1

CONTROLUL PRIN TELEDETECŢIE 2009 - ADDENDUM NAŢIONAL - ROMÂNIA

Acest document reprezintă Addendumul pentru România la Specificaţiile Tehnice Comune (CTS) pentru Controlul prin teledetecţie (CwRS) în vederea aplicării în anul 2009 a Schemei de Plăţi Unice pe Suprafaţă (SAPS) şi Plăţilor Naţionale Directe Complementare ( PNDC, vezi http://www.apia.org.ro/dir_iacs/ghid_inf_gen_SAPS_2009.pdf) şi a Plaţilor pentru Zonele Defavorizate (LFA), compuse din ZMD (zone montane defavorizate), ZSD (Zone Semnificativ Defavorizate), si ZDS (Zone Defavorizate de condiţii natural specifice), Plăţi pentru agromediu (Pajişti cu înaltă valoare naturală, Practici agricole tradiţionale, Pajişti importante pentru păsări , Culturi verzi), vezi http://www.apia.org.ro/iacs_masuri_delegate.htm, sau Planul National de Dezvoltare Rurala (vezi http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr_versiunea_consolidata_21.07.2008.pdf), Plăţi tranzitorii pentru tomate, Plăţi pentru culturi energetice. Documentul descrie datele disponibile, volumele aproximative, adaptările locale şi câteva cerinţe specifice care sunt solicitate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) în vederea executării lucrărilor. Acestea se referă la probleme care nu au fost incluse în specificaţiile tehnice comune nr. 10021/2008 (CTS) elaborate de către JRC referitoare la Campania de control prin teledetecţie a anului 2009, vezi http://mars.jrc.ec.europa.eu/mars/Bulletins-Publications/Common-Technical-Specifications-for-the-2009-CwRS-Campaign. Toate cerinţe incluse în acest Addendum trebuie să fie considerate ca adiţionale faţă de cele din CTS şi nu de substituire a acestora. Scopul controalelor pe teren şi al Controlului prin teledetecţie este de a verifica condiţiile în care este acordat sprijinul pe un eşantion al cererilor de sprijin,eşantion stabilit prin analiza de risc sau pri selecţie aleatoare. Pentru fiecare parcelă înscrisă pentru sprijin SAPS se vor verifica cel puţin :

• suprafaţa declarată; • folosirea suprafeţei declarate după cerinţele regulamentelor pentru descrierea grupurilor de plată; • eligibilitatea parcelei agricole în anul 2009 aşa cum a fost ea definită;

Pe eşantioanele selecţionate se va verifica dacă sunt respectate Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), vezi http://www.apia.org.ro/dir_iacs/ghid_inf_gen_SAPS_2009.pdf. Încălcările flagrante existente pe parcelele din afara eşantionului de control obligatoriu vor fi raportate. Conform CTS controlul poate fi limitat la un eşantion care să cuprindă cel puţin jumătate din numărul parcelelor exploataţiei astfel încât acest eşantion să garanteze nivel de încredere şi reprezentativitate în concordanţă cu cerinţele şi standardele, dar atunci când acest eşantion relevă neconformităţi, eşantionul de parcele controlate trebuie să fie sporit. Pentru

2

a asigura nivelul de încredere şi reprezentativitate vor fi controlate toate parcelele fermierului care sunt incluse în perimetrul descris de imaginile satelitare.Se vor verifica toate parcelele agricole ale fermierilor selectaţi la control,dacă sunt acoperite de imaginile satelitare HR şi VHR puse la dispoziţe de catre APIA. Parcela agricolă este suprafaţa continuă de teren pe care este cultivat un singur grup de culturi de către un singur fermier; totusi, acolo unde este necesară o declaraţie separată privind folosirea unei suprafeţe din cadrul grupului de cultură solicitat, în contextul art. 2 alin. (1 a) din Regulamentul CE nr. 796/2004, utilizarea specifică va limita pe viitor parcela agricolă.

Puncte de clarificare

Activitatea de control prin teledetecţie este structurata pe trei loturi de prestatori în locaţii situate în România. Aceste locaţii vor fi dotate şi adaptate scopului de realizare eficientă a contractului şi vor fi asigurate de prestatori pe cheltuiala proprie. Licitanţii câştigători vor fi anunţaţi de către APIA. Prestatorii au obligaţia să cunoască orice alte regulamente generale sau specifice din România, care sunt aplicabile la momentul controlului. Prestatorii sunt informaţi că Recomandările Tehnice cu privire la diferitele etape ale activităţii sunt emise de către (JRC). Pentru informaţii suplimentare, recomandările aplicabile anului 2009 sunt disponibile pe site-ul WikiCAP1. (http://marsmap.jrc.it/romuald/mediawiki/index.php/Main_Page; este necesar un cont)

În cazul în care diagnosticarea nu se poate complecta prin proceduri de fotointerpretare asistată de calculator (CAPI), prestatorul va efectua vizite rapide pe teren (RFV). Aceste vizite vor fi efectuate pe toate parcelele pe care interpretarea CAPI nu este satisfăcătoare, (exemplu: folosinţa terenului, respectarea unor GAEC-uri, limitele între parcelele SAPS sau PNDC declarate sau alte obligaţii specifice). Suprafaţa parcelelor trebuie să fie măsurată pe imagine, iar acolo unde nu este posibil din cauza acoperirii cu nori, umbre, etc, este necesară măsurarea cu GPS.

Prestatorul va întreprinde vizitele rapide pe teren (RFV) cu personalul propriu. Controlul de calitate va fi executat de către un alt prestator, iar controalele follow-up vor fi executate de către echipele APIA, care vor primi suport tehnic de la câte un reprezentant al prestatorului, pentru fiecare judeţ. Agenţia îşi rezervă dreptul de a face un control propriu al calităţii desfăşurate de către prestatorii care execută controlul prin teledetecţie.

Comisia Europeană a aprobat furnizarea unei imagini de foarte mare rezoluţie (VHR) şi a cel puţin două imagini HR pentru fiecare zonă de control. Alegerea zonelor de acoperire a imaginilor ce vor fi utilizate a fost făcută în conformitate cu condiţiile locale şi ţinând cont de cerinţele prevăzute în Articolul 30 din Regulamentul CE nr. 796/2004 şi de precizia măsurătorilor de suprafeţe. Pentru zonele selectate, in situatia in care nu este posibilă achiziţia de imagini RBG, se asigură o imagine VHR pancromatică.

Volumul datelor Estimare de volum

1 http://marsmap.jrc.it/romuald/mediawiki/index.php/Main_Page; este necesar un cont.

3

Număr aproximativ de ferme controlate*

Număr aproximativ de parcele de verificat Numar de zone de control Suprafata celor 3 loturi Modelul digital al terenului cu precizia planimetrică de 25-30 m şi 5 metri precizia pe cotă va fi furnizat de Agenţie

peste 120.000 595.000 15 19440 km2

• (Estimarea este bazată pe datele din Campania de control a anului 2008. Este posibil ca nu toţi fermierii care au depus cereri în anul 2008 să depună cereri în anul 2009 şi se admite că pot să existe fermieri care nu au depus cereri de plată în anul 2008, dar ei au încă permisiunea să se înscrie în Registrul Fermierilor şi vor putea să depună cereri de sprijin SAPS). Asadar, numarul aproximativ de fermieri poate creşte sau poate fi mai mic, in funcţie de numărul de fermieri controlabili, după încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată 2009.Prestatorii trebuie sa aibă în vedere că numărul aproximativ de fermieri pentru care se solicită controale poate fi mai mare sau mai mic în funcţie de numărul fermierilor care au depus cerere pentru campania 2009, şi numărul de fermieri eligibili pentru control în zonele selectate.Dacă numărul de ferme este mai mic, plata se va realiza numai pentru fermierii controlaţi,la un preţ pe fermier stabilit în cadrul adjudecării licitaţiei,iar dacă numărul de fermieri solicitaţi a fi controlaţi este mai mare, se vor plati tot la preţul stabilit pe fermier.

Planificare Perioada Data limită pentru primirea cererilor Termene pentru livrarea datelor către contractor Ultima dată de returnare către Agenţie a datelor rezultate în urma controlului

15.05.2009 15.06.2009 (eşantion preliminar) 01.07.2009 (eşantion final) 30.09.2009

* (Graficele de execuţie al activităţilor descrise în Caietul de sarcini vor fi decalate în funcţie de data semnării contractelor. Planificarea din tabel poate suferi modificări, dar va fi definitivă la semnarea contractelor.)

Formatele în care sunt disponibile datele

Prestatorul poate să folosească pentru activitatea proprie de control prin teledetecţie date vectoriale LPIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole) în afara sistemului (sistemul Agenţiei nu ia în consideraţie diviziunile temporare). Aceste date vectoriale pot avea format *.shp. Prestatorul nu va lucra direct în sistemul LPIS al Schemei de plăţi unice al APIA,ci pe o copie a datelor,copie care va fi pusă la dispoziţia prestatorilor.

Date imagine

Sistemul LPIS conţine o serie de ortofotoplanuri la rezoluţie de 0,5m. Acestea sunt disponibile ca fişiere *.sid. Prestatorul poate să convertească în orice alt sistem imaginile pentru folosinţa proprie. Sistemul LPIS poate conţine de asemenea date cartografice în format raster sau imagini satelitare de arhivă,dar numai pentr o suprafaţă destul de mică(aproximativ 0,002 din total suprafaţa României)..

Procesarea imaginilor

Pentru a ajuta la determinarea folosinţei terenului în anul curent vor fi preluate şi procesate imagini HR şi VHR, care pot fi disponibile pentru toate zonele sau numai o parte din zonele incluse în campania de control. Prestatorul va trebui să demonstreze abilitatea de a procesa date VHR şi HR (prin depunerea unei liste de lucrări similare).

Vectori

4

Datele vectoriale sunt păstrate în format *.shp compatibil ESRI ArcGIS. Prestatorul va trebui să întreprindă următoarele acţiuni :

- localizarea parcelelor declarate de pe hărţile fermierilor

- corelarea acestor parcele cu cererile de sprijin (digitizarea)

-digitizarea parcelelor neeligibile (zone cu case, zone cu arbuşti, etc.) pentru a le exclude din calculul suprafeţelor.

Lucrul necesar în afara sistemului LPIS

Vor fi solicitate straturi vectoriale diferite pentru suprafeţele acceptate:

- SAPS;

- PNDC;

- culturi energetice;

- tomate;

- zone defavorizate;

- măsuri de agromediu,

aşa cum au fost detaliate anterior.

Codurile de eroare trebuie aplicate pentru parcelele PNDC cât şi la celelalte tipuri de parcele. Este necesar să existe un strat separat al anului 2009 pentru GAEC 3, GAEC4, GAEC 9 şi GAEC10.

Conţinutul stratelor vectoriale :

Stratul vectorial SAPS va avea următoarele atribute : - ID parcela SAPS format din ID fermier_SIRSUP_Nr. bloc fizic_Nr. parcela fermier (ex. RO2xxxxxxx0_5xxx2_274_31) şi va fi denumit ID_S_PARC - ID vector SAPS format din ID Site control prin teledetecţie_ID planşă scanată (definit de contractor în baza proprie de date)_SIRSUP_Nr. bloc fizic (ex. 14_3xxxxxxxxx5_5xxx2_274) şi va fi denumit ID_S_VECT

- Aria măsurată SAPS exprimată în hectare cu două zecimale va fi denumită SM_AREA - Perimetrul măsurat SAPS exprimat în metri cu două zecimale va fi denumit SM_PER

- Toleranţa de măsurare exprimată de un buffer de 1,5m înmulţit cu perimetrul parcelei va fi denumit S_TOL

- Suprafaţa GIS exprimată în metri pătraţi cu patru zecimale – denumită S_GIS_AREA - Perimetrul GIS exprimat în metri cu trei zecimale – denumit S_GIS_PER - Număr raport de control SAPS pentru fermierul controlat – va fi alocat de către contractor pentru fiecare fermier controlat – denumit S_REPORT

Straturile vectoriale care descriu grupele care primesc plăţi naţionale directe complementare, plăţi pentru culturi energetice, pentru tomate destinate procesării, pentru zonele defavorizate şi pentru măsurile de agromediu, vor avea o structură similară cu următoarele atribute :

- ID subparcela SAPS format din ID fermier_SIRSUP_Nr. bloc fizic_Nr. Parcela fermier_Nr.subparcela (ex. RO2xxxxxxx0_5xxx2_274_31_31b) şi va fi denumit ID_C_PARC - ID vector cultură format din ID Site control prin teledetecţie_ID planşă scanată (definit de contractor în baza proprie de date)_SIRSUP_Nr. bloc fizic (ex. 14_3xxxxxxxxx5_5xxx2_274) şi va fi denumit ID_C_VECT - Aria măsurată pe cultură exprimată în hectare cu două zecimale va fi denumită CM_AREA - Perimetrul măsurat pe cultură exprimat în metri cu două zecimale va fi denumit CM_PER

5

- Toleranţa de măsurare exprimată de un buffer de 1,5m înmulţit cu perimetrul parcelei va fi denumit C_TOL - Cod cultură observată – denumit OBS_CODE (ex. 101) - Cod evaluare parcelă CAPI – denumit CAPI_CODE (ex. OK) - Suprafaţa GIS exprimată în metri pătraţi cu patru zecimale – denumită C_GIS_AREA - Perimetrul GIS exprimat în metri cu trei zecimale – denumit C_GIS_PER - Număr raport de control pentru fermierul controlat – va fi alocat de către contractor pentru fiecare fermier controlat – denumit C_REPORT

Stratul vectorial pentru GAEC3 va exista un strat separat creat la nivelul blocurilor fizice care au terase pe terenul agricol. În cazul particular al fermierilor controlaţi prin teledetecţie atât în anul 2007, cât şi în 2008, se va face comparaţie între situaţia teraselor existente şi în cazul încălcării flagrante se vor completa atributele de mai jos:

- ID parcela SAPS format din ID fermier_SIRSUP_Nr. bloc fizic_Nr. parcela fermier (ex. RO2xxxxxxx0_5xxx2_274_31) şi va fi denumit ID_G3_PARC

- ID vector SAPS format din ID Site control prin teledetecţie_ID planşă scanată (definit de contractor în baza proprie de date)_SIRSUP_Nr. bloc fizic (ex. 14_3xxxxxxxxx5_5xxx2_274) şi va fi denumit ID_G3_VECT

- Aria măsurată SAPS exprimată în hectare cu două zecimale va fi denumită G3_AREA - Perimetrul măsurat SAPS exprimat în metri cu două zecimale va fi denumit G3_PER

- Toleranţa de măsurare exprimată de un buffer de 1,5m înmulţit cu perimetrul parcelei va fi denumit G3_TOL

- Suprafaţa GIS exprimată în metri pătraţi cu patru zecimale – denumită G3_GIS_AREA - Perimetrul GIS exprimat în metri cu trei zecimale – denumit G3_GIS_PER - Identificator GAEC3 respectat/nerespectat – G3_CODE, cu valorile OK sau Pb, după caz.

Stratul vectorial pentru pentru existenţei teraselor in blocurile fizice va avea următoarele

atribute : - Aria măsurată a blocului fizic exprimată în hectare cu două zecimale va fi denumită G3_AREA - Perimetrul măsurat al blocului fizic exprimat în metri cu două zecimale va fi denumit G3_PER

- Toleranţa de măsurare exprimată de un buffer de 1,5m înmulţit cu perimetrul parcelei va fi denumit G3_TOL

- Suprafaţa GIS exprimată în metri pătraţi cu patru zecimale – denumită G3_GIS_AREA - Perimetrul GIS exprimat în metri cu trei zecimale – denumit G3_GIS_PER

Pentru parcelelor cultivate cu floarea soarelui se va face constatarea existenţei culturii şi se vor folosi aceleaşi atribute ca şi la celelalte culturi : - ID vector cultură format din ID Site control prin teledetecţie_ID planşă scanată (definit de contractor în baza proprie de date)_SIRSUP_Nr. bloc fizic (ex. 14_3xxxxxxxxx5_5xxx2_274) şi va fi denumit ID_G4_VECT

- Aria măsurată pe cultură exprimată în hectare cu două zecimale va fi denumită G4_AREA - Perimetrul măsurat pe cultură exprimat în metri cu două zecimale va fi denumit G4_PER - Toleranţa de măsurare exprimată de un buffer de 1,5m înmulţit cu perimetrul parcelei va fi denumit G4_TOL - Cod cultură observată – denumit OBS_CODE (ex. 201 sau 981) - Cod evaluare parcelă CAPI – denumit CAPI_CODE (ex. OK) - Suprafaţa GIS exprimată în metri pătraţi cu patru zecimale – denumită G4_GIS_AREA - Perimetrul GIS exprimat în metri cu trei zecimale – denumit G4_GIS_PER - Număr raport de control GAEC4 pentru fermierul controlat – va fi alocat de către contractor pentru fiecare fermier controlat – denumit G4_REPORT

6

Pentru GAEC9 va exista un strat separat creat la nivelul blocurilor fizice care să ateste existenţa arborilor solitari si/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole. În cazul particular al fermierilor controlaţi prin teledetecţie atât în anul 2007, 2008, cât şi în 2009, se va face comparaţie între situaţia existentă în cei doi ani şi în cazul încălcării flagrante se vor completa atributele de mai jos: - ID parcela SAPS format din ID fermier_SIRSUP_Nr. bloc fizic_Nr. parcela fermier (ex. RO2xxxxxxx0_5xxx2_274_31) şi va fi denumit ID_G9_PARC - ID vector SAPS format din ID Site control prin teledetecţie_ID planşă scanată (definit de contractor în baza proprie de date)_SIRSUP_Nr. bloc fizic (ex. 14_3xxxxxxxxx5_5xxx2_274) şi va fi denumit ID_G9_VECT - Aria măsurată SAPS exprimată în hectare cu două zecimale va fi denumită G9_AREA - Perimetrul măsurat SAPS exprimat în metri cu două zecimale va fi denumit G9_PER - Toleranţa de măsurare exprimată de un buffer de 1,5m înmulţit cu perimetrul parcelei va fi denumit G9_TOL - Suprafaţa GIS exprimată în metri pătraţi cu patru zecimale – denumită G9_GIS_AREA - Perimetrul GIS exprimat în metri cu trei zecimale – denumit G9_GIS_PER - Identificator GAEC9 respectat/nerespectat – G9_CODE, cu valorile OK sau Pb, după caz.

Pentru parcelelor în care nu respectă GAEC10 se va face constatarea existenţei vegetaţiei nedorite şi se vor folosi aceleaşi coduri ca şi la celelalte culturi : - ID vector cultură format din ID Site control prin teledetecţie_ID planşă scanată (definit de contractor în baza proprie de date)_SIRSUP_Nr. bloc fizic (ex. 14_3xxxxxxxxx5_5xxx2_274) şi va fi denumit ID_G10_VECT - Aria măsurată pe cultură exprimată în hectare cu două zecimale va fi denumită G10_AREA - Perimetrul măsurat pe cultură exprimat în metri cu două zecimale va fi denumit G10_PER - Toleranţa de măsurare exprimată de un buffer de 1,5m înmulţit cu perimetrul parcelei va fi denumit G10_TOL

- Cod evaluare parcelă CAPI – denumit G10_CODE (ex. Pb) - Suprafaţa GIS exprimată în metri pătraţi cu patru zecimale – denumită G10_GIS_AREA - Perimetrul GIS exprimat în metri cu trei zecimale – denumit G10_GIS_PER - Număr raport de control GAEC4 pentru fermierul controlat – va fi alocat de către contractor pentru fiecare fermier controlat – denumit G10_REPORT

Structura propusă poate suferi modificări minore în funcţie de rezolvările oferite de către dezvoltatorul de soft şi va fi definitivată la data semnării contractului. Pentru ca activitaţile desfasurate de prestator să decurgă în condiţii normale şi pentru a evita anumite probleme legate de interpretaea eronată a cerintelor din documentaţiile tehnice şi /sau CTS,prestatorul va trebui să ia legătura cu APIA în cel mai scurt timp posibil pentru clarificarea problemelor de control ce pot apărea în cazul cererilor respinse sau de fiecare dată când are neclarităţi.

Prestatorul va avea sarcina să prelucreze harţile blocurilor cel puţin în prima parte a activităţii – exemplu: georeferenţierea şi digitizarea parcelelor agricole – pe baza datelor preluate din sistemul LPIS al APIA. Livrarea către APIA a imaginilor VHR rectificate se va face imediat ce acestea devin disponibile, pentru actualizarea sistemului LPIS (în format *.tif, *.sid).

Posibilităţile de utilizare a controlului prin teledetecţie Teledetecţia poate fi folosită pentru controlul suprafeţelor incluse în schemele de plăţi pe suprafaţă prevăzute în următoarele regulamente : Regulamentul (EC) Nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul piliticii agricole comune şi de instruire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003.

România ca stat nou membru a avut posibilitatea să plătească fermierilor plăţi naţionale directe complementare prin orice scheme de sprijin PAC bazate pe suprafaţă. Regulile de control care privesc sistemul de plăţi pe

7

suprafaţă menţionate mai jos sunt coordonate de IACS după cum este stabilit în Regulamentul (EC) Nr. 73/2009 şi Regulamentul (EC) Nr. 796/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Legislaţie naţională -Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare -Ordinul MAPDR nr. 302/2005 privind realizarea Registrului Fermelor -Ordinul MAPDR nr. 152/2004 privind stabilirea termenelor de referintă pentru organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control -Ordinul MAPDR nr. 1054/2005 privind organizarea si completarea Registrului Fermelor Memorandum al Guvernului Ramâniei privind aplicarea SAPS (mai 2005) O U G 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati nationale directe complementare, care se acordă in agricultură incepând cu anul 2007, şi pentru modificarea art.2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole si alte forme de asociere in agricultură, aprobată prin Legea nr. 139/2007 Ordinul MADR nr. 355/2007 privind criteriile de incadrare, delimitarea si lista unităţilor administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată din România. Ordinul MADR nr. 549/2007 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate, pentru aplicarea schemei de plăţi directe pe suprafaţă pentru culturi energetice Ordinul MAPDR 909/2007 pentru modificarea Ordinului MADR 549/2007privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate, pentru aplicarea schemei de plăti directe pe suprafată pentru culturi energetice. -Ordinul MAPDR nr. 243/2006 privind stabilirea măsurilor finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), care vor fi implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Ruralăşi Pescuit, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură -Ordinul MAPDR nr. 226/2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung, principalele măsuri şi acţiuni tehnologice - Ordinul MAPDR nr. 80/2009 privind aprobarea formularului de cerere de plată unică pe suprafaţă pentru anul 2008 - Ordinul MAPDR nr.91/2008 privind modalitatea de acordare a plăţilor tranzitorii pentru tomate destinate procesării şi aprobarea prim-procesatorilor - Ordinul MADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate, pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate - Ordinul MADR nr. 118/2009 privind completarea si modificarea Ordinului MAPDR nr 246/2008 pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate, pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate -Ordinul MAPDR nr. 15/56/2008 pentru adoptarea măsurilor privind bunele condiţii agricole şi de mediu în România. Decizia Comisiei Europene nr 3831/2008 privind aprobarea programului de dezvoltare rurală a României pentru perioada de programare 2007-2013 Ordinul MADR nr. 355 din 10 mai 2007 privind aprobarea criteriilor de încadrare, delimitării şi listei unităţilor administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată H G nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 Orice modificări ale legislaţiei naţionale vor fi aduse la cunoştinţa competitorilor, dar aceştia au obligaţia proprie de a se informa asupra posibilelor modificări legislative. Se pot folosi adresele http://www.apia.org.ro/; http://www.maap.ro/; http://www.cdep.ro; http://www.indaco.ro/, etc.

Formatted: Italian (Italy)

Formatted: Italian (Italy)

Formatted: Italian (Italy)

8

Descrierea Schemelor generale aplicabile în România

SAPS – schema unică de plată pe suprafaţă. SAPS implică acordarea de plăţi directe pe suprafaţă în mod uniform, efectuându-se raportarea sprijinului financiar comunitar alocat statului membru pe suprafaţa eligibilă (suprafaţa agricolă utilizată a ţării). Începând cu anul 2007 Romania are posibilitatea să aplice SAPS o perioadă de 3 ani cu maxim două prelungiri a câte un an fiecare.

România a decis să adopte Schema de Plăţi Unice pe Suprafaţă (SAPS). Aceasta decizie a MAPDR a fost prezentată şi aprobată de Primul Ministru în şedinţa de Guvern din 9 mai 2005. Exploataţia agricolă eligibilă pentru plăţi, este exploataţia a cărei suprafaţă minimă de teren agricol menţinut în Bune Condiţii Agricole şi de Mediu(GAEC) este de:

• 1,00 ha -suprafaţa minimă de teren utilizată de o fermă pentru a fi eligibilă pentru SAPS • 0,30 ha (0,10 ha în cazuri speciale) - suprafaţa minimă a parcelei agricole eligibile

Pentru categoria de folosinţă Grădini familiale-G suprafaţa minimă eligibilă a parcelei este de 0,3 ha chiar dacă aceasta cuprinde vii, pomi fructiferi, culturi de hamei, pepiniere pomicole, pepiniere viticole, arbuşti fructiferi. Aceasta este singura categorie de folosinţă care permite declararea pe aceeaşi parcelă a unor culturi care în mod normal aparţin unor categorii de folosinţă diferite (din mai multe categorii de folosinţă). Culturile înscrise de fermier în cerere cu această categorie de folosinţă vor beneficia de plata SAPS dacă parcela respectivă are suprafaţa minimă de 0,3 ha şi de plata PNDC dacă aceste culturi sunt cele care în mod normal aparţin TA (deci fără CP, PP şi VI).

Parcela agricolă – reprezintă, o suprafaţă continuă de teren pe care se cultivă un singur grup de cultură de către un singur fermier totuşi, în cazul în care, în temeiul prezentului regulament, se solicită o declarare separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-un grup de cultură, acea utilizare specifică limitează, de asemenea, parcela agricolă În anexa nr. 1 sunt prezentate codurile de cultură. Suprafeţele minime eligibile pentru sprijin pe grupuri de plată sunt cele descrise în legislaţia în domeniu. Parcelele găsite sub limita minimă de suprafaţă nu sunt eligibile pentru sprijin şi vor fi marcate cu un cod adecvat. Grupurile de cultură şi grupele de plată sunt definite în conformitate cu schemele naţionale şi trebuie cunoscute pentru verificarea IACS a suprafeţelor de referinţă.

Fermierii trebuie să completeze anual un formular de cerere de plată (trebuie să declare suprafeţele eligibile şi neeligibile) pentru a-şi primi plata unică. Schema de plăţi pe suprafaţă include: - Schema de Plăţi Unice pe Suprafaţă (SAPS) – plata pe terenurile agricole din cadrul unei exploataţii agricole, menţinut în Bune Condiţii Agricole şi de Mediu - Schema de plăţi naţionale directe complementare de la bugetul de stat (PNDC) – plăţi pentru anumite culturi menţinute în Bune Condiţii Agricole şi de Mediu Formularul cerererii de sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă conţine de asemenea cererea pentru PNDC, zone defavorizate, culturi energetice, tomate şi măsuri de agromediu. Posibilele modificări vor fi semnalate. În anul 2009 aceste scheme de plăţi pot fi controlate în cadrul eşantionului pentru teledetecţie.

Ca o cerinţă minimă, în anul 2009, aproximativ 113475 dintre fermierii care au depus cereri de sprijin SAPS vor fi controlaţi prin teledetecţie. Pentru selectarea fermierilor care vor face obiectul controlului pe teren se aplică prevederile Regulamentului (EC) Nr. 796/2004.

Formatted: Italian (Italy)

9

Verificarea eligibilităţii

Pentru România trebuie respectate Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu pe fiecare parcelă inclusă în cererea de sprijin. Verificarea va implica ortofotoplanurile existente în LPIS (sau datele satelitare acolo unde LPIS-ul s-a bazat pe acestea). Cazurile în dubiu identificate prin CAPI vor conduce la vizite rapide pe teren (RFV). În cazul în care achiziţia imaginilor dedicate VHR va fi nereuşită trebuie luate toate măsurile necesare pentru efectuarea măsurătorilor cu acurateţea necesară. Aceasta poate include folosirea unor imagini de arhivă VHR sau orthofoto în cazul limitelor stabile sau efectuarea de măsurători GPS în teren.

Utilizarea posibilă a teledetecţiei pentru controlul GAEC, controlul măsurilor de AGROMEDIU si a zonelor defavorizate Eşantionul de control obligatoriu al condiţiilor GAEC, al măsurilor de AGROMEDIU si pentru zonele defavorizate (LFA), va fi inclus în eşantionul fermelor care vor fi controlate prin teledetecţie şi va fi definit de către APIA. Condiţiile care trebuie respectate de către fermierii care depun cereri de plată pentru măsurile de agromediu pot fi găsite în “Informaţii generale pentru fermieri privind plăţile directe pe suprafaţă în anul 2008” (se poate consulta la adresa http://www.apia.org.ro/dir_iacs/ ghid%20fermieri%202Fv.pdf) şi în „Ghidul fermierului” (se poate consulta la adresa http://www.apia.org.ro/dir_iacs/indrumar%20SAPS%2008%20mai%202008.pdf). Zonele defavorizate care se încadrează pentru a fi eligibile pentru plată sunt descrise în Ordinul MADR nr. 355 din 10 mai 2007 privind aprobarea criteriilor de încadrare, delimitării şi listei unităţilor administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată, precum şi în Hotărârea de Guvern nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (vezi la adresa http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/ hotarare_224_din_2008.html).

Pentru SAPS, PNDC, schema de plată separată pentru zahăr, schema de plată pentru culturi energetice, schema de plăţi tranzitorii pentru tomate destinate procesării şi măsurile de sprijin pentru zona montană defavorizată şi zonele defavorizate altele decât cele montane, bunele condiţii agricole şi de mediu trebuie respectate pe întreaga suprafaţă a fermei. Pentru măsura de agromediu, ecoconditionalitatea impune, în anul 2009, atât respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, cât şi a cerinţelor minime pentru utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor pe întreaga suprafaţă a fermei. Identificarea conformităţii sau a neconformităţii cu cerinţele de eco-conditionalitate se realizează prin acţiunile de control desfăşurate de APIA (control administrativ şi control pe teren).

Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) Pentru a putea primi plăţi in cadrul schemelor/masurilor de sprijin pe suprafaţă fermierul trebuie să respecte următoarele bune condiţii agricole şi de mediu, care sunt stabilite prin Ordinul nr. 15/56 din 2008 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile. I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului:

1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei;

2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;

3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007; II. Standarde pentru menţinerea conţinutului de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici

agricole corespunzătoare: 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă mai mult de 2 ani consecutiv;

10

5. Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil nu este permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;

III. Standarde pentru menţinerea structurii solului : 6. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se

efectuează de-a lungul curbelor de nivel; IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole:

7. Menţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;

8. Arderea pajiştilor permanente nu este permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;

9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole; 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt

exploatate pentru producţie; V. Standarde pentru menţinerea suprafeţei existente de pajişti permanente:

11. Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente la nivel naţional, existente la data de 1 ianuarie 2007. Codurile de utilizat pentru controale GAEC

Cod Semnificaţie Reguli de urmat N/A Cerinţe neaplicabile - NC Cerinţe necontrolate RFV obligatorii pentru controlul cerinţelor S Neconformitate bănuită RFV obligatorii pentru controlul cerinţelor Pb Încălcare clară RFV de decis de către Agenţie OK Parcela conformă cu cerinţele RFV ar putea fi efectuate pe un eşantion al

parcelelor cu scopul controlului calităţii

Exemplu de codificare GAEC pentru o parcelă dată:

GAEC GI.1 GI.2 GI.3 GII.4 GII.5 GIII.6 GIV.7 GIV.8 GIV.9 GIV.10 GV.11

Cod * N/A ? * * NC N/A ? OK Pb * S *

Pentru respectarea normei GAEC I.1 nu au fost solicitate imagini satelitare pentru anul 2009. Pentru eşantionul de control GAEC (pentru care se controlează obligatoriu toate condiţiile GAEC), controlul GAEC1 se realizează de către APIA. Normele GAEC I.1, I.3, IV.9 şi V.11 nu se controlează prin teledetecţie în anul 2009. Pentru parcelele care sunt amplasate în zonele în care există imagini satelitare din ani precedenţi se vor controla normele GAEC IV.9. Codurile care vor fi aplicate pentru verificarea GAEC vor fi ca în Capitolul 7.4 CTS. Prestatorul va calcula diagnoza pentru conformitatea GAEC la nivelul fermei, derivat din observaţiile la nivelul parcelelor.

Pentru a stabili amploarea nerespectării GAEC2, în cazul în care parcela pe care a fost constatată neconformitatea se află la limita din amonte cu o altă exploataţie, este necesară efectuarea unei vizite rapide pe teren pentru a constata dacă efectele nerespectării GAEC6 influenţează negativ terenul învecinat. Conformitatea/Neconformitatea cu GAEC4 este stabilită prin control administrativ pe baza datelor istorice privind amplasarea culturii de floarea soarelui pe parcele şi a constatării din raportul de control. Informaţiile privind cultivarea florii soarelui din anii 2007 şi 2008 constituie datele de referinţă pentru anul 2009. Pentru GAEC5, în cazul detectării de parcele pe care s-au ars miriştile sau resturile vegetale, este obligatorie

11

vizita rapidă pe teren pentru a verifica dacă arderea s-a făcut în conformitate cu autorizaţiile eliberate de instituţiile autorizate (s-au respectat parcelele şi suprafeţele pentru care s-a obţinut autorizaţia) sau, în cazul în care arderea a fost provocată de cauze necunoscute, fermierul a prezentat sesizarea înregistrată la inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă. La raportul de control se atasează copia autorizaţiei de ardere sau a sesizării, dacă este cazul. Pentru a stabili amploarea nerespectării GAEC6, în cazul în care parcela pe care a fost constatată neconformitatea se află la limita din amonte cu o altă exploataţie, este necesară efectuarea unei vizite rapide pe teren pentru a constata dacă efectele nerespectării GAEC6 influenţează negativ terenul învecinat. Pentru GAEC7, în cadrul RFV se compară declaraţiile fermierului din „jurnalul activităţilor de pe pajiştile permanente” cu situaţia din teren. Pentru GAEC8, în cazul detectării de parcele pe care s-a ars vegetaţia pajiştilor permanente, este obligatorie vizita rapidă pe teren pentru a verifica dacă arderea s-a făcut în conformitate cu autorizaţiile eliberate de instituţiile autorizate (s-au respectat parcelele şi suprafeţele pentru care s-a obţinut autorizaţia) sau, în cazul în care arderea a fost provocată de cauze necunoscute, fermierul a prezentat sesizarea înregistrată la inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă. La raportul de control se atasează copia autorizaţiei de ardere sau a sesizării, dacă este cazul. Observaţii şi codificare la nivel de parcelă În activitatea pe care trebuie să o presteze prestatorul de teledetecţie după apariţia seturilor de imagini, accentul se va pune pe măsurătorile de suprafaţă şi analiza datelor. Calitatea activităţii prestatorului va fi controlată de către un prestator extern pentru a se asigura că cerinţele au fost respectate şi de către Agenţie. Agenţia va verifica munca pestatorului cu GIS-ul său propriu şi prin executarea de controale pe teren pe eşantioane reprezentative din fiecare zonă a presatorului. Prestatoul va executa RFV (vizite rapide pe teren) acolo unde există dubii ale folosinţei parcelelor care ar putea produce schimbarea grupului sau acolo unde limitele sunt imposibil de definit pe imagine(ex. pentru PNDC; pentru grupul SAPS singurele constrângeri sunt respectarea GAEC şi a suprafeţei minime a parcelei). RFV vor fi de asemenea folosite pentru verificarea GAEC care nu au putut fi determinate prin controlul prin teledetecţie si pentru efectuarea controlului măsurilor de agromediu in vederea verificarii inclusiv a caietului de agromediu intocmit de fermier.Controalele pentru condiţiile specifice penru agromediu se vor realiza cu prioritate,in peritada propice pentru realizarea acestor controale,vezi şi ghidul măsurilor de agromediu (http://www.apia.org.ro/dir_iacs/Caiet%20fermier%20M214.pdf).

După realizarea controalelor,rezultatele se vor tansmite APIA, in vederea organizării efectuării controalelor fallow-up pentru dosarele cu necoformitaţi,şi a controlului administrativ pentru determinarea supradeclarărilor.Reducerile proportionale menţionate în CTS nu se vor aplica.

Precizări privind identificarea parcelelor : Dacă desenul fermierului se atinge cu poligonul observat, sau dacă intersectează mai multe parcele de pe imagine, decalarea în spaţiu dintre desenul fermierului şi cultura observată pe baza imaginilor satelitare poate fi aplicată numai în cazul în care parcela declarată a fost identificată în mod clar în blocul fizic, fără să existe posibilitatea vreunei alte opţiuni, de a stabili o corespondenţă între parcela declarată şi o altă parcelă. O decalare sistematică poate fi luată în considerare numai dacă se găseşte cultura pe imagine comparativ cu desenul fermierului. Esenţial este că desenul fermierului ar trebui să se atingă cu poligonul observat cel puţin pe o latură; dacă nu, se pot accepta următoarele cazuri:

• Parcele alăturate găsite pe imagine în ordinea corectă, având cu aproximaţie dimensiunea şi forma corectă, toate decalate fără ca să existe dubii cu privire la ordinea lor.

Formatted: Italian (Italy)

Formatted: Spanish (Spain-ModernSort)

12

• Dacă desenul fermierului este foarte mic faţă de suprafaţa declarată, forma este corectă, dar nu este bună scara aplicată din cauză că fermierul nu şi-a putut da seama care este scara hărţii pe care trebuia să facă desenul.

• Dacă parcela este pe o parte greşită a blocului fizic, dar este foarte probabil ca harta blocului să fi fost folosită într-o poziţie greşită, şi nu există nici o altă declaraţie pentru locul pe care se află cultura observată, dimensiunea este relevantă, şi există o singură soluţie pentru decalarea parcelei (în blocul fizic nu mai există nici o altă parcelă cultivată cu cultura respectivă). Pentru siguranţa identificării corecte a parcelei declarate de fermier trebuie avut în vedere succesiunea culturilor din parcelă. Clarificări referitoare la codurile aplicate după realizarea controalelor prin teledetecţie: Codul A1: este atribuit parcelelor declarate sau găsite sub mărimea minimă a parcelei agricole aşa cum a fost definită (minimul admisibil 0.3 ha conform articolului 14 (4) din Regulamentul Comisiei 796/2004, cu excepţia parcelei agricole minime de 0.1 ha pentru culturi permanente şi vii).

Procedura pentru atribuirea codului A1, este următoarea:

Situaţia 1 – când suprafaţa declarată de fermier este sub limita eligibilităţii parcelei (0,3 sau 0,1 ha) suprafaţa confirmată este suprafaţa declarată. Pentru cazul în care suprafaţa măsurată este < suprafaţă declarată, se confirmă suprafaţa măsurată. Suprafata declarată este de 0,2 ha, se verifică dacă este cultivare comună

- dacă nu este cultivare comună se masoară - dacă este cultivare comună – avem 2 cazuri:

1.dacă este supradeclarare se trece cod de supradeclarare 2. dacă nu e supradeclarare se reţine suprafaţa declarată

Declarat 0,2 - se verifică dacă este cultivare comună NU DA se masoara suprafaţa retinută = suprafata declarată sau masurată in functie de tolerantă Dacă este supradeclarare Daca nu este supradeclarare apare eroare de supradeclarare suprafata retinută = suprafata declarată

Pentru cazul în care suprafaţa măsurată este < suprafaţa declarată, se confirmă suprafata măsurată. Situaţia 2 - când suprafaţa declarată de fermier este eligibilă dar parcela devine neeligibila (sub 0,3 sau 0,1 ha) în urma controlului prin teledecţie. În acest caz suprafaţa confirmată este suprafaţa conform schemei. Suprafaţa confirmată este suprafaţa declarată sau măsurată în funcţie de toleranţă. Codul T3: poate fi dat parcelelor care sunt plasate în afara zonelor de control, dar numai în cazul în care nici un fel de alte controale nu pot fi executate. Nu se poate folosi acest cod dacă suprafaţa parcelei şi folosinţa terenului pot fi controlate folosind imaginile VHR ale anului curentsau imagini ortofoto din anul anterior acolo unde acestea sunt acoperite de imaginile HR din anul curent. Ca regulă generală, suma suprafeţelor reţinute pentru plata unică SAPS va trebui să nu depăşească suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă

13

LPIS (blocul fizic). Prestatorul va furniza conturul parcelelor agricole din blocul fizic în format *.shp şi fişiere asociate *.dbf, *.shx. Pentru fiecare parcelă agricolă, suprafaţa determinată prin aplicarea regulilor stabilite în Tabelul 3 din CTS (şi în particular a regulilor de toleranţă tehnică), este comparată cu blocul fizic din LPIS. Va fi definit un cod particular pentru a înregistra cazurile în care este semnalată necesitatea acestei reduceri ( Okr sau C3+ r în loc de OK sau respectiv C3+).

Dacă nu se poate stabili de pe imagine care fermier a produs datele unei parcele greşite referitoare la o suprafaţă în interiorul unui teritoriu omogen al unei parcele cu aceeaşi cultură, atunci parcela omogenă trebuie să fie digitizată şi dacă suma suprafeţelor corespunzând parcelelor este OK, atunci codul este OKCC. Acesta este cazul cultivării continue de mai mult decât un fermier. Codul C3-se aplică pentru parcelele găsite mai mari decât parcelele declarate de fermier,in situatia in care nu este o cultură comună.În cazul cultivarii comune,dacă suprafata culturii este mai mică decât suma suprafetelor declarate de doi sau mai mulţi fermieri,atunci ar trebui aplicată o reducere proportională a suprafeţei supradeclarate,sau supradeclararea se poate rezolva în cadrul acţiunilor de fallow-up,în ambele situaţii se atribuie codul C3+C2. În cazul unui bloc fizic care conţine mai multe parcele agricole, atunci când aceste parcele sunt declarate de fermieri diferiţi, APIA va decide dacă se aplică o reducere proporţională a suprafeţelor reţinute (Cf. Articolului 24 (2) a Regulamentului Comisiei No. 796/2004). Controalele follow up se vor realiza de APIA, prestatorul asigurînd pentru fiecare judeţ câte un reprezentant, care să asigure suport tehnic, echipelor APIA care realizează acţiunile de follow-up.

Diagnosticarea la nivel de grup şi cerere de sprijin Pentru fiecare grup, suprafaţa totală declarată a grupului (Dg) va fi comparată cu suprafaţa totală reţinută a grupului (Mg). În practică, suprafeţele declarate şi măsurate pentru toate parcelele solicitate într-un grup de cultură dat sunt însumate, permiţând compensarea între parcelele supradeclarate şi cele subdeclarate în interiorul grupului de cultură PNDC şi al grupului SAPS.

Sortarea grupurilor respinse în respingeri minore sau majore

Schema Test Coduri pentru grupuri

Suprafeţele grupurilor declarate – măsurate Nu Da

Plăţile SAPS PNDC

(Dg - Mg) > 3% Mg or 2 ha RMi RMa

SAPS (Dg - Mg) > 3% Mg RMi RMa În acest tabel: Dg = suprafaţa declarată a grupului; Mg = suprafaţa totală reţinută pentru grup.

Suma suprafeţelor reţinute ale culturilor agricole care compun grupul de cultură,nutrebuie să depăşească suprafaţa reţinută a grupului de cultură.Dacă din foto-interpretare rezultă că suprafaţa reţinută a grupului este suprafaţa declarată de fermier,pentru culturile care compun acel grup suprafeţele reţinute sunt suprafeţele declarate.Atunci când din foto-interpretare rezultă că suprafaţa reţinută a grupului este suprafaţa măsurată,pentru culturile care compun acel grup suprafeţele reţinute sunt suprafeţele măsurate. APIA solicită predarea rezultatelor cu referire la parcelă (grupul de cultură) cât şi la culturile componente ale grupului, pentru că declaraţiile fermierilor sunt la nivel de cultură. Codurile de neconformitate se aplică la nivelul grupului de cultură. Culturile vor fi măsurate, fără a li se aplica toleranţa tehnică. Codurile de neconformitate la nivel de cultură se aplica si au caracter informativ, fiind necesare pentru clarificările pe care le vor aduce fermierii la întâlnirile follow-up.

Formatted: Italian (Italy)

Formatted: Italian (Italy)

14

Diagnosticări finale la nivel de dosar

Diagnosticările finale rezumă diagnosticările testelor de conformitate şi completitudine la nivel de dosar. Prestatorul va respecta codurile de diagnostic general pe dosar din Tabelul 5 din CTS. Dosarele incomplete care au făcut parte din eşantionul de control iniţial trebuie să fie completate pe teren prin RFV executate de prestador.. Parcelele care pot primi codul T4, vor fi verificate în teren de către prestator.

Pentru acurateţea diagnosticării dosarelor selectate la control ( privind culturile comune si blocurile fizice supradeclarate) pentru la fotointerpretare prestatorul va digitiza si parcelele care fac parte din blocurile fizice in care se realizează controlul prin teledetectie, parcele ale fermierilor care nu sunt selectaţi la control. Formatul in care se vor transmite datele pentru aceste parcele se va stabili cu APIA la momentul semnarii contractului. Scanurile planşelor A3 pentru parcelele din blocurile fizice controlate prin teledetecţie declarate de fermieri care nu sunt selectati la control vor fi efectuate de APIA.

Situaţii speciale care implică modificari în LPIS

Atunci când prestatorul găseşte probleme în datele LPIS pe parcursul activităţii sale – colectarea datelor la teren, interpretarea CAPI sau la RFV – el trebuie să semnaleze cazul cu soluţiile recomandate către APIA în pagina de modificări furnizate către agenţie. În timpul controlului vor fi folosite doar informaţiile puse la dispoziţie de către APIA referitoare la LPIS. În situaţia în care apar modificări ale LPIS, acestea vor fi comunicate prestatorului (de exemplu în cazul codului A5). Prestatorul va furniza imaginile VHR rectificate care sunt necesare pentru actualizarea LPIS (format *.tif, *.sid), imediat după ce acestea sunt rectificate şi georferenţiate. Dacă este necesar vor avea prioritate la procesare dosarele cu suprafeţele unde are loc o recoltare timpurie astfel încât inspecţiile de teren, dacă sunt necesare să poată începe mai devreme. Ca un control de calitate suplimentar prestatorul va furniza Agenţiei un set de înregistrări documente de teren, constând în măsurători GPS ale parcelelor selectate pentru un eşantion aleator de fermieri de 0,5% ales de către prestator din numărul total de dosare de controlat. Prestatorul va livra APIA, nu mai târziu de 15 decembrie 2008, următoarele: - returnarea tuturor documentelor furnizate de către Agenţie (original sau copii ale declaraţiilor, etc.) - toate documentele de vânzare sau producere pentru contract sau plată (fotografii, hărţi, orto-imagini, formulare, etc.) - toate fişierele bazei de date realizate pe parcursul contractului în format convenit cu APIA - toate fişierele vectoriale ale parcelelor digitizate alături de dosarele conţinând informaţii asupra terenului şi topologiei, precum şi toate datele rezultate în cadrul procesului de eşantionare (puncte GPS, măsurători brute şi prelucrate ale punctelor GPS, modul de interpretare al culturilor, etc. în formatul convenit cu APIA).

De asemenea prestatorul va transmite către JRC nu mai târziu de 1 decembrie 2009 toate imaginile prelucrate folosite pentru realizarea controlului şi statisticile solicitate pentru campania 2009,printr-un document asemanător cu cel care se regăseşte în locaţia http://mars.jrc.it/mars/Bulletins-Publication/Tables-for-the-sumary-statistics-2008,tabel care va fi pus la dispoziţia prestatorului după semnarea contractului de prestari servicii. Rapoartele Prestatorul va furniza Agenţiei în câte trei exemplare rapoartele prezentate în format digital şi tipărit în limba română şi în limba engleză. Dacă o anumită parte a activităţii nu este finalizată până la termenul limită al raportului final, raportul va fi distribuit la termenul fixat şi mai tarziu va fi distribuită o anexă. Raportul de progres se va livra săptămânal si va conţine stadiul activităţii. Formatul va fi stabilit de comun acord cu APIA.

15

Raportul preliminar va fi prezentat Agenţiei până la data de 15 iulie 2009 (dacă este necesar, în contract va fi stabilită predarea la o altă dată).

Versiunea tipărită: trei copii în limba română şi două copii în limba engleză pentru APIA şi o copie în limba engleză către JRC.

Versiunea digitală: o copie Agenţiei şi una către JRC. Raportul preliminar va conţine: - Prezentarea metodologiei şi posibile revizii; - Analize ale regulilor decizionale, toleranţele, tehnicile şi adaptările; - Plan de organizare final, orarul activităţilor, personalul, materialele, descrierea amănunţită hardware şi software, împărţirea muncii între parteneri; - Descrierea asigurării calităţii interne stabilită de către contractor; - Organizarea achiziţionării de date de teren; - Situaţia prezentă a activităţii şi rata de progres; - Orarul activităţii revăzute indicând starea aproximativă a activităţii actuale faţă de cea planificată. Raportul final (la 1 octombrie 2009):

Versiunea tipărită: trei copii în limba română şi două copii în limba engleză pentru Agenţie şi o copie în limba engleză către JRC.

Versiunea digitală: o copie a raportului va fi predată Agenţiei şi o copie a raportului către JRC.

Raportul final va conţine: - Un rezumat în limba engleza şi în limba română; - O sinteză şi o actualizare a raportului preliminar; - O evaluare critică a metodologiei iniţiale, adaptările (justificarea schimbărilor dacă este cazul) şi rezultatele obţinute; - Calendare planificate şi actuale, discutarea întârzierilor dacă este cazul; - Împărţirea muncii între parteneri sau sub-contractori; - Analize detaliate ale calităţii documentelor de referinţă: cereri de sprijin, baze de date oferite contractorilor, etc; - Analize detaliate cu privire la teledetecţie şi la rezultatele controalelor pe teren, sinteze, şi discutarea diferenţelor; Exemple ale documentelor de teren; Analize ale diferitelor tipuri de : - ferme (mărime, suprafaţa medie, numărul de parcele, etc.) ; - nereguli şi frecvenţa acestora şi suprafeţele implicate; - sinteza diferenţei medii între datele declarate şi cele măsurate; - analiza cu privire a preciziei măsurătorilor şi a toleranţelor utilizate; -analiza rezultatelor datelor de teren; - propuneri pentru simplificarea şi îmbunătăţirea metodologiei; - analiza duratei muncii şi costurile actuale; - analiza formularelor/tabelelor pregătite pentru JRC şi Agenţie

Pe lângă raportul final, se va prezenta şi un raport detaliat despre remedierile aduse, pentru erorilesemnalate în urma controlului de calitate.

Este necesar a se prezenta un document care să descrie detaliat metodele folosite pentru procesarea i

16

maginilor satelitare şi pentu interpretarea CAPI. Erori de interpretare Prestatorii vor trebui să se asigure că operatorii lor sunt instruiţi corespunzător pentru efectuarea CAPI şi că folosesc codurile tehnice adecvate. APIA este împuternicită să aplice penalizări în cazul în care sunt descoperite erori importante sau sistematice ale interpretării pe parcursul controlului de calitate prin mijloace proprii sau executat de către un contractor independent. Costurile variabile vor fi calculate cu o serie de parametri care vor fi propuşi în licitaţie.

Date furnizate de către APIA şi managementul datelor Datele din cererile de sprijin vor fi furnizate în format digital din IACS. Anexele cererilor vor fi furnizate de către Agenţie (ex. hărtile blocurilor în format analog sau digital). Hărţile A3 pe care se regăsesc schiţele fermierilor, în campania 2009, au de regulă coordonate la colţuri (vezi Anexa 2), iar georeferenţierea acestora este în sarcina contractorului. Structura fişierului de date ce va fi predat contractorilor va fi definit la semnarea contractului. Ofertantul va trebui să arate în oferta sa că înţelege pe deplin regulamentele naţionale şi tipul cererilor pe care le va verifica precum şi informaţiile conţinute de către acestea. Pregătirea LPIS incluzând reprezentările orto (datele orto-reprezentărilor pentru fiecare zonă) Suprafeţele neeligibile cum ar fi clădirile, suprafeţele împădurite şi corpurile de apă vor fi excluse din parcelă în situaţia în care acestea depăşesc 0,01 ha. Dacă una dintre parcelele învecinate declarate aparţine, în acelaşi timp, unor grupuri de plată diferite (ex. PNDC), această parcelă trebuie să fie digitizată separat, şi vor fi necesare straturi de vectorizare diferenţiate pentru SAPS, PNDC sau alte grupuri de plată.

Date auxiliare (hărţi, DTM) Datele conţinute în cererile de sprijin vor fi transmise prestatorilor în format digital, după ce Agenţia a verificat conţinutul lor. Agenţia va furniza modelul digital al terenului cu precizia de 25 – 30 metri (x,y) şi 5 metri pe cotă. Introducerea în baza de date APIA (modulul captare date) a datelor conţinute în cererile de sprijin este sarcina APIA. Ulterior prestatorul va trebui să scaneze hărţile blocurilor inclusiv reidentificarile realizate de fermieri la follow-up, să facă georeferenţierea lor şi să digitizeze parcelele agricole desenate de către fermier.Scanarea hărţilor se va realiza la sediile centrelor judeţene/locale,cu scanerele proprii ale prestatorilor.

Posibila implicare în întâlnirea cu fermierii Implicarea prestatorului în întâlnirea cu fermierii nu este necesară conform Regulamentului Comisiei (EC) Nr. 796/2004 cu privire la regulile detaliate pentru aplicarea IACS cu modificările şi completările ulterioare.Totusi, în cazul acţiunilor follow-up pentru parcelele (culturile) cu coduri de neconformitate prestatorul va participa la acţiunile follow-up,pentru a acorda sprijin funcţionarilor APIA si fermierilor in legatură cu codurile acordate pentru fiecare dosar şi pentru a-şi pregati documentele necesare în cazul în care fermierii îşi re-identifică parcele agricole.Aceste activităţi consierăm că sunt necesare pentru ca prestatorul să poată face clasificarea finală a dosarului, conform celor specifocate anterior.

Formatted: Italian (Italy)

17

Toleranţe tehnice

Toleranţele tehnice cu privire la controlul prin teledetecţie respectă documentul de lucru DG-AGRI nr.60363,care se regăseşte în locaţia http://mars.jrc.ec.europa.eu/mars/About-us/GeoCAP/DCM/AGRI-wrking-document-60363-20058-REV1-Guidance-for-on-the-spot-checks-of-area-measurement,cu completările şi explicaţiile din WikiCAP.

În conformitate cu Articolul 30 din Regulamentul 796/2004, suprafeţele parcelei agricole vor fi determinate prin orice mijloace adecvate stabilite de către autoritatea competentă, care va asigura o măsurare cu o precizie cel puţin echivalentă pentru masurătorile oficiale stipulate în cadrul regulilor naţionale. Toleranţa măsurătorilor nu trebuie să depăşească o zona-tampon de 1,5m aplicată la perimetrul parcelei agricole. Oricum, toleranţa maximă cu privire la fiecare parcela agricolă nu trebuie să depăşească, în termeni absoluţi, suprafaţa de 1.0 ha. Toleranţele se aplică numai la nivel de grup de plată, dar suma suprafeţelor reţinute a culturilor ce compun grupul, nu trebuie să depăşească suprafaţa reţinută a grupului. Dacă din foto-interpretare rezultă că suprafaţa reţinută a grupului este suprafaţa declarată de fermier, pentru culturile care compun acel grup suprafeţele reţinute sunt suprafeţele declarate. Atunci când din foto-interpretare rezultă că suprafaţa reţinută a grupului este suprafaţa măsurată, pentru culturile care compun acel grup suprafeţele reţinute sunt suprafeţele măsurate.

În contextul Articolului 30: - Pentru parcelele de pe imaginile VHR va fi utilizată o toleranţă tehnică bazată pe un perimetru tampon de 1.5 metri. - Pentru parcelele măsurate cu GPS-ul va fi folosită o zonă tampon de maxim 1.25 metri . - Toleranţa tehnică maximă pentru fiecare parcela agricolă măsurată nu trebuie sădepăşească 1,0 ha în valori absolute. - Pentru măsurătorile preliminare ale documentelor LPIS, suprafaţa măsurata nu ar trebui să depăşească suprafaţa oficială (registrul fermelor, suprafeţele de referinţăLPIS). Prestatorul se obligă să sprijine APIA din punct de vedere tehnic pentru orice răspuns la sesizările şi reclamaţiile ulterioare ale fermierilor, privind interpretarea culturilor, respectarea GAEC, stabilirea dimensiunilor parcelelor măsurate pe imagine sau direct în teren, precum şi orice alte aspecte tehnice care fac obiectul controlului prin teledetecţie şi care pot aduce atingere drepturilor la plată ale fermierilor. Această obligaţie se extinde pe întreaga perioadă legală în care fermierii pot depune contestaţii, precum şi pe întreaga perioadă în care membrii Comisiei Europene pot solicita APIA lămuriri cu privire la controlul prin teledetecţie.Reinterpretarea dosarelor fermierilor care au depus contestaţii referitoare la realizarea controalelor prin teledetecţie se va realize de catre prestator,fără costuri suplimentare din partea APIA. Prestatorul are obligaţia ca imediat după încheierea contractului să prezinte în scris către APIA toate nelămuririle, pentru a fi clarificate, astfel încât contractul să decurgă în graficul stabilit.

Formatted: Italian (Italy)

18

ANEXA 1- coduri culturi Tabel nr. 1 Denumire cultură Cod Denumire cultură Cod I. TEREN ARABIL – TA I. TEREN ARABIL – TA CEREALE PENTRU BOABE PEPENI VERZI ŞI GALBENI 352 GRÂU COMUN 101 TOMATE DESTINATE PROCESĂRII 353 GRÂU DUR 102 CĂPŞUN 803 TRITICALE 103 CICOAREA 805 SECARĂ 104 FLORI ŞI PLANTE ORNAMENTALE 400

ORZ 105 PAJIŞTI TEMPORARE (artificiale, însămânţate pe teren arabil pentru mai puţin de 5 ani)

450

ORZOAICĂ 106 PLANTE DE NUTREŢ 451 OVĂZ 107 LOT SEMINCER 500 PORUMB 108 ALTE CULTURI ÎN TEREN ARABIL 550 PORUMB ZAHARAT 109 TEREN NECULTIVAT 970 SORG 110 II. PAJIŞTE PERMANENTĂ – PP OREZ 111 PĂŞUNI NATURALE 601 MEI 112 FÂNEŢE NATURALE 602 HRIŞCA 113 III. CULTURĂ PERMANENTĂ- CP ALTE CEREALE PENTRU BOABE 114 POMI FRUCTIFERI PLANTE PROTEICE (LEGUMINOASE PENTRU BOABE) MERI 651 MAZĂRE PENTRU BOABE 151 PERI 652 FASOLE PENTRU BOABE 152 PRUNI 653 LINTE 153 CAIŞI ŞI ZARZĂRI 654 BOB 154 PIERSICI 655 LUPIN 155 CIREŞI ŞI VIŞINI 656 ALTE LEGUMINOASE PENTRU BOABE (NĂUT) 156 GUTUI 657 PLANTE INDUSTRIALE şi MEDICINALE DUZI 658 FLOAREA SOARELUI 201 ALTI POMI FRUCTIFERI 659 RAPIŢĂ 202 ASTANI, NUCI, ALUNI ŞI ALTE SPECII ÎNRUDITE SOIA 203 CASTANI 701 IN PENTRU ULEI 204 NUCI ŞI ALUNI 702 ALTE OLEAGINOASE 205 ALTE SPECII 703 IN PENTRU FIBRĂ 206 HAMEI 750 CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ 207 ARBUŞTI FRUCTIFERI TUTUN 208 ZMEUR 801 FENICUL 209 COACĂZ 802 LEVĂNŢICA 210 ALŢI ARBUŞTI FRUCTIFERI 804 MENTA 211 PEPINIERE ANASON 212 PEPINIERE VITICOLE ŞI PLANTAŢII PORTALTOI 901 ALTE PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE 213 PEPINIERE POMICOLE 902

19

ALTE PLANTE INDUSTRIALE 214 PEPINIERE FORESTIERE 903 ARAHIDE 215 ALTE PEPINIERE 904 MAC 216 ALTE CULTURI PERMANENTE RICIN 217 TEREN ÎN PREGĂTIRE PENTRU LIVEZI 950 SUSAN 218 TEREN ÎN PREGĂTIRE PENTRU VII 951 ŞOFRĂNELUL 219 TEREN ÎN PREGĂTIRE PENTRU ALTE CULTURI PERMANENTE 952 PLANTE TUBERCULIFERE IV. VIE CARTOFI TIMPURII 251 VII PE ROD CU STRUGURI NOBILI PENTRU VIN 961 CARTOFI SEMITIMPURII 252 VII PE ROD CU STRUGURI DE MASĂ 962 CARTOFI TÂRZII 253 VII TINERE NEINTRATE PE ROD 963 ALTE CULTURI DE CARTOFI 254 VII CU SOIURI HIBRIDE INTERSPECIFICE PENTRU VIN 964 PLANTE RADĂCINOASE V. CULTURI ENERGETICE – CE SFECLĂ DE ZAHĂR 301 RAPIŢĂ 980 SFECLĂ FURAJERĂ 302 FLOAREA SOARELUI 981 LEGUME PROASPETE, PEPENI SOIA 982 LEGUME PROASPETE (altele decât tomatele destinate procesării) 351 PORUMB 983 Tabel nr. 2 PACHETELE DE AGROMEDIU COD PAJIŞTI CU ÎNALTĂ VALOARE NATURALĂ P1 PRACTICI AGRICOLE TRADIŢIONALE P1.2 PAJIŞTI IMPORTANTE PENTRU PĂSĂRI (PACHET PILOT) 3.1 CREX CREX P3.1 PAJIŞTI IMPORTANTE PENTRU PĂSĂRI (PACHET PILOT) 3.2 LANIUS MINOR şi FALCO VESPERTINUS P3.2 CULTURI VERZI P 4 Tabel nr. 3 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE

01 REGII AUTONOME ŞI COMPANII NAŢIONALE 05 UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU PROFIL

AGRICOL 09 ALTE INSTITUŢII PUBLICE

02 SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 06 UNITĂŢI DE CULT 10 ASOCIAŢII şi FUNDAŢII

03 SOCIETĂŢI AGRICOLE 07 PENITENCIARE 11

FORME ASOCIATIVE DEADMINISTRARE/PROPRIETATE ÎN COMUN (obşti de moşneni în devãlmãşie, obşti

răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti decumpãrare, cooperative, etc.)

04 INSTITUTE, CENTRE ŞI STAŢIUNI DE CERCETARE 08 CONSILII LOCALE, CONSILII

MUNICIPALE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE

Tabel nr. 4

COD CATEGORIE DE FOLOSINŢĂ COD CATEGORIE DE FOLOSINŢĂ pentru parcelele agricole pentru care NU se solicită sprijin

TA TEREN ARABIL TA n TEREN ARABIL PP PAJIŞTE PERMANENTĂ (PĂŞUNE ŞI FĂNEAŢĂ) PP n PAJIŞTE PERMANENTĂ (PĂŞUNE ŞI FÂNEAŢĂ) VI VIE VI n VIE G GRĂDINĂ G n GRĂDINĂ

*APIA îşi rezervă dreptul pentru introducerea sau modificarea unor coduri de cultură. Anexa 2 - Model Plan A3 anexă a cererii de plată

20

CP CULTURĂ PERMANENTĂ (LIVEZI ŞI ALTE CULTURI

PERMANENTE) CP n CULTURĂ PERMANENTĂ (LIVEZI ŞI ALTE CULTURI PERMANENTE)

Director, Direcţia Control pe Teren Crinuţa Nicoleta DUMITREAN Întocmit Mihai Dobre