Contractul de societate

84
I. Contractul de societate Art. 1881 alin.l din Codul civil defineste contractul de societate. Noutăţile faţă de art. 1491 din vechiul Cod civil sunt: • introducerea categoriilor de aporturi (preluate din legislaţia comercială) admise la constituirea societăţii: aporturi băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau prestaţii (în muncă). Aceste categorii se regăseau în vechea reglementare în art. 1503 (în bunuri), art. 1504 (în bani) şi în art. 1505 (în muncă); ideea este reluată ca norma imperativă în art.1882 alin. 3; în afară de scopul de a împărţi beneficiile Codul civil adaugă, ca alternativa, scopul asociatilor de a se folosi de economia ce ar putea rezulta; în alin. 2 al art. 1881 se stipulează cota de participare la pierderile societăţii şi anume, în lipsa oricăror precizări în contractul de societate se va presupune că fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului. În reglementarea anterioară, potrivit art. 1511 se preciza că în lipsa oricăror precizări, participarea fiecăruia la câştig sau la pierdere va fi proporţională cu suma adusă ca aport (deci pentru aportul în bani sau în bunuri), pe când în cazul aportului în muncă (în industrie), participarea era apreciată în funcţie de valoarea cea mai mică a aportului în numerar adus de fiecare dintre asociaţi. Observăm că noul regim juridic obligă la evaluarea aportului, oricare ar fi categoria acestuia (deci şi a celui in munca), pentru ca participarea la pierderi sa fie echitabila, indiferent de natura bunului aportat. apare în alin.3 a art. 1881 posibilitatea ca societatea sa aiba sau personalitate juridică. Precizarea este foarte importantă pentru că doctrina juridică de specialitate dedicase sute de pagini teoriei privind lipsa personalităţii juridice a societăţilor civile faţă de cele comerciale (ca o dobândă chiar de la înmatriculare). Situaţia în practică s-a modificat fata de anul 1865, iar Codul civil actual reflectă această realitate; între condiţiile de valabilitate ale contractului de societate se enumera: a) posibilitatea ca asociatul să fie persoană fizică sau juridică. Reglementarea anterioară nu rezolvă acest aspect; o suită de dispoziţii conduceau la interpretarea numai persoanele fizice pot fi asociaţi (de ex. art. 1523 se enumera la pct.3 ca o cauză de 1

description

suport curs

Transcript of Contractul de societate

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

I. Contractul de societate

Art. 1881 alin.l din Codul civil defineste contractul de societate. Noutile fa de art.1491 din vechiul Cod civil sunt:

introducerea categoriilor de aporturi (preluate din legislaia comercial) admise la constituirea societii: aporturi bneti, n bunuri, n cunotine specifice sau prestaii (n munc). Aceste categorii se regseau n vechea reglementare n art. 1503 (n bunuri), art. 1504 (n bani) i n art. 1505 (n munc); ideea este reluat ca norma imperativ n art.1882 alin. 3; n afar de scopul de a mpri beneficiile Codul civil adaug, ca alternativa, scopul asociatilor de a se folosi de economia ce ar putea rezulta; n alin. 2 al art. 1881 se stipuleaz cota de participare la pierderile societii i anume, n lipsa oricror precizri n contractul de societate se va presupune c fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului.

n reglementarea anterioar, potrivit art. 1511 se preciza c n lipsa oricror precizri, participarea fiecruia la ctig sau la pierdere va fi proporional cu suma adus ca aport (deci pentru aportul n bani sau n bunuri), pe cnd n cazul aportului n munc (n industrie), participarea era apreciat n funcie de valoarea cea mai mic a aportului n numerar adus de fiecare dintre asociai. Observm c noul regim juridic oblig la evaluarea aportului, oricare ar fi categoria acestuia (deci i a celui in munca), pentru ca participarea la pierderi sa fie echitabila, indiferent de natura bunului aportat. apare n alin.3 a art. 1881 posibilitatea ca societatea sa aiba sau personalitate juridic. Precizarea este foarte important pentru c doctrina juridic de specialitate dedicase sute de pagini teoriei privind lipsa personalitii juridice a societilor civile fa de cele comerciale (ca o dobnd chiar de la nmatriculare). Situaia n practic s-a modificat fata de anul 1865, iar Codul civil actual reflect aceast realitate;

ntre condiiile de valabilitate ale contractului de societate se enumera:

a) posibilitatea ca asociatul s fie persoan fizic sau juridic. Reglementarea anterioar nu rezolv acest aspect; o suit de dispoziii conduceau la interpretarea c numai persoanelefizice pot fi asociai (de ex. art. 1523 se enumera la pct.3 ca o cauz de ncetare asocietii moartea unui asociat sau art. 1526 ce reglementa clauza de continuitate cusuccesorii);

b) situaia unui so ce aporteaz un bun comun (a se vedea nr. 1 Concepte / instituie nou introduse);

c) obiectul societii trebuie s fie determinat, licit i n acord cu ordinea public i bunele moravuri (reluarea prevederilor art. 1492 din anteriorul Cod civil);

d) obligativitatea fiecrui asociat de a aporta fie bani, bunuri, fie prestaie sau cunotine specifice (a se vedea i art. 1881 alin.l.)

n ceea ce privete regimul aporturilor, Codul civil statueaz:

e) transferul dreptului de proprietate asupra bunului aportat se face potrivit art. 1883 alin.l astfel:

cnd societatea are personalitate juridic, bunul trece n patrimoniul acesteia;

cnd societatea nu are personalitate juridic proprie, aportul devine coproprietatea asociailor. Excepia: bunul aportat ramane in proprietatea asociatului aportator si trece in folosinta comuna a asociatilor doar daca prin contract s-a prevazut in mod expres acest lucru. Aceasta exceptie este preluata din reglementarea data societatilor comerciale prin Legea 31/1990, respectiv prin art. 65 alin 1 (prescurtat L.S.C.)

f) cand bunul aportat este un bun imobil sau un drept real imobiliar (de exemplu un drept de ipoteca) contractul de societate trebuie sa imbrace forma autentica; expresie a principiului simetriei juridice (art. 1881 alin 2);g) transferul dreptului de proprietate trebuie sa respecte formele de publicitate prevazute de lege, dupa cum bunul aportat este mobil/imobil, corporal/incorporal. Momentul dobandirii personalitatii juridice pentru societatea constituita este si momentul transferului dreptului de proprietate de la asociatul aportator, chiar daca formalitatile de inregistrare in registrele cerute de lege s-au realizat anterior (conf. art. 1883 alin. 3)

in ce priveste forma de redactare a contractului de societate, conform art. 1884 Cod Civil:

h) se cere forma scrisa, ad probationem, adica, daca prin lege nu se cere altfel, forma scrisa este ceruta doar ca dovada a contractului (alin. 1);

i) se cere forma scris, ad validitatem doar n cazul constituirii unei societi ce are personalitate juridic; n acest caz: forma scris trebuie s conin obligatoriu clauze privind asociaii, aporturile, forma juridic, obiectul, denumirea i sediul. Nerespectarea acestor condiii atrage ca sanciure nulitate absolut a societii constituite (conf. art. 1884 alin. 2). n ceea ce privete durata societii distingem conf. art. 1885 Cod civil ntre societati:

j) cu durat limitat, cnd nsui contractul conine dispoziii n acest sens. Constatm o reluare a coninutului art. 1502 Cod Civil;

k) cu durat nelimitat (nedeterminat) cnd n contract nu se precizeaz nimic n legtur cu durata. Fa de dispozitiile art. 1502 alin.l observm c n Codul civil nu se mai precizeaz nimic n legtur cu limitarea duratei la durata vieii asociailor. Fa de reglementarea, anterioar chiar.cand obiectul de activitate dureaz un timp determinat contractul de societate trebuie sa precizeze expres durata societii;

1) durata poate fi prelungit nainte de expirarea acesteia (conf. art. 1885 alin. 2); dispozitia este o reluare a continutului art. 1524 din fostul Cod Civil.

In ce priveste raspunderea asociatilor fondatori si a primilor administratori, distingem doua situatii, conform art. 1886 din noul Cod civil, astfel:

m) o raspundere solidara a asociatilor fondatori si a primilor administratori pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei conditii de forma a contractului de societate, a vreunei formalitati de constituire sau chiar pentru dobandirea personalitatii juridice (alin.1).

Caracterul solidar al raspunderii este preluat din comercial, observam ca regimul juridic al raspunderii, promovat de Codul civil, este mult mai sever decat cel prevazut de Codul civil anterior, care in art. 1529 stipula expres ca raspunderea la societatile civile nu este solidara (spre deosebire de societatile comerciale unde solidaritatea se prezuma) decat cand este stipulata in mod expres.

n) in cazul efectuarii unor modificari ale contractului de societate raspunderea solidara revine administratorilor cu drept de reprezentare, fiind vorba de administratorii in functie la data modificarii sau in functie la data la care trebuia sa se indeplineasca formalitatile referitoare la modificarea contractului (alin. 2);

Dispozitiile art. 1886 din Codul civil sunt preluate din LSC (art. 53 alin. 1) si instituie un regim de raspundere derogator de la regulile din dreptul civil, asa cum era reglementat de Codul Civil anterior.

regimul juridic bunurilor este detaliat pe parcursul art. 1896 1899 din Codul civil astfel:A) pentru aportul de bunuri, altele decat cele fungibile, aportarea se face prin transferul drepturilor asupra acestor bunuri si prin predarea lor efectiva in stare de functionare potrivit destinatiei sociale (art. 1896 alin. 1);

Acest articol continua reglementarea anterioara data prin art. 1503 alin. 1 vechiul Cod Civil care prevedea ca fiecare asociat este considerat un debitor al societatii pentru tot ceea ce a promis a pune in comun, cu dispozitiile art. 16 alin. 2 din LSC care prevede ca aporturile in natura sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare.

Pentru a diferentia intre aportarea cu titlu de proprietate si aportarea folosintei, redactorii Codului civil folosesc formula conform careia asociatul aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun raspunde pentru efectuarea aportului intocmai ca un vanzator fata de cumparator, iar asociatul care aporteaza folosinta raspunde ca un locator fata de locatar (art. 1896 alin. 2 din Codul civil).

Consideram ca aceste prevederi sunt o actualizare a art. 1503 alin. 2 si art. 1509 din Codul Civil anterior (mai putin reglementarea riscului pieririi bunului, detaliat in Codul Civil anterior in alin 1 si 2 ale art. 1509)

B) pentru aportul in bunuri fungibile sau consumptibile nu este admis dect cu titlude proprietate (nu pot fi aduse cu titlul de folosin), devenind proprietateaasociailor, chiar dac n contractul de societate nu s-a stipulat aceasta n modexpres.Aceste reguli constituie o combinaie ntre dispoziiile art. 1509 (alin.l i 2) ale vechiul Cod civil i cele din art. 65 alin. 1 din LSC (potrivit cruia: In lips de stipulaie contrar, bunurile constituite ca aport n societate devin proprietatea acesteia din momentul nmatriculrii ei n registrul comerului").

C) pentru aportul de bunuri incorporate regulile sunt ntlnite de art. 1897 Cod civil, astfel:

a) cnd e vorba de o crean asociatul ce aduce un astfel de aport rspunde pentru existena creanei n momentul aportului i ncasarea acesteia la scaden, fiind obligat s acopere cuantumul acesteia, dobanda legal care ncepe s curg de la scaden i orice alte daune ce ar rezulta, dac creana nu se ncaseaz n tot sau n parte (alin.l).

Aceste dispoziii sunt o sintez a reglementrilor cuprinse n art. 1504 alin.l, 1506, 1507 i 1508 din Codul civil anterior, dar i a art. 16 alin. 3 coroborat cu art. 84 din LSC.

b) cand e vorba de o aportare de actiuni sau parti sociale emise de o alta societate, asociatul aportator raspunde pentru efectuarea aportului ca un vanzator fata de cumparator (alin. 2). Observam ca acestui tip de aport ii corespund regulile instituite de art. 1896 alin. 1 Cod civil, ca bunuri fungibile, dar si cele ale art. 1896 alin. 2 Cod civil, pentru ca se transmite chiar dreptul de proprietate;c) cand se aporteaza cambii sau alte titluri de credit se revine la raspunderea specifica unor creante asa cum era reglementata de alin. 1 al art. 1897 (alin. 3 al aceluiasi articol);

D) pentru aportul in numerar asociatul aportator datoreaza in caz de neexecutare: suma la care s-a obligat, dobanda legala de la scadenta si orice alte daune care ar rezulta, fiind de drept pus in iontarziere (art. 1898 din Codul civil). Aceste dispozitii constituie punerea in practica a cumulului dobanzii cu despagubirile, acceptat ca exceptie in dreptul civil in cazul intarzierii asociatului, dar si de LSC in art. 65 alin. 2 si 84 alin. 2;

E) cand aportul este in prestatii sau cunostinte specifice regulile sunt instituite de art. 1899 din Codul civil astfel:

a) aportul este datorat in mod continuu, atata timp cat asociatul care s-a obligat la aceasta este membru al societatii, iar asociatul este tinut fata de societate pentru toate castigurile realizate din activitatile care fac obiectul aportului (alin. 1). Aceste dispozitii corespund art. 1505 in Codul Civil anterior.

b) spre deosebire atat de fostul Cod Civil, cat si de reglementarea speciala data de LSC, Codul civil actual enumera modalitatile prin care se poate realiza aportul in industrie si anume: prin desfasurarea de catre asociatul care s-a obligat a unor activitati concrete si prin punerea la dispozitia sociatatii a unor informatii, pentru realizarea obiectului acesteia, in modalitatile si conditiile stabilite prin contractul de societate (alin. 2).

c) sanctiunea pentru neexecutarea aportului in prestatii sau cunostinte specifice este ca societatea are dreptul la o actiune in excludere a asociatului, cu daune interese, daca e cazul (alin. 3).

Dispozitiile alin. 2 si 3 ale art. 1899 Cod civil sunt novatoare, nici reglementarea civila anterioara, nici cea comerciala speciala nu contineau detalieri ale notiunii de aport in industrie si nici privind sanctiunea pentru neexecutarea lui.

in ce priveste participarea la profit si pierderi, Codul civil contine dispozitii noi in art. 1902, astfel:

spre deosebire de art. 1511 din Codul Civil anterior care prevedea ca atunci cand prin contract nu se determina partea de castig sau de pierdere a fiecarui asociat, atunci aceea parte va fi proportionala cu suma pusa incomun de fiecare, conform art. 1902 alin. 1 Cod civil actual participarea la profitul societatii implica si contributia la pierderile societatii; conditiile participarii sunt cele stabilite de contractul de societate, de insusi Codul civil sau de legi sociale aplicabile, dupa caz;

Observam doua schimbari in conceptia redactorilor Proiectului, si anume: pe de o parte participarea asociatilor nu mai este legata nemijlocit de suma de bani cu care a contribuit fiecare, iar pe de alta parte, nu se mai mentioneaza proportionalitatea intre participare la capitalul social si contributia la pierderi, asociatii fiind liberi sa stabileasca alte proportii (aceasta dispozitie trebuie coroborata si cu art. 1894 alin. 3); totusi, in lipsa oricaror precizari,partea fiecarui asociat la profituri si pierderi este proportionala cu aportul sau la capitalul social, daca nu s-a convenit altfel (art. 1902 alin. 2).

in acord cu fostul Cod, Codul civil actual prevede in art. 1902 alin. 2 ca partea la profituri si pierderi a asociatului al carui aport const in prestatii sau cunostiinte specifice este egala cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic, daca nu s-a convenit altfel (similar exista dispozitia din art. 1511 alin. 2 din Codul civil anterior).

principiul proportionalitatii este intarit de Codul civil si prin art. 1902 alin. 3, potrivit caruia, cand contractul stabileste numai partea de castig, aceeasi proportie are loc si cat priveste pierderile;

spre deosebire de Codul civil anterior care stipula o sanctiune extrem de grava pentru contractul de societate ce continea o clauza leonina (fie in sensul pozitiv in care unui singur asociat ii revenea totalitatea castigurilor, fie in sensul negativ, in care se stipula ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere conform art. 1513 alin. 1 si 2), Codul civil prevede o sanctiune ce nu afecteaza contractul, ci doar cluaza leonina. Astfel, conform art. 1902 alin. 5 orice clauza prin care un asociat este exclus de la impartirea beneficiilor sau de la participare la pierderi este considerata nescrisa.

Codul civil actual, spre deosebire de Codul civil anterior prevede o exceptie, in cazul aportului in munca; astfel, conform art. 1902 alin. 6, prin exceptie de la art. 1881 alin. 2, asociatul al carui aport consta in prestatii sau cunostinte specifice este scutit, in masura corespunzatoare acestui aport, de a participa la pierderi, daca aceasta scutire a fost prevazuta in mod expres in contractul de societate;

o situatie reglementata anterior in Codul civil este reluata in actualul Cod, dar cu un continut nou. Astfel, daca in reglementarea art. 1506 alin. 2 Cod civil anterior, cand o persoana datora o suma de bani, atat unui asociat cat si societatii al carei asociat este, numai cand in chitanta ce dovedea plata se mentiona expres ca plata s-a facut in contul societatii creditorul asociat nu mai putea emite nicio pretentie (chiar daca plata i s-a facut lui personal), in conceptia noului Cod civil, in cazul in care un debitor comun plateste o parte din datoriile sale fata de societate si fata de asociat avand aceeasi scadenta, asociatul in mainile caruia s-a facut plata va aloca suma primita stingerii creantei sale si creantei societare, proportional cu raportul dintre acestea (art. 1906).

Consideram ca deosebirea dintre reglementarea data de actualul Cod si cea anterioara consta in aceea ca noua reglementare nu mai protejeaza cu precadere interesele societatii in concursul privind distributia platii datoriilor debitorului comun, ata societatea cat si creditorul personal sunt considerati egali. Nu se mai acorda preferinta societatii creditoare, asa acum se intampla anterior cand, potrivit art. 1506 alin. 1, chiar cand in chitanta se prevedea expres ca plata s-a facut pentru asociatul-creditor, prezumtia era ca plata s-a facut si pentru societatea-creditoare si cota trebuie calculata proportional pentru ambele credite. Aceasta situatie era intarita si de alin. 2 al aceluiasi articol.

in ce priveste cheltuielile facute de un asociat pentru societate Codul civil reia unele reguli din fostul Cod. Astfel:

asociatul are dreptul la rambursarea cheluielilor pe care le-a facut pentru societate si de a fi indemnizat pentru oblogatiile sau pierderile pe care le-a asumat sau suferit actionand de buna-credinta (art. 1907 alin. 1 din Codul civil, care reia dispozitiile art. 1510 din Codul civil anterior);

asociatul nu poate compensa cheltuielile si pierderile prevazute la alineatul anterior cu datoriile sale fata de societate si nici paguba cauzata societatii din culpa sa cu jaloanele ce i-a adus prin diferite operatiuni (art. 1907 alin. 2 din Codul civil ce reia continutul art. 1508 din Codul civil anterior)

regula potrivit careia este interzisa compensarea intre datoria unui tert fata de societate si creanta acestuia asupra unui asociat, ce se regaseste in art. 1907 alin. 3 din Codul civil, este o reluare, dar formulta mai explicit, a art. 1507 din Codul civil anterior;

reguli vechi intr-o forma de redactare noua se regasesc si in art. 1908 din Codul civil. Astfel:

un asociat isi poate asocia o terta persoana la drepturile sale sociale fara consimtamantul celorlalti asociati care trebuie dat in conditiile dispozitiilor art. 1902. Aceste reguli intalnite de art. 1908 alin. 1 reiau reglementarea art. 1519 din Codul civil anterior, care insa nu continea trimitere expresa la articolele ce privesc conditii in care consimtamantul asociatilor este valabil pentru transmiterea partilor de interese;

numirea administratorilor este o institutie reglementata de Codul civil, care preprezinta de asemnea unele modificari fata de reglementarea anterioara. Astfel:

dispozitiile alin. 1 din art. 1913, conform carora numirea administratorilor, modul de organizare a acestora, limitele mandatului, precum si orice alt aspect legat de administrarea societatii se stabilesc prin contract sau prin acte separate, constituie o combinare intre art. 1514 alin. 1 si 1517 pct 1 din Codul civil anterior;

dispozitiile din alin. 2 al art. 1913, potrivit carora administratrii pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice sau juridice, romane sau straine, sunt preluari ale reglementarii legii comerciale speciale, respectiv ale art. 153 13 alin 1 si 2 din LSC;

dispozitiile cuprinse in alin. 3 si 4 din art. 1913 din Proiect sunt reluari actualizate ale art. 1517 pct 1 din Codul civil. Astfel:

conform alin. 3 din art. 1913 Daca prin contract nu se dispune altfel, societatea este administrata de asociati, care au mandat reciproc de a administra unul pentru altul in interesul societatii. Operatiunea facuta de oricare dintre ei este valabila si pentru partea celorlalti chiar fara a le fi luat consimtamantu in prealabil;

iar conform alin. 4 din art. 1913 Oricare dintre ei se pot opune, in scris, operatiunii mai inainte ca ea sa fie incheiata .

Observm c fa de reglementarea anterioar, Codul civil impune c form pe care trebuie s o mbrace opoziia este forma scris. Codul civil anterior nu fcea nicio precizare privind acest aspect.

o reglementare nou introdus de Codul civil n vederea protejrii intereselor terilor este cea coninut de alin. 5 a art. 1913, conform creia Opoziia nu produce ns efecte fa de terii de bun credin". Codul civil nu coninea expres aceast meniune, dar conform principiului relativitii efectelor actelor juridice, acestea produc efecte numai ntre pri, nu i fa de teri.

o reluare, dar cu terminologia actual, a dispoziiilor Codului civil (respectiv ale art. 1514 alin. 2) o reprezint i art. 1914 din Codul civil, Astfel:

-administratorul, n absena opoziiei asociailor, poate face orice act de administrare n interesul societii (alin. 1);

-administratorul poate fi revocat potrivit regulilor de la contractul de mandat, dac nu se prevede altfel n contractul de societate (alin. 2);

-clauzele care limiteaz puterile de administrare conferite de lege nu sunt opozabile fa de terii de bun credin (alin. 3). Aceast dispoziie trebuie neleas n conexiune cu art. 1913 alin. 5 de mai nainte;

o combinaie ntre reglementrile cuprinse n legea comercial special respectiv ale art. 72 i 73 din LSC, cu dispoziiile vechiului Cod, conine art. 1915 din Codul civil, privind rspunderea administratorilor:

-administratorii rspund personal fa de societate pentru prejudiciile aduse prin nclcarea legii, a mandatului su prin culp n administrarea societii (alin.l). Aceste reguli se puteau regsi n art. 1514 alin. 1 i 2 dar coroborat cu art. 1508 Cod civil anterior;

modul de lucru n cazul pluralitii de administratorii este reglementat de art. 1516 din Codul civil care sintetizeaz dispoziiile art. 1515 i 1516 din Codul civil anterior, similare i celor din art. 76 LSC. Astfel: Cnd sunt mai muli administratori, fr ca prin mputernicire s se determine puterile fiecruia sau s fie obligate s lucreze mpreun, fiecare poate administra singur n interesul societii, cu bun credin. Dac mputernicirea stipuleaz s lucreze mpreun, niciunul dintre ei nu poate face actele de administrare far ceilali, chiar dac acetia ar fi n imposibilitate de a aciona".

n ceea ce privete drepturile asociailor care nu sunt administratori: Codul civil conine reluarea unor dispoziii din fostul Cod n art. 1918:

-conf. alin.l, actele de administrare a societii i cele de dispoziie asupra bunurilor acesteia sunt interzise asociailor care nu au calitatea de administrator, sub sanciunea acoperirii daunelor ce ar putea rezulta. Drepturile terilor de bun credin nu sunt afectate. Aceste reguli reprezint o reformulare a art. 1518 i 1517 pct. 4 Cod civil anterior;

n ceea ce privete obligaiile fa de creditorii sociali, Codul civil, n art. 1920 alin.l, reia soluia din art. 1521 Cod civil anterior, i anume c n executarea obligaiilor fa de creditorii societii, fiecare asociat rspunde cu propriile sale bunuri proporional cu aportul su la patrimoniul social, numai n cazul n care creditorul social nu a putut fi ndestulat din bunurile comune ale asociailor;

prelund dispoziiile art. 1523 din vechiul Cod privind cazurile de ncetare a societii, respectiv punctele 3-5, Codul civil actual altur i alte cazuri. Astfel, conf. art. 1925, pierderea calitii de asociat are loc prin cesiunea prilor de societate, executarea silit a acestora, falimentul, punerea sub interdicie judectoreasc, retragerea i excluderea din societate. Observm c apar ca situaii noi, cum ar fi cele legate de cesionarea prilor sociale (benevol sau forat) i cazurile privind retragerea sau excluderea. Acestea corespund unor situaii din practic pe care legiuitorul civil nu le avea n vedere n vechiul Codul civil.

retragerea unui asociat este reglementat de art. 1926 i art. 1927din Codul civil Astfel:

-asociatul unei societi cu durata nedeterminat sau al crei contract prevede dreptul de retragere, se poate retrage din societate notificnd societatea cu un preaviz rezonabil, dac este de bun credin i retragerea sa n acel moment nu produce o pagub iminent societii, conf. art. 1926. Acest articol preia dispoziiile art. 1927 din Codul civil anterior i art. 1928 care arat cnd retragerea nu se consider a fi fcut cu bun credin;

-pentru retragerea din societate cu durata determinat art. 1927 alin.l reia dispoziiile art. 1529 ale fostului Cod civil. Astfel: asociatul unei societi cu durat determinat sau avnd un obiect care nu se poate nfptui dect ntr-un anumit timp se poate retrage pentru motive temeinice, cu acordul majoritii celorlali asociai, dac prin contract nu se prevede altfel.

Spre deosebire de art. 1529 din Codul civil anterior care stipula c aprecierea temeiniciei motivelor retragerii poate fi facuta numai de instan, Codul civil prevede posibilitatea retragerii prin acordul majoritii asociailor rmai, ceea ce faciliteaz retragerea asociailor.

Conf. art. 1927 alin. 2, dac acordul nu este ntrunit, asociatul se poate adresa instanei, care hotrnd asupra retragerii, va aprecia legitimitatea i temeinicia motivelor, oportunitatea retragerii n raport cu mprejurrile i buna credin a prilor. n toate cazurile, asociatul este nevoit s acopere daunele ce ar putea rezulta din retragerea sa.

cazurile de ncetare a societii reglementate de Codul civil sunt mai numeroase dect cele din Codul civil anterior. Ca urmare, conf. art. 1930 alin. 1, sub rezerva unor dispoziii legale speciale, contractul nceteaz i societatea se dizolv prin:

a) realizarea obiectului societii sau imposibilitatea nendoielnic a realizrii acestuia; dispoziiile reiau coninutul pct. 2 din art. 1524 Cod civil anterior; b) consimmntul asociailor; acesta nu era prevzut expres de Codul civil, dar corespundea regulii mutuo consensu - mutuo dissensu";c) hotrrea instanei; pentru motive legitime i temeinice, Codul civil nu prevedea aceast condiie, ci interdicia sau nesolvabilitatea unui asociat (pct. 4 din art. 1523) care se pronunau de ctre instanele judectoreti;d) mplinirea duratei societii, cu excepia cazului n care se aplic dispoziiile art. 1931 (e vorba de prorogarea tacit);e) nulitatea societii;f) alte cauze stipulate n contractul de societate.Dei decesul unuia din asociai nu se mai regsete ca o cauz distinct n Codul civil (aa cum se regsea n vechiul art. 1523 pct. 3), o vom regsi n art. 1938 din Codul civil.

dispoziie nou este coninut n alin. 2 al art. 1930, conform cruia societatea care intr n dizolvare se lichideaz;

fa de vechiile dispoziii ale art. 1524 din fostul Cod, potrivit crora prorogarea societii trebuia probat prin aceleai mijloace prin care putea fi probat actul constitutiv, Codul civil identific situaiile n care are loc prorogarea tacit, i anume: dac societatea continu s execute operaiile sale, iar asociaia continu s iniieze operaiuni intrnd n obiectul de activitate i s se comporte ca asociai. Tot conform art. 1931 din Codul civil, prorogarea opereaz pe durata de un an, continund din an n an, de la data expirrii duratei societii, dac sunt ndeplinite aceleai condiii.

n cazul pieirii bunurilor, Codul civil actual, n art. 1937 reia cele dou situaii privind bunul aportat: fie un titlu de proprietate, fie cu titlu de folosin, reglementate de art. 1525 Cod civil. Deosebirea fa de Codul civil anterior este c n reglementare, pieirea bunului adus ca aport nu conduce automat la ncetarea societii; ca modalitate de salvare a societii este prevzut cazul n care societatea poate continua i far asociatul care a subscris acel bun. Astfel:

- cnd unul dintre asociai a promis s pun n comun proprietatea sau folosina unui bun care a pierit ori s-a pierdut nainte ca aportul s fi fost fcut, societatea nceteaz fa de toi asociaii, afar de cazul n care societatea poate continua i far asociatul care a subscris bunul ce a pierit ori s-a pierdut (art. 1937 alin.l);

- societatea nceteaz, de asemenea, n toate cazurile, prin pieirea bunului, dac a fost pus n comun numai folosina acestuia, iar proprietatea a rmas asociatului, afar de cazul n care societatea poate continua i far asociatul care a subscris bunul ce a pierit.

art. 1938 din Codul civil enumer i alte cazuri de ncetare a societii, separat de cele prevzute de art. 1930. In reglementarea civil numai una dintre situaiile prevzute constituie o noutate, i anume cea care privete ncetarea calitii de subiect de drept a unui asociat cu calitatea de persoan juridic. Pentru c actualul Cod civil reglementeaz posibilitatea ca asociatul s fie persoan fizic sau juridic (conf. art. 1882 alin.l), apare logic i ca pierderea calitii de persoan juridic s fie o cauz de ncetare a societtii. Celelalte cauze de incetare se regsesc i n art. 1923 Cod civil. Astfel, conf. art. 1938 din Codul civil, n cazul n care contractul nu prevede altfel, societatea nceteaz i prin:

9.2.1. decesul ori punerea sub interdicie a uneia dintre persoanele fizice asociate (corespunde art. 1523 pct. 3 din Codul civil anterior);

9.2.2. ncetarea calitii de subiect de drept a uneia dintre persoanele fizice asociate;

9.2.3. falimentul unui asociat (corespunde art. 1523 pct. 4 din Codul civil anterior).

art. 1526 din Codul civil anterior se regsete n art. 1939 din Codul civil, i anume: n contractul de societate se poate stipula ca la decesul unui asociat, societatea s continue de drept cu motenitorii acestuia; corespunde i clauzei de continuitate cu succesorii reglementat de LSC pentru societile de persoane i la SRL.

dispoziiile art. 1526 din Codul civil, privind drepturile motenitorilor n cadrul societii sunt reluate de art. 1940 din Codul civil, i anume: dac s-a stipulat c, n cazurile prevzute de art. 1938, de mai sus, societatea va continua ntre asociaii rmai, asociatul ori dup caz, motenitorul su nu are drept dect la partea sa ori a autorului su, dup situaia societii, la data cnd evenimentul s-a produs. El nu particip la drepturi i nu este inut de obligaiile ulterioare dect n msura n care acestea sunt urmarea necesar a operaiilor fcute naintea acestui eveniment.

o reluare a dispoziiilor art. 1881 alin. 2 din Codul civil, privind participarea la distribuia beneficiului i la pierderi, se regsete n art. 1947 din Codul civil. Proporionalitatea participrii la beneficii i pierderi era reglementat n art. 1511 Cod civil anterior. Forma n care o gsim n Codul civil actual este urmtoarea: dac activul net este nendestultor pentru napoierea n ntregime a aporturilor i pentru plata obligaiilor sociale, pierderea se suport de asociai potrivit cu contribuia acestora stabilit prin contract. Aadar, spre deosebire de art. 1881 alin. 2 care prevedea modul de mprire a beneficiilor, art. 1947 reglementeaz suportarea pasivului (a pierderilor).

tot o reglementare preluat din Codul civil, dar de data aceasta din art. 1530, o reprezint art. 1948 din actualul Codu care dispune c mpreala n natur a bunurilor societii se face potrivit regulilor privitoare la mpreala bunurilor proprietate comun. Observm c, spre deosebire de despozitiile anterioare, care dispuneau c mprirea dintre asociai se va face dup regulile motenirii, n care comunitatea de bunuri s-a nscut avnd ca temei gradul de rudenie, Codul civil nu restrnge sfera de aplicare la un anumit mod de natere a comunitii de bunuri.

II. SOCIETI COMERCIALESocietatea comercial poate fi definit drept o grupare de persoane constituit pe baza unui act constitutiv i beneficiind de personalitate juridic, n care societarii se neleg s pun n comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comer, n scopul realizrii i mpririi beneficiilor rezultate.

Avem trei componente principale care ar trebui s fie reunite cumulativ pentru existena societii:

- un contract, denumit i pact societar.

- constituirea unui fond comun, alctuit din aporturi ale membrilor.

- scopul asociailor de a realiza ctiguri i de a le mpri ntre ei.

ntre societatea civil i cea comercial exist asemnri i deosebiri.

Referitor la asemnri ambele au aceeai esen, reprezentnd o grupare de persoane i de bunuri (capitaluri) cu scop lucrativ. Asociaii urmresc realizarea i mprirea beneficiilor. i societatea civil i cea comercial iau natere printr-un contract de societate, elementele eseniale ale contractului de societate civil fiind aceleai cu cele ale contractului de societate comercial.O alt asemnare este aceea c i societatea comercial i societatea civil au personalitate juridic.

Referitor la deosebiri, prima este aceea a obiectului sau naturii operaiilor realizate de societate. O societate este considerat ca fiind comercial cnd are ca obiect efectuarea unor operaiuni considerate de Codul comercial ca fiind fapte de comer.

Atunci cnd societatea are ca obiect realizarea unor activiti care nu sunt fapte de comer, ea este o societate civil.

Acele persoane care exercit profesiuni liberale (medici, avocai, profesori, arhiteci, contabili etc.) nu se pot asocia cnd obiectul activitii l constituie exercitarea profesiunii respective (liberale) dect sub forma de societi civile.

Ultima deosebire se refer la condiiile de constituire, funcionare i dizolvare. Societatea comercial se poate constitui n 5 forme (n nume colectiv, n comandit simpl, n comandit pe aciuni, pe aciuni i cu rspundere limitat).Contractul de societate

Art. 1881 alin.l din Codul civil defineste contractul de societate. Noutile fa de art.1491 din vechiul Cod civil sunt:

introducerea categoriilor de aporturi (preluate din legislaia comercial) admise la constituirea societii: aporturi bneti, n bunuri, n cunotine specifice sau prestaii (n munc). Aceste categorii se regseau n vechea reglementare n art. 1503 (n bunuri), art. 1504 (n bani) i n art. 1505 (n munc); ideea este reluat ca norma imperativ n art.1882 alin. 3; n afar de scopul de a mpri beneficiile Codul civil adaug, ca alternativa, scopul asociatilor de a se folosi de economia ce ar putea rezulta; n alin. 2 al art. 1881 se stipuleaz cota de participare la pierderile societii i anume, n lipsa oricror precizri n contractul de societate se va presupune c fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului.

n reglementarea anterioar, potrivit art. 1511 se preciza c n lipsa oricror precizri, participarea fiecruia la ctig sau la pierdere va fi proporional cu suma adus ca aport (deci pentru aportul n bani sau n bunuri), pe cnd n cazul aportului n munc (n industrie), participarea era apreciat n funcie de valoarea cea mai mic a aportului n numerar adus de fiecare dintre asociai. Observm c noul regim juridic oblig la evaluarea aportului, oricare ar fi categoria acestuia (deci i a celui in munca), pentru ca participarea la pierderi sa fie echitabila, indiferent de natura bunului aportat. apare n alin.3 a art. 1881 posibilitatea ca societatea sa aiba sau personalitate juridic. Precizarea este foarte important pentru c doctrina juridic de specialitate dedicase sute de pagini teoriei privind lipsa personalitii juridice a societilor civile fa de cele comerciale (ca o dobnd chiar de la nmatriculare). Situaia n practic s-a modificat fata de anul 1865, iar Codul civil actual reflect aceast realitate;

ntre condiiile de valabilitate ale contractului de societate se enumera:

j) posibilitatea ca asociatul s fie persoan fizic sau juridic. Reglementarea anterioar nu rezolv acest aspect; o suit de dispoziii conduceau la interpretarea c numai persoanelefizice pot fi asociai (de ex. art. 1523 se enumera la pct.3 ca o cauz de ncetare asocietii moartea unui asociat sau art. 1526 ce reglementa clauza de continuitate cusuccesorii);

k) situaia unui so ce aporteaz un bun comun (a se vedea nr. 1 Concepte / instituie nou introduse);

l) obiectul societii trebuie s fie determinat, licit i n acord cu ordinea public i bunele moravuri (reluarea prevederilor art. 1492 din anteriorul Cod civil);

m) obligativitatea fiecrui asociat de a aporta fie bani, bunuri, fie prestaie sau cunotine specifice (a se vedea i art. 1881 alin.l.)

n ceea ce privete regimul aporturilor, Codul civil statueaz:

n) transferul dreptului de proprietate asupra bunului aportat se face potrivit art. 1883 alin.l astfel:

cnd societatea are personalitate juridic, bunul trece n patrimoniul acesteia;

cnd societatea nu are personalitate juridic proprie, aportul devine coproprietatea asociailor. Excepia: bunul aportat ramane in proprietatea asociatului aportator si trece in folosinta comuna a asociatilor doar daca prin contract s-a prevazut in mod expres acest lucru. Aceasta exceptie este preluata din reglementarea data societatilor comerciale prin Legea 31/1990, respectiv prin art. 65 alin 1 (prescurtat L.S.C.)

o) cand bunul aportat este un bun imobil sau un drept real imobiliar (de exemplu un drept de ipoteca) contractul de societate trebuie sa imbrace forma autentica; expresie a principiului simetriei juridice (art. 1881 alin 2);p) transferul dreptului de proprietate trebuie sa respecte formele de publicitate prevazute de lege, dupa cum bunul aportat este mobil/imobil, corporal/incorporal. Momentul dobandirii personalitatii juridice pentru societatea constituita este si momentul transferului dreptului de proprietate de la asociatul aportator, chiar daca formalitatile de inregistrare in registrele cerute de lege s-au realizat anterior (conf. art. 1883 alin. 3)

in ce priveste forma de redactare a contractului de societate, conform art. 1884 Cod Civil:

q) se cere forma scrisa, ad probationem, adica, daca prin lege nu se cere altfel, forma scrisa este ceruta doar ca dovada a contractului (alin. 1);

r) se cere forma scris, ad validitatem doar n cazul constituirii unei societi ce are personalitate juridic; n acest caz: forma scris trebuie s conin obligatoriu clauze privind asociaii, aporturile, forma juridic, obiectul, denumirea i sediul. Nerespectarea acestor condiii atrage ca sanciure nulitate absolut a societii constituite (conf. art. 1884 alin. 2). n ceea ce privete durata societii distingem conf. art. 1885 Cod civil ntre societati:

j) cu durat limitat, cnd nsui contractul conine dispoziii n acest sens. Constatm o reluare a coninutului art. 1502 Cod Civil;

k) cu durat nelimitat (nedeterminat) cnd n contract nu se precizeaz nimic n legtur cu durata. Fa de dispozitiile art. 1502 alin.l observm c n Codul civil nu se mai precizeaz nimic n legtur cu limitarea duratei la durata vieii asociailor. Fa de reglementarea, anterioar chiar.cand obiectul de activitate dureaz un timp determinat contractul de societate trebuie sa precizeze expres durata societii;

1) durata poate fi prelungit nainte de expirarea acesteia (conf. art. 1885 alin. 2); dispozitia este o reluare a continutului art. 1524 din fostul Cod Civil.

In ce priveste raspunderea asociatilor fondatori si a primilor administratori, distingem doua situatii, conform art. 1886 din noul Cod civil, astfel:

m) o raspundere solidara a asociatilor fondatori si a primilor administratori pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei conditii de forma a contractului de societate, a vreunei formalitati de constituire sau chiar pentru dobandirea personalitatii juridice (alin.1).

Caracterul solidar al raspunderii este preluat din comercial, observam ca regimul juridic al raspunderii, promovat de Codul civil, este mult mai sever decat cel prevazut de Codul civil anterior, care in art. 1529 stipula expres ca raspunderea la societatile civile nu este solidara (spre deosebire de societatile comerciale unde solidaritatea se prezuma) decat cand este stipulata in mod expres.

n) in cazul efectuarii unor modificari ale contractului de societate raspunderea solidara revine administratorilor cu drept de reprezentare, fiind vorba de administratorii in functie la data modificarii sau in functie la data la care trebuia sa se indeplineasca formalitatile referitoare la modificarea contractului (alin. 2);

Dispozitiile art. 1886 din Codul civil sunt preluate din LSC (art. 53 alin. 1) si instituie un regim de raspundere derogator de la regulile din dreptul civil, asa cum era reglementat de Codul Civil anterior.

regimul juridic bunurilor este detaliat pe parcursul art. 1896 1899 din Codul civil astfel:B) pentru aportul de bunuri, altele decat cele fungibile, aportarea se face prin transferul drepturilor asupra acestor bunuri si prin predarea lor efectiva in stare de functionare potrivit destinatiei sociale (art. 1896 alin. 1);

Acest articol continua reglementarea anterioara data prin art. 1503 alin. 1 vechiul Cod Civil care prevedea ca fiecare asociat este considerat un debitor al societatii pentru tot ceea ce a promis a pune in comun, cu dispozitiile art. 16 alin. 2 din LSC care prevede ca aporturile in natura sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare.

Pentru a diferentia intre aportarea cu titlu de proprietate si aportarea folosintei, redactorii Codului civil folosesc formula conform careia asociatul aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun raspunde pentru efectuarea aportului intocmai ca un vanzator fata de cumparator, iar asociatul care aporteaza folosinta raspunde ca un locator fata de locatar (art. 1896 alin. 2 din Codul civil).

Consideram ca aceste prevederi sunt o actualizare a art. 1503 alin. 2 si art. 1509 din Codul Civil anterior (mai putin reglementarea riscului pieririi bunului, detaliat in Codul Civil anterior in alin 1 si 2 ale art. 1509)

B) pentru aportul in bunuri fungibile sau consumptibile nu este admis dect cu titlude proprietate (nu pot fi aduse cu titlul de folosin), devenind proprietateaasociailor, chiar dac n contractul de societate nu s-a stipulat aceasta n modexpres.Aceste reguli constituie o combinaie ntre dispoziiile art. 1509 (alin.l i 2) ale vechiul Cod civil i cele din art. 65 alin. 1 din LSC (potrivit cruia: In lips de stipulaie contrar, bunurile constituite ca aport n societate devin proprietatea acesteia din momentul nmatriculrii ei n registrul comerului").

C) pentru aportul de bunuri incorporate regulile sunt ntlnite de art. 1897 Cod civil, astfel:

a) cnd e vorba de o crean asociatul ce aduce un astfel de aport rspunde pentru existena creanei n momentul aportului i ncasarea acesteia la scaden, fiind obligat s acopere cuantumul acesteia, dobanda legal care ncepe s curg de la scaden i orice alte daune ce ar rezulta, dac creana nu se ncaseaz n tot sau n parte (alin.l).

Aceste dispoziii sunt o sintez a reglementrilor cuprinse n art. 1504 alin.l, 1506, 1507 i 1508 din Codul civil anterior, dar i a art. 16 alin. 3 coroborat cu art. 84 din LSC.

b) cand e vorba de o aportare de actiuni sau parti sociale emise de o alta societate, asociatul aportator raspunde pentru efectuarea aportului ca un vanzator fata de cumparator (alin. 2). Observam ca acestui tip de aport ii corespund regulile instituite de art. 1896 alin. 1 Cod civil, ca bunuri fungibile, dar si cele ale art. 1896 alin. 2 Cod civil, pentru ca se transmite chiar dreptul de proprietate;c) cand se aporteaza cambii sau alte titluri de credit se revine la raspunderea specifica unor creante asa cum era reglementata de alin. 1 al art. 1897 (alin. 3 al aceluiasi articol);

D) pentru aportul in numerar asociatul aportator datoreaza in caz de neexecutare: suma la care s-a obligat, dobanda legala de la scadenta si orice alte daune care ar rezulta, fiind de drept pus in iontarziere (art. 1898 din Codul civil). Aceste dispozitii constituie punerea in practica a cumulului dobanzii cu despagubirile, acceptat ca exceptie in dreptul civil in cazul intarzierii asociatului, dar si de LSC in art. 65 alin. 2 si 84 alin. 2;

E) cand aportul este in prestatii sau cunostinte specifice regulile sunt instituite de art. 1899 din Codul civil astfel:

a) aportul este datorat in mod continuu, atata timp cat asociatul care s-a obligat la aceasta este membru al societatii, iar asociatul este tinut fata de societate pentru toate castigurile realizate din activitatile care fac obiectul aportului (alin. 1). Aceste dispozitii corespund art. 1505 in Codul Civil anterior.

b) spre deosebire atat de fostul Cod Civil, cat si de reglementarea speciala data de LSC, Codul civil actual enumera modalitatile prin care se poate realiza aportul in industrie si anume: prin desfasurarea de catre asociatul care s-a obligat a unor activitati concrete si prin punerea la dispozitia sociatatii a unor informatii, pentru realizarea obiectului acesteia, in modalitatile si conditiile stabilite prin contractul de societate (alin. 2).

c) sanctiunea pentru neexecutarea aportului in prestatii sau cunostinte specifice este ca societatea are dreptul la o actiune in excludere a asociatului, cu daune interese, daca e cazul (alin. 3).

Dispozitiile alin. 2 si 3 ale art. 1899 Cod civil sunt novatoare, nici reglementarea civila anterioara, nici cea comerciala speciala nu contineau detalieri ale notiunii de aport in industrie si nici privind sanctiunea pentru neexecutarea lui.

in ce priveste participarea la profit si pierderi, Codul civil contine dispozitii noi in art. 1902, astfel:

spre deosebire de art. 1511 din Codul Civil anterior care prevedea ca atunci cand prin contract nu se determina partea de castig sau de pierdere a fiecarui asociat, atunci aceea parte va fi proportionala cu suma pusa incomun de fiecare, conform art. 1902 alin. 1 Cod civil actual participarea la profitul societatii implica si contributia la pierderile societatii; conditiile participarii sunt cele stabilite de contractul de societate, de insusi Codul civil sau de legi sociale aplicabile, dupa caz;

Observam doua schimbari in conceptia redactorilor Proiectului, si anume: pe de o parte participarea asociatilor nu mai este legata nemijlocit de suma de bani cu care a contribuit fiecare, iar pe de alta parte, nu se mai mentioneaza proportionalitatea intre participare la capitalul social si contributia la pierderi, asociatii fiind liberi sa stabileasca alte proportii (aceasta dispozitie trebuie coroborata si cu art. 1894 alin. 3); totusi, in lipsa oricaror precizari,partea fiecarui asociat la profituri si pierderi este proportionala cu aportul sau la capitalul social, daca nu s-a convenit altfel (art. 1902 alin. 2).

in acord cu fostul Cod, Codul civil actual prevede in art. 1902 alin. 2 ca partea la profituri si pierderi a asociatului al carui aport const in prestatii sau cunostiinte specifice este egala cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic, daca nu s-a convenit altfel (similar exista dispozitia din art. 1511 alin. 2 din Codul civil anterior).

principiul proportionalitatii este intarit de Codul civil si prin art. 1902 alin. 3, potrivit caruia, cand contractul stabileste numai partea de castig, aceeasi proportie are loc si cat priveste pierderile;

spre deosebire de Codul civil anterior care stipula o sanctiune extrem de grava pentru contractul de societate ce continea o clauza leonina (fie in sensul pozitiv in care unui singur asociat ii revenea totalitatea castigurilor, fie in sensul negativ, in care se stipula ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere conform art. 1513 alin. 1 si 2), Codul civil prevede o sanctiune ce nu afecteaza contractul, ci doar cluaza leonina. Astfel, conform art. 1902 alin. 5 orice clauza prin care un asociat este exclus de la impartirea beneficiilor sau de la participare la pierderi este considerata nescrisa.

Codul civil actual, spre deosebire de Codul civil anterior prevede o exceptie, in cazul aportului in munca; astfel, conform art. 1902 alin. 6, prin exceptie de la art. 1881 alin. 2, asociatul al carui aport consta in prestatii sau cunostinte specifice este scutit, in masura corespunzatoare acestui aport, de a participa la pierderi, daca aceasta scutire a fost prevazuta in mod expres in contractul de societate;

o situatie reglementata anterior in Codul civil este reluata in actualul Cod, dar cu un continut nou. Astfel, daca in reglementarea art. 1506 alin. 2 Cod civil anterior, cand o persoana datora o suma de bani, atat unui asociat cat si societatii al carei asociat este, numai cand in chitanta ce dovedea plata se mentiona expres ca plata s-a facut in contul societatii creditorul asociat nu mai putea emite nicio pretentie (chiar daca plata i s-a facut lui personal), in conceptia noului Cod civil, in cazul in care un debitor comun plateste o parte din datoriile sale fata de societate si fata de asociat avand aceeasi scadenta, asociatul in mainile caruia s-a facut plata va aloca suma primita stingerii creantei sale si creantei societare, proportional cu raportul dintre acestea (art. 1906).

Consideram ca deosebirea dintre reglementarea data de actualul Cod si cea anterioara consta in aceea ca noua reglementare nu mai protejeaza cu precadere interesele societatii in concursul privind distributia platii datoriilor debitorului comun, ata societatea cat si creditorul personal sunt considerati egali. Nu se mai acorda preferinta societatii creditoare, asa acum se intampla anterior cand, potrivit art. 1506 alin. 1, chiar cand in chitanta se prevedea expres ca plata s-a facut pentru asociatul-creditor, prezumtia era ca plata s-a facut si pentru societatea-creditoare si cota trebuie calculata proportional pentru ambele credite. Aceasta situatie era intarita si de alin. 2 al aceluiasi articol.

in ce priveste cheltuielile facute de un asociat pentru societate Codul civil reia unele reguli din fostul Cod. Astfel:

asociatul are dreptul la rambursarea cheluielilor pe care le-a facut pentru societate si de a fi indemnizat pentru oblogatiile sau pierderile pe care le-a asumat sau suferit actionand de buna-credinta (art. 1907 alin. 1 din Codul civil, care reia dispozitiile art. 1510 din Codul civil anterior);

asociatul nu poate compensa cheltuielile si pierderile prevazute la alineatul anterior cu datoriile sale fata de societate si nici paguba cauzata societatii din culpa sa cu jaloanele ce i-a adus prin diferite operatiuni (art. 1907 alin. 2 din Codul civil ce reia continutul art. 1508 din Codul civil anterior)

regula potrivit careia este interzisa compensarea intre datoria unui tert fata de societate si creanta acestuia asupra unui asociat, ce se regaseste in art. 1907 alin. 3 din Codul civil, este o reluare, dar formulta mai explicit, a art. 1507 din Codul civil anterior;

reguli vechi intr-o forma de redactare noua se regasesc si in art. 1908 din Codul civil. Astfel:

un asociat isi poate asocia o terta persoana la drepturile sale sociale fara consimtamantul celorlalti asociati care trebuie dat in conditiile dispozitiilor art. 1902. Aceste reguli intalnite de art. 1908 alin. 1 reiau reglementarea art. 1519 din Codul civil anterior, care insa nu continea trimitere expresa la articolele ce privesc conditii in care consimtamantul asociatilor este valabil pentru transmiterea partilor de interese;

numirea administratorilor este o institutie reglementata de Codul civil, care preprezinta de asemnea unele modificari fata de reglementarea anterioara. Astfel:

dispozitiile alin. 1 din art. 1913, conform carora numirea administratorilor, modul de organizare a acestora, limitele mandatului, precum si orice alt aspect legat de administrarea societatii se stabilesc prin contract sau prin acte separate, constituie o combinare intre art. 1514 alin. 1 si 1517 pct 1 din Codul civil anterior;

dispozitiile din alin. 2 al art. 1913, potrivit carora administratrii pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice sau juridice, romane sau straine, sunt preluari ale reglementarii legii comerciale speciale, respectiv ale art. 153 13 alin 1 si 2 din LSC;

dispozitiile cuprinse in alin. 3 si 4 din art. 1913 din Proiect sunt reluari actualizate ale art. 1517 pct 1 din Codul civil. Astfel:

conform alin. 3 din art. 1913 Daca prin contract nu se dispune altfel, societatea este administrata de asociati, care au mandat reciproc de a administra unul pentru altul in interesul societatii. Operatiunea facuta de oricare dintre ei este valabila si pentru partea celorlalti chiar fara a le fi luat consimtamantu in prealabil;

iar conform alin. 4 din art. 1913 Oricare dintre ei se pot opune, in scris, operatiunii mai inainte ca ea sa fie incheiata .

Observm c fa de reglementarea anterioar, Codul civil impune c form pe care trebuie s o mbrace opoziia este forma scris. Codul civil anterior nu fcea nicio precizare privind acest aspect.

o reglementare nou introdus de Codul civil n vederea protejrii intereselor terilor este cea coninut de alin. 5 a art. 1913, conform creia Opoziia nu produce ns efecte fa de terii de bun credin". Codul civil nu coninea expres aceast meniune, dar conform principiului relativitii efectelor actelor juridice, acestea produc efecte numai ntre pri, nu i fa de teri.

o reluare, dar cu terminologia actual, a dispoziiilor Codului civil (respectiv ale art. 1514 alin. 2) o reprezint i art. 1914 din Codul civil, Astfel:

-administratorul, n absena opoziiei asociailor, poate face orice act de administrare n interesul societii (alin. 1);

-administratorul poate fi revocat potrivit regulilor de la contractul de mandat, dac nu se prevede altfel n contractul de societate (alin. 2);

-clauzele care limiteaz puterile de administrare conferite de lege nu sunt opozabile fa de terii de bun credin (alin. 3). Aceast dispoziie trebuie neleas n conexiune cu art. 1913 alin. 5 de mai nainte;

o combinaie ntre reglementrile cuprinse n legea comercial special respectiv ale art. 72 i 73 din LSC, cu dispoziiile vechiului Cod, conine art. 1915 din Codul civil, privind rspunderea administratorilor:

-administratorii rspund personal fa de societate pentru prejudiciile aduse prin nclcarea legii, a mandatului su prin culp n administrarea societii (alin.l). Aceste reguli se puteau regsi n art. 1514 alin. 1 i 2 dar coroborat cu art. 1508 Cod civil anterior;

modul de lucru n cazul pluralitii de administratorii este reglementat de art. 1516 din Codul civil care sintetizeaz dispoziiile art. 1515 i 1516 din Codul civil anterior, similare i celor din art. 76 LSC. Astfel: Cnd sunt mai muli administratori, fr ca prin mputernicire s se determine puterile fiecruia sau s fie obligate s lucreze mpreun, fiecare poate administra singur n interesul societii, cu bun credin. Dac mputernicirea stipuleaz s lucreze mpreun, niciunul dintre ei nu poate face actele de administrare far ceilali, chiar dac acetia ar fi n imposibilitate de a aciona".

n ceea ce privete drepturile asociailor care nu sunt administratori: Codul civil conine reluarea unor dispoziii din fostul Cod n art. 1918:

-conf. alin.l, actele de administrare a societii i cele de dispoziie asupra bunurilor acesteia sunt interzise asociailor care nu au calitatea de administrator, sub sanciunea acoperirii daunelor ce ar putea rezulta. Drepturile terilor de bun credin nu sunt afectate. Aceste reguli reprezint o reformulare a art. 1518 i 1517 pct. 4 Cod civil anterior;

n ceea ce privete obligaiile fa de creditorii sociali, Codul civil, n art. 1920 alin.l, reia soluia din art. 1521 Cod civil anterior, i anume c n executarea obligaiilor fa de creditorii societii, fiecare asociat rspunde cu propriile sale bunuri proporional cu aportul su la patrimoniul social, numai n cazul n care creditorul social nu a putut fi ndestulat din bunurile comune ale asociailor;

prelund dispoziiile art. 1523 din vechiul Cod privind cazurile de ncetare a societii, respectiv punctele 3-5, Codul civil actual altur i alte cazuri. Astfel, conf. art. 1925, pierderea calitii de asociat are loc prin cesiunea prilor de societate, executarea silit a acestora, falimentul, punerea sub interdicie judectoreasc, retragerea i excluderea din societate. Observm c apar ca situaii noi, cum ar fi cele legate de cesionarea prilor sociale (benevol sau forat) i cazurile privind retragerea sau excluderea. Acestea corespund unor situaii din practic pe care legiuitorul civil nu le avea n vedere n vechiul Codul civil.

retragerea unui asociat este reglementat de art. 1926 i art. 1927din Codul civil Astfel:

-asociatul unei societi cu durata nedeterminat sau al crei contract prevede dreptul de retragere, se poate retrage din societate notificnd societatea cu un preaviz rezonabil, dac este de bun credin i retragerea sa n acel moment nu produce o pagub iminent societii, conf. art. 1926. Acest articol preia dispoziiile art. 1927 din Codul civil anterior i art. 1928 care arat cnd retragerea nu se consider a fi fcut cu bun credin;

-pentru retragerea din societate cu durata determinat art. 1927 alin.l reia dispoziiile art. 1529 ale fostului Cod civil. Astfel: asociatul unei societi cu durat determinat sau avnd un obiect care nu se poate nfptui dect ntr-un anumit timp se poate retrage pentru motive temeinice, cu acordul majoritii celorlali asociai, dac prin contract nu se prevede altfel.

Spre deosebire de art. 1529 din Codul civil anterior care stipula c aprecierea temeiniciei motivelor retragerii poate fi facuta numai de instan, Codul civil prevede posibilitatea retragerii prin acordul majoritii asociailor rmai, ceea ce faciliteaz retragerea asociailor.

Conf. art. 1927 alin. 2, dac acordul nu este ntrunit, asociatul se poate adresa instanei, care hotrnd asupra retragerii, va aprecia legitimitatea i temeinicia motivelor, oportunitatea retragerii n raport cu mprejurrile i buna credin a prilor. n toate cazurile, asociatul este nevoit s acopere daunele ce ar putea rezulta din retragerea sa.

cazurile de ncetare a societii reglementate de Codul civil sunt mai numeroase dect cele din Codul civil anterior. Ca urmare, conf. art. 1930 alin. 1, sub rezerva unor dispoziii legale speciale, contractul nceteaz i societatea se dizolv prin:

g) realizarea obiectului societii sau imposibilitatea nendoielnic a realizrii acestuia; dispoziiile reiau coninutul pct. 2 din art. 1524 Cod civil anterior; h) consimmntul asociailor; acesta nu era prevzut expres de Codul civil, dar corespundea regulii mutuo consensu - mutuo dissensu";i) hotrrea instanei; pentru motive legitime i temeinice, Codul civil nu prevedea aceast condiie, ci interdicia sau nesolvabilitatea unui asociat (pct. 4 din art. 1523) care se pronunau de ctre instanele judectoreti;j) mplinirea duratei societii, cu excepia cazului n care se aplic dispoziiile art. 1931 (e vorba de prorogarea tacit);k) nulitatea societii;l) alte cauze stipulate n contractul de societate.Dei decesul unuia din asociai nu se mai regsete ca o cauz distinct n Codul civil (aa cum se regsea n vechiul art. 1523 pct. 3), o vom regsi n art. 1938 din Codul civil.

dispoziie nou este coninut n alin. 2 al art. 1930, conform cruia societatea care intr n dizolvare se lichideaz;

fa de vechiile dispoziii ale art. 1524 din fostul Cod, potrivit crora prorogarea societii trebuia probat prin aceleai mijloace prin care putea fi probat actul constitutiv, Codul civil identific situaiile n care are loc prorogarea tacit, i anume: dac societatea continu s execute operaiile sale, iar asociaia continu s iniieze operaiuni intrnd n obiectul de activitate i s se comporte ca asociai. Tot conform art. 1931 din Codul civil, prorogarea opereaz pe durata de un an, continund din an n an, de la data expirrii duratei societii, dac sunt ndeplinite aceleai condiii.

n cazul pieirii bunurilor, Codul civil actual, n art. 1937 reia cele dou situaii privind bunul aportat: fie un titlu de proprietate, fie cu titlu de folosin, reglementate de art. 1525 Cod civil. Deosebirea fa de Codul civil anterior este c n reglementare, pieirea bunului adus ca aport nu conduce automat la ncetarea societii; ca modalitate de salvare a societii este prevzut cazul n care societatea poate continua i far asociatul care a subscris acel bun. Astfel:

- cnd unul dintre asociai a promis s pun n comun proprietatea sau folosina unui bun care a pierit ori s-a pierdut nainte ca aportul s fi fost fcut, societatea nceteaz fa de toi asociaii, afar de cazul n care societatea poate continua i far asociatul care a subscris bunul ce a pierit ori s-a pierdut (art. 1937 alin.l);

- societatea nceteaz, de asemenea, n toate cazurile, prin pieirea bunului, dac a fost pus n comun numai folosina acestuia, iar proprietatea a rmas asociatului, afar de cazul n care societatea poate continua i far asociatul care a subscris bunul ce a pierit.

art. 1938 din Codul civil enumer i alte cazuri de ncetare a societii, separat de cele prevzute de art. 1930. In reglementarea civil numai una dintre situaiile prevzute constituie o noutate, i anume cea care privete ncetarea calitii de subiect de drept a unui asociat cu calitatea de persoan juridic. Pentru c actualul Cod civil reglementeaz posibilitatea ca asociatul s fie persoan fizic sau juridic (conf. art. 1882 alin.l), apare logic i ca pierderea calitii de persoan juridic s fie o cauz de ncetare a societtii. Celelalte cauze de incetare se regsesc i n art. 1923 Cod civil. Astfel, conf. art. 1938 din Codul civil, n cazul n care contractul nu prevede altfel, societatea nceteaz i prin:

- decesul ori punerea sub interdicie a uneia dintre persoanele fizice asociate (corespunde art. 1523 pct. 3 din Codul civil anterior);

- ncetarea calitii de subiect de drept a uneia dintre persoanele fizice asociate;

- falimentul unui asociat (corespunde art. 1523 pct. 4 din Codul civil anterior).

art. 1526 din Codul civil anterior se regsete n art. 1939 din Codul civil, i anume: n contractul de societate se poate stipula ca la decesul unui asociat, societatea s continue de drept cu motenitorii acestuia; corespunde i clauzei de continuitate cu succesorii reglementat de LSC pentru societile de persoane i la SRL.

dispoziiile art. 1526 din Codul civil, privind drepturile motenitorilor n cadrul societii sunt reluate de art. 1940 din Codul civil, i anume: dac s-a stipulat c, n cazurile prevzute de art. 1938, de mai sus, societatea va continua ntre asociaii rmai, asociatul ori dup caz, motenitorul su nu are drept dect la partea sa ori a autorului su, dup situaia societii, la data cnd evenimentul s-a produs. El nu particip la drepturi i nu este inut de obligaiile ulterioare dect n msura n care acestea sunt urmarea necesar a operaiilor fcute naintea acestui eveniment.

o reluare a dispoziiilor art. 1881 alin. 2 din Codul civil, privind participarea la distribuia beneficiului i la pierderi, se regsete n art. 1947 din Codul civil. Proporionalitatea participrii la beneficii i pierderi era reglementat n art. 1511 Cod civil anterior. Forma n care o gsim n Codul civil actual este urmtoarea: dac activul net este nendestultor pentru napoierea n ntregime a aporturilor i pentru plata obligaiilor sociale, pierderea se suport de asociai potrivit cu contribuia acestora stabilit prin contract. Aadar, spre deosebire de art. 1881 alin. 2 care prevedea modul de mprire a beneficiilor, art. 1947 reglementeaz suportarea pasivului (a pierderilor).

tot o reglementare preluat din Codul civil, dar de data aceasta din art. 1530, o reprezint art. 1948 din actualul Codu care dispune c mpreala n natur a bunurilor societii se face potrivit regulilor privitoare la mpreala bunurilor proprietate comun. Observm c, spre deosebire de despozitiile anterioare, care dispuneau c mprirea dintre asociai se va face dup regulile motenirii, n care comunitatea de bunuri s-a nscut avnd ca temei gradul de rudenie, Codul civil nu restrnge sfera de aplicare la un anumit mod de natere a comunitii de bunuri

1. CLASIFICAREA SOCIETILOR COMERCIALESocieti de persoaneSocietile de persoane sunt caracterizate printr-un numr redus de membri, pentru c la baza asocierii st cunoaterea reciproc, onestitatea, priceperea profesional, spiritul de iniiativ, contiinciozitatea, puterea de munc, solvabilitatea, devotamentul fiecruia. Societatea n nume colectiv este cea mai veche form de societate comercial.- Rspunderea asociailor este nelimitat n sensul c, indiferent de contribuia fiecrui asociat la constituirea societii comerciale (aport) fiecare rspunde pentru datoriile societii comerciale cu ntreaga avere personal, nu n limita aportului. Rspunderea este i solidar, n sensul c, n caz de neplat a datoriilor sociale, oricare dintre asociai poate fi obligat s plteasc ntreaga datorie (nu doar n limita aportului su).

Aceast rspundere este subsidiar pentru c societatea comercial are personalitate juridic proprie i trebuie nti urmrit la plata propriilor datorii, iar n cazul n care nu poate plti creditorii societii se vor ndrepta mpotriva asociailor. Dreptul asociailor de a cere cu prioritate urmrirea bunurilor din patrimoniul societii i numai dup aceea, subsidiar, bunurile din patrimoniul unuia dintre asociai, corespunde beneficiului n discuiune ce aparine asociailor, n acest sens asemnarea cu fidejusorii fiind relevant. Acest beneficiu confer caracterul subsidiar al rspunderii.- Capitalul social este mprit n pri de interes, care nu sunt negociabile i nu pot fi transmise, n principiu. Transmiterea prilor de interes sau transmiterea lor n caz de deces al unui asociat opereaz numai dac n actele constitutive se prevede, n mod expres, continuarea activitii cu motenitorii celui decedat sub forma clauzei de continuitate cu succesorii. n reglementarea actual societile de persoane au obligaia s verse integral capitalul social subscris chiar de la data constituirii.- Nu este permis emiterea de aciuni sau obligaiuni, motiv pentru care asociaii nu sunt acionari.- Nu pot fi atrai asociai pe baza subscripiei publice.- Puterile majoritii societarilor sunt limitate, n sensul c, n afar de stipulaie contrar, majoritatea asociaiilor nu poate decide s schimbe sau s modifice tipul de societate, contractul, obiectul activitii, pentru c principiul de decizie este al unanimitii.- Toi asociaii au dreptul de a administra societatea pe baza prezumiei (presupunerii) c i-au acordat reciproc mandat n aceast privin (pot fi administratori asociaii sau tere persoane).- Asociaii nu pot fi asociai i n alte societi concurente cu acelai obiect de activitate, nici s fac operaiuni n contul lor sau al altora, n acelai fel de comer sau unul asemntor; totui, asociaii pot ndeplini astfel de activiti dac au consimmntul expres sau tacit al celorlali (se consider tacit consimmntul dat cnd participarea la astfel de activiti a fost cunoscut de ceilali asociai i acetia nu au interzis continuarea lor).- Fiecare asociat rspunde cu averea personal, care va trebui s o declarat la constituire.

- Sunt admise aporturi de bunuri n natur, dar i n creane.- Controlul activitii economico-financiare se realizeaz de regul de ctre asociai, numirea cenzorilor fiind facultativ.- La societile de persoane, printre cauzele ce determin dizolvarea pot fi menionate retragerea, excluderea, incapacitatea, falimentul sau moartea unui asociat, dac astfel colectivul se reduce la un singur membru, fr s existe n actul constitutiv o clauz de continuitate cu succesorii sau o alt modalitate de a asigura pluralitatea de membri.

Numrul minim de asociai la societile de persoane este de doi membri.- n cazul societilor de persoane nu este obligatoriu un capital social minim la constituire.- Firma cuprinde numele asociailor, sau cel puin a unuia din ei, cu meniunea i alii.- Actul constitutiv este contractul de societate, nefiind necesar redactarea unui statut; actul constitutiv este obligatoriu a fi ncheiat n form autentic la societile de persoane.- Acesta trebuie s cuprind date de identificare ale asociailor, care pot fi persoane fizice sau juridice, forma, denumirea, sediul i dac este cazul emblema, obiectul de activitatea cu precizarea domeniului i a activitii principale, capitalul social cu menionarea aportului fiecrui asociat, n numerar sau n natur, valoarea lui i modul de evaluare, cine sunt asociaii ce reprezint societatea sau administratorii neasociai cu datele de identificare i puterile ce li s-au conferit; partea asociailor la beneficii i la pierderi; sediile secundare, durata societii i modul de dizolvare i lichidare.- Fondatorii societii pot fi semnatarii actului constitutiv sau persoanele care au un rol determinant n constituirea societii n schimb nu pot fi fondatori persoanele care sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luate de mit, pentru infraciunile prevzute de Legea nr. 656/2002 privind prevenirea i sancionarea splrii banilor, precum i pentru instituirea unor msuri de prevenire i combatere a finanrii actelor de terorism, precum i pentru infraciunile prevzute de Legea 31/1990 republicat;Societatea n comandit simpl are dou categorii de asociai, comanditaii i comanditarii.Comanditaii, la fel ca i asociaii societii n nume colectiv, rspund nelimitat, solidar i subsidiar pentru ndeplinirea obligaiilor sociale. Toi comanditaii, unii dintre ei, sau doar unul, pot fi i administratorii societii comerciale.Comanditarii rspund numai n limita aportului lor la capitalul social. Drept urmare, ei nu pot ncheia operaiuni n contul societii dect dac au mputernicire s administreze societatea, printr-o procur special.

Comanditarii devin automat comanditai n dou modaliti, atunci cnd fac acte de administrare extern (fr mputernicire, moment din care rspund nelimitat i solidar fa de teri), sau cnd numele lor este trecut n firma societii (de regul firma cuprinznd numele comanditailor, pentru c ei rspund cu ntreaga avere).

Toate celelalte caracteristici enumerate la societatea n nume colectiv sunt valabile i pentru societatea n comandit simpl1.2 Societi de capitaluri- Societile de capitaluri se caracterizeaz printr-un numr mai mare de acionari, calitile personale ale acionarilor fiind fr relevan;

- Este preponderent elementul obiectiv, esenial fiind contribuia financiar a fiecrui acionar la capitalul social.- Fiind societi mari, capitalul minim necesar pentru constituirea valabil este de 90.000 lei, cu posibilitatea ca Guvernul s poat modifica acest capital minim. Cel mult o dat la 2 ani, astfel nct acesta s reprezinte echivalentul n lei a sumei de 25.000 Euro. Numrul acionarilor nu poate fi mai mic de doi, existnd un termen de graie de 9 luni n care se poate reconstitui numrul minim de acionari;

- Sunt constituite prin subscripie simultan sau prin subscripie public.- Rspunderea acionarilor la societatea pe aciuni se limiteaz la aportul social.- Capitalul social se mparte n aciuni care sunt negociabile i transmisibile. Fiind negociabile pot fi vndute pe pieele financiare organizate, cnd sunt cotate la burse. n caz contrar, pot fi vndute pe pieele neorganizate.- Administrarea societii se realizeaz conform principiului votului majoritii. Administratorii pot fi acionari sau teri (neasociai), constituii de regul ntr-un consiliu de administraie. Acionarii neadministratori nu pot conduce interesele societii comerciale.- Acionarii pot fi comerciani sau necomerciani.- Sunt admise aportul n numerar (lichiditi) i n natur (bunuri), nefiind permis aportul n creane i n industrie.- Controlul activitii este exercitat de ctre comisia de cenzori (minim trei i tot atia supleani);

- n firma societii pe aciuni nu este folosit numele acionarilor, ci o denumire proprie, fr legtur cu numele acionarilor;

- Decesul, incapacitatea sau falimentul acionarilor nu determin dizolvarea societii, ci scderea capitalului social sau a numrului de acionari sub o anumit limit.

Trsturile societii n comandit pe aciuni sunt aceleai cu cele ale societii n comandit simpl. Fiind ns o societate de capitaluri, preia caracteristicile societii pe aciuni.

1.3 Societi cu rspundere limitatFiind o form intermediar ntre societile de persoane i cele de capitaluri, societatea cu rspundere limitat poate fi considerat ca societate de persoane cu elemente specifice societilor de capitaluri sau invers.

Ca asemnri cu societile de persoane pot fi menionate urmtoarele- Numrul relativ mic de asociai, adic maxim 50 asociai;

- Diviziunile capitalului social, numite pri sociale, nu sunt, n principiu, transmisibile (ca excepie pot fi transmise asociailor; de exemplu: clauza de continuitate cu succesorii sau chiar terilor, dar cu condiia obinerii acordului a din capitalul social pentru cesiunea prilor sociale);

- Nu poate emite aciuni sau obligaiuni;

- Firma poate conine numele unuia sau mai multor asociai.

- n lipsa de cenzorilor sau a auditorilor financiari, fiecare dintre asociai, care nu are calitate de administrator, poate exercita dreptul de control, asemntor dreptului ce-l au asociaii la societile n nume colectiv;

Exist i deosebiri fa de societile de persoane- Rspunderea limitat a asociailor care atrage obligativitatea ndeplinirii condiiei unui capital minim, respectiv 200 lei, divizat n pri sociale n valoare de cel puin 10 lei;

- Hotrrile asociailor se iau n Adunarea general, care decide, n lips de stipulaie contrar, prin votul reprezentnd majoritatea absolut a asociailor i a prilor sociale (cnd obiectul l constituie modificarea actului constitutiv, e necesar votul tuturor asociailor). Prin actul constitutiv se poate stabili ca votarea s se fac i prin coresponden.

- Administrarea societii poate fi fcut de asociai sau de teri;

- Controlul gestiunii se face de ctre nii asociaii (ca la societile de persoane), dar, cnd numrul asociailor depete cifra 15, este obligatorie numirea de cenzori;

- Nu sunt admise dect aporturile n natur i numerar i sunt interzise aporturile n creane i n industrie;

1.4 S.R.L.-ul unipersonaln cazul S.R.L.-ului unipersonal actul constitutiv, reprezentnd voina unei singure persoane, mbrac forma unui act juridic unilateral, respectiv statutul.

Fiind vorba de un singur asociat, acesta i asum prerogativele pe care Adunarea general a asociailor le exercit n cazul societilor pluripersonale.

Cnd aportul asociatului este n bunuri mobile sau imobile i nu n numerar, este necesar expertiza de specialitate a acestuia pentru a se asigura o evaluare obiectiv a bunurilor.

Unicul asociat poate fi i administrator, caz n care, dac a vrsat contribuiile la asigurrile sociale, inclusiv pentru pensia suplimentar, poate beneficia de pensie de la asigurrile sociale. Asociatul unic poate fi salariat cu excepia cazului cnd este i administrator unic sau membru al consiliului de administraie. Aadar, calitatea de salariat a asociatului unic poate fi cumulat cu cea de administrator numai dac este o pluralitate de administratori ai S.R.L.-ului i asociatul unic nu face parte din consiliul de administraie.

Dac extindem prevederile privind administrarea S.A. i la S.R.L. vom reine c numrul minim de administratori este de 3 pentru societile comerciale care fac obiectul obligaiei legale de auditare, adic acele societi ale cror situaii financiare intr sub incidena reglementrilor contabile armonizate cu directivele europene i standardele internaionale de contabilitate.

S.R.L.-ul unipersonal poate fi neles ca treapt a evoluiei activitii comerciale, prin comparaie cu activitatea comerciantului-persoan fizic. Deoarece comerciantul (persoan fizic) rspunde nelimitat pentru obligaiile comerciale asumate, iar, pe de alt parte, n cadrul societilor comerciale se realizase deja trecerea de la societi de persoane (cu rspunderea nelimitat a asociailor) la societile de capitaluri (cu rspunderea limitat a asociailor), se punea logic ntrebarea de ce o singur persoan fizic n-ar putea rspunde doar n limita aportului su la capitalul social. Rspunsul l-a constituit apariia S.R.L.-ului unipersonal, dar n care, prin bunurile constituite ca aport la patrimoniul respectiv, societatea comercial dobndete personalitate juridic proprie. Pentru c acest S.R.L. este unic i irepetabil, nelegem de ce Legea nr. 31/1990, modificat, menioneaz expres c o persoan fizic sau o persoan juridic nu poate fi asociat unic dect ntr-o singur societate cu rspundere limitat i c o societate cu rspundere limitat nu poate avea ca asociat unic o alt societate cu rspundere limitat alctuit dintr-o singur persoan.2. FUNCIONAREA SOCIETILOR COMERCIALE

Ca orice persoan juridic, societatea comercial nu are o existen organic i, deci, nici o voin proprie, natural. De aceea, voina ei se manifest prin organele alese, respectiv organele de conducere, de execuie i de control al gestiunii societii comerciale.

Voina societii comerciale este adus la ndeplinire prin actele juridice ale organului executiv (de gerare a activitii, de gestiune) care este administratorul (gerantul) sau administratorii.

Controlul activitii administratorului se realizeaz de ctre asociai (n virtutea drepturilor de informare, control i expertiz) sau, n anumite cazuri, de un organ specializat, auditorii financiari i cenzorii societii.

n funcie de forma juridic a societii comerciale exist:

- la societatea pe aciuni i societatea n comandit pe aciuni exist toate cele trei categorii de organe de conducere (respectiv Adunarea general a acionarilor), de execuie (administratorii organizai sub forma consiliului de administraie, directori sau membrii directoratului i consiliu de supraveghere), de control (respectiv cenzorii i auditorii financiari);

- la societile de persoane, respectiv: societatea n nume colectiv i n comandit simpl, datorit numrului relativ mic de societari, nu este instituionalizat o adunare general propriu-zis; de asemenea, controlul gestiunii societii se realizeaz de ctre asociai, nefiind necesari, de regul cenzorii i auditorii financiari.

- la societatea cu rspundere limitat exist cele trei organe enumerate la societatea pe aciuni, dar prezint unele particulariti.2.1 Adunarea general

Ca organism de deliberare, adunarea general este chemat s decid, att asupra unor probleme obinuite pentru viaa societii, ct i asupra unor probleme deosebite, care vizeaz elemente fundamentale ale societii comerciale.

Pornind de la acest criteriu distingem ntre adunri ordinare i extraordinare, iar n urma modificrilor aduse Legii nr. 31/1990 republicat, i adunrile speciale. Legea reglementeaz adunarea ordinar i extraordinar n cazul societii pe aciuni (cu varietatea adunrii constitutive n cazul constituirii prin subscripie public), cu precizarea atribuiilor fiecreia i a condiiilor de cvorum i majoritate cerute pentru adoptarea hotrrilor; pentru societatea cu rspundere limitat, dei legea nu distinge ntre adunrile ordinare i extraordinare, stabilete condiii speciale de cvorum i majoritate.

Adunarea ordinar

Aceast adunarea se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult 5 luni de la ncheierea exerciiului financiar. Ea se ine la sediul societii i n localul indicat n convocare.

Adunarea ordinar poate s discute i s decid asupra oricrei probleme nscrise n ordinea de zi.

Potrivit legii, ea are urmtoarele competene:

- s discute, s aprobe sau s modifice bilanul contabil, dup ascultarea raportului consiliului de administraie, directoratului, consiliului de supraveghere sau cenzorilor;

- s fixeze dividendul cuvenit asociailor (acionarilor);

- s aleag i s revoce membrii consiliului de administraie, respectiv ai consiliului de supraveghere i cenzorii;

- s fixeze durata minim a contractului de audit financiar, s demit auditorul financiar, la societile auditate;

- s fixeze remuneraia cuvenit pentru exerciiul n curs pentru membrii consiliilor (de administraie/ de supraveghere) sau a cenzorilor, dac nu s-a stabilit prin actul constitutiv;

- s se pronune asupra gestiunii consiliului de administraie / de supraveghere;

- s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli i, dup caz, programul de activitate, pe exerciiul financiar urmtor;

- s hotrasc gajarea, nchirierea sau desfiinarea uneia sau mai multor uniti ale societii.

n societatea pe aciuni i societatea n comandit pe aciuni, pentru validitatea deliberrilor adunrii generale ordinare, la prima convocare este necesar prezena acionarilor care s reprezinte cel puin 1/ 4 din numrul de drepturi de vot, iar hotrrile se iau de ctre acionarii care dein majoritatea absolut (adic jumtate plus unu) din capitalul social reprezentat n adunare (dac actul constitutiv nu prevede altfel); dac nu se realizeaz prezena cerut sau majoritatea necesar lurii hotrrii, adunarea se va ntruni, la o a doua convocare, putnd s delibereze oricare ar fi partea de capital reprezentat de acionarii prezeni, iar hotrrile se iau cu majoritatea celor prezeni.

Conform modificrilor aduse Legii 31/90 prin Legea 441/2006, au dreptul s cear introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai muli acionari reprezentnd, individual sau mpreun, cel puin 5% din capitalul social. Acelai procent sau chiar o cot mai mic, dac n actul constitutiv se prevede astfel, poate cere consiliului de administraie / directoratului convocarea adunrii generale. Cnd consiliul de administraie / directoratul nu convoac AGA, instana de la sediul societii va putea autoriza convocarea AGA. Costurile convocrii i cheltuielile de judecat sunt suportate de societatea comercial.2.2 Administrarea societii

Voina oricrei societi comerciale este exprimat de adunarea general, dar este adus la ndeplinire prin organele de execuie, care realizeaz administrarea (gerarea) societii.

Conform Legii nr. 31/1990 republicat o societate comercial, indiferent de forma ei juridic poate fi administrat de unul sau mai muli administratori. Pluralitatea de administratori nu este instituionalizat n cazul societilor de persoane i a societii cu rspundere limitat, iar n cazul societilor de capitaluri este organizat sub forma unor organe colegiale: consiliu de administraie i comitet de direcie.

n societatea n nume colectiv, gestiunea este asigurat de unul sau mai muli administratori, de regul ei nii asociai; fiecare administrator avnd dreptul s reprezinte societatea (dac actul constitutiv nu prevede altfel).n societatea n comandit simpl, administrarea se ncredineaz unuia sau mai multor asociai comanditai (dac un comanditar ar face acte de administrare fr mputernicire, va deveni automat asociat comanditat, rspunznd solidar i nelimitat pentru obligaiile sociale).n societatea pe aciuni administrarea poate fi fcut de un administrator sau de mai muli; cnd sunt mai muli se constituie un consiliu de administraie care poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcie, compus din membrii alei dintre administratori; preedintele consiliului de administraie este i director general sau director al societii, conducnd i comitetul de direcie; consiliul de administraie poate angaja, pentru executarea operaiilor societii, directori executivi, care sunt funcionari ai societii, nefcnd parte nici din consiliul de administraie, nici din comitetul de direcie.n societatea n comandit pe aciuni, administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor comanditai.n societatea cu rspundere limitat administrarea este realizat de unul sau mai muli administratori (asociai sau teri).

Condiii pentru desemnarea administratorilor

- administratorii sunt numii temporar i sunt reeligibili; numrul lor fiind impar;

- primii administratori pot fi numii pe 2 ani, iar dac nu s-a prevzut durata mandatului, pentru cei ulteriori mandatul este de maxim 4 ani;

- persoanele care nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentani ai societii;

- poate fi administrator o persoan fizic sau o persoan juridic, dar n acest ultim caz, persoana juridic va desemna un reprezentant o persoan fizic; directorii la SA n sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, n sistemul dualist nu pot fi dect persoane fizice;

- administratorul va trebui s ncheie o asigurare de rspundere profesional. Dac activitatea sa va produce prejudicii societii comerciale, aceasta se va putea despgubi din polia de asigurare.

2.3 Sistemul unitar de administrare a societilor comerciale

Prin sistem unitar de administrare urmeaz s nelegem c o societate comercial este administrat de un consiliu de administraie, n cadrul cruia se face diferena ntre administratori cu funcii executive i administratori cu funcii neexecutive.

Diferena dintre administratorii executivi i cei neexecutivi este formulat prin Legea 441/2006 conform creia , cnd are loc o delegare a atribuiilor de conducere ctre directori, acetia vor ndeplini funciile executive, urmnd ca majoritatea membrilor consiliului de administraie s fie format din administratori neexecutivi (adic cei ce nu au fost numii directori).

Administratori

Numirea se face fie prin actul constitutiv, fie de ctre AGA ordinar.

Primii administratori sunt numii prin actul constitutiv, iar cei numii ulterior, prin AGA ordinar.

Candidaii pentru posturile de administrator sunt nominalizai de membrii ultimului consiliu de administraie sau de ctre acionari.

n caz de vacan a unui fost administrator consiliul de administraie numete administratori provizorii pn la convocarea AGA, dac actul constitutiv nu prevede altfel.

Dac administratorii nu convoac AGA, orice parte interesat se poate adresa instanei judectoreti teritorial competente care s desemneze persoane nsrcinat cu convocarea AGA. Faptul c oricine poate apela la ajutorul instanei este explicabil mai ales n ipoteza n care vacana postului determin scderea numrului de administratori sub minimul legal.

Persoana care are atribuia de a convoca AGA poate fi unicul administrator (cnd vrea s renune la mandat), cenzorii (n caz de deces sau imposibilitate fizic de exercitare a funciei de ctre administratorul unic), sau cnd nu exist cenzori, oricare acionar ce se adreseaz instanei care-l poate desemna chiar pe acel acionar sau pe altul n vederea convocrii AGA.

Poate fi administrator fie o persoan fizic, cu capacitate deplin de exerciiu, pentru c cel ce gereaz afacerile altuia trebuie s depun maximum de diligen pentru bunul mers al societii comerciale, sau o persoan juridic. n acest al doilea caz, conform Legii 441/2006, cnd o persoan juridic este numit administrator sau membru al consiliului de administraie, trebuie s desemneze o persoan fizic, ca reprezentant permanent. Actele persoanei fizice nu exonereaz de rspundere persoana juridic ce a desemnat-o, cu alte cuvinte, rspund n mod solidar.

Administratorii pot fi acionari sau nu la societatea pe care o gereaz. Despre administratorul independent i condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc pentru a fi independent s-a realizat o prezentare n seciunea anterioar, dedicat dispoziiilor comune.

Mandatul administratorilor poate varia ntre 2 ani (primii administratori) i maxim 4 ani (administratorii ulteriori).

Administratorii sunt reeligibili, cnd prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Mandatul trebuie acceptat n mod expres de ctre administrator, iar ca noutate, o persoan fizic poate exercita concomitent 5 mandate n societi pe aciuni cu sediul n Romnia. Persoana ce depete numrul de mandate prevzut de lege, trebuie s demisioneze n termen de o lun de la data apariiei situaiei de incompatibilitate, din ultima funcie obinut n ordinea cronologic a numirilor, fie c e vorba de calitatea de administrator, membru al consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere. Ca efect va trebui s restituie remuneraiile i beneficiile primite de la societatea comercial respectiv.

Important este de reinut faptul c deliberrile i deciziile la care a luat parte n exercitarea mandatului la care trebuie s renune, rmn valabile, chiar dac apruse situaia de incompatibilitate.

Societatea comercial pe aciuni poate fi administrat de unul sau mai muli administratori, numrul lor trebuie s fie impar.

n cazul pluralitii administratorii formeaz un consiliu de administraie.

Legea instituie obligativitatea numrului minim de 3 administratori pentru societile comerciale care fac obiectul obligaiei legale de auditare. Sunt supuse acestei obligaii societile comerciale ale cror situaii financiare intr sub incidena reglementrilor contabile armonizate cu directivele europene i standardele internaionale de contabilitate.Cnd un administrator are ntr-o anumit operaiune, fie direct, fie indirect, interese contrare intereselor societii comerciale, trebuie s ntiineze despre aceast situaie pe ceilali administratori i pe cenzori sau auditori interni, pentru a nu lua parte la nicio deliberare legat de acea operaiune.

Regimul juridic va fi identic n cazul n care ntr-o anumit operaiune sunt interesate soul/soia sa, rudele sau afinii si pn la gradul IV inclusiv.

Interdicia nu funcioneaz, dac n actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru ipotezele n care obiectul votului l constituie fie oferirea spre subscriere ctre administratorul n cauz sau a persoanelor considerate rudele lui, de aciuni sau obligaiuni ale societii, fie acordarea de ctre administratorul n cauz sau rudele sale, a unui mprumut (sau constituirea unei garanii) n folosul societii comerciale.

Este interzis creditarea administratorilor de ctre societatea comercial cnd aceasta mbrac forma acordrii de mprumuturi administratorilor; acordarea de avantaje financiare cu ocazia ncheierii de ctre administratori cu societatea comercial a unor operaiuni de livrri de bunuri, prestri servicii sau executare de lucrri; garantarea direct sau indirect a unor mprumuturi acordate administratorilor; garantarea direct sau indirect a executrii unor obligaii personale ale administratorilor fa de teri; dobndirea cu titlu oneros, sau plii unei creane ce are ca obiect un mprumut de care beneficiaz administratorii sau alt prestaie personal a acestora.Interdicia se aplic i cnd operaiunile vizate sunt ncheiate n interesul soului/soiei, rudelor sau afinilor pn la gradul IV ale administratorilor.

Acelai regim juridic de interdicie se aplic n cazul operaiunilor ce privesc o societate civil sau comercial la care una din persoanele enumerate mai nainte este administrator, ori deine singur sau mpreun cu una din persoanele din lista de mai sus, o cot de minim 20% din capitalul social subscris. Aadar, cnd exist o relaie de afiliere i un procent de deineri ce depete 20%, se consider c de efectele operaiunii va beneficia direct sau indirect administra