Control Financiar

182
1 ULBS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Conf. univ. dr. Cornel Nicolae Jucan CONTROL FINANCIAR Suport de curs pentru ID – pentru Anul III CIG 2011-2012

Transcript of Control Financiar

Page 1: Control Financiar

1

ULBS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Conf. univ. dr. Cornel Nicolae Jucan

CONTROL FINANCIAR – Suport de curs pentru ID – pentru Anul III CIG

2011-2012

Page 2: Control Financiar

2

CUPRINS Capitolul 1. NOłIUNI PRELIMINARII REFERITOARE LA CONTROLUL ECONOMICO - FINANCIAR ŞI EXPERTIZA CONTABILĂ pag. 4 1.1. Controlul economico-financiar pag. 5 1.2. Caracteristicile controlului economic – financiar pag. 6 Capitolul 2. TIPOLOGIA CONTROLULUI ECONOMIC ŞI FINANCIAR pag. 8 2.1. Clasificarea controlului după criteriul resurselor şi activităŃilor controlate pag. 8 2.2. Clasificarea controlului după orizontul de timp vizat pag. 8 2.3. Clasificarea controlului după baza de referinŃă pag. 9 2.4. Clasificarea controlului după obiectivele finale urmărite pag. 11 2.4.1. Analiza – diagnostic pag. 11 2.4.1.1.Indicatorii de performanŃă ai firmelor pag. 12 2.4.2. Controlul de gestiune pag. 17 2.5. Clasificarea controlului după modul de cuprindere a obiectivelor pag. 18 2.6. Clasificarea controlului după scopul urmărit pag. 19 2.7. Clasificarea controlului după apartenenŃa organelor de control pag. 19 2.8. Clasificarea controlului după executanŃi pag. 20 2.9. Clasificarea controlului după modul de execuŃie pag. 21 2.10. Clasificarea controlului după baza normativă pag. 21 2.11. Clasificarea controlului după interesul firmei pag. 22 2.12. Clasificarea controlului după orientarea sa pag. 22 2.13. Tipologia formelor de control economic şi financiar pag. 22 Capitolul 3. STRATEGIA DE CONTROL ŞI GESTIUNEA ECONOMICO – FINANCIARĂ A FIRMEI pag. 25 3.1. Probleme în care sunt implicate strategiile de control pag. 25 3.2. Raportul între strategii şi bugete pag. 27 3.3. Stabilirea cadrului organizatoric de funcŃionare şi dezvoltare a firmei pag. 28 3.4. Obiectivele strategice pe termen scurt pag. 30 3.5. Obiectivele strategice pe termen mediu pag. 33 3.6. Obiectivele strategice pe termen lung pag. 33 Capitolul 4. CONTROLUL INTERN, SISTEM UNITAR DE STĂPÂNIRE ŞI APĂRARE A FIRMEI CA REFLEXIE A COMPLEXITĂłII MEDIULUI ÎN CARE FUNCłIONEAZĂ pag. 35 4.1. DefiniŃii ale controlului intern pag. 35 4.2. Sfera de cuprindere şi atribuŃiile controlului intern pag. 36 4.3. Tipuri de control intern pag. 38 4.4. Problematica de ansamblu a controlului intern în accepŃiunea modernă a practicilor internaŃionale pag. 38 Capitolul 5. ESENłA ŞI PARTICULARITĂłILE CONTROLULUI DE GESTIUNE pag. 41 5.1. Scurtă caracterizare a controlului de gestiune pag. 41

Page 3: Control Financiar

3

5.2. Sursele de informare utilizate de controlul de gestiune pag. 42 5.3. Sistemul bugetar al firmei, instrument al controlului de gestiune pag. 43 5.4. InteracŃiunea controlului de gestiune cu celelalte forme de control intern pag. 45 5.5. Valorificarea constatărilor controlului financiar de gestiune pag. 46 Capitolul 6. CONTROLUL FINANCIAR DE STAT pag. 48 6.1. Tipurle de control fiscal pag. 48 6.2. Programarea şi organizarea activităŃii de control fiscal pag. 49 6.3. Exercitarea controlului financiar de către structurile specializate ale Ministerului FinanŃelor Publice pag. 54 6.4. Organizarea şi desfăşurarea acŃiunilor de control financiar operativ şi inopinat al Gărzii Financiare pag. 85 6.4.1. Garda Financiară – InstituŃie publică de control financiar specializat al statului pag. 85 6.4.2. Oragnizarea şi desfăşurarea acŃiunilor de control financiar operativ şi inopinat al Gărzii Financiare pag. 88 6.5. Valorificarea constatărilor controlului financiar de stat pag. 99 Capitolul 7. FINALIZAREA ACłIUNILOR DE CONTROL FINANCIAR pag. 103 7.1. Finalizarea acŃiunilor de control financiar pag. 103 7.1.1. Răspunderea disciplinară pag. 104 7.1.2. Răspunderea contravenŃională pag. 106 7.1.3. Răspunderea materială pag. 108 7.1.4. Răspunderea penală pag. 111 7.2. EficienŃa activităŃii de control financiar pag. 114 7.2.1. Metode de determinare a eficienŃei cantitative a controlului financiar pag. 115 Capitolul 8. CONTROLUL FINANCIAR SUPREM ÎN STATUL DE DREPT pag. 117 8.1. Locul şi rolul instituŃiilor supreme de control financiar pag. 118 8.1.1. Conceptul de Curte de Conturi pag. 118 8.2. Tipologia CurŃilor de Conturi pag. 119 8.3. Activitatea de control şi jurisdicŃie a CurŃii de Conturi a României pag. 121 8.3.1. Obiectivele controlului preventiv pag. 121 8.3.2. Obiectivele controlului ulterior pag. 123 8.3.3. Controlul extern (parlamentar) pag. 126 8.4. Valorificarea constatărilor efectuate pe calea Rapoartelor Publice pag. 128 8.5. Specificitatea valorificării constatărilor CurŃii de Conturi a României pag. 130 8.6. Descărcarea de gestiune pag. 133 8.7. Răspunderea juridică delictuală pag. 135 Capitolul 9. Teste grilă pag. 142 BIBLIOGRAFIE pag. 189

Page 4: Control Financiar

4

Capitolul 1. NOłIUNI PRELIMINARII REFERITOARE LA CONTROLUL ECONOMICO - FINANCIAR ŞI EXPERTIZA CONTABILĂ

OBIECTIVE: Definirea, rolul şi principiile generale ale controlului economic-financiar

Rezumat După percepŃiunea generală a specialiştilor, controlul reprezintă activitatea

specific umană de verificare şi analiză permanentă, periodică sau inopinată a unor procese, fenomene, operaŃii, informaŃii rezultate dintr-un domeniu sau sector oarecare, în scopul preîntâmpinării şi lichidării eventualelor abateri şi neajunsuri.El este pus în situaŃia de a emite judecăŃi de valoare sau de conformitate, interpretând stările de lucruri sau realităŃile constatate printr-o raportare continuă a acestora la obiectivele de atins, normele fixate anticipat sau regulile de desfăşurare prestabilite. În acest context, controlul face posibilă determinarea abaterilor înregistrate, stabilind semnificaŃia şi implicaŃiile lor, cauzele care le-au generat şi măsurile ce se impun pentru evitarea repetării lor în viitor1.

În domeniul economic, controlul cuprinde trei laturi esenŃiale ale activităŃilor ce se desfăşoară în unităŃile comerciale, respectiv latura tehnică sau profesională, latura economică şi latura financiară.

Controlul tehnic se exercită de cadre specializate, având în vedere, în principal, aspectele tehnologice ale proceselor de producŃie şi de circulaŃie, proprietăŃile fizice şi chimice ale bunurilor şi caracteristicile sau parametrii mijloacelor care participă la desfăşurarea activităŃilor din obiectul statutar al firmelor. Ca să exemplificăm, putem enumera recepŃia materiilor prime şi materialelor, utilajelor sau mărfurilor aprovizionate, obŃinerea de produse şi semifabricate din producŃia proprie, finisarea şi terminarea operaŃiunilor, proceselor tehnologice şi lucrări sau faze ale acestora.

Mai pot fi asimilate acestui tip de control urmărirea realizării proiectelor şi documentaŃiilor de execuŃie, asistenŃa tehnică de specialitate pe faze de producŃie, controlul profesional al activităŃii didactice, medicale, etc.

Controlul economic urmăreşte, în principal, modul de gospodărire şi utilizare a resurselor umane şi materiale, realizarea integrală şi la termene a obiectivelor propuse în activitatea de producŃie şi de gestiune a firmelor.

La acest nivel – microeconomic – controlul urmăreşte utilizarea completă şi raŃională a capitalului, atât sub aspect tehnic, cât şi organizarea şi productivitatea muncii, nivelul şi structura costurilor, gradul de specializare şi de cooperare a departamentelor şi structurilor funcŃionale, respectarea raporturilor şi angajamentelor economice, precum şi a disciplinei contractuale.

1 I.Florea, R.Florea-“Controlul economico-financiar”C.E.C.A.R, Buc. 2000,p.9

Page 5: Control Financiar

5

La nivel macroeconomic, un asemenea control vizează îndeplinirea programelor naŃionale sau regionale de dezvoltare economico – socială, precum şi respectarea proporŃiilor, nivelurilor, ritmurilor de dezvoltare a diferitelor ramuri şi subramuri ale economiei, în cadrul politicii de stabilizare economică structurată.

Controlul financiar acŃionează în sfera relaŃiilor financiare, fiscale şi de credit, urmărind, în principal, aspecte legate de constituirea şi utilizarea fondurilor la toate nivelurile economiei naŃionale, în condiŃii de asigurare a unei eficienŃe maxime.

La nivelul firmelor, controlul financiar urmăreşte, în principal, elaborarea bugetelor, în special modul de realizare a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi execuŃia acestora; rentabilizarea tuturor activităŃilor, produselor, serviciilor şi sectoarelor de activitate; sporirea acumulărilor băneşti şi asigurarea capacităŃii de plată; creşterea resurselor proprii de finanŃare, integritatea patrimoniului, prevenirea, descoperirea şi recuperarea pagubelor suferite; lichidarea cheltuielilor supradimensionate şi neeconomicoase, stoparea risipei, respectarea disciplinei financiare şi fiscale.

În acelaşi timp, controlul financiar, nelimitându-se numai la perimetrul firmei, vizează în mare măsură aspecte legate de relaŃiile financiare ale societăŃilor comerciale cu exteriorul, cu mediul economic, administrativ şi social în care acestea îşi desfăşoară activitatea, incluzând aici obligaŃiile financiare şi fiscale ale tuturor întreprinderilor şi instituŃiilor, raporturile lor cu organismele de asigurare şi protecŃie socială, subvenŃiile şi ajutoarele primite de la stat, relaŃiile de creditare şi operaŃiunile efectuate prin bănci.

Controlul financiar se realizează cu ajutorul indicatorilor valorici de către organe proprii ale societăŃilor comerciale, instituŃiilor şi mai ales prin intermediul organelor specializate aparŃinând statului sau altor organisme publice.

Între controlul financiar şi cel economic există apropieri şi întrepătrunderi, după mulŃi specialişti, controlul financiar fiind considerat chiar o formă sau varietate a controlului economic limitat la sfera raporturilor financiare şi de credit.

1.1. Controlul economico-financiar ConsideraŃiile mai înainte prezentate conduc uşor la ideea că, în România,

se exercită de fapt şi de drept, un control economico – financiar, care cumulează atât prerogativele controlului economic, cât şi pe cele ale controlului financiar, sfera de cuprindere a acestuia depăşind adesea perimetrul mişcărilor de valori şi al relaŃiilor economice exprimate în bani, multe din acŃiunile de control vizând aspecte tehnico – economice, sociale sau administrative, precum şi raporturile economico – juridice de orice tip2.

Ceea ce merită subliniat, este faptul că, sub aspect teoretic, controlul economic – financiar este reprezentat prin funcŃia de control a finanŃelor, 2 I.Florea, R.Florea – op.cit.,p.17

Page 6: Control Financiar

6

respectiv prin funcŃiile de control gestionar şi informaŃional ale contabilităŃii, iar din punct de vedere practic – aplicativ, acesta are ca domeniu de manifestare perimetrul larg al economiei naŃionale, viaŃa economică în ansamblu, trecută prin prisma corectitudinii şi eficienŃei, atât din perspectiva gospodăririi, utilizării sau cheltuirii resurselor, al onorării obligaŃiilor faŃă de societate, reprezentată prin Stat, cât şi prin prisma comunicării şi raportării informaŃiilor financiar – contabile şi a sistemelor de calcul electronice.

1.2. Caracteristicile controlului economic – financiar

Principala caracteristică a controlului, ca de altfel a actului managerial în general, este prevederea, caracterul sau preventiv3. În orice strategie managerială, trebuie să se prevadă şi modalitatea de control a respectării drumului ales, iar în strategia de control trebuie să se prevadă formele, metodele şi mijloacele de control prin care se asigură acest deziderat. Oricum ar fi privite lucrurile, anticiparea fenomenelor perturbatorii şi luarea din timp a măsurilor prin care să li se contracareze sau limiteze efectele, Ńine, nemijlocit şi asigură eficienŃa actului managerial.

În această concepŃie, controlul îmbracă permanent un caracter constructiv şi dinamizator, cu următoarele valenŃe:

- factor de securitate - factor de autoritate - instrument de previziune - instrument de promovare a valorilor şi competenŃelor.

Aşa cum arată unul dintre specialiştii cei mai autorizaŃi în domeniu, controlul trebuie să se comporte şi să aibă caracterul activităŃii unui turn de control în aviaŃie, care fixează (prin prevedere, organizare, coordonare, comandă şi control) coordonatele de zbor, iar dacă avionul le respectă, piloŃii nici nu simt că în spatele lor se află turnul de control; dacă însă se abat de la coordonate, intervenŃia turnului este promptă, fermă şi salvatoare4.

Pentru a se respecta cerinŃele de mai sus, controlul economic şi financiar trebuie să îndeplinească următorii parametrii calitativi:

- să fie analitic şi sintetic - să fie pertinent şi coerent - să fie independent şi competent - să fie constructiv şi educativ - să aibă caracter preventiv şi prospectiv - să fie eficient - să fie strategic, respectiv să privească la trecut, dar să promoveze

soluŃii pentru viitor.

3 I.Bogdan –“Strategii de control”,Ed. Nemira, Bucureşti 1995,p.12-14 4 I. Bogdan – op.cit.,p.13

Page 7: Control Financiar

7

* * *

Aşa cum orice strategie economică are drept punct final obŃinerea unui spor de profit, pe termen lung şi strategiile de control economic şi financiar trebuie să asigure şi să aibă aceeaşi finalitate. Efectele controlului fiind multiple, esenŃialul constă în aceea că el trebuie să contribuie la funcŃionarea mai bună a sistemului economic, în întreg ansamblul său şi să conducă la maximizarea de durată a indicatorilor de performanŃă ai acestuia, în condiŃiile menŃinerii şi extinderii pieŃii.

Controlul trebuie să fie ştiinŃă, conştiinŃă şi independenŃă, prin el putându-se detensiona presiunea concurenŃei, limitarea incertitudinii şi riscului şi maximizarea profitului, zonele cele mai fierbinŃi cu care se confruntă managerii firmelor în economia de piaŃă5. CUVINTE CHEIE Act managerial Buget Costuri Control Disciplină EficienŃă Efcacitate Economicitate Interes Legalitate Necesitate Obligativitate Oportunitate Organizare Realitate Structură Strategie Întrebări recapitulative: - Care este rolul controlului? - Care sunt caracteristicile principale ale controlului economic? Ex! - Dar cele ale controlului financiar?

5 I.Bogdan – op.cit.p.14

Page 8: Control Financiar

8

Capitolul 2. TIPOLOGIA CONTROLULUI ECONOMIC ŞI FINANCIAR Obiective: Criterii de clasificare şi tipuri de control Rezumat: Tipologia controlului economic şi financiar este deosebit de complexă, cu tendinŃe de extindere, ca reflex al intereselor firmelor. Redăm în continuare unele criterii de clasificare şi tipurile de control aparŃinând grupelor respective.

2.1. Clasificarea controlului după criteriul resurselor şi activităŃilor controlate6.

- Control economic - Control financiar

Schema 1. Clasificarea controlului după criteriul resurselor şi activităŃilor supuse controlului

Controlul economic vizează toate resursele firmei (resurse tehnice, materiale, financiare, valutare şi umane), precum şi toate activităŃile care concură la realizarea obiectului firmei şi la dimensionarea profitului acesteia. Are ca menire esenŃială asigurarea concordanŃei între obiectivele firmei şi resursele ei potenŃiale şi profitabile, precum şi între modul în care se desfăşoară activităŃile economice în cadrul firmei şi cerinŃele obŃinerii profitului scontat. Controlul financiar este o componentă a controlului economic şi vizează modul de asigurare, distribuire şi utilizare a resurselor financiare, activităŃile prin care acestea se realizează, precum şi cele referitoare la evidenŃa şi mişcarea patrimoniului firmei. Controlul asigură apelarea la sursele financiare cele mai profitabile pentru etapa respectivă, repartizarea lor la activităŃile, produsele şi serviciile cele mai profitabile pentru firmă şi utilizarea în concordanŃă cu programele stabilite.

2.2. Clasificarea controlului după orizontul de timp vizat7 - Control prospectiv

- control strategic - control preventiv

6 Clasificarea controlului după natura resurselor şi activităŃilor controlate este de fond, de substanŃă,de bază în conceperea,organizarea şi funcŃionarea controlului. Tipologia controalelor care intră în această grupă este redată în schema 1. 7 Orizontul de timp vizat prin acŃiunile de control,în contextul creşterii ponderii activităŃilor prospective,în ansamblul preocupărilor manageriale, are importanŃă deosebită. Potrivit acestui criteriu se disting tipurile de control din schema 2.

Page 9: Control Financiar

9

- Control concomitent (operativ-curent) - Control postfaptic (ulterior)

Schema 2. Clasificarea controlului după orizontul de timp la care se referă Controlul prospectiv este acela care are ca obiect verificarea concordanŃei dintre obiectele strategice ale firmei, resursele potenŃiale, profitul scontat şi cadrul legal. Are ca scop să asigure concordanŃa obiectivelor cu resursele, însă în raport cu perioada de timp avută în vedere şi cu posibilităŃile reale (ştiinŃifice, tehnice, tehnologice, organizatorice, inovaŃionale, etc.) pe care firma le poate dezvolta şi valorifica la timpul respectiv. În cadrul controlului prospectiv, controlul strategic asigură concordanŃă între obiectivele strategice ale firmei şi resursele potenŃiale în cadrul legal previzibil pentru perioada în care obiectivele vor fi puse în practică. Controlul preventiv verifică, în primul rând, concordanŃa între acŃiunile supuse acestei forme de control şi legislaŃia în vigoare şi, în limita posibilităŃilor, eficienŃa şi oportunitatea acestora, având ca scop esenŃial prevenirea, sub orice formă, a irosirii resurselor financiare. Controlul concomitent se exercită o dată cu derularea operaŃiilor supuse controlului,în scopul asigurării concordanŃei între acŃiunile care se realizează şi parametrii planificaŃi pentru perioada respectivă, în scopul semnalării către manageri a abaterilor, pe cât posibil, înainte de a se produce, pentru prevenirea acŃiunilor ineficiente şi pentru perfecŃionarea continuă a activităŃii firmei. Controlul postfaptic (ulterior) vizează activitatea din perioadele de gestiune încheiate sau activităŃi şi operaŃii economico – financiare terminate şi are ca scop constatarea abaterilor de la program sau de la legislaŃia în vigoare, recuperarea pagubelor şi iniŃierea de măsuri pentru reglarea şi perfecŃionarea activităŃii firmei.

2.3. Clasificarea controlului după baza de referinŃă8 - Controlul conceperii strategiilor şi programelor firmei - Controlul execuŃiei strategiilor şi programelor firmei Schema 3. Clasificarea controlului după baza de referinŃă

Alegerea bazei de referinŃă a controlului reprezintă unul dintre obiectivele de maximă importanŃă în managementul de control,în managementul general al firmei, întrucât prin această opŃiune se crează cadrul organizatoric pentru înfăptuirea strategiilor şi programele firmei. Or, unde se concretizează cel mai expresiv interesele firmei (ale acŃionarilor, ale salariaŃilor şi managerilor) decât în strategiile şi programele firmei. Mai mult, calitatea şi eficienŃa activităŃii firmei

8 Prin baza de referinŃă avem în vedere două mari tronsoane ale managementului firmei:elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor firmei şi controlul transpunerii acestora în practică. Potrivit acestui criteriu, tipologia controlului este redată în schema 3.

Page 10: Control Financiar

10

depind, nemijlocit, de calitatea strategiilor şi programelor firmei şi de rigurozitatea cu care acestea sunt transpuse în practică.

Calitatea strategiilor şi programelor firmei este dată de gradul în care acestea încorporează nivelul ştiinŃific, tehnic, tehnologic şi organizatoric, posibile de asimilat în fiecare etapă.

În ce se materializează toate aceste performanŃe? În nivelul costurilor de producŃie şi în rata profitului.

Nivelul costurilor la care ne referim nu poate fi unul declarat, ci trebuie să fie calculat şi demonstrat. Cum anume? Prin proiectarea costurilor standard (ideale, normale, reale).

Costul ideal reprezintă nivelul şi structura costurilor de producŃie care rezultă din aplicarea celor mai recente realizări ale ştiinŃei şi tehnicii, adică ştacheta cea mai ridicată către care pot fi orientate performanŃele firmei. Un asemenea cost nu poate rezulta decât din două activităŃi riguros concepute, organizate şi derulate:

- o activitate de studii şi cercetare - o activitate de control a încorporării în aceste standarde a soluŃiilor,

mijloacelor şi procedurilor de vârf în etapa pentru care ele sunt concepute.

Fără astfel de standarde şi proceduri de control, orice strategie şi program de dezvoltare a firmei sunt clădite pe nisip, pe dorinŃe doar declarate, nefiind fundamentate. De asemenea, eforturile financiare (şi pe alte planuri) făcute, sunt hazardate şi, evident, rezultatele finale sunt încărcate de un grad înalt de risc, de periculozitate.

Aproximativ în acelaşi mod se pun problemele referitoare la conceperea şi utilizarea standardelor de costuri normale şi reale.

Costurile standard normale sunt cele care se construiesc pe baza realizărilor ştiinŃei şi tehnicii deja aplicate de către firme similare, la realizarea produselor şi serviciilor similare. Costurile reale sunt cele concepute pe posibilităŃile reale ale firmei, adică pe condiŃiile sale concrete, curăŃate de erorile, de efectul deficienŃelor manifestate în activitatea încheiată.

Evident, un asemenea concept de construire a strategiilor şi programelor de dezvoltare a firmelor, a cărui implementare nu solicită decât investiŃii de inteligenŃă, implicare şi rigoare organizatorică, impune o bază de date (cu realizări ale ştiinŃei şi tehnicii şi cu realizări ale firmelor similare), adecvată şi actualizată şi un control ferm al utilizării ei. Toate aceste exigenŃe pot fi atinse numai dacă este conceput şi funcŃionează controlul modului în care s-au construit strategiile şi programele de dezvoltare ale firmei, control care, credem că este clar, nu poate fi realizat decât de către specialişti de înaltă clasă.

Controlul executării strategiilor şi programelor firmei este, iarăşi, o necesitate reală. Este un nonsens să se facă eforturi umane, financiare şi materiale pentru a construi asemenea strategii şi programe, dacă nu funcŃionează un control adecvat al îndeplinirii lor.

Page 11: Control Financiar

11

Apreciem controlul calităŃii strategiilor şi programelor elaborate de către firme şi controlul îndeplinirii acestora, ca reprezentând, practic, cea mai concretă şi eficientă materializare a funcŃiei de control a actului managerial în cadrul firmelor.

2.4. Clasificarea controlului după obiectivele finale urmărite9

- analiza – diagnostic - controlul de gestiune

Schema 4. Clasificarea controlului după obiectivele urmărite Dacă se abordează controlul sub aspectul obiectivelor finale globale

urmărite, împărŃirea lui în cele două categorii din schemă: analiza – diagnostic şi controlul de gestiune sunt absolut indispensabile.

2.4.1. Analiza – diagnostic.

Analiza – diagnostic este practic un control economic care trebuie să se

desfăşoare cu caracter permanent în cadrul firmelor. Managerii trebuie să ştie în permanenŃă ce s-a realizat, de ce s-a realizat numai nivelul, structura şi calitatea respectivă a rezultatelor ( factorii, influenŃele, tendinŃele, cauzele) şi ce trebuie făcut pentru a elimina sau restrânge influenŃa factorilor perturbatori şi pentru a extinde influenŃa factorilor care au marcat pozitiv rezultatele firmei. De asemenea, trebuie să ştie care sunt factorii care se menŃin, care vor dispare, care îşi vor modifica influenŃa şi în ce sens şi factorii care vor apare în viitor. Fără aceste cunoştinŃe orice pretenŃie de management ştiinŃific şi cu eficienŃă practică este fără nici o acoperire. Or, toate acestea sunt realizabile prin analiza – diagnostic a activităŃii firmei. Dar, pentru satisfacerea dezideratului arătat, această formă de control economic, trebuie bine concepută, structurată şi aşezată la locul cuvenit în structura şi funcŃionarea firmelor. Ea, deci nu este o formă de control de conjunctură, ci o activitate permanentă, care trebuie realizată de către cei mai buni specialişti ai firmei. Din ea îşi trage o parte importantă din substanŃa strategiilor şi programelor de dezvoltare ale firmelor.

În demersurile lor de dezvoltare şi perfecŃionare, firmele se confruntă cu o criză cronică de resurse financiare.

Ori, la ceea ce ne referim noi până aici (şi la ce vom face referiri în continuare) nu impun astfel de fonduri, ci numai ordine în concepŃie, organizare şi control, iar rezultatele sunt, cu certitudine pe măsura aşteptărilor.

SpaŃiul nu ne permite să intrăm în detalii referitoare la posibilitatea încorporării în strategiile şi programele de dezvoltare şi cele de control ale firmelor, a unor asemenea acŃiuni şi activităŃi, care stau la îndemâna oricui şi nu costă.

9 Ne referim la două obiective: control de fond al firmei şi control de gestiune-schema 4.

Page 12: Control Financiar

12

Nu încape îndoială, că orice control trebuie să aşeze activităŃile în primul rând, în perimetrul legii şi apoi în cel al eficienŃei. În ceea ce priveşte încadrarea în lege, problemele conceptuale, teoretice nu sint complicate. Mai dificilă este, însă, ancorarea realităŃilor în perimetrul eficienŃei potenŃionale. În acest sens, ne exprimăm părerea că trebuie definit, cât mai bine posibil, un sistem coerent de indicatori de performanŃă ai firmelor, care să fie utilizat şi la construcŃia strategiilor şi programelor de dezvoltare şi la cele de control. Redăm mai jos o gamă destul de largă de indicatori de performanŃă (care pot fi comparaŃi cu prevederile din lucrări teoretice, din studii ale institutelor de cercetare, cu realizările unor firme performante din Ńară şi străinătate, etc.).

2.4.1.1. Indicatorii de performanŃă ai firmelor

Conturarea, cât mai completă, a indicatorilor de performanŃă ai firmelor,

după opinia noastră, este abecedarul în managementul firmei şi, firesc, în strategiile de control.

Orice strategie, politică, program, activitate, acŃiune, mai cu seamă cele de natură economică trebuie să aibă parametrii de referinŃă care, practic sunt indicatorii de performanŃă la care ne referim. Utilitatea lor în construcŃia strategiilor, inclusiv în strategiile de perfecŃionarea activităŃii de control, este o certitudine.

Gruparea indicatorilor de performanŃă ai firmelor. Un început lăudabil soluŃionarea acestei probleme o face un reputat specialist, care grupează indicatorii astfel10:

10 D.Mărgulescu- “Analiza economico-financiară a societăŃilor comerciale” Ed. Tribuna Economică, Buc.1994

Page 13: Control Financiar

13

Grupa de indicatori Subgrupa de indicatori - Indicatori ai potenŃialului de producŃie -Indicatorii capacităŃii de producŃie

(fizici,valorici, pe utilaje,produse) -Indicatori ai activelor corporale şi necorporale -Indicatori ai activelor circulante (volum,structură) -Indicatori ai potenŃialului uman (număr,structură, calificare,vârstă) -Indicatori ai capacităŃii de cercetare

- Indicatori ai potenŃialului financiar -Capitaluri -Patrimoniu (dimensiune, structură, sursă de formare) -Fondul de rulment (net, propriu,străin) -Lichiditatea generală şi parŃială -Trezoreria -Autonomia financiară

-Indicatori ai rezultatelor financiare -Cifra de afaceri -Valoarea adăugată -Profit

-Indicatori ai eficienŃei potenŃialului tehnico-economic

-Rata de eficienŃă a mijloacelor fixe (cifra de afaceri, valoarea adăugată, profit la 1000 lei fonduri fixe) -Rata de eficienŃă a activelor circulante (cifra de afaceri, valoarea adăugată, profitul la 1000 lei active circulante) -Viteza de rotaŃie -Productivitatea muncii -Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri -Rata rentabilităŃii

Schema 5. Criteriile generale de clasificare a indicatorilor de performanŃă ai firmelor

Page 14: Control Financiar

14

Indicatorii privind performanŃele economice ale firmei. 1. Ponderea investiŃiilor în cifra de afaceri = InvestiŃii / Cifra de afaceri X 100

Un procent ridicat indică o firmă solidă, de perspectivă. 2. PotenŃialul de dezvoltare al firmei = Prelevări pentru investiŃii din profit +

Amortizarea/Capital total X 100 3. Rata capacităŃii de finanŃare a investiŃiilor = InvestiŃii/AutofinanŃare X 100 4. Rata creşterii capitalului propriu = Profit destinat creşterii capitalului/

Capitalul total X 100 5. Indicatorii de eficienŃă ai exportului

- cursul de revenire = PICE/PE (preŃul intern complet de export-lei) / (preŃul extern – în valută) Situarea lui sub nivelul cursului bancar, reflectă un export eficient

- aportul valutar = E – I (volumul în valută încasat la export – volumul în valută al importurilor)

Cu cât este mai ridicat, cu atât firma este mai puŃin dependentă de importuri, de parteneri străini

6. Productivitatea muncii = ProducŃie sau cifra de afaceri / Număr personal O productivitate a muncii ridicată înseamnă competitivitate, eficienŃă,

perspective de afirmare. 7. Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri = Cheltuieli / Cifra de afaceri X1000 Cu cât nivelul este mai redus, cu atât firma este mai profitabilă. 8. Profit la 1000 lei cifra de afaceri = Profit / Cifra de afaceri X 1000 Cu cât nivelul este mai redus, cu atât firma este mai profitabilă. 9. Gradul de înzestrare tehnică = Capitalul fix / Nr. de personal Cu cât nivelul este mai ridicat, cu atât firma este mai modernă (mijloace fixe

moderne şi utilizate eficient) 10. ProducŃie la 1000 lei capital constant = ProducŃie / Capital constant X 1000 Un nivel ridicat indică o utilizare bună a capacităŃii de producŃie 11. ProducŃie la 1000 lei capital circulant = ProducŃie / Capital circulant X 1000 Un nivel ridicat indică o utilizare bună a resurselor financiare 12. ProducŃie la 1000 lei capital total = ProducŃie / Capital total X 1000 Un nivel ridicat indică o utilizare bună la ansamblul resurselor 13. Profit la 1000 lei capital constant = Profit brut / Capital constant X 1000 Reflectă profitabilitatea utilizării capacităŃii de producŃie 14. Profit la 1000 lei capital circulant = Profit brut / Capital circulant X 1000 Reflectă profitabilitatea resurselor financiare 15. Profit la 1000lei salariu = Profit brut / Salarii X 1000 16. Profit la 1000 lei capital total = Profit brut / Capital total X 1000 Reflectă profitabilitatea de ansamblu a firmei 17. Gradul de valorificare a materiilor prime = Greutatea netă a produselor /

Greutatea totală a materiilor prime X 100 sau Ponderea materiilor prime în totalul producŃiei = Valoarea materiilor prime /

Volumul producŃiei X 100

Page 15: Control Financiar

15

Cu cât au nivele mai ridicate, cu atât mai eficient şi deplin sunt utilizate şi valorificate materiile prime.

18. Gradul de utilizare a capitalului constant = Capitalul constant activ/ Capitalul constant total X 100

19. Ponderea producŃiei pe clase de calitate = ProducŃia de clasa I-a/ Total producŃie x 100

20. Ponderea producŃiei la export = ProducŃie exportată / ProducŃie totală X 100 21. Ponderea importurilor = Volumul importurilor / Volumul achiziŃiilor (inclusiv

pentru investiŃii) X 100 22. Coeficientul de capitalizare bursieră = Cursul bursier al acŃiunii / Profitul pe

acŃiune sau Rata randamentului titlurilor financiare = Dividende / Cursul acŃiunii. Indicatori privind gradul de autonomie financiară a firmei 1. Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri = Capitalul împrumutat /

Cifra de afaceri X 100 Un nivel scăzut reflectă un grad ridicat al autofinanŃării.

2. Rata autonomiei financiare = Capital propriu / Capital total X 100 Sau = Capital propriu / Datorii X 100

3. Ponderea creanŃelor în cifra de afaceri = CreanŃe / Cifra de afaceri X 100 Şi

Raportul între capitalul împrumutat şi creanŃe = Capital împrumutat / CreanŃe X 100

Dacă raportul este subunitar, firma are autonomie financiară. 4. Ponderea creditelor în cifra de afaceri = Credite / Cifra de afaceri X 100

Un nivel redus reflectă soliditatea financiară a firmei. 5. Rata îndatoririi (levierul) = Datorii / Capital propriu X 100 6. Raport furnizori – creanŃe = Furnizori / CreanŃe X 100

Ideal ar fi să nu existe aceste datorii şi creanŃe, iar dacă există să fie egale. 7. Coeficientul de lichiditate=Active lichide şi mobilizabile/Datorii X100 8. Perioada de recuperare a creanŃelor = CreanŃe / Cifra de afaceri X 365 9. Perioada de rambursare a datoriilor = Datorii / Cifra de afaceri X 365 10. Solvabilitatea = Capital social / Capital social + Credite X 100

Până la 30% nu este risc 11. Capacitatea de plată (Rata trezorerie) = PlăŃi scadente / DisponibilităŃi +

Încasări scadente X 100 12. Lichiditatea patrimonială = Elemente de activ valorificabile / Elemente de

pasiv scadente X 100 13. Capacitatea rambursării datoriilor = Datorii / AutofinanŃare X 100 14. Rata finanŃării imobilizărilor = Capital propriu / Imobilizări X 100 15. Rata de lichiditate = Active circulante / Datorii exigibile pe termen scurt X

100 (bine = peste 100%)

Page 16: Control Financiar

16

16. Rata capacităŃii de plată imediată = Disponibil / Datorii exigibile X 100 (bine = peste 100%)

17. Rata datoriei financiare = Datorii financiare / Capitaluri permanente X 100 (bine = sub 50% ) 18. Rata creditelor de trezorerie = Credite de trezorerie / Necesar fond de rulment

X 100 (bine = sub 50% )

19. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Excedentul brut de exploatare X 100 (bine = sub 50% )

20. Rata de acoperire a creditelor = Profit net + Amortizări – Dividende plăŃi / Rata de capital + Dobânzile afecente scadente.

Indicatori privind eficienŃa utilizării fondurilor circulante 1. Ponderea remuneraŃiei muncii în cifra de afaceri = Total cheltuieli salariale +

Participări la profit / Cifra de afaceri X 100 2. Ponderea stocurilor în cifra de afaceri = Stocuri / Cifra de afaceri X 100 3. Ponderea salariilor directe în costuri = Salarii directe / Costuri X 100 4. RotaŃia stocurilor = Cifra de afaceri / Stocuri

Indicatori privind profitabilitatea firmei 1. Rentabilitatea financiară = Profit brut / Cifra de afaceri X 100 2. Rata profitului la costuri = Profit brut / Costuri X 100 3. Rata venitului net = Venitul net / Capital total X 100 4. Rata profitului la capital = Profit brut / Capital total X 100

Indicatori cu care se apreciază eficienŃa utilizării mijloacelor fixe 1. Indicatori analitici

- Coeficientul de utilizare intensivă = Capacitatea efectiv folosită / Capacitate proiectată (programată) X 100

- Coeficientul de utilizare extensivă = Timpul efectiv folosit / Timpul disponibil X 100

- Coeficientul de utilizarea a parcului = Nr. utilaje în exploatare / Nr. utilaje în parc inventar X 100

2. Indicatori sintetici - cifra de afaceri,producŃie, profit / 1000 lei fonduri fixe

Principalii indicatori specifici pentru investiŃii

1. Sporurile ce se obŃin la intrarea în exploatare a investiŃiei şi atingerea parametrilor proiectaŃi: sporuri de producŃie, export, profit şi reduceri de consumuri şi costuri

Page 17: Control Financiar

17

2. Duratele de proiectare, de execuŃie, de atingere a parametrilor proiectaŃi, de recuperare a fondurilor investite

3. InvestiŃia specifică IS = Efecte / InvestiŃii sau InvestiŃii / Efecte

Desigur, aşa cum am arătat, aprofundarea indicatorilor de performanŃă ai firmei, completarea şi gruparea lor într-un sistem coerent este o necesitate certă în managementul de ansamblu al firmei, deci inclusiv în managementul controlului firmei.

2.4.2. Controlul de gestiune

Cealaltă formă de control, controlul de gestiune este indispensabilă firmei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul economiei de piaŃă cu rigorile legislative ale statului de drept (aşa cum rezultă din schema 6).

Patrimoniul şi bilanŃul contabil al firmei trebuie să cuprindă informaŃii certe şi să fie transparente, altfel firma nu are credibilitate, credibilitatea fiind prima condiŃie a existenŃei şi afirmării firmei.

În această viziune, controlul de gestiune nu se mai poate rezuma doar la existenŃa şi securitatea valorilor materiale şi băneşti, ci trebuie să se extindă şi asupra elementelor cuprinse în contabilitatea de gestiune a firmei. Deci, pe lângă verificarea soldurilor iniŃiale, a intrărilor şi ieşirilor din gestiune, realitatea corectitudinii inventarierilor, controlul de gestiune trebuie să se extindă şi asupra “Decontărilor interne”, care pot, prin conŃinutul lor, să influenŃeze realitatea rezultatelor economice şi financiare ale firmei. Din acelaşi motiv trebuie să se extindă şi asupra cheltuielilor activităŃii de bază, ale activităŃilor auxiliare, a celor indirecte de producŃie, a cheltuielilor generale de administraŃie şi cheltuielilor de desfacere şi nu în ultimul rând asupra costului producŃiei (terminate) şi a celei în curs de fabricaŃie.

Schema nr.6. Locul controlului de gestiune

Studii Politici Strategii Programe

Generale OperaŃionale

Gestiunea previzională

Gestiunea bugetară

Contabilitatea -generală -de gestiune

Feed-back Control

Page 18: Control Financiar

18

Managerii, acŃionarii şi salariaŃii au toate motivele şi interesele ca această formă de control să funcŃioneze ireproşabil. Pe lângă afectarea imaginii firmei, unele erori de gestiune nesesizate şi necorectate la timp, pot avea consecinŃe grave pentru firmă, mergând până la falimentarea ei (mai ales atunci când datorită acestor erori, firma nu-şi achită obligaŃiile faŃă de stat, de bănci, de clienŃi, de creditori în general).

În strategiile de control ale firmei trebuie să se prevadă nu numai aceste obiective de control, ci şi modalităŃi, mijloace, proceduri moderne de control (controlul cu ajutorul mijloacelor electronice de tratare a informaŃiilor, care impune, concomitent, atât o structură a bazei de date care să permită accesul organelor de control şi reconstituirea unor documente şi evidenŃe, cât şi utilizarea procedurilor de control cu ajutorul calculatoarelor electronice).

Dintre obiectivele controlului de gestiune, pe lângă cele la care ne-am referit deja,nu pot să lipsească:

- gestiunea activelor corporale şi necorporale ale firmei - gestiunea investiŃiilor - gestiunea obiectelor de inventar - gestiunea producŃiei în curs de fabricaŃie - gestiunea produselor şi mărfurilor - gestiunea valorilor materiale aflate la terŃi sau în curs de sosire - gestiunea clienŃilor, debitorilor, furnizorilor, creditori în general - gestiunea trezoreriei.

Pentru fiecare dintre aceste obiective trebuie să se stabilească o periodicitate de control (dacă legea nu o prevede expres), o tematică de control adecvată fiecărei gestiuni în parte şi personalul de specialitate necesar. Repetăm, toate aceste cerinŃe reprezintă în primul rând interesul firmei şi abia pe celelalte planuri interesele băncilor, statului şi comunităŃii locale.

2.5. Clasificarea controlului după modul de cuprindere a obiectivelor

Este deosebit de utilă şi această grupare a tipologiei controlului - Control total - Control selectiv (prin sondaj) Schema 7. Clasificarea controlului după modul de cuprindere a

obiectivelor

Controlul total este o formă de control greoaie şi costisitoare, deoarece necesită un consum mare de energie şi de alte resurse, care, de multe ori, nu sunt compensate prin rezultatele obŃinute. TendinŃa modernă este controlul selectiv, conceput, organizat şi realizat după toate regulile teoriei sondajelor. El derivă din aplicarea metodei de conducere prin excepŃie, impusă de explozia informaŃională.

După opinia noastră, atunci când controlul total este inevitabil, acesta ar trebui să fie, în general, precedat, ca documentare, de un control selectiv, prin

Page 19: Control Financiar

19

sondaj, astfel încât obiectivele şi modul de cuprindere a controlului total să fie cât mai deplin conturate şi pregătite.

Controlul total, angrenând un volum mare de timp, rezultatele lui (şi datorită altor cauze) îmbracă un pronunŃat caracter istoric, cu toate inconvenientele unor asemenea informaŃii. Controlul selectiv, prin sondaj, prin natura lui, extrapolând concluziile la întreaga masă din care s-a efectuat eşantionul de sondaj, nu o face mecanic, ci Ńine seama şi de alŃi factori, ceea ce îi conferă şi un caracter prospectiv.

2.6. Clasificarea controlului după scopul urmărit Scopul final al controlului este deosebit de complex. O sistematizare, aşa

cum este redată în schema 8, este un început de clasificare.

- control de conformitate - control de pilotaj - control de învăŃare - control de adaptare - control compensator - control de îndreptare şi recuperare a pagubelor Schema 8. Clasificarea controlului după scopul urmărit

Din acest punct de vedere, în strategia de control urmează a se include

obiective de restructurare, de modernizare a controlului, pe toate palierele de efecte scontate. Se va preciza, cu claritate, ce se doreşte de pe urma controlului: asigurarea conformităŃii activităŃii cu strategia şi programele aprobate; mai buna cuprindere în procesul de management a activităŃii respective; perfecŃionarea pregătirii personalului controlat; adaptarea situaŃiilor existente la o situaŃie de conjunctură, etc. De asemenea, în strategiile de control se vor prevedea indicatorii de eficienŃă ai controlului, aleşi şi adaptaŃi la specificul activităŃii firmei.

2.7. Clasificarea controlului după apartenenŃa organelor de control Tipologia controlului grupată după acest criteriu este redată în schema 9: A. Control propriu

1. Control prospectiv - control strategic - control preventiv

2. Control concomitent (operativ - coerent) 3. Control ulterior (postfaptic)

Page 20: Control Financiar

20

B. Control exterior 1. Control al structurilor din care firma face parte 2. Control din partea statului 3. Control al băncilor

Schema 9. Clasificarea controlului după apartenenŃa organelor de control Nu este lipsită de importanŃă în construirea strategiilor de control

departajarea obiectivelor în cele două tipuri de control, după apartenenŃa organelor respective (control propriu şi control exterior). Pentru controlul propriu, strategiile de control vor viza obiective specifice, ca de pildă, selectarea şi pregătirea personalului; elaborarea programului de control; elaborarea tematicilor de control şi, în general, toate celelalte obiective la care ne-am referit până acum. Problemele se pun, însă, în mod diferit atunci când se abordează strategiile de restructurare şi modernizare a pregătirii firmei pentru controlul extern (controlul structurilor sistemului din care face parte firma, controlul statului, controlul băncilor, etc.).

Dacă la controlul propriu strategiile au ca parametru coordonator interesele interne ale firmei, la controlul exterior problemele care se cer soluŃionate sunt cu totul în alt plan. Obiectivele strategice ale firmei, în acest domeniu sunt: stabilirea cadrului organizatoric de respectare a legii; stabilirea responsabilităŃilor pentru cuantificarea, evidenŃierea şi vărsarea veniturilor cuvenite statului; asigurarea respectării condiŃiilor de garantare a creditelor şi de rambursare a acestora la scadenŃă; respectarea destinaŃiei aprobate a creditelor. Toate aceste obiective strategice au ca mijloc de realizare graficul circulaŃiei interne a documentelor contabile şi de gestiune, căruia, în strategia de control urmează să i se rezerve un loc important.

2.8. Clasificarea controlului după executanŃi

Este redată în schema 10.

- autocontrol - control de specialitate

Schema 10. Clasificarea controlului după executanŃi

Această grupare are importanŃa sa în plan strategic pentru firmă, în sensul că primul control în cadrul firmei trebuie să fie executantul produsului, serviciului, operaŃiilor. Aceasta presupune o restructurare generală a atribuŃiilor fiecărui loc de muncă şi aşezarea lor administrativă în aşa fel încât fiecare executant să ştie ce are de făcut şi aria răspunderilor sale concrete şi, mai cu seamă, modul în care i se vor stabili răspunderile în cazul neexecutării corecte a sarcinilor. Este, practic, cea mai largă şi mai profundă acŃiune de organizare

Page 21: Control Financiar

21

funcŃională din cadrul firmei. Pentru cealaltă formă de control (controlul prin specialişti), cerinŃele strategice sunt cele la care ne-am referit la celelalte forme de control prezentate.

2.9. Clasificarea controlului după modul de execuŃie

- control direct - control indirect - control încrucişat

Schema 11. Clasificarea controlului după modul de execuŃie

Ne oprim doar la forma de control indirect, formă care se va extinde pe măsura extinderii bazei de date şi a prelucrării electronice a datelor. “Produsul” controlului în această formă de control rezultă din procedurile de corelare, comparare şi de prelucrare a datelor generale furnizate în procesul de management. Ca urmare, în strategia de extindere a utilizării calculatoarelor electronice urmează să fie avute în vedere, ca obiective distincte, controlul realităŃii, a sincerităŃii datelor şi informaŃiilor şi realizarea celorlalte sarcini ce revin controlului.

2.10. Clasificarea controlului după baza normativă Este redată în schema 12:

- control normativ - control practic - control teoretic

Schema 12. Clasificarea controlului după baza normativă Dacă avem în vedere baza normativă de referinŃă a controlului, în

construcŃia strategiei de control, ca probleme de rezolvat şi obiectiv de atins se impun:

- perfecŃionarea cadrului normativ care reglementează activitatea firmei (regulamente de organizare şi funcŃionare, regulamente de ordine interioară, fişa postului, definitivarea ariei de autoritate şi responsabilitate a fiecărui loc de muncă, etc.);

- realizarea de controale care să pună în evidenŃă modalităŃile de lucru pozitive care nu se mai pot desfăşura în cadrul normativ existent, pentru ameliorarea lui;

- realizarea de controale pentru a se fundamenta unele concepte teoretice legate de elaborarea strategiei şi programelor de dezvoltare a firmei.

Page 22: Control Financiar

22

2.11. Clasificarea controlului după interesul firmei

- control pentru sine - control pentru alŃii

Schema 13. Clasificarea controlului după interesul firmei

Clasificarea are valoarea de grupare a obiectivelor strategice în acŃiunile de control. Considerăm că este benefică împărŃirea întregii problematici pe cele două structuri, întrucât obiectivele şi modalităŃile de atingere sunt diferite la fiecare în parte.

2.12. Clasificarea controlului după orientarea sa

Este redată în schema 14: - control tematic - control nedirijat

Schema 14. Clasificarea controlului după modul de orientare Gruparea formelor de control, în control tematic şi control nedirijat nu este

lipsită de interes în construcŃia strategiilor de control. Într-un fel se structurează şi se pregăteşte strategia controlului dirijat (tematic), în strategie urmând a fi dezvoltate şi prevăzute cu soluŃii, obiectivele din tematici, pe câtă vreme controlul nedirijat trebuie doar localizat pe zonele unde iniŃiativa controlorului este parametrul de performanŃă esenŃial al controlului.

2.13. Tipologia formelor de control economic şi financiar

Sintetizând cele prezentate, redăm în Schema 15 tipologia formelor de control economic şi financiar: CRITERII DE CLASIFICARE TIPOLOGIA CONTROLULUI 1. Resursele şi activităŃile controlate -control economic

-control financiar 2. Orizontul de timp avut în vedere la control

-control prospectiv -control strategic -control preventiv -control concomitent (operativ-curent) -control postfaptic (ulterior, postoperaŃional)

Page 23: Control Financiar

23

3. Baza de referinŃă a controlului -controlul conceperii strategiilor şi programelor firmei -controlul execuŃiei strategiilor şi programelor firmei

4. Obiectivul final global al controlului -analiza – diagnostic -control de gestiune

5. Cuprinderea în control a obiectivelor urmărite

-control total -control selectiv (prin sondaj)

6. Scopul controlului -control de conformitate -control de pilotaj -control de învăŃare -control de adaptare -control compensator -control de îndreptare şi recuperare a pagubelor

7. AparteneŃa organului de control -control propriu (cu toate formele lui) -control exterior -al structurilor sistemului din care face parte firma -al statului -al băncilor, etc.

8. ExecutanŃii controlului -autocontrol -control de specialitate

9. Modul de execuŃie -control direct -control indirect -control încrucişat

10. Baza legală de referinŃă -control normativ -control practic -control teoretic

11. Interesul firmei -control pentru sine -control pentru alŃii

12. Orientarea controlului -control tematic -control nedirijat

Schema nr.15. Tipologia formelor de control economic şi financiar

Page 24: Control Financiar

24

CUVINTE CHEIE Activitate Analiză diagnostic Bază de referinŃă Capital Coeficient Datorie Faliment Indicator InvestiŃie Risc Sondaj Teorie Întrebări recapitulative: - Ce se înŃelege prin tipologia controlului economic şi financiar? Ex! - Moduri de clasificare a controalelor financiare?

Page 25: Control Financiar

25

Capitolul 3. STRATEGIA DE CONTROL ŞI GESTIUNEA ECONOMICO – FINANCIARĂ A FIRMEI

Obiectiv: Integrarea strategiilor de control economic – financiar în problematica managerială a firmei

Rezumat:

Strategiile de control nu sunt un scop în sine, ci instrumente pentru managementul gestiunii economice (şi în cadrul acesteia, a gestiunii financiare).

Gestiunea economică, o categorie economică ce însumează ansamblul de operaŃiuni prin care se asigură gospodărirea, administrarea şi valorificarea potenŃialului unei firme, reprezintă un obiectiv managerial de primă dimensiune.

Ca parte integrantă a gestiunii economice, gestiunea financiară reprezintă totalitatea relaŃiilor în legătură cu formarea, dezvoltarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor disponibile ale firmei, în condiŃiile de eficienŃă prevăzute.

Stăpânirea şi materializarea acestor două concepte înseamnă crearea condiŃiilor pentru integrarea strategiilor de control, în soluŃionarea unor probleme de mare complexitate şi importanŃă pentru firmă.

“Eliminarea deficienŃelor constatate” şi “Integrarea abaterilor pozitive”,

obiective ale controlului economic şi financiar, cuprinse în definiŃia pe care o dau specialiştii acestuia, nu se pot realiza fără “diagnosticarea stării diferitelor fenomene, a cauzelor lor şi implicit, a acŃiunilor de reglare şi dezvoltare pe un orizont de timp”11.

3.1. Probleme în care sunt implicate strategiile de control - previziunea economico – financiară - asigurarea resurselor financiare, a echilibrului financiar şi a capacităŃii

de finanŃare - politica de stocuri - raporturi corecte şi profitabile între firmă, acŃionari, salariaŃi; între

firmă, comunitatea locală, stat, clienŃi şi furnizori - analiza – diagnostic a activităŃii economico – financiare a firmei - punerea în valoare a potenŃialului tehnic, economic şi organizatoric al

firmei Schema 16. Probleme majore ale firmei în soluŃionarea cărora trebuie să fie integrate strategiile de control economic şi financiar 11 D.Mărgulescu-“Analiza economico-financiară a societăŃilor comerciale” Ed. Tribuna economică, Buc.1994,p.9

Page 26: Control Financiar

26

Ori, această “diagnosticare” trebuie să se facă prin comparaŃie, baza de

referinŃă neputând fi alta decât obiectivul strategic al firmei, iar mijlocul de comparare, controlul. În domeniul eficienŃei economice, a profitului, ca rezultanta ei cea mai sintetică, obiectivele strategice privind profitul, nu pot fi urmărite în alt mod decât prin bugete, iar mijlocul cel mai sigur este – controlul prin bugete. Acesta presupune existenŃa, cel puŃin a următoarelor instrumente: standarde de profituri; bugete de investiŃii; bugete de salarizare; bugete de achiziŃii, cuprinzând şi procedurile de control ale stocurilor; bugete de costuri (mai cu seamă de costuri standard: ideale, normale, reale); bugete de administraŃie; bugete de vânzări, marketing şi promovare; bugete de recrutare şi instruire personal; bugetul general al trezoreriei.

Page 27: Control Financiar

27

3.2. Raportul între strategii şi bugete

Schema 17. Raportul strategii – bugete

Controlul prin bugete devine indispensabil pentru obŃinerea profitului scontat, profit în care se regăsesc cele mai presante şi profunde interese care se manifestă în cadrul firmei (interesele acŃionarilor, interesele salariaŃilor, ale managerilor, interesele comunităŃii locale şi interesele generale ale statului).

Specialiştii susŃin că în managementul activităŃilor care compun gestiunea economică şi financiară a firmei, în controlul acestora, în managementul economic şi financiar al firmei, în strategiile de dezvoltare şi de control al acestor domenii,nu trebuie să fie omise unele aspecte esenŃiale, dintre care, se opresc, în mod deosebit la:12

- valoarea banilor în raport cu timpul; - rentabilitatea împrumuturilor; - aprecierea riscurilor şi mai concret, deviaŃiile posibile de la

standardele de profit stabilite; - riscurile de piaŃă şi profitul; - portofoliul de siguranŃă al firmei şi modul lui de selectare şi alcătuire; - modul de evoluŃie a evaluării capitalului fix al firmei;

12 J.C.Van Horne –“Financial management and Policy”Univ. Stanford 1992.

InformaŃii -din mediul extern

-din mediul intern

STRATEGII

POLITICI

PROGRAME

BUGETE

Bugetul dezvoltării

Bugetul producŃiei

Bugetul vânzării

Bugetul aprovizionării

Bugetul administraŃiei

Bugetul forŃei de muncă

Bugetul exploatării

Bugetul altor nevoi

Bugetul trezoreriei

Page 28: Control Financiar

28

- evaluarea datei de expirare a unei opŃiuni profitabile; - paritatea opŃiunii de a vinde şi a opŃiunii de a cumpăra; - strategia investiŃiei de capital şi a valorii creată prin investiŃia

respectivă; - finanŃarea şi politica dividendelor; - strategia evoluŃiei structurii capitalului firmei; - managementul lichidităŃilor firmei; - managementul atragerii resurselor financiare; - tipuri de finanŃare; - inovaŃiile financiare; - achiziŃia de acŃiuni şi obligaŃiuni şi constituirea de depozite - vânzarea activelor; - tendinŃe în practica fiscală şi vamală; - evaluarea inflaŃiei în analiza şi controlul activităŃii economico -

financiare a firmei, etc.

3.3. Stabilirea cadrului organizatoric de funcŃionare şi dezvoltare a firmei

ActivităŃile economice, indiferent dacă sunt prospective sau curente,

trebuie să fie concepute cu o bază de referinŃă precis conturată (parametrii de eficienŃă şi normative de lucru), iar toate să fie aşezate în cadrul legal existent sau care se preconizează la data derulării activităŃii respective. Dacă aceste elemente (obiectivele, parametrii de eficienŃă şi baza legală) sunt definite, fără echivoc, se creează cadrul organizatoric pentru realizarea unui control economic şi financiar eficient, iar strategiile, politicile, programele firmei au şanse de realizare.

Schema 18. Procesul gestiunii economice (şi a interdependenŃei între strategii şi control)

De câte ori se construieşte o strategie, o politică, un program trebuie să se conceapă şi un sistem de control economic şi financiar adecvat. Contrar,

-Strategii -Politici -Programe -Obiective -Conducere

-AcŃiuni -Control

Feed-back

Studii

Mijloace

Page 29: Control Financiar

29

strategiile, politicile, programele rămân, de regulă, la nivel de opŃiuni, dorinŃe, iar controlul economic şi financiar din cadrul firmei devine arbitrar, ambiguu, fără finalitate. Rezultă raportul de interdependenŃă care se formează între strategiile, politicile, programele economice şi cele financiare. Acest raport este firesc, deoarece orice abatere de la strategia, politica şi programul firmei are rezonanŃă în nivelul, structura şi eficienŃa resurselor tehnice, materiale, financiare şi umane ale firmei, în nivelul profitului său obtenabil.

Schema 19. Procesul de dezvoltare al firmei Ca urmare, cu aceeaşi rigurozitate (ştiinŃifică, metodologică şi practică) trebuie să se construiască atât strategiile economice, cât şi cele de control. Orice distanŃare între ele le afectează în aceeaşi măsură calitatea şi eficienŃa. Controlul nu este un scop în sine, ci un mijloc de fundamentare şi punere în execuŃie, cu efectele scontate, a obiectivelor strategice ale firmei. Cât de complexe şi de dificile sunt în fundamentare şi realizare obiectivele strategice ale firmei, tot atât de complexă va fi şi activitatea de control. De aici rezultă, tot fără echivoc, necesitatea ca în strategii, politici, programe să se stabilească şi zonele de risc, iar controlul economic şi financiar să fie conceput, structurat şi realizat în funcŃie de cerinŃele stăpânirii acestor zone.

Studii Strategie

Definire obiective

Evaluare necesar de resurse umane

Evaluare necesar de resurse materiale

Evaluare necesar de resurse financiare

Definire Politici

Elaborare şi

aprobare programe

Evaluare profit

Feed-back

Control

Page 30: Control Financiar

30

Într-o asemenea viziune, se asigură integrarea controlului în sistemul managerial şi cel global al firmei, respectându-se cerinŃa majoră de abordare sistemică a problematicii manageriale şi de control. Ca la orice strategie şi la strategiile de control trebuie făcute în prealabil studii, într-o abordare sistemică în ansamblu, iar în funcŃie de concluziile la care se ajunge se stabilesc obiectivele, resursele necesare, eşalonarea în timp, operaŃionalizarea şi evaluarea efectelor. Şi în cazul controlului este aplicabilă aproape întreaga tipologie a strategiilor (tipologii de strategii pe termen scurt, mediu şi lung; tipologii de strategii pentru ameliorarea standardelor de control; strategii pentru pregătirea personalului de control; strategii pentru ameliorarea metodelor şi procedeelor de control, etc.). Pentru realizarea lor se apelează la arsenalul metodologic de fundamentare a strategiilor: metode de studierea relaŃiilor cauzale; metode de descoperire a rezervelor; metoda grupărilor şi comparaŃiei, analiza diagnostic a strategiilor; modelarea; metode sociologice,etc. Prin ele urmează să se cuprindă mai bine, cu ajutorul controlului, în procesul de management, elementele şi relaŃiile de bază ale sistemului firmei:

- intrări: oameni, capacităŃi de producŃie, materiale, capital, informaŃii tehnologice şi manageriale;

- interese: acŃionari, salariaŃi, clienŃi, furnizori, guvern, comunitatea locală, etc.

- variabile externe: oportunităŃi, restricŃii - ieşiri: produse, servicii, profituri, satisfacŃii,etc. - control: feed –back

3.4. Obiectivele strategice pe termen scurt

Aşa cum s-a arătat, în condiŃiile economiei de piaŃă şi statului de drept nu mai poate funcŃiona acelaşi control economic şi financiar al firmelor din trecut (sunt ale structuri şi funcŃionalităŃi, alte interese, alt cadru juridic). De asemenea, după Decembrie 1989, structurile de control vechi au fost desfiinŃate.

În acest context, paleta de obiective strategice pe termen scurt a firmelor este deosebit de bogată şi presantă ca timp de materializare. Iată câteva dintre obiective:

1. Efectuarea de studii pentru restructurarea controlului Asemenea studii sunt necesare la nivelul economiei, a guvernului,

AgenŃiilor naŃionale de dezvoltare, privatizare, de restructurare şi, evident, la nivelul firmelor.

La fiecare nivel, prin studiile respective trebuie să se stabilească locul şi rolul controlului economic şi financiar în sistemul de management al structurilor respective, tipologia controlului, sarcinile şi răspunderile acestuia, în plan

Page 31: Control Financiar

31

strategic şi în procesul de management curent. AmbiguităŃile actuale trebuie să dispară în cel mai scurt timp.

Studiile care se vor realiza la nivelul firmelor trebuie să abordeze controlul pe cele două mari tronsoane ale sale:

- controlul pentru sine, în care inovaŃiile nu au restricŃii, singurul criteriu fiind contribuŃia la profitul şi propagarea unei imagini bune a firmei;

- controlul pentru alŃii, care trebuie reconsiderat şi perfecŃionat până la limita prevederilor cadrului legislativ în vigoare, studiile putându-se finaliza şi cu propuneri de ameliorare a legislaŃiei.

Studiile trebuie să abordeze restructurarea controlului pe toate planurile: tipologia de control, obiectivele controlului, sarcinile, răspunderile, mijloacele şi procedurile de control, periodicitatea controlului, raportul controlului propriu cu celelalte forme de control, toate integrate în sistemul firmei, ca sistem complex şi deschis şi în sistemul de management al firmei.

2. Crearea imediată a unor forme de control indispensabil necesare firmei.

Pentru fiecare firmă, indiferent de dimensiune, profil, sistem de proprietate, există şi trebuie să funcŃioneze toate cele patru forme de control economic şi financiar:

- controlul preventiv - controlul concomitent (operativ - curent) - controlul de gestiune - controlul economico – financiar de fond al firmei

a) Controlul preventiv. Se creează, exclusiv, din nevoile manageriale ale firmei, fiind un auxiliar de neînlocuit al fiecărui manager, indiferent de ce nivel este.

Recomandăm introducerea şi utilizarea ambelor forme de control preventiv:

- control preventiv economic - control preventiv financiar. Control preventiv economic se exercită asupra consumului de resurse

(materii prime, materiale, manoperă, etc.) şi are ca obiectiv respectarea consumurilor specifice aprobate.

În situaŃia actuală şi în perspectivă, când se generalizează conceptul (metoda) de conducere prin excepŃie, introducerea acestei forme de control, pe lângă ordinea şi eficienŃa în consumurile de resurse, creează cadrul organizatoric necesar pentru eliminarea calcului costului efectiv (cu tot cortegiul său de neajunsuri) şi pentru introducerea costului standard (normativ). Costul efectiv rezultă din adăugarea abaterilor la aceste costuri.

Controlul preventiv financiar se exercită asupra documentelor care angajează plăŃi din resursele financiare ale firmei, având ca obiectiv principal, încadrarea în prevederile bugetare ale firmei şi în legislaŃia în vigoare.

Page 32: Control Financiar

32

Necesitatea acestei forme de control pentru manageri nu ni se pare că mai trebuie argumentată.

b). Controlul concomitent (operativ - curent) este în interesul exclusiv al managerilor. Are ca menire să le confirme dacă măsurile dispuse prin decizii (ale lor, ale consiliilor de administraŃie,etc.) se transpun efectiv în practică şi să fie informaŃi operativ de dereglările ce apar.

Introducerea acestei forme de control facilitează aplicarea uneia dintre cele mai eficiente metode de conducere – Modelul Harzburg.

Conceptual, această metodă constă: - stabilirea fără echivoc a sarcinilor postului - în zona sa de acŃiune, fiecare salariat are deplină independenŃă de

acŃiune - şefii supervizează activitatea celor din subordine, fără să-i perturbe,

preia de la ei numai problemele care aceştia le sesizează ca depăşindu-le posibilităŃile de soluŃionare şi iau măsuri doar atunci când subordonaŃii nu îşi realizează corect sarcinile sau îşi depăşesc competenŃele.

Este nu numai o metodă de lucru eficientă, stimulativă, ci şi democratică. c). Controlul de gestiune În crearea şi funcŃionarea acestei forme de control, se regăsesc toate

interesele managerilor, firmei, salariaŃilor, furnizorilor, etc. Finalitatea controlului se reflectă în corectitudinea inventarierii, a patrimoniului şi bilanŃului firmei. ImperfecŃiunile în organizarea şi funcŃionarea acestei forme de control sunt cu implicaŃii grave, inclusiv în procesul de privatizare.

d). Controlul economico – financiar de fond al firmei Până în 1989 acest control era exercitat, cu precădere, de către organisme

de control din afara firmelor şi avea ca scop “informarea” organelor de comandă de atunci. Astăzi, el reprezintă, în primul rând, interesul firmei. Practic, este vorba de analiza – diagnostic a activităŃii firmei, îmbrăcată în procedurile şi rigorile controlului.

Ca periodicitate şi în anumite limite, controlul ar trebui să se facă trimestrial şi să constituie baza analizei şi aprobării bilanŃului contabil, iar în toată complexitatea lui, să se facă o dată pe an.

3. Selectarea şi pregătirea personalului de control Controlul reprezentând interesele majore din cadrul firmei şi mai ales ale

managerilor, trebuie să se facă eforturi pentru asigurarea, în cel mai scurt timp, a personalului necesar, de înaltă calificare şi cu calităŃi deosebite. SoluŃionarea problemei devine posibilă prin reconsiderarea locului şi rolului acestui personal în cadrul firmei.

4. Elaborarea şi aprobarea graficului de circulaŃie a documentelor care stau la baza consumului de resurse şi a plăŃilor financiare. Acest instrument, indispensabil controlului, nu se poate crea dacă nu se

schimbă radical concepŃia faŃă de modul lui de elaborare şi utilizare. Un grafic

Page 33: Control Financiar

33

corect şi bun nu poate rezulta dintr-o structură organizatorică şi funcŃională proastă a firmei. Deci, el trebuie să fie rezultanta unui proces profund de organizare pe baze raŃionale şi eficiente a firmei.

5. Elaborarea de norme şi normative de cheltuieli şi costuri.

Fără această bază de referinŃă, controlul nu are sens. Normele şi normativele de cheltuieli şi costuri însă, nu pot rezulta decât dintr-o activitate de concepŃie competentă.

6. Asigurarea logisticii de control În primul rând, trebuie integrat controlul şi ca bază de referinŃă şi ca

utilizator, în sistemul informatic al firmei. Apoi trebuie elaborate normele metodologice de control şi procedurile de valorificare a constatărilor.

3.5. Obiectivele strategice pe termen mediu

O serie de obiective de control, deşi sunt urgente, datorită volumului muncii de pregătire, nu se pot realiza într-o perioadă scurtă de timp. Avem în vedere, mai cu seamă:

1. Crearea unei biblioteci economico – financiare, cu publicaŃii din Ńările cu economie de piaŃă şi un stat de drept consolidate, precum şi publicaŃii de profil indigene, specifice activităŃii firmei.

2. Crearea unei biblioteci legislative, cu legislaŃie de specialitate economico – financiară, specifică firmei

3. Elaborarea unui sistem de indicatori de eficienŃă ai activităŃii de control, specifici firmei

4. Pregătirea unor platforme de soluŃionare a problemelor economico – financiare ale firmei, în perspectiva perfecŃionării auditului contabil, inclusiv în perspectiva conlucrării firmei cu firme specializate de control, private.

3.6. Obiectivele strategice pe termen lung Controlul economic şi financiar trebuie pregătit în perspectiva integrării europene şi mondiale. În acest scop, firmele trebuie să acŃioneze, cu toată atenŃia, în două direcŃii :

- Cunoaşterea standardelor de control europene şi mondiale, - Pregătirea personalului de control, prin participare la programe

speciale.

Page 34: Control Financiar

34

CUVINTE CHEIE Analiză Buget BilanŃ Client Document financiar-contabil Interes Indicatori de eficienŃă Metodă Model Normă Normative Obiectiv Program Resursă Sistem SelecŃie Strategie Tactică Tipologie Venit

Întrebări recapitulative: - Ce se înŃelege prin strategie de control ? - Care sunt : -Obiectivele strategice pe termen scurt? - Obiectivele strategice pe termen mediu? - Obiectivele strategice pe termen lung?

Page 35: Control Financiar

35

Capitolul 4. CONTROLUL INTERN, SISTEM UNITAR DE STĂPÂNIRE ŞI APĂRARE A FIRMEI CA REFLEXIE A COMPLEXITĂłII MEDIULUI ÎN CARE FUNCłIONEAZĂ

Obiective: Conceptul de control intern. Elemente constitutive ale sistemului de control intern

Rezumat: Controlul intern este organizat la nivelul fiecărui agent economic, intră în atribuŃiile conducerii acestuia şi poate fi definit ca totalitatea măsurilor întreprinse, în ceea ce priveşte, structurile organizatorice, procedurile, instrumentele şi tehnicile create în scopul atingerii următoarelor obiective:

- Realizarea obiectului de activitate al firmei într-o manieră economică eficientă şi eficace;

- Respectarea reglementărilor legale şi dispoziŃiilor conducerii firmei;

- Protejarea resurselor împotriva abuzurilor, pierderilor, deciziilor greşite şi fraudelor;

- MenŃinerea acurateŃei şi exhaustivităŃii înregistrărilor contabile; - Dezvoltarea, menŃinerea şi furnizarea unor indicatori şi

informaŃii financiare şi de management corecte şi complete, pentru fundamentarea deciziilor manageriale13.

- Asupra misiunilor controlului intern al firmei, diferite organisme

profesionale din străinătate au elaborat o serie de definiŃii, ajungându-se la un consens, potrivit căruia “sistemul de control intern permite să stăpâneşti întreprinderea”14.

4.1. DefiniŃii ale controlului intern În sensul celor arătate mai sus, Institutul Canadian al Contabililor

AutorizaŃi Manuel l´ICCA din Toronto, defineşte controlul intern ca fiind “planul de organizare şi ansamblul coordonat al tuturor metodelor şi procedurilor adoptate în sânul unei întreprinderi, pentru a proteja valorile active ale acesteia, a asigura exactitatea şi fidelitatea informaŃiilor contabile, a promova eficacitatea exploatării şi a menŃine respectul liniilor de conduită stabilite de direcŃie”.

NoŃiunea de control cuprinde controlul administrativ intern, controlul intern, verificarea internă şi autocontrolul.

O altă definiŃie precizează: “controlul intern este ansamblul de măsuri de securitate ce contribuie la stăpânirea întreprinderii. El are drept scop, pe de o parte să asigure protecŃia, salvarea patrimoniului şi calitatea informaŃiei, iar pe de 13 M.Boulescu, M.GhiŃă,V. Mareş- “Fundamentele auditului” Ed.Did. şi Ped. Bucureşti, p.61 14 H.Bouqiun -“Le contrôle de gestion” PUF, Paris, p.21

Page 36: Control Financiar

36

altă parte aplicarea instrucŃiunilor direcŃiei şi favorizarea ameliorării performanŃelor. El se manifestă prin organizarea, metodele şi procedurile fiecăreia din activităŃile întreprinderii pentru a menŃine perenitatea acesteia15.

Conceptul de control intern înglobează două elemente esenŃiale: a). Mediul de control b). Procedurile de control. a). Mediul de control reprezintă atitudinea generală, nivelul de cunoştinŃe

şi măsurile luate de manageri în legătură cu importanŃa sa pentru firmă. Mediul de control cuprinde stilul conducerii, cultura instituŃională,

sistemul de valori însuşite de salariaŃi şi oferă cadrul general în care se desfăşoară diferitele tipuri de control. Este supus influenŃei următorilor factori:

- modul de funcŃionare a structurilor de conducere; - politica managerială şi stilul de operare al acesteia; - structura organizatorică a firmei şi modul de stabilire a autorităŃii si

responsabilităŃilor; - sistemul de control managerial, care cuprinde şi funcŃia de audit

intern, politicile şi procedurile de personal şi separarea sarcinilor. b). Procedurile de control sunt instituite de managementul firmei şi constau

în: - verificarea acurateŃei aritmetice a înregistrărilor; - controlul aplicaŃiilor şi al sistemelor informatizate (actualizarea

programelor informatice computerizate şi modul de accesare a fişierelor de date);

- controlul balanŃelor de verificare a conturilor; - controlul şi aprobarea documentelor; - comparaŃii de control ale datelor interne cu surse de informaŃii

externe; - comparaŃii de control (situaŃii comparative) ale rezultatelor

inventarierii cu soldurile scriptice rezultate în urma înregistrărilor contabile;

- controlul modului de protejare a activelor (inclusiv prin limitarea accesului fizic) şi înregistrărilor în evidenŃe;

- comparaŃii ale valorilor previzionate cu cele efectiv realizate.

4.2. Sfera de cuprindere şi atribuŃiile controlului intern

În aria de cuprindere a controlului intern, putem prezenta următoarele tipuri: - Controlul administrativ intern, care se exercită sub forma controlului ierarhic de către conducătorii firmei asupra subordonaŃilor şi a compartimentelor funcŃionale (departamente, direcŃii, sectoare, servicii, birouri, secŃii, etc.) 15 T.Aslău-“Controlul de gestiune dincolo de aparenŃe” Ed. Economică, Bucureşti 2001,p.47

Page 37: Control Financiar

37

- Controlul financiar de gestiune - Controlul financiar preventiv propriu - Controlul reciproc exercitat între departamente, compartimente funcŃionale şi salariaŃi pe baza fluxurilor materiale şi informaŃionale din firmă şi pe baza delegării (separării) sarcinilor - Autocontrolul salariaŃilor asupra lucrărilor executate - Controlul contabil intern care îşi află locul în toate etapele circuitului de culegere şi prelucrare a datelor, având la bază principiile metodei contabilităŃii, respectiv a dublei înregistrări şi egalitatea bilanŃieră. Totodată, se Ńine cont în permanenŃă de corelaŃiile dintre conturile sintetice, evidenŃa cronologică şi sistematică, evidenŃa operativă şi contabilitatea analitică, contabilitatea sintetică şi cea analitică, datele contabile şi realitatea faptică, etc.

După aprecierea unanimă a specialiştilor, atribuŃiile controlului intern pot fi clasificate în două categorii, respectiv generale şi specifice16.

AtribuŃiile generale ale controlului intern trebuie să asigure: - îndeplinirea obiectivelor generale ale firmei prin evaluarea sistematică

şi menŃinerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaŃiunilor.

- o atitudine cooperantă a personalului de conducere şi de execuŃie, care trebuie să răspundă prompt la toate solicitările conducerii şi să sprijine necondiŃionat controlul intern.

- integritatea şi competenŃa personalului conducător şi de execuŃie, cunoaşterea şi înŃelegerea de către aceştia, a importanŃei, locului şi rolului controlului intern.

- stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern, astfel încât acestea să fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile şi integrate misiunii firmei şi obiectivelor generale ale acesteia.

- supravegherea continuă, de către personalul de conducere a tuturor activităŃilor şi îndeplinirea obligaŃiei de a acŃiona corectiv, prompt şi responsabil, imediat ce se constată încălcări ale legalităŃii şi iregularităŃi în efectuarea unor operaŃiuni sau dacă se realizează activităŃi neeconomice, ineficiente sau neeficace.

AtribuŃiile specifice ale controlului intern se referă la următoarele aspecte: - reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a

tuturor operaŃiunilor firmei sau instituŃiei şi a tuturor evenimentelor semnificative, precum şi înregistrarea şi păstrarea în condiŃii corespunzătoare a documentelor, astfel încât să poată fi examinate prompt de către cei în drept.

- înregistrarea imediată şi în mod corect a tuturor operaŃiunilor şi evenimentelor.

- asigurarea aprobării şi efectuarea operaŃiunilor exclusiv de către persoanele desemnate în acest sens.

16 M.Boulescu-“Fundamentele auditului” Ed.Did şi Ped. Bucureşti 2001,p.66

Page 38: Control Financiar

38

- separarea atribuŃiunilor de aprobare, control şi înregistrare şi a persoanelor care le realizează.

- asigurarea competenŃelor de conducere la toate nivelurile. - limitarea accesului personalului la documente şi surse strict în sfera de

responsabilitate a fiecărui individ.

4.3. Tipuri de control intern

Aceiaşi specialişti în domeniu definesc următoarele tipuri de control intern: a) – controlul organizaŃional b) – controlul separării sarcinilor. În acest sens sarcinile sau funcŃiile care trebuie

separate sunt: - autorizarea operaŃiunilor - execuŃia acestora - gestionarea resurselor - înregistrarea tranzacŃiilor - crearea şi actualizarea datelor, sistemelor şi

operaŃiunilor zilnice c) - controlul fizic, în special pentru bunurile valoroase, portabile, dezirabile sau care pot fi schimbate d) - controlul privind autorizarea şi aprobarea a) - controlul aritmetic şi contabil b) - controlul personalului c) - controlul privind supervizarea d) - controlul de management e) - controlul financiar intern

4.4. Problematica de ansamblu a controlului intern în accepŃiunea modernă a practicilor internaŃionale

CondiŃiile necesare şi suficiente conducerii unei firme, indiferent de

domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, aşa cum rezultă din definiŃiile pe care le-am prezentat până aici, se pot împărŃi în două categorii: prima, cu o pronunŃată înclinaŃie contabilă (protecŃia activelor, corectitudinea şi acurateŃea informaŃiilor şi înregistrărilor contabile, rezultatelor financiare), iar cealaltă, cu preocupări de ordin general (definirea şi urmărirea respectării politicilor, deciziilor şi normelor instituite de conducere) având caracteristici strategice şi operaŃionale. ExistenŃa unui cadru contabil de bază, a principiilor contabile, a unor situaŃii financiare corecte şi adaptarea activităŃii şi cerinŃelor firmei şi utilizatorilor, nu este suficientă pentru a asigura fiabilitatea situaŃiilor financiare întocmite sau calitatea gestiunii financiare. De aceea, se impune ca managementul firmei să organizeze, să aplice şi să facă să funcŃioneze un control intern de calitate. Conducerea firmei este singura responsabilă de organizarea şi funcŃionarea controlului intern, care are menirea să asigure: respectarea regulilor externe (legi, norme, etc.), cât şi interne (decizii şi hotărâri ale conducerii);

Page 39: Control Financiar

39

protejarea resurselor contra abuzurilor, risipei, proastei gestionări, fraudelor, încurajarea activităŃilor metodice, economice, eficiente şi eficace; elaborarea, prezentarea şi promovarea unui sistem informaŃional şi de indicatori financiari şi de gestiune fiabil.

* * *

În accepŃiunea modernă a controlului intern, practica internaŃională distinge trei forme ale acestuia, care definesc în conformitate cu obiectivele pe care le au: controlul strategic, controlul de gestiune şi controlul de execuŃie. Controlul strategic cuprinde procedurile de planificare strategică şi un sistem de informare şi urmărire a îndeplinirii alegerilor strategice, având drept orizont termene lungi. Controlul de gestiune permite conducerii firmei să se asigure că obiectivele în curs de realizare sunt coerente şi în conformitate cu strategia adoptată, sprijinindu-se pe compararea acŃiunilor care se derulează în cursul unui an financiar, de unde şi orizontul său anual. Controlul de execuŃie reuneşte procedurile care garantează derularea corespunzătoare a activităŃilor programate să se desfăşoare zilnic. Această formă a controlului intern mai poartă numele de control operaŃional şi constă în urmărirea îndeplinirii sarcinilor în cele mai mici detalii şi identificarea şi înlăturarea promptă a eventualelor incidente care perturbă buna desfăşurare a operaŃiilor de bază (elementare).

Page 40: Control Financiar

40

CUVINTE CHEIE Abuz Active Autoritate Audit Autocontrol Categorie Constatare CompetenŃă Decizie Eveniment Economic Instrument Măsură Metode Metodologie Obiectiv PerformanŃă Procedură Tactică Tehnică Întrebări recapitulative: - Care este sfera de cuprindere a controlului intern? - Care sunt atribuŃiile controlului intern?

Page 41: Control Financiar

41

Capitolul 5. ESENłA ŞI PARTICULARITĂłILE CONTROLULUI DE GESTIUNE

Obiective: ConŃinutul şi definirea controlului de gestiune. Sarcini şi performanŃe.

Rezumat: Pornim de la realitatea că orice firmă există într-un mediu schimbător şi turbulent, iar managementul cunoaşte o complexitate deosebită şi eficientă. Eficacitatea activităŃii sale depinde, într-o foarte mare măsură, şi de supleŃea programelor şi mecanismelor de supraveghere, introduse pentru stăpânirea tuturor fenomenelor.

În sensul celor de mai sus, într-o primă accepŃiune, controlul de gestiune poate fi definit, ca “un proces prin care conducătorii se asigură că sursele sunt obŃinute şi utilizate cu eficienŃă şi eficacitate, pentru realizarea obiectivelor firmei (întreprinderii)17.

Mai bine zis, controlul de gestiune poate fi considerat ca un “ansamblu de acŃiuni, atitudini, mijloace şi proceduri care să permită firmei (întreprinderii) să se doteze cu obiective pe termen lung, mediu şi scurt şi să-şi asigure realizarea lor continuă18.

În fine, din punctul de vedere al conŃinutului, controlul de gestiune poate fi considerat “un instrument de conducere care permite să se decidă asupra mijloacelor încredinŃate şi să-şi orienteze acŃiunile spre realizarea obiectivelor stabilite, în concordanŃă cu interesele fundamentale ale fiecărei întreprinderi (firme)”19.

5.1. Scurtă caracterizare a controlului de gestiune Procesul controlului de gestiune cuprinde trei faze: previziunea, realizarea şi controlul efectiv, fiind încadrat la următoarele puncte de sprijin: mijloace, acŃiuni, proceduri şi atitudini. MenŃinerea acestora într-un permanent echilibru, asigură evitarea perturbaŃiilor în sistemul controlului de gestiune, ştiindu-se că dezechilibrele se produc atunci când procedurile sunt nesigure (funcŃionarea sistemului este insuficient explicitată), mijloacele nu sunt adaptate luării unor decizii utile, iar salariaŃii nu au o atitudine pozitivă faŃă de control.

Controlului de gestiune îi sunt atribuite, de către specialiştii în domeniu, două misiuni principale20: 1. Asigurarea concordanŃei între prevederile stabilite prin planificarea anuală şi

opŃiunile strategice.

17 M.Gervais-“Contrôle de gestion et planification de l´entreprise” –Economica, Paris 1989,p.10 18 A.Garnilist,H. Arnaud,V.Vignon-“Le contrôle de gestion... en action” –Liaisons, Paris 1992,p.19 19T.Aslău-“Controlul de gestiune dincolo de aparenŃe” Ed. Economică,Bucureşti 2001,p.58 20 Idem.

Page 42: Control Financiar

42

2. Urmărirea, faŃă de obiective, a locului în care se află firma (întreprinderea), unde ar trebui să fie aceasta şi direcŃia spre care se îndreaptă.

Aceste misiuni se realizează prin aplicarea a trei mecanisme care privesc în esenŃă:

- procedurile de planificare (planurile de acŃiune şi bugetele) - informarea prin controlul bugetar, tabloul de bord şi analiza abaterilor - motivaŃia, susŃinută de explicarea performanŃelor obŃinute.

Aşadar, controlul de gestiune poate fi analizat, în fond, ca un sistem de informare şi comunicare, pornindu-se de la faptul că, indiferent de natura activităŃilor firmei, existenŃa controlului de gestiune este condiŃionată de definirea obiectivelor, măsurarea rezultatelor, analiza abaterilor şi efectuarea corecŃiilor.

Reamintind că interesele oricărei firme (întreprinderi) se rezumă, în esenŃă, la asigurarea securităŃii, rentabilitatea financiară, dezvoltarea şi fiabilitatea, controlului de gestiune îi revine misiunea de a oferi garanŃia că resursele sunt bine utilizate, în condiŃii de eficienŃă şi eficacitate maximă.

În mod esenŃial, controlul de gestiune acŃionează pentru măsurarea performanŃelor, în care scop, va trebui să prezinte o stare realistă, astfel încât decidenŃii să-şi poată orienta permanent acŃiunile de viitor sub aspect patrimonial, economic şi financiar, spre obŃinerea optimului de profit.

5.2. Sursele de informare utilizate de controlul de gestiune

ConstrucŃia unui control de gestiune viabil şi eficient presupune apelarea la un întreg ansamblu de instrumente şi mijloace de informare, cu ajutorul cărora sunt orientate acŃiunile şi luate deciziile. O bună informare înseamnă întotdeauna, posibilitatea de adaptare rapidă şi o şansă în plus pentru reuşita acŃiunilor. Orice decizie luată îşi propune din start, să urmărească cum sunt realizate obiectivele pe care le stabileşte şi, în consecinŃă, folosirea sistematică a structurilor de informare ale firmei, solicită implicarea nemijlocită a conducătorilor în conceperea unor metode, care să răspundă în cel mai înalt grad acestei cerinŃe esenŃiale a gestiunii. Literatura de specialitate rezervă spaŃii largi managementului informaŃiei, atribuind controlului de gestiune, un rol principal în gestionarea datelor care definesc strategia şi asigură punerea ei în aplicare. Nu de puŃine ori se vorbeşte chiar de un marketing al informaŃiei, în distribuŃia căruia, controlul de gestiune fiind considerat nu numai drept utilizator ci şi furnizor, care nu mai face repartizarea exclusiv după criteriul deciziei şi ierarhiei, ci mai repede din punctul de vedere al utilităŃii şi eficienŃei. Sursele de date pe care se bazează conceperea unui sistem menit să faciliteze utilizarea informaŃiilor în procesul controlului de gestiune sunt:

- studiile economice cu caracter general sau specific; - contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune; - analiza financiară şi documentele de sinteză;

Page 43: Control Financiar

43

- previziunea privind trezoreria şi finanŃarea; - tablourile de bord; - matematica operaŃională şi statistica.

* * *

AdmiŃând posibilitatea combinării diferitelor componente informaŃionale şi Ńinând cont de caracterul heterogen al resurselor, se pune problema găsirii unui numitor comun la care să fie exprimate toate informaŃiile, indiferent de natura lor. Acest rol este asumat de monedă şi, ca urmare, întregul sistem al controlului de gestiune se impune să fie circumscris unei componente financiare (fără a exclude însă în totalitate celelalte date de ordin cantitativ).

ConŃinutul şi formatul informaŃiilor, circuitele informaŃionale şi coerenŃa raportărilor controlului de gestiune, vor fi adaptate şi corelate în permanenŃă cu structura organizatorică a firmei.

5.3. Sistemul bugetar al firmei, instrument al controlului de gestiune Practica a demonstrat, iar literatura de specialitate confirmă că bugetele joacă un rol esenŃial în planificarea activităŃii firmelor pe termen scurt, fiind expresia contabilă şi financiară a unor programe de acŃiune care îşi propun să articuleze toate elementele gestiunii previzionale, în scopul realizării obiectivelor vizate, cu mijloacele disponibile21 Deosebit este faptul că bugetul este factorul principal al organizării finanŃelor întreprinderii, prin modul de fundamentare şi utilizare a unor criterii realiste în construcŃia sa şi luând în considerare întregul potenŃial material, uman şi financiar necesar pentru conturarea unei previziuni în concordanŃă cu obiectivele propuse. Interesul pentru bugetare a diferitelor domenii de activitate ale firmei nu este suficient pentru a desemna un tip de gestiune previzională, fără a se parcurge şi etapa controlului realizărilor faŃă de previziuni. Tandemul bugetare – control bugetar ia in considerare strategiile de dezvoltare şi funcŃionare a firmei (întreprinderii), în raport cu piaŃa şi conjunctura economică la care trebuie să se adapteze firma. Sistemul bugetar al firmei (întreprinderii), indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, prezintă următoarele caracteristici:

- Constituie cel mai practic procedeu al controlului de gestiune, structurând cu exactitate misiunile de îndeplinit pentru îmbunătăŃirea performanŃelor firmei, în care sens intervine pentru reglarea eventualelor disfuncŃionalităŃi.

- Indică modul de obŃinere a profitului, permiŃând factorilor de conducere să înŃeleagă care sunt factorii generatori ai acestuia şi să acŃioneze asupra variantelor controlabile care influenŃează atingerea acestui obiectiv prioritar.

21 T. Aslău- op. cit., p. 129-135.

Page 44: Control Financiar

44

- Contribuie nemijlocit la elaborarea documentelor de sinteză previzională, respectiv a bilanŃului contabil şi contului de profit şi pierderi previzionale, a planurilor de trezorerie şi de finanŃare.

În calitatea sa de componentă a procesului de control de gestiune, sistemul bugetar al firmelor este o piesă centrală, cu trei funcŃiuni precise, concretizate în instrumente de: - coordonare şi comunicare - gestiune previzională - delegare şi motivare.

Înscriindu-se în categoria instrumentelor controlului de gestiune, sistemul bugetar, cu toate componentele sale, nu se adresează în nici un fel utilizatorilor externi, aşa cum este cazul contabilităŃii de gestiune, deosebindu-se fundamental deci, de bilanŃul contabil şi contul de rezultate, care, prin excelenŃă, se adresează beneficiarilor din afara firmei.

Sistemul bugetar serveşte exclusiv nevoilor interne ale firmei, deciziile financiare precedând deciziile economice, în concordanŃă cu obiectivele propuse.

În final, putem arăta că, sistemul bugetar al firmei se constituie într-o componentă tehnică a previziunii şi controlului de gestiune, utilitatea sa practică fiind determinată şi de faptul că orice iniŃiativă concretă economică sau organizatorică luată de conducători, va fi necondiŃionat precedată de un demers bugetar.

* * * Maximizarea eficienŃei procesului bugetar este direct proporŃională

cu calitatea acŃiunii de bugetizare propriu – zisă, care este determinată de următoarele condiŃii:

- Stabilirea cât mai precisă a responsabilităŃilor, ceea ce presupune o concepŃie clară asupra regulilor generale de organizare.

- ExistenŃa în special a unei contabilităŃi de gestiune şi a unui sistem de informare bine pus la punct şi coerent, acestea constituind modalităŃi relevante de cunoaştere şi evaluare a situaŃiei reale din firmă.

Ca şi componentă a controlului de gestiune, sistemul bugetar este unul din cele mai practicate instrumente ale acestuia.

Aşa cum arătam anterior, obiectivul principal al gestiunii bugetare constă în îmbunătăŃirea performanŃelor economice şi financiare ale firmei, servind la elaborarea documentelor de sinteză previzională: bilanŃ, cont de profit şi pierdere, plan de trezorerie şi plan de finanŃare.

Bugetul nu poate fi considerat altfel decât un plan pe termen scurt şi care cuprinde o atribuire de resurse în strânsă corelaŃie cu o repartizare a responsabilităŃilor, pentru a se atinge obiectivele optime dorite.

Page 45: Control Financiar

45

5.4. InteracŃiunea controlului de gestiune cu celelalte forme de control intern.

Controlul financiar de gestiune este considerat, alături de cel financiar preventiv şi ierarhic, o formă organizatorică a “controlului intern, propriu agentului economic”22. În contextul gestiunii întreprinderii, aşa cum s-a mai arătat, controlul îşi propune să contribuie la ameliorarea performanŃelor, care sunt măsurate, în principal, prin reducerea costurilor şi creşterea rentabilităŃii. Controlul de gestiune a apărut ca răspuns la nevoia dezvoltării preocupărilor faŃă de eficienŃa economică şi asigurării unei conduceri performante, care a devenit din ce în ce mai complexă, în condiŃiile tendinŃelor de descentralizare a responsabilităŃilor. Dacă în poziŃia centrală a controlului de gestiune, în cadrul controlului intern, se pot sesiza unele întrepătrunderi cu celelalte tipuri de control care ar putea pune sub semnul întrebării precizia delimitărilor dintre ele, acestea nu au semnificaŃie faŃă de intenŃia de a sugera o definiŃie generală, aplicabilă oricăror situaŃii. De altfel, controlul de gestiune nu este şi nu poate fi rupt de restul funcŃiilor managementului şi îndeosebi de planificare şi coordonare, integrarea fiind impusă de modul în care se acŃionează, strategic sau curent. Din aceste considerente, ne raliem părerii acelor specialişti care consideră că orice distincŃie între formele de control intern "este mai mult schematică, iar frontierele au natură convenŃională şi nu sunt precise, întrucât caracterul activ şi de vigilenŃă se manifestă la toate nivelele” .

Concluziile noastre, rezultate din această analiză pot fi rezumate astfel23: - Controlul intern al firmei este un sistem complex şi unitar de

vigilenŃă, construit cu scopul de a contribui la garantarea eficienŃei şi eficacităŃii procesului de conducere.

- ExistenŃa diferitelor tipuri de gestiune pot determina anumite particularităŃi în organizarea controlului intern, fără să îi afecteze conŃinutul în ansamblu, în sensul că în firmele mici şi mijlocii, organizarea responsabilităŃilor şi structura decizională sunt mai puŃin complexe decât în întreprinderile mari.

- Sistemul controlului intern pune în cauză orizonturi diferite, care se referă la obiective, instrumente şi reguli care permit firmei să-şi atingă finalităŃile.

- Componentele controlului intern nu au o raŃionalitate unică, ele având atât caracteristici financiar – contabile, cât şi de ordin tehnic, economic şi administrativ.

- Procesul de control intern nu poate fi privit în afara structurii informaŃionale globale a firmei.

22 M.Boulescu, M.GhiŃă-“Expertiză contabilă şi audit financiar contabil” Ed. Did. şi Ped., Bucureşti 1999,p.214 23T. Aslău-op.cit.,p.52-53

Page 46: Control Financiar

46

- Misiunea controlului intern de a participa la conducerea întreprinderii se realizează prin dispozitive care constituie forme de control ale aceluiaşi sistem.

O asemenea concepŃie îmbină, după părerea noastră, rigoarea supravegherii cotidiene a realizării obiectivelor cu aptitudinile previzionale, fiind în măsură să ofere conducătorilor firmei mijloacele de urmărire a atingerii scopurilor acesteia.

5.5. Valorificarea constatărilor controlului financiar de gestiune Activitatea de control financiar de gestiune se urmăreşte de către şeful compartimentului de control financiar, pe baza programului de lucru semestrial, organizându-se o evidenŃă a actelor de control încheiate, precum şi a principalelor rezultate obŃinute (plusuri în gestiune, pagube constatate, sancŃiuni aplicate,etc.). Valorificarea constatărilor controlului financiar de gestiune are loc după cum urmează24: a). Pe baza actelor de control întocmite, şeful compartimentului financiar prezintă conducerii unităŃii în care funcŃionează, concluziile controlului efectuat, împreună cu măsurile propuse a fi luate în vederea înlăturării abaterilor şi tragerii la răspundere a celor care au săvârşit nereguli, au produs pagube sau au comis infracŃiuni. b). În cadrul competenŃei şi termenelor legale, conducătorii firmelor iau măsuri pentru aplicarea integrală şi la timp a măsurilor propuse, sancŃionarea persoanelor vinovate, recuperarea pagubelor şi înaintarea către procuratură a actelor ce cuprind fapte penale. c). La solicitarea instanŃelor de judecată, parchetelor şi poliŃiei, conducătorii firmelor dispun cu prioritate măsurile de control financiar de gestiune, necesare pentru stabilirea prejudiciilor produse prin infracŃiuni şi clarificarea împrejurărilor care au condus la săvârşirea faptelor penale. d). În cazul când conducătorul firmei nu ia măsurile necesare, şeful compartimentului financiar sesizează în scris Consiliul de AdministraŃie al firmei, iar în cazurile privind recuperarea pagubelor şi DirecŃia Controlului Financiar de Stat, care, în funcŃie de situaŃia concretă, dispune măsurile legale ce se impun.

24 Boulescu M,GhiŃă M.-“Control financiar” Ed. Eficient, Bucureşti 1997,p.148-149

Page 47: Control Financiar

47

CUVINTE CHEIE Atitudine Administrare Compensare Date Decizie InformaŃie GaranŃie Gestiune Mijloace MotivaŃie Patrimoniu Proceduri Obiective Întrebări recapitulative: - Care sunt obiectivele controlului de gestiune? - Dar performanŃele?

Page 48: Control Financiar

48

Capitolul 6. CONTROLUL FINANCIAR DE STAT

Obiective: Sfera de cuprindere a controlului financiar de stat.

Rezumat: Controlul fiscal, potrivit ultimelor reglementări “cuprinde ansamblul activităŃilor care au ca scop verificarea realităŃii, legalităŃii şi sincerităŃii declaraŃiilor, verificarea corectitudinii şi exactităŃii îndeplinirii conform legii a obligaŃiilor fiscale de către contribuabili, precum şi activitatea de investigare şi constatare a evaziunii fiscale"25. Sunt supuse controlului fiscal persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi asociaŃiile fără personalitate juridică, cărora le revin, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligaŃii fiscale, denumite în continuare, contribuabili. Controlul fiscal poate fi de fond, tematic sau inopinat.

6.1. Tipurile de control fiscal

Controlul fiscal de fond se va efectua de regulă, pe ani fiscali încheiaŃi. a). Controlul fiscal complet (aprofundat) este atunci când se controlează toate operaŃiunile, documentele şi evidenŃele care stau la baza calculării şi urmăririi unui impozit. Acesta începe printr-un test de credibilitate privind sistemul de evidenŃă contabilă şi se realizează prin inspectarea conturilor contabile ce contribuie la determinarea obligaŃiilor fiscale, documentelor referitoare la cumpărări şi vânzări (prin sondaj), conformităŃile între documentele justificative şi înregistrările din evidenŃa contabilă. b). Controlul tematic (diagnostic) presupune cercetarea, investigarea globală, de ansamblu a unei societăŃi (persoane juridice), cu scopul de a-i stabili corectitudinea fiscală. Este un control de scurtă durată, evaluând seriozitatea contribuabilului. Dacă acest control relevă nereguli, se va trece la un control complet. c). Controlul operativ şi inopinat se desfăşoară în orice loc unde se derulează operaŃiuni şi se întocmesc documente care au ca efect naşterea unor obligaŃii fiscale (depozite, localuri, dependinŃe, puncte vamale, aeroporturi, pieŃe, târguri, etc.). Îmbracă de regulă, forma unei anchete şi presupune, mai întâi o activitate pregătitoare, respectiv de supraveghere, culegere de date şi documente, alegerea unui moment optim de declanşare. Nu poate fi integrat unui program de control stabilit anticipat şi presupune îmbinarea mai multor procedee de control, respectiv, prin sondaj, faptic, documentar, reciproc şi încrucişat. Tot în cadrul acestui tip de control, ne permitem să cuprindem şi controlul de grup, care presupune control inopinat şi simultan al tuturor societăŃilor între

25 Hotărârea nr.1168/02.10.2003, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. nr.70/1997, privind controlul fiscal publicat în M.O. nr.726/17.10.2003, art.1 şi 2.

Page 49: Control Financiar

49

care există legături financiare sau comerciale (de regulă firme cu aceeaşi asociaŃi sau acŃionari, filialele holding-urilor, firme satelit, etc.). Acest control se face pentru stabilirea legalităŃii şi realităŃii operaŃiunilor derulate între acestea şi a sincerităŃii evidenŃelor întocmite, cu scopul de a depista cazurile de evaziune fiscală. Presupune îmbinarea tuturor formelor de control, faptic, documentar – contabil, reciproc şi încrucişat, total sau prin sondaj, cu cunoştinŃe din domenii colaterale, respectiv juridic, comerŃ, bănci, etc. Controlul fiscal include în sfera sa impozitele, taxele şi celelalte venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale şi ale bugetelor fondurilor speciale, respectiv: Fondul de asigurări de sănătate, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special al drumurilor publice, Fondul special pentru protejarea asiguraŃilor, etc.26.

*

* * Controlul fiscal se exercită de către Ministerul FinanŃelor Publice şi unităŃile sale teritoriale, prin aparatul fiscal şi de către serviciile specializate ale autorităŃilor administraŃiei publice locale27.

6.2. Programarea şi organizarea activităŃii de control fiscal Controlul fiscal se desfăşoară, în baza deciziei conducătorului organului de control fiscal la:

- sediul, domiciliul ori reşedinŃa contribuabilului - sediul organului de control fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun

acord cu contribuabilul, acesta din urmă având obligaŃia de a asigura condiŃiile necesare pentru derularea normală a acŃiunii de control28.

Controlul fiscal se efectuează pe perioada stabilită de organele de control, în funcŃie de obiectivele controlului, nu mai mare de 3 luni.

În cazul marilor contribuabili sau al celor care au subunităŃi, filiale ori sucursale în Ńară, durata controlului nu poate fi mai mare de 6 luni. De asemenea, controlul fiscal se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit şi pentru fiecare perioadă supusă controlului.

Prin excepŃie, conducătorul organului de control fiscal competent poate decide repetarea controlului pentru o anumită perioadă, dacă de la data încheierii controlului şi până la împlinirea termenului de prescripŃie apar date suplimentare, care influenŃează sau modifică rezultatele.

În exercitarea atribuŃiilor ce le revin, organele fiscale pot, conform prevederilor legale, să:

26M. Boulescu şi colectiv-“Controlul fiscal şi auditul financiar – fiscal” Ed. C.E.C.C.A.R,Bucureşti 2003,p.51-57 27 I.Bostan -“Controlul fiscal” Ed. Polirom Iaşi 2003,p.66-79 28 M.Boulescu şi colectiv – op.cit.p.67-87

Page 50: Control Financiar

50

- verifice în totalitate sau prin sondaj orice înscrisuri sau documente, registre sau evidenŃe contabile ale contribuabililor;

- solicite contribuabililor controlaŃi toate informaŃiile şi justificările referitoare la abaterile constatate;

- reŃină documente în scopul protejării împotriva înstrăinării sau distrugerii (în condiŃiile legii pentru 30 – 120 zile, în condiŃii excepŃionale, cu aprobarea conducătorului organului fiscal);

- solicite prezenŃa contribuabililor sau reprezentanŃilor legali ai acestora la sediul unităŃii fiscale;

- facă constatări faptice cu privire la natura activităŃilor producătoare de venituri impozabile sau pentru identificarea bunurilor ori surselor impozabile;

- confişte, în condiŃiile legii, obiectele sau produsele reprezentând bunuri sustrase de la plata impozitelor şi taxelor, precum şi sumele în lei şi în valută dobândite ilicit.

De asemenea, ele au următoarele îndatoriri: - să stabilească obligaŃiile fiscale prin asimilare sau estimare, în situaŃia în care, în evidenŃa contabilă nu există documente justificative sau contribuabilul refuză prezentarea acestora, demonstrate pe bază de înscrisuri, cu excepŃia cazurilor de forŃă majoră, în condiŃiile legii; - să stabilească, în sarcina contribuabilului diferenŃe de impozit şi taxe, să calculeze majorări de întârziere pentru neplata în termene legale a impozitelor şi/sau taxelor datorate, conform prevederilor legilor fiscale; - să răspundă pentru rezultatele controlului, în limita documentelor supuse controlului şi constatărilor efectuate şi consemnate în actul de control; - să constate contravenŃiile şi să aplice sancŃiunile prevăzute de legile fiscale şi contabile; - să dispună corectarea în contabilitate a eventualelor erori constatate după aprobarea şi depunerea situaŃiilor financiare anuale, în cazul în care au fost constatate; - să anuleze aplicarea măsurilor care contravin reglementărilor contabile şi fiscale şi să dispună măsurile necesare îndeplinirii corecte de către contribuabili a obligaŃiilor fiscale ce le revin; - să intre, în prezenŃa contribuabilului sau a reprezentantului său legal ori a altei persoane desemnate, în orice incintă a sediului în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul sau în locuri în care există bunuri impozabile ori în care se desfăşoară activităŃi producătoare de venituri; - să verifice modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de organele de control fiscal; - să beneficieze de protecŃie din partea organelor de stat abilitate, la solicitarea acestora. În cazul în care evidenŃele contabile sau orice alte evidenŃe sunt Ńinute cu ajutorul sistemelor informatizate, controlul se poate exercita asupra ansamblului informaŃiilor, datelor şi prelucrărilor informatice care concură, direct sau indirect,

Page 51: Control Financiar

51

la obŃinerea rezultatelor contabile sau fiscale şi la elaborarea declaraŃiilor, precum şi asupra documentaŃiei referitoare la analiza, programarea şi executarea prelucrărilor. Organele de control fiscal au obligaŃia să-şi exercite controlul în aşa fel încât, să afecteze cât mai puŃin desfăşurarea activităŃilor curente ale contribuabilului, iar pe întreaga durată a controlului, au obligaŃia de a acŃiona cu profesionalism, dovedind corectitudine şi obiectivitate în relaŃiile cu contribuabilul controlat şi cu celelalte persoane cu care vin în contact pe parcursul realizării sarcinilor de serviciu. Potrivit prevederilor legale, organele care exercită controlul fiscal, au următoarele obligaŃii:

- să cunoască şi să aplice corect, cu obiectivitate şi profesionalism, prevederile legislaŃiei contabile şi fiscale, precum şi normele lor de aplicare;

- să prezinte contribuabilului controlat legitimaŃia de control şi ordinul de serviciu;

- să acorde atenŃie tuturor întrebărilor, nelămuririlor, reclamaŃiilor contribuabilului şi să dea dovadă de înŃelegere şi solicitudine în soluŃionarea acestora potrivit legii;

- să utilizeze cu eficienŃă timpul de control, să păstreze şi să apere secretul operaŃiilor contribuabililor verificaŃi;

- să nu se angajeze direct sau indirect în relaŃii de afaceri cu persoanele fizice sau juridice controlate;

- să nu pretindă şi să nu primească nici un fel de bunuri în natură sau bani şi să nu-şi creeze avantaje legate de exercitarea funcŃiei;

- să întocmească şi să depună la sediul unităŃii de care aparŃine actele de control privind rezultatele verificării, potrivit metodologiei de control;

- să sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu anumite constatări care întrunesc elementele constitutive ale unei infracŃiuni, depistate cu ocazia exercitării controlului fiscal;

- să consemneze, conform legii, în registrul unic de control existent la contribuabilul controlat datele privind începerea, obiectivele şi rezultatele sintetice ale controlului.

În conformitate cu prevederile legislative29, înainte de începerea acŃiunilor de control, organul de control fiscal are obligaŃia să înştiinŃeze contribuabilii cu privire la selectarea şi programarea lor în vederea controlului, prin transmiterea unui aviz de verificare (mai puŃin pentru cazul controalelor inopinate sau cele datorate sesizărilor săvârşirii actelor de evaziune fiscală). Avizul de verificare trebuie să conŃină următoarele date:

- denumirea unităŃii fiscale care a dispus controlul fiscal - numele, prenumele sau denumirea contribuabilului controlat - adresa sediului, domiciliului sau reşedinŃa contribuabilului

29 InstrucŃiunile M.F.P. de aplicare a O.G. nr.70/1997,art.7

Page 52: Control Financiar

52

- codul fiscal şi numărul de înregistrare la Oficiul Registrului ComerŃului (sau Codul Unic de Înregistrare)

- baza legală a transmiterii avizului de verificare şi a desfăşurării controlului fiscal

- data la care este programat să se desfăşoare controlul - impozitele care vor fi cuprinse în verificare - perioada fiscală care urmează a fi supusă controlului - semnătura conducătorului unităŃii fiscale.

De asemenea, în avizul de verificare, se va menŃiona obligaŃia contribuabililor de a pune la dispoziŃia organelor de control fiscal toate documentele şi evidenŃele contabile, precum şi de a se asigura condiŃiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiŃii a controlului fiscal.

Avizul de verificare va fi însoŃit de un extras din carta drepturilor şi obligaŃiilor contribuabililor pe timpul desfăşurării controlului. Se transmite contribuabililor prin poştă, cu cel puŃin 5 zile înainte de data începerii efective a acŃiunii de control fiscal30.

Pentru motive întemeiate, contribuabilul poate solicita, o singură dată, amânarea, cu maxim 15 zile lucrătoare, a datei de începere a controlului fiscal. Solicitarea trebuie făcută în scris conducerii organului fiscal, în termen de 5 zile de la primirea avizului de verificare şi trebuie să conŃină:

- numele şi prenumele contribuabilului - adresa sediului, domiciliului sau reşedinŃei contribuabilului - denumirea unităŃii fiscale care a dispus controlul - numărul avizului de verificare primit - motivele pentru care se solicită amânarea controlului fiscal - eventuale justificări suplimentare pentru susŃinerea motivelor invocate - data până la care se solicită amânarea.

Dacă motivele sunt întemeiate, organul de control fiscal va transmite contribuabilului un nou aviz de verificare care va cuprinde data la care a fost reprogramat controlul fiscal.

Prezentarea la contribuabil se va face numai pe baza unei împuterniciri scrise (ordin de deplasare), emise de conducătorul unităŃii fiscale competente să efectueze controlul şi va cuprinde:

- denumirea unităŃii fiscale care a dispus efectuarea controlului - datele de identificare a inspectorului fiscal (inspectorilor) care vor

efectua controlul, respectiv nume, prenume, numărul legitimaŃiei de serviciu

- datele de identificare a contribuabilului care urmează a fi controlat (denumire, cod fiscal, adresă,etc.)

- data începerii controlului fiscal - semnătura conducătorului unităŃii fiscale.

Controlul fiscal se desfăşoară la sediul, domiciliul sau reşedinŃa contribuabilului sau la sediul organului fiscal, după caz şi în oricare alt loc stabilit 30 I.Bostan-“Controlul fiscal” Ed.Polirom, Iaşi 2003, p.69

Page 53: Control Financiar

53

de comun acord, contribuabilul având obligaŃia asigurării condiŃiilor şi documentelor necesare derulării normale a acŃiunii de control.

Contribuabilii care, potrivit legii, organizează şi conduc contabilitatea proprie, sunt obligaŃi să păstreze evidenŃele contabile la sediul social declarat cu ocazia autorizării şi înregistrării la organul fiscal, până la împlinirea termenului de prescripŃie a dreptului organelor fiscale de a încasa diferenŃe de impozite.

Neprezentarea, din rea-credinŃă, a documentelor cu ocazia controlului fiscal, determină faptul de a nu fi luate în considerare ulterior, în vederea soluŃionării eventualelor obiecŃiuni, contestaŃii şi plângeri împotriva actelor de control.

Pe întreaga durată a desfăşurării controlului fiscal, contribuabilii au următoarele drepturi:

- să fie informaŃi asupra desfăşurării controlului şi a eventualelor situaŃii neclare

- să fie primii solicitaŃi pentru a furniza informaŃii, precizări, date documente, explicaŃii, justificări

- să beneficieze de asistenŃă de specialitate - să li se aplice un tratament just, confidenŃial şi echitabil - să fie protejaŃi pe linia secretului fiscal - să solicite din proprie iniŃiativă să fie controlaŃi - să conteste constatările înscrise în actele de control.

*

* * În baza constatărilor urmare a acŃiunilor de control, Ministerul FinanŃelor Publice are următoarele drepturi:

- să stabilească în sarcina contribuabililor diferenŃe de impozite, precum şi să calculeze majorări de întârziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor datorate;

- să constate contravenŃiile şi să solicite amenzile prevăzute de legile fiscale;

- să dispună măsurile necesare îndeplinirii concrete, de către contribuabili, a obligaŃiilor fiscale ce le revin.

Page 54: Control Financiar

54

6.3. Exercitarea controlului financiar de către structurile specializate

ale Ministerului FinanŃelor Publice Structurile cu atribuŃii de control financiar din cadru Ministerului

FinanŃelor Publice exercită în acest domeniu activităŃi specifice în funcŃie de atribuŃiile, obiectivele şi sfera de acŃiune stabilite prin prevederi legale şi prin norme emise în aplicarea acestora.

AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală exercită, în baza prevederilor legale proprii de organizare şi funcŃionare, în mod nemijlocit şi neîngrădit, prin structuri specializate, activităŃŃile de control financiar şi inspecŃie fiscală.

Principalele momente ale activităŃii de inspecŃie fiscală sunt: - constatarea şi investigarea fiscală a tuturor actelor şi faptelor ce rezultă

din activitatea contribuabilului supus inspecŃiei privind legalitatea şi conformitatea declaraŃiilor fiscale, în vederea aplicării corecte şi în termen a prevederilor legii fiscale;

- analizarea şi evaluarea diferitelor informaŃii fiscale, în vederea comparării cu declaraŃiile fiscale ale contribuabililor;

- sancŃionarea potrivit legii a faptelor constatate şi dispunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile legislaŃiei fiscale.

Exercitarea inspecŃiei fiscale, deşi păstrează principiile generale ale

metodologiei de control financiar, se realizează diferit, având în vedere specificul acesteia. Exercitarea activităŃii de inspecŃie fiscală detaliată pe principalele momente se prezintă astfel:

- examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului; - verificarea concordanŃei datelor din declaraŃiile fiscale cu cele din

evidenŃa contabilă a contribuabilului; - stabilirea abaterilor, discutarea acestora şi solicitarea de explicaŃii scrise

de la reprezentanŃii legali ai contribuabililor sau împuterniciŃii acestora, după caz;

- verificarea locurilor unde se realizează activităŃi generatoare de venituri impozabile;

- solicitarea altor informaŃii suplimentare de la terŃi în vedere fundamentării constatărilor;

- stabilirea diferenŃelor obligaŃiilor fiscale de plată; - dispunerea măsurilor asiguratorii în condiŃiile legii; - efectuarea altor investigaŃii fiscale, potrivit legii; - aplicarea de sancŃiuni potrivit prevederilor legale. Stabilirea bazei de impozitare, precum şi a diferenŃelor de impozite, a

taxelor şi a altor contribuŃii se face prin metodă directă, pe baza evidenŃelor contabile, fiscale, a altor documente şi informaŃii, sau folosind metode indirecte de estimare a nivelurilor acestor obligaŃii.

Page 55: Control Financiar

55

Metoda de estimare indirectă se utilizează în cazul în care contribuabilul nu poate prezenta organelor de inspecŃie fiscală documentele, informaŃiile şi explicaŃiile necesare la determinarea completă a bazei de impunere, din următoarele cauze:

- nu a depus declaraŃiile fiscale sau cele prezentate nu permit stabilirea corectă a bazei de impunere;

- nu colaborează, obstrucŃionează sau refuză acŃiunea de inspecŃie fiscală; - nu şi-a îndeplinit obligaŃiile privind conducerea evidenŃelor contabile şi

fiscale; - din motive de forŃă majoră evidenŃele contabile şi fiscale sau actele

justificative pivind efectuarea activităŃilor producătoare de venituri au dispărut.

În cazul în care organele de inspecŃie fiscală utilizează metode de estimare

a bazei de impunere, în actul de inspecŃie se menŃionează motivele care au determinat folosirea acestor metode şi criteriile de estimare. Sarcina probării că baza de impozitare determină prin utilizarea metodei de estimare nu este corectă revine contribuabilului, care în acest caz trebuie să facă această dovadă cu documente financiar-contabile şi fiscale legale şi corect întocmite.

În exercitarea atribuŃiilor de serviciu organele de inspecŃie fiscală au

următoarele drepturi şi obligaŃii: - să confişte, în condiŃiile legii, obiectele sau produsele reprezentând

bunuri sustrase de la plata impozitelor, precum şi sumele în lei şi/sau în valută dobândite ilicit;

- să constate contravenŃiile şi să aplice sancŃiunile prevăzute de legile fiscale şi contabile;

- să suspende aplicarea măsurilor care contravin reglementărilor contabile şi fiscale şi să dispună măsurile necesare îndeplinirii corecte de către contribuabili a obligaŃiilor fiscale.

Constatarea şi sancŃionarea contravenŃiilor la legislaŃia financiar-fiscală şi

contabilă se face prin proces-verbal de contravenŃie, care se încheie de către organele de inspecŃie în baza prevederilor legilor generale şi speciale cu privire la contravenŃii.

InspecŃia fiscală se exercită de regulă concomitent atât la sediul fiscal, cât şi la sediile secundare. La sediile secundare se incheie de regulă acte de inspecŃie cu caracter preliminar, note de constatare, care se definitivează, se centralizează şi se valorifică în actul de inspecŃie fiscală încheiat la sediul contribuabilului.

Pentru impozitele, texele şi contribuŃiile care potrivit legii se datorează şi se plătesc la unitatea fiscală teritorială unde este înregistrat sediul secundar se pot încheia acte de inspecŃie fiscală definitive, pe baza cărora se emit decizii de impunere de către organul fiscal respctiv.

Page 56: Control Financiar

56

Activitatea de inspecŃie fiscală se realizează în două forme: - inspecŃia fiscală generală, definită ca activitatea de verificare a tuturor

obligaŃiilor fiscale ale unui cotribuabil, pentru o perioadă de timp determinată;

- inspecŃia fiscală parŃială, definită ca activitatea de verificare a uneia sau a mai multor obligaŃii fiscale, pentru o perioadă de timp determinată.

InspecŃia fiscală generală se exercită în cazul în care obiectul verificării

este format din totalitatea situaŃiei fiscale a contribuabilului în legătură cu toate obligaŃiile fiscale care sunt în competenŃa de control a organului de inspecŃie fiscală.

InspecŃia fiscală parŃială se exercită în situaŃia în care obiectul verificării este format din una sau mai multe obligaŃii fiscale dintre cele care sunt în competenŃa organului de inspecŃie fiscală, dar nu din toate.

InspecŃia fiscală parŃială se realizează de regulă atunci când: - este stabilită prin prevederi legale; - se realizează ca acŃiune de regularizare a unor obligaŃii fiscale; - este dispusă prin decizia de reverificare ca urmare a soluŃionării unei

contestaŃii; - este solicitată de către unele instituŃii ale statului, în vederea clarificării

unor aspecte privind situaŃia fiscală a unui anumit contribuabil.

AcŃiunile de inspecŃie fiscală parŃială pot fi extinse şi transformate în inspecŃii fiscale generale la propunerea motivată în scris a unei structuri de inspecŃie fiscală şi aprobată de conducătorul acesteia. Decizia de extindere a verificării este adusă la conştiinŃa contribuabilului în scris.

În cazurile fundamentate, conducătorul structurii de inspecŃie fiscală poate aroba limitarea inspecŃiei fiscale generale la verficarea numai a anumitor obligaŃii fiscale.

Pentru realizarea atribuŃiilor proprii, structurile de inspecŃie fiscală

utilizează în special următoarele forme şi tehnici de control financiar: - controlul prin sondaj;

- controlul inopinat;

- controlul încrucişat;

- calculul de control.

Utilizarea procedeelor de control se poate face individual sau combinat, în funcŃie de scopul, obiectivele, complexitatea, dificultăŃile, specificul şi perioada inspecŃiei fiscale.

Selectarea documentelor şi a operaŃiunilor semnificative se referă la volumul, valoarea şi ponderea acestora în activitatea contribuabilului.

Page 57: Control Financiar

57

Controlul prin sondaj presupune verificarea parŃială a unora dintre

operaŃiunile sau documentele desfăşurate, respectiv întocmite în perioade semnificative.

În cazul în care dintr-o acŃiune de control prin sondaj se constată fapte care întrunesc elemente constitutive ale unei infracŃiuni, verificarea se extinde asupra tuturor documentelor şi operaŃiunilor relevante pentru fundamentarea faptelor constatate.

Controlul inopinat este acŃiunea de verficare faptică şi documentară, fără

înştiinŃarea deŃinătorului incintei, a depozitului, a localului, a mijlocului de transport sau a altui loc unde se produc, se depozitează sau se transportă mărfuri sau se prestează servicii despre care există indicii în legătură cu realizarea lor fără respectarea prevederilor legale, cu scopul surprinderii fenomenului în desfăşurare.

Controlul încrucişat este acŃiunea de verificare a conformităŃii datelor

existente la un contribuabil prin compararea acestora cu informaŃiile, elementele şi/sau evidenŃele deŃinute de alte structuri fiscale sau de către clienŃi, furnizori, organe vamale, alte instituŃiin sau persoane fizice şi juridice.

Selectarea unităŃilor în vederea efectuării inspecŃiei fiscale are la bază

principiul general al tratamentului egal aplicat tuturor contribuabililor care fac parte din aceeaşi categorie şi din acelaşi domeniu de activitate.

Selectarea contribuabililor pentru control se realizează pe baza următoarelor criterii:

� verificarea cel puŃin odată în cadrul termenului de prescripŃie a contribuabililor mari;

� selectarea celorlalŃi se efectuează pe baza următoarelor principii: - contribuabilii care sistematic nu depun declaraŃiile fiscale;

- contribuabilii care depun declaraŃii fiscale cu erori, deficienŃe

şi neconcordanŃe; - contribuabilii care lucrează în domenii de activitate cu

frecvenŃă ridicată de acte de evaziune fiscală constatate la

controalele anterioare; - contribuabilii care sistematic înregistrează pierderi; - contribuabilii în privinŃa cărora există informaŃii privind

practicarea evaziunii fiscale; - contribuabilii la care se constată sistematic neachitarea

obligaŃiilor fiscale.

Realizarea faptică a acestor activităŃi este asigurată de DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală din cadrul AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală.

Page 58: Control Financiar

58

În teritoriu, la nivelul judeŃelor şi al municipiului Bucureşti, activitatea de inspecŃie financiar-fiscală este realizată de structuri specializate, organizate în cadrul DirecŃiilor Generale ale FinanŃelor Publice.

Înainte de îneperea unei acŃiuni, toate structurile fiscale au obligaŃia să înştiinŃeze contribuabilul în legătură cu activitatea de inspecŃie fiscală care urmează să se desfăşoare, prin transmiterea unui aviz de inspecŃie fiscală care în general cuprinde:

- temeiul juridic al inspecŃiei fiscale; - data începeriiacŃiunii; - obligaŃiile fiscale şi perioadele ce urmează a fi supuse controlului.

Un exemplu teoretic de Aviz de inspecŃie fiscală se prezintă astfel:

Page 59: Control Financiar

59

Ministerul FinanŃelor Publice AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală

AVIZ DE CONTROL

Către Societatea Comercială ...................................................................................... Localitatea ............................. judeŃul ....................... str. ...........................

nr. ......, bl. ......, sc. ......, ap. ...... Domnului/Doamnei .................................................................... Vă facem cunoscut că în baza prevederilor Legii nr. 30/1991 şi ale

OrdonanŃei Guvernului nr. 70/1997 societatea comercială .................................... vă face obiectul unui control financiar-fiscal, începând cu data de ......................, cu următoarea tematică: ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Vă veŃi prezenta la data sus-menŃionată, orele ........00, sediul DirecŃiei ......................, localitatea ................ strada ................ nr. .........., camera .......

Vă rugăm să luaŃi măsurile necesare pentru punerea la dispoziŃie a documentelor financiar-contabile privind activitatea desfăşurată şi pentru asigurarea tuturor condiŃiilor necesare desfăşurării controlului.

În caz de neprezentare, se vor aplica sancŃiunile prevăzute de OrdonanŃa Guvernului nr. 70/1997, modificată prin OrdonanŃa Guvernului nr. 62/2002 privind controlul fiscal.

Director general, (nume, prenume, semnătura şi ştampila) La termenul stabilit prin Avizul de control, după definitivarea tuturor

activităŃilor organizatorice de instalare, controlul financiar pe probleme fiscale începe şi este exercitat pe baza tematicilor de control, utilizând procedeele şi tehnicile specifice acestei discipline, urmărindu-se realizarea tuturor obiectivelor şi a subobiectivelor stabilite.

Page 60: Control Financiar

60

Contribuabilului i se comunică, de asemenea, posibilitatea de a solicita, în scris, conducerii inspecşiei fiscale, o singură dată şi numai pentru motive justificate, în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii avizului de inspecŃie fiscală, pentru maximum 30 de zile.

În cazul în care contribuabilul prezintă motive întemeiate pentru amânarea inspecŃiei fiscale, unitatea cu atribuŃii în acest domeniu comunică contribuabilului data la care acŃiunea a fost reprogramată.

Avizul de inspecŃie fiscală se comunică contribuabilului în scris înainte de

începerea inspecŃiei fiscale, astfel: - cu 30 de zile pentru marii contribuabili;

- cu 15 zile pentru ceilalŃi contribuabili.

Examinarea situaŃiei fiscale a unui contribuabil în vederea stabilirii bazei reale de impunere se face prin verificarea tuturor documentelor justificative şi a evidenŃelor financiar-contabile şi fiscale, care pot constitui şi probe ale dosarului.

Documentele în care sunt consemnate operaŃiunile necesare confirmării şi fundamentării constatării se anexează la actul de inspecŃie încheiat, în copie certificată de persoana responsabilă din compartimentul unde au fost identificate şi semnată de organul de inspecŃie.

Atunci când documentele analizate sunt considerate fictive şi există indicii de sustragere sau distrugere a acestora, precum şi în cazul în care persoana responsabilă refuză să le certifice, acestea se anexează în original.

De asemenea, se vor institui măsuri asiguratorii şi de conservare a corpurilor delicte şi a oricăror mijloace de probă, în situaŃiile în care se constată fapte care ar putea întruni elementele constituitive ale unei infracŃiuni.

Activitatea structurilor de inspecŃie fiscală centrale şi teritoriale se desfăşoară pe bază de programe anuale, trimestriale şi lunare elaborate de DirecŃia generală de inspecŃie fiscală şi aprobate de către conducerea AgenŃiei NaŃionale d Administrare Fiscală.

În procesul elaborării acestor programe se va acorda prioritate propunerilor care derivă din necesităŃile interne ale AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală sau solicitărilor altor instituŃii care au impact fiscal semnificativ. În funcŃie de capacitatea de inspecŃie disponibilă, acestea vor fi cuprinse în programe şi acŃiuni solicitate de alte instituŃii publice ate ale statului.

InspecŃiile fiscale teritoriale şi InspecŃia fiscală din DirecŃia generală de administrare a marilor contribuabili elaborează programul propriu de inspecŃie fiscală în care se înscriu atât sarcinile prevăzute în programul naŃional de inspecŃie fiscală aprobat, cât şi sarcinile rezultate din solicitările unor instituŃii publice locale abilitate.

Programul anual şi cel trimestrial de inspecŃie fiscală, aprobat de conducerea AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală, se defalcă pe contribuabili şi inspectori, de către inspecŃiile teritoriale fiscale şi inspecŃia fiscală din cadrul DirecŃiei generale de administrare a marilor contribuabili.

Page 61: Control Financiar

61

Programul teritorial de inspceŃie fiscală se aprobă de conducătorul structurii teritoriale de administrare fiscală judeŃeană, se defalcă pe trimestre, iar în cadrul trimestrului pe luni.

AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală poate modifica programul din proprie iniŃiativă sau la propunerea structurilor teritoriale de administraŃie fiscală pe parcursul execuŃiei acestuia.

La începerea inspecŃiei fiscale, inspectorul este obligat să prezinte contribuabilului legitimaŃia de inspecŃie, ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de control şi să consemneze acŃiunea în Registrul unic de control.

La finalizarea inspecŃiei fiscale, contribuabilul este obligat să prezinte o declaraŃie scrisă pe proprie răspundere din care să rezulte că toate documentele şi informaŃiile relevante pentru inspecŃia fiscală au fost puse la dispoziŃia inspectorului fiscal.

DeclaraŃia constituie un mijloc de probă atât pentru contribuabil, cât şi pentru structura fiscală componentă, în cazul în care contribuabilul contestă decizia de reverificare a unei anumite perioade.

InspecŃia fiscală la contribuabilii care au şi sedii secundare este iniŃiată şi coordonată de regulă de către structura fiscală regională în care îşi are sediul fiscal contribuabilul supus verificării. InspecŃia fiscală la sediile secundare se efectuează de regulă de către structura teritorială de inspecŃie fiscală.

În cazul unor acŃiuni încrucişate sau în alte cazuri fundamentate, DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală sau unitatea teritorială cu atribuŃii de inspecŃie fiscală poate delega competenŃa de verificare şi altei structuri cu atribuŃii de control financiar. Delegarea de competenŃă se face prin ordin de serviciu al conducătorului DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală.

Activitatea de inspecŃie fiscală realizată de DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalităŃii şi a conformităŃii declaraŃiilor fiscale, a corectitudinii şi a exactităŃii îndeplinirii obligaŃiilor de către contribuabili, a respectării prevederilor legslaŃiei fiscale şi contabile, stabilirea diferenŃelor de plată, precum şi a accesoriilor aferente acestora.

Principalele obiective ale DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală constau în:

- efectuarea acŃiunilor de control şi valorificarea abaterilor constatate;

- coordonarea activităŃii unităŃilor subordonate din teritoriu;

- sesizarea organelor abilitate asupra acelor constatări care nu intră în

competenŃa sa de rezolvare;

- raportarea, către structurile ierarhice superioare, a rezultatelor

cotrolului.

AtribuŃiile DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală, defalcate pe aceste obiective, constau în:

Page 62: Control Financiar

62

- controlul modului de respectare, de către toŃi contribuabilii legali, a prevederilor legale privind declararea, calculul, înregistrarea şi plata integrală şi la termen a obligaŃiilor fiscale către diferite bugete sau fonduri;

- controlul modului de respectare a prevederilor legale privind organizarea şi desfăşurarea activităŃilor economice producătoare de venituri, precum şi a celor generatoare de cheltuieli;

- confiscarea, în condiŃiile legii, a bunurilor sustrase obligaŃiilor fiscale, precum şi a sumelor în lei şi/sau valută realizate în mod ilicit;

- dispunerea măsurilor de soluŃionare a abaterilor privind evaziunea fiscală sesizate Ministerului FinanŃelor Publice de diferite persoane fizice şi/sau juridice;

- stabilirea diferenŃelor de impozite şi taxe şi calcularea în sarcina contribuabililor a majorărilor şi dobânzilor de întârziere pentru neplata acestora în termenele legale;

- acŃionează, prin mijloace şi tehnici specifice, pentru identificarea şi combaterea evaziunii fiscale, colaborând în acest sens atât cu structurile Ministerului FinanŃelor Publice, cât şi cu cele aparŃinând altor organe centrale cum sunt Curtea de Conturi, Autoritatea NaŃională de Control, Inspectoratul General de PoliŃie şi altele;

- coordonarea şi îndrumarea activităŃii desfăşurate de unităŃile din teritoriu ale Ministerului FinanŃelor Publice cu atribuŃii de control fiscal;

- asigurarea condiŃiilor de formare şi perfecŃionare profesională a aparatului propriu şi din teritoriu în domeniul controlului fiscal;

- întocmirea şi prezentarea conducerii Ministerului FinanŃelor Publice a rapoartelor şi sintezelor privind modul de realizare a sarcinilor rezultate din programele de măsuri şi a concluziilor privind îmbunătăŃirea activităŃii generale şi specifice a structurii, ca şi a reglemetărilor în domeniu fiscal;

- sesizarea organelor de cercetare penală în cazul constatării unor abateri care conform legii penale constituie infracŃiuni;

- aplicarea şi urmărirea încasării amenzilor în cazul constatării unor abateri care conform prevederilor legale în vigoare constituie contravenŃii.

Activitatea proprie a DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală se

desfăşoară pe bază de planuri trimestriale desprinse din Programul anual de control financiar-contabil, componentă a Programului general de activitate a Ministerului FinanŃelor Publice;

Programul trimestrial de control al DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală cuprinde acŃiuni privind modul de declarare, de calcul, de înregistrare şi de vărsare la diferitele bugete a obligaŃiilor fiscale, dar şi alte

Page 63: Control Financiar

63

acŃiuni care nu au fost înscrise iniŃial în Programul anual de control financiar-contabil.

Un exemplu de progam trimestrial de control al DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală, defalcat pe obiective la nivel naŃional, se prezintă astfel:

Page 64: Control Financiar

64

Ministerul FinanŃelor Publice AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală

PROGRAM DE CONTROL pe trimestrul I 2005

Nr. crt.

Denumirea acŃiunii Perioada UnităŃile

programate pentru control

I. Controlul privind modul de calcul, de evidenŃă şi de virare în termenele şi cuantumurile stabilite de lege a obligaŃiilor faŃă de bugetul de stat

Ianuarie-martie S.C. ..................

II. Controlul privind activitatea economico-financiară a agenŃilor economici care au raportat pierderi trei ani consecutiv, portivit bilanŃului contabil

Ianuarie-martie S.C. ...................

III. Verificarea modului de respectare de către agenŃii economici a disciplinei valutare, de aplicare a OrdonanŃei Guvernului nr. 18/1994

Ianuarie-martie Compania NaŃională ...........

IV. Verificarea şi avizarea transferurilor, inclusiv pentru subvenŃiile de la bugetul de stat pentru unele produse şi activităŃi, precum şi modul de utilizare a sumelor încasate de beneficiarii surselor bugetare

Ianuarie-martie Regia NaŃională ...........................

V. Controlul privind modul de calcul şi virare în cuantumul şi la termenele legale a obligaŃiilor faŃă de bugetul de stat la societăŃile comerciale ce desfăşoară activităŃi în domeniul morăritului şi panificaŃiei

Ianuarie-martie S.C. ....................

Page 65: Control Financiar

65

Tabelul 3. Programul de activitate a DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală

DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală poate efectua şi alte

acŃiuni decât cele cuprinse în Programul trimestrial de control, dar numai prin directive de lucru lunare aprobate de către conducerea acesteia.

Având în vedere obiectivele generale, aşa cum acestea au fost înscrise în programul de control, unităŃile economice care urmează a fi cuprinse în control se stabilesc potrivit prevederilor legale74 conform cărora într-un an calendaristic un agent economic poate face obiectul unei singure verificări, pe obiective care au drept scop stabilirea sincerităŃii bilanŃului sau realitatea sumelor datorate statului.

În baza aceloraşi prevederi legale75 durata maximă a unei acŃiuni de control la sediul unui agent economic este de maximum trei luni; în cadrul acestei limite maxime durata controlului se programează în funcŃie de natura acŃiunii, măărimea cifrei de afaceri a agentului economic, perioada supusă controlului şi, bineînŃeles, de timul disponibil.

În programul trimestrial de control se înscriu obiectivele generale care se defalcă pe teme de control, în acest sens elaborându-se tematici de control. ConŃinutul tematicilor de control se analizează şi se dezbate cu fiecare dintre inspectorii financiari, constituiŃi în echipe, desemnaŃi să efectueze acŃiunile rezultate din progamul trimestrial de control.

Prin Registrul de evidenŃă se realizează evidenŃa acŃiunilor de control efectuate, în care se menŃionează numele agentului economic controlat, obiectul, pe scurt, al controlului, numărul şi data acŃiunii de control, perioada supusă controlului şi durata acestuia, sumele datorate, inclusiv majorările pentru nevirarea în termen şi altele.

Această evindeŃă contribuie la evitarea repetării controalelor la acelaşi agent economic şi asigură cuprinderea în control a tuturor agenŃilor economici.

În legătură cu abaterile constante, persoanele prezumtiv vinovate de producerea acestora li se solicită explicaŃii verbale şi/sau scrise. ____________ 74

Legea nr. 30 din 22 martie 1991, privind organizarea şi funcŃionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 9 septembire 1992. 75Idem.

Solicitarea explicaŃiilor scrise se face pe parcursul inspecŃiei fiscale, în vederea clarificării şi definitivării constatărilor privind situaŃia fiscală a contribuabilului, dar numai atunci când se constată abateri sancŃionabile contravenŃional sau care întrunesc elementele constituitive ale unei infracŃiuni.

În cazul în care persoanele cărora le-au fost solicitate refuză prezentarea explicaŃiilor sau nu răspund la întrebările adresate în legătură cu obiectul verificării, organele de inspecŃie fiscală transmit întrebările printr-o adresă scrisă, înregstrată la contribuabil, stabilind un termen de două zile pentru răspuns. În cazul în care răspunsul nu se primeşte în termenul solicitat, fapta se consemnează

Page 66: Control Financiar

66

în raportul de inspecŃie fiscală sau în procesul-verbal, concomitent cu aplicarea sancŃiunilor prevăzute de lege.

Solicitarea explicaŃiilor scrise se face prin documentul numit Notă

explicativă. Un exemplu teoretic de Notă explicatică se prezintă astfel:

Page 67: Control Financiar

67

NOTĂ EXPLICATIVĂ

Subsemnatul .................................(numele şi prenumele, adresa şi actul de

identitate ale celui căruia i se solicită explicaŃii), salariat la ............................ (unitatea controlată), în funcŃia de ..............., de la data de ................, la întrebările formulate de ........................... (numele, prenumele şi calitatea celui

care efectuează controlul), în baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 30/1991, prezint următoarele explicaŃii:

1. Întrebare:......................................(se formulează abaterea constatată în

legătură cu care a fost reŃinută răspunderea salariatului) 1. Răspuns: ........................................ 2. Întrebare: ...................................... 2. Răspuns: ........................................ . . . n. Întrebare: Dacă în legătură cu întrebările formulate mai aveŃi ceva de

completat sau documentele de prezentat. n. Răspuns: ........................................ Semnătura ...................... data .......... Dată în faŃa noastră, Inspectori financiari, (nume, prenume şi semnătura) Martori, (nume, prenume şi semnătura) Dacă persoana căreia i-au fost solicitate explicaŃii nu răspunde nici la

adresa înregistrată, în procesul-verbal se va consemna refuzul de a răspunde la întrebările formulate, anexându-se şi copia înregistrată a notei, şi se vor aplica sancŃiunile legale.

ExplicaŃiile scrise se prezintă de către cei cărora le-au fost solicitate după

modelul descris mai sus. Rezultatul inspecŃiei fiscale se consemnează în documente de control

financiar, proces-verbal de control sau raport de inspecŃie fiscală, după caz. Procesul-verbal de control este un act bilateral care se încheie:

Page 68: Control Financiar

68

- în cazul constatării de fapte care întrunesc elemente constituitive ale unei infracŃiuni, în condiŃiile prevăzute de legea penală, cu ocazia inspecŃiilor fiscale efectuate la solicitarea autorităŃilor publice;

- cu ocazia inspecŃiilor fiscale realizate prin control inopinat.

Raportul de inspecŃie fiscală privind rezultatele inspecŃiei fiscale conŃine următoarele elemente principale:

- datele de identificare ale contribuabilului; - numele/prenumele, funcŃia organelor de inspecŃie fiscală; - perioadele supuse controlului pe fiecare obligaŃie fiscală; - perioada în care s-a efectuat inspecŃia fiscală; - fundamentarea constatărilor; - sinteza rezultatelor inspecŃiei fiscale pe fiecare obligaŃie fiscală şi pe

fiecare an fiscal; - punctul de vedere al contribuabilului cu privire la constatările

inspecŃiei; - măsurile propuse de inspector pentru remedierea deficienŃelor

constatate şi intrarea în legalitate; - persoanele răspunzătoare pentru abaterile constate şi sancŃiunile

contravenŃionale aplicate.

Raportul de inspecŃie fiscală se semnează de către organele care au realizat acŃiunea, se avizează de şeful de serviciu, se aprobă de conducătorul de inspecŃie fiscală, după care trimite unităŃi fiscale unde este arondat contribuabilul, pentru emiterea deciziei de impunere.

Atunci când din controlul documentelor şi activităŃilor ce fac obiectul acŃiunii de verificare nu se constată abateri cu caracter economic sau se constată, dar importanŃa acestpra este nesemnificativă, nu se mai întocmeşte proces-verbal de control, ci numai o notă utilitară semnată numai de către inspectorul financiar care a efectut controlul.

Pentru fiecare obiectiv din tematica de control, în nota utilitară se înscriu

toate activităŃile şi documentele controlate şi rezultatele constatate. Atunci când la un moment dat, se constată o abatere a cărei valorificare

trebuie efectuată imediat pentru a limita consecinŃele ulterioare, inspectorii financiari întocmesc note de constatare.

Notele de constatare se întocmesc în numărul necesar de exemplare, dar

cel puŃin două, se semnează de către organele de control, de persoanele făcute răspunzătoare, de şefii ierarhici ai acestora şi, în unele cazuri, de către unul sau doi martori.

Page 69: Control Financiar

69

Abaterile consemnate în notele de constatare sunt valorificate separat sau o dată cu valorificarea constatărilor consemnate în procesul-verbal de control la care se anexează.

Dacă în legătură cu abaterile constatate persoanele făcute răspunzătoare au

observaŃii sau obiecŃii, acestea se analizează şi se rezolvă înainte de semnarea procesului-verbal.

După verificarea tuturor activităŃilor conform obiectivelor înscrise în

tematică, prin înscrierea abaterilor şi deficienŃelor fundamentale pe baza notelor explicative prezentate de persoanele făcute răspunzătoare şi a celorlalte elemente analizate (documente, situaşii centralizatoare, evidenŃe tehnico-operative, financiare şi contabile) se întomesc procese-verbale de control în care se înscriu, o dată cu abaterea constatată, prevederile legale nerespectate, consecinŃele economice ale abaterii, persoanele vinovate şi măsurile de intrare în legalitate dispuse şi efectuate operativ în timpul controlului sau cele care urmează a fi iniŃiate, în continuare, după terminarea acŃiiunii de verificare.

Din punct de vedere teoretic, un Proces-verbal de control întocmit de una

din unităŃile Ministerului FinanŃelor Publice se prezintă astfel: Ministerul FinanŃelor Publice AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală

PROCES-VERBAL Închieat azi, ...........

Subsemnatul ......................................., inspector de specialitate din cadrul

DirecŃiei controlului fiscal a judeŃului .........................., posesor al legitimaŃiei nr. ............. emisă de Ministerul FinanŃelor Publice, în baza prevederilor Legii nr. 30/1991 am efectuat în perioada .................... controlul modului de calcul, înregistrare şi vărsare la bugetul statului a impozitului pe salarii aferent perioadei .................. de către Societatea Comercială ................... cu sediul în ..............................

Pe perioada supusă controlului, conducerea unităŃii controlate a fost asigurată de către ...................................................

Din controlul documentelor puse la dspoziŃie de către societate au rezultat următoarele:

Se înscriu în ordinea obiectivelor din tematică toate abaterile şi deficienŃele constatate, urmate de prevederile legale nerespectate, de persoanele făcute răspunzătoare de aceste abateri şi de măsurile stabilite în timpul controlului de remediere a abaterilor în scopul intrării în legalitate.

Page 70: Control Financiar

70

Prezentul poces-verbal a fost întocmit în ................(nr. exemplare) exemplare, dintre care ...............(nr. exemplare) înregistrate sub nr. ................. din ................... (data) ..................., au fost lăsate unităŃii controlate, iar diferenŃa de ................. (nr. exemplare) exemplare au fost luate de către organul de control.

Prin semnarea prezentului proces-verbal unitatea controlată confirmă că i-au fost restituite toate documentele puse la dispoziŃia controlului.

Organe de control, Unitatea verificată, (nume, prenume şi semnătură) (nume, prenume şi semnătură) Abaterile constatate care conform prevederilor legii penale constituie

infracŃiuni se consemneazăseparat de celelalte abateri, în procese-verbale distincte.

În cazul în care se constată fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracŃiuni, procesul-verbal împreună cu plângerea penală se înaintează organelor de cercetare penală, în baza prevederilor Codului de procedură penală.

Toate documentele care probează fapta penală, după semnare de către persoanele răspunzătoare şi conducătorii acestora, eventualii martori şi inspectorii financiari care au efectuat controlul, se anexează la procesele- verbale întocmite şi se înaintează organelor de cercetare penală în condiŃiile şi la termenele expres prevăzute de lege.

În cazul abaterilor, care în conformitate cu prevederile legale constituie cotravenŃii se consemnează în procese-verbale de constatare şi sancŃionare a contravenŃiilor.

Dacă natura contravenŃiilor impune şi confiscarea unor bunuri, în procesul-verbal se va menŃiona expres felul şi natura acestora, dispunându-se totodată, toate măsurile de conservare şi de valorificare stabilite de lege, care, de asemenea, se vor menŃiona în actul de control.

Atunci când bunurile supuse confiscării nu aparŃin contravenientului, ci altei persoane, în procesul-verbal se menŃionează numele, prenumele şi domiciliul acesteia, sau denumirea şi sediul persoanei juridice.

Dacă prin săvârşirea contravenŃiei s-a provocat şi o pagubă pentru care există elemente de evaluare, inspectorul financiar o cuantifică, stabileşte modul de recuperare şi face cuvenitele menŃiuni în actul de control.

În cele ce urmează, vom prezenta un exemplu de Proces-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiilor.

Page 71: Control Financiar

71

Ministerul FinanŃelor Publice AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală PROCES-VERBAL DE CONSTATARE A CONTRAVENłIEI

Nr............................ Încheiat azi...............luna...........anul.........ora....... în

localitatea....................judeŃul.................... Agentul constatator........................................,în calitate de

.................din............................, am costatat că numitul..........................................,născut la data de ......................., în localitatea...........................,judeŃul ......................, fiul lui .....................,şi al......................., domiciliat în ..........................str.................nr.........................judeŃul................,ocupaŃia............. angajat la ......................................din ........................... ,jud................., identificat cu Cartea de identitate seria ...................nr. ...............,emisă de ................, la data de ..................,C.N.P..........................., a săvârşit în ziua de ............,luna ............,anul.........., ora ..............,locul ..............,următoarea contravenŃie...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Fapta prevăzută la art...............alin..................,litera ........din Legea nr...............................................,se sancŃionează cu amendă de la ..............lei la................lei.

Alte menŃiuni.......................................................... (inclusiv obiecŃiunile contravenientului........................., cu prezentarea.................................................. probelor....................................................................................................................

În conformitate cu prevederile art ..................alin ...........lit.............din legea.....................,se stabileşte amenda în sumă de ..................lei care se va achita, în termen de 15 zile de la data prezentului proces-verbal la C.E.C., sau la trezoreria finanŃelor publice , în contul nr.

În caz de neachitare la termenul stabilit se va proceda la executarea silită , conform prevederilor legale

Contravenientul se angajează să achite jumătate din minimul amenzii , adică ......................................lei, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal şi să prezinte în acelaşi termen chitanŃa agentului constatator sau organului din care face parte acesta .

Odată cu sancŃiunea s-a dispus şi confiscarea ...................................................................................................................................

Page 72: Control Financiar

72

...................................................................................................................................

.............................................................................................................................bunuri menŃionate în anexa care face parte integrantă din prezentul proces-verbal

Fiind de faŃă , contravenientului i s-a înmânat un exemplar din procesul-verbal pe care-l primeşte şi semnează.

N.B. În cazul refuzului primirii de către contravenient aprocesului-verbal, se consemnează acest lucru în faŃa unuia sau mai mulŃi martori,după cum urmează.

Subsemnatul(Ńii).........................................................în calitate de martor(i), domiciliat(Ńi), în .............................................. str.......................nr...........

BI ,seria .........nr.............emis de............................la data de.....................C.N.P................................,declarăm că prezentul proces-verbal nu a fost semnat de contravenient pentru mtivul că ................................................................................................................................

Cu drept de plângere în termen de 15 zile de la data comunicării la..............................................................................................................................

Agentul constatator Contravenientul Martori

(Nume, Prenume, Semnătura) În acelaşi mod se procedează şi în cazul persoanelor juridice ,

completându-se în mod corespunzător cu denumirea , sediul acestora, Nr de înmatriculare în registrul comerŃului şi codul unic de înregistrare , atributul fiscal precum şi datele de identificare a persoanelor ce le reprezintă legal.

Page 73: Control Financiar

73

PROCES-VERBAL DE ÎNDEPLINIRE A PROCEDURII

Astăzi,...............,agentul constatator .......................................... din

cadrul..............................................., având de înmânat procesul-verbal de constatare a contravenŃiei cu înştiinŃarea de plată nr............, m-am deplasat la domiciliul numitului..............................., din localitatea ................., str...............

Nr........., Ap ........, Jud ......................, găsind pe contravenient sau pe ............................................... rudă cu acesta ,persoană care locuieşte la această adresă, administrator , portar , împuternicitul contravenientului , care , primind actul , a semnat în faŃa noastră.

Semnatura primitorului şi actul de identitate. .......................................................................... Agentul constatator .................................................... Refuzând primirea(negăsind nici o persoană) , s-a afişat actul pe uşa

principală a locuinŃei contravenientului . Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal. Agentul constatator. ......................................... La actele de control întocmite în număr corespunzător de exemplare , se

anexează documente , situaŃii centralizatoare , evidenŃe şi alte acte care să susŃină abaterile consemnate , acestea fiind înregistrate atât la registratura generală a societăŃii controlate , cât şi , după completarea cu Notele de prezentare , la registratura unităŃii cu atribuŃii de control care a dispus efectuarea controlului .

Aşa cum arătam mai sus , actele de control întocmite , trebuisc însoŃite de o Notă de prezentare în care se menŃionează , în mod obligatoriu , următoarele elemente :

- Persoanele fizice şi juridice din afara unităŃii controlate care prin decizii, ordine sau dispoziŃii au determinat sau au contribuit la producerea abaterilor constatate;

- Propuneri de aplicare a unor măsuri de sancŃionare disciplinară, de imputare sau de transmitere organelor de cercetare penală pentru abateri constatate în timpul controlului;

- Propuneri de continuare a controlului pentru activiăŃile pentru care, din diferite motive, verificarea nu s-a putut realiza conform cerinŃelor din tematică;

- Propuneri de extindere a controlului la alte filiale sau subunităŃi ale unităŃii controlate.

Page 74: Control Financiar

74

Pentru eliminarea tuturor deficienŃelor constatate şi intrarea în legalitate, pentru cazurile de abateri care nu au fost rezolvate operativ în timpul controlului, sub semnătura conducătorului unităŃii care a dispus efectuarea controlului, se transmit societăŃii verificate, cu caracter de „DispoziŃie obligatorie”, măsurile apreciate ca fiind necesare pentru restabilirea legalităŃii.

Documentul conŃinând toate dispoziŃiile obligatorii se transmite în termen de 30 de zile de la încheiere acŃiunii, conducătorului societăŃii controlate. Acest document trebuie să cuprindă neaparat, termenele până la care conducătorul societăŃii mai sus menŃionate, este obligat să informeze asupra măsurilor luate şi a efectului acestora în ceea ce priveşte intrarea în legalitate.

În rândurile următoare vom prezenta un exemplu de document care conŃin dispoziŃiile obligatorii pentu un agent economic controlat:

Page 75: Control Financiar

75

DirecŃia Generală a Controlului Financiar-Fiscal DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală a jud............... Către S.C. .................. din................................. Domnului .................................................director general .

În baza prevederilor art. 7 din Legea nr. 30/1991 privind organizarea şi funcŃionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare, cu modificările ulterioare,

DISPUNE

I. (măsuri privind înlăturarea şi prevenirea neregulilor constatate în activitatea financiar contabilă);

II. (măsuri privind corectarea bilanŃurilor contabile); III. (măsuri privind virarea la buget a impozitelor, taxelor şi altor sume

legal datorate statului); IV. (alte măsuri în funcŃie de abaterile consemnate în actele de

control); V. (măsuri referitoare la suspendarea aplicării unor dispoziŃii ce

contravin reglementărlor financiar-contabile şi fiscale).

Asupra modului de realizare a acestor dispoziŃii obligatorii ne veŃi comunica în scris până la data de .....................

Director general, (nume, prenume, semnătura, ştampilă) Atunci când s-au constatat şi sume datorate statului dar care nu au putut fi

încasate în timpul controlului, conducătorul DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală transmite, în termen de 15 zile de la terminarea acŃiunii, DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice din judeŃe sau municipiul Bucureşti, documentul Aviz de urmărire-încasare, conform modelului de mai jos:

Page 76: Control Financiar

76

DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală Către, DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice a judeŃului......................./Municipiului Bucureşti

AVIZ DE URMĂRIRE-ÎNCASARE

Nr. ......... din.....................

În urma controlului efectuat în baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea şi funcŃionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare la S.C. ....................... din ......................, s-au constatat următoarele sume datorate bugetului de stat, conform proces-verbal înregistrat la societatea dvs. sub nr. ............. din ..............

Impozit Taxe Alte sume Alte impozite

şi taxe Nr. crt.

ExplicaŃii prin-cipal

majo-rări

prin- cipal

Majo-rări

prin-cipal

majo-rări

prin-cipal

majo-rări

1. Stabilit la control

2. Vărsat efectiv în timpul controlului

3. DiferenŃă de încasat

Vă rugăm să luaŃi măsurile necesare, potrivit legii, pentru urmărirea şi

încasarea în totalitate a sumelor stabilite; un punctaj asupra rezultatelor obŃinute se va face lunar până la data de 5 a lunii următoare.

Director general, (nume, prenume, semnătura şi ştampila) După comunicarea măsurilor de intrare în legalitate şi încasarea tuturor

sumelor şi a majorărilor legal datorat statului, pentru fiecare acŃiune de control, insectorii financiari care au participat la fiecare dintre acestea întocmesc Fişa rezultatelor controlului, care se va anexa la procesul-verbal întocmit.

Pe baza datelor înregistrate în Fişa rezultatelor controlului, se apreciază atât activitatea unităŃii cu atribuŃii de control financiar-contabil, cât şi activitatea fiecărui inspector financiar.

Exemplu:

Page 77: Control Financiar

77

DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală

FIŞA rezultatelor controlului

1. Agentul economic verificat .......................................... 2. Forma de proprietate .............................................. 3. Denumirea acŃiuni .............................................. 4. Data – începerii acŃiunii .............................................. - terminării acŃiunii .............................................. 5. Număr zile/om utilizate .............................................. 6. Perioada cuprinsă în control .............................................. 7. Impozite şi taxe suplimentare stabilite în control:

Principal Majorări Amenzi stabilit vărsat stabilite vărsate stabilite vărsate

a) Impozit pe profit b) Impozit pe salarii c) TVA d) Impozit pe dividende

e) Accize f) Impozit pe venitul din salarii

g) Impozit pe venitul din colaborări

h) Venit impozit microintreprinderi

i) Alte impozite şi taxe, total din care:

A) B) j) Fonduri speciale, total, din care:

C) Fonduri speciale ptr. Handicap

D) Fonduri speciale ptr. ÎnvăŃământ

E) Fonduri speciale ptr. Sănătate

F) G)

Page 78: Control Financiar

78

8. Alte vărsăminte la buget .............................................. 9. Reduceri de subvenŃii .............................................. 10. ContravenŃii aplicate – număr ........... din care ............ - suma ........................................ 11. Amenzi încasate efectiv – număr ............ din care ............. - suma .................................... 12. Valori confiscate – lei .............................................. - dolari .............................................. - euro .............................................. 13. Alte imputaŃii – număr .............................................. - valoare .............................................. 14. Acte de răspundere penală – număr .............................................. - valoare .............................................. 15. Plusuri în gestiune .............................................. 16. Impozite şi taxe stabilite de agentul economic şi nevirate:

Debit Majorări PenalităŃi restant vărsat Calculate vărsate Calculate vărsate

a) Impozit pe profit b) Impozit pe salarii c) TVA d) Impozit pe dividende

e) Accize f) Impozit pe venitul din salarii

g) Impozit pe venitul din colaborări

h) Venit impozit microintreprinderi

i) Alte impozite şi taxe, total din care:

A) B) j) Fonduri speciale, total, din care:

C) Fonduri speciale ptr. Handicap

D) Fonduri speciale ptr. ÎnvăŃământ

E) Fonduri speciale ptr. Sănătate

F)

Page 79: Control Financiar

79

G)

17. Alte rezultate .............................................. Echipa de control, (nume, prenume, semnături) Structurile cu atribuŃii de control financiar din Ministerul FinanŃelor

Publice elaborează şi transmit informări în legătură cu realizarea programelor proprii de activitate, astfel:

- DirecŃiei Generale de InspecŃie Financiar-Fiscală, la termenele fixate sau în 5 zile de la încheierea acŃiunilor desfăşurate de către direcŃiile controlului fiscal din judeŃe şi municipiul Bucureşti;

- DirecŃiei de Control Fiscal, în termen de 15 zile de la încheierea trimestrului, asupra modului de îndeplinire a programului de control pe trimestrul expirat, de către direcŃiile de control fiscal din judeŃe şi municipiul Bucureşti;

- Ministerului FinanŃelor Publice, până la 30 aprilie, 31 iulie şi 31 octombrie, asupra modului de realizare a Programului trimestrial de control de către DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală.

DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală mai întocmeşte, până

la data de 1 februarie a anului curent, Raportul asupra modului de realizare a programului anual de control pentru anul expirat.

DirecŃia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, este o

structură specializată în cadrul Ministerului FinanŃelor Publice, care pune în aplicare politica acestuia referitoare la activitatea societăŃilor comerciale încadrate în categoria contribuabililior mari.

Clasificarea societăŃilor comerciale după nivelul afacerilor s-a efectuat începând cu anul 2000, în categoria marilor contribuabili intrând şi societăŃile ale căror obligaŃii la bugetul de stat, constituite la nivelul anului 1999, au depăşit suma de 10 miliarde lei. Această listă se actualizează anual, pe baza obligaŃiilor fiscale constituite şi reflectate în bilanŃuri, la sfârşit de exerciŃiu financiar-fiscal, plafonul valoric fiind corectat cu indicele de inflaŃie. În cazul în care nu se mai îndeplineşte condiŃia de încadrare în această categorie, contribuabilii mari sunt monitorizaŃi trei ani consecutivi, urmând ca la finele acestei perioade, dacă nu se atinge plafonul stabilit, administrarea acestora să treacă în sarcina organelor fiscale teritoriale în a căror rază de acŃiune îşi au sediul social.

Punerea în practică a acestor necesităŃi a constituit-o înfiinŃarea DirecŃiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din municipiul Bucureşti şi din judeŃul Ilfov prin intermediul a 12 servicii funcŃionale, respectiv:

- Serviciul registru contribuabili şi cazier fiscal

- Serviciul gestiune declaraŃii

- Serviciul gestiune dosare fiscale şi bilanŃuri

Page 80: Control Financiar

80

- Serviciul de înlesniri la plată

- Serviciul de rambursare TVA

- Serviciul de asistenŃă, servicii contribuabili şi evitarea dublei impuneri

- Servicii de evidenŃă analitică pe plătitori I

- Servicii de evidenŃă analitică pe plătitori II

- Serviciul de colectare şi gestiune arierate

- Serviciul de contabilitate venituri ale bugetului de stat

- Servicii de executare silită I

- Servicii de executare silită II

Necesitatea organizării, administrării şi controlului prin structuri separate a marilor contribuabili se justifică prin ponderea de aproximativ 80 la sută a aportului acestora la bugetul de stat, controlul fiscal realizându-se în baza prevederilor legale în vigoare, a hotărârilor, ordonanŃelor şi a programelor Guvernului României, precum şi a sarcinilor Ministerului FinanŃelor Publice, în limita competenŃelor stabilite.

Controlul Fiscal la marii contribuabili, din punct de vedere metodologic

este coordonat de DirecŃia generală de îndrumare şi control fiscal din Ministerul FinanŃelor Publice.

Din punct de vedere organizatoric, structurile de control fiscal din teritoriu au următoarea alcătuire:

- un director general adjunct

- un director

- 7 servicii de control fiscal

- un serviciu de informaŃii fiscale, identificare şi combatere a evaziunii şi

fraudei fiscale

- un serviciu de selectare dosare şi programare control, coordonare şi

sinteză, a activităŃii de control

Pentru realizarea acŃiunii de control fiscal la marii contribuabili care au filiale, sucursale şi puncte de lucru în alte judeŃe, conducerea direcŃiei generale, dispune şi coordonează acŃiunile de control desfăşurate în teritoriu, la aceste unităŃi, prin direcŃiile judeŃene de control fiscal.

Directorul general adjunct, are ca principale atribuŃii: conducerea activităŃilor de control fiscal, asigurarea îndrumării, coordonării şi controlului activităŃii serviciilor, dispunerea acŃiunilor de control, aprobarea programului de control fiscal şi stabilirea măsurilor de realizare a sarcinilor, precum şi prezentarea concluziilor şi rezultatelor obŃinute.

Directorul are ca atribuŃii principale: coordonarea, îndrumarea şi controlul activităŃilor serviciilor din subordine, participarea la acŃiuni de control importante, asigurând respectarea riguroasă a disciplinei muncii şi aplicarea prevederilor legale privind întocmirea, circuitul şi păstrarea actelor de control.

Serviciile funcŃionale de control fiscal au următoarele atribuŃii principale:

Page 81: Control Financiar

81

- Execută controlul modului de respectare de către marii contribuabili a prevederilor legale privind stabilirea, evidenŃierea şi plata integrală şi la termen, a obligaŃiunilor fiscale faŃăde bugetul de stat.

- Constată abaterile care sunt contravenŃii, aplică amenzile prevăzute de legile fiscale şi dispun, măsurile necesare îndeplinirii corecte a obligaŃiilor fiscale.

- Sesizează organele de cercetare penală, în cazul constatării de abateri care îndeplinesc condiŃiile pentru a fi considerate infracŃiuni.

- Confiscă bunurile sustrase de la plata impozitelor şi taxelor, precum şi sumele în lei şi valută dobândite ilicit.

- Efectuează controlul privind realitatea şi legalitatea sumelor reprezentând TVA de rambursat, de compensat, sau de restituit şi întomesc documentele legale necesare.

- Primesc, analizează şi rezolvă direct sesizările, reclamaŃiile şi memoriile primite de la persoanele fizice şi juridice, privind fiscalitatea şi abaterile de la disciplina financiar-contabilă şi valutară.

- Întocmesc şi transmit organelor de executare silită, titlurile executorii şi celelalte documente necesare pentru începerea executării silite.

DirecŃia de servicii interne, ca structură a DirecŃiei Generale de

Administrare a Marilor Contribuabili, are atribuŃii de coordonare privind buna desfăşurare a întregii activităŃi, gestionarea resurselor umane, pregătirea profesională, conducerea eidenŃei contabile şi financiare, activităŃi administrative, tehnologia informaŃiei, relaŃiile publice şi cu mass-media, auditul intern şi soluŃionarea contestaŃiilor.

* * *

Potrivit prevederilor legale31, toate datele şi informaŃiile culese de inspectori în timpul desfăşurării controlului fiscal se consemnează, în mod obligatoriu în “Procese – verbale de control”, în “Note de constatare” sau în “Procese – verbale de constatare a contravenŃiilor” Procesul – verbal de control este un document bilateral, întocmit în două exemplare, dintre care un exemplar se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului şi un exemplar rămâne la contribuabil. ConŃinutul procesului – verbal de control trebuie redactat astfel încât acesta să poată fi citit independent de alte documente şi să nu dea posibilitatea mai multor interpretări. Procesul – verbal de control trebuie să aibă o structură unică pentru toate verificările efectuate. Va fi structurat pe 4 capitole astfel: Capitolul 1 va cuprinde data referitoare la: 31 O.G. nr.70/1997 privind controlul fiscal art.20 şi InstrucŃiunile de aplicare a O.G. nr.70/1997,art.11

Page 82: Control Financiar

82

- unitatea fiscală care a dispus controlul fiscal; - datele inspectorului care a efectuat controlul: numele şi prenumele,

funcŃia, numărul legitimaŃiei de serviciu, numărul împuternicirii în baza căreia a efectuat controlul;

- obiectivul (obiectivele) controlului fiscal; - perioada supusă controlului fiscal; - durata desfăşurării controlului fiscal; - tipul de verificare efectuată (totală sau prin sondaj), de fond, tematică

sau inopinată. Capitolul 2 va cuprinde datele generale despre contribuabil, şi anume:

- datele de identificare a contribuabilului supus controlului fiscal: denumirea, numărul de înregistrare la oficiul registrului comerŃului, numărul codului fiscal, adresa sediului social;

- datele de identificare a sucursalelor sau filialelor, dacă este cazul; - forma de proprietate; - tipul activităŃii desfăşurate, utilizând clasificarea activităŃilor din

economia naŃională (Nomenclatorul CAEN); - cifra de afaceri, conform ultimului bilanŃ contabil aprobat; - capitalul subscris şi cel vărsat; - persoana care asigură conducerea activităŃii contribuabilului în timpul

desfăşurării controlului fiscal; - persoana care răspunde de conducerea evidenŃelor contabile; - persoana desemnată de contribuabil să îl reprezinte pe durata

controlului fiscal; - numerele conturilor bancare, precum şi băncile la care acestea sunt

deschise; - datele privind furnizorii stabili cu care contribuabilul are relaŃii de

afaceri. - date privind istoricul firmei: patronii, acŃionarii, cesiuni, etc.

Capitolul 3, care reprezintă, de fapt, partea principală a procesului – verbal, va cuprinde constatările efective ale inspectorului şi va fi structurat pe impozitele care au făcut obiectul verificării. Pentru fiecare impozit în parte vor fi avute în vedere următoarele elemente:

- baza legală pentru stabilirea, calcularea şi vărsarea impozitului; - constatările inspectorului, prezentate în mod concret, dar şi precis, cu

privire la modul de stabilire, calculare şi vărsare a obligaŃiei fiscale; - dispoziŃiile legale încălcate, cu menŃionarea numărului şi a datei

actului normativ, precum şi a articolului, alineatului, etc.; - consecinŃele fiscale ale constatărilor:

• diferenŃele de impozite stabilite, cauzele care au condus la calculul acestora (dispoziŃii legale încălcate, cu nominalizarea acestora, erori de calcul, etc.). Calculul detaliat al acestora va fi prezentat într-o anexă la prezentul proces – verbal

Page 83: Control Financiar

83

• majorările de întârziere stabilite, calculul detaliat al acestora urmând a fi prezentat într-o anexă a procesului – verbal

• contravenŃiile constatate, cu precizarea prevederilor legale încălcate, a amenzilor aplicate şi a bazei legale pentru aplicarea acestora, precum şi a numărului procesului – verbal de constatare a contravenŃiilor încheiat

- termenul de plată stabilit pentru achitarea fiecărui debit constatat; - justificări, explicaŃii şi puncte de vedere ale contribuabilului cu privire

la debitele stabilite, în cazul în care acesta şi le-a exprimat; - numele, prenumele şi funcŃia persoanelor răspunzătoare (în cazul în

care sunt antrenate răspunderi), justificările şi explicaŃiile scrise ale acestora, precum şi punctul de vedere al organului de control fiscal cu privire la aceste motivaŃii;

- eventualele măsuri dispuse sau recomandări făcute contribuabilului pentru remedierea deficienŃelor şi intrarea în legalitate;

- plăŃile efectuate de contribuabil, în timpul şi ca urmare a controlului fiscal, dacă este cazul.

- dacă în timpul controlului fiscal sau la finalizarea acestuia se constată că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi înstrăineze patrimoniul, organul de control fiscal are obligaŃia să întocmească Decizia privind măsurile asiguratorii, prevăzută în Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr.203/2002, pentru aprobarea modelelor unor formulare tipizate utilizate în domeniul colectării creanŃelor bugetului de stat.

În cazul în care nu s-au constatat abateri care să genereze calcularea de diferenŃe, se va face menŃiunea corespunzătoare.

Page 84: Control Financiar

84

Capitolul 4 al procesului – verbal de control va cuprinde: - situaŃia sintetică a constatărilor efectuate (diferenŃe de impozite şi taxe

stabilite, majorări de întârzieri calculate, amenzi şi penalităŃi aplicate, compensări efectuate, etc.);

- alte date şi informaŃii care ar putea fi relevante; - menŃiunea că toate documentele puse la dispoziŃia inspectorului au

fost restituite. Procesul – verbal de control va cuprinde o serie de anexe, şi anume:

a). o anexă generală în care vor fi sintetizate, pentru fiecare impozit în parte: • diferenŃele de impozit stabilite • majorările de întârziere calculate • amenzile şi penalităŃile aplicate.

b). anexe pentru fiecare obligaŃie fiscală, cu calculul detaliat al tuturor obligaŃiilor stabilite, inclusiv majorările de întârziere corespunzătoare; c). copiile de pe procesele – verbale de constatare şi sancŃionare a contravenŃiilor, dacă este cazul; d). notele de constatare întocmite, dacă este cazul; e). documente, acte sau copii de pe acestea, precum şi note explicative sau informative; f). actul (actele) întocmit de organul de control fiscal, care reprezintă dovada reŃinerii documentelor sau a elementelor materiale; g). acordul scris pentru accesul organului de control fiscal în afara programului normal de lucru al contribuabilului, dacă este cazul. Procesul – verbal de control va fi semnat de inspectorul care a efectuat controlul fiscal, căruia îi revine responsabilitatea pentru constatările înscrise în acesta, precum şi de contribuabilul sau de reprezentantul legal al acestuia. Ambele exemplare ale procesului – verbal de control, împreună cu anexele sale, se înregistrează la registratura contribuabilului controlat, imediat după semnarea lui de către cei îndreptăŃiŃi, dându-se acelaşi număr şi aceeaşi dată pe fiecare exemplar înregistrat.

Page 85: Control Financiar

85

P.A. Anul III-CIG

6.4. Organizarea şi desfăşurarea acŃiunilor de control financiar operativ şi inopinat al Gărzii Financiare

6.4.1. Garda Financiară – InstituŃie publică de control financiar specializat al statului Garda Financiară este un corp de control financiar specializat al statului, militarizat, neîncazarmat, care efectuează acŃiuni de control operativ şi inopinat pentru constatarea încălcării legilor fiscale, a reglementărilor vamale, a normelor de comerŃ şi de circulaŃie a bunurilor şi serviciilor, urmărind identificarea şi sancŃionarea evaziunii fiscale, a activităŃilor de contrabandă şi a altor fapte nepermise de lege, săvârşite în domeniile pentru care este împuternicită prin lege să exercite control32. Controlul operativ – inopinat este specific aparatului Gărzii Financiare şi se exercită, de regulă, asupra acelor fenomene economice, financiare şi gestionare curente, care ulterior, pe bază de documente, pot fi determinate cu mare greutate, iar în unele cazuri nu mai pot fi identificate. În funcŃie de natura neregulilor constatate, controlul poate fi extins şi asupra perioadelor anterioare. În conformitate cu ultimele reglementări în vigoare, Garda Financiară se organizează ca instituŃie publică de control, cu personalitate juridică, în subordinea AutorităŃii NaŃinale de Control, finanŃată de la bugetul de stat şi care, preia, în condiŃiile legii, de la Ministerul FinanŃelor Publice, atribuŃiile specifice activităŃii privind Garda Financiară, cu excepŃia celor privind stabilirea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetare şi soluŃionarea contestaŃiilor33. Garda Financiară exercită, potrivit acestor reglementări, controlul operativ şi inopinat, cu excepŃia controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală34. Garda Financiară se organizează şi funcŃionează pe întreg teritoriul Ńării prin Comisariatul general, Comisariatele regionale şi Comisariatul Municipiului Bucureşti, ale căror competenŃe teritoriale şi sedii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului; este condusă de un Comisar General numit prin ordin de ministrul delegat pentru coordonarea autorităŃilor de control. În vederea realizării atribuŃiilor sale, pentru combaterea actelor şi faptelor de evaziune şi fraudă fiscală, Garda Financiară efectuează controlul operativ şi inopinat cu privire la: a) – respectarea actelor normative, în scopul prevenirii, descoperirii şi

combaterii oricăror acte şi fapte interzise de lege;

32 M.Boulescu şi colectiv“Controlul fiscal şi auditul financiar-fiscal” Ed. CECCAR, Bucureşti 2003,p.134 33 O.U.nr.90/02.10.2003,privind organizarea Gărzii Financiare,publicată în M.O.nr.712/13.10.2003,partea I,p.3.art.1 şi 2 34 idem,art.3.

Page 86: Control Financiar

86

b) respectarea normelor de comerŃ, urmărind prevenirea, depistarea şi înlăturarea operaŃiunilor ilicite;

c) modul de producere, depozitare, circulaŃie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaŃiile în care se desfăşoară activitatea agenŃilor economici;

d) participarea, în colaborare cu organele specializate ale altor ministere şi instituŃii, la acŃiuni de depistare şi combatere a activităŃilor ilicite, care generează fenomene de evaziune şi fraudă fiscală;

Personalul Gărzii Financiare execută: - operaŃiuni de control curent; - operaŃiuni de control tematic.

Controlul curent se execută operativ – inopinat, pe baza legitimaŃiei de control, a insignei de împuternicire şi a ordinului de serviciu.

Controlul tematic se execută de comisarii Gărzii Financiare, în baza

ordinelor date de conducerea AutorităŃii NaŃionale de Control sau de Comisarul general.

La orice acŃiune de control, participă minimum 2 comisari, iar la acŃiunile cu grad sporit de periculozitate, echipele de comisari vor fi însoŃite de membrii ai subunităŃilor specializate de intervenŃie rapidă ale poliŃiei.

După ce legiuitorul precizează expres35 că “personalul Gărzii Financiare nu va fi antrenat în acŃiuni de control fiscal de natura celor privind stabilirea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetare”, în continuare, sunt stipulate atribuŃiile ce revin comisarilor, care au următoarele drepturi: a) – să efectueze controale în spaŃiile în care se produc, se depozitează sau se

comercializează bunuri ori se desfăşoară activităŃi ce cad sub incidenŃa actelor normative în vigoare, cu privire la prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care sunt interzise de acestea;

b) să verifice respectarea reglementărilor legale privind circulaŃia mărfurilor pe drumurile publice, în porturi, căi ferate şi fluviale, aeroporturi, în vecinătatea punctelor vamale, antrepozite, zone libere, precum şi în alte locuri în care se desfăşoară o asemenea activitate;

c) să verifice legalitatea activităŃilor desfăşurate, existenŃa şi autenticitatea documentelor justificative în activităŃile de producŃie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor şi să aplice sigilii pentru asigurarea integrităŃii bunurilor;

d) să dispună măsuri cu privire la confiscarea, în condiŃiile legii, a bunurilor a căror fabricaŃie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi a veniturilor realizate din activităŃi comerciale sau prestări de servicii nelegale şi să ridice documentele financiar – contabile şi de altă natură, care pot servi la dovedirea contravenŃiilor sau – după caz – a infracŃiunilor;

e) să solicite, în condiŃiile şi potrivit Codului de procedură penală, efectuarea de către organele abilitate de lege a percheziŃiilor în localuri publice sau particulare – case, curŃi, grădini – dacă există indicii că în aceste locuri sunt

35 O.G. nr.90/02.10.2002,art.6 alin.7

Page 87: Control Financiar

87

ascunse documente, mărfuri sau se desfăşoară activităŃi care au ca efect evaziunea sau frauda fiscală;

f) să constate acte şi fapte care au avut ca efect evaziunea şi frauda fiscală, să solicite organelor fiscale stabilirea obligaŃiilor fiscale în întregime datorate, să ceară organelor de executare competente, potrivit OrdonanŃei Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanŃelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, luarea măsurilor asiguratorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să îşi risipească averea şi să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală;

g) să solicite administratorilor unităŃilor controlate şi persoanelor implicate explicaŃii, lămuriri, precizări verbale şi/sau în scris, după caz, cu privire la faptele constatate;

h) să solicite, potrivit legii, copii – certificate după documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre,etc. Necesare finalizării actului de control. Analiza şi examinarea probelor, eşantioanelor şi mostrelor se face în laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind suportate din fondurile speciale alocate în bugetul de venituri şi cheltuieli al Gărzii Financiare;

i) să constate contravenŃiile şi să aplice sancŃiunile corespunzătoare, potrivit competenŃelor prevăzute de lege;

j) să întocmească acte de control operativ şi inopinat, privind rezultatele verificărilor, să aplice măsurile prevăzute de normele legale şi să sesizeze organele competente, în vederea valorificării constatărilor;

k) să oprească mijloacele de transport, în condiŃiile legii, pentru verificarea documentelor de însoŃire a bunurilor şi persoanelor transportate;

l) să solicite instituŃiilor financiar – bancare, de asigurări şi reasigurări, în condiŃiile legii, date sau, după caz, documente, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte ce contravin legislaŃiei în vigoare;

m) să poarte uniforma, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiŃiile legii;

n) să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonoră şi luminoasă specifice, în condiŃiile prevăzute de normativele în vigoare.

Garda Financiară, în exercitarea atribuŃiilor proprii, încheie acte de control operativ şi inopinat, consemnând prin proces – verbal, contravenŃiile săvârşite şi aplică amenzile legale.

Împotriva procesului – verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiilor se poate formula plângere, potrivit prevederilor OrdonanŃei Guvernului nr.2/2001, privind regimul juridic al contravenŃiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările ulterioare.

Garda Financiară face propuneri AutorităŃii NaŃionale de Control privind proiectele de acte normative şi îndeplineşte orice alte atribuŃii şi activităŃi stabilite

Page 88: Control Financiar

88

de către ministrul delegat pentru coordonarea autorităŃilor sau care îi revin din alte dispoziŃii legale.

6.4.2. Oragnizarea şi desfăşurarea acŃiunilor de control financiar

operativ şi inopinat al Gărzii Financiare

Garda Financiară exercită activitatea de control financiar în domeniile în care aceasta este abilitată, pe baza Programului anual de activitate, componentă a Programului general de activitate a AutorităŃii NaŃionale de Control.

Programul anual de activitate a Gărzii Financiare cuprinde principalele obiective, care, dat fiind caracterul acesteia de organ de control operativ, se defalcă şi se detaliază în programe trimestriale.

Proiectul programului de activitate pentru trimestrul următor se întocmeşte de către structurile specializate ale Comisariatului General al Gărzii Financiare până la data de 10 ale ultimei luni a trimestrului e baza atribuŃiilor rezultate din legi, hotărâri sau alte acte normative, a sarcinilor primite de la Ministerul FinanŃelor precum şi a propunerilor comisariatelor şi secŃiilor teritoriale ale acestora.

Pe baza sarcinilor ce le revin din program, comisariatele regionale şi al municipiului Bucureşti ale Gărzii Financiare îşi întocmeşte propriul program de activitate, în care, pe lângă sarcinile transmise de Comisiaratul general, sunt cuprinse şi acŃiunile stabilite pe baza elementelor specifice judeŃului respectiv.

La dimensionarea programelor de activitate proprii, comisariatele regionale iau în considerare şi necesitatea rezolvării în termen şi în bune condiŃii a sesizărilor şi reclamaŃilor, ca şi necesitatea efectuării altor acŃiuni de control inopinat, ce sunt dispuse în cursul trimestrului de către conducerea Comisariatului general al Gărzii Financiare.

Pentru fiecare acŃiune din programul de control, atât Comisariatul general,

cât şi comisariatele teritoriale ale acestuia organizează acŃiuni de documentare şi informare a personalului asupra reglementărilor financiar-contabile, fiscale, vamale, a normelor şi regulilor de comerŃ.

În acest sens, înainte de declanşarea acŃiunilor de control ordonate, se efectuează instruirea operativă a comisariatelor în legătură cu obiectivele verificării, normele legislative şi tematice, evetualele condiŃii specifice de desfăşurare a acŃiunii, componenŃa echipelor de control, mijloacele tehnice şi de apărare din dotare ce urmează a fi utilizate, itinerariile şi modul de colaborare cu alte organe cu atribuŃii de control.

Echipele de control execută activităŃile dispuse în termenul stabilit, fără să efectueze din propie iniŃiativă alte verificări, cu excepŃia cazurilor în care sunt indicii precise despre existenŃa unor nereguli sau fraude a căror urmărire şi constatare nu poate suferi întîrziere. După efectuarea acestor verificări şi dispunerea măsurilor de intrare în legalitate, asupra împrejurărilor efectuării controlului se informează în regim de urgenŃă responsabilii ierarhici.

Page 89: Control Financiar

89

În exercitarea atribuŃiilor de serviciu, personalul Gărzii Financiare este obligat să-şi facă cunoscută în prealabil calitatea, să prezinte legitimaŃia de serviciu cu insigna de împuternicire, să aibă o conduită demnă şi să dovedească fermitate şi intrasigenŃă faŃă de cei care nu respectă prevederile şi normele legale. AcŃiunile de control programate se pot efectua la orice oră din zi sau din noapte, iar la agenŃii economici, de regulă, numai în zilele în care aceştia sunt în activitate.

EvidenŃa repartizării comisarilor pe unităŃile economice din teritoriu se Ńine

la nivelul fiecărei divizii pe baza unui document numit EvidenŃa răspândirilor

zilnice, document care se prezintă astfel:

Autoritatea NaŃională de Control Garda Financiară Comisariatul General EVIDENłA RĂSPÂNDIRII ZILNICE

Data Numele şi prenumele

comisarului Locul desfăşurării

Semnătura comisarului

ss/indescifrabil Comisar general, (semnătura şi ştampila)

Aşa cum am precizat, Garda Financiară exercită, în baza prevederilor

legale proprii de organizare şi funcŃionare73, activităŃi de control financiar operativ curent sub forma de control operativ şi control inopinat şi activităŃi de control financiar tematic.

Din punct de vedere procedural, acŃiunile oparative de control se realizează pornind de la stabilirea subiectului de controlat (societăŃi comerciale, persoane fizice autorizate, regii autonome, companii naŃionale) pe baza unor elemente (sesizări, informaŃii ale structurilor proprii, reclamaŃii etc.) privind modul de realizare a ativităŃii comerciale desfăşurate de acestea într-o anumită perioadă de timp.

În funcŃie de aceste elemente, completate cu altele, stabilite pe baza datelor înscrise în situaŃiile de sinteză, bilanŃ, cont de profit sau pierdere şi anexe la acestea, depuse de subiecŃi (entităŃi economice) la diferitele structuri financiar-

Page 90: Control Financiar

90

fiscale, ca şi din propriile evidenŃe, serviciile specializate ale Gărzii Financiare stabilesc perioada sau momentul începerii acŃiunii de control financiar.

Exercitarea propriu-zisă a activităŃii de control se realizează în general pe baza prevederilor legale proprii, a metodologiei de control financiar şi a normelor proprii de conducerea Gărzii Financiare.

Ca urmare a efectuării acŃiunilor de control şi în funcŃie de natura abaterilor constatate, comisarii Gărzii Financiare întocmesc atât acte de control comune (note de constatare, note unilaterale, procese-verbale de constatare şi de

sancŃionare a contravenŃilor), cât şi unele documente specifice activităŃii desfăşurate de această structură (raport, proces-verbal de sigilare/desigilare).

____________________________

73 OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 91 din 2 octombrie 2003 a Guvernului României, privind organizarea Gărzii Financiare modificată şi completată prin Hotărârea nr. 1538/2003 a Guvernului României.

Nota de constatare este documentul bilateral în care se înscriu toate abaterile financiar-contabile constatate din acŃiunea de control exercitată de comisarii Gărzii Financiare.

În general, nota de constatare se întocmeşte în următoarele situaŃii: � necesitatea întreruperii efectelor nocive determinate de abaterile

financiar-contabile constatate; � înregistrarea unor stări de fapt a căror constituire ulterioară ar fi

dificilă sau imposibil de realizat;

� necesitatea instituirii unor măsuri urgente de intrare în legalitate

pentru cazuri de abateri financiar-contabile care nu au în general

prejudicii.

Iată un exemplu de Notă de constatare, aşa cum acest document este descris în Ghidul de Control.

Page 91: Control Financiar

91

Autoritatea NaŃională de Control Garda Financiară Comisariatul General

NOTĂ DE CONSTATARE Încheiată astăzi, ............ luna ............. 200..., în ......................................... SubsemnaŃii .................................................................................................

comisari în cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General, în baza O.U.G. nr. 91/2003, a ordinului de serviciu şi a legitimaŃilor de control nr. .........................., am efectuat un control operativ şi inopinat la ......................................... cu sediul în ..................., str. ................... nr. ......., bl. ........, sc. ........, ap. ........., sector (judeŃ) ................., telefon ...................., înmatriculată la Oficiul Registrului ComerŃului sub nr. J...../............, din ............., C.U.I. ..........., forma de proprietate ............................, forma juridică ..................., ramura de activitate prioritare ..........................

entitatea controlată este reprezentată de ................, în calitate de ............, având domiciliul stabil în .................., str. ......................, nr. ........., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sector (judeŃ) ................., telefon .................... posesor al actului de identitate ......... seria ....... nr. ............., eliberat de ............. la data de .................

Societatea comercială are deschise următoarele conturi bancare: ..........................................................................................................

Societatea comercială are următoarele puncte de lucru declarate: ..........................................................................................................

Controlul s-a desfăşurat la .................., având ca obiectiv *) ...................... şi a cuprins activitatea desfăşurată în perioada .......................

Din controlul efectuat prin sondaj asupra documentelor puse la dispoziŃie de societatea verificată au rezultat următoarele **): .............................................................................................................. ..............................................................................................................

* a) modul de prezentare a prevederilor legale în scopul prevenirii,

descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte interzise de lege;

b) respectarea normelor de comerŃ, urmărind prevenirea, depistarea şi

înlăturarea operaŃiunilor ilicite;

c) stabilirea modului de producere, depozitare, circulaŃie şi

valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaŃiile în care se

desfăşoară activitatea agenŃilor economici;

d) participarea, în colaborare ci organele de specialitate ale altor

ministere şi instituŃii specializate, la acŃiuni de depistare şi

combatere a activităŃii ilicite care genrează fenomene de evaziune şi

fraudă fiscală.

Page 92: Control Financiar

92

** Se înscriu detaliat constatările cu privire la nerespectarea prevederilor

din actele normative aferente domeniului controlat.

Nota (raport) unilaterală este documentul care se întocmeşte în situaŃia în care comisarii Gărzii Finanicare constată că toate operaŃiunile care au făcut obiectul controlului au fost efectuate conform prevederilor şi normelor legale prin care au fost definite.

Nota unilaterală se mai întocmeşte şi în cazul în care comisarii constată anumite abateri financiare care nu au produs prejudicii sau alte efecte şi a căror remediere în scopul intrării în legalitate s-a efectuat în timpul şi ca urmare a controlului.

O Notă unilaterală, conform modelului din Ghidul controlului, se prezintă

astfel:

Autoritatea NaŃională de Control Garda Financiară Comisariatul General

NOTĂ UNILATERALĂ Încheiată astăzi, ............. luna ............2005.... SubsemnaŃii ..................................................., comisari în cadrul Gărzii

Financiare – Comisariatul General, în baza O.U.G. nr. 91/2003, a ordinului de serviciu şi a legitimaŃiilor de control nr. ............ am efectuat un control inopinat la .......................... cu sediul în str. ........................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sector (judeŃ) ................., telefon .................., înmatriculată la Oficiul Registrului ComerŃului sub nr. ..... J.../......., din .............., C.U.I. ..........., forma de proprietate ........................., forma juridică ....................., ramura de activitate prioritară .....................................

Unitatea controlată este prezentată de ................................................. în calitate de ............................, având domiciliul stabil în ........................................ str. ...................... nr. ....., bl. ....., sc. ....., ap. ....., sector (judeŃ) ...................., telefon ........................, posesor al actului de identitate ................... seria ........... nr. ...................... eliberat de .............. la data de .....................

Societatea comercială are deschise următoarele conturi bancare: .................................................................................................................................

Societatea are următoarele puncte de lucru declarate: .................................................................................................................................

Controlul s-a desfăşurat la ..............................., având ca obiectiv ..................... şi a cuprins activitatea desfăşurată în perioada .........................

Page 93: Control Financiar

93

Din controlul documentelor puse la dispoziŃie de societatea verificată, efectuat prin sondaj, au rezultat următoarele:

- nu au fost constatate abateri în activitatea entităŃii controlate; sau

- următoarele abateri reŃinute au fost remediate în timpul controlului de către entitatea controlată.

Comisari, (numele şi prenumele)

(semnătura) Procesul-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃilor este

documentul care se întocmeşte în cazul în care comisarii Gărzii Financiare

stabilesc abateri financiar-contabile care conform prevederilor legale constituie contravenŃii a căror constatare este de competenŃa instituŃiei din care fac parte.

Un exemplu teoretic de Proces-verbal de constatare şi sancŃionare a

cotravenŃilor se prezintă astfel:

Unitatea constatatoare Subunitatea ...........................

PROCES VERBAL DE CONSTATARE ŞI SANCłIONARE

A CONTRAVENłILOR

Încheiat în .......................... ziua ....... luna ....... anul ......., ora ................... Subsemnatul ....................................., având funcŃia de ..............................

în cadrul Gărzii Financiare .............................., în urma controlului efectuat la ................ am constatat următoarele: ......................................................................

Fapta consemnată constituie contravenŃie prevăzută la art. ............ din ............................... şi este sancŃionată cu amendă de la .................. lei la .................. lei.

De săvârşirea abaterilor de mai sus se face răspunzător dl. (dna.) ..........................................., având ocupaŃia ...................., domiciliat în ..............., str. ........................... nr. ....., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. ....., judeŃ ..............., sector ....., posesor al Buletinului de identitate seria ......... nr. .................. eliberat de ........................ la data de ..................

1. Se amendează cu ............... lei, conform .................................................. 2. Totodată, conform prevederilor ......................, contravenientului i-au

fost confiscate următoarele bunuri: ........................................................................

Page 94: Control Financiar

94

3. Contravenientul a formulat următoarele obiecŃiuni şi a indicat următoarele probe de care înŃelege să se servească: .............................................., cu drept de plângere la ...................... în termen de ............ zile de la comunicarea prezentului proces-verbal.

Prezentul proces verbal s-a incheiat în trei exemplare, din care câte un

exemplar se comunică: contravenientului, organului care a instrumentat actul şi secŃiei financiare care execută amenda.

Inspector financiar constatator, Contravenient, (semnătura) (semnătura)

Martor: numele şi prenumele ............................................ domiciliat în ...................... str. ........................ nr. ....., jud. .................., sector ............., Buletin de identitate seria ............ nr. ................, eliberat de .................... la data de ........................

Martor, (semnătura)

Se confirmă de noi că prezentul proces-verbal s-a încheiat în lipsă de martor, deoarece .....................................................................................................

Inspector constatator, (semnătura)

DOVADĂ Bunurile arătate în prezentul proces-verbal au fost predate în ziua

de .................. luna .............. anul ............ d-lui (d-nei) .............................., având funcŃia de ................. la ..................... cu sediul ...................................

Predător, Primitor, (semnătura) (semnătura)

Procesul-verbal de ridicare de documente este actul care se întocmeşte

atunci când se consideră necesară protejarea anumitor documente despre care există prezumŃia că ar conŃine înregistrate operaŃiuni efectuate cu nerespectarea prevederilor legale.

Astfel de documente se ridică de către comisarii Gărzii Financiare pe bază de proces-verbal, unităŃii controlate lăsându-i-se copii de pe originale, certificate de cei care au efectuat operaŃiunea. UnităŃii controlate i se mai remite şi un exemplar din procesul-verbal de ridicare de documente întocmit în acest sens.

Procesul-verbal de sigilare/desigilare este actul care se întocmeşze în cazul în care

Page 95: Control Financiar

95

- acŃiunea de control impune asigurarea bunurilor, valorilor sau a

documentelor, precum şi a oricăror probe materiale sau de altă natură

necesare susŃinerii abaterilor constante;

- există indicii că în locurile de producŃie, depozitare şi/sau

comercializare se află bunuri de provenienŃă ilicită sau a căror

fabricare este prohibită, iar constatarea acestor abateri nu este

posibilă la momentul controlului.

Un exemplu teoretic de Proces-verbal de sigilare/desigilare, aşa cum documentul este descris în Ghidul controlului, se prezintă astfel:

Page 96: Control Financiar

96

Autoritatea NaŃională de Control Garda Financiară Comisariatul General

PROCES-VERBAL DE SIGILARE/DESIGILARE Încheiat astăzi, ...... ...... 2005...., în ................

SubsemnaŃii ............................................., comisari în cadrul Gărzii

Financiare – Comisariatul General, în baza O.U.G. nr. 91/2003, a ordinului de serviciu şi a legitimaŃiilor de control nr. ........., astăzi ....................., în prezenŃa ..................................................., având calitatea de .............................................. la ..............................., posesor al actului de identiate ........ seria .......... nr. ....................., eliberat de ......................... la data de ..................., cu domiciliul în .........................., str. ........................ nr. ....., bl. ....., sc. ....., ap. ....., sector (judeŃ) ........................, am procedat la sigilarea următoarelor (spaŃii, imobile, bunuri, mărfuri, documente etc.) .................................. ce aparŃin ....................... din ........................

Sigilarea a fost determinată de următoarele motive: .................................... A fost aplicat sigiliul ....................................................................................

în conformitate cu prevederile art. 243 Cod penal; înlăturarea sau distrugerea sigiliului constituie infracŃiune şi de pedepseşte conform legii.

Prezentul proces verbal a fost întocmit în 2 exemplare, din care un exemplar a fost înmânat d-lui (d-nei) ........................ domiciliat(ă) în .................. str. ......................... nr. ....., bl. ....., sc. ....., ap. ....., sector (judeŃ) ................ telefon ....................., posesor al actului de identiate seria ........., nr. ..................... eliberat de ....................... la data de ....................., având calitatea de .................. la ........................

Comisari, Martori asistenŃi, Reprezentant al Agentului economic, (nume, prenume, semnătură)

După întocmire, actele de control sunt analizate de către comisarul şef al diviziei din care face parte comisarul ce a efectuat controlul, care, după ce face unele eventuale observaŃii asupra modului de realizare a acŃiunii, propune sau dispune în termenele legale stabilite măsurile de valorificare a constatărilor, în funcŃie de natura acestora, astfel:

- înregistrarea actelor de control întocmite în EvidenŃa actelor de

control, organizată şi Ńinută în cadrul Gărzii Financiare;

- depunerea la CEC sau la bancă a sumelor în lei şi/sau în valută

încasate din amenzi şi/sau din confiscări şi predarea protrivit

dispoziŃiilor legale în vigoare a bunurilor confiscate, concomitent cu

înregistrarea acestora;

Page 97: Control Financiar

97

- trmiterea actului de control la judecătoria în a cărei rază teritorială de

află agentul economic la care a fost constatată abaterea care conform

prevederilor legale constituie contravenŃie, în legătură cu aceasta

apreciindu-se că sancŃiunea amenzii nu este îndestulătoare;

- sesizarea organelor de urmărire penală în cazul constatării unor

abateri financiar-contabile care conform legii penale constituie

contravenŃii;

Procesele-verbale de constatare şi sancŃionare a cotnravenŃiilor, împreună cu dovada predării eventualelor bunuri sau valori confiscate, se predau, în termen de maximum 48 de ore de la încheierea acŃiunii, comisarului şef de divizie cu sarcini de urmărire şi valorificare a actelor de control din cadrul structurii Gărzii Financiare.

În cazul în care, din diferite motive, controlul nu poate fi definitivat în timpul programat sau legal stabilit sau în cazul apariŃiei unor noi elemente legate de activitatea de control realizată, comisarii au posibilitatea solicitării unor noi documente sau explicaŃii persoanelor cu atribuŃii de conducere sau execuŃie implicate în efectuarea operaŃiunilor analizate pe parcursul exercitării acŃiunii de control.

Solicitarea de noi elemente se face printr-un document numit InvitaŃie a cărui formă descrisă în Ghidul controlului se prezintă astfel:

Autoritatea NaŃională de Control Garda Financiară Comisariatul General

INVITAłIE Întocmită astăzi, ............... luna ................. 200....

Domnului (Doamnei) ......................................................... În vederea clarificării unor aspecte din activitatea ....................................... SubsemnaŃii ........................................................, comisari în cadrul Gărzii

Financiare-Comisariatul General, vă invităm la sediul din str. ............................. nr. ......, sector 5, Bucureşti, în ziua de .................., ora ..................

Cu această ocazie veŃi prezenta următoarele (se precizează ce documente,

înscrisuri sau alte materiale se solicită): ............................................................... Neprezentarea în condiŃiile de mai sus atrage sancŃioanrea dumneavoastră

conform prevederilor legale. Semnătura de primire Comisari, (nume, prenume şi semnătura)

În vederea fundamentării exacte şi corecte a constatărilor, cât şi pentru a da posibilitatea persoanelor a căror răspundere a fost reŃinută în legătură cu

Page 98: Control Financiar

98

realizarea operaŃiunilor controlate de a duce unele lămuriri, pe tot parcursul acŃiunii de verificare se pot solicita explicaŃii scrise.

ExplicaŃiile scrise se solicită prin documentul numit Notă explicativă.

Page 99: Control Financiar

99

Redăm mai jos un exemplu teoretic de Notă explicativă :

NOTĂ EXPLICATVĂ

dată astăzi, ........... luna ............... 2005.....

Subsemnatul(a) ......................................, având calitatea de ...................... la ........................................., domiciliat în ........................, sector ........., str. ............................... nr. ....., bloc ....., ap. ....., telefon ......................., posesor al actului de identitate ....................., seria ..........., nr. ..................., eliberat de ..................................... la data de ....................., la întrebările puse de comisarii din cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General, în baza art. 7 lit. g, din O.U.G. nr. 91/2003, dau următoarele explicaŃii:

1. Întrebare: ......................(se formulează întrebările în legătură cu

activitatea, operaŃiunea sau documentul ce face obiectul controlului) 1. Răspuns: .......... . . . n. Întrebare: Dacă în legătură cu aspectele menŃionate mai aveŃi ceva de

adăugat sau documente de prezentat. n. Răspuns: .............. Numele şi prenumele, (semnătura)

6.5. Valorificarea constatărilor controlului financiar de stat Potrivit prevederilor art.4 lit. h din OrdonanŃa Guvernului nr.61/2002, privind colectarea creanŃelor bugetare, republicată procesul – verbal de control reprezintă titlul de creanŃă prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru obligaŃii bugetare, reprezentând impozite şi taxe, contribuŃii, fonduri speciale, dobânzi, majorări de întârziere, penalităŃi de întârziere şi penalităŃi stabilite de organele competente pe baza evidenŃelor şi documentelor verificate. DiferenŃele de impozite şi taxe, majorările de întârziere şi penalităŃile stabilite cu ocazia controlului fiscal se plătesc la termenul prevăzut de OrdonanŃa Guvernului nr.61/2002 republicată, cu modificările ulterioare. Data comunicării către contribuabil a rezultatelor controlului fiscal este considerată data semnării de către acesta, sau reprezentantul său legal, a procesului – verbal de control. În cazul în care contribuabilul sau reprezentantul său legal refuză semnarea procesului – verbal de control, rezultatele controlului fiscal vor fi comunicate

Page 100: Control Financiar

100

printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data primirii de către contribuabil a scrisorii constituind data comunicării. Procesul – verbal de control fiscal va fi înregistrat la registratura organului de control fiscal în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea controlului fiscal.

Constatările cu privire la natura activităŃilor producătoare de venituri impozabile sau pentru identificarea bunurilor sau surselor impozabile se consemnează în note de constatare.

Nota de constatare se întocmeşte şi în cazul în care, în timpul controlului fiscal, se fac constatări a căror reconstituire sau dovedire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau ori de câte ori organul de control fiscal consideră necesar.

În cazul în care există divergenŃe între organul de control fiscal şi contribuabil, referitoare la constatările efectuate, stabilirea realităŃii faptelor va fi realizată în prezenŃa unor martori.

În nota de constatare se înscriu situaŃiile de fapt constatate, precum şi măsurile operative pentru remedierea deficienŃelor constatate.

Nota de constatare se semnează de organul de control fiscal, de contribuabil sau de un angajat al acestuia, ori după caz, de martori.

Procesul – verbal de constatare a contravenŃiilor se încheie pentru acele fapte ale căror constatare şi sancŃionare sunt de competenŃa organelor fiscale, în conformitate cu legislaŃia în vigoare în domeniul constatării şi sancŃionării contravenŃiilor.

La expirarea termenului fixat pentru efectuarea plăŃii obligaŃiilor bugetare stabilite prin actul de control, organul de control fiscal va întocmi şi va transmite organelor de executare silită titlurile executorii ori celelalte documente necesare pentru începerea executării silite, astfel:

- pentru diferenŃele dintre obligaŃiile determinate de plătitor şi cele legal datorate, reprezentând impozite, taxe, contribuŃii, majorări de întârziere, titlu executoriu reprezentat de dispoziŃia de urmărire (cod M.F. 14.13.31.99)

- pentru sancŃiunile contravenŃionale, titlu executoriu reprezentat de procesul – verbal de constatare a contravenŃiilor, rămas definitiv prin neexercitarea căii de atac sau de dispozitivul instanŃei prin care a fost respinsă plângerea contravenientului

- pentru impozitele, taxele, contribuŃiile şi majorările de întârziere stabilite de plătitor, dar neachitate la scadenŃă, se va comunica organului de executare silită cuantumul acestora, în vederea întocmirii titlului executoriu.

*

* *

Page 101: Control Financiar

101

Pentru impozitele, taxele, contribuŃiile, majorările de întârziere, penalităŃile de întârziere, alte penalităŃi legale şi dobânzile calculate, dar neachitate la scadenŃă, organul de control fiscal va comunica unităŃii fiscale unde este înregistrat contribuabilul cuantumul acestora, în vederea urmăririi încasării, potrivit legii.

Pentru sancŃiunile contravenŃionale, titlul executoriu îl reprezintă procesul – verbal de constatare a contravenŃiilor, rămas definitiv prin neexercitarea căii de atac sau hotărârea judecătorească, prin care a fost respinsă plângerea contravenientului, după caz.

Dreptul organelor fiscale de a stabili diferenŃe de impozite şi majorări de întârziere pentru neplata în termen a acestora, precum şi de a constata contravenŃii şi a aplica amenzi şi penalităŃi pentru faptele ale căror constatare şi sancŃionare sunt, se prescrie după cum urmează:

- în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraŃiei pentru perioada respectivă;

- în termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plată a impozitului, în cazul în care legea nu prevede obligaŃia depunerii declaraŃiei;

- în termen de 5 ani de la data comunicării, către contribuabil, a impozitului stabilit de organele fiscale.

Aceste termene de prescripŃie se întrerup astfel: - în cazurile şi în condiŃiile stabilite de lege pentru întreruperea

termenului de prescripŃie a dreptului de acŃiune; - la data depunerii de către contribuabil a declaraŃiei fiscale, după

expirarea termenului legal de depunere a acestuia; - la data efectuării, de către contribuabil, a unui act voluntar de

recunoaştere a impozitului datorat, inclusiv plata integrală sau parŃială a acestuia;

- la data comunicării, către contribuabil, a unor diferenŃe de impozit stabilite de organele fiscale, ca urmare a acŃiunii de control.

Termenele de prescripŃie se suspendă, după cum urmează: - în cazurile şi în condiŃiile stabilite de lege pentru suspendarea

termenului de prescripŃie a dreptului de acŃiune; - pe timpul cât contribuabilul se sustrage, cu rea-credinŃă, de la

efectuarea controlului fiscal; - cât timp contribuabilul, ca urmare a dispoziŃiilor organelor fiscale,

remediază deficienŃele sau îndepărtează cauzele care împiedică desfăşurarea controlului fiscal.

Page 102: Control Financiar

102

CUVINTE CHEIE Abatere Acte Aviz Constatare Contribuabil DeclaraŃie Impozit Inopinat InvestigaŃie fiscală InspecŃie financiar-fiscală ObligaŃie fiscală Taxe Raport de inspecŃie fiscală Unitate fiscală Întrebări recapitulative: - DefinŃi controlul fiscal. - Ce acte se întocmesc de către organele care efectuează controlul fiscal? - Ce se înŃelege prin Garda Financiară?

Page 103: Control Financiar

103

Capitolul 7. FINALIZAREA ACłIUNILOR DE CONTROL FINANCIAR Obiective: - SoluŃionarea concretă a problemelor, prevenirea şi remedierea

neajunsurilor - Stabilirea răspunderii ca modalitate de finalizare a controlului Rezumat: Controlul financiar nu se limitează la constatarea lipsurilor, deficienŃelor şi abaterilor. Controlul de constatare este urmat obligatoriu de controlul de remediere definitivă a neajunsurilor şi abaterilor constatate. O acŃiune de control nu este considerată încheiată până nu se lichidează toate deficienŃele constatate şi se stabilesc măsuri care duc la îmbunătăŃirea practică a activităŃii economico – financiare. Controlul acŃionează pentru soluŃionarea concretă, operativă a problemelor, iar acolo unde sunt încălcate legile, în conformitate cu prevederile şi drepturile legale, controlul ia măsuri, inclusiv pentru sancŃionarea celor vinovaŃi.

7.1. Finalizarea acŃiunilor de control financiar

Valorificarea constatărilor făcute, depinde de organul care a exercitat controlul, de conducerea agentului economic şi de aplicarea soluŃiilor corespunzătoare, în funcŃie de natura activităŃii şi deficienŃelor sau rezervelor de îmbunătăŃire constatate. Pentru finalizarea acŃiunilor de control financiar, se utilizează, în mod selectiv, diferenŃiat şi corelat, în funcŃie de aspectele concrete ale activităŃilor sau obiectivelor supuse controlului, o serie de măsuri, căi, tehnici sau modalităŃi. În principal, se pune accent pe determinarea oricăror măsuri necesare pentru remedierea şi prevenirea repetării deficienŃelor şi abaterilor constatate şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Astfel, se propun sau dispun măsuri operative, în timpul desfăşurării controlului, pentru înlăturarea deficienŃelor constatate şi prevenirea repetării lor, dintre care menŃionăm:

- depozitarea şi păstrarea bunurilor în condiŃii corespunzătoare - întocmirea corectă şi la timp a documentelor la locurile de producŃie - corectarea erorilor din evidenŃa tehnic – operativă şi contabilă - înregistrarea plusurilor în gestiune - recuperarea pagubelor.

Pe baza constatărilor şi propunerilor organelor de control financiar, conducerea agentului economic controlat şi a organului care a dispus controlul, stabilesc măsuri ce se iau în continuare pentru:

- înlăturarea şi prevenirea abaterilor; - aplicarea sancŃiunilor disciplinare; - stabilirea răspunderii materiale;

Page 104: Control Financiar

104

- înaintarea la procuratură a actelor încheiate, în cazul constatării de fapte penale,etc.

Pentru stabilirea răspunderii, ca modalitate de finalizare a controlului financiar, avem următoarele răspunderi: disciplinară, contravenŃională, materială şi penală.

7.1.1. Răspunderea disciplinară Persoanele încadrate în muncă au datoria de a realiza corespunzător şi la timp obligaŃiile ce le revin la locurile de muncă, de a acŃiona conştiincios pentru sporirea eficienŃei şi îmbunătăŃirea calităŃii produselor, de a se respecta obligaŃiile ce decurg din contractele de muncă, regulamentele de organizare şi funcŃionare a unităŃilor, precum şi dispoziŃiile primite din partea şefilor ierarhici. Organele de conducere (consiliile de administraŃie) au obligaŃia de a stabili măsuri privind: desfăşurarea normală a activităŃii; creşterea eficienŃei; protecŃia patrimoniului; asigurarea plăŃii salariilor; îmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă; prevenirea abaterilor de la ordinea şi disciplina muncii, a neglijenŃei şi risipei. Încălcarea cu vinovăŃie, de către persoana încadrată în muncă, a obligaŃiilor sale, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară, care atrage răspunderea cu caracter disciplinar. Abaterile disciplinare se sancŃionează, după caz cu:

- mustrare - avertisment - diminuarea temporară a salariului de încadrare - reducerea indemnizaŃiei de conducere - retrogradarea în funcŃie - desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Sunt situaŃii în care prin săvârşirea unei singure fapte ilicite se încalcă mai multe îndatoriri de serviciu, respectiv, se produc mai multe abateri disciplinare. De exemplu, o persoană lipseşte de la serviciu în ziua în care avea obligaŃia să supravegheze desfăşurarea unor analize de laborator, să consemneze rezultatul lor şi să comunice organului competent datele necesare.

Pluralitatea de încălcări a îndatoririlor de serviciu nu atrage o pluralitate de sancŃiuni disciplinare. În această situaŃie se aplică o singură sancŃiune şi anume, aceea corespunzătoare celei mai grave dintre abaterile săvârşite. Ca atare, cumulul de abateri săvârşite printr-o faptă unică, nu atrage cumulul de sancŃiuni disciplinare.

Când prin aceeaşi faptă comisă sunt încălcate mai multe forme de drept, sunt angrenate mai multe răspunderi. În materie gestionară, fapta ilicită a unei persoane, cu sau fără funcŃie de gestiune, poate încălca, în acelaşi timp mai multe norme de drept, ceea ce are ca efect, existenŃa mai multor răspunderi. Astfel, predarea – primirea unei gestiuni fără respectarea condiŃiilor legale, constituie o încălcare a obligaŃiilor de serviciu, reprezintă o abatere disciplinară şi deci,

Page 105: Control Financiar

105

implică o sancŃiune disciplinară. În acelaşi timp, fapta respectivă este considerată contravenŃie, care atrage şi răspunderea contravenŃională, iar în caz de pagubă, poate antrena şi răspunderea materială.

Toate defecŃiunile şi neregularităŃile săvârşite în materie de gestiune, reprezintă încălcări ale obligaŃiilor de serviciu şi atrag răspunderea disciplinară care se cumulează cu celelalte forme de răspundere. La aplicarea sancŃiunii disciplinare se Ńine seama şi de aplicarea unei eventuale amenzi contravenŃionale, avându-se în vedere că nu se aplică două sancŃiuni, indiferent de natura lor, cu caracter pecuniar, iar dacă se aplică, împreună, nu trebuie să întreacă cuantumul maxim al celei mai grave dintre ele. De exemplu, în stabilirea răspunderii disciplinare cu diminuarea temporară a salariului, se Ńine seama şi de faptul că, pentru încălcarea îndatoririi de serviciu s-a aplicat şi o amendă.

Răspunderea penală sau materială nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta săvârşită, dacă prin aceasta s-au încălcat şi obligaŃii de muncă.

ExistenŃa răspunderii disciplinare este condiŃionată de existenŃa raportului de muncă, concretizat printr-un contract de muncă între persoana juridică şi persoana fizică încadrată şi funcŃionează numai în cadrul unor asemenea raporturi juridice de muncă. Cei care nu sunt încadraŃi în muncă, nu pot fi sancŃionaŃi disciplinar.

SancŃiunea disciplinară se aplică numai după cercetarea prealabilă a faptei ce constituie abatere, ascultarea persoanei în cauză şi controlul susŃinerii făcute de aceasta în apărare.

SancŃiunea disciplinară stabilită se comunică în scris persoanei vinovate. SancŃiunea nu se poate aplica mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii abaterii.

SancŃiunea disciplinară se stabileşte de Consiliul de AdministraŃie. Mustrarea şi avertismentul pot fi aplicate şi de maiştrii, precum şi de şefii unor compartimente, potrivit regulamentului de ordine interioară. Pentru persoane numite de organul ierarhic, sancŃiunea disciplinară se aplică de acel organ.

Aplicarea sancŃiunilor disciplinare, în cazul abaterilor disciplinare săvârşite în comun de două sau mai multe persoane încadrate în muncă, este de competenŃa:

- organului care a hotărât încadrarea, în situaŃia când persoanele au funcŃii egale, ori când au fost încadrate în muncă de acelaşi organ de conducere;

- organului de conducere care a hotărât încadrarea persoanei cu funcŃia cea mai mare, care aplică sancŃiuni disciplinare tuturor persoanelor nevinovate (coautori indiferent de funcŃia deŃinută).

Împotriva sancŃiunii disciplinare cel sancŃionat poate face, în scris, contestaŃie. În cazul constatării nevinovăŃiei persoanei sancŃionate, aceasta are dreptul la o despăgubire egală cu partea de salariu de care a fost lipsită, iar persoanele care, cu rea -–credinŃă, au aplicat sau au determinat aplicarea unei sancŃiuni disciplinare, răspund disciplinar, material şi penal, după caz.

În cazul faptelor (abateri disciplinare) constatate de organele de control, acestea se consemnează în actul de control, pe baza căruia organele competente

Page 106: Control Financiar

106

aplică sancŃiunile disciplinare corespunzătoare. În acest mod, sancŃiunile disciplinare constituie o modalitate de finalizare a acŃiunii de control.

7.1.2. Răspunderea contravenŃională

ContravenŃia este fapta săvârşită cu vinovăŃie, care prezintă un pericol social mai redus decât infracŃiunea şi este prevăzută şi sancŃionată ca atare prin legi şi acte normative.

ContravenŃia se sancŃionează cu avertisment sau cu amendă. SancŃiunile se aplică persoanelor fizice şi juridice care au săvârşit contravenŃiile. Amenzile aplicate persoanelor juridice pot fi imputate de acestea persoanelor fizice vinovate.

Prin avertisment se atrage atenŃia contravenientului asupra pericolului faptei săvârşite şi se recomandă ca pe viitor să se respecte dispoziŃiile legale. Avertismentul se aplică în cazurile în care fapta este de mică importanŃă şi se apreciază că acela care a săvârşit-o nu o va mai repeta, chiar fără aplicarea unei amenzi. Avertismentul se poate aplica, chiar dacă actul normativ de stabilire şi sancŃionare nu prevede această sancŃiune. El se adresează oral, ori de câte ori, contravenientul este prezent la constatarea contravenŃiei şi sancŃiunea este aplicată de agentul constatator. Altfel, avertismentul se socoteşte executat prin comunicarea procesului – verbal cu rezoluŃia corespunzătoare. Amenda are caracter administrativ şi se face venit la bugetul statului. Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenŃii sancŃionate cu amendă, sancŃiunea se aplică pentru fiecare contravenŃie în parte. Când contravenŃiile au fost constatate prin acelaşi proces - verbal, amenzile totalizate nu pot depăşi dublul maximului prevăzut prin actul normativ pentru contravenŃia cea mai gravă. În cazul în care la săvârşirea unei contravenŃii au participat mai multe persoane, sancŃiunea se aplică fiecăruia separat. Fapta prevăzută de lege sau un alt act normativ ca fiind contravenŃie, se sancŃionează chiar dacă a fost săvârşită fără intenŃie. Nu constituie contravenŃie, fapta săvârşită în stare de legitimă apărare, din cauza unei întâmplări ce nu putea fi prevăzută sau înlăturată, precum şi cea săvârşită din constrângere, eroare de fapt sau în stare de necesitate. Aplicarea sancŃiunii pentru contravenŃie se prescrie în termen de 3 luni de la data săvârşirii faptei. În cazul contravenŃiilor la normele privind impozitele şi taxele, primele de asigurare prin efectul legii şi disciplina financiară, aplicarea sancŃiunii se prescrie în termen de 1 an de la data săvârşirii faptei. ContravenŃia se constată printr-un proces – verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiei, prin care se aplică amenda şi se stabileşte, în situaŃia în care săvârşirea contravenŃiei a pricinuit o pagubă şi există tarif de evaluarea a acesteia, despăgubirea pe bază de tarif. În cazul în care contravenientul achită pe loc jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta săvârşită, procesul – verbal nu se mai

Page 107: Control Financiar

107

încheie şi orice urmărire încetează. Plata amenzii se face contra chitanŃă, în care se specifică contravenŃia pentru care a fost încasată. Urmărirea încetează şi în cazul achitării, în cel mult 48 de ore de la încheierea procesului – verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fapta săvârşită. Plata se face în contul arătat în procesul – verbal şi se predă agentului constatator. Împotriva procesului de constatare a contravenŃiei se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării. Plângerea se depune la organul din care face parte agentul constatator. Dacă amenzile n-au fost achitate, se transmit pentru urmărire şi încasare, la organele financiare din localităŃile în raza cărora domiciliază sau îşi are sediul contravenientul.

Încasarea amenzilor se face prin: - plata a jumătate din minimul amenzii, dacă aceasta se face pe loc sau

în 48 de ore de la încheierea procesului – verbal de contravenŃie; - plata integrală a amenzii aplicate, în termen de 15 zile de la

comunicarea procesului – verbal de constatare a contravenŃiei şi înştiinŃării de plată;

- executarea de către organul financiar al localităŃii în care domiciliază sau îşi are sediul contravenientul, dacă plata nu s-a făcut în condiŃiile precedente;

ContravenŃia şi abaterea disciplinară prezintă un grad de pericol relativ apropiat. Cu toate acestea, ele se deosebesc printr-o serie de elemente:

- abaterea disciplinară are izvorul în contractul de muncă, implică anumite raporturi de muncă între unitate şi autor, în timp ce contravenŃia îşi are temeiul în actele normative;

- ca atare, autorul abaterii disciplinare poate fi numai o persoană, care are calitatea de încadrată în muncă, spre deosebire de contravenŃie, care poate fi săvârşită de orice persoană fizică;

- abaterea disciplinară poate fi comisă numai de către persoane fizice, în timp ce contravenŃia poate fi săvârşită şi de persoane juridice;

- în timp ce abaterea disciplinară este prevăzută în mod generic, contravenŃia ca şi infracŃiunea, este delimitată şi descrisă în mod concret, în toate elementele sale.

Organele de control pot constata fapte care constituie contravenŃii la normele legale, în domeniul contabil, financiar, fiscal şi în alte domenii.

Page 108: Control Financiar

108

7.1.3. Răspunderea materială Persoanele încadrate în muncă răspund pentru pagubele aduse patrimoniului agentului economic, din vina şi în legătură cu munca lor. Ele nu răspund de pierderile inerente procesului de producŃie care se încadrează în limitele legale, de pagubele provocate datorită unor cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate ori în alte asemenea cazuri în care pagubele au fost provocate de riscul normal al serviciului sau forŃă majoră.

Răspunderea materială prezintă unele trăsături specifice: - este proprie persoanelor încadrate în muncă; - este, de regulă, limitată numai la paguba efectivă, neincluzând

foloasele nerealizate de unitate; - se întemeiază exclusiv pe culpă (vinovăŃie); - este, în principiu, individuală; reparaŃia are loc prin echivalent bănesc,

nu în natură; - presupune o procedură specială; - nu poate funcŃiona în comun cu răspunderea agentului economic.

Pentru ca răspunderea materială să aibă loc, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiŃii:

- între autorul pagubei şi unitatea păgubită să fi existat un raport juridic de muncă la data săvârşirii faptei cauzatoare de pagubă: contract de muncă, contract de ucenicie, eventuale contracte de muncă în formă nescrisă, etc.;

- fapta cauzatoare a pagubei să aibă caracter ilicit, să fie personală şi în legătură cu munca. De exemplu, pagubele în gestiune sunt datorate faptelor proprii ale gestionarilor, dar şi faptelor proprii comisive sau de execuŃie, cum sunt: nerespectarea condiŃiilor legale la încadrarea gestionarului, neasigurarea condiŃiilor de securitate, neacordarea asistenŃei tehnice solicitate în scris, neconstituirea sau nereŃinerea garanŃiei legale, etc.;

- prin fapta sa ilicită, autorul să fi produs o pagubă materială, de regulă, localizată în patrimoniul unităŃii la care este încadrat. ExistenŃa pagubei este elementul caracteristic al răspunderii materiale, întrucât fapta ilicită este un element comun şi altor răspunderi (penală, disciplinară, contravenŃională). InexistenŃa pagubei face imposibilă stabilirea răspunderii materiale. De exemplu, o persoană nu răspunde material faŃă de unitate pentru neîndeplinirea programului de producŃie, deoarece nu s-a produs o pagubă certă, actuală şi efectivă;

- să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi pagubă: fapta ilicită precede şi determină paguba, care apare ca efect al faptei ilicite. Paguba unităŃii este cauzată, în mod nemijlocit, de fapta celui încadrat. De exemplu, degradarea unor bunuri. Sunt însă situaŃii în care paguba unităŃii reprezintă efectul indirect al faptei ilicite: fapta maistrului care încredinŃează un utilaj spre folosirea unui muncitor neinstruit şi acesta îl deteriorează; fapta conducătorului de unitate care, deşi avizat, nu dispune schimbarea unui gestionar ce a produs pagube, etc.;

Page 109: Control Financiar

109

- persoana să fi săvârşit fapta cu vinovăŃie, sub formă comisivă sau omisivă. VinovăŃia implică conştiinŃa încălcării unor relaŃii sociale şi se întemeiază pe discernământul autorului, pe posibilitatea acestuia de a prevedea consecinŃele propriilor fapte. De exemplu, pentru daunele aduse patrimoniului ca urmare a depăşirii normelor de consum, a fabricării de produse necorespunzătoare, a pierderilor ivite prin gospodărirea, depozitarea, conservarea necorespunzătoare a materialelor, este atrasă răspunderea materială, dacă acestea sunt cauzate cu vinovăŃie.

VinovăŃia trebuie dovedită de unitate. În materie de gestiuni, sunt şi situaŃii în care vinovăŃia este prezumată şi nu trebuie dovedită de unitate. Această prezumŃie poate fi însă răsturnată, făcându-se dovada contrară de către gestionar. PrezumŃia de vinovăŃie împotriva gestionarului operează în situaŃii în care:

- se produc lipsuri cantitative în gestiuni, consemnate în actul constatator al lipsei, încheiat de organele de control competente. PrezumŃia de vinovăŃie împotriva gestionarilor nu se referă la lipsurile de calitate (degradări, denaturări, alterări, diluări,etc.);

- atribuŃiile gestionarului sunt exercitate în condiŃii legale, de un delegat sau o comisie şi se constată o pagubă, fără a se putea stabili că aceasta a fost produsă în absenŃa gestionarului.

Formele răspunderii materiale sunt: individuală, comună, solidară, subsidiară.

Răspunderea individuală impune persoanei încadrate obligaŃia de a repara singură şi în întregime paguba cauzată unităŃii, prin fapta sa personală şi din vinovăŃie proprie.

Răspunderea comună se stabileşte atunci când există o singură pagubă şi mai mulŃi autori. Paguba se fracŃionează între coautori, în funcŃie de contribuŃia fiecăruia la producerea ei, adică de faptele personale şi vinovăŃia proprie. În situaŃiile în care gradul de participare al fiecărui coautor la producerea pagubei, nu poate fi determinat, răspunderea fiecărei persoane se stabileşte proporŃional cu salariul de la data constatării pagubei şi, dacă este cazul, pentru pagubele din gestiune, şi în funcŃie de timpul lucrat de la ultima inventariere a bunurilor.

Răspunderea solidară constă în obligaŃia mai multor persoane de a executa aceeaşi datorie, fiecare pentru totalitatea datoriei. Prin acest procedeu este înlăturată posibilitatea divizării unei datorii între debitori, astfel încât fiecare dintre ei rămâne obligat pentru întreaga datorie. Răspunderea solidară nu se prezumă, ea este rezultatul voinŃei părŃilor, deci o răspundere convenŃională. Răspunderea solidară se caracterizează prin:

- fiecare debitor poate fi constrâns pentru totalitatea datoriei; - plata făcută de unul dintre debitori anulează obligaŃiile celorlalŃi faŃă

de unitatea păgubită; - unitatea poate urmări pe oricare dintre codebitorii solidari, fără ca

acesta să poată opune beneficiul de diviziune; - urmărirea unui debitor solidar întrerupe prescripŃia în contra tuturor

codebitorilor;

Page 110: Control Financiar

110

- codebitorul solidar, în contra căruia unitatea a pornit acŃiunea,poate opune toate excepŃiile care îi sunt personale şi acelea care sunt comune tuturor debitorilor, în afara celor strict personale;

- obligaŃia solidară se împarte de drept între debitori, fiecare din ei nu este dator unul către altul, decât numai pentru partea sa.

Răspunderea subsidiară se stabileşte atunci când paguba este produsă de mai multe persoane, dar gradul lor de participare nu este identic sau similar ori unele dintre acŃiunile deficitare nu constituie o cauză nemijlocită a pagubei, ci numai un prilej. Răspunderea subsidiară este acea formă de răspundere materială, în care persoana vinovată a produs paguba în mod indirect, a înlesnit-o, prin nerespectarea unor obligaŃii de serviciu. Răspunderea subsidiară este precedată şi condiŃionată de răspunderea directă. În toate cazurile însă, persoana răspunde în subsidiar pentru o faptă proprie. Dacă răspunderea principală, directă este anulată, dispare şi răspunderea subsidiară corelativă.

Răspunde subsidiar persoana încadrată în muncă, care prin fapta sa ilicită: a) – a înlesnit păgubirea unităŃii de către o altă persoană în mod

direct. Deci, autorul indirect al pagubei răspunde subsidiar. Această situaŃie de răspundere se referă la pagubele produse în gestiuni. Persoanele care se fac vinovate de luarea unor măsuri fără respectarea legii sau neluarea unor măsuri legale, răspund material în limita valorii pagubei rămase neacoperite de autorul ei direct.

b) – a determinat plata unei sume nedatorate, predarea unui bun ori

prestarea unui serviciu necuvenit, către o altă persoană, ce are calitatea de beneficiară, iar recuperarea de la aceasta nu mai este posibilă din cauză că este insolvabilă, a dispărut, a decedat fără a lăsa avere urmăribilă, s-a prescris dreptul la acŃiune sau la executare silită, etc. Beneficiarii plăŃilor nedatorate, a bunurilor primite sau serviciilor prestate, pot fi persoane încadrate în aceeaşi unitate, cu cel care a determinat plata, remiterea sau prestaŃia nelegală sau terŃe persoane fizice sau juridice. De exemplu, răspund subsidiar persoanele vinovate de efectuarea în mod necuvenit a plăŃii ajutoarelor materiale din fondurile asigurărilor sociale, în cazul nerecuperării sumelor de la beneficiari; persoanele din compartimentul personal – salarizare vinovate de fapte care determină plata unor sume superioare celor legale, cum sunt încadrarea unor persoane fără îndeplinirea condiŃiilor legale, pontaje neconforme cu realitatea, calcule eronate, etc., răspund subsidiar pentru sumele plătite peste cele cuvenite legal, dacă nu e pot recupera de la beneficiari. Răspunderea subsidiară pentru plăŃile necuvenite revine şi şefului de compartiment care, prin viza sa, a atestat realitatea, oportunitatea şi legalitatea plăŃilor efectuate, precum şi şefului contabil, care nu a exercitat legal controlul financiar preventiv.

c) – a dovedit neglijenŃă datorită căreia unitatea a fost păgubită prin

furt comis de alte persoane, numai dacă paguba nu a putut fi recuperată de la autorii infracŃiunii.

Faptele generatoare de răspunderea materială, în contabilitate sunt:

Page 111: Control Financiar

111

- depăşirea termenelor de trecere în evidenŃă separată a debitorilor insolvabili;

- încheierea nereală a proceselor – verbale de insolvabilitate a debitorilor;

- întocmirea neconformă cu realitatea a documentelor pentru scăderea din contabilitate a lipsurilor constatate la inventariere;

- întocmirea neconformă cu realitatea a documentelor pentru scăderea din contabilitate a altor pagube;

- înregistrarea eronată a operaŃiilor generatoare de plăŃi nelegale şi a stimulentelor materiale;

- înregistrarea în contabilitate a operaŃiilor ce generează în alt mod păgubirea unităŃii.

În sfera controlului organizării şi conducerii evidenŃei tehnic – operative şi contabile este cuprinsă, în mare măsură, şi activitatea financiară şi de respectare a normelor legale privind plăŃile. În legătură cu acest domeniu de activitate, răspunderea materială se stabileşte pentru fapte cum sunt:

- plata unor sume nedatorate: salarii, indemnizaŃii, sporuri sau alte plăŃi (decontări eronate, alocaŃii necuvenite, etc.)

- neplata unor sume datorate - calcularea eronată a preŃurilor şi tarifelor

7.1.4. Răspunderea penală

Răspunderea penală are ca temei infracŃiunea, adică fapta care prezintă

pericol social, săvârşită cu vinovăŃie şi prevăzută de legea penală. InfracŃiunile se pedepsesc cu: închisoare, amendă sau închisoare şi

amendă, alături de care se pot aplica şi alte pedepse, ca de exemplu confiscarea parŃială a averii.

Răspunderea penală poate fi înlocuită cu o sancŃiune cu caracter administrativ ce se aplică de instanŃa de judecată (mustrare, mustrare cu avertisment, amendă). PrescripŃia înlătură răspunderea penală. Răspunderea pentru fapte cu caracter penal (infracŃiuni) se stabileşte de instanŃa judecătorească, în condiŃiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Comparând infracŃiunea cu contravenŃia, rezultă că acestea se deosebesc prin următoarele elemente:

- contravenŃia prezintă un grad de pericol social mai redus; - sancŃiunea contravenŃiei se poate prevedea şi prin acte normative

emise de organele administraŃiei de stat, centrale şi locale, spre deosebire de infracŃiune a cărei pedepsire este prevăzută numai prin acte normative având rangul de lege;

- stabilirea efectivă a sancŃiunii contravenŃionale se face de către organe ale administraŃiei de stat, inclusiv ale controlului financiare, spre deosebire de infracŃiune a cărei sancŃiune se aplică numai prin hotărârea unor organe judecătoreşti;

Page 112: Control Financiar

112

- soluŃionarea plângerii împotriva sancŃiunii contravenŃionale are loc potrivit unei proceduri penale;

- contravenŃiile pot fi săvârşite şi de către persoane juridice, spre deosebire de infracŃiuni, unde autorii sunt numai persoane fizice.

Dacă faptele penale (infracŃiunile) au cauzat pagube materiale, instanŃa de judecată stabileşte şi răspunderea materială. Răspunderea penală nu este decât urmarea unei infracŃiuni, care este în mod expres prevăzută de lege. Ca atare, nu orice pagubă ce se constată în patrimoniu, implică o răspundere penală, ci numai aceea care este rezultatul unei infracŃiuni. În cazul pagubei produsă prin fapte penale, apărarea patrimoniului se face prin acŃiuni civile, în procesul penal. AcŃiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părŃii răspunzătoare civilmente şi poate fi alăturată acŃiunii penale, prin constituirea unităŃii păgubite ca parte civilă, în contra învinuitului sau inculpatului şi a persoanei responsabile civilmente.

Partea responsabilă civilmente răspunde pentru pagubele provocate de o persoană fizică, trimisă în judecată penală, care, prin cuplă proprie a facilitat producerea pagubei.

Cuantumul despăgubirilor la care poate fi obligată partea responsabilă civilmente este determinat de faptul ilicit săvârşit şi efectul produs de acesta în timp. În acest scop este necesar să se stabilească: subiectul răspunderii civile; fapta culpabilă; urmarea faptei culpabile, respectiv cât anume din paguba totală s-a produs ca urmare directă a acŃiunii sau inacŃiunii culpabile săvârşită de partea responsabilă, departajarea faptelor ilicite şi a consecinŃelor lor pe fiecare persoană, partea responsabilă civilmente, pentru o anumită sumă din paguba totală provocată de inculpat.

Delapidarea, neglijenŃa gestionarului sau conducerii pentru neasigurarea condiŃiilor de depozitare sunt doar câteva din cauzele generatoare de pagube totale. Ca atare, cuantumul total al pagubei poate fi compus din: lipsă în gestiune, mărfuri degradate datorită unor condiŃii necorespunzătoare de depozitare, la care se adaugă alte sume ce constituie pagube datorate unor fapte neinfracŃionale.

Organele de control financiar, ca organe de constatare a infracŃiunilor, au obligaŃia să procedeze la luarea de declaraŃii de la făptuitori şi de la martori, să întocmească proces – verbal despre împrejurările concrete ale săvârşirii infracŃiunii, să sesizeze de îndată organul de cercetare penală şi să ia măsuri să nu dispară urmele infracŃiunii, corpul delict şi orice alte mijloace de probă.

Organele de control au dreptul să reŃină corpurile delicte, să procedeze la evaluarea pagubelor, precum şi să efectueze orice alte acte legale.

Persoana care, cu ocazia controlului gestionar, nu a efectuat un control temeinic, încrucişat, deşi o asemenea operaŃie era necesară, răspunde pentru neîndeplinirea unei atribuŃii de serviciu, dacă, fără încălcarea acesteia, paguba s-ar fi putut evita. Persoanele respective pot fi chemate în judecată ca părŃi responsabile civilmente pentru pagubele săvârşite de gestionarii trimişi în judecată.

Page 113: Control Financiar

113

Procesele – verbale şi alte probe încheiate de organele de control financiar se înaintează organelor de cercetare penală şi constituie mijloace de probă.

În cazul în care unitatea a făcut plângere penală împotriva unei persoane sau aceasta a fost trimisă în judecată pentru fapte penale, incompatibile cu funcŃia deŃinută, constatate de organele de control financiar, conducerea unităŃii o suspendă din funcŃie. În cazul constatării nevinovăŃiei, persoana suspendată din funcŃie are dreptul la o despăgubire egală cu partea de salariu de care a fost păgubită.

Controlul financiar poate constata fapte care constituie infracŃiuni şi se sancŃionează penal, cum sunt:

a) – infracŃiuni în legătură cu activitatea de gestiune: crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase; nedeclararea în scris, în termen legal, de către gestionar, a plusurilor din gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinŃă; înstrăinarea bunurilor mobile constituite garanŃii, fără înştiinŃarea prealabilă a conducerii unităŃii;

b) – infracŃiuni contra patrimoniului: insuşirea, folosirea sau traficarea, în interes personal sau pentru alŃii, de bani, sau bunuri, gestionate sau administrate, din patrimoniul unităŃii (delapidare); abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune, distrugere, etc, săvârşite în paguba patrimoniului;

c) – infracŃiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul: neîndeplinirea ori îndeplinirea în mod defectuos a unui act sau unei îndatoriri de serviciu, astfel încât, prin aceasta se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al activităŃii sau o pagubă patrimonială;

d) - infracŃiuni de fals: falsificarea de cecuri sau alte acte pentru efectuarea plăŃilor, timbre, bilete de călătorie, a unui înscris oficial, de natură să producă consecinŃe juridice prin atestarea unor fapte sau împrejurări neadevărate, ori prin omisiunea cu ştiinŃă de a insera date sau împrejurări. De exemplu, efectuarea cu ştiinŃă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinŃă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecinŃă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare şi elementelor patrimoniale ce se reflectă în bilanŃul contabil, constituie infracŃiunea de fals intelectual;

e) – infracŃiuni privitoare la societăŃile comerciale, prevăzute de Legea nr.31/1990.

f) – infracŃiuni în domeniul protejării populaŃiei împotriva unor activităŃi comerciale ilicite. Prin lege sunt încriminate unele infracŃiuni specifice, care lezează buna desfăşurare a activităŃilor comerciale şi normele prin care este protejată populaŃia împotriva unor activităŃi comerciale ilicite. Astfel, constituie activităŃi comerciale ilicite, respectiv infracŃiuni şi atrag răspunderea penală faŃă de cei care le-au săvârşit, următoarele fapte: - acumularea de mărfuri de pe piaŃa internă în scopul creării unui deficit pe piaŃă şi revânzarea lor ulterioară sau suprimarea concurenŃei loiale. Pentru probarea acestei infracŃiuni nu este necesar să se realizeze actul de vânzare sau nevânzare,

Page 114: Control Financiar

114

ci trebuie dovedit scopul pentru care făptuitorul a realizat acumularea de mărfuri de pe piaŃa internă. - depăşirea de către agenŃii economici cu capital majoritar de stat, a nivelurilor maxime de preŃuri de vânzare cu ridicata sau de tarife stabilite de hotărâri ale Guvernului. CondiŃiile impuse de lege, în aceste situaŃii, sunt ca mărfurile respective să fie comercializate de agenŃii economici cu capital de stat, iar categoriile pe sortimente şi tipodimensiuni şi niveluri maxime de preŃuri de vânzare cu ridicata sau tarife, care în final se reflectează în preŃul de vânzare cu amănuntul să fie stabilite prin hotărâri ale Guvernului. - depăşirea de către orice agent economic a adausurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului. InfracŃiunea se referă la toŃi agenŃii economici, indiferent de forma de proprietate, cu privire la formarea preŃurilor cu amănuntul, întrucât legal, preŃurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile executate şi prestate nu pot depăşi nivelurile şi adausurile comerciale maxime stabilite de lege. - vânzarea cu lipsă la cântar sau măsurătoare - falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite. Pentru această faptă se impune ridicarea de probe şi contraprobe, precum şi analize de specialitate.

Aceste infracŃiuni, în domeniul protejării populaŃiei se urmăresc şi se judecă după procedura de urgenŃă şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Hotărârile de condamnare privind pe comercianŃi se comunică la Registrul comerŃului.

Beneficiile obŃinute ilicit de persoane fizice sau juridice, din activităŃile comerciale ilicite, precum şi încasările din vânzarea de mărfuri a căror provenienŃă nu poate fi dobândită, se preiau ca venit la bugetul de stat, sub forma unui impozit de 100%.

7.2. EficienŃa activităŃii de control financiar În literatura de specialitate se folosesc termenii de eficienŃă şi eficacitate economică cu acelaşi inŃeles, deşi între aceste noŃiuni există deosebiri de nuanŃă determinate atât de natura etimologică a celor două cuvinte, cât mai ales de conŃinutul economic al acestora. Astfel , dacă e f i c i e n Ń a este definită ca fiind raportul numeric dintre efort şi efectele obŃinute, eficacitatea este considerată a fi rezultatul raportului dintre aceleaşi eforturi şi doar partea programată a efectelor obŃinute în cadrul totalurilor acestora.

Page 115: Control Financiar

115

7.2.1. Metode de determinare a eficienŃei cantitative a controlului financiar

Ca orice activitate umană, controlul financiar este apreciat prin efectele pe care le produce, atât în plan material, cât şi sub aspect calitativ, manifestate în principal, în maniera de derulare în viitor a activităŃii controlate.

Pentru a deveni un instrument eficient de conducere, controlul trebuie să se caracterizeze prin: fermitate, exigenŃă şi obiectivitate. El trebuie, în acelaşi timp, să se exercite pe baza unor principii şi norme riguros fundamentate în raport cu activitatea economico-financiară. Nu trebuie omis şi faptul că eficienŃa controlului mai depinde şi de temeinicia şi realitatea constatării deficienŃelor cât şi de fermitatea şi legalitatea sesizărilor făcute.

O altă grupă de factori esnŃiali, după opinia noastră, în exprimarea eficienŃei contolului o constituie existenŃa unei baze de informaŃii corecte, furnizate la momentul oportun, cu costuri acceptabile şi cu posibilităŃi permanente de feed-back, ştiut fiind faptul că, în practică, chiar dacă aceste informaŃii există, pot apărea o serie de disfuncŃionalităŃi, ca de pildă:

- rezistenŃa la control, - insistenŃa asupra unor elemente irelevante, - utilizarea unor procedee şi tehnici de control neadecvate . În practic curentă, majoritatea specialiştilor, apreciază eficienŃa

controlului – în general – şi a controlului financiar – fiscal, în special, pe cele două forme ale sale, preventiv şi ulterior.

EficienŃa controlului preventiv, se apreciază în funcŃie de: - Valoarea totală a documentelor ce conŃin operaŃii prin care se angajează ori se efectuează cheltuieli fără bază legală,

- determinarea succesiunii logice a operaŃiunilor ce urmează a fi efectuate,

- anticiparea abaterilor şi prefigurarea măsurilor de prevenire, - influienŃa asupra reducerii amenzilor şi penalităŃilor plătite, - competenŃa profesională a personalului cu atribuŃii de control. EficienŃa controlului ulterior se stabileşte pornind de la: -

identificarea măsurilor corective privind redresarea situaŃiei, - debitorii lichidaŃi, - plusurile de valori materiale şi băneşti identificate şi înregistrate în contabilitate, - pagubele descoperite pentru care s-au luat măsuri de recuperare, - sancŃiunile şi amenzile aplicate, - competenŃa profesională a personalului cu atribuŃii de control.

Atunci când vorbim de eficienŃă a controlului nu putem să trecem cu vedera aspectele referitoare la necesitatea contribuŃiei acestuia, la prevenirea şi remedierea abaterilor, lipsurilor, deficienŃelor, dar şi contribuŃia sa la perfecŃionarea şi eficientizarea întregii activităŃi. EficienŃa controlului mai este dependentă şi de existenŃa şi menŃinerea în activitatea economico-financiară a

Page 116: Control Financiar

116

unui climat de ordine, disciplină, responsabilitate, de creştere permanentă a performanŃelor şi rezultatelor economice şi nu după numărul mare de abateri şi sancŃiuni depistate şi aplicate.

Controlul este eficient numai dacă se bazează pe colaborare şi comunicare între membrii echipei care, plecând de la situaŃiile concrete care apar, oferă soluŃii specifice.

Literatura de specialitate menŃionează că eficienŃa controlului se poate cel mai bine cuantifica prin prisma eforturilor materiale depuse cu ocazia desfăşurării acestuia, raportate la efectele, tot materiale, determinate ca total al recuperării de pagube, amenzile şi alte disponibilităŃi stabilite şi efectiv încasate.

CUVINTE CHEIE:

Abatere Amendă Cauzalitate ContestaŃie Faptă Măsuri coercitive Pagubă Răspundere SancŃiune disciplinară Întrebări recapitulative:

- De cine depinde eficienŃa controlului? - Care sunt metodele de determinare a eficienŃei cantitative a controlului financiar? Ex!

Page 117: Control Financiar

117

Capitolul 8. CONTROLUL FINANCIAR SUPREM ÎN STATUL DE DREPT

Obiective: - Necesitatea şi importanŃa controlului financiar suprem în statul de drept

- Conceptul de control financiar suprem şi obiectivele sale Rezumat: Aşa cum am prezentat mai înainte, controlul financiar reprezintă acea formă de manifestare a controlului care, în cadrul managementului, urmăreşte modul de formare, administrare şi utilizare a resurselor materiale şi financiare, în legătură cu desfăşurarea proceselor economice şi sociale şi, dacă prin aplicarea programelor finanŃate au obŃinut rezultatele scontate.

Necesitatea şi importanŃa controlului financiar suprem sunt determinate de faptul că, în conformitate cu regulile şi principiile de organizare ale statului de drept, contribuabilii trebuie informaŃi dacă banul public şi averea publică sunt administraŃi conform legii şi cu respectarea principiilor de economicitate, eficienŃă şi eficacitate, precum şi convingerea că toŃi cei care nu respectă legea vor fi obligaŃi la răspundere şi la recuperarea prejudiciilor cauzate.

Controlului financiar suprem îi revine misiunea de a pune în lumină

erorile, abaterile, lipsurile şi deficienŃele pentru a le remedia şi evita în viitor, precum şi de a analiza şi prezenta modul în care sunt realizate programele stabilite anticipat, astfel încât, raportul “efort – efect” să fie cât mai favorabil.

Indiferent de modul de manifestare diferenŃiat al controlului financiar suprem, instituŃional organizat sub forma CurŃilor de Conturi sau acelora care reprezintă formele sistemului anglo – saxson, obiectivele principale sunt axate pe următoarele direcŃii:

- respectarea destinaŃiei şi eficienŃei banului public - gospodărirea, administrarea şi utilizarea corectă a patrimoniului public

şi privat al statului - onorarea obligaŃiilor către bugetul public naŃinal.

Page 118: Control Financiar

118

8.1. Locul şi rolul instituŃiilor supreme de control financiar 8.1.1. Conceptul de Curte de Conturi

ExistenŃa CurŃilor de Conturi, ca instituŃii supreme de control, pe plan mondial, este nemijlocit legată de formarea aparatului financiar, ca parte integrantă a sistemului instituŃional al statelor naŃionale, fiind determinată în timp, de organizarea statului şi sistemului instituŃiilor sale, generalizarea producŃiei de schimb şi a relaŃiilor marfă – bani, realizarea unificării monetare în cadrul economiei naŃionale, organizarea evidenŃelor financiar – contabile. Scopul înfiinŃării CurŃilor de Conturi rezidă în necesitatea conformării cu principiile democratice ale organizării şi funcŃionării statului, cetăŃenii fiecărei Ńări trebuind să cunoască din sursă independentă şi competentă dacă impozitele plătite şi averea publică sunt administrate conform legilor în vigoare. CurŃile de Conturi au o structură organizatorică complexă, cu un caracter specific pronunŃat, în interiorul acestor structuri regăsindu-se, ca mod de manifestare, toate cele trei puteri ale statului, respectiv cea legislativă, executivă şi judecătorească. Puterea legislativă îşi are expresia în faptul că, prin exercitarea atribuŃiilor de control, CurŃile de Conturi participă şi sprijină Parlamentul, în vederea efectuării controlului legislativ asupra execuŃiei guvernamentale a finanŃelor publice. Aceste instituŃii supreme de control sunt obligate, în baza mandatului primit, să depună Parlamentului rezultatele controalelor efectuate asupra conturilor de execuŃie ale Executivului şi prin raportul public să reliefeze neregulile şi ilegalităŃile constatate în sarcina AdministraŃiei. Astfel se pune în mişcare acŃiunea de răspundere ministerială care, potrivit competenŃelor, revine Parlamentului, în calitate de autoritate publică care exercită controlul legislativ asupra actelor guvernamentale. AtribuŃiile administrative se regăsesc la nivelul structurilor de control al CurŃilor de Conturi, care urmăresc ca toate actele guvernamentale să fie în acord cu standardele, reglementările precum şi cu principiile fixate şi stabilite, punând în lumină erorile, abaterile, deficienŃele şi încălcările principiilor de economicitate, eficienŃă şi eficacitate privind întrebuinŃarea resurselor publice astfel, ca să devină posibilă luarea unor măsuri corective, stabilirea responsabilităŃii organelor vinovate şi recuperarea prejudiciilor create, precum şi prevenirea unor astfel de abateri în viitor. În acest context, controlul CurŃilor de Conturi a cuprins în sfera lui de activitate relaŃiile, fenomenele şi procesele financiare legate de formarea, administrarea şi utilizarea resurselor publice, modul de administrare şi gestionare a patrimoniului public încredinŃat entităŃilor publice, precum şi rezultatele economico – sociale ale administraŃiei guvernamentale. Manifestarea puterii judecătoreşti, la nivelul CurŃilor de Conturi este o trăsătură definitorie a acestor instituŃii supreme de control, care le deosebeşte de celelalte organisme supreme de control financiar aparŃinând Europei de Nord (Anglia, Norvegia, Danemarca) caracterizate prin separarea completă a funcŃiilor

Page 119: Control Financiar

119

de control de problemele jurisdicŃionale care pot apărea din exercitarea funcŃiilor de control şi care se constituie în instrumente ale tribunalelor civile sau penale. CurŃile de Conturi reprezintă instanŃe de model latin a căror trăsătură comună şi distinctivă este combinarea într-o singură instituŃie a aspectelor de investigare administrativă a controlului financiar cu aspectele de supraveghere legală36. JurisdicŃia acestor instituŃii se realizează în cadrul unei curŃi sau a unui tribunal special, cu specializare în problemele complexe ale controlului financiar. 8.2. Tipologia CurŃilor de Conturi După înfiinŃare, CurŃile de Conturi au parcurs o evoluŃie diferită, deosebindu-se printr-o serie de particularităŃi, acestea constând în varietatea denumirilor pe care le poartă, organismele pe lângă care funcŃionează,obiectul şi sarcinile de control, modalităŃile specifice în care aceste instituŃii intră în raport cu Parlamentul, controlul intern, jurisdicŃia şi mass - media, precum şi modul de valorificare a constatărilor. În afara diferenŃierilor menŃionate există unele similitudini şi puncte convergente privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea acestor instituŃii supreme de control, ceea ce conduce la concluzia că ele reprezintă o unitate în diversitate. Trăsături comune Ceea ce este comun instituŃiilor supreme de control este faptul că locul şi rolul lor în cadrul celorlalte instituŃii ale statului sunt stipulate prin legi fundamentale şi legi organice, elaborate de forurile legislative ale Ńărilor de care aparŃin. Caracterul unitar al acestor instituŃii derivă şi din obiectul şi sarcinile de control ale acestora, fiecare instituŃie supremă de control având ca obiect de activitate verificarea execuŃiei bugetelor publice. ConstituŃia Republicii Portugheze, la art.216 stipulează că “Tribunalul de Conturi este organul suprem de verificare a legalităŃii cheltuielilor publice şi de adjudecare a conturilor pe care legea porunceşte să-i fie supuse”, în competenŃa sa intrând: - să-şi emită părerea cu privire la conturile generale ale statului, inclusiv ale asigurărilor sociale şi ale regiunilor autonome; - să stabilească răspunderea pentru infracŃiunile financiare conform legii; - să-şi exercite celelalte competenŃe atribuite de lege”37.

La art.121, ConstituŃia Austriei prevede:”Controlul gestiunii FederaŃiei, Land-urilor, asociaŃiilor intercomunale, comunelor şi altor titluri de drepturi stabilite prin lege intră în competenŃa CurŃii Financiare”.

36 I.A.Szabo-“Controlul financiar suprem în statul de drept” Ed. Economică Bucureşti 2001 37 “The Court of Audit, Unity in Diversity” EUROSAI, Bucureşti 1995, p.447-618

Page 120: Control Financiar

120

“Curtea Financiară stabileşte prin hotărâre bugetul federal şi îl prezintă Consiliului NaŃional. ConŃinutul ei nu va fi cunoscut înainte de începutul deliberărilor în Consiliul NaŃional”.

“Documentele referitoare la datoriile financiare ale FederaŃiei care antrenează obligaŃii pentru aceasta trebuie consemnate de către Preşedintele CurŃii Financiare sau de locŃiitorul său. Contrasemnătura confirmă numai că datoria a fost făcută în conformitate cu legea şi că ea a fost înscrisă în Registrul NaŃional de Datorii”.

Art.100 din ConstituŃia Italiei prevede că “legea asigură independenŃa celor două instituŃii şi a membrilor lor faŃă de Guvern. Curtea de Conturi exercită un control de legitimitate asupra actelor guvernului, ca şi un control aposteori asupra gestiunii stabilite de lege şi controlul gestiunii financiare a organizaŃiilor cărora statul le acordă de obicei concursul său. Ea transmite direct Camerelor rezultatul controlului înfăptuit de ea”.

Caracterul unitar al CurŃilor de Conturi din punct de vedere al obiectului de activitate comun, verificarea execuŃiei bugetelor publice, este confirmat şi de reglementările în acest sens, cuprinse în legile de organizare şi funcŃionare ale acestora.

Curtea de Conturi a Austriei, conform art.1 din legea de organizare şi funcŃionare, examinează toate operaŃiunile economice guvernamentale:

- toate veniturile şi cheltuielile guvernului federal - întreaga gestiune a datoriei federale - administrarea bunurilor federale mobile şi imobile.

Legea de organizare şi funcŃionare a CurŃii de Conturi a Italiei, la art.34 prevede că: după verificarea de către administraŃie, miniştrii înaintează CurŃii programul strângerii taxelor şi plăŃilor efectuate de către agenŃii guvernamentali, în timpul anului fiscal. Conturile numerar ale statului, cu indicarea valorilor şi modului în care sunt reprezentate sunt, de asemenea, transmise CurŃii de Conturi.

În cazul CurŃii de Conturi a Portugaliei rezultă competenŃe privind raportarea asupra bilanŃului de stat general, inclusiv a celui de asigurări sociale.

Titulatura Examinând particularităŃile care diferenŃiază şi delimitează CurŃile de

Conturi, aparŃinând statelor lumii contemporane, un prim aspect de analiză îl constituie titulatura sub care se prezintă aceste instituŃii supreme de control.

În marea majoritate a Ńărilor lumii, instituŃiile supreme de control poartă denumirea de “CurŃi de Conturi”, sub această titulatură fiinŃând în Germania, Austria, FranŃa, Olanda şi România.

În Spania şi Portugalia se numesc “Tribunale de Conturi”, în Marea Britanie, Irlanda, ElveŃia “Birouri NaŃionale de Control”; în FederaŃia Rusă “Comitet de Control al Dumei” şi în Ungaria “Oficiul de Control de Stat”.

Cu privire la organele pe lângă care funcŃionează instituŃiile supreme de control, unele sunt autonome, în timp ce altele sunt arondate parlamentelor.

Page 121: Control Financiar

121

O particularitate importantă a instituŃiilor de control (SAI) din Ńările lumii contemporane, o constituie modalitatea specifică prin care aceste instituŃii intră în raporturi cu Parlamentul.

Din statutul şi locul ocupat de SAI pe lângă Parlament, rezultă şi necesitatea existenŃei unor raporturi (legături) permanente şi sistematice, în măsură să le confere şi să le întreŃină autoritatea, operaŃionalitatea şi eficienŃa în planul controlului extern, în condiŃii de independenŃă şi autonomie funcŃională convenabilă.

8.3. Activitatea de control şi jurisdicŃie a CurŃii de Conturi a României După cum arătam anterior, sistemul financiar modern cunoaşte metoda

controlului dublu asupra finanŃelor publice, respectiv cel efectuat de aparatul de specialitate al executivului şi altul executat de organul legislativ.

Activitatea de control şi de jurisdicŃie a CurŃii de Conturi, reînfiinŃată în România la data de 1 martie 1993, a fost demarată la 10 august acelaşi an, când s-au iniŃiat acŃiuni de control la un număr de 60 unităŃi patrimoniale, ajungându-se la sfârşitul exerciŃiului financiar la peste 100 de societăŃi verificate38.

Activitatea de control a urmărit realizarea atribuŃiilor CurŃii de Conturi, conferite prin ConstituŃia României şi prin Legea nr.94/1992 cu modificările şi completările ulterioare, de organizare şi funcŃionare.

Aceste atribuŃii de control au fost realizate prin cuprinderea în verificare a tuturor obiectivelor şi categoriilor de subiecŃi care au intrat în competenŃele de control ale CurŃii de Conturi, potrivit Legii nr.94/1992, Legii nr.99/1991 Titlul V şi Legii nr.204/1999.

Până în anul 1999, când au fost aduse modificări Legii nr.94/1992, verificarea obiectivelor de control ale CurŃii de Conturi a României au fost realizate sub forma controlului preventiv exercitat de către SecŃia de Control Preventiv şi sub forma controlului ulterior efectuat de către Diviziile de specialitate şi DirecŃiile JudeŃene de Control Financiar din cadrul SecŃiei de Control Ulterior şi respectiv Camerele JudeŃene de Conturi, după care controlul CurŃii de Conturi a devenit exclusiv ulterior.

8.3.1. Obiectivele controlului preventiv

Activitatea de control preventiv, de la reînfiinŃarea CurŃii de Conturi a

României şi până în prezent, a fost canalizată în direcŃia realizării obiectivelor de control, stipulate prin art.22 (1) din Legea nr.94/1992.

Un prim obiectiv general al controlului preventiv, s-a referit la deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale.

Cu ocazia exercitării acestei forme de control, în scopul acordării vizei de control preventiv asupra cererilor de credite, organele de control au avut în

38 Szabo I.A.-“Controlul financiar suprem în statul de drept” Ed. Economică, Bucureşti 2001,p.219-257.

Page 122: Control Financiar

122

vedere ca fondurile solicitate să se înscrie în limitele creditelor aprobate şi potrivit destinaŃiilor şi în raport cu gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziŃie anterior şi necesarul de fonduri pentru perioada viitoare.

Repartizarea creditelor bugetare au fost verificate în cadrul controlului preventiv, sub aspectul concordanŃei creditelor repartizate cu prevederile din bugetele aprobate, precum şi al fundamentării sumelor incluse în dispoziŃiile bugetare de repartizare pentru bugetul propriu al ordonatorului principal şi bugetele ordonatorilor secundari şi terŃiari.

Un alt obiect al controlului repartizării creditelor bugetare l-a constituit verificarea încadrării sumelor în totalul bugetului aprobat.

Controlul financiar preventiv al CurŃii de Conturi a vizat şi verificarea modificării situaŃiei iniŃiale a repartizării pe trimestre, inclusiv prin virări de credite.

Prin Legea nr.94/1992 s-a instituit şi verificarea angajamentelor din care derivă direct sau indirect obligaŃii de plată în sarcina statului. Contractele, comenzile, protocoalele, acordurile sau ordinele miniştrilor din care derivă obligaŃii în sarcina statului au fost examinate sub aspectul existenŃei creditelor bugetare aprobate şi deschise, justei imputări a sumelor solicitate sau propuse pe clasificarea bugetară, organizării licitaŃiilor potrivit formelor legale cunoscute, existenŃei documentaŃiei pentru investiŃii şi acordării vizei de control financiar preventiv.

Un obiectiv important al controlului preventiv îl constituie verificarea concesionării şi închirierii bunurilor publice. Controlorii financiari din cadrul SecŃiei de Control Preventiv au acordat vize de control preventiv asupra contractelor de concesionare sau închiriere numai în măsura în care s-a constatat că există o hotărâre de guvern prin care se aprobă concesionarea, s-a organizat licitaŃia publică cu îndeplinirea condiŃiilor legale şi clauzelor din caietul de sarcini.

Control preventiv al CurŃii a fost orientat şi asupra verificării operaŃiunilor de ordonanŃare, lichidare şi plată a cheltuielilor bugetare.

La nivelul Ministerului de FinanŃe, în aria obiectivelor şi operaŃiunilor supuse controlului preventiv al CurŃii, au fost incluse:

- deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare - împrumuturi de stat (titluri de stat, bonuri de tezaur, obligaŃii de stat)

şi împrumuturi de stat pentru finanŃarea altor acŃiuni (credite neperformante, investiŃii sistate, pierderi)

- garanŃii guvernamentale interne, acordate băncilor comerciale şi garanŃii guvernamentale externe pentru credite contractate de agenŃi economici sau alte persoane juridice

- operaŃiuni de cliring, barter şi cooperare economică pe bază de acorduri guvernamentale

- plasamente financiare din mijloacele trezoreriei statului - ajutoare economice externe, având la bază contractul sau convenŃia

pentru folosirea acestor fonduri.

Page 123: Control Financiar

123

Se relevă faptul că activitatea de control preventiv exercitată de Curtea de Conturi, a avut un caracter neblocant şi selectiv, în sensul că, pe de o parte decizia de efectuare a operaŃiunilor respinse la viză de către controlori a aparŃinut în ultimă instanŃă Guvernului, iar pe de altă parte, obiectul controlului l-a constituit numai operaŃiunile şi documentele cu limite valorice stabilite de conducerea CurŃii de Conturi, cu eventuale consecinŃe negative asupra gestionării bunurilor şi patrimoniului public.

În temeiul prevederilor O.G. nr.119/1999 (Monitorul Oficial Partea I nr.430 din 31.08.1999), modificată prin O.U.G nr.46/2000 (Monitorul Oficial Partea I nr.203 din 11.05.2000) atribuŃiile controlului preventiv al CurŃii de Conturi al României s-au transferat în sarcina Executivului. Măsura luată are la bază decizia politică a Parlamentului, în urma căreia, această formă de control a fost trecută de la un organ extern la un organ intern al Executivului, respectiv la Ministerul de finanŃe.

Drept urmare, controlul financiar preventiv, exercitat de Ministerul de FinanŃe, la ordonatorii principali de credite nu mai constituie un control extern, în raport cu puterile statului. Acest transfer a mai avut în vedere şi necesitatea unei delimitări clare între controlul preventiv şi controlul ulterior, exercitate de instituŃii diferite.

8.3.2. Obiectivele controlului ulterior Pentru realizarea principalelor atribuŃii legale conferite CurŃii de Conturi, în domeniul Controlului Ulterior s-au verificat:

- contul general de execuŃie a bugetului de stat - contul anual de execuŃie a bugetului asigurărilor sociale de stat - contul anual de execuŃie a bugetelor locale - contul anual de execuŃie a fondurilor speciale - contul fondului de tezaur - contul anul al datoriei publice a statului şi situaŃia garanŃiilor

guvernamentale pentru credite externe, primite de către alte persoane juridice.

Verificarea conturilor de execuŃie ale ordonatorilor de credite, în limita atribuŃiilor menŃionate mai sus, s-a desfăşurat în baza programelor anuale de control şi în cadrul limitelor valorice minime aprobate de Plenul CurŃii de Conturi.

În programarea şi efectuarea acŃiunilor de control, privind conturile de execuŃie, s-au avut în vedere obiectivele de control la art.25 din Legea nr.94/1992, republicată şi Normele de Control Ulterior ale CurŃii de Conturi, care constituie în acelaşi timp, condiŃii cumulative, pentru acordarea descărcării de gestiune în temeiul art.31 (2) din Legea de organizare şi funcŃionare a CurŃii de Conturi.

Obiectivele de control mai sus menŃionate au constat în verificarea exactităŃii şi realităŃii conturilor supuse controlului şi efectuării inventarierii

Page 124: Control Financiar

124

patrimoniului la termene şi în condiŃiile stabilite de lege; stabilirea şi încasarea la termenele prevăzute de lege a veniturilor statului, unităŃilor administrativ teritoriale, asigurărilor sociale de stat şi ale instituŃiilor publice finanŃate integral sau parŃial din mijloace extrabugetare; angajarea, lichidarea, ordonarea plăŃii şi înregistrarea potrivit legii şi în concordanŃă cu prevederile Legii bugetare a cheltuielilor bugetare; acordarea în condiŃiile legii şi utilizarea conform destinaŃiei stabilite a subvenŃiilor şi alocaŃiilor pentru investiŃii repartizate de la buget sau fonduri speciale; contractarea şi rambursarea în condiŃiile legii a împrumuturilor de stat şi a dobânzilor aferente, precum şi în verificarea creanŃelor şi obligaŃiilor statului şi ale unităŃilor administrativ teritoriale, sub aspectul realităŃii şi a garanŃiilor existente, urmărindu-se totodată dacă activele sunt protejate potrivit legii.

Controlul conturilor anuale de execuŃie a fost în competenŃa Diviziei Controlului Bugetului de Stat şi Fondurilor Speciale, Diviziei Controlului Bugetului Asigurărilor Sociale şi altor fonduri sociale, Diviziei ActivităŃii Bancare, Diviziei Datoriei Publice a GaranŃiilor Guvernamentale şi a creanŃelor externe, DirecŃiilor JudeŃene de Control Financiar şi a Municipiului Bucureşti şi a Camerelor de Conturi.

Principalele obiective urmărite cu ocazia verificării conturilor anuale de execuŃie ale bugetului de stat, au constat în controlul modului de evaluare, constatare, urmărire şi încasare a veniturilor cuvenite acestuia de către Ministerul FinanŃelor, în calitate de organ specializat al statului, abilitat conform Legii finanŃelor publice (Legea nr.10/1991 şi ulterior abrogată prin Legea nr.72/1996), să asigure echilibrul bugetar, aplicarea politicii financiare a statului, precum şi cheltuirea cu eficienŃă a resurselor financiare.

Un alt obiectiv al controlului contului anual de execuŃie al bugetului statului s-a concretizat în verificarea dispoziŃiilor legale, referitoare la deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, precum şi alimentarea cu fonduri bugetare ale conturilor ordonatorilor principali de credite.

Au fost iniŃiate acŃiuni de control la nivelul structurilor teritoriale ale Ministerului FinanŃelor, în legătură cu modul de evaluare, constatare, urmărire şi încasare a veniturilor cuvenite bugetului de stat.

S-a efectuat controlul respectării reglementărilor legale în legătură cu acordarea unor amânări şi eşalonări la plată a impozitelor şi taxelor şi a majorărilor de întârziere, precum şi în legătură cu încasarea şi restituirile de taxe pe valoare adăugată, către agenŃii economici plătitori de T.V.A.

Controalele efectuate au urmărit ca la expirarea termenului de amânare prevăzut de lege, organele fiscale să acŃioneze conform dispoziŃiilor legale în vigoare pentru încasarea majorărilor de întârziere neachitate, având în vedere că sistarea măsurii de executare silită pentru aceste majorări a avut caracter temporar.

Obiectivele principale ale acŃiunilor de control la nivelul DirecŃiei Generale a Vămilor au constat în verificarea exactităŃii şi legalităŃii taxelor vamale percepute, calcularea acestora pe baza valorii din vamă, încasarea şi

Page 125: Control Financiar

125

virarea la bugetul statului ale acestora pentru mărfurile sau bunurile introduse de către persoanele fizice sau juridice, verificarea modului de aplicare a prevederilor actelor normative privind facilităŃi la plata taxelor vamale.

În cadrul acŃiunilor de control privind preluarea la datoria publică a creditelor şi dobânzilor băncilor comerciale, acordate producătorilor agricoli, principalele obiective au vizat respectarea prevederilor legale referitoare la obligaŃia şi răspunderea băncii finanŃatoare de a întocmi şi păstra ca document justificativ lista nominală a producătorilor agricoli, cuprinzând sumele de preluat la datoria publică internă; determinarea corectă, conform normelor legale, a sumelor reprezentând despăgubirile cuvenite producătorilor agricoli, care aveau credite nerambursate şi datorii neachitate aferente suprafeŃelor agricole calamitate, etc.

Totodată, cu prilejul acŃiunilor de control, au fost urmărite şi obiectivele specifice referitoare la modul de încadrare a creditelor acordate în categoria “pierderi”, faŃă de normele legale emise de Banca NaŃională, în temeiul art.15 din Legea nr.33/1991, privind activitatea bancară; înregistrarea în activul băncii ca “Active în curs de realizare” a valorii rămase a garanŃiilor aferente creditelor şi dobânzilor clasificate în categoria “pierderi” din valoarea nominală înscrisă în contractele de credit şi în actele de constituire a garanŃiilor; modul de constituire şi utilizare a provizioanelor, în conformitate cu Normele legale nr.14/1995 ale Băncii NaŃionale, precum şi exactitatea sumei reprezentând diferenŃa dintre valoarea nominală a creditelor şi dobânzilor aferente, clasificate în categoria “pierderi” şi valoarea rămasă a garanŃiilor bancare care a fost preluată la datoria publică internă.

Principalele obiective de control referitoare la acordarea garanŃiilor s-au concretizat în verificarea respectării prevederilor legale privind competenŃa şi conŃinutul documentaŃiei transmise Băncii de Export Import a României şi Ministerului de FinanŃe; modului de fundamentare a scrisorii de garanŃie, precum şi în examinarea fundamentării surselor de rambursare a creditului şi a plăŃii avansului, dobânzilor şi comisioanelor, având la bază date reale şi exacte.

Asemenea acŃiuni de control au fost realizate şi la nivelul regiilor autonome, cu care ocazie a fost verificat obiectivul privind legalitatea solicitării şi cheltuirii potrivit destinaŃiei a sumelor încasate la bugetul statului cu titlul de “alocaŃii bugetare”.

În urma verificării obiectivelor prezentate, au rezultat numeroase constatări cuprinzând abateri de la prevederile legislative care reglementează activitatea economico – financiară, bugetară, fiscală şi monetar – valutară, despăgubirile pentru pagubele aduse patrimoniului public şi privat al statului, amenzile şi sancŃiunile aplicate precum şi măsurile privind utilizarea în condiŃii mai performante şi economicoase a fondurilor bugetare, respectiv a banului public.

łinând cont de complexitatea şi vastitatea obiectivelor controlului ulterior, nici timpul, nici spaŃiul nu ne permite o introspecŃie mai largă.

Page 126: Control Financiar

126

8.3.3. Controlul extern (parlamentar)

În conformitate cu principiul separării puterilor în stat, consfinŃit de ConstituŃia României din anul 1991, controlul execuŃiei bugetului public îmbracă trei forme: legislativ, jurisdicŃional şi administrativ.

Controlul legislativ (parlamentar) se exercită direct de către Parlament, prin dezbaterea şi aprobarea proiectelor de buget şi al contului general anual de execuŃie a bugetului de stat, împreună cu anexele sale.

Acest control bugetar, exercitat de către Legislativ, în funcŃie de momentul efectuării sale, este:

- preventiv, când se efectuează înainte de încasarea veniturilor bugetare şi înainte de plata cheltuielilor publice; se realizează prin examinarea şi amendarea proiectului bugetului de stat şi a proiectului legii bugetare anuale în cadrul comisiilor permanente de buget – finanŃe ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor şi ulterior în cadrul şedinŃei comune al celor două camere.

- concomitent, când se execută cu prilejul efectuării operaŃiunilor bugetare; constă în examinarea şi adoptarea eventualelor legi rectificative, prin care autorizaŃia parlamentară este revizuită.

- ulterior, când are loc după desfăşurarea operaŃiunilor bugetare; se exercită atât pe parcursul execuŃiei bugetului de stat, cât şi după încheierea execuŃiei bugetare.

În prima situaŃie, controlul se exercită prin examinarea rapoartelor periodice ale Guvernului, prezentate Parlamentului, prin controale efectiv realizate, în anumite situaŃii, de comisiile permanente de specialitate ale Legislativului sau de unele comisii special constituite, prin audierea membrilor Guvernului sau a oricăror altor persoane care administrează sau gestionează fonduri publice.

Referindu-ne la controlul ulterior al Parlamentului, după încheierea execuŃiei bugetare, acesta se exercită cu ocazia aprobării contului general anual de execuŃie a bugetului de stat, cuprinzând ansamblul operaŃiunilor privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare.

Prin votul afirmativ al Parlamentului, autoritatea executivă este descărcată de gestiunea financiară.

Faptul că această competenŃă este dată Parlamentului,se explică prin aceea că, în calitate de reprezentant al naŃiunii, este singura autoritate publică care exercită dreptul de supraveghere în legătură cu modul în care au fost dimensionate şi încadrate veniturile şi efectuate cheltuielile publice aprobate prin bugetul public.

Această modalitate de control din partea Legislativului, ar fi determinat un control limitat şi superficial, astfel că s-a impus nevoia instituirii unui control detaliat şi riguros asupra conturilor ordonatorilor de credite şi a documentelor justificative care au stat la baza operaŃiunilor bugetare.

Page 127: Control Financiar

127

Astfel a apărut un organism de specialitate, independent, “Curtea de Conturi”, care funcŃionează pe lângă Parlament, având menirea să pregătească, prin verificarea contabilităŃii trezoreriei, datele şi elementele necesare exercitării controlului legislativ.

Modul în care este conceput controlul CurŃii de Conturi îşi are izvorul în ConstituŃia României, care statutează:

- Parlamentul, ca unică autoritate publică, are dreptul să hotărască modul de cheltuire a fondurilor publice şi prin urmare, are şi prerogative de a controla cum sunt îndeplinite hotărârile sale;

- Guvernul, ca unică autoritate publică, execută bugetul în ansamblul său şi poartă răspunderea execuŃiei, în faŃa Parlamentului;

- Curtea de Conturi, ca organ tehnic independent, funcŃionează pe lângă Parlament şi are rolul de a urmări execuŃia bugetară potrivit normelor legale în vigoare şi de a raporta Parlamentului neregularităŃile constatate, în vederea declanşării procedurilor de control parlamentar.

Fiind o formă a controlului parlamentar, controlul CurŃii de Conturi are un caracter extern, care derivă din faptul că, acesta se exercită din afara structurii entităŃilor verificate.

Acest control extern al CurŃii de Conturi se exercită la ministere, organe centrale de specialitate ale administraŃiei publice, în legătură cu formarea şi utilizarea resurselor bugetului public naŃional, constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, a datoriei publice, garanŃiile guvernamentale pentru credite interne şi externe, alocaŃiile pentru investiŃii, subvenŃiile, transferurile şi a altor forme de sprijin material acordat din partea statului.

În paralel cu exercitarea atribuŃiilor de control extern, Curtea de Conturi efectuează şi un control jurisdicŃional, urmărind tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de modul defectuos de administrare şi gestionare a banilor şi patrimoniului public.

Această competenŃă nu a fost încredinŃată autorităŃii legislative sau autorităŃii executive, deoarece excede atribuŃiile acestora şi mijloacele proceduale necesare. Totodată, s-a avut în vedere că este echitabil ca stabilirea răspunderii juridice faŃă de administrarea finanŃelor publice ale Ńării să fie dată în competenŃa unui organism independent şi specializat.

Prevederile Legii finanŃelor nr.72/1996 sunt imperative, în sensul că controlul legislativ al Parlamentului, în concret, aprobarea prin lege a execuŃiei bugetare, se realizează după verificarea acesteia de către Curtea de Conturi.

Page 128: Control Financiar

128

8.4. Valorificarea constatărilor efectuate pe calea Rapoartelor Publice

Raportul public reprezintă principalul mijloc de valorificare a constatărilor controlului efectuat de Curtea de Conturi. Interesul pentru aceste rapoarte şi modul de valorificare a constatărilor pe calea rapoartelor publice sunt diferite, de la o Ńară la alta.

De cele mai multe ori, rapoartele CurŃii, în urma unor prelucrări de sinteză, ajung să se discute în plenul Camerei Parlamentului, ulterior se dezbat în prezidiul uneia dintre Camere, dar de cele mai multe ori, rămân să fie valorificate de compartimentele operative ale Parlamentului, cum ar fi Comitetele de Conturi Publice.

Dintre Ńările unde rapoartele CurŃilor se discută în plenul Parlamentului menŃionăm: Anglia, Austria, Germania, Spania, Turcia şi România.

În alte Ńări, cum ar fi ElveŃia, FederaŃia Rusă, Italia, Suedia rapoartele sunt analizate în structurile operative ale Parlamentului (Comitetele de Conturi Publice) care valorifică constatările, iar măsurile luate sunt aduse la cunoştinŃa Parlamentului, fără ca acesta să intervină activ.

Examinând modul de valorificare a constatărilor CurŃilor de Conturi pe calea Rapoartelor Publice, se contată că unele instituŃii supreme de control, cum ar fi cele din Olanda, Belgia, Biroul NaŃional de Control din Islanda şi Biroul NaŃional Suprem al Norvegiei depun Raportul Public Anual în Parlament, primind sarcini de control din partea acestuia.

Prin discutarea Raportului Public în Parlamentul Austriei se fac presiuni asupra celor controlaŃi pentru a realiza măsurile stabilite.

În legătură cu caracterul măsurilor pe care le poate iniŃia SAI în urma controalelor efectuate cu referire la obligativitatea transpunerii lor în practică de către unitatea controlată, se constată că majoritatea CurŃilor de Conturi nu transmit unităŃilor controlate măsuri cu caracter obligatoriu.

Astfel de măsuri sunt dispuse de către CurŃile de Conturi din Italia, ElveŃia, Grecia şi limitativ privind controlul preventiv şi măsuri legate de amenzi, de către Curtea din Luxemburg şi Lituania.

Curtea de Conturi din FranŃa şi Luxemburg are dreptul de a sancŃiona abateri, cum ar fi: nereglementarea, necorelarea şi nevărsarea la buget a veniturilor cuvenite; nereŃinerea sau reŃinerea incorectă a impozitelor datorate; nedepunerea conturilor de execuŃie la termenul legal; introducerea de erori în conturi sau documente care pot induce în eroare Curtea; refuzul nejustificat de cooperare. Are, însă şi dreptul de a dispune: suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal; blocarea fondurilor speciale nelegal sau insuficient utilizate.

Indiferent de modul de valorificare a constatărilor efectuate, CurŃile de Conturi trebuie să manifeste responsabilitate atât faŃă de cetăŃeni, cât şi faŃă de subiecŃii controlaŃi, transparenŃă şi obiectivitate, elemente de mare cerinŃă faŃă de instituŃiile de bază ale statului de drept.

Page 129: Control Financiar

129

După finalizarea controlului CurŃii de Conturi asupra execuŃiei bugetare, această activitate este valorificată şi apreciată în cadrul Raportului Public întocmit şi înaintat de Curte Parlamentului, în termen de 6 luni de la primirea conturilor pe care le verifică.

Raportul Public anual cuprinde observaŃiile CurŃii de Conturi asupra conturilor de execuŃie a bugetelor supuse controlului său, concluziile desprinse din controalele dispuse de Camera DeputaŃilor sau de Senat sau efectuate la persoanele juridice supuse controlului CurŃii, încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate şi alte aspecte pe care Curtea le consideră.

Asemenea rapoarte anuale referitoare la finanŃele publice locale sunt înaintate de către Camerele de Conturi JudeŃene unităŃilor publice deliberative ale unităŃilor administrativ – teritoriale.

Aplicând consecvent principiul raportării rezultatelor controlului, constatările, măsurile şi recomandările CurŃii de Conturi au fost prezentate sub forma unor rapoarte şi Guvernului şi Comisiei NaŃionale de Luptă Împotriva CorupŃiei.

În perioada 1994 – 1999, Curtea de Conturi a depus Parlamentului, Guvernului şi Consiliului NaŃional de AcŃiune Împotriva CorupŃiei şi Crimei Organizate un număr de 45 rapoarte dintre care enumerăm:

- Raportul anual al finanŃelor publice locale pe anul 1992 (adresa nr.10/1 III - 1995)

- Raportul anual privind controlul execuŃiei bugetare pe anul 1993 a fondurilor destinate protecŃiei sociale (adresa nr.101/23 II -1996)

- Raportul anual referitor la finanŃele publice locale în anul 1993 şi gestionarea patrimoniului şi îndeplinirea obligaŃiilor către bugetele publice în anul 1994 de către regiile autonome de interes local şi de societăŃi comerciale constituite prin decizii ale organelor locale (adresa nr.144/27 III - 1996)

- Raportul privind verificarea modului de stabilire a valorii în vamă a importurilor de Ńigări, cafea, alcool, realizate de agenŃii economici în perioada iulie 1993 – mai 1995 (adresa nr.130/24 III - 1997)

- Raportul privind modul de respectare a prevederilor legale la acordarea, utilizarea şi rambursarea creditelor cu dobândă redusă pentru sprijinirea agriculturii (adresa nr.240/6 VI - 1997)

- Raportul privind evaluarea activităŃii de control financiar din economie (adresa nr.378/3 VII - 1997)

- Sinteza cuprinzând principalele concluzii desprinse din analiza activităŃii CurŃii de Conturi a României pe anul 1996 şi unele măsuri pentru perfecŃionarea activităŃii viitoare (anul 1997)

- Raportul privind verificarea conturilor de execuŃie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor altor fonduri destinate

Page 130: Control Financiar

130

protecŃiei sociale pe anul 1995 (adresa nr.189/12 V – 1998 şi nr.185/12 V - 1998)

- Raportul privind constatările rezultate ca urmare a verificării respectării normelor legale în vigoare referitoare la solicitarea şi acordarea regimului vamal suspensiv pentru importurile efectuate în baza contractelor de leasing şi lohn (adresa nr.125/22 III - 1999)

- Raport cu privire la modul în care s-au derulat operaŃiunile de preluare de către instituŃiile abilitate ale statului a patrimoniului fostei Case Autonome de Pensii şi Asigurări Sociale a łărănimii (CAPAST) şi fostei Case de Asigurări Sociale şi Pensii din CooperaŃia Meşteşugărească (CASCOM) (adresa nr.384/11 IX - 1997)

Rapoartele prezentate, caracterizate prin diversitatea şi profunzimea problemelor abordate, constituie o importantă sursă de informare pentru forul legislativ.

Datele cuprinse în aceste rapoarte pot fi folosite astfel, fie pentru iniŃierea unor acŃiuni de control Parlamentar, fie în cadrul procesului legislativ curent. Un asemenea mod de finalizare a controlului CurŃii de Conturi, în general, poate să contribuie la crearea unei normalităŃi privind administrarea corectă şi legală a finanŃelor publice, în perioada de tranziŃie în care se află societatea românească.

Acest rol al controlului extern (parlamentar), exercitat de Curtea de Conturi a fost potenŃat începând cu apariŃia în sistemul legislativ al Ńării noastre a legii privind responsabilitatea ministerială (Legea nr.115, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.300/28.06.1999, completată prin O.U.G. nr.130/1999 – Monitorul Oficial, Partea I, nr.454/20.09.1999), care statutează, pe de o parte obligativitatea Guvernului şi a membrilor acestuia de a-şi îndeplini mandatul cu respectarea ConstituŃiei, a legilor Ńării şi a programului de guvernare acceptat de Parlament, iar pe de altă parte răspunderea politică, civilă, contravenŃională, disciplinară sau penală a membrilor Executivului, în cazul nerespectării obligaŃiilor legale asumate.

P.A.-AnIII-FB.

Page 131: Control Financiar

131

8.5. Specificitatea valorificării constatărilor CurŃii de Conturi a României Activitatea de control financiar a CurŃii de Conturi se finalizează odată cu luarea măsurilor de valorificare a constatărilor. Finalizarea acŃiunilor de control, respectiv valorificarea constatărilor se desfăşoară, potrivit procedurilor prevăzute în legea organică, detaliate şi concretizate prin normele de control aprobate de Plenul CurŃii de Conturi. Măsurile de valorificare luate urmăresc, în principal, înlăturarea şi prevenirea repetării deficienŃelor şi abaterilor constatate, precum şi stabilirea răspunderii persoanelor vinovate pentru săvârşirea de fapte păgubitoare asupra resurselor şi patrimoniului public al statului şi unităŃilor administrativ teritoriale. Valorificarea constatărilor CurŃii de Conturi se caracterizează atât prin unele elemente comune procedurilor de valorificare utilizate de celelalte organisme de control din economie, cât şi printr-o specificitatea acestora, ceea ce determină, printre altele, ca această instituŃie să ocupe un loc bine definit în ansamblul controlului financiar naŃional. În ceea ce priveşte prima categorie de proceduri, sunt de reliefat prerogativele CurŃii de Conturi a României de a dispune entităŃilor verificate suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar – contabil; blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora; înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar – contabilă controlată; corectarea bilanŃurilor contabile, a conturilor de profit şi pierderi şi a conturilor de execuŃie. Aceste măsuri se iau prin decizie emisă de PreşedinŃii SecŃiilor de Control Ulterior sau, după caz, de şeful compartimentului de control al Camerei de Conturi JudeŃene.

Împotriva deciziilor s-a prevăzut posibilitatea formulării unei întâmpinări în termen de 5 zile de la comunicare, care se rezolvă, după caz, de Colegiul JurisdicŃional al Camerei, dacă este vorba de o decizie a şefului compartimentului de control şi de SecŃia JurisdicŃională, dacă decizia a fost emisă de Preşedintele SecŃiilor de Control Ulterior.

Întâmpinarea nu este suspensivă de executare şi se judecă în regim de urgenŃă, ca urmare a nelegalităŃii măsurilor sau a operaŃiunilor stopate.

Hotărârea colegiului sau a SecŃiei JurisdicŃionale este şi ea supusă controlului judiciar al recursului ordinar şi extraordinar.

Aplicarea de amenzi şi contravenŃii constituie o altă procedură de valorificare a constatărilor CurŃii de Conturi, similară celor prevăzute în metodologiile de control ale organelor de control financiar din sfera Executivului.

Aria abaterilor sancŃionate de Curtea de Conturi este destul de mare, constând în sancŃionarea nerespectării obligaŃiilor de a prezenta CurŃii, în termenele stabilite situaŃia conturilor ce urmează a fi supuse controlului, precum

Page 132: Control Financiar

132

şi neaducerea la îndeplinire a măsurilor rămase definitive, dispuse prin decizii la nivelul structurilor locale sau centrale ale CurŃii.

În primul caz, abaterea se sancŃionează cu amendă civilă egală cu salariul pe 1 – 3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea, în timp ce cealaltă abatere se sancŃionează tot cu amendă civilă, dar cu un cuantum egal cu salariul pe 2 - 5 luni a persoanei vinovate.

O altă categorie de amenzi aplicate de organele CurŃii de Conturi se referă la încălcarea obligaŃiilor persoanelor juridice supuse controlului de a transmite actele, documentele şi informaŃiile solicitate la termenele stabilite, precum şi asigurarea accesului în sediilor lor, fapte care se sancŃionează cu amendă civilă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Constatarea acestor abateri este de competenŃa controlorilor CurŃii, iar stabilirea (aplicarea) amenzii este un atribut al colegiilor jurisdicŃionale.

Deosebit de cele de mai sus, organele CurŃii de Conturi pot constata la persoanele juridice supuse controlului său şi contravenŃii din domeniul financiar – contabil, nominalizate direct în legile specifice, ori indirect, prin reglementarea acestei competenŃe în mod generic, în sarcina organelor cu atribuŃii de control financiar, Curtea de Conturi fiind, potrivit legii, organul suprem de control financiar.

Din aria acestor abateri sancŃionate de organele de control ale CurŃii de Conturi, cărora le sunt aplicabile prevederile Legii nr.32/1968, privind stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor, menŃionăm următoarele:

- constituirea şi utilizarea de mijloace financiare aparŃinând statului, în afara bugetului;

- perceperea, în afara celor stabilite prin lege, a unor contribuŃii directe şi indirecte;

- majorarea alocaŃiilor pentru cheltuieli de personal şi de capital aprobate pe ordonatorii principali de credite şi utilizarea acestora la alte articole de cheltuieli;

- utilizarea creditelor bugetare aprobate unui ordonator principal de credite pentru finanŃarea cheltuielilor altui ordonator principal;

- utilizarea unor cheltuieli aprobate la un capitol pentru finanŃarea cheltuielilor altui capitol;

- angajarea şi utilizarea unor credite bugetare în afara prevederilor şi destinaŃiilor legale;

- încălcarea atribuŃiilor de serviciu de către ordonatorii de credite, în ce priveşte utilizarea creditelor bugetare, realizarea veniturilor, folosirea cu eficienŃă a sumelor provenite de la buget, asigurarea integrităŃii bunurilor încredinŃate unităŃii pe care o conduce, organizarea şi conducerea la zi a contabilităŃii şi prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuŃiei bugetare;

- neefectuarea analizelor trimestriale de către ordonatorii principali de credite pentru stabilirea necesităŃii menŃinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziŃii legale sau a unor altor cauze,

Page 133: Control Financiar

133

sarcinile au fost desfiinŃate sau amânate, precum şi neluarea măsurilor de anulare a creditelor rămase fără obiect pentru finanŃare:

- neluarea măsurilor legale privind urmărirea şi executarea veniturilor bugetare;

- înscrierea în bugetul statului, în bugetul asigurărilor sociale şi în bugetele fondurilor speciale a unor cheltuieli fără bază legală;

- depăşirea sumelor aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetelor asigurărilor sociale de stat şi fondurilor sociale, în limita cărora se pot efectua cheltuieli, reprezentând credite bugetare.

Toate aceste abateri sunt sancŃionate de către organele de control ale CurŃii de Conturi, cu amenzi cuprinse între 200.000 – 2.000.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.72/1996 a finanŃelor publice, în condiŃiile neaplicării prevederilor art.25 – 27 din Legea nr.32/1968, privind stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor.

Aşa cum s-a precizat, gama abaterilor sancŃionate de organele de control ale CurŃii de Conturi, nu are un caracter limitativ, în afară de cele prezentate existând şi în alte acte normative, cum ar fi Legea nr.82/1991 privind organizarea şi conducerea contabilităŃii şi O.G. nr.15/196 referitoare la respectarea obligaŃiilor agenŃilor economici pe linia întăririi disciplinei financiare, care conferă CurŃii de Conturi, dreptul de a sancŃiona abaterile de la dispoziŃiile legale cuprinse în aceste acte normative.

Concomitent cu aceste proceduri de valorificare a constatărilor CurŃii de Conturi, legea organică prevede unele proceduri care sunt specifice numai acestui organism de control financiar, care constau în acordarea descărcării de gestiune ordonatorilor principali de credite, secundari şi terŃiari, cu ocazia exercitării principalelor atribuŃii privind controlul execuŃiei bugetare, precum şi stabilirea răspunderii juridice, în principal a răspunderii civile delictuale, în sarcina celor care au nesocotit şi au încălcat dispoziŃiile legale privind executarea bugetului public şi apărarea patrimoniului public şi privat al statului.

8.6. Descărcarea de gestiune Valorificarea constatărilor controlului CurŃii asupra conturilor anuale de execuŃie al bugetelor publice se realizează în cadrul procedurii de descărcare de gestiune. Legea organică a CurŃii de Conturi nu defineşte conceptul de descărcare de gestiune, dar în urma interpretării textelor legale în materie (art.29 – 35 din Legea nr.94/1992 republicată), se poate conchide că aceasta reprezintă o activitate jurisdicŃional – financiară existentă în situaŃiile în care, în urma verificării conturilor, Curtea de Conturi constată că ordonatorii principali, secundari şi terŃiari de credite au întrebuinŃat banul public şi au gestionat patrimoniul public în conformitate cu normele legale în vigoare.

Page 134: Control Financiar

134

Curtea de Conturi este singura competentă să hotărască asupra descărcării de gestiune, faŃă de care orice decizie a autorităŃii executive nu poate fi decât provizorie.

Această procedură de valorificare a constatărilor controlului CurŃii se declanşează după examinarea conturilor de către complete formate din trei consilieri de conturi desemnaŃi de PreşedinŃii SecŃiilor de Control Ulterior precum şi de complete constituite din şeful compartimentului de control financiar al Camerei de Conturi JudeŃene şi a Municipiului Bucureşti şi 2 controlori financiari din cadrul compartimentului respectiv.

Completele formate din consilierii de conturi examinează următoarele conturi de execuŃie:

- contul general de execuŃie a bugetului de stat - conturile de execuŃie ale ordonatorilor principali de credite ai

bugetului de stat - contul de execuŃie a bugetului asigurărilor sociale de stat - conturile de execuŃie a fondurilor speciale - contul fondurilor de tezaur ale statului - contul general al datoriei publice a statului şi situaŃia garanŃiilor

guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de către alte persoane juridice

- conturile de execuŃie ale ordonatorilor secundari şi terŃiari de credite ai bugetelor de stat şi ai bugetului asigurărilor sociale de stat.

Completele constituite la nivelul Camerelor JudeŃene şi al Municipiului Bucureşti examinează conturile anuale de execuŃie a bugetelor locale şi conturile de execuŃie ale fondurilor de tezaur judeŃene.

Examinând rapoartele asupra conturilor de execuŃie bugetară, completele se pot pronunŃa pentru acordarea descărcării de gestiune, în cazul în care conturile de execuŃie sunt exacte şi conforme cu realitatea, iar inventarierea generală a patrimoniului s-a efectuat la termenele şi în condiŃiile prevăzute de lege; nu au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar; veniturile statului, asigurărilor sociale de stat şi ale instituŃiilor publice au fost legal stabilite şi încasate la termenele legale; cheltuielile au fost efectuate potrivit destinaŃiei şi cu respectarea condiŃiilor prevăzute de Legea nr.72/1996 privind finanŃele publice şi legea bugetară anuală; modificările aduse prevederilor iniŃiale ale bugetelor s-au făcut în condiŃiile legii; subvenŃiile şi alocaŃiile pentru investiŃii care s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale în condiŃiile legii au fost utilizate conform destinaŃiilor aprobate; contractarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente s-au efectuat în condiŃiile legii şi creanŃele şi obligaŃiile statului şi ale unităŃilor administrativ – teritoriale sunt reale sau garantate.

Descărcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică, astfel că, în eventualitatea constatării de pagube şi abateri financiare, ulterior acordării descărcării de gestiune, există posibilitatea tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.

Page 135: Control Financiar

135

În acest fel se realizează şi o delimitare a activităŃii de control financiar de cea a activităŃii de jurisdicŃie financiară, singura competentă să exonereze pe cei în cauză de răspundere juridică, prin hotărâri care dobândesc autoritate de lucru judecat.

În situaŃia în care nu au fost respectate una dintre condiŃiile menŃionate mai sus, privind acordarea descărcării de gestiune, fiind reŃinute fapte prin care au fost cauzate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, inclusiv pentru cauzele în care sumele datorate statului, a dobânzilor şi majorărilor de întârziere aferente nu au fost virate conform legii, măsura de valorificare care se iniŃiază la nivelul completelor constă în neacordarea descărcării de gestiune şi sesizarea colegiului de jurisdicŃie al CurŃii de Conturi, în vederea stabilirii răspunderii juridice.

Până la pronunŃarea hotărârii definitive în cauză, Curtea de Conturi poate cere celor în drept şi suspendarea din funcŃie, în condiŃiile prevăzute de lege, a persoanelor răspunzătoare de săvârşirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau pentru abateri grave cu caracter financiar.

În situaŃia constatării existenŃei elementelor constitutive ale răspunderii penale urmare a săvârşirii unor fapte penale, completele constituite pentru examinarea conturilor suspendă cauzele respective, sesizând organele de cercetare penală, în condiŃiile legii.

Hotărârile pronunŃate de completele constituite la nivelul structurii centrale şi a celor teritoriale, privind descărcarea de gestiune, sunt comunicate părŃii interesante şi procurorului general, care, în termen de 30 de zile de la comunicare încheierii, pot introduce plângeri la Colegiile JurisdicŃionale competente, împotriva luării măsurilor de acordare a descărcării de gestiune.

Totodată, în termen de un an de la pronunŃarea încheierii de descărcare de gestiune, există posibilitatea redeschiderii procedurii de examinare a conturilor, atât din iniŃiativa persoanei juridice păgubite, precum şi a procurorului financiar, cât şi a organelor de control.

8.7. Răspunderea juridică delictuală

Potrivit prevederilor legii organice a CurŃii de Conturi a României, controlorii financiari întocmesc rapoarte sau procese verbale constatatoare de abateri cu caracter financiar şi de prejudicii, formulează propuneri de măsuri, pe baza cărora Colegiile JurisdicŃionale hotărăsc cu privire la plata despăgubirilor civile, conform legii.

Declanşarea procedurii juridice, prin intermediul căreia, prin autoritatea statului se stabileşte tragerea la răspundere juridică, în cazul constatării de prejudicii sau abateri cu caracter financiar, o reprezintă acŃiunea civilă specifică organizării şi funcŃionării jurisdicŃiei CurŃii de Conturi, aşa cum este reglementată de art.139 alin. 1 din ConstituŃia României şi art.16 din Legea nr.94/1992 cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectul cauzelor civile depuse judecăŃii instanŃelor CurŃii de Conturi se materializează în plata despăgubirilor civile şi a dobânzilor aferente pentru

Page 136: Control Financiar

136

crearea de prejudicii. Cauza civilă este reprezentată de două părŃi: persoana răspunzătoare (pârât) şi titularul patrimoniului păgubit (reclamant).

În procesul care se desfăşoară în instanŃele CurŃii de Conturi reclamantul, care este titularul dreptului la care se referă acŃiunea, este introdus din oficiu în cauză. În acest sens, prevederile art.31 (2) şi art. 37 (1) din Legea organică învederează că titularii acŃiunii de sesizare a Colegiului JurisdicŃional sunt completele şi procurorii financiari, care au obligaŃia declanşării acŃiunii civile, dacă în urma examinării rapoartelor şi proceselor verbale întocmite de către controlorii financiari au fost reŃinute fapte care angajează răspunderea juridică a unor persoane din competenŃa de control a CurŃii.

Legea face distincŃie, în sensul că, completele constituite pentru acordarea descărcării de gestiune au numai posibilitatea de a sesiza Colegiul JurisdicŃional, adică de a iniŃia acŃiunea civilă, în timp ce procurorilor financiari, pe lângă aceste prerogative, le revine şi sarcina susŃinerii acŃiunilor în faŃa instanŃelor CurŃii, atât pe parcursul dezbaterilor în fond, cât şi în recurs.

Participarea procurorului financiar la judecarea cauzelor nu înseamnă că aceste este parte în proces, ci are o poziŃie specială, de titular al acŃiunii civile, în calitate de reprezentant al intereselor generale ale societăŃii şi de apărător al legalităŃii în activitatea jurisdicŃională a CurŃii.

Capacitatea procesuală este aptitudinea generală a persoanelor de a fi titulare de drepturi şi obligaŃii pe plan procesual.

PărŃile raportului juridic care dispun de capacitate procesuală pot avea atât calitate de persoane fizice, cât şi calitatea de persoane juridice. Concomitent cu capacitatea procesuală, părŃile în cauză, trebuie să aibă şi calitate procesuală, ceea ce presupune justificarea dreptului sau a obligaŃiei unei persoane de a participa în cadrul procesului.

Calitatea procesuală a părŃilor este condiŃionată de recunoaşterea şi ocrotirea prin lege a drepturilor urmărite, precum şi a interesului uneia din părŃi de a realiza un folos imediat, în timpul ca şi urmare a procesului civil.

În ceea ce priveşte dreptul de acŃiune la instanŃele CurŃii de Conturi, sunt aplicabile normele legale de drept comun în materie, în sensul că ea poate fi declanşată după momentul încălcării dreptului şi constatării încălcării dreptului, dar nu mai târziu de împlinirea termenului de prescripŃie a dreptului la acŃiune, de 3 ani, conform art.7,alin.1 din Decretul 167/1958.

Judecând cauzele supuse jurisdicŃiei CurŃii, instanŃele acesteia pronunŃă hotărâri prin care se stabileşte răspunderea juridică a persoanelor vinovate, constând în plata despăgubirilor civile şi a dobânzilor corespunzătoare.

Răspunderea juridică îşi găseşte o largă aplicare în materia jurisdicŃiei a CurŃii de Conturi a României, sub forma răspunderii civile delictuale, care, împreună cu răspunderea civilă contractuală, constituie două forme ale răspunderii civile, instituŃii juridice de bază ale dreptului civil.

Răspunderea civilă are următoarele caracteristici: - este instituită prin art.998, Cod Civil, conform căruia “orice faptă a

omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-

Page 137: Control Financiar

137

a ocazionat, a-l repara”. Stingerea dreptului de despăgubire se realizează prin reparaŃie, care este sancŃiunea statului, prin constrângere impusă autorului faptei. Ea constituie obiectul raportului juridic de răspundere civilă, având expresia în faptul ilicit care cauzează un prejudiciu de natură patrimonială sau extrapatrimonială. Reiese că, fapta cauzatoare de prejudiciu, declanşează o răspundere civilă a cărui conŃinut îl reprezintă obligaŃia civilă de reparare.

- sancŃiunea civilă are natura unei obligaŃii de reparaŃie şi nu a unei pedepse. Spre deosebire de pedeapsă, ca sancŃiune specifică care are un caracter strict personal, urmând să restrângă sau să interzică anumite drepturi personale, sancŃiunea civilă se aplică în legătură cu patrimoniul acesteia.

- întinderea răspunderii civile nu este dependentă de forma de vinovăŃie, ci de mărimea pagubei. Conform acestei trăsături, întinderea răspunderii civile, trebuie să fie în acord cu principiul reparaŃiei integrale, prin înlăturarea tuturor urmărilor faptei ilicite, prin repararea integrală a prejudiciului produs.

- modalitatea de reparaŃie şi întinderea acesteia poate fi stabilită pe cale judiciară, de către instanŃele de judecată, cât şi pe cale convenŃională, prin înŃelegerea părŃilor.

Deci, Codul civil reglementează două forme de răspundere civilă, care au ca temei obiectiv fapta ilicită: răspundere delictuală şi răspundere contractuală, diferenŃa constând în angajarea în care sunt implicate.

Răspunderea delictuală este angajată în cazurile în care, prin conduită ilicită, se nesocoteşte obligaŃia generală de a nu păgubi pe altul, ceea ce constituie o obligaŃie legală pentru fiecare membru al societăŃii.

Răspunderea contractuală, în discordanŃă cu izvorul răspunderii delictuale, presupune nesocotirea unor obligaŃii izvorâte dintr-un contract preexistent, între victimă şi făptuitor, deci a unor norme speciale.

În cazul răspunderii delictuale, făptuitorul este obligat să repare atât daunele previzibile, cât şi daunele care erau imprevizibile în momentul săvârşirii faptei ilicite, indiferent dacă el a acŃionat cu intenŃie, imprudenŃă sau neglijenŃă.

Solidaritatea răspunderii constituie un alt element care diferenŃiază cele două răspunderi.

ObligaŃia delictuală este solidară, ori de câte ori izvorăşte dintr-un delict, la săvârşirea căruia au participat mai multe persoane, în timp ce în domeniul răspunderii civile contractuale, solidaritatea există numai dacă ea a fost stipulată de părŃi sau este expres prevăzută de lege.

Răspunderea juridică civilă delictuală – instituŃia juridică fundamentală a teoriei şi practicii jurisdicŃionale a CurŃii de Conturi a României, nu poate rămâne în afara prezentei abordări sub aspectul izvorului acesteia, condiŃiilor răspunderii, precum şi a consecinŃelor (efectelor) acestei forme de răspundere.

Temeiul răspunderii civile delictuale îl constituie prevederile art.998 – 1003 din Codul civil. Articolul 998 formulează principiul răspunderii ca regulă generală, exprimând totodată şi regula răspunderii delictuale propriu – zise, adică a răspunderii pentru fapta generatoare de prejudicii.

Page 138: Control Financiar

138

Articolele 1000 – 1002 reglementează răspunderea pentru faptele altora, precum şi pentru prejudiciile create de lucruri şi animale.

Coroborând textele de lege menŃionate, rezultă că răspunderea juridică delictuală include răspunderea ce decurge din faptele proprii (art.998 - 999), din faptele ilicite şi prejudiciile comise de cei aflaŃi sub supravegherea unei persoane (art.1000, alin.2,3 şi 4), de animale sau lucruri pe care o persoană le are în pază (art. 1000 ali.1 şi art.1001) şi din paguba produsă prin ruina unui edificiu (art.1002).

Din cadrul acestor forme ale răspunderii civile delictuale, specific activităŃii jurisdicŃionale a CurŃii de Conturi, este răspunderea pentru faptele proprii, instanŃele acesteia hotărând cu privire la plata despăgubirilor şi a dobânzilor aferente, pentru fapte cauzatoare de prejudicii comise de administratori contabili, gestionari precum şi de celelalte persoane supuse jurisdicŃiei CurŃii.

Faptele proprii cauzatoare de prejudicii săvârşite cu intenŃie se numesc delicte, care generează obligaŃii de reparare a prejudiciului, în urma stabilirii răspunderii civile delictuale, în sarcina autorului faptei ilicite.

În ceea ce priveşte condiŃiile ce trebuie să fie îndeplinite pentru angajarea răspunderii civile delictuale, atât în dreptul Comun, cât şi în dreptul special financiar al CurŃii de Conturi, acestea sunt:

- să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit; - să existe un prejudiciu; - între fapta ilicită şi prejudiciu să existe un raport de cauzalitate; - să fi existat culpa autorului faptei ilicite, în momentul săvârşirii faptei,

acesta posedând capacitate delictuală. Conform legii organice a CurŃii, răspunderea juridică delictuală este

angajată în măsura în care s-a dovedit existenŃa tuturor condiŃiilor specificate, în toate cele trei faze ale procesului financiar care se desfăşoară în faŃa organului de control financiar, completului sau procurorului financiar şi în final, în faŃa instanŃei de judecată.

Pentru prejudiciile produse de faptele altuia sau cauzate de lucruri sau animale, faŃă de elementele constitutive prezentate mai sus, există mai multe derogări prevăzute de lege.

Fapta ilicită este o condiŃie esenŃială a răspunderii delictuale, care potrivit art.998 din Codul civil se referă la “orice faptă a omului, care trebuie înŃeleasă ca activitate materială, adică fapte comisive sau omisive săvârşite cu intenŃia de a cauza altora un prejudiciu”. În aceeaşi categorie intră şi cele săvârşite din neglijenŃa sau imprudenŃa autorului.

Caracterul “ilicit” al faptei derivă din nepermisibilitatea şi neîngăduirea săvârşirii acestor fapte, oprite şi sancŃionate de lege. Fapta ilicită se defineşte ca o acŃiune sau inacŃiune nepermisă, oprită de lege, având drept consecinŃă încălcarea drepturilor persoanei prejudiciate.

Prejudiciul reprezintă o condiŃie sine qua non a răspunderii civile delictuale şi constă în rezultatul, în efect negativ suferit de o persoană, ca urmare

Page 139: Control Financiar

139

a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană, ori ca urmare a unui animal sau lucru aflat în paza juridică a cuiva.

Răspunderea civilă delictuală nu poate interveni decât dacă, printr-o faptă ilicită şi culpabilă s-a cauzat un prejudiciu.

Pentru ca prejudiciul să poată fi reparat trebuie să fie îndeplinite condiŃiile:

- prejudiciul să fie patrimonial, să aibă un conŃinut economic, în sensul ca să fie exprimat şi reparat în bani;

- prejudiciul să fie cert, nu îndoielnic, ipotetic. De precizat că, nu numai prejudiciile actuale pot fi certe şi supuse reparării, dar şi cele viitoare,dacă există elemente de determinare a întinderii lor;

- prejudiciul trebuie să fie nereparat, în sensul că, dacă persoana păgubită a obŃinut repararea prejudiciului, nu este antrenată în continuare răspunderea civilă delictuală a persoanei care a săvârşit fapta ilicită.

Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu reprezintă un alt element constitutiv şi constă în legătura dintre fapta ilicită şi prejudiciu: fapta, în condiŃii concrete, a determinat în mod necesar producerea prejudiciului.

Culpa autorului, o altă condiŃie a răspunderii civile delictuale, constă în vina autorului faptei păgubitoare faŃă de acŃiunea sau inacŃiunea sa şi faŃă de urmările acestora. Culpa poate fi directă (intenŃionată), când autorul prevede consecinŃele faptei sale ilicite şi doreşte ca aceasta să se produce şi poate fi indirectă, atunci când autorul nu doreşte ca fapta ilicită să se producă şi speră că îi poate preîntâmpina consecinŃele. NeglijenŃa este o altă formă a culpei, care presupune că autorul nu prevede consecinŃele faptei sale ilicite, deşi putea şi trebuia să le preîntâmpine.

Teoria şi practica judiciară a CurŃii de Conturi atestă că toate aceste forme de culpă pot constitui condiŃii ale răspunderii financiare pentru cauzarea de prejudicii şi săvârşirea de abateri cu caracter financiar.

În concepŃia Codului civil, reparaŃia prejudiciilor se poate realiza în natură, prin restituirea sau readucerea bunului în starea anterioară săvârşirii faptei ilicite şi, respectiv, prin obligarea la plată a unei sume de bani către persoana păgubită, reprezentând echivalentul pagubei.

Echivalentul bănesc al prejudiciului patrimonial suferit poartă denumirea de despăgubire şi constituie obiectul specific al acŃiunilor jurisdicŃionale promovate în temeiul Legii nr.94/1992, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile legale, în materie de răspundere civilă delictuală, stabilesc repararea integrală, în totalitate a prejudiciilor şi numai în situaŃia în care acestea sunt reale.

Modalitatea recuperării integrale a prejudiciilor, constituie un principiu comun, regăsit şi la nivelul jurisdicŃiei CurŃii de Conturi, în sensul că, Colegiile JurisdicŃionale după admiterea acŃiunii se pronunŃă nu numai pentru plata despăgubirilor civile, ci şi pentru plata dobânzilor practicate de Banca NaŃională la data pronunŃării hotărârii.

Page 140: Control Financiar

140

Repararea prejudiciilor prin echivalent bănesc, caracteristică CurŃii, presupune, în mod obligatoriu, evaluarea acestuia. Atât instanŃele comune, cât şi cele speciale ale CurŃii de Conturi au în vedere faptul că despăgubirile se vor stabili în raport cu preŃurile existente în momentul acordării despăgubirilor, respectându-se principiul reparării integrale pentru asigurarea în favoarea păgubitului a unei stări patrimoniale identice cu cea avută înainte de a se produce fapta ilicită.

Cu ocazia soluŃionării cauzelor civile delictuale se urmăreşte ca, în cazul lipsei sau distrugerii unor bunuri, victima să aibă dreptul la valoarea lor de înlocuire, la care se adaugă contravaloarea lipsei de folosinŃă, adică a câştigului nerealizat.

Totodată, în cazul în care prejudiciul are un caracter pur bănesc, se Ńine seama de faptul că, repararea integrală a acestuia trebuie să cuprindă şi beneficiul nerealizat, exprimat prin dobânzi, creditorul nefiind obligat să administreze probe în dovedirea acestui prejudiciu.

Deosebit de valorificarea constatărilor controlului CurŃii de Conturi, pe calea stabilirii răspunderii civile delictuale, în sarcina celor care au produs prejudiciu, se constată şi o altă procedură care operează în cazurile în care, prin controalele CurŃii s-au reŃinut fapte care, potrivit legii penale constituie infracŃiuni.

Această procedură de valorificare, se realizează prin participarea instituŃiei procurorului financiar care poate sesiza organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infracŃional, rezultate în urma examinării actelor întocmite de către controlorii financiari. Rezultă astfel că, în aceste situaŃii, procurorul financiar trebuie să aprecieze natura încălcărilor de lege constatate şi să dispună măsuri în acest sens.

De asemenea, această procedură operează şi la nivelul completelor abilitate să examineze rapoartele privind verificarea conturilor de execuŃie întocmite de către controlorii financiari ai CurŃii, care, în condiŃiile reŃinerii unor fapte care, potrivit legii penale, constituie infracŃiuni, dispun sesizarea organelor de urmărire penală competente.

Page 141: Control Financiar

141

Cuvinte cheie Aparat financiar Avere publică Ban public Buget public naŃional Control financiar suprem Curte de conturi ExecuŃie guvernamentală Raport public SAI Tribunal de conturi Întrebări recapitulative: - Care sunt obiectivele controlului financiar suprem ? Ex! - Obiectivele controlului preventiv - Obiectivele controlului ulterior - Ce se înŃelege prin descărcarea de gestiune? Ex!

Page 142: Control Financiar

142

Capitolul 9.Teste grilă

1. EnunŃul „acŃiunea de determinare a stării unor activităŃi economice reprezentate în documente financiar-contabile, prin raportarea acestor reprezentări la prevederile legale prin care au fost definite" defineşte următoarea noŃiune:

a) controlul documentar contabil; b) controlul financiar; c) controlul financiar preventiv.

2. Controlul financiar, ca funcŃie a managementului unei structuri economice, acŃionează sistematic în vederea:

a) prevenirii abaterilor şi a deficienŃelor, apărării patrimoniului şi creşterii eficienŃei economice;

b) protejării agenŃilor economici de monopolizarea unui segment de producŃie în vederea permiterii liberei concurenŃe;

c) monopolizării anumitor activităŃi cu scopul menŃinerii unor preŃuri sub control, de obicei în domeniile de interes general sau strategic.

3. După momentul efectuării propriu-zise a activităŃilor sau al întocmirii şi utilizării documentelor supuse verificării, faŃă de momentul exercitării, activitatea de control financiar se clasifică în următoarele forme:

a) control financiar preventiv şi control concomitent; b) control al statului şi control propriu al agenŃilor economici; c) control financiar operativ curent, control financiar preventiv şi control

financiar ulterior.

4. Care dintre instituŃiile enumerate mai jos exercită controlul financiar în vederea acordării descărcării de gestiune:

a) Corpul de Control al Guvernului; b) Curtea de Conturi a României; c) Ministerul FinanŃelor Publice.

5. Activitatea de control financiar preventiv contribuie Ia: a) contractarea împrumuturilor de stat, rambursarea creditelor scadente aferente

acestora şi plata dobânzilor; b) determinarea elementelor de decizie privind conducerea entităŃilor economice; c) preîntâmpinarea formelor de risipă înainte de a se produce efecte negative.

6. Controlul financiar operativ curent se exercită: a) asupra operaŃiunilor de închirieri şi concesionări de bunuri publice; b) asupra celor mai reprezentative documente şi activităŃi emise si efectuate în

perioadele cele mai semnificative şi de maximă activitate ale unităŃii economice;

Page 143: Control Financiar

143

c) prin viză.

7. între controlul financiar preventiv şi cel ulterior există relaŃii de: a) completare; b) interdependenŃă; c) corelare.

8. Obiectivele controlului financiar ulterior sunt: a) stabilirea existenŃei şi utilizării raŃionale a patrimoniului; b) depistarea şi mobilizarea rezervelor existente; c) aplicarea de sancŃiuni contravenŃionale potrivit normelor legale.

9. Principala sursă de informaŃii a controlului financiar o constituie: a) normele legale; b) evidenŃele tehnico-operative financiare si contabile; c) documentele şi evidenŃele neoficiale.

10. Sfera de acŃiune a controlului financiar este stabilită prin: a) Regulamentul de aplicare a Legii contabilităŃii nr. 82/1991; b) Legea contabilităŃii nr. 82/1991; c) prevederile legale în vigoare.

Page 144: Control Financiar

144

11. Care dintre noŃiunile de mai jos constituie funcŃii de bază (generale) ale controlului financiar:

a) funcŃia de prevenire; b) funcŃia de cunoaştere-evaluare; c) funcŃia de îndrumare.

12. Care dintre noŃiunile de mai jos constituie funcŃii ale controlului financiar:

a) funcŃia de stimulare; b) funcŃia de reglare; c) funcŃia de reconstituire.

13. După structurile care îl exercită, controlul financiar se cla-sifică în:

a) control exercitat de instituŃiile statului şi control de gestiune; b) control exercitat de instituŃiile specializate ale statului şi control

exercitat de către structurile proprii aparŃinând unităŃilor economice;

c) control financiar preventiv şi control financiar de gestiune.

14. Controlul financiar propriu al agenŃilor economici este exercitat în următoarele forme:

a) control total şi control prin sondaj; b) audit financiar şi control de gestiune; c) control financiar de gestiune şi control financiar preventiv.

15. în sfera de activitate a legislativului, controlul financiar este exercitat de:

a) Ministerul FinanŃelor Publice şi Autoritatea NaŃională de Control; b) Curtea de Conturi a României; c) DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală.

16. în sfera de activitate a executivului, controlul financiar este exercitat de:

a) Garda Financiară şi Curtea de Conturi a României; b) Ministerul FinanŃelor Publice; c) Autoritatea NaŃională de Control.

Page 145: Control Financiar

145

17. EnunŃul „.. .forma controlului financiar care se organizează şi se exercită în cadrul unităŃilor economice în scopul prevenirii

şi/saudepistării si soluŃionării efectelor unor abateri de la prevederile şi normele legale prin care activităŃile realizate în cadrul acestora sunt definite" reprezintă definiŃia:

a) controlului de gestiune; b) controlului documentar; c) controlului financiar propriu.

18. Controlul financiar efectuat de structurile proprii ale agenŃilor economici se organizează şi se exercită în formele:

a) control financiar preventiv; b) control financiar concomitent; c) control financiar de gestiune.

19. Obiectivele controlului documentelor din punctul de vedere al formei acestora se referă la:

a) gestionarea, utilizarea şi Ńinerea evidenŃei formularelor cu regim special;

b) efectuarea corectă a calculelor; c) autenticitatea documentelor.

20. Obiectivele controlului documentelor din punctul de vedere al conŃinutului acestora se referă la:

a) legalitatea operaŃiunilor economico-financiare consemnate în documente;

b) efectuarea corectă a calculelor; c) calitatea efectuării operaŃiunilor economice.

21. Controlul evidenŃelor tehnico-operative financiare şi contabile urmăreşte dacă:

a) difuzarea formularelor tipizate se face numai de către furnizorii autorizaŃi, pe baza bonurilor de materiale, cu indicarea numerelor si seriilor documentelor eliberate;

b) sunt respectate corelaŃiile dintre evidenŃa tehnico-operativă şi financiar-contabilă şi cea statistică, ca si dintre evidenŃa sintetică şi cea analitică;

Page 146: Control Financiar

146

c) modul de organizare a evidenŃei contabile sintetice şi analitice, precum şi conducerea acesteia asigură reflectarea în expresie bănească a întregului patrimoniu.

Page 147: Control Financiar

147

22. EnunŃul „ansamblu de activităŃi interdependente care, prin

utilizarea unor procedee şi tehnici specifice, are drept scop realizarea procesului de cunoaştere a unui fenomen, a unui proces sau a unei activităŃi economice prin raportarea modului concret de manifestare a acestora la prevederile legale, normele sau instrucŃiunile prin care au fost definite" reprezintă definiŃia:

a) controlului documentar-contabil; b) metodologiei de exercitare a controlului financiar; c) tehnicii de control financiar.

23. Principalele criterii de comparaŃie folosite în activitatea de control financiar sunt:

a) comparaŃia faŃă de un criteriu prestabilit; b) comparaŃia în spaŃiu; c) comparaŃia de control.

24. Care dintre variantele de mai jos sunt momente ale activităŃii de control?

a) stabilirea situaŃiei faptice reale rezultate din analizarea activităŃii ce face obiectul controlului;

b) stabilirea eficienŃei controlului; c) stabilirea modalităŃilor de finalizare şi de valorificare a consta-

tărilor.

25. EnunŃul „instrument practic, utilizat în procesul de verificare

economică, realizat de către personalul cu atribuŃii în acest domeniu, în scopul stabilirii unor adevăruri prin raportarea modului de efectuare a unor operaŃiuni din activitatea unei unităŃi economice la un sistem de convenŃii aprioric stabilit" reprezintă definiŃia:

a) procedeului de control financiar; b) controlului intern de gestiune; c) metodologiei de control financiar-contabil.

26. Controlul faptic este: a) o tehnică de control financiar; b) o formă de control financiar; c) un procedeu de control financiar.

Page 148: Control Financiar

148

27. Controlul documentar-contabil reprezintă: a) o sursă de informaŃii pentru controlul evidenŃelor tehnico-

operative şi financiar-contabile; b) un obiectiv al controlului evidenŃei tehnico-operative şi

financiar-contabile; c) un procedeu de control financiar-contabil.

28. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control documentar-contabil?

a) controlul sistematic; b) investigaŃia; c) controlul continuu.

29. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control documentar-contabil?

a) controlul încrucişat; b) controlul cronologic; c) analiza contabilă.

30. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control documentar-contabil?

a) calculul de control; b) inventarierea de control; c) controlul preventiv.

31. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control documentar-contabil?

a) controlul total; b) controlul concomitent; c) controlul sistematic.

32. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control documentar-contabil?

a) controlul faptic; b) expertiza; c) investigaŃia.

Page 149: Control Financiar

149

33. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control documentar-contabil?

a) inventarierea de control; b) analiza contabilă; c) inspecŃia fizică.

34. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control faptic?

a) controlul reciproc; b) controlul sistematic; c) inspecŃia fizică.

35. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control faptic?

a) observarea directă; b) inventarierea; c) investigaŃia.

36. Care dintre tehnicile enumerate mai jos aparŃin procedeului de control faptic?

a) inspecŃia fizică; b) inventarierea de control; c) observarea directă.

37. EnunŃul „un complex de acŃiuni de verificare efectuate în scopul

stabilirii legalităŃii si realităŃii unor date sau ale unor operaŃiuni economice înregistrate în documentele primare şi/sau în evidenŃele tehnico-operative, financiare si contabile, ca si a calităŃii efectuării acestora" reprezintă definiŃia:

a) procedeului de control financiar; b) controlului documentar; c) controlului financiar.

38. EnunŃul „...tehnica ale cărei obiective sunt de a analiza

documentele care f ac obiectul verificării, în ordinea emiterii şi înregistrării în evidenŃe, fără grupări sau sistematizări prealabile pe diverse criterii sau activităŃi ale acestora" reprezintă definiŃia:

a) controlului sistematic;

b) controlului concomitent; c) controlului cronologic.

Page 150: Control Financiar

150

39. EnunŃul „...tehnică utilizată, cu foarte bune rezultate, în cazul

în care acŃiunea de verificare cuprinde mai multe obiective tematice

ce vizează activităŃi diferite, dar realizate în cadrul aceleiaşi unităŃi"

reprezintă definiŃia: a) controlului sistematic; b) controlului încrucişat; c) controlului reciproc.

40. EnunŃul „...tehnica ale cărei obiective constau în a stabili dacă

unele din informaŃiile comune şi cu acelaşi conŃinut, înscrise în documente

financiar-contabile diferite, sunt identice" reprezintă definiŃia: a) controlului încrucişat; b) controlului reciproc; c) controlului sistematic.

41. EnunŃul „...tehnica care are ca sferă de activitate documente

financiar-contabile primare, dar obiectul verificării îl formează infor-

maŃiile comune ale diferitelor exemplare aparŃinând aceluiaşi document"

reprezintă definiŃia: a) controlului încrucişat; b) investigaŃiei; c) controlului cronologic.

42. EnunŃul „... modalitate de control care se efectuează atunci când

controlorul financiar nu găseşte, în documentele şi evidenŃele verificate,

toate elementele necesare susŃinerii unor abateri, dar nici elemente sufi-

ciente care să ateste efectuarea corectă a operaŃiunilor controlate" re-prezintă definiŃia:

a) expertizei tehnice; b) investigaŃiei; c) inspecŃiei fizice.

43. EnunŃul „...tehnica care presupune refacerea de către contro-

lorul financiar, pe baza datelor înregistrate în documentele oficiale, pri-

mare sau centralizatoare, şi a procedurilor legal stabilite, a tuturor

calculelor din care rezultă o informaŃie ce face obiectul controlului" repre-zintă definiŃia:

a) investigaŃiei; b) analizei contabile; c) calculului de control.

44. EnunŃul „...metoda proprie disciplinei contabilităŃii, utilizată

atât cu caracter preventiv - în vederea realizării corecte a înregistrării

Page 151: Control Financiar

151

în conturile contabile a unei operaŃiuni economice, cât si cu caracter

post-operativ, formă prin care se oferă posibilitatea de a stabili dacă

judecăŃile iniŃiale au f ost corect efectuate şi dacă operaŃiunile realizate

ulterior, înregistrările contabile, au fost efectuate în conformitate cu

rezultatele şi concluziile iniŃial stabilite" reprezintă definiŃia: a) analizei contabile; b) investigaŃiei; c) controlului preventiv.

45. EnunŃul „...procedeul care prin utilizarea unor tehnici specifice

realizează obiectivul principal al controlului financiar, ce constă în

stabilirea existenŃei şi a mişcării, într-o anumită perioadă de timp, deter-

minată, a tuturor mijloacelor materiale şi băneşti dintr-o unitate eco-

nomică" reprezintă definiŃia: a) controlului de gestiune; b) controlului faptic; c) controlului documentar-contabil.

46. EnunŃul „...un ansamblu de operaŃiuni care au drept scop

constatarea existenŃei în patrimoniul unităŃii economice a tuturor

elementelor de activ şi de pasiv, la un moment dat" reprezintă definiŃia:

a) calculului de control; b) analizei contabile; c) inventarierii.

47. EnunŃul „...mijloc de probă, reglementat prin prevederile

Codului de procedură civilă, solicitat în instanŃă, în vederea stabilirii

unui adevăr obiectiv necesar clarificării unor stări de fapt care

reclamă pregătire de specialitate în domeniul ştiinŃei, tehnicii, artei

sau în altă specialitate pe care judecătorul nu o posedă" reprezintă definiŃia

Page 152: Control Financiar

152

a) expertizei tehnice; b) expertizei; c) investigaŃiei.

48. EnunŃul,,. ..activitatea de stabilire a realităŃii privind

integritatea unor valori materiale sau a modului de efectuare a unor

operaŃiuni cu caracter tehnic, integrate însă unui proces economic

supus activităŃii de verificare" reprezintă definiŃia: a) expertizei tehnice; b) controlului documentar-contabil; c) expertizei.

49. EnunŃul „...tehnica a cărei realizare presupune din partea

controlorului financiar deplasarea la faŃa locului pentru a constata el

însuşi modul de respectare a normelor şi prevederilor legale care regle-

mentează sarcinile personalului controlat pornind de la obiectivele

din tematică, în special de la cele care vizează maniera de îndeplinire a

sarcinilor de către personalul de conducere" reprezintă definiŃia: a) inventarierii de control; b) investigaŃiei; c) observării directe.

50. EnunŃul „...tehnica prin care controlorul, în urma efectuării

acŃiunii de verificare, stabileşte el însuşi starea unui post de activ la

un moment dat" reprezintă definiŃia: a) investigaŃiei; b) inspecŃiei fizice; c) expertizei tehnice.

51. EnunŃul „.. .se stabileşte şi se aplică în timpul controlului dacă

prin săvârşirea contravenŃiei nu s-a cauzat o pagubă şi nici nu

există bunuri materiale ce urmează a fi confiscate ca urmare a abaterii

săvârşite, dar numai dacă organele care efectuează controlul au

această competenŃă" reprezintă definiŃia: a) răspunderii juridice; b) răspunderii civile; c) răspunderii contravenŃionale.

52. Activitatea de constatare a deficienŃelor şi a abaterilor este urmată, în mod obligatoriu, de:

a) înscrierea abaterilor şi deficienŃelor constatate în actele de control şi valorificarea acestora;

b) sesizarea organului de urmărire penală, în cazul când sunt constatate fapte ce aduc atingere legii penale;

Page 153: Control Financiar

153

c) descărcarea de gestiune.

53. Stabilirea abaterilor şi a deficienŃelor se face prin: a) dispoziŃii scrise date de instituŃia care a dispus şi a efectuat controlul; b) înscrierea constatărilor controlorilor financiari în actele de control; c) raportarea activităŃilor ce fac obiectul controlului la normele şi

prevederile legale prin care acestea au fost definite şi instituŃio-nalizate.

54. Răspunderea juridică, ca element de realizare a funcŃiei de constrângere a activităŃii de control financiar-contabil, nu trebuie confundată cu:

a) sancŃiunea aplicată persoanei care a încălcat regulile de conduită; b) răspunderea civilă contractuală; c) răspunderea civilă delictuală.

55. Răspunderea civilă delictuală este reglementată de: a) Codul Civil; b) Codul de Procedură Penală; c) ConstituŃia României.

56. EnunŃul „...sursa obligaŃiei de despăgubire în cazul în care a

fost săvârşită fapta ilicită şi culpabilă a debitorului sau a persoanelor şi bunurilor de care acesta este chemat să răspundă" este definiŃia:

a) răspunderii civile; b) pagubei; c) culpei.

57. Răspunderea civilă delictuală este o formă specifică de: a) răspundere penală; b) răspundere civilă; c) răspundere contravenŃională.

Page 154: Control Financiar

154

58. EnunŃul „...orice faptă a omului care cauzează prejudicii si

îl obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a o repara" este definiŃia:

a) răspunderii civile delictuale; b) răspunderii penale; c) caracterului ilicit al faptei.

59. Angajarea răspunderii civile delictuale este condiŃionată de: a) existenŃa unui prejudiciu; existenŃa unui raport de cauzalitate

între fapta ilicită şi prejudiciu; săvârşirea unei fapte cu caracter ilicit;

b) săvârşirea unei fapte cu caracter ilicit; existenŃa unui prejudiciu; existenŃa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu; autorul faptei a fost în culpă şi a avut capacitate delictuală în momentul săvârşirii faptei;

c) săvârşirea unei fapte cu caracter ilicit şi existenŃa unui prejudiciu.

60. EnunŃul „... orice f aptă a omului care trebuie înŃeleasă în

sensul de activitate materială, adică de fapte comisive sau omisive săvârşite cu intenŃia de a cauza altuia un prejudiciu" este definiŃia:

a) răspunderii civile delictuale; b) culpei; c) caracterului ilicit al faptei.

61. EnunŃul „...săvârşirea unei f apte prin care nu s-a cauzat o

pagubă si nici nu există bunuri materiale ce urmează a fi confiscate ca urmare a abaterii săvârşite" este definiŃia:

a) răspunderii civile delictuale; b) răspunderii contravenŃionale; c) răspunderii civile contractuale.

62. Organele de control financiar întocmesc, ca urmare a verifi-cării efectuate, următoarele tipuri de acte de control:

a) proces-verbal de control; b) proces-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiilor; c) note de constatare şi raport

Page 155: Control Financiar

155

63. După întocmire, procesele-verbale de control se semnează de către:

a) persoanele care au efectuat şi/sau au condus activităŃile consemnate în documente;

b) controlorii care au efectuat verificarea şi conducerea unităŃii controlate;

c) controlorii care au efectuat verificarea şi persoanele care au condus şi/sau au efectuat activităŃile consemnate în aceste documente, precum şi cele care, prin semnătură, angajează patrimonial unitatea în procesul economic.

64. Care dintre variantele de mai jos constituie condiŃii de înde-plinit pentru ca abaterile şi deficienŃele să poată fi înscrise în actele de control?

a) să fie proprii, adică să fi fost constatate în exclusivitate de către controlorul care efectuează verificarea;

b) să existe o prevedere sau o normă legală care nu a fost respectată şi al cărei efect sunt;

c) să fie reale, adică să fi rezultat din acŃiunea de control.

65. în timpul controlului, valorificarea unora dintre constatări se face prin:

a) înscrierea constatărilor în actele de control; b) dispunerea unui complex de măsuri tehnice si organizatorice care

au drept scop instituirea stării de legalitate; c) emiterea de către conducătorul unităŃii cu sarcini de control finan-

ciar a unor dispoziŃii obligatorii.

66. EnunŃul „...în cazul în care repararea în natură nu mai este

posibilă, autorul faptei ilicite este obligat la plata către persoana preju-diciată a unei sume de bani reprezentând echivalentul prejudiciului" este definiŃia:

a) pagubei; b) foloaselor nerealizate;

Page 156: Control Financiar

156

c) despăgubirii.

67. Care dintre principiile de mai jos stau la baza creării cadrului general al organizării şi exercitării controlului financiar?

a) principiul autocontrolului; b) principiul specializării; c) principiul integrării.

Page 157: Control Financiar

157

89. Selectarea şi aplicarea procedeelor şi tehnicilor necesare realizării controlului reprezintă o fază a etapei:

a) programării activităŃii de control financiar; b) întocmirii actelor de control financiar; c) efectuării controlului financiar.

90. Stabilirea răspunderilor în sarcina persoanelor vinovate reprezintă o fază a etapei:

a) pregătirii acŃiunii de control financiar; b) efectuării controlului financiar; c) întocmirii actelor de control financiar.

91. înscrierea constatărilor în actele de control reprezintă o fază a etapei:

a) întocmirii actelor de control financiar; b) efectuării controlului financiar; c) programării activităŃii de control financiar.

92. Determinarea abaterilor si a deficienŃelor reprezintă o fază a etapei:

a) valorificării constatărilor rezultate din efectuarea controlului fi-nanciar;

b) efectuării controlului financiar; c) pregătirii acŃiunii de control financiar.

93. Programul de control se elaborează de către: a) fiecare entitate cu atribuŃii de control financiar; b) Guvernul României; c) Curtea de Conturi a României şi Ministerul FinanŃelor Publice.

94. EnunŃul „...o exprimare sintetică a unor acŃiuni sau

activităŃi de verificare financiar-contabilă care se desfăşoară pe baza unor obiective stabilite şi aprobate de către conducerea unităŃii cu sarcini de control autorizate să o exercite" reprezintă definiŃia:

a) programului de control; b) controlului ulterior; c) temei controlului.

Page 158: Control Financiar

158

95. în funcŃie de necesităŃile de informare, temele controlului fi-nanciar pot avea caracter:

a) permanent; b) general; c) aleatoriu.

96. EnunŃul „... instrument practic de lucru pe baza căruia persona-

lul specializat îşi desfăşoară activitatea de control financiar în baza obiec-tivelor stabilite prin programe" reprezintă definiŃia:

a) temei controlului; b) programului de control financiar; c) tematicii de control.

97. Preambulul procesului-verbal de control conŃine: a) datele de identificare ale unităŃii ce organizează şi/sau exercită con-

trolul; b) ansamblul abaterilor şi deficienŃelor constatate; c) elemente privind perioada la care se referă controlul şi obiectivele

acestuia.

98. Cuprinsul procesului-verbal de control conŃine referiri la: a) persoanele care prin semnătură angajează patrimonial unitatea

controlată; b) ansamblul abaterilor şi deficienŃelor constatate; c) măsuri de remediere în timpul controlului.

99. Ultima parte a procesului-verbal de control conŃine refe-riri la:

a) numărul de exemplare în care a fost întocmit actul de control; b) cuantumul amenzilor contravenŃionale aplicate personalului de

execuŃie în urma efectuării controlului; c) normele şi prevederile legale încălcate.

100. La procesele-verbale de control se anexează: a) note explicative; b) documente primare; c) tabele.

Page 159: Control Financiar

159

101. Principalele titluri executorii sunt: a) decizia de imputare; b) notele explicative; c) angajamentul de plată scris.

102. DirecŃia Generală de InspecŃie Financiar-Fiscală

funcŃionează în structura: a) Gărzii Financiare; b) AutorităŃii NaŃionale de Control; c) AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală.

103. DirecŃia Generală de Control Financiar Preventiv exercită pe obiective acŃiunile din program defalcate la următoarele categorii de entităŃi economice:

a) instituŃiile publice din administraŃia publică centrală; b) Banca NaŃională şi sucursalele acesteia din teritoriu; c) agenŃii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul

im-portului-exportului de bunuri, produse si servicii, care realizează plăŃi şi încasări în valută.

104. La nivelul judeŃelor şi al municipiului Bucureşti, DirecŃiile de control fiscal sunt organizate în cadrul:

a) Camerelor de conturi judeŃene ale CurŃii de Conturi; b) DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice; c) DirecŃiei Generale a Trezoreriei.

105. EnunŃul „...instituŃia publică de control financiar operativ

curent privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală" reprezintă definiŃia:

a) DirecŃiei Controlului Fiscal; b) Departamentului de Control al Guvernului; c) Gărzii Financiare.

Page 160: Control Financiar

160

106. Principalele subobiective ale activităŃii desfăşurate de Garda Financiară sunt:

a) verificarea existenŃei si autenticităŃii documentelor justificative referitoare la activităŃile de producŃie, executare de lucrări sau prestări de servicii, precum şi ale celor de transport al mărfurilor;

Page 161: Control Financiar

161

b) verificarea actelor şi a faptelor de comerŃ atunci când există indicii că obligaŃiile către stat ale agenŃilor economici care realizează aceste activităŃi nu sunt îndeplinite sau sunt parŃial îndeplinite;

c) efectuarea, în baza prevederilor legale, a unor acŃiuni de control în localurile publice sau particulare, dacă există indicii că în aceste locuri funcŃionează instalaŃii cu care se realizează produse destinate comercializării fără îndeplinirea obligaŃiilor fiscale.

107. Care dintre entităŃile enumerate mai jos reprezintă structuri ale Gărzii Financiare?

a) Comandamentul Municipiului Bucureşti; b) Comisariatele regionale şi al municipiului Bucureşti; c) DirecŃiile Gărzii Financiare Centrale.

108. Care dintre atribuŃiile enumerate mai jos sunt specifice Comisariatului General al Gărzii Financiarei

a) asigurarea realizării strategiei generale de control financiar a instituŃiei;

b) stabilirea măsurilor operative pentru eficientizarea controlului financiar operativ curent şi a celui tematic;

c) urmărirea modului de realizare a atribuŃiilor transmise comisariate-lor regionale şi Comisariatului Municipiului Bucureşti.

109. Personalul Gărzii Financiare este format din: a) inspectori financiari; b) comisari cu studii superioare; c) controlori financiari I.

110. EnunŃul „...posibilitatea existenŃei sau inexistenŃei unor

elemente care ar putea determina o persoană autorizată, controlorul financiar, să stabilească o stare eronată f aŃă de cea reală, la un moment dat, a unei activităŃi economice supuse analizei" reprezintă definiŃia:

a) riscului de nedepistare a abaterilor; b) riscului inerent; c) riscului de verificare şi analiză.

111. EnunŃul „.. .posibilitatea utilizării anumitor elemente care

ar putea determina emiterea unei opinii eronate pe baza unor date şi

Page 162: Control Financiar

162

informaŃii false obŃinute ca efect al nerespectării sau utilizării neadecvate a standardelor de verificare si analiză a unei activităŃi economice, obiect al activităŃii de control" reprezintă definiŃia:

a) riscului de verificare şi analiză; b) riscului de nedepistare a abaterilor; c) riscului inerent.

112. EnunŃul „...posibilitatea utilizării, de către controlorul finan-

ciar, în procesul de fundamentare a opiniei, a unor informaŃii false rezultate din efectuarea defectuoasă de către acesta a activităŃii de verificare si analiză a probelor" reprezintă definiŃia:

a) riscului de verificare şi analiză; b) riscului de nedepistare a abaterilor; c) riscului inerent.

113. EnunŃul „.. .posibilitatea apariŃiei unei stări create de

influenŃa anumitor elemente, ce ar putea determina controlorul să stabilească o stare a unei activităŃi economice care să nu reflecte situaŃia reală a acesteia, aşa cum a fost înregistrată în documentele financiare şi contabile" reprezintă definiŃia:

a) riscului de verificare şi analiză; b) riscului; c) riscului inerent.

114. La evaluarea nivelului riscului inerent, principalii factori de influenŃă a activităŃii personalului sunt:

a) concurenŃa la nivel naŃional, regional şi transregional; b) tehnologiile utilizate de subiectul analizat comparativ cu modifi-

cările celor utilizate de concurenŃă s.a.; c) eficienŃa sistemelor de contabilizare a datelor.

115. Factorii cu influenŃă directă asupra activităŃii de management avuŃi în vedere la dimensionarea nivelului riscului inerent sunt:

a) experienŃa în activitatea de management a personalului desemnat cu administrarea unităŃii economice analizate;

b) frecvenŃa schimbărilor personalului de conducere determinată de lipsa de experienŃă a acestuia;

c) modul de reacŃie a administratorilor la diferitele situaŃii conjunc-turale ce i-ar putea determina să dispună înregistrarea unor

elemente care nu corespund realităŃii în documentele financiare de sinteză.

Page 163: Control Financiar

163

116. Principalul factor extern de influenŃă a riscului inerent asociat ictivităŃii de control financiar constă în:

a) dimensiunea şi complexitatea activităŃilor analizate; b) gradul de înŃelegere de către controlorul financiar a sistemelor de

contabilitate şi de control intern utilizate; c) procesul de fundamentare, dispunere, aplicare şi urmărire a deci-

ziilor.

117. SancŃiunile contravenŃionale principale sunt: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contra-

venŃii; b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, a acordului sau a

autorizaŃiei de exercitare a unei activităŃi; c) avertismentul.

118. SancŃiunile contravenŃionale complementare sunt: a) avertismentul; b) amenda contravenŃională; c) retragerea licenŃei sau a avizului pentru anumite operaŃiuni ori

pentru activităŃi de comerŃ exterior, temporar sau definitiv.

119. SancŃiunile contravenŃionale principale sunt: a) avertismentul; b) amenda contravenŃională; c) prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii.

120. EnunŃul „.. .atenŃionarea verbală sau scrisă a contravenientului

asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoŃită de recomandarea de a respecta dispoziŃiile legale" reprezintă definiŃia:

a) avertismentului; b) sancŃionării; c) amenzii contravenŃionale.

Page 164: Control Financiar

164

121. SancŃiunea închisorii contravenŃionale se poate aplica numai: a) persoanelor juridice;

Page 165: Control Financiar

165

b) persoanelor fizice; c) agenŃilor economici.

122. Avertismentul şi amenda contravenŃională se pot aplica oricărui contravenient:

a) persoană juridică; b) persoană fizică; c) martor asistent.

123. Prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii se poate aplica numai contravenienŃilor:

a) persoane juridice; b) persoane fizice; c) agenŃilor economici.

124. Prin lege pot fi stabilite: a) închisoarea contravenŃională; b) obligarea la prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii; c) amenda contravenŃională în valoare de 25 milioane lei.

125. Nu răspunde contravenŃional o persoană: a) sub 18 ani; b) sub 16 ani; c) sub 14 ani.

126. Care dintre structurile enumerate mai jos reprezintă compartimente funcŃionale ale DirecŃiei generale de audit intern?

a) Serviciul de audit public intern pentru aparatul propriu; b) Compartimentul coordonare, evaluare şi raportare pentru activitatea

de audit public intern; c) Serviciul auditului intern pentru aparatul propriu.

127. Principalul obiectiv al DirecŃiei Generale de Control Financiar

Preventiv este de a realiza: a) controlul financiar preventiv la agenŃii economici; b) controlul preventiv la fiecare instituŃie publică în care se exercită

funcŃia de ordonator principal de credite; c) controlul financiar ulterior la instituŃiile publice.

128. Care dintre variantele de mai jos reprezintă atribuŃii ale con-trolului delegat?

Page 166: Control Financiar

166

a) exercitarea acŃiunilor de control fiscal în conformitate cu prevederile legale în vigoare, normele metodologice date în aplicarea acestora si cu ordinul de numire în funcŃie;

b) supravegherea organizării, evidenŃei, actualizării si raportării anga-jamentelor;

c) participarea la şedinŃele colectivelor de conducere a ordonatorilor de credite la care se exercită controlul.

129. Care dintre variantele de răspuns de mai jos reprezintă măsuri asigurătorii?

a) procedura de executare silită a debitorului; b) poprirea asupra veniturilor; c) sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile.

130. Care dintre variantele de răspuns de mai jos constituie sub-obiective specifice ale Corpului de Control al Guvernului?

a) verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind reforma economică şi administrativă, procesul de privatizare şi post-privatizare, precum şi a modului de respectare a principalelor reguli ale mecanismelor economiei de piaŃă;

b) controlul conturilor de execuŃie ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale şi ale fondurilor de tezaur, precum şi al datoriei publice a statului;

c) controlul modului de constituire şi administrare a stocurilor rezerve de stat, inclusiv a resurselor financiare alocate realizării acestor operaŃiuni.

Page 167: Control Financiar

167

131. Conform prevederilor legale actuale, Curtea de Conturi a României este:

a) „ organ suprem de control şi de jurisdicŃie în domeniul

financiar"; b) „autoritatea administrativă autonomă de control financiar

care exercită atribuŃii jurisdicŃionale asupra modului de

formare, de administrare si de întrebuinŃare a resurselor

financiare ale statului si ale sectorului public ";

Page 168: Control Financiar

168

c) „ organ operativ care acŃionează pentru prevenirea şi

combaterea fraudelor, contravenŃiilor si infracŃiunilor la

regimul fiscal, vamal si de preŃuri, luând măsurile prevăzute

de lege".

132. Organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi a României au la bază principiul:

a) adaptabilităŃii; b) autocontrolului; c) independenŃei.

133. Curtea de Conturi a României este formată din: a) 18 controlori de conturi, controlori financiari şi judecători finan-

ciari; b) 18 consilieri de conturi, aleşi de către Parlament pe baza

principiului independenŃei; c) 24 de consilieri de conturi, membri ai CurŃii de Conturi.

134. Sfera activităŃii de verificare realizate în cadrul SecŃiei de Control Financiar Ulterior a CurŃii de Conturi este formată din:

a) instituŃiile statului şi unităŃile administrativ-teritoriale, în calitatea acestora de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituŃiile lor publice;

b) regiile autonome, societăŃile comerciale la care statul, unităŃile administrativ-teritoriale, instituŃiile publice sau regiile autonome deŃin singure sau împreună integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

c) Banca NaŃională a României.

135. Organizatoric, Secretariatul general al CurŃii de Conturi este compus din:

a) DirecŃia tehnică pentru coordonarea logisticii; b) DirecŃia de gestionare a resurselor financiare şi umane; c) DirecŃia de control al datoriei publice a statului.

136. Principalele atribuŃii ale Plenului CurŃii de Conturi a României sunt de a aproba:

a) lista cu posturile vacante din cadrul compartimentelor CurŃii de Conturi;

b) programul de control financiar; c) regulamentul de organizare şi funcŃionare.

Page 169: Control Financiar

169

137. Conducerea activităŃilor desfăşurate de Curtea de Conturi a României este realizată de către:

a) Parlamentul României; b) Plenul CurŃii de Conturi a României; c) preşedintele şi vicepreşedintele numiŃi dintre consilierii de conturi.

138. Plenul CurŃii de Conturi a României îşi exercită atribuŃiile numai dacă:

a) cel puŃin 1/3 din numărul membrilor săi sunt prezenŃi; b) cel puŃin 2/3 din numărul membrilor săi sunt prezenŃi; c) cel puŃin 1/4 din numărul membrilor săi sunt prezenŃi.

139. Plenul CurŃii de Conturi a României adoptă hotărârile cu o majoritate:

a) de 1/3 din numărul membrilor săi; b) de 2/3 din numărul membrilor prezenŃi; c) simplă a celor prezenŃi.

140. Comitetul de conducere a CurŃii de Conturi a României este format din:

a) 18 consilieri de conturi; b) preşedintele şi vicepreşedintele CurŃii de Conturi a României; c) preşedintele, vicepreşedintele, preşedinŃii de secŃii şi trei consilieri

de conturi.

141. Comitetul de conducere a CurŃii de Conturi a României îşi exercită atribuŃiile numai dacă:

a) cel puŃin 2/3 din numărul membrilor săi sunt prezenŃi; b) cel puŃin 1/3 din numărul membrilor săi sunt prezenŃi; c) cel puŃin 1/4 din numărul membrilor săi sunt prezenŃi.

142. Comitetul de conducere a CurŃii de Conturi a României adoptă hotărârile cu:

a) majoritate simplă din numărul membrilor săi; b) majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenŃi; c) majoritate de 3/4 din numărul membrilor prezenŃi.

143. Preşedintele CurŃii de Conturi a României, vicepreşedintele şi preşedinŃii de secŃii de control se numesc de către:

a) Guvernul României;

Page 170: Control Financiar

170

b) Plenul CurŃii de Conturi a României; c) Parlamentul României.

144. CondiŃiile necesare pentru a candida la funcŃia de consilier de conturi sunt:

a) studii superioare economice sau juridice; b) studii medii economice sau de altă natură; c) studii superioare economice sau juridice şi vechime de minim 15

ani în activităŃi din domeniul economic sau juridic.

145. EnunŃul „...activitatea prin care se stabilesc legalitatea şi

regularitatea operaŃiunilor privind fondurile publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora" reprezintă definiŃia:

a) controlului financiar preventiv propriu; b) controlului financiar preventiv delegat; c) controlului financiar.

146. Controlul financiar preventiv propriu se organizează de către:

a) conducătorul instituŃiei publice; b) consiliul de administraŃie; c) comitetul de direcŃie.

147. EnunŃul „.. .ansamblu de operaŃiuni care are drept scop consta-

tarea existenŃei în patrimoniul unităŃii economice a tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat" reprezintă definiŃia:

a) controlului documentar-contabil; b) controlului propriu; c) inventarierii.

148. Ca urmare a acŃiunilor de control efectuate, în funcŃie de natura abaterilor constatate, comisarii Gărzii Financiare pot întocmi următoarele documente:

a) raport intermediar de control; b) notă de constatare; c) proces-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiilor.

Page 171: Control Financiar

171

149. După analiza actelor de control, procurorul financiar se pronunŃă şi, în funcŃie de constatările consemnate acestea, dispune:

a) sesizarea organelor de urmărire penală; b) clasarea cauzei; c) sesizarea ordonatorilor de credite.

150. EnunŃul „...atestarea oficială pronunŃată de un organism

abilitat prin lege, prin care se confirmă că toate operaŃiunile supuse acŃiunilor de control financiar au fost efectuate în baza şi conform prevederilor legale prin care au fost definite şi aprobate" este definiŃia:

a) vizei de control preventiv; b) descărcării de gestiune; c) controlului financiar de gestiune.

Page 172: Control Financiar

172

Răspunsuri la Testele Grilă

Nr. grilei

Variante de răspuns

a

b

c 1. •

2. • 3. • 4. • 5. • 6. • 7. • • 8. • • 9. • 10. • 11. • • • 12. • 13. • 14. • 15. • 16. • • 17. • 18. • • 19. • • 20. • • 21. • • 22. • 23. • • 24. • 25. • 26. • 27. • 28. • • 29. • • • 30. • 31. • 32. • 33. • 34. • 35. • • 36. • • • 37. •

Page 173: Control Financiar

173

38. • 39. • 40. • 41. • 42. • 43. • 44. • 45. • 46. • 47. • 48. • 49. • 50. • 51. • 52. • 53. • 54. • 55. • 56. • 57. • 58. • 59. • 60. • 61. • 62. • • • 63. • 64. • • • 65. • 66. • 67. • • • 68. • • 69. • • • 70. • • 71. • • 72. • 73. • 74. • • 75. • 76. • • • 77. • • 78. • 79. •

Page 174: Control Financiar

174

80. • 81. • 82. • 83. • 84. • 85. • 86. • 87. • 88. • 89. • 90. • 91. • 92. • 93. • 94. • 95. • 96. • 97. • • 98. • • 99. • 100. • • • 101. • • 102. • 103. • 104. • 105. • 106. • • • 107. • 108. • • • 109. • 110. • 111. • 112. • 113. • 114. • • 115. • • • 116. • 117. • 118. • 119. • • • 120. • 121. •

Page 175: Control Financiar

175

122. • • 123. • • 124. • • 125. • 126. • • • 127. • 128. • 129. • • • 130. • • 131. • 132. • 133. • 134. • • • 135. • • 136. • • 137. • 138. • 139. • 140. • 141. • 142. • 143. • 144. • • 145. • 146. • 147. • 148. • • 149. • • 150. •

Page 176: Control Financiar

176

BIBLIOGRAFIE Aslău T. 1.“Controlul de gestiune dincolo de aparenŃe”Ed.

Economică, Bucureşti 2001 Andronic B.C. 2.“PerformanŃa firmei” Ed. Polirom, Iaşi 2000 Alazard C., Separi S. 3.“Contrôle de gestion” Ed.Dunord, Paris 1994 Augot H., Fischer C., Theunissen B.

4.“Audit Comptable, Audit Informatique” II-e Ed. Enterprise Bruxelles, 2001

Balteş N. Şi colectiv 5.“Contabilitate financiară” ediŃia a II revizuită şi adăugită Ed. Continent, Sibiu 2001

Bârnea P., łurlea E. 6.“Controlul economic-financiar şi expertiza contabilă” Ed. România de azi, Bucureşti 1993

BăbăiŃă V., Epuran M. 7.“Contabilitate şi control de gestiune” Ed. Economică, Bucureşti 1999

Bogdan I. 8.Management financiar, Ed. Univ. Bucureşti, 2004 9. “Tratat de management financiar-bancar”, Ed. Economică, Bucureşti 2002 10. “Curtea de Conturi a României–InstituŃie fundamentală a statului de drept”R.A. “Monitorul Oficial” Bucureşti 1997 11. “Curtea de Conturi a României - Istoric, prezent şi perspective” Bucureşti 1994

Page 177: Control Financiar

177

12. “Buletin de relaŃii externe 1993 – 1995, Bucureşti 1995 13. “Strategii de control” Ed. Nemira Bucureşti 1995

Bostan I. 14.“Controlul financiar” Ed. Polirom, Iaşi 2000 15.“Controlul fiscal” Ed. Polirom, Iaşi 2003

Bostan I., Epure D.T. 16.“Garda financiară e mediul economic informal – Reglementări specifice” Ed. Vasiliana, Iaşi 1998

Boulescu M. 17.“Curtea de Conturi, tradiŃie şi actualitate” Bucureşti 1993

Boulescu M., GhiŃă N. 18. “Control financiar şi expertiză contabilă” Ed. Eficient, Bucureşti 1996 19. “Expertiză contabilă şi audit financiar – contabil” Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti 1999 20. “Expertiza contabilă” Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2001

Briciu Sorin şi colectiv Mareş V.

21. „Controlul şi expertiza – instrumente de apărare a patrimoniului şi de respectare a legalităŃii” Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca 2005 22. “Controlul fiscal şi auditul financiar – fiscal” Ed. C.E.C.C.A.R., Bucureşti 2003

Buşe G.şi colectiv 23.”DicŃionarul complet al economiei de piaŃă” Ed. Societatea InformaŃia, Bucureşti 1994

Cimileanu R. 24.“Controlul propriu al agentului economic”, Ed. Economică, Bucureşti 1996

Collins L., Vallin G. 25.“Audit et contrôle interne; Aspects financieres operationnels et strategique” 4-e edition, Ed.Dallaz,Paris 1992

Constantinescu N.N. 26.“Istoria gândirii economice româneşti” Ed. Economică Bucureşti 1999

Coman F. 27.“Control şi audit bancar” Ed. Lumina Lex, Bucureşti 2002

Cristea H., Toma M. 28.“Doctrină şi deontologie în profesia contabilă din România” Ed.C.E.C.C.A.R. Bucureşti 2001

DrehuŃă E şi colectiv 29.“Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat” Ed. Agora, Bacău 1995

Deprez N., Duvant M. 30.“La comptabilite des societé comerciales” tome 1 et tome 2, La Villequerin Editions Paris 1990- 1991

Drucker P. 31.“Management strategic” Ed. Teora, Bucureşti 2001

Florea I., Florea R. 32.“Controlul economico – financiar”, Ed. C.E.C.C.A.R. Bucureşti 2000

Feleagă N.,Ionaşcu I. 33.“Contabilitate financiară” vol.1-3, Ed.

Page 178: Control Financiar

178

Economică Bucureşti 1993 Garnilist A.,Arnaud H, Vignon A.

34. “Le contrôle de gestion... en action” Liaisons, Paris 1992

Gavrilă T. 35.“Economia şi gestiunea întreprinderii” Ed. Economică, Ed. Economică, Bucureşti 1999

Georgescu N. 36.“Analiza bilanŃului contabil” Ed. Economică, Bucureşti1999

Germak Ph. 37.“Contrôle de gestion” Ed.Techniplus, Paris 1991 Gervais M. 38. “Contrôle de gestion et planification de

l´entreprise” Economica, Paris 1989 GhiŃă M. Mareş V. 39.“Auditul performanŃei finanŃelor publice”, Ed.

C.E.C.C.A.R. Bucureşti 2002 HoanŃă N. 40.“Gestiunea finanŃelor firmei” Ed. Tribuna

economică, Bucureşti 1999

Jaunois S., Oger B. 41.“Comptabilité financière” 7-e edition, Ed. P.U.F., Paris 1996

Jucan C. N. 42.“Contabilitate, Control financiar şi Expertiză contabilă-o abordare corelată-”, Ed. Alma Mater, Sibiu, EdiŃia I- 2003 şi a II-a, revăzută şi adăugită,2005.

Jucan C.N., Lucian P. 43.“Gestiunea imobiliară”, Ed. Alma Mater, Sibiu 2001

Mărgulescu C. 44.“Analiza economico – financiară”, Ed. Print, Bucureşti1999

Mazarachi C., Luca I. 45.“Controlul economico – financiar şi expertiza contabilă” Ed.Alma, GalaŃi 1995

Mitroi F. 46.“Auditul de performanŃă (controlul rezultatelor). Concept şi perspective” Ed. Adevărul, Bucureşti 1999

Neag R. 47.“Reforma contabilităŃii româneşti” Ed. Economică, Bucureşti 2000

Nica P. şi colectiv 48.“Managementul firmei” Iaşi 1994 Niculescu M. 49.“Diagnostic global strategie” Ed. Economică,

Bucureşti 1998 Oană Gh. şi colectiv 50.“Cartea cenzorilor din societăŃile comerciale”

Ed. Saeculum I.O. Bucureşti 1995 Oprean I. 51.“Întocmirea şi auditarea bilanŃului contabil” Ed.

Intelcredo, Deva 1997 Paraschivescu M.D., Păvăloaia W.

52.“Modele de contabilitate şi analiză financiară” Ed. Neuron, Focşani 1994

Paucher P. 53.“Mesure de la performance financière de l´entreprise” Presses Universitaires de Grenoble 1991

Page 179: Control Financiar

179

Pène D. 54.“Evaluation et prise de contrôle de l´entreprise” Ed. Economica Paris 1990

Petrescu I. Popeangă P. şi Popeangă G.

55.“Tratat de management financiar – contabil” Ed. Continent, Sibiu 1998 56. Control financiar şi fiscal, Ed. Ceccar, Buc. 2004

Popescu D. şi colectiv 57.“Economie politică” Ed. Continent Sibiu 2000

Popescu Gh. 58. “Auditul financiar” vol.1 “Ce trebuie să ştim” Ed. Gestiunea, Bucureşti 1997 59. “Procedurile controlului intern” 60.. “Auditul financiar” vol.2 “Ce trebuie să facem” Ed. Gestiunea, Bucureşti 1997

Puxty T. şi colectiv 61.“Management financiar. Metodă şi semnificaŃie”, Richard M.S.Wilson, New York 1991

Renard J. 62.“Thèorie et practique de l´audit interne” 1-ere ed. d´Organization, Paris 1994

Ristea M. 63.“Noul sistem contabil al agenŃilor economici din România”, Ed.C.E C.C.A.R. Bucureşti 1993

Roman C. 64.“Gestiunea financiară a instituŃiilor publice” vol1, Ed. Economică, Bucureşti 2000

Românu I., Vasilescu I. 65. EficienŃa economică a investiŃiilor şi a capitalului fix. Ed. Didactică şi pedagogică, Buc. 1993

Roşca T. 66.“Riscurile de tranziŃie spre economia de piaŃă în sistemul bancar românesc. Economia românească – Criză,adaptare,integrare europeană” Sibiu 1995

Rusovici Al. şi colectiv 67. “Audit financiar la societăŃile comerciale” Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti 2003 68. “Audit financiar, servicii conexe şi de consultanŃă în băncile comerciale” Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti 2003

Rusu E. 69.“Decizii optime în management” Ed. Economică Bucureşti 2001

Sandu D. 70.“Falsul în acte” Ed. Lumina Lex Bucureşti 1994 Scutaru D. 71.“Auditul financiar contabil” Ed. Economică,

Bucureşti 1997 Stark L.E., Pantea I.M. 72.“Analiza situaŃiei financiare a firmei”Ed.

Economică, Bucureşti 2001 Stoian A., łurlea E. 73.“Auditul financiar – contabil” Ed. Economică,

Bucureşti 2001 Szabo I.A. 74.“Controlul financiar suprem în statul de drept”

Ed. Economică, Bucureşti 2001 Toma M.,Chivulescu M. 75. “Audit financiar şi certificarea conturilor

anuale” Ed. F.M.F.C.A.”Grigore Trancu” Iaşi 1997

Page 180: Control Financiar

180

76. “Ghid practic pentru audit financiar şi certificarea bilanŃurilor contabile” Ed. C.E.C.C.A.R. Bucureşti 1995

Toma M., Alexandru F. 77.“FinanŃe şi gestiune financiară de în-treprindere”Ed.Economică,Bucureşti 1998

Troie L. Zaharia O. 78.“Analiza statistică a situaŃiei financiar patrimoniale şi evaluarea întreprinderii” Ed. A.S.E. Bucureşti 1998

łigăeru Gh. 79.“Gestionarea bunurilor (legislaŃie şi comentarii)” Ed. Lumina Lex, Bucureşti 1995

Vasile I. 80.“Gestiunea financiară a întreprinderilor” Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1999

Văcărel I. şi colectiv 81.“FinanŃe publice” Ed. A.S.E. Bucureşti 2001 Vidal D. 82.“Manuel de revision legale” Ed. Litec, Paris

1992 Vişan D. 83.“Contabilitatea societăŃilor în participaŃie” Ed.

Economică, Bucureşti 1996 * Camera Auditorilor din România

84.“Auditul financiar – contabil 2000, Standarde, Norme privind conduita etică şi profesională” Ed. Economică, Bucureşti 2000

* C.A.O. 85.“Comisia de standarde contabile – Cadrul general al standardelor” 1995

* C.E.C.C.A.R 86.“Norme NaŃionale de Audit “ Bucureşti 1999 87.“Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat” ed. a III-a revizuită şi adăugită,2001 88.”Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr.35/2001 privind expertizele contabile” Bucureşti 2003

* Curtea de Conturi Europeana

89.“Liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit” INTOSAI noiembrie 1998

* EUROSAI 90.ŞedinŃa de experŃi “RelaŃia cu controlul intern” Londra septembrie 1994

* INTOSAI 91.”Ghid al evoluŃiei strategiilor de informatică în cadrul SAI –urilor” 1994 92.“Standarde de audit” noiembrie 1998

* Guvernul României - DIE 93.“Programul de guvernare:Strategie pentru reformă socială şi economică” Bucureşti 1993

*** 94. Legea contabilităŃii Nr. 82/1991 *** 95. Legea nr.30/1991 Privind organizarea şi

funcŃionarea Controlului financiar şi a Gărzii financiare M.O. nr.64/27.03.1991 -

*** 96. Legea nr.198/2002 Pentru aprobarea O.G. nr.71/2001 privind organizarea şi executarea activităŃii de consultanŃă fiscală, M.O. nr.287/29.04.2002

Page 181: Control Financiar

181

*** 97. Hotărârea Guvernului Nr.886/1999 pentru aprobarea instrucŃiunilor de aplicare a O.G. nr.70/1997 privind controlul fiscal M.O. nr.546/08.10.1999

*** 98. Hotărârea Guvernului Nr.1168/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. nr.70/1997 privind controlul fiscal -95

*** 99. Norme privind activitatea de expertiză contabilă judiciară, aprobate prin Decizia nr.12264/2002 a B.P. al G.S.C.E.C.C.A.R.

*** 100, OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului Nr.113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza O.U.G. nr.61/1998, art.3, pentru modificarea O.G. nr.70/1997 privind controlul fiscal, aprobată şi modificată prin Legea nr.64/1999, M.O. nr.315/30.06.1999

*** 101. OrdonanŃa Guvernului Nr.71/2001 privind organizarea şi executarea activităŃii de consultanŃă fiscală, M.O. nr.531/01.09.2001

*** 102. OrdonanŃa Guvernului Nr.2/2000 privind organizarea activităŃi de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, M.O. nr.26/25.01.2000

*** 105. OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului Nr.90/02.10.2003 privind organizarea Gărzii Financiare M.O.nr.712/13,10.2003

*** 106. Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice Nr.224/28.02.2001 privind organizarea şi funcŃionarea direcŃiilor generale ale FinanŃelor Publice judeŃene

Page 182: Control Financiar

182

*** 107. Regulamentul privind organizarea şi funcŃionarea Gărzii Financiare, aprobat prin Ordinul Ministrului FinanŃelor nr.817/1998, M.O. nr.159/20.04.1998 108. * Regulamentul Băncii NaŃionale nr.5 din 22.07.2002, modificările şi completările prin Regulamentele nr 7/2002 şi Nr.8/2005. 109. ** Normele Metodologice Nr.12/22.07.2002 ale Băncii NaŃionale a Romaniei 110. *** Ordinul Ministrului FinanŃelor Nr. 1725-2005 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu directiva a VI a ComunităŃii Economice Europene 111.-Codul fiscal 2007

*** 112. Revista generală de Contabilitate şi expertiză nr.10/1994; 9, 10, 11/1995; 5/1997; 2,4/2000

*** 113. Revista de finanŃe, credit, contabilitate nr.9/1997; 2/1998; 1/2000

CONF. UNIV. DR. CORNEL NICOLAE JUCAN