coordonatl Manent Pierre - Libris.ro...Pierre Manent insi daci am lredea lucrurile aga.Atunci cAnd...

5
Colecgia Colloquium este coordonatl de Daniel $andru. Colegiul gtiinEific: Sorin Bocancea, Radu Carp, Aurelian Criiu;u, Sabin Drigulin, Sergiu Gherghina, Ruxandra lvan, Sergiu Miscoiu, Alexandru Muraru, Dan Pavel. Pierre Manent (n. 1949) a fost director de studii la Centrul Raymond Aron, din cadrul Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Majoritatea clr;ilor sale au fost traduse ln limba romAni: Istoria intelectual,i a liberalismulul (Humanitas, Bucuregti, 7991); Cetatea omului (Babel, Bucuregti, 7998); Originile moder- nit,iyii politice (Nemira, Bucuregd, 2000)i O flosofe politic,i pentru cetilean (Humanitas, Bucuregti, 2003); R apiunea nayiunilor (Nemira, Bucuregti, 2007); Metamorfozele cet,iyii (Humanitas, Bucure;ti, 2012); $tiinsa politici autentic,i (Baroque Books and Arts, Bucuresd,2013). @ 2015, Groupe Artlge, fditions Desclde de Brouwer 10, rue Mercoeur 75011 Paris - 9, espace Miditerranie,66000 Perpignan - France wuw.cditionsd.db.f Titlu original Sitaation de la France @ 2016 by Editura ADENIUM Accastl cartc cstc protejati de legile copyrightului. Reproducerea, multiplicarea, punerea la dispoz\ia publicl, precum gi alte fapte similare efectuate fbripermisiunea deginltorului copyrightului constituie lncllciri legislative cuprivire laprotectia proprietlgii intelectuale gi sc pedepsesc ln conformitate cu legile in vigoare. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei: MANENT, PIERRE Musulmanii, obstacolul ineditr situa.tia Frangei / Pierre Manent; trad. 9i note de Cristian Preda. - Iagi: Adenium, 2016 rsBN 978-606-7 42- 166-8 I. Preda, Cristian (trad.; note) 297 Pierre Manent Musutmanii, obstacotul inedit Sltuafia Franlei Cu o prefafd a autorutui pentru edilia in timba rom6n6 thducere gi note de Cristian Preda

Transcript of coordonatl Manent Pierre - Libris.ro...Pierre Manent insi daci am lredea lucrurile aga.Atunci cAnd...

Page 1: coordonatl Manent Pierre - Libris.ro...Pierre Manent insi daci am lredea lucrurile aga.Atunci cAnd unii dintre concetelenii nogtri se inarmeazi impotriva noastri cu ateta neruginare

Colecgia Colloquium este coordonatl de Daniel $andru.

Colegiul gtiinEific: Sorin Bocancea, Radu Carp, Aurelian Criiu;u,Sabin Drigulin, Sergiu Gherghina, Ruxandra lvan, Sergiu Miscoiu,Alexandru Muraru, Dan Pavel.

Pierre Manent (n. 1949) a fost director de studii la Centrul Raymond Aron,din cadrul Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Majoritatea clr;ilor sale

au fost traduse ln limba romAni: Istoria intelectual,i a liberalismulul (Humanitas,Bucuregti, 7991); Cetatea omului (Babel, Bucuregti, 7998); Originile moder-nit,iyii politice (Nemira, Bucuregd, 2000)i O flosofe politic,i pentru cetilean(Humanitas, Bucuregti, 2003); R apiunea nayiunilor (Nemira, Bucuregti, 2007);Metamorfozele cet,iyii (Humanitas, Bucure;ti, 2012); $tiinsa politici autentic,i(Baroque Books and Arts, Bucuresd,2013).

@ 2015, Groupe Artlge, fditions Desclde de Brouwer10, rue Mercoeur 75011 Paris - 9, espace Miditerranie,66000 Perpignan - France

wuw.cditionsd.db.fTitlu original Sitaation de la France

@ 2016 by Editura ADENIUM

Accastl cartc cstc protejati de legile copyrightului. Reproducerea, multiplicarea, punereala dispoz\ia publicl, precum gi alte fapte similare efectuate fbripermisiunea deginltoruluicopyrightului constituie lncllciri legislative cuprivire laprotectia proprietlgii intelectualegi sc pedepsesc ln conformitate cu legile in vigoare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei:

MANENT, PIERREMusulmanii, obstacolul ineditr situa.tia Frangei / Pierre Manent;

trad. 9i note de Cristian Preda. - Iagi: Adenium, 2016

rsBN 978-606-7 42- 166-8

I. Preda, Cristian (trad.; note)

297

Pierre Manent

Musutmanii,obstacotul ineditSltuafia Franlei

Cu o prefafd a autorutui pentru edilia in timba rom6n6thducere gi note de Cristian Preda

Page 2: coordonatl Manent Pierre - Libris.ro...Pierre Manent insi daci am lredea lucrurile aga.Atunci cAnd unii dintre concetelenii nogtri se inarmeazi impotriva noastri cu ateta neruginare

Cuprins

hufapa k ediyl.a ln lirnba rorndnd ................................................7

Iu{usulrnanii, obstacolul inedit. Shuayia Franlei ......................17

Page 3: coordonatl Manent Pierre - Libris.ro...Pierre Manent insi daci am lredea lucrurile aga.Atunci cAnd unii dintre concetelenii nogtri se inarmeazi impotriva noastri cu ateta neruginare

Pierre Manent

insi daci am lredea lucrurile aga. Atunci cAnd unii dintreconcetelenii nogtri se inarmeazi impotriva noastri cu ateta

neruginare ;i firl a putea fi opriqi, nu doar statul ori guver-

nul nostru, ci gi corpul nostru politic, noi insine ne-am pier-

dut capacitatea de a ne reuni puterile 9i de a le direcgiona,

capacitatea de a da viegii noastre comune forgi ;i formi.Eseul pe care il veEi citi a fost scris sub impresia acestei

slibiciuni, pe care intr-un fel o expriml. Niscut din per-

plexitatea si haosul pe care situagia actuali Ie trezesc in noi,

textul e un efort de a discerne cauzele si de a cAnriri mo-

tivele care ne-au dus aici. Ag vrea, de asemenea, si limu-resc 9i sentimentele care ne animi. Nu doar ci nu maisuntem siguri de judecata noastri, dar avem dificultigi ina ne discerne sentimentele, dupi atAtea emotii, dintre cele

mai aprinse. Adevirul e ci gAndirea 9i sentimentele ne-au

scipat cu mult timp in urmi din mAni, iar acum parci se

feresc de noi. Sufetele noastre iritate 9i firi un titular sunt

pline de o mulgime de referinge istorice, pozitive sau nega-

tive, pe care experienla nu le mai cerne 9i nici nu le mai

pune in ordine, aga ci de multe ori le folosim in modul cel

mai frivol sau mai interesat. Rareori i-a fost ceti;eanului,omului social, atAt de greu ca azi s5, fie sincer. Eseul de faEI

e gi un exercigiu de sinceritate. Scopul slu principal ar fiatins daci l-ar convinge pe cititor, indiferent ce crede des-

pre felul cum gAndesc, sI-9i cunoascl mai bine sufletul de

cetigean. intr-adevir, in absenga unui efort susEinut gi ri-guros de sinceritate civici, nu avem nici o sansi sI dep5gim

sau micar si infruntim in mod onorabil incerclrile aflate

in faEa noastri.

16

I

Actele de rizboi comise la incepurul anului 2015 lal)rrris, Montrouge gi Vincennes nu au schimbat, ca s5. zic,r;:r, nimic din orientirile, deliberirile sau actiunile tiriir)oa.stre. Nu e prima dati in perioada recenri cAnd nigte

cvcnimente crude, care ar fi trebuit si transforme in mod

l,rofund peisajul nostru moral si poliric, nu fac alrcevatlccAt si-i confirme deconcertanra imobilitate. Ce-i drept,[rr-rla emotiei suscitate de eveniment a fost de data asta

inrensi, dar ea s-avidit a fi la fel de lipsitl de substantl ca

;i cele care au precedat-o. Reprezentantii nostri au repetar

ctr aceeasi ardoare fraze goale bine-cunoscute, iar noi i-amrisplS.tit cu un plus de popularitace, lipsit gi el de vreunrost. Guvernantii si cetigenii si-au jucar cum se cuvine ro-ILrrile respective in tragedia unei mari Elri, care refuzd, cu

obstinatie si se apere pentru a nu mS.rturisi in acest fel cis-a expus pericolului.

Avem totugi o scuzi. Paralizia noastri are o scuzl. Nustim ce si facem fiindcl nu gtim ce si credem. Nu grim ce

sii credem 9i ce si facem fiindci nu reugim si identificlmproblemele afate in fata noastri. Poate cd acesre problemesc vor dovedi insolubile, dar nu vom gti asra vreodard dacinu le identificim mai intAi cu precizie. Daci vrem sI sciplmde paralizie, primul lucru pe care ar trebui si-l facem e,

17

Page 4: coordonatl Manent Pierre - Libris.ro...Pierre Manent insi daci am lredea lucrurile aga.Atunci cAnd unii dintre concetelenii nogtri se inarmeazi impotriva noastri cu ateta neruginare

Piene Manent

deci, sl discernem gi si ordonim elementele pertinente ale

situagiei. Or, noui ne e foarte greu sI descriem, fie gi inmodul cel mai sumar,ln ce situagie ne aflim. Nu gtim cum

s-o descriem, nici ce cuvinte si folosim. DacI, in analiza

aceluiagi fenomen, unul folosegte in mod insistent terme-

ntsl islam, in cimp ce un altul re comandi, in primul gi-n

primul rAnd, si nu care cumva sl-l folosim, e clar ci suntem

condamna;i si batem pasul pe loc, nu firi a ne impro;ca -ritualic - cu cAteva calificative ofensatoare. Dialogul civic

devine astfel tot mai caustic, feriafi;i mai hmuritor. Am-bigia paginilor de fagi e de a propune o ince rcare de ana-

lizl a situaEiei in care ne afim, contribuind astfel micar laelaborarea termenilor unei dezbateri politice utile. ii cer citi-torului un singur lucru, 9i anume sI nu se pronunfe daci e

de acord sau nu cu mine inainte de a termina de citit, fiindce

voi spune lucruri care au de ce si placl, dar si de ce sl dis-

placl tuturor taberelor.

SI incepem cu inceputul, care se va regisi fire indoialesi la sfArgitul analizei noastre . Catza primi a haosului care

ne paralizeaziastlzi rezid5', cred eu, ln perplexitatea cu totulspeciali pe care o incerclm in faga fenomenului religios.

Cu asta trebuie si incepem. Mai exact, se cuvine si obser-

vim cl, in general, in zilele noastre, nu mai gtim deloc cum

si vorbim despre religie, ca fapt social sau politic, ca reali-

tate colectivi, ca asociere umanl. Nu deplAng aici o lipside interes pentru ,,treburile religiei'l pentru divin sau pen-

tru ,,Dumnezeu". Perspe ctiva mea de aici nu e cea a omuluipios, nici cea a ,,credinciosului". Nu deplAng nici faptul cieuropenii de azi sunt, in general, foarte ignoranti cu privire

18

Mus ulm anii, o b s taco lul inedh

Lr nr,rli,r, riturile si credintele diferirelor religii; punctulrrr,'rr ,lt' vcclcre nu e al unui istoric, nici al unui ceolog. Vreau

r,1 rrrrrlrrllcz ceva specific gi singular, ceva care-l prive;te per r r.r1r'.rrrrrl si pe omul social din noi, din fiecare dintre noi.

l'.voIrrria particulari a istoriei noastre i-a flcut pe euro-

I'r ni \.r c<>nsidere religia o opinie individuali, ceva privat,rrn st'rrtirlrent finalmente incomunicabil. Acceptim aceasti

l"'r\l)cctivi intrucAt ea ne este, de fapt, dictarl de regimullrr )\r r.u politic, noui, bunilor cetl"teni. Privim religia in ter-rrrcrrii fixati de regimul nosrru politic, in cadrul ciruia insti-r r r1i,r politici are datoria de a garanta drepturile individului,

lrr.irrrre care dreptul de a avea despre lumea asta 9i lumea, t'.rlrrlt.l ce opinie vrea. Acestei catze politice determinanterlcbuic si-i adlugim o cauzi ideologici, inseparabili de

t',r pi care-i intiregte consecintele: orice efort de a lua cAt

,lc cit in serios faptul religios, ca fapt social si politic, e

.lcscurajat cu hotirAre, intrucAt opinia dominanti, opinia,,ltrnrinati' sau progresistL, sustine ci doar in rrecut religiaclrr o motivagie puternici sau semnificativi pentru oameni.l)cntru europeanul ,,luminat", e pur gi simplu de neconceputcri religia - oricare ar fi ea - poate motiva oamenii astdzi,ei le poate da energie gi direcgie azi. Omenirea e, in modirczistibil, dusi de valul modernitSgii, iar omenirea moderni,omenirea in sfArgit ,,majori', e una care a pirisit religia.

Mare ne-a fost, de aceea, mirarea atunci cAnd am con-statat cI islamul a devenit un factor capital al vietii politicein lumea musulmanl, fie ea sunnitl sau giitI. MI gribesc sitrdaug ci, pAni de curAnd, si aceasti lume pirea sorriri sirrrmeze calea europeanl, evolucia sa incadrAndu-se in ru-bricile, ugor de ingeles pentru noi, ale nagionalismului arab

19

Page 5: coordonatl Manent Pierre - Libris.ro...Pierre Manent insi daci am lredea lucrurile aga.Atunci cAnd unii dintre concetelenii nogtri se inarmeazi impotriva noastri cu ateta neruginare

Pierye Manent

sau ale socialismului arab ori, in tot cazLll, in rubrica mo-

dernizirii, de felul celei conduse sau ce Pirea a fi condusl

de gahul Iranului. Aparigia victorioasi a islamului politic -ce ar pucea coincide, si zicem, cu instalarea RepubliciiIslamice Iraniene in 1979 - era o peripegie neprevizutiin scenariul pe care il impirtigeau liberalii 9i socialigtii, gi

unii, ;i algii 6ind la fel de convingi ci religia nu mai putea

juca rolul de factor politic activ in viaga lumii. it ..tt, o

mulEime de speciali;ti gi de algi degtepgi ne avertizau ci nu

trebuie si ne IuIm dupi aparenge, explicAndu-ne c5., sub

vegmAntul religiei, se dezvolta cu totul altceva gi ci, sub

pojghiga lumii arhaice, se gisea ceva modern, ba chiar post-

modern. Asemenea analize pot fi foarte limuritoare, iar o

dezbatere despre raporturile dintre social, politic 9i religios,

ca gi - desigur - despre sensul ultim al faptului religios va

fi mereu interesanti. Numai ci, spre deosebire de cerce-

tare 9i stiingi, deliberarea si ac;iunea nu au eternitatea infaEa lor. Ele cer o judecati sintetici, o judecatl in egallmisuri probabili ori credibili, dar si posibili, o judecatlcare si gini seama, tocmai de aceea, de ansamblul aspecte-

lor fenomenului, adici de tot ceea ce intreaga lume poate

vedea, fiindci triim 9i aclionem intr-un univers comun, cel

format de cuvintele gi de acgiunile tuturor oamenilor. Or,

migcirile cirora Ii se zice islamiste, care ar putea formula

revendiciri sociale sau politice in termenii familiari oa-

menilor de azi de pe toate continentele, adici in limbajuldrepturilor omului, igi formuleazl revendicirile in lim-bajul legii religioase. CerAnd ca Legea lui Dumnezeu siguverneze, in sfArgit, oamenii, aceste migciri bulverseazl

lumea musulmani gi afecteazl. intr-un chip tot mai direct

20

Mus ulmanii, o b s ta co lul in edi t

'.r rrr.ri purernic viata europeani gi, in general, occidentah.N ,rl f i oare ingelept - si din puncr de vedere sriintific, dartr 1,,,litic - sI ne revizuim sau micar si punem sub semnulrrrrlc[ririi postularul potrivit ciruia religia e sortirl si dis-

l,,rr',r .lin societlgile moderne sau in curs de modernizare?l: dc inteles fapcul cI opiniei ,,luminare" ii repugni per-

rlrct tivrr unor asemenea revizuiri sau puneri la indoiali.l'.r rrrrr;truluiesce agasatS. orice contestare a marii naragiuniprogrcsiste. Suntem asiguragi cl nu-i nevoie de vreo revi-rrrirc srlu suspendare a postulatului nosrru, fiindci pierde-r,'.r tlc subsrangi colectivi a religiei concinui si se verifice

lr('nrrur erria crestini, iar problemele contemporane ale isla-rnrrltri derivS. pur 9i simplu din dificultitile specifice pe care

Ir' ,r evut acesta de infruntat in procesul de modernizare.I )r'z[rrrterea despre reactiile comparate ale diferitelor civili-r,r1ii sau religii la exigenta modernizirii e si ea foarte intere-r,rnti, iar modernizarea a ajuns, in sfArsit, un proces se cular,rrrcltrsiv pentru islam. Argumenrul care explicS. toate lucru-rii. prin polaritatea tradiEie-modernirate a fost insl prearrrrrlr folosit, demonstrAnd toml si contrariul siu, astfel incAt

nu l)rca mai are acuitate analitici. Asa cum spuneam adi-nr';rrrri, marile referinge ale politicii moderne le sunt fami-li,rrc popoarelor din aceste regiuni, care au sivArgit, de akfel,

rrr rrrrrjoritatea lor gesrul politic prin excelenti modern, acela

.lc rr-si dobAndi independenta colectivi, mai precis, inde-

1,c'rrrlcnta fagd, de o putere e uropeanl colonizatoare sau do-rrrirrrrntl. Se poate spune, desigur, cl miscirile islamisce

r('( urg la resurse ancice sau arhaice, insi doar in mlsura in, ,rlc politicienii care i-au pre cedat au incercat in zadar toater ,'t r r rse le moderne. Asta inseamni insi cd, arhaicul poate f.

21