COSURI DE FUM

COSURI DE FUM1. Definiie si rolCosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de caramida, beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la mare inaltime gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul necesar arderii.Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul secolului trecut. Aparitia lor a fost precedata de aceea a cosurilor de beton simplu, carora le-au luat locul datorita avantajelor pe care le prezentau fata de acestea. Dezvoltarea lor nu a fost prea rapida, din lipsa unui sistem unitar de calcul, al modului nesigur de comportare la temperaturi ridicate si mai ales datorita dificultatilor de executie. Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai larg pentru cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in general tronconica a continuat sa constituie o piedica pentru dezvoltare pe cale larga a executarii cosurilor de fum in acest sistem. Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate din beton armat. Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton armat turnat la fata locului, care completeaza scheletul de rezistenta. Aceste cosuri prezinta avantajul unei executii facile, care duce la o scadere a costului manoperei si o sporire a vitezei de lucru, fara a fi necesar un utilaj costisitor.In general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat cele de zidarie de la inaltimi de 50 60 m in sus, inaltimi de la care cosurile de zidarie cer grosimi mari de pereti, devin prea grele si necesita fundatii costisitoare, care incarca foarte puternic terenul de fundatie. Un dezavantaj suplimentar al cosurilor de caramida este ca dau fisuri si din aceasta cauza trebuie prevazute legaturi suplimentare metalice orizontale si uneori verticale. Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune rezistente la toate solicitarile care au loc. Ele au dimensiuni mai reduse; in consecinta au greutati totale mai mici decat cosurile de caramida, si cer fundatii mai usoare. In schimb ele sunt constructii delicate, care cer o atentie sporita, atat in proiectare cat si in executie. Cosurile din beton armat se racesc mai repede decat cele din caramida sau beton nearmat, care au grosimi mult mai mari. Fata de zidaria de caramida, betonul are un coeficient de dilatatie mai mare, ceea ce impune la executie anumite precautii suplimentare. Pe plan national si international, cosurile industriale au fost proiectate si construite pentru a avea durata de viata egala cu cea a platformei industriale pe care sunt amplasate , respectiv de 25-50 de ani . De aceea , se considera ca in conditiile in care este asigurata o mentantanta corespunzatoare, cea mai mare parte a acestor cosuri poate fi exploatata corespunzator chiar pe o perioada mai mare decat durata de viata scontata .

2. Clasificare

A. Dupa diametrul exterior si inaltime, respectiv dupa categoria de instalatie de glisare necesara executiei, conform STAS 8751/90.

Categoria de diametreInaltimea H [m]Instalatii de glisare pentru diametrele [m]

Mici 40-702,30-5,50

Medii 60-120 4,20-9,50

Mari 100-2007-14

Foarte mari 150-3009-18

250-3509,40-20

B. Dupa rolul pe care il au in procesul tehnologic, cosurile industriale pot fi: cosuri de fum cu rol de evacuare in atmosfera a gazelor arse; cosuri de dispersie a gazelor sau particulelor toxice.

C. Dupa temperatura de acces a gazelor evacuate, cosurile se pot clasifica in: cosuri reci: t 80C; cosuri calde: 80C < t 200C; cosuri fierbinti: t > 200 C .

D. Din punct de vedere al executiei, cosurile de fum se clasifica astfel: cosuri de fum realizate din beton armat monolit; cosuri de fum realizate din beton prefabricat; cosuri de fum realizate din metal.

E. Din punct de vedere al formei, se disting: cosuri de fum tronconice; cosuri de fum cilindrice. De asemenea , cosurile de fum au o serie de accesorii precum: centuri de siguranta, balcoane de vizitare, paratrasnet, semnalizare, aparate de masura.

Cosuri de fum din beton armat Cosuri de fum din zidarie de caramida Cosuri de fum din metal

3. Alcatuirea Cosurilor de FumCosurile de fum au urmatoarele parti componente: cosul propriu-zis sau coloana, fundatia, captuseala, termoizolatia, cenusarul, planseul peste cenusa canalul de fum. Cosul propriu-zis sau coloana se realizeaza din zidarie, beton armat sau metal, in functie de inaltime, temperatura gazelor la intrare si de agresivitatea lor. Cosurile din zidarie s-au realizat cu inaltime de pana la 135 m, dar de obicei inaltimea lor coboara pana la 50 60 m.Pentru inaltimi mai mari se utilizeaza betonul armat. Raportul dintre inaltimea cosului si diametrul exterior trebuie sa fie mai mic decat 20. Cosul se armeaza cu bare verticale si inelare. Armaturile inelare se dispun spre interiorul armaturilor longitudinale. Acestea sunt dimensionate pentru preluarea eforturilor de intindere produse in special de variatia de temperatura, iar armatura longitudinala preia eforturi din actiunea vantului, a greutatii proprii, a termoizolatiei. Cosurile de fum se pot realiza din elemente prefabricate asamblate cu stalpi sau samburi din beton armat sau pot fi realizate din clavouri. Canalul de fum al unui cos de fum se amplaseaza sub cota terenului. La cosurile foarte inalte, canalul de fum se amplaseaza la inaltime, pe o structura din beton armat asemanatoare unei estacade.

4. Solutii constructive

I. Cosuri de fum turnate monolit Cosurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri curente, peretii cu grosimea de 15 25 cm, uneori chiar mai mult, in portiunile unde patrund canalele de fum. Ele se armeaza atat orizontal, cat si vertical cu armare dubla. Se utilizeaza armaturi de 8 16 mm diametru cu distante de 10 20 cm. Numai la cosurile foarte inalte, la partea inferioara sunt necesare armaturi mai groase de 16 mm. Armaturile cele mai solicitate sunt cele orizontale asezate in exterior; acestea au rolul de a rezista tendintei de fisurare, ce apare din cauza dilatarii termice. La cosurile mici, armaturile verticale au o importanta redusa, jucand rolul unor armaturi de repartitie, atat timp cat vantul si seismul nu dau momente incovoietoare care sa provoace intinderi in beton. La cosurile mai inalte de 60 m, la partea inferioara apar eforturi de intindere importante din cauza momentului incovoietor provocat de vant si cutremure, armaturile verticale jucind un rol important prin preluarea eforturilor verticale de intindere. Se da o mare atentie dimensionarii, asezarii si jontarii de armaturi, care nu trebuie facute in aceeasi sectiune, ci esalonat pe inaltimea cosului. Betonul se executa de clase ridicate, peste C16/20 cu o granulometrie ingrijita, cu granule de maxim 30 mm. Executarea betonului se face prin vibrare utilizand un beton vartos, vibrat, sau un beton plastic, cu o raspandire medie de 48 50, in cazul in care nu se dispune de instalatie de vibratie.

b. Cosuri prefabricate Exista in prezent mai multe metode de executie de asemenea cosuri. In cele ce urmeaza se vor analiza cateva sisteme mai des folosite. Piesele prefabricate sunt astfel create, incat sa prinda intre ele samburi de beton armat turnat la montarea prefabricatelor si care asigura stabilitatea necesara la sarcinile verticale si orizontale. Acest sistem este recomandabil pentru inaltimi mici de cosuri, cel mult pana la 50 m. Sistemul din figura 2e are avantajul ca reduce cantitatea de beton turnat odata cu montarea prefabricatelor.

Toate aceste sisteme se folosesc la inaltimi mici de cosuri (pana la 60 m) deoarece elementele de beton turnat, inglobandu-se in grosimea prefabricatului, nu pot capata dimensiuni prea mari. Avantajul pe care il prezinta este ca dau in exterior o forma perfect circulara sau poligonala, ceea ce imbunatateste comportarea la actiunea vantului. Pentru cosuri de inaltimi mai mari, se folosesc tipurile indicate in Fig. 3 si Fig. 4. La tipul din figura 3, elementul principal de rezistenta este un cadru spatial alcatuit din stalpi vertical si grinzi inelare orizontale, intre care se aseaza boltarii prefabricati ai cosului. Sistemul nu mai este utilizat in prezent fiind inlocuit cu boltari care prin alcatuirea lor formeaza insasi cofrajul portiunii care urmeaza a fi turnata. Se ajunge astfel la cosurile in clavouri, realizate cuinaltimi de peste 100 m. (Fig. 4)

Pentru reducerea greutatii pieselor prefabricate de la partea de jos a cosului,, poate fi folosit un sistem in care piesele prefabricate sa aiba lungimea pe jumatate cat distanta intre doi stalpi. Un capat al fiecarei piese formeaza o nervura de rezistenta, iar celalalt capat realizeaza legatura intre boltari.

In figura 5, a si b, sunt prezentate doua tipuri de cosuri la care prefabricatele au exclusiv rolul de cofraj pentru masa de beton care se toarna monolit intre ele. Trebuie mentionat ca atunci cand in calcul static se conteaza pe rezistenta la compresiune a prefabricatelor tinand seama de rezistenta mai slaba a mortarului de la rosturi, nu se da in ansamblu betonului turnat si prefabricatelor decat o rezistenta de compresiune de 30 40 kg/cm2. Cand insa se conteaza in rezistenta numai pe betonul turnat monolit intre prefabricate, se tine seama ca existenta prefabricatelor reprezinta o rezerva importanta de rezistenta si se da un spor de rezistenta betonului cu 20 30% fata de cea a constructiilor curente. Orizontal, cosurile prefabricate sunt legate cu inele de armatura din otel-beton asezate intre clavouri sau cu mustati de otel rotund, ce ies din ele. Armaturile orizontale se fac astfel incat sa se acopere lungimea mai multor clavouri, iar intreruperea armaturilor se alterneaza la diferite rosturi. (Fig.6) Cornisele nu sunt necesare la aceste cosuri si se suprima. In schimb, la cosuri foarte inalte se amenajeaza la partea superioara posibilitati de circulatie necesare intretinerii.

5. Zidaria interioara a cosurilor de fumCosurile de beton armat se captusesc in interior cu o camasa izolatoare, pentru ca temperatura mare din interior sa nu ajunga la peretii de beton armat. Aceasta izolare termica se face din caramida refractara sau caramida obisnuita si din diferite straturi izolatoare realizate din goluri de aer, zgura, dialit, etc. Un calcul termic trebuie sa justifice modul de izolare admis.

Oricare ar fi modul de inzidire al cosurilor in vederea izolarii termice, este neaparat necesar ca aceasta inzidire sa fie astfel facuta incat sa aiba posibilitatea de dilatare si miscare la variatiile de temperatura. Un perete de beton armat poate suporta intre cele doua fete, fara pericolul unei fisuri exagerate, o diferenta de temperatura de circa 60oC. Ori prin introducerea izolatiei de protectie se cauta a se obtine tocmai micsorarea de temperatura dorita, intre cele doua fete ale peretelui de beton armat. Captusirea se face in functie de temperatura gazelor introduse. Uzual se zideste o camasa de zidarie refractara in grosime de 12,5 cm. La cosuri foarte mari, peste 70 m inaltime, la primii 20 m precum si la temperaturi foarte mari, se prevede o camasa de zidarie de protectie cu grosimea de 25 cm. Apoi se lasa un spatiu de 5 15 cm pana la peretele de beton armat, care formeaza spatiul izolator propriu-zis si care se umple cu dialit, kiesselgur, zgura granulata de furnal, vata de zgura, etc. Uneori, la cosurile cu temperaturi reduse ale gazelor acest spatiu ramane gol. Trebuie mentionat ca zidaria refractara nu izoleaza termic mai bine dar este mai rezistenta termic decat zidaria obisnuita, care temperaturi inalte se macina. Uneori se foloseste caramida refractara numai pe treimea inferioara a cosurilor, in special la cele mici, iar in rest se foloseste caramida obisnuita. In general, o zidarie de caramida obisnuita nu sufera daca diferenta de temperatura intre cele doua fete ale zidului nu depaseste 200 grade Celsius. Acoperirea de beton a armaturii din piesele de beton armat se lasa de 3 cm, pentru ca eventualele fisuri, care se pot produce in timp in captuseala, sa nu permita gazelor sa atace direct armatura din beton. La prefabricate, aceasta acoperire se poate lasa de 1,5 cm. Ca sa nu apara eforturi suplimentare datorita dilatarii diferite a betonului, fata de captuseala de zidarie din interior, captuseala de caramida se face pe tronsoane de 7 10 m inaltime, care reazema fiecare pe console scoase din peretele de beton armat al cosului. Acest mod de rezemare, cu ingrosarea zidului de beton armat, da rezultate bune numai la temperaturi reduse sub 300 grade Celsius . La temperaturi mai inalte, betonul armat se incalzeste neuniform si se produc zone cu fisuri puternice. In cazul cand intre zidarie si beton se prevede zgura, pentru ca aceasta sa nu se taseze, se scoate cam din 3 in 3 metri un sir de caramizi in consola (Fig.9a) spre spatiul izolant, ca sa il compartimenteze.

Zidaria de protectie se poate rezema si prin bolti tot din zidarie, zidite pe consolele lasate din perete, ca in fig. 9b. Acest sistem este indicat pentru temperaturi foarte inalte. In fig.10 se arata modul de rezemare al zidariei de izolatie in cazul unui cos prefabricat. Aceasta reazema pe grinzi de beton armat prefabricate, care la randul lor reazema pe niste console scoase din stalpii turnati. Pentru ca si grinzile sa poata sa se deformeze liber, ele sunt prinse de console, la un singur capat, cu un dorn metalic. La partea superioara se prevad de obicei deasupra gurii cosului placi protectoare de bazalt artificial, un inel dintr-un beton special, sau o camasa de fonta, care sa reziste la acizii din fum (acid sulfuric). Aceasta camasa de protectie se face cu panta de circa 3% spre interiorul cosului. Uneori se poate utiliza si caramida antiacida care sa apere varful cosului pe ultimii 3 metri. Pe fundul cosului se prevede de asemenea pardoseala din caramida antiacida. Fundul cosului trebuie executat in panta, astfel incat sa permita curatirea cenusii care se depune. Planseul pe care reazema gratarele de fund la cosuri cu temperaturi foarte mari, se face cu reazeme mobile pentru a permite miscari si a anihila eforturile produse prin dilatare neegala.

6. Alcatuirea fundatiilorFundatiile cosurilor se fac in mod obisnuit mai adanci decat fundatiile celorlalte constructii industriale. Ele sunt constructii grele, cu suprafete mici de fundatie si adesea au nevoie un spatiul necesar asezarii canalelor de fum sub nivelul terenului. Cosurile de zidarie si de beton armat de dimensiuni mici pot fi construite pe fundatii de beton simplu nearmat sau beton slab armat. Cosurile mai mari se fundeaza pe placi rotunde de beton armat cu grosime constanta sau variabila, formand radiere rotunde sau poligonale, dupa forma cosului. Aceste radiere ajung cateodata la grosimi foarte mari, 4 5 m, din cauza eforturilor mari de alunecare si forfecare ce apar. Asemenea grosimi de fundatii pot fi realizate si la cosurile foarte inalte, peste 70 80 m inaltime, deoarece la asemenea lucrari e necesar un teren bun de fundare.Armatura radierelor se face din vergele de otel cu diametre pana la 25 mm. Pentru aceste armaturi otelul OL38 da rezultate foarte bune. Armaturile se pun circular si radial in dreptul peretilor cosului si pe doua directii rectangulare in mijlocul placii de radier. Se prevad vergele de armaturi ridicate si agrafe care sa lege straturile de armaturi ale radierului de la partea inferioara si superioara.La cosurile cu inaltimi de 70 80 m se fac fundatii pe placi cu nervuri. Placile se fac cu grosimi de 30 100 cm, iar nervurilor li se da inaltimea permisa de adancimea de fundare si imprejmuirile cosului.

Se pot face astfel nervuri cu inaltimi de 5 7 m si chiar mai mult. Nervurile trebuie bine legate la partea lor superioara cu un inel armat, in grosimea cosului si care e supus la compresiune. La partea inferioara, nervurile intra in radier si sunt legate prin armaturile intinse, circulare ale radierului. Radierul care reazema pe nervuri si pe peretii cosului, se face cu o grosime de cel putin 30 cm. Calculul indica la cosurile mari ca acest radier sa fie mai gros pe portiunea interioara, rotunda a cosului si mai subtire pe portiunile iesite in consola unde nervurile pot fi asezate oricat de apropiat. Un calcul absolut riguros al fundatiilor de cosuri este dificil de facut din cauza marelui numar de ipoteze de incarcare posibil si din cauza neuniformitatii pamantului pe care se fundeaza. Din aceasta cauza cat si din cauza rigiditatii mari ce se da talpilor de fundatii, apare neindicat a se considera fundatia ca o placa elastica si sa se tina seama de deformarile ei. In schimb, se va tine totdeauna seama de continuitatea placii de fundatie in dreptul peretilor cosului si se vat ine seama si de momentele incovoietoare ce se pot naste in peretii cosului din cauza deformarii placii care se fundeaza. 7. Canalul de fumCanalul de fum al unui cos se plaseaza in mod obisnuit sub nivelul terenului , impunind adesea construirea fundatiilor la o adancime mare. Asezarea canalalelor de fum la nivelul terenului, total sau partial, are dezavantajul de a impiedica circulatia in jurul cosului si nu se utilizeaza decat atunci cand cosul este foarte aproape de instalatia de producere a gazelor de evacuat. La cosuri foarte mari, canalele de fum se pun la inaltime, fiind sustinute pe o constructie de beton armat, care are forma unei estacade si care se alcatuieste astfel incat cosul sa aiba asigurate miscarile necesare dilatatiei. Intre cos si canalul de fum se lasa un rost de dilatatie bine inchis prin sicane, care sa nu dea loc la schimburi de aer sau gaze cu exteriorul, dar care sa nu impiedice dilatatia constructiei. Cosurile mari pot fi deservite de doua canale de fum, ceea ce reprezinta si o posibilitate de intretinere si reparatie in timpul exploatarii. Canalele de fum sunt constructii inzidite in interior complet cu caramida refractara sau obisnuita dupa temperatura gazelor de evacuat. La inzidirea canalelor de fum, se vor lasa in zidarie spatiile izolatoare necesare pentru ca zidaria refractara sa se poata dilata in voie si ca betonul armat sa fie aparat de temperaturi prea inalte. In acest scop pereti si plafonul canalului de fum vor fi izolati similar peretelui cosului, tinand seama ca atunci cand canalul de fum e complet ingropat, racirea betonului se face cu mai mare greutate.

8. Executia cosurilor de fumCosurile de fum sunt constructii inalte la care schela de executie este foarte costisitoare. De aceea, pana ce nu s-a pus la punct ececutia cofrajelor alunecatoare, dezvoltarea cosurilor de beton armat turnat monolit a fost tinuta in loc, fiind preferate cosurile de zidarie, care folosesc schele interioare. Cosurile prefabricate sunt mai usor de executat, executia lor apropiindu-se mult de cea a cosurilor de caramida, caramida reprezentand ea singura, cel mai simplu prefabricat. In ultimul timp insa, a luat o mare extindere, folosirea cofrajelor alunecatoare, care nu reazema pe schela, ci pe partea de cos executata in prealabil, suprimandu-se astfel complet schela exterioara si reducandu-se instalatia interioara la un bob pentru transportul betonului si a diferitelor materiale.

a. Cofraje alunecatoare pentru cosuri cilindrice Sunt formate din 2 cilindri de lemn de aproximativ 1,00 1,20 m inaltime, intre care se toarna peretii de beton. Cei 2 cilindri sunt suspendati de o serie de cadre de lemn prin care trec niste vinciuri de o forma speciala. Aceste vinciuri reazema pe betonul peretilor, prin intermediul unei armaturi verticale, alcatuita din vergele groase de 25 30 mm care ies din beton.

Platforma de lucru reazema tot pe cilindri de cofraje. (Fig. 16) Piesele principale sunt vinciurile amintite. Acestea sunt tevi filetate la exterior prin care sunt trecute tijele verticale de sustinere. La partea lor de jos, se monteaza o piesa independenta, care se fixeaza strans de tije, astfel incat formeaza un opritor pentru teava filetata. Peste teava se aseaza o piulita puternica de care este legat cadrul care sustine tot cofrajul si platforma, iar la partea superioara, de teava, se fixeaza o parghie care o poate roti. Prin rotire, teava filetata capata o miscare de inaintare, care insa nu este permisa de piesa de fixare. Asa fiind, ea ramane pe loc si ceea ce avanseaza este piulita cu tot cadrul agatat de ea. In acest mod cofrajul se ridica. Fiecare vinci se roteste pe rand un sfert de tura, astfel incat platforma se ridica uniform. Pentru ca, prin rotirea in acelasi sens a vinciurilor, cofrajul sa nu sufere o torsiune, jumatate din vinciuri au rotirea la stanga si jumatate la dreapta. Dupa ce piulita a parcurs tot filetul tevii, teava se roteste in sens invers pana ce piulita ajunge din nou la partea inferioara a filetului. Aceasta operatie se face pe rand la fiecare vinci pentru a nu dezechilibra platforma si cofrajul. Apoi presa de fixare se muta mai sus, se fixeaza pe tija, teava este invartita in continuare in piulita sa si astfel cofrajul inainteaza. Viteza unui asemenea cofraj poate atinge 2 3 m pe zi, in functie de viteza de intarire a betonului. b. Cofraje reutilizabile pentru cosuri de fum conice In interiorul cosului se face o schela din panouri prefabricate. Cofrajul cosului este de data aceasta metalic. Se foloseste o camasa exterioara si una interioara, intre care se toarna peretii de beton. Cele doua camasi inalte in jur de 2,5 m sunt formate din panouri dreptunghiulare si panouri trapezoidale, care dau forma tronconica dorita cosului si sunt atarnate de schela interioara prin palane care le pot trage in sus. Panourile care formeaza camasa, au joantele intarite prin corniere care permit legarea lor intre ele prin buloane. Panourile de capat nu asemenea corniere la joanta comuna si prin aceasta permit un joc al diametrului camasii, obtinut prin suprapunerea celor doua capete de tabla ale panourilor.Pe masura ce, odata cu inaltimea, diametrul cosului scade, cele doua capete se suprapun tot mai mult si apoi, incet, incet, se elimina cate un panou dreptunghiular. Daca trebuie modificata pe drum conicitatea cosului, se elimina un panou trapezoidal sau se introduce un panou de tip special. Acest lucru trebuie prevazut in proiect, aratandu-se exact panoul ce se scoate si in ce punct anume. Dupa ce se toarna un tronson de cos intr-un astfel de cofraj, buloanele acestuia se slabesc si camasa este trasa in sus tot cu ajutorul palanelor, agatate de schela interioara, care se inalta odata cu cosul si inaintea lui. Apoi se strang din nou buloanele si se fac petrecerile cerute de panta cosului. Pe timp de iarna tot cofrajul inclusiv platforma respectiva se imbraca intr-o baraca, astfel incat operatia de betonare poate continua.Principala preocupare in timpul executiei cosurilor trebuie sa fie mentinerea verticalitatii cosului, controlata atat cu firul cu plumb cat si cu ajutorul aparatelor topografice de precizie. Axul cosului se materializeaza printr-un reper metalic, care se aseaza in centrul fundatiei cosului de fum. Din acest punct se verifica incontinuu verticalitatea cosului si circumferinta respectiva. Trebuie remarcat ca o deviere foarte mica de la axul teoretic al cosului se observa imediat, iar aspectul cosului lasa de dorit. Pentru ca schela interioara sa poata rezema in conditii bune se recomanda ca eventualele plansee sau pereti despartitoride la baza cosului sa se execute dupa terminarea cosului intreg. Consolele de beton pe care se aseaza captuseala de izolare termica, se executa facand camasa interioara din doua tronsoane pe verticala, in timp ce camasa exterioara se face dintr-un singur tronson de circa 2,5 m inaltime. Printr-o inclinare favorabila a tronsonului superior, se pot realiza consolele dorite (Fig. 18).

c. Executarea cosurilor din elemente prefabricate Din elemente prefabricate se executa cosuri care au fata vazuta gata finisata din prefabricate si cer cel mult o rostuire in exteriorul cosului. Prefabricatele se executa de preferinta in cofraje metalice, pe mese vibrante. Se va utiliza un beton B200 B300. Grosimea pieselor prefabricate se face de obicei in functie de calitatea ce poate fi asigurata in executie; la cofraje metalice, cel putin 4 cm, iar la cele din lemn, cel putin 6 cm. Greutatea pieselor prefabricate este in functie de utilajul disponibil; recomandabil insa ca aceste piese sa fie mai usoare de 200 kg ceea ce permite executia cu un utilaj putin costisitor. Mortarul de inzidire al prefabricatelor se va face puternic, va avea cel putin rezistenta de 200 kg/cm2 si o granulometrie studiata, nisipul fin gruntos si asortat cu granule pana la 7 mm dimensiune maxima. Cantitatea de ciment prevazuta este de 500 600 kg la metru cub de nisip. Pentru mortare se instaleaza in centrul cosului un bob de ridicare. Montarea este rapida. La un cos de 3 4 m diametru o echipa alcatuita din sef montor, un fierar si 5 muncitori, la o inaltime de 60 80 m de la teren, poate monta pe zi 1,20 2,00 m de cos, lucrand la montaj 6 ore pe zi.

PROTECTIEI ANTICOROZIVE SI IZOLATIEI TERMICE LA COSURILE DIN BETON ARMAT MONOLIT

* PREVEDERI GENERALE* TERMINOLOGIE DEFINIII* DATE DE PROIECTARE* MATERIALE* ALCTUIREA I DIMENSIONAREA IZOLAIEI TERMICE* ALCTUIREA I DIMENSIONAREA STRUCTURII DE PROTECIE ANTICOROZIV* VERIFICAREA I CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE, CONTROLUL, NTREINEREA I REPARAIA LUCRRILOR* MSURI PRIVIND PROTECIA MUNCII I PREVENIREA INCENDIILOR* Anexa 1 - STRUCTURA PROTECEI ANTICOROZIVE I A IZOLAIEI TERMICE LA COURILE DIN BETON ARMAT MONOLIT* Anexa 2 - TEHNOLOGII DE EXECUIE A PROTECIILOT ANTICOROZIVE I A IZOLAIEI TERMICE* Anexa 3 - UTILAJE, DISPOZITIVE l SCULE* Anexa 4 - DIMENSIONAREA IZOLAIEI TERMICEDupa rolul pe care il au in procesul tehnologic, cosurile industriale pot fi: - cosuri de fum care au rolul de a imprastia in atmosfera gazele rezultate din arderea combustibililor. - cosuri de dispersie a gazelor rezultate din procese tehnologice industriale.Protectia anticoroziva se prevede:- la exterior si- la interior.Izolatia termica este necesara pentru a asigura structurii de rezistenta conditiile privind:- temperatura pe suprafata interioara si- diferenta maxima de temperatura admisa intre suprafata interioara si exterioara a betonului armat.Proiectantul structurii de rezistenta din beton va lua masuri pentru a nu permite fisurarea betonului, fisuri prin care gazele pot veni in contact cu armatura.Protectia anticoroziva a fundatiei se stabileste in functie de gradul de agresivitate naturala a terenului in care se amplaseaza cosul, pe baza prevederilor din Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, indicativ C 140-86 si STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei.Prezentele norme tehnice nu se refera la protectia canalului de fum sau gaze aferent.Cosurile industriale din beton armat monolit pot fi:- cosuri simple, la care tubul de evacuare a gazelor este alipit trunchiului portant si reazema pe acesta prin intermediul unor console(fig. 1,2) sau cosuri fara tub de evacuare;

fig. 1fig. 2

- cosuri duble (cu spatiu vizitabil, la care intre trunchiul portant si tubul de evacuare a gazelor este prevazut un spatiu de aer, ventilat natural(fig. 3,4);

fig. 3fig. 4

Pentru partile componente ale unui cos industrial se folosesc urmatoarele denumiri si definitii:- trunchiul portant tubul exterior de rezistenta din beton armat, format din trunchiul portant curent si soclu;- structura interioara este proprie cosurilor duble si reprezinta structura prin care tubul de evacuare a gazelor reazema pe trunchiul portant;- virful cosului (coronament) extremitatea superioara a trunchiului portant prevazuta in general cu o placa inelara de inchidere care acopera spatiul dintre trunchi si tubul de evacuare a gazelor;- tubul de evacuare a gazelor tub situat in interiorul cosului, de forma cilindrica sau tronconica, care limiteaza spatiul de scurgere a gazelor prin cos si are rolul de a asigura protectia trunchiului portant fata de agresivitatea chimica si termica a gazelor.In interiorul aceluiasi cos se pot dispune unul sau mai multe tuburi de evacuare. (fig. 5)

fig. 5 fig. 14

- pereti despartitori (diafragme) pereti interiori dispusi la baza cosului, in cazul cosurilor in care converg mai multe canale pentru a separa fluxurile de gaze(fig. 2, 4);- cenusar spatiu amenajat sub zona golurilor de intrare a canalelor, de regula la cota 0,00, in care se asigura colectarea si evacuarea particulelor solide din gaze si eventual condens;- palnia de cenusa element de rezistenta tronconic amenajat sub zona golurilor de intrare a canalelor, la cativa metri deasupra cotei 0,00 in care se asigura colectarea si evacuarea particulelor solide din gaze si eventual condens. (fig. 14)

ALCATUIREA SI DIMENSIONAREA STRUCTURII DE PROTECTIE ANTICOROZIVA

Alcatuirea si dimensionarea protectiei anticorozive va avea, in vedere asigurarea protectiei structurii de rezistenta.Dimensionarea structurii de protectie anticoroziva se face avand in vedere urmatoarele:a) tubul de evacuare a gazelor este autoportant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant.b) tubul de evacuare a gazelor se realizeaza din caramizi sau piese trase de gresie ceramca antiacida sau din produse refractare silico-argiloase antiacide ale caror dimensiuni se stabilesc prin calcul:c) pentru pardoseli, unde se colecteaza condensul acid si cenasa, grosimea se stabileste in functie de solicitarile mecanice la care este supusa;Proiectantul de specialitate va solicita urmatoarea alcatuire a infrastructurii pardoselii:- strat de rupere a capilaritatii din piatra sparta sau pietris, in grosime de 20 cm, bine compactat;- strat de nisip, de 2 cm grosime, compactat si impregnat cu vopsea de tipul Asmoplex sau V 903;- strat hidroizolant dintr-un strat de panza bitumata peste un strat de mastic de bitum cald;- strat de beton de egalizate, marca Bc 20, in grosime de 10 cm, turnat cu rosturi umplute cu mastic de bitum;Este obligatorie utilizarea cimentului rezistent Ia sulfati;

VERIFICAREA SI CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE, CONTROLUL, INTRETINEREA SI REPARATIA LUCRARILOR

Controlul si verificarea lucrarilor de curatire a suprafetelor de beton si metal.Calitatea suprafetelor de beton armat se verifica in conformitate cu Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente", indicativ C 56-85.Se urmareste ca structura sa fie omogena si continua, iar rezistenta si gradul de impermeabilizare al betonului sa corespunda valorilor impuse prin proiectul de executie.Controlul aderentei tencuielilor se face prin ciocanire. In cazul in care tencuiala suna a gol, aceasta se indeparteaza si se reface.Verificarea pregatirii suprafetelor metalice se face conform STAS 10166/1-77.Verificarea calitatii protectiilor in timpul executiei lucrarilor.

Dupa verificarea executiei fiecarui strat este obligatoriu incheierea procesului verbal de receptie calitativa a lucrarii respective semnat de executant si beneficiar.Calitatea materialelor se verifica conform standardelor sau normelor in vigoare. Este interzisa utilizarea materialelor fara certificate de calitate sau cu termen de valabilitate expirat.Verificarea calitatii fiecarui strat de protectie peliculara se face vizual si trebuie sa fie continuu, uniform, aderent, lipsit de basici, incretituri, exfolieri. Aplicarea foliei de Butarom sau a foliei multistrat din PVC, este corect executata daca pe suprafata nu apar bule sau umflaturi. In cazul aparitiei acestor defecte, folia se inteapa si se preseaza cu un cutit cald, dupa care se aplica prin lipire un petec ale carui margini se sudeaza de stratul de baza cu aer cald.Controlul zidariei anticorozive consta din:- verificarea continuitatii pantei executata conform detaliilor din proiect;- Verificarea orizontalitatii fiecarui rand de zidarie cu ajutorul nivelei si a dreptarului;- Verificarea ca rosturile unui rand sa fie decalate fata de rosturile randului precedent;- Verificarea intaririi chitului prin zgarierea cu un cui de otel;Verificarea aderentei placajelor anticorozive la pardoseala si coronament se face prin ciocanire - unde sufletul nu este clar, metalic se procedeaza la inlocuirea placilor sau caramizilor neaderente.Verificarea protectiei anticorozive aplicata pe suprafete metalice se face conform Instructiunilor tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice", indicativ C 139-87.Verificarea stratului termoizolator se face vizual urmarind sa fie realizat din elemente intregi sau din fractiuni taiate adecvat pentru ca stratul sa fie continuu si fiecare in el trebuie sa fie asigurat prin infasurare cu sarma zincata si apoi cu plasa de rabitz.

Verificarea si receptia lucrarilor

La receptia finala a cosului se verifica procesele verbale de receptie calitativa incheiata pe parcorsul executiei lucrarilor. De asemenea se face o verificare vizuala de ansamblu.

Controlul, intretinerea si reparatia lucrarilor de protectii anticorozive si izolatie termicaVerificarea protectiei anticorozive si a izolatiei termice se va face periodic si cu ocazia opririi instalatiilor tehnologice, in acest scop beneficiarul va solicita personal de specialitate.Degradarile constatate se vor prezenta proiectantului de specialitate in vederea elaborarii solutiei de remediere.Reparatiile trebuie executate de unitati dotate cu echipament si personal corespunzator.

STRUCTURA PROTECTEI ANTICOROZIVE SI A IZOLATIEI TERMICE LA COSURILE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Pentru cosuri de fum simple elemntele protejate:

-Suprafata exterioara a trunchiului portant se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de epoxi gudron sau produse cloro-prenice.Numar minim de straturi ,exclusiv amorse, este de 2,iar pentru lom la varf este de 5 straturi.

-Suprafata interioara a trunchiului portant se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice sau pe baza de rasini clorvinilice.Numar minim de straturi ,exclusiv amorse, este de 4,iar pentru lom la varf si pentru console este de 5 straturi.

-Tubul de evacuare a gazelor se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie din caramizi de ceramica antiacidica,sau din piese trase din gresie ceramica sau din produse refractare silicoargiloase,antiacide,format pana ,fixate in chit organic. Se recomanda ca in zona de intrare a canalelor sa fie de minimum 250 mm grosime.Pentru caramiziIe si piesele trase din gresie rezistenta la soc termic trebuie sa fie de min. 8 cicluri la 200-2200C.Tubul de vacuare a gazelor este alcatuit din tronsoane. Fiecare tronson este auto-portant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant. Intre doua tronsoane de zidarie se lasa un rost de dilatare corespunzator cu inaltimea tronsonului si cu inaltimea tronsonului si cu temperatura gazelor, care se etanseaza cu snur de azbest si cu tabla de plumb pentru a feri structura interioara de influenta temperaturii si de actiunea agresiva a gazelor. In functie de temperatura si compozitia gazelor, proiectantul poate inlocui tabla de plumb cu un alt material.Izolatia termica se realizeaza din placi de sticla spongioasa fixate intre ele cu chit anorganic sau izolatie termica din produse granulare.

- Pereti interiori despartitori (diafragme) se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie de 250 mm grosime din caramizi de gresie ceramica antiacida sau din piese trase din gresie ceramica, sau din produse refractare silicoargiloase antiacide, fixate in chit anorganic sau din beton armat protejat anticoroziv. Se executa in cazul cosurilor in care converg mai multe canale de gaze pentru a separa fluxurile de gaze .Se executa pe o inaltime care sa depaseasca nivelul golurilor de intrare a canalelor de gaze.

- Varful cosului (coronament suprafata exterioara a placii inelare de inchidere) se utilizeaza ca protectie anticoroziva mecanica in dublu strat din produse de bazalt topit si recris-talizat sau din caramizi de gresie antiacida po-zate si rostuite in chit pe baza de rasina fenolica, pe suport amorsat.Se va asigura o panta de 2-4%.

-Pardoseala canalul si basa de colectare a solutiilor agresive se utilizeaza protectie anticoroziva mecanica din produse de bazalt topit si recristalizat, sau din caramizi de gresie ceramica antiacida pozate in chit Rexidur R sau Oramin C si rostuite cu chit pe baza de rasina feno-lica, pe un strat izolant anticoroziv lipit cu mastic de bitum. Se va asigura o panta de 2-4%. Grosimea protectiei se sta-bileste, in functie de solici-tarile mecanice

- Confectii meta-lice aferente cosului se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice, sau produse clorpropenice, sau produse perclor-vinilice. Este obligatoriu pregatirea suprafetei prin sablare. In cazul protectiei cu produse pe baza de rasini epoxidice, primele doua straturi vor fi din grunduri de miniu de plumb.In cazul protectiei cu produse cloropropenice, primele doua straturi vor fi: un strat grund de miniu de plumb pe baza de ulei si un strat grund de miniu de plumb. In cazul utilizarii produselor perclorvinilice se aplica un strat de grund din miniu de plumb pe baza de ulei si un strat de grund din amestec de miniu de plumb pe baza de ulei (90 parti) si email perclorvinilic (10 parti). Numarul de straturi de vopsea sau email va fi de minimum 3.

Pentru cos dublu (cu spatiu vizitabil) elemntele protejate:

- Suprafata exte-rioara a trun-chiului portant se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de epoxigudron sau produ-se cloroprenice . Numarul minim de straturi, exclusiv amorsa este 2 si pentru lom de la varf este de 5 straturi.

- Suprafata interioara a trun-chiului portant (trunchiul portant curent si soclu) se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice sau pe baza de rasini perclor-vinilice. Numarul minim de straturi, exclusiv amorsa este 4 si pentru lom de la varf este de minim 6 straturi.

- Tubul de evacuare a gazelor se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie din caramizi de gresie ceramica anti-acida sau din piese trase din gresie ceramica anti-acida sau din produse refractare silico argiloase, anti acide, format pana fixate in chit anorganic. Grosimea zidariei se stabileste de proiectant. Se recomanda ca in zona de intrare a canalelor sa fie minimum 250 mm grosime. Pentru caramizile si piesele trase din gresie rezistenta la soc termic trebuie sa fie de min. 8 cicluri la 200-2200C. Tubul de evacuare a gazelor este alcatuit din tronsoane. Fiecare tronson este auto-portant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant.Intre doua tronsoane de zidarie se lasa un rost de dilatare corespunzator cu inaltimea tronsonului si cu temperatura gazelor, care se etanseaza snur de azbest si cu tabla de plumb pt a feri structura interioara de influenta tempe-raturii si de actiunea actiunea agresiva a gazelor. In functie de temperatura si compozitia gazelor, proiectantul poate inlocui tabla de plumb cu un alt material. Izolatia termica din placi de sticla spongioasa fixate intre ele cu chit anorganic.

- Pereti interiori despartitori (diafragme) se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie de 250 mm grosime din caramizi de gresie ceramica antiacida sau din piese trase din gresie ceramica, sau din produse refractare silico argiloase antiacide, fixate in chit anorganic sau din beton armat protejat anticoroziv. Se executa in cazul cosurilor in care converg mai multe canale de gaze pentru a separa fluxurile de gaze .Se executa pe o inaltime care sa depaseasca nivelul golurilor de intrare a canalelor de gaze.

- Varful cosului (coronament suprafata exterioara a placii inelare de inchidere) se utilizeaza protectie anticoroziva mecanica in dublu strat din produse de bazalt topit si recris-talizat sau din caramizi de gresie antiacida po-zate si rostuite in chit pe baza de rasina fenolica, pe suport amorsat.Se va asigura o panta de 2-4%.

-Pardoseala, ca-nalul si basa de colectare a solutiilor agresive se utilizeaza protectie anticoroziva mecanica din produse de bazalt topit si recristalizat, sau din caramizi de gresie ceramica anti- acida pozate in chit Rexidur R sau Oramin C si rostuite cu chit pe baza de rasina feno-lica, pe un strat izolant anticoroziv lipit cu mastic de bitum. Se va asigura o panta de 2-4%. Grosimea protectiei se stabileste, in functie de solicitarile mecanice.

- Confectii metalice aferente cosului se utilizeaza protectie anticoroziva peliculare cu produse pe baza de rasini epoxidice, sau produse clorpropenice, sau produse perclor-vinilice. Este obligatoriu pregatirea suprafetei prin sablare. In cazul protectiei cu produse pe baza de rasini epoxidice, primele doua straturi vor fi din grunduri de miniu de plumb.In cazul protectiei cu produse cloropropenice, primele doua straturi vor fi: un strat grund de miniu de plumb pe baza de ulei si un strat grund de miniu de plumb. In cazul utilizarii pro-duselor perclorvinilice se aplica un strat de grund din miniu de plumb pe baza de ulei (90 parti) si email perclorvinilic (10 parti). Nr de straturi de vopsea sau email va fi de min. 3.TEHNOLOGII DE EXECUTIE A PROTECTIILOT ANTICOROZIVE SI A IZOLATIEI TERMICEPentru realizarea unei protectii anticorozive de calitate, suprafata de beton trebuie sa nu prezinte parti friabile, fisuri, crapaturi sau defecte de turnare (segregari, goluri).Daca este necesara corectarea suprafetei de beton, aceasta se realizeaza cu tencuiala din mortar de ciment fara adaos de var, dar cu adaus de 5% aracet E 50 fata de cantitatea de ciment. Aderenta acestui strat se asigura prin aplicarea pe suprafata de beton proaspata.In cazul in care corectarea suprafetei de beton nu se executa pe betonul proaspat, este obligatorie curatirea si udarea prin tufuire, cu apa.Aderenta stratului de tencuiala se verifica dupa intarire, prin ciocanire. Daca sunetul nu este clar, metalic, stratul de tencuiala se indeparteaza si se reface.In afara de cele mentionate mai sus, se verifica:- trecerile de la suprafata verticala Ia suprafata orizontala sa fie facute prin racordari cu raza de minimnm 5 cm;- trasarea si realizarea corecta a pantelor prevazute in proiectul de rezistenta;- aspectul suprafetei de beton trebuie sa fie fie driscuita;Pregatirea suprafetei de beton in scopul aplicarii protectiei anticorozive se face prin curatire cu perie de sarma, prin sablare cu electrocorindon sau cu nisip cuartos, sau prin periere mecanica, aceasta in functie de starea suprafetei.Dupa indepartarea particulelor neaderente si a prafului, eventualele pete de grasime se indeparteaza, prin tamponarea suprafetei cu deseuri de bumbac imbibate cu toluen, sau acetona.Lucrarile de protectii anticorozive pot incepe dupa asigurarea urmatoarelor conditii:- umiditatea maxima a suprafetei suport impusa de materialul de protectie;- umiditatea relativa a aerului inconjurator, maximum 65% ;- temperatura aerului inconjurator, minimum +150C;- asigurarea ventilatiei si a iluminatului ;- montarea instalatiei de ridicat materiale;- montarea platformei de lucru;In continuare se prezinta tehnologia de executie a protectiilor anticorozive si a izolatiei termice pentru fiecare element al cosului.

Suprafata exterioara si interioara a trunchiului portant din beton armatPe suprafata de beton se aplica prin pensulare energica primul strat al protectiei peliculare.Urmatoarele straturi se aplica prin pensulare sau prin pulverizare.Intervalul de aplicare imtre straturi este in functie de materialul utilizat si de temperatura de aplicare, fiind de maximum 24 ore.In eventualitatea ca aplicarea a fost intrerupta o perioara de timp, pelicula anterior aplicata se desprafuiestesi se degreseaza cu toluen.

Structura interioaraSuprafata de beton desprafuita, si degresata se amorseaza prin tufuire, dupa care se aplica masa de spaclu in grosime de 3 mm.Intervalul de aplicare intre stratul de amorsa si masa de spaclu este indicat de catre furnizorul de materiale.Precizam ca este necesara respectarea riguroasa a retetelor de preparare a materialelor din fisele tehnice respective.

Tubul de evacuare al gazelorDupa sortarea caramizilor in scopul eliminariii celor cu stirbituri la muchii si colturi, acestea se desprafuiesc si se degreseaza (daca este necesar), dupa care se fiseaza in chit Arnolex FH (TK) sau chituri similare din import (Hoechst etc.), preparate conform retetelor indicate de furnizor.Pozarea caramizilor se face cu rosturi pline, de 4 mm latime. Chitul se aplica pe fata de pozare a caramizii si pe muchiile laterale care vin in contact cu caramida urmatoare, cu spaclu, prin intindere de la un capat la celalalt pentru a indeparta aerul prins intre stratul de chit si suprafata respectiva a caramizii.Caramida se aseaza si se preseaza langa caramida pozata anterior; excesul de chit refulat din rosturi se indeparteaza imediat.Pentru executia unui tronson se traseaza cu sarma, sau sfoara, panta prevazuta in detaliu.Executia zidariei se face pe inele complete a caror inaltime nu va depasi 1,5 m in 24 ore.In timpul executiei unui tronson, fiecare inel este deplasat spre interiorul tubului cate 1 - 1,5 mm fata de inelul anterior si trebuie sa depaseasca tronsonul inceput pe urmatoarea consola (grinda inelara) cu cca. 0,260 m.Este obligatoriu ca intre fata superioara a ultimei caramizi din tronsonul executat si fata inferioara a caramizii cu care se realizeaza al saselea inel al tronsonului urmator sa se asigure distanta specifica in proiect si reprezentand rostul de dilatare (fig. 6, 8, 9).

fig. 6fig.8Rostul de dilatare se etanseaza cu snur de azbest pe o adancime de cca. 50 - 80 mm, dupa care se protejeaza cu tabla de plumb (fig. 6,8).In functie de temperatura si compozitia chimica a gazelor, tabla de plumb se poate inlocui cu un alt material nominalizat de proiectantul de specialitate.La cosurile simple, pentru a fi asigurata ventilatia spatiului dintre trunchiul portant si tubul de evacuare a gazelor, acesta se distanteaza fata de trunchiul portant cu cca. 100 mm (fig. 6).In cazul cosurilor duble (cu spatiu vizitabil), la fiecare tronson al tubului de evacuare gaze, pe circumferinta, se lasa goluri de ventilatie cu dimensiunile de 250x200 mm, distanta intre goluri fiind de 250 mm.De asemenea, atat la cosurile simple cat si la cosurile duble (cu spatiu vizitabil), pe inaltimea fiecarui tronson, Ia fiecare 2,0 m se executa un inel cu grosimea minima egala cu grosimea zidariei plus grosimea stratului asigurandu-se astfel sustinerea acestui strat (fig. 10).Tubul de evacuare a gazelor va depasi coronamentul din beton armat cu cca. 0,400-0,500 m. (fig. 7, 11).

fig. 7fig. 9

Dupa realizarea zidariei, rosturile se pensuleaza cu solutie de acid sulfuric 20%, care se prepara prin amestecarea, unui volum de acid concentrat cu patru volume de apa. Este preferabila o solutie alcoolica de 20% acid sulfuric, preparata cu alcool etilic industrial avand avantajul ca rosturile se usuca repede.Se atrage atentia ca realizarea amestecului se face turnand cate putin acid in apa.Operatia de pensulare se face de 2-3 ori, cu precizarea ca pensularea urmatoare sa se faca dupa uscarea celei anterioare.

Varful cosului (coronament)Suprafata support desprafuita si degresata (daca este necesar), se amorseaza cu doua straturi de amestec in vopsea Asmoplex L1 (50 parti) cu lac sau cu email perclorvinilic (50 parti).Dupa intarirea amorsei se pozeaza primul strat de caramizi, in prealabil sortate si desprafuite. Chitul se aplica pe suprafata support, pe fata de pozare a caramizii si pe muchiile laterale.Grosimea chitului de pozare va fi de 7 mm 7mm latime. Adancimea rosturilor va fi de cca. 15 mm si vor fi umplute cu chit dupa 24 de ore de Ia pozare, in prealabil rostirile vor fi desprafuite.Inelele de caramizi vor fi decalate intre ele cu o jumatate de caramida.Stratul al doilea se executa dupa intarirea chitului din primul strat si cu rosturi decalate fata de primul strat (fig. 7, 11).

fig. 10fig. 11

PardosealaSuprafata support curatita si desprafuita se amorseaza cu Asmoplex L1 sau vopsea V 903. Dupa intarirea amorsei, se lipeste stratul izolant, desprafuit si degresat, cu mastic de bitum preparat din bitum cu punct de imnuiere scazut.Suprafata foliei se desprafuieste si se degreseaza cu toluene, dupa care se aplica chitul de pozare (Rexidur R sau Oramin C) in care se pozeaza caramizile avand chit pe fata de pozare si pe muchiile laterale pe o inaltime egala cu grosimea caramizii minus 15 mm de la fata vazuta, chit.Rosturile dintre caramizi vor fi de 8 mm latime si vor fi decalate intre randuri.Dupa 7 zile de la pozare, rosturile se curata, se sufla cu aer comprimat, se degreseaza cu toluen si se umplu cu chit pe baza rasina fenolica.

Izolatia termicaSe executa in paralel cu tubul de evacuare a gazelor, separarea fiind asigurata cu un strat de carton ondulat (fig. 6, 11).La cosurile duble (cu spatiu vizitabil) fiecare inel al stratului termoizolator se leaga cu sarma zincata protejata cu grunduri sau vopsele acticorozive, sau cu sarma de conductori imbracata in teaca de PVC.Stratul termoizolator se infasoara cu plasa de rabitz.Montarea placilor de sticla spongioasa se face cu latura lunga in pozitie verticala.

Confectii metaliceSe sableaza, se desprafuiesc si se aplica sistemul de protectie din anexa 1.

UTILAJE, DISPOZITIVE Sl SCULE1. Platforma mobila de lucru2. Instalatie de ridicat materiale si persoane3. Instalatie de sablare4. Polizor flexibil cu as flexibil5. Termometru6. Fir cu plamb7. Nivela8. Cantar cu greutati9. Galeti zincate10. Pensule late11. Spacluri din otel inoxidabil12. Cutit izolator13. Cancioc14. Mistrie15. Lansete din otel inoxidabil16. Ciocan de lemn17. Ciocan metalic18. Perii de sarma19. Distantieri din material plastic