CREDITE BANCARE SI REZULTATUL EXERCITIULUI.doc

CREDITE BANCARE SI REZULTATUL EXERCITIULUI

HYPERLINK "http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf" \l "page=3" \o "Page 3"

























CREDITUL BANCAR

1. Creditul acceptiuni generale

1.1. Definire

Creditul reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitor sau imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa un timp, in conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite plata dobanzii pentru a remunera pe debitor.

Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asigura consumul actual), in economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor si debitor.

Creditul este un mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societate cu nevoile productiei si ale consumului. Aparitia relatiei dintre creditor si debitor este legata de existenta concomitenta a unor agenti economici care dispun de resurse banesti temporar disponibile si a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piata a creditului in cadrul careia se confrunta oferta si cererea de credit.

1.2. Caracteristici

Esenta raportului de credit se dezvaluie prin prezentarea trasaturilor caracteristice:

Subiectele raportului de credit: creditorul si debitorul. Prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social ecnomice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale. O ierarhizare generala presupune urmatoarea structura: agentii economici, populatia si statul

. Agentii economici. In calitate de creditori, manevreaza importante disponibilitati monetare, din fluxul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. Agentii economici au calitate de debitori prin creditele temporare pentru desfasurarea activitatiii si pentru dezvoltare.

Populatia. Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele

economice, prin cresterea productivitatii muncii, prin capacitatea de prevedere si economisire, a facut din populatie un factor major in desfasurarea raporturilor de credit. Populatia are calitate de creditor atunci cand resursele disponibile sunt plasate la banci (bancile sunt imprumutate) sau cumpara obligatiuni si titluri lansate de diferite entitati economice guvernamentale (ex. : bonuri de tezaur). In calitate de debitor, populatia imprumuta resurse pentru anumite nevoi: investitii imobiliare, bunuri de consum, bunuri de folosinta indelungata, pentru plata anumitor servicii (studii, sanatate).

Statul. In calitate de debitor, alaturi de intreprinderi si populatie, se afirma statul, prin contractarea creditului public, pentru finantarea deficitelor bugetare. Calitatea statului de creditor (pentru anumite actiuni, dezvoltari) este

foarte putin prezenta.

Promisiunea de rambursare. Este un element esential al raportului de credit, presupune riscuri si necesita angajarea unei garantii. Riscurile probabile ale raportului de credit sunt: riscul de nerambursare si riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorata conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau deficientelor imprumutatului. Pentru prevenirea riscului trebuie sa se analizeze debitorul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub urmatoarele aspecte: umane (moralitate, competenta), economice (cadrul economic national si international), financiare (situatia financiara, gradul de indatorare, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte firme).

Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a imprumutului.

Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni precare a creditelor acordate. Creditele care se acorda prin banci angajeaza fonduri care nu apartin bancii. Pentru o gestiune optima a fondurilor proprii, banca trebuie sa isi intareasca pozitia sa de creditor prin garantii. Insa, oricare ar fi garantiile oferite, acestea nu trebuie privite decat ca precautie suplimentara si nu un suport al unui risc mai mult decat probabil. Transformarea garantiilor in bani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implica imobilizari indelungate a fondurilor.

Termenul de rambursare. Ca trasatura a raportului de credit, acesta poate varia de la termene foarte scurte (24 de ore) pana la termene foarte lungi (50 de ani). Pentru creditele pe termen scurt este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen mediu si lung implica rambursarea esalonata, fapt ce presupune ca la scadentele intermediare (lunare, trimestriale) o data cu dobanda se ramburseaza si o parte din principalul creditului.

Dobanda. Reprezinta pretul creditului. Asimilate costului creditului sunt si comisioanele aferente acestuia. Dobanda reprezinta pretul capitalului utilizat, sau chiria pe care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folo si capitalul imprumutat. In general, nivelul dobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator. Cuantificarea dobanzii se realizeaza prin utilizarea ratei dobanzii, care se constituie intr-un instrument de influentare a cererii si ofertei de credite. Un nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita de credite, ceea ce determina efecte favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii ridicata, genereaza diminuarea cererii de credite. Luarea in considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata dobanzii utilizata in contractul de credit, conduce la constatarea faptului, ca in perioadele cu inflatie sporita, creditele constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare.

In functie de acelasi element, inflatia, se utilizeaza in raporturile de credit,doua tipuri de dobanda :

Dobanda fixa acelasi nivel pe toata durata creditului

Dobanda variabila nivele diferite in functie de conditiile contractuale.

Dupa modul de achitare pentru subiect, dobanda poate fi :

Dobanda activa - platita de debitor

Dobanda pasiva - platita de creditor pentru resursele imprumutate.

Acordarea creditului. Creditul poate fi consimtit prin cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui imprumut, vanzarea uneiobligatiuni, angajarea unui depozit. Pentru consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului. In acest sens, bancile isi creeaza un cadru propriu de informare si documentare pentru studierea capacitatii de plata si, respectiv, a potentialului economic al firmelor.

Consemnarea si transferabilitatea. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea

lor majoritate, prin inscrisuri, instrumente de credit a caror forma de prezentare implica

aspecte multiple si diferentiate. Esential in aceste instrumente este obligatia ferma a

debitorului privind rambursarea imprumutului, res

pectiv dreptul creditorului de a I se plati

suma angajata.

Transferabilitatea intrumentelor de credit poate avea loc direct intre investitori sau

indirect, in cadrul pietelor de capital si financiar

e. Transferul direct este desfasurat de obicei,

in cadrul raporturilor directe de credite privind circulatia cambiei, a cecului, in timp ce obiect

al pietelor financiare sunt obligatiile statul

ui (bonuri de tezaur) sau ale intreprinderilor.

1.3. Functiile creditului

Prin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive:

Creditul

faciliteaza sporirea capitalului real

, favorizand o mai buna utilizare a

factorilor de productie existenti. Prin

intermediul creditului, resursele banetsi

existente pot fi valorificate in sensul sporirii productiei nationale, din pasive

devin active.

Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari

. Faciliteaza

distribuirea si redistribuirea resurselor

banesti intre diferite intreprinderi si

ramuri economice, orientandu-le spre unitatile mai bine situatie pe piata,

sporindu-le forta concurentiala, profitul incasat si patrimoniul de care dispun.

Accelereaza tranzactiile comerciale

. Creditul usureaza desfacerea marfurilor

pe scara mare. Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in schimbul unui

efect comercial pe care comerciantul angrosist o poate sconta la o banca,

daca nu poate astepta restituirea sumei de catre debitorul sau.

Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei

. Banii

de credit contribuie si la sporirea cantit

atii mijloacelor de plata in economia

nationala, influentand si in sensul modificarii structurii lor.

Exercita o influenta benefica asupra consumului

, prin posibilitatea cumpararii

pe credit si a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.

1.4. Participanti si intermediari pe piata creditului.

In cadrul relatiilor de credit se disting ur

matorii participanti, apreciati dupa rezultatul

bugetului lor :

Unitatile excedentare

, care economisesc si plaseaza aceste economii

(

familiile

)

Unitatile deficitare

, ale caror cheltuieli de dezvoltare sunt superioare

propriilor lor acumulari sau economii (

intreprinderi nonfinanciare

)

Unitati cu situatii alternative

, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare

(

administratia si exteriorul

, acesta din urma ca expresie a interventiei agentilor

economici externi pe piata interna).

Ecuatia general acceptata

economii = investitii

releva faptul ca in economie exista 2

poli : imprumutatorul final si imprumutatul

ultim, participanti preponderenti ai procesului de

redistribuire a capitalului in economie, intre care se desfasoara multiple circuite

Un prim circuit este reprezentat de

datoria primara

. Intreprinderile nonfinanciare emit

actiuni si obligatiuni pe care le vand familiilor si isi atrag astfel capitalul suplimentar de care

au nevoie. Intreprinderile nonfinanciare recurg

, de asemenea, la imprumuturi pe termen

4

mediu si lung prin efectele comerciale pe care le semneaza.

Aceasta finantare directa nu

apeleaza la intermediari financiari.

Intermediarii financiari

au un rol deosebit in cadrul datoriei secundare.

Datoria

secundara

este compusa din ansamblul titlurilor

de creanta pe termen scurt, mediu si lung,

emise de intermediarii financiari in contrapartida ti

tlurilor datoriei primare pe care acestia le

cumpara.

Principalii intermediari financiari sunt

intermediarii financiari bancari

(bancile

comerciale si banca de emisiune). Acestia emit active secundare, constituite prin diferitele

forme de monede din circulatie.

Intermediarii financiari nonbancari

sunt in principal organisme specializate in

colectarea economiilor : case de economii, fonduri de pensii, companii de asigurari. Acestea

nu au puterea sa creeze moneda. Emit quasi-moneda si uneori active financiare specifice

(valori mobiliare).

Institutiile de credit

joaca un rol intermediar intre credi

toriii si debitorii potentiali. Ele

primesc plasamentele agentilor economici si ac

orda credite altor agenti celor care au

nevoie de resurse banesti. Daca o categorie de agenti economici este global deficitara, o alta

este global excedentara

4

.

1.5. Clasificarea creditelor

Daca banii au cunoscut un proces continuu de generalizare si universalizare, creditul,

dimpotriva, s-a concretizat si s-a diversificat din ce in ce mai mult.

Criteriile care determina delimitare

principalelor tipuri de credit sunt :

Persoana creditorului

Modalitatea specifica de formare si utilizare a capitalurilor disponibile

Persoana debitorului

Dimensiunile si dinamica necesitatilor debitorului si modul de folosire a

capitalurilor imprumutate

Obiectul creditului si sfera de utilizare

Duratele de constituire a capitalului disponibil si de utilizare de catre

imprumutati.

Pe baza acestor criterii, raporturile de credit se structureaza astfel :

Creditul comercial

Creditul obligatar

Creditul ipotecar

Creditul de consum

Creditul bancar.

1.5.1. Creditul comercial

In tari cu economie de piata dezvoltata, creditul comercial detine o pondere

importanta ca sursa de finantare (Japonia - 30%, Franta - 20%, SUA 10%).

Creditul comercial este acel credit acordat

intre producatori si comercianti prin

vanzarea marfurilor, in schimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comert). De

asemenea reprezinta o amanare la plata, acorda

ta de un furnizor de marfuri sau de servicii,

clientului.

Acordarea de credite sub forma de marfa isi are originaea in procesul diviziunii

primare a muncii , atunci cand, din masa pr

oducatorilor s-au desprins comercianti, agenti

economici specializati in desfacerea marfurilor.

Fiind un imprumut civil,

creditul comercial se deosebeste fundamental de creditul

bancar

prin aceea, ca in timp ce banca impr

umuta banii depunatorilor sau fonduri ale altor

4

5

banci, imprumutatorul (creditorul)

civil imprumuta banii sai. Acest

tip de imprumut fiind civil nu

poate fi calificat ca operatiune bancara.

Resursele partenerilor de afaceri constituie una dintre cele mai vechi si eficace

modalitati de atragere de resurse financiare de catre un intreprinzator. Aceasta solutie de

finantare a ciclului de exploatare se poate utiliza atat

in relatiile cu furnizorii de materii prime,

materiale, utilitati, cat si cu distribuitorii si cl

ientii firmei. Astfel in relatiile cu furnizorii se

primesc materii prime, materiale, semifabricate, care se folosesc in procesul de productie, iar

plata lor se efectueaza dupa o anumita perioada convenita de parti si stipulata in contract.

Utilizarea acestor resurse materiale livrate de furnizori fara a le plati echivaleaza cu

atragerea de catre firma a unui capital de valoarea respectivelor resurse, fara dobanda.

Astfel se evita apelarea la un credit bancar curent pentru plata furnizorilor.

Aceasta modalitate de finantare, denumita si finantare prin capital comercial, se

practica, de regula, intre firme care au relatii comerciale indelungate si se bazeaza pe

incredere reciproca.

Pentru a-si consolida pozitia pe piata, pe langa imbunatatirea calitatii utilitatilor oferite

si a preturilor practicate, competitia se da si

prin facilitatile acordate clientilor. Din randul

acestora din urma o importanta deosebita o au facilitatile financiare referitoare la

vanzarile pe

credit

si la

rabatul

acordat celor ce platesc cash.

Vanzarile pe credit

au drept consecinta

imediata amanarea incasarilor si aparitia unui debit specific sub forma soldului contului

clienti. Obligatia de plata se materializeaza in efectele de comert: cambie si bilet la ordin.

Experienta practica evidentiaza ca instrumentul de plata cel mai des utilizat este biletul la

ordin.

In determinarea

politicii de credit comercial

a firmei, managerul financiar trebuie sa

realizeze un echilibru intre costurile implic

ate de acordarea creditului si cele aferente

neacordarii sau diminuarii marimii acestuia. Astfel sunt

costuri ale acordarii creditelor

comerciale

:

dobanda pierduta (acordarea creditului comercial este echivalenta cu a da

credite fara dobanda)

scaderea puterii de cumparare (cu ocazia acordarii creditului comercial are loc

o transferare de valoare de la cel care acorda creditul la cel care-l obtine si,

datorita cresterii generalizate a preturilor, acesta din urma plateste datoria la o

valoare inferioara celei pe care a luat-o cu imprumut)

costurile administrarii creditelor comerciale (de regula administrarea creditelor

comerciale presupune o crestere importanta a volumului contabilizarii

tranzactiilor)

primele de asigurare a riscului de neplata (daca firma nu adopta o politica

prudenta a creditului comercial, anumiti clienti, datorita insolvabilitatii

financiare, nu vor putea plati; acest ri

sc poate fi acoperit prin asigurare)

rabatul acordat (se acorda cu prudenta, pentru plata prompta a marfurilor

vandute pe credit, dar gestionarea lui presupune un anumit cost)

aprecierea potentialului valoric al clientului (de asemenea culegerea si

prelucrarea informatiilor de catre firma sau agentii specializate in scopul

clasificarii clientilor necesita un anumit cost).

Totodata constituie

costuri ale neacordarii creditelor comerciale

:

pierderea unor clienti (pe o piata concurentiala, daca ceilalti concurenti ai

firmei acorda credit, va fi foarte di

ficil pentru aceasta sa nu acorde credit

comercial si discounturi)

nesiguranta incasarii numerarului (in

conditiile creditului comercial, plata

bunurilor se face prin banca, evitandu-se, astfel incasarile in numerar).

De aceea, politica de credit comercial, pr

omovata de firma furnizoare, trebuie sa

cuprinda:

Perioada creditului.

Reprezinta intervalul de timp pe care firma furnizoare il

acorda clientilor sai pentru a efectua plata. In stabilirea perioadei se au in

vedere urmatoarele aspecte: natura eco

nomica a produsului, circumstantele

financiare ale firmei furnizoare, si

tuatia financiara a cumparatorului.

6

Rabatul acordat pentru urgentarea platii

urmareste pe de o parte sa atraga

noi clienti, care il apreciaza ca fiind

un mod de reducere a pretului, iar pe de

alta parte o reducere a perioadei de

incasare a vanzarilor, deoarece anumiti

clienti vor plati mai repede pentru a beneficia de avantajul acordarii acestuia.

Calitatea creditului

se refera la forta financiara minima a clientilor pentru a se

acorda creditul. Pentru masurarea calitatii creditului exista mai multe metode,

cum sunt: sistemul celor 5 C (caracter, capacitate, capital, colateral, conditii),

gestiunea prin exceptie, credit scoring-ul.

Politica de incasari

evidentiaza duritatea sau lej

eritatea in urmarirea platii,

iar rata de transformare a creditelor comerciale in bani cash reflecta eficienta

acestei politici.

Astazi sunt tot mai dese cazurile in care agentii economici romani beneficiaza de

credite comerciale de la marile companii producatoare de utilaje din strainatate. Este

adevarat ca pentru asemenea credite se folosesc cel mai des garantiile bancare.

De asemenea, specific pentru economiile de tr

anzitie este existenta unui credit

comercial salbatic , fara acorduri sau contracte, prin care beneficiarul plateste cu foarte

mare intarziere sau nu mai plateste deloc, volumul acestor arierate ajungand la nivele foarte

mari.

1.5.2. Creditul obligatar

In economiile moderne, creditul obligatar

detine o pondere importanta, care se

masoara ca pondere a datoriei publice fata de produsul intern brut.

Creditul obligatar se refera la relatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statale

sau intreprinderile economice in calitate de

debitori

, care emit obligatiunile, in aceasta

calitate, si

creditorii

, subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni, care-si angajeaza astfel

capitalurile, in vederea obtinerii unui venit sigur sub forma de dobanzi.

Obligatiunea reprezinta astfel inscrisul ca

re consemneaza raportul de credit si forma

prin care se desfasoara in principal

5

.

Obligatiunea

este un titlu de recunoastere a datoriei care reprezinta o creanta

financiara pe care detinatorul (creditorul) o ar

e asupra emitentului (debitorul) sau, altfel spus,

o promisiune scrisa de a plati o suma de bani

(principal) la o data stabilita. Detinatorul

incaseaza de regula, periodic, dobanzile convenite in raportul de credite.

Emitentii de obligatiuni pot fi :

Statul

. Tezaurul (Ministerul Finantelor) sau institutiile locale (primarii,

prefecturi) contracteaza credite obligatar

e prin lansarea titlurilor de imprumut

(obligatiuni, bonuri de tezaur) in scopul acoperirii deficitului bugetar.

Rambursarea acestor credite se face din fonduri speciale de amortisment al

datoriei publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare.

Societatile comerciale

. Acestea prefera emisiunea de obligatiuni ca forma de

mobilizare a capitalurilor pe termen lung, obligatiunile respective fiind

denumite obligatiuni corporative. Intreprinderile (de obicei societatile pe

actiuni), avand o structura data a capitalului si a actionariatului (existand o

repartizare data a puterii in consiliul de administratie) evita noile emisiuni de

actiuni ca sursa de sporire a capitalurilor, situatie care ar putea duce la

schimbarea raportului de forte. Astfel se explica preferinta pentru imprumutul

obligatar, in opozitie cu posibilitatea de sporire a capitalului propriu prin

emitere de actiuni.

Imprumuturile obligatare se pot diferentia prin caracteristicile acestora, astfel :

Dupa modalitatile de lansare:

Emisiunea de obligatiuni si distribuir

ea directa de catre organismul emitent

Emisiunea de obligatiuni si lansarea prin intermediul unui sindicat sau

consortiu format din banci comerciale si institutii financiare.

Ca tipologie a obligatiunilor, se disting :

5

7

Obligatiuni cu venit fix

Obligatiuni indexabile

Obligatiuni cu rata variabila a dobanzii

Obligatiuni convertibile in actiuni

Obligatiuni cu cupon reinvestit.

Ca modalitati de rambursare, se prezinta urmatoarele :

Rambursarea prin anuitati constante

Rambursarea prin amortismenre constante

Rambursarea la sfarsitul perioadei

Rambursarea prin tragere la sorti.

1.5.3. Creditul ipotecar

Creditul ipotecar reprezinta

principala modalitate de sprijinire a proprietatii imobiliare.

Acesta presupune o conventie intre creditor si imprumutat, in care se prevad

urmatoarele :

Proprietatea ce serveste ca garantie a rambursarii imprumutului

Conditiile de remunerare si

scadentele de rambursare

Penalitatile in caz de rambursare anticipata (partiala sau integrala) a creditului

Circumstantele in care prin nerespect

area conditiilor de imprumut debitorul

poate pierde proprietatea.

Principalul tip de imprumut cu ipoteca prezinta o

suma de rambursare

si o

rata a

dobanzii fixa

(constanta si identica). Rambursarile

periodice sunt prevazute pe intreaga

perioada si fiecare rambursare cuprinde dobanda si suma cu care se reduce datoria in curs

6

.

In cadrul ratei fixe, in timp, scade partea

privind dobanzile si creste partea privind

rambursarea propriu-zisa.

In ultimul timp s-au dezvoltat si alte tipuri de credite ipotecare cum ar fi:

Imprumut pe ipoteca cu dobanzi variabile (acum se foloseste si dobanda

variabila dupa evolutiile fluctuante ale ratei dobanzii din anii 80).

Imprumut pe ipoteca cu rambursare progresiva

Imprumut pe ipoteca inversat, purtator de anuitati.

1.5.4. Creditul de consum

Creditul de consum este creditul pe termen scurt, mediu sau lung, acordat

persoanelor individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza

prin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate in

acest scop.

Creditorii includ institutiile de credit, companiile financiare, institutiile de economii,

comerciantii de detaliu.

Creditul de consum a existat initial sub forma crreditului deschis , respectiv a

posibilitatii pe care comerciantul o acorda clientilor solvabili de a achizitiona marfuri portivit

necesitatilor, urmand ca lichidarea datoriilor sa se

faca ulterior. Forma astfel practicata a fost

considerata drept

credit cu rambursare neesalonata

.

De la inceputul secolului XX, productia de masa de bunuri de folosinta indelungata si

necesitatea de a asigura accesul deschis la

acestea a cumparatorilor a determinat

dezvoltarea unor norme specifice de creditare, precum si a unei retele ample de institutii de

credit, in mare parte legate de firmele producatoare. Atfe, cea mai mare parte a creditelor de

consum exista si se acorad sub forma

creditelor esalonate

, forma in care termenii raportului

de credit (plafonul acordat, cuantumul ratelor,

scadenta) se stabilesc la acordarea creditului.

O forma deosebita a creditelor esalonate o reprezinta

creditul revolving

, aparut la

sfarsitul anilor 30. Aceasta forma s-a exti

ns o data cu amplificarea utilizarii

cartilor de

credit

.

Elementele caracteristice a creditului revolving sunt:

6

Interest & principal.

8

Se acorda in cadrul unei

conventii

stabilite intre parti

Permite debitorului sa efectueaza cum

pararile sau sa obtina imprumuturi fie

direct asupra creditorului, fie indirect prin cartile de credit, in momentul

oportun

pentru el

Debitorul are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in

curs, fie prin

plati partiale, periodice

, dupa posibilitati.

1.5.5. Creditul bancar

Creditul bancar cuprinde o sfera larga de

raporturi de credit, pe termen scurt, mediu

sau lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate, pe obiect

de credit sau global.

In raporturile de credit cu institutiile de credit se pot angaja persoanele juridice (au

calitatea de agenti economici) si persoanele fizice.

Raporturile de credit ale intreprinderilor cu

bancile sunt de regula reciproce. Pe de o

parte, intreprinderile formeaza depozite pe care bancile le utilizeaza ca resurse. Pe de alta

parte, bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curenta sau cu

recuperare ulterioara, pentru investitii.

Clasificarea creditului bancar si trasaturile

definitorii ale acestuia vor fi prezentate in

capitolele urmatoare, derularea acestui tip de cr

edit fiind obiectul de studiu al acesti curs.

*

Din analiza comparativa a celor 5 tipuri de credite, se poate sintetiza urmatoarea

concluzie : doua categorii de credit, creditul come

rcial si creditul obligatar, presupun obligatii

directe intre debitor si creditor (posibile a fi

desfasurate in sfera bancilor, de la inceput la

sfarsit), in timp ce celelalte categorii

de credit, bancar, ipotecar, de consum, presupun

existenta unor raporturi de credit complem

entare intermediate prin banci (Figura 1).

Figura 1.

Raporturile de creditse desfasoar

a in mod necesar pe doua planuri :

Procesul de mobilizare a capitalurilor disponibile

(creditorul este

detinatorul de disponibilitati iar depozitar este banca).

FURNIZOR

(agent economic)

CUMPARATOR

(agent economic)

CREDIT COMERCIAL

BANCA

UTILIZATOR

(agent economic

sau institutie

publica

)

SUBSCRIITOR

(persoana sau agent

economic)

CREDIT OBLIGATAR

Agenti economici

sau persoane

Agenti economici

sau persoane

CREDIT BANCAR

CREDIT IPOTECAR

CREDIT DE CONSUM

Debitori

Creditori

RAPORTURI DE CREDIT

9

Procesul de distribuire

a capitalurilor disponibile

(utilizatorii in calitate de

debitori recurg la banci comerciale).

2. Creditul bancar

2.1. Componentele creditului

Inainte de a prezenta varietatea de tipuri de credite de pe piata, este necesara

definirea elementelor caracteristice (tehnice) ale unui credit :

Principalul creditului

Dobanda si rata dobanzii

Dobanda anuala efectiva (DAE)

Comisioanele creditului

Rata creditului

Scadentarul de plata (planul de rambursare)

Scadenta (maturitatea) ratei

Maturitatea creditului (scadenta finala)

Termenul de acordare

Destinatia creditului

Valuta creditului

Plafonul creditului

Soldul creditului (sold curent, sold restant, sold neutilizat)

Rambursarea creditului

Perioada de gratie

Perioada de utilizare

Perioada de angajare

Perioada de tragere

Garantiile creditului

Serviciul datoriei

Principalul creditului.

Principalul creditului reprezinta suma initiala a creditului

acordat, capitalul imprumutat initial.

Dobanda si rata dobanzii.

Dobanda este pretul care trebuie platit pentru

imprumutarea (utilizarea) unei sume de bani pentru o anumita perioada. Rata dobanzii

reprezinta nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada derularii creditului.

Ea

se aplica la soldul creditului (partea nerambur

sata din capitalul imprumutat initial), fiind

calculata la perioade de timp clar stipulate in contractul de credit.

Dobanda anuala efectiva (DAE).

Arata care este costul real al unui credit luand in

calcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si unele

asigurari care trebuie platite de catre client.

Comisioanele creditului

. Sunt incluse in costul total al creditului, pe langa dobanda.

Tipologia lor va fi prezenta in capitolul destinat costurilor creditului.

Rata creditului

. Reprezinta suma totala de achitat de catre debitor la scadentele

intermediare, conform conditiilor contractuale.

Include partea din principal de rambursat, plus

dobanzile si comisioanele aferente, conform scadentarului de plata.

Scadentarul de plata (planul de rambursare).Planul de plati contine descrierea datelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca cand returneaza un credit.

Scadenta (maturitatea) ratei. Acesta este termenul in care rata scadenta pentru

fiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau in contractul de credit

Maturitatea creditului (scadenta finala). Aceasta este data la care creditul trebuie

achitat in intregime.

Termenul de acordare. Reprezinta perioada pe care este acordat imprumutul. Dupa acest criteriu, creditele se clasifica incredite pe termen scurt, mediu sau lung.

Destinatia creditului. Obiectul utilizarii creditului. In functie de acest criteriu, creditele sunt grupate in diverse categorii, la pct 2.2.

Valuta creditului. Creditele pot fi acordate in lei sau in valuta. In interdependenta cu valuta creditului se afla dobanda acetsuia.

Plafonul creditului. Valoarea maxima a creditului, stabilit in contractul de credit, in limita caruia debitorul poate utiliza fondurile puse la dispozitia sa de catre banca.

Soldul creditului. Partea nerambursata din capitalul imprumutat initial. Se disting urmatoarele tipuri de solduri :

Sold curent principalul creditului nerambursat

Sold restant partea nerambursata din ratele scadente

Sold neutilizat partea neutilizata din plafonul acordat de banca.

Rambursarea creditului. Modalitatile de rambursare a unui credit sunt urmatoarele :

In fiecare luna, clientul ramburseaza o parte egala din capitalul imprumutat (principal) si dobanda aferenta respectivei perioade. In acest caz, rata unui credit este diferita in fiecare luna din moment ce rata dobanzii este aplicata sumei ramase de platit din credit, a carei valoare scade lunar.

Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferita din principal in fiecare luna si dobanda scadenta pentru perioada respectiva.

Plan de rambursare flexibil / iregular - cand clientul are un venit sezonier, un

plan de plati poate fi acceptat cu rate mai mari in lunile "bune" si mai mici in perioadele mai slabe.

Perioada de gratie. Este perioada de la inceputul creditului, in care debitorul va plati doar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si aceasta dobanda se poate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. Procedeul este de obicei folosit in cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a da in folosinta obiectul investitiei respective.

Perioada de utilizare. Reprezinta intervalul cuprins intre data primei trageri din credit si termenul final de rambursare

Perioada de angajare. Perioada in care debitorul trebuie sa angajeze creditul (trebuie sa efectueze cel putin o tragere din credit).

Perioada de tragere. Reprezinta intervalul de timp inscris in contractul de credit, in care imprumutatul are dreptul de a face trageri, in limita plafonului aprobat, incepand cu data la care s-au indeplinit toate conditiile de tragere prevazute in contractele incheiate (garantii, asigurari), si incheind cu data ultimei trageri.

Garantiile creditului. Creditele se asigura cu garantii, pentru acoperirea la riscul de credit.

n sens larg , creditul reprezinta ncrederea pe care o persoana (creditorul) o acorda unei alte persoane (debitor) de a-i mprumuta bani sau alte valori ce-i vor fi restituite la o anumita data mpreuna cu o taxa (dobnda). Creditul bancar se formeaza si se acorda sub forma mprumuturilor din capital inactiv, precum si din capitalul disponibil n cautare de plasament. Creditul bancar formeaza unul din obiectele principale ale activitatilor bancilor. Acestea facnd abstractie de capitalul lor propriu sunt un intermediar care se mprumuta pentru ca apoi sa dea cu mprumut. Altfel spus, capitalul disponibil din conturile clientilor pastrat la banca, este folosit de aceasta ca resursa din care mprumuta alti clienti ai sai in schimbul unei taxe denumita dobnda. n sfera relatiilor de credit, n sfera relatiilor de credit, n afara creditului bancar functioneaza si creditul commercial, acesta reprezentnd mprumuturile pe care agentii economici si le acorda reciproc n schimbul unor titluri de credit. Creditul comercial opereaza pe seama capitalulu ocupat n sfera productiei (industrie, constructii) sau in sfera circulatiei (comertului).

Titlurile de credit reprezinta documente negociabile(cambia,billet de ordin,cec) ce confera proprietarului lor posibilitatea de a primi sau a transmite o suma de bani,la un anumit termen sau la vedere (oricnd). Titlul de credit ndeplineste rolul de instrument de credit cnd plata se amna la o data ulterioara celei initial stabilita, situatie n care, pentru suma respetiva ,se va ncasa o dobnda.

Acordarea creditului ntre comercianti se poate realiza si sub forma de marfuri n sensul ca plata pretului de catre cumparator este amnata, prin stipularea unui termen, convenit de parti. Obligatia de plata a cumparatorului se poate materialia ntr-un titlu de credit.

Scopul utilizarii acestui procedeu, la fel de vechi ca si comertul, este finantarea activitatii cumparatorului (de regula un distribuitor ) de catre furnizor (producator sau angrosist). n prezent, n tarile cu economie de piata dezvoltata, creditul comercial detine o pondere importanta ca sursa de finantare a societatilor comerciale (Japonia 30%; Franta 20%, S.U.A. 10%). Practica creditului comercial ofera avantaje ambelor parti : furnizorul dispune de un mijloc suplimentar pentru atragerea clientului iar beneficiarul si diminuiaza costurile, disponibiliznd resurse financiare pentru realizarea altor obiective :modernizare ,publicitate,etc.

BILANTUL CONTABIL

1. Definirea i rolul bilanului

Bilanul reprezint un instrument contabil de mare importan n procesul conducerii, fiind necesar att pentru fundamentarea deciziilor privind alocarea, finanarea, utilizarea i recuperarea fondurilor, ct i pentru organizarea controlului asupra realizrii deciziilor luate, precum i pentru stabilirea unor drepturi i obligaii i a unor rspunderi i cointeresri provenite din activitatea de gospodrire i dezvoltare a patrimoniului.

Conducerea eficient a activitii oricrui agent economic i cunoaterea rezultatelor obinute, inclusiv a aspectelor legate de rezultatele finale, sunt posibile n activitatea curent prin analiza datelor asigurate de evidena economic, n cadrul creia locul cel mai important l ocup evidena contabil, ns n cea de perspectiv acest deziderat se poate realiza numai prin analiza informaiilor pe cale le ofer bilanul contabil.

Bilanul se ntocmete ncepnd cu apariia contabilitii, iar denumirea sa provine, dup mai multe opinii, din latinescul bilanx, care nseamn cu dou talgere sau din cel de billancium, care semnific un cntar, ns prin noiunea de bilan se nelege o balan cu dou talere, aflate ntr-un echilibru permanent.

Totodat, se reine c dicionarul explicativ al limbii romne definete bilanul contabil ca un tablou contabil al activului i pasivului unui agent economic sau al unei activiti financiare pe o anumit perioad de timp.

Bilanul contabil poate fi definit ca reprezentnd documentul de sintez cel mai important, care asigur centralizarea i generalizarea datelor agenilor economici i instituiilor publice, ntr-o form sintetic i unitar, care permite o prezentare de ansamblu, o analiz detaliat i un control al activitii derulate i rezultatelor obinute la sfritul fiecrei perioada de gestiune.

Datorit posibilitilor sale informative, bilanul constituie un instrument deosebit de important n procesul de fundamentare a deciziilor pe care le adopt organele de conducere n vederea dirijrii activitii curente i ndeosebi a celei de perspectiv, precum i pentru efectuarea ndrumrii i a controlului privind modul de ndeplinire a prevederilor de natur economic i financiar.

Condiia fundamental pe care trebuie s-o ndeplineasc bilanul o constituie reflectarea realitii privind elementele de activ i de pasiv existente la dispoziia agentului economic. n acest scop este necesar ca operaiile economice s fie nregistrate integral corect i la timp, pe baza documentelor justificative n care au fost consemnate. Se impune, de asemenea, compararea (confruntarea) periodic a operaiunilor din conturi cu situaia de pe teren, ct i verificarea exactitii nregistrrilor din conturi, pentru care se folosesc procedeele contabilitii i n spe inventarierea i balanele de verificare.

Pentru asigurarea coninutului real al bilanului contabil este foarte important s se calculeze ct mai exact costul efectiv, iar evaluarea indicatorilor raportai s se fac la aceste costuri sau la preuri efective, dup caz, ceea ce determin stabilirea corect a rezultatelor financiare finale i respectiv a volumului total real al elementelor de activ i a celor de pasiv.

Bilanul contabil trebuie s prezinte datele dup un sistem unitar, dup aceleai norme metodologice, ceea ce reprezint o alt condiie necesar pentru ndeplinirea rolului su i totodat pentru aprecierea corect i comparativ a activitii i pentru realizarea centralizrii la direciile generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat i la alte organisme interesate.

Calitatea bilanului contabil se apreciaz, de asemenea, prin caracterul su simplu i clar, deziderat necesar pentru analiza activitii fiecrui agent economic de ctre cei interesai, operaiune care s poat efectua cu uurin i care s conduc la aprecieri n deplin concordan cu realitatea.

Informaiile sau indicatorii din bilan se impune s fie prezentate simplu i clar n vederea analizei lor cu uurin n scopul documentrii necesare pentru elaborarea prevederilor pentru anii urmtori.

O condiie sau cerin impuse bilanului i cea privind caracterul su complet, n sensul c trebuie s conin toate formularele cerute, iar aceste s fie completate cu toi indicatorii pe care-i conin.

O alt cerin o constituie respectarea metodologiei de determinare a indicatorilor i a corelaiei ntre acetia. Astfel, concluziile la care se ajunge n urma analizei acestora redau corect att aspectele pozitive ct i cele negative existente n activitatea desfurat de agenii economici, ceea ce permite luarea deciziilor corespunztoare care s nlture deficienele constatate.

Prin ntocmirea i prezentarea bilanului contabil la termenele stabilite se contribuie la asigurarea conducerii, controlului i analizei activitii desfurate, n mod operativ i eficient, precum i la asigurarea centralizrii datelor la termenele prevzute.

Pentru a calcula i comunica informaia privind profitul i pierderea se ntocmete contul de rezultate, denumit n ara noastr contul de profit i pierdere.

Acesta reprezint un tabel recapitulativ (centralizator) privind mrimea cheltuielilor i veniturilor, clasificate n raport de diverse criterii. De regul, aceste criterii sunt cel al naturii sau al destinaiei cheltuielilor i veniturilor.

Cheltuielile, dup destinaia lor, sunt grupate pe feluri de activiti:

de exploatare,

financiare,

extraordinare.

n cadrul lor se difereniaz pe elemente primare n raport de felul resurselor utilizate (materii prime, materiale i mrfuri, lucrri i servicii primite de la teri, cheltuieli cu personalul, impozite, taxe i vrsminte asimilate, amortizri i provizioane, dobnzi pltite, sconturi de decontare acordate etc.).

Veniturile, dup natura lor, sunt grupate pe feluri de activiti:

de exploatare,

financiare,

extraordinare.

n cadrul lor se difereniaz n funcie de natura rezultatului (vnzri de produse, mrfuri i lucrri, venituri din producia stocat i nevndut, venituri din producia proprie de imobilizri, venituri din dobnzi i dividende, venituri din vnzarea mijloacelor fixe etc.).

Contul de rezultate construit n raport de natura veniturilor i cheltuielilor, se prezint astfel:

Contul de profit i pierdere

IndicatoriRealizri

An precedentAn curent

Venituri din exploatare

(-) Cheltuieli de exploatare

= Rezultatul din exploatare

Profit sau

Pierdere

Venituri financiare

(-) Cheltuieli financiare

= Rezultatul financiar

Profit sau

Pierdere

= Rezultatul curent al exerciiului

Profit sau

Pierdere

Venituri extraordinare

(-) Cheltuieli extraordinare

= Rezultatul extraordinar al exerciiului

Profit sau

Pierdere

Impozitul pe profit

A. Total venituri

B. Total cheltuieli

= Rezultatul exerciiului A-B

Profit sau

Pierdere

Contul de profit i pierdere este proiectat (elaborat) ca un tablou (formulat distinct) n cadrul cruia se face urmtoarea delimitare sau grupare privind rezultatele exerciiului.

Rezultatul curent este constituit din rezultatele activitilor de exploatare i rezultatele activitilor financiare.

Rezultatul extraordinar mpreun cu rezultatul curent determin rezultatul brut. La rezultatul brut se aplic cote de impozit pe profit i se obine rezultatul net al exerciiului ncheiat.

Avnd n vedere faptul c n reglementrile legale n vigoare se face o delimitare riguroas ntre activitatea de exploatare curent, elementele financiare i elementele extraordinare, contul de profit i pierdere este structurat n cte dou grupe pentru fiecare dintre acestea, o grup pentru veniturile i o alt grup pentru cheltuieli, care, la rndul lor, sunt delimitate pe categorii sau feluri de venituri i respectiv de cheltuieli.

Venituri de exploatare - conine urmtorii indicatori: Vnzri de mrfuri i Producia vndut, care mpreun constituie Cifra de afaceri, precum i Producia stocat, Producia imobilizat, care nsumate reprezint Producia exerciiului, dup care sunt nscrii i indicatorii: Subvenii de exploatare, Alte venituri din exploatare.

Cheltuieli pentru exploatare - sunt nscrii indicatorii privind: costul mrfurilor vndute; cheltuielile materiale (materii prime i materii consumabile; combustibil, energie i ap); impozite, taxe i vrsminte asimilate; cheltuieli cu personalul (salarii personal; asigurri i protecie social); alte cheltuieli de exploatare.

Rezultatul exerciiului (profitul sau pierderea) din exploatare se determin prin compararea totalurilor veniturilor cu cheltuielile din exploatare.

Veniturile financiare - sunt constituite din: titluri i creane imobilizate; titluri de plasament; diferene de curs valutar; venituri din dobnzi i comisioane; alte venituri financiare.

Cheltuieli financiare - sunt formate din: creane imobilizate; titluri de plasament; diferene de curs valutar; dobnzi; alte cheltuieli financiare.

Veniturile i cheltuielile din exploatare mpreun cu veniturile i cheltuielile financiare se iau n calcul i pentru stabilirea rezultatului curent al exerciiului financiar.

Veniturile extraordinare i cheltuielile extraordinare conin cheltuielile din calamiti naturale i alte evenimente extraordinare.

Rezultatul extraordinar al exerciiului (profit sau pierdere) se stabilete prin compararea veniturilor extraordinare cu cheltuielile extraordinare sau invers dup cum se obine profit i respectiv pierdere.

Un alt element sau indicator distinct al contului de profit i pierdere l constituie impozitul pe profit, ce reprezint o cot procentual aplicat asupra rezultatului exerciiului ncheiat n perioada curent.

Contul de profit i pierdere, aa cum s-a putut observa, nu are forma unui cont obinuit, el prezint veniturile i cheltuielile ntr-o anumit succesiune i pentru toi indicatorii sau elementele din structura sa conine date de la finele exerciiului financiar ncheiat, precum i de la sfritul celui precedent.

Prin compararea datelor exerciiului financiar ncheiat cu datele exerciiului financiar precedent se poate concluziona dac activitatea agentului economic este rentabil sau nerentabil.

De asemenea, se poate analiza care dintre indicatorii realizai au influenat pozitiv sau negativ activitatea agentului economic.

Contabilitatea mprumuturilor i datoriilor asimilatePentru completarea necesitilor de trezorerie, societile comerciale pot apela, pe diverse ci, la atragerea masei monetare de la potenialii creditori care pot fi alte societi - n cazul contractrii mprumuturilor din emisiunea de obligaiuni sau a mprumuturilor pe termen lung - respectiv uniti bancare specializate pentru contractri de credite pe termen lung.

Din aceast categorie a capitalului strin fac parte:

mprumuturile din emisiuni de obligaiuni;

creditele bancare pe termen lung;

datoriile ce privesc imobilizrile financiare;

alte mprumuturi i datorii asimilate;

dobnzile aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate;

primele privind rambursarea obligaiunilor.

mprumuturile i datoriile pe termen mai mare de un an se reflect n contabilitate, cu conturile din grupa a 16-a mprumuturi i datorii asimilate, i anume:

161 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni;

162 Credite bancare pe termen lung,

166 Datorii ce privesc imobilizrile financiare,

167 Alte mprumuturi i datorii asimilate,

168 Dobnzi aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate,

169 Prime privind rambursarea obligaiunilor.

Toate conturile au funcia contabil de pasiv prezentnd sold final creditor (valoarea mprumuturilor nerambursate) cu excepia contului 169 Prime privind rambursarea obligaiunilor care are funcia contabil de activ, prezentnd soldfinal debitor (valoarea primelor de rambursare a obligaiunilor neamortizate).

3.1. Contabilitatea mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni

Obligaiunile reprezint titluri de credit negociabile (hrtii de valoare), emise de regul de societile pe aciuni, constituind n totalitatea lor un mprumut colectiv acordat societii de o mas de creditori, pe termen lung.

Fiecare obligaiune face parte dintr-o emisiune total, reprezentnd capitalul mprumutat de societatea emitent.

Obligaiunile pot fi emise la un pre de emisiune fie egal cu valoarea nominal a acestora, fie inferior valorii nominale.

Valoarea de rambursare poate fi egal sau superioar valorii nominale.

Diferena dintre valoarea nominal mai mare i valoarea de emisiune mai mic reprezint prima de emisiune, iar cea dintre valoarea de rambursare mai mare i valoarea nominal mai mic reprezint prima de rambursare.

Att prima de emisiune ct i prima de rambursare se achit cumprtorului la rscumprarea obligaiunilor.

Pentru reflectarea n contabilitate a operaiilor privind mprumuturile din emisiuni de obligaiuni se utilizeaz conturile:

contul 161 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni (conturile sintetice

operaionale, de gardul al doilea: 1614, 1615, 1617, 1618);

contul 1681 Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiunea de obligaiuni;

contul 169 Prime privind rambursarea obligaiunilor.

a) Operaii economice privind obligaiunile ordinare

emisiunea de obligaiuni conform prospectului de emisiune i

subscrierea acestora:

* 461 Debitori diveri = 161 mprumuturi din emisiuni

de obligaiuni

*

ncasarea prin banc n lei a valorii obligaiunilor emise:

*

5121 Conturi la bnci n lei = 461 Debitori diveri

*

rscumprarea obligaiunilor emise, la scaden:

*

505 Obligaiuni emise i rscumprate= 5121 Conturi la bnci n lei

*

anularea obligaiunilor rscumprate:

*

161 mprumuturi din emisiuni = 505 Obligaiuni emise i

de obligaiuni rscumprate

*

reflectarea obligaiei de achitare a dobnzii pentru obligaiunile rscumprate: *

666 Cheltuieli privind dobnzile = 1681 Dobnzi aferente mprumuturilor

din emisiunea de obligaiuni

*

achitarea dobnzii:

*

1681 Dobnzi aferente mprumu- = 5121 Conturi la bnci n lei

turilor din emisiunea

de obligaiuni

*

b) Operaii economice privind obligaiunile cu prim

emisiunea de obligaiuni cu prim:

*

% = 161 mprumuturi din emisiuni

461 Debitori diveri de obligaiuni

169 Prime privind rambursarea

obligaiunilor

*

ncasarea prin casierie a valorii de vnzare a obligaiunilor:

*

5311 Casa n lei = 461 Debitori diveri

*

rscumprarea la scaden a obligaiunilor cu prim, achitndu-se

cumprtorilor i prima:

*

505 Obligaiuni emise i = 5311 Casa n lei

rscumprate

*

anularea obligaiunilor rscumprate:

*

161 mprumuturi din emisiuni = 505 Obligaiuni emise i

de obligaiuni rscumprate

*

amortizarea primelor de rambursare:

*

6868 Cheltuieli financiare privind = 169 Prime privind rambursarea

amortizarea primelor de obligaiunilor

rambursare a obligaiunilor

*

reflectarea obligaiei de achitare a dobnzii, pentru obligaiunile rscumprate:

*

666 Cheltuieli privind dobnzile = 1681 Dobnzi aferente

mprumuturilor din

emisiunea de obligaiuni

*

achitarea dobnzii:

*

1681 Dobnzi aferente = 5121 Conturi la bnci n lei

mprumuturilor din emisiunea

de obligaiuni

*

n cazul emisiunilor de obligaiuni n valut, cu ocazia rambursrii

mprumutului pot s apar diferene favorabile ca urmare a scderii

cursului valutar, care se reflect prin formula contabil:

*

161 mprumuturi din emisiuni = %

de obligaiuni 5124 Conturi la bnci n valut

765 Venituri din diferene de

curs valutar

*

diferenele nefavorabile de curs valutar rezultate cu ocazia rambursrii

mprumutului n devize ca urmare a creterii cursului valutar se

nregistreaz astfel:

*

%

= 5124 Conturi la bnci n valut161 mprumuturi din emisiuni

de obligaiuni


curs valutar

*

La nchiderea exerciiului financiar mprumuturile din emisiunea de obligaiuni n valut sunt evaluate pe baza cursului valutar din ultima zi a anului, rezultnd diferene favorabile sau nefavorabile de curs valutar care influeneaz veniturile respectiv cheltuielile financiare.

Obligaiunile emise de societile comerciale pe aciuni pot fi convertite n aciuni, dac obligatarii accept aceasta.

transformarea obligaiunilor n aciuni, se reflect astfel:

*

161 mprumuturi din emisiuni = %

de obligaiuni 456 Decontri cu acionarii/

asociaii privind capitalul

1044 Prime de conversie a

obligaiunilor n aciuni

*

3.2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lungPentru completarea disponibilitilor, o ntreprindere poate apela la contractarea de credite pe termen lung la instituii bancare specializate. Sunt o component a capitalurilor permanente, reprezentnd o surs de finanare cu caracter durabil pentru agentul economic.

Termenul de rambursare este mai mare de un an iar aceste credite sunt destinate pentru finanarea investiiilor.

Pentru urmrirea i controlul creditelor primite de la bnci, se utilizeaz contul 162 Credite bancare pe termen lung. La scaden, creditele nerambursate sunt evideniate i urmrite separat, deoarece banca percepe dobnzi penalizatoare (majorate).

n acest sens se utilizeaz conturile sintetice de gradul al doilea, respectiv:

contul 1621 Credite bancare pe termen lung;

contul 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scaden.

Dobnzile aferente sunt reflectate cu ajutorul contului 1682 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung.

a) Operaii economice n situaia n care creditul este contractat n lei

primirea creditului de la banc:

*

5121 Conturi la bnci n lei = 1621 Credite bancare pe termen

lung

*

dobnda datorat bncii:

*

666 Cheltuieli privind dobnzile = 1682 Dobnzi aferente creditelor

bancare pe termen lung

*

rambursarea ratei scadente i plata dobnzii:

*

% = 5121 Conturi la bnci n lei

1621 Credite bancare pe termen lung

1682 Dobnzi aferente creditelor


*

trecerea la restan a creditului nerambursat la scaden, din lips de

disponibiliti:

*

1621 Credite bancare pe termen = 1622 Credite bancare pe termen

lung lung nerambursate la scaden

*

dobnda penalizatoare pentru nerambursarea la scaden a ratei:

*

666 Cheltuieli privind dobnzile = 1682 Dobnzi aferente creditelor


*

achitarea creditului bancar trecut la restan i a dobnzii de ntrziere,

n momentul refacerii capacitii de plat:

*

% = 5121 Conturi la bnci n lei

1622 Credite bancare pe termen

lung nerambursate la scaden

1682 Dobnzi aferente creditelor


*

n situaia n care creditele bancare pe termen lung sunt utilizate pentru achitarea unor datorii aferente finanrii investiiilor (credit de pli) atunci suma primit se reflect astfel:

*

% = 1621 Credite bancare pe termen

401 Furnizori

lung

404 Furnizori de imobilizri

*

b) Operaii economice n situaia n care creditul este contractat n valut

primirea creditului de la banc:

*

5124 Conturi la bnci n valut = 1621 Credite bancare pe termen

lung

*

diferenele nefavorabile constatate la nchiderea exerciiului financiar, rezultate

din evaluarea creditelor bancare n valut, n cazul creterii cursului valutar: *

665 Cheltuieli din diferene de = 1621 Credite bancare pe termen

curs valutar lung

*

diferenele favorabile constatate la nchiderea exerciiului financiar,

rezultate din evaluarea creditelor bancare n valut, n cazul scderii

cursului valutar:

*

1621 Credite bancare pe termen = 765 Venituri din diferene de

lung

curs valutar

*

Diferenele de curs valutar rezultate la achitarea mprumutului se nregistreaz ca venituri financiare sau cheltuieli financiare n funcie de cursul de schimb de la data rambursrii, respectiv:

diferena favorabil de curs valutar aprut n urma achitrii ratei la

mprumutul contractat:

*

1621 Credite bancare pe termen =

%

lung

5124 Conturi la bnci n valut


curs valutar

*

diferena nefavorabil de curs valutar rezultat cu ocazia rambursrii ratei la mprumutul primit:

*

% = 5124 Conturi la bnci n valut

1621 Credite bancare pe termen lung

665 Cheltuieli din diferene

de curs valutar

*

Achitarea dobnzii i rambursarea mprumutului n valut comport nregistrri contabile similare ca la creditul pe termen lung n lei.

3.3. Contabilitatea investiiilor financiareO modalitate specific de completare a resurselor financiare de ctre o societate comercial este i aceea de contractare a unor mprumuturi pe termen lung de la o societate comercial care deine n capitalul su o fraciune de cel puin 10-15 %, considerat participaie i care asigur acesteia dreptul de control i de decizie n activitatea agentului economic.

Pentru evidena datoriilor privind sumele mprumutate de la societile comerciale ce dein titluri de participare ale unitii patrimoniale, se utilizeaz contul 166 Datorii ce privesc imobilizrile financiare, ce se detaliaz n dou conturi sintetice operaionale de gradul al doilea, respectiv: contul 1661 Datorii fa de entitile afiliate i contul 1663 Datorii fa de entitile de care compania este legat prin interese de participare iar pentru nregistrarea obligaiei de plat a dobnzilor privind datoriile legate de participaie i plata acestora, se utilizeaz conturile sintetice operaionale de gradul al II-lea, 1685 Dobnzi aferente datoriilor fa de entitile afiliate i 1686 Dobnzi aferente datoriilor fa de entitile de care compania este legat prin interese de participare.

nregistrrile contabile privind datoriile legate de participaii sunt:

ncasarea mprumutului de la societile comerciale care dein titluri de

participare, n lei i(sau) n valut:

* % = 1663 Datorii fa de entitile de care

5121 Conturi la bnci n lei

compania este legat prin


interese de participare

*

diferenele favorabile aferente datoriilor legate de participaii, n cazul scderii

cursului valutar, la sfritul exerciiului financiar, cu ocazia evalurii acestora: *

1663 Datorii fa de entitile de care = 765 Venituri din diferene de


curs valutar


*

diferenele nefavorabile aferente datoriilor legate de participaii, n valut,

rezultate din evaluarea acestora, la sfritul exerciiului financiar:

*

665 Cheltuieli din diferene de = 1663 Datorii fa de entitile de care curs valutar



*

obligaia de plat a dobnzilor aferente datoriilor legate de participaii:

*

666 Cheltuieli privind dobnzile = 1686 Dobnzi aferente datoriilor fa

de entitile de care compania este

legat prin interese de participare

*

achitarea dobnzilor legate de participaii, n lei i n valut:

*

1686 Dobnzi aferente datoriilor fa = %

de entitile de care compania este5121 Conturi la bnci n lei legat prin interese de participare

5124 Conturi la bnci n valut *

restituirea sumelor n lei i n valut societilor comerciale care dein

titluri de participare:

*

1663 Datorii fa de entitile de care = %


5121 Conturi la bnci n lei



*

evidenierea diferenelor favorabile de curs valutar, ca urmare a scderii

acestuia, aferente datoriilor legate de participaii cu ocazia restituirii lor:

*

1663 Datorii fa de entitile de care = %





curs valutar

* reflectarea diferenelor nefavorabile de curs valutar, aferente datoriilor

legate de participaii n momentul restituirii lor:

*

% =5124 Conturi la bnci n valut

1663 Datorii fa de entitile de care



665 Cheltuieli din diferene de curs valutar

*

3.4. Contabilitatea altor mprumuturi i datorii asimilaten categoria altor mprumuturi i datorii asimilate se cuprind depozitele, garaniile primite i alte datorii asimilate.

Aceast categorie de datorii face parte din capitalurile permanente numai n situaia n care constituie obiectul unor contracte ncheiate, mbrcnd forma unor operaii de creditare. Contabilitatea se conduce cu contul 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate, iar pentru nregistrarea obligaiei de plat a dobnzilor privind datoriile legate de participaii i plata acestora se utilizeaz contul sintetic operaional de gradul al II-lea 1687 Dobnzi aferente altor mprumuturi i datorii asimilate.

nregistrrile contabile privind alte mprumuturi i datorii asimilate sunt:

ncasarea unor sume n lei i n valut reprezentnd alte mprumuturi

i datorii, ce nu fac obiectul mprumuturilor din obligaiuni, din

credite bancare pe termen lung, ori din datorii legate de participaii:

*

% = 167 Alte mprumuturi i datorii

5121 Conturi la bnci n lei asimilate


*

concesionarea unor bunuri n vederea exploatrii acestora, conform

contractului de concesionare:

*

205 Concesiuni, brevete, licene, = 167 Alte mprumuturi i datorii

mrci comerciale, drepturi asimilate

i active similare

*

rambursarea altor mprumuturi i datorii asimilate, n lei i n valut

precum i restituirea bunurilor primite n concesiune:

*

167 Alte mprumuturi i datorii =

%

asimilate 5121 Conturi la bnci n lei


205 Concesiuni, brevete, licene,

mrci comerciale, drepturi

i active similare

*

Diferenele favorabile de curs valutar, precum i cele nefavorabile de la nchiderea exerciiului financiar rezultate din evaluarea altor mprumuturi i datorii n valut, nregistrarea obligaiei de plat a dobnzilor i achitarea acestora, se realizeaz identic ca la datoriile legate de participaii cu meniunea c n locul contului 1663 Datorii fa de entitile de care compania este legat prin interese de participare se folosete contul 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate, iar n locul contului 1686 Dobnzi aferente datoriilor fa de entitile de care compania este legat prin interese de participare se utilizeaz contul 1687 Dobnzi aferente altor mprumuturi i datorii asimilate.

(mponen

Definiii

(

Definiie

Etimologic, cuvantul credit isi are originea in limba latina creditum, care inseamna a crede sau a avea incredere, fapt ce subliniaza un element de ordin psihologic: increderea, care presupune existenta unei anumite culturi sociale.

Creditul public = ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.

Principalul individualizeaza suma imprumutului (capitalul ce face obicetul creditului). Suma de rambursate (rata) = principal + dobanda.

Un agent economic poate avea, la un moment dat, fie excedent, fie deficit de resurse banesti.

De aici si expresia de credit obligatar .

CREDITE BANCARE SI REZULTATUL EXERCITIULUI.doc

Documents

Transcript of CREDITE BANCARE SI REZULTATUL EXERCITIULUI.doc