Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia...

10

Transcript of Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia...

Page 1: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:
Page 2: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

Nicolas Malebranche

Convorbirea unui filosofcreqtin cu un filosof chinezasupra existen{ei qi naturii

lui DumnezeuTraducere din limba francezd,studiu introductiv gi note de

Claudiu Gaiu

Editura Paralela 45

Page 3: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

CUPRINS

Ultimul front al metafizicii:

incregtinarea confucianismului gi naqterea etnologiei..........-...,............... 7

Cuv0nt cdtre cititor....

Convorbirea unui filosof creqtin cu un filosof chine2.................................... 33

Refleclii asupra pirerilor mai inainte

exprimate de pXrintele Malebranche. ........... 68

Page 4: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

ULTIMUL FRONT AL METAFIZICII:incnnErrNAREA coNFUCTANTSMULUT

$I NA$TEREAETNOLOGIEI

Colonizarea nu e singura explica{ie pentru naqterea etnologiei gi

istoriei culturale ca preocupdri prin excelen![ ale modernilor, care vorajunge in secolul al XIX-lea la institulionalizarea unor discipline qti-

inlifice precum etnografia sau antropologia. Aparitia Ei impunerea lora avut nevoie de epuizarea metafizicii clasice. Omul, lipsit de cunoa$-

terea care-i asigura un loc in univers, devenea o fiin!6 culturald, care

nu se mai putea defini decdt in raport cu semenii s[i. Una dintre cauzele

disoluliei metafrzici| produs specific european, este intehirea cu alte

explicalii complete ale Universului. intre acestea, cele mai rafinate se

gbseau in Extremul Orient: asem[nltoare cosmoviziunilor occidentale

prin indep[rtarea lor ireversibilS de oralitatea miticd gi totugi distincte

prin inscrierea 1or intr-un alt cod cultural, mai ales in ce priveqte dis-

tinclia dintre teorie qi practicd, aceasta fiind cu totul altfel r6nduiti.t iidatorim lui Nicolas Malebranche o ultim[ tentativd eroici de a intdridigul metafizic care sprijinea o spiritualitate creqtind deja modernizat[,

pe ruina cbreia se vor construi feluritele discursuri culturale. in fa{a alte-

rit6{ii filosofiei chineze, descoperite la inceputul secolului al XV[I-lea,Malebranche se vede nevoit sd-i acorde lui Dumnezeu numele sdu ancestral

1 Cf. Anne Cheng, Istoria gdndirii chineze,Iagi, Polirom, 2001, traducere de

FlorentinaViqan Ei Viorel Viqan, pp. 19-21 lHistoire de la pmsie chinoise,Paris, Seuil,

pp.29-311, sau, pentru o trecere in revisti a poziliilor europene relative la filosofiachinezi, cf. Heiner Roetz, Philosophy tn China? Notes on a debate, Extr6me Orient,2005, Nr. 27,pp.49-65.

Page 5: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

Studiu introductiv

pe care metafizica il imparte cu monoteismele abrahamice: Fiinla qi/sau Cel ce ester.

Malebranche qi China

convorbirea unui Jilosof crestin cu un firosof chinez (r70g) este oscriere tdrzie a lui Malebranche. Gdndirea chinezd incepea sE fie cunos-cuti in Europa mulfumiti studiilor gi traducerilor pdrinlilor iezuili, inincercarea lor de a impimdnteni cregtinismul in orient. prezenla lor lacurtea imperial5, unde sunt admiqi ca profesori, nu va intdrzia si st6r-neascdpizma concuren{ilor. Printre cei care-i acuzipemisionari de aco-modare cu valorile locale contrare mesajurui hristic, unii vor gxsi decuviin{d si caute un sprijin in pana lui Malebranche.2 incdntat de propu-nerea lor, g6nditorul francez redacteazdwrdialog in care apare un filosofchinez, identificat cu un materialist ateu, invd{dcel al lui Spinoz a.rerui\iise simt atacali qi rispund in jurnalele wemii, pundnd ?n lumini apropi-erea periculoas[ a sistemului lui Malebranche de spinozism, doctrindperceputd in epoca respectivd ca v6rf al ateismului qi a lipsei de pietate.

in fapt, mica ,,scriere chinezd" este un adevrrat testament filosofical lui Malebranche, care trece aici in revisti cdteva dintre marile temeale gdndirii sale. Totugi, nu hebuie trecuti cu vederea figura martoruluitestamentar, filosoful chinez, chiar daci autorul il lasd in plan secund,dupd modelul dialogurilor platoniciene in care interlocutorul nu intervinedecdt ca sb-i ingiduie maestrului s6 striluceasci qi mai intens. concepfiagAnditorului asiatic este schilatb in cdteva prop ozilii carene ingtiinleazd

rAcest aspect al filosofiei sale a stamit interesul reprezentanlilor idealismuluigerman, cu precrdere al lui schelling. pe urmele observaliilor lui schelling se dezvoltiqi cea mai recentd interpretare a sistemului malebranchist: Alexandra Roux,L'ontologie de Malebranche, Hermann, paris, 2015.

2 E vorba in primul rdnd de Artus de Lionne {l6ss-1713),misionar in orient,mai int6i in Siam, Thailanda de azi, apoi la Fujian, in sud-estul chinei. in opoziliecu iezuilii gi cu cea mai mare parte a franciscanilor, el consideri cdtoate.r.iinl.l.chineze nu sunt decdt superstilii. in perioada coresponden{ei cu Malebranche, esteepiscop de Rosalia, in Anatolia, in partibus in/idelius.

Page 6: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

Ultimul front al metafizicii

cA:realitateaeste descrisi de doudprincipii spiritul,ntxritLi, $i materia;

cd aceste dou5 principii sunt eterne qi cd nu subzisti separate; c6 nu

exist[ niciun plan moral al universului, ci doar o necesitate oarb6.l

Malebranche va compara Li cu providenla creEtinS, incerc6nd si elimine

greqelile din gdndirea adversarului pdnd lapreschimbarea gdndirii aces-

tuia intr-o metafizicd a creEtinismului. Care sunt sursele doctrinei pre-

zentate de Malebranche? Misionarii intraserd in contact cu qtiinla

mandarinilor care aprofundau, comentau qi dezvoltau filosofia neocon-

fucianist[, o sintezd majori apirutd in veacul al XIJea qi al XII-lea, unde

g6ndirea lui Confucius era transpusi intr-o structurd scolastici ce im-

porta multe elemente din budism qi din taoism. Cum Malebranche nu

avea acces direct la scrierile chineze, pe l6ngi raporfurile personale, el

Ei-a cules informaliile din prezent6rile gdndirii chineze f1cute de Niccold

Longobardi (l 559 -1654) in Tratatul asupra cdtorva pun cte al e religiei

chinezilor [Traiti sur quelques points de la religion des Chinois], apbrut

la Paris in 1701. Longobardi, degi Superior al misiunilor Companiei lui

Isus in China, este in dezacord cu majoritatea membrilor misiunii asiatice

gi incearcd in scrierile sale s[ demonstreze materialismul qi ateismul

doctrinelor filosofico-religioase chineze. in preambulul tratatului, el iqi

descrie primii ani in Imperiul Chinez qi trecerea prin riguroasa pregitire

la care erau supuqi nou-veni1ii, const6nd in principal din studiul limbii

gi al cirfilor lui Confucius. Foarte devreme, in sufletul siu iqi gdsesc loc

primele indoieli: cu trecerea timpului, va fi tot mai convins cb noliunile

filosofice ale inv6{a{ilor acestei }5ri sunt strbine de Dumnezeul creqtin.

Longobardi va traduce Li ptin,,temei al intregii naturi", cauzd cate le

precede pe toate celelalte, ,,incoruptibil6, fard inceput 9i fbrd sfhrqit"2.

Dar, pentru Niccold Longobardi, nu existi in gdndirea chinezd substanle

spirituale, distincte de materie, cu care ar putea fi asem[nate ideile creg-

tine despre Dulnnezeu, ingeri sau suflet.3 Ii nu este decdt ,,materie primd"

1 Nicolas Malebranche, Entretien d'un philosophe chrdtien et d'un philosophe

chinois sur I'existence et la nature de Dieu,inC4uvres II, Gallimard, 1992,p. 1074,2 Trait,! sur quelques points de la religion des Chinois, section V' p. 1 083 lbid., section X, p. 116.

Page 7: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

Studiu introductiv

sau,,substanta universalE a tuturor lucrurilor"r, chiar dacd are qi rolul deprincipiu moral al virtulilor.z Daci Mateo Ricci, predecesorul lui Lon-gobardi in func{ia de Superior al misiunilor iezuite in China, credea, camajoritatea misionarilor sdi, ci ateismul este un flagel al modernitdliiImperiului, Longobardi afirmb cu tirie cd lipsa de religiozitate se afl6inscrisd, inci de la inceputuri, in primele principii ale religiilor asiatice.3

Interpretarea lui Longobardi asupra filosofiei chineze converge cupirerile adversarilor iezuililor qi indic6, dincolo de rivaliti{ile, uneoriacerbe, intre ordinele misionare, o noub epoci a sinologiei moderne. Se

depiqise entuziasmul primilor evan ghelizatoi, care impicaserd uimirealor in fala subtilei g6ndiri chineze cu increderea in mesajul lui Hristosintr-o incercare de identificare a no{iunilor mandarinilor cu ideile filo-sofice dezvoltate in universitdlile europene. S[ nu ne inchipuim totugicbvizhlrr,ea sinofild a lui Ricci Ei a primilor misionari cade in uitare. Eava fi reluati gi intbrit6 de erudilia unui Leibniz.a ins6 atitudinea generalda inv[ta{ilor de la sffirqitul secolului al XVII-lea qi inceputul secoluluial XVIII-lea este dominati de scepticism gi de afirmarea unei incompa-tibilitef radicale intre cele doub gdndiri: nu poli fi in acelaqi timp con-fucianist qi creEtin! Nu poli profesa in acelagi timp cronologiile chinezeEtiqi Facerea, doctrina luiZhtXi despre Zi-principiul universal gi analogiafiintei a lui Toma d'Aquino. Nicolas Malebranche reia aceasti viziunerealistd asupra Chinei, fbri a pierde insi optimismul misionar. pentru

Malebranche, evanghelizarea Chinei este pdnd acum un eqec pentru cd

;tiin{a profesatd de iezai\i este in mare parte inspiratd din p6g6nismularistotelic. Religia revelatb iqi altereazi mesajul filtrdndu-l prin concep-tele unui gdnditor strdin de adevirul hristic. Or, penku autorul francez,cuvdntul Mdntuitorului arfi acceptat cu usurinld tn Orientul indepdrtat

1 lbid., sectionXl,p. 117.2 lbid., section XIV, p. 130.3 lbid., section XVI, p. 136.4 G.W.F. Leibniz, Lettre d Rtmond (1716). Scriere cunoscuti qi sub numele de

Discours sur la th4ologie naturelle des chinois. sub acest titlu a apirut Ei o edi{iecritic6, sub ingrijirea lui Christine Fr6mont la UHeme, paris, 1987.

Page 8: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

Ultimul front al metafizicii

dac[ chinezii ar avea acces la cele doud expresii ale ra{iunii universale:

noua qtiinlh moderni gi metafizica creEtind.

Uneltele metafizice ale convertirii

in fala rafinamentului speculativ al invilalilor chinezi, primul pas al

intelectualului european e acela de a demonstra cd religia creq;tind nu

este o idolatrie gi ci Dumnezeul sbu nu este o persoani finit5, fie ea qi cea

mai puternici din univers.r Pentru aceasta, Malebranche introduce in

dezbatere cheia de bolti a metaflzicii cregtine: Dumnezeu ca sinonim al

Fiin{ei qi al infinitului. Existen{a sa se afli dincolo de indoialb deoarece

tot ceea ce gdndim este. Or, Fiinla face parte din gdndurile noastre...

sau mai degrabb toate gindurile noastre se afli sub cuprinderea ei. Atri-butul principal al gdndurilor sau, in limbajul tehnic al autorului, al ideilor,

este unirea in mod nemijlocit cu mintea omului. Dacb spun ci vdd soa-

rele qi stelele nu inseamnd cb mintea imi pirdseqte corpul pentru o pre-

umblare cereascd printre astre.2 Mai mult, e posibil ca obiectul empiric

sd nu existe, cain cazul ciungului care-qi simte mAna sau al delirurilorbolnavilor de febr6, ins[ gdndul mdinii sau fantasmele fierbin{elii sunt

imediat prezente in mintea lor.3 Toate aceste idei prezente, care formeazd

cunoaqterea directb qi neempirici, sunt modele arhetipale pentru lucrurile

naturale, doar indirect accesibile. Ideile finite sunt in Dumnezeu a$a cum

finitul se afl5 in infinit.a Dar fiin1a infiniti, Dumnezeu, a cdrei idee este

dedus[ din simplul fapt cb o gdndim, nu poate fi ea insbgi o idee ca toate

celelalte. Dumnezeu este prezent nemijlocit min{ii mele, ca qi ideile obi-

ectelor, insi prezenla sa nu are nicio funclie reprezentativb.s Ideea unei

mdini sau a unui drum trimit spre altceva decdt ideea insdqi. Celelalte idei

tNicolas Malebranche, Entretien..., ed. cit., pp. 1078-1079.2 Nicolas Malebranche, De la recherche de la vdritd, Livre III, lI" partie, cha-

pitre I, in Nicolas Malebranche, CEurres I, ed. cit., p. 320.3 lbid.a lbid.,Liwe III, II" partie, chapitre VI, p. 339.s lbid., Livre III, II" partie, chapitre VII, II, p. 348.

11

Page 9: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

12 Studiu introductiv

sunt create qi surt matricele altor crealii. Fiinta infiniti fiureqte celelalteidei ca pe niqte arhetipuri, dar ea insS.qi nu are un inceput qi nici un sfrrqit.Fdrdprezenla sa de nein{eles, nimic nu poate lua formb in mintea omului.

La Malebranche, ideea este un aspect al esenlei divine: nu este chiarDumnezeu, ci Dumnezeu g6ndind qi generdnd o specie a realit6{ii. inteoria cunoaqterii qi in teologia lui Malebranche, perfec{iunea ideilorqi caracterul infinit al unora dintre ele dau seama de natura lor divinS,care ne este accesibild datoriti legiturii noastre privilegiate cu Crea-torul tuturor lucrurilor. Dialogul dintre filosoful cre$tin gi filosofulchinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticulludnd rolul nominalistului: ideile sunt pentru el abstraclii ale realitdlilorfizice qi nu pot exista in afara materiei. Astfel, cea mai sublimd dintreidei, Li, ar fi abstractia supremd incastratb in toate ordinele realului.Malebranche, in schimb, reinvie realismul filosofic mogtenit de gdn-

direa modernd de la gcoala platonicianS: nu cunoa$tem decdt ideile qi

ele nu pot fi cuprinse prin acliunea simfurilor, deoarece orice acces sen-

zoriallalumea naturalS ne este oprit. in lipsa textului sacru al Facerii,insdqi existen{a unei lumi empirice ne rdmdne neconfirmat[.t Majori-tatea ideilor divine sunt raporturi numerice care ordoneazd geometriccreatia qi fac obiectul matematicii predate de misionarii iezuiti, qtiinticu atdt mai admirati de chinezi cu cdt una dintre aplicaliile sale, balis-tica, le era extrem de utild in lupta impotriva expansionismului {arist.Dincolo de qtiin{a numerelor, atributele divine alcbtuiesc o ordine

I ,,(...) Dumnezeu ne relevi existen{a creaturilor sale in doui felgri, prin auto-ritatea Cd4ilor sfinte Ei prin mijlocirea simlurilor noastre. Prin cea dintdi autoritatenumit6, gi nu o putem respinge, se demonskeazi riguros existen{a corpurilor. Princea de a doua primim destule asigurdri asupra existen{ei cutirui sau cutdrui corp.lnsd acum, cea de a doua este inqel6toare." inlConvorbiri despre metafizicd Si reli-giel, Entretiens sur la mdtaphysique et sur la reftglon in Nicolas Malebranche CEuyres

II, ed,. cit., Entretiens I, art.Y, p. 676. $i ceva mai departe (Entretien VI, art. VlI, p.773): ,,(...) Credin{a md invald ci Dumnezeu a creat cerul qi p6mdntul. Md inva16cI Scriptura e o carte dumnezeiascd. Or, aceastd carte sau imaginea ei lmi spune clar

9i ftrd tdgad6 cd existd mii qi mii de creaturi. Deci iati toate inchipuirile mele pre-schimbate in realitdli, Existd corpuri, acest fapt este probat cu toati rigoarea, credin{ale presupune."

Page 10: Convorbirea unui filosof crestin cu un filosof chinez ... unui filosof crestin... · chinez reia vechea ceartd medievali asupra universaliilor, asiaticul ludnd rolul nominalistului:

Ultimul front al metafizicii

necuantificabili prin matematici care se traduce prin ierarhia creaturi-

lor: nu putem spune de cdte ori e mai aproape de Dumnezeu un st[ntin comparalie cu un pdcitos sau in exact ce misuri fiin(ele omenegti

slujesc mai mult slava divind decdt animalele. Aceast[ cunoaqtere gi

senzalie a ierarhiei lumii ne dezviluie simplitatea ciilor Providen{ci.

Ceea ce poate pbrea nedrept unui spirit ingust - pierderea boglficidobdndite prin muncX trudnicd, infrAngerea in fala unui invadator pr[-

dalnic, p[cilirea legii de cdtre un ucigaq - nu sunt decdt simple con-

secinle ale cauzelor care fac in acelaqi timp posibile bogSlia, curajul

sau dreptatea.' Mdrelia divind se arati in generalitatea qi universalita-

tea legilor qi nu prin interven{ii repetate, menite sd indrepte neajunsu-

rile Crealiei, ne spune piosul metaftzician, desdvdrqind portretul unei

providenle divine care anun![ deismul enciclopediqtilor.2

Erori metafizice: dualismul chinez gi monismul spinozist

' Povestea dialogatd a convertirii filosofului chinez la religia creqtini

qi la metafizica malebranchisti are o formd circularS. La inceputul demon-

straliilor, misionarul european susline existenla lui Dumnezeu prin ar-

gumente care trimit la intinderea infinitb a spaliului qi care ne pregitesc

I ,,(...) Soarele luceEte indiferent peste cei buni Ei peste cei rii. Arde adesea

piminturile celor buni gi face si rodeascd c6mpurile necredincioqilor. (. . .) Grindina,

Ariste, pune la pimdnt recoltele celui drept. Fie acest efect supiritor este o urmare

a legilor generale, fie Dumnezeu il produce printr-o providenld speciald. Dacd Dum-nezeu produce acest efect printr-o providen{i speciali, inseamni cb, departe de a

putea totul, vrea cu tot dinadinsul qi face in aqa fel incit celui drept si-i lipseascipdinea. E preferabil aEadar s[ sus{inem cd acest efect neplicut este o urmare a legi-lor generale" in lConvorbiri despre metafizicd si religiel, Entretiens sur la m,!ta-

physique et sur la religion,Xll, art. XI, p. 910, ed. cit. in acelaqi sens, Malebranche

scrie in Tratatul despre naturd. Si har: ,,Dumnezeu fiind silit sd actioneze mereu

intr-un fel demn de el insuqi, pe cii simple, generale, constante gi uniforme..."Malebranche, Traitd de la nature et de la grdce,l"' Discours, II" partie, art. XLIIICEuvres II, ed. cit., p. 44.

2 FerdinandAlqui6,Le carttsianisme de Malebranche, Paris, Varin, 1974,p.488.

13