Crapul ierbivor (Grass carp)

Dinamica creşterii speciei Dinamica creşterii speciei Ctenopharyngodon idella Ctenopharyngodon idella de la stadiul de larvă la puiet de vara I, în de la stadiul de larvă la puiet de vara I, în sistem semi-intensiv, amenajare sistematicasistem semi-intensiv, amenajare sistematica

10.07.2009 mihail radu

Ctenopharyngodon idellaCtenopharyngodon idella este cunoscut la noi este cunoscut la noi mai ales sub numele de cteno sau ten, cosaş mai ales sub numele de cteno sau ten, cosaş sau amur alb. Din lb.engleza (sau amur alb. Din lb.engleza (grass carpgrass carp) i se ) i se mai spune si crap ierbivor. Denumirea sa mai spune si crap ierbivor. Denumirea sa stiintifica vine de la cele doua siruri de dinti stiintifica vine de la cele doua siruri de dinti faringieni puternici (faringieni puternici (cteno-pharyngodon, cteno-pharyngodon, grec) grec) cu care macina fibrele vegetale.cu care macina fibrele vegetale.

După 1960, După 1960, a fost introdus în cultură a fost introdus în cultură în ţările în ţările Europei Centrale şi Europei Centrale şi de de Est Est alături de sângeralături de sânger, , novac, scoicar, buffalo negru, somn african, novac, scoicar, buffalo negru, somn african, şalău (MANEA, 1985 şi BILLARD, 1995).şalău (MANEA, 1985 şi BILLARD, 1995).

Este originar din Extremul Orient, din bazinul Este originar din Extremul Orient, din bazinul fluviului Amur, situat între China şi Siberia, a fluviului Amur, situat între China şi Siberia, a fost cultivat intens in fost cultivat intens in China, Malaezia, China, Malaezia, Singapore, Borneo, Indonezia, Thailanda, Singapore, Borneo, Indonezia, Thailanda, Taiwan, Hong Kong si Filipine. Taiwan, Hong Kong si Filipine.

A fost introdus în bazine acvatice din peste A fost introdus în bazine acvatice din peste 50 de ţări ca metodă biologică de combatere 50 de ţări ca metodă biologică de combatere a vegetatiei în exces, fiind mai ieftin şi mai a vegetatiei în exces, fiind mai ieftin şi mai eficient de multe ori decat metodele chimice eficient de multe ori decat metodele chimice şi mecanice folosite de piscicultori in mod şi mecanice folosite de piscicultori in mod curent.curent.

În unele state este nu sunt acceptate decat În unele state este nu sunt acceptate decat exemplarele sterile (triploide)exemplarele sterile (triploide) deoarece se deoarece se considera ca distruge ecosistemul natural considera ca distruge ecosistemul natural ducând in final la extincţia speciilor ducând in final la extincţia speciilor autohtone. autohtone.


Cosasul dCosasul devine matur sexual la vârsta evine matur sexual la vârsta de 7 – 8 anide 7 – 8 ani,, se reproduce în România se reproduce în România numai artificial la temperatura apei de numai artificial la temperatura apei de 22 – 2622 – 26 C (sunt semnale că se C (sunt semnale că se reproduce şi în apele naturale, dar nu reproduce şi în apele naturale, dar nu există încă dovezi clare)există încă dovezi clare) desi in Dunare desi in Dunare si pe Olt au fost gasite stadii juvenile si pe Olt au fost gasite stadii juvenile ale sale.ale sale.

Icrele au diametrul de 0,8 – 1,2 mm, Icrele au diametrul de 0,8 – 1,2 mm, culoare cenuşiu-verzuie; prolificitatea culoare cenuşiu-verzuie; prolificitatea relativă este de 80.000 - 120.000 buc. relativă este de 80.000 - 120.000 buc. icre / kg greutate vie (BILLARD, 1995, icre / kg greutate vie (BILLARD, 1995, pag. 88, după JHINGRAN ŞI PULLIN, pag. 88, după JHINGRAN ŞI PULLIN, 1985). Incubaţia durează 26 - 34 ore la 1985). Incubaţia durează 26 - 34 ore la temperatura apei de 22 – 26temperatura apei de 22 – 26 C C (NICOLAU et al., 1973, pag. 140). (NICOLAU et al., 1973, pag. 140). Resorbţia completă a sacului vitelin are Resorbţia completă a sacului vitelin are loc la 5 - 6 zile de la eclozare şi loc la 5 - 6 zile de la eclozare şi începerea hrănirii exogene la 3 - 4 zile. începerea hrănirii exogene la 3 - 4 zile.

Ritmul de creştere în condiţii medii Ritmul de creştere în condiţii medii este de 20 - 30 g/ ex. în primul an, 150 este de 20 - 30 g/ ex. în primul an, 150 - 200 g/ ex.- 200 g/ ex.-- vara a II-a şi 750 - 1000g / vara a II-a şi 750 - 1000g / ex. ex. --vara a III-a.vara a III-a.

Greutatea maxima omologată a fost de Greutatea maxima omologată a fost de 50 kg (POJOGA, 1977, pag. 149). 50 kg (POJOGA, 1977, pag. 149).

Longevitatea nu este cunoscută, dar se Longevitatea nu este cunoscută, dar se apreciază la 25 - 30 ani.apreciază la 25 - 30 ani.


În România, cosaşul se creşte în general în policultură cu crapul si alte ciprinide asiatice (sângerul, novacul) în sistem semi-intensiv. Speciile planctonofage nu trebuie să reprezinte mai mult de 10-15 % din producţia totală realizată, iar cosaşul, 5-10 %. Producţia se realizează pe baza productivităţii piscicole naturale stimulată prin administrarea de îngrăşăminte şi amendamente şi a hranei suplimentare (amestec de cereale măcinate şi şroturi, dar fără componente proteice).

Populaţia de cosaş poate fi dimensionată şi în funcţie de posibilităţile de administrare de vegetaţie acvatică din afara heleşteului (canale de evacuare, zone umede, etc.) sau plante furajere terestre. În această situaţie, trebuie avut în vedere aportul mare de dejecţii evacuate de cosaş. Consumul specific în cazul furajării cu macrofite acvatice, poate ajunge la 30 kg/zi; dejecţiile rezultate sunt în cantitate de 15-20 kg, repartizate în cantităţi mici, în fiecare zi a perioadei de creştere.


Ciclul de productie la Ctenopharyngodon idella


Hrana specifică este constituită Hrana specifică este constituită din infuzori la vârsta de 3 - 6 din infuzori la vârsta de 3 - 6 zile, alge şi zooplancton la zile, alge şi zooplancton la vârsta de 6 - 28 zile, vârsta de 6 - 28 zile, zooplancton şi resturi vegetale zooplancton şi resturi vegetale la vârsta de 28 - 60 zile şi la vârsta de 28 - 60 zile şi vegetaţie accesibilă vârstvegetaţie accesibilă vârstei ei (lintiţă, cosor, broscariţă, stuf) (lintiţă, cosor, broscariţă, stuf) si furaje cultivate (trifoi, si furaje cultivate (trifoi, lucerna)lucerna). În toată această . În toată această perioadă consumă furajeperioadă consumă furaje granulategranulate..

Cosaşul se hrăneşte de la o Cosaşul se hrăneşte de la o anumită vârstă aproape exclusiv anumită vârstă aproape exclusiv cu vegetaţie. Astfel, raportul de cu vegetaţie. Astfel, raportul de conversie este de la conversie este de la 3,0 kg S.U./ 3,0 kg S.U./ kg sporkg spor în cazul trifoiului si în cazul trifoiului si 13,5 13,5 kg S.Ukg S.U../ kg spor/ kg spor de crestere in de crestere in cazul stufului. cazul stufului.

Deficitul sau lipsa hranei Deficitul sau lipsa hranei vegetale şi consumul continuu vegetale şi consumul continuu de furaje combinate şi şroturi de furaje combinate şi şroturi poate deregla metabolismul poate deregla metabolismul cosasului provocand o încetinire cosasului provocand o încetinire a ritmului de creştere din cauza a ritmului de creştere din cauza degenerării lipidice şi cirotice a degenerării lipidice şi cirotice a ficatului şi dilatarea vezicii ficatului şi dilatarea vezicii biliare. (Lobcenco)biliare. (Lobcenco)


Capacitatea biogenicaCapacitatea biogenica este definita ca este definita ca expresie a potentialului trofic al expresie a potentialului trofic al bazinuluibazinului

Factorii de ordin generalFactorii de ordin general care care influenteaza productivitatea piscicola influenteaza productivitatea piscicola naturala a unui bazin piscicol sunt: apa, naturala a unui bazin piscicol sunt: apa, solul, amplasarea bazinului, altitudinea solul, amplasarea bazinului, altitudinea si latitudinea, clima.si latitudinea, clima.

Factorii de ordin specialFactorii de ordin special se refera la se refera la caracteristicile constructive ale bazinului caracteristicile constructive ale bazinului si la sistemul de exploatare (Oprea, si la sistemul de exploatare (Oprea, 2000, pag.172)2000, pag.172)


Indice de profilIndice de profil - se poate stabili - se poate stabili daca forma exterioară a peştilor daca forma exterioară a peştilor corespunde caracterului dorit corespunde caracterului dorit de piscicultor de piscicultor Ip=l/HIp=l/H

Indicele de grosimeIndicele de grosime - - se se foloseşte pentru determinarea foloseşte pentru determinarea corpolenţei peştilorcorpolenţei peştilor Ig=Gx100/HIg=Gx100/H

Coeficientul de îngrăşareCoeficientul de îngrăşare - - este este folosit pentru stabilirea stării de folosit pentru stabilirea stării de întreţinere a peştilor din bazine. întreţinere a peştilor din bazine. Pentru stabilire se aplică Pentru stabilire se aplică formula lui Fulton:formula lui Fulton: Cf=Gx100/l3Cf=Gx100/l3

Indicele KiselevIndicele Kiselev Pentru Pentru determinare se fac următoarele determinare se fac următoarele operaţii:operaţii: se măsoară lungimea se măsoară lungimea standard a peştelui;standard a peştelui; se măsoară se măsoară circumferinţa corpului.circumferinţa corpului. K=l/CK=l/C

Eficienţa bioconversiei hraneiEficienţa bioconversiei hranei ((EBHEBH), reprezintă cantitatea ), reprezintă cantitatea procentuală de furaj care se procentuală de furaj care se transformă în spor de creştere. transformă în spor de creştere.


Densitatea prea mare a populaţiei Densitatea prea mare a populaţiei piscicole, oxigenarea insuficientă a piscicole, oxigenarea insuficientă a apei sau calitatea scăzută a hranei apei sau calitatea scăzută a hranei oferite sunt principalele cauze ale oferite sunt principalele cauze ale îmbolnăvirilor. Din acest punct de îmbolnăvirilor. Din acest punct de vedere, cosasul este un peste vedere, cosasul este un peste sensibil la boli, cea mai periculoasa sensibil la boli, cea mai periculoasa boala fiind boala hemoragica.boala fiind boala hemoragica.

Asigurarea condiţiilor de Asigurarea condiţiilor de biosecuritate la nivelul fermei biosecuritate la nivelul fermei trebuie sa fie o prioritate, bolile trebuie sa fie o prioritate, bolile provenind în general din numeroase provenind în general din numeroase surse externe, viruşii şi bacteriile surse externe, viruşii şi bacteriile propagându-se prin diferiţi vectori propagându-se prin diferiţi vectori de infecţie cum ar fi: introducerea de infecţie cum ar fi: introducerea de icre embrionate, larve, alevini şi de icre embrionate, larve, alevini şi puiet din alte bazine contaminate puiet din alte bazine contaminate precum şi apariţia populaţiilor precum şi apariţia populaţiilor piscicole sălbatice intrate odată cu piscicole sălbatice intrate odată cu apa de alimentare sau hrana apa de alimentare sau hrana necorespunzătoare, personalul şi necorespunzătoare, personalul şi vizitatorii, echipamentele, vizitatorii, echipamentele, vehiculele de transport, păsările şi vehiculele de transport, păsările şi animalele acvatice. Pierderile de animalele acvatice. Pierderile de larve, alevini şi puiet de cosaş pot fi larve, alevini şi puiet de cosaş pot fi catastrofale. catastrofale.

Crapul ierbivor (Grass carp)

Documents

Transcript of Crapul ierbivor (Grass carp)