Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu...

23
pentru 59 Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu) Abstract: The presently unstructured essay (literary study) wants to be a mathematical-physical approach of the classic Romanian structure after all, without altering the architectural symbolism. The challenge comes from the IT pupils, whose desideratum was, on one hand, the perceptive augmentation and, on the other hand, the demonstration of a hermeneutical relativism (based on the laws of thermodynamics) in precisely the rigourous economics of the text formation: character construction architectural construction (en)closure theme, without neglecting the density of the symbols. The adjustment of entropy by means of negentropic elements, through which space and time negatively adjust the progress of events through dissolution, destauration and exfundation is experienced in full semiotics field. The thermodynamic ballance is restaured through sound waves (the sound rises from whisper – even from the stage of noisy thought – to howl so that, in the end, the silence tide engulps everything. Key words: mathematical-physical approach, architectural symbolism, perceptive augmentation, hermeneutical relativism, character construction, architectural construction, (en)closure theme, negentropic elements, dissolution, destauration, exfundation, thermodynamic ballance, sound waves Note: The applications students could try are also a challenge, the effect of a circumspect pupil’s question concerning the semantic field. Could you, for example, draw a parallel between Ion Dolanescu 1 and Pablo Neruda 2 ? – Why not?, I answered. The first one’s folk theme is the garden where weeds grow (according to a song’s lyrics) and the latter praises the virtues of a vegetable: Onion, thy clear crystal! 1 Romanian folk singer 2 Chilean poet and politician

Transcript of Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu...

Page 1: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

59

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

��������� �

Abstract:

The presently unstructured essay (literary study) wants to be a mathematical-physical approach of the classic Romanian structure after all, without altering the architectural symbolism.

The challenge comes from the IT pupils, whose desideratum was, on one hand, the perceptive augmentation and, on the other hand, the demonstration of a hermeneutical relativism (based on the laws of thermodynamics) in precisely the rigourous economics of the text formation: character construction – architectural construction – (en)closure theme, without neglecting the density of the symbols.

The adjustment of entropy by means of negentropic elements, through which space and time negatively adjust the progress of events through dissolution, destauration and exfundation is experienced in full semiotics field.

The thermodynamic ballance is restaured through sound waves (the sound rises from whisper – even from the stage of noisy thought – to howl so that, in the end, the silence tide engulps everything.

Key words: mathematical-physical approach, architectural symbolism, perceptive augmentation, hermeneutical relativism, character construction, architectural construction, (en)closure theme, negentropic elements, dissolution, destauration, exfundation, thermodynamic ballance, sound waves

Note: The applications students could try are also a challenge, the effect of a circumspect pupil’s question concerning the semantic field. Could you, for example, draw a parallel between Ion Dolanescu1 and Pablo Neruda2? – Why not?, I answered. The first one’s folk theme is the garden where weeds grow (according to a song’s lyrics) and the latter praises the virtues of a vegetable: Onion, thy clear crystal!

1 Romanian folk singer2 Chilean poet and politician

Page 2: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

60

No�iunii de enhanced reality ����� ����� � ������������ ������������ �� �������� ������� ���� ��� ������� ��� ����������� �� ����������� �������� fibra de realitate absorbind �i procesând semnalele lumii exterioare pe centre de interes.

�������������������������ii adi�ionale despre personaje într-���������trans-������������ ��� �� ��������� ���� ������ �������� �i cea a referentului exterior privilegiat.

�i toate acestea dintr-�� ������ �������� ��� ������� ��������� ����� ��� �������componentelor, cât �������������������������������������������� ������ie cu ��������� ������ �������� � ������� ��� ����������� !����� ����� �� ���� ���� ����"�hora – o manifestare a ����������ii în pluralitate, în colectivitate. La rândul ei, orice ������������������������������������ine germenii propriei evolu�ii distinctive.

Abordând tema corpului, rela�ia dintre spa�iu ��� ������ #������ �i trup), ajungem la necesitatea studierii arhitectonicii, a raportului dintre exterior �i interior. Spa����� �����$���� ������� ����� ������������ ������� �����ul, semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul. Casa este cuvântul din fraza satului, ea converge spre omogenitatea limbajului, constituind un idiom.

��������� ���� �� ��������� ����� ��� ������ ������� ��� �� ��������� ���cuprinde discursul �i construc�ia sau, în extindere, arhitectura �i textul, interferând, înlocuindu-��� ��������������� ��%���������� ������ ��� ��������� �i ��������� � �����s, sub înveli���� ��������� ����� ������ ��� ���������� � ������i ��������%��������%���������������������������������������

&���������������������������������������������� �����������$��������construite. Totul depinde de felul în care decurge argumenta�ia de la general la ������������'������������������������������������%������������������#��������de litere) �������%�����������������������������������templu de cuvinte ornat cu un fronton.

Întocmai strategiilor vitruviene, textul dispune de: ordonare (ordonatio, taxis), dispunere (dispositio, diathesis), euritmie (eurythmis), simetrie (symmetris), convenien�� (decor) �i distribu�ie (distributio, iconomia), a�a cum o construc�ie ������ ��*� $���� ���������� ���������������� �%������� ���������, deschidere (cf. Alberti).

Orizontul semantic al imita�iei porne�te de la fiin������������������������������� ����� ������ � $����� �����-ului. Ea nu recurge, pur �i simplu, la duplicarea fiin����� ��� ����� ��$����� �� ���������� ������� �������� ��������lor vitruviano-ciceroniene - (Elocin��� ���� �������� ��� +������� ��� ����� ����i: inven�ia, dispozi�ia, elocu�iunea, memoria �i ac�iunea) - creând, astfel, o aplica�ie ���������������%���������%����������������������������������������������licentia, cu �/��������$������ ������������������������������������������������������� ����� �zona presupunerilor.

Page 3: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

61

Construc�ia – ocrotitoarea orizontului fiin�ei

În centrul spa������� ������ ��� ����� 3�� ���� ���� ���� ��������� ������ �������conform observa�iilor lu�� 4��%������� 7���� � ���iul citadin (G. Gilinescu, H. Papadat-Bengescu), casele sunt exclusiv simboluri sociale ale parvenirii, orânduite ca un galantar, decorate cam conven�� ����������������������������������������������������� ��������������� ���� ����������� �� (H. P.-B.).

La H. P.-4��������������8%��;�$������� ���� ����� ��������������" ������������� � � ��������� ��������������������������+���3������� " ��������������, palatul Razu �����������������i de sanatoriu����������������<���������greoaie ca un mausoleu de lux�� #4��%������ �������� ������� ��� ��� ����� ��� �������oniric, castelul e incon�tient. Vidul din interiorul personajelor corespunde perfect cu inconsisten���������������7����������� �������������������������������������spa������� ������ ����� ���������� ��� �������� ���������� 3� �� ���iu sumbru, �������������������������������������� ��������������������������������������mult, profesionalism. Casa devine, în spa�iul exterior, un rezultat al unei simple tranzac�ii: Rim, dezarmat fa�� �� ���� �� ���������� � ������ ���� ����iune decât ����������� ������#$������� �����������.

=������ ����������� �� ������� �� ��� �� ������ ��� ����� ������ � ��� ��� ��# % ������ea fiin�ei sunt mai multe etaje �i subsoluri ale con�tiin�ei.

Spa�iul protector al familiei este �i un spa��������������ii. Aproape fiecare personaj are � ����� �� " ������ ����� �� ������������ ������������� ��������� ����������������� �#Cele do�� ������ �� ������ ����� �� �� ����� ��� ���� �� �&���� ��' ����� �� ������virtualitate �i o stare în act. (Gh. Seche�an, *������������ �, p. 227).

Un element de tranzi�ie de la rural la citadin este casa lui Costache Giurgiuveanu din Enigma Otiliei ���8��+��������4�����������%���������������������� ��������� ����� �� �� �� ���������� ������������ ��� ��� �������� �������ia ������$���������������$��������������������� �������te, a�a cum urma pa�ilor �����$�������������con�� �������� �inut. =�������������������������������������������������������������������������������a-zisa lui autonomie ����� �������������$���������������$����������� ���������������inând în niciun fel exclusivismul individualismul individualismului, ci mai curând rela����������������������������������������������$���

7������������������%������$��������������/�����������������-o evaluare ���������������������$���������%�����������������������������@���������*����Ion nu-�� �������� � ��$��� �������� �������ile sale fizice sau spirituale, ci doar cantitatea de bunuri – �����������– pe care le poate acumula �i pe care, în cele ��� ������ ����e���� �� ��� ������ ���������, stabilindu-se, astfel, o ierarhie între ethos �i pathos, iubirea putând stimula inteligen����������������������i prietenia ������ (Aristotel, ����� ��������, cartea a VI-a) �i chiar între ethos �i tanathos, %����������%�����������ind semnifica�ia de divertisment �i devenind referentul destinului al cercului nemilos. Ce ��������������� �����������������$�������������i Ion?

Page 4: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

62

+����� / � " ������� ����� ��� �� �������te Gh. Seche�an, este de sorginte �����# 0�� ���� "��������� �� ������ ����� �� �� ��� ���� "� "�������� �� ������ �i care provine, �� ����� �� �������� ��� � �������� " ���������# % ������� �&���� ������ �����0�� �" �������������0��������������� ���0��������� � " ���� ������������.

Doar crucifixul strâmb�� ��� ����� ���� �������� �� F����� ��� ����%��� ���lemnul mâncat de carii ��� ������ ��� ������� ������ �������a locuirii pe ����������������������������������tinism devine episodic, sincopat.

3����������������$�����������$��$�������������*���������������� iscoditoare a casei herdelenilor, la privirea de câine la u�a ���������� a lui Alexandru Glaneta�u nu este decât o deviere a filoanelor destinului. Acesta se izbe�te de limitele spa������������������������������� ��� ����, ba se pite�te într-���� �������� ��� �, insinuând zbuciumul locuirii umane, opus a��$����or ungure�ti, de câmpii întinse ������, alegerea între iubire ���������������������ii dovedindu-�������������

=������ ��������� �������$�� �������� ������������ ���� ��� ���� ��� ��������amenin������ – ������� ��������� – fie colectiv: �������� ��������� ��������� ��������������� ��������� ������ ��������� ������a patologicului, perisabilului, ciclicului, formând aproape un complex tautologic cu fiin�a locuitoare.

=�� ������ ����� ������� ��� ��������� ��� ��� �$�����$����� ��������� � context: epuizarea prin consum �i marginalizarea. Ion alege ceea ce Harold Bloom ar numi: � �&���� ��� ����� " ����� �� �� � " ���i! !�������� ���������metafizici, generând adtfel asimetria, infirmitatea Absolutului, refuzul logocra�iei în favoarea teocra�iei. Feciorul nu mai sim�ea nici o nevoie de palavre zadarnice, când acuma �������������������������� (cap. III, Iubirea, p. 119).

Locuin�������������� ��-���������� �������������������������������#����J�� ����� ��������� ��� ��� ������ ��� ������� ������ ������ ��� ��� � ��� ���� ������Acest amalgam de ironie �����������#����������������K�����������������/������i �����������������������������������������������������rage a pustiu o închipuire ��������������i ve� �� ����� ��J��!����������������������������������������������4����������������F���������������������������������������������������$��*��������������te sertarele, î�i revine brusc �� ��������� ���, �������������������întrebare zâmbetul nevinovat al preotului: 1����������� ����������� �� ��� ����� ��������������������������� ����������-� ���������#2������������ ���� ������������������ �����#$�� �������������������i se repezi cu ea în pridvor unde �iganul ������ �������t.

3�� ��������� �-������" ���� ��������igan, �ipând:- Mar�4###$������-aici, tîlharilor!...5��� ����������������" ���������� �6�������������" ��-una, amenin�ând

����������������������������������'- ������4###$����� " ��� ���� ������ -��" �����������������47���������4

7���������4 (cap. VII, Vasile, p. 12). 8 ����� ��������������� ���������������" ������ ��������� ��#1� �an�,

�� ��������� ������� ������������������� ���el murdar, cu ����" �� �#*��osul nu-l ia " ������ �� �i când i-�� �� �� � �� �� �������#+���� �� � �������� �� " ������ ���� ��-l

Page 5: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

63

������� "� ����� ��te col�i amenin������ ���� ��-�� " �� ����� �� ��� ������ ���� ���#���elul se opre��� ������������������in " ������������������" �����" ������ �� ��������" ����� � ������� ��������� �###

=��������elului care î�������te alinarea în roaderea unui os, doi ������îngândura�i – pe prispa cârciumii lui Avrum – î��������������������������������ste $��� �������������%������������� �������#���QXJ��&���������������������i apari�ia a ���� ����� #�tefan Hotnog – ������� �� ����� ������� –�� ������� ��� &����� &�����������������������������i glasul sub������������� ���� ����� ���altul, înfrico����������nu se încaiere – ���elul) dar �i Glaneta�u - ������ii. 7� �� ������� �� � ��� � �� ��a ��������������������������i Alexandru Glaneta����� ����������" ���������i. (p. 31)

�� ����� ���$������� ������� ��� ����������� competi�iei sau, mai ��������� ��� ��������� ���������� �$�������� ��� �� ���������� ���� �������� �preajma fetei cu acela�i nume: Margareta nu jucase �i-i era necaz pe fetele care au avut ��#+������ �� ����$ ����������������������9� �" ����� ������������" ��� ��cu rachiu sau aprindeau ������;�����" ���9������ ���" �������-����������9��� ����i �� ������������### (p. 35)

'���� �� �������� �������� �i aproape burlesc de hibridizare a ideologiei (unul din motivele achizi�i�����������������������������������������a de opinii politice – �����$�� �������� ���� �������J� ��� ������ ���������� care conduce, pe ������������������������������������������������� �����������. Preotul este cel care promite, în numele Domnului, mântuirea lumii (prin intermediul lui '���� �������� ��� ���� ��� �����J��7�������������������� ������������� ���������������� � ����� ����� ��� ����a men�ine în dezordine. Totul devine lirism ��������� ��������� �$�������� ��������� ���������� ��� �ersan���� ���������������ii #��J� �������������� ����� ������ ����� ����� �������� ��������� ������� ����� ���pregnant de Pia Pillat: ���������� ������ ������ ����� ��� �������� �� ��� �������# �� " ���esc dorurile, nostalgiile spa�iilor �i simt cum încol�esc în mine toate ierburile �i trosnesc bobocii. Nu-mi încap nici în via��� ��� " ����� �i-mi vine s-o pornesc în lume. �� ������ ���� ��� ������ �� ����-� ������� ���� ��� ������ ����� � ���� �i bun, care se treze�te acum ���������������������������������������� �����������uvoaie subterane �i �����������" ���" ���������������� �#� ������������ ���"��������������������� �� ������ ��� ��# <��� � ������ �� ����� ����� � ���� ����� �� ��� ��� ����� ���con�tientului �i subcon�tientului. =������������������� ������ ������������������ �emineu, ������� � �� ��� ���� � ������ � ������ � �&������ ��� �i sfâ�ietoarea frumuse�e a ���� ����� �������� �� ���� �� ���� � �i umbre, sau aplecându-�� ������ ����rilor din ������� ������� ��������������� �- ������� ���� ������� �i se poticnesc pe picioarele lor nesigure...

Y���� ��� �������� ����� ����������� ������� �� ����<����������� ����������suflete���� ��� ������ ���$��� ��������� ��������� ��$���� ��� �� ���� ���9��� " ����cuvintele se depun ca mierea în stup.

��������i avem aceea��������$����-�������*�Numai mu�când din vie�ile altora –spune eroina sus-�������– intrându-le în jurnale, memorii �� ������ca într-un vechi ��������������� de vegeta��� ���� ����������������� ���������������������������

Page 6: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

64

iremediabil, irepresibil �i ireversibil nu-����������� ������ ����� � � ��� ���� �� ��timp. (Dan-+��K�%��������Un cople�itor triunghi epistolar: Pia, Dinu �i Nelly Pillat, Idei în dialog, nr. 55, aprilie 2009).

Negentropia cunoa�terii

[������� ��� ������ ����������� � ����������� ����������� ��$���� � �������������� ���������� ����������� ��������� ��� ����������� �����iilor comunica�ionale, sau informa�ionale, din elementele sche���� ����������� (în cazul nostru: locul faptei, fapta, transmi��������– interesul gravitând în jurul lui Ion, Savista, oloaga satului, traductorii, destinatarul – �������������=�J����ale semiozei (obiectul semnelor, semnele, destinatarul).

Binecun������ �������� ����������� �� ������������ ��������� ��� !%���� ����$�� ������ ���������� ��������� � ���$�� ����ite cu logaritmul acestor ������������i, toate elementele macrostructurale ale cunoa�terii ��� �����������(semiozei) fiind considerate zone de ������������ #������ ������� ������$�*�������������������������������������������������i personaj, pe de-o parte �i, pe ����������������������������/�������������������������������������� ���������$�J��ex-disputele Ion Simion-Lungu, Ion-Vasile Baciu, Ion-George Bulbuc.

Jocul – ������� ��� ���������� ��������� – �� ���� ���� ��� �������Timpul �i spa�iul, sufletul �i trupul, �����������" ����" ������������-�"�����i�����pe to�i. (p. 30).

]������ ��������� ���������� ���� ��������� 4������� #��� ���� �i liantul, veriga, belciugul din lan����������������������������� ������������������������le sanc�ioneze: ����� ��� ���������� �� ���� � ��� ��������� � ������ ��������J*�Belciug nu sufer�������� �� ������ ���� ����� ������#>���������� "� ��� �� " �� �i râgâia. Purtarea ���� ���� "� � ��� � " �� ��� ���� �� ��� ��-i �tirbea autoritatea în fa�a �������###*��<��������������"�������" ������������ivului �i nu ���������-l z�� ������������������������ pe primul raportor, Vasile Baciu.

Y������������� ��� ����� ��� �������� ����� �� ������������ �������condi������������$���������������ii, ci frecven�elor relative cu care evenimentele se �������� ��� ����� �� �������� � ���������� ��������ii considerate frecvente ce �����$�����������������ilor dintre necesitate �i întâmplare, ceea ce putem numi ������������������������

^� ������� ��� ������� �������������� �� �������� �i mi��������� ��� $�������������������������������������������������������������������������������de imprevizibilitate: oscila�ia lui Ion între frumuse���� [�������� #��� ������� ��oricând) ��������ia Anei (/ ������������������ �����9� – grajdul fiind un construct semiotic ideal pentru decaden�a esteticului în animalic –, întorcând capul spre Ana care nu-�������� ���������������������������"�����������������i... (p. 36).

Conform teoriei matematice a informa�iei, între nedeterminare (ca situa�ie ���������� ��� ����� ���������J� �i informa���� ������ �� �������� ��������� �

Page 7: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

65

��������� ������� ������ ������������� #������������� �����������ii) devine �i �������������iei.

]����� ��� ��� ���������� ��������ii informa�iei – nedeterminare, formula �� �����ii de informa��� ��� ���� � ����� � ������� ��������� ������� � ������� ��nedeterminare ale unei situa�ii comunica�ionale, cantitatea de informa��� ������� ������� �������� ���#8 ������ �����ie (Ion o place pe Florica, Ion o dore�te pe Ana) reduce la 9������� � ���� �� �������� ����� ��� � ������ �������� ��� ������ �� ���alternative egal probabile. (Teoria cunoa�terii �tiin�ifice, ed. Academiei, Bucure�ti, 1982, coord. prof. dr. �erban Georgescu, Mircea Flonta, Ilie Pârvu, pp. 87-123).

Informa�ia se opune, a�adar, �������������� ^� ������� �� ��������������������������������������������*�������������������������ie, cu atât mai pu�����������������

Informa���� �� ���$���� ��� ����� ������� ��� ���/�� ��� ��������� ���������������� ��� ���������� ������������ �����rtamentale ale sistemelor care se ��������$�� ��� ������� ��� ������ �i informa�ional, care pot genera �i consuma informa�ie. În acest sens, producerea de semne (semnale), vehicularea lor, se supune prin excelen��� ���������� ���� ������� ��� ����������� � ���a unor �������� ��� ����������i. Menirea informa�iei este aceea de a indica direc�ia ac�iunii în cazul în care sistemul este pus în fa�a unui set de alternative comportamentale.

=�������� ���� ���� ��� ���iune presupune cu necesitate mecanisme ale ��������� �i ��%��������� ��� ���� #�����J�� ������� ��� ����� �������ia nu are câmp de fiin�are �i func����������������

=���������� ��� ������ ������ �������� �������� ��� ��� ��������� �/����cunoa������� �� ����$�� ���� ��������� ����������� ��� �����$��� �������� �����prel�������� �������iei primare. În lumina acestor informa�ii, cunoa�terea apare ��� ����� �������� �������� ���� ��� ��������� �� ��������������� ����� ����� �$�������������������������������/���������������'��������������������������cu sine însu�i.

Jean Piaget (����������� �� �����, ed. Dacia, 1974, pp. 88-|}J� ������� �� �����������������������������irea opozi�����������������������%���������i cea ������� �� ���������� �����terii, ci �i pentru încercarea de a pune în discu�ie corela�ia dintre func�iile de acomodare �i cele de asimilare ale personajului în interrela�ie cu mediul.

3������� ��� ~� ���� �� �������$�� #���������� ��� '�� �� ������ ��� [�������devenise în dinamica sentimentelor lui Ion fa��� ��� ��� �� ���������� ���������J*�Mândru �i mul�umit ca oric� " �� ����� / ����ea totu�i un gol în suflet. Se gândea �i ��� ��������-���� ��������ia �i în aceea�������� ���"������������������������� ��adulmecând nelini�����###(cap. X, =treangul, p. 105). Aici intervine dorin�a de a repara ������� ������ ����� �������$�� ���������� #�������� �������J� ����� ��� ����� �������$�������$������*�

?���������������teptat dintr-un vis. Î�i aduse aminte cît i-�����������3������i � �������� �� �� ������ �� �� �������� �� ������ �� � �� � ���� �i o iube�te ca �i atunci?

Page 8: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

66

Î�i reamintea cum i-a spus, în noaptea nun����������-�������-apoi totu�i nici nu s-a mai �� ��������� �� ��� �� �i când ar fi înghi�it-���� ���###7������� ��� "� ����� � ���# %���������� �����������������3��������-���� �����������-����������-���� �������� ���������###

3���������� ���%��a niciun gest în fa�����������������ii sistemului: Dar se dezmeticea ru�inat. Om însurat, cu copil, l-ar huidui lumea �i l-����� ��3�����###�������n-ar fi Ana...

'������������������%������������������������������������������iei, accente de repulsie comparativ cu stilul de via��� �i exigen�ele intelectualilor, ace�ti viri eruditissimi, reprezenta�i prin Titu Herd������������������������ /������������������������������������������������������������������� ���� '�����/����-i ��������������� ��� �� ��������� arhivar apter sau chi�ibu�ar anoic (H. R. Patapievici, Omul recent, pp. 265-381, ed. Humanitas, Bucure����� Q}}�J�� ����� ������������������� ������� ������� ������ ������� ��� ��������� ������ �� ��������libertatea celuilalt.

���������������������� ����������������������������*����������������i ���� �� ���������*� �������� �� ��� �����e����� �� �� ��� ��formezi! Trebuie fixate �����������������������������������ii: po������� ����������������������������������� ��������� ���� +�� ������ ��� ����� ��������� ������ ��������� ������� ��� �/�������������

A������� ���������� ����� �� ���� �������� ������������ �����siunii: orice ������������� �� ������$��������<������ia subversiunii este dispunerea de altul �i îngenuncherea acestuia, pentru a evita proliferarea dezordinii neinten�ionate.

Într-�� ����� �����������������������elor lui Ion – ��������– nu ar mai avea nicio valoare, de�i ar fi � ���������������������������� ����������������������fi doar achizitiv-apetitive. (H. R. Patapievici, op. cit.). +���� ������� �����, spunea, dispre�uitor, Valéry despre neputincio�������������������/���������������i s��������i nu transcenden��� �������� ��� ������� ����tine, nu pe inteligen���� ����� ����apanajul ateilor.

Temporalitatea este cea care a distrus (prin dizolvare), destaurat (prin uciderea subiectului transcendental) �i exfundat (prin desfiin�area ideii de temei). Y�������3������ �����������������$�������������� �������� ����������������������������� ����� ����������� �� ���� ������ ��� �������� ��� ����� ����. Existen�a spa�����$���������������� �����������������$�����Deschisul �������������������socialul este închisul*�%������������������������������������������������������������;���������� ��������� ���� �������$���� ��� ���iul public, cea a modernilor este ����� �������� ��� ���������� ��� ������ul. De aici demersul narativ face concesii modernismului: La înmormântare se strânse mai tot satul. So�ii Herdelea cu domni����J����� �� ���" ��� ���" ����������������/ ���������������������������9������������������������������#1������������9������� ��" �������" ����������� ���" ����� �������������ei lor. (L. Rebreanu, op. cit., p. 123). Chiar �i preotul Belciug era mul������ ��� ������� ������� ������ ��� �������� ������ folosul Domnului.

Page 9: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

67

&������ ������$��� ������� �� �� ��������� pa�iului pierdut, surpându-se peste personaje. To������������� �������� �������������-acuma, zise dânsul apoi, ca � ���� ����� �#1������a a�a e, dragul meu. Via�a e nimicitoarea iluziilor. Numai cel ce-�i ������������������" �������������� vie���� ��������� ���������" �������� �������###Fire��� �� ���������� � � " ������ ���� � ��� " ������ ������ ������###+� ������ " �� ��� ������� ���� � ������� �� � ���� �i, sunt oameni care totdeauna î�� ����� �������� ��#Prive�te departe ����� �������������������������� ����###?���������������������4Nu te uita la oameni, la discursurile lor, la conferin�ele �i procesele-�������" ������������������-�i arate meritele reale sau închipuite... Nu! Astea sunt nimicuri.##1�� ����" ��������vezi ansamblul! =i atunci vei sim�� " ������ �������������������� �� ����� " �������� ���9� ���� ���������� ��� ���������� ��� ����� ��������������� ����� ���� ���� �� ���������i ���� �� ����� ��� �� �� �� ���� ����### % ��- ������� ���� ���������� ��� " ��� ��������������#��-���������������������� � ���������" �������������������� �QIstoria nu va �ti decât: am biruit sau am fost birui�i... =-��������i, l���� ���������� ������������������������������������ ��#1���� �� ��������� ������9���������� ���cotropiri, prin cultura lui, prin �coala lui, prin arta lui, prin banii �i prin munca lui... Noi �������������� ��� ����������� � �" ����#$�"�#1��� ��� �inem la suprafa���am izbutit�� �� ���� ������� ���� &����� ����� ���� � ����������� �����$�� ���iu pentru întrebarea: Ce-i cu dumneata, poete? Ce e�ti a�� �� ����� �� � ����� � ������Q 7�� ������$���� ������ ����� hybrisul (Asta-� �� ���� �����J�� ������ ����� ���contravine legilor divine. (L. Rebreanu, op. cit, pp. 179-181).

!������������������������������������irea timpului de care am vorbit mai ���������������������������� �����������������������������

Premoni������$��������������� ��%�������$����������������%�������������destinului (Savista): Ion însu�i sim���� �� ���� ���9���ia Savistei �i deseori îi venea s-o �����������-������������������3�����#8��" �� ������J������� ��" ������������ ��� ������ ����� ���� �������������#1��� -ar fi luat-������������-ar fi a�teptat �i azi n-��������������������������� ���������������������� ��#

<����$����� ������� ��� %��������� �������� '�� �� �����$�� � ���a ���������ii, ignorând pericolul: ?����������������"���������������i, nemaiputându-se ���" �� ���� ������ ��������������� ��� ���� ������ " ������������� " ����������deschise gura ��" �������������������������������#

Oloaga �i destinul falacios converg în ruinarea personajului prin ajutorul pe care i-l dau în îndeplinirea propriilor planuri: / � ���" �������������������� ���#W���� " �� � ����� ��#$�� �� / �������� �i-i zise iar, mai încet, cu inima tremurând de bucurie, vrând s-" ��������������������'

- ?������4###

Page 10: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

68

W����" ��������X" �������� �������������������4Y ������������i vreo trei mu�te3 i se plimbau pe obrajii scofâlci�i �i asuda�i, pe gingiile alburii, pe din�ii lungi �i galbeni.(p. 171).

=���������� ���� ]������ ��� ]�%����� ��� ������ �������� �� Noapte de decemvrie alias Arhanghelul de aur sau Spânului din Povestea lui Harap-Alb, Savista este reglatorul negentropic al entropiei existen�ei.

Termodinamica sistemului este ��������������������������������������������������– apogeul �i perigeul – sunt atin�i, alternativ, de Ion �i de George:

Ion era pu�in ame�it de rachiu �i chiuia �� ���� ����� ���� ����� �� �� ��� � ���# % �����������������������������������������#$���� �������J�����������������������������������������������������/ "���������� ���������������������������-�i astâmpere focul. ^� ����� ���� ��� ������ ���� ���������� ����������� ���� ���� '���George tremura în car ca �i când l-ar fi zgribulit frigurile. De vorbea, îi dârdâiau din�ii. Ie�������� ��������������������� �������������������������" �������������������� ��# (p. 183).

K���������8��������������������������������i Ion cel încercat de frisoane:�� � ���������������" ������������[ie�irea din frigul iner�iei]. Se rostogoli de

����������� �an���������������#%������������ ������#8 ������������"��������� ��i-�" ����������-������� �� ����� ����� �#����� "�������������� -�9� ��prea târziu. (p. 184).

=/�� ������ �������� ������i frig ini�ial, prevestitor de înghe�, nevestei sale:

�� ���" �� ���� ������������������ ���"��������� ��� ��������J�������� sloi de ghea��#

- Ce �i-e de te cutremuri a��Q" ���������������� ���������������� �� �����clopot.

- ����-mi fie... M-a cuprins frigul când ti-am deschis... (pp. 184-185). 3 [���������� ��������� � " ������� " �����9��� �i în���� � ���� " ������� ���tele sunt fiin�e

insuportabile. Ele se înmul������������������������ ��� " ������� ���� ��� ������������ ���������������i germeni de boli �� ������ ���������� �� ��������� ����������� �������� �" ������# % ����� �� �� � �9� �2�������� ����� ���� ����� ����� �� �� ����� ��� �� " �emna etimologic ������������������ ���telor, prin�ul demonilor.

7������������������������� �������-omul de ac�iune, iute, febril, inutil �i revendicativ, este musca fabulei care-�� ���� �������� ���� �������� �� �� ������ ������� ��� ��� ��������i. (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Éditions Robert Laffont, S.A. Paris, 1969).

În codul semiotic, acestor insecte le revine un rol covâr�itor. Protagonist entropic, Ion nu ia seama la semne:

- 1����������1� ����4�������/ ������ �" ���������������" �� ��#Savista î�i ascu�i urechile. N-auzi decât �oapte �����������3�������" ��� � ��-��������#- Savista doarme ca iepurele, ia seama. Oloaga fierbea de mul�umire c-��������������������9������

a-i prinde de-a binelea. Dar, fi� ���������� �������� �����������" �� ���� ���������������������azi înainte se ghemui într-un col� " �� ������� ���-��� �� � ������ ��� ���������#����� �������� �i ������������# (p. 172).

�������������������� ��%���� �� ���portamentismului, utilajul traductologic al Savistei func�����$���������������������������������� �creierul negru.

Page 11: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

69

Toate semnele �i semnalele4 ����� ��������������������*�7������� ���stelele se aprindeau pe rând ca ni�te lumini�e fricoase. Peste sat se cobora o cea������� ������������������������ia bezna ��������# (p. 183).

Focul, emo�ia eliberatoare dar ��� ������� ���������� ��� ��������� �i al fascina�iei, ce de atâtea ori era vizibil în privirile ��������������������������� ������� � ������ #�������������� ����������� ������ ������ ����� �������� ������J� �� împleteau fermecate �������[�����������������������������������/������������������$�������������������������������������������privindu-se " �����������������������������a���������� ]������� ��� ���� ��� ��� ����� ������� ����� ������� ���������� ��� ���������������� ��� ��������� ����� �� ��� ��������� =���� ��� ������ �������� ���������� ����������$�� � �������� ��� ��������� ��� ��� ���� �� ���ie, având a-�i imputa, probabil, neputin�a de a stârni debitul fluidului existen�ial:

4 Chiar �i destinul se-���/����$������������������������� ��������������������������

teratologic, sluga lui Toma aducându-i ami�������8������������i-�������������#����� �����������������������*����������� ����������������i, în acela���������������������������J�����!������repro�ându-i �i neîn�elegându-i plecarea când ea i-���������������/ J�� ����u. Scâr�âitul carelor, la plecarea lui George e convergent scâr�âitului por���� ��� ������� ���� '�"� %�������� �������� ���peste drum – ��������� ��%������ ��������� ������ ��� Baltagul sadovenian – ��� ����������broa������������ ��������� ����������������������*�Vrem������� ������ " �����������������i dân�ii nemi�ca�i, oprindu-�i respira���������������� ���������������� " ��-o a�teptare amor����#1�-���������� ��� �� ��� ��� �������� ��������� " ������ �� � �� ��� �� �������# J�������� " �� �� stingeau în " �� ����" �������" ����������� �������������i trece �����������" �������������-treptat. O stea verzuie, ���� ��� ������ �� ��������� ������� ������� �������� ����� �� ������ ������ ����� �� �� � ��� ���# (p. 185).

Echilibrul sistemului nu poate fi restabilit decât prin �ocanta terapie a zgomotului: George izbi �������#?���vâjâi în aer. Apoi un pîrîit surd, urmat de un zgomot, �����it ca �i când se ������� � ��� ��� # ��� ���� zgomotul acesta, înfurie mai cru � �� J����# 7���� �� " �� ������ �-ar fi schimbat dintr- ���� " ��- ����� �� �� �� " ������� ����-l asmu�ea. Lovi � ����� ���� ���� �-�i mai da seama unde...

���������������telor reîncepu brusc, speriat, amenin����� ������������ ��������� " ������de vântul ce sufla mereu mai mînios �i mai în�epat. (p. 186).

De la fierbin�eala rachiului ��������������������/���� ���������[������� (Dar sufletul îi era a�� �� ��� �� �������� �� �� ����� �� �� � ���� �� "�����i���� ��������� �� �" �� �are trecea �i câinii care-l ������ ici-colo, trece la frisoanele fricii de a nu fi surprins �i la ale geloziei (teama de a nu surprinde, la rândul lui, pe altcineva, pretendent la inima femeii iubite): Strecurându-se în ograda 3��������������!������� " ���������� ��������scîr�îise pu�in �i-����������� ������������?������#1�����������������������������-ar de�tepta �i ar crîcni, s-�� �������������������#*���������������� " ��� � �� "�� �� mai scîr�îie când va pleca�� ���� �-i pese de existen�a lui George, de posibilitatea apari�iei acestuia. Iar, mai apoi, când se deschise u���� �������������" �����" �� ����������������� ����� �?�������#1��������� ��� " ���� ��3�����#$��������������������zie: o fi "�����i�at altul pe femeia inimii lui...

De la fluieratul fericit cu care venise ca pe vremea când era holtu', trece la scrâ�nituldin�ilor, când aude glasul lui George, �i de la spaima a������������������������������eala lichefierii fiin�ei: Auzi ������� vîjîind în aer ceva, sim�i o �#������� �"������ în bra��� ������ ��� ���� ������ �i ����������������� ���������������������-i topea creierii... Vîjîi iar ca o vijelie îngrozitoare într-un pustiu ��������� ���i în�����������"�������###$�������������i cum sufli " ���� ����������" �� ��������� #(pp. 187-188).

Page 12: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

70

- Uf, ce cald mi-e... � ����������'�� ������������, m-������������������������� ���������������������#1��������� ���-�������###������###��coare...

- ������� �"��"� / " ������ ����� �"���� ������#$�� ������� ������� ��-���������� ����#$��/ �������� ����������� ��������iori �i-i mu���������#$��3����������������������" �###

Metafore ale focului genetic, buzele pe�������������������������*����������� ������������������ ��� �������� �i la sfâr����������������� - $��� ����� �� ���������������� / ���4### �� ��������$������ � ��������� ��� ������� ������ �i la sfâr�itul lui Ion: Florica ie�� " ���� " ���� " ��ma��� ������� ���# $�� �������� ���� ������ ��lavi��� ��teptându-�� ����� �" ��� " ������� ��� �� ���� �� �� ��J���� ����� �� ����� ��a���������� ���������#?���������� ��������� ��� ������ �� ������ ���� " �� ��� ���" �����" ����# ��� ���� �� ���� �� ����� ��� � �i picioarele-i tremurau �i de-abia o �ineau. >�������������� ���� ������� �����������������������"�������������������������" �� ����" ���� ���� ��/ ������������������� �#*������" �"������������ -������������������ ���� ������ ����������#����������������������������� ����lumina zilei. (p. 189).

Între frig �i cald, între moarte �i via���� �� $������� ��������� ���� ��������echilibrul final: 7� ���� �� ����� �� �� ��-un somn greu. Habar n-���� �"� ������� " nesim�ire �i nici ce se întîmplase. Numai cînd î�i auzi propriile-i gemete, î�i aduse aminte... ����� ������# Se sim�ea parc-������� " ��-������������#\W���� �������4]���" ���" ���# >�� �� ������� ��� �-�� ���� ��� �� �" � �������# 1�-abia deschise ochii obosi�i. 7������� �#7������ "� �����������9� �i-l în���������� ��� �� ��������#>��������ra cenu�iu, ca ���� ������������������ ��������" ����it de nouri, �i ploaia cernea mereu, ���� ��������� ������# (p. 188).

^�����������������$�����������������$������ �����������������������$��un sistem izolat, un triunghi al lini�tii grele, mortuare, învelit într-����������prin care nu trece niciun sunet: $������� �����#1� ����i de pe stre�ini picura�� ��" ��������#+������"�����tiau. Cerul ����"���� �������������#W����mugiundeva prelung, puternic, încît cîinii de�tepta�i din a������� �� ��� ������ " �� ����� ��latre speria�i. Cucuriguri vioaie î�� ����� ���� �� " ����unare. Oamenii ie�eau prin ������frecîndu-�i somnul din ochi sau întinzîndu-�i oasele. Pe uli�a cea mare începeau a urui carele pornite la cîmp.

7��������� ���������� 1������ ������ trecu cea dintîi pe dinaintea casei lui George, descul������������������� ����������� ���������i rece, strîngîndu-�� ������la gît ���� ����#8 $������ �������� �� ���� ���#?� " ��� ��� ���������� ����i se apropie de gard ����� ��� �����������/ ��� ���" ��#% �������ipe parc-����������-o tâlharii: «- ?�����4###<�����4###?����i!»

Acest decodor-raportor al ultimelor semnale ale împlinirii destinului, care es��� ]����%����� ���� ����%������� ������� ��� �������� ������������ ������� �substan������ �����������������������'��#���������� ��������Glaneta�u) în ���� ������� �� ����������umi�i cu cât li s-a dat sau neputincio�i în a cere mai mult: Apar�ine maselor orice individ care nu-�i atribuie valori [...], ci se simte ca ������lumea [...], spune Ortega y Gasset (Revolta maselor, pp. 44-47).

Page 13: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

71

=������ ������������ ����������� �� �����/����� �� ��������te de natura �������� �� F����������� ��� Istoria ieroglifi�� a lui Cantemir. Deturnând sensul ��������� ����������������� �� �������������������$������������������������/�������������������������"������������������F�����������������%����������i este cuprins de dureri sfâ�ietoare.

La fel ca �i Hameleonul, Ion mu��������������� ����� #��$����[�������J������������$�����������������������$����������������������������i pe cel rural, ����� ���������������������������������������������������� ���/���������������i, pe deasupra, nu ce����/��������������������� #�������������������������J�������������������������������������

Ca �i la Cantemir, focul din privirile �i din inima lui Ion are o semnifica�ie ���%�������������������������]����������������������������ii: ����������&����un foc intern – spermatic, �i unul exterior �i distructiv (Gaston Bachelard, Psihanalitica focului, pp. 60-65, ed. Univers, Bucure�ti, 1989). Via�a lui Ion �i focul inimii lui se sting în ploaie: apa ��� ������� ����� �������� ������������ ������������ ��mpun o ���������$���������� ���$��������%����tilor.

Asemeni Hameleonului fascinat de para focului, Ion percepe deformat ������������ ��� ������ ��� ������� � ��������� ���������� ����� ��������������������������������������������� �������������������������������������������������������������������� ����������%�������������$������^��������������tine, focul ������������ �������������� ���������������� ����� ������������������� ����������������ilor.

=�������������������������� ����������%�������������� ����������$�������'��� ���� ��������� ��� ������� �� ����������� ����������� �������� ��� ���������������*�=����������������������������/ ��-a fost a�a �-a�a de bun �i de harnic... Totu�i, nici pe George nu-����� ��� �� �i-������������������or de pacostea ce-a dat peste dînsul. Numai Vasile Baciu spunea pe ici, pe colo: «- 1�� ���� ��������"��###/����mi-���������� �������-acu l-��������1�� ���������" �4]

Slujba preotului l-a acoperit ca o plato��� ��� ���ntualele bârfe la fel ca �������������������[�������������������������'�*�3�� ������tele bîzîiau tot mai obraznice, primarul ceru o velni������������������#3����������� �������� ��i alb ca floarea. (p. 189). De aici la slujba de înmormântare: Belciug sluji cum �tia el mai frumos �i mai mi�����#1������������ ��-���" ������ ����" ������i inimile cele mai împietrite. Mul�i oameni î�� ������ �� / �i-a sim�it moartea de când �i-� ������ ���������������#7�����"��������������� tuturor bunilor cre�tini:

- 2������� ���� ����� �� ����� � �� � " ������ �" � �-a obosit via�a, unde ve�nic ������" �"���� �� " ���are, este scutul neamului nostru credincios �� �������#�� � �������te ���������� ��������� �������� ����������te pe 1�� ����# �"�� ����� �������� ����� �� ��mare �� ����� ���� ���� ��9������ �� ������� ����� �� �� " ��� �� �� �����###+��� � ��� ��������������� ���" ����� �������������/ "������������ �������� �i, de la to�i prietenii �i cunoscu�ii. Iar cînd în sfîr�it pomeni pe George care i-a curmat via�����" ��������i-�����\����������� -ai �tiut ce faci», tot norodul izbucni într-un hohot de plîns �i Zenobia,

Page 14: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

72

�������� 9���� �� ���� �� ��������� �� ��ciugului, încît de-abia o potol��� ���������9��#(p. 194).

Din nou firul existen���� ����������� ������� �#�����������iului) public. &����������������������e�����������$�� ����������ceasul:

- Apoi când �i-��"���"�"������, mori �i din senin, c-a��������1�� ����4������primarul Florea Iancu la moartea prin spânzurare a cîrciumarului Avrum;

- Cînd î�i vine ceasul te duci la moarte cum te-�������� � ��4�����������9��������� ��, închinîndu-se cucernic.

$ � ������� ����������� ��������� " ����������� ��� ��� ���� vorbele strajei o ��������# ?� ���� ������ �� ����� ������� �� " q �� ��� "� ������ �� ���� � �" ���' «Ce iute moare omul cînd îi sose�te ceasul!» (pp. 62-63).

5��� ��� ���el ����� �� ������� ��� F�������� ��� ��������� ����������identitatea celui ce-����������������������������������F��������������irea din Pripas spre noul ei domiciliu, în Armadia: - Bietul Ion! zise doamna Herdelea. Iute s-� ��� ��������### ?� ���� �� ��a i-� ��� �����4 [� ��� �� " ����� ����� ���" � " ����-i o �"����9���4$�a le-a fost scris �i Anei �������7�������K������, �i de fiecare ���������suna ceasul ������������������������$������con�inutului sufletesc �i, tot de �������� ������ �������ii celulei sau pseudocelulei sociale se gândeau la redobândirea ��������ii ���� ��� �� ���������� ���������� ��� ����� ��� �������� �����������# ���������'����������������������������J����������� �eles, plodul va supravie�ui, proprietatea transferându-����� �������� ��� �����]����%���� ��������de pe urma mor�ii lui Dumitru, doar cu cinci zlo�i, bucurându-se �i de aceia. !���� ����������� ���� '��� ������� �� ����� s- ���� ����� �� $ � �-� �����- ��-i ������������# 1�� $ � � �� �� ������ �� ��� � ������ ���# % �������� �� ���� �� ������mo�neagului: =i- ��� ������ ���� " ���i����� ��� �� � � �i mul������ �� ����� ���ii. (p. 78).

Ceasul se reduce la doar clipa mor�����K����������������������������$���i mirare, ce te cuprinde instinctiv în fa�a mor����� �� $�������������� �i pe Ion în fa�a cadavrului Anei, care sfîr�e������ �������� �� ����������-a omorît. (p. 121).

Ob����� ���� �� �������� �������� � ����ie nu numai de variabilele individuale, dar �������������i: 3������� " ���������� "� ��������� �� " ���� ���� femeie din Pripas �i Ghighi pl" ���� ���� ����� �� \������ / ]� ��a cum deplînsese, mai �������"����� ���*�������������������������$ ���" ����������-���������#

În schimb, 7����� 2������ ���� ���������� �������� " " �"������� ��������" ������# %� ����� ��� �� Ion, dar în aceea�� ����� �� ������ �� �������� �� �"�tiga prin moartea lui. Se felicita pentru norocoasa idee ce i-����� ���������1�� ������-a asigura pe seama Sfîntului loca� �������"����������#

6���" �� ���� " ���" ���� ������� �� ���� � ����� ���� � ����� �� �� ����������������������" ��" �������" ������#1����������������/ ����������������" curtea noii biserici �����������-���������������������������� mormînt spre a eterniza cre��� ������� ��������������" ���1� ��#

Page 15: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

73

=�� ������ ��� ������� ������ ���������� ������ �� �������� ����������������� �� ������iei binomului om-���������� ����� ������ ����������� �� ����������������������������� �������lt (element).

Chiar �������������������������������������������i toate aceste zbateri se petrec sub ochiul plictisit al Hristosului de tinichea de pe crucea de lemn. Drumul, asemeni timpului, cote������" �������" �� ������ ������� ��ie în amurgul �����# Numai ?����������" ���������������� ���� ��-ar fi schimbat. Cî�iva oameni s-au stins, al�ii le-au luat locul. Peste zvîrcolirile vie������������ � �����������tergînd toate urmele. Suferin����� ��������� ���� �ele mari sau mici, se pierd într- ��� � ������ �� ������ ����� �����������������" ��" ��-un uragan uria�.

Aplica�ii

Descoperi�i �i argumenta��������������i deosebirile dintre textele de mai jos �i secven�ele narative apropriate (vs.) antinomice din romanul Ion de Liviu Rebreanu (sau aprecieri critice la adresa romanului).

��� ��7��������� ���� ��������������� " � ���� ��������#������� ���������� ��� "� ������"����� ������ " �"���� �������� ���������" ���������������cuvintele lui: în con���� ��� ���� ����� ��������� �� ���� ���� ������������ �� ���� ��� ��������� ���� ���� ���� �� ����� ����� �� ���ii �� ���� � �� �� � �� �� �� \��������]# �� 7���� ���� ��� ���� �i mai detaliat în con�tientul lui, iar e sigur. Pentru omul �����%���"��������"�&�����"�������#�������%��������������������������"���ne�tiutor («incon�tient»). Anali���� �� �" � �� 7���� �� ��������� � ��� �� ��������� � ��#7���� ��� �������� �� ������ ����� �" � " fundul ���" � " ���� ���urile ����������# W ����� �� ������ ���� �� ��� � ���� �� �� ������� �� ��� �� ����� ���" " � ��aceea�� �� ����� �� �� �� ���� �� �� ��" ��# ?��� ���� ���������� �� ��� � �� ��descompune mi������ �����ii filozofului grec în mi������� ��� � ��#�� �������� ������� �" ����������" �������7������������ �9��������������������������������i mediului, �� ������� �� �� �������� �� ����� ������ ���� ���� ���� ������ � �����#�� �� �� ��������������i asocia�iile de idei pe baza unui sentiment sînt frecvente ca �i în via���������������asemenea. Dar toate acestea îl fac, în aceste privin�i, – mai «mare» decît al�i scriitori, dar nu altfel – ���"� ��� " ��� �"� � �������� �� � ������ �����" � " cantitate, de la o vreme î�i ����������������{|}������" �������;|}}}}�" ��������###~. (Mihai Dinu Gheorghiu,/������� �, romanul criticului, ed. Albatros, Bucure�ti, 1981, p. 101).

Analiza lui este sui generis. Ea este crea��� ��� �� �� �� � �������� �� �� �� ��� ��� ���������������{" ��������������� " ������������������� �������� ��������� ����������� ������� �" � \����] ������� ��� �� ����� �� �� ��� �������� ���"� �� �����~# $������� ������ �� 7����� � ��������� �i, mai ales, o povestire a sufletului. El face portretul �i ��� �� \����] �� � � ����� �� ������# ��� ���� -��� �������� � ����� ����� �� ����������&��� ��������������� ������ ��� �#�����������������������#1���� �" �elegem: aceste lumini nu sunt reflexul propor�ionat al vie����&��� �#7����������������� ������� ����ia �i ������ �� ������� ��������ti, a�a cum se condi�� ���� ��� " ��� – bineîn�eles sub presiunea

Page 16: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

74

lumii externe, dar atîta numai: subt presiunea ei, subt incita�ia ei ini�������i nu ca reflectare ori coresponden�����" �� ����������9������interne la extern, de care vorbe�te Spencer, gîndindu-������������� ������������������– ����������� �������– a fiin�������\�����pentru trai».

Proust a pictat cea ma�������������� �������������� �� ������������������������������������ �����– a������ �&������������ �������������� ��������� �����punct de vedere, anormal –�� ��������� ��������� " ������ ��� �&������������� �i din întoarcerea psihicului asupra lui însu�i. (pp. 101-102, Scriitori români ������� �).

����������������������� ���������������������" ������������������������" ������������������������������ 9����������� �tiin�������������9�����������un verdict de condamnare sau de achitare. (p. 103, Mizeria criticii literare).

O femeie cu sensibilitatea ascu���� ���� ��� ��� ����� 9������� �� � �� ��� # (p. 104, Mizeria criticii literare).

Distribu��� � ������ � ��������� ����������� ���� " ������ �� �� �� ���� ����������asigurînd reproducerea organismelor culturale. Modelul fiind falocrat, un organism optim va fi � ����������� ������ ����i robust, dar �i viril. Semnele particulare ale v��������ii ar fi inteligen�a, �inînd de «concep�ia» autorului, aspect «critic», fecondant în raport cu «realitatea»; apoi for�� �������� ��� �a creatoare �� \������������� ������] – toate trei ipostaze ale uneia �i aceleia�i puteri aflate la originea ac�����������{� ����������������~; " sfîr���� ��������� ������ �� ������� ������ �� �� � ��������������� �����"��ire a opera�iunii reduc�ioniste. (op. cit., p. 117).

În coliziunile dintre aman��������������� ��������������������������� � ��, care � � ���� ������� ���� �� ��� ������� ����������� �� ���� �� {��������� � ��� �� ����������;����������� �����������������" ���������������������������������������� �~�����" �����i mereu pe fa���"��������������������cere, ba �i o datorie de onorabilitate (la intelectuali: �i o datorie de veracitate) de a-�i de�erta tot sufletul, dar femeia tace, ori spune altceva decât ceea ce gînde�te �� �����# % �������ile foarte civilizate cînd de fapt �i femeia, �i ���������� aproape acelea�i drepturi, cînd deci cel pu�� ������������������� �����&������������\�&����������]����������������������������������9������� �����#1��������������������� ����{�������&������ie nu e locul s-����������~�� ���������������prive���" ��������� ����������" ��-����� �����" ���������������������������������talent, vom în�elege ������� �� �������������� ������� ����������������������� �i deci pre�ul femeii enigmatice. (op. cit., p. 127).

Individul – viscerele, creierul, nervii, mu�chii; «via�������������i de rela�iune» – e un ������ ��9�� �� ��� � ���� � ��������� ����� ����� ���� � � ����� �� ��-� �������� �� ��-l ��� ����� �� �� ����ie în genera��� �� � �� ��ingerea soarelui... =� ��� �� ��� ���� �� ��eliberezi, nenorocitule?... #8��'����������Adela).

Page 17: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

75

7������ ���� ������ \�� �" � �����]� ����� ��� ��� ����������� �� ���� �- ��������������� � ������ " ���i����� �� ���������' ��� �� ���" ��� ���� \���a» tuturor celor vii, ������� �� � \����] ������� ��� �� ���ii sînt protagoni�ti, indiferent deci de identitatea participan�ilor la actul creator, dimorfismul sexual mitologic este foarte frecvent în tratarea \�������]�����#1�� � ������������������� ����" ����������������" ��������������������� �� ���������'��������"��" ���" ������������������i femeia, supunînd ��"� ����� ���������"��� �������� �# (op. cit., p. 138).

Cunoa������ �� ���� ����� ���������� ����� " 2�blie, cunoa������ ��� ����echivalentul uzual al actului sexual. Iar consecin�� �������� � �� ��terii este facerea. \7�������]� ���" �������ie, în ceea ce devine mecanic în actul lor, în �� ������ ��������de a-i domina. A avea este un verb prin excelen�������{���������������� �9����� ����avut zece neveste, treizeci de copii �� ������ ������� ����� �� �" �� �� ���" ����������# (op. cit., p. 140).

E mult mai u��������� ����� ������"���������ti pentru el. (H. P.-Bengescu, Femeia în fa�a oglinzei, ed. Minerva, Bucure�ti, 1988).

Cine iube�te via��� �� � �� " ��� � �� � ����� � �� ����a e idol, nu poate fi decît inamicul firesc, du��� �"����������������� �� ��������� �����������������nobil în univers – fiin�a vie. (op. cit., p. 56, H. P.-Bengescu, Femeia în fa�a oglinzei).

Cînd e���� ��������� ����������i, cu cei îndolia�i �i ascul�i jalnica lor povestire, ai �������������������i spun a��'\����������" �" �9� ��� �����������Q$����cu ������������ ���� �� ���� ���" ���������������" �elegi!» Da! Procesul acesta de �����������������" �� �����" ���i cînd începe ��" ����������������������������������#Acel care are a pleca, se ascunde, se închide în el singur, începe noviciatul sinuciderii, se ������� ��������������� �����������" �"� ���������" ��i-���������������������������������#

Atunci cînd sufletul e mort la tot din prezent, la tot din trecut, la tot din viitor, cînd l-ai îngropat sing������������" ����� ����i lesne de distrus.

$����� �� �&����� �������� ������ �� � �� �������#[���' \������������� �����curaj?» =� ������9#�� �������������������������"���" ���������������#

Ceea ce e dureros �i interesant, e drumul pe care l-� ��������� ����" � ��9� � ������� ���������������������������� ������������ �#������������������i de privit, nu e ceea ce privim de obicei, faptul în sine: e chinul sufletului, zbaterea lui, arderea, usturimea, �i vaiet�������" ����������" ����������������-�������������������������������i sec, îl ������������� ����������� �����-���������������������������#����������������������� ���� �� �� ��� ��� " �� �� ��� � ���� �� ��� � � a sufletului. A�a cum agonia ��� ���" ������������������������" ���"�"��" ���� ������ ���� �� ���������������a ����������"��"������ �������������" ���������������������� ��#

$�� ������" �" �������� ���� ����������������ii nu-��������� �" �� ����putrefac���" ��������"���" ��������� ���� ����� ������������� ��###

Page 18: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

76

Da, a�a spun mai to��# ��� �������� " �� �������� ����" ��-�� ��� ������� ��������### ������ �� ��� ��� �� " �����' \�� �� ���� ���� �-as împu���Q]### % �����Q �" ���� ��������������������������tirea ta otrava a început a lucra.

În ajun nu ai fi pronun��� �� ��� �� � � ������ �� ���" �� ��� " �����# Ideea dispari�iei barbare nu s-ar fi împerecheat cu fiin�a ta.

Cînd ai spus gluma asta, e��� ��� �� �" ��� �� �"�� ���" �� ������� � ���' ��ti un condamnat la sinucidere. (pp. 54-58, op. cit.).

$������������������� �������� ���� ��������� ��� ���������� �" �eleg.Plîngi... suferi... î�i vorbe�te unul c��� � ����� �# W���� ����� �� �� �� �"� ��

� ������ ��������������������������� ���� �������������������� ������ ��-un loc unde se ���� �� �� � �� � � ������ ������� ����� �i atunci consola�iunile cele mai îndemînatice sunt ca ni�te bra�e mereu întinse care pun lemne în furnalul aprins.

1��������������� ����������������� �������X��Y �����" ������������������supersti��������������"�i spun cu glasul lor spart ������� ��������������������������–psalm��� ������ ���� ���� � � � �� � ������ ��� � �� ���� ���� �� " ����� ����e�te �i adoarme. [...]

���������������ti în tine cum cre�������4Într-o zi te ui�i la fe�ele celor iubi��#7���������������������������������� ��i

������ "�i par ����� �' �� � �������� � ������� ��� �������� ��� � ����������� �� ��� ��înainte... �i s-��" ����� ��������#���Q1���Q

Î�������� ���������� ������������ ��� ��###�i totu�i le prive�ti ca pe ni�te vase ������ ��������������������" �����" �����i acum sunt acelea�i – �������#<�����ti în acela�i loc, cu acelea�i gesturi, cu acelea�i vorbe, cu nimic schimbat... �i nu mai e�ti acolo... ai plecat, te-���������it, nu te mai au, sunt orfani de tine. N-ai spus nimic, �i nimic n-au spus, dar �tii �i ���������a.

?� ������� � ������� �� ���� �� ��������4###8 ����� ���� �� �����ti, �i buzele se deschid mute – ��������������������'\�� �������� �;����� �ele �i visele �i fantazia ���" ��������������� �����usem, ceva misterios le-� ����� � ��������� pe voi, ca mai �"��������������������#+����� ����"��� ����#]

7�� ��� ����" �9� "�" ��������������� " ����i cere ce-i place, ���� " ���������� � ��������������#1���� �-������te������������������ ������###*����� Q�� ����������������������������������������������������� �������;" ��� ������������ ��" ����� ���� ���� ����� �������� ����� � ������� ������ ����������� �i no�iunea de «înainte» s-a �ters pentru el.

De ce a�a, mort ����� �������� ������������" ������������Q���� �i dureros.%������������������������������"����" ���������� ���������ele deschise.?������ ���������4J��������� ���� ��47����������i le duc la buze �i fructele ce �i se

��� ��� ���� ��� ����� �#���������Q=i ce a�tep�i? Du-te! Ce odihnitor e nimicul...=������$�� ������������ ����" ������������������� ������ ��te �i cre�te în

noi! (op. cit., pp. 58-60).

Page 19: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

77

For�a distruger����������������#$���4?-a pus pecetea faptului împlinit. Nici o cercetare, nici o nega���� �������������� ������� �����"������������������#

Dorul îl po����������i visul batjocori – faptul te covîr�e�te.Oamenii �i legile lor! Legi ������������ ���������Q�� �������������QW��� �� ����� ���� �" ������ ����irile �� �� ���������### ���� ������� �� ��

�� ��� ��### ���� " ������� ������4 *��� �� ��� ������ ����� � " �� ���� �� ��� � ������# ?�����������������" ��� ����-������ ����������������������������������������������� ����������ii cumin��� �� � ����� �� �� ��������� ��� ����� �� �� ��������du��� ��������������������������������������������� �# (p. 61).

=� �������� ������� �� ��in��� ����������� ��������� �������� �� �" �� ������������ ������� ����� ���#$� �� ������ �� " ����� �� � � 9����� ���� �� ����� ����� ��mediul care ne-a stricat. E �� ��� �� ������ " ������� � ���� �� � ��������� ��� � �arlatan �iret, care ���� �� ������ " ���������� ������������ ������������� " ���������������� ����������������������� ������������������" ��������" ������� ��������cuvîntul cu elocin��# (F. M. Dostoievski, Amintiri din Casa mor�ilor, p. 161, ed. T. Arghezi, Bucure�ti, 1991).

Sîngele �� ������� "�����; ��� �9��� �� ���������� �����irii �i desfrîului; spiritul �i 9����������� ��� �������������� �� ����������� ������������������������#W����i �����eanul dispar pentru totdeauna din fiin�a tiranului, �i atunci întoarcerea la demnitatea �� ���������� �����" ��������������� �������� �" ����� ��#?�������������� �a � �� ����� �� ������������ �������� " ���� �������� ������ " ������ �������i; o asemenea puter� ���� ����������#?�������� ������������ ������ ������� ��� ��� ������� ������9�� ��������" ���������#% ��-� ���" ���������" ������� ������-i pedepsi trupe�te pe ���� ���������� ��� ��������������ii noastre, este mijlocul cel mai sigur pentru a nimici în ea spiritul de civism, �i acest drept are ca germeni elementele unei descompuneri iminente.

Societatea dispre�uie��� �� ������ �� �������� ��� � �� �� ������ �� ����� # 3������� ������ � ������� �� ����� ������� ��î������, gîndindu-�� �� ��������� �� ����-l are sub ��� ��� ���� ��"� � �� ���� "����� � �� " ������-i familie. Cît despre asta, sînt sigur, o genera��� ���������� ������"���������������������������" ��;��� ������� � �a la ceea ce are în sînge, la ceea ce i-������� �����������������#$������������� ������"��esc atît de repede. (op. cit.).

*���������� ������ �������� �� �� ����������� ��� �������" ������te ��� ��������������� �� ������#% ���������������������� ������� ����� ����������������� ��������������#3���� ������� ���&������ ���������� �uie �i ���������� �� �� ����� �� ������� ����� ������ ���# % ������� ���� ������ ��� ����te 6���� �� �� �������������������� ��� ���� ��a �� ����������������������� �� �uri de monomeri... (Denise �i Pierre Stagnara, Iubiri statornice������������������������$����best-seller-ului Amours fidèles, vol. I-II, ed. Med�������4������ti, 1993, p. 68).

Page 20: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

78

Totu�� ������������ ��������������������������������������������������������� ������������� ��������� ������&����#$�������" ������������" ����#Astfel, cu un patrimoniu genetic analog, primele cicluri survin mai precoce la fetele de condi�ie ����� ����"��������������i-������������������" ��������i lipsuri alimentare. Aceste fete sînt diferite chiar la ������" ������������#��������" �������������������� ���������o selec������� ����#�������������������������������������� �����������a sa în general �i sexualitatea sa în particular.

Tot ceea ce s-� �������� " �������� � ����� ���� " ��������� ��� ��# (op. cit., p. 80).

3�������������������me nemi�����#7" �" �����������������"������������ ��#?���" ����� ���� ��������� ������������� ������������ �����������������������#$����" ������������ ����������#% ��������� � �înd la propria ei mîndrie �������������ea ������ �������������'

- Iubesc! Ah, iubesc!=i de cînd sim��� �� ��� ����� " ��-se �i împleticindu-se, în fa�� ����� "� �����

��������� �..............................................................................................................................................

- %��������������" �� ����#1���������>������� ���" ������-l iubesc!���� ����" �" ���������� ������������ �����#+��������" ���� ���" ����a

�� ���� ��� ��������� �� �������� � ��������"��; �� �� ����� ���� ���� " �"������ �" �����#Solu�����������9� ������������������������������������#

- Iubesc, spuse ea. E un lucru �����#W���"��� ���������� �� " �"�������� ���� -o ������� "��������; "� ��������7�������� ������������� " �"��������������������mai frumo�i gentilomi din Roma, Milano, Floren�a... Eu, care n-������� ������������-����������������e dragoste... îl iubesc pe acest om care m-a privit drept în fa��#

J"�"����������� ����������� �����" ��������"���������������-o ia.- +� �� ��� �� ������4### $������ ���� " ������� �� ���� �� ���� � �������� ���

suprem �i din care trebuie �����" �� ������#8 ������������� ��������� �������� �obi� ����'"�����������������"��"�������#1�����������������4###

<������#7�������������������" ����#- =i mort îl voi iubi poate... dar nu va mai fi pentru mine decît întristata amintire a

unei suferin�� �������� �� ��������� �� �a mea. Pardaillan va muri! =i pentru ca triumful meu asupra propriei mele fiin�� �� ����������� �i deplin, Pardaillan va muri chiar de mîna mea!...

���� �����������������i încheie:- ?�-� �� �� �"���� ����������� �� ��� �� �� ���� " �� �### " �� � ���� �4 =i poate

dispre����� ��� " ��" ����� ����� " ������" ��i amintirea dragostei mele!... (M. Zévaco, Fausta�� ����������'��=�����<�������!�=������~X�-186).

Sinuciderea este un eveniment al naturii omene�ti care, oricît ar fi fost de discutat, cere �������������������� ������������������" ��������#� �������������������i ������������������������������ �������� ���" ������������" ��������������������������" ��������� �������������������������������"��������#$��� �����" ��������

Page 21: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

79

persoane care au dus o via�������� ������������ ����" ��-�i zilele unui mare imperiu sau ��������������ii ������� �����i lua în nume de ���������������" �������������������i-a însufle�it, se gîndesc s-������ " �������� ����#$���������-a face cu oameni pe care via�� "� " ���������� " ������ �� ������ " ������ ������ ��� ��� �� �������� ����� ��fapte �i prin preten�ii exagerate fa������" �i��#�����" ������������" �������������ie �i-mi aduc bine aminte ce chinuri am îndurat �i cîte sfor������������� �������i din ea, nu ����������� ��������iile pe care le-am consacrat diferitelor moduri de a muri.

Este ���� ������������������������ �" ���i ��� � ������-���������������se �������������������������9�������� ����� ����-�i duce la îndeplinire planurile. Cînd $9�&�������� ����������������������������"�������������������� ����������������#�" ������ ����"������������������ �-�����������" �"� �������� ������������������ ������ �&�������� ��� �� � � ����� " ���� � ��� ������# 3������ ����� " " �������������� ���9�������i mijlocul cel mai mecanic, al împu��������������� ����������sfor������ ���#+� ������������������������ ��" �������������������������������noble��#% $ ������" �"������������������ �������������� �����" ���� �� ����e cum sînt spînzura�i al�� ��� �� ���� �� ������� �������� �� ���� � �������� ��-a dreptul ��� �� �#W��������������������������" ����������� �������� ���������������������� �������������������������������������������������������������� ����� ���� � ���� "�i petrecuse via�� " ���������� �� ��������# <��� ������� �" � " �� ��9������ ����� ������ ���mani cu care omul încheie o alian�� "������� ��� " ���i. (Goethe, Poezii �� $�����, vol. II, cartea a 13-a, pp. 143-144, Editura de Stat Pentru ;�������������=�����4������ti, 1965).

Dar am jefuit, am ucis, am min�it, m-����������������������������" ������toate poruncile. Cîte-��� ����Q[���Q$���� ��������������������� ������������������încalc pe toate! =i �����������������&����� 1�� ����� -������� �����"���� ����" ���i��� " �� ��� ���� " ���� ������#+� ���� ��� ��-�� �&���� �� ���������#<��������������� �� -au nici o importan��#�������������� ��1�� ���� ��-������ ����� �� ��te rîme ���� �� �� ��������Q=� ������������� �� ����� ����������-�� ���� � ���������������� �������it �i ai nimerit peste muierea viermelui de-�������Q?�������" ���������de carne în Vinerea Mare? Puah! Fugi�i de-acolo, popi umfla�i d� �����4 (Nikos Kazantzakis, Alexis Zorba, pp. 248-249, trad. de Marcel Aderca, ed. Pt. ;��������������������4������ti, 1969,).

- ?�����������������Q###������������������" �� ����������#����� ��������suferin�ele noastre de-aici ne vin! Dumnezeu n-������ ���������� ������������������� � �����;��� �� " ������ " ��-�� ������� �-au falsificat opera. Noi, femeile, sîntem mai chinuite de civiliza������"������� �����###+����� �-a impus unele chinuri fizice pe care nu le-a�i îndulcit, dar civiliza��� � �������� �� ���� �� ���� �� ������i neîncetat. Natura ������� ��� ���� ��������� �������� �� �" ���� �� ��������� ����� ��������� �� ������ �e ����� ���#���������� ��������������������9� � ���������������� ������ � �������-i sim��������������'�� ���������– libertatea; pentru femeie – ��������#+���������" ������ ����� ������ ��� �������� � � ������i decât unele clipe. În sfîr���� ��������

Page 22: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

Conversii perceptive în romanul Ion (de Liviu Rebreanu)

����������

80

���� �� ������� ��� �� �" � � � ���� ���"� �� � ���� �� ����te. Oh, domnule, ��� �������� �� �� ��� � ����#�� �� �� ��������� ��� ��� �� �������� ����������� ��pare a fi o prostitu�������������#1� �������������������� ��������#+�������" ����� ���(toate) ���������������������"���������"�����������������������������������4��" �����" �����������������;����-���������������������#

Se opri, plînse cu amar ��������������#- % ������� ������� ���� ��� " ��9���� ������� ��� �� ������� ����� ��� �������

�"���� ����� �� ���� �� ���� ��-�� �� �������� �� ���� �� ����� " ��� �; � ����� ��������������#/���-���� ��������� ���� ����9� ����������"������������ ���#

- +��" �������� ������������1�� ���������� �� spuse preotul. De altminteri, ���� � ����i nici o bucurie de a������� ���� �� ���" � � ����i, oare, nici o datorie de împlinit?

- �����������4 �&����� ��� ��� ������" ��#1��� ��-�� " ���� ����������te, �� ���� ���� ���� ���� �������� �� "mplini? Domnule, nimic din nimic, sau nimic pentru nimic, este una dintre cele mai drepte legi ale naturii - �i morale �i fizice. A� vrea ca arborii ace���� �� " ��� ������ ���� ���� ����-� ���� �� " ����������Q =i sufletul î�i are seva lui! Pentru mine izvorul sevei sale a secat.

- N-������������������ ���� ����������������� ����������� ����������������;�������� ���������� �� �-i ea oare...?

- Destul, domnule! spuse marchiza. Fa�� �� ��� �������� �� �� �� ����# >��� ��acum înainte nu �� ��� ����� �� ��� ������ ���� �� ��� �� �" � �" ���� �� �� ��� �;societatea nu ne cere decît schime �i, sub amenin�area cu oprobiul public, ne porunce����� �supunem convenien������#1�� ��������9��������� ��������-������������������lui atunci cînd am cedat afec�iunilor pe care el mi le-a pus în suflet, ����������������inut. Un copil, domnule, nu-� ��� ���� ����� �� � ��� ��� ��� ������� � ��� �� ���� �� ������ �����QX###Y?" ����� ��������� �� ���������������vorbind. Nu i-am sacrificat eu �i via�a �i fericirea mea? 5���������"���������" ��������� ��;�����������" ��-����-a�arunca în valuri ca s-o scap. Dar ea nu face parte din inima mea. (Balzac, Femeia la treizeci de ani, pp. 80-81, în rom. de Har��������8������������=�������+��������~||~J�

Or, îi e cu neputin��� ��������� �������� ���������������"���������������� �������� �" ��;�� ������������-���� " ������������� ����� �� ����-�������� clipa în care î��������������� ��� �� � ���������� ������ "���� " ������ � �����#1������� ������"�������������������� ������������-������� ������"�����" � ��� ���� ������ ���������te �i obose�te, cînd afec��� �� � 9����� ��-���� ��� " ������te, da�� � ����� " ���i so�ul n-� �������-#8�"��� ������� �" ��������� �� ������ �� �� ����frumoase; tinere �� ������������ ������ ������� �� ��� �� " ������� �������� ��� � ��� ��;��������� � �� ���� � ���" �� ���� ������ �� ���� �� ����� � �tiu c� �������� " " ���i ���������������������������������"��esc de dragul iubitului lor �i în gloria acestei lupte grele. Totu-� �����# 1� ����� ��� " �������� � ���� ������ �� ����� ��� �� ��� ��"� ������tenta�ii.

�������� ����� ������ ������ ��� ������ " J������ " W��� �� �i care devine la ��� " $ ����� ���� �� ���� ������ � ������ ��� ���; ���� ��� �������� � �� ����� ��

Page 23: Conversii perceptive în romanul Ion(de Liviu Rebreanu)revistaromaneasca.ro/wp-content/uploads/2010/07/Revista-Romaneasca...semnificantul, iar utilitatea edificiului – referentul.

���������� ����� pentru����������������� �� ���

81

������� ��������� ����� ����; ��� � ��� �" � ��� �� �������# +���� ��� ������� �� ������# (op. cit., pp. 101-102).

7����������'\$��" ����1�� ����" ���� �������" ��]#<���a o femeie nu �������" ����������������"���� ���" ��-�" ��������# (op. cit., p. 102).

Dispre����� ����� ����������������������� �����������������" ����"�el o love�te ��������" � ���#3�������� ������������������������������������������������� �����&����'��a încît acesta-i cel dintîi sentiment pe care ele îl cer de la dragoste. Chiar �i cea mai ���������� ��� �������� ��� " �� ��������� �� ��� ��������� ��� ���������� �� �" � "�i vinde viitorul, �����������������-������������������" �����������"����������� ��� ��te bucurii �� �������������� ������������� ���-o vor refuza. (op. cit., p. 96).