Controlul Extern Al Activitatii Autoritatilor Administratiei Publice Centrale

download Controlul Extern Al Activitatii Autoritatilor Administratiei Publice Centrale

of 26

Transcript of Controlul Extern Al Activitatii Autoritatilor Administratiei Publice Centrale

Controlul administrativ extern este efectuat de organisme specializate si exercita o deosebita influenta asupra controlului intern, contribuind la perfecionarea acestuia si la eficientizarea actului decizional. El poate mbrac forma controlului ierarhic, a controlului specializat si a controlului de tutela administrativa, fiind exercitat de ctre funcionari sau organe din afara celor controlate. Acest control se clasifica in: - control ierarhic; - control de supraveghere generala; - control de tutela administrativa; - control specializat exercitat de organe administrative cu atribuii Controlul extern este efectuat de organisme specializate si exercita o deosebita influenta asupra controlului intern, contribuind la perfecionarea acestuia si la eficientizarea actului decizional. El poate mbrac forma controlului ierarhic, a controlului specializat si a controlului de tutela administrativa, fiind exercitat de ctre funcionari sau organe din afara celor controlate. speciale de control. Controlul ierarhic nu este prevzut expres de lege si nici nu este legat de vreun termen de efectuare. El este o consecin a principiului subordonrii ierarhice a organelor administraiei de stat si are un caracter general, viznd ntreaga activitate desfurata de ctre autoritatea controlata att sub aspectul legalitii, cat si a oportunitii. Controlul ierarhic se declaneaz din oficiu sau la cererea oricrei persoane fizice sau juridice interesate, in aprarea intereselor lor legitime. Cnd controlul este efectuat ca urmare a unei sesizri sau reclamaii, el poarta denumirea de recurs ierarhic, fiind o importanta cale oferita de lege celor vtmai in drepturile lor, de a-si valorifica aceste drepturi, nainte de a se adresa instanei de judecata. Controlul extern specializat difer de controlul ierarhic, deoarece este nfptuit de organe ce nu se afla intr-o anumita ierarhie, iar activitatea lor privete numai acele activiti ce sunt prevzute de lege si se ncadreaz in sfera competentei lor materiale. Controlul de tutela administrativa se exercita de ctre prefect, asupra actelor administrative ale autoritilor publice locale, constituite pe baza principiului autonomiei locale. Acest control privete doar legalitatea actelor administrative si se nfptuiete prin atacarea actului ilegal, la instana de contencios administrativ, actul fiind suspendat de drept. Controlul administrativ jurisdicional intervine pentru soluionarea unor litigii din sfera administraiei publice si se realizeaz dup o procedura bazata pe principiul independentei si al contradictorialitii. Acest control privete doar legalitatea actelor administrative, iar actul de control poarta denumirea de act administrativ-jurisdicional, fiind irevocabil si cu autoritate de lucru judecat. Potrivit Legii contenciosului administrativ, actele administrative jurisdicionale pot fi atacate cu recurs, dupa epuizarea cailor administrativ jurisdicionale, in termen de 15 zile de la comunicare, la secia de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie. Controlul judectoresc privete aprarea drepturilor si a intereselor legitime ale cetenilor, mpotriva abuzurilor administraiei. Acest control se nfptuiete de ctre instanele de drept comun si de ctre instanele de contencios administrativ. Alturi de controlul instanelor judectoreti, asupra autoritilor administraiei publice se exercita un control si din partea

Ministerului Public, care face parte din structura autoritilor judectoreti. Acest control are un caracter ne jurisdicional si privete verificarea actelor organelor administrative de cercetare si urmrire penala, precum si a organelor de administrare a locurilor de deinere si executare a pedepselor.

CONTROLUL ACTIVITII ADMINISTRAIEI PUBLICE1. Controlul parlamentar asupra activittii administrative1.1. Controlul exercitat de Presedintelui Rom 13213j920n niei Parlament asupra activittii

Se exercit n trei modalitti1[1]: A) controlul de plina competenta : numai n cazuri exceptionale Presedintele Republicii poate declara mobilizarea general sau partial a fortelor armate, fr aprobarea Parlamentului, dar el este obligat s supun ulterior aceast hotrre aprobrii, acestui din urm organ, n cel mult 5 zile de la adoptare. Tot un control de plin competent este si cel asupra msurilor luate de Presedintele Romniei, n caz de agresiune armat ndreptat mpotriva trii. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n termen de 24 de ore de la declansarea agresiunii, pentru a se pronunta asupra msurilor luate de Presedinte ; B) sesizarea : n cazul svrsirii unor fapte grave prin care se ncalc prevederile Constitutiei, Presedintele Romniei poate fi suspendat din functie, n sedinta comun a Camerei Deputatilor si Senatului. Dac propunerea de suspendare din functie este aprobat, n cel mult 30 de zile se organizeaz un referendum pentru demiterea Presedintelui. Tot un control de sesizare este exercitat de Parlament si n ipoteza prevzut de art. 84 alin. 3. din Constitutie. Astfel, Camera Deputatilor si Senatul, n sedint comun, pot hotr punerea sub acuzare a Presedintelui Rom 13213j920n niei pentru nalt trdare, cu votul a cel putin dou treimi din numrul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecat apartine naltei Curti de Casatie si Justitie Presedintele este demis de drept la data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare ; C) avize sau aprobari prealabile sau ulterioare : Presedintele Romniei poate cere corpului electoral s se pronunte prin referendum, numai dup consultarea Parlamentului. Punctul de vedere al Parlamentului are natura unui aviz consultativ. 1.2. Controlul Parlamentului asupra activittii Guvernului Guvernul rspunde politic numai n fata Parlamentului pentru ntreaga sa activitate" 2[2]. Fiecare membru al Guvernului rspunde "politic, solidar cu ceilalti membri, pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia". Aceast rspundere se poate stabili, fie la initiativa Guvernului, care declar c-si angajeaz rspunderea politic n fata Parlamentului, fie la initiativa organului legiuitor. Principalele procedee de control parlamentar asupra Guvernului sunt: ntrebarea, interpelarea, ancheta parlamentar si motiunea de cenzur. ntrebarea vizeaz un aspect concret sau orientarea Guvernului ntr-o problem determinat a politicii sale. ntrebarea se formuleaz oral, iar cel chestionat poate rspunde pe loc sau poate indica ziua cnd va comunica rspunsul. ntrebrile nu sunt urmate de dezbateri. Interpelarea contine cererea adresat Guvernului pentru a da explicatii asupra politicii sale ntr-un domeniu de activitate. Ea se face numai n scris si asupra rspunsului au loc dezbateri, finalizate printr-o motiune parlamentar. Ancheta parlamentar este organizat fie prin intermediul unei comisii ad-hoc, fie al unei comisii permanente. n prima ipotez, propunerea de constituire a unei comisii de anchet trebuie fcut de cel putin o treime din numrul membrilor Camerei. Comisia de anchet prezint un raport, care este dezbtut n Camera Deputatilor. Ancheta parlamentar are ntotdeauna un obiectiv determinat, fiind temporar si specializat, n raport cu mandatul stabilit. Motiunea de cenzur urmreste angajarea unei dezbateri parlamentare asupra politicii de ansamblu a Guvernului, n vederea demiterii sale. Adoptarea motiunii de cenzur atrage retragerea ncrederii Parlamentului, ceea ce echivaleaz cu demiterea Guvernului. Ea se dezbate si se supune la vot n sedinta comun a camerelor reunite, putnd fi adoptat cu o majoritate absolut. Conform Constitutiei, Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romniei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele svrsite n exercitiul functiei lor. Dac s-a cerut urmrirea penal, Presedintele Romniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea n judecat a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecat apartine naltei Curti de Casatie si Justitie.

1 2

1.3. Controlul Parlamentului asupra unor servicii publice care nu fac parte din structura Guvernului Controlul asupra activittii Serviciului Romn de Informatii este efectuat de Parlament n sedinta comun a celor dou Camere si prin comisia parlamentar permanent competent. Parlamentul, n sedinta comun a Camerelor, poate elibera din functie pe directorul Serviciului Romn de Informatii, la propunerea Presedintelui sau a cel putin o treime din numrul total al deputatilor si senatorilor. Consiliul Suprem de Aprare a rii prezint anual Parlamentului o dare de seam asupra activittii desfsurate. n sedinta comun a celor dou Camere ale Parlamentului, acesta poate s aprobe sau s dezaprobe raportul Consiliului. 1.4. Controlul Parlamentului asupra administratiei publice prin institutia Avocatul Poporului Conform Legii nr. 35/1997, institutia Avocatul Poporului are drept scop aprarea drepturilor si liberttilor cettenilor n raporturile lor cu autorittile publice. n activitatea sa, Avocatul Poporului este independent de orice autoritate public si nu se substituie nici unei autoritti. Autorittile publice sunt obligate s comunice si s pun la dispozitia Avocatului Poporului informatiile, documentele sau actele pe care le detin n legtur cu cererile care au fost adresate Avocatului Poporului, acordndu-i sprijin pentru exercitarea atributiilor sale. Numirea Avocatului Poporului se face pe o perioada de cinci ani. Avocatul Poporului este numit de cele doua camere ale Parlamentului, reunite n sedinta comuna. Avocatul Poporului are urmtoarele atributii: primeste si repartizeaz cererile fcute de persoanele lezate prin nclcarea drepturilor sau liberttilor cettenesti de ctre autorittile administratiei publice si decide asupra acestor cereri; urmreste rezolvarea legal a cererilor primite si cere autorittilor sau functionarilor administrativi n cauz ncetarea nclcrii drepturilor si liberttilor cettenesti, repunerea n drepturi a petitionarului si repararea pagubei; reprezint institutia Avocatul Poporului n fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritti publice, precum si n relatiile cu persoanele fizice sau juridice s.a. n cazul n care, n urma cercetrilor fcute, Avocatul Poporului constat c plngerea persoanei lezate este ntemeiat, el va cere n scris autorittii administratiei publice care a nclcat drepturile acesteia s reformeze sau s revoce actul administrativ si s repare pagubele produse, precum si s repun persoana lezat n situatia anterioar. Dac autoritatea administrativ sau functionarul public nu nltur n termen de 30 de zile ilegalittile comise, Avocatul Poporului se va adresa autorittilor administratiei publice superioare, care trebuie s-i comunice n termen de 45 de zile msurile luate. n cazul n care autoritatea public sau functionarul public apartine administratiei publice locale, Avocatul Poporului se adreseaz prefectului, care trebuie s-i comunice hotrrea luat n termen de 45 de zile. O modificare importanta adusa de noua lege a contenciosului administrativ, nr. 554/2004, este aceea ca Avocatul Poporului poate introduce actiune n contencios administrativ.

2. Controlul administrativ2.1. Controlul administrativ intern

Controlul administrativ intern se caracterizeaz prin aceea c se exercit de ctre functionari din interiorul organului administrativ, de ctre conductorul acestuia sau de alti functionari. Controlul intern poate avea un caracter general sau specializat. Controlul intern general are loc n virtutea subordonrii ierarhice din interiorul organului administrativ. Functionarul ierarhic superior are drept de control asupra ntregii activitti a functionarilor inferiori. Este general pentru c se exercit att asupra actelor, ct si asupra faptelor subordonatilor si urmreste att legalitatea, ct si oportunitatea msurilor luate de acestia. Auditul intern este o activitate organizat independent n structura unei institutii publice si n directa subordonare a conductorului acesteia, care const n efectuarea de verificri, inspectii si analize ale sistemului propriu de control intern, n scopul evalurii obiective a msurii n care acesta asigur ndeplinirea obiectivelor institutiei publice si utilizarea resurselor n mod economic, eficace si eficient si pentru a raporta conducerii constatrile fcute, slbiciunile identificate si msurile propuse de corectare a deficientelor si de ameliorare a performantelor sistemului de control intern. Auditul intern este, deci, tot o form de control intern, cu caracter general, situndu-se ns, pe o treapt superioar controlului intern propriu-zis. Controlul intern specializat este un control financiar preventiv si un control de gestiune. Controlul financiar preventiv este o activitate prin care se verific legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe

seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, nainte de aprobarea acestora. Obiectul controlului financiar preventiv l constituie toate actele si operatiunile din care se nasc, se modific ori se sting drepturi si obligatii patrimoniale pentru organe de stat, institutii si alte entitti publice 3[3]. Controlul financiar preventiv este de competenta conductorilor directiilor, serviciilor sau compartimentelor financiar-contabile din ministere si alte organe centrale de stat, respectiv din cadrul administratiei publice locale si al institutiilor subordonate lor. Controlul intern de gestiune are ca obiectiv verificarea respectrii normelor juridice privitoare la: integritatea, pstrarea si paza bunurilor si valorilor de orice fel, detinute cu orice titlu; utilizarea valorilor materiale si casarea de bunuri; efectuarea ncasrilor si pltilor n lei si valut, n numerar sau prin cont bancar; ntocmirea si circulatia documentelor de evident primar tehnico-operativ si contabil 4[4]. Controlul intern de gestiune se exercit de ctre un compartiment specializat, subordonat direct conductorului organului administratiei publice. 2.2. Controlul administrativ extern

Controlul administrativ extern este exercitat de ctre organe sau functionari din afara celor controlate. n functie de raporturile dintre organele de control si organul controlat, distingem: controlul ierarhic, controlul tutelar si controlul extern specializat. Controlul ierarhic este exercitat de organele ierarhic superioare celor controlate. El apare ca o consecint a raporturilor de subordonare dintre cele dou organe. Dreptul de control ierarhic, ntocmai ca si cel intern general, nu trebuie prevzut expres de lege. Controlul ierarhic se exercit asupra ntregii activitti a organelor subordonate, att asupra actelor, ct si asupra faptelor. De asemenea, el are n vedere att legalitatea, ct si oportunitatea activittii organelor inferioare. Controlul tutelar este un control administrativ exercitat de organele centrale ale administratiei publice asupra administratiei publice descentralizate. Controlul tutelar are anumite trsturi caracteristice, care l deosebesc de controlul ierarhic: n timp ce controlul ierarhic este exercitat de organul ierarhic superior, controlul tutelar nu este exercitat de un organ supraordonat ierarhic, desi se afl n sistemul administratiei publice la un nivel superior de reprezentare a intereselor generale ale societtii; tocmai pentru c, n cazul controlului ierarhic, ntre organul de control si organul controlat exist un raport de subordonare administrativ, el nu trebuie prevzut expres de lege, n timp ce controlul tutelar trebuie expres reglementat prin lege; n timp ce organul de control ierarhic poate revoca sau anula actele organului inferior controlat, organul de control tutelar poate doar sesiza organul emitent, Guvernul sau institutia de contecios administrativ, care se vor pronunta prin acte definitive asupra legalittii sau oportunittii actelor controlate. Guvernul numeste cte un prefect n fiecare judet si n municipiul Bucuresti, iar prefectul exercit controlul asupra legalittii actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului judetean si ale presedintelui consiliului judetean. Ministerul Administratiei si Internelor ndeplineste printre alte functii si pe acelea de ndrumare, sprijin si control al autorittilor administratiei publice locale si al aparatului propriu al acestora, n aplicarea corect a prevederilor legale si n ndeplinirea atributiilor ce le sunt conferite de lege. Prin reorganizarea Corpului de control al primului-ministru din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru, s-a nfiintat ca institutie public cu personalitate juridic, Corpul de Control al Guvernului, aflat n subordinea Autorittii Nationale de Control (aceasta din urm, aflat, la rndul su, n subordinea Guvernului). Sfera de competent a acestui organism de control este: controlul activittilor aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor si celorlalte organe de specialitate, a autorittilor din subordinea acestora. Controlul administrativ extern specializat se caracterizeaz , ntocmai ca si controlul ierarhic si controlul tutelar, prin aceea c este exercitat din exteriorul organului controlat. Spre deosebire de controlul ierarhic ns, controlul extern specializat este efectuat nu de organe ierarhic superioare, ci de alte organe administrative. De aici decurg dou importante consecinte5[5]: acest control nu se exercit asupra ntregii activitti a organelor controlate, ci numai asupra anumitor aspecte precis determinate si care se ncadreaz n specificul activittii organului de control; dreptul de control nu este subnteles, ci trebuie prevzut expres de lege. . Controlul extern specializat exercitat de organele administrative ce rspund de activitatea dintr-un anumit domeniu sau ramur se limiteaz la acte si fapte ale organelor controlate, ce se ncadreaz n profilul organului de

3 4 5

control. Controlul extern specializat, exercitat de organe speciale de control, este nfptuit de Autoritatea National de Control si Curtea de Conturi.

3. Controlul judectoresc asupra legalittii actelor administrative3.1. Caracterizare general

Controlul judectoresc se exercit numai asupra actelor administrative si a faptelor asimilate acestora, cu excluderea operatiunilor tehnico-materiale, a actelor civile, comerciale sau de dreptul muncii, avnd n vedere doar acele manifestri de voint n care organul administrativ apare ca subiect de drept nvestit cu atributii de putere public si nu ca persoan juridic de drept privat. Controlul judectoresc asupra actelor administrative const numai n verificarea legalittii, nu si a oportunittii acestora. Controlul judectoresc este un control ulterior adoptrii sau executrii actului administrativ, el verificnd legalitatea unor msuri deja existente si nu a unor msuri viitoare. Controlul judectoresc asupra actelor administrative are un caracter subsidiar. Fat de controlul administrativ, care se exercit asupra tuturor organelor administrative inferioare, fr exceptie si fr termene, att n privinta legalittii, ct si a oportunittii msurilor administrative, controlul judectoresc nu poate fi nfptuit dect dup ce s-a ncercat restabilirea legalittii pe cale administrativ a reclamatiei, sub forma recursului gratios sau ierarhic. Controlul judectoresc al legalittii actelor administrative este un control de plin jurisdictie. Aceasta, deoarece instantele judectoresti au competenta de a constata ilegalitatea actelor, de a le anula, de a obliga organul emitent la luarea anumitor msuri administrative, precum si de a acorda despgubiri. Controlul judectoresc se desfsoar n baza unei proceduri specifice, bazat pe contradictorialitatea prtilor si independenta judectorilor, declansat prin sesizarea instantei de judecat de ctre partea vtmat n drepturile sale printr-un act administrativ ilegal. 3.2. Contenciosul administrativ. Contenciosul administrativ romn este guvernat de Legea nr. 554/2004, publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1154 din 07.12.2004. Conform art. 2 alin. 1 lit.e) din Legea nr. 554/2004, contenciosul administrativ reprezinta activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor n care cel putin una din parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau ncheierea, dupa caz, a unui act administrativ, n sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea n termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Actul administrativ din a carui emitere sau ncheiere se naste conflictul dedus instantei de contencios administrativ este definit de aceeasi lege ca reprezentnd actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica n vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dnd nastere, modificnd sau stingnd raporturi juridice. Autoritatea publica este, conform legii nr. 554/2004, orice organ de stat sau al unitatilor administrativ teritoriale care actioneaza, n regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice si persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica ori sunt autorizate sa presteze un serviciu public. Legea nr. 554/2004 introduce, ca element de noutate fata de vechea reglementare, competenta exclusiva a instantelor de contencios administrativ cu privire la litigiile care apar n fazele premergatoare ncheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de aplicarea si executarea contractului administrativ, cazuri n care aceste instante vor tine cont de regula conform careia principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public. Categoriile de acte care NU pot fi atacate n contenciosul administrativ: actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul; actele de comandament cu caracter militar; actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara. Cine poate fi titularul actiunii n contencios administrativ? Conform art. 1 al Legii nr. 554/2004, pot fi subiecte de sezina (pot sesiza instanta de contencios administrativ) urmatoarele categorii de persoane: 1) orice persoana care se considera vatamata ntr-un drept al sau sau ntr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea n termen legal a unei cereri. Aceasta persoana se poate adresa instantei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului

pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata; 2) persoana vatamata ntr-un drept al sau sau ntr-un interes legitim printr-un act administrativ individual, adresat altui subiect de drept (este vorba deci despre o actiune introdusa de o terta persoana); 3) Avocatul Poporului, daca apreciaza, ca urmare a controlului realizat n baza unei sesizari a unei persoane fizice, ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi nlaturat dect prin justitie. Instanta de contencios administrativ sesizata este cea de la domiciliul petentului. Persoana fizica ce a sesizat Avocatul Poporului dobndeste, de drept, calitatea de reclamant, urmnd a fi citata n aceasta calitate; 4) Ministerul Public, atunci cnd, n urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca ncalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere va sesiza instanta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. La fel ca si n cazul Avocatului Poporului, petitionarul dobndeste de drept calitatea de reclamant, urmnd a fi citat n aceasta calitate; 5) autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia. Este vorba numai de actele ce nu mai pot fi revocate ntruct au intrat n circuitul civil si au produs efecte juridice; 6) persoana vatamata n drepturile sale sau n interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale se poate adresa instantei de contencios administrativ n conditiile legii nr. 554/2004; 7) Prefectul, Agentia Nationala a Functionarilor Publici si orice persoana de drept public vatamata ntr-un drept sau, dupa caz, cnd s-a vatamat un interes legitim (este vorba de un interes legitim de natura publica). Tutela administrativa . Tutela administrativa nseamna dreptul conferit de lege prefectului de a ataca, ntr-un anumit termen, n fata instantei de contencios administrativ, actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale. Daca este vorba de acte administrative individuale, dreptul prefectului de a le ataca n fata instantei de contencios administrativ se prescrie n termen de 6 luni de la data la care a cunoscut existenta actului nelegal. Pentru motive bine ntemeiate, prefectul poate introduce actiune si peste acest termen, nsa nu mai trziu de un an de la data emiterii actului. Daca nsa este vorba de acte administrative normative, actiunea poate fi introdusa oricnd. De asemenea, si Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) poate ataca n fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se ncalca legislatia privind functia publica, n conditiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si ale Statutului functionarului public. Actul astfel atacat de prefect sau de ANFP este suspendat de drept pna la solutionarea cauzei. Exceptia de nelegalitate. Conform art. 4 alin. 1, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricnd n cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. Daca instanta va constata ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta si va suspenda cauza. Asadar, exceptia de nelegalitate poate fi ridicata n fata unei alte instante dect cea de contencios administrativ (deci n cadrul unui litigiu civil, comercial etc.) si numai daca de acel act administrativ unilateral depinde solutionarea pe fond a respectivului litigiu. Singurul motiv pentru care instanta n fata careia se ridica exceptia poate refuza sesizarea instantei competente de contencios administrativ este acela ca de respectivul act administrativ nu depinde solutionarea fondului cauzei. Instanta de contencios administrativ sesizata cu exceptia de nelegalitate a unui act administrativ unilateral de catre instanta civila, comerciala etc. n fata careia s-a ridicat aceasta exceptie, se pronunta asupra ei de urgenta, n sedinta publica, cu citarea partilor, iar solutia pe care o da poate fi atacata cu recurs, n 48 de ore de la pronuntare sau de la comunicare. Daca instanta de contencios administrativ constata nelegalitatea actului, instanta n fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona respectivul litigiu fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata. Procedura prealabila. nainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata ntr-un drept al sau sau ntr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice care a emis actul sau organului ierarhic superior (daca acesta exista), n termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea n tot sau n parte a actului (asa-numita plngere prealabila). Pentru motive temeinice, plngerea prealabila se poate introduce si peste termenul de 30 de zile, dar nu mai trziu de 6 luni de la data emiterii

actului. Poate sa introduca plngere prealabila si persoana vatamata ntr-un drept al sau sau ntr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, n termen de 6 luni de la data la care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta actului. Plngerea prealabila se solutioneaza de catre autoritatea publica emitenta sau organul ierarhic superior (daca acesta a fost sesizat) n termen de 30 de zile de la nregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen. Procedura prealabila nu este obligatorie n cazul: actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici; actiunilor ce privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante; n cazul actiunilor ce au ca obiect exceptia de nelegalitate. Obiectul actiunii n contencios administrativ. Persoana vatamata ntr-un drept recunoscut de lege sau ntr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plngerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns n termen de 30 de zile de la nregistrarea cererii sale (sau n alt termen prevazut de lege, mai mare de 30 de zile), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta pentru a solicita: anularea n tot sau n parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. Se poate, de asemenea, adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat ntr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea n termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii. Instanta competenta, termenul de introducere a actiunii, documente ce trebuiesc anexate actiunii. Litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si litigiile care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora de pna la 5 miliarde de lei sunt de competenta tribunalelor administrativ-fiscale. Litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritatile publice centrale, precum si litigiile care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora mai mari de 5 miliarde de lei sunt de competenta sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. Recursul mpotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel; recursul mpotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a naltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. Reclamantul poate opta ntre a se adresa instantei de la domiciliul sau ori instantei de la domiciliul prtului. Cu privire la termenul n care poate fi introdusa actiunea, regula este aceea ca cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce n termen de 6 luni de la: a) data primirii raspunsului la plngerea prealabila sau, dupa caz, data comunicarii refuzului de solutionare a cererii (refuz considerat nejustificat decatre cel care introduce actiunea); b) data expirarii termenului legal de solutionare a cererii (poate fi vorba att de cererea propriu-zisa ct si de plngerea prealabila); data ncheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, n cazul contractelor administrative. n cazul actului administrativ unilateral, pentru motive temeinice, actiunea poate fi introdusa si peste termenul de 6 luni, dar nu mai trziu de 1 an de la data emiterii actului. Dreptul de a ataca ordonantele sau acele dispozitii din ordonante care sunt considerate neconstitutionale, precum si actele administrative normative este imprescriptibil (ele pot fi atacate oricnd). Reclamantul trebuie sa anexeze la actiune copia actului administrativ pe care l ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii publice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. Daca reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul de nregistrare si data nregistrarii la autoritatea publica si orice alt nscris care face dovada ndeplinirii procedurii prealabile. Suspendarea executarii actului. Suspendarea executarii actului poate interveni n doua modalitati: 1) n cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, o data cu sesizarea autoritatii publice care a emis actul, n cadrul procedurii prealabile, persoana vatamata poate cere instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ, pna la pronuntarea instantei de fond. Instanta sesizata cu cererea de suspendare va rezolva aceasta cerere de urgenta, cu citarea partilor; 2) suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, n tot sau n parte, a

actului atacat. n acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat pna la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau prin actiune separata, pna la solutionarea actiunii n fond (art. 15 alin.1). Faptul ca reclamantul a introdus deja cerere de suspendare n cadrul procedurii prealabile, conform art. 14, iar aceasta cerere i-a fost respinsa, nu constituie un impediment pentru a putea sa reitereze cererea de suspendare o data cu introducerea actiunii n anulare. Judecarea cererilor, solutiile pe care le poate da instanta, cai de atac. Cererile adresate instantei de contencios administrativ se judeca de urgenta si cu precadere. De asemenea, hotarrile vor fi redactate si motivate de urgenta, n cel mult 10 zile de la pronuntare. n cazul actului administrativ unilateral, instanta poate, dupa caz: a) sa anuleze n tot sau n parte actul administrativ; b) sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt nscris; c) sa oblige la despagubiri pentru daunele materiale sau morale cauzate, daca reclamantul a cerut acest lucru. n cazul contractelor administrative, n functie de starea de fapt, instanta poate: a) dispune anularea contractului administrativ, n tot sau n parte; b) obliga autoritatea publica sa ncheie contractul la care reclamantul este ndrituit; c) impune uneia din parti sa-si ndeplineasca o anumita obligatie; d) suplini consimtamntul unei parti, cnd interesul public o cere; e) obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale. Hotarrea pronuntata n prima instanta poate fi atacata cu recurs, n termen de 15 zile de la pronuntare (pentru partea care a fost prezenta la termenul cnd s-a judecat fondul si s-a pronuntat sentinta) sau de la comunicare (pentru partea care nu a fost prezenta). Recursul, o data exercitat, suspenda executarea hotarrii atacate si se judeca de urgenta. Procedura de executare. Hotarrile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au admis actiunile formulate potrivit dispozitiilor legii contenciosului administrativ, constituie titluri executorii. Hotarrile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative normative, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica n Monitorul Oficial al Romniei sau, dupa caz, n Monitoarele oficiale ale judetelor sau al mun. Bucuresti, la cererea instantei care a solutionat fondul litigiului ori a reclamantului. Daca, n urma admiterii actiunii, autoritatea publica este obligata sa ncheie, sa nlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt nscris, executarea hotarrii definitive si irevocabile se va face: ori n termenul prevazut n chiar cuprinsul hotarrii, ori n termen de 30 de zile de la data ramnerii irevocabile a hotarrii (n lipsa prevederii, n cuprinsul hotarrii, a unui astfel de termen). Daca nu se respecta termenele precizate mai sus, conducatorul autoritatii publice sau dupa caz, persoana obligata va fi sanctionata cu o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de ntrziere, iar reclamantul are dreptul la despagubiri pentru ntrziere. Daca nici dupa aplicarea amenzii nu se executa sau nu se respecta hotarrea judecatoreasca definitiva si irevocabila pronuntata de instanta de contencios administrativ, se va angaja raspunderea penala a conducatorului autoritatii publice sau a persoanei obligate, care vor fi sanctionati cu nchisoare de la 6 luni la trei ani sau cu amenda de la 25 de milioane la 100 milioane de lei.BIBLIOGRAFIE SELECTIV

CAPITOLUL 1 A. TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE:

Chevalier Jacques, Science administrative, Paris, P.U.F, 1986; Draganu Tudor, Drept constitutional si institutii politice. Tratat elementar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998;

Deleanu Ion, Drept constitutional si institutii politice, Tratat, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996; Duguit Leon, Trait de droit constitutionnel, vol. I, Paris, 1927; Hall John A., Ikenberry John, Statul, Editura Du Style, Bucuresti, 1998; Durkheim Emile, De la division du travail social, P.U.F., Paris, 1960; Ionescu Cristian, Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997; Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, vol. 1, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Negulescu Paul, Tratat de drept administrativ, Editura Marvan, Bucuresti 1934, vol. I; Oroveanu Mihai T., Tratat de stiinta administratiei, Editura Cerna, Bucuresti, 1996; Rivero Jean, Droit administratif, Paris, Dalloz, 1990; Troper Michel, La separation des pouvoirs et l'histoire constitutionnelle francaise, Paris, L.G.D.J, 1980; B. ACTE NORMATIVE:

Constitutia Romniei, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publ. n Monitorul Oficial al Romniei nr. 767 din 31 decembrie 2003; CAPITOLUL 2 A. TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE:

Alexandru Ioan, Structuri, mecanisme si institutii administrative, Bucuresti, 1996; Ceterchi Ioan, Craiovan Ion, Introducere n teoria general a dreptului, Editura All, Bucuresti, 1996; Hoebel, The Law of the Primitive Man, Cambridge, 1954; Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, vol. 1, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Negoita Alexandru, Drept administrativ si stiinta administratiei, Editura Atlas Lex, Bucuresti, 1993; Oroveanu Mihai T., Tratat de stiinta administratiei, Editura Cerna, Bucuresti, 1996; Rivero Jean, Droit administratif, Paris, Dalloz, 1990; Petrescu Narcisa Rodica, Drept administrativ, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca, 1997, vol.I Prisacaru Valentin I., Tratat de drept administrativ, Editura All, Bucuresti, 1996; Wade E., Bradley A. W., Constitutional and administrative law, Londra-New-York, 1985, 10th ed.; B. ACTE NORMATIVE:

Hotarrea Guvernului nr. 542/1995 privind reorganizarea scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, publ. In M.Of. nr. 166 din 31 iulie 1995 ; CAPITOLUL 3 : Cernea, E.; Molcut, E., Istoria statului si dreptului romnesc, Bucuresti, 1992.

Firoiu, D.V., Istoria dreptului si statului romnesc, Iasi, 1993. Vulcnescu, R., Etnologie juridic, Bucuresti, 1970. Xenopol, A.D., Istoria romnilor n Dacia Traian, Bucuresti, 1925. CAPITOLUL 4

A.

TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE:

Alexandru Ioan, Administratia public. Teorii. Realitti. Perspective, Editura "Lumina Lex", Bucuresti, 1999 ; Blan, Emil, Autonomia local si puterea de substituire a statului n rolul autorittilor alese, Revista "Dreptul" nr. 8/1996; Dragos Dacian-Cosmin, Principalele elemente de noutate ale Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale, Revista "Dreptul" nr. 10/2001; Ionescu Cristian, Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997; Ionescu Cristian, Principii fundamentale ale democratiei constitutionale, Editura "Lumina Lex", Bucuresti, 1997 ; Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, vol. 2, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Negulescu Paul, Tratat de drept administrativ romn, vol. I, Partea I, editia a III-a, Bucuresti, 1925; Oroveanu Mihai T., Tratat de stiinta administratiei, Editura Cerna, Bucuresti, 1996; Preda Mircea, Autorittile administratiei publice, Editura "Lumina Lex", Bucuresti, 1999 ; Preda Mircea, Tratat elementar de drept administrativ, Editura "Lumina Lex", 1996, Bucuresti ; Prisacaru Valentin I., Tratat de drept administrativ, Editura All, Bucuresti, 1996; Tofan Dana Apostol, Drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2003; Zaharia, T. Gheorghe, Management si reform n administratia public, Sesiune stiintific 18-19 mai 2003, Universitatea "Petre Andrei" Iasi. B. ACTE NORMATIVE :

Legea nr. 215/2001 - Legea administratiei publice locale (Monitorul Oficial nr. 204/2001), modificat si completat prin Legea nr. 141/2004 (Monitorul Oficial nr. 396/2004); Legea nr. 315/ 2004 privind dezvoltarea regionala n Romnia (Monitorul. Oficial nr. 577/ 29.06.2004); Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorittilor administratiei publice locale (Monitorul Oficial nr. 271/2004); Legea nr. 90/2001 - privind organizarea si functionarea Guvernului Romniei si a ministerelor (Monitorul Oficial nr. 164/2001), modificat si completat prin O.U.G. nr. 64/2003, prin Legea nr. 23/2004 (Monitorul Oficial nr. 187/2004) si prin O.U.G. nr. 11/2004; Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Rom 13213j920n niei (Monitorul Oficial nr. 887/29.09.2004);

Legea nr. 14/1992 - privind organizarea si functionarea Serviciului Romn de Informatii, modificat si completat prin O.U.G. nr. 52/2003, aprobat prin Legea nr. 432/2003 (Monitorul Oficial nr. 452 si 770/2003); Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (Monitorul Oficial nr. 279/21 aprilie 2003); Legea nr. 94/1992 - privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi (Monitorul Oficial nr. 224/1992), modificat si completat prin Legea nr. 77/2002 (Monitorul Oficial nr. 104/2002); Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor msuri de reorganizare n cadrul administratiei publice centrale (Monitorul Oficial nr. 266/2004); Legea nr. 115/1999 - privind responsabilitatea ministerial (Monitorul Oficial nr. 300/1999), republicat n Monitorul Oficial nr. 334/2002; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 2/2001 pentru stabilirea unor masuri privind nfiintarea, organizarea/reorganizarea sau functionarea, dupa caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutii publice (Monitorul Oficial nr. 10/09.01.2001), modificat prin Ordonanta de urgent nr. 64/2003 si Ordonanta de urgent nr. 11/2004; Legea nr. 3/2000 - privind organizarea si desfsurarea referendumului (Monitorul Oficial nr. 84/2000), modificata si completata de O.U.G. nr. 92/2003 si de Legea nr. 551/2003 (Monitorul Oficial nr. 922 din 22 decembrie 2003); Hotrrea Guvernului nr. 697/2000 - privind cartea de alegtor (Monitorul Oficial nr. 397/2000), modificata de O.G. nr. 84/2001 si de H. G. nr. 2194/2004; Legea nr. 673/2002 privind aprobarea O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de asigurare si functionare a consiliilor locale;

Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului (Monitorul Oficial nr. 658 din 21/07/2004);CAPITOLUL 5 A. TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE:

Adam Ioan, Notiunile si natura domeniului public, domeniului privat si propriettii private, Revista "Dreptul" nr. 8/1994; Alexandru Ioan, Structuri, mecanisme si institutii administrative, vol. I, Bucuresti, 1996 ; Filipescu Ion, Domeniul public si privat al statului si al unittilor administrativ-teritoriale, Revista "Dreptul" 1995; Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Lupsan Gabriela, Dreptul familiei (note de curs), Editura Fundatiei "Chemarea" Iasi, 1996; Marian Nicolae, Consideratii asupra Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public si regimul juridic al acesteia, "Dreptul" nr. 6/1999; Pepelea N., Morosanu C., Iftimie N., Serbina I., Administratia public local. Atributii. Servicii, Editura "Cronica" Iasi, 1994; Santai Ioan, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. I, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2002; Tofan Dana Apostol, Drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2003;

Trailescu Anton, Drept administrativ. Tratat elementar, Editura All Beck, Bucuresti, 2002; B. ACTE NORMATIVE :

Legea nr. 215/2001 - Legea administratiei publice locale (Monitorul Oficial nr. 204/2001), modificat si completat prin Legea nr. 141/2004 (Monitorul Oficial nr. 396/2004); Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea public si regimul juridic al acesteia (Monitorul Oficial nr. 448/1998), modificata de Legea nr. 241/2003, completata de O.U.G. nr. 30/2000 si O.U.G. nr. 206/2000; Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor (Monitorul Oficial nr. 459/1998), modificata prin Legea nr. 528/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum si a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; Codul Fiscal 2005; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor (Monitorul Oficial nr. 163/07.08.1991), modificata si completata de Legea nr. 453/2001, republicata n Monitorul Oficial nr. 933/13 octombrie 2004 ; Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicittii imobiliare (Monitorul Oficial nr. 61/1996), modificat prin O.U.G. nr. 41/2004 ((Monitorul Oficial nr. 509/2004 ), modificata de Legea nr. 499/2004; Legea nr. 16/1996 - Legea Arhivelor Nationale (Monitorul Oficial nr. 71/1996), modificat si completat prin Legea nr. 358/1996 (Monitorul Oficial nr. 476/1996); Legea nr. 18/1996 - privind poza obiectivelor, bunurilor si valorilor (Monitorul Oficial nr. 75/1996); Legea nr. 500/2002 privind finantele publice (Monitorul Oficial nr. 597/13 august 2002); Legea nr. 138/2004 a mbunatatirilor funciare (Monitorul Oficial nr. 369/28.04.2004); Legea nr. 105/1996 - privind evidenta populatiei si cartea de identitate (Monitorul Oficial nr. 237/1996), modificata si completata de Legea nr. 134/2003, de OUG nr. 50/2004; Legea nr. 481/2004 privind protectia civila (Monitorul Oficial nr. 1094/24.11.2004); Legea nr. 119/1996 - cu privire la actele de stare civil (Monitorul Oficial nr. 282/1996) modificat si completat prin Legea nr. 23/1999 (Monitorul Oficial nr. 35/1999) si Legea nr. 94/2004 (Monitorul Oficial nr. 326/2004). Legea nr. 371/2004 privind nfiintarea, organizarea si functionarea Politiei comunitare pentru ordine publica, modificata si completata prin O.U.G. nr.23/2005 si Legea nr.180/2005; Ordonanta Guvernului nr. 83/2001 privind nfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor (Monitorul Oficial nr. 543/1 septembrie 2001), modificata de OUG nr. 50/2004, de Legea nr. 520/2004 si de OUG nr. 71/2005; Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind nfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgent (Monitorul Oficial nr. 544/2001), modificat si completat prin O.U.G. nr. 25/2004 (Monitorul Oficial nr. 39/2004); Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatilor notariale (M.O. nr. 92/1995); Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (Monitorul Oficial nr. nr. 557/23.06.2004); CAPITOLUL 6 :

A.

TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE:

Alexandru Ioan, Administratia public. Teorii. Realitti. Perspective, Editura "Lumina Lex", Bucuresti, 1999 ; Beligrdeanu, serban, Consideratii teoretice si practice n legtur cu Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, Revista "Dreptul" nr. 2/2000; Ionescu Romulus, Drept administrativ, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1970; Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Iovanas Ilie, Dreptul administratiei si elemente de stiinta administratiei, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1977 Preda Mircea, Tratat elementar de drept administrativ, Editura "Lumina Lex", 1996, Bucuresti ; Prisacaru Valentin I., Tratat de drept administrativ romn. Partea general, editia a II-a, Bucuresti, 1996; Prisacaru Valentin I., Functionarii publici, Edit. All Beck, Bucuresti, 2004 Rivero Jean, Droit administratif, Paris, Dalloz, 1990 Tarangul, E.D., Tratat de drept administrativ romn, Cernuti, 1944 ; Teodorescu Anibal, Tratat de drept administrativ, vol. I, editia a III-a, Bucuresti, 1929; Zaharia, T. Gheorghe, Nou si traditional n Statutul functionarului public, Conferinta stiintific international n Administratia Public, Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi, 2001 B. ACTE NORMATIVE :

Constitutia Romniei, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publ. n Monitorul Oficial al Romniei nr. 767 din 31 decembrie 2003; Legea nr. 188/1999 - privind Statutul functionarilor publici (Monitorul Oficial nr. 600/1999), republicat cu modificarile si completarile ulterioare n Monitorul Oficial nr. 251/2004; CAPITOLUL 7 :

A.

TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE:

Ceterchi Ioan, Craiovan Ion, Introducere n teoria general a dreptului, Editura All, Bucuresti, 1996; Deleanu Ion, Drept constitutional si institutii politice, Tratat, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996; Drganu, T., Drept administrativ si institutii politice, Tratat elementar, vol. I, Bucuresti, 1998. Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Iovanas Ilie, Dreptul administratiei si elemente de stiinta administratiei, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1977

Petrescu, Rodica-Narcisa, Criterii de distingere ntre actele administrative de autoritate si actele de gestiune ale statului ; Preda Mircea, Tratat elementar de drept administrativ, Editura "Lumina Lex", 1996, Bucuresti ; Prisacaru Valentin I., Tratat de drept administrativ romn. Partea general, editia a II-a, Bucuresti, 1996; Santai Ioan, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. II, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2002; B. ACTE NORMATIVE :

Legea nr. 24/2000 - privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative (Monitorul Oficial nr. 139/2000), modificat si completat prin Legea nr. 189/2004 (Monitorul Oficial nr. 463/2004); Legea nr. 23/2003 privind transparenta decizional n administratia public (n M. Of. nr. 70/2003); H.G. nr. 400 din 18 mai 2000, pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru pregtirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se nainteaz Guvernului, precum si procedurile de supunere spre adoptare a acestora (M.Of. nr. 268 din 14 iunie 2000); Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor (Monitorul Oficial nr. 459/1998), modificata prin Legea nr. 528/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum si a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; CAPITOLUL 8:

A. TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE: Dongoroz V., Drept penal, Bucuresti, 1939 Eliescu M., Raspunderea civil delictual, Bucuresti, Editura Academiei, 1972; Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, vol. II, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Iovanas Ilie, Consideratii teoretice cu privire la rspunderea administrativ, Tez de doctorat, Cluj-Napoca ; Lepadatescu M., Natura juridic a rspunderii patrimoniale a organelor administratiei de stat pentru pagubele pricinuite prin actele lor ilegale, Analele Univer. Bucuresti, 1968 Preda Mircea, Tratat elementar de drept administrativ, Editura "Lumina Lex", 1996, Bucuresti ; Prisacaru Valentin I., Tratat de drept administrativ romn. Partea general, editia a II-a, Bucuresti, 1996; Rivero Jean, Droit administratif, Paris, Dalloz, 1990; Santai Ioan, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. II, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2002;

B. ACTE NORMATIVE : Constitutia Romniei, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publ. n Monitorul Oficial al Romniei nr. 767 din 31 decembrie 2003; Legea nr. 188/1999 - privind Statutul functionarilor publici (Monitorul Oficial nr. 600/1999), republicat cu modificarile si completarile ulterioare n Monitorul Oficial nr. 251/2004;

Hotrrea Guvernului nr. 1210/2003 - privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplin si a comisiilor paritare din cadrul autorittilor si institutiilor publice (Monitorul Oficial nr. 757/2003); Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, , aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002 (Monitorul Oficial nr. 268/22 aprilie 2002), modificata prin Legea nr. 526/2004; CAPITOLUL 9:

A. TRATATE, CURSURI UNIVERSITARE sI STUDII DE SPECIALITATE: Constantinescu M., Muraru I., Drept parlamentar, Editura Gamar, Bucuresti, 1994 Constantinescu M., Deleanu I., Iorgovan A., Muraru I., Vasilescu F., Vida I., Constitutia Romniei, comentat si adnotat, Regia Autonom "Monitorul Oficial", Bucuresti, 1992; Drganu Tudor, Actele de drept administrativ, Bucuresti, 1959 ; Draganu Tudor, Drept constitutional si institutii politice. Tratat elementar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998; Gliga Ioan, Dreptul finantelor publice, Bucuresti, E.D.P., 1992; Gliga Ioan, Drept financiar public, Bucuresti, Editura ALL, 1994; Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, ed.a III-a, vol. II, Edit. All Beck, Bucuresti, 2001; Iorgovan Antonie, Noua lege a contenciosului administrativ. Geneza si explicatii, Edit. Roata, Bucuresti, 2004; Santai Ioan, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. II, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2002; . B. ACTE NORMATIVE : Constitutia Romniei, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publ. n Monitorul Oficial al Romniei nr. 767 din 31 decembrie 2003; Legea nr. 14/1992 - privind organizarea si functionarea Serviciului Romn de Informatii, modificat si completat prin O.U.G. nr. 52/2003, aprobat prin Legea nr. 432/2003 (Monitorul Oficial nr. 452 si 770/2003); Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, republicata n Monitorul Oficial nr. 844/15 septembrie 2004 ; Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 - privind auditul intern si controlul financiar preventive, republicata n Monitorul Oficial nr. 799/12.11.2003; Legea nr. 90/2001 - privind organizarea si functionarea Guvernului Romniei si a ministerelor (Monitorul Oficial nr. 164/2001), modificat si completat prin O.U.G. nr. 64/2003, prin Legea nr. 23/2004 (Monitorul Oficial nr. 187/2004) si prin O.U.G. nr. 11/2004; Hotrrea Guvernului nr. 745/2003 - privind organizarea si functionarea Autorittii Nationale de Control (Monitorul Oficial nr. 496/2003); Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1154 din 07.12.2004.

CUPRINS

1.Semnificatia activitatii de control in administratia publica 2.Fundamente constitutionale ale controlului exercitat asupra administratiei publice 3.Forme de control a legalitatii actelor administrative : 3.1. Controlul administrativ ; 3.2. Controlul exercitat de autoritatatile administrative cu caracter jurisdictional 4.Controlul politic

1. SEMNIFICAIA ACTIVITII DE CONTROL N ADMINIS-TRAIA PUBLIC

Lato sensu, noiunea de control evoc o activitate de verificare a conformitii unei anumite activiti (pentru dreptul administrativ se are n vedere activitatea administraiei publice) cu anumite valori, de regul cele consacrate n normele de drept.

2. FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ALE CONTROLULUI EXERCITAT ASUPRA ADMINISTRATIEI PUBLICE

Romnia este proclamat prin art. 1 alin. (3) stat de drept, iar prin art. 16 alin.(1) i (2) se instituie principiul egalitii tuturor n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i discriminri, coroborat cu acela c nimeni nu este mai presus de lege. Art. 1 alin. (5) face vorbire despre respectarea Constituiei, a supremaiei sale i a legilor ca reprezentnd o ndatorire fundamental a oricrui cetean, respectiv a fiecrui subiect, de drept public sau de drept privat. Legea fundamental, n afara acestor dispoziii care duc implicit la ideea de control, conine i numeroase prevederi care consacr n mod expres diferite forme de control exercitat asupra administraiei publice, pe care ne-am ngdui s le grupm n mai multe categorii:a) Forme de control necontencios exercitat asupra administraiei centrale - activitatea Preedintelui este aezat, prin mai multe dispoziii constituionale, sub controlul Parlamentului, exemplu art. 92 alin. (2) i (3) care reglementeaz msurile pe care le poate dispune Preedintele n cazul unei ameninri armate; art. 95 i art. 96 instituie cele dou forme de rspundere a Preedintelui, cea penal i cea politic, acestea implicnd, de asemenea, organul reprezentativ suprem, alturi de alte subiecte de drept public; art. 100 consacr un control indirect al Parlamentului asupra Preedintelui, care rezult din

contrasemnarea unora dintre decretele acestuia de ctre Primul-Ministru, care, alturi de Guvern, rspunde politic n faa Parlamentului pentru ntreaga sa activitate, inclusiv pentru decretele Preedintelui pe care le-a contrasemnat. Art. 111 aeaz ntreaga administraie public, mpreun cu Guvernul2, care este calificat i el implicit ca un organ al administraiei publice, sub un control parlamentar tradiional, concretizat n obligaia de a prezenta documentele i informaiile cerute de cele dou Camere, prin intermediul preedinilor lor. Art. 109 are o semnificaie special n ceea ce privete controlul parlamentar al Guvernului, deoarece el instituie principiul rspunderii politice a Guvernului numai n faa Parlamentului. Art. 112, 113 i 114 consacr forme concrete i directe de exercitare a controlului parlamentar, respectiv sistemul interpelrilor i al ntrebrilor, moiunea de cenzur i o instituie nou n peisajul constituional din Romnia, i anume angajarea rspunderii Guvernului. Art. 115 reglementeaz statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale administraiei de stat care pot fi organizate numai n subordinea Guvernului. Fiind subordonate Guvernului, rezult n mod implicit c ele vor fi controlate de acesta, una din dimensiunile raportului de subordonare ierarhic fiind dreptul de a controla activitatea, deci i actele organului subordonat.

Parlamentul poate efectua controlul asupra tuturor autoritilor publice centrale,teritoriale i locale, indiferent de ierarhia lor administrativ i nici o autoritate administrativ nu poate rmne nafara acestui control, cu excepia autoritilor jurisdicionale.

b) Forme de control contencios exercitat asupra administraiei publice centrale Art. 52 i art. 126 alin. (6) consacr dreptul de control al instanelor judectoreti asupra actelor administrative emise de autoritile publice, inclusiv de autoritile administraiei publice, care sunt o specie de autoriti publice. Controlul exercitat n baza art. 52 i art. 126 alin. (6) din Constituie i a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ are n vedere att acte administrative emise de autoriti centrale, ct i acte emise de autoriti ale administraiei publice locale. Art. 146 lit. d menioneaz, printre atribuiile Curii Constituionale, i pe aceea de a se pronuna asupra excepiilor de neconstituionalitate privind o categorie de acte ale Guvernului, i anume ordonanele. c) Forme de control contencios exercitat asupra administraiei publice locale

Art. 123 alin. (5) consacr dreptul prefectului, ca reprezentant al Guvernului, de a ataca n contenciosul administrativ actele emise de Consiliul Local, Consiliul Judeean i primar, actul atacat fiind suspendat de drept. Art. 126 alin. (6), coroborat cu art. 21, 52 i 53, creeaz cadrul constituional de exercitare a dreptului fundamental al celui vtmat prin actele administrative ale autoritilor publice, el viznd att actele emise de autoritile centrale, ct i cele emise de autoritile administraiei publice locale, n categoria acestora incluznd i pe cele judeene. d) Forme de control necontencios exercitat asupra administraiei publice locale Art. 111 alin. (1) reprezint, cum am mai artat, un drept comun de exercitare a controlul parlamentar asupra ntregii administraii publice, inclusiv a celei locale. Capitolul IV al titlului II, articolele 58-60, consacr instituia Avocatului Poporului, a crei menire constituional este s apere drepturile i libertile cetenilor. Prin intermediul Avocatului Poporului se exercit i un control indirect din partea Parlamentului asupra administraiei publice centrale i locale, n egal msur, deoarece el prezint organului legiuitor rapoarte, anual sau la cererea acestuia, cu privire la activitatea desfurat, care pot conine i recomandri privind legislaia sau msuri de alt natur, menite s contribuie la aprarea drepturilor i libertilor cetenilor.

De exemplu controlul prefectului, se exercit nu numai asupra actelor, ci i asupra persoanelor i a autoritilor administraiei publice locale.

3. Formele de control a legalitatii actelor administrative

Controlul legalitatii actelor administrative este determinat de respectarea cerintelor principiului legalitatii care trebuie sa stea la baza intregii activitati a serviciilor publice administrative, inclusiv de a adopta ori emite acte administrative de autoritate in baza si in vederea executarii legii. Controlul legalitatii actelor administrative se exercita att sub forma controlului administrativ ct si acela al instantelor judecatoresti. Prof. Prisacaru sustine ca exercitarea controlului de legalitate priveste numai actele administrative de autoritate. Controlul efectuat prin mijlocirea instantelor judecatoresti este un control extern si se imparte in: controlul instantelor judecatoresti de contencios administrativ si controlul instantelor judecatoresti de drept comun.

3.1.Controlul administrativ

Controlul administrativ poate fi caracterizat ca fiind controlul infaptuit de administratia publica in conformitate cu legea si actul administrativ normativ, de catre insasi administratie publica asupra propriei sale activitati. Obiectul controlului administrativ il constituie respectarea legii in activitatea autoritatilor administratiei publice, verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii, constatarea si evaluarea rezultatelor, stimularea si valorificarea aspectelor pozitive precum si eliminarea aspectelor negative prin sanctionarea abaterilor si stabilirea masurilor pentru inlaturarea deficientelor constatate. Controlul administrativ poate fi organizat ca o modalitate permanenta, printr-o supraveghere continua a activitatii desfasurata in mod obisnuit de catre subordonati si care poate sa intervina efectiv la o data fixa, fie ca o modalitate inopinata. Controlul legalitatii pe cale administrativa asupra legalitatii se exercita la cerere sau din oficiu. Controlul administrativ se exercita dupa o anumita tehnica, denumita tehnica controlului administrativ, care poate sa priveasca lucrari sau dosare cu documente inaintate de serviciile supuse controlului, ori poate fi efectuat din initiativa organului de control, dupa anumite reguli prestabilite care difera dupa serviciul controlat si obiectivul de control propus. Controlul poate sa fie unilateral sau contradictoriu. Controlul unilateral se face la dispozitia organului de control si concluziile sale sunt insusite de organul controlat fara sa poata face obiectii. Este un control dispozitiv. Controlul contradictoriu are loc atunci cnd cel controlat primeste actul de constatare al controlului, la care isi poate prezenta obiectiile, in forma scrisa sau orala, in apararea sa, putnd invoca probe si sa solicite un control mai complex dect primul. Este spre exemplu: cazul controlului exercitat de Garda Financiara si de organele Curtii de Conturi. Am aratat supra ca controlul administrativ este la cerere si din oficiu. Ambele cunosc, la rndul lor, forma controlului intern si forma controlului extern.

a) Controlul administrativ la cerere se exercita la cererea celor interesati, cnd suntem in prezenta unui recurs administrativ. Recursul administrativ se imparte in recurs gratios si recurs ierarhic.

Recurs gratios De exemplu, art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 13/2001, privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele M.F.P., impotriva actului de control se poate face contestatie in termen de 15 zile de la comunicare. Recurs ierarhic Spre exemplu, conform art. 15 alin. 2 din O.G. nr. 65/1997, privind regimul pasapoartelor, impotriva refuzului eliberarii, retragerii sau suspendarii pasaportului, persoana nemultumita poate face contestatie, in termen de 30 de zile de la data comunicarii.

b) Controlul administrativ din oficiu. La rndul sau controlul administrativ don oficiu se realizeaza sub trei forme : a) controlul intern; b) controlul ierarhic; c) controlul extern de specialitate.

Controlul intern este controlul de legalitate pe care il exercita organul ori conducatorul organului care adopta sau emite un act administrativ fie direct, fie solicitnd compartimentului de specialitate juridica sau altui compartiment, din cadrul autoritatii administrative opinia cu privire la o anumita activitate administrativa, de regula un act administrativ. Astfel, in conformitate cu art. 85 alin. 1 lit. c din Legea nr. 215/2001, secretarul comunei sau a orasului are atributia de a aviza proiectele de hotarri ale consiliului local, asumndu-si raspunderea pentru legalitatea acestora.

Controlul ierarhic este controlul exercitat din oficiu de catre organele ierarhic superioare asupra activitatii organelor din subordinea lor. Spre exemplu, in conformitate cu art. 20 alin. 1 din Legea nr. 189/1998, privind finantele publice locale, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor, echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice urmnd ca acesta sa depuna la M.F. proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti. De exemplu: controlul exercitat de ctre ministere asupra actelor emise de autoritile administraiei publice deconcentrate din teritoriu

Controlul extern de specialitate este controlul de legalitatea exercitat de unele autoritati publice, cu o anumita competenta la autoritatile publice care au alte competente, indiferent de subordonarea lor. Acest control este unul de specialitate, in cadrul notiunii de

autoritati publice fiind cuprinse autoritatile administrative autonome si cele ale administratiei publice centrale, iar controlul fiind efectuat asupra activitatii administratiei publice centrale si locale si in general asupra activitatii oricaror activitati administrative. Astfel, potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 94/1992, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, aceasta autoritate isi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, iar conform art. 18 sunt supuse controlului: a) statul si unitatile administrativ-teritoriale in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome; b) Banca Nationala a Romniei; c) potrivit art. 20 Controlul executiei bugetare privind institutiile: Presedentia, Guvernul, Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi controlnd executia bugetelor camerei Deputatilor si Senatului la cererea Biroului Permanent al fiecarei Camere.

3.2. Controlul exercitat de autoritatile administrative cu caracter jurisdictional

Esenta acestui control consta in aceea ca anumite organe administrative centrale sau autoritati ale administratiei publice locale, care prin lege, le sunt conferite atributii jurisdictionale, adica solutioneaza anumite litigii administrative, dupa o procedura mult asemanatoare celei judecatoresti, la sesizarea celor interesati. Aceasta procedura nu este o simpla facultate lasata la aprecierea persoanei interesate, nici a organului abilitat, ea este in mod obligatoriu prestabilita de lege. Actele administrative jurisdictionale se bucura de o stabilitate relativa mai mare dect restul actelor administrative (de autoritate etc), pentru ca ele nu pot fi revocate, dar impotriva lor, pot fi folosite cai proprii de atac, care sunt reglementate expres si aparte pentru fiecare categorie sau domeniu, insa dupa epuizarea lor, adica dupa ce ramn definitive pe ierarhia jurisdictiei administrative, au in comun ca pot fi atacate dupa procedura instituita de art. 4 din Legea nr. 29/1990. Aceasta din urma se exercita, folosind ambele cai, iar nu, doar a recursului, cum gresit, credem ca s-a retinut intr-o opinie exprimata in doctrina. Adica pot fi atacate in prima instanta si in recurs. Legitimarea procedurilor administrativ-jurisdictionale a fost statuata de Plenul Curtii Constitutionale care considera ca "este de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui asemenea proceduri destinate, in general, sa asigure solutionarea mai rapida a unor categorii de litigii, descongestionarea instantelor judecatoresti de cauzele, ce pot fi rezolvate pe aceasta cale, evitarea cheltuielilor de judecata." Existenta organelor cu competenta administrativ-jurisdictionala, constituie o masura suplimentara de protectie si nicidecum nu poate sa duca in nici un mod la limitarea accesului la justitie. Ele nu inlatura interventia instantelor judecatoresti, care insa in aceste cazuri au loc in conditiile prestabilite de lege. Activitatea administrativ-jurisdictionala cea mai caracteristica este exercitata de organe din sistemul Curtii de Conturi, Sectia jurisdictionala, care emite sentinte si decizii, si care sunt socotite acte administrative jurisdictionale, de altfel singura activitate de acest gen reglementata expres de Constitutie in art. 175. Aceasta nu inseamna ca activitatea

administrativ-jurisdictionala nu ar exista si in alte domenii, ea fiind mult diversificata. Spre exemplu Comisia de disciplina din cadrul Colegiului medicilor si altele.

4. Controlul politic

Este o form de control pe care muli dintre specialitii n domeniu nu l-ar considera o form separat de control deoarece ia forma unui control interior. Juritii specializai n domeniul public i administrativ l-ar considera pur i simplu o form de control obinuit. Dar cum se manifest controlul politic asupra administraiei publice ? n primul rnd i cel mai efectiv se manifest prin faptul c, n majoritatea cazurilor, n fruntea instituiilor administrative se afl persoane care au acces la aceste funcii printr-un scrutin electoral, au fost alei pe baza unui vot popular. Iar, unde sunt alegeri este i politic. Persoanele candidate la o funcie public sunt nominalizate cel mai adesea de ctre partide politice, iar candidaii nii au opiuni ideologice i programatice diferite. Lupta pentru ocuparea funiei publice se d pe terenul politic. Odat instalat, persoana care a ctigat alegerile pentru funcia public va controla sistemul administrativ subordonat mai nainte i din punct de vedere politic. Ne ndreptm ctre o direcie greit este sloganul cel mai des ntlnit la cei mai muli dintre proaspii alei n funcii publice. i ntotdeauna gsesc s rectifice cursul avut pn atunci a programelor adminstrative fiindc ele nu corespund cu cerinele, tezele ideologice pe care le-a afirmat candidatul n procesul electoral. Controlul este mai nainte unul politic i numai dup aceea unul de natur managerial, profesional. Acest control politic este mai prezent dac lum n considerare i faptul c mai ales n cazul administraiilor publice locale persoanele publice alese n funcii de conducere se subordoneaz unor foruri deliberative. Acest for deliberativ, n cazul administraiei centrale, este Parlamentul, iar n cazul autoritilor locale este vorba de consiliile locale i / sau regionale, care au control asupra deciziilor luate de ctre primul ministru, ca ef al administraiei centrale, asupra primarului conductorul administraiei locale i preedintele consiliului judeean conductorul administraiei judeene / regionale. Hotrrile acestor foruri deliberative sunt obligatorii n execuie pentru persoanele publice executive aflate n fruntea unor administraii. Hotrrile att ale parlamentelor, consiliilor locale sau regionale sunt luate pe baz de vot, votul fiind precedat de ctre dezbateri nu de alt natur, ci poltice. Ba mai mult, forurile deliberative sunt alctuite dup rezultatul unor alegeri de ordin politic ca i n cazul persoanelor publice care ocup demniti de execuie. Lupta pentru putere n domeniul public este caracteristica politicii i nu a altei sfere sociale. n consecin, se poate afirma c exist un control politic asupra administraiei, dar care se manifest din interiorul sistemului administrativ i nu din exteriorul acestuia. Poate tocmai din aceast cauz aceast form a controlului nu este att de evident pentru muli dintre observatorii fenomenului.

BIBLIOGRAFIE

1. Antonie Iorgovan Bucuresti ,2005

Tratat de drept administrativ ,vol 1,editia a IVa ,Editura All Beck,

2. Ion Deleanu Institutiit si proceduri constitutionale,Editura All Beck,Bucuresti,2006 3.Rodica Narcisa Petrescu Drept administrativ,Editura Accent, Cluj Napoca,2004 4.Constitutia Romaniei 5.Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 privind administratia publica locala