Controlul calitatii produselor de sticla.doc

108
Controlul calităţii produselor din sticlă MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI -a Controlul calităţii produselor din sticlă Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 1 MECI–CNDIPT / UIP

Transcript of Controlul calitatii produselor de sticla.doc

Controlul calităţii produselor din sticlă

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

Controlul calităţii produselor din sticlă

DOMENIU: Materiale de construcţiiNIVEL: 2CALIFICARE: Sticlar

Martie 2009 Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

Controlul calităţii produselor din sticlă

Autor: prof. Constanţa Tănase – profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăeni

CONSULTANŢĂ:

Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Controlul calităţii produselor din sticlă

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………4

I. Competenţe specifice modulului practică…………………………..........6

II. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul practică……………………………………………….…7

III. Modalitatea de organizare a practicii……………………………………..11

IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii ……………………………………………………………………….15

V. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii………………………………………………………………………..18

VI. Organizarea evaluării….…………………………………………………….49

VII. Anexe…………………………………………………………………………..56

VIII. Bibliografie…………………………………………………………………….67

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

3

Controlul calităţii produselor din sticlă

Programul de pregătire de la nivelul 2 de calificare, permite elevilor să

dobândească abilităţi şi cunoştinţe teoretice mai complexe în domeniul

materialelor de construcţii, care să le permită ocuparea unui loc de muncă şi

eventual să-şi deschidă propria afacere sau să-şi continue pregătirea

profesională la nivelul 3.

Un elev care parcurge o calificare din domeniul Materialelor de

construcţii va dobândi o serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai

bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia,

prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie.

Modulul Controlul calităţii produselor din sticlă, prin conţinuturile

pe care le propune vă oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului

pentru nivelul 2 de calificare, specializarea Sticlar. Modulul VI,, Controlul calităţii produselor din sticlă ” se parcurge în 2

săptămâni.

Numărul total de ore alocate modului este de 60 ore din care:

- 60 ore de instruire practică comasată efectuată de către maistrul

instructor.

Materialul cuprinde competenţele vizate a fi însuşite de către elevi pe

parcursul derulării modulului, informaţii despre agentul economic unde veţi

desfăşura instruirea practică, modalităţi de organizare a practicii, fişe de

observaţie, fişe tehnologice, fişe de lucru, studii de caz, teme de proiecte,

conţinutul portofoliului elevului, fişe de documentare, fişe conspect, adrese de

site-uri pe internet, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fişe de

descriere a activităţilor, fişe de progres şi modalităţi de evaluare şi anexe.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

4

INTRODUCERE

„Calitatea este o ţintă în mişcare” (J.M. Juran)

Controlul calităţii produselor din sticlă

La terminarea nivelului II de calificare în Chimie îndustrială veţi dobândi

suficiente abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuaţi pregătirea la

nivelul III sau să vă integraţi mai uşor un loc de muncă .

Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună

motivare a elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi

abilităţile ce se formează în domeniul tehnic.

În structura auxiliarului a fost abordat un conţinut tematic care

accentuează activitatea practică, după însuşirea cunostinţelor teoretice, vizând

trei aspecte diferite care formează un ansamblu : teoria, schematizarea, lucrul practic într-o instalatie cu caracter industrial.

Conţinutul modulului ia în considerare următoarele aspecte:

- În industria materialelor de construcţii un factor care influenţează

calitatea produsului finit îl reprezintă calitatea materiilor prime. Din

acest motiv este important ca înainte de utilizare, materiile prime să fie

supuse unor analize tehnice de laborator.

- Pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic este necesar să se

realizeze controlul interfazic în vederea identificării defectelor şi a

cauzelor care le-au generat, realizându-se corecţiile necesare pentru

desfăşurarea fazelor tehnologice în condiţii optime.

- La finalul procesului tehnologic, produsul finit este necesar să fie

supus unor noi analize tehnice pentru a fi testate o serie de proprietăţi

(ex. formă şi dimensiune, rezistenţa la şoc termic etc); pe de altă parte,

produsele finite sunt supuse controlului final în vederea stabilirii grupei

de calitate corespunzătoare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5

Controlul calităţii produselor din sticlă

I. Competenţe specifice modulului de practică

Modulul : Controlul calităţii produselor din sticlă este constituit din

unitatea de competenţă tehnică specializată: Controlul calităţii produselor din

sticlă.

Competenţe:- să identifice factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din

sticlă;- să aplice metode standardizate de asigurare a calităţii;- să remedieze deficienţele de calitate apărute.

Modulul “Controlul calităţii produselor din sticlă” face parte din

curriculum-ul pentru clasa a XI-a ruta progresivă, calificarea “Sticlar” are alocat 1

credit şi se parcurge în cadrul orelor de SPP (Stagii de Pregătire Practică) având

alocate :

60 ore pentru instruire practică comasată.

OBIECTIVEDupă parcurgerea acestui modul, elevii vor fi capabili:

Să enumere factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din sticlă;

Să asocieze defectele produselor cu fazele de fabricare în care au apărut;

Să identifice cerinţele de calitate impuse de norme şi standarde;

Să efectueze controlul calităţii produselor în conformitate cu prescripţiile impuse de

normative;

Să identifice soluţiile de remediere a deficienţelor de calitate a produselor din sticlă;

Să remedieze deficienţele de calitate apărute în timpul procesului de fabricare a

produselor din sticlă;.

Să propună măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor din sticlă;

Să aplice măsurile de remediere a defectelor de calitate.

Să-şi formeze deprinderi de autocontrol al calităţii produselor realizate;

Să execute controlul calităţii produselor din sticlă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

6

Controlul calităţii produselor din sticlă

II. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică

Principalele secţii:

● Materii prime şi amestecul de materii prime: nisip cuarţos

feldspat sodă calcinată

calcar

dolomită.

● Obţinerea geamului prin tragere pe verticalăProduse: - geamuri

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

7

Fabricarea sticlei plane

Controlul calităţii produselor din sticlă

● Obţinerea geamului prin laminareProdus: geam armat geam laminat ornament

● Obţinerea geamului printurnare pe baie de metal topit( float-glass)Produs: geam float

Finisarea geamurilor: tăiere, slefuire, pictare

Ambalarea geamurilor Depozitarea geamurilor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

8

Controlul calităţii produselor din sticlă

Produse:

produse de menaj produse de menaj sticlărie de laborator

sticlărie decorativă sticlărie decorativă sticlărie de ambalaj

 ► Sarcinile principale ale operatorului STICLAR sunt: Prelevează probe de materii prime;

Efectuează analizele fizice şi chimice ale materiilor prime şi amestecului

pentru topire.

Pregăteşte amestecul de materii prime pentru topire.

Reglează forma şi intensitatea flăcărilor din cuptorul de topit sticlă.

Inversează alternativ şi periodic direcţia flăcărilor din cuptor.

Alimentează şi supraveghează funcţionarea cuptorului de topit sticlă .

Descrie procedeele de fasonare a produselor finite din sticlă.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Fabricarea sticlei de menaj şi de ambalaj

9

Controlul calităţii produselor din sticlă

Alege uneltele, dispozitivele şi utilajele adecvate procedeului de fasonare

a produselor finite din sticlă.

Execută fasonarea produselor din sticlă.

Exploatează cuptorul de recoacere a articolelor din sticlă

Previne apariţia defectelor de recoacere a articolelor din sticlă.

Identifică operaţiile de finisare a articolelor din sticlă.

Selectează uneltele, dispozitivele ţi utilajele adecvate procesului de

finisare a articolelor din sticlă.

Execută finisarea articolelor din sticlă.

Realizează autocontrolul calităţii articolelor finisate.

Identifică factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din sticlă.

Aplică metode standardizate de asigurare a calităţii.

Remediază deficienţele de calitate apărute.

Alege ambalajul adecvat formei şi proprietăţilor produsului finit.

Ambalează produsele de sticlă conform instrucţiunilor de lucru.

Transportă manual şimecanizat şi depozitează produsele ambalate în

locurile de depozitare sau pe platformele mijloacelor de transport, respectând

măsurile de asigurare a calităţii şi de securitate şi sănătate în muncă. şi P.S.I.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

10

Controlul calităţii produselor din sticlă

III. Modalităţi de organizare a practiciiInstruirea practică a elevilor în instituţiile de învăţămînt tehnic şi

profesional este parte componentă a procesului educaţional şi se realizează în

scopul aprofundării cunoştinţelor teoretice şi a formării deprinderilor practice.

Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea

învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin

învăţământ profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului

de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ. Pentru realizarea instruirii

practice se va alege un agent economic din domeniul materialelor de construcţii,

care este interesat de recrutarea viitorilor absolvenţi.

Instruirea practică se va organiza în cadrul acelor sectoare care

corespund cerinţelor instruirii elevilor. Este indicat să se aleagă un agent

economic ce poate asigura instruirea practică pentru toate conţinuturile

modulului.

Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului din Anexa 1.

Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică

(unitatea de învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia,

societatea comercială, etc. la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul

practicant dacă este major, tutore sau susţinător legal,în cazul elevilor minori.

Programul de lucru va fi de 6 ore/zi în funcţie de programul partenerului de

practică. La locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic îndrumător, responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din

partea unităţii şcolare şi de către un tutore (un salariat desemnat de către

partenerul de practică care va avea responsabilitatea practicantului) , conform

Art. 6, 7 din Convenţia cadru-Anexa 1. Înainte de începerea stagiului de

practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

11

Controlul calităţii produselor din sticlă

normele de securitate, sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilorPublicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.

Intrată în vigoare: 27.07.2007

1. Termeni specifici:- Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de

învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor

teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.

- Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru

consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a

le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.

- Organizatorul de practică = unitatea sau instituţia de învăţământ

preuniversitar, care desfăşoară activităţi instructiv educative şi formative.

- Partenerul de practică = o societate comercială, o instituţie centrală ori

locală sau orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în

corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei,

Cercetării şi Inovării şi care poate participa la procesul de instruire practică

a studenţilor şi elevilor.

2. Elemente organizatorice:a) Practica elevilor:

- se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi

partenerul de practică;

- se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de

semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ;

- se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,

întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

12

Controlul calităţii produselor din sticlă

- durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.

- formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de

practică sunt cuprinse în planul de învăţământ;

- activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi

constituie condiţie de promovare.

b) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât

pentru elevii proprii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de

învăţământ.

c) Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru specializările care au practica prevăzută

în planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie. Totodată, se alocă sumele

aferente pentru hrana şi transportul elevilor care efectuează practică, în sistem

cumulat, în alte localităţi decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile

de învăţământ de la care provin.

3. Obligaţiile părţilor: Obligatiile partenerului de practică:

a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică -

necesară valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul

procesului de instruire;

b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să

participe la evaluarea desfăşurării practicii elevilor;

c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea

activităţii de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00 ;

d) de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a

semnala eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligatii de

indeplinit împreună cu reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ) ;

e) de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea

activităţii de practică a elevilor,

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

13

Controlul calităţii produselor din sticlă

f) de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de

practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare;

g) să instruiască practicantul cu privire la normele de sănătate şi securitate în

muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va

desfăşura ;

h) de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a-i acorda un

calificativ la sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa

analitică/portofoliul de practică, împreună cu organizatorul.

Obligatiile practicantului:a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,

respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ

de unde provine.

b) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi

normele de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor,

specifice activităţii desfăşurate.

c) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective,

practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de

pregătire teoretică.

d) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar

dacă acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai

după efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în

muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.

Unitatea sau instituţia de învăţământ (de unde provine elevul sau studentul

practicant) = va realiza evaluarea şi notarea finală a practicantului, precum si

evaluarea capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic,

tehnologic şi organizatoric.

4. Drepturile părţilor:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

14

Controlul calităţii produselor din sticlă

- pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant,

conform legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată

determinată, prin negocierea remuneraţiei.

- pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea

cunoştinţelor, respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.

- organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

15

Controlul calităţii produselor din sticlă

IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu

privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de

instruire practică. Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei

în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor Legii 319/2006 –legea securităţii şi

sănătăţii în muncă şi H.G.1425/2006 –metodologia de aplicare a legii 319/2006

despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul

beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata

efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul

deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul

cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002

modificată de OUG 107/24.10.2003).

Echipamentul individual de protecţie al practicantului trebuie să fie format

din: salopetă , bocanci, cască de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, şorţuri de protecţie, etc.

Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligatia de a

face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sănătate în

muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Anexa 2):

La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi instructajul introductiv general pentru situaţii de urgenţă şi se va întocmi fişa individuală de sănătate şi securitate în muncă şi fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă

La fiecare locaţie de instruire se va efectua instructajele specifice locului de muncă şi situaţii de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale

Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

16

Controlul calităţii produselor din sticlă

muncă şi situaţii de urgenţă şi se va consemna în fişa individuală.

În timpul desfăşurării practice trebuie să respectaţi instrucţiunile din

regulamentul de ordine interioară al agentului economic. În mod deosebit, pentru

agenţii economici din industria chimică, se impun a fi respectate următoarele

reguli:

Nu intraţi pe teritoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul –

instructor sau tutorele de practică ;

Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens ;

Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în incinta intreprinderii ;

Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire

practică ;

Respectaţi indicatoarele din secţiile tehnologice;

Nu părăsiţi locul de instruire practică fără acordulu maistrului-instructor

sau al tutorelui de practică ;

Nu vă deplasaţi în secţia de producţie neînsoţiţi.

Principalele accidente care se pot produce în secţia de producţie sunt:

intoxicaţiile, arsurile,traumatismele şi electrocutările.

a. intoxicaţii - prin pătrunderea substanţelor toxice în organism, pe cale

bucală, respiratorie sau prin piele;

b. arsuri – prin contactul pielii cu topitura de sticlă sau obiecte fasonate

fierbinţi ;

c. traumatisme – prin lovire, tăiere sau strivire, din cauza utilizării

incorecte a uneltelor şi dispozitivelorde lucru ;

d. electrocutări – prin manipularea incorectă a aparatelor sau utilajelor

acţionate electric.

Unele dintre marcajele ce le puteţi întâlni însecţiile de producţie vă sunt

prezentate mai jos:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

17

Controlul calităţii produselor din sticlă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

18

Controlul calităţii produselor din sticlă

V. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

Este destinat elevilor care se pregătesc să devină sticlari în industria

materialelor de construcţii.

În această parte a auxiliarului, sunt propuse o serie de sarcini de lucru pentru

elevi,care să-i ajute în dobândirea criteriilor de performanţă, respectiv a

competenţelor profesionale conform standardelor. Aceste sarcini de lucru

constau în:

căutare de informaţii utilizând diferite surse (manuale, notiţe, pliante, pagini

de Internet, documente);

realizarea unor fişe de observaţii,

realizarea unor fişe de lucru şi a unor studii de caz,

întocmirea unor referate şi proiecte.

rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi

întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate

şi activităţile desfăşurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca

evaluarea competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată. Foarte important !

Păstraţi toate materialele lucrate în portofoliul personal ! ! !

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

19

Înainte de a trece la rezolvarea activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru.

Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul maistrului instructor care vă îndrumă.

Maistrul instructor va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucraţi individual !Sarcini de lucru:

a. Enumeraţi factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din sticlă

Nr.Crt. Factorii determinanţi Evaluator Data

1. Calitatea materiilor prime

2. .......................................

3.. ........................................

4. ..........................................

5. ..........................................

6. ..........................................

7. Calitatea operaţiilor de ambalare,

transport, depozitare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

20

FIŞĂ DE LUCRU

Activitatea 1Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi factorii determinanţi din procesul tehnologic de febricare a sticlei în asigurarea calităţii produselor de sticlă.Timp de lucru: 30 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

b. Realizaţi asocierea defectelor produselor , cu fazele de fabricaţie în

care au apărut:Înscrieţi în faţa defectelor produselor din coloana A, literele corespunzătoare fazelor de

fabricaţie în care au apărut , din coloana B.

Nr.Crt. Coloana A Coloana B1. deformări a. topire

2. fisuri b. ambalare

3. cioburi c. fasonare

4. bule de aer în masa de sticlă d. recoacere

5. e. finisare

6. f. depozitare

c . În căsuţele din desenul de mai jos, trebuie înscrişi factorii care determină obţinerea unei sticle de calitate superioarăCompletaţi spaţiile din fiecare căsuţă cu factorul corespunzător:

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

21

Factorul 1Factorul 2

Factorii care determină obţinerea unei topituri de sticlă de calitate superioară Factorul 4Factorul 3

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucraţi individual !Sarcini de lucru :

Completaţi tabelul indicând parametrii tehnologici şi defectele de fabricaţie care

pot apărea în această fază.

Nr. Crt. Procesul tehnologic Parametrii

tehnologiciUtilaj cheie

Defectele de

fabricaţie 1. Tragerea geamului prin

procedeul Fourcault

- debiteuza

2. Tragerea geamului prin

procedeul Asahi

- rulouri

refractare

3. Obţinerea geamului prin

laminare

- laminorul

4. Fabricarea geamului prin

procedeul float-glass

- baia de

metal topit

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

22

FIŞĂ DE OBSERVARE

Activitatea 2Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să realizaţi conexiuni între parametrii tehnologici specifici fazei tehnologice de fasonare, tipul utilajului cheie din flux şi defectele de fabricaţie specifice sticlei plane.Timp de lucru: 20 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucruaţi în echipă !Imaginea de mai jos fazele procesului tehnologic de fabricare a ambalajelor de

sticlă:

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. recunoaşterea şi denumirea ambalajului de sticlă ;

2. prezentarea fazelor de fasonare a sticlei prin suflarea automată ;

3. explicarea mecanismului de alimentare a maşinii automate;

4. procesul tehnologic de de fasonare a sticlei ;

5. parametrii tehnologici care influentează calitatea ambalajului de sticlă;

6. prezentarea defectelor de fasonare la maşina automată.

Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”

Etapele metodei sunt următoarele:

Se formează 6 grupe de câte 4 elevi

Se repartizează câte o fază, prin tragere la sorţi după numărul imaginii,

fiecărei grupe

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

23

STUDIU DE CAZ

Activitatea 3Obiectivul activităţii Activitatea vă învaţă să realizaţi conexiuni între factorii determinanţi în asigurarea calităţii produsului şi defectele acestuia. Timp de lucru: 30 minute

1ambalajul de ticlă

2suflarea

automată  - faze-

4procesul tehnologi

c de fasonare

3alimentarea maşinii automate

5parametrii tehnologi

ci

6defecte

de fasonare

Controlul calităţii produselor din sticlă

Se alege un lider care să coordoneze activitatea

Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună de toţi membrii grupului

Fiecare membru al grupului primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce

va constitui, în final, o faţă a cubului

Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină de lucru din cele enumerate în

enunţ (de la 1 la 6).

Se împart activităţile între membrii grupului: câte o sarcină de lucru (de la

1 la 6) pentru fiecare membru al grupului (eventual prin tragere la sorţi),

inclusiv liderului

Pe foaia de hârtie primită fiecare elev rezolvă sarcina de lucru ce i-a

revenit

Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii

După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul

Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o

sarcină

Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare materie primă va rezulta

un cub. Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot

lipi pe o coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

24

Controlul calităţii produselor din sticlă

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_________________

______________________________________________________________

Lucraţi individual !

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1.Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de decorare la rece a produselor

de sticlă.

2.După încheierea activităţii de observare completaţi tabelul indicând materia

primă utizată,tipul utilajului cheie din instalaţiile petrochimice menţionate precum

şi parametrii tehnologici care influenţează procesul tehnologic:

Nr. crt.

Fazele procesului tehnologic

Defecte care pot

apare

Remedierea defectelor

1. Pregătirea produselor şi

compoziţiilor pentru decorare

2. Decorarea sticlei în tehnicile

specifice la rece

3. Uscarea decorurilor-întărirea

acoperirilor

4. Sortatea-ambalarea

articolelor decorate

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________ Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

25

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Activitatea 4Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să realizaţi asemănările şi deosebirile între decorarea la rece şi decorarea la cald a sticlei. Timp de lucru: 60 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

________________________________________________________________

Lucraţi individual !

I. Precizaţi standardul conform căruia sunt clasificate defectele de finisare:

a. STAS 5993-73

b. SR EN 572-1 :2004

c. ISO 2001

II. Completaţi coloanele referitoare la defectele standardizate la tăierea sticlei.

Nr.Crt. Tipul de defect standardizat Definiţia defectului

Cauza defectului

1. Tăierea oblică

2. Tăierea cu colţuri

III. Completaţi spaţiile libere:Determinarea caracteristicilor constructive articolelor din sticlă:

• dimensiunile (înălţime, diametru, grosimea pereţilor) se determină cu

………… obişnuite :……………

• capacitatea se determină cu ajutorul unui ………………, stabilindu-se

cantitatea maximă de lichid pe care poate să o cuprindă articolul respectiv.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

26

FIŞĂ DE LUCRU

Activitatea 5Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să aplicaţi metode standardizate de asigurare a calităţii produselor de sticlă.Timp de lucru: 20 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

• masa se determină prin ……………………….la balanţa tehnică.

Rezultatele obţinute se confruntă cu cerinţele …………………. care a stat la

baza obţinerii produsului.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

27

Comparaţi rezultatele obţinute cu cele din fişele de prezentare a produsului, pe care le găsiţi pe internet sau în STASURI.

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucraţi individual !

I.Completaţi spaţiile libere : Pentru cazul şlefuirii înclinate se recomandă ţinerea produsului şlefuit cu

partea……….şi puţin………...în direcţia de mişcare a şaibei

sau………..cu ................. continuă a acestuia.

Pentru suprafeţele matizate neuniform sau incomplet se impune

reluarea…….....…folosind o soluţie proaspătă de………..şi………….produselor

bine înainte de aceasta.

Ca şi la……………...............la şlefuirea fină sau…………..trebuie avută în

vedere o …………………a şaibei pentru polizare sau o atenţie sporită asupra

condiţiilor de polizare.

II. Completaţi tabelul de mai jos cu cauzele şi metodele de prevenire pentru

îndepărtarea defectelor de la fabricarea sticlei plane.

Defecte posibile Cauze Prevenire

Valuri ................................................ .....................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

28

FIŞĂ DE LUCRU

Activitatea 6Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să aplicaţi soluţii de remediere a deficienţelor de calitate şi să vă formaţi deprinderi de autocontrol al calităţii produselor realizate.Timp de lucru: 30 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

.

Crăpături - curenţi reci de aer carecad asupra obiectelor în timpul transportului la recoacere..

......................................

Bule de gaz ................................................ -respectarea reţetei de fabricaţie a produsului- respectarea regimului de tepire a sticlei

III. Enumeraţi trei defecte de la şlefuirea produselor de sticlă datorate:

Nr.Crt.

Procesului tehnologic Manoperei defectuoase

1.2.

3.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

29

Controlul calităţii produselor din sticlă

Reţine! Calitatea geamului depinde de modul cum se desfăşoară fiecare fază a fluxului tehnologic de obţinere a geamului !

Lucraţi în echipă !

Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru cuprinse în acest exerciţiu, colectivul

clasei se poate împărţi pe grupe de 4 elevi. Componenţa grupelor va fi

stabilită de către maistrul instructor (grupe eterogene, având în vedere

stilurile de învăţare).

În cadrul orelor de pregătire practică, fiecare grupă va avea sarcina să

urmărească modul cum se realizează obţinerea şi tragerea geamului .

Se alege un lider pentru fiecare grupă care să controleze desfăşurarea

activităţii.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

30

FIŞĂ DE OBSERVAREPentru coordonatorul de grup

Activitatea 7Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să realizaţ conexiuni între metodele standardizate de asigurare a calităţii şi remedierea deficienţelor.Timp de lucru: două săptămâni

Controlul calităţii produselor din sticlă

Grupa:__________________________________________________________

Numele şi prenumele elevului: _____________________________________

Numele şi prenumele elevului coordonatorului de grup:_________________

________________________________________________________________

OPERAŢIA SARCINI DE LUCRU

REZULTATUL EVALUĂRII

( +/- )ELEV

1 2 3 4

Fabricarea geamului prin tragere pe verticală

●Urmăreşte :- conţinutul de impurităţi al materiilor pime- granulaţia materiilor prime- respectarea reţetei de fabricaţie a geamuilui- calitatea amestecării materiilor prime- modul de transport al amestecului de materii prime pâna la cuptor şi alimentarea cuptorului cu amestec- principalele etape de formare a sticlei(formarea silicaţilor, formarea sticlei, limpezirea sticlei, omogenizarea masei de sticlă, răcirea masei de sticlă)- fasonarea geamului prin tragere pe verticală (obţinerea şi recoacerea geamului)- tăierea geamului la dimensiunile prestabilite- depozitarea geamului ● respectă normele de securitatea şi igiena muncii în :- secţia de materii şi amestec de materii prime- secţia cuptorului de topit sticlă- secţia de tăiere şi prelucrare a geamului- secţia de depozitare a geamului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

31

Controlul calităţii produselor din sticlă

Cu informaţiile adunate fiecare grupă va întocmi o fişă de observaţie în care

se vor regăsi:

a) o prezentare a factorilor determinanţi de asigurare a calităţii sticlei

pentru fiecare fază de fabricaţie;

b) o prezentare a defectelor întâlnite;

c) cauzele acestor defecte;

d) selectarea standardelor de calitate;

e)propuneri de remediere a defectelor identificate.

Fişa de observare va fi prezentată întregii clase de către liderul

grupei. Colegii de clasă vor putea aduce completări la această fişă. Maistrul

instructor monitorizează întreaga dezbatere pentru a fi sigur că informaţiile se

transmit corect.

Facultativ pot fi procurate şi mostre de semifabricate cu cele mai

frecvente defecte identificate.

Fiecare membru al echipei are sarcini precise, astfel încât

contribuţia individuală la realizarea sarcinii de grup poate fi evaluată. Numai o colaborare bună între membrii echipei va conduce la

rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

32

Întâmpini greutăţi în colectarea informaţiilor?Nu ezita şi cere sprijinul maistrului instructor sau îndrumătorului de practică !

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucraţi individual ! Activitate practică !

În imaginea alăturată sunt prezentate mostre de geam

1- geam nearmat polisat; 2- geam tras; 3 –geam float

1 2 3

şi răspundeţi următoarelor cerinţe :

a) Denumiţi standardelele care reglementează calitatea fabricaţiei

geamurilor prezentate;

b) Prezentaţi caracteristicille calitative ale geamurilor conform standardelor în

vigoare :

Produsul

geam nearmat

polisat

geam tras geam float

Condiţii dimensionale

Defecte optice

Defecte de aspect

c) Prezentaţi modul de lucru de determinare a rezistenţei la şoc mecanic şi

şoc termic a geamurilor.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

33

STUDIU DE CAZ

Activitatea 8Obiectivul activităţii Activitatea vă învaţă să selectaţi şi să aplicaţi normele de calitate pentru diferite tipuri de geamuri.Timp de lucru: 20 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucraţi in echipă !În imaginile de mai jos sunt prezentate diferite produse din sticlă

decorative, realizate prin metode diferite.1. Indicaţi pentru fiecare articol:

procedeul de fasonare utilizat;

metode de finisare folosite;

defectele întâlnite;

cauzele aparţiei defectelor.

Vază

a) _______________________

b) _______________________

Fructieră

a ) _____________________

b ) _____________________

Pahar

a) _________________

b)________________ _

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

34

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

Activitatea 9Obiectivul activităţii Activitatea vă învaţă să selectaţi şi să aplicaţi normele de calitate pentru diferite tipuri de geamuri.Timp de lucru: 20 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

c) _______________________

d) ______________________

c) _______________________

d) _______________________

c)__________________

d)__________________

2. Pentru produsele prezentate propuneţi soluţii de remediere a deficienţelor de calitate standardele utilizate în asigurarea calităţii produselor; Sarcina de lucru se rezolvă pe perechi de elevi;

Componenţa perechilor va fi stabilită de cătremaistrul instructor (având în

vedere stilurile de învăţare);

Fiecare elev rezolvă sarcinile de la punctul 1 şi 2, apoi se discută şi se

confruntă soluţiile găsite;

Elevul 2 prezintă fişa de lucru în faţa clasei. Colegii de clasă vor aduce

completări la această fişa;

Fiecare elev completează fişa de planificare a sarcinii, pe care o ataşează în

portofoliul personal.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

35

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

Activitatea 10Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să vă formaţi deprinderi de control al calităţii produselor din sticlă.

Controlul calităţii produselor din sticlă

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos;

2. Comparaţi rezultatele făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care au

realizat aceiaşi fişă tehnologică caşi voi cât şi cu standardele şi normele în

vigoare;

3. Faceţi corecturile( pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine

care au fost greşelile voastre.

Enumeraţi minim 3 caracteristici de calitate ale paharelor de sticlă

obţinute prin presare semiautomată

________________________________________________________________

________________________________________________________________

Identificaţi, în fluxul tehnologic, etapele procesului tehnologic de obţinere a

paharelor de sticlă

________________________________________________________________

________________________________________________________________

Prezentaţi defectele care pot apărea la presarea semiautomată şi

metodele de prevenire a acestora.

________________________________________________________________

________________________________________________________________

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

36

Controlul calităţii produselor din sticlă

!

Lucraţi în perechi !Tehnologia de fabricaţie a paharelor suflate cu talpă şi picior:

- procedeul manual

- linie tehnologică automată

Puneţi în evidenţă asemănările şi deosebirile semnalate la cele două tehnologii de fabricaţie: asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor, iar deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor

Realizaţi o diagramă pentru identificarea defectelor de fabricaţie a paharelor

cu talpă şi picior prin cele două procedee: manual şi automat.

acestă diagramă este formată din trei cercuri mari care se suprapun parţial

se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile dintre cele două

procedee.

asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor

deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

37

STUDIU DE CAZ

Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi defectele de fabricaţie specifice procedeelor de fasonare pentru acelaşi produs de sticlă.Timp de lucru: 30 minute

Activitatea 11Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi defectele de fabricaţie specifice procedeelor de fasonare pentru acelaşi produs de sticlă.Timp de lucru: 30 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

grupaţi-vă cu o altă pereche şi să comparaţi diagramele

centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele

poate pe un poster pe care-l afişaţi sau pe tablă

comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi

completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde

apreciaţi-vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: suficient.

bine, foarte bine.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

38

DeosebiriProcedeul manual

Deosebiri Procedeul automat

Asemănări

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucraţi individual !

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care

au realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi cât şi cu cele observate în

instalaţiile tehnologice

3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai

bine care au fost greşelile voastre

Indicaţii tipurile de produse prezentate în imaginea de mai sus.

________________________________________________________________

________________________________________________________________

Descrieţi procesul tehnologic de de ambalare şi depozitare a acestor

produse de sticlă.

______________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

39

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

Activitatea 12Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să vă formaţi deprinderi de autocontrol al calităţii operaţiilor realizate..Timp de lucru: 30 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

______________________________________________________________

______________________________________________________________

Indicaţi standardele sau normele de calitate care reglementează calitatea

operaţiilor de ambalare şi depozitare

________________________________________________________________

________________________________________________________________

Prezentaţi tipurile de defecte şi cauzele acestora care ar putea să apară în

aceste faze tehnologice.

bservaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

40Activitatea 13Fişă de lucru

Controlul calităţii produselor din sticlă

Activitate practicăSarcina de lucru:

Să se aprecieze calitatea unui serviciu de vin, completând fişa de

apreciere a calităţii, conform tabelului de mai jos:

Fişă de apreciere a calităţii Produs..................... ……….

Nr.Crt. Examinări Constatări

1. Ambalare şi marcare Natura ambalajului

Elementele de

identificare

Tipul de sticlă

2. Aspect şi culoare Aspect (defecte)

Mod de decorare

Culoare

3. Caracteristici constructive Dimensiuni

Capacitate

Masă

4. Abateri constructive Ovalitate

Stabilitatea suprafeţei

de sprijin

5. Rezistenţa la şoc termic

6. ConcluziiTimp de lucru : 15 minuteObservaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

41 FIŞĂ DE OBSERVARE

Controlul calităţii produselor din sticlă

Lucraţi în grup!

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. Completaţi tabelul de mai jos împreună cu colegii cu care aţi fost repartizat

pentru această activitate

2. Comparaţi răspunsurile voastre cu cele oferite de profesor

3. Realizaţi o autoevaluare a activităţii prin acordarea unei note

Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de

practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată .

Completaţi tabelul de mai jos ce faca referire la semnalizarea vizuală ca mijloc de prevenire a accidentelor de muncă. Pentru completarea lui aveţi

în vedere următoarele aspecte:

Semnalele vizuale utilizate se impart în patru grupe:

- de interdicţie

- de obligativitate

- de avertizare

- de comunicare

Panourile de semnalizare au o formă bine definită:

-circulară

-triunghiulară

-dreptunghiulară

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

42

Activitatea 14Obiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate.Timp de lucru: 60 minute

Controlul calităţii produselor din sticlă

Există trei culori de avertizare şi una auxiliară

Exemplu util: cercul asociat cu culoarea rosie indică interzicerea, triunghiul

echilateral galben indică un avertisment, iar dreptunghiul colorat cu verde,

lipsă de pericol

Culoarea de securitate

Culoarea de

contrast

Figura geometrică

Semnificaţia

interzicere / oprire

albă

(auxiliară) dreptunghi

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

43

Controlul calităţii produselor din sticlă

PROIECTUL

● Proiectul este o activitate compexă care îi solicită pe elevi :

◊ să facă o cercetare ( investigaţie)

◊ să realizeze proiectul propriu – zis

◊ să facă prezentarea publică (colegilor...)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

44

Etapele realizării unui proiect1. Alegerea temei2. Planificarea activităţii: ◊ Stabilirea obiectivelor proiectului;◊ Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/ grup;◊ Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului; ◊ Identificarea surselor de informare( manuale, proiecte mai vechi, presă, internet, persoane specializate în domeniu, instituţii);3. Cercetarea propriu- zisă;4. Realizarea materialelor;5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/ sau a materialelor create;6. Evaluarea ( cercetării în asamblu, a modului de lucru, aprodusului reanalizat)

Controlul calităţii produselor din sticlă

Activitate individuală !

Titlul proiectului

“ Importanţa controlului de calitate a produselor recoapte din sticlă ” are în vedere următoarele aspecte:- Clasificarea defectelor de recoacere după cauze,

- Tipuri de defecte la recoacerea sticlei pentru:

sticla de menaj sticla de ambalaj sticla plană

- Remedierea şi importanţa timpului de remediere a defectelor,

- Importanţa prevenirii apariției defectelor de recoacere.

Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre factorii care

influenţează operaţia de recoacere a produselor de sticlă, să le selectaţi, să le

ordonaţi, să le prelucraţi şi să le organizaţi.

Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea.

Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;

- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- identificarea surselor de informare;

- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;

- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);

- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi

colegi sau altor persoane;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

45

Activitatea 15PROIECT

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre defectele de fabricaţie specifice operaţiei de recoacere a produselor de sticlă.

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre defectele de fabricaţie specifice operaţiei de recoacere a produselor de sticlă.Timp de lucru: două săptămâni

Controlul calităţii produselor din sticlă

- evaluarea;

Activitate individuală

Evaluarea activităţii se va face pe baza unei fişe de evaluare !!

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

46

Realizaţi un proiect cu tema:Controlul calităţii produselor de sticlă decorativă

DocumentareSurse de informare:Vizitaţi o societate comercială cu profil de din oraşul vostru.Agentul economic local unde vă desfăşuraţi orele de instruire practică.Regulamentul de fabricaţie al societăţii comerciale respective.Cărţi de specialitate, manuale, reviste de specialitate.Internet.Probleme de urmărit:Materiile prime folosite (contracte, recepţie, anlize de laborator, destinaţie, ş.a.)Semifabricatele obţinute şi destinaţia lor În funcţie de tipurile de produse, etapele de desfăşurare a fluxului tehnologic şi

controlul interfazic.Controlul final al produselor de sticlă decorativeMetode de control folositeAvantajele şi dezavantajele folosirii metodelor de control existente în cadrul

societăţii respective.CONCLUZII

Timpul recomandat pentru realizarea proiectului – 3 săptămâni. La termenul stabilit discutaţi despre tema studiată. Notaţi concluziile.

ATENŢIE: Proiectul să fie redactat pe calculator.

Activitatea 16PROIECT

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre controlul de fabricaţie specific operaţiiilor de fabricare a produselor de sticlă decorative a produselor de sticlă.

Controlul calităţii produselor din sticlă

Evaluarea activităţii se va face pe baza unei fişe de evaluare !!

Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

Ziua Consemnări

Ziua 1 Instructaj introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi întocmirea Fişei Individuale de Sănătate şi Securitate în Muncă

Prezentarea fluxului tehnologic- generalităţi

Identificarea operaţiilor şi a utilajelor Precizarea materiilor prime, a

caracteristicilor de calitate ale materiei prime şi ale amestecului de materii prime

Precizarea produselor obţinute ,a caracteristicilor de calitate şi utilizările lor

Ziua 2 Identificarea parametrilor tehnologici principali din fluxul tehnologic

Urmărirea parametrilor la tabloul de comandă sau pe fluxul tehnologic

Urmărirea consemnării în foaia de operare a parametrilor tehnologici

Compararea valorilor parametrilor tehnologici înregistraţi cu valorile din regulamentul de funcţionare al instalaţiei

Ziua 3 Identificarea organigramei în instalaţia tehnologică

Identificarea atribuţiilor fiecărui post din Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

47

JURNALUL DE PRACTICĂ

Controlul calităţii produselor din sticlă

organigramă şi deplasarea pe platforma de lucru

Dublarea unui muncitor în activităţile desfăşurate pe durata programului de instruire practică

Ziua 4 Îndeplinirea sarcinilor de lucru specifice meseriei de sticlar pe parcursul programului de instruire practică.

Ziua 5 Autovaluare

1. Precizaţi principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

48

Controlul calităţii produselor din sticlă

PORTOFOLIUL ELEVULUI

Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi cuprinde o selecţie

dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl

reprezintă, care pun în evidentă progresele sale, care permit aprecierea

aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.

Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea.

Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:

- Lista conţinutului acestuia

- Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup:

Rezumate;

Eseuri;

Articole, referate;

Fişe individuale de studiu;

Proiecte

Teste

Chestionare

Fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elevi;

Autoevaluări ale elevului / grupului, alte materiale care reflectă

participarea elevului / grupului la derularea şi soluţionarea temei date.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

49

REŢINE!

Controlul calităţii produselor din sticlă

VI. ORGANIZAREA EVALUĂRII

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul

probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor

competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este

lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce

priveşte dobândirea competenţelor specificate.Pe parcursul modulului se

realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea atingerii

competenţelor se realizează evaluarea sumativă.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă

performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile

definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi

colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe

baza probelor aparţine evaluatorului.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o

activitate (fie ea reală sau simulată). Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev

după ce activitatea a fost încheiată.

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate

răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise

în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost

efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte

contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire

a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi:

a)Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

50

Controlul calităţii produselor din sticlă

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să

producă un răspuns individual.

Exemple:

întrebări de tip adevărat-fals

întrebări afirmativ –logice

întrebări cu răspunsuri multiple

potrivire întrebare-răspuns

întrebări de tip grilă

b)Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns

individual (un

răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să

ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală

contribuţia la discuţie

întrebări cu răspuns scurt

întrebări cu răspuns complex

întrebări cu răspuns restrâns

proiectul

studiul de caz

tema de lucru

exerciţiu practic

fişe de observaţie

fişe tehnologice

fişe de lucru

Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor

corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru

evaluare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

51

Controlul calităţii produselor din sticlă

Jurnalul de practică oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive

şi comportamentale ,dezvoltă o bună disciplină de păstrare a

evidenţelor ,încurajează automotivarea, pot fi aplicate ca bloguri . Furnizează

informaţii utile pentru evaluarea cursului ,inspectarea periodică a lor oferind

oportunităţi de orientare .

Au mai mult succes dacă elevului i se indică o structură de urmat când scriu

într-un jurnal, de exemplu:

dată,

departament,

sarcină etc.,

referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,

interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

52

Controlul calităţii produselor din sticlă

dată,

departament,

sarcină etc.,

referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,

interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii.

Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au

fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de

lucru. Pot fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică,

în măsură semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi

evaluatorul poate asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt,

totuşi, definite prin factorul timp. Alegerea proiectului poate fi dirijată de

evaluator, de obicei oferindu-i elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a

investigării. Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o

problemă practică. Oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă

personală şi de a lucra fără supraveghere atentă

Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale

învăţării

Studiul de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile

de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile

atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este

limitat. Acestea reprezintă o metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor

cognitive, cât şi a celor comportamentale , utilizată individual sau în grupuri mici,

ce poate motiva elevii şi ii poate expune la situaţii dificile, fară a-I implica în

stresul vieţii reale. Studiile de caz dau elevilor ocazia de a practica situaţii cu

care probabil vor avea de-a face în viaţa reală.

Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici

de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,

observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

53

Controlul calităţii produselor din sticlă

extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului, urmărindu-i progresul pe

o perioadă de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt, în general,

definite de profesor. Elevul are însă libertatea de a cuprinde în portofoliu

materialele pe care le consideră necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.

Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul

respectiv, de către profesor, se poate face o apreciere globală a portofoliului. În

aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le comunică

de la început elevilor. Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a

evaluării, portofoliul prezintă următoarele avantaje:

promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea

achiziţiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a

capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;

stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a

temelor şi a mijloacelor de realizare;

evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare;

pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea

lor;

angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale,

economice şi implicaţii în educaţia morală;

deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum";

promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă);

încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau

recunoaşterea unei informaţii;

sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

54

Controlul calităţii produselor din sticlă

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate

metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

FIŞĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE

NR. CRT.

CRITERII DE EVALUARE

ACTIVITĂŢI DE REALIZAT CALIFICATIV

ACORDAT1 Pregătirea locului de

muncă şi a

materialelor necesare

-amenajarea puctului de lucru

-verificarea materialelor necesare

2 -respectarea etapelor

de executare a

lucrării

- verificarea instalaţiei (etanşare,

alimentare şi evacuare )

- supravegherea funcţionării şi urmărirea

parametrilor

3 Calitatea lucrării

executate

- respectarea parametrilor de lucru

- îndeplinirea sarcinilor din fişa de lucru

4 Respectarea

normelor de

securitate şi sănătate

în muncă şi a

situaţiilor de urgenţă

-purtarea echipamentului de protecţie

-respectarea regulilor de igienă

personală şi protecţia muncii specifice

lucrării

5 Competenţe formate -manipularea cu atenţie a materialelor

folosite în executarea lucrării

- executarea corectă a operaţiilor

- citirea parametrilor de lucru

-dezvoltarea spiritului de echipă,

întrajutorare, cooperare în realizarea

sarcinii de lucru

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

55

Controlul calităţii produselor din sticlă

-identificarea şi rezolvarea situaţiilor

problemă

NOTĂ: Maistrul instructor apreciază lucrarea practică pe baza activităţilor

desfăşurate, corelate cu criteriile de evaluare prin calificative după cum

urmează :

- foarte bine –FB

- bine - B

- satisfăcător - S

- nesatisfăcător - NS

Calificativul poate fi convertit în note de la 10 la 4.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

56

Controlul calităţii produselor din sticlă

VII. ANEXE

ANEXA 1CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ ….......................(denumită în continuare

organizator de practică)

reprezentată de Director

Dl/Dna.

Adresa organizatorului de practică:

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..

……………………. (denumită în continuare partener de practică)

reprezentată de (numele şi calitatea)

Dl/Dna…………………………………………….

Adresa partenerului de practică:

………………………………………………………………………………………………

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

57

Controlul calităţii produselor din sticlă

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008- 26 iunie 2009

Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de

pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului

de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev .....................................................................................(denumit în continuare

practicant)………………………………………………………

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar

…………..

calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii

competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a

prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire

profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004.

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise

în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al

unităţii de învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,

cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007

- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă X

- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European

- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

58

Controlul calităţii produselor din sticlă

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-

l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care

practicantul are statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie,

gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire

practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca

urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr.

346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente

de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la

accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul

deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul

cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002

modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la

volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

59

Controlul calităţii produselor din sticlă

obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi

funcţionare al unităţii de învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul

întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi

rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în

prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul)

este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în

muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte

de începerea stagiului de practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz,

informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau

clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după

terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat

dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică,

parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în

muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare

pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea

sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din

Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru

comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art.

174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

60

Controlul calităţii produselor din sticlă

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la

serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din

Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli

interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii

de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de

responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare.

Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de

această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor

profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces

verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din

legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1

şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii

civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a

suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata

îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art.

269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor

de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către

partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

61

Controlul calităţii produselor din sticlă

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu

angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,

directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide

întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea

prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc.

(partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu

planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul

didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc

tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de

pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi

programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă,

acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică: Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea

partenerului de practică):

Dl/Dna …………………………………………...

Funcţia …………………………………...............

Tel: …………………… Fax:…………………… Email:

…………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică

din partea organizatorului de practică:

Dl/Dna

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

62

Controlul calităţii produselor din sticlă

Funcţia: maistru instructor

Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email:

………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor

evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare.

Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi

comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea

întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,

respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice,

etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică,

evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei

de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic

responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va

prezenta un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire

- competenţe exersate

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director Unitate de învăţământ

Reprezentant Întreprindere, instituţie,

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

63

Controlul calităţii produselor din sticlă

(Organizator de practică) societate comercială,etc

(Partener de practică)Numele şi

prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

ANEXA 2 Anexa pedagogică a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi

tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice : .... saptamani

2. Calendarul pregătirii : conform graficului anexat3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire

practică în cazul timpului de lucru parţial): conform graficului anexat4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de

cea indicată în Convenţie):adresa este aceeasi cu cea indicata in conventie5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează

următoarele locaţii:elevii nu se deplaseaza in afara locului de practica6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:echipament de protectie,instructaj de protectie a muncii7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită

de elev la şcoală şi în întreprindere: în complementaritate cu modulul „ - Igiena si securitatea muncii si Organizarea locului de munca clasa -’’ , unde elevii

vor efectua instruirea practică .

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

64

Controlul calităţii produselor din sticlă

pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică :

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –

organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:

Planifica,organizeaza si supravegheaza desfasurarea pregatirii practice

Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare

Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant

10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor

profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de

practică:

Are obligatia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sanatate in munca in conformitate cu legislatia in vigoare

Va lua masurile necesare pentru securitatea si sanatatea in munca a practicantilor,asa dupa cum acestea sunt definite in particular prin art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q si r,din Legea nr 319/2006 securitatii si sanatatii in munca,precum si pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)

Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare

Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

65

Controlul calităţii produselor din sticlă

12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe

perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire

profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.200413.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe

perioada stagiului de pregătire practică:

Evaluare initiala a competentelor dobandite in clasa (anul scolar) anterioara pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe practice

Evaluare pe parcurs pe baza unor fise individuale de observatie

Evaluare finala pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe practice

Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrari efectuate pe perioada stagiului de pregatire practica

In complementaritate cu modulul „- Igiena si securitatea muncii si Organizarea locului de munca - ” , elevii vor efectua

partea practica a unui proiect a carui parte scrisa si parte desenata vor fi

efectuate la clasa

Cadru didactic Tutore Practicant

Data

Semnătura

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

66

Controlul calităţii produselor din sticlă

Anexa 3Fişă de evaluare folosită la susţinerea proiectului

Durata prezentării Modul de prezentare- general □- pe secvenţe □- în detaliu □

Respectarea scopului proiectului 1 2 3 Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □

Convingerea auditoriului despreveridicitatea informaţiilor □ □ □

Exprimare clară □ □ □ Reţinerea atenţiei celor din jur □ □ □ Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □ Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui depractică_________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

67

Controlul calităţii produselor din sticlă

VIII. Bibliografie

1. M.E.C. Planurile cadru , Standarde de Pregătire Profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro

2. Baltă P. Tehnologia sticlei Editura tehnică ,1984

3. Dinescu A. Tehnologia materialelor de Editura didactică şi Băjău G. construcţii pedagogică ,1998

4. Dinescu A. Tehnologia materialelor de Editura didactică şi Popescu G. construcţii pedagogică ,1983

5. Barna S., Utilajul şi tehnologia fabricării Editura didactică şi Cerchez M. şi prelucrării sticlei pedagogică , 1982 Constantin S. Fara M. 6. www.google.ro- imagini sticlă7. www.altavista.com8. www.materiale

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

68