CorneliaBlaga-Brediceanu

ryr9 | ;916-rglg I tglg-rg4o I 1959 -t96o

Edigia a doua,

ingrijiti, revizuti gi comentatide Dorli Blaga

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

Notd asupra ediyiei

Introducere

Jurnalul din r9r9intre Viena si Berna, ry36-r937Berna r%7 .

Portugalia, l938 ,

Portugalia, 1939 .

Rominia, ry4o fty9lCluj, mai r939-septembrie r94oClq, ry19. Jurnalul traducerilor din limba englezi,

ADDENDAFragmente din interviurile lui Dorli Blagacuprof, univ.DoraPavel . ....... 16r

,,Ea era Blaga. Sau in jurul lui Blaga..." , . . . . . t6r,14.m" jucat piesa Cruciada copiilor

7

9

3r

4261

ro3

u6fi7I2Ir4r

cu pipugi din plastilini" . . .

Proces-verbal de Depozitia unui marrorScrisoarea adresati de Cornelia Brediceanu

ln ro ocombrie r9r8 profesorului Sextil PugcariulaUniversitateadinCerniugi ........r8g

Scrisori inedite ale ambasadorului Lucian Blaga . . . . . . . . . r9o

172

r8t

F

Jurnalul din r9r9

r9r9. In r mai, cAnd nici un autotaxi, nici un metro sinici alte mijloace de comunicatie nu funcgionau la Paris,am plecat la Gara de Lyon unde ne-am adunat r3 jurnaligtica si lulm parte la o excursie de propagandi in Italia. Toflau venit plouagi, eu eram de asemenea condamnati sd facdrumul pe jos pini.la gafi, dacd, in ultimul moment nucipitam automobilul D-lui Britianu - automilirar, incare de altfel nu-s admise damele; cu o palirie de-a luiCaius, cu mantaua militari. a lui Pillat gi cu un bacsis bun,totugi am reqit. Ultima con...1 popoarelor tinere gi vigu-roase. La z h am plecat din Paris. Satele din Franga pecari le-am mai vizut inainte de a se intuneca m-au im-presionat cu chic-ul care-l au, chiar si multe din cele maimici case. Noaptea arn ffecut granita, dar n-a trebuit sine sculim, ca la graniEa elvetiani, acum o si.ptimAni, pt.pafaport. Cu toate acestea, noaptea asta petrecuti inwagon-lit n-a fost buni - am dormit riu si putin. Dimi-neal:-(z mai) am sosit la Turin si acum, sub un cer albastru,vid Italia. La stinga noastri cu girul alb al Alpilor, gribimspre Milano. in trec.re, am vizutturnurile splendide ale

r. Aici se vede clar o pagini rupti de Mama, poate mulgi aninai tirziu, de teama unei perchezitii.

32 CORNELIABLAGA.BREDICEANU

unei biserici din Novara. in doui ceasuri nu pofi vedea

mult [...], Arena, cetatea lui Sforza, Arcul de pace'.Scala'

statuile lui ttonardo; Garibaldi etc. Mi-a plicut mult' Voi

ctuta ocazia si vid ct rfugazin doui-trei zile oraqul' De

.rn* ,itgnri vedeam ,rrli ,r,ult, dar aga am pierdut al

treilea ..L .,.t feacuri. in schimb insi am gustat un vin

rogu de Chianti minunat. in drum spre Padua, am ffecut

p. l" Br.r.ia, cu o citadeli frumoasl care se inilga in mij-

io.,rl or4ului, apoi pe laVerona lui Romeo ;iJulieta' apoi

[pe la] Vicenra'gi lacul Garda. Seara, la gara.din.Padua'

,i.-"rl-4,.pt"t doi colonei italieni, ne-au dus de la hotelul

unde am Acut intii pulini toilettela un restaurant unde

ne-au oferit o cini fo"ir. buni. Dupi ce am scris ["']'am venit intr-o preumblare foarte frumoasi pini la hotel

prin ora;ul aces; vechi, italian, cu strizile lui inguste ';i cu

,id,rril. ici-colea sParte de gloangele avioanelor boge' MAine

mergem in auto pe frontul de la Piave'

7 mai rgrg.Impresiile de azi sunt aia de multe' incit

ar trebui si scriu un.,olum fatl,ale isprivi complet' Dru-

mul pe care l-am parcurs l-am insemnat Pe -tt"ol' 9". +autoi"n.ia, irlHP, am plecat la 8'3o de la hotel' Colo-

nelul ne-a .orrd,r, in primul auto, in care au mai fost

Richter, Axente, D-na Ureche ;i eu' Abia tn Corunda au

"plro, "d.rrlr"t.l. striciciuni ale caselor, A: ;1?: insi [?]1'

f" VlaoUia... o piagi frumoasi ruinati' in Vidol' lingiruinele vilei contelui Guisti, am luat dejunul pe marginea

riului Piave. Gropi de obwe imbricate acum in miozotis'

t. It d.t.tft"bil, Mama a scris cu creionul, probabil in rnersul

maginii, gi - dupi aproape o suti de ani - cuvintele sunt gterse

gi neclare.

F]URNATUL DIN 1919

pc marginea reului arbori de limXi. in fagi muntele Grappa

qi Tomba, pe care l-am avut in fagi deja la ie;irea din Pa-

dova. Ici-colo izbucnegte un obuz- dar nu-i rdzboi, numaicxploziile voite [provocate] ale minelor ingropate. Case

de lemn pe jumi.tate construite se transporti in auto 9i

se clidesc aliturea de satele de odinioarl. Soldagii ari cu

cai de artilerie, prizonierii sapi... Pe marginea drumuluizigzagwile tran;eelor, cimpuri de sArmi, ici-colo munigie.

Mai triste sunt bisericile cu altarele sparte, cu campanila

numai pe jumitate lingi ele - numai cirqii aceiEi. Trecem

pe la castelul in ruine al contelui C..., de pe terasa ciruiaaustriecii au putut urmiri toati acfiunea dimprejurulPiavei. Trecem podul Piavei, aici o pani care ne opre;te

Vz de orb. autourile. Altfel facem cite 8g-9o km pe ceas.

...O alee minunati de castani, unde desigur n-au mai fost

necesare ascunziguri artificiale ca in alte plrti, ca si nu se

vadi ;oselele. Trecem peste podul unde a servit Caius.

Apoi Mestre, Colliano, de unde vedem marea;i Venegia

pintr.r prima datl. intre Mestre gi Padova un gir de vile,

sate intregi, intre vile e cea regali numiti Pisani gi multe

altele in sdl seizilmevenefianl de o splendoare rarl. Seara,

la cini, la Fopota Colonelului2, mulgi generali americani

gi algi ofiEeri inalEi francezi, italieni ;i americani ne-au pri-mit excelent.

Duminici 4 mai r9r9. Grappa.Impresiile din 4 mai sunt

multe gi minunate, valea Brentei e splendidi, toati valea

r. Se poate observa ci autoarea avea serioase cunogtin;e de isto-

ria artei.z. Rezuld ci erau condugi in aceasti calitorie de militari ita-

lieni, terenul inci era destul de nesigur'

34 CORNELIA BLq,GA'BREDICEANU

dintre Piave gi Brenta ni s-a dezviluit inaintea ochilor. indrum am mai trecut prin Vicenza - o Venegie lafi api.Lumea, fiind duminici, s-a adunat in jurul nostru ,,calapanorami". La reintoarcere am cercetat Padova, biserica

Sfintului Antoniu. Colonelul A. voia si fac un ueu, dar

mAndria nu m-a lisat sil implor pe Antoniu. Comic afost da Silva Grassa cind i-am spus c5. in biserici trebuie

si.-;i depuni monoclul - m-a crezrrt. La cini, iar ln popota

misiunii striine. Coltor a vorbit intr-o italiani foarte buni,apoi Cittadini - foarte infocat, in fine Colonelul nostru,

A. ,,Miria mea" (in numele presei) ;i Aznavorian Pentrucamat'az:rifrancezi clnutl in lupti. La despirgire, Colonelulne-a dat forile cari lmpodobeau dimpreuni cu steagurile

tuturor Aliatilor mesele ;i ne-am intors in autoul lui acasi.

Ca si scriu toate frumuseEile, indeosebi cele din munli gi

vii, e prea lung. Importanti pentru mine a fost gi senzagia

primului discurs, pulin emofionat, dar ftri ca vocea si-mitremure sau si pierd firul - am mulgumit ofiEerilor Pentrubuna primire gi conducere gi am incheiat zicAnd ci vomincerca si adi.ugim inci ceva la gloria lor in presa romA.-

neasci. Axente gi Culina nu-mi mai zic decit ,,deputa-tul" - le-a plicut la toEi. Axente a venit si-mi sirute mA.na

ci am ,$eprez.entat" q" o si fie mulgumi$. Miine la Triest.

Colonelul A. ziceaci,, daci,se poate, ne va conduce gi mai

departe, are insi. deocamdati ordin si ne lase la Triest.

inchei aici tanscrierea din jumalul Mamei. Caietul maicuprinde puyine fle scrise nedeslu;it, cAre se referd in mare

parte k o excursiefacutd d.e o parte din fulegapie in Norman-dia, in timpul aerii. in loc de pEaport, Mama utiliza in

FJURNALUL DIN 1919

deplasdrile ei, pe acela;i tip de hdrtie cu Antet, un certifcat

sernnAt de Vaida-Voeuod:

Certificat. N. zo4o, Paris,le rzJuillet r9r9. Mlle Cornelia Bre-

diceano fait partie de la D6l6gation roumaine i la Conftrence

de la Paix. Minirtr. Secrdtaire dEtat: Alex. Vaida-Voevod.l

Caietul este tnsoyit d.e un uabros album cufotografi dintimpul;edmii Mamei k Paris, din care am reprodus c,Lteua

tn volum. Alaturi de aceste dacumente existd. ;i doud scri-

sori ah colonelului dinn-ofamilie aristoratd italiand" Bdnu-

iesc cd. este cohnelul menyionat d.e ea in caiet - A. Scrisorile

sunt scrise infrancezd, extrem d.e respeuuoase;i ordonate ca

gafa dar se simte ce intpresie i-a ftcut farrnecul Mamei.

Citez doar ci.teua rknduri, la intimpkre, in cnre o descrie

pe Mama Ed culn a udzut-o cu ochii lui (nu am coredat

ortograf.a):

Mademoiselle - Trois jours sont d6j) passds du moment or),

i la gare de Venise, je vous ai serr6 la main pour la dernidre

fois, j'ai pu encore vous regarder dans les yeux et je puis suivre

votre bras qui me saluait - jusqu il a disparu. [. . .] Je vois encore

vos beaux yeux, vos prunelles noires, votre regard limpide et en

m€me temps dnergique et rdsolu, votre joue gauche avec cette

petite plie - votre sourire franc et amical.z

35

r. Dra Cornelia Brediceano face parte din delegagia rominila Conferinga de Pace. Ministru secretar de stat... (fr.)

z. Domnigoari - au trecut deja trei zile de clnd' in gara dinVenegia, v-am strAns mAna pentru ultima oari, v-am putut priviin ochi ;i v-am urmirit bragul care mi saluta - pane cind a dis-

pirut. [...] Vid inci frumogii dumneavoastri ochi, pupilele negre,

privirea limpede gi in acelagi timp energici gi decisi, obrazul dum-neavoastri stAng cu acea cuti mici - surdsul dumneavoastri sincer

gi prietenos (fr.).

t

36 CORNELIA BU,GA.BREDICEANU

Eframos cd Mama apdsnat aceste dnnL snisori. Ea a mairdmns ln Paris p,ind in toamnd. in tat timpul;ederii ei inFranya, Mama a tncercat sd coresltondcze cu Tata Ia post-res-t1nt, dar seruiciib po;tale incd nu erAu restabilite dupd rdz-boi, Ea tnckt o ltarte din aceste mesaje s-a pierdut. Dii pdcate,nu s-apdstrat nici o scrisoare a ei cdtre Tata. Le-a disma chiare4 dupd cludtorie 6pzo), din disoefiefayd dc uiitorii biograf.Estepdcatpentra cd, a;a, in lipsa docwmentehr, unii biografimai prouinciali ca mentalitate ;i-au perrnis interpretdri dtpk-sate. Caius, frateb cel d4rnic, s-a tngrijit 1z Paris ca Ma*aia-glcomp leteze gardno ba. in regiunib fostului Imperiu Austro-(Jn-gar, sdracia, lipsurib erau mari si generalizate. Mama mi-apouestit cindua cd, intoarsd. la Viena, tn octombrie rgrg, se

simyea extrem dc jenatd in tramuai fu hainele;i tncdlydrilz einoi, ln mijlocul sdrdciei din jur. De ahfel, s-a tngrijit ;i dzTata - care ;i-aficut toatd sndznpia cu un singuicostum dtltaine -, aducdndu-i mube lururi de k Parii. De la paris,

Mama a cdlatorit cu unfel dc pEaport semnat tot de Vaida,pe care il reproducftrd a mai coltia antetul, care este acelEi:

Paris, le zz septembre r9r9. Ordre de service. k Secr€taire dEtatRoumain, Ministre de Transylvanie, Ddl€gud de la Roumanie) la Conftrence de la Paix, certifie par le pr€sente avoir charg|Mlle Cornelia Bredicean, Secr€taire de la Ddl6gation er muniedu passe-pon ddlivrd par le Ministdre des Affaires Etrangdresde Roumanie sous le No r4r.8o8, dune mision sp€ciale

""pre,de la Commission Interallide de Liquidation de Vienne et prietoutes les autoritds allides et assocides militaires et civiles de luifaciliter le voyage de Paris iVienne et de Vienne en Roumanie.Le Ministre: Alex. Vaida-Voevod.l

r. Paris, zz septembrie r9r9. Ordin de serviciu. Secretarul de statromAn, ministru al Transilvaniei, delegat al Rominiei la Conferintade Pace, atesti. prin prezenra ci i-a dat drept sarcini. d-rei Cornelia

r]URNALUL DrN 1919 37

inchei aceastd parte a d.otumentatwlui priuind primul jur-nal al Mamei cu c,hteua rdnduri dz k sft.r;itulHronicului:

,,Gribim pasii, 9i eu, gi ea. Arborez anevoie un suris. Dar ea

e veseli. Mi siruti: Ce-i cu tine? Arigi foarte riu... Haide,linigtegte-te! $tii ci ln curAnd ne vom cisitori? - Cine - cum?

inueb eu. - Noi doi."

Cu prilejul intrunirii de k r decembrie rgfi de la AlbaIulia, s-a pdstrat o scrisoare a bunicii mele care comenteazd

euenimentul, foarte competent" Situapia era difcild k Lugoj,incd nu intraserd mtpele rorni.ne, in scltimb Auedu necazuricu shrbii. Erau tngrijorafi, era penurie de alimente, AcesteA

deaeneau tot mai scumpe $ bunica trebuia sd cumltdneascd

bine ce cumpdra. Spera, odatd cu aenirea mtpebr romlnegti,la o situayie politicA bund pennu Caius, dt exemplu an postde prefect. Dar nu ;tia, din cauza izolarii in care se afa incdLagojul, cd el a ficut ?arte din delegalia de cinci persoane

care in Sala Unirii a colaborat la redactarea,,proclamayiei"

;i care apoi afost dusd clandestin la Parlamentul din Bucu-re{ti. Na ?utea preuedea rolul irnportant Pe care l-a auutapoi in ryry, la Conferinla de Pace de la Paris. Pennu a-;inuanle ideile, Maicafolose;te de muhe ori tn text expresiigerynane.

Dupd tntoarcerea de la Paris, d.esrisa de Tata tnF{ronic,Mama a mai dat ni;te exnrnene restante la Viena. Odatdcu deschiderea Uniuersitdyii ,,Regele Ferdinand I" din Clai

Bredicean, secretara delegagiei, avand pagaport eliberat de minis-trul de afaceri striine al Rominiei cu No r4r 8o8, o misiunespeciali pe lingi Misiunea Interaliati de Lichidare din Viena 9iroagi toate autoritigile aliate gi asociate militare ;i civile si-i in-lesneasci cilitoria de la Paris la Viena si de la Viena in Rominia.Ministru...

38 CORNELIA BLAGA-BREDICEANU

Ggzo), ea $-a continuat studiile acolo. Dup'd curn am ardtat

tn ahe bcuri, s-au pctsnat numai sffisori ale Tatdlui meu ci'ffe

Mama, ;i dinainte de cdsdtorie, ;i dc dupd' Din aceste scrisori

se uede ce farmec exercita ea. a"supra Tatalui rneu ;i ce incre-

fure auea ea tn talentul lui.De affil, transcriind jurnalele Marnei, ndsfoierc tn pry1lel'

din cfrni tn chnd, cArteA d.espre Tata $ udd cd jurnalele ;i'

cd.rtea se compbteazd reciproc. De exemplu, jumalele Mamei'

permit o d'alarc mai pricisa a corespondentei d'e familie.;i'legarea

acesteia d.e celi consemnate d.e Mama prin date calen-

dnristice. De asemmea., introducerea mea In. aceastd carte oferd.

rnuh mai multe date dzspre familia Mamei. Cealaltd carte,

tn schirnb, umple golul primilor ani la Vi'ena, euocd aminti'

rile melr, boalaMarnei' Multe informayii din jumalz rni le-am

ckrifcat cu ajutorul ueri;oarei mele, fica lui Caius, Olga

Frarna-Brediieanu, care poseda o memorie uie, exyaordinard.

Familia ei., inclusiu Caii, a aaut de suferit in perioada cornu-

nistd. Acesta e motiaul pentla cAre nufac trirniteri la cartea

dupre Tata, pentru 4 nu creA comPlicalii cititorului' care

p oate face confruntdri le singar.' Tiebuie sd-uorbac;i' fusp'7s cartea Leliei Rugescul' pe care

un psihanali.st ar merita sd o analizeze. Amintirile ei despre

Tata dln copilarie (diferent,a dz ahrstd dintre ei era micd) sunt

drdguge ;i aeridice. Tata hcuia in Sebeg la sora lui Leti,tia'

Nipermanent, tncd din liceu uenea $ pleca la studii' Pe

mdiura ce acedstd fetild cre;te, se obserud la ea o auersiune

cresckndifaya drfemeile care infrau Prin cdsdtorie tnfarnilia

Bkga. Si slimte ;i un tubtnat erotic dr care ea, adolescenta'

nu erA con;tientd. De altfel;i Tnamt ei, Letipia, Auusese an

r. Lelia Rugescu cu Lucian Blaga,Ed. Dacia, Cluj, 1985'

7JURNALUL DIN 1919 39

Eisod erotic descris dz Tata in piesa Daria (natural ftrd sfi.r-

Situl tragic din piesd).

inainte de cdsdtoria cu Tata, dupd stabilirea Mamei tnRomdnia, eaface o uizitd la Sebe; kfamilia Letif,ei, mdri'tatd Pauel. Adolescenta Lelia o phnd.e;te pe Cornelia ascunsd

dupd o mobik. Wrdicu.l ei estefoarte negatiu fufapt Mamanu se inscria in tiparele uremii;i ale mediului. Dar in comen-

tariul Leliei se simte $ gelozia. Este dz asernenea focatd dz afr-malia Mamei ,,cd tl uapdldsi pe Tata dacd o dezamd.ge;te".

Darfetiya gehasd n-a tnyeles nimic. Mama se referea la crea-

pia Tatdlui meu.

Prietenia dinne Mama;i Marie Pilkt continud;i dupd

tntoarcerea lor fu la Paris. in rgzo Marie Pilkt s-a stabilitla Bucure;ti ;i ti descrie in suisori Mamei preocupirile ei.

in afard fu picturd, ea infinyeand ni;te ateliere dc yesatorie

si brodcrie, crei.nd astfel locuri de rnuncd. Se lucrau yesdturi

;i brodzrii inspirate din arta populard, din materialc spectfce,

dar foarte rafnat stilizate fi de bun-gust. Cred cd tn aceste

ateliere $-a cornandat;i Mama o garniturd d.e masd cu fer'uete fu diuerse dimensiuni in culorile ei preferate, asortate la

un seruiciu dz ceai d.e ceramicd., modern caforrnd., cumpdratlaViena. Seruiciul este ro;u deschis ;i bej tn interior. Acelea;i

culori sunt;i pe garnitura de masd: maro, galben, Portocaliupe o pesdtura bej.

in preajma cdsdtoriei Mamei cu Tata (noiembrie ryzo),Marie Pilkt ti snie Mamei. Dau cAteuafragmente:

,,Dragi Cornelia, mare plicere mi-a ftcut lunga ta scrisoare

gi mai cu seami gtirea despre nunta pe care mi'o confirmi 9idespre care auzisem deja, dar neprimind nimic de la tine nucutezam si-gi scriu nimic in aceasti privingi... nu pot decAt

si-gi spun ci, daci intr-adevir egti siguri de sentimentele tale

40 CORNELIA BI/,GA.BREDICEANU

gi cele respective gi te sirngi fericiti, faci foarte bine ci te mirigi. '.in ce privegte expozigia, e amAnati Pentru r dec..

"'In arhiua noatftd s-aupdstat tei jurnab ale Mamei melc,

care se afli acum inposesiaMuzcului Literaturii Romine din

Bucure;ti., constituite din doud caiete de format mai ingust

dzcht obi;nuit, cu copme galbene dz carnn. Nu red cd'Mama

a scris aceste jumale pentnt af publicate. Eu le-am publicat

inilial in reuista Manuscriptum.

Primul Jurnal incepe la sfdr;itul anului ryi6, la Viena.

Tata a lucrat ca atEat de prad la Berna tntre t aprilie ry28

;i. r noiembrie ry32, la Viena intre r noiembrie rgz ;i t fe-bruarie r%7 ti din nou la Berna inne t februarie ry37 $ Iianuarie ry38. Aceste date sunt extrase dz mine din arhiua

Ministerului de Extema aul.nd in uara anului ry72 inui-talia fi Perrnisiunea d-lui Macot)escu, care, atunci, era mi'nistru de externe, dar Si pre;edinte al Uniunii Stiitorilor.Ce nu arn putut sa explic in Manuscriptum este faptul ca

na am at)ut Acces Ia perioada guuerndrii Goga (de 4o de

zih) ;i Ia rapoartele din Lisabona. In timpul rdzboiului ciuildin Spania, Rominia aued reprezentanld diplomaticd pe

lhngd republicani ;i un obseraator pe lknga Fr*nco, cu cd.re

misiunea diplomaticd a Rom,iniei la Lisabona nu daea re'

layii de seruiciu.Mai menVionez cd la Externe nu Auedm uoie sd coPiez

texte integrale, iar h plecare trebuia sd prezint caietul spre

cannol (probabll) unui securist, cnre mi-l lua;i-l ducea tn

ahd incdpere, unde pesemne erafotograf'at. Euidznt cd aceste

informayii nu Puteau sd. apard. tn reuistd.

Despre perioada de k Viena, din ryiz-r936, Am snis inaolurnul d.edicat Tatdlui meu, a{A tnclt nu mai reiau lucra'

i

:

,

i

L

JURNALULDIN r9r9 4l

rilz. Atit Caius Brediceana dt gi Taadt mw eraufrarte qwpiayi dz N. Titulescu, cAre se oPrea rnereu k Viena gi arw

primit k legapie. in rnoffientul in care tncepe jumaW & kViena al Marnei, N. Titalescaf*ot inldwrat din gwvaw,

minismt de exteme deuenind un oa.reca.r€ Annnesm (ftrdlegdard ca I. Antonescu).