Lector: Magdalena Popescu Bedrosian

O 201.5 by Editura POLIROM

AceastZ carte este proteiate prin copyright. Reproducerea integrali sau parfiali,multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice formi, cum ar fi xeroxarea,scaflarea, transpunerea in format electronic sau audio, punerea la dispoziliapublicl, inclusiv prin internet sau prin relele cle calculatoare, stocarea perma-nente sau temporarl pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recupeririiinformaqiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum 9i alte fapte similaresivlrgite fdri permisiunea scrisl a dejintrtorului copyrightului reprezind oincilcare a legislaliei cu privire la protec;ia proprietilii intelectuale gi se pedep-sesc penal s,i/sau civil in conformitate cu legile in vigoare.

Pe copeftA: Caravaggio (7571-7570, Sfdntul Matei ;i ingerul 0602)

uuu.polirom.ro

Editura POLIROMIagi, B-dul CarclInr.-4; P.O. BOX 266,700505Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1,

et. 1, sector 4, 040037, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei:VOSGANIAN, VARUJAN

Copiii rd.zboiului / Yaruian Vosganian. - Iagi: Polirom, 2015

ISBN print: 978-973-46-6368-2 t

ISBN ePub : 978-97 3-45-5456-5ISBN PDF: 978-973-46-6457-3

82r.1,35.7-37

Printed in ROMANTA

-**g{xrwn,t!rd-

Yanaan

YOSCNIA]\

POLIROM2016

Copiii razboiului

roman

VARUJAN VOSGANIAN s-a niscur la 25 itilie 1958, in Craiova.Copildria si adolescenga gi le-a petrecut la Focgani. A absolvit Liceul,,Alexandru loan Ctza" din Focaani, apoi Facultatea de Comer! aAcademiei de Studii Economice;i Facultatea de Matematicd a UniversitdEiidin Bucure,sti. Este pregedintele Uniunii Armenilor din RomAnia 9iprim-vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor. Este senator de Iaqi, intredecembrie 2006 qi decembrie 2OO8 a fost ministrlr al Economiei sial Finanlelor gi intre decembrie 2012 gi octombrie 2013 minisrru alEconomiei qi Comerfului. Lucrdrile sale includ patru volume depoezie - $amanul albastru (L994), Ocbiul cel alb al reginei (2001),Iisus cu o mie de brale QOO5), pentru care a primit premiul ,,NichitaStdnescu" la Chiginiu, qi Cartea poemclor mele nescrise (201,, -,precum qi volumul de nuvele Statuia comandorului(1994), pentrucare a primit Premiul Asocia;iei Scriitorilor din Bucuregti.La Editura Polirom a mai publicat v()lumul Jocul celor o sutd defrunze ti alte pouestiti (2013), aptrrut cleja in germand gi bulgard, 9iromanul Cartea ;oaptelor (2009; cclifia a ll-a, 201,2), care a fostdistins cu Premiul ,,Ion Creangtr" al Academiei Romdne (ZOOD,Premiul ,,Cartea anului 2009" ac:orclat de revista Romdnia literard,Premiul revistei Conuorbiri litcrarc, secliunea prozd (.ZOO9), MarelePremiu pentru Prozia - 'I'rofer,rl ,,Mihail Sebastian,, (NIRAM ART,Spania), Premiul revistei ()bscruator cultural, secgiunea prozd (2OOD,Premiul Generaliei '80, ,,Gheorghe Criciun" (2010), Marele premiuANGELUS, Premiul Cititorikrr ,,Naralia Gorbanevskaia,, gi premiulpentru cea mai buni tracluccrc in cadrul Galei premiului Literar alEuropei Centrale ,,Angelus", ecligia 20t6. Romanul a fosr tradus inspaniold, italianS,, armean:l, cltraicd, francezd,, germand, suedezi,ne erlatdezd,, cehi, polonezit, polttr ghezd, maghiar d,, bulgard, persani;i rrmeazd sd apard, in norvegiani,, erlglezd,, ucraineanl, croatd sisirbi. Romanul Cartea Soaptclor a fost desemnat in anul ZOl5, prinproiectul Worlduide Reading, cartea-simbol pentru condamnareacrimei de genocid.

DacI femeia nu s-ar fi pieptdnat alene, Marie ar ficrezut, privindu-i chipul incadrat in rama intunecatd, cdare in fa,ta ei un tablou. Faga ii era visdtoare, iar capulugor aplecat gi migcerile largi cu cafe igi trecea periaprirr pdr sugerau instriinarea de lume. Pielea obran;.luiera uscatd, atdrndnd de pomeli, ca a unui betran, darfruntea era netedd, lipsitd de amintiri 1 ca a unui copil.

$i la fel ochii albaqtri, nedumerifi. Pirul alb ii cddealuminos pe umeri. Se pieptinase indelung, cdci perianu mai intXmpina, printre $uvilele netezite, nicio impo-trivire.

Femeia din oglindd avea un aer familiar gi Marieincepuse s-o indrdgeascd. in aceastd. reciprocitate tdcutdnu gtia cum sd-gi exprime altfel afecliunea decit imi-t2ndu-i migcdrile. Iatd pe cineva cu care se ingelege deminune, care nu ii pune intrebdri 7a care se nu gtie se

rdspundd si nu o silegte se inghitd pastile colorate, cugust amerui.

Stdturl mult timp, fayd, in fatd,, intr-o inigiere de careMarie asculta bucuroasd. Era pe drumul cel bun. Ofermecase, in penumbr^ camerei, pdrul alb care fdceaca pend gi chipul bdrbatului ce se apropiase din spatesd se lumineze, ca al unui inger bdtrXn.

Marie ii privi pe amandoi. Cum femeia din oglindlnu perea catugi de pugin tulburatd, ridicd ochii sprebdrbatul drnapoia ei. Zdmbi gi el, cel pulin cu jumdta-tea luminati de guvilele albe. Bdrbatul pdrea s-o recu-noasce, ridicd mdna qi i-o puse pe umer. O clipd se

ld.sd. amdgitd de zdmbetul lui, dar, simfindu-i atingerea,tresdri, trdgindu-se inddrdt. Cum bdrbatul nu mai incercasi se apropie, se rezemd de mIsula pe care sHteau

imprdgtiate tot felul de cutii si flacoane si str2nse periala piept, ferind-o cu amdndoui miinile.

- De ce stai pe intuneric? intrebd cu glas moaleb5rbatul. $rii ce nu-!i face bine...

Ea igi miji ochii, pentru a-i deslugi trdsiturile. Darele nu se recompuneau intr-un chip pe care sd-l recu-noascS. in fala privirilor ei descumfinit", a umerilorstr2ngi gi a palmelor inclegtate de perie, zdmbetul bdr-batului se gterse.

- Cine egti? intrebd, ea, fd.rd curiozitate, mai degrabd.ca o constatate.

Bdrbatul t'rdicd. palma cu degetele desficute, suger1ndu-isd nu-i fie teamd., gi se apropie de fereastrd. intredeschisedraperiile, privi cXteva clipe spre stradd, apoi le dddudeoparte. Lumina nIvIli in odaie, peste neorl.nduialacutiufelor deschise, a pudrelor risipite, a parfumurilorrdsturnate. Ea se ghemui gi mai tare, de parcd se rugina.Odatd" cu lumina, pirul ei alb, strdlucitor in penumbri,cdpdtase o culoare mat-albdstruie.

- Cine ersti? repetl, cdutXnd in jur ceva cu care si-siinveleascl umerii ascufili.

O acoperi cu un ;al aruncat pe speteazd,. Apoi ii prinseumerii, s-o lini;;teascn. iqi trase un scaun in faga ei.

- UitI-te la mine, o indemnd.Ea stlrui se-gi tini privirea plecatd., ca gi cum el ar

fi putut sd disparl dacl nul mai vedea. Dar, cum mXi-nile lui ii scuturarl ugor umerii, repet2ndu-qi ?ndemnul,ea ridicd" incet ochii . Yizu iar chipul de adineaori, ochiisidefii, pielea trasd, a obrajilor, buzele subgiate de v2rstd,bdrbia tdiatd. bdrbdtegte, pirul des, de culoarea funin-ginii presdrate pe zdpadra, tuns soldigegte. Era, intr-ade-vir, chipul pe care il vdzuse in oglindd, dar asta nu oaiuta cu nimic.

- Sunt Matei, spuse birbatul, iar noi nu avem niciunmotiv sd-l contrazicem, astfel incit aga o sd-i zicem deaici inainte.

6

Femeia incuviintd, degi neconvinsi.

- Matei... repetd ea, rdtd.cind prin cotloanele minfii.

- Sunt bdrt:atul tdu, Maria...Altd.date ar fi reaclionat \a acest nume care era tot

al ei, totugi diferit de celilalt, franyu,zit. Fusese un capri-ciu al mdtuqii care o botezase aqa, in vremuri ce-i tdia-seri elanul de a vizita Parisul. ,,Mdcar tu, Marie, sd ai,

dupi ce or sd se termine toate astea, bucuria sd-l vezi",profelise naga, infdqXnd prunca dupd botez. Nu fuseseo ursitoare cu har. Nici generatia ei, nici a Mariei nuavuseserd prilejul sd vadd Parisul.

Dar pe Marie o preocupa acum altceva. Nu era dis-pusd sd se lase convinsd cu una, cu doud:

- Dacd egti blrbatul meu, zise, spune-mi cu ce eramimbrdcatd la nuntd...

Era atdt de preocupati sd-gi primeascd rdspunsul,incXt nu bdgd. de seami cI el ii desclegtase degetele 9iii luase peria, ca s-o aqeze pe mdsuqd.

- Purtai o rochie roqie, pdnd' la genunchi, spuse el,oftXnd. ili llsa umerii goi, se petrecea peste s1ni. Era

strinsd la mijloc gi pe urmi se ldrgea, plisatd.

- $i pogeta? continud Marie, neinduplecat5.

- Era micd., neagrd, abia !i-a incdput buletinul ind-untru, pentru primirie. Avea aceeagi culoare cu panto-fii gi mdnugile. Nu gtiu de ce ai vrut neapdrat se-!i puiminugi, abia ai reuqit sd gii stiloul ca sd semnezi inregistru, !i-a gi scipat din mAnd.

Marie privea acum in go1:

- Aga se purtau mdnugile la Paris... Eram frumoasi,nu-i aga?

- Erai cea mai frumoasi, c2nd am iegit de la pti-mIrie, toli intorceau capul sd te vadd. Uite ce mireasdfirrmoasd, spuneau, o sd ne poarte noroc c-amvdzttt-o...Eu ag fi vrut sd te imbraci in alb, dar gtii cum era pevremea aia, dqtta in uniformd n-aveam voie sd facemnuntl la bisericl.

Marie nu-l mai asculta. Continua sd priveascd in gol,m2nglindu-qi mdinile, ca gi cum ar fi vrut si-gi intindimdnugile.

- Deci aga, pdru ea sd revinl. Ai fost gi tu invitatla nunti...

Dintr-odatd" insd, igi intoarse privirile, fixdndu-I.

- Md. gdndeam eu ci nu pofi sd fii pograqul...

- De ce sd fiu pogtagul?Ea ii intinse un plic:

- Tocmai a fost aici. A ldsat asta...

- De la cine e? intrebd Matei, uitindu-se la pliculacoperit de gtampile.

Marie il privi, incurcatd. El se aplecd gi o sdruri pefrunte.

- lartd,-md., n-am vrut.Ea nu gtiu de ce o spune, dat pxaru sI-l ierte. Matei

intoarse plicul pe ambele fe1e. Destul ca ferneia, des-prinsd din mdinile gi de sub privirilc lui, sI sc risuceascdspre misulra, sxa ia peria ;i sll reinnt>aclc clialogul mutcu femeia din oglindl.

Existi pentru fiecare o oglindi pc care doar el ovede gi care are memorie. in ea nu tc privegti, ci teconfrunti, iar confruntarea te ia, cel nrai adesea, penepregitite.

Ne putem imagina, de aceea, ci ac:easti oglindi nuse supune nici legilor luminii, nici celor ale gravitatiei.Ba s-ar spune cd, dimpotrivi, lumina qi gravitalia sesupun memoriei. in lumea aceea nu existi inapoi giinainte, nu gtii incotro s-o iei ca sd te indepdrtezi.

Matei privi plicul lunguie!, ingdlbenir pe margini cade sudoare, de parcd" ar fi fost finut, in timpul unor

8

marguri lungi, sub veston. Se uitd peste umdr, sd" vadddacd a inchis bine uga, dar nu era nevoie. Marie nul-ar fi pdndit. Toli ceilalgi i se pireau la fel gi ar fi ficutmai bine s-o lase in pace. Cu excepgia, fireqte, a femeiidin oglindd, cu care se ingelegea de minune.

Primul impuls al lui Matei fu sd arunce plicul nedes-fdcut in sertar. Poate altd"datd,, poate niciodatd. Numaicd, odatd sertarul deschis, Matei vlzu celelalte cinciplicuri gi inlelese cd, dacd ar fi vrut si le ignore, trebuias-o fi fdcut mai demult, acum era prea bdtrin pentruasemenea indiritnicii.

lgi trecu mdna peste plicuri, cu senzatia cd. i se migcdsub degete. igi cereau, intr-un fel, dreptul la via15. Numai deschisese sertarul de multd vreme. Acest nou plicschimba insd lucrurile. Le lud unul cdte unul gi leimpr5gtie pe mas5. Apoi le aqezd. in ordinea numdruluigtampilelor. Primele doud plicuri aveau cite doud gtam-pile, urmitoarele doui clte trei, iar ultimele, printrecare qi cel nedesficut, c1te patru. Ce simplu se poatedescrie viata unui om prin intermediul ;tampilelor) cums-ar zice, prin intermediul popasurilor sale! $tampileleiltrmeazd tdcute precum cdmilele beduinul, prin degert.

Matei ?gi privi biografia gtampilad: c2t de impuginatdpdrea viala luit Plicurile il gdseau mereu. Era suficientca acela care gtia asta sd trimitd o epistold spre locul nag-terii lui. Ea ii intra, apoi, ca pe o qine, pe fdgagul viegii.Un funcgionar congtiincios de la Pogtd trimitea scrisoareaspre adresa urmdtoare. $tampilele veneau din urmd, nui-o luau inainte, oricXt de incet ar fi mers.

incercd sd-gi imagineze cum ar fi ardtat cea de-acincea ;tampild", daci plicurile, sfidind orice logici, arfi continuat si soseascd, iar el s-ar fihotdrdt s-o ia iardgidin loc. Dar n-avea si fie aqa, cea de-a paLra gtampildfusese o granild, pe care n-ayea s-o treacd.

Poate cd mai nimerit ar fi fost sI recunoascd: fiecarenoui gtampili fusese o incercare de a fugi de cele