CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

66
CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE, REPARARE ŞI CONSOLIDARE A CONSTRUCŢIILOR CIVILE CU STRUCTURA DIN ZIDĂRIE, AMPLASATE ÎN ZONE SEISMICE REZUMAT TEZA DE DOCTORAT Conducator stiintific, Prof.univ.em.dr.ing. Mihai VOICULESCU Autor, Ing. Mihai Stefanel NISTE BUCURESTI 2015

Transcript of CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Page 1: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE, REPARARE ŞI CONSOLIDARE A CONSTRUCŢIILOR CIVILE

CU STRUCTURA DIN ZIDĂRIE, AMPLASATE ÎN ZONE SEISMICE

REZUMAT TEZA DE DOCTORAT

Conducator stiintific,

Prof.univ.em.dr.ing. Mihai VOICULESCU

Autor,

Ing. Mihai Stefanel NISTE

BUCURESTI 2015

Page 2: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 1

CUPRINS

1. Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie. Conceptul de zidărie şi funcţiunile îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile

1.1 Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie 1.2 Conceptul de zidărie şi funcţiunile îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile 1.2.1 Conceptul de zidărie 1.2.2 Funcţiunile îndeplinite de zidărie 2. Materiale utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie

amplasate în zone seismice 2.1 Elemente pentru zidărie 2.1.1 Tipuri de elemente pentru zidărie 2.1.2 Gruparea elementelor pentru zidărie 2.1.2.1 Gruparea elementelor pentru zidărie în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice 2.1.2.2 Gruparea elementelor pentru zidărie în funcţie de caracteristicile geometrice 2.1.2.3 Gruparea elementelor pentru zidărie în funcţie de profilaţia exterioară a elementului 2.1.3 Clasificarea elementelor pentru zidărie în functie de condiţiile de aspect 2.1.4 Proprietăţile elementelor pentru zidărie 2.1.4.1 Proprietăţile mecanice ale elementelor pentru zidărie rezistenţa la compresiune 2.1.4.1.1 Factorii care influenţează rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidarie 2.1.4.2 Proprietăţi fizice ale elementelor pentru zidărie 2.1.4.2.1 Densitatea aparentă şi densitatea absolută în stare uscată 2.1.4.2.2 Absorţia de apă 2.1.4.2.3 Conţinutul de săruri solubile active 2.1.5 Valori minime ale rezistenţei la compresiune a elementelor pentru zidărie utilizate la executarea structurilor din zidărie în conformitate cu prescripţiile codurilor de proiectare P2 – 85 şi CR6 – 2006 2.2 Mortare utilizate în lucrările de zidărie 2.2.1 Rolul mortarului în ansamblul zidăriei 2.2.2 Cerinţe de bază pentru componenţii mortarului 2.2.3 Tipuri de lianţi utilizaţi la prepararea mortarelor pentru zidărie 2.2.4 Tipuri de mortare utilizate frecvent pentru lucrările de zidărie 2.2.5 Prevederi pentru mortarele utilizate la lucrările de zidărie 2.2.6 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul proaspăt 2.2.7 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul întărit 2.2.8 Compoziţii uzuale pentru mortare, conform Instrucţiunilor tehnice C17 – 82 2.2.9 Prepararea mortarelor pentru zidărie 2.2.10 Valori minime ale rezistenţei la compresiune a mortarelor pentru zidărie utilizate la executarea structurilor din zidărie în conformitate cu prescripţiile codurilor de proiectare P2 – 85 şi CR6 – 2006 2.3 Betoane utilizate în structurile de zidărie

Page 3: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 2

2.3.1 Cerinţe de bază pentru componenţii betonului 2.3.2 Moduri de definire a compoziţiei betonului 2.3.3 Principalele cerinţe de performanţă pentru betonul proaspăt 2.3.4 Principalele cerinţe de performanţă pentru betonul întărit 2.3.5 Prepararea betoanelor 2.4 Mortar betonul (grout) utilizat în structurile de zidărie 2.4.1 Principalele cerinţe de performanţă pentru grout – ul proaspăt 2.4.2 Principalele cerinţe de performanţă pentru grout – ul întărit 2.4.3 Prepararea grout – ului 2.5 Oţeluri pentru armături utilizate în construcţiile de zidărie 2.6 Grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă destinate protecţiei antiseismice a construcţiilor de zidărie 2.6.1 Obiectivul ştiinţific al sistemului RichterGard 2.6.2 Variante de conformare a grilelor polimerice 2.6.3 Mecanismul de transfer al eforturilor de la zidărie la grile 2.6.4 Conceptul sistemului RichterGard 2.6.5 Caracteristici geometrice şi mecanice ale grilelor polimerice tip TENSAR 2.6.6 Durabilitatea grilelor polimerice tip TENSAR 2.7 Polimeri armaţi cu fibre (PAF) 2.7.1 Istoricul utilizării (PAF) 2.7.2 Structura (PAF) 2.7.3 Materiale utilizate la realizarea (PAF) 2.7.4 Clasificarea materialelor utilizate la realizarea compozitelor (PAF) 2.7.5 Proprietăţile fizice şi mecanice ale compozitelor (PAF) 2.7.6 Aspecte privind durabilitatea compozitelor (PAF) 2.7.7 Clasificarea sistemelor compozite (PAF) utilizate la consolidarea elementelor de construcţie 2.8 Armonizare privind condiţiile impuse materialelor utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie amplasate în zone seismice, între codurile de proiectare CR6–2006 şi P100-1/2006, respectiv codurile de proiectare CR6–2013 şi P100 – 1/ 2013 2.8.1 Condiţionări impuse elementelor pentru zidărie 2.8.2 Condiţionări de utilizare a mortarului pentru zidărie 2.8.3 Condiţionări privind utilizarea betonului în structurile din (ZC) şi (ZIA). 2.8.4 Condiţionări de utilizare a oţelurilor pentru armături 2.8.5 Alte materiale utilizate pentru armarea zidăriei 3. Aspecte privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie

amplasate în zone seismice 3.1 Principii generale privind alcătuirea arhitectural-structurală a clădirilor etajate

cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice 3.2 Alcătuirea clădirii în plan şi elevaţie 3.3 Criterii de regularitate geometrică şi structurală a clădirilor etajate

cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice 3.3.1 Criterii de regularitate geometrică şi structurală în plan 3.3.2 Criterii de regularitate geometrică şi structurală în elevaţie 3.4 Separarea clădirii în tronsoane prin rosturi 3.5 Dimensiuni maxime ale clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice

Page 4: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 3

3.5.1 Dimensiuni maxime în plan 3.5.2 Dimensiuni maxime în elevaţie 3.5.3 Aspecte privind depăşirea numărului maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare 3.6 Armonizare privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice, între codurile de proiectare CR6–2006 şi P100-1/2006, respectiv codurile de proiectare CR6–2013 şi P100 – 1/ 2013 3.6.1 Principii generale privind alcătuirea arhitectural – structurală a cladirilor etajate cu pereţi structurali din zidărie amplasate în zone seismice 3.6.2 Alcătuirea clădirii în plan şi elevaţie 3.6.3 Criterii de regularitate geometrică şi structurală a clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice 3.6.3.1 Criterii de regularitate geometrică şi structurală în plan 3.6.3.2 Criterii de regularitate geometrică şi structurală în elevaţie 3.6.4 Separarea clădirii în tronsoane prin rosturi 3.6.5 Dimensiuni maxime ale clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice 3.6.5.1 Dimensiuni maxime în plan 3.6.5.2 Dimensiuni maxime în elevaţie 3.6.5.3 Aspecte privind depăşirea numărului maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare 4. Aspecte privind alcătuirea şi realizarea sistemului de pereţi structurali

din ansamblul clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice 4.1 Aspecte generale privind alcătuirea apareiajului zidit 4.2 Aspecte privind configurarea în plan a sistemului de pereţi structurali 4.2.1 Structuri din zidărie cu pereţi deşi 4.2.2 Structuri din zidărie cu pereţi rari 4.2.3 Structuri din zidărie tip sală / hală 4.3 Grosimea pereţilor structurali de zidărie 4.4 Goluri funcţionale în pereţii structurali de zidărie 4.4.1 Tipuri de goluri existente în pereţii structurali de zidărie 4.4.2 Cerinţe privind dimensiunile şi poziţionarea golurilor funcţionale în peretii structurali de zidărie 4.5 Condiţii privind utilizarea clădirilor cu pereţi structurali de zidărie armată (ZC, ZC + AR, ZIA) în zonele seismice 4.6 Alcătuirea şi tehnologia de realizare a pereţilor structurali din ansamblul clădirilor etajate curente cu structura din (ZC) şi (ZC + AR) 4.6.1 Ţeserea apareiajelor pereţilor structurali din (ZC) şi (ZC + AR) utilizând elemente pentru zidărie din grupele 1, 2 şi 2S 4.6.2 Alcătuirea, poziţionarea respectiv asigurarea conlucrării stâlpişorilor, centurilor şi riglelor de cuplare din beton armat, cu pereţii structurali din (ZC) şi (ZC + AR) 4.6.2.1 Alcătuirea stâlpişorilor din beton armat 4.6.2.2 Poziţionarea stâlpişorilor din beton armat în cadrul construcţiei 4.6.2.3 Asigurarea conlucrării stâlpişorilor din beton armat cu apareiajul zidit şi armarea zidăriei în rosturile orizontale 4.6.2.4 Detalii privind realizarea apareiajului zidit al pereţilor structurali din (ZC) la contactul cu stâlpişorii din beton armat, funcţie de tipul

Page 5: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 4

elementelor pentru zidărie utilizate 4.6.2.5 Detalii privind realizarea apareiajului zidit al pereţilor structurali din (ZC + AR) la contactul cu stâlpişorii din beton armat, funcţie de tipul elementelor pentru zidărie utilizate 4.6.2.6 Alcătuirea centurilor din beton armat 4.6.2.7 Poziţionarea centurilor din beton armat în ansamblul construcţiei 4.6.2.8 Asigurarea conlucrării centurilor din beton armat cu pereţii structurali 4.6.2.9 Recomandări privind îmbunătăţirea ancorajului şi a performanţei înnădirii barelor longitudinale din ansamblul carcaselor elementelor de confinare a zidăriei 4.6.2.10 Alcătuirea riglelor de cuplare din beton armat 4.6.2.11 Asigurarea conlucrării riglelor de cuplare din beton armat cu zidăria 4.6.3 Tehnologia de realizare a apareiajului zidit aferent pereţilor structurali din (ZC) şi (ZC + AR) 4.6.4 Aspecte privind tehnologia de realizare şi montajul carcaselor de armătură pentru elementele de confinare ale zidăriei 4.6.4.1 Tehnologia de realizare şi montaj a carcaselor de armătură pentru stâlpişori 4.6.4.2 Tehnologia de realizare şi montaj a carcaselor de armătură pentru centuri 4.6.5 Tehnologia de realizare a pereţilor structurali din (ZC) respectiv (ZC + AR), din ansamblul clădirilor etajate curente, în funcţie de condiţionările impuse de celelalte elemente structurale din sistem 4.6.5.1 Verificarea stadiului fizic al lucrărilor de construcţii 4.6.5.2 Pregătirea frontului de lucru 4.6.5.3 Verificări şi lucrări pregătitoare specifice de detaliu 4.6.5.4 Realizarea pereţilor structurali din (ZC) respectiv (ZC + AR) situaţi pe înălţimea primului nivel (parterul 4.6.5.5 Realizarea planşeului din beton armat situat peste primul nivel (parterul) 4.6.5.6 Realizarea pereţilor structurali din (ZC) respectiv (ZC + AR) situaţi pe înălţimea nivelului imediat următor (etajul I 4.6.5.7 Realizarea planşeului din beton armat situat peste nivelul imediat următor 4.6.5.8 Măsuri privind execuţia panourilor de zidărie din ansamblul pereţilor structurali din (ZC) respectiv (ZC + AR) 4.7 Alcătuirea şi tehnologia de realizare a pereţilor structurali din ansamblul clădirilor etajate curente cu structura din zidărie cu inima armată (ZIA) 4.7.1 Alcătuirea pereţilor structurali din (ZIA), respectiv asigurarea conlucrării stratului median din beton sau grout armat cu feţele laterale din zidărie 4.7.2 Realizarea ţeserii apareiajelor feţelor laterale ale pereţilor structurali din (ZIA) 4.7.3 Tehnologia de realizare a apareiajelor zidite aferente feţelor laterale ale pereţilor structurali din (ZIA) 4.7.4 Tehnologia de realizare a pereţilor structurali din (ZIA) din ansamblul clădirilor etajate, în funcţie de condiţionările impuse de celelalte elemente structurale din sistem 4.7.4.1 Verificarea stadiului fizic al lucrărilor de construcţii 4.7.4.2 Pregătirea frontului de lucru 4.7.4.3 Verificări şi lucrări pregătitoare specifice de detaliu 4.7.4.4 Realizarea pereţilor structurali din (ZIA) situaţi pe înălţimea primului nivel (parterul)

Page 6: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 5

4.7.4.5 Realizarea planşeului din beton armat situat peste primul nivel (parterul) 4.7.4.6 Realizarea pereţilor structurali din (ZIA) situaţi pe înălţimea nivelului imediat următor (etajul I) 4.8 Abateri limită ale lucrărilor de zidărie 4.9 Armonizare privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013 5. Durabilitatea construcţiilor din zidărie amplasate în zone seismice 5.1 Clasificarea condiţiilor de microclimat de expunere a zidăriei conform specificaţiilor codului CR6 – 2006 5.2 Cauze care afectează durabilitatea constructiilor din zidărie 5.2.1 Cauze datorate mediului natural care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie 5.2.2 Cauze datorate mediului antropic care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie 5.3 Principalele tipuri de degradări inregistrate la nivelul construcţiilor din zidărie şi cauzele care stau la baza producerii acestora 5.3.1 Degradări înregistrate la nivelul infrastructurilor şi cauzele care le produc 5.3.2 Degradări înregistrate la nivelul suprastructurilor şi cauzele care le produc 5.4 Aspecte privind apariţia dislocaţiilor în structura zidăriilor supuse la solicitări seismice 5.5 Asigurarea durabilităţii construcţiilor din zidărie 5.5.1 Asigurarea durabilităţii elementelor pentru zidărie 5.5.2 Asigurarea durabilităţii mortarelor pentru zidărie 5.5.3 Asigurarea durabilităţii armăturilor înglobate în structura zidăriei 5.5.4 Asigurarea durabilităţii betonului 6. Aspecte tehnologice privind repararea şi consolidarea construcţiilor cu structura din zidărie amplasate în zone seismice 6.1 Avarii caracteristice construcţiilor cu structura din zidărie 6.1.1 Aspecte generale privind cedarea elementelor structurale din zidărie 6.1.2 Tipuri de avarii înregistrate la nivelul elementelor structurale din zidărie şi starea de avariere a acestora 6.2 Tipuri de lucrări efectuate la nivelul construcţiilor cu structura din zidărie în vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale privind reducerea riscului seismic 6.3 Aspecte generale privind categoriile de lucrări de reparaţii şi consolidare efectuate la nivelul construcţiilor cu structura din zidărie, în vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale privind reducerea riscului seismic 6.3.1 Lucrări de reparaţie efectuate la nivelul construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie 6.3.2 Lucrări de consolidare efectuate la nivelul construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie 6.3.2.1 Lucrări de consolidare individuală a elementelor structurale 6.3.2.2 Lucrări de consolidare de ansamblu 6.4 Soluţii curente de reparare şi consolidare a construcţiilor cu structura din zidărie

Page 7: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 6

6.4.1 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin reţeserea zonelor care prezintă fisuri / crăpături 6.4.2 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plombe din beton 6.4.3 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin rematarea rosturilor dintre elemente (Repointing the joints) 6.4.4 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin înlocuirea elementelor deteriorate (Replacing bad bricks) 6.4.5 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu agrafe din oţel beton 6.4.6 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin injectare cu mortar de ciment fluid 6.4.7 Repararea / consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi din oţel 6.4.8 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi centură din beton armat 6.4.9 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plase din oţel – beton şi tencuială din mortar de ciment 6.4.10 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin armare sau confinare (cămăşuire) cu grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă tip Richter Gard înglobate în tencuială din mortar ductil 6.4.11 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu stâlpi de eclisare din beton armat 6.4.12 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu sâmburi din beton armat 6.4.13 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu centuri din beton armat 6.4.14 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu beton armat 7. Aspecte privind calitatea lucrărilor de construcţii pentru elemente structurale din beton, beton armat şi zidării 7.1 Conceptul de calitate al lucrărilor de construcţii 7.2 Organizarea generală a controlului de calitate 7.3 Necesitatea investigării caracteristicilor şi a stării fizice a elementelor de construcţie 7.4 Metode de investigare şi aparate pentru determinarea caracteristicilor şi stării fizice a elementelor de construcţie din beton, beton armat şi zidării 7.4.1 Aparate pentru măsurarea unghiurilor, orizotlităţii şi verticalităţii . 7.4.2 Aparate pentru măsurarea lungimilor, grosimilor, alungirilor, scurtărilor şi săgeţilor 7.4.3 Metode şi aparate pentru determinarea nedistructivă / semidistructivă a rezistenţei la compresiune a betonului 7.4.4 Metode şi aparate pentru determinarea semidistructivă a rezistenţei la întindere a betonului 7.4.5 Metode şi aparate pentru determinarea defectelor interne ale betonului 7.4.6 Metode şi aparate pentru determinarea poziţiei armăturilor, diametrului acestora respectiv a grosimii stratului de acoperire cu beton 7.4.7 Metode şi aparate pentru determinarea semidistructivă

Page 8: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 7

a rezistenţei la compresiune a elementelor pentru zidărie 7.4.8 Metode şi aparate pentru determinarea directă a stării de eforturi din elementele de construcţie din zidărie 7.4.9 Metode pentru determinarea nivelului umidităţii elementelor de construcţie din zidărie 7.4.10 Metode pentru verificarea locurilor greu accesibile 8. Urmărirea comportării în timp a construcţiilor din zidărie 8.1 Urmărirea curentă a comportării în timp a construcţiilor din zidărie 8.1.1 Urmărirea curentă a construcţiilor din zidărie pe durata execuţiei 8.1.2 Urmărirea curentă a construcţiilor din zidărie aflate în exploatare 8.2 Inspectarea extinsă a construcţiilor din zidărie 8.3 Urmărirea specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie 8.3.1 Scopul activitatii de urmărirea specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie 8.3.2 Aspecte urmărite pe durata activităţii de urmărirea specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie 9. Comparatii privind comportarea structurilor din zidarie confinata realizata cu

blocuri ceramice cu goluri verticale in corelatie cu CR6-2013 si P2-85 9.1. Ipoteze de calcul

9.2. Stabilirea modelelor plane pentru calculul seismic

9.3. Incarcari verticale pe peretii structurali

9.4. Calculul momentelor incovoietoare capabile ale peretilor

9.5. Calculul rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale peretilor structurali

9.6. Verificarea cerintei de siguranta la forta taietoare

9.7. Comparatii rezultate calcule conform CR6-13 si P2-85

9.8. Utilizarea modelelor de calcul static biografic (push-over)

9.9. Concluzii

10. Concluzii şi contribuţii personale 10.1 Concluzii privind îndeplinirea obiectivelor tezei 10.2 Contribuţii personale

Page 9: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 8

1. Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie. Conceptul de zidărie şi funcţiunile îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile

1.1 Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie Cu peste 7000 de ani înainte de Christos, omenirea a executat construcţii de dimensiuni importante, utilizând atât piatra naturalǎ (extrasǎ din cariere) cât şi cea artificialǎ (cǎrǎmida crudǎ). Astfel, se pot enumera : Zidul Ierihonului (7500 Î.C.), Marele zid Chinezesc (700 Î.C.), Poarta zeiţei Istar (600 Î.C.), Colloseumul din Roma (80 D.C.). 1.2 Conceptul de zidărie şi funcţiunile îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile 1.2.1 Conceptul de zidărie De-a lungul secolelor, arhitectura construcţiilor din zidǎrie a cunoscut o evoluţie clarǎ, marcatǎ pregnant de introducerea inovaţiilor menite sǎ soluţioneze aspectele funcţionale şi sǎ corespundǎ necesitǎţilor oamenilor pe întreaga lor duratǎ de exploatare. Astfel, încǎ de la începuturile construcţiilor din zidǎrie tehnica delimitǎrii spaţiului locuit a cunoscut douǎ variante: în prima vriantǎ - spaţiul interior se obţine printr-o sǎpǎturǎ parţialǎ în jurul cǎreia

volumul arhitectural exterior se obţinea printr-o acumularea de pietre (sau cǎrǎmizi). Sistemul de acoperire era rezolvat ori prin aranjarea pieselor de zidǎrie sub forma unor cupole folosindu-se efectul de boltǎ, ori prin utilizarea unor pietre de mari dimensiuni sau blocuri în consolǎ capabile sǎ reziste la greutatea maselor purtate. Alteori spaţiul interior era “scobit” în interiorul masei de zidǎrie ce constituia volumul arhitectural (cazul piramidelor);

în cea de-a doua variantǎ - spaţiul interior este delimitat de zidǎriile verticale (pereţi de anvelopǎ), pe ale cǎror margini superioare era rezematǎ o structurǎ orizontalǎ sau înclinatǎ (acoperişul) confecţionatǎ iniţial din lespezi de piatrǎ sau reţele din elemente liniare de lemn, îndesite cu trestie şi lipite cu mortar de lut. Ulterior, aceste structuri superioare de închidere au fost înlocuite în zilele noastre cu planşee din beton armat.

Ca o concluzionare, tehnica realizǎrii zidǎriilor (perpetuatǎ pânǎ în prezent) se caracterizeazǎ printr-o aranjare ordonatǎ (apareiaj) a unor piese cu configuraţie uniformǎ numite elemente pentru zidǎrie, care se fixeazǎ prin intermediul unui material aderent numit mortar (amestec de liant, agregate şi apǎ) astfel încât sǎ se obţinǎ un ansamblu construciv continuu capabil sǎ funcţioneze atât ca structurǎ de rezistenţǎ cât şi ca element de închidere respectiv element de compartimentare a spaţiilor.

1.2.2 Funcţiunile îndeplinite de zidărie Funcţia structurală a zidăriei Comportarea structuralǎ a unei construcţii din zidǎrie se bazeazǎ pe conlucrarea spaţialǎ a elementelor componente ce delimitează spaţiul interior. Acest aspect este posibil numai dacǎ este asiguratǎ ţeserea corespunzǎtoare a zidǎriei la colţurile şi intersecţiile pereţilor (cazul zidǎriei simple sau nearmate), sau dacǎ în zona colţurilor şi intersecţiilor menţionate zidǎria este înfrǎţitǎ prin ştrepi cu betonul elementelor verticale de confinare (cazul zidǎriei confinate). De asemenea în vederea asigurǎrii posibilitǎţilor de încǎrcare a pereţilor structurali de zidǎrie proporţional cu rigiditatea lor la deplasare lateralǎ pe durata acţiunilor seismice (condiţie sinequanon pentru evitarea suprasolicitǎrilor respectiv a colapsului structural), este absolut necesar ca la fiecare nivel limita superioarǎ a pereţilor sǎ fie fixatǎ prin intermediul planşeeor cu proprietate de şaibǎ orizontalǎ infinit rigidǎ.

Page 10: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 9

Funcţia de închidere a zidăriei Calitatea de bun izolator termic a cǎrǎmizilor, deci implicit a zidǎriilor executate din astfel de elemente a constituit pânǎ spre începutul perioadei de avânt a industrializǎrii (când construcţiile au început a fi dotate şi cu instalaţii de încǎlzire) factorul de bazǎ prin care era reglat microclimatul de la interiorul construcţiilor. Responsabilitatea pentru aceastǎ capacitate (pânǎ într-o anumitǎ limitǎ) de izolare termicǎ a unora dintre elementele ceramice (low density) o reprezintă porozitatea din structura acestora, caracteristicǎ rezultatǎ din tehnologia de fabricaţie. Controlul microclimatului de la interiorul construcţiilor având pereţii realizaţi din zidǎrie, se bazeazǎ pe proprietatea acestui “material” de a absoarbe şi înmagazina cǎldura degajatǎ de soare respectiv emanatǎ de la interiorul spaţiului construit, şi de a o restitui parţial pe timpul nopţii, funcţie de regimul temperaturilor înregistrat pe suprafeţele anvelopei. Un rol deosebit în controlul microclimatului interior adǎpostit de astfel de construcţii îl are şi modul de conformare al acoperişului, respectiv de orientarea suprafeţelor acestuia în raport cu expunerile însorite. Astfel, pentru ameliorarea temperaturii atmosferei din volumul interior pe timpul nopţilor calde de varǎ (cazul zonelor climatice blânde), este necesarǎ stimularea circulaţiei aerului pe verticalǎ, fapt posibil prin adoptarea unei forme boltite a acoperişului care este prevǎzut la partea superioarǎ cu mici deschideri. Aerul cald din volumul interior se va ridica într-o uşoarǎ mişcare de rotaţie, fiind absorbit prin mici deschizǎturi practicate în partea superioarǎ a structurii acoperişului graţie diferenţei de presiune creatǎ între mediul interior şi cel exterior. Astfel de construcţii, realizate în totalitate din zidǎrie masivǎ de piatrǎ fǎrǎ mortar (inclusiv acoperişul de tip cupolǎ conicǎ) mai pot fi vǎzute şi astǎzi în oraşul Alberobello, provincia Bari din Italia În situaţia când este necesarǎ conservarea cǎldurii la interiorul clǎdirilor pe timpul nopţilor reci (cazul zonelor climatice cu temperaturi mai scǎzute), acoperişurile având învelitori ceramice sau din solzi de piatrǎ (materiale cu capacitate de înmagazinare a cǎldurii) vor fi conformate cu pante pânǎ aproape de sol care sunt orientate spre direcţia ce oferǎ expunere maximǎ la soare. O astfel de poziţionare şi orientare a apelor acoperişului permite o bunǎ captare chiar şi a razelor solare venind dintr-o poziţie joasǎ, apropiatǎ de cea a orizontului. În acest fel, cǎldura solarǎ înmagazinatǎ în structura învelitorii va limita pierderile termice ale volumului interior pe durata nopţilor reci. În conformǎrile menţionate pentru construcţiile amplasate în zonele calde, eficienţa protecţiei microclimatului interior împotriva supraîncǎlzirii pe timpul zilei depinde de masa anvelopei expusǎ radiaţiilor solare, caracterizatǎ prin grosimea pereţilor de zidǎrie şi dimensiunea golurilor practicate în aceştia, respectiv de gradientul de tempereturǎ dintre exterior şi interior. În cazul construcţiilor de zidǎrie situate în zone geografice cu clima rece, asigurarea unui microclimat confortabil este posibilǎ prin crearea posibilitǎţilor de captare şi înmagazinare a cǎldurii solare în masa pereţilor interiori din spaţiile de locuit, ceea ce ajutǎ aportul termic indus de sursele convenţionale de încǎlzire. Acest aspect este posibil în condiţiile care arhitectura construcţiei prevede suprafeţe vitrate (ferestre) de mari dimensiuni, respective orientate spre direcţia din care aportul radiaţiei solare este maxim.

Page 11: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 10

2. Materiale utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie amplasate în zone seismice

2.1 Elemente pentru zidărie 2.1.1 Tipuri de elemente pentru zidărie

Tabel nr.II.1 – gruparea elementelor pentru zidărie din BCA

Clasa elementului pentru zidărie

Rezistenţa medie la compresiune

Densitatea aparentă în stare uscată

N/mm2 Kg/m3

BCA 2 2.0 350 ≤ < 400

BCA 3 3.0 400 ≤ < 450

BCA 4 4.0 500 ≤ < 550

BCA 5 5.0 600 ≤ < 650

BCA 6 6.0 700 ≤ < 800

2.1.2.2 Gruparea elementelor pentru zidărie în funcţie de caracteristicile geometrice

2.1.4 Proprietăţile elementelor pentru zidărie

2.1.4.1 Proprietăţile mecanice ale elementelor pentru zidărie – rezistenţa la compresiune

Tabel nr.II.3 – factorul de transformare 𝜹 (în conformitate cu Codul CR 6 – 2006)

Înǎlţimea elementului pentru

zidǎrie

Cea mai micǎ dimensiune orizontalǎ a elementului pentru zidǎrie (mm)

50 100 150 200 250

40 0.80 0.70 - - -

50 0.85 0.75 0.70 - -

65 0.95 0.85 0.75 0.70 0.65

100 1.15 1.00 0.90 0.80 0.75

150 1.30 1.20 1.10 1.00 0.95

200 1.45 1.35 1.25 1.15 1.10

250 1.55 1.45 1.35 1.25 1.15

Tabel nr.II.4 (în conformitate cu Codul CR 6 – 2006)

Elemente pentru zidǎrie GRUPELE 1 şi 2

factor

𝜹

fmed (N / mm2)

10 7.5

fb = δ x fmed (N / mm2)

Cǎrǎmizi ceramice pline - 240 x 115 x 63 (mm) 0.81 8.1 6.1

Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240 x 115 x 88 (mm) - 290 x 240 x 138 (mm)

0.92

9.2

6.9

Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240 x 115 x 138 (mm) 1.12 11.2 8.4

Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290 x 140 x 88 (mm) 0.87 8.7 6.5

Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290 x 140 x 138 (mm) - 290 x 240 x 188 (mm)

1.07

10.7

8.0

Fig.2.1 – Starea de solicitare a nervurilor care delimiteazǎ golurile verticale ale elementelor pentru zidǎrie. a) situaţia când nervurile perpendiculare pe

planul peretelui sunt continue; b) situaţia când nervurile perpendiculare pe

planul peretelui sunt discontinue.

Page 12: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 11

Tabel nr.II.5 (în conformitate cu Codul CR 6 – 2006)

Elemente pentru zidǎrie GRUPA 1

factor

𝜹

fmed (N / mm2)

5 4 3.5

fb = δ x fmed (N / mm2)

Blocuri mici pentru zidǎrie din BCA 1.10 5.5 4.4 3.8

Tabel nr.II.6 Rezistenţele standardizate (fb) pentru elemente ceramice tip POROTHERM

Elemente pentru zidǎrie

GRUPA 2S

Dimensiuni

l x b x h (mm)

factor

𝜹

fmed

(N / mm2)

fb

(N / mm2)

POROTHERM 38

250 x 380 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM 38STh

250 x 380 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM 30

250 x 300 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM 30STh

250 x 300 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM 25

375 x 250 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM 25S

375 x 250 x 238

1.138

10.00

11.38

2.1.4.2.2 Absorţia de apă Tabel nr.II.7

Tip element Calitate element Absorţie apă (%) min / max

Elemente ceramice pline A 8 / 18

Elemente ceramice cu goluri verticale A 8 / 16

Elemente ceramice pline / Elemente ceramice cu goluri verticale

I şi II 8 / 20

2.1.5 Valori minime ale rezistenţei la compresiune a elementelor pentru zidărie utilizate la executarea

structurilor din zidărie în conformitate cu prescripţiile codurilor de proiectare P2 – 85 şi CR 6 - 2006

Tabel nr.II.9 (în conformitate cu Normativul P 2 – 85)

Înǎlţimea clǎdirii H

(m) Nu

mǎr

maxim

de

niv

ele

Mǎrci minime de cǎrǎmizi şi mortar în funcţie de gradul de protecţie antiseismicǎ a construcţiei (conf P100 – 81)

6 7 8 9

Marcǎ cǎrǎmidǎ

Marcǎ mortar

Marcǎ cǎrǎmidǎ

Marcǎ mortar

Marcǎ cǎrǎmidǎ

Marcǎ mortar

Marcǎ cǎrǎmidǎ

Marcǎ mortar

H < 4 1 50 10 50 10 50 25 75 50

H = 49 3 75 25 75 25 75 50 100 50

H = 912 4 75 25 100 25 100 50 -- --

H = 1215 5 100 25 100 50 -- -- -- --

Page 13: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 12

2.2.5.2 Mortare pentru zidărie cu compoziţie prescrisă (de reţetă) Tabel nr.II.10 – Compoziţia mortarelor pentru zidărie pentru utilizare generală (G)

Clasa mortarului Ciment Nisip Var

M 2.5 c 1 4 ---

M 2.5 c - v 1 7 1

M 5 c 1 3 ---

M 5 c - v 1 5 1/4

M 7.5 c 1 2.75 ---

M 10 1 2.5 ---

2.2.6 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul proaspăt 2.2.6.1 Consitenţa mortarelor pentru zidărie Tabel nr.II.11 - consistenţa mortarelor pentru zidǎrie (conform C17 – 82)

Tipul mortarului – mortar de zidǎrie Consistenţa

Felul lucrǎrii (cm)

1) pentru zidǎrie de cǎrǎmizi pline sau din blocuri de beton uşor cu agregate naturale sau artificiale

8 13

2) pentru zidǎrie de cǎrǎmidǎ cu goluri verticale sau blocuri ceramice cu goluri verticale

7 8

3) pentru zidǎrie de piatrǎ sau blocuri de beton compact 4 ÷ 7

2.2.7 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul întărit 2.2.7.1 Rezistenţa la compresiune a mortarelor pentru zidărie Tabel nr.II.12 - Rezistenţa minimă la compresiune a mortarelor pentru zidării executate cu elemente din

argilǎ arsǎ sau beton obişnuit sau uşor

Tipul construcţiei

Pereţi structurali Pereţi nestructurali

Rezistenţa la compresiune (N/mm2)

medie a elementelor

pentru zidǎrie

minimǎ a mortarului

medie a elementelor

pentru zidǎrie

minimǎ a mortarului

Construcţii definitive Toate clasele de importanţǎ

fmed > 10 M10 fmed > 10 M5

fmed ≤ 10 M5 fmed ≤ 10 M2.5

Construcţii provizorii Anexe gospodǎreşti

M2.5

M1

Tabel nr.II.13 – Rezistenţa minimă la compresiune a mortarelor pentru zidării din BCA

Rezistenţa unitară minimă la compresiune a mortarului de

zidărie

Tip perete Tip / durată exploatare construcţie

M2.5 structural Construcţii definitive din toate clasele de importanţă

M1 structural Construcţii provizorii şi anexe gospodăreşti

M1 nestructural Toate tipurile de construcţii

Page 14: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 13

2.2.7.2 Aderenţa între elementele pentru zidărie şi mortar Tabel nr.II.14 – rezistenţele fxk1 şi fxk2 conform Anexa naţională la SR EN 1996 – 1 - 1

Tipul elementelor

Rezistenţa medie a mortarului

M10, M5 M2.5

fxk1 fxk2 fxk1 fxk2

Argilă arsă, pline sau cu perforatii verticale

0.240 0.480 0.180 0.360

Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130

Tabel nr.II.15 - în conformitate cu SR EN 1996 – 1 – 1.

Elemente pentru

zidǎrie

Rezistenţa medie a mortarului fm (N / mm2)

M10 M5 , M2.5 M1

Rezistenţa unitarǎ caracteristicǎ iniţialǎ la forfecare a zidǎriei fvk0 (N / mm2)

Ceramice 0.30 0.20 0.10

Beton obişnuit sau uşor

0.20 0.15 0.10

BCA --- 0.15 0.10

2.2.8 Compoziţii uzuale pentru mortare, conform Instrucţiunilor tehnice C17 - 82 2.2.8.1 Compoziţia mortarelor pentru zidărie în conformitate cu C17 - 82 Tabel nr.II.16

Marca

mortarului şi

notaţia

Tipul

mortarului

Materiale pentru 1(mc) mortar

Ciment Var hidratat

(m3)

Var pastǎ (kg)

Nisip

F25

(kg)

M30

(kg)

(m3)

(kg)

M 10 Z var - ciment 117 112 0.100 130 1.23 1660

M 25 Z ciment - var 165 157 0.100 130 1.23 1660

M 50 Z ciment - var 230 219 0.090 115 1.18 1600

M 100 Z ciment - var - 275 0.060 75 1.18 1600

M 100 Z ciment - 323 - - 1.18 1600

Tabel nr.II.17

Marca

mortarului şi

notaţia

Materiale pentru 1(mc) mortar

Ciment Cenuşǎ

centralǎ

termoelectricǎ

(kg)

Var hidratat

(m3)

Var pastǎ (kg)

Nisip sort

0...7 (mm)

Apǎ (l)

informati

F25

(kg)

M30

(kg)

(m3)

(kg)

M 10 CT - Z 80 - 160 0.100 130 1.1 1480 260

M 25 CT - Z 115 - 200 0.100 130 1.04 1400 255

M 50 CT - Z 160 - 240 0.090 115 1.04 1400 260

M 100 CT - Z - 190 190 0.060 75 1.00 1350 265

M 100 CT - Z - 225 225 - - 1.00 1350 275

Page 15: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 14

2.2.8.2 Compoziţia mortarelor pentru tencuială în conformitate cu C17 - 82 Tabel nr.II.18

Marca

mortarului şi

notaţia

Tipul

mortarului

Materiale pentru 1(mc) mortar

Ciment Var hidratat

(m3)

Var pastǎ (kg)

Nisip

F25

(kg)

M30

(kg)

(m3)

(kg)

M 4 T var - - 0.375 500 1.25 1550

M 10 T var - ciment 145 138 0.250 325 1.20 1500

M 25 T var - ciment 180 171 0.200 260 1.20 1500

M 50 T ciment - var 290 275 0.085 110 1.18 1450

M 100 T ciment - var - 370 0.045 60 1.10 1350

M 100 T ciment - 385 - - 1.25 1550

Tabel nr.II.19

Marca

mortarului şi

notaţia

Materiale pentru 1(mc) mortar

Ciment Cenuşǎ centralǎ

(kg)

Var hidratat

(m3)

Var pastǎ

sau şlam de

carbid (kg)

Nisip sort

0...7 (mm) Apǎ (l)

F25

(kg)

M30

(kg)

(m3)

(kg)

M 10 CT - T 110 - 165 0.200 260 1.06 1300 315

M 25 CT - T 140 - 140 0.200 260 1.06 1300 300

M 50 CT - T 225 - 170 0.085 110 1.02 1250 325

M 100 CT - T - 295 220 0.045 60 0.98 1200 320

M 100 CT - T - 280 210 - - 0.98 1200 320

2.3.2 Moduri de definire a compoziţiei betonului 2.3.3 Principalele cerinţe de performanţă pentru betonul proaspăt 2.3.3.1 Consistenţa betonului proaspăt Tabel nr.II.20 – valori ale tasărilor pentru clasele S1 ÷ S4 (Cod NE012 – 1 / 2007)

Clasa tasare Tasarea în (mm)

S1 10 ÷ 40

S2 50 ÷ 90

S3 100 ÷ 150

S4 160 ÷ 210

Tabel nr.II.21 – toleranţe impuse pentru metoda tasării (Cod NE012 – 1 / 2007)

Interval de valori specificate în (mm)

≤ 40

50 ÷ 90

≥ 100

Toleranţe în (mm)

± 10 ± 20 ± 30

Tabel nr.II.22 – toleranţe impuse pentru metoda răspândirii (Cod NE012 – 1 / 2007)

Interval de valori specificate în (mm)

toate valorile

Toleranţe în (mm)

± 30

Page 16: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 15

2.3.3.3 Conţinutul de aer oclus Tabel nr.II.23 – conţinutul de aer antrenat (în conformitate cu Codul NE012 – 1 / 2007).

Dimensiunea maximă a agregatelor (mm)

Aer antrenat (% volum) valori medii

Aer antrenat (% volum) valori individuale

8 ≥ 6 ≥ 5.5

16 ≥ 5.5 ≥ 5.0

22 ≥ 5.0 ≥ 4.5

2.3.4 Principalele cerinţe de performanţă pentru betonul întărit 2.3.4.1 Clasa de rezistenţă a betonului (rezistenţa la compresiune) Tabel nr.II.24

Rezistenţa de proiectare la compresiune a betonului (N / mm2)

SR EN 1992 – 1 – 1 STAS 10107 / 0 – 90

fcd = fck / c

fck = rezistenţa caracteristică la compresiune (fractil 5%), determinată pe cilindru;

c = coeficient parţial de siguranţă pentru beton, pentru stări limită ultime (1.5);

Rc = mbc Rc*

mbc = coeficient al condiţiilor de lucru pentru beton la compresiune (*);

Rc* = Rck / bc este valoarea de bază a rezistenţei de

proiectare; Rck = rezistenţa cilindrică caracteristică echivalentă;

bc = coeficient parţial de siguranţă al betonului la compresiune (1.35);

Tabel nr.II.25

Poziţia de turnare

Dimensiunea minimă a secţiunii

(mm)

mbc = mbt

Verticală cu înălţimea de turnare > 1500 (mm), sau Înclinată cu cofraj pe toate feţele

< 300 0.75

Orizontală sau verticală cu înălţimea de turnare ≤ 1500 (mm)

Elemente liniare solicitate la compresiune excentrică

< 300 0.85

Elemente liniare solicitate la încovoiere

< 200 0.85

2.3.4.7 Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ Tabel nr.II.26

Gradul de gelivitate Numărul de cicluri îngheţ – dezgheţ*

G 50 50

G 100 100

G 150 150

Tabel nr.II.27

Gradul de gelivitate al betonului

< G 50

G 50

G 100

G 150

Numărul epruvetelor supuse la

ciclurile de îngheţ - dezgheţ

3 6 6 9

Numărul epruvetelor martor 3 6 6 9

Numărul total al epruvetelor 6 12 12 18

Page 17: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 16

2.3.4.8 Conţinutul de cloruri Tabel nr.II.28 (în conformitate cu specificaţiile codului de practică NE012 – 1 / 2007)

Utilizarea betonului Clasa de cloruri conţinute

Conţinutul maxim de Cl raportat la masa cimentului

Beton care nu conţine armături de oţel, sau alte piese metalice înglobate

Cl 1.0 1.0 %

Beton care conţine armături de oţel, sau alte piese metalice înglobate

Cl 0.20 0.20 %

Cl 0.40 0.40 %

2.3.5 Prepararea betoanelor Tabel nr.II.29

Materiale componente Toleranţe

Ciment ± 3% din cantitatea cerută

Apă ± 3% din cantitatea cerută

Agregate ± 3% din cantitatea cerută

Adaosuri utilizate în cantitate > 5% din masa cimentului

± 3% din cantitatea cerută

Aditivi şi adaosuri utilizate în cantitate ≤ 5% din masa cimentului

± 5% din cantitatea cerută

2.4 Mortar – betonul (grout) utilizat în structurile de zidărie Tabel nr.II.30 – preluare a tabelului R609.1.2* din [1.18] şi echivalarea metrică a valorilor

GROUT Type

GROUT pour maximum height (înălţimea maximă de turnare)

Minimum width of GROUT spaces (grosime minimă strat central ZIA)

(feet) (m) (inch) (cm)

Fine

(mortar–beton fin)

1 0.30 0.75 2.0

5 1.50 2.0 5.0

12 3.60 2.50 6.0

24 7.20 3.0 7.0

Coarse

(mortar-beton grosier)

1 0.30 1.5 4.0

5 1.50 2.0 5.0

12 3.60 2.50 6.0

24 7.20 3.0 7.0

2.4.1 Principalele cerinţe de performanţă pentru grout – ul proaspăt 2.4.3 Prepararea grout – ului Tabel nr.II.31

Tip mortar - beton

Proporţiile componenţilor în părţi de volum

Ciment Portland Nisip Pietriş (mărgăritar) Apă

Fin

1 parte

2 ½ ÷ 3 părţi

-

până la obţinerea tasării de 20 ÷ 25

(cm) pe conul etalon de 30 (cm) înălţime

Grosier

1 parte

2 ¼ ÷ 3 părţi

1 ÷ 2 părţi

până la obţinerea tasării de 20 ÷ 25

(cm) pe conul etalon de 30 (cm) înălţime

Page 18: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 17

2.6.2 Variante de conformare a grilelor polimerice Realizate în trei variante de conformare, cu dispoziţia nervurilor alcătuind reţele cu ochiuri dreptunghiulare (sistem unidirecţional), cu ochiuri pătrate (sistem bidirecţional) şi cu ochiuri triunghiulare (sistem tridirecţional) (Fig.2.28), grilele polimerice ale firmei engleze Tensar International Limited, sunt obţinute prin extrudarea polipropilenei de înaltă densitate sub încălzire controlată.

În timpul procesului tehnologic de extrudare, moleculele de polimer sunt ordonate şi 2.6.5 Caracteristici geometrice şi mecanice ale grilelor polimerice tip TENSAR

Fig.2.33 – Caracteristicile geometrice ale grilelor polimerice tip SS 20, SS 30 şi SS 40.

[sursa – Vulnerabilty of Romanian Cultural Heritage to Hazards and Prevention Measures - 2001] [1.29]

2.7 Polimeri armaţi cu fibre (PAF) 2.7.2 Structura (PAF)

Produsele (PAF) folosite în domeniul construcţiilor, reprezintă un ansamblu alcătuit din fibre (organice sau anorganice) cu rezistenţă mare la întindere, înglobate într-o matrice stabilizatoare din răşină polimerică (material organic) sau, în unele situaţii din cimenturi speciale (material anorganic).

Atunci când fibrele prezintă o orientare pe mai multe direcţii determinate sau întămplătoare (Fig.2.36), anizotropia scade, caracteristicile compozitului apropiindu-se de cele ale unui material izotrop (quasi – izotrop).

Fig.2.28 – Tipuri de grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă: a) Grile polimerice unidirecţionale, pentru inserat în rosturile orizontale (bed layer); b) Grile polimerice bidirecţionale, pentru inserat în tencuiala pereţilor de zidărie; c) Grile polimerice tridirecţionale, pentru inserat în tencuiala pereţilor de zidărie

Fig.2.35 – Schematizarea structurii (PAF), cu fibrele orientate unidirecţional [2.55].

Page 19: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 18

Fig.2.36 – Împâslituri (matting) obţinute prin orientarea întâmplătoare a fibrelor şi ţesături (cloth) la care

fibrele sunt orientate după direcţii ordonate (Fibre de sticlă);

2.7.3 Materiale utilizate pentru (PAF) 2.7.3.1.1 Fibrele de carbon Tabel nr.II.35

Caracteristici fibră

Tip fibră

PAN HT PAN HM Pitch HT Pitch HM

Rezistenţa la întindere (MPa)

3500

2500 - 4000

780 - 1000

3000 - 3500

Modul de elasticitate (GPa)

200 - 240

350 - 650

380 - 400

400 - 800

Alungire (%) 1.3 – 1.8 0.4 – 0.8 2.1 – 2.5 0.4 – 1.5

Densitate (kg/mc) 1700 - 1800 1800 - 2000 1600 - 1700 1900 - 2100

Diametru (μm) 5 - 8 5 - 8 9 - 18 9 – 18

2.7.3.1.2 Fibrele de sticlă Tabel nr.II.36

Caracteristici fibră Tip fibră

E - glass S - glass (AR) - glass

Rezistenţa la întindere (MPa) 3500 - 3600 4580 1800 - 3500

Modul de elasticitate (GPa) 74 - 75 85.5 70 - 76

Alungire (%) 4.8 3.3 2 - 3

Densitate (kg/mc) 2600 2500 2270

Diametru (μm) 8 - 12 8 - 12 8 - 12

2.7.3.1.3 Fibrele de aramidă Tabel nr.II.37

Caracteristici fibră Tip fibră

Kevlar 49 şi Tawron Technora Russian aramid SVM

Rezistenţa la întindere (MPa) 2800 3500 2500 - 3800

Modul de elasticitate (GPa) 130 74 130

Alungire (%) 2.3 4.6 3.5

Densitate (kg/mc) 1450 1390 1430

Diametru (μm) 12 12 15

2.7.3.2 Materiale pentru răşini Tabel nr.II.38

Caracteristici răşină Tip răşină

Polyester Epoxy Epoxy – vinyl ester

Rezistenţa la întindere (MPa) 20 - 100 55 - 130 81

Modul de elasticitate (GPa) 2.1 – 4.1 2.5 – 4.1 3.3

Alungire (%) 1 - 6 1 - 9 5

Densitate (kg/mc) 1000 - 1450 1100 - 1300 1120

2.7.5 Proprietăţile fizice şi mecanice ale compozitelor (PAF)

Page 20: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 19

Tabel nr.II.39

Caracteristici Oțel bară

Oțel tendon

PAFS bară

PAFS tendon

PAFC tendon

PAFA tendon

Rezistenţa la întindere (MPa)

210-300 1300-1900 500-1200

1300-1700 1650-2400 1200-2000

Modul de elasticitate (GPa)

210 185-200 40-55 45-65 150-165 50-75

Alungire (%) 10 4 3.5 - 5 3 - 4.5 1 - 1.5 2.0 - 2.6

Densitate (kg/mc) 7850 7850 1500-2000

2400 1500-1600 1250

2.8.1 Condiţionări impuse elementelor pentru zidărie 2.8.1.1 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de nivelul de încredere Tabel nr.II.40 – utilizarea elementelor pentru zidărie la execuţia pereţilor structurali funcţie de nivelul de

încredere (P100 – 1/2006)

Clasă importanţă

clădire

Clasa de calitate a elementelor pentru zidărie

Acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag)

0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g

Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I

Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I

Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I

V

Clasa I Clasa I Clasa I

Clasa I

Clasa I

Clasa I

Clasa I Clasa II Clasa II

Tabel nr.II.41 – utilizarea elementelor pentru zidărie la execuţia pereţilor structurali funcţie de nivelul de

încredere (P100 – 1/2013,8.2.1.(7),(8))

Clasă importanţă

clădire

Clasa de calitate a elementelor pentru zidărie

Acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag)

0.10g 0.15g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g

Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I

Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I

Categ. II Categ. II Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I

V Categ. II Categ. II Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I

2.8.1.2 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile geometrice Tabel nr.II.42 – Condiţii geometrice necesare asigurării robusteţii elementelor pentru zidărie cu goluri verticale din din

grupa 2, conform CR6 - 2006

Volum goluri 50 % din volumul total

Grosime pereţi exteriori te ≥ 15 (mm)

Grosime pereţi interiori ti ≥ 10 (mm)

Tabel nr.II.43 – Condiţii geometrice necesare asigurării robusteţii elementelor pentru zidărie cu goluri verticale din din

grupa 2, conform P100 -1/ 2013

Caracteristica geometrică

Acceleraţia seismică de proiectare

la amplasament (ag)

ag 0.15 g ag ≥ 0.20 g

Volum total goluri 25%; 55% 25%; 45%

Volum fiecare gol Fiecare din golurile multiple 2%

Total goluri manipulare 12.5%

Grosime pereţi exteriori te ≥ 8 (mm) te ≥ 12 (mm)

Grosime pereţi interiori ti ≥ 5 (mm) ti ≥ 10 (mm)

Page 21: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 20

2.8.1.3 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile mecanice Tabel nr.II.44 – Valorile minime ale rezistenţelor la compresiune standardizate aferente elementelor pentru

zidărie, pentru pereţii structurali (P100 -1/ 2006)

Rezistenţa la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie utilizate la realizarea pereţilor

structurali – valori minime

Normal pe faţa rostului orizontal fb (N/mm2) Paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui fbh (N/mm2)

7.5 2.0

Tabel nr.II.45 - Valorile minime ale rezistenţelor la compresiune standardizate aferente elementelor pentru zidărie, pentru pereţii nestructurali (P100 -1/ 2006)

Rezistenţa la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie utilizate la realizarea

pereţilor nestructurali – valori minime

Clasa de importanţă şi fb = 7.5 (N / mm2)

Clasa de importanţă şi V fb = 5.0 (N / mm2)

2.8.2 Condiţionări de utilizare a mortarului pentru zidărie 2.8.2.1 Condiţionări impuse calităţii şi mărcii mortarului pentru zidărie

Tabel nr.II.46 - Rezistenţa unitară minimă la compresiune a mortarului, utilizat la zidirea elementelor ceramice (conform Cod CR6 – 2006)

Tipul construcţiei

Pereţi structurali Pereţi nestructurali

Rezistenţa la compresiune (N/mm2)

medie a elementelor

pentru zidǎrie

minimǎ a mortarului

medie a elementelor

pentru zidǎrie

minimǎ a mortarului

Construcţii definitive Toate clasele de importanţǎ

fmed > 10 M10 fmed > 10 M5

fmed ≤ 10 M5 fmed ≤ 10 M2.5

Construcţii provizorii Anexe gospodǎreşti

M2.5

M1

Tabel nr.II.47 - Rezistenţa unitară minimă la compresiune a mortarului, utilizat la zidirea blocurilor din BCA (conform Cod CR6 – 2006)

Rezistenţa unitară minimă la

compresiune a mortarului de

zidărie

Tip perete Tip / durată exploatare construcţie

M2.5 structural Construcţii definitive din toate clasele de importanţă

M1 structural Construcţii provizorii şi anexe gospodăreşti

M1 nestructural Toate tipurile de construcţii

Tabel nr.II.48 – Condiţionări privind posibilităţile de folosire a mortarelor pentru zidărie pentru utilizare generală (G), preparate la şantier (Cod P100 – 1/2006)

Tip construcţie /

categorie importanţă

Tip perete

Zona seismică structural nestructural

Clădiri / , V X X ag ≤ 0.12g

Clădiri / , V X ag ≤ 0.16g

Anexe gospodăreşti + construcţii

provizorii

X X Toate zonele

Page 22: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 21

Tabel nr.II.49– Condiţionări privind posibilităţile de folosire a mortarelor pentru zidărie pentru utilizare generală (G), preparate la şantier (Cod P100 – 1/2013)

Tip construcţie /

categorie importanţă

Tip perete

Zona seismică structural nestructural

Clădiri / , V X X Toate zonele

Clădiri / X X ag ≤ 0.15g

Anexe gospodăreşti + construcţii

provizorii

X X Toate zonele

2.8.2.2 Condiţionări privind asigurarea aderenţei între elementele pentru zidărie şi mortar Tabel nr.II.50 – Rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei (fvk0)

Elemente pentru zidărie Rezistenţa medie a mortarului fm (N / mm2)

M10 M5, M2.5 M1

Ceramice 0.30 0.20 0.10

Beton obişnuit sau uşor 0.20 0.15 0.10

BCA --- 0.15 0.10

Tabel nr.II.51 – Rezistenţele unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (fxk1) şi (fxk2) conform Anexa naţională la SR EN 1996 – 1 - 1

Tipul elementelor

Rezistenţa medie a mortarului

M10, M5 M2.5

fxk1 fxk2 fxk1 fxk2

Argilă arsă, pline sau cu perforatii verticale

0.240 0.480 0.180 0.360

BCA 0.080 0.160 0.065 0.130

Tabel nr.II.52 – Rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei (fvk0)

Elemente pentru

zidǎrie

Mortar (G) de reţetă

M10 M7.5 M5 , M2.5

Ceramice 0.30 0.25 0.20

BCA 0.25 0.20 0.15

Tabel nr.II.53 – Valori minime ale rezistenţei caracteristice iniţiale la forfecare (fvk0) în (N / mm2)

pentru pereţii structurali ai clădirilor din clasele de importanţă ÷ V

Număr niveluri

Acceleratia seismică de proiectare (ag)

0.10g şi 0.15g 0.20g şi 0.25g 0.30g ÷ 0.40g

1 (P) 0.125 0.175 0.225

2 (P+1) 0.140 0.190 0.240

3 (P+2) 0.150 0.200 0.250

4 (P+3) 0.200 0.250 0.300

5 (P+4) 0.225 *** ***

Page 23: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate in zone seismice. Page 22

Tabel nr.II.54 – Rezistenţele unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (fxk1) şi (fxk2) (N / mm2)

Tipul elementelor

Rezistenţa medie a mortarului

M10, M7.5, M5 M2.5

fxk1 fxk2 fxk1 fxk2

Argilă arsă, pline sau cu perforaţii verticale

0.240 0.480 0.180 0.360

BCA 0.100 0.200 0.075 0.150

Tabel nr.II.55 – Valori minime necesare ale rezistenţelor unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (fxk1) şi (fxk2) (N / mm2) pentru pereţii structurali ai clădirilor din clasele

de importanţă ÷ V

Tipul elementelor

Acceleratia seismică de proiectare (ag)

ag 0.15g ag ≥ 0.20g

fxk1 fxk2 fxk1 fxk2

Argilă arsă, - grupa 1, pline sau cu maxim 25% goluri

0.100 0.200 0.200 0.400

Argilă arsă, - grupa 2 şi 2S, cu 25 ÷ 55% goluri

0.075 0.150 0.150 0.300

BCA - grupa 1, pline 0.050 0.100 0.100 0.200

2.8.3.3 Condiţionări privind proprietăţile mecanice ale betonului pentru elementele de confinare la (ZC) şi pentru stratul median la (ZIA)

Tabel nr.II.56 – Valorile de proiectare ale proprietăţilor mecanice ale betonelor pentru elemente de

confinare pentru toate clasele de importanţă conform (Cod P100 – 1/2013)

Valori de proiectare

(N / mm2)

Înălţime de turnare

(cm)

Clasa betonului / groutului

C12/15 C16/20

Rezistenţa la întindere (M = 1.50) ≥ 150 0.50 0.65

< 150 0.60 0.80

Rezistenţa la compresiune (M = 1.35) ≥ 150 5.80 7.70

< 150 6.70 8.90

Rezistenţa la forfecare (M = 1.50) ≥ 150 0.115 0.140

< 150 0.135 0.165

Modulul de elasticitate oricare 24.000 27.000

2.8.4 Condiţionări de utilizare a oţelurilor pentru armături Tabel nr.II.57 – Prprietăţile mecanice minime ale oţelurilor pentru armarea elementelor de confinare şi a ZIA

(conform P100 – 1/2013)

Tipul oţelului

Limita de curgere

Rezistenţa de

proiectare

(N/mm2)

Re(Rp0.2) fyd

Categoria de rezistenţă 2 340 300

Categoria de rezistenţă 1 240 210

Page 24: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 23

3. Aspecte privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice

3.6 Armonizare privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone

seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1 / 2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013

3.6.1 Principii generale privind alcătuirea arhitectural – structurală a clădirilor etajate cu pereţi structurali din zidărie amplasate în zone seismice

Spre deosebire de Codul de proiectare CR6 – 2006 care recomandă alegerea unor configuraţii în plan şi a unei volumetrii care determină obţinerea regularităţi structurale în plan şi elevaţie, începând de la o acceleraţie seismică de proiectare ag ≥ 0.20g, Codul de proiectare CR6 – 2013 nu specifică o limită în acest sens, alcătuirea clădirii din punct de vedere arhitectural – structural trebuind să asigure acesteia o regularitate structurală atât în plan cât şi în elevaţie pentru toate zonele seismice, aspect considerat benefic.

3.6.3.2 Criterii de regularitate geometrică şi sructurală în elevaţie În accepţiunea Codului CR6 – 2006, pentru clădirile cu nniv 3, reducerea ariilor nete totale de zidărie ale pereţilor structurali situaţi la nivelurile superioare faţă de aria totală de zidărie de la parter, poate fi realizată atât pe una, sau simultan pe ambele direcţii principale, valoarea reducerii respective nedepăşind 20% din aria zidăriei de la parter. În varianta de Cod CR6 – 2013, pentru clădirile cu acelaşi regim de înălţime, se precizează clar aspectul că pentru fiecare direcţie principală există posibilitatea unor reduceri de până la 20% ale ariilor nete totale de zidărie ale pereţilor structurali situaţi de la nivelurile superioare, faţă de aria zidăriei pereţilor de la parter (valoare care se consideră separat pe fiecare direcţie a clădirii), iar în situaţia în care reducerea respectivă se produce simultan pe ambele direcţii principale ale clădirii, aceasta nu va depăşi 30% din aria totală de zidărie a pereţilor structurali de la parter. Se poate constata aspectul că varianta de Cod CR6 – 2006 este mai restrictivă, pe ambele direcţii principale ale clădirii fiind permisă o reducere a ariilor nete totale de zidărie ale pereţilor structurali situaţi la nivelurile superioare, care nu va depăşi 20% din aria totală de zidărie de la parter. În felul acesta, probabilitatea ca structura să prezinte discontinuităţi pe verticală care deviază traseul forţelor către fundaţii este mai mică, aspect considerat benefic. În cazul clădirilor fundate direct pe terenuri dificile, Codul CR6 – 2013, 5.1.3. (4) prevede adoptarea unor alcătuiri arhitectural-structurale care să conducă strict la obţinerea unei regularităţi geometrice atât în plan, cât şi în elevaţie, aspect care nu este precizat direct în varianta din 2006 a respectivului Cod. 3.6.4 Separarea clădirii în tronsoane prin rosturi În vederea limitării tendinţei de răsturnare (pe direcţia scurtă a clădirii), respectiv a efectelor de ordinul II, atât Codul CR6 – 2006 cât şi în varianta CR6 – 2013, impun ca

raportul înălţime / lăţime 1.5, indiferent de zona seismică. Dacă pentru reducerea efectului răsucirii de ansamblu, şi limitarea deformaţiilor planşeelor (evitându-se astfel reducerea efectului de şaibă rigidă), Codul CR6 – 2006 recomandă un raport lungime /

lăţime 4.0, indiferent de acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag), în noua variantă CR6 – 2013 valoarea respectivului raport este condiţionată în functie de nivelul hazardului seismic, aspect benefic pentru siguranţa structurală. Astfel, dacă pentru

zonele seismice cu (ag) 0.20g, valoarea raportului lungime / lăţime 4.0 (similar ca

prevederile Codului CR6 – 2006), în zonele seismice caracterizate de (ag) 0.25g (unde

Page 25: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 24

solicitarea planşeelor este mai puternică), se recomandă un raport lungime / lăţime 3.0, aspect care este benefic. 3.6.5 Dimensiuni maxime ale clădirilor etajate cu pereţi structurali din zidărie amplasate în zone

seismice 3.6.5.1 Dimensiuni maxime în plan Atât Codul CR6 – 2006, cât şi varianta acestuia CR6 – 2013, prevăd ca lungimea maximă a tronsoanelor de clădire fundate pe terenuri normale, să nu depăşească 50.00 (m). În cazul fundării pe terenuri dificile (PSUC), aceleaşi Coduri specifică aspectul că lungimea maximă a tronsoanelor va fi stabilită în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea şi execuţia construcţiilor fundate pe astfel de terenuri. În general se recomandă ca lungimea tronsoanelor să nu depăşească 25.00 (m). 3.6.5.3 Aspecte privind depăşirea numărului maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare

La o primă analiză a prevederilor Codurilor menţionate cu privire la tipul elementelor pentru zidărie utilizate la realizarea pereţilor structurali din ansamblul clădirior, al căror regim de înălţime maxim se doreşte a fi mărit cu 1 nivel, se poate constata faptul că, spre deosebire de Codul P100 – 1/2013 unde se acceptă atât elementele ceramice (grupele 1, 2 şi 2S), cât şi cele din BCA, Codul CR6 – 2006 admite utilizarea numai a elementelor din argilă arsă, care beneficiază de rezistenţe standardizate la compresiune fb superioare, aspect care este benefic. Ţinând cont de viteza iniţială de absorţie ridicată a elementelor pentru zidărie din BCA (caracterizate de o mare porozitate, determinată de procesul tehnologic de fabricaţie), respectiv de carenţele existente în aplicarea corectă a tehnologiei de realizare a zidăriilor (observate în multe site - uri de execuţie), care foarte uşor pot determina scăderea aderenţei dintre piesele zidite şi mortar (mai ales în cazul elementelor cu structura poroasă nehidratate corespunzător), prevederea Codului CR6 – 2006 cu privire la evitarea suplimentării numărului de niveluri peste cel maxim admis în cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie realizaţi cu elemente din BCA se poate considera benefică (în spiritul siguranţei). Deşi Codul CR6 – 2006 admite suplimentarea numărului maxim de niveluri numai în cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie executaţi cu elemente din argilă arsă (în condiţiile specificate), se poate observa aspectul că această creştere a înălţimii construcţiei este independentă de nivelul hazardului seismic din amplasament, situaţie care nu se întâlneşte în prevederile Codului P100 – 1/2013, unde sporirea regimului de înălţime peste cel maxim admis e posibilă

numai în zone cu ag 0.15g, respectiv fără a se depăşi regimul de înălţime P + 4E. Ţinând cont de aceste observaţii, se poate concluziona aspectul că prevederile Codului P100 – 1/2013 au în vedere reducerea riscului de cedare a pereţilor structurali din ansamblul acestor clădiri, pe durata de manifestare a evenimentelor seismice (aspect deosebit de important). Având în vedere condiţionările impuse de Codurile menţionate, se poate observa aspectul că menţionarea singulară doar a valorilor minime a rezistenţei standardizate la compresiune a elementelor pentru zidărie (fb) şi a mărcii minime a mortarului pentru zidărie aşa cum prevede Codul CR6 – 2006, este insuficientă pentru efectuarea unui calcul corect al rezistenţei apareiajului zidit, situaţie care în Codul P100 – 1/2013 a fost corectată, impunându-se respectarea unei valori minime a rezistenţei caracteristice la compresiune a zidăriei fk ≥ 4.5 (N/mm2).

Page 26: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 25

4. Aspecte privind alcătuirea şi realizarea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice

4.6.2.4 Detalii privid realizarea apareiajului zidit al pereţilor structurali din (ZC) la contactul cu stâlpişorii din beton armat, funcţie de tipul elementelor pentru zidărie utilizate

În cazul zidăriilor confinate (ZC) realizate cu elemente şi blocuri ceramice având înălţimea ≤ 150 (mm), la contactul cu stâlpişorii din beton armat apareiajul va fi realizat cu o dentificaţie corespunzătoare (ştrepi), a cărei geometrie trebuie să respecte următoarea regulă a ≈ (2 ÷ 3)b → înălţimea penei de beton ≈ (2 ÷ 3) lăţimi ale acesteia, iar lăţimea b

6 (cm). Grosimea penei va fi egală cu grosimea zidăriei peretelui structural.

Fig.4.23 – Detaliu în elevaţie privind

asigurarea conlucrării stâlpişorilor din

beton armat cu zidăria adiacentă

alcătuită din cărămizi ceramice pline

presate 240 x 115 x 63 (mm).

Fig.4.25 – Detaliu în elevaţie privind

asigurarea conlucrării stâlpişorilor din

beton armat cu zidăria adiacentă

alcătuită din cărămizi ceramice cu

goluri verticale 240 x 115 x 88 (mm).

Fig.4.27 – Detaliu în elevaţie privind

asigurarea conlucrării stâlpişorilor din

beton armat cu zidăria adiacentă

alcătuită din cărămizi ceramice cu

goluri verticale 290 x 140 x 88 (mm).

Fig.4.29 – Detaliu în elevaţie privind

ţeserea zidăriei alcătuită din blocuri

ceramice cu goluri verticale cu

dimensiunile 290 x 240 x 188 (mm)

la contactul cu stâlpişorii din beton

armat.

Fig.4.31 – Detaliu în elevaţie privind

asigurarea conlucrării stâlpişorilor din

beton armat cu zidăria adiacentă

alcătuită din blocuri ceramice cu

goluri verticale tip POROTHERM

38S şi POROTHERM 30S.

Page 27: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 26

4.6.2.5 Detalii privid realizarea apareiajului zidit al pereţilor structurali din (ZC + AR) la contactul cu stâlpişorii din beton armat, funcţie de tipul elementelor pentru zidărie utilizate

În cazul zidăriilor confinate şi armate în rosturile orizontale (ZC + AR), detaliile de realizare a apareiajului în zona de contact cu stâlpişorii din beton armat, sunt similare ca la zidăriile confinate (ZC). Armăturile dispuse în rosturile orizontale (continue în acest caz pe toată lungimea peretelui), vor fi ancorate la extremităţi în stâlpişorii din beton armat, la aceleaşi cote (pe verticală) ca şi mustăţile pozate în cazul zidăriilor confinate (ZC). 4.6.2.7 Poziţionarea centurilor din beton armat în ansamblul construcţiei De menţionat este aspectul că, prezenţa centurilor intermediare dispuse la nivelul marginii superioare a golurilor de uşi şi ferestre (lintel band), respectiv la nivelul marginii inferioare a golurilor de ferestre (sill band) (continuitatea fiind întreruptă doar în dreptul uşilor), în asociere cu stâlpişorii din beton armat care bordează marginile verticale ale acestor goluri, formează un sistem de bordaj deosebit de eficient (Fig.4.36). Astfel, pe lângă sporirea capacităţii de rezistenţă a şpaleţilor dintre goluri la solicitări orizontale în plan, respectiv îmbunătăţirea rezistenţei pereţilor la solicitări perpendiculare pe plan, sistemul preîntâmpină formarea fisurilor în zidărie la nivelul colţurilor acestor goluri, pe durata de manifestare a evenimentelor seismice.

Fig.4.36 – Bordarea golurilor funcţionale din pereţii

structurali din (ZC) şi (ZC + AR) cu stâlpişori şi centuri

intermediare din beton armat. [1.48].

Fig.4.39 – Modul de dispunere al carcaselor pentru

centuri în raport cu cele ale stâlpişorilor, în zonele de colţ.

În imaginea din dreapta, se poate distinge trecerea barelor

longitudinale din carcasele centurilor prin exteriorul

barelor verticale ieşite din stâlpişorul betonat.

4.6.2.9 Recomandări privind îmbunătăţirea ancorajului şi a performanţei înnădirii barelor longitudinale

din ansamblul carcaselor elementelor de confinare a zidăriei Pentru asigurarea unei bune performanţe seismice a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC), respectiv din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC + AR), este necesară o ancorare eficientă a elementelor de confinare în zonele de intersecţie a acestora, cu asigurarea continuităţii barelor longitudinale din ansamblul carcaselor pentru a putea transmite efortul capabil (în tirant). practică conduce la obţinerea unui ancoraj eficient al centurilor în zonele de intersecţie cu stâlpişorii.

Page 28: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 27

Fig.4.40 – Intersecţia

carcaselor a două centuri

într-o zonă de colţ. Se

observă modul de fasonare

a capetelor barelor

longitudinale (în vinclu),

respectiv poziţia acestora

faţă de barele verticale din

carcasa stâlpişorului.

Similar ca şi în figura

precedentă (Fig.4.40),

barele longitudinale din

carcasele centurilor situate

în zona exterioară a

colţului, “înconjoară” bara

verticală de colţ din carcasa

stâlpişorului, asigurându-se

astfel o ancorare eficientă.

Fig.4.41 – Intersecţia

carcasei unei centuri cu cea

a stâlpişorului într-o zonă

de câmp curent. Se observă

aspectul că barele

longitudinale din carcasa

centurii “încadrează” barele

verticale din carcasa

stâlpişorului, aceasta din

urmă “trecând” prin carcasa

centurii.

Fig.4.42 – Intersecţia în T a

două centuri. Barele

longitudinale din carcasele

celor două centuri

“încadrează” barele

verticale din carcasa

stâlpişorului, aceasta din

urmă “trecând” prin

carcasele centurilor

menţionate.

Fig.4.43 – Detaliul zonei de

intersecţie în T a două

carcase de centuri.

Fig.4.45 – Asigurarea

continuităţii barelor

longitudinale din două

tronsoane de carcasă

prefabricată dispuse în

prelungire, aparţinând

aceleiaşi centuri.

a) – plan; b) – elevaţie.

Fig.4.46 – Secţiuni

caracteristice ale centurii

din (Fig.4.45) prin zona de

înnădire (A – A), respectiv

prin exteriorul acesteia

(B – B).

Fig.4.47 – Asigurarea

continuităţii barelor

longitudinale din carcasele

prefabricate a două centuri

perpendiculare, care se

intersectează în zona unui

colţ.

Fig.4.48 – Secţiuni

caracteristice ale centurii

din (Fig.4.47) prin zona de

înnădire (A – A), respectiv

prin exteriorul acesteia

(B – B).

Fig.4.49 – Ancorarea

barelor longitudinale din

carcasa prefabricată a unei

centuri, în zona de

intersecţie a doi pereţi

perpendiculari. Mărcile 1

(marcate cu culoare verde)

înnădesc (prin suprapunere)

barele longitudinale din

carcasa prefabricată a

centurii verticale, asigurând

ancorajul acestora în

centura orizontală (conform

figurii).

Fig.4.50 – Secţiuni

caracteristice ale centurii

verticale din (Fig.4.49) prin

zona de înnădire (A – A),

respectiv prin exteriorul

acesteia (B – B).

Fig.4.51 – Detaliu privind

ancorarea barelor

longitudinale din carcasa

prefabricată a unei centuri

în zona de intersecţie în T a

doi pereţi structurali.

Fig.4.52 – Mecanismul

înnădirii prin suprapunere.

Diagonalele marcate cu

roşu reprezintă bielele

comprimate de beton

formate între barele din

înnădire, iar montanţii

marcaţi cu albastru

reprezintă direcţia

eforturilor de întindere

generate în îmbinare.

Porţiunea marcată cu (lo)

reprezintă lungimea de

înnădire, iar a este

excentricitatea dintre bare.

Page 29: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 28

Fig.4.53 – Înnădirea prin suprapunere

a barelor longitudinale din stâlpişori

Fig.4.54 – Centrarea şi fixarea

carcaselor de armătură pentru

stâlpişori în zona de înnădire.

Fig.4.55 – Înnădiri prin sudură ale

barelor longitudinale din carcasele

stâlpişorilor şi centurilor.

a) înnădire cu două eclise din

cupoane de oţel-beton

(4 cordoane de sudură);

b) înnădire cu eclisă din profil

cornier (2 cordoane de sudură);

4.6.4 Aspecte privind tehnologia de realizare şi montajul carcaselor de armătură pentru elementele de

confinare a zidăriei 4.6.4.1 Tehnologia de realizare şi montaj a carcaselor de armătură pentru stâlpişori Carcasele de armătură pentru stâlpişori pot fi realizate în variantele: a) prin montarea armăturilor din componenţa acestora (bare longitudinale şi etrieri) direct

la poziţie; b) sub formă de carcase prefabricate (după tehnologia de realizare a carcaselor pentru

stâlpi), care ulterior se montează la poziţie (cu ajutorul macaralei).

4.6.4.1.a Realizarea carcaselor de armătură pentru stâlpişori la poziţie

Fig.4.58 – Profil tehnologic privind

montarea la poziţie a carcaselor

pentru stâlpişori

Fig.4.59 – Detaliu privind: 1)

montarea etrierilor la partea

superioară a carcaselor ieşite peste

cota nivelului executat; 2) dispunerea

distanţierilor; 3) coborârea etrierilor

situaţi peste distanţierii superiori; 4)

poziţionarea în pachet a etrierilor

carcasei superioare.

Fig.4.60 – Detaliu privind: 5)

montarea şi centrarea barelor

verticale din ansamblul carcaselor

stâlpişorilor situaţi pe nivelul în curs

de execuţie; 6 + 7) ridicarea din

pachet şi montarea etrierilor la nivelul

carcaselor stâlpişorilor situaţi pe

nivelul în curs de execuţie; 8)

ridicarea din pachet şi repoziţionarea

etrierilor la partea superioară a

carcaselor ieşite peste cota nivelului

executat.

Page 30: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 29

4.6.4.1.b Montarea carcaselor de armătură prefabricate pentru stâlpişori

Fig.4.61 – Secţiuni transversale (prin zona de înnădire) privind montajul şi centrarea carcaselor prefabricate pentru stâlpişori. a) – montarea etrierilor la partea superioară a carcasei stâlpişorilor situaţ pe nivelul inferior (pe înălţimea de înnădire); b) – montarea distanţierilor din oţel-beton pe cele două direcţii ale carcaselor ieşite din nivelul inferior, aceştia venind în contact cu barele longitudinale; c) – montajul carcaselor superioare şi legarea cu sârmă a barelor longitudinale de ciocurile etrierilor situaţi pe înălţimea de înnădire.

4.6.4.2 Tehnologia de realizare şi montaj a carcaselor de armătură pentru centuri 4.6.4.2.a Realizarea şi montajul la poziţie a carcaselor de armătură pentru centuri

Fig.4.62 a, b, c – Realizarea şi montajul la poziţie a carcaselor

pentru centuri

Fig.4.62 d, e, f – Realizarea şi montajul la poziţie a carcaselor

pentru centuri

Fig.4.62 g, h, i – Realizarea şi montajul la poziţie a carcaselor

pentru centuri

4.6.4.2.b Montarea carcaselor de armătură prefabricate pentru centuri Realizarea carcaselor de armătură prefabricate pentru centuri se va face similar carcaselor prefabricate pentru stâlpişori, acestea având pe zonele extremale de înnădire etrierii deschişi la partea superioară iar între aceste zone etrierii închişi (Fig.4.63).

Fig.4.63 – Carcasă de armătură prefabricată pentru centuri. a) vedere în plan (de sus);

b) vedere în elevaţie; c) secţiuni transversale caracteristice.

Page 31: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 30

Fig.4.64 a, b, c – Montajul şi

înnădirea carcaselor prefabricate

pentru centuri

Fig.4.64 d, e, f – Montajul şi

înnădirea carcaselor prefabricate

pentru centuri

Fig.4.64 g, h, i – Montajul şi

înnădirea carcaselor prefabricate

pentru centuri

Fig.4.64 j, k, l – Montajul şi înnădirea

carcaselor prefabricate pentru centuri

Fig.4.64 m, n, o – Montajul şi

înnădirea carcaselor prefabricate

pentru centuri

Fig.4.65 – Montajul şi înnădirea în

câmp a carcaselor prefabricate pentru

centuri. elevaţie; b) secţiuni

transversale caracteristice.

4.6.5.4.3 Execuţia zidăriei şi montajul armăturilor în rosturile orizontale pe înălţimea primului nivel

până la atingerea cotei marginii inferioare a golurilor de fereastră de (până la cota C1)

Fig.4.66 – Prezentarea cotelor caracteristice privind realizarea rosturilor orizontale între straturile de

execuţie ale pereţilor structurali din (ZC şi ZC+AR).

4.7 Alcătuirea şi tehnologia de realizare a pereţilor structurali din ansamblul clădirilor etajate curente

cu structura din zidărie cu inima armată (ZIA) 4.7.4.4.3 Montarea barelor orizontale din componenţa plasei mediane, pe înălţimea primului strat de

realizare a pereţilor structurali de pe înălţimea primului nivel (parterul) (până la cota C1)

Fig.4.77 – Prezentarea cotelor caracteristice privind realizarea rosturilor orizontale obligatorii între straturile

de execuţie ale pereţilor structurali din (ZIA).

Page 32: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 31

4.7.4.4.6 Cofrarea rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali din (ZIA) pe înălţimea primului strat de realizare a pereţilor structurali situaţi pe înălţimea primului nivel (parterul) (până la cota C1)

Fig.4.78 – Execuţia rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali (din casa scării), între cota - 0.05 şi cota C1.

a) – Cofrarea rezalitelor; b) – betonarea rezalitelor. carcasă armătură rezalită; 2) montanţi cofraj; 3) faţă cofrantă; 4)

coaste cofraj; 5) blocaj inferior; 6) tirant intermediar (sârmă Φ = 4 mm); 7) tirant superior; 8) distanţier superior (lemn);

9) sârme (Φ = 4 mm) trecute prin cofraj pentru legarea montanţilor din structura cofrajului utilizat la betonarea

următorului strat de pe înălţimea rezalitelor; 10) distanţieri PVC montaţi pe barele carcaselor rezalitelor, pentru

asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.

4.7.4.4.12 Cofrarea rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali din (ZIA) pe înălţimea

cuprinsă între cota C1 şi cota Cfg a fundului grinzilor din ansamblul podestelor intermediare de scară situate pe înălţimea primului nivel (parterul)

Fig.4.79 – Execuţia rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali (din casa scării), între cotele C1 şi Cfg.

a) – Cofrarea rezalitelor; b) – betonarea rezalitelor. carcasă armătură rezalită; 2) montanţi cofraj; 3) faţă cofrantă; 4)

coaste cofraj; 5) tirant intermediar (sârmă Φ = 4 mm); 6) tirant superior; 7) distanţier superior (lemn); 8) sârme (Φ = 4

mm) trecute prin cofraj pentru legarea montanţilor din structura cofrajului utilizat la betonarea următorului strat de pe

înălţimea rezalitelor; 9) distanţieri PVC montaţi pe barele carcaselor rezalitelor, pentru asigurarea grosimii stratului de

acoperire cu beton; 10) furură din scândură; 11) legături montanţi (sârme Φ = 4 mm); 12) piesă rezemare (lemn); 13)

porţiunea de rezalită betonată în etapa precedentă.

4.7.4.4.22 Execuţia podestelor intermediare de scară situate pe înălţimea primului nivel (parterul)

(grinzi + centuri + placă)

Fig.4.80 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru centurile podestelor intermediare de scară

Page 33: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 32

4.7.4.5.4 Montarea provizorie a carcaselor de armătură pentru riglele de cuplare de peste golurile de uşi şi ferestre situate pe înălţimea primului nivel (parterul)

Fig.4.81 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru riglele de cuplare situate peste golurile de uşi

şi ferstre şi stabilizarea acestora până la montajul carcaselor pentru centuri din ansamblul planşeului de peste nivelul aflat în curs de execuţie.

4.7.4.5.10 Montarea carcaselor de armătură pentru centurile planşeului situat peste parter

Fig.4.82 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru centurile planşeului de peste nivelul aflat în curs de

execuţie (parterul).

4.9 Armonizare privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1 / 2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013

4.9.1 Aspecte privind configurarea în plan a pereţilor structurali 4.9.1.1 Structuri din zidărie cu pereţi deşi In timp ce distanţele maxime dintre pereţi (pe ambele direcţii principale), respectiv aria celulei formată de pereţii situaţi pe cele două direcţii sunt limitate superior la aceleaşi valori atât în Codul CR6 – 2006 cât şi în varianta CR6 – 2013, înălţimea de nivel în accepţiunea Codului CR6 – 2013 este limitată superior printr-o valoare uşor mărită (mai mare cu 30 cm) faţă de cea prezentată în Codul CR6 – 2006. Având în vedere aspectul că în Codul CR6 – 2013, valoarea minimă a înălţimii centurilor din beton armat

(pentru pereţii exteriori) a fost marită la hc 2 hpl (cel puţin 25 cm), faţă de prevederile

Codului CR6 – 2006, unde hc 20 (cm), respectiv faptul că în cazul zidăriilor realizate cu

blocuri ceramice având înălţimea 200 (mm) (cazul elementelor din Grupa 2S) înălţimea apareiajului (între centuri) trebuie să fie multiplu întreg al înălţimii rândului, sporirea uşoară a limitei înălţimii de nivel în Codul CR6 – 2013 este necesară.

4.9.1.2 Structuri din zidărie cu pereţi rari Condiţionările impuse parametrilor geometrici prin care sunt definite structurile din zidărie cu pereţi rari (sistem celular), sunt aceleaşi atât în Codul CR6 – 2006 cât şi în Codul CR6 – 2013.

4.9.2 Grosimea pereţilor structurali de zidărie Prevederile Codurilor CR6 – 2006 şi CR6 – 2013, precizează aspectul că grosimea pereţilor structurali din zidărie va fi stabilita prin calcul, avându-se în vedere satisfacerea următoarelor cerinţe: siguranţă structurală; izolare termică / economie de energie; izolare fonică; protecţie la foc.

Page 34: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 34

5. Durabilitatea construcţiilor din zidărie amplasate în zone seismice 5.1 Clasificarea condiţiilor de microclimat de expunere a zidăriei conform specificaţiilor Codului CR6 -

2006

Condiţiile de microclimat de expunere a zidăriei terminate se încadrează în clase de expunere (conform SR EN 1996 – 2 şi CR6 – 2006): MX1 - zidărie aflată în mediu ambiant uscat; MX2 – zidărie expusă la umiditate sau umezire; MX3 – zidărie expusă atât la umezire cât şi la cicluri de îngheţ – dezgheţ; MX4 – zidărie expusă la aer saturat de sare, apă de mare sau alte ape cu săruri; MX5 - zidărie expusă la mediu ambiant chimic agresiv.

5.2 Cauze care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie

Gradul de afectare al elementelor componente aparţinând construcţiilor menţionate (fiind valabil pentru orice tip de construcţie) depinde în mod direct de trei aspecte: intensitatea acţiunii agenţilor agresivi (ai mediului natural respectiv ai celui antropic); gradul de expunere al elementelor de construcţie la acţiunea acestor agenţi; durata expunerii.

5.2.1 Cauze datorate mediului natural care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie Acestea pot sa fie: Cauze de natură fizică; Cauze de natură chimică; Cauze de natură biologică; Cauze datorate mediului antropic care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie; Cauze datorate proiectării; Cauze datorate execuţiei; Cauze datorate exploatării; Cauze survenite în urma uzurii normale a construcţiilor corect proiectate, executate şi exploatate

5.3 Principalele tipuri de degradări înregistrate la nivelul construcţiilor din zidărie şi cauzele care stau la baza producerii acestora

Indiferent modul de realizare, orice construcţie reprezintă un sistem complex aflat într-o continuă interacţiune atât cu mediul natural cât şi cu cel antropic, contabilizând permanent consecinţele tuturor categoriilor de acţiuni ce o solicită (inclusiv cele specifice modului de exploatare).

5.4 Aspecte privind apariţia dislocaţiilor în structura zidăriilor supuse la solicitări seismice

Ţinând cont de aspectul că orice construcţie reprezintă un sistem complex capabil de a contabiliza efectele tuturor acţiunilor ce o solicită, se poate admite faptul că în structura acestora, odată cu trecerea timpului apar diverse degradări şi avarii. 5.5 Asigurarea durabilităţii construcţiilor din zidărie 5.5.1 Asigurarea durabilităţii elementelor pentru zidărie În vederea asigurării durabilităţii construcţiilor cu structura din zidărie, principalele categorii de proprietăţi ce stau la baza alegerii elementelor ceramice sunt: rezistenţa la ciclurile de îngheţ – dezgheţ; conţinutul de săruri solubile. 5.5.2 Asigurarea durabilităţii mortarelor pentru zidărie 5.5.2.2 Condiţionări impuse mortarului pentru zidărie Tabel nr.V.2

Clasa de expunere Tip mortar

MX1 mortar P, M sau S

MX2.1 mortar M sau S

MX2.2 mortar M sau S

MX3.1 mortar M sau S

MX3.2 mortar S

Page 35: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 35

Tabelul nr.V.3

Condiţii de utilizare

(expunere)

Clasă expunere

MX1

Clasă expunere

MX2

Clasă expunere

MX3

Zid de sprijin / subsol

Standard de referinţă SR EN

Rezistenţa la compresiune

(N/mm2)

M5 ÷ M2.5

M10 ÷ M5

M15 ÷ M5

≥ M10

SR EN 1015 - 11

Rezistenţa iniţială la forfecare (N/mm2)

≥ 0.15

≥ 0.25

≥ 0.30

≥ 0.30

SR EN 1052 - 3

5.5.3 Asigurarea durabilităţii armăturilor înglobate în structura zidăriei Tabel nr. V.4

Clasa de expunere

Dozaj minim de ciment (a) (kg/mc)

275 300 325 350 400

Raport maxim A/C

0.65 0.60 0.55 0.50 0.45

Grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton a armăturilor (mm)

MX1 20 20 20 (b) 20 (b) 20 (b)

MX2 - 35 30 25 20

MX3 - - 40 30 25

MX4 şi MX5 - - - 60 (c) 50

5.5.4.2 Condiţionări impuse betonului Tabel nr.V.5

Clasa de expunere a zidăriei conform

CR6 - 2006

Clasa de expunere a

elementelor de beton armat

din construcţie conform

NE012 – 1 - 2007

Clasa minimă de rezistenţă

Raport A/C

maxim

Dozaj minim

de ciment (kg/mc)

Gra

d d

e

imp

erm

eab

ilit

ate

min

im

Gra

d d

e g

eli

vit

ate

Can

tita

tea m

inim

ă

de a

er

an

tre

nat

(%)

Alt

e c

on

diţ

ii

MX1 XC1 C16/20 0.65 260 P4 - - -

MX2.1 XC2 C16/20 0.60 260 P4 - - -

MX2.2 XC3 C20/25 0.60 280 P8 G100 - -

MX3.1 XC3 + XF1 C25/30 0.50 300 P12 G150 - b

MX3.2 XC4 + XF1 C25/30 0.50 300 P12 G150 - b

MX4 XS1 + XC4 + XF2 C30/37 0.55 300 P12 G150 a b

MX5 XC4 + XF1 + XA1 XC4 + XF1 + XA2 XC4 + XF1 + XA3

C25/30 C35/45 C35/45

0.55 0.50 0.45

300 320 360

P8 P12 P12

G100 G150 G150

- - -

b b,c b,c

Page 36: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 36

6. Aspecte tehnologice privind repararea şi consolidarea construcţiilor cu structura din zidărie amplasate în zone seismice

6.1 Avarii caracteristice construcţiilor cu structura din zidărie

6.1.1 Aspecte generale privind cedarea elementelor structurale din zidărie

Fig.6.1 – Pereţi din zidărie cu diferite zvelteţi (rapoarte H / L).

a) predomină rigiditatea de forfecare; b) prezintă importanţă atât rigiditatea de

forfecare cât şi cea de încovoiere; c) predomină rigiditatea de încovoiere;

Fig.6.2 – Buiandrugi din zidărie având diferite zvelteţi, care le conferă:

a) o comportare fără ductilitate; b) o comportare ductilă.

6.1.2 Tipuri de avarii înregistrate la nivelul elementelor structurale din zidărie şi starea de avariere a acestora

Fig.6.3 – Fisurarea zidăriei în

zona de încastrae (insuficientă) a buiandrugilor, ca urmare a

solicitărilor seismice.

Fig.6.4 – Fisuri / crăpături verticale la legăturile dintre pereţii

perpendiculari.

Fig.6.9 – Starea de deteriorare a buiandrugilor fără ductilitate

6.3 Aspecte generale privind categoriile de lucrări de reparaţii şi consolidare efectuate la nivelul construcţiilor cu structura din zidărie, în vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale pentru reducerea riscului seismic

6.3.1 Lucrări de reparaţie efectuate la nivelul construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie 6.3.2.1 Lucrări de consolidare individuală a elementelor structurale Consolidarea pereţilor structurali din zidărie prin cămăşuire (placare) pe una sau ambele feţe, cu tencuială armată cu plase de oţel sau grile polimerice de înaltă rezistenţă şi rigiditate. Consolidarea pereţilor structurali din zidărie cu stâlpişori şi centuri din beton armat. Funcţie de situaţie, elementele verticale de confinare ale apareiajului zidit, pot fi realizate sub formă de: stâlpişori înglobaţi în volumul zidăriei; stâlpi de eclisare; pilaştri de eclisare (stâlpi lamelari)

Fig.6.10 – Variante de dispunere a stâlpişorilor de beton armat în pereţii din zidărie:

a) – stâlpişor dispus la exterior; b) – stâlpişor cu grosime mai mică decât cea a peretelui.

Page 37: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 37

Fig.6.11 – Descărcarea arcelor din zidărie, prin inserarea deasupra acestora a unor buiandrugi (realizati din

profile laminate protejate prin tencuire). Consolidarea pereţilor structurali din zidărie, prin bordarea golurilor de uşi şi ferestre, cu elemente metalice (bare de oţel-beton, confecţii sudate din profile laminate şi tablă groasă) sau din beton armat.

Consolidarea pereţilor structurali din zidărie cu profile metalice aparente.

6.3.2.2 Lucrări de consolidare de ansamblu 6.3.2.2 - a Lucrări de consolidare de ansamblu care nu determină modificarea alcătuirii structurale

originale

Fig.6.14 – Consolidarea planşeelor din lemn printr-o suprabetonare armată, procedeu princare la nivelul şaibei (rigide în plan) obţinute, se ancorează pereţii structurali adiacenţi.

Lucrări pentru sporirea rigidităţii în plan orizontal a planşeelor. Cazul planşeelor din lemn

Fig.6.15 – Legarea de pereţii adiacenţi a planşeelor din lemn consolidate prin suprabetonare armată, prin ancore de oţel trecute prin zidărie.

Page 38: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 38

Fig.6.18 – Consolidarea planşeelor din grinzi şi podină de lemn cu ferme metalice ataşate la intrados.

Fig.6.20 – Consolidarea planşeelor din grinzi şi podină de lemn prin plătuire cu straturi suprapuse de OSB (placaj multistrat), aplicate peste podina original (dacă este integră), care sunt fixate la nivelul grinzilor planşeului cu conectori metalici (pentru preluarea eforturilor de lunecare).

Cazul planşeelor din grinzi metalice (profile laminate) şi bolţişoare din zidărie de cărămidă

Fig.6.23 – Planşeu alcătuit din grinzi metalice şi bolţişoare din zidărie de cărămidă, cu tiranţi din oţel

rotund (trecuţi printr-e bolţişoare), fixaţi de inima profilelor metalice.

Fig.6.24 – Planşeu alcătuit din grinzi metalice şi bolţişoare din zidărie de cărămidă, cu tiranţi din oţel rotund aparenţi, fixaţi la nivelul tălpilor inferioare ale

profilelor metalice.

Fig.6.25 – Rigidizarea unui planşeu compus din grinzi metalice laminate şi bolţişoare din zidărie de cărămidă cu platbande de oţel orientate după direcţii înclinate la 45o faţă de axa grinzilor, sudate de talpa inferioară a acestora. Intervenţia a impus doar decopertarea locală a intradosului planşeului, necesară pentru executarea sudurilor.

Fig.6.27 – Conectarea planşeelor alcătuite din grinzi metalice şi bolţisoare din zidărie de cărămidă cu pereţii

Page 39: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 39

Fig.6.26 – Consolidarea planşeelor cu structura din grinzi metalice şi bolţişoare din zidărie de cărămidă.

structurali.

Cazul planşeelor din elemente prefabricate (corpuri de beton rezemate pe grinzi din beton armat / fâşii cu goluri precomprimate) fără suprabetonare armată

Fig.6.28 – Suprabetonarea planşeelor alcătuite din elemente prefabricate tip “fâşie”.

Lucrări pentru eliminarea efectelor împingerilor.

Fig.6.29 - Efectul împingerilor laterale date de şarpante la nivelul pereţilor structurali din zidărie.

Fig.6.30 – Montarea tiranţilor de oţel la baza naşterilor unei cupole din zidărie, care se ancorează

prin blocare la exteriorul pereţilor de reazem.

Lucrări pentru consolidarea fundaţiilor.

Fig.6.38 – Sporirea lăţimii tălpii unei fundaţii continue (construcţie veche) din zidărie de cărămidă, prin executarea unor centuri adiacente din beton armat, fixate cu conectori din oţel. Soluţia se aplică în cazul în care adâncimea de îngheţ este respectată de fundaţia originală.

Fig.6.39 – Sporirea lăţimii tălpii unei fundaţii continue (vechi) din beton ciclopian, prin executarea unor centuri adiacente din beton

armat, solidarizate prin intermediul unor traverse din beton armat,

trecute prin corpul fundaţiei

Fig.6.40 – Sporirea lăţimii tălpii unei fundaţii continue (vechi) din zidărie de piatră, concomitent cu placarea feţelor verticale ale acesteia cu beton. În vederea preluării eforturilor de întindere ce apar în secţiunile tălpilor din beton adiacente, au fost dispuse la partea inferioară armături din oţel, trecute prin canale.

Page 40: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 40

Fig.6.41 – Executarea subzidirilor la fundaţiile continue rigide, situate sub pereţii structurali din zidărie: a)

secţiune transversală, tg = f (clasă beton, presiunea efectivă pe teren KPa); b) ordinea de realizare a tronsoanelor subzidirii (subbetonării).

Fig.6.43 – Consolidarea fundaţiilor continue din beton cu piloţi (pile) prefabricaţi. - piloţii sunt dispuşi pe o

singură parte a fundaţiei; - piloţii sunt dispuşi simetric, pe ambele părţi ale fundaţiei.

Fig.6.45 – Consolidarea fundaţiilor continue cu piloţi metalici elicoidali (ELIPIL), cu descărcare pe vârf

Fig.6.46 – Detaliu de rezemare a fundaţiei pe piloţii elicoidali (ELIPIL).

Fig.6.48 – Placarea cu beton armat a unei fundaţii continue, intervenţie în urma căreia se sporesc atât capacitatea de rezistenţă (la încovoiere şi forţă tăietoare), cât şi suprafaţa de sprijin, diminuându-se astfel efortul unitar de compresiune transmis terenului de fundare.

Page 41: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 41

6.4 Soluţii curente de reparare şi consolidare a construcţiilor cu structura din zidărie

6.4.1 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin reţeserea zonelor care prezintă fisuri / crăpături

Fig.6.52 – Repararea apareiajului fisurat prin reteserea zidariei, utilizând elemente pentru zidărie şi mortar similare cu cele originale.

6.4.2 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plombe din beton

Fig.6.53 – Repararea unei zidării de 1 şi 1/2 cărămidă grosime fisurată local, cu ajutorul plombelor din

beton. Vedere în plan şi secţiune prin plomba cofrată.

6.4.3 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin rematarea rosturilor dintre elemente (Repointing the joints)

Fig.6.54 – Repararea unei zidării de cărămidă prin rematarea cu mortar a rosturilor apareiajului, deschise

prin procedee mecanice.

Fig.6.55 – Fragmentarea cărămizilor în vecinătatea feţelor exterioare, ca urmare a creşterii eforturilor unitare

normale

Page 42: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 42

6.4.4 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin înlocuirea elementelor deteriorate (Replacing bad bricks)

6.4.5 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu agrafe din oţel beton

Fig.6.62 – Repararea unei zidării de 1şi1/2 cărămidă grosime fisurată local pe o faţă, cu ajutorul agrafelor

din oţel – beton. Vedere în plan şi secţiune.

Fig.6.63 – Coaserea fisurilor din pereţii de zidărie cu scoabe din platbandă metalică.

6.4.6 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin injectare cu mortar de ciment fluid

Fig.6.64 – Repararea unei zidării de 1 şi 1/2 cărămidă grosime care prezintă o reţea de fisuri, prin injectare

de mortar de ciment fluid. Vedere în plan şi secţiune transversală.

6.4.7 Repararea / consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi din oţel

Fig.6.65 – Ancorarea tiranţilor din oţel în pereţii structurali exteriori, prin intermediul plăcilor de capăt realizate din tablă de oţel. Canalele de trecere a tiranţilor prin pereţii la nivelul cărora se va realiza ancorarea, se matează bine cu mortar de ciment.

Page 43: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 43

Fig.6.65A – Ancorarea tiranţilor din oţel în pereţii structurali exteriori, utilizându-se după caz atât plăci de capăt realizate din tablă de oţel, cât şi centuri din beton armat încastrate în zidărie (beton de clasă min. C16/20). Adâncimea şliţului creat în zidărie pentru turnarea centurii, nu va depăşi ¼ din grosimea peretelui structural respectiv.

Fig.6.67 – Detalii de poziţionare a tiranţilor din oţel beton în şliţuri tăiate în zidărie, respectiv prin înglobare în

stratul de tencuială refăcut de-a lungul traseului acestora.

6.4.8 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi centură din beton armat

Fig.6.69 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de caramidă cu ajutorul tiranţilor/centură din b.a.

a) detaliu pentru intersecţia de colţ a doi pereţi exteriori; b) detaliu pentru intersecţie în formă de T a pereţilor exteriori cu cei interiori.

Fig.6.70 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi – centură din beton armat.

Secţiune transversală printr-o zonă cu bridă de conectare.

Page 44: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 44

6.4.9 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plase din oţel-beton şi tencuială din mortar de ciment

Fig.6.71 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plase din oţel – beton şi tencuială din mortar de ciment. Vedere în planul peretelui.

Fig.6.72 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plase din oţel – beton şi tencuială din mortar de ciment. Secţiune transversală.

6.4.10 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin armare sau confinare (cămăşuire)

cu grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă tip Richter Gard înglobate în tencuială din mortar ductil

Grilele polimerice au noduri integrate rigide şi sunt fabricate din polietilenǎ de înaltǎ densitate, rezistenţele normate ale acestora având valori de 20, 30 şi 40 (KN/m). Prin înglobarea grilelor polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă în tencuiala pereţilor structurali pe o singură faţă a acestora, intervenţia se numeşte armare. În situaţia în care grilele sunt înglobate în tencuiala de pe ambele feţe ale pereţilor structurali, intervenţia se numeşte confinare (cămăşuire).

Fig.6.73 – Consolidarea pereţilor structurali din

zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă înglobate în tencuială de mortar ductil (mortar de var sau var –

ciment)

Fig.6.74 – Fixarea grilelor polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă pe suprafaţa unui perete structural din zidărie de cărămidă, cu ajutorul

dispozitivelor de prindere şi distanţare introduse în mortarul din rosturi.

Page 45: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 45

Fig.6.75 – Fixarea grilelor polimerice la nivelul colţurilor interioare cu ajutorul colţarelor prevăzute cu buloane la două rânduri care traversează pereţii din zidărie.

Fig.6.76 – Sistem de bordare a golurilor

rectangulare cu grile polimerice. Se observă fâşia suplimentară de armătură sintetică dispusă

perpendicular pe bisectoarea colţului superior (stâng) pentru preluarea eforturilor de întindere

Fig.6.77 – Sistem de bordare a golurilor având partea superioară curbă, cu ajutorul fâşiilor de armătură sintetică ancorate în planul peretelui

6.4.11 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu stâlpi de eclisare din beton armat

Fig.6.78 – Stâlpi de eclisare din beton armat realizaţi la intersecţiile pereţilor structurali din zidărie: a) - intersecţie în formă de colţ; b) – intersecţie în formă de T.

6.4.12 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu sâmburi din beton armat

Fig.6.79 – Sâmbure din beton armat realizat la nivelul unei intersecţii de colt.

Fig.6.80 – Sâmbure din beton armat realizat la nivelul unei intersecţii în formă de T

Page 46: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 46

6.4.13 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu centuri din beton armat

Fig.6.81 – Centuri din beton armat înglobate parţial 1) sau total 2) în grosimea peretelui structural.

Fig.6.82 – Realizarea cofrajului cu buzunar lateral, pentru betonarea

centurilor înglobate perfect în grosimea pereţilor structurali din

zidărie de cărămidă.

Fig.6.83 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă

cu centuri din beton armat, la nivelul cărora se ancorează

capetele de grinzi din structura planşeelor realizate din lemn.

6.4.14 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu beton armat

Fig.6.84 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu beton armat.

Ancorarea plasei de armătură în cazul pereţilor structurali cu grosime de o cărămidă se realizează conform detaliului 1), iar în cazul pereţilor mai groşi conform detaliului 2).

6.4.15 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu materiale compozite armate cu fibre polimerice (PAF)

Tehnica de consolidare se bazează pe utilizarea fibrelor polimerice ca element de rezistenţă (în general carbon sau sticlă) şi a unor răşini epoxidice (extradure) pe post de adeziv, care fac legătura între fibră şi suprafaţa zidăriei peretelui structural în locaţia de armare. 6.4.15.1 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu ţesături şi benzi laminate din

fibre de carbon (PAFC)

Page 47: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 47

Fig.6.85 – Consolidarea unui perete din zidărie (specimen) solicitat în plan de încărcări orizontale, cu ţesături din fibră de carbon (PAFC) fixate cu răşină epoxidică pe direcţia de manifestare a eforturilor de

întindere. Benzile verticale de la extremităţile peretelui au rolul de a spori rezistenţa la încovoiere, în timp ce benzile orientate după diagonalele elementului, contribuie la creşterea rezistenţei la forţă tăietoare (preiau

eforturile principale de întindere produse de forţa tăietoare).

Fig.6.86 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie cu benzi laminate din (PAFC) în vederea

îmbunătăţirii capacităţii de preluare a forţei tăietoare.[1.99]

Fig.6.89 – Implementarea centurilor din compozite (PAFC) la partea superioară a pereţilor structurali din

zidărie de cărămidă. Se poate observa tirantul (realizat din bare compozite) fixat prin lipire cu răşină în zona colţului interior.

6.4.15.2 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu bare compozite (PAFC) inserate în rosturile orizontale

Fig.6.90 – Armarea rosturlor orizontale ale unui perete din zidărie cu bare compozite

Page 48: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 48

7. Aspecte privind calitatea lucrărilor de construcţii pentru elemente structurale din beton, beton armat şi zidării

7.1 Conceptul de calitate al lucrărilor de construcţii Evolutia noţiunii şi a conceptului de calitate, aşa dupǎ cum îndeobşte începe a fi prezentat, aduce în percepţia celor interesaţi, urmǎtoarele informaţii în legǎturǎ cu provenienţa, devenirea, cunoaşterea şi utilizarea prevederilor fenomenului: Despre calitate şi însemnǎtatea sa, avem referiri concrete şi în prima parte a Bibliei –

GENEZA. Crearea lumii în cele 6 zile, opera sǎvârşitǎ de Dumnezeu, este urmǎritǎ cu ochi critic chiar de CREATOR, despre care textul Biblic precizeazǎ cǎ “dupǎ ce şi-a terminat lucrarea, Dumnezeu a vǎzut cǎ aceasta este bine fǎcutǎ”;

Calitatea pentru fenicieni, constituia o problemǎ primordialǎ, iar sancţiunea care se aplica la constatarea violǎrii diverselor nome de calitate era aplicatǎ imediat şi consta în tǎierea mâinii individului care a gresit;

Conceptul de calitate în construcţii are o vechime atestatǎ de peste 4000 de ani, şi mǎrturie ne stǎ “Codul lui Hammourabi” care precizeazǎ aspectul “Dacǎ un constructor a construit o casǎ şi aceasta nu este suficient de solidǎ, ceea ce face ca aceasta sǎ se dǎrâme şi sǎ omoare ocupanţii ei, atunci respectivul constructor va fi omorât”. Aceastǎ precizare o gǎsim clar formlatǎ cu 2150 de ani înainte de Hristos;

Despre modul în care trebuie apreciatǎ calitatea în construcţii, respectiv procedurile ce trebuie aplicate în activitatea de construcţii existǎ informaţii din cele mai vechi timpuri. Astfel, cel mai vechi tratat de control al calitǎţii a fost descoperit în Egipt la Teba. Studierea istoriei Egiptului ne pune în faţa unui concept numit MA΄AT, care specificǎ faptul cǎ existǎ un interes mult mai larg asupra fenomenului decât simpla corectitudine. La origine, cuvântul era un termen fizic: însemna nivel, ordine şi simetrie, raportat la planul fundaţiei unui templu. Descoperit în mormântul lui REH - MI – RE, anul 1450 înainte de Hristos, tratatul prezenta cum trebuie realizatǎ de cǎtre un inspector verificarea în prezenţa executantului, a perpendicularitǎţilor unui bloc de piatrǎ şi cu ce instrumente.

În toate ţǎrile dezvoltate problema “calitǎţii” este consideratǎ “problema nr.1”, aceasta devenind o metodǎ de conducere. În acest context CALITATEA - concept prin care sunt reflectate totalitatea însuşirilor şi caracteristicilor unui produs / serviciu, care conduc la: performanţǎ, securitate, durabilitate, modul bun de realizare a serviciului, mentenanţǎ facilǎ, etc. - a suferit evoluţii. Cu toate acestea, termenul nu reflectǎ întotdeauna sensul corect, şi acest lucru datoritǎ faptului cǎ majoritatea oamenilor atunci când vorbesc de calitatea unui produs / serviciu, se gândesc la excelenţǎ, perfecţiune sau valoarea sa. În realitate, ei ar trebui sǎ vorbeascǎ despre cât de mult obiectul respectiv (construcţia) satisface scopul pentru care a fost proiectat şi realizat. În ramura construcţiilor pot fi reţinute urmǎtoarele principii şi norme de bazǎ: îmbunǎtǎţirea continuǎ a concepţiei de proiectare, a procedeelor de execuţie, a calitǎţii

materialelor, introducerea de noi tehnici şi soluţii constructive, precum respectarea riguroasǎ a normelor de exploatare care constituie o obligaţie e bazǎ pentru toţi cei care concurǎ la realizarea şi exploatarea construcţiilor;

caracteristicile tehnice de bazǎ şi nivelul calitativ al construcţiilor se stabilesc în mod unitar prin intermediul standardelor, a normelor tehnice, a caietelor de sarcini, toate acestea fiind obligatorii pentru toţi cei care participǎ la proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor;

construcţiile trebuie sǎ creeze condiţii normale de muncǎ şi de viaţǎ petru utilizatori, respectiv sǎ corespundǎ scopului pentru care au fost realizate.

Page 49: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 49

În prezet, controlul calitǎţii face parte chiar din procesul de lucu, care permite asigurarea şi verificarea calitǎţii pe parcursul execuţiei. Aceastǎ nouǎ orientare tehnologicǎ, denumitǎ controlul calitǎţii (temeinic şi “cu suflet” îndeplinitǎ), faciliteazǎ asigurarea calitǎţii de la început, eliminând refacerile de lucrǎri impuse de controlul de calitate.

În decursul timpului au fost adoptate mai multe definiţii pentru CALITATE, într-o primǎ etapǎ definiţia unanim acceptatǎ fiind urmǎtoarea: Calitatea; Condiţia de calitate; Controlul calitǎţii; Asigurarea calitǎţii. Entitatea reprezintǎ un produs, o activitate, un proces, un serviciu, un program de prelucrare a datelor, un proiect etc., iar proprietatea se referǎ la totalitatea caracteristicilor şi a valorilor acestora atribuite unei entitǎţi.

7.2 Organizarea generală a controlului de calitate

Rolul fiecǎrui factor care participǎ la realizarea construcţiei: În prezent, calitatea se asigurǎ prin realizarea unui control sistematic în toate etapele de realizare a construcţiei, astfel: Controlul în timpul proiectǎrii; Controlul preventiv; Autocontrolul sau controlul executantului; Controlul (tehnologic) operativ; Controlul intermediar; Controlul final; Controlul în timpul exploatǎrii construcţiei; Controlul integral; Controlul prin sondaj empiric; Controlul statistic al calităţii.

7.3 Necesitatea investigării caracteristicilor şi a stării fizice a elementelor de construcţie În prezent, atât pe plan naţional cât şi internaţional sunt stipulate condiţii extrem de severe privind asigurarea siguranţei vieţilor şi proprietăţilor. Ca urmare a acestui aspect, multiplele procese ale vieţii sociale şi materiale, trebuie sǎ fie adǎpostite de clǎdiri (construcţii) care satisfac cerinţele tehnico – economice, respectiv care se încadreazǎ în exigenţele de performanţǎ ale normativelor. Fondul construit existent cuprinde clǎdiri realizate în diferite perioade istorice (unele marcate de evenimente seismice semnificative), având concepţii şi nivele de asigurare diferite.

Orice construcţie reprezintǎ un sistem complex ce “contabilizeazǎ” în permanenţǎ consecinţele exploatǎrii ei, aspect care impune în mod obligatoriu considerarea vârstei acesteia (intrvalul de timp scurs de la data execuţiei pânǎ în momentul investigǎrii) la analizarea stǎrii fizice a elementelor componente (structurale şi nestructurale) dupǎ fiecare eveniment de solicitare.

7.4 Metode de investigare şi aparate pentru determinarea caracteristicilor şi starii fizice a elementelor de construcţie din beton, beton armat şi zidării

Aparate pentru măsurarea unghiurilor, orizontalităţii şi verticalităţii

Aparate pentru măsurarea lungimilor, grosimilor, alungirilor, scurtărilor şi săgeţilor 7.4.3 Metode şi aparate pentru determinarea nedistructivă / semidistructivă a rezistenţei la

compresiune a betonului

Metoda amprentei – metodă mecanică (nedistructivă) Metoda reculului – metodă mecanică (nedistructivă) Metoda prin penetrare – metodă mecanică (semidistructivă) Metoda prin extragerea de carote – metodă mecanică (semidistructivă) Metoda cu impuls ultrasonic (Whithurst – 1967) – metodă acustică (nedistructivă)

7.4.4 Metode şi aparate pentru determinarea semidistructivă a rezistenţei la întindere a betonului

Metoda prin smulgere şi dezlipire – metodă mecanică (semidistructivă)

Metoda microcarotelor – metodă mecanică (semidistructivă)

Metoda fracturării interne a betonului – metodă mecanică (semidistructivă)

Page 50: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 50

7.4.5 Metode şi aparate pentru determinarea defectelor interne ale betonului

Metoda ultrasunetelor – metodă acustică de impuls (nedistructivă)

Metoda radiometriei – metodă atomică de atenuare (nedistructivă)

Metoda radiografiei – metodă atomică de atenuare (nedistructivă)

Metoda radioscopiei – metodă cu raze X (nedistructivă) 7.4.6 Metode şi aparate pentru determinarea poziţiei armăturilor, diametrului acestora respectiv a

grosimii stratului de acoperire cu beton

Metoda radiografiei

Metoda radioscopiei

Metoda închiderii liniilor de forţă ale unui circuit magnetic deschis prin armătura din beton – metodă electromagnetică (nedistructivă)

7.4.7 Metode şi aparate pentru determinarea semidistructivă a rezistenţei la compresiune a elementelor pentru zidărie

Metoda microcarotelor – metodă mecanică (semidistructivă)

Metoda încercării directe a blocurilor – metodă mecanică (semidistructivă) 7.4.8 Metode şi aparate pentru determinarea directă a stării de eforturi din

elementele de construcţie din zidărie - Metoda “FLAT – JACK” – metodă mecanică (semidistructivă)

7.4.9 Metode pentru determinarea nivelului umidităţii elementelor de construcţie din beton şi zidărie - Metoda geoelectrică

7.4.10 Metode pentru verificarea locurilor greu accesibile (aplicabile tuturor construcţiilor) - Metoda opticǎ

Page 51: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 51

8. Urmărirea comportării în timp a construcţiilor din zidărie

Conform prevederilor Normativului P 130 – 1999, urmărirea comportării în timp a construcţiilor, inclusiv a celor cu structura din zidărie, cuprinde două categorii : urmărirea curentă (aplicată în cazul construcţiilor obişnuite) ; urmărirea specială (aplicată în cazul construcţiilor deosebite, în urma recomandării

expertizelor tehnice / inspecţiilor extinse, sau la cerere de către beneficiar). 8.1 Urmărirea curentă a comportării în timp a construcţiilor din zidărie Obligaţia efectuării acestei activităţi revine următorilor terţi, funcţie de perioada din viaţa construcţiei în care se realizează urmărirea : pe durata execuţiei construcţiei – răspunderea revine constructorului, dacă acest aspect este stipulat în contract; pe durata exploatării construcţiei - răspunderea revine proprietarului construcţiei (sau a utilizatorului desemnat / administrator), care va proceda cu personal abilitat pentru astfel de activităţi şi cu mijloace proprii (în situaţia în care dispune), sau va apela la serviciile unei firme autorizate în activitatea de urmărire a comportării construcţiilor, cu care în prealabil a încheiat un contract. 8.1.1 Urmărirea curentă a construcţiilor din zidărie pe durata execuţiei În vederea executării activităţii de urmărire curentă a construcţiei, constructorul trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor aspecte : a) pe parcursul executării lucrărilor de săpătură, va fi solicitată pe şantier prezenţa

proiectantului geotehnician la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe;

b) verificarea funcţionării sistemelor de epuisment (dacă este cazul), a modului de asigurare a colectării şi evacuării apelor din precipitaţii sau din surse accidentale;

c) începerea execuţiei fundaţiilor; d) aducerea la cunoştinţă proiectantului (în timp util); e) începerea execuţiei zidăriei; f) ridicarea uniformă a zidăriei de-a lungul întregului front; g) asigurarea orizontalităţii rândurilor zidăriei; h) asigurarea verticalităţii feţelor laterale şi a muchiilor zidăriei; i) lăsarea unor popi de siguranţă după decofrarea planşeelor; j) evitarea îndepărtării popilor de siguranţă; k) verificarea şi monitorizarea comportării elementelor structurale aparţinând nivelurilor

realizate (care deja preiau încărcări); l) monitorizarea comportării construcţiei aflată în curs de execuţie, cu privire la posibilele

tasări ale terenului de fundare (dacă situaţia impune).

8.1.2 Urmărirea curentă a construcţiilor din zidărie aflate în exploatare

Desfăşurarea activităţii de urmărire curentă a comportării construcţiilor din zidărie, va fi realizată pe baza instrucţiunilor de urmărire curentă a construcţiilor specificate prin intermediul proiectului de execuţie, acestea cuprinzând în mod obligatoriu unele informaţii (conform prevederilor Normativului P 130 – 1999).

8.2 Inspectarea extinsă a construcţiilor din zidărie Inspectarea extinsă a construcţiei se finalizează prin întocmirea unei documentaţii scrise (raport privind inspecţia extinsă) care va cuprinde separat: releveele defectelor / degradărilor investigate (pe categorii), realizate la scară cu prezentarea parametrilor decelabili ai acestora; fotografii color ale zonelor degradate şi / sau înregistrări video (cu

Page 52: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 52

observaţia că, de regulă, culorile nu vor fi cele reale); observaţii referitoare la defectele / degradările respective (tipul, cauza producerii, stabilirea exactă a gradelor de degradare la data efectuării inspectării, efectele acestora în timp); observaţii referitoare la mediul (microclimatul) în care s-a realizat investigaţia; extinderea măsurilor curente (anterioare) de urmărire a comportării în timp a construcţiei respective (dacă este cazul); măsurile necesare ce trebuie luate pentru înlăturarea efectelor acestor defecte / degradări. 8.3 Urmărirea specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie Urmărirea specială reprezintă activitatea de monitorizare a comportării în timp a construcţiilor, aceasta constând în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcţiile respective îşi menţin cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiect, obligaţia organizării şi efectuării acestei activităţi revenind proprietarului. 8.3.1 Scopul activităţii de urmărire specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie

Scopul activităţii de urmărire specială a comportării construcţiilor, inclusiv a celor cu structura din zidărie, este : a) asigurarea siguranţei şi durabilităţii construcţiei monitorizate, prin depistarea în timp util

a fenomenelor periculoase şi a zonelor din construcţie unde acestea se înregistrează ; b) supravegherea evoluţiei fenomenelor cu caracter previzibil, care prin natura lor pot

afecta în sens negativ aptitudinile de exploatare a construcţiei (ex : evoluţia stării de fisurare a apareiajelor zidite, evoluţia tasărilor construcţiei, evoluţia nivelului freatic în terenul adiacent fundaţiilor, etc.) ;

c) semnalarea în timp util a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limită date de aparatura de măsură şi control ;

d) verificarea eficienţei măsurilor de intervenţie aplicate ; e) furnizarea de informaţii sigure (bancă de date) capabile a fi prelucrate statistic 8.3.2 Aspecte urmărite pe durata activităţii de urmărire specială a comportării în timp a construcţiilor

din zidărie

Pe durata activităţii de urmărire specială a construcţiilor cu structura din zidărie, aspectele cele mai importante care interesează pentru monitorizarea stării fizice a acestora respectiv a siguranţei structurale, sunt : a) variaţia deschiderii fisurilor – parametru extrem de important pentru identificarea

caracterului stabil sau evolutiv al stării de fisurare. b) evoluţia deplasărilor şi deformaţiilor construcţiilor – parametrii de importanţă majoră în

evaluarea şi monitorizarea stării de eforturi induse la nivelul elementelor structurale, respectiv pentru stabilirea nivelului de performanţă în exploatare.

Page 53: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 53

9. Comparatii privind comportarea structurilor din zidarie confinata realizata cu blocuri ceramice cu goluri verticale in corelatie cu CR6-2013 si P2-85

Avand in vedere prevederile noilor coduri de proiectare P100/1-2013 si CR6-2013 in prezenta lucrare s-a realizat o comparatie intre raspunsurile structurale pentru o cladire cu structura de rezistenta cu blocuri ceramice cu goluri verticale calculata in conformitate cu acestea versus calcule in acordanta cu normativul P2-85. S-au realizat doua studii de caz, pentru o cladire cu P+2E (3 niveluri) cu structura din zidarie confinata, avand dimensiuni in plan de 16.35m x 8.85m si inaltimile de nivel de 2.75m. Ca amplasament s-a considerat municipiul Bucuresti. Calculele s-au realizat in conformitate cu normele actuale, dupa CR6-2013 respectiv P2-85 coroborat cu rezistentele materialelor din STAS 10109/1-82.

Cladirea prezentand simetrie geometrica si structurala in plan s-au utilizat doua modele de calciul planar ilustrate mai jos:

Raspunsuri CR6-2013: DIRECTIE TRANSVERSALA

Montant parter

CR6-2013

Seism sens pozitiv

NEd VEd MEd VRd,l VRd,i VRd,ZC VRd,AR VRd,ZC+AR MRd

tf tf tfm tf tf tf tf tf tfm

T1 25.28 22.40 136.80 19.79 13.71 13.71 15.36 29.07 50.11

T2 13.04 10.10 54.70 14.12 10.32 10.32 8.61 18.93 14.66

T3 18.18 10.60 64.80 15.50 20.93 15.50 11.48 26.98 26.32

T4 47.40 34.50 265.70 27.81 24.89 24.89 29.88 54.77 178.55

DIRECTIE LONGITUDINALA

Montant parter

CR6-2013

Seism sens pozitiv

NEd VEd MEd VRd,l VRd,i VRd,ZC VRd,AR VRd,ZC+AR MRd

tf tf tfm tf tf tf tf tf tfm

L1 11.12 8.00 45.50 13.13 9.70 9.70 7.34 17.04 45.26

L2 16.04 9.70 58.80 15.26 10.50 10.50 8.44 18.94 58.59

L3 16.07 9.70 58.70 15.27 10.51 10.51 8.44 18.95 58.51

L4 15.28 9.80 64.20 14.22 10.56 10.56 11.14 21.70 77.32

L5 41.50 30.40 284.90 28.09 25.27 25.27 39.25 64.52 408.05

Page 54: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 54

Raspunsuri P2-85: DIRECTIE TRANSVERSALA

Montant parter

P2-85

Tcm,ZNA Tcf,ZNA Tcp,ZNA Tmin,ZNA Tcm,c Tcm,ZC Tcf,ZC Tcp,ZC Tmin,ZC Tmin,ZC+AR

tf tf tf tf tf tf tf tf tf tf

T1 42.51 9.44 10.01 9.44 85.37 127.88 17.49 40.70 17.49 32.85

T2 13.35 4.87 5.61 4.87 58.97 72.32 12.60 22.80 12.60 21.21

T3 19.78 6.79 6.23 6.23 73.28 93.06 14.65 30.40 14.65 26.13

T4 134.03 17.70 16.23 16.23 77.18 211.21 44.79 91.50 44.79 74.67

Montant parter

P2-85

Tcm,ZNA Tcf,ZNA Tcp,ZNA Tmin,ZNA Tcm,c Tcm,ZC Tcf,ZC Tcp,ZC Tmin,ZC Tmin,ZC+AR

tf tf tf tf tf tf tf tf tf tf

L1 9.71 4.15 4.79 4.15 50.94 60.65 11.83 19.46 11.83 19.17

L2 12.83 5.99 5.50 5.50 54.36 67.19 13.80 22.36 13.80 22.24

L3 12.83 6.00 5.50 5.50 54.32 67.15 13.81 22.36 13.81 22.25

L4 18.64 5.70 6.05 5.70 75.26 93.90 13.49 29.52 13.49 24.63

L5 102.79 15.49 14.21 14.21 89.23 192.02 42.43 81.63 42.43 81.68

Comparatii finale: DIRECTIE TRANSVERSALA Raport valori P2-85

la CR6-13 Montant parter

D1 D2

T1 1.13 1.28

T2 1.12 1.22

T3 0.97 0.95

T4 1.36 1.80

Raport mediu pentru directia transversala 1.15 1.31

DIRECTIE LONGITUDINALA

Montant parter D1 D2

L1 1.13 1.22

L2 1.17 1.31

L3 1.17 1.31

L4 1.14 1.28

L5 1.27 1.68

Raport mediu pentru directia longitudinala 1.17 1.36

Raport mediu pentru ambele directii 1.16 1.34

Raport mediu total 1.25

Siguranta la forta taietoare este satisfacuta pe ansamblul cladirii, asigurand realizarea

mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice prin ierarhizarea capacitatii de

rezistenta a structurii, pentru tipul de zidarie folosita (blocuri ceramice cu goluri verticale).

Acest lucru se poate observa atat in calculele simplificate cat si in calcule statice

biografice. Deoarece zidaria confinata, pentru unii pereti si unele niveluri nu a satisfacut

cerinta de siguranta la forta taietoare, s-a considerata o armare in rost orizontal realizata

cu 2Ø8 OB37 (local 3Ø8 OB37 in peretii T4 - etaj 2 si L5 - parter si etaj 2), dispuse la

doua asize la parter, respectiv la o asiza la etajele 1 si 2, in toti peretii de zidarie ai

structurii. Asadar in final, pentru ambele tipuri de calcule s-au considerat structuri de tip

ZC+AR. Utilizarea modelelor simplificate de calcul (permis de regularitatea structurala in

plan si elevatie a structurii considerate), conduce la o conformare structurala acoperitoare,

neglijand o componenta semnificativa de calcul data de conlucrarea spatiala a structurii.

Conformarea structurala a constructiei poate fi optimizata prin alegerea unor modele si

metode de calcul superioare nivelului minimal admis, aplicat in aceasta lucrare.

Pentru a obtine o conformare structurala sigura in raport cu actiunea seismica si optima

din punct de vedere economic si functional, s-au utilizat modele de calcul pentru o

comportare statica neliniara. Se constata ca raspunsurile structurale obtinute, pentru cele

doua tipuri de calcule realizate pentru structuri din zidarie realizate, cu blocuri ceramice cu

goluri verticale, sunt destul de apropiate, atat pentru calculele de nivel normal, pentru

rezistentele de proiectare dar si pentru calcule de nivel superior – curbe forta taietoare-

deplasare, astfel incat, in urma acestora se poate afirma ca cel putin pentru cladiri

regulate, cu 3 niveluri (P+2E). Se poate afirma ca din punct de vedere al raspunsurilor

structurale obtinute codul de proiectare CR6-2013 ofera un spor de 25% siguranta fata de

cerintele normatvului P2-85.

Page 55: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 55

10. Concluzii şi contribuţii personale

10.1 Concluzii privind îndeplinirea obiectivelor tezei Capitolul 1 Ȋn urma documentării realizate cu privire la evoluţia istorică a construcţiilor din zidărie, se poate constata aspectul că existenţa acestora datează din perioade foarte îndepărtate, perioade în care omul (înzestrat cu inteligenţă prin facere) a înţeles cum să folosească resursele oferite de mediu, în scopul îmbunătăţirii adăposturilor naturale găsite transformându-le treptat în primele construcţii. Capitolul 2 La baza acestui capitol se regăseşte un studiu documentar amplu, cu privire la tipurile de materiale regăsite în structura zidăriilor (elemente pentru zidărie, mortar, beton, grout, oţel, grile polimerice de înaltă densitate tip Tensar – pentru sistemul RichterGard de consolidare a zidăriilor, polimeri armaţi cu fibre), şi prezentarea cerinţelor de performanţă ale acestora. De asemenea, se prezintă extrem de detaliat modul cum este influenţată aderenţa motarului la elementele pentru zidărie, funcţie de capacitatea mortarului de retenţie a apei (dictată de tipul liantului şi dozajul acestuia), respectiv de capacitatea de absorbţie a elementelor zidite (ceramice sau BCA). O altă secţiune importantă este alocată obiectivului ştiinţific şi conceptul sistemului RichterGard de protecţie a zidăriei utilizând grilele polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă cu noduri rigide, inserate în tencuiala pereţilor structurali. Ȋn penultima parte sunt prezentate materialele compozite (matricile polimerice, fibrele de carbon, sticlă, aramidă şi kevlar) care, prin rezistenţele mecanice superioare pe care le posedă, respectiv prin capacitatea deosebită de aderare la suprafeţele din beton, zidărie şi metal, prezintă un potenţial deosebit în ceea ce priveşte consolidarea structurilor din zidărie, extrem de expuse la cedări casante datorate eforturilor principale de întindere dezvoltate în apareiaj. Ȋn ultima parte se regăseşte o secţiune care prezintă armonizarea condiţiilor impuse materialelor utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013. Capitolul 3 Ȋn acest capitol, sunt prezentate: Principiile generale privind alcătuirea architectural – structurală a clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice; Alcătuirea clădirii în plan şi elevaţie; Criterii de regularitate geometrică şi structurală a clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice; Separarea clădirii în tronsoane prin rosturi; Dimensiuni maxime ale clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice. Ȋn ultima parte se regăseşte o secţiune care prezintă armonizarea alcătuirii clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013. Capitolul 4 Capitolul începe cu prezentarea modului de alcătuire al apareiajului zidit, secţiune unde se arată obligativitatea realizării ţeserii elementelor pentru zidărie. Ȋn continuare, se prezintă caracteristicile geometrice ale construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie: cu pereţi deşi (tip fagure), cu pereţi rari (tip celular) şi clădirile tip sală. Se continuă cu

Page 56: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 56

condiţia impusă grosimii minime a pereţilor structurali, respectiv conditiile pe care trebuie să le respecte raportul he / t în scopul limitării zvelteţii pereţilor respectivi, funcţie de tipul zidăriei (ZNA), (ZC) şi (ZIA). Următoarea secţiune prezintă cerinţele ce trebuie respectate, cu privire la stabilirea geometriei (formă şi dimensiuni), respectiv a poziţiei golurilor funcţionale la nivelul pereţilor structurali din zidărie. Cerinţa structurală prevede ca, pentru protejarea plinurilor de zidărie dintre goluri se impune adoptarea unor proporţii adecvate şi a unor lungimi minime, care să avantajeze capacitatea acestora de a disipa energia (indusă de seism), respectiv de a se evita cât mai mult timp cedările casante. Ȋn ultima parte se regăseşte o secţiune care prezintă armonizarea privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013. Capitolul 5 Capitolul începe cu clasificarea condiţiilor de microclimat de expunere a zidăriei conform specificaţiilor Codului CR6 – 2006. De asemeni, într-o manieră extrem de detaliată, cu exemplificări documentate, sunt prezentate cauzele care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie, defalcate în: Cauze datorate mediului natural care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie; Cauze datorate mediului antropic care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie. Ȋn continuare, se prezintă principalele tipuri de degradări înregistrate la nivelul construcţiilor din zidărie şi cauzele care stau la baza producerii acestora. Totodată, se prezintă aspectele privitoare la apariţia dislocaţiilor în structura zidăriilor supuse la solicitări seismice. Ȋn ultima parte, se specifică măsurile privind asigurarea durabilităţii construcţiilor cu structura din zidărie, defalcate pe categorii de materiale. Capitolul 6

Capitolul începe cu prezentarea avariilor caracteristice construcţiilor cu structura din zidărie, secţiune unde sunt descrise mecanismele de rupere (ductile sau casante) ale montanţilor şi riglelor de cuplare din zidărie solicitate seismic, funcţie de proporţiile apareiajelor acestora (zvelteţea). Se continuă cu prezentarea unei clasificări a tipurilor de defecte înregistrate la nivelul elementelor structurale din zidărie, precum si starea de avariere a acestora, apoi cu definirea Tipurilor de lucrări efectuate la nivelul construcţiilor cu structura din zidărie în vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale privind reducerea riscului seismic. Capitolul se încheie cu prezentarea categoriilor de lucrări de reparaţii şi consolidări efectuate la nivelul construcţiilor cu structura din zidărie, în vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale pentru reducerea riscului seismic. Ȋn continuare, este prezentată descrierea extrem de detaliată a soluţiilor curente de reparare şi consolidare a construcţiilor cu structura din zidărie. Capitolul 7 Capitolul începe cu prezentarea conceptului de calitate al lucrărilor de construcţii, respectiv organizarea generală a controlului de calitate, în vederea asigurării unei eficacităţi maxime. Se continuă cu prezentarea metodelor de investigare şi aparatele pentru determinarea caracteristicilor şi stării fizice a elementelor de construcţie din beton, beton armat şi zidării.

Page 57: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 57

Capitolul 8 Capitolul prezintă conform prevederilor Normativului P 130 – 1999, metodologia de realizare a urmăririi comportării în timp a construcţiilor, inclusiv a celor cu structura din zidărie, cu detalierea celor două categorii componente: urmărirea curentă (aplicată în cazul construcţiilor obişnuite); urmărirea specială (aplicată în cazul construcţiilor deosebite, în urma recomandării expertizelor tehnice / inspecţiilor extinse, sau la cerere de către beneficiar). Capitolul 9 Capitolul prezintă o Comparaţie privind comportarea structurilor din zidărie confinată realizată cu blocuri ceramice cu goluri verticale în corelaţie cu Codurile CR6-2013 şi P2-85 Având în vedere prevederile noilor coduri de proiectare P100/1-2013 şi CR6-2013 în prezenta lucrare s-a realizat o comparaţie între răspunsurile structurale pentru o clădire cu structura de rezistenţa din zidărie realizată cu blocuri ceramice cu goluri verticale, calculată în conformitate cu acestea, versus calcule în acordanţa cu normativul P2-85. Ȋn urma calculelor efectuate, se poate constata aspectul că, răspunsurile structurale

obţinute, pentru cele două tipuri de calcule realizate, pentru structuri din zidărie realizate

cu blocuri ceramice cu goluri verticale, sunt destul de apropiate, atât pentru calculele de

nivel normal, pentru rezistenţele de proiectare, dar şi pentru calcule de nivel superior –

curbe forţă tăietoare-deplasare, astfel încât, în urma acestora se poate afirma că cel puţin

pentru clădiri regulate, cu 3 niveluri (P+2E).

Se poate face afirmaţia că din punct de vedere al răspunsurilor structurale obţinute Codul de proiectare CR6-2013 oferă un spor de 25% siguranţă faţă de cerinţele normatvului P2-85.

10.2 Contribuţii personale Capitolul 2 La sfârşitul acestui capitol, mai precis la subcapitolul 2.8, a fost prezentată armonizarea condiţiilor impuse materialelor utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013. Ȋn urma realizării acestei armonizări, am găsit următoarele critici, în sensul menţinerii unei serii de condiţionări din Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, în aceaşi formă şi în noile Coduri CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013 : C1 - în cadrul discuţiei comparative de la subcapitolul 2.8.1.1, se poate constata aspectul că, în timp ce elementele pentru zidărie încadrate în Clasa II privind nivelul de încredere, sunt permise conform Codului P100 – 1/2006 doar la execuţia pereţilor structurali din zidărie aparţinând construcţiilor încadrate în clasa IV de importanţă, pentru zone cu

hazard seismic mai scăzut (ag 0.12g), în conformitate cu specificaţiile noului Cod P100 – 1/2013 această categorie de elemente pentru zidărie (încadrate acum în Categoria II privind nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice), poate fi utilizată în zonele seismice

cu ag 0.15g, pentru realizarea pereţilor structurali din zidărie la construcţii încadrate atât în clasa IV de importanţă cât şi în clasa III. Această modificare are drept scop reducerea pe cât posibil a costurilor de investiţie (majorarea profitului economic) pentru categoriile menţionate de clădiri cu structura din zidărie situate în zone de hazard seismic mai scăzut.

Ţinând cont de aspectul că în clasa de importanţă, regăsim şi categoria clădirilor de locuit (având înălţimea totală < 28 m), cu structura din zidărie, respectiv a celor de tip

Page 58: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 58

curent (care nu aparţin celorlalte clase de importanţă), care sunt răspândite, permiterea utilizării unor elemente pentru zidărie “mai ieftine” chiar şi în zone caracterizate de un hazard seismic mai redus, poate atrage după sine o diminuare semnificativă a calităţii lucrării şi implicit a siguranţei structurale, mai ales în condiţiile în care pe piaţă există şi produse cu calităţi îndoielnice, “mascate”, având preţuri atractive, respectiv devieri de la aplicarea corectă a tehnologiilor de execuţie (executanţi grăbiţi, înclinaţi preponderent spre obţinerea unor profituri substanţiale cu preţul unor cheltuieli reduse extrem de periculos). C2 - în cadrul discuţiei comparative de la subcapitolul 2.8.1.2, privitor la Condiţiile de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile geometrice, se poate observa aspectul că, în timp ce Codul CR6 – 2006 prevede pentru pereţii interiori din structura elementelor pentru zidărie cu goluri verticale (din grupa 2) o grosime minimă de 10 (mm), indiferent de valoarea acceleraţiei ag la amplasament, noile variante de Cod CR6 – 2013, respectiv P100 – 1/2013, permit ca valoarea minimă a acestei grosimi să fie considerată cel puţin 5 (mm) pentru zonele caracterizate de un hazard seismic mai redus

(ag 0.15g). Aceaşi situaţie se poate observa şi în cazul grosimii pereţilor exteriori ai elementelor pentru zidărie menţionate. Astfel, dacă CR6 – 2006 prevedea o grosime minimă de 15 (mm), în variantele CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013, grosimea minimă a pereţilor exteriori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale (din grupa 2) a fost redusă la cel puţin 12 (mm) pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.20 g, respectv la 8.0 (mm)

pentru zonele cu hazard seismic mai redus (ag 0.15g). Ne lovim iarăşi de aspectul economic, care nu ar trebui să primeze în faţa siguranţei C3 - în cadrul discuţiei comparative de la subcapitolul 2.8.2.1, cu privire la Condiţionările impuse calităţii şi mărcii mortarului pentru zidărie, se poate observa aspectul că, în ceea ce priveşte posibilitatea de utilizare a mortarelor pentru zidărie preparate pe şantier (care nu îndeplinesc în totalitate condiţiile din norma SR EN 998 – 2), Codul P100 – 1/2006 introduce limitări mai severe decât cele furnizate de varianta P100 – 1/2013. Astfel, dacă P100 – 1/2006 permitea utilizarea mortarului pentru zidărie preparat la şantier, doar pentru executarea pereţilor structurali / nestructurali din zidărie la clădirile din

categoriile de importanţă şi V situate în zone cu hazard seismic limitat (ag ≤ 0.12g),

respectiv pentru pereţii nestructurali ai clădirilor din categoriile de importanţă şi V

situate în zone seismice cu (ag ≤ 0.16g), în noul Cod P100 – 1/2013, acelaşi mortar poate fi utilizat atât la realizarea pereţilor structurali / nestructurali din zidărie aparţinând clădirilor

din categoriile de importanţă şi V, pentru toate zonele seismice (deci şi pentru cele cu

hazard ridicat), cât şi pentru pereţii structurali / nestructurali din zidărie ai clădirilor din

categoria de importanţă , situate în zone seismice cu (ag ≤ 0.15g), dar numai în condiţiile în care toate prevederile din reglementările tehnice specifice privind execuţia lucrărilor din zidărie sunt respectate. Ţinând cont de faptul că în execuţie foarte uşor se produc devieri de la aplicarea corectă a tehnologiilor de realizare (cauzate de ritmurile de execuţie alerte, respectiv de golurile semnificative de conştiinciozitate ale forţei de muncă din conjunctura actuală), coroborat cu posibilitatea de introducere în lucrare a unor elemente pentru zidărie cu calităţi îndoielnice (pe piaţă existând şi astfel de produse, având preţuri atractive), utilizarea mortarelor preparate în condiţii de şantier la realizarea pereţilor structurali din zidărie aparţinând clădirilor situate în zone cu hazard seismic ridicat, poate atrage după sine o diminuare semnificativă a calităţii lucrării şi implicit a siguranţei structurale. Acest aspect este deosebit de important !

Page 59: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 59

C4 - în cadrul discuţiei comparative de la subcapitolul 2.8.2.2, cu privire la Condiţionările privind asigurarea aderenţei între elementele pentru zidărie şi mortar, se poate observa aspectul că, în cazul zidăriilor realizate cu elemente din BCA în asociere cu mortarul pentru zidărie pentru utilizare generală (G), valorile rezistenţelor caracteristice la întindere din încovoiere ale zidăriei perpendicular pe planul peretelui (fxk1) şi (fxk2) furnizate de Codul CR6 – 2013, 4.1.1.3.1.(3) sunt mai mari decât cele furnizate de Codul CR6 – 2006, 4.1.1.3.1.(2), cu 25% pentru mortare de marcă M10, M7.5, M5, respectiv cu 15% pentru mortare de marcă M2.5. Capitolul 3 La sfârşitul acestui capitol, mai precis la subcapitolul 3.6, a fost prezentată armonizarea privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013. Ȋn urma realizării acestei armonizări, am găsit următoarele critici, în sensul menţinerii unei serii de condiţionări din Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, în aceaşi formă şi în noile Coduri CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013 : C5 - în cadrul discuţiei comparative de la subcapitolul 3.6.3.2, cu privire la Criteriile de regularitate geometrică şi sructurală în elevaţie, se poate constata aspectul că varianta de Cod CR6 – 2006 este mai restrictivă, în sensul că permite pe ambele direcţii principale ale clădirii o reducere a ariilor nete totale de zidărie ale pereţilor structurali situaţi la nivelurile superioare, care nu va depăşi 20% din aria totală de zidărie de la parter, comparativ cu valoarea de 30% furnizată în aceleaşi condiţii de Codul CR6 – 2013. În felul acesta, probabilitatea ca structura să prezinte discontinuităţi pe verticală care deviază traseul forţelor către fundaţii este mai mică, aspect considerat benefic. Capitolul 4 La sfârşitul acestui capitol, mai precis la subcapitolul 4.9, a fost prezentată armonizarea privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1 / 2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013. Ȋn urma realizării acestei armonizări, am găsit următoarele critici, în sensul menţinerii unei serii de condiţionări din Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, în aceaşi formă şi în noile Coduri CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013 : C6 - în cadrul discuţiei comparative de la subcapitolul 4.9.4.1.1, cu privire la Alcătuirea stâlpişorilor din beton armat, se poate observa aspectul că procentul minim de 1(%) privind armarea longitudinală a stâlpişorilor este impus în Codul P100 – 1/2013, pentru o valoare a acceleraţiei seismice de proiectare ag ≥ 0.25g, în timp ce prin specificaţiile Codului P100 – 1/2006 pentru o valoare a acceleraţiei seismice de proiectare ag ≥ 0.20g, aspect care este mai acoperitor. Ȋn zonele caracterizate de un hazard seismic redus, respectiv care tinde spre moderat, având ag ≤ 0.16g, Codul P100 – 1/2006 prevede un procent minim de armare unic, de cel puţin 0.8(%), în timp ce prescripţiile noului Cod P100 – 1/2013 specifică un domeniu de valori pentru procentul minim de armare longitudinală a stâlpişorilor, afine cu acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag). Astfel, în zonele caracterizate de ag = 0.15g şi ag = 0.20g, se impune o valoare de cel puţin 0.8(%), iar în zonele cu ag = 0.10g o valoare de cel puţin 0.6(%).

Page 60: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 60

Ȋn consecinţă, această variere a procentului de armare longitudinală pentru stâlpişori poate fi privită ca o măsură economică, având în vedere aspectul că odată cu reducerea valorii acceleraţiei seismice de proiectare (ag), se aşteaptă o scădere a stării de eforturi în ansamblul pereţilor structurali. Având în vedere aspectul că, procentul efectiv de armare longitudinală al stâlpişorilor trebuie să asigure şi preluarea atât a efectului de încovoiere (în planul peretelui) generat de reacţiunea diagonalei comprimate care solicită zona de intersecţie a stâlpişorului cu centura (mecanism strut and tie), cât şi a efectului de încovoiere apărut în stâlpişori ca urmare a solicitării peretelui perpendicular pe plan, este indicat ca pentru ag < 0.20g să fie menţinut un procent de armare de cel puţin 0.8(%), care pentru stâlpişorii realizaţi în pereţi cu grosimea de o cărămidă (240 mm) poate fi obţinut la limită cu 4 bare Φ12. Referitor la poziţionarea stâlpişorilor din beton armat în ansamblul pereţilor din zidărie, trebuie făcută precizarea de la început asupra aspectului că, o serie de carenţe existente în Codul CR6 – 2006. 5.2.4.(1), respectiv care au fost semnalate de specificaţiile Normei SR EN 1998 – 1/2004, au fost remediate în Codului P100 – 1/2013, 8.5.4.3.1.(2), însă parţial. Analizând subcapitolul 4.6.2.2. al tezei, respectiv armonizarea realizată între prescripţiile Codurilor CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006 de la subcapitolul 4.9.4.1.2, se poate observa aspectul că, deşi în Codul CR6 – 2006 bodarea cu stâlpişori din beton armat era

obligatorie pentru orice gol (din pereţii structurali) având o suprafaţă 2.5 (mp), indiferent de valoarea acceleraţiei (ag), respectiv norma SR EN 1998 – 1/2004, 9.5.3,(4), prevedea dispunerea stâlpişorilor de ambele părţi ale fiecărui gol cu aria ≥ 1.5 (mp), indiferent de valoarea acceleraţiei seismice de proiectare (ag), prescripţiile noului Cod P100 – 1/2013

prevăd ca numai în zonele cu hazard seismic ridicat, caracterizate de ag 0.25g orice gol

având o suprafaţă 1.5 (mp) trebuie bordat cu stâlpişori, iar în rest, adică pentru zonele caracterizate de ag ≤ 0.20g, bordarea golurilor cu stâlpişori este obligatorie începând de la

o suprafaţă a acestora 2.5 (mp). Şi în această situaţie putem distinge importanţa acordată aspectului economic, care în mod normal ar trebui eclipsată de măsurile de ridicare a nivelului de siguranţă structurală. Luând în considerare aspectul că, în paralel cu această schimbare a codurilor Româneşti CR6 şi P100, lucrări de specialitate străine [1.48] având drept scop îmbunătăţirea protecţiei antiseismice a clădirilor din zidărie confinată, recomandau ca toţi montanţii situaţi între goluri cu suprafaţa > 10% din cea a peretelui, să fie obligatoriu confinaţi cu stâlpişori din beton armat (indiferent de valoarea ag), se poate observa o reticenţă a lumii constructorilor din România în faţa schimbărilor masive. Din acest motiv inclusiv în Codul P100 – 1/2013 nu s-a acceptat încă un interval mediu de recurenţă IMR de 475 ani, aşa cum alte coduri din ţări seismice (Noua Zeelandă, Japonia, Chile, etc.) deja au adoptat. Dată fiind importanţa confinării montanţilor / şpaleţilor de zidărie (dintre golurile funcţionale), atât din punct de vedere al ductilizării acestora, dar şi al sporirii rezistenţelor, aspect care le conferă “credibilitate” în participarea de ansamblu, unele lucrări de specialitate străine [1.48] specifică ca, pentru stabilirea ariei nete totale Az,net (necesară calculului densităţii de pereţi), toţi montanţii situaţi între golurile având suprafaţa > 10% din

cea a peretelui (deci şi cele cu suprafaţa 1.5 (mp) să fie obligatoriu confinaţi cu stâlpişori din beton armat (deci golurile respective bordate). Aplicarea acestor specificaţii este deosebit de benefică, prezenţa stâlpişorilor la marginea şpaleţilor dintre goluri permiţând ancorarea eficientă a armăturilor inserate în rosturile orizontale.

Page 61: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 61

Ţinând cont de cele expuse, introducerea acestor condiţionări de bordare obligatorie cu stâlpişori din beton armat a golurilor funcţionale din pereţii de zidărie, având suprafaţa > 10% din cea a peretelui, în Codurile CR6 şi P100 – 1, constituie o necesitate. C7 - în cadrul discuţiei comparative de la subcapitolul 4.9.4.3.1, cu privire la Alcătuirea centurilor din beton armat din ansamblul pereţilor structurali din (ZC) şi (ZC + AR), se poate observa aspectul că pentru zonele caracterizate de un hazard seismic ridicat, atât Codul P100 – 1/2006, 8.5.4.2.2.(4), cât şi Codul P100 – 1/2013, 8.5.4.3.2.(7), prevăd un procent minim de armare de 1(%), singura diferenţiere constituind-o valoarea acceleraţiei seismice la amplasament (ag) de la care începe să se aplice prevederea (0.20g conform P100 – 1/2006 şi 0.25g conform P100 – 1/2013). Având în vedere aspectul că valoarea (ag) = 0.20g se regăseşte şi în noua zonare seismică corespunzătoare Codului P100 – 1/2013, se poate afirma faptul că prevederea din vechiul cod este mai acoperitoare. Aspecte tehnologice La subcapitolele 4.6 şi 4.7 din cadrul capitolului 4, am prezentat într-o manieră detaliată descrierea tehnologiilor de realizare atât a apareiajelor zidite, cât şi a clădirilor cu structura din zidărie confinată (ZC) şi (ZC+AR), respectiv din (ZIA), dorind ca pe această cale să aduc un real sprijin celor interesaţi de aspectul practic al execuţiei, şi nu numai. Având în vedere aspectul că înnădirile prin suprapunere apar frecvent la nivelul armăturilor longitudinale din elementele de confinare a zidăriei, atât la extremităţile centurilor în situaţia utilizării de carcase prefabricate, cât şi la extremităţile stâlpişorilor în majoritatea cazurilor, respectiv ţinând cont de faptul că în practica multor şantiere aceste înnădiri se execută cu barele lipite legate cu sârmă (din considerente de simplitate), necesitatea unei detalieri corecte a modului de realizare a acestora (prin care să se mobilizeze mecanismul de transfer), este extrem de important. Ȋn acest sens, am elaborat o serie de detalii privind realizarea carcaselor de armătură pentru stâlpişori şi centuri, în vederea asigurării condiţiilor optime de transfer a eforturilor între barele înnădirilor prin suprapunere. Capitolul 6 Ȋn cadrul acestui capitol, de asemeni, am prezentat într-o manieră detaliată descrierea tehnologiilor curente de reparare şi consolidare a clădirilor cu structura din zidărie, utilizând atât materiale clasice, cât şi moderne, dorind ca pe această cale să aduc un real sprijin celor interesaţi de aspectul practic al execuţiei, şi nu numai.

Page 62: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 62

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[1.1]. P.Buchanan – “Stone Chambers as Private Ice Houses” – Stonewatch – Newsletter of the Gungywamp Society –

2007 ; [1.2]. Yitzhak Sapir – “Hebrew Bible and ANE History Lists Commentary” – 2006 ; [1.3]. Rodica Crişan – “Construcţii din zidărie şi beton” – 2007 ; [1.4]. Radu Petrovici – “Proiectarea clădirilor din zidărie conform Standardelor Europene adoptate în România (SR EN),

Volumul 1 – Materiale, Proprietăţi mecanice, Durabilitate” – Editura Universitară ION MINCU - 2008 ; [1.5]. Barbara Ashfield & David Hanson – “Design Squared” – 2010 ; [1.6]. U.T.C.B. – F.C.C.I.A. – “Îndrumător de proiectare a sistemelor structurale din zidărie cu blocuri ceramice cu goluri

verticale” – Editura MATRIX ROM – 2007 ; [1.7]. Viktor Kizinievič, Fabijonas Petrikaitis, Olga Kizinievič – “Influence of Technological Factors on the Physical-

Mechanical Properties of Clay Masonry Units” – Materials Science (Medžiagotyra) Vol. 11, No.1 – 2005 ; [1.8]. Victor Asquini, Emil Prager – “Indicator tehnic în construcţii” – 1938 ; [1.9]. J.I. Davison – “Masonry Mortar”- Canadian Building Digest 163, National Research Council of Canada – 1974 ; [1.10]. Nwofor T.C. & Sule S. – “A Mathematical Model for the Prediction of Optimum Mortar Joint Thickness in brick-

Mortar Couplet” – University of Portharcourt, Rivers State, Nigeria – 2012 ; [1.11]. Dayaratnam P. – “Brick and reinforced brick structures” - New Delhi Oxford and IBH – 1987 ; [1.12]. E.Rizzatti, H.R.Roman, G.Mohamad, E.Y.Nakanishi – “Mechanical behavior analysis of small– scale modeling

of ceramic block masonry structures – Geometries effect” - Revista IBRACON de Estruturas e Materiais, vol.5, no.5, São Paulo, Oct. 2012 ;

[1.13]. Ad Vermeltfoort – “Brick – mortar interaction in masonry under compression” - Eindhoven University of

Technology – 2005 ; [1.14]. Kenneth Sandin – “Mortars for Masonry and Rendering, Choice and Application” – Building Issues, Vol.7,No.3 –

1995 ; [1.15]. O.G.Ilinoiu – “Controlul calităţii betoanelor” - Editura Cartea Universitară – 2004 ; [1.16]. Traian Oneţ – “Verificarea Calităţii Construcţiilor de beton armat şi beton precomprimat” – Editura DACIA – 1979

; [1.17]. James E. Amrhein – “GROUT...THE THIRD INGREDIENT” – Masonry Institute of America – 1980 ; [1.18]. INTERNATIONAL CODE COUNCIL – “International Residential Code” – 2012 ; [1.19]. INTERNATIONAL MASONRY INSTITUTE – “TECHNOLOGY Brief” – August 2009 ; [1.20]. National Ready Mixed Concrete Association – “Technical Information prepared by NRMCA” – 1993, 2005 ; [1.21]. NATIONAL CONCRETE MASONRY ASSOCIATION – “Grout Quality Assurance” – TEK 18-8B – 2005 ; [1.22]. Elizabeth Vintzileou – “Grouting of three-leaf stone masonry : Types of grouts, mechanical properties of

masonry before and after grouting” – Milano 15.03.2012 ; [1.23]. NATIONAL CONCRETE MASONRY ASSOCIATION – “Grout for Concrete Masonry” – TEK 9-4A – 2005 ; [1.24]. Ioan Cadar, Tudor Clipii, Agneta Tudor – “Beton Armat” – Editura Orizonturi Universitare, Timişoara 1999 ; [1.25]. Ramiro A. Sofronie – “Manual Richtergard” – Total Publishing – Bucureşti 2004 ; [1.26]. Ramiro A. Sofronie şi Valentin Feodorov – “Procedeu de armare şi consolidare a zidăriilor cu grile sintetice” –

Brevet Invenţie - 1995 ; [1.27]. Ramiro A. Sofronie – “Conceptul RichterGard de protecţie antiseismică a zidăriei” ; [1.28]. Codiţă S. Alina Mariana – “Performanţele procedeelor de armare cu grile polimerice a zidăriilor de cărămidă” –

Rezumat teză de doctorat – Bucureşti 2011 ; [1.29]. Ramiro A. Sofronie – “Vulnerability of Romanian Cultural Heritage to Hazards and Prevention Measures” - 2001

; [1.30]. Richter Gard – “The Ultimate Reinforcement for Seismic Protection of Masonry” ; [1.31]. Cincu Marina – “Probleme specifice privind utilizarea fibrelor polimerice la realizarea sistemelor structurale din

zidărie pentru construcţii civile” – Teză de doctorat – Bucuresti 2011 ; [1.32]. Tensar International Limited – “The Properties and Performance of Tensar Biaxial Geogrids” – January 2003,

Issue 3 ; [1.33]. American Composites Manufacturers Association – “Overview of the FRP Composites Industry – A Historical

Perspective” – 2004 ; [1.34]. L.A. Bisby – “Durability of FRP Composites for Construction” – ISIS Canada – 2006 ; [1.35]. Md. Rashadul Islam – “Inventory of FRP strengthening methods in masonry structures” – Master’s Thesis –

2008 ; [1.36]. Valter Dejke – “Durability of fibre reinforced polymers (FRP) as reinforcement in concrete structures” –

CHALMERS TEKNISKA HŌGSKOLA – Gōteborg 1999 ; [1.37]. Karlsson M. – “Fiberkompositarmering” – NCC Teknik, Gōteborg 1998 ; [1.38]. Bank L C, Gentry T R – “Accelerated Test Methods to Determine the Long-Term Behavior of FRP Composite

Structures : Environmental Effests” – Journal of Reinforced Plastic and Composites, Vol.14, June 1995 ; [1.39]. Machida A – “State-of-the-Art Report on Continuous Fiber Reinforcing Materials” – Society of Civil Engineers

(JSCE), Tokyo, 1993 ; [1.40]. DOST KIMYA END.HAMM.SAN.VE TIC.LTD – “DOST Re – Bar Product Data Sheet” – Istanbul TURKYE ; [1.41]. BASF Construction Chemicals Italia Spa – “Rinforzo di strutture con FRP” – Quaderno tecnico – Treviso, Italy ; [1.42]. HI. WTC – Catalog – 2011 ;

Page 63: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 63

[1.43]. MINOVA RSA – “Powermesh – FIReP ® Fibre Reinforced Polymer Mesh” – Product data – South Africa - 2010

; [1.44]. BAODING JISRUN MECHANICAL MANUFACTURING CO., Ltd – Catalog ; [1.45]. BOLONG THREE DIMENSIONAL COMPOSITES CO., Ltd – Catalog ; [1.46]. BEST – B2B.COM – Catalog ; [1.47]. Chin J, Aouadi K, Haight M.R, Hughes W.L, Nguyen T – “Effects of Water, Salt Solution and Simulated

Concrete Pore Solution on the Properties of Composite Matrix Resins Used in Civil Engineering Applications. Polymer Composites” – 2001 ;

[1.48]. R.Meli, S.Brzev et al. – “Seismic Design Guide for Low-Rise Confined Masonry Buildings” – Earthquake

Engineering Research Institute, Oakland - 2011 ; [1.49]. Svetlana Brzev – “Earthquake-Resistant Confined Masonry Construction” – National Information Center of

Earthquake Engineering – ISBN 81- 904190 – 9 – 9 ; [1.50]. Bruce Bolt & all – “Earthquake in Chile, March 3, 1985” – EERI Special Earthquake Report ; [1.51]. Moroni M.O, Astroza M, Acevedo C – “Performance and Seismic Vulnerability of Masonry Housing Types Used

in Chile” - Journal of Performance of Constructed Facilities, ASCE, Vol.18, No.3, pp.173-179 - 2004 ; [1.52]. S.C. Wienerberger Sisteme de cărămizi S.R.L. – “Sistemul de cărămizi POROTHERM” – Ghid de punere în

operă – 2013 ; [1.53]. Universidad Nacional de Córdoba [2002] – “Diseno de Estructuras de Hoormigon Armado y Pretensado,

Capitulo 10” ; [1.54] Tom Schacher – “Confined Masonry for one and two storey buildings in low-tech environments” – A NICEE

Publication – February 2009 ; [1.55]. Svetlana Brzev – “Confined Masonry Buildings : Key Components and Performance in Past Earthquakes” –

February 2014, IIT Gandhinagar, India ; [1.56]. Héctor E. Rodríguez Lozoya et al. - Open Journal of Civil Engineering, 2013, 3, 194 - 201

(http://www.scirp.org/journal/ojce) ; [1.57]. R. Petrovici – “Revizuirea codului de proiectare pentru clădiri din zidărie CR6 – 2006” – A.I.C.P.S. Review 4 /

2009 EDIŢIE NOUĂ ; [1.58]. Svetlana Brzev – “Analysis of Confined Masonry Buildings : Part 1. Short Course on Seismic Design of

Reinforced and Confined Masonry Buildings” – February 17-21, 2014, IIT Gandhinagar, India ; [1.59]. Y.Yamasaki and all, C.Zavala and all – “Construction of Masonry Buildings with appropriated technologies” –

CISMID / FIC / UNI - March 2004, Lima, Peru ; [1.60]. M. Asinari – “Buildings with structural masonry walls connected to tie-columns and bond-beams” – European

School for Advanced Studies in Reduction of Seismic Risk – February, 2007 ; [1.61]. www.peri.de [1.62]. Kuldeep S. Virdi, Rossen D. Rashkoff – “Low-rise residential construction detailing to resisist earthquakes” –

City University Lodon ; [1.63]. Cement & Concrete Association of New Zealand – “Masonry Grouting Methods” – Information Bulletin :IB 66 –

August 2004 ; [1.64]. Ghiocel D şi colectiv – “Construcţii Civile” – Ed.Didactică şi Pedagogică – 1985 ; [1.65]. Paul Popescu – “Degradarea Construcţiilor” – Universitatea SPIRU HARET – 2002 ; [1.66]. Cristina Romanescu, Constantin Ionescu – “Fenomenul de coroziune a podurilor din beton armat : metode de

testare, control şi de evaluare a riscului” – Seminarul internaţional “Gestionarea riscului operaţional în exploatarea reţelelor rutiere” – Noiembrie 2009 – Iaşi, România ;

[1.67]. INCERC – Filiala Cluj-Napoca – “Durabilitatea elementelor şi structurilor de beton precomprimat” – 2005 ; [1.68]. C.Bob, T.Dencsak, C.Tanasie, I.Balcu – “Contribuţii privind evaluarea capacităţii betonului de a lega CO2 prin

carbonatare” – Revista Română de Materiale 2012, 42 (4), 370 – 380 ; [1.69]. Narendra Taly - “Design of reinforced masonry structures” – second edition ; [1.70]. Gheorghe-Crinel Colban – “Structuri din zidărie. Alcătuire, proprietăţi, elemente de calcul şi principii de

consolidare” – Editura AGIR 2000 ; [1.71]. Radu Agent – “Expertizarea şi punerea în siguranţă a clădirilor existente afectate de cutremure” – editura FAST

PRINT ; [1.72]. Tudor Dan – “Reabilitarea şi consolidarea construcţiilor de zidărie II” ; [1.73]. Dan Dubină – “Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events. WG2 : Earthquake resistance. Proposal

of research directions” ; [1.74]. A.R. Santhakumar – “GUIDELINES FOR RETROFITTING OF BUILDINGS” – Government of TAMILNADU –

2006 ; [1.75]. MRB & Associates – “Seismic Retrofitting Guidelines of Buildings in NEPAL. Masonry” – April 2013 ; [1.76]. TECNARIA S.p.A. – “Shear connectors for composite structures” ; [1.77]. M.Piazza, C. Baldessari, R.Tomasi – “The role of in-plane floor stiffness in the seismic behaviour of traditional

buildings” - University of Trento, Italy, 2008 ; [1.78]. Claudio Modena – “Criteri di progetto per il miglioramento sismico degli edifici storici” – Universita di Padova –

2010 ; [1.79]. Anand S.Arya, Teddy Boen, Yuji Ishiyama - “Guidelines for Earthquakes Resistant Non – Enginereed

Construction” – IAEE – 2012 ; [1.80]. A.Mahdizadeh, J.Borzouie, M.Raessi - “New Approach to seismic Rehabilitation of Masonry School Buildings” –

15 WCEE, Lisboa 2012 ;

Page 64: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 64

[1.81]. A.Marini, G. Plizzzari – “Tecniche di analisi, di rinforzo e di miglioramento sismico di edifici storici”- Corso di

perfezionamento - Universita di Brescia – 2007 ; [1.82]. Paolo Faccio, Elisa Fain - “Corso di Consolidamento Degli Edifici Storici” – Universita IUAV di Venezia, 2011 –

2012 [1.83]. A.Borri, M.Corradi, E.Agneloni, G.Celestini – “Alcune Sperimentazioni su Collegamenti tra Barre e Nastri in

CFRP per Interventi di Miglioramento Sismico su Edifici in Muratura” – Universita degli Studi di Perugia, Italy ; [1.84]. A.Borri, M.Corradi, A.Vignoli – “Seismic Upgrading of Masonry Structures with FRP”; [1.85]. H.Meireles, R.Bento – “Rehabilitation and strengthening of old masonry buildings” – DTC no.02/2013 ; [1.86]. V.Ciubotaru – “Soluţii de consolidare pentru fundaţiile continue aflate sub pereţi portanţi” – site internet

CONSTRUCŢII CIVILE ŞI INDUTRIALE – 2012 ; [1.87]. IAEE MANUAL – Ch. 9 “Repair, Restoration and Strengthening of Buildings” – 2004 ; [1.88]. V.Simionescu – “Contribuţii teoretice şi aplicative cu privire la consolidarea structurilor din zidărie şi beton armat

afectate de cutremure” – Rezumat teză de doctorat – Bucureşti 2000 ; [1.89]. www.jlupiles.com ;

[1.90]. GECoPRA - “Inova Domus - Projecto Casa do Futuro” ;

[1.91]. www.autonopedia.org - “The Practical Resource for Sustainable Living” ; [1.92]. www.diydoctor.org.uk – “Pointing Brickwork – How to Point and Repoint Brickwork and Walls” ; [1.93]. Christine Beall – “Tuckpointing old mortar joints” – PUBLICATION # M880116 – The Aberdeen Group ; [1.94]. Hampshire County Council – “Re-pointing. Principles, Materials and Methods” ;

[1.95]. The QUIKRETECompanies – “Tuck-pointing Mortar Joints / Replacing Demaged Brick” ; [1.96]. M.Budescu, I.P.Ciongradi, N.Taranu, I.Gavrilas, M.Ciupala, I.Lungu – “Reabilitarea Construcţiilor” – Ed.

Vesper 2001 ; [1.97]. www.cristalproof.pt ; [1.98]. Patrick Bischof & René Suter - Retrofitting Masonry Walls with Carbon Mesh - Institute of Construction and

Environment, University of Applied Sciences (UAS) – Fribourg ; [1.99]. Motavalli M – ” Seismic Assessment and Retrofitting of Shariati Museum in Tehran’’ - FRP Strengthening of

Masonry, Fibre Composites, FS07, Empa Switzerland, University of Tehran. Iran ; [1.100]. C. Dragomir, C.Matei, D. Dobre, E.S. Georgescu – ”Comportarea elementelor structurale de anvelopă din

zidărie la acţiuni extreme” – INCERC Bucuresti – 2009 ; [1.101]. QuakeWrap,Inc. ; [1.102]. R.Santhanam – “Guidelines for retrofitting of buildings” – Government of Tamilnadu, India ; [1.103]. M.Teodorescu, C.Budan – “Tehnologia Lucrărilor de Ȋntreţinere, Reparaţii şi Consolidări ;

[1.104]. www.matest.com ; [1.105]. P.Gregorczyk, P.B.Lourenço – “A Review on Flat – Jack Testing” – Universidade do Minho, Portugal ; [1.106]. R. Tolve – “Costruzioni Esistenti : Livelli di Conoscenza e Indagini Diagnostiche Strutturali” –

BRAINSTORMERS – Laboratorio per la conoscenza delle scienze tecniche ; [1.107]. D. Stoica – “Structuri din zidarie – Probleme şi soluţii moderne” – editura MatrixRom - 2015

PRESCRIPŢII OFICIALE

[2.1]. CR6 – 2006 – “Cod de proiectare pentru structuri din zidărie” ; [2.2]. P100 – 1/2006 – “Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” ; [2.3]. SR EN 1996 – 1 – 1 : 2006 – “Eurocod 6 : Proiectarea structurilor din zidărie.Partea 1–1. Reguli generale pentru

construcţii de zidărie armată şi nearmată” ; [2.4]. SR EN 771 – 1 : 2011 – “Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 1 : Elemente pentru zidărie de argilă

arsă” ; [2.5]. SR EN 771 – 4 : 2011 – “Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 4 : Elemente pentru zidărie de beton

celular autoclavizat” ; [2.6]. SR EN 1998 – 1 : 2004 – “Eurocod 8 : Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1 : Reguli

generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri (Anexa Naţională) ; [2.7]. SR EN 772 – 1 : 2011 – “Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 1 : Determinarea rezistenţei la

compresiune” ; [2.8]. SR EN 772 – 13 : 2001 – “Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 13 : Determinarea densităţii

aparente şi absolute în stare uscată a elementelor pentru zidărie (cu excepţia pietrei naturale)” ; [2.9]. SR EN 772 – 11 : 2011 – “Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 11 : Determinarea absorbţiei

de apă datorită acţiunii capilare a elementelor pentru zidărie de beton cu agregate, piatră artificială şi naturală şi viteza iniţială de absorbţie a apei a elementelor pentru zidărie din argilă” ;

[2.10]. ASTM C 67 – “Sampling and Testing Brick and Structural Clay Tile” ; [2.11]. SR EN 197 – 1 : 2011 – “Ciment. Partea 1 : Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor

uzuale” ; [2.12]. SR EN 459 – 1 : 2003 – “Var pentru construcţii” ; [2.13]. SR EN 13139 : 2003 – “Agregate pentru mortare” ; [2.14]. SR EN 1008 : 2003 – “Apa de preparare pentru beton – Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a

aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton” ;

Page 65: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 65

[2.15]. SR EN 934 – 3 + A1 : 2012 – “Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidărie.

Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare” ; [2.16]. SR EN 998 – 2 : 2011 – “Specificaţie a mortarelor pentru zidărie - Partea 2: Mortare pentru zidărie” ; [2.17]. SR EN 1052 – 3 : 2003 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a zidăriei. Partea 3 : Determinarea rezistenţei iniţiale

la forfecare” ; [2.18]. SR EN 1015 – 3 : 2001 + A1 : 2004 + A2 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie – Partea 3 :

Determinarea consistenţei mortarului proaspăt (cu masa de împrăştiere) ; [2.19]. SR EN 1015 – 4 : 2001 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 4: Determinarea consistenţei

mortarului proaspăt (cu penetrare plunger)” ; [2.20]. SR EN 1015 – 2 : 2001 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Eşantionarea

globală a mortarelor şi pregătirea mortarelor de încercat” ; [2.21]. SR EN 1015 – 9 : 2002 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 9 : Determinarea

duratei de lucrabilitate şi timpului de corecţie a mortarului proaspăt” ; [2.22]. SR EN 1015 – 17 : 2001 + A1 : 2006 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 17:

Determinarea conţinutului de clorură solubilă din mortarele proaspete” ; [2.23]. SR EN 1015 – 11 : 2002 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 11:

Determinarea rezistenţei la încovoiere a mortarului întărit” ; [2.24]. SR EN 1052 – 2 : 2001 – “Metode de încercare a zidăriei. Partea 2 : Determinarea rezistenţei la încovoiere” ; [2.25]. SR EN 1015 – 10 : 2002 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 10 :

Determinarea densităţii aparente a mortarului întărit” ; [2.26]. SR EN 1015 – 18 : 2003 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.

Partea 18 : Determinarea coeficientului de absorbţie a apei datorată acţiunii capilare a mortarului întărit” ; [2.27]. SR EN 1745 – 2012 – “Zidărie şi elemente pentru zidărie. Metode pentru determinarea caracteristicilor termice” ; [2.28]. SR EN 1996 – 2 : 2006/AC : 2010 – “Eurocod 6. Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2 : Proiectare, alegere

materiale şi execuţie zidărie” ; [2.28 bis]. SR EN 1996 – 2 : 2006/NB : 2008 - “Eurocod 6. Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2 : Proiectare,

alegere materiale şi execuţie zidărie. Anexă naţională ” ; [2.29]. NE 012 – 1 : 2007 – “Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi

beton precomprimat. Partea 1 : Producerea betonului” ; [2.29 bis]. NE 012 – 2 : 2010 - “Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi

beton precomprimat. Partea 2 : Executarea lucrărilor din beton” ; [2.30]. SR EN 1992 – 1 – 1 : 2004/NB : 2008/A91 : 2009 – “Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 – 1 :

Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională” ; [2.31]. SR EN 197 – 1 : 2011 – “Ciment. Partea 1 : Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor

uzuale” ; [2.32]. SR EN 12620 + A1 : 2008 – “Agregate pentru beton” ; [2.33]. SR EN 1008 : 2003 – “Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a

aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton” ;

[2.34]. SR EN 934 – 2 + A1 : 2012 – “Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2 : Aditivi pentru beton. Definiţii,

condiţii, conformitate, marcare şi etichetare” ; [2.35]. SR EN 12878 : 2005 – “Pigmenti pentru colorarea materialelor de construcţie pe bază de ciment şi / sau var.

Specificaţii şi metode de încercare” ; [2.36]. SR EN 450 – 1 : 2012 – “Cenuşă zburătoare pentru beton. Partea 1 : Definiţii, condiţii şi criterii de conformitate” ; [2.37]. SR EN 13263 – 1 + A1 : 2009 – “Silice ultrafină pentru beton. Partea 1 : Definiţii, condiţii şi criterii de

conformitate” ; [2.38]. SR EN 13263 – 2 + A1 : 2009 – “Silice ultrafină pentru beton. Partea 2 : Evaluarea conformităţii” ; [2.39]. SR EN 206 – 1 : 2002 – “Beton. Partea 1 : Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate” ; [2.40]. SR EN 12350 – 2 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 2 : Încercarea de tasare” ; [2.41]. SR EN 12350 – 5 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 5 : Încercarea cu masa de răspândire” ; [2.42]. SR EN 12350 – 1 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 1 : Eşantionare” ; [2.43]. SR EN 12350 – 7 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 7 : Conţinut de aer. Metode prin presiune” ; [2.44]. SR EN 12350 – 6 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 6 : Densitate” ; [2.45]. SR EN 12390 – 2 : 2009 – “Încercare pe beton întărit. Partea 2 : Pregătirea şi păstrarea epruvetelor pentru

încercări de rezistenţă” ; [2.46]. SR EN 12390 – 3 : 2009 + AC : 2011 – “Încercare pe beton întărit. Partea 3 : Rezistenţa la compresiune a

epruvetelor” ; [2.47]. SR EN 12390 – 7 : 2009 – “Încercare pe beton întărit. Partea 7 : Densitatea betonului întărit” ; [2.48]. SR EN 12390 – 8 : 2009 – “Încercare pe beton întărit. Partea 8 : Adâncimea de pătrundere a apei sub presiune” ; [2.49]. SR 3518 : 2009 – “Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin măsurarea variaţiei

rezistenţei la compresiune şi/sau modulului de elasticitate dinamic relativ” ; [2.50]. ASTM C 476 – “Standard Specification for Grout for Masonry” ; [2.51]. ASTM C 404 – “Standard Specification for Aggregates for Masonry Grout” ; [2.52]. INTERNATIONAL BUILDING CODE – 2006 ; [2.53]. ASTM C 1019 – “Test Method for Sampling and Testing Grout”; [2.54]. ACI 530-05 / ASCE 5-05 / TMS 402-05 – “Building Code Requirements for Masonry Structures” ;

Page 66: CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE REALIZARE ...

Rezumat Teza de Doctorat

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile

cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 66

[2.55]. CNR – DT 200/2004 – “Istruzioni per la Progettazione, l’Esecuzione ed il Controllo di Interventi di

Consolidamento Statico mediante l’utilizzo di Compositi Fibrorinforzati” ; [2.56]. ACI Committee 440 – “State-of-the-Art Report on Fibre Reinforced Plastic Reinforcement for Concrete

Structures” – draft 2, September 21, 1998 ; [2.57]. SR EN 1996 – 2 : 2006 / AC : 2010 – “Eurocod 6 : Proiectarea structurilor din zidărie.Partea 2 :Proiectare,

alegere materiale şi execuţie zidărie” ; [2.58]. SR EN 1996 – 1 – 1:2006 / NB:2008 – “Proiectarea structurilor din zidărie. Partea 1-1 : Reguli generale pentru

construcţii de zidărie armată şi nearmată. Anexa naţională” ; [2.59]. SR EN 998-1:2011 – “Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 1 : Mortare pentru tencuire şi gletuire” ; [2.60]. SR EN 772-5:2002 – “Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 5 : Determinarea conţinutului de

săruri solubile active a elementelor pentru zidărie de argilă arsă” ; [2.61]. P100 – 3/2008 – “Cod de proiectare seismică – Partea III - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor

existente” [2.62]. FEMA 547 – 2006 – “Tehniques for the Seismic Rehabilitation of Existing Buildings” ; [2.63]. CR6 – 2013 – “Cod de proiectare pentru structuri din zidărie” – înlocuieşte [2.1] ; [2.64]. P100 – 1/2013 – “Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” - înlocuieşte

[2.2] ; [2.65]. ST 009 – 2011 – “Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături : cerinţe şi criterii de

performanţă” ; [2.66]. SR 438 – 1/2012 – “Produse de oţel pentru armarea betonului.Partea 1 : Oţel beton laminat la cald. Mărci şi

condiţii tehnice de calitate” ; [2.67]. CR2 – 1 – 1.1/2013 – “Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat” ; [2.68]. NP 125 – 2010 – “Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire colapsibile” ; [2.69]. C28 – 1983 – “Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton” ;

STANDARDE / NORMATIVE ANTERIOARE DIN ROMÂNIA (ÎN PREZENT ABROGATE)

[3.1]. STAS 457 – 80, 86 – “Cărămizi pline presate pe cale umedă” ; [3.2]. STAS 5185/1 - 2 – 80, 86 – “Cărămizi şi blocuri cu goluri verticale” ; [3.3]. STAS 10833 – 80 – “Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate” ; [3.4]. STAS 1031 – 56 – “Construcţii civile şi industriale. Elemente de zidărie. Prescripţii de calcul” ; [3.5]. STAS 10109/1 – 82 – “Constructii civile industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea

elementelor” ; [3.6]. P2 – 85 – “Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie” ; [3.7]. P100 – 81 – “Normativ pentru proiectare antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale, agrozootehnice

şi industriale” ; [3.8]. C17 – 82 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială” ; [3.9]. STAS 2634 – 80 – “Metode de încercare a mortarelor în stare proaspătă şi întărită” ; [3.10]. STAS 1667 – 76 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali” ; [3.11]. STAS 1030 – 85 – “Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială” ; [3.12]. STAS 790 – 84 – “Apa pentru betoane şi mortare” ; [3.13]. NE 012 – 99 – “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat”; [3.14]. STAS 1759 – 88 – “Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a

lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine şi a începutului de priză” ; [3.15]. STAS 1275 – 89 – “Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice” ; [3.16]. STAS 3519 – 76 – “Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă” ; [3.17]. STAS 2414 – 91 – “Betoane. Determinarea densităţii, compactităţii, absorbţiei de apă şi porozităţii betonului

întărit” ; [3.18]. STAS 3518 – 89 – “Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ” ; [3.19]. STAS 10107/0 – 90 – “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton

precomprimat” ; [3.20]. STAS 3622 – 86 – “Betoane de ciment. Clasificare” ; [3.21]. STAS 10109/1 – 82 – “Construcţii Civile, Industriale şi Agricole – Lucrări de zidărie – Calculul şi alcătuirea

elementelor “.