Conturi de Trezorerie

40
CONTABILITATEA TREZORERIEI Profesor coordonator, Absolvent,

Transcript of Conturi de Trezorerie

Page 1: Conturi de Trezorerie

CONTABILITATEA

TREZORERIEI

Profesor coordonator,

Absolvent,

Iunie

2013

Page 2: Conturi de Trezorerie

CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................................3

CAPITOLUL 1 :NOTIUNI INTRODUCTIVE…………………..........................…….....4

CAPITOLUL 2 : CONTURI DE TREZORERIE..............................................................5

2.1 Investitii financiare pe termen scurt………………...…………….........…....……….5

2.2 Conturi la bănci.................................………………...…………….........…....……….7

2.3 Casa………………...…………….........…......................................................……….11

2.4 Acreditive……………............................................…...…………….........………….12

2.5 Viramente interne…................................……………...…………….........………….14

2.6 Ajustări pentru deprecierea conturilor de trezorerie……………..........………….14

2.7 Efecte comerciale…….................................…………...…………….........………….15

CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA TREZORERIEI ÎN CADRUL S.C. EXPREL

PROD S.R.L.........................................................................................................................17

3.1. Prezentarea societăţii...................................................................................................17

3.2. Contabilitatea trezoreriei............................................................................................18

CONCLUZII........................................................................................................................27

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................28

2

Page 3: Conturi de Trezorerie

ARGUMENT

Informatii utile despre capacitatea intreprinderilor de a genera numerar si echivalente

de numerar cat si despre utilizarea corespunzatoare a fluxurilor de numerar sunt oferite de

operatiile cu numerar . Aceste informatii permit evaluarea variatiei activului net si al structurii

financiare a intreprinderii concretizata in gradul de lichiditate si gradul de solvabilitate al

acesteia, cat si asigurarea premiselor informationale necesare pentru elaborarea unui buget de

trezorerie real, in deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale acesteia.

In sfera activitatii de trezorerie a intreprinderii se cuprind toate operatiile de gestiune a

investitiilor financiare pe termen scurt, a valorilor de incasat, a disponibilitatilor banesti, a

altor valori de trezorerie, precum si concursurile bancare sub forma creditelor de scont si de

trezorerie.

Investitiile financiare pe termen scurt denumite si valori mobiliare de plasament, valori

pe termen scurt negociabile sau investitii temporare sunt titluri de valoare achizitionate in

vederea realizarii unui castig pe termen scurt sau protejarii lichiditatilor, dupa caz. Spre

deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila, perioada de rotatie a

titlurilor de plasament nu depaseste, de regula, un an. Ele se identifica cu actiunile,

obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie si alte titluri de valoare dobandite pe termen

scurt.

Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte acreditivele si avansurile de trezorerie.

Prin pozitia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate spre a fi

girate de catre administratori sau alte persoane imputernicite de intreprindere in vederea

efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii. La aceasta pozitie se includ si avansurile

acordate salariatilor pentru efectuarea de cumparari.

Acreditivul reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont distinct la

dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii

marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii.

Structura patrimoniala denumita alte valori de trezorerie se individualizeaza sub forma

timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie, biletelor de tratament si odihna

si alte valori.

3

Page 4: Conturi de Trezorerie

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor financiare desfasurate de un agent

economic pentru atragerea disponibilitatilor banesti necesare si utilizarea lor in vederea

realizarii obiectului sau de activitate. Legat de activitatea agentilor economici apare termenul

de lichiditate care reprezinta capacitatea unitatii economice de a transforma imediat sau intr-

un anumit interval de timp si fara pierderi, mijloacele materiale sau creantele de care dispune

în bani de cont sau in numerar. Lichiditatea da expresie calitatii activitatii desfasurate si

determina solvabilitatea intreprinderii, adica aptitudinea acesteia de a-si onora in orice

moment obligatiile ce decurg din relatiile cu creditorii sai.

Notiunea de trezorerie a cunoscut diferite definitii de-a lungul timpului.

Intr-o acceptiune globala trezoreria reprezinta diferenta dintre activele si

datoriile a caror lichiditate si exigibilitate sunt imediate.

Cea mai restransa definitie a acesteia: Trezorerie = Disponibilitati

Alta, mai extensiva, include pe langa disponibilitati si titlurile de plasament

susceptibile a se transforma în disponibilitati.

Definitia acreditata de O.E.C.C.A. (Franta) extinde continutul de trezorerie

neta adaugand disponibilitatilor, titlurile de plasament, creditele pe termen scurt plus

soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate dar neajunse la

scadenta, precum şi creantele cedate (incluse în categoria angajamentelor în afara bilantului).

O alta definitie practica si de altfel mai completa este reprezentata de suma

elementelor constitutive ale acesteia, adica a activelor si pasivelor de trezorerie. Conform

acesteia:

Trezoreria= Lichiditati ( in cont curent si in casa)+ Active Financiare de

Trezorerie – Pasive de Trezorerie, unde:

Active financiare de trezorerie = Valori mobiliare de plasament + Efecte comerciale de

incasat + Bilete de trezorerie si certificate de depozit

Pasive de trezorerie = Soldul creditor al contului curent + Credite de trezorerie +

Credite de scont

4

Page 5: Conturi de Trezorerie

CAPITOLUL 2 CONTURI DE TREZORERIE

Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existentei și mișcării titlurilor de plasament,

disponibilităților în conturi la bănci și în casă, creditelor bancare pe termen scurt și altor valori

de trezorerie.

Operațiunile privind disponibilitășile în valută se înregistreaza în contabilitate la cursul

zilei sau la un curs fix. La închiderea exercițiului , disponibilitățile în valută se evaluează la

cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferențele de curs rezultate se înregistrează în

contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Înregistrarea în contabilitate a operațiile financiare în lei sau în valută se efectuează cu

respectarea regulamentului operațiilor de casă, a regulamentelor emise de Banca Națională a

Romaniei și a altor reglementări.

Lichiditațile cuprind:

Numerarul sau valorile asimilate și în general, toate valorile care sunt imediat

convertibile în numerar (disponibilități). Este vorba de casă, conturi bancare ordinare

și efecte de primit la scadență imediata;

Bonurile care sunt rambursate în orice moment;

Conturile bancare la termen.

2.1. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Conturile:

501 „Acțiuni deținute la entitațile afiliate”

505 „Obiligațiuni emise și răscumpărate”

506 „Obligațiuni”

508 „Alte investiții pe termen scurt si creanțe asimilate”

sunt conturi de activ. În debit acțiunile sau obligațiunile cumpărate/răscumpărate, iar în credit

acțiunile sau obligațiunile cedate, distribuite angajaților, anulate. Soldul debitor reprezintă

valoarea acțiunilor sau obligațiunilor existente.

5

Page 6: Conturi de Trezorerie

Countul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiții pe termen scurt” înregistrează

partea din valoarea obligațiunilor sau acțiunilor cumpărate, dar care se achită ulterior

(cumparate în rate). Este un cont de pasiv. În credit se înregistrează valoarea datorată pentru

investițiile pe termen scurt, iar în debit valoarea achitată. Soldul creditor reprezintă valoarea

datorată pentru investițiile pe termen scurt.

Evidența pierderilor din creanțe imobilizate se ține cu ajutorul contului 664 „Cheltuieli

privind investiții financiare cedate”.

Dobânda primită pentru obligațiuni sau investiții financiare pe termen scurt este un

venit financiar și se înregistrează cu contul de activ 5088 „Dobânzi la obigațiuni și titluri de

plasament”, respectiv 764 „Venituri din investiţii financiare cedate”.

Înregistrări contabile

Nr.

Crt

Document

înregistrat

Explicații Conturi Funcția

contabilă

Sensul

modificării

Părțile

conturilor

D sau C

Formula

contabilă

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Acțiuni Cumpărarea de

acțiuni

501

5121

A

A

+

-

D

C

501=5121

2. Acțiuni Cumpărarea de

acțiuni în rate

501

509

A

P

+

+

D

C

501=509

3. Ordin de

plată

Plata ratelor 5121

509

A

P

-

-

C

D

509=5121

4. Notă de

contabilitate

Înregistrarea

dobânzilor

5088

768

A

P

+

+

D

C

5088=768

5. Extras de

cont

Încasarea

dobânzii

5088

5121

A

A

-

+

C

D

5121=5088

6. Notă de

contabilitate

Obigațiuni

cedate cu

pierdere

506

664

5121

A

A

A

-

+

+

C

D

D

%=506

664

5121

6

Page 7: Conturi de Trezorerie

2.2. CONTURI LA BĂNCI

Conturile la bănci cuprind:

Valorile de încasat, cum sunte cecurile și efectele comerciale depuse la bănci;

Disponibilitățile în lei și în valută;

Carnetele de cecuri cu limită de sumă;

Creditele bancare pe termen scurt;

Dobânzile aferente disponibilitătilor și creditelor bancare.

Sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal de către terți și unitățile

aparținănd aceluiași grup, pe bază de documente prezentate unității și neapărute încă în

extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct.

Conturile curente la bănci se dezvoltă analitic pe fiecare bancă in parte.

Dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturi la bănci, se înregistrează

distinct în contabilitate, fata de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile

curente, precum și cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Dobânzile de plătit și cele de încasat, aferente exercițiului în curs, se înregistrează pe

cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare. Conturile:

5112 „Cecurile de încasat”

5113 „Efecte de încasat”

5114 „Efecte remise spre scontare”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

5125 „Sume în curs de decontare”

sunt conturi de activ. Ȋn debit se înregistrează valoarea cecurilor și a efectelor comerciale de

primit și a sumelor primite, în credit se înregistrează valoarea cecurilor, a efectelor comerciale

încasate sau a sumelor achitate.

Efectele comerciale reprezintă titluri de valoare, datorii-creanțe în cadrul relațiilor

comerciale cu furnizorii și clienții. Ele circulă sub diferite denumiri, cum ar fi: înscrisuri,

polițe, cambii, instrumente de plată si de credit.

7

Page 8: Conturi de Trezorerie

Fiind negociabie, pot fi cedate, vândute ori transmise. Dacă o unitate doreşte confirmarea

în scris a capacităţii de plată a unui client, primeşte de la acesta o cambie sau un bilet la ordin.

Aceste efecte comerciale pot fi scontate imediat la bancă (sau dacă banca devine, la rândul

său, proprietara efectului, ea plăteste societaţii valoarea efectului şi încaseaza de la client

valoarea la scadenţă) sau aceste efecte comerciale pot fi valorificate cu titluri de valori la

burse de valori sau transferate altei persoane cu dreptul de creanţă.

Societatea comercială care este beneficiară a unui efect comercial se numeşte trăgător,

iar clientul (plătitorul) se numeşte trasul.

Efectele comerciale circulă prin andosări (girări). Aceste operaţii nu vizează decât

beneficiarii succesivi de efecte şi nu clienţii (traşii), cu excepţia cazului cand are loc anularea

efectelor.

Banca unde se scontează cumpără efectele şi plăteşte acestuia disponibilităţile

cuvenite, calculate astfel:

Valoarea scontată (netă) = Valoare nominală – agio

Agio = Scontul + Comisionul de andos

Pentru remitent, agio-ul constituie o cheltuială financiara ce nu este supusă TVA-ului.

Ȋnregistrări contabile

Nr.

Crt.

Document

înregistrat

Explicații Conturi Funcția

contabilă

Sensul

modificării

Părțile

conturilor

D sau C

Formula

contabilă

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Filă CEC Ȋnregistrarea cecurilor

primite de la clienţi

5112

411

A

A

+

-

D

C

5112=411

2. Extras de

cont

Ȋncasarea cecurilor 5112

5121

A

A

-

+

C

D

5121=5112

3. Efecte

comerciale

Depunerea la bancă a

efectelor comerciale

413

5113

A

A

-

+

C

D

5113=413

4. Extras de

cont

Ȋncasarea efectelor

comerciale

5113

5121

A

A

-

+

C

D

5121=5113

8

Page 9: Conturi de Trezorerie

A

5. Extras de

cont

Ȋncasarea efectelor

comerciale prin

acordarea de sconturi

5121

554

5113

A

A

A

+

+

-

D

D

C

%=5113

5121

664

6.

Notă de

contabilitate

Efecte comerciale

remise spre scontare

Depunere la bancă

5113

413

A

A

+

-

D

C

5113=413

Scontarea 5113

5114

A

A

-

+

C

D

5114=5113

Ȋncasarea 5114

5121

A

A

-

+

C

D

5121=5114

Dacă la încasari sau plăţi în valută apar diferenţe favorabile sau nefavorabile, aceste

diferente se înregistrează la venituri financiare (765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”),

respectiv cheltuieli financiare (665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”).

Pentu disponibilităţile şi creditele bancare pe termen scurt, se primesc sau se plătesc

dobânzi. Conturile utilizate pentru dobânzi sunt:

5186 „Dobânzi de plătit”, cont de pasiv. Ȋn credit se înregistrează dobânzile datorate,

iar în debit dobânzile plătite. Soldul creditor ne arată dobânzile de plătit;

5187 „Dobânzi de încasat”, cont de activ. Ȋn debit se înregistrează valoarea dobânzilor

de primit, iar în credit valoarea dobânzilor virate în contul curent. Soldul debitor ne

arată valoarea dobânzilor de primit.

Ȋnregistrari contabile

Nr.

Crt.

Document

înregistrat

Explicații Conturi Funcția

contabilă

Sensul

modificării

Părțile

conturilor

D sau C

Formula

contabilă

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Notă de

contabilitate

Ȋnregistrarea dobânzilor

datorate băncilor pentru

credite

666

5186

A

P

+

+

D

C

666=5186

2. Ordin de Plata dobânzii 5186 P - D 5186=5121

9

Page 10: Conturi de Trezorerie

plată 5121 A - C

3. Notă de

contabilitate

Ȋnregistrarea dobânzilor

de primit

5187

766

A

P

+

+

D

C

5187=766

4. Extras de

cont

Ȋncasarea dobânzilor 5187

5121

A

A

-

+

C

D

5121=5187

Băncile acordă credite pe termen scurt societăţilor care înregistrează în contul de pasiv

519 „Credite bancare pe termen scurt”. Ȋn credit se înregistrează creditele bancare primite

pentru nevoi temporare, iar în debit, creditele restituite băncii; inclusiv dobânzile se

înregistrează în acest cont. Soldul creditor reprezintă creditele bancare nerestituite.

Contul 519 este un cont operativ de gradul II, în cadrul căruia funcţionează

următoarele conturi:

5191 „Credite bancare pe termen scurt”

5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă”

5193 „Credite externe guvernamentale”

5194 „Credite externe garantate de stat”

5195 „Credite externe garantate la banci”

5196 „Credite la trezoreria statului”

5197 „Credite interne garantate de stat”

5198 „Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen scurt”.

Ȋnregistrări contabile

Nr.

Crt.

Document

înregistrat

Explicații Conturi Funcția

contabilă

Sensul

modificării

Părțile

conturilor

D sau C

Formula

contabilă

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Extras de

cont

Acordarea creditului 5121

519

A

P

+

+

D

C

5121=519

2. Notă de

contabilitate

Ȋnregistrarea dobânzii 5198

666

P

A

+

+

C

D

666=5198

3. Extras de

cont

Restituirea creditului 5121

519

A

P

-

-

C

D

519=5121

10

Page 11: Conturi de Trezorerie

4. Extras de

cont

Plata dobânzii 5198

5121

P

A

-

-

D

C

5198=5121

2.3. CASA

Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în caieria unităţii patrimoniale, precum şi a

mişcarii acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în numerar, se ţine distinct în lei

şi valută.

Evidenţa numerarului, în lei şi în valută, aflat în casieria unităţii, precum şi a mişcării

acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine cu ajutorul conturilor:

5311 „Casa în lei”

5314 ”Casa în valută”

care sunt conturi de actuv. În debit se înregistrează încasărie din Registrul de casă, iar în

credit plăţile trecute în registru. Soldul debitor reprezintă numerarul existent în casierie.

Tot în această grupă se înregistrează şi alte valori (timbre fiscale, timbre poştale, bilete

de tratament si odihnă, bilete de călătorie etc.), care deşi nu sunt lichidităţi se ţin în casierie

deaoarece asta este locul cel mai sigur pentru păstrarea valorilor. Pentru aceste valori se

folosesc conturile:

5321 „Timbre fiscale şi poştale”

5322 „Bilete de tratament şi odihnă”

5323 „Tichete şi bilete de călătorie”

5328 „Alte valori”

Fiind conturi de activ, în debit se înregistrează la primirea acestor valori, iar în credit

folosirea sau darea lor spre folosintă (consumate). Soldul debitor reprezintă valorile existente

în casierie.

Ȋnregistrări contabile

Nr.

crt.

Document

înregistrat

Explicații Conturi Funcția

contabilă

Sensul

modificării

Părțile

conturilor

D sau C

Formula

contabilă

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

11

Page 12: Conturi de Trezorerie

1. Chitantă Plata furnizorilor 5311

401

A

P

-

-

C

D

401=5311

2. Chitantă Ȋncasarea de la clienţi a

contravolorii facturilor

411

5311

A

A

-

+

C

D

5311=411

3. Chitantă Depunerea de către

gestionarii magazinelor

a banilor încasaţi la

casierie

5311

707

4427

A

P

P

+

+

+

D

C

C

5311=%

707

4427

4. Factură Achiziţionarea de

timbre fiscale

401

5321

4426

P

A

A

+

+

+

C

D

D

%=401

5321

4426

5. Decont Folosirea timbrelor 626

5321

A

A

+

-

D

C

626=5321

2.4.ACREDITIVE

În vederea achitării unor obligaţii faţa de furnizorii de bunuri şi servicii, unităţile pot

solicita deschiderea sau acreditarea în bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.

Avansurile de trezorerie reprezentând sumele depuse în bănci, precum şi sumele în

numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, presoane juridice sau fizice, în vederea

efectuării unor plăţi în favoarea unităţii patrimoniale, se înregistrează în contabilitate în

conturi distincte.

Deci, societăţile, pentru a încasa de la clienţi, la termen, contravaloarea facturilor

emise, cer deschiderea de acreditive (conturi deschise la bănci, din care se plătesc doar

facturile depuse de unitatea pentru care s-a deschis contul). Conturile folosite sunt:

5411 „Acreditive în lei”

5412 „Acreditive în valută”

Sunt conturi de activ. În debit se înregistrează la deschiderea acreditivului, iar în credit

se înregistrează plata facturilor. Soldul debitor reprezintă sumele neutilizate pentru plata

facturilor emise de societatea pentru care s-a deschis acreditivul. Înregistrări contabile:

12

Page 13: Conturi de Trezorerie

2.3. Deschiderea acreditivului:

541 = 512

2.4. Plata facturilor:

401 = 541

2.5. Închiderea acreditivului, prin virarea sumei rămase în cont (soldul contului), în contul

curent:

512 = 541

Evidenţa avansurilor de trezorerie se realizează cu ajutorul contului 542 „Avansuri de

trezorerie”. Este un cont de activ. Ȋn debit se înregistrează sumele acordate în numerar, iar în

credit, plăţile efectuate din avansuri. Soldul debitor reprezintă sumele acordate ca avansuri de

trezorerie, nedecontate.

Ȋnregistrări contabile

Nr.

Crt

Document

înregistrat

Explicații Conturi Funcția

contabilă

Sensul

modificării

Părțile

conturilor

D sau C

Formula

contabilă

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Dispoziţie

de plată

Acordarea avansului 5311

542

A

A

-

+

C

D

542=5311

2. Decont şi

bilete

Ȋnregistrarea plăţilor

efectuate

401

542

P

A

-

+

D

C

401=542

3. Decont şi

bilete

Ȋnregistrarea biletelor de

călătorie

625

542

A

A

+

-

D

C

625=542

4. Dispoziţie

de încasare

Depunerea la casierie a

numerarului nefolosit

542

5311

A

A

-

+

C

D

5311=542ă

2.5. VIRAMENTE INTERNE

13

Page 14: Conturi de Trezorerie

Operaţiunile de transferuri de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între

conturile la bănci şi casieria unităţii patrimoniale, se înregistrează în contabilitate printr-un cont de

viramente interne:

Nr.

Crt

Document

înregistrat

Explicații Conturi Funcția

contabilă

Sensul

modificării

Părțile

conturilor

D sau C

Formula

contabilă

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Foaine de

vărsământ

Registru de

casa

Depunerea numerarului

la bancă

5311

581

A

A

-

+

C

D

581=5311

2. Foaie de

vărsământ

Ȋnregistrarea lor în

extrasul de cont

5121

581

A

A

+

-

D

C

5121=581

3. CEC

Extras de

cont

Ridicarea banilor de la

bancă

5121

581

A

A

-

+

C

D

581=5121

4. Registru de

casă

Ȋnregistrarea intrării lor

in casierie

5311

581

A

A

+

-

D

C

5311=581

2.6.AJUSTÃRI PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

Provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament se constituie pe seama

cheltuielilor, de regulă, la finele exerciţiului, în perioadele următoare, la finele exerciţiului se

înregistrează la venituri. Contul 590 „Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament”

este un cont de pasiv. Ȋn credit se înregistrează mărimea provizionului constituit, iar în debit

diminuarea sau anularea lui. Soldul creditor reprezintă provizionul constituit pentru

deprecierea titlurilor de plasament.

Ȋnregistrari contabule:

a) Constituirea provizionului:

68x=59x

b) Anularea provizionului:

14

Page 15: Conturi de Trezorerie

2.7. EFECTE COMERCIALE

Efectele comerciale sunt instrumente de plată fără numerar.

Eectele de comerţ sunt titluri negociabile, care reprezintă creanţe decontabile la vedere

sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă. Cele mai des intalnite sunt:

Ordinul de plată;

Biletul la ordin;

Cecul;

Cambia(trata).

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia unei

unităţi bancare receptoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani la o anumită

dată – cu condiţia existenţei sumei respective în contul emitentului la bancă între momentul

dispoziţiei şi al plăţii efective, se pot interpune mai multe societăţi bancare cu operaţiuni

succesive, denumete transfer-credit.

Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătura în

procesul creării sale, două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este

creat de subscriitor sau emitent, în calitate de debitor care se obligă să plătească o suma de

bani fixată, la un anumit termen sau la prezentarea unei alte persoane, denumită beneficiar,

care are calitatea de creditor.

Cecul este înscrisul unei bănci de a plăti unei terţe persoane, suma menţionată în acel

înscris. Cecul este emis de trăgător, care în baza disponibilului constituit la o bancă (tras), dă

ordin acesteia să plătească la prezentare o sumă determinată, unei terţe persoane sau chiar

trăgătorului aflat in poziţie de beneficiar.

Cambia (trata) este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătura în

procesul creării sale, trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de

trăgător, în calitate de creditor, care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă

fixată la o dată bine determinată, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

Cambia este transmisibilă prin gir.

15

Page 16: Conturi de Trezorerie

Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane

numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu, odată cu predarea acesteia, toate

drepturile decurgând din titlul astfel redactat şi completat.

Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele „Nu la ordin”, titlul este transmisibil

numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinară.

Cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, constând în

acordul de voinţa (contractual), prin care creditorul (numit cedent) transmite, în mod voluntar,

cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar),

care va deveni astfel, creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată.

Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval.

Avalul este o garanţie personală prin care o persoană denumită avalist, adică acela care

dă avalul, garantează obligaţia unuia dintre obligaţii cambiali, direcţi sau pe cale de regres,

numit avalizat, pentru toată suma menţionată pe titlu sau pentru o parte din ea. Această

garanţie poate fi dată de un terţ sau chiar de un semnatar al cambiei.

O cambie poate fi trasă:

La vedere – este plătibilă la prezentare;

La un anumit timp de vedere;

La un anumit timp de la data emisiunii;

La o zi fixă.

Cambiile cu alte scadenţe sunt nule.

Scadenţa este termenul la care cambia este exigibilă şi trebuie plătită.

16

Page 17: Conturi de Trezorerie

CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA TREZORERIEI ÎN CADRUL

S.C. EXPREL PROD S.R.L.

3.1. Prezentarea societăţii

S.C. EXPREL PROD S.R.L.. are sediul social in municipiul Constanta, Bdul. Aurel

Vlaicu nr. 25 judetul Constanta si are ca principal obiect de activitate exploatarea forestiera

procesand masa lemnoasa proprie precum si prestari de servicii pentru diversi agenti

economici. Societatea a fost constituita in anul 2001.

Firma cu capital integral privat a avut o evolutie ascendenta ca rezultat al

dezvoltarii bazei materiale si a investitiilor realizate pentru procurarea mijloacelor si

mecanismelor cu specific forestier .

Capitalul social este fixat la suma de 200 RON, impartit in 20 actiuni

nominative in valoare nominala de 10 RON fiecare, capital in intregime subscris si varsat,

raspunderea fiind impartita intre cei doi asociati ai sai. Acestia au contribuit la aportarea

capitalului social in mod egal.

Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de

activitate al societatii comerciale.

Obiectul de activitate al societatii este:

a) executia si comercializarea de produse din material lemnos ( busteni gater si de

derulaj, celuloza,lemn foc, cherestele);

b) activitati de export ( busteni, cherestea);

c) lucrari de intretinere si reparare a utilajelor cu specific forestier;

d) comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul

de activitate, prin retea proprie pentru terti si prin terti.

17

Page 18: Conturi de Trezorerie

3.2. Contabilitatea trezoreriei

Contabilizarea operatiunilor ce au loc in anul 2008 :

- In data de 01.01.2008 societatea constituie la BRD un depozit lunar in valoare de

100.000,00 lei , rata dobanzii anuale 12% . In data de 31.01.2008 se incaseaza dobanda

aferenta depozitului iar la data de 01.02.2008 depozitul se lichideaza:

- constituirea depozitului la data de 01.01.2008

Inregistrarea in contul curent:

100.000,00 581 Viramente interne = 51211 Conturi curente la

banci in lei

100.000,00

Inregistrarea in contul de depozit :

100.000,00 508 Alte investitii

financiare pe termen

scurt si creante

asimilate

= 581 Viramente interne 100.000,00

- incasarea dobanzii aferente depozitului:

1.000,00 51211 Conturi curente la

banci in lei

= 766 Venituri din dobanzi 1.000,00

- lichidarea depozitului

Inregistrarea in contul de depozit :

100.000,00 581 Viramente interne = 508 Alte investitii

financiare pe termen

scurt si creante

asimilate

100.000,00

18

Page 19: Conturi de Trezorerie

Inregistrarea in contul curent:

100.000,00 51211 Conturi curente la

banci in lei

= 581 Viramente interne 100.000,00

- In data de 02.01.2008 pentru a obtine un beneficiu pe termen scurt, societatea achizitioneaza un

numar de 2000 de titluri de plasament la un pret de 15,00 lei. Plata se face cu ordin de plata din

contul curent deschis la BRD .

30.000,00 5081 Alte titluri de

plasament

= 51211 Conturi curente la

banci in lei

30.000,00

- In data de 02.01.2008 societatea a achitat prin contul curent din BRD cu ordinul de plata factura

furnizor in valoare de 1.652,00 lei . Banca a perceput un comision bancar de 8,00 lei

1.660,00 % = 51211 Conturi curente la

banci in lei

1.660,00

1.652,00 401 Furnizori

8,00 627 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

- Societatea achita in data de 03.01.2008 suma de 1.400,00 lei reprezentand chiria pentru sediu

social, conform contractului de inchiriere incheiat intre Proprietar - persoana fizica si S.C. EXPREL

PROD S.R.L. , plata acestuia realizandu-se din casieria unitatii pe baza dispozitiei de plata.

Inregistrarile sunt:

1.400,00 462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei 1.400,00

19

Page 20: Conturi de Trezorerie

- Societatea cumpara motorina pentru masina in valoare de 119,00 lei, pe baza bonului fiscal

de la SC Mol Romania SRL . Operatiunea impune achitarea pe loc cu numerar a datoriei,

precum si inregistrarea directa in contul de cheltuieli a combustibilului.

119,00 % = 5311 Casa in lei 119,00

100,00 6022 Cheltuieli privind

combustibilul

19,00 4426 TVA deductibil

- Se ridica in data de 12.01.2008 numerar din contul de la BRD in valoare de 3.500,00 lei, in

vederea achitarii chenzinei a doua de salarii. Ridicarea de numerar se face pe baza CEC-ului de

numerar, documentul urmand a fi inregistrat atat in registrul de casa al unitatii, cat si in Extrasul de

cont. Pentu aceasta operatiune banca percepe un comision de 0.5% din valoarea ridicata.

Inregistrarile sunt urmatoarele:

3.500,00 581 Viramente interne = 51211 Conturi curente la

banci in lei

3.500,00

3.500,00 5311 Casa in lei = 581 Viramente interne 3.500,00

17,50 627 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

= 51211 Conturi curente la

banci in lei

17,50

- In data de 15.01.2008 se plateste lichidarea de salarii (chenzina a doua ) pentru luna Decembrie

2007 în valoare de 2.765,00 lei, conform statulul de salarii . Plata catre salariati este înregistrata in

registrul de casa.

2.765,00 421 Personal- salarii = 5311 Casa in lei 2.765,00

20

Page 21: Conturi de Trezorerie

datorate

- Se achita din BRD factura de leasing din data de 11.01.2008 prin virament bancar cu ordin

de plata in valoare de 1.268,74 lei. Operatia este evidentiata in extrasul de cont, si duce la

stingerea datoriei fata de furnizorul de imobilizari . Banca opreste pentru operatiunea de plata

un comision de 6.10 lei.

% = 51211 Conturi curente la

banci in lei

1.277,84

1.268,74 404 Furnizori d

imobilizari

6,10 627 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

- In data de 18.01.2008 sunt virate catre Bugetul asigurarilor de stat, contributiile sociale aferente

fondului de salarii din luna Decembrie 2007, precum si impozitul pe veniturile din salarii ale

angajatilor in procent de 16%. Acestea sunt evidentiate centralizatorul statului de plata din luna

Decembrie 2007 . Plata acestora se face pe baza de ordine de plata, iar pentru fiecare operatiune

banca percepe un comision de 6 lei.

2.499,00 % = 51212 Conturi curente la

banci in lei

2.499,00

1.039,00 4311 Contributia unitatii

la asigurari sociale

455,00 4312 Contributia

personalului la

asigurari sociale

344,00 4313 Contributia unitatii

la asigurari sociale

21

Page 22: Conturi de Trezorerie

de sanatate

328,00 4314 Contributia

personalului la

asigurari sociale de

sanatate

147,00 4371 Contributia unitatii

la fondul somaj

51,00 4372 Contributia

personalului la

fondul somaj

32,00 444 Impozit pe venit din

salarii

91,00 447 Fonduri speciale

6,00 627 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

6,00 627 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

- Se vireaza din contul bancar de la Trezorerie Mun. Constanta in data de 24.01.2008 datoria fiscala -

TVA de plata aferenta activitatii din luna Deecembrie 2007. Valoarea acesteia de 1.117,00 lei, este

reflectata in soldul initial creditor al contului 4423. Plata se realizeaza cu ordinul de plata de

trezorerie. Trezoreria nu percepe comision pentru operatiunile de plata efectuate.

1.117,00 4423 TVA de plata = 51212 Conturi curente la

banci in lei

1.117,00

- Se intocmeste lista de avans chenzinal, iar pe baza ei se achita prima chenzina a drepturilor salariale

cuvenite salariatilor pe luna Ianuarie 2008. Avansul este in valoare de 1.800, 00 lei, el achitandu-se

din casieria unitatii, plata fiind inregistrata registrul de casa al unitatii:

22

Page 23: Conturi de Trezorerie

1.800,00 425 Avansuri acordate

personalului

= 5311 Casa in lei 1.800,00

- Se incaseaza venituri financiare de natura dobanzilor in contul bancar deschis la BRD si in contul de

Trezorerie. Incasarea dobanzi in valoare de 18,32 lei pentru disponibilitatile banesti din contul curent

BRD este evidentiata in extrasul de cont bancar din data de 30.01.2008. In extrasul de cont de

trezorerie este evidentiata incasare dobanzii in valoare de 6,87 lei.

18,32 51211 Conturi curente la

banci in lei

= 766 Venituri din dobanzi 18,32

6,87 51212 Conturi curente la

banci in lei

= 766 Venituri din dobanzi 6,87

- In data de 30.01.2008 soldul titlurilor de plasament achizitionate este de 32.000,00 lei,

deoarece o unitate de fond a inregistrat cursul de 16,00 lei. Avand in vedere ca la data

achizitionarii celor 2000 titluri de plasament, cursul unei unitati de fond era de 15,00 lei,

societatea va inregistra venituri financiare in suma de 2.000,00 lei

( 16,00-15,00) * 2000 titluri = 2.000,00 lei

2.000,00 5081 Alte titluri de

plasament

= 766 Venituri din dobanzi 2.000,00

- Se incaseaza in data 01.01.2008 in numerar valoarea de 13.000,00 lei aferenta unei facturi client.

Se taie chitanata care va fi înregistrata in registrul de casa.

13.000,00 5311 Casa in lei = 4111 Clienti 13.000,00

- Se incaseaza in data de 01.01.2008 prin banca ordinul de plata al unui client, in valoare de

10.000,00 lei. Operatiunea este evidentiata in extrasul de cont bancar BRD care percepe un

comision de 6,00 lei.

10.000,00 51211 Conturi curente la = 4111 Clienti 10.000,00

23

Page 24: Conturi de Trezorerie

banci in lei

6,00 627 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

= 51211 Conturi curente la

banci in lei

6,00

- Asociatul „x” al societatii crediteaza firma prin casierie in data 01.01.2008 cu suma de 3.550,00 lei,

pentru nevoile urgente de plati ale acesteia. Inregistrarea creantei fata de asociat este evidentiata

prin dispozitia de casierie de incasare si este trecuta in registrul de casa.

3.550,00 5311 Casa in lei = 4551 Asociati 3.550,00

- Avand nevoie de disponibilitati in contul curent BRD in data de 19.01.2008 societatea decide

transferarea unei sume de 32.500,00 lei din contul de trezorerie in cel de la BRD. Operatiunea se

realizeaza prin ordin de plata .

32.500,00 581 Viramente interne = 51212 Conturi curente la

banci in lei

32.500,00

32.500,00 51211 Conturi curente la

banci in lei

= 581 Viramente interne 32.500,00

- SC EXPREL PROD SRL primeste de la un client un CEC in valoare de 10.000,00 lei , pe

care il depune in banca pentru incasare. Incasarea este evidentiata in extrasul de cont de la

BRD care percepe un comision de 8,00 lei pentru sume incasate.

10.000,00 5112 Cecuri de incasat = 4111 Clienti 10.000,00

10.000,00 51211 Conturi curente la = 5112 Cecuri de incasat 10.000,00

24

Page 25: Conturi de Trezorerie

banci in lei

8,00 627 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

= 51211 Conturi curente la

banci in lei

8,00

- Avand nevoie de bani inainte de scadenta unui bilet la ordin in valoare de 60.000,00 lei primit de la

un client SC EXPREL PROD SRL decide scontarea acestuia bancii BRD care pretinde un scont de

500,00 lei

60.000,00 % = 413 60.000,00

59.500,00 5114 Efecte remise spre

scontare

500,00 667 Cheluieli cu

serviciile bancare si

asimilate

59.500,00 51211 Conturi curente la

banci in lei

= 5114 Efecte remise spre

scontare

59.500,00

- SC EXPREL PROD SRL are în evidenata sa contabila un client care ii datoreaza 10.500,00 lei creanta

neincasata cu o vechime de peste 60 zile. Societatea a actionat in justitie clientul respectiv pentru

obtinerea titlului executoriu in vederea executarii silite, dar nu a evidentiat in contabilitatea sa

creanta incerta. Astfel ca in cursul lunii decembrie, trebuia sa se inregistreaze urmatoarea operatie

contabila:

10.500,00 4118 Clienti incerti sau in

litigiu

= 4111 Clienti 10.500,00

La inchiderea exercitiului financiar, in baza principiului prudentei, trebuia constituit un provizion la

nivelul creantei datorate de client, mai putin TVA aferent:

8.824,00 6814 Cheltuieli de

exploatare privind

= 491 Provizioane pentru

deprecierea

8.824,00

25

Page 26: Conturi de Trezorerie

provizioanele pentru

deprecierea

activelor circulante

creantelor- clientilor

In situatia in care in exercitiul urmator se va incasa creanta de la clientul incert, se va anula ajustarea

constituita si se va inregistra incasarea creantei:

8.824,00 491 Provizioane pentru

deprecierea

creantelor- clientilor

= 7814 Venituri din

provizioanele pentru

deprecierea

activelor circulante

8.824,00

8.824,00 5121 Conturi curente la

banci in lei

= 4118 Clienti incerti sau in

litigiu

8.824,00

Daca se constata ca acest client este insolvabil, se anuleaza provizionul si se inregistreaza pierderea

din anularea creantei:

8.824,00 491 Provizioane pentru

deprecierea

creantelor- clientilor

= 7814 Venituri din

provizioanele pentru

deprecierea

activelor circulante

8.824,00

10.500,00 % = 4118 Clienti incerti sau in

litigiu

10.500,00

8.824,00 654 Pierderi din creante

si debitori diversi

1.676,00 4427 TVA colectata

CONCLUZII

26

Page 27: Conturi de Trezorerie

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament,

disponibilitatilor în conturi la banci si în casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor

valori de trezorerie.

În trezorerie se includ toate operatiunile financiare din întregul an, indiferent daca se

refera la investitiile pe termen lung sau la activitatea curenta de exploatare.

În sens larg, notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune

pentru a putea face fata platilor cum sunt: disponibilitatile din casierie si din banci, valorile

mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt.

În sens restrâns, notiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitatile banesti ale

unitatii economice aflate în casieria unitatii si la banci, fie în lei, fie în valuta.

Importanta trezoreriei a crescut în ultima perioada datorita modificarilor intervenite în

viata economica, cum ar fi:

- Evolutia rapida si contradictorie a ratei dobânzii si cursului de schimb valutar

- Înzestrarea unitatilor economice cu tehnica moderna de calcul.

BIBLIOGRAFIE

27

Page 28: Conturi de Trezorerie

- Calota, Traian Ovidiu – Contabilitate financiara – Culegere de probleme si studii de caz,

Editura Universitatii Romano-Britanice , Bucuresti, 2006

- Ristea, Mihai si colectiv – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Bucuresti, Editura

Universitara, 2005

- Ristea, Mihai si Dumitru, C. – Contabilitate aprofundata, Bucuresti, Editura Universitara,

2005

*** Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990

***Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,

Monitorul Oficial nr. 927/2003.

***Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, Monitorul

Oficial nr. 112/2004

*** Tribuna economica

28