vi]a de vie }i s@ tr@iasc@ f@r@vin’ (Geografia, VII, 3,11, c.303).”17

„Atât de mare trecere a avut Deceneu (marele preot n.n.) asupraregelui (Burebista n.n.) }i asupra poporului, încât le-a cerut s@ distrug@viile, pentru a feri poporul de be]ie }i a fost ascultat (Strabo VII,3,11).”18

„Deceneu a reînviorat spiritualitatea geto-dacilor... De aceea nueste deloc întâmpl@tor }i f@r@ rezonan]e religioase profunde faptul c@el a determinat autoritatea suprem@ s@ scoat@ din r@d@cini vi]a de vie -

8. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 83. 9. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o

prefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului1985, pag. 103.

10. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof. Dr. MirceaP@curariu, vol.II, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, Patriarhul BOR,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 631.

11. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 73.12. „Mundus Medicamenti” de Arcadie Percek, pag. 172.13. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 72.

14. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cubinecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S.Dr. Antim Nica, ArhiepiscopulTomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 73.

15. Ibidem, pag. 81.16. Ibidem, pag. 81.17. „Istoria ilustrat@ a românilor” de Dinu C.Giurescu, Bucure}ti 1981,

pag. 42.18. „Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982,

pag. 324.

Ce beau

Page 193: Crestinismul parintilor nostri

384 385Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

planta sacr@ a lui Dionysos - }i c@ toat@ preo]imea dacic@ l-a sprijinitîn acest act extraordinar.”19

„Sub raport religios, geto-dacii sunt prezenta]i de scriitorii antici }i,dup@ ei, de cercet@torii contemporani, ca fiind profund religio}i. ‘În neamullor - spune Strabon - râvna pentru cele divine a fost un lucru de c@petenie’(Geografia VII,3,4); afirma]ie înt@rit@ de toate izvoarele antice.”20

„Oricum, elementele de baz@ ale credin]ei geto-dacice, moralamai sobr@ introdus@ de marii reformatori: Zalmoxis, Deceneu }i Como-sicus va fi creat o atmosfer@ de pietate }i de spiritualitate pe caremisionarii cre}tini au g@sit-o aici }i au folosit-o pentru r@spândireaEvangheliei.”21

MORALA CRE{TIN~ {I ALCOOLUL„Mai ales la noi românii, patima b@uturii a luat o întindere

îngrozitoare. Se bea peste tot, în toat@ vremea, la tot prilejul.De-i omul nec@jit, bea, de-i voios sau are un câ}tig, bea. De-a

vândut, de-a cump@rat ceva ‘cinste}te’ ad@lma}ul.La cumetrii, la nun]i, la praznice }i pomeni, la s@rb@torile sfinte, la

anivers@rile numelui, se bea cu nemiluita. Sunt oameni care dac@ arstrânge tot alcoolul cât l-au consumat în toat@ via]a lor, ar avea cu cepurta o moar@” (Oare a}a au dorit Deceneu }i Burebista s@ tr@iasc@urma}ii lor? n.n.).22

„Sf.Ioan Gur@-de-aur zice: ‘Be]ivul este un mort viu, un duh r@ude bun@ voia sa, o ru}ine pentru tot neamul omenesc... Dracului îi placefoarte mult be]ivul pentru c@ nimeni nu împline}te voia lui mai bine decâtcel beat.”23

„De be]ie fugi departe - chiar prin val c@tând sc@pare:În pahar te-neci adesea mai curând decât în mare!”

(Vasile Militaru)24

„Vinul arde pe be]iv }i-l provoac@ s@ bea tot mai mult... Curajosuldevine la}; omul cast - neru}inat; omul drept@]ii - omul strâmb; be]ivuldevine iritabil, cert@re], mincinos }i mereu aplecat spre scandal... Be]ivule mai de plâns decât naufragiatul.

Be]ia este o b@utur@ a nebuniei.”(Vasile cel Mare)25

„Nici un vulcan, spune Sf.Ieronim, nu svâcne}te mai puternicdecât vinul în vinele be]ivului.”26

„Ciprian se deplânge de be]iile care se f@ceau în Africa; iarAugustin în Serm.23 ‘De tempore’ înc@ arat@ mâhnirea sa zicând: ‘prino amici]ie inimic@ se înjur@ oamenii care nu beau îndestul, ca s@ beamai mult decât trebuie’...

‘Este un fel de lupt@ de a bea mai mult }i acela care duce la b@utur@este l@udat pentru crima lui’ zice Augustin cu privire la Africani.”27

„Tot a}a de conving@toare de pericolul be]iei sunt locurile din

19. „Istoria religiilor” de Pr.Conf.Dr.Alexandru Stan }i Prof.Dr.Remus Rus,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 145.

20. „Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1982, pag. 317.

21. „Istoria religiilor” de Alexandru Stan }i Remus Rus, Ed. IBM al BOR,Bucure}ti 1991, pag. 148.

22. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu oprefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului1985, pag. 176.

23. Ibidem, pag. 177.24. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu

binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S.Dr.Antim Nica, ArhiepiscopulTomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 120.

25. Ibidem, pag.82.26. Ibidem, pag. 82.27. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod al BOR,

Tom.II Bucure}ti 1912, pag.378.

Ce beau

Page 194: Crestinismul parintilor nostri

386 387Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sfânta Scriptur@ care laud@ trezia (1 Petru 4,7; 5,8; 1 Tes.5,6-8;1Cor.9,25, etc.).”28

„Dar }i Apostolul zice: ‘Fie c@ mânca]i, fie c@ be]i, fie c@ face]ialtceva, spre slava lui Dumnezeu face]i’.”29

ALCOOLUL {I ÎNCHINAREA

„Be]ia este pierzare pentru suflet (Efeseni 5,18) este p@r@sirealui Dumnezeu }i ‘închinare la idoli’ Dumnezeul be]ivului fiind pântecele(Coloseni 3,5; Filipeni 3,19).”30

„B@uturile alcoolice pot deveni }i ele dumnezei fal}i, cândoamenii le caut@ }i le socotesc izvor de fericire }i izb@vire de toaterelele.”31

„Nici furii, nici lacomii, nici be]ivii... nu vor mo}teni împ@r@]ia luiDumnezeu (1 Cor.6,10; Gal.5,19-21).”32

NUMAI DUMNEZEU POATE SALVA DE PATIM~PRIN POC~IN[~

„Sl@bind dreapta judecat@ }i voin]a, devenind o deprindere reaca }i tabagismul }i drogurile, patima be]iei este anevoie de vindecat.

Dar cele cu neputin]@ la oameni sunt cu putin]@ la Dumnezeu (Matei19,26).”33

ALCOOLUL NU ESTE ALIMENT

„Aceasta pentru c@ alcoolul nu este nici pe departe aliment însensul adev@rat al cuvântului, din moment ce s-a f@cut dovada de pepozi]ii riguros }tiin]ifice, c@ acest produs, de}i în aparen]@ bogat înelemente nutritive nu reprezint@ din punct de vedere nutri]ional mai nimic,de vreme ce caloriile sale nu pot fi folosite de organism nici pentruproducerea de energie }i nici m@car pentru termoreglare.”34

„S@ practic@m dând }i exemplul personal, o educa]ie antialco-olic@ a credincio}ilor...”35

„În locul b@uturilor alcoolice s@ se practice la vizite, recep]ii,folosirea b@uturilor r@coritoare, a apelor minerale, în care ]ara noastr@e atât de bogat@.”36

„Bag@ de seam@ ca respira]ia ta s@ nu fie niciodat@ mirositoarea vin... De asemenea fere}te-te precum de vin, a}a }i de orice altcevade care omul se poate îmb@ta }i de care cugetarea lui poate devenitulbure.”

(Ieronim)37

„Vezi dar, ca nu cumva scuipând acum apa s@ dore}ti mai târziuo pic@tur@ ca }i bogatul din Evanghelie. Nimeni nu s-a îmb@tat de [email protected]. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu

binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S. Dr.Antim Nica, ArhiepiscopulTomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 82.

29. „Filocalia” sau culegere din scrierile Sfin]ilor P@rin]i care arat@ cumse poate omul cur@]i, lumina }i des@vâr}i, vol.V, traducere, introducere}i note de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Bucure}ti 1976, pag. 297.

30. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989, pag.72.

31. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@,Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 102.

32. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Ed.ArhiepiscopieiTomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 72.

33. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Ed.ArhiepiscopieiTomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 72.

34. „Mundus medicamenti” de Arcadie Percek, Editura medical@, Bucure}ti1981, pag. 170.

35. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989, pag.72.

36. Ibidem, pag. 72.37. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Icon.Stravofor Haralambie

Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 111.

Ce beau

Page 195: Crestinismul parintilor nostri

388 389Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Pe nimeni nu l-a durut capul îngreuiat fiind de ap@. Nimeni n-a avutnevoie de picioare str@ine, dac@ a tr@it cu b@utur@ de ap@.”

(Vasile cel Mare)38

CONCLUZIE

„În mod deosebit trebuie evitat@ folosirea b@uturiloralcoolice atât din pricina p@catului be]iei, cât }i din pricinapericolului lor pentru s@n@tate.”39

„...nu erau cunoscute locuitorilor paradisului toate celen@scocite mai târziu de om: nici b@utul vinului, nici t@iatulanimalelor, nici toate câte turbur@ mintea omeneasc@.”

(Vasile cel Mare)40

„Cre}tinii duc o via]@ moral@ excep]ional@. Via]a lor e oprefa]@ a nemuririi cere}ti }i a vie]ii de dincolo. ‘Cre}tinii tr@iescîn trup, dar nu dup@ trup; tr@iesc pe p@mânt, dar vie]uiesc ca înceruri’.”41

CE A{TEPT

„Sufletul meu a}teapt@ pe Domnul.”(Ps.130,6 p.p. - Biblia Cornilescu)

38. „Despre post” de Sf.Vasile cel Mare, ed. a II-a, trad. de Pr.D.Fecioru,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1943, pag. 7-8.

39. „Morala cre}tin@” de Arhim.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR,manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1985, pag. 229.

40. „Sfântul Vasile cel Mare. Scrieri, partea întâia: Omilii }i cuvânt@ri”,traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 348.

41. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Pr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag. 71.

Page 196: Crestinismul parintilor nostri

390 391Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

A{TEPTÂND A DOUA VENIREA DOMNULUI HRISTOS

Adev@ratul cre}tin a}teapt@ pe Hristos

„Sfântul Iustin, ca de altfel mul]i cre}tini din vremea sa a}teptaca foarte apropiat@ cea de a doua venire a Domnului (Dialog.32,3;39,2 }i 51,2).”1

„Ei (cre}tinii din vremea apostolilor) a}teptau cea de a douavenire a lui Hristos.”

(Mircea Eliade)2

„...ideile primilor cre}tini nu erau înc@ îndreptate asupra viitoruluiîndep@rtat al Bisericii pe p@mânt, deoarece într-în}ii tr@ia înc@ maidegrab@ n@dejdea în apropiata a doua venire a Domnului.”3

„Priveghea]i pentru via]a voastr@... fi]i gata, c@ nu }ti]i ceasul încare Domnul vostru va veni. Aduna]i-v@ des pentru a c@uta cele defolos sufletelor voastre. C@ nu va fi de folos tot timpul credin]ei voastre,dac@ nu ve]i fi des@vâr}i]i în timpul cel din urm@.”

(Didahia)4

„De aceea fiecare s@ ia seama, s@ privegheze }i s@ fie gata cafecioarele în]elepte. Aceast@ a}teptare }i preg@tire religioas@-moral@,

care se impune cre}tinului din orice timp, are pentru Mântuitorul oînsemn@tate mult mai mare decât cunoa}terea precis@ a ultimului soroccare st@ numai în puterea Tat@lui”.5

„Se zice c@ odat@ ni}te turi}ti au vizitat o prea frumoas@ gr@din@de flori din Italia. Unul dintre ei, plin de admira]ie, l-a întrebat pegr@dinar:

- ‘De cât@ vreme lucrezi la st@pânul t@u?’ - ‘De dou@zeci }i cinci de ani.’ - ‘Când a fost ultima dat@ s@-}i vad@ proprietatea?’ - ‘Acum doisprezece ani. Mai toat@ vremea lucrez singur.’ - ‘Totu}i, v@zând a}a frumuse]e de gr@din@ mi-a} da cu p@rerea

c@ mâine l-ai a}tepta pe st@pânul.’ - ‘Nu mâine, domnul meu, ci ast@zi m@ a}tept s@ vin@.’ Ce r@spuns în]elept, ce slug@ credincioas@ care tr@ia mereu cu

grija c@ domnul s@u poate s@ se întoarc@ în orice clip@!”6

„El (Hristos) tuturor a spus: Fi]i gata în toat@ vremea }i în totceasul... c@ci nu }ti]i când va veni sfâr}itul. Poc@i]i-v@ }i crede]i înEvanghelie.”7

Semne prevestitoare ale venirii lui Iisus

„...care este semnul venirii Tale (quod signum adventus tui) }ial sfâr}itului veacului?” Mat.24,3 u.p.

(ucenicii lui Iisus)8 1. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr.Prof.T.Bodogae,

Pr.Prof.Olimp C@ciul@, Pr. Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1980, pag. 121.

2. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,traducere de Cezar Baltag, Ed. {tii]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 314.

3. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad. deNicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 633.

4. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1979, pag. 32.

5. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr.Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 67.

6. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 162-163.

7. „V@mile v@zduhului }i tainelor vie]ii viitoare” de Monahul GamaliilP@v@loiu, Ed.Sf.M.Sih@stria 1990, pag. 8.

8. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991,pag. 1128; „Vulgata” - Biblia latin@, pag. 27, Novum Testamentum.

Ce a}tept

Page 197: Crestinismul parintilor nostri

392 393Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„De}i venirea Domnului }i sfâr}itul lumii sunt necunoscute chiar}i îngerilor, dar sunt totu}i oarecare semne, dup@ care se poate judecadespre apropierea acestor mari evenimente.”9

„Cite}te vremile! A}teapt@ pe Cel mai presus de timp, pe Celf@r@ de ani... pe Cel care pentru noi a r@bdat în tot chipul.”

(Ignatie Teoforul)10

„C@ci se va ridica neam peste neam }i împ@r@]ie peste împ@r@]ie}i va fi foamete }i cium@ }i cutremure pe alocuri”. Mat. 24,7.11

„Alt semn... sl@birea credin]ei în Dumnezeu }i corup]ia moral@,înmul]irea r@ut@]ilor între fii oamenilor.

‘Atunci mul]i se vor sminti }i se vor vinde unii pe al]ii }i se vor urîunii pe al]ii’. Mat.24,10.”12

„Ci în acele zile... soarele se va întuneca }i luna nu-}i va mai dalumina ei (exemplu 19 mai 1780 în SUA n.n.), stelele vor c@dea dincer }i puterile cere}ti se vor cl@tina” (exemplu marile c@deri de meteori]idin 1799, 1833, 1866, 1885 pe aproape tot gobul p@mântesc n.n.)Marcu 12, 24.25.13

„Mântuitorul insufl@ ucenicilor S@i s@ observe în toate timpurileaceste semne }i s@ le interpreteze întocmai tot a}a cum interpreteaz@ei semnele apropierii verii...”14

„...’Înv@]a]i de la smochin pilda: când ml@di]a lui se face fraged@}i odr@sle}te frunze, cunoa}te]i c@ vara este aproape. Asemenea }ivoi, când ve]i vedea toate acestea s@ }ti]i c@ este aproape la u}i...’Mântuitorul Hristos, iar despre data exact@ a venirii Lui, nimeni nu}tie, nici chiar îngerii Lui }i nici Fiul ca om (Mat.24,36), ci numaiTat@l.”15

„Ivirea proorocilor mincino}i va caracteriza, la fel, vremurile depe urm@...”16

„Nu pu]in@ zarv@ au stârnit în ultimul sfert de veac în diferitele col]uriale patriei noastre a}a numitele ‘vedenii’, ‘semne’, ‘minuni’ }i ‘proorocii’care au pus pe unii pe gânduri, iar pe al]ii pe drumuri, aducând tulbur@rimai mari sau mai mici în sufletele unor cre}tini, în sânul Bisericii }i în rândulob}tei. Ba unul a v@zut un ‘mo}’ ba altul a f@cut o c@l@torie prin ‘v@milev@zduhului’, v@zând ‘raiul’ cu fericirile }i ‘iadul’ cu muncile.”17

„În afar@ de faptul c@ neadev@ratele vedenii }i proorocii de carev-am amintit mai sus, chipul lui Dumnezeu a fost foarte mult pref@cut,dac@ nu chiar de-a dreptul batjocorit, iar în numele Domnului s-a venitcu tot felul de am@giri }i amenin]@ri, cu groaznice nenorociri pe capulacelora care nu se las@ sminti]i - în afar@ de faptul acesta... nu s-auputut aduce nici m@car o singur@ m@rturie care s@ stea în picioare, c@ace}ti prooroci neadev@ra]i ar fi vindecat bolnavi, c@ ar fi proorocit,c@ ar fi f@cut s@ ploaie în plin@ secet@, c@ ar fi înviat mor]i - a}a cum se}tie c@ au f@cut cu putere dumnezeiasc@ Proorocii }i Apostolii din SfântaScriptur@.”18

„Iar în cele din urm@ - dup@ cum s-a }i întâmplat - toate, dar chiar 9. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol.V, de A.P.Lopuhin, Bucure}ti 1946,pag. 529.

10. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1979, pag. 188.

11. „Biblia”, edi]ia sinodal@ 1991, pag. 1128.12. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 161.13. „Biblia”, edi]ia sinodal@ 1991, pag. 1156.14. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de

patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 529.

15. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1981, pag. 200.

16. „Din tezaurul ortodoxiei” de Pr.Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 161.

17. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopulortodox al Oradiei, 1955, pag. 10.

18. Ibidem, pag. 12.

Ce a}tept

Page 198: Crestinismul parintilor nostri

394 395Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

toate aceste neadev@rate vedenii, semne, minuni }i proorocii au pututfi l@murite }i tâlcuite cu mintea noastr@ omeneasc@, dovedindu-se ca lucruomenesc, puse la cale de oameni, iar nu ceva venit de la Dumnezeu.”19

„Pentru marea ei actualitate, m@ opresc în scurt numai la vedeniaSf.Nifon al Constantianei }i voi st@rui mai mult la m@rturia mai pu]incunoscut@ a Sfântului Calinic de la Cernica, din România. În vedeniasa despre Înfrico}ata Judecat@ (cartea: ‘Un episcop ascet’, editat@de Mân@stirea Paraclitul), Sf.Nifon vede pe Dumnezeu r@sfoind carteaveacurilor omenirii... Când a ajuns la veacul al }aptelea, Dumnezeus-a oprit, }i-a acoperit fa]a... }i a f@cut un semn Arhanghelului Mihails@ preg@teasc@ începutul Judec@]ii.”20

„Un zvon circula prin ]ar@ (în România n.n.) c@ nu peste mult timp,adic@ la anul 1848 avea s@ aib@ loc mari evenimente, un sfâr}it delume, un început de lume nou@”. (vezi mi}carea millerit@ din SUA printr-o interpretare insuficient@ a Scripturii n.n.) 21

„Stare]ul Calinic se gândea la acest lucru (sfâr}itul în 1848 n.n.)ziua }i noaptea }i se ruga lui Dumnezeu ca s@-l lumineze ce s@ [email protected] (într-o vedenien.n.) sfin]ii care îl sus]ineau pe bra]e i-au zis: ‘vezic@ nu la anul 1848 este sfâr}itul lumii, ci sfâr}itul lumii va fi cândse vor împlini 7500 de ani de la Adam (Arhimandritul Petroniu facecalculul: 7500- 5508 î.H.1992 d.H. n.n.)... Precum vedem aici sevorbe}te precis despre anul 7500 de la Adam, care a}a cum am ar@tatmai sus, corespunde cu anul 1992.” (alte }i alte false vedenii...!? n.n.).22

„Cel pu]in dup@ aceste jalnice experien]e, to]i ar trebui s@priceap@ c@ f@g@duin]ele Mântuitorului nostru Iisus Hristos despredescoperirea ‘celor viitoare’ prin Duhul Sfânt nu s-a referit la data

venirii Sale a doua oar@ - cum li se pare unora -, ci la proorociile cese vor face în Biseric@ cu privire la diferite întâmpl@ri }i evenimenteviitoare. Astfel de descoperiri, într-adev@r s-au f@cut prin Sfântul Duh,c@ci vedem - de exemplu - c@ Apocalipsa este plin@ de ele...”23

Descoperiri din APOCALIPSA despre vremeasfâr}itului

1. - când va fi de fapt vremea sfâr}itului lumii?„Un indiciu va fi propov@duirea religiei cre}tine la toate popoarele

p@mântului. ‘{i se va propov@dui aceast@ Evanghelie a împ@r@]iei întoat@ lumea spre m@rturie la toate neamurile }i atunci va venisfâr}itul’.Mat.24,14.”24

„Cre}tinismul este religia mântuirii noastre }i istoria acestei mântuiriîncepe o dat@ cu protoevanghelia, cu acea prim@ bun@vestire cu care sedeschide Sfânta Scriptur@ - Fac. 3,15 - }i se încheie cu ‘Evangheliave}nic@’ din viziunea Sfântului Evanghelist Ioan (Apocalips 14,6)’. (Decisoliile acestei evaghelii vor încheia istoria mântuirii n.n.)25

2. - cu ce solii apocaliptice se încheie istoria mântuirii?

I - Prima solie îngereasc@: Apocalips 14,6-7„{i am v@zut apoi un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având

s@ binevesteasc@ Evanghelia ve}nic@ celor ce locuiesc pe p@mânt }ila tot neamul }i semin]ia }i limba }i poporul, zicând cu glas puternic:

Teme]i-v@ de Dumnezeu }i da]i Lui slav@, c@ a venit ceasuljudec@]ii Lui }i v@ închina]i Celui ce a f@cut cerul }i p@mântul }i marea19. Ibidem, pag. 13.

20. „România liber@”, ziar independent, de opinie, informa]ie }i reportaj.Anul XLVII Nr. 14141. Serie nou@ nr. 107, duminic@ 29 aprilie 1990.Lumea cre}tin@. Artic. „Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despre anul1992” de Arhimandrit Petroniu, Schitul Prodromu - Athos, pag. 3.

21. Ibidem, pag. 3.22. „România liber@” din 29-IV-1990. Articolul „Vedenia Sfântului Ierarh

Calinic despre anul 1992” de Arhim. Petroniu, pag. 3.

23. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1981, pag. 198.

24. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 160.

25. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1982, pag. 386-387.

Ce a}tept

Page 199: Crestinismul parintilor nostri

396 397Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

}i izvoarele apelor.” (re]ine]i expresia ‘a venit’, la timpul trecut, nu ‘vaveni’ n.n.). Apoc.14,6-7.26

a) înainte de a doua venire a lui Iisus, apostolii sus]in c@ areloc judecata bisericii lui Dumnezeu:

„C@ci vremea este ca s@ înceap@ judecata de la casa luiDumnezeu (adic@ biserica: 1 Tim. 3,15 n.n.); }i dac@ începe întâi dela noi (cei din biserica Sa n.n.), care va fi sfâr}itul celor care nu ascult@de Evanghelia lui Dumnezeu (1 Petru 4,17 n.n.).”27

„Apoi mi-au dat o trestie asemenea unui toiag }i mi-au zis:Scoal@-te }i m@soar@ templul lui Dumnezeu }i jertfelnicul }i pe cei cese închin@ într-însul. Iar curtea cea dinafar@ a templului scoate-o dinsocoteal@ }i n-o m@sura, pentru c@ a fost dat@ p@gânilor... (celor caren-au r@spuns chem@rii lui Dumnezeu }i a c@ror judecat@ ‘m@surare’ înlimbaj profetic, nu se face o dat@ cu a credincio}ilor n.n.).”28

b) - apostolii socoteau c@ judecata bisericii începe în vremealor c@ci considerau iminent@ a doua venire a Domnului:

„C@ci aceasta v@ spunem, dup@ cuvântul Domnului, c@ noi ceivii, care vom fi r@mas pân@ la venirea Domnului nu vom lua înainteacelor adormi]i (1 Tes.4,15).”29

„Pentru sfântul Iustin (începutul sec.II d.H. n.n.) care potrivittradi]iei apostolice a}tepta ca iminent@ cea de a doua venire a

Domnului, constituia o problem@ întârzierea ei...”30

c) - Judecata în cer a bisericii înaintea revenirii lui Iisus estenecesar@ pentru isp@}irea final@ a celor ce-L vor întâmpina înv@zduh.

„Pentru c@ Însu}i Domnul, întru porunc@, la glasul arhanghelului}i întru trâmbi]a lui Dumnezeu se va pogorî din cer }i cei mor]i întruHristos vor învia întâi, dup@ aceea, noi cei vii care vom fi r@mas, vomfi r@pi]i împreun@ cu ei, în nori (deci o judecat@ prealabil@ esteobligatorie n.n.), ca s@ întâmpin@m pe Domnul în v@zduh }i a}apururea (judecata având caracter definitiv n.n.) vom fi cu Domnul.”(1 Tes. 4,16-17). (Deci }i ce mor]i care vor învia }i cei g@si]i în via]@ lavenirea lui Isus vor fi judeca]i în cer înaintea acestui eveniment n.n.) 31

d) - exist@ un templu în cer unde Iisus ca mare preot va faceisp@}irea final@, judecata, casei Domnului, a bisericii Sale:

„{i s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, }i s-a v@zutîn templul Lui chivotul leg@mântului S@u... Apoc.11,19” (standarduljudec@]ii va fi legea din chivot n.n.).32

„Judecata din urm@ nu va fi altceva decât confruntarea cuporuncile sfinte. Ea va stabili dac@ omul judecat a urmat legea luiDumnezeu (prin puterea harului lui Hristos n.n.) sau }i-a b@tut joc deporuncile sfinte” (vezi }i Iacov 2,10-12 n.n.).33

„Lucru de c@petenie din cele spuse este c@ avem astfel de

26. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@ 1991, pag. 1405.27. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al

BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1381.28. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului

Testament”, tradus@ dup@ textele originale de preo]ii profesori V.Radu}i Gala Galaction, Bucure}ti 1938. Apocalips 11,1-2, pag. 1365.

29. „BIBLIA”, edi]ie sinodal@ 1991, pag. 1343.

30. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr.Prof. T.Bodogae, Pr.Prof. Olimp C@ciul@, Pr. Prof.Dr.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti1980, pag. 134.

31. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1343.

32. Ibidem, pag. 1403.33. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 166.

Ce a}tept

Page 200: Crestinismul parintilor nostri

398 399Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Arhiereu (pe Iisus Hristos n.n.) care a }ezut de-a dreapta tronului slaveiîn ceruri, Slujitor Altarului }i Cortului celui adev@rat, pe care l-a înfiptDumnezeu }i nu omul (Evr.8,1- 2).”34

„C@ci voi (credincio}ii n.n.)... v-a]i apropiat... de Ierusalimul celceresc }i de... Biserica celor întâi n@scu]i care sunt scri}i în cer }i deDumnezeu judec@torul tuturor (Evr.12,12.18-23).” (Înaintea reveniriilui Iisus se va stabili cine sunt cei al c@ror nume va r@mâne definitivînscris în cartea vie]ii: Apoc.3,5 n.n.).35

„Iar Biserica celor întâi n@scu]i, scri}i în ceruri, spunem, c@ senumesc cei îndrepta]i din credin]@.”

(Chiril al Alexandriei)36

„Numele celui necredincios nu este scris în cartea celor vii, nicinu se num@r@ cu Biserica celor întâi-n@scu]i, cei num@ra]i în ceruri; cinumele celor necredincio}i r@mâne aici pe p@mânt, pentru c@ au preferatvia]a aceasta trec@toare }i de scurt@ durat@ în locul corturilor celorve}nice.”

(Vasile cel Mare)37

e) - Vechiul Testament prezint@ prefigurarea judec@]ii sau aisp@}irii finale a bisericii în Templul din cer prin ceremonia „zileiisp@}irii”

„Cu totul separat... st@tea ziua cur@]irii (sau a isp@}irii n.n.) singurazi de poc@in]@ }i de post dup@ legea lui Moise... Ritualele statornicitepentru aceast@ zi semnificau c@in]a poporului pentru p@catele s@vâr}iteîn cursul anului în curs }i dezlegarea (isp@}irea, cur@]irea n.n.) f@cut@ de

arhiereu în sfânta sfintelor, în care intra el anume în aceast@ zi. Toatejertfele din ziua aceasta se aduceau de însu}i arhiereul }i se terminauprin slobozirea în pustie ‘a ]apului isp@}itor’, ca oarecum ducând cusine toat@ povara p@catelor poporului. (Templul era astfel cur@]it n.n.).Sensul preînchipuitor al acestui ritual simbolic se cuprindea în aceeac@ isp@}irea final@ a neamului omenesc se va s@vâr}i ‘nu prin sângelede ]api }i de vi]ei’, ci ‘prin mijlocitorul Noului Testament’ - Hristos.”(care va face aceast@ cur@]ire în templul din cer - cum fusese prefiguratîn Levitic 16,33-34 n.n.).38

„...to]i trebuia s@ înceteze lucrul }i ‘s@-}i smereasc@ sufletele’,sub pedeapsa nimicirii din sânul poporului. (Faptul c@ cei necredincio}ierau condamna]i la nimicire, aceasta presupune c@ ziua cur@]iriitemplului sau a isp@}irii poporului era o zi de judecat@ n.n.).”39

„Dup@ lege, aproape toate se cur@]esc cu sânge }i f@r@ v@rsarede sânge nu se d@ iertare. Trebuie dar ca chipurile celor din ceruri(templul de pe p@mânt n.n.) s@ se cur@]easc@ prin acestea, iar îns@}icele cere}ti (templul }i altarul ceresc n.n.) cu mai bune jertfe decâtacestea (cur@]irea f@cându-se cu sângele lui Iisus n.n.). C@ci Christosn-a intrat într-o Sfânt@ a Sfintelor f@cut@ de mâini... (Evr.9,22-23).”(Când va începe isp@}irea final@ sau cur@]irea templului ceresc se poatevorbi de vremea sfâr}itului n.n.).40

f) - ce alt@ vedenie biblic@ a fost dat@ cu privire la isp@}ireafinal@ a bisericii în templul ceresc legat@ de vremea sfâr}itului?

„Atunci el îi r@spunse: ‘Pân@ vor trece dou@ mii trei sute de seri}i dimine]i; dup@ aceea templul va fi cur@]it (atharisthesetai în34. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod 1991, pag.

1364.35. Ibidem, pag. 1370.36. „Sfântul Chiril al Alexandriei. Scrieri, partea întâia: Închinarea }i slujirea

în duh }i adev@r.”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBMal BOR, Bucure}ti 1991, pag. 174.

37. „Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, partea întâia: Omilii la Psalmi”,traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 318.

38. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducerede Nicodim, patriarhul BOR, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 330-331.

39. Ibidem, pag. 330.40. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului

Testament”, traducere de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction,Bucure}ti 1938, Evr.9,22-23, pag. 1335.

Ce a}tept

Page 201: Crestinismul parintilor nostri

400 401Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Septuaginta }i abitur în Vulgata; vezi }i Biblia - 1688 de la Bucure}tin.n.). Dan.8,14.”41

„{i când eu, Daniel, am v@zut vedenia }i m-am str@duit s@ oîn]eleg... atunci am auzit un glas... care striga }i spunea: ‘Gavriile,tâlcuie}te celui de colo vedenia!’ {i el a venit unde eram eu }i când seapropia, m-am însp@imântat }i am c@zut cu fa]a la p@mânt. {i el mi-agr@it: ‘Ia aminte, fiul omului, c@ci vedenia este pentru a ar@ta sfâr}itulveacurilor!’” Dan. 8,15-17 (Deci este clar c@ e vorba de templulceresc }i isp@}irea - cur@]irea - final@ n.n.).42

„{i mi-a spus: ‘Iat@, î]i voi face cunoscut ceea ce se va întâmplaîn vremea din urm@ a mâniei lui Dumnezeu (a judec@]ii Sale n.n.);c@ pentru vremea cea din urm@ este vedenia” Dan.8,19. (Judecatace începe cu casa lui Dumnezeu este legat@ de cele 2300 seri }i dimine]ianun]ându-se dup@ trecerea lor n.n.).43

„Iar vedenia despre seri }i despre dimine]i, care a fost spus@ esteadev@rat@... {i eu Daniel am fost istovit de puteri }i am c@zut bolnavcâteva zile. Dar m-am sculat }i am avut grij@ de lucrurile regelui. Amr@mas uimit de cele ce am v@zut }i n-am putut s@ le în]eleg” Dan.8,26-27. (Cur@]irea templului dup@ 2300 de seri }i dimine]i r@m@seseo enigm@ pentru Daniel n.n.).44

g) - fr@mântat de vedenia cu2300 de seri }i dimine]i, Danielse roag@ fierbinte pentru a mai primi de la Gavriil explica]ii m@cardespre poporul lui în leg@tur@ cu vedenia.

„{i în vreme ce gr@iam }i m@ rugam }i m@rturiseam p@catul meu

}i p@catul poporul meu Israel }i c@deam cu ruga mea fierbinte înainteaDomnului Dumnezeului meu... iat@ un om, Gavriil, pe care l-am v@zutîn vedenia mea cea de la început (cu 2300 seri }i dimine]i n.n.) înzbor gr@bit, s-a apropiat de mine pe la vremea jertfei de sear@ }i a venit}i mi-a gr@it zicând: ‘Daniele chiar acum am sosit ca s@-]i deschidmintea... Ia aminte la cuvânt }i în]elege vedenia!’ Dan. 9,20-23.”45

„Dup@ aceea arhanghelul i-a f@cut o mare descoperire despres@pt@mâni, care se cuprindea în urm@toarele:

‘{aptezeci de s@pt@mâni sunt hot@râte (nechtak= t@iate din obucat@ mai mare, delimitate n.n.) pentru poporul t@u }i pentru ora}ulcel sfânt al t@u...’ Dan.9,24.” (Deci din cele 2300 de zile profetice 70de s@pt@mâni sunt delimitate exclusiv poporului evreu, iar Gavriil îi vadescrie mai am@nun]it evenimentele din aceast@ perioad@ de timp n.n.).46

„‘S@pt@mânile’ de care vorbe}te îngerul Domnului, nu pot fis@pt@mâni de zile (cum nici cele 2300 de zile nu pot fi zile literale n.n.)pentru c@ în curs de 70 de s@pt@mâni de zile, ceea ce face un an }icâteva luni, nu s-ar fi putut înf@ptui toate câte se pun în vedere aici}i în cele ce urmeaz@ (}i nici vremea sfâr}itului nu putea fi dup@ 2300zile literale n.n.).”47

„Drept aceea }i profetul Daniil va fi în]eles deplin ce voie}te s@zic@ (în limbaj profetic n.n.) îngerul Domnului, când îi vorbea despre70 de s@pt@mâni. Num@rul anilor indica]i în felul acesta este 70 x 7 =490 de ani (din bucata mai mare de 2300 ani n.n.).”48

41. „Septuaginta”, edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart 1935, vol. II, pag. 918; „BIBLIASACRA” - juxta vulgatam clementinam, Paris 1927, pag. 1144 V.T.

42. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR,Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 859.

43. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 859.

44. Ibidem, pag. 859.

45. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 860-861.

46. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducerede Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti, vol.IV, pag. 275.

47. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 7.

48. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 7.

Ce a}tept

Page 202: Crestinismul parintilor nostri

402 403Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„...}aptezeci de s@pt@mâni de ani” (deci ca în Ezechiel 4,6: „o zipentru un an”, la fel deci }i pentru 2300 ani n.n.).

(traduc@torii Bibliei sinodale - 1991)49

h) - dac@ afl@m data când încep cele 70 de s@pt@mâni de aniafl@m deci începutul celor 2300 de ani dup@ care începe în cerisp@}irea final@, judecata bisericii. Dan.8,14.

„Dar pentru ca s@ pricepem sensul real al acestei revela]iunitrebuie s@ ne întoarcem luarea aminte la acele tr@s@turi istorice careapar într-însa. A}a prima condi]ie a împlinirii revela]iunii este poruncadespre restabilirea }i restaurarea Ierusalimului (care pe atunci erad@râmat n.n.).”50

„Deci s@ }tii }i s@ pricepi: din acel timp, când va ie}i porunc@(decret n.n.) pentru restaurarea Ierusalimului pân@ la Hristos,St@pânul sunt: }ase s@pt@mâni; }i }aizeci }i dou@ de s@pt@mâni... }iva fi înt@rit@ pentru mul]i o s@pt@mân@...” (deci cele 70 de s@pt@mâniîncep când se d@ decretul de rezidire a Ierusalimului n.n.).51

„...îngerul Gavriil le împarte în 7 + 62 + 1 s@pt@mân@...” (pentrua vorbi pe larg despre evenimentele dintre ele n.n.).52

„Dintre cele 4 edicte ale regilor Per}i privitoare la Ierusalim(decrete pentru restaurarea lui n.n.) poate veni în privire numai decretuldin anul al 7-lea al regelui Artaxerxe Longimanus...”53

„...Artaxerxe Longimanul, decretul c@ruia în anul 457 î.d.H.serve}te drept început al enumer@rii s@pt@mânilor (}i serilor }idimine]ilor n.n.) lui Daniel.” (Marea isp@}ire final@ sau cur@]irea templuluidin cer a început dup@ 2300 de ani de la darea poruncii pentru rezidireaIerusalimului, deci din anul 1844 d.H. n.n.).54

„Proorocirile despre sfâr}itul istoriei (anun]at de Apocalips14,6-14 }i Daniel 8 }i 9 n.n.) }i al lumii nu sunt totdeauna lesne deîn]eles (necesit@ o cunoa}tere aprofundat@ a Sfintelor Scripturi n.n.),dar ele sunt înfrico}ate pentru sufletul omenesc (poate c@ de aceea uniinu vor s@ }tie de ele; vezi Fapte 24,25 n.n.).”55

i) - deci prima solie cu care se încheie istoria mântuirii esteadev@rat@ „a sosit (nu va sosi n.n.) ceasul judec@]ii Lui” înc@ din 1844.

„Iar tu, Daniele, ]ine ascunse cuvintele }i pecetluie}te cartea pân@la vremea sfâr}itului. Mul]i vor cerceta-o cu de-am@runtul (nu doarr@sfoire superficial@ n.n.) }i va cre}te }tiin]a... Mul]i vor fi cur@]i]i, albi]i}i l@muri]i, iar cei nelegiui]i se vor purta ca cei nelegiui]i (f@r@ s@ lepese de vreo judecat@ n.n.); to]i cei f@r@ de lege nu vor pricepe, cinumai cei în]elep]i (prin Duhul Sfânt n.n.) vor în]elege.” Dan.12,4.10.56

„Caut@ deci de cerceteaz@ pe viitor cu bun@voin]@ cuvintele luiDumnezeu, adic@ cele spuse prin profe]i” (}i nu te l@sa am@git de falseminuni }i vedenii mincinoase n.n.).

(Teofil al Antiohiei)57

49. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1911, pag. 859.

50. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 277.

51. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, vol.IV,Bucure}ti 1946, pag. 275.

52. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.VasileGheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 11.

53. Ibidem, pag. 11.

54. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducerede patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 305.

55. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 159.

56. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i NouluiTestament”, tradus@ dup@ textele originale de preo]ii }i profesorii V.Radu}i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, Dan.12,4.10, pag. 859.

57. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.de Pr.Prof. T.Bodogae, Pr.Prof. OlimpC@ciul@, Pr.Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 320.

Ce a}tept

Page 203: Crestinismul parintilor nostri

404 405Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

II - A doua solie îngereasc@ („din cele trei cu care se încheieistoria mântuirii”): Apocalips 14,8.

„{i un al doilea înger a venit zicând: A c@zut, a c@zut Babilonul,cetatea cea mare; care a ad@pat toate neamurile din vinul furiei desfrân@riisale” Apoc.14,8 (re]ine]i repetarea verbului „a c@zut” n.n.).58

a) - c@derea: Babilonului spiritual

„Babilon (Geneza 10,10) - metropola Caldeii, construit@ deNimrod pe partea turnului lui Babel. Era o cetate care prin m@rimea}i splendoarea ei, nu putea fi întrecut@ de nici o alt@ cetate (Daniel4,27).A fost scena multor experien]e întunecate în istoria israeli]ilor,de aici folosirea ei metaforic@ în Apocalips@ (cazul de mai sus n.n.)”(„Sf.Petru nume}te Roma - din cauza viciilor - Babilon”).59

„De aceea s-a numit aceasta Babilon, pentru c@ acolo a amestecatDomnul limbile... (de aici termenul de: babilonie, confuzie, amestec,încâlceal@ n.n.)” Gen.11,9.60

„Ce e cu ‘babilonul’ acesta de credin]e }i biserici?De unde provin ele?R@spunsul îl avem în pilda Evangheliei despre neghine, istorisit@

de c@tre Mântuitorul...În]elesul parabolei e clar pentru mintea oricui. Domnul Hristos }i

to]i trimi}ii S@i, la predicare au sem@nat grâul cel bun, s@mân]as@n@toas@ a adev@rurilor de mântuire. Dar vr@jma}ul... vicleanul aumplut ogorul lui Hristos de neghine, adic@ înv@]@turi false (adusede p@gâni prin încre}tinare de form@ n.n.), a sucit min]ile unor

credincio}i, le-a umplut inimile de patimi, mai ales de duhulmândriei...” 61

„Încre}tinarea în mas@ (cu gr@mada, f@r@ a fi catehiza]i n.n.) a bar-barilor }i s@lb@ticia vremurilor a exteriorizat Cre}tinismul, l-a scosdin inimi }i l-a a}ezat în pompa papilor }i a prela]ilor, a principilor }ia cavalerilor }i în ap@sarea }i tiranizarea maselor. Grija principal@ a papeiera cum s@ st@pâneasc@ p@mântul, nu cum s@ slujeasc@ paceacre}tin@.”62

„Convertirea la cre}tinism a dat loc la simbioze }i sincretisme reli-gioase (amestec de neghin@ }i grâu, de p@gânism }i cre}tinism n.n.) care,de multe ori ilustreaz@ cu str@lucire creativitatea specific@ culturilor ‘popu-lare’ agrare sau pastorale” (Babilon în toat@ puterea cuvântului n.n.).63

„A}a, de pild@, amintirea zeilor furtunii a supravie]uit în legendeledespre sfântul Ilie; un mare num@r de eroi înving@tori de balauri au fostasimila]i cu sfântul Gheorghe; anumite mituri }i cultele diverselor zei]eau fost integrate în folclorul religios al sfintei Maria. În sfâr}it, nenum@-ratele forme }i variante ale mo}tenirii p@gâne au fost articulate într-unacela}i corpus mitico-ritual superficial cre}tinat” (adev@rat@ babiloniede credin]e n.n.).

(Mircea Eliade)64

„Sunt anumi]i înv@]a]i care se ocup@ îndeaproape cu cercetareaacestor obiceiuri r@mase la noi de la p@gânii de demult (neghine de

58. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1405.

59. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea 1955, pag. 36 }i 13.

60. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed. IBM alBOR, Bucure}ti 1911, pag. 21.

61. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag.184-185.

62. „Suferin]ele sociale }i Christos” de Dr.Domi]ian Spânu, preot, Cern@u]i1925, pag. 4.

63. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, pag. 232, vol.II.

64. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, vol.II, pag. 232.

Ce a}tept

Page 204: Crestinismul parintilor nostri

406 407Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

tot felul în amestec cu idei }i practici cre}tine n.n.). C@r]i întregi s-auscris }i s-ar mai putea scrie asupra acestor obiceiuri p@gâne}ti decare tare greu se dezbar@ unii dintre credincio}ii no}tri” (pare chiarc@ babilonia religioas@ e o stare de fapt n.n.).65

„{i femeia (simbolul bisericilor-babilon n.n.) era îmbr@cat@ înpurpur@ }i în stof@ stacojie }i împodobit@ cu aur }i cu pietre scumpe}i cu m@rg@ritare, având... pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonulcel mare (deci exist@ }i altele mai mici n.n.), mama desfrânatelor (decie clar c@ exist@ n.n.) }i a urâciunilor p@mântului. Apoc.17,4.5.”66

„Din scrisoarea lui Bernard c@tre papa Eugeniu II (citim n.n.):‘...Despre Petru nu se }tie s@ fi fost împodobit cu pietre scumpe, saus@ fi umblat în haine de m@tase, ori s@ fi fost înc@rcat cu aur. De ase-menea, nu c@l@rea pe cal alb de parad@, nu era înso]it de cavaleri urmatde slugi }i totu}i a crezut c@ poate împlini cuvântul Mântuitorului: «Dem@ iube}ti, pa}te oile mele». În aceasta tu nu e}ti urma}ul lui Petru, ci allui Constantin. Dac@ te îmbraci în purpur@ }i aur... Gânde}te dar înaintede toate c@ sfânta biseric@ roman@... este mama bisericilor...’ ” (com-para]ia cu textul biblic de mai sus este mai mult decât evident@ n.n.).67

„Babilonul cel mare a fost pomenit înaintea lui Dumnezeu ca s@-idea paharul vinului aprinderii mâniei Lui” (Apoc.16,19 u.p.).68

„{i am auzit un alt glas din cer zicând: Ie}i]i din ea, poporul meu,ca s@ nu v@ face]i p@rta}i la p@catele ei }i s@ nu fi]i lovi]i de pedepselesortite ei (vezi Apocn16,1-21 n.n.); fiindc@ p@catele ei au ajuns pân@la cer }i Dumnezeu {i-a adus aminte de nedrept@]ile ei” (a c@zut, s-a

p@gânizat, ie}i]i din mijlocul ei poporul meu... n.n.) Apoc. 18,4.5.69

„...printr-o lupt@ hot@rât@ cu p@catul, printr-o rupere definitiv@cu f@r@delegile.

‘Ie}i]i din mijlocul lor }i dep@rta]i-v@ de ei (de p@c@to}i), ziceDomnul. Nu v@ atinge]i de ce este necurat }i Eu v@ voi primi. V@ voifi Tat@ }i voi îmi ve]i fi fii }i fiice’ (2 Cor. 6,17-18).‘

Cine nume}te pe Dumnezeu Tat@ este îndatorat s@ se poarte îna}a fel, încât s@ nu apar@ nevrednic de un astfel de privilegiu’”.

(Sf.Ioan Gur@ de Aur)70

„Dumnezeu ne-a creat fiin]e libere, nu robo]i (de tipul: a}a amapucat, a}a ]in f@r@ a cerceta n.n.). Omul poate alege între bine }i r@u,între adev@r }i minciun@, între via]@ }i moarte” (fiecare va da socoteal@de propria lui alegere n.n.).71

„C@ci dac@ Noe, Iacov }i Daniel (cei mai drep]i oameni la vremealor n.n.) ar cere fii }i fiice (s@ fie mântui]i n.n.) nu li se va da lor; c@cinici tat@l în locul fiului, nici fiul în locul tat@lui, ci fiecare va fi pierdutpentru p@catul lui }i fiecare va fi mântuit pentru dreptatea pe care ova fi s@vâr}it. Ezech.14,14-20; 18,4-20.”

(Iustin Martirul)72

b) - c@derea temporar@ a Babilonului politic

„Desfrânata cea mare, numit@ Babilonul, umbl@ beat@ de sângeca o fiar@ cu }apte capete }i cu zece coarne” (traduc@torii Biblieisinodale - 1991 fac acest comentariu la cap.17 din Apocalips n.n.).73

65. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopulortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 31.

66. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1407.

67. „Istoria bisericeasc@ universal@” de la 1054 pân@ azi, de IoanMih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 228.

68. „BIBLIA” sinodal@ din 1991, pag. 1407.

69. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, ed.sinodal@ 1991, pag. 1408.70. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990 pag. 226.71. Ibidem, pag. 185.72. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Pr.Prof.Olimp

C@ciul@, Pr.Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 256.73. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al

BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1407.

Ce a}tept

Page 205: Crestinismul parintilor nostri

408 409Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Fiara pe care ai v@zut-o era }i nu este }i va s@ se ridice dinadânc }i s@ mearg@ spre pieire. {i se vor mira cei ce locuiesc pep@mânt... v@zând pe fiar@ c@ era }i nu este, dar se va ar@ta.

Aici trebuie minte care are în]elepciune. Apoc.17,8.9" (f@r@ DuhulSfânt profe]iile biblice nu pot fi în]elese n.n.).74

„...’fiara cu zece coarne }i }apte capete’, ce se ridic@ din adânc,adic@ împ@r@]ia roman@, care pentru Orientali ie}ea din mare” (numit@}i Babilon, fiara devine o putere politic@ n.n.).75

„...în secolul al IV-lea papa proclam@ suprema]ia Bisericiiasupra puterii temporale.”

(Mircea Eliade)76

„Gândul care muncea pe Hildebrand (papa Grigore VII n.n.) eras@ întemeieze o împ@r@]ie universal@ pe p@mânt (ca o continuare aîmp@r@]iei romane n.n.) al c@rei cap s@ fie papa, ca reprezentant al luiDumnezeu, iar regii }i împ@ra]ii s@ stea sub ordinele lui.”77

„Papii au urm@rit mai departe, cu o st@ruin]@ vrednic@ de o cauz@mai bun@, împlinirea visului lor. Câtva timp, sub marii papi al c@ror }irîncepe cu Grigore VII }i se încheie cu Bonifaciu VII, visul p@reaîmplinit” („Babilonul” era din nou st@pânul lumii. Dar profe]ia a spusc@ acest lucru „era }i nu mai este”, a c@zut... n.n.).78

• „era }i nu mai este”

(Apocalips 17,8)

„Atitudinea din ce în ce mai hot@rât@ pe care statele apusene auluat-o fa]@ de curia papal@ a pricinuit bisericii (romane, [email protected].) în general mult r@u, iar puterii papilor i-a fost fatal@... papa trebuis@ stea prizonier în mâinile Marelui Corsican (Napoleon n.n.) câ]iva ani,pân@ ce fu eliberat (1814) de înving@torii acestuia” (aceasta a fost ca oran@ de moarte „fatal@” cum am v@zut din citat; vezi }i Apoc. 13,3 n.n.).79

„Revolu]ia italian@ din 1848 face începutul c@derii (politice n.n.)...a puterii papale. Alungat de revolu]ionari }i statul s@u transformat înrepublic@, papa Piu IX se întoarce în Roma, la 1850... Roma fu cucerit@de trupele piemonteze }i Victor Emanuel proclamat rege al Italiei unite,cu re}edin]a în Roma. De atunci papalitatea r@mase... f@r@ st@pânireteritorial@ }i putere lumeasc@...” (era }i nu mai este... n.n.).80

• „dar se va ar@ta”

(Apocalips 17,9)

„Cu toate acestea (c@ a pierdut puterea lumeasc@ n.n.), Romapapal@ n-a modificat parola ei primordial@ de st@pânire absolut@ aomenirii întregi...” (rana de moarte se va vindeca Apoc.13,3).81

„Exprimându-ne altfel, putem afirma c@ Apocalipsa... prezice otot mai strâns@ centralizare într-o împ@r@]ie unic@ }i o treptat@ înstr@-inare de Dumnezeu }i chiar vr@jm@}ie împotriva Lui.”82

74. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1407.

75. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Prof.Dr. Gh.I.Ghia,Craiova 1925, pag. 79.

76. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@}i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, vol.II, pag. 224.

77. „Istoria bisericeasc@ unviersal@ de la 1054 pân@ azi” de Ioan Mih@lcescu,Bucure}ti 1920, pag. 50.

78. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de Ioan Mih@lcescu,Bucure}ti 1920, pag. 207.

79. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de IoanMih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 202.

80. Ibidem, pag. 203.81. „Suferin]ele sociale }i Christos” de Dr.Domi]ian Spânu, preot Cern@u]i

1925, pag. 5.82. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Dr.I.Ghia,

Craiova 1925, pag. 81.

Ce a}tept

Page 206: Crestinismul parintilor nostri

410 411Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Omenirea înainteaz@. Dar }i contragreutatea regresului este mare.Se genereaz@ o nou@ epoc@ (New Age - probabil o alt@ suprema]iereligioas@ dup@ chipul celei vechi n.n.). Dar }i un nou Ev Mediu (fiaraîns@}i vindecat@ n.n.) st@ la pând@... Continu@m, totu}i, s@ tr@im înjungl@, }i infinite sunt fiarele s@lbatice umane.”

(Babis Klaras - grec)83

De re]inut:

„Teme-te de Dumnezeu }i nu vei avea de ce s@ te înfrico}ezi deoameni!... Pentru ce te tulburi de judec@]ile oamenilor }i ce pot s@-]ifac@ zadarnicele lor cuget@ri?... Dumnezeu }tie toate }i aceasta estede ajuns.”84

III - A treia solie îngereasc@ („cu care se încheie istoriamântuirii”): Apocalips 14,9-10

„{i al treilea înger a venit dup@ el, strigând cu glas puternic: Cinese închin@ fiarei }i chipului (în originalul grec: eikona, adic@ icoanein.n.) ei }i prime}te semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui, va bea }iel din vinul aprinderii lui Dumnezeu, în potirul mâniei Sale }i se va chinuiîn foc }i în pucioas@, înaintea sfin]ilor îngeri }i înaintea Mielului.Apoc.14,9-10.” (Problema cheie este închinarea n.n.).85

a) - semnul sfin]irii lui Dumnezeu

„Ba i-am dat }i Sâmbetele mele, ca s@ fie semn între mine }i ei }i s@cunoasc@ ori}icine (chiar cei ce nu le convine n.n.) c@ eu sunt Domnul cel

care sfin]esc” Ezechiel 20,12. (Problema e ziua de închinare n.n.).(Biblia Carol al II-lea)86

b) - semnul încumet@rii omene}ti:

„Istoricul bisericesc Eusebie scrie în anul 324: ...’Toate lucrurilecare trebuie f@cute în ziua sâmbetei, noi le-am adus în ziua Duminicii...’”(acest noi cu preten]ia de „dumnezeu” nu este decât un semn alîncumet@rii omene}ti cu privire la închinare n.n.).87

c) - confruntarea cu preten]iile închin@rii false:

„{i balaurul (adic@ Satana n.n.) s-a aprins de mânie asupra femeii(simbolul bisericii credincioase n.n.) }i a pornit s@ fac@ r@zboi cu ceilal]idin semin]ia ei, care p@zesc poruncile lui Dumnezeu }i ]in m@rturialui Iisus” Apoc. 12,17 (forma închin@rii adev@rate e cuprins@ în porun-cile lui Dumnezeu n.n.).88

„...se descrie lupta împ@r@]iei lui Dumnezeu, adic@ a Bisericii -simbolizat@ prin femeia care se chinuia s@ nasc@ - împotriva Satanei,balaurul ro}u (Apoc. 12) pe care îl sluje}te ‘fiara cu zece coarne }i }aptecapete’.” (c@ for]ele sunt inegale e de prisos s@ mai coment@m n.n.).89

„În asemenea împrejur@ri se recomand@ Bisericii credin]@st@ruitoare pân@ la moarte, c@ci la sfâr}itul sfâr}itului, Iisus Christos,Fiul lui Dumnezeu va întemeia împ@r@]ia des@vâr}it@ a cerurilor...”90

83. „Gândirea greac@, esei}ti contemporani”, traducere de Anti]@ Augusto-ponlos - Jucan, Ed.Dacia 1975, Cluj-Napoca, pag. 246.

84. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea II, vol.IV, Tipografia Mân@stiriiNeam]u 1923, pag. 13.

85. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1405.

86. „BIBLIA - tradus@ de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction,Bucure}ti 1938, pag. 806.

87. „Pentru credin]a str@mo}easc@” de Preot Victor Moise, Ed.Arhiepisco-piei Sucevei }i R@d@u]ilor 1991, pag. 90.

88. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM alBOR, Bucure}ti 1991, pag. 1404.

89. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 79.

90. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 81.

Ce a}tept

Page 207: Crestinismul parintilor nostri

412 413Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Apoc.XIV,12 - Aici (în confruntarea cu fiara, semnul }i icoana eisus]inut@ de balaur n.n.) este r@bdarea sfin]ilor, care p@zesc poruncilelui Dumnezeu (nu ale oamenilor n.n.) }i credin]a lui Iisus.”91

Finalul soliilor îngere}ti „cu care se încheie istoria mântuirii”:

Apocalips 14,14

„{i am privit }i iat@ un nor alb (ca semn prevestitor n.n.) }i Cel ce}edea pe nor era asemenea Fiului Omului, având pe cap cunun@ deaur...” Apoc.14,14 (vremea sfâr}itului a fost descris@, urmeaz@ momentulsfâr}itului n.n.).92

Detaliu biblic al celei de-a doua veniri a lui Iisus (}aptefaze ale zilei Domnului)

1. - ar@tarea pe un nor alb a Fiului Omului:

„Dup@ semnele premerg@toare sfâr}itului veacului... se va ar@tacu slav@ Fiul Omului...”93

„Atuncea lumea va vedea pe Domnul, venind pe norii cerului.”(Didahia)94

„{i am privit }i iat@ un nor alb }i Cel ce }edea pe nor era asemeneaFiului Omului...” Apoc.14,14 (vine cum s-a în@l]at: „}i un nor L-a luat”Fapte 1,9.11 n.n.).95

„...în ea (Sf.Scriptur@) se spune c@ Domnul, dup@ înviere a avut uncorp limitat }i v@zut. El S-a în@l]at cu corpul v@zut la ceruri - }i un norL-a luat n.n. - de unde va }i veni, în acela}i fel... (tot pe nor n.n.).”96

„Va veni în m@rirea dumnezeiasc@ }i se va ar@ta ca un fulger, cestr@luce}te de la r@s@rit pân@ la apus, înso]it de îngerii s@i, ‘pe noriicerului cu putere }i cu m@rire mult@’ (Mat.24,30).”97

2. - învierea drep]ilor }i r@pirea lor la cer:

„Dac@ totu}i, ve]i întâlni pe oarecare dintre aceia care se numesccre}tini... }i vor spune c@ nu exist@ învierea mor]ilor }i c@ de-ndat@ cemor, sufletele lor sunt luate în cer (adic@ în raiul lui Dumnezeu n.n.), s@nu-i socoti]i cre}tini...”

(Sf.Iustin Martirul)98

„C@ci dac@ n-ar exista înviere, atunci nici omul ca atare nu arputea d@inui.”

(Atenagora Atenianul)99

„Pavel face cunoscut ‘un cuvânt al Domnului’ (1 Cor.15,51) înce prive}te parusia (venirea lui Iisus n.n.): ‘Pentru c@ Însu}i Domnul,întru porunc@, la glasul arhanghelului }i întru trâmbi]a lui Dumnezeu, seva pogorî din cer }i cei mor]i întru Hristos vor învia întâi...’” (al c@rornume a r@mas scris în cartea vie]ii la judecata casei lui Dumnezeu încer n.n.).100

91. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia,episcopul ortodox al Oradiei 1955, pag. 117.

92. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Bucure}ti1991, pag. 1405.

93. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag.67.

94. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR,Bucure}ti 1979, pag. 32.

95. „BIBLIA” sinodal@ 1991, pag. 1405 }i 1236.

96. „SIMBOLICA” de Hristu Andru]os, trad.de Iustin Moisescu,Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 176.

97. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag.46.

98. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr. Prof.T.Bodogae. OlimpC@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 188.

99. Ibidem, pag. 386.100. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II,

Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 321.

Ce a}tept

Page 208: Crestinismul parintilor nostri

414 415Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Dup@ aceea, noi cei vii, care vom fi r@mas (înscri}i în cartea vie]iila aceea}i judecat@ din cer n.n.) vom fi r@pi]i, împreun@ cu ei, în nori,ca s@ întâmpin@m pe Domnul în v@zduh }i a}a pururea vom fi cuDomnul. 1 Tes.4,17” (f@r@ judecarea mai înainte în cer a bisericii, mor]ii}i viii, n-ar putea fi r@pi]i în v@zduh; judecata particular@ dup@ moartenu rezolv@ problema celor vii pentru a putea fi r@pi]i n.n.).101

„{i atunci (la venirea lui Iisus) se vor ar@ta semnele adev@rului...învierea mor]ilor, dar nu a tuturor” (ci numai a celor mor]i în Hristosal c@ror nume a r@mas ne}ters în cartea vie]ii din cer n.n.) (vezi }i Luca14,14; 1 Cor.15,22- 23).

(Didahia)102

„Iar ceilal]i mor]i nu înviaz@ pân@ ce nu se vor sfâr}i cei o miede ani. Apoc. 20,5.”103

„În schimb, ferici]i acei care urmeaz@ drept în c@ile lor, p@zescporuncile }i-l iubesc pe Dumnezeu }i au dragoste de semenii lor. C@treunii ca ace}tia Mântuitorul le gr@ie}te: ‘Iar@}i voi veni }i v@ voi lua laMine (în cer pentru 1000 de ani n.n.), ca s@ fi]i }i voi unde sunt Eu’.Ioan 14,3" („Sfin]ii se scoal@ la împ@r@]ia de o mie de ani” GalaGalaction, Biblia pag. 1372 n.n.).104

3. - p@mântul pustiit }i Satana legat pentru 1000 de ani:

„Ziua Domnului la judecata lui înfrico}at@... ‘Voi pr@p@di tot depe fa]a p@mântului’ - zice Domnul.” (Fa]a p@mântului pustiit@ în Biblie

e numit@ abissos = adânc, vezi Gen. 1,2 }i Ps.103/104 cu 6.7 n.n.).105

„Cel ce ai întemeiat p@mântul pe înt@rirea lui }i nu se va cl@tina înveacul veacului. Adâncul (abissos în Septuaginta n.n.) ca o hain@ esteîmbr@c@mintea lui; peste mun]i vor sta ape” (deci pustiul ce învele}tep@mântule numit Adânc n.n.).106

„Apoi am v@zut un înger pogorându-se din cer... a prins pe balaur,pe }arpele cel vechi care este diavolul sau Satana }i l-a legat pe omie de ani, }i l-a aruncat în adânc (abissos = fa]a pustie a p@mântuluin.n.)... ca s@ nu mai am@geasc@ noroadele (c@ci au murit la vedereaDomnului n.n.), pân@ ce se vor sfâr}i cei o mie de ani.”107

„‘Voi pr@p@di oameni }i dobitoace, p@s@rile cerului }i pe}tii [email protected] pe nelegiui]i (iar cei drep]i vor fi r@pi]i la cer n.n.) }i voipierde pe oameni de pe fa]a p@mântului’ - zice Domnul.” (p@mântulva fi pustiit, înve}mântat cu adâncul, iar Satana f@cut prizonier al acestuipustiu timp de 1000 de ani n.n.).108

„Oare, la ar@tarea Lui cea sl@vit@, nu va nimici El (Iisus) cutotul pe to]i cei ce L-au urât }i pe cei ce s-au îndep@rtat în chipnedrept de El (to]i cei nelegiui]i n.n.), în timp ce pe cei ai Lui îi vaodihni, dându-le lor toate bun@t@]ile cele a}teptate? (împ@r]ind în cer1000 de ani cu El n.n.).”

(Sf.Iustin Martirul)109

101. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1991, pag.1243.

102. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere D.Fecioru, Bucure}ti 1979,pag. 32.

103. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, traducere de preo]iiprofesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1372.

104. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Bucure}ti 1990,p. 163.

105. „BIBLIA”, traducere de preo]ii V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti1938, Sofonie 1,1-2, pag.889.

106. „BIBLIA”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1991, Ps.103,6.7, pag. 614.107. „BIBLIA”, trad. de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction,

Bucure}ti 1938, Apoc.20,1-3, pag. 1372.108. „BIBLIA”, traducere de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction,

Bucure}ti 1938, pag. 889, Sofonie 1,3.109. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Pr. Prof.T.Bodogae, Olimp

C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 235.

Ce a}tept

Page 209: Crestinismul parintilor nostri

416 417Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Spre p@mântul Canaanului au fost slobozi]i to]i israeli]ii Dar nuto]i au intrat. Acei care au cârtit împotriva lui Dumnezeu, acei care aup@c@tuit în vremea celor 40 de ani de pribegire prin pustiul Sinai, nus-au bucurat de f@g@duin]@. ‘To]i aceia care au p@c@tuit, n-au intrat înodihna Lui: trupurile lor moarte au c@zut în pustie’ (Evr.3,17). S@ne temem ca nu cumva s@ ni se întâmple }i nou@ ca acelora.”110

4. - judecarea lui Satana }i a adep]ilor lui timp de 1000 de ani:

„Am în]eles de asemenea, c@ }i cuvintele: ‘Ziua Domnului ca omie de ani’ trebuie s@ se refere la aceasta (scrie Sf.Iustin Martirul n.n.).Fiindc@ }i la noi a fost un b@rbat al c@rui nume era Ioan, unul dintreapostolii lui Hristos, care într-o descoperire ce i s-a f@cut lui, a profe]it(Apoc. 20,4-6) c@ cei ce au crezut în Hristosul nostru, vor petrece omie de ani în Ierusalim (cel ceresc, c@ci mileniul începe cu r@pirea lorla cer n.n.) }i c@ dup@ aceasta (dup@ judecata de 1000 de ani a celornelegiui]i }i a lui Satana cu îngerii s@i n.n.) va fi învierea }i judecatageneral@ (adic@ darea sentin]ei finale n.n.).”111

„...’Mor]ii au fost judeca]i din cele scrise în c@r]i, potrivit cufaptele lor’ Apoc.20,12" (}i pedepsirea dup@ sentin]a final@ va fi maimare sau mai mic@ potrivit rezultatului judec@]ii n.n.).112

„Au nu }ti]i c@ sfin]ii (credincio}ii mântui]i n.n.) vor judeca lumea?{i dac@ voi sunte]i judec@torii lumii... nu }ti]i oare, c@ noi (cei mântui]in.n.) vom judeca pe îngeri? (1 Cor.6,2.3).”

(Ap.Pavel)113

5. - învierea celor nelegiui]i (dezlegarea lui Satana) }i sentin]a final@:

„Sfântul Iustin - respectând cartea revela]iei n.n. - distinge (a}acum am v@zut n.n.) o prim@ înviere, aceea a sfin]ilor (pentru a fi r@pi]in.n.), dup@ care va avea loc mileniul; (1000 de ani de judecare în cera celor nelegiui]i mor]i pe p@mânt n.n.) apoi a doua înviere... general@,aceea a tuturor oamenilor...” (f@când astfel posibil@ „dezlegarea” luiSatana n.n.).114

„{i când se vor sfâr}i cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat dinînchisoarea sa. Apoc.20,7.” (pustiul, abissos, adâncul, devinerepopulat cu nelegiui]i }i se va da sentin]a final@, cei sfin]i fiind în jurullui Iisus. Apoc. 21,3; 20,9 n.n.).115

„În fine, se va da sentin]a }i va urma desp@r]irea (ve}nic@ n.n.).‘Veni]i binecuvânta]ii P@rintelui Meu!... s@ gusta]i fericirea ve}nic@ cev@ a}teapt@ (pe noul p@mânt n.n.)... Apoi Judec@torul va zicep@c@to}ilor: ‘Duce]i-v@ de la Mine blestema]ilor, în focul cel ve}nic.”116

„Iar cine n-a fost aflat scris în cartea vie]ii (cine n-a avut partede prima înviere n.n.) a fost aruncat în iezerul de foc” (iar „diavolul,am@gitorul lor a fost aruncat }i el” Apoc.20,10 n.n.).117

„...pentru ca prin iconomia aceasta (planul lui Dumnezeu n.n.),}arpele cel plin de vicle}ug de la început }i îngerii care s-au asem@natlui s@ fie nimici]i.”

(Sf.Iustin Martirul)118

„...niciodat@ Dumnezeu n-a aprins pe p@mânt toat@ urgia Sa. N-a110. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 238.111. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Pr. Prof.T.Bodogae, Olimp

C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 189.112. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei

Buz@ului 1990, pag. 166.113. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Oradea

1955, pag. 233.

114. „Apologe]i de limb@ greac@”, Bucure}ti 1980, pag. 224.115. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, trad. de preo]ii profesori

V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, Apoc. 20,7, pag. 137.116. „Din tezaurul ortodoxiei” de {tefan Slevoac@, Buz@u 1990, pag. 167.117. „BIBLIA”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991, pag. 1410.118. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Pr. Prof.T.Bodogae, Olimp

C@ciul@ }i D.Fecioru, Bucure}ti 1980, pag. 141.

Ce a}tept

Page 210: Crestinismul parintilor nostri

418 419Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

f@cut-o prin faptul c@ niciodat@ nu }i-a ar@tat toat@ dreptatea. Ori decâte ori a ridicat bra]ul S@u s@ loveasc@ pe vinova]i, mânia Sa a fostîmblânzit@ de iubirea Sa de oameni.

Nu a}a va fi judecata din urm@. În ziua aceea se va ar@ta toat@mânia Domnului. Atunci Dumnezeu va fi numai dreptate, f@r@ mil@. Nicio lacrim@ nu va folosi, nici o ap@rare nu va ajuta.

Evanghelistul Ioan exprim@ sentimentul groazei prin cuvintele:‘Atunci to]i vor striga mun]ilor }i stâncilor: C@de]i peste noi }i neascunde]i de fa]a Celui ce }ade pe tron (Dumnezeu Tat@l n.n.) }i de mâniaMielului (Domnul Hristos n.n.)’ Apoc.6,16" (c@ci pentru sentin]a final@însu}i tronul lui Dumnezeu cu sfânta cetate se apropie de p@mânt n.n.).119

„Din descoperire dumnezeiasc@ afl@m mai întâi c@ universulîntreg sau cel pu]in sistemul nostru solar, se va desface, se vatransforma în întregime, }i p@mântul cu lucrurile de pe el vor arde cutotul’ (2 Petru 3,10).”120

6. - judecarea lui Dumnezeu:„Sfântul Ioan Gur@-de-aur, vorbind despre judecata din urm@,

zice c@ Dumnezeu o va face pentru dou@ motive: s@-}i fac@ dreptateLui Însu}i (c@ci Satana a denigrat pe Dumnezeu în fa]a întreguluiUnivers n.n.) }i s@ fac@ dreptate ale}ilor S@i.”121

„Judecata din urm@ va fi o descoperire total@ }i suprem@ aplanului divin în istorie }i a biruin]ei Celui ce l-a întocmit” (faptul c@Dumnezeu Însu}i a suferit împreun@ cu creaturile Sale Îl absolv@ deorice învinuire n.n.).122

„A trebuit ca Dumnezeu Însu}i s@ vie a ridica acea povar@ imens@de c@dere; f@r@ un r@scump@r@tor dumnezeiesc (omul n-ar fi avut

dreptul la întoarcere n.n.), ve}nicia întreag@ ar fi trecut peste ruineleomului. Acel r@scump@r@tor a venit }i a zis: Iat@-m@! {i sângele S@u aîndestulat suprema dreptate, }i harul S@u a reparat neorânduialainimii.”123

„Avea a}adar dreptate marele scriitor rus Dostoievski s@ declare:‘Nimic nu este în lume mai frumos, mai profund, mai rezonabil }i maides@vâr}it decât Hristos. {i nu numai c@ nu este nimic, dar spun cuîncredin]are fierbinte c@ nici nu va fi vreodat@’.”124

7. - Noul P@mânt, m@rturia dragostei lui Dumnezeu:

„...sfâr}itul mileniului va inaugura împ@r@]ia cea f@r@ de sfâr}it”(vezi }i cap.81,3-4 din Dialog de Iustin Martirul; Irineu, Tertulian,Lactan]iu, Papia }i al]ii credeau la fel n.n.).125

„Se va ar@ta apoi cer nou }i p@mânt nou }i va începe pentru ceicredincio}i via]a ve}nic@... De pe un munte, un înger ar@t@ sfântului IoanIerusalimul cel nou în neîntrecuta lui frumuse]e (coborând de la Dum-nezeu pe noul p@mânt n.n.) unde cei drep]i se vor s@tura de via]@, vorprivi pe Dumnezeu }i vor împ@r@]i în vecii vecilor. (Apoc. 20 }i 22).”126

„C@ spune Scriptura: ‘Ochiul n-a v@zut }i urechea n-a auzit }i la inimaomului nu s-au suit, câte a preg@tit Domnul celor ce-L a}teapt@ pe El’.”

(Clement Romanul)127

„Toate aceste proorociri... se vor împlini peste pu]in timp: ‘Iat@viu degrab }i plata Mea este cu Mine, ca s@ dau fiec@ruia precum vafi fapta lui’. Biserica h@r]uit@ de prigoniri (Apoc. 20,4; 12,17 n.n.)

119. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 166.

120. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.EpiscopieiBuz@ului 1990, pag. 159.

121. Ibidem, pag. 165.122. Ibidem, pag. 165.

123. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea II, vol.IV, Mân@stirea Neam]u 1923,pag. 19.

124. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@ 1990, pag. 128.125. „Apologe]i de limb@ greac@”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 224.126. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof.Dr.Gh.I.Ghia,

Craiova 1925, pag. 80.127. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 64.

Ce a}tept

Page 211: Crestinismul parintilor nostri

420 421Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

dore}te cât mai apropiat@ venirea sfâr}itului (Apoc. 22,6-21).”128

„...niciodat@ nu ne vom ruga de prisos sau prea mult, repetândcu adânc@ smerenie }i necurmat în cererile noastre:

’Tat@l nostru, ... vie împ@r@]ia Ta!’”129

CONCLUZIE:

„...de vrem noi sau de nu vrem, de a}tept@m sau nu, ar@tareaa doua a lui Hristos, Împ@ratul ve}niciilor, tot va veni.”130

„Noi s@ ne lupt@m, deci, s@ fim g@si]i în num@rul celorcare-L a}teapt@, ca s@ avem parte de darurile cele f@g@duite.”

(Clement Romanul)131

„Aproape este ziua cea mare a Domnului, aproape este }izore}te într-una. Se aude venind ziua Domnului!” ([efania 1,14).132

„O! Iisuse, Mântuitorul meu! ‘În ce chip dore}te cerbul spreizvoarele apelor, a}a dore}te sufletul meu spre Tine, Dumnezeule!’

Vino Iisuse,nu întârzia...Mângâie-te, suflete al meu, pleac@ urechea ta, au nu auzi în

dep@rtare ca un murmur care veste}te venirea Mirelui? ‘Înc@pu]in }i tu îl vei vedea (In. 16,16)’; înc@ pu]in }i nimic nu va maiputea vreodat@ a te desp@r]i de El.”133

„Amin! Vino, Doamne Iisuse!”(Apoc.22,20)134

128. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Gh.I.Ghia, Craiova1925, pag. 80.

129. Ibidem, pag. 86.130. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot {tefan Slevoac@ 1990, pag. 238.131. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 64.132. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, pag. 235.133. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea II, vol.IV, Mân@stirea Neam]u 1923,

pag. 28-29.134. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR,

Bucure}ti 1991, pag. 1412.

BIBLIOGRAFIE

Scrieri ortodoxe sau chiar patristice

*** „Almanah cre}tin ortodox pe anul 1959”,Editura Episcopiei Ortodoxe Române,Oradea.

Andru]os Hr. (Preot Prof.) „Simbolica”, traducere din limba greac@ deIustin Moisescu, profesor universitar,Editura Centrului mitropolitan al Olteniei,Craiova 1955.

Antonie al Kievului „Catehism cre}tin ortodox” cu o prefa]@(Mitropolit) de Î.P.S. mitropolit Pimen al Moldovei.

Tradus în române}te de Economul Î.P.[incoca, profesor - Ia}i, Tipografia sfinteimonastiri Neam]u, 1925.

*** „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ aVechiului }i Noului Testament”, tip@rit@întâia oar@ la 1688 în timpul lui {erbanVod@ Cantacuzino, Domnul [@rii Româ-ne}ti. Retip@rit@ dup@ 300 de ani în facsimil}i transcriere cu aprobarea P.F. P@rinteTeoctist, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, Editura Institutului Bbiblic }i deMisiune al Bisericii Ortodoxe Române,Bucure}ti 1988.

*** „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ aLegii Vechi }i celei nou@”. Tip@rit@ în zileleM.S. Carol I, regele României în al 49-leaan de sl@vit@ domnie. Edi]ia SfântuluiSinod, Tipografia c@r]ilor biserice}ti,Bucure}ti 1914.

Page 212: Crestinismul parintilor nostri

422 423Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

*** „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ aVechiului }i Noului Testament”, tradusdup@ textele originale ebraice }i grece}ti depreo]ii profesori Vasile Radu }i GalaGalaction, edi]ia I-a, funda]ia Carol alII-lea, Bucure}ti 1938.

*** „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@” dup@ textulgrecesc al Septuagintei. Prin osârdia Î.P.S.Nicodim, patriarhul României. Cu binecu-vântarea Sfântului Sinod, edi]ia a II-a,Bucure}ti 1944.

*** „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@sub îndrumarea }i cu purtarea de grij@ aP.F.P. Iustinian, patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, cu aprobarea Sfântu-lui Sinod. Editura Institutului biblic }i demisiune ortodox@ al Bisericii OrtodoxeRomâne 1968.

*** „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@sub îndrumarea }i cu purtarea de grij@ aPrea Fericitului P@rinte Teoctist, patriar-hul Bisericii Ortodoxe Române. Cuaprobarea Sfântului Sinod, EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române, Bucure}ti. RomanianBible Societies UBS Orth.053. Printed byUnites Bible Societies UBS - EPF 1991,50 M.

Bodogae T. (Preot Prof.) „Eusebiu de Cezareea”. Scrieri, parteaîntâia. Istoria bisericeasc@. Martirii dinPalestina. Traducere din limba [email protected] tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne. Editura Institutului Biblic }i de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,Bucure}ti - 1987.

Bodogae T., C@ciul@ O., „Apologe]i de limb@ greac@”. Carte ti-Fecioru D. (preo]i profesori) p@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin,

patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,Editura Institutului Biblic }i de Misiune alBisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti1980.

Bodogae T. (Preot Prof.) „Origen”. Scrieri alese. Partea a patra.}i colab. Contra Celsus. Traducere dinlimba greac@. Carte tip@rit@ cu binecuvân-tarea P.F.P. Iustin, patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, Editura InstitutuluiBiblic }i de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne, Bucure}ti 1984.

Boroianu C. Dimitrie „Istoria Bisericii cre}tine de la începutul ei(licen]iat în teologie) }i pân@ în zilele noastre.”

Boto}@neanu I. Callist (Arhi- „Istoria bisericeasc@”, carte aprobat@ deereu) }i Popescu Simion Sf. Sinod, nr. 184 din 17 Maiu 1902. Ti-(Protoprezbiter) pografia „Clemen]a”, Bucure}ti 1903.

Bria Ion (Preot Prof. Dr.) „Dic]ionar de teologie ortodox@ A-Z”,tip@rit cu binecuvântarea P.F.P. Iustin,patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Editura Institutului Biblic }i de Misiune alBisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti1981.

*** „Carte de rug@ciuni” - pentru trebuin]ele}i folosul cre}tinului ortodox. Edi]ia a II-a,tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin,patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Editura Institutului Biblic }i de Misiune alBisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti1981.

Page 213: Crestinismul parintilor nostri

424 425Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

*** „Carte de rug@ciuni”, pentru trebuin]ele }ifolosul cre}tinului ortodox. Tip@rit@ cubinecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Dr.Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului }iDun@rii de Jos. Editura ArhiepiscopieiTomisului }i Dun@rii de Jos. Gala]i 1981.

Belu D.(Preot Prof) }i colab. „Catehismul cre}tinului drept credincios”- tip@rit cu osârdia }i binecuvântareaÎ.P.S. mitropolit Iustin al Moldovei }iSucevei.Ia}i 1957.

C@linescu {t.(Econom., Prof.) „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” –aprobat de Sf.Sinod în }edin]a din 17oct.1905

Chiricescu C. (Preot Prof. Dr.) „Istoria Dogmelor” - dup@ prelegerile D-luiDr., Litografia Andreescu 1904.

Cire}eanu Badea „Tezaurul liturgic” - tomul I, Bucure}ti(Dr. în teologie) 1910.

Cire}eanu Badea „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici(preot Prof. Dr.) Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” - tomul II,

Studiul liturgic general. Carte aprobat@ deSfântul Sinod din Bucure}ti al BisericiiOrtodoxe Române în edin]a sa din 23oct. 1909. Ed. Bucure}ti 1911.

Cire}eanu Badea „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici(preot Prof. Dr.) Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” - tomul

II, Studiul liturgic special. Carte aprobat@de Sf. Sinod din Bucure}ti al BisericiiOrtodoxe Române în }edin]a sa din 23oct. 1909. Ed. Bucure}ti 1912.

Ciudin Nicolae „Studiul Vechiului Testament” - manual(Preot Prof. Dr.) pentru seminariile teologice, tip@rit cu

binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhulBisericii Ortodoxe Române. EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române, Bucure}ti 1978.

Cleopa Ilie (Arhimandrit) „Despre credin]a ortodox@” - tip@rit@ cubinecuvântarea Prea Fericitului P@rinteIustin, patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne. Editura Institutului Biblic }i deMisiune al Bisericii Ortodoxe Române,Bucure}ti 1981.

Coman G. Ioan „Patrologie” - vol. I, tip@rit@ cu binecu-(Preot Prof. Dr.) vântarea P.F.P. Iustin, patriarhul BOR.

Editura Institutului Biblic }i de Misiune alBisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti1984.

Coman G. Ioan „Patrologie” - vol. II, Bucure}ti 1984.(Preot Prof. Dr.)

*** „Constitu]iile apostolice sec.II-IV” cu-prinse în „L’istoire du Salut” de AlfredVaucher - 1921.

Corni]escu Constantin Sfântul Vasile cel Mare. - Scrieri, partea}i Bodogae Teodor a treia. Despre Sfântul Duh. Corespon-

den]@”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. EdituraIBM al Bisericii Ortodoxe Române.Bucure}ti 1988.

Constantinescu I. „Studiul Noului Testament”, manual(Preot Prof. Dr.) pentru Seminariile teologice, tip@rit cu

binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române. Bucure}ti 1981.

Page 214: Crestinismul parintilor nostri

426 427Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

Cunescu Gheorghe (Preot) „Gala Galaction”, carte tip@rit@ cu binecu-vântarea Î.P.S. Dr. Antim Nica, arhi-episcopul Tomisului }i Dun@rii de Jos.Editura Arhiepiscopiei Tomisului }iDun@rii de Jos. Gala]i 1989.

Epiphanius (Epifanie) „Adversus octoginta haereres” din Patro-logie curs completus, series Greaca. Paris1857.

Fecioru D. (Preot) „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, tip@rit@ cubinecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhulBisericii Ortodoxe Române. EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1979.

Fecioru D. (Preot Prof.) „Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, parteaîntâia. Omilii la Hexaemeron. Omilii laPsalmi. Omilii }i cuvânt@ri”, carte tip@rit@cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhulBisericii Ortodoxe Române. EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1986.

Gala Galaction (pseudonim al „Ziua Domnului” - pagini cre}tine.preotului Grigorie Pi}culescu) Editura Institutului Biblic }i de Misiune

ortodox@. Bucure}ti 1958.

Gheorghiu Vasile „Sfânta Evanghelie dup@ Mateiu”(Preot Prof. Dr.) comentar, vol. I. Tipografia Mitropolitul

Silvestru. Cern@u]i 1925.

Gheorghiu Vasile „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus(Preot Prof. Dr.) Hristos” - studiu de cronologie biblic@.

Cern@u]i 1925.

Ghia I. Gh. (Preot Prof.) „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ NoulTestament”. Editura Institutului de ArteGrafice Ramuri. Craiova 1925.

Guettee W. (Arhimandrit) „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tineOrtodoxe”, tradus@ din fran]uze}te }itip@rit@ în dou@ edi]ii 1875 }i 1887 de Î.P.S.Arhiepiscop }i Mitropolit al Ungro-Vlahiei,Primat al României, D.D. Iosif Gherghian.Aceast@ a II-a edi]ie e rev@zut@ }i îndrep-tat@ cu voia }i binecuvântarea SfântuluiSinod al Sfintei Biserici AutocefaleOrtodoxe Române, de Dr. Const. Chiri-cescu, profesor }i decan al Facult@]ii deteologie din Bucure}ti. Tipografia c@r]ilorbiserice}ti. Bucure}ti 1901.

Herbeiu Teofan (Preot) „Cine este Iisus Hristos?” - traducere dinLa Cordaire, Arad 1940. (Medita]ii -articole proprii; Reflexii de actualitate).Herineanu Teofil „Tâlcuiri din SfântaScriptur@”, Editura Arhiepiscopiei Vadului,Feleacului }i Clujului, Cluj-Napoca - 1987.Volum îngrijit de Preot Dr.AlexandruMoraru, profesor la Seminarul TeologicOrtodox Român, Cluj-Napoca.

Ionescu C. (preot, Iconom, „Manual de Istoria Bisericii Cre}tine”,licen]iat în teologie) carte aprobat@ de Consistoriu Superior

Bisericesc }i Sfântul Sinod. A II-a edi]ie.Bucure}ti 1913.

Ipolit (Hyppolitus) „Tratat despre Hristos }i Antihrist”(Treatise an Christ and Antichrist - din„P@rin]i anteniceeni” - Ante-NiceneFathers, vol.V).

*** „Istoria bisericeasc@ universal@” - manualpentru Institutele teologice ale BisericiiOrtodoxe Române. Vol.I (1 - 1054). Edi]iaa II-a rev@zut@ }i completat@. EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune [email protected]}ti 1975.

Page 215: Crestinismul parintilor nostri

428 429Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

Ivan D.Iorgu (Prof.) „Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, partea adoua. Asceticele”, carte tip@rit@ cubinecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhulBOR. Editura IBM al Bisericii OrtodoxeRomâne. Bucure}ti 1989.

Ivireanul Antim (Mitropolitul „Didahii” - Antologia este realizat@ deUngrovlahiei) Mihai Dascal. Editura Minerva. Bucure}ti

1938.

Lopuhin A.P. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” -traducere de Patriarhul Nicodim. Tomulîntâi. Edi]ie ilustrat@. Ogorul Domnului,vol.XXX. Tipografia c@r]ilor biserice}ti.Bucure}ti 1944.

Lopuhin A.P. Idem, volumul II. Bucure}ti 1944.

Lopuhin A.P. Idem, volumul II. Editura InstitutuluiBiblic }i de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne. Bucure}ti 1945.

Lopuhin A.P. Idem, volumul IV. Tipografia c@r]ilorbiserice}ti. Bucure}ti 1946.

Lopuhin A.P. „Istoria biblic@. Noul Testament” la luminacercet@rilor }i descoperirilor celor mainou@. Traducere de Nicodim PatriarhulRomâniei. Tomul al V-lea. Tipografiac@r]ilor biserice}ti. Bucure}ti 1946.

Lungu C.Nicolae (conferen]iar „Liturghia psaltic@” - tip@rit@ cu aprolaInstitutul teologic) barea Sfântului Sinod }i cu binecuvân -

tarea P.F.P. Iustinian, patriarhul României.Editura Institutului Biblic }i de Misiuneortodox@. Bucure}ti 1957.

Magieru Andrei (Episcopul „Catehism cre}tin ortodox” - tip@rit cuArdealului }i Hunedoarei) binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul

Bisericii Ortodoxe Române. Text revizuitdup@ cel din 1957. Editura Institutului Biblic}i de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne. Bucure}ti 1990.

Mândi]@ Nicodim (Ieromonah) „Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos.Trimis@ din cer la anii 5508". Edi]ia a II-a1929. Boto}ani. Tipografia „Munca”.

Mih@lcescu I. (Profesor „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la laFacultatea de teologie) 1054” cu no]iuni de patrologie. Conform

programei analitice a seminariilor din1908. Tipografia Episcopiei 3. Bucure}ti1911.

Mih@lcescu I. (Profesor „Istoria bisericeasc@ universal@ de la laFacultatea de teologie) 1054 pân@ azi” întocmit@ pentru clasa a

VI-a de Seminar. Bucure}ti 1920.

Mircea Ioan (Preot Dr.) „Dic]ionar al Noului Testament A-Z”, tip@ritcu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhulBisericii Ortodoxe Române. EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1984.

Moise Victor (Preot) „Pentru credin]a str@mo}easc@”, tip@rit@cu binecuvântarea Înalt prea sfin]ituluiPimen, Arhiepiscopul Sucevei }i R@d@u-]ilor. Editura Arhiepiscopiei Sucevei }iR@d@u]ilor - 1991.

Nestor Î.P.S. „Sfin]i români }i ap@r@tori ai Legi str@mo-(Mitropolit al Olteniei) }e}ti” - carte tip@rit@ cu binecuvântarea

P.F.P. Teoctist, patriarhul Bisericii Orto-doxe Române. Editura IBM al BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1987.

Page 216: Crestinismul parintilor nostri

430 431Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

Nicolaescu I.Nicolae „Studiul Noului Testament” - manual(P.C.Diacon) }i colab. pentru Institutele teologice. Edi]ia a II-a.

Tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Ferici-tului P@rinte Iustinian, patriarhul BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1977.

*** „Noul Testament al Domnului }i Mântui-torului nostru Iisus Hristos” - tip@rit cubinecuvântarea Preasfin]itului Arhiepiscop}i Mitropolit al Românilor de Reletea ortod.r@s@ritean@ din Ardeal }i Ungaria, AN-DREIU baron de }AGUNA, conciliariuintim de Stat al Maiest@]ii Sale Cesar reci.apostolice,, Kavaleriu al Ordinelui ces.austr. al Koroanei de Fier Klas I }iKomandatoriu al ordin. ces. aust. Leo-poldin. Sibiu în Tipografia arhidiecesan@- 1867.

*** „Noul A}ez@mânt” - tradus din limbaoriginal@ greac@ sub domnia M.S.Carol IRegele României. Arhip@stor }i MitropolitPrimat fiind de a doua oar@ D.D.IosifGheorghian, de Dr.N.NITZULESCU -profesor la Facultatea de Teologie.Bucure}ti 1897.

Pacu N.Moise (Profesor) „Elemente de moral@ cre}tin@”. Edi]ia aVII-a. Carte reaprobat@ de MinisterulInstruc]iunii pentru cl. II-a secundar@ cuord. Nr. 259 din 27 aprilie 1921. Bucure}ti.Editura Via]a Româneasc@.

*** „Patericul”. Tip@rit cu binecuvântareaP.S.Episcop Andrei. Editura EpiscopieiOrtodoxe Române de Alba Iulia 1990.

P@curariu Mircea „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” tip@rit@(Preot Prof. Dr.) cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist,

patriarhul BOR. Edi]ia a doua. EdituraIBM al Bisericii Ortodoxe Române.Bucure}ti 1991.

P@curariu Mircea „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” vol.(Preot Prof. Dr.) II. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea Prea

Fericitului P@rinte Iustin, patriarhul Bise-ricii Ortodoxe Române. Editura Institu-tului Biblic }i deMisiune al Bisericii Orto-doxe Române. Bucure}ti 1981.

P@v@loiu Gamaliil (Monah) „V@mile v@zduhului }i tainele viitoare” -carte editat@ de Sf.M.Sih@stria - 1990.

Petrescu Nicolae (Preot Prof.) „Omiletica” - manual pentru Seminariileteologice, tip@rit cu binecuvântarea PreaFericitului p@rinte Iustin, patriarhul BisericiiOrtodoxe Române. Editura InstitutuluiBiblic }i de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne. Bucure}ti 1977.

Petroniu (Arhimandrit) „Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despreanul 1992” din „România liber@” din 29aprilie 1990, pag. 3. Lumea cre}tin@.

Pl@m@deal@ Antonie „Dasc@li de cuget }i sim]ire româneasc@”.(Episcopul Buz@ului) Editura Institutului Biblic }i de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti1981.

Ploe}teanu N.Nifon (Arhiereu „Patru conferin]e religioase”. Bucure}ti}iprofesor de religiune, vicarul 1905.Mitropoliei Ungro-Vlahiei)

Popescu I.M@l@ie}ti „Elemente de gramatica limbei ebraice”(Preot Prof.) - edi]ia a doua rev@zut@ }i ad@ugit@.

Craiova 1921.

Page 217: Crestinismul parintilor nostri

432 433Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

Popescu Emilian (Prof. Dr.) „Eusebiu de Cezareea - Scrieri. Partea a}i Alexandrescu Radu a doua. Via]a lui Constantin cel Mare”.

Popovici Euseviu (Preot Prof.) „Istoria bisericeasc@ universal@ }i statisticabisericeasc@” - curs oral în limba german@]inut ultima oar@ în anul academic 1909,rev@zut }i mai ad@ugit ulterior. Traducerede Atanasie Mironescu, fost mitropolitprimat. Cartea întâia. Edi]ia a II-a, volumulII. Tipografia c@r]ilor biserice}ti filiala dinMân@stirea Cernica - 1926.

Popovici Euseviu (Preot Prof.) Idem, volumul II. Editura tipografieic@r]ilor biserice}ti din Bucure}ti 1927.

Popovici Euseviu (Preot Prof.) Idem, volumul IV. Bucure}ti 1928.

R@mureanu Ioan „Istoria bisericeasc@ universal@”. Manual(Preot Prof.Dr.) pentru Seminariile teologice, tip@rit cu

binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhulBOR. Editura IBM al Bisericii OrtodoxeRomâne. Bucure}ti 1992.

R@}canu Gabriel (Ieromonah) „Liturgica bisericii ortodoxe” - 1876(Seminarul centul din Bucure}ti).

*** „Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a NouluiTestament”, Edi]iune nou@ revizuit@ dup@tecsturile originale }i publicat@ de Socie-tatea biblic@ pentru Britania }i str@[email protected]}ii 1874, Tipo-litografia H.Goldner.

Scriban I (Arhimandrit) „Ermeneutic@ biblic@” - manual pentruînv@]@tura clasei a VII-a a Seminariilorteologice din România Veche. Edi]ia a II-a.Bucure}ti 1922.

Sinescu Ioan „Acoper@mântul Maicii Domnului }i vie]ileSfin]ilor Martiri Ciprian }i Iustina” - Edi]iaI-a - 1935.

Slevoac@ {tefan (Preot Dr.) „Din tezaurul ortodoxiei” - în ap@rareacredin]ei str@bune. Tip@rit@ cu binecuvân-tarea }i sub îndrumarea Prea Sfin]ituluiEpifanie Norocel, Episcopul EparhieiBuz@ului. Editura Episcopiei Buz@ului1990.

Slevoac@ {tefan (Preot Dr.) „F@clii pentru dreapta credin]@” predici; cuo prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie,Episcopul Buz@ului. Editura EpiscopieiBuz@ului - 1985.

Spânu Domi]ian (Preot Dr.) „Suferin]ele sociale }i Christos”, Cern@u]i1925.

Stan Alexandru (Preot Conf. „Istoria religiilor” - Manual pentru Semi-Dr.) }i Rus Remus (Prof. Dr.) nariile teologice, tip@rit@ cu binecuvân-

tarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR.Editura IBM al Bisericii OrtodoxeRomâne. Bucure}ti 1991.

St@niloae Dumitru (Preot Prof.) „Spiritualitate }i comuniune în Liturghiaortodox@” - tip@rit@ cu binecuvântarea ÎnaltPrea sfin]itului Nestor, Arhiepiscop alCraiovei }i Mitropolitul Olteniei. EdituraMitropoliei Oltenia, Craiova 1986.

St@niloae D. }i Buga I (preo]i) „Sfântul Grigorie de Nyssa” - scrieri,partea întâia. Carte tip@rit@ cu binecuvân-tarea Prea Fericitului p@rinte Iustin,patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Editura Institutului Biblic }i de Misiune alBisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti1982.

Page 218: Crestinismul parintilor nostri

434 435Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

St@niloae Dumitru (Preot Prof.) „Sfântul Atanasie cel Mare” - scrieri, parteaI. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea PreaFericitului P@rinte Teoctist, patriarhulBisericii Ortodoxe Române. EdituraInstitutului Biblic }i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1987.

St@niloae Dumitru „Filocalia sau culegere din scrierile(Preot Prof.) Sfin]ilor P@rin]i, care arat@ cum se poate

omul cur@]i, lumina }i des@vâr}i”. VolumulV, Editura }i tipografia Institutului Biblic }ide Misiune Ortodox@. Bucure}ti 1976.

St@niloae Dumitru „Filocalia - vol.XII. Cuviosul Isaia Pust-(Preot Prof. Dr.) nicul. Dou@zeci }i nou@ de cuvinte”.

Editura Harisma. Bucure}ti 1991.

St@niloae Dumitru „Filocalia sfintelor nevoin]e ale des@vâr-(Preot Prof. Dr.) }irii” Edi]ia a II-a. Editura Harisma.

Bucure}ti 1992.

St@niloae Dumitru „Sfântul Chiril al Alexandriei. Scrieri. (PreotProf. Dr.) Partea întâia. Închinarea }i slujirea în Duh

}i adev@r” - carte tip@rit@ cu binecuvân-tarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR.Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne. Bucure}ti 1991.

{erb@nescu N. (Preot Prof.) „Morala cre}tin@ ortodox@” - manual}i Stoicescu N. (Preot) didactic. Edi]ia a II-a. Vatra Dornei 1925.

Târâl@ Zosima (Arhimandrit) „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri”,}i Popescu Haralambie Bucure}ti 1933.(Iconom stravofor)

Timoteiu (Arhimandrit }i stare] „Acatistul prea sfintei }i de via]@ f@c@toareila m@n. Neam]u }i Secul) treimi” - Mân@stirea Neam]ul 1863.

Tertulian (Quintus Septimius „De praescriptione haereticorum” - textFlorens Tertullianus, latin tradus }i în francez@ de P.de160 - 240 d.H.) Labriolle - 1907.

Tertulian (Quintus Septimius „De baptismo” - text latin. BudapestaFlorens Tertullianus, 1944.160 - 240 d.H.)

Tertulian (Quintus Septimius „Adversus Marcianem libri IV” - textFlorens Tertullianus, latin Paris 1864.160 - 240 d.H.)

Tomitanul Lucian (Episcop- „Îndrum@tor bisericesc misionar }i vicar)}i colab. patriotic” - 5. Apare cu binecuvântarea

}i îndrumarea Înalt Prea Sfin]ituluiDr.Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului}i Dun@rii de Jos. Gala]i 1989.

*** „Urmarea lui Iisus Hristos” - tip@rit@ cubinecuvântarea Î.P.S.D.D. Dr. Pimen,arhiepiscop }i mitropolit al Moldovei }iSucevei în timpul st@re]iei P.C. arhiman-drit Meletie. Cartea II, vol. IV. Tipografiamonastirii Neam]u - 1923.

Vasile, episcopul Oradiei „Cuvânt@ri liturgice”. Edi]ia a II-a. Oradea1976.

Vasile (episcopul Oradiei) „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” }icolab. - aceast@ carte a fost alc@tuit@ din încre-

din]area Sfântului Sinod. Tip@rit@ cu bine-cuvântarea Prea Fericitului P@rinte Iustin,patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Bucure}ti 1987.

Vasile cel Mare Sf. „Despre post”. Edi]ia a II-a. În româ-(P@rinte bisericesc) ne}te de Pr. D. Fecioru. Editura Institu-

tului Biblic }i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1943.

Page 219: Crestinismul parintilor nostri

436 437Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri Bibliografie

Vasilescu Emilian „Istoria religiilor” - tip@rit@ cu binecu (Diac.Prof. Dr.) vântarea Prea fericitului p@rinte Iustin,

patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Editura Institutului Biblic }i de Misiune alBisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti1982.

Vuiescu C. }i Dron C. (preo]i) „Sfânta Liturghie l@murit@ pe în]elesultuturor”, cu aprobarea }i binecuvântareaÎ.P.S. Irineu, Mitropolitul Moldovei }iSucevei. Ed. 1942.

Zaharia Valerian (Episcop) „Buruieni crescute la umbra Bisericii”.Editura Episcopiei Ortodoxe Române.Oradea 1955.

Zaharia Valerian (Episcop) „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi”- Editura Episcopiei Ortodoxe Române.Oradea 1955.

Z@grean Ioan „Morala cre}tin@” - manual pentru semi-(Arhid. Prof. Dr.) nariile teologice. Editura Institutului Biblic

}i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.Carte tip@rit@ cu binecuvântarea PreaFericitului P@rinte Iustin, patriarhul BisericiiOrtodoxe Române. Bucure}ti 1985.

Scrieri în alte limbi

1. „BIBLIA SACRA – juxta vulgatam clementinam. Denuo edideruntcomplures Scripturae Sacrae Professores Facultatis theologicaeParisiensis et Seminarii Sancti Suplitii. Copyright 1927 by Descle andCo. Paris.

2. „Dictionnaire grec-français du Nouveau Testament” – de MauriceCarrez }i François Morel, Editions du CERF, Paris; Delochaux etNiestle, Neuchatel (Switzerland, Suisse), 1971.

3. „Septuaginta Jd est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes”– edidit Alfred Rahlfs, D.B. Stuttgart, 1935.

4. „Torah, Nebiim, Ketubim – Biblia hebraica” – publisched by the societyfor distributing Hebrew Scriptures.

5. „The Jewish Encyclopedia” – edi]ia 1904, vol. V.

6. „The greek New Testament” – Munster / Westphalia, Third Edition,1979.

7. „The New Greek-English Interlinear New Testament” – Editor J.D.Douglas, Illinois, 1990.

8. „The analytical greek lexicon revised” – edited by Harold K. Moulton,1978 Edition, Michigan – USA.

9. „The analytical hebrew and chaldee lexicon” – Benjamin Davidson, Ed.Zondervan, 1970.

Page 220: Crestinismul parintilor nostri

438 439Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CUPRINS

Prefa]@ (Pr. Nelu Dumitrescu) ......................................... 9

CAP. I. CREDIN[A ................................................. 15ÎN CINE CRED ............................................................ 16

M@rturisire de credin]@ ................................................. 17PE CE BAZ~ CRED..................................................... 20

Biblia sau Sfânta Scriptur@ .......................................... 21TRADI[IA NEBIBLIC~ {I CREDIN[A ......................... 41

Tradi]ia nebiblic@ condamnat@ de Iisus ........................ 42Abaterea de la cuvântul scris ....................................... 43Tradi]ia bisericieasc@ .................................................... 44Tradi]iile nebiblice ........................................................ 44Tradi]ia bisericeasc@ este plin@ de r@t@ciri ................... 45Avertismentul Domnului Iisus ...................................... 56

SUPERSTI[IILE {I CREDIN[A ................................... 58P@gânismul ca tradi]ie ................................................. 59Spiritism, }arlatanie }i cre}tinism ................................. 63

CAP. II. ÎNCHINAREA ........................................... 65CUM M~ ÎNCHIN ....................................................... 66

Epoca patriarhal@ ........................................................ 67Epoca vechiului Israel .................................................. 72Epoca noului Israel ...................................................... 89Serviciul divin sau sfânta liturghie ..............................113Servicii divine speciale ............................................... 127

BOTEZUL .............................................................. 128SFÂNTA CIN~ ...................................................... 146C~S~TORIA .......................................................... 168ELEONTESIA ........................................................ 175

ÎNMORMÂNTAREA .............................................. 177ADUNAREA ADMINISTRATIVA .......................... 191CONSACRAREA DE SLUJBA{I ........................... 199

UNDE M~ ÎNCHIN ................................................... 211Copiind sinagoga iudaic@ ........................................... 212Interiorul casei de rug@ciune ...................................... 214Altarul adun@rii cre}tine ............................................. 219

CUI M~ ÎNCHIN ....................................................... 226Istoria apari]iei icoanelor ........................................... 227Istoria apari]iei icoanei crucii .................................... 240Idol }i icoan@ în cultul imaginilor ............................... 248P@gânismul ca model ................................................. 257Porunca a II-a în Decalog .......................................... 264Rostul }i rolul imaginilor religioase ............................ 273

CÂND M~ ÎNCHIN.................................................... 279Dumnezeu... fixeaz@ ziua de închinare ...................... 280Sâmb@ta ziua a }aptea la evrei }i cre}tini ................... 282Originea denumirii de Sâmb@t@ ................................. 286Iisus – Domnul Sâmbetei ............................................ 290Sabate ceremoniale .................................................... 299Sâmb@ta un dar special pentru om ............................ 305Antihristul – împotrivitorul Legii lui Hristos .............. 309Biserica celor pu]ini .................................................... 325

CAP. III. VIE[UIREA ............................................ 339CE ÎMPLINESC ......................................................... 340

Decalogul – Legea Dragostei ..................................... 341Voia lui Dumnezeu ...................................................... 351Supunerea fa]@ de autorit@]ile omene}ti ..................... 352Neprih@nit prin credin]@ ............................................. 352Dar credin]a este vie doar prin fapte ......................... 354Împlinirea legilor lui Dumnezeu ................................. 355

Cuprins

Page 221: Crestinismul parintilor nostri

440 Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Iisus - model des@vâr}it .............................................. 356CE M~NÂNC............................................................. 358

Hrana omului în Paradis ............................................ 359Dup@ c@derea în p@cat pân@ la potop ........................ 360Alimenta]ia dup@ potop .............................................. 361Diet@ }i hran@ în cre}tinism ........................................ 364Str@mo}ii no}tri daco-ge]i erau vegetarieni ............... 370Vegetarianismul – la îndemâna tuturor ...................... 371Rolul legii divine sanitare ........................................... 373Legea sanitar@ – lege moral@ în cre}tinism ................ 375Dumnezeu cere cump@tare ......................................... 375

CE BEAU .................................................................. 379Efectul alcoolului asupra organismului ...................... 380Un trio uciga} al trupului }i sufletului ........................ 381Nu ne putem „juca cu focul” f@r@ consecin]e ............ 382Str@mo}ii no}tri daco-ge]i renun]@ la alcool ............... 383Morala cre}tin@ }i alcoolul ......................................... 384Alcoolul }i închinarea ................................................. 386Numai Dumnezeu poate salva de patim@ ................... 386Alcoolul nu este aliment ............................................. 387

CE A{TEPT ............................................................... 389Adev@ratul cre}tin a}teapt@ pe Hristos ...................... 390Semne prevestitoare ale venirii lui Iisus ..................... 391Descoperiri din Apocalipsadespre vremea sfâr}itului ............................................ 395

Prima solie îngereasc@. .......................................... 395A doua solie îngereasc@ ......................................... 404A treia solie îngereasc@ .......................................... 410Finalul soliilor îngere}ti .........................................412

Bibliografie ................................................................. 421