Cresterea pasarilor 2015

7/25/2019 Cresterea pasarilor 2015

http://slidepdf.com/reader/full/cresterea-pasarilor-2015 1/97

Cresterea pasarilor



Clasifcare științifcă

Regn:Animalia Încrengătură:Chordata

Subîncrengătură:Vertebrate Clasă:Aves rdin:!alli"ormes #amilie:$hasianidae !en:!allus Specie:Gallus gallus

Subspecie:G. g. Gallus

%ume trinomialGallus gallus domesticus

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83


https://ro.wikipedia.org/wiki/Animalia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chordata

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vertebrate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Aves

https://ro.wikipedia.org/wiki/Galliformes

https://ro.wikipedia.org/wiki/Phasianidae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gallus

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gallus_gallus&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trinomen&action=edit&redlink=1






https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gallus_gallus&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gallus

https://ro.wikipedia.org/wiki/Phasianidae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Galliformes

https://ro.wikipedia.org/wiki/Aves

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vertebrate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chordata

https://ro.wikipedia.org/wiki/Animalia






IMPORTANTA

& Cre'terea păsărilor în sistem intensiv industrialeste o activitate care asigură necesarul de carnesi ouă pentru popula(ia urbană)

& $rodus de mare importantă accesibil pentru întreaga popula(ie)& %ivelul consumului de carne de pasăre*locuitoreste în corela(ie directă cu produc(ia de carne 'i

puterea de cumpărare a consumatorului)& +ste principalul utili,ator al resurselor "ura-erede concentrate cultivate pentru conversia înproteină animală)& Sursă pentru schimburile comerciale)



DINAMICA EFECTIVELOR ŞI A PRODUCŢIEI DE CARNEDE PA!RE ŞI OU!"N PERIOADA #$$%&#$%'

PECIFICARE UM #$$' #$$( #$$) #$$* #$$+ #$$, #$$- #$%$ #$%% #$%# #$%'

+"ective totale depăsări mii

cap./)/0

/.1)2/

3.1)30

445)11

046)32

/45)2.

242)45

2.4)4/

..3)21

3.0)./

. /.)141

$roduc(ia totală decarne în viu

miitone

52/ 2.6 530 2/0 50/ 503 541 55/ 5/4 5.3 547

!reutatea medie lasacrifcare

8g*cap 091 091 094 094 693 693 693 6 6961669356 696/.

$roduc(ia totală deouă mil)bu

c /)/50 .)240 .)203.)561/)766 /)/16 /)600/)0117)541/)214 7)121



O.IECTIVE URMARITE

& Asigurarea necesarului de consum din produc(iainternă)& Corelarea e"ectivelor 'i a produc(iilor cu

poten(ialul productiv 'i cerin(ele la un niveleuropean)& +fcienti,area activită(ii de cre'tere cuper"ormante de produc(ie similare celor

comunitare prin compensarea di"eren(ei întrepre(ul de produc(ie 'i cel de valorifcare)& Sus(inerea activită(ii de ameliorare a e"ectivelorde păsări 'i crearea de noi hibri,i cu per"orman(ede produc(ie superioare



PROGRAM PENTRU UŢINEREA C!RNIIDE PA!RE

& Ameliorarea e"ectivelor de păsări pentru îmbunătă(irea calitativă a carcasei de

pasăre)& Stimularea organi,ării de eploata(iicompetitive si efciente)& Sporirea veniturilor "ermierilor care

de,voltă activită(i în avicultură)& Cre'terea greută(ii medii desacrifcare)



O.IECTIVE DE REA.ILITARE ŞIREDREARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

& ;en(inerea ritmului de de,voltare asectorului avicol)& Asigurarea popula(iei cu cantită(i sufcientede carne de pasăre de calitate 'i la un pre(accesibil)& Sus(inerea fnanciară a produc(iei de carnede pasăre în condi(ii de efcientă economică)& Sus(inerea fnanciară are în vedere creareaunui sector competitiv în condi(iile alinierii lastandardele <niunii +uropene)



Cresterea pasarilor se ocupa in primulrand cu cresterea si eploatarea raselor

de gaini9 curci9 bibilici9 gaste si rate)



Cresterea pasarilor necesita cunostintevariate9din urmatoarele considerate

numarul mare de specii cu particularitatibiologice de crestere si de intretinere

"oarte di"erite unele de altele= caracterul comple al productiilor si in

special al productiilor de oua= metabolismul "oarte intens care "ace ca

pasarile sa reactione,e deosebit derepede la cea mai neinsemnatamodifcare a conditiilor de viata



modul de reproductie caracteristica 9ce"ace ca intreaga de,voltare embrionara

sa fe sub conducerea nemi-locita aomului= gradul inalt de climati,are9mecani,are

si automati,are a adaposturilor9ast"elincat pasarile sunt sustrase aproapeintegral de sub in>uenta conditiilor demediu natural)



tehnologii de intretinere a

pasarilor sistemul etensiv: ?sistemul semiintensiv= ?sistemul intensiv industrial



Sistemele de intretinere pot ficaracteri,ate mai ales prin

urmatoarele: intretinere pasarilor se "ace in libertatela sistemele etensive9in semilibertatela sistemele semiintensive si incaptivitate la sistemele intensiveindustriale)



$roductia de oua

ul de gaina este pentru om unuldintre cele mai pretentioase

alimente9datorita valorilii lui nutritiveridicate) intre toate alimentele9numai ouale si

laptele sunt considerate alimentecomplete deoarece9contin in proportiinecesare9toti principiinutritiviBglucide9lipide9proteine9saruri

minerale9apa)



#ACDREE CAR+ E%#F<E+%D+AGA$R<CDEA + <A



Specia

Volumul productiei de oua este di"erit lafecare specie de pasari)

Ast"el9 la gaini9 productia de oua estemare9 a-ungand la unii hibiri,iindustriali pana la 673?6.3 bucatioua9in timp de 02?05 luni deeploatare)



Fa curci productia de oua dintr?operioada de ouat este in medie de 43?

13 oua)



Fa rate9 productia de oua este "oartevariata9 la unele rase find "oarte mare9

ceea ce duce la o productie mareapropiata de a gainilor 043?663 oua)



Fa gaste perioada de ouat este scurtasi productia varia,a intre 63?43 oua)



Rasa

etermina variatii ale productiei de oua incadrul aceleiasi specii in limite "oartelargi)Ast"el9 la gaini productia de oua varia,a in

"unctie de rasa de la 063 oua la rasele grele9pana la 667?6/3 oua pe an la raselespeciali,ate pentru productia de oua)Fa rate9 deasemenea9 productia de oua este "oarte mult

in>uentata de rasa)Fa curci si gaste9 productiade oua este mai putin di"erentiata de rase9aceste specii find selectionate si crescute9 maimult in directia productiei de carne)



Individul

in anali,a individuala a productiei de ouase desprinde "aptul ca9 in cadrul unui lot depasari9 se disting indivi,i cu productiisca,ute9 medii sau ridicate)En special lagaini si rate9 deseori se intalnesc indivi,icare au o productie de oua cu mult peste

media celorlalti)Fa rasele neameliorate9variabilitatea productiei de oua de laindivid este "oarte mare9 lucru carein>uentea,a negativ productia)



Varsta

En>uentea,a "oarte mult productia deoua)Ast"el9 la gaini9 productia maima deoua se obtine de obicei in primul an deouat)a curci9 ce mai mare productie deoua se obtine in primul an de ouat)En aldoile an9 productia scade treptat)a rate9

productia de oua creste in al doile an sidupa aceasta varsta scade)Fa gaste9productia de oua creste de obicei pana inal treilea an9 dupa care incepe sa scada)



Precocitatea ouatului

$rin precocitatea ouatului sau precocitateaseuala intelegem periaoda de timp scursade la sclo,iune pana la producerea primuluiou)Cu cat puicutele de inlocuire din raseleusoare9 incep sa oua mai devreme9 dar nuinainte de varsta de 06?02 saptamani9 cu

atat productia de oua va f mai mare)Fagaste9 ouatul incepe dua varsta de 4?03luni9 iar la curci dupa varsta de .?03 luni9 in"unctie de rasa)



Instinctul de clocit

Fa pasarile cu instinct de clocit de,voltat9productia de oua incetea,a in perioadaclocitului9 iar dupa desclocire9 ouatul incepe cu

o intar,iere care varia,a intre 0?63 ,ile)Fa raselede gaini usoare9 speciali,ate pe productia deoua9 instinctul de clocit este "oarte redus sauchiar a disparut9 pe cand la rasele de gaini

mite sau grele9 instinctul de clocit semani"esta cu mai mare intensitate)Fa curci si lagaste9 instinctul de clocit se mani"esta cu maimare intensitate)Ratele in general nu cad closti)



Naparlirea

Acest produs f,iologic este insotit de scadereasau chiar intreruperea productiei de oua)!ainilepre,inta o mare variabilitate in ceea ce priveste

timpul cand incep sa naparleasca si cat durea,aacest proces)Ast"el gainile slab ouatoare9 incepnaparlirea mai devreme si durea,a 7?/luni)!ainile bune ouatoare incep sa nasparleasca

mai tar,iu si procesele durea,a 2?5 luni9 iargainile "oarte bune ouatoare incep naparlirea prinnoiembrie si durea,a /?4 saptamani)Endi"erentcand incep naparlirea9 se termina de obicei inianuarie? "erbuarie)



Alimentatia pasarilor

+ste "actorul de mediu principal si chiardeterminant9 in reali,area unei

productii de oua corespun,atoarepotentialului productiv al fecarei speciisi rase)Cercetarile e"ectuate au stabilitpe fecare specie si categorie in parte9

cerintele in substante nutritive9 "aptcare a dus la reali,area unor retete"ura-ere adegvate)



S?a observat ca respectarea acestorretete "ura-ere asigura o productie

superiaoara de oua9 iar nerespectarealor duce la scaderea substantiala aproductiei)e asemenea este stabilit caprin neasigurarea unui "ront de "ura-e

corespun,ator9 productia de oua scadecu 03?06H9 iar lipsa de apa poate ducechiar la incetarea ouatului)



Conditiile de adapostire

adapostul9 mai ales in sistemul decrestere intensiv industrial9 trebuie sa

asigure un microclimatcorespun,atorBtemperatura9 umiditate9schimb de aer9 program de lumina etc



Starea de sanatate

e asemena in>uentea,a productia deoua si este bine cunoscut ca starea

maladiva duce la scaderea si chiarincetarea ouatului)



Sisteme de eploatare a pasarilorpentru productia de oua

Sistemul etensiv



Sistemul etensiv de intretinere constain punerea la dispo,itia pasarilor asupra"etelor de teren9 campuri9lucerniere9 pa-isti sau ape9 in "unctie despecie)

Acest sistem este specifc gospodariilor

individuale9 cand puii obtinuti princlocitul natural se cresc cu a-utorulclostilor in libertate9 "olosindu?se dreptclosti gaini sau curci



+ste indicat ca9 in organi,area acesteimunci9 sa fe ase,ate mai multe closti

odata pe oua9 care sa scoata puii inaceasi ,i9 dand posibilitatea regrupariipuilor la mai multe closti9 pentru ca oparte din ele sa fe "olosite pentru

productia de oua)



Fa o gaina closca se pot reaprti,a pentrucrestere 07?67 pui9 in fnctie de marimeaei si de se,on9 mai putini iarna si maimulti vara= unei curci pot f reparti,aticate 67?53 pui9 iar la o gasca se potreparti,a pentru crestere cate 07

boboci)Aceasa reparti,are se "ace in ,iuaeclo,iunii9seara9pt ca9a doua ,i9closcarespectiva sa aiba nr fat de pui spre ase obisnui de la inceput cu ei



$entru cresterea puilor de catreclosti9care nu au a-uns cu clocitul panala eclo,iune9reparti,area se "ace dupa 7?07 ,ile de clocit)En acest scop se ridica6*2 din oua si in cursul noptii 9 iar puii seintroduc in numar de 6?2 sub

closca9urmarindu?se cum se comportacu ei=in ca,ul cand ii primeste restulpuilor9se introduce dimineata sub aripiin timp ce closca sta pe cuibar)



Sistemul semiintensiv



Sistemul semiintensiv:acest sistem serecomanda pentru crescatoriile relativ

mici la care se doreste sa se combineavanta-ul unui adapost bun9care saasigure pasarilor conditi de ca,are si deproductie bune pe timpul iernii9cu

avanta-ele utili,arii9pe timpul verii9unorspatii inerbate



Cresterea semiintensiva



Cresterea semiintensiva a gainilorrepre,inta o imbunatatire a cresterii

traditionale9 pasarile find intretinute inhale de ouat sau cotete9 harempreva,ute cu solarii si padocuri



reducerea consumului de "ura-e concentrate9 prinutili,area resurdelor naturale pe care le asigura ogospodarie=

?pastrarea unei bune stari de sanatate ae"ectivelor9 "ara adaosuri importante de substantebiologic?active9 datorita miscarii pasarilor in aerliber si in soare si datorita posibilitatii acestora dea?si asigura o parte din vitamine si saruriminerale9 direct din mediul natural in care traiesc=

?investitii relativ mici9 constand in general dinmoderni,area sptiilor eistente=



Sistemul intensiv



Sistemul intensiv:repre,inta cea maimoderna "orma de crestere si

eploatare sa pasarilor9in care9pe ba,amecani,arii complee si aplicarii celormai moderne metode dealimentatie9ingri-ire9selectie si9cu un

consum minim de munca si"ura-e9productivitatea muncii cat siproductia lor sunt "oarte ridicate



Cresterea pasarilor in sistemul intensivpre,inta o seria de caracteristici

Ialele sunt de mare capacitate9cusupra"ete de 0333?0633mJ9cumecani,area si automati,area aproapeintegrala a procesului de productie)

Au "ost eliminatepadocurile9solariile9lumina

naturala9trecandu?se la intretinereapasarilor in captivitateBintretinereintensiva)



Sunt "olosite nutreturile combinate 9iarmecani,area distribuirii hraneimicsorea,a risipa de "ura-e)

Au "ost concentrate e"ectivele de pemari supra"ete pe supra"ete mici deteren9preti,and doar cca 63H din

supra"ata de teren necesara in sistemulsemiintensiv



ensitatea pasarilor din adapost semareste de la 697?2 capete pe mJ la /?1capete pe mJ in ca,ul intretinerii peasternut si stinghii sau la 07?60 capetepe mJ in ca,ul eploatarii in baterii)



atorita concentrarii e"ectivelor de pasari9seimpune speciali,area intreprinderilor sicooperarea dintre ele printr?ointegrare pe

verticala)e eeplu9pentru producerea oualordeconsum 9este nevoie de unitati de selectie sihibridare producatoare a materialului dereproductie=unitati pentru producerea nutreturilorcombinate="erme de reproductie=statii deincubatie ="erme de crestere a tineretului deinlocuire="erme pentru eploatarea gainilorouatoare =unitati de prelucrare a produselor sisubproduselor =unitati de des"acere)



e,voltarea industriei constructiilor si amaterialelor de constructi9precum sireali,area unoe echipamente deeploatare automate9au creat implicitconditiile necesare imbunatatirii>uurilor tehnologice9prin reali,area

unor constructii si utila-e in masura saasigure cerintele f,iologice si efcientaeploatarii



Doate adaposturile din sistemul intensivindustrial "uctionea,a pe principiulKpopulare si depopulare totalaLBtotulplin9totul gol)$opularea si depopulareatotala se pot organi,a pe adaposturi9pegrupe de adaposturi sau pe intreaga

"erma)



Concentrarea de e"ective mari pesupra"ete de teren mici permitase,area "ermelor avicole in imediataapropiere a pietelor de des"acere9ceeace inlatura cheltuielile de transport siusurea,a aprovi,ionarea populatiei cu

produse proaspete)



+ploatare gainilor pentru productiade oua pe asternut permanent

+ploatare pe asternut peramnent esteo metoda mai putin costisitoare in ceeace priveste amena-arile interioare alehalelor= in acelasi timp9 constitutie uneamen riguros pentru un buncrescator9 deoarece reali,area tuturor

"actorilor de microclimat9 operatiedestul de pretentioasa9 in>uentea,a intr?o masura neinsemnata des"asurareaprocesului de crestere)



+ploatarea gainilor pentru productiade oua pe pardoseli de sipci

+ploatarea pe pardoseli de sipci:este ometoda mai pretentioasa si se ba,ae,a pe"ormare unei a doua pardoseli Bla o ditanta de

23?53 cm de la pardoseala proriu?,isa ahalei9 can"ectionatadin sipci de dimensiunipotrivite9 ase,ate pe un schelet de stinghii9care ii con"era re,istenta)prin acest sistem de

organi,are interioara a halei9 se eliminacomplet asternutul cu toate cheltuielile pecare le presuspune9 dar mai ales ca sursacea mai importanta de amoniac)



+ l t i il t



+ploatarea gainilor pentruproductia de oua in baterii

+ploatare pasarilor inbaterii:ma-oritatea crescatorilor auadoptat sistemul de crestere in baterii9pe de o parte pentru un control mairiguros al bolilor)



Pe langa incarcatura pe unitateaconstruita, custile prezinta si alteavantaje in comparatie cu cresterea pe

asternut permanent : ?eliminarea totala a asternutului si a

cheltuielilor oca,ionate cu transportul simanipularea atat la introducerea9 cat si la

scoaterea lui din adapost) ?la un numar de 2 gaini intr?o cusca dispare

dompetitia dintre colectivitatea mare9 cumeste ca,ul la intretinerea pe asternut adanc)



?se pot indeparta usor gainileneproductive si pot f inlocuite cu gainiprouctive9 "ara a deran-ea ordinea dinhala)

?pasarile pot f usor observate sicontentionate= ca atare9 se poate "ace

un contro riguros9 sanitar veterinar si alproductiei)



se reali,ea,a o economie decombustibil9 datorita caldurii biologicedega-ata dintr?o hala populata cu63333 gaini9 comparativ cu o hala de/333?.333 gaini)

?productia de oua pe unitatea de

supra"ata creste de 6?/ ori9 datoritanumarului sporit de pasari9 cat sidatorita unui potential marit cu 03?

07H



?ouale produse dunt mai curate9 acestearostogolindu?se singure pe usoarainclinare a plasei?podea9in edectorul de

oua9unde nu mai pot fi mudarite9datoritacontactului cu un asternut relativ murdarsau cu murdarirea de la alte pasari9cum

se intampla in ca,ul cresterii pe asternutpermanent= ?consumul de "ora-e este mai redus cu .?

03H9evitandu?se risipa de "ura-e=



?incindenta la boli este mult mairedusa9prin lipsa aproape completa decontaminare a "ura-ului si a apei de la o

pasare la alta9plasa de sarma impiedicandpericolul in"estarilor cu di"eriti helminti=

?creste productivitatea muncii pe muncitor

cu peste 63H pe an9datorita mecani,arii siautomati,arii operatiunilor pt hranirea siadaparea pasarilor9recoltarea oualor sievacuarea de-ectiilor



Tipuri de baterii folosite in cresterea si

exploatarea pasarilor pentru productiade oua



Clasifcarea bateriilor

upa "orma de ase,are a custilor9

bateriile pot f ori,ontale pe un singurrand= ori,ontale pe doua randuri= intrepte sau piramidale si verticalemultieta-ate



aMateria ori,ontala pe un singur randB>at?dee8 este cea mai simpla constructie"olosita de ,onele calduroase9 unde nu

este necesara construirea de adaposturi9ci numai amplasarea bateriilor sub unacoperis)$entru o mai buna utili,are aspatiului9 randurile de custi se apropiedoua cate doua9 in asa "el ca primele celedoua siruri sa eiste un singur -gheabpentru "ura-e9 alimentat mecanic)



bMateria cu doua randuri de custiori,ontale se remarca prin amplasareaa inca a unui eta- de custi peste nivelulinitial)$entru ambele nivele se asiguramecani,area procesului de roductie9reali,andu?se pana la 03 gaini ouatoare

pe mJ de adapost)Eluminatul secompletea,a prin amplasarea unorresurse de lumina sub randul superior



cMateria Cali"orniana9 piramidala sau intrepte acest tip de baterii9 avand doua sautrei nivele9 se gaseste intr?o gama mai

mare de varietati si este mult raspandita9deoarece pre,inta o constructie simpla9 cusau "ara suprapunerea partiala a custii pevericala)Ca si in ca,ul >at?dee8?ului9

de-ectiile sunt colectate in "osele de subbaterii9 de unde se evacuea,a9 de obicei9 laterminarea ciclului de ouat)



dMateria multieta-ata verticala este"oarte raspandita9 in special in+uropa)Cu aceste baterii se pot reali,edensitati mari pe mJ deconstructie)Materia se poate mecani,asi automati,a9 asigurand deci si norme

mari de deservire pe ingri-itor)

Materia are urmatoarele



Materia are urmatoarelecaracteristici

Scheletul este repre,entat de piciaremetalice9 legate intre ele prin piesemetalice9 ce ii con"era rigiditate



Custile sunt "ormate din impletiturimetalice de sarma ,incata



Sistemul de hranire este compuns dintr?un -gheab si dintr?un buncar mobil)Muncarulmobil este un caucior metalic cu role9

aste,ate pe doua cai de rulare)el are ocapacitate de cca 233 8g si estetransportat de?a lungul bateriei cu un cablumetalic9 actionat de un electromotor ase,at

in capul de actionare al bateriei)Muncarulmobil distribuie din mers nutret combinat9in cele sase -gheaburi ale bateriei)



Instalatia de furaare este conceputa ca -gheab in circuit inchis9 la fecare nivelal bateriei9 "ura-ele find antrenate deun lant transportor9 actionat de lacapul de actionare)Vite,a lantuluitransportor este de 392m*sec9 iar

debitul este reglabil cu sibar9 carelimitea,a dupa dorinta inaltimeastratului de "ura-)



Automati,are actionarii lantului de"ura-e la ore fe si corelareaprogramului de "ura-are cu cel deiluminat9 asigura o activitate normala9"ara stresarea gainilor)



Sistemul de adapare de?a lungulfecaruia dintre cele trei niveluri alebateriei9 in po,itie centrala9 trece cateo teava din $VC cu sectiuneapatrata)$e aceasta teava9 din 63 in 63cm se gaseste cate o adapatoare cu

picuratoare



Instalatia de adapare este construita dinba,ine cu >oto pentru fecare nivel siconducte din material plastic9 pe care se

montea,a adapatorile automate de tippicurator)

!ainile din fecare cusca au acces la doua

adapatori)sub fecare picurator se a>acate un vas de retentie din materialplastic9 ce nu permite scurgerea apei inde-ectiile de sub baterie)



Sistemul de evacuare a deectiilor subfecare din cele trei niveluri9 sub plasa?podea se gaseste o alta podea9 din sticla

de securit9 care edectea,a atat de-ectiile9cat si apa pierduta de picuratoare)$eriodic9aceste de-ectii amestecate cu apa suntevacuate de catre un plug?raclor catre una

din etremitatiile bateriei9 de unde o bandatransportoare le antrenea,a in eteriorulhalei)



Instalatia de evacuare a deectiilor estecompusa dintr?un mechanism deactionare9 care antrenea,a o lamaracloare dintr?un cablu de tractiune sidoua limitatoare de cursa)

Vite,a de deplasare a lamei racloare

este de 05m*minut)+vacuareade-ectiilor se "ace ,ilnic9 iar raclorultransversal se porneste succesiv9 la cca27 minute



Instalatia de colectat oua colectareaoualor se "ace in partea eterioara abateriei9 de?a lungul custilor)Men,iile sunt

con"ectionate dintr?o tesatura tip Drevira9impregnate cu material plastic9 au olatime de 1 cm si o vite,a de deplasarede 5m*min in circuit inchis)Ramura activea ben,ii circula prin socurile podelelorcustii9 are "ormea,a un -gheab collectorcontinuu9 pe toata lungimea bateriei)



#actorii ce in>uientea,a



#actorii ce in>uientea,aproductia

<miditatea este la "el de importanta sasi ceilalti "actori)Asocierea temperaturiiridicate a mediului cu o umiditatesporita este periculoasa pentru gainileeploatate in baterii)aca vaporii deapa sunt eliminate pe masura ce sunt

produsi se poate mentine o umiditatenormala)



e regula9umiditatea relative nutrebuie sa depaseasca .7H)Vite,acurentilor de aer la nivelul pasarilor nupoate fi mai mare decat la tineretul inbaterii9insa in "unctietot detemperature din hala



Programul de lumina este indicat caaprinderea si stingerea luminii sa se"aca treptat9cu ceasprogramator9simuland ,orile siamurgul9 printr?un rheostat)



$entru o intensitate luminoasacorespun,atoare trebuie sa se utili,e,ebecuri de 53N9ase,ate la 697?2 mdistanta unul de altul9asigurand un>u?luminos de 03 lucsi

Cresterea pasarilor 2015

Documents

Transcript of Cresterea pasarilor 2015