Continut Bunstrat de Inv

8/17/2019 Continut Bunstrat de Inv

1/46


2/46

cercetare şi beneficiari. !a nivelul politicii destinate competitivită ii europene suntț

destinai termeni precum inovarea sau strategia de inovare, e'emplificate ca o

solu ie la dinamica e'istentă la nivelul mediului tenologic i economic.ț ș

ema conceptului de inovare s-a reactivat la nivelul european în proiectul

"trategia de la !isabona (/// şi a demersurilor de revizuire specifice acesteia.

#ltima parte analizează strategia #niunii $uropene privind inovarea iș

creativitatea asupra ării noastre, potrivit căreia sunt redate aspecte ale "trategiaț

$uropeană // reprezentând o strategie europeană pentru o creştere inteligentă-

ecologică, precum i ractificarea tratatului pentru strategia de la !isabona, dar iș ș

poziţia 0omâniei cu privire la viitoarea strategie 1#$ //

2lobalizarea economică a scimbat ordinea economică mondială într-o

perioadă de timp e'trem de mică, stârnind astfel provocări i posibilită i noi. "eș ț

constată că $uropa nu poate fi competitivă în acest conte't nou, decât cu condiţia

să devină mai inovatoare şi să răspundă eficient la acele necesităţi şi preferinţe

specifice consumatorilor.

#niunea $uropeană de ine un potenţial orientat pentru inovaţie. $uropa are oț

tradiţie îndelungată în producerea invenţiilor, principala sa bogăţie o reprezintă

oamenii creativi.

Comisia $uropeană formulează, influenţează şi aplică politicile şi

programele capacităţii inovatoare a $uropei, încercând să se asigure că inovaţia

este pe deplin înţeleasă şi abordată cuprinzător, contribuind la o competitivitate,

dezvoltare i creare de locuri de muncă mult mai mare.ș

CAPITOLUL I 3


3/46

INOVAREA I CREATIVITATEA ÎN ECONOMIEȘ

1.1. Rela ia inovare-firmă i conce!e "efini!orii ale inova iei ț ș ț

&n prezent, mediul economic a devenit dificil i în aceste condiţii singuraș

soluţie este reprezentată de inovaţie4. &ntr-o economie nelineară, susţinerea ideilor

nonlineare ce conduc la inovaţia radicală reprezintă singurul drum spre

prosperitate.

5vanta6ul adus de un produs vine, apoi dispare. *acă însă noul produs apare ca

rezultat al unui mecanism comple' care creează în firmă capabilităţi de inovare,avanta6ul competitiv va fi constant şi greu de egalat.

Inovaţia nu mai trebuie văzută ca fiind ceva e'cepţional care se întâmplă din

când în când, ea trebuie permanentizată, ceea ce este foarte greu. rebuie adoptate

trei principii7

8 susţinerea ideilor nonlineare9

8 trebuie susţinută o mare varietate de idei, de e'perimente, ciar dacă unele

dintre ele se vor dovedi a fi greşite9

8 trebuie găsite soluţii pentru atragerea de resurse, să înlocuim structurile

ierarice cu unele asemănătoare pieţelor.

5şadar, de vreo 4/-43 ani încoace, în ma6oritatea ţărilor lumii, acolo unde

economia concurenţială de piaţă funcţionează cu adevărat, firmele au învăţat că

trebuie să fie în faţă, altfel pier. :oi trebuie să ne anga6ăm acum, cu toate forţele,

pe drumul acesta.

)entru 0omânia, miza este dublă. :oi trebuie mai întâi să inovăm pentru a

a6unge din urmă ţările cu economie ;normală; şi să depăşim astfel starea în care

ne-au lăsat cei 3/ de ani de economie neconcurenţială şi, în ultima perioadă a

comunismului, ciar autarică, iar apoi trebuie, neapărat, să a6ungem cumva în

faţă. $ste greu, dar nu imposibil. amel 2. ? *oar inova ia creează prosperitate, 0ev. Capital, //%.ț @ăloiu


4/46

definiţie se regăseşte în


5/46

5mericanii vor da, evident, pentru inovare o definiţie pragmatică7 Inovarea

este instrumentul specific al unui manager întreprinzător, mi6locul prin care el

e'ploatează scimbarea ca o ocazie pentru diferite afaceri sau diferite servicii. $ste

afirmaţia unuia dintre cei mai buni profesori de management pe care i-a avut "#57

)eter *rucHer D.

*efiniţia lui *rucHer a fost dată în anii E/ şi era perfect valabilă pentru acea

perioadă. 5cum însă lucrurile s-au scimbat semnificativ, în sensul că, dacă în

4DE/ inovare a era o cale spre succes în afaceri, acum ea este o condiţie de

supravieţuire. 5zi, cine nu inovează piere=

1.#. Conce!ele "e crea!ivi!a!e

Creativitatea conform unor speciali tiș 4/ în domeniu reprezintă capacitatea de

a identifica cone'iuni între elemente (obiecte, evenimente, legi aparent fără

legătură între ele44. Creativitatea este ceva ceea ce întâlnim în fiecare zi4.

*efiniţia de mai sus, aleasă între multe altele, răspunde cel mai bine nevoilor

noastre. :imic nu se naşte din vid, e'istă întotdeauna ceva care se ştie, dar pe care

nimeni nu s-a gândit să îl aplice într-un anume domeniu, evident, făcând o grămadă

de alte cone'iuni.

5stfel, cele trei elemente de la care a plecat $dison erau cunoscute de zeci

de ani (incandescenţa corpurilor încălzite, ciar din anticitate, dar el a fost primul

care le-a pus împreună. )oate, încă mai bine, această idee este e'primată într-o altă

definiţie, datorată lui 5lfred 2oldsmit (cunoscut ca descizător de drumuri în

cinematografie, radio, J7

Creativitatea, pentru a încerca o definiţie destul de vagă, este producerea sau

dezvăluirea unui fapt nou, lege, relaţie, dispozitiv, produs, procedeu sau sistem,

care are la bază cunoştinţe accesibile, dar care nu decurge direct, simplu sau prin

D Care a scris cartea7 Inovarea şi spiritul antreprenorial, $ditura $nciclopedică @ucure ti, 4DD%, traducere dupăș

Innovation and $ntrepreneursip, 4DEB. Kdupă $nciclopedia @ritanică, 4DD3L.4/ @ăloiu


6/46

intermediul unui proces logic din informaţiile ce ne stau la îndemână. 5m putea

spune că ea se bazează pe procese intuitive.

Creativitatea este un proces de gândire apropiat de realitate, dar care se

desfăşoară împotriva regulilor acceptate (tocmai de aceea conduce la ceva nou4%.

@iografia lui $dison ne mai spune şi faptul că o idee creativă nu înseamnă

totul. &n cazul becului electric, $dison a reuşit să industrializeze procesul, apoi să

vândă ideea pe piaţă, iluminând


7/46

$i%&ra nr. 1.1.' Princialele "efini ii ale crea!ivi!ă ii ț ț

)rimii autori care au făcut menţiune, direct sau indirect, asupra creativităţii

au fost7

- $ric Aromm - 5titudinea creatoare presupune ca mai întâi să ai

capacitatea de a fi nedumerit în faţa noului.

- !eibnitz - dezvoltă problema aspectului combinatoriu al gândirii creatoare.- 5. $instein afirmă - imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea.

ermenul propriu-zis de creativitate a fost introdus de 2. 5llport în 4D%F.

&n concluzie se constă că e'istă numeroase defini ii ale conceptului deț

creativitate, dar nu putem uita că esen ial este să cunoa tem creativitatea, eaț ș

reprezintă o ideee a cuno tin elor i personalită ii fiecăreia dintre noi.ș ț ș ț

1.(. Carac!eri)!icile inova iei i me"i&l economic i )ocial al ace)!eiaț ș ș

• Caracteristicile inova ieiț

*upă cum se vede, nu toţi managerii au spirit antreprenorial. *ar, în ultima

vreme, lucrurile nu mai sunt lăsate pe seama intuiţiei. Iată, după 0icard C. *orf 4B,

cum trebuie procedat pentru a asigura succesul şi pătrunderea pe piaţă a unei

4B 0icard C. *orf (coord, e ecnologN


8/46

inovaţii. 5 realiza o inovaţie înseamnă în primul rând a trece de la idee la produs

(utilizând tenologii adecvate şi apoi a impune pe piaţă produsul respectiv,

convingând utilizatorii potenţiali să îl adopte şi să îl folosească 4F.

"uccesul este determinat de trei grupuri de caracteristici4E7

8 caracteristicile inovaţiei,

8 caracteristicile celor ce o adoptă,

8 caracteristicile mediului social.

Caracteristicile inovaţiei care prezintă interes în procesul de difuzie Kdifuzie

reprezintă măsura în care şi viteza cu care piaţa acceptă noua inovaţieL sunt în

număr de cinci4D7

8 5vanta6ul relativ oferit, reprezentat de superioritate a percepută a inovaţiei

faţă de metoda sau produsul pe care le înlocuieşte. )oate fi vorba de beneficii

economice, de prestigiu social sau de satisfacţie personală.


9/46


10/46

împrăştiere a informaţiei. Canalele interpersonale presupun un contact faţă în faţă,

cu un scimb bilateral de informaţii. 5u avanta6ul că sunt mai convingătoare, fiind

în măsură să ofere şi să e'plice diverse detalii.

8 globalGlocal. Canalele globale aduc de regulă informaţii din afara sub

sistemului interesat de inovaţie. Cele locale funcţionează în interiorul acelui

subsistem. &n primele faze ale difuziei, când apare decizia de a adopta sau nu

inovaţia, canalele globale 6oacă rolul ma6or. &n faza ulterioară, de convingere,

influenţa canalelor locale este preponderentă.

"istemul social conţine norme, valori, lideri de opinie, consecinţe.

8 "tructura sistemului7 cu cât indivizii comunică mai mult între ei, cu atât

inovaţia va difuza mai uşor. Cu cât mai mulţi indivizi vor fi conectaţi la e'teriorul

sistemului, cu atât se vor importa mai multe tenologii.

8 :orme şi valori. Aiecare societate are un ansamblu de norme, care pot

uneori iniba sau ciar persecuta adoptarea unei inovaţii. #neori e şi invers, de

pildă la adoptarea unui nou stil de modă.

8 !iderii de opinie pot influenţa viteza cu care este adoptată o inovaţie.

8 "tructura politică. *upă cum sistemul de decizie este individual, colectiv

(prin consens sau dictatorial, lucrurile vor merge altfel.

8 Consecinţele adoptării inovaţiei nu sunt întotdeauna dare încă de la

început. *e ele însă trebuie să se ţină seama. )ot fi dezirabileGindezirabile,

directeGindirecte, anticipateGneanticipate.

Limitările modelului. *esigur că orice model simplifică. "unt de luat în

considerare mai multe asemenea simplificări, care, altfel, pot modifica lucrurile78 $voluţia inovaţiei. "-a presupus, implicit, că inovaţia rămâne aceeaşi pe

parcursul adoptării ei, ceea ce adesea nu este adevărat. 5desea, cei care o adoptă

primii determină scimbări care o fac mai uşor acceptabilă de către piaţă.

8 Integrarea inovaţiei într-un sistem. 5tunci când inovaţia se combină cu

altele, creând un nou sistem, numărul celor care o adoptă este considerabil mai

mare. *e e'emplu, atunci când microprocesoarele computerelor au fostimplementate în diverse utila6e.

4%


11/46

8 Interdependenţa între inovaţii. *e multe ori, o inovaţie este potenţată de o

altă inovaţie, între ele apărând efecte sinergice. *e pildă, relaţia între computere,

proiectarea microprocesoarelor şi I:$0:$.

• ursele de inova ieț

)rivind lucrurile mai în amănunt, se pot distinge, în cadrul mediului, mai

multe elemente care au determinat, la un moment dat, procesul inovaţional 4. "e

identifică cinci generaţii de modele succesive ale procesului inovaţional, luând ca

principală sursă a inovaţiei producţia (anii 4D3/, apoi marHetingul (anii 4DB/,

ecipamentele, costurile şi calitatea (din 4DE/. Cele cinci generaţii sunt7

4. ecnologN pus, conform căruia activitatea C-* este principalul motor al

inovării9

.


12/46

urse interne!"#

4. :eprevăzutul7 "uccesul sau insuccesul neaşteptat, evenimentul nescontat

din e'terior.

. Incongruenţa7 *iscrepanţa între realitate a aşa cum este şi cum credeam

noi că este.

%. :ecesităţile procesului.


13/46

cantitative. Capacitatea unui om de a fi creativ şi inovant se poate aprecia după o

serie de criterii conform figura nr. 4..D

$i%&ra nr. 1.#.' Tră)ă!&rile om&l&i inova!iv

ursa# &ăloiu M. L.' (răsineanu I. ) Inovarea în economie' *ditura *conomică'

&ucure ti' !++"' pag. ,,.ș

&n concluzie un om cu o părere proastă despre sine însuşi nu ar putea fi

vreodată un inventiv capabil să se abată de la rutină şi să imagineze ceva cu totul

nou. *espre mulţi inventatori s-a spus că în viaţa de toate zilele au fost (sau sunt

D 5lopi C. ? Creativitate şi inovare, $ditura 5.".$., @ucureşti, //, pag. ++.

Capacitateaunui om de afi creativ şi

inovant

#şurinţa de a rezolva problemeledificile cu care se confruntă

spiritul de observaţie

capacitatea de facenumeroase cone'iuni

capacitatea de a sedescurca într-o multitudine

de elemente comple'e

#n individ creativ trebuie să fiecapabil să identifice problemelece aşteaptă a fi rezolvate, să vinăcu idei care să a6ute la rezolvarea

lor şi apoi să le rezolve efectiv

Capacitatea de a-şi asuma riscuricalculate

Capacitatea de a-şi asuma riscuricalculate, care pot fi inerente.

Capacitatea de a conduce uncolectiv de oameni de a se impune ca lider

face fa ă problemelor iviteț

#şurinţa de comunicare cuoamenii comunică, intră într-un proces de

scimb de idei şi soluţii cu ceilalţi

e'perienţă bogată în domeniumarile descoperi au fost create deoameni tineri, deci a tii multe nușeste avanta6ul celor în vârstă, ci

capacitatea de a răsturna lumea

*orinţa de a se realiza în domeniu $ste motivul pentru care luptă înmunca sa inovativă.


14/46


15/46


16/46


17/46

INOVAREA I CREATIVITATEA LA NIVELUL UNIUNII Ș

EUROPENE

#.1. Poli!icile &,lice n )!im&larea inova iei n ca"r&l economiei ț

Inovarea reprezintă instrumentul destinat cu preponderen ă spiritului deț

iniţiativă. Inovarea reprezintă un act care are rolul de a înzestra resursele cu o nouă

capacitate de a crea avuţie. Inovarea deci cu adevărat poate crea resurse+4.

1resursă nu poate e'ista până în momentul în care omul nu găseşte ceva

folositor în natură căruia îi atribuie o anumită valoare economică.)oliticile, instituţiile specializate i sistemele, devin ulterior depă ite, aşaș ș

cum se întâmplă şi cu produsele, procesele şi serviciile. *evin depăşite când îşi

îndeplinesc obiectivele, dar şi când nu reuşesc să-şi îndeplinească obiectivele.

"e are în vedere însă funcţionarea mecanismului, însă ipotezele după care a

fost proiectat nu mai au nici o valoare.

5stfel se constată faptul că economia care se bazează pe spiritulîntreprinzător reprezintă un eveniment cultural şi psiologic, economic sau

tenologic, din această perspectivă indiferent care sunt cauzele directe, se constată

că efectele au conotaţii economice.

enologia management presupune traseul acestei modificări care este

destul de intensă, specifică comportamentului, atitudinilor i valorilor.ș

&n momentul în care se vorbe te de politicile publice i despre măsurileș șguvernamentele necesare în societatea bazată pe valorificarea spiritului

întreprinzător, prima prioritate poate fi e'emplificată prin definirea a ceea ce va

funcţiona, în special, pentru că politicile care nu vor funcţiona sunt atât de

populare în ziua de astăzi.

+4"imionescu


18/46

Ceea ce a făcut posibilă apariţia economiei bazate pe spiritul întreprinzător

în 5merica sunt noile aplicaţii ale managementului+, aceste aplica ii suntț

e'emplificate în figura nr. .4.

$i%&ra nr. #.1.' Alica iile care a& "e!ermina! aari ia )iri!&l&i n!rerină!or ț ț

la nivel&l Americii

*eci în mod real, inovaţia este nevoită să fie orientată către un scop iș

trebuie direc ionat spiritul întreprinzător. )otrivit defini iei inovării, aceasta seț țconstată a fi descentralizată i concretă, ad oc i autonomă, dar şi să aibă înș ș

vedere domeniul microeconomic.

#nii speciali ti în domeniu afirmă faptul că este mult mai bine ca la începutș

să fie de mici dimensiuni, pu in fle'ibilă i e'perimental. 5stfel ocaziile de inovareț ș

se regăsesc, în mod general, numai în mi6locul evenimentelor.

1caziile de inovare nu vin în momentul în care î i face apari ia furtuna, ciș țcu freamătul brizei, această afirma ie este interpretată de specialistul ). *rWcHer.ț+ *rWcHer A.). - Innovation and $ntrepreneursip, $ditura eora, @ucureşti, ///, pag. 4E.

în noile instituţii, lucrative sau nu, cu toate că mulţi oameni au considerat până acum că ştiinţa managementului poate fi aplicată doar în instituţiile

e'istente

în întreprinderile mici, cu toate că, acum doar câţiva ani, oamenii eraufoarte siguri că managementul era rezervat numai 1celor mari

în organizaţiile nelucrative (ocrotirea sănătăţii, educaţie etc., cutoate că cei mai mulţi oameni încă aud 1afacere atunci când

întâlnesc cuvântul 1management

în inovarea sistematică7 în căutarea şi e'ploatarea noiloroportunităţi de satisfacere a dorinţelor şi nevoilor omeneşti

în activităţi care pur şi simplu nu erau considerate 1întreprinderi

4


19/46

!a momentul actual, cu precădere la nivelul $uropei, se constată e'istenţa

unei păreri proprii potrivit căreia o anumită ţară poate avea însă un 1spirit

întreprinzător în anumite domenii care deţin o tenologie avansată de una singură.

Xării precum Aranţa, 2ermania i 5nglia s-au orientat în vedereaș

implementării politicilor naţionale proprii pe această premisă anunţată anterior.

5stfel din aceste perspective se ridică foarte multe semne de întrebare dacă este

sau nu corectă această abordare.

*in aceste perspective 0omânia dispune în momentul actual de resurse

umane şi de o anumită tradiţie specifică, potrivită în unele domenii ale ştiinţei şi

tenologiei, iar strategia în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării pentru etapa

//F-/4% creează premisele recunoaşterii şi stimulează dezvoltarea acestora.

Indiferent dacă sistemul cercetării, dezvoltării şi cel al inovării nu a putut

reuşit până în momentul actual să ofere e'emple de succes de amploare în

transferul rezultatelor în practica socio-economică, aceasta a reuşit însă să menţină

sau să dezvolte şi colective care au recunoaştere internaţională şi care pot deveni

poli de e'celenţă.

#.#. Direc/iile "e ac/i&ne ale Rom0niei e lan e&roean

&n prezent cât şi pe viitor 5utoritatea :aţională pentru Cercetare Ytiinţifică

sintetizează principalele direcţii strategice de acţiune ale 0omâniei în domeniul

cercetării, dezvoltării şi cel al inovării, aceste direcţii sunt+%7

- orientarea eforturilor destinate cercetării spre probleme clar identificate,

prin implicarea în proiectele cercetării, dezvoltării i inovării adică în proiecteleș

destinate cercetării, cele ale dezvoltării i inovării a reprezentanţilor cererii, înș

special a celei venite din partea firmelor, dar şi a autorităţilor publice naţionale sau

regionale9

+% "imionescu


20/46

- susţinerea concentrării resurselor proiectelor cercetării, dezvoltării iș

inovării (umane, de infrastructură şi organizaţionale în poli de e'celenţă, capabili

să concureze internaţional şi să antreneze colaborarea cu firmele de6a e'istente pe

pia a din 0omânia9ț

- stimularea menţinerii structurilor de colaborare dincolo de orizontul unui

proiect, prin crearea de entităţi dedicate.

"-au stabilit nouă domenii prioritare, având poten ialul de a conduce laț

progres economic şi social, fiecare subsumând priorităţi tematice. *ezvoltarea

facilităţilor e'perimentale care au ca scop sus inerea cercetării aplicative, î iț ș

concentrează aten ia asupra acelor zone în care se poate asigura colaborarea dintreț

entităţile de cercetare şi beneficiari.

Investiţia în ecipamente, cu orientare către acelea care au o valoare mare,

va trebui să aibă în vedere potenţialul de utilizare, de dezvoltare a resurselor

umane, precum şi complementaritatea cu facilităţile e'istente pe plan european.

*ezvoltarea resursei umane e'istente la nivelul ării în conte'tul priorităţilor ț

naţionale va viza atingerea unui anumit nivel de e'pertiză care să permită corelarea

cunoştinţelor despre evoluţiile tenice pe plan global şi acele posibilităţi de

particularizare la nivel naţional.

)roiectele de cercetare sunt obligate să asigure condiţiile minime de

valorificare specifice performanţei aferente stadiului carierei în cercetare a

participanţilor, asigurând astfel dezvoltarea în continuare a acestora, în special prin

stagii de pregătire interne şi internaţionale.

biectivele cercetării vor avea în vedere dezvoltarea tenologiilor şi ainstrumentelor, în scopul realizării unor sisteme şi aplicaţii informatice

performante, descise, eterogene, scalabile, tolerante la defectări şi cu o bună

conectivitate între utilizatori şi resurse, dezvoltarea tenologiilor suport necesare

creării unei infrastructuri naţionale integrate de comunicaţii, dezvoltarea unor

metode şi sisteme de inteligenţă artificială, realizarea de produse bazate pe

cercetări în nanoelectronică, fotonică, micro- şi nanosisteme, din gamacomponentelor şi a sistemelor inteligente.

%


21/46

0omânia dispune în momentul actual un potenţial important de resurse

regenerabile7

- energie idroelectrică9

- biomasă9

- energie solară9

- energie eoliană9

- energie geotermală.

0acordarea la obiectivele europene, dar şi interesul direct în rezolvarea

acestor probleme comple'e reclamă un efort de proiecte de cercetare, dezvoltare iș

inova ii, efort complementar direcţiei de acţiune 1îmbunătăţirea eficienţeiț

energetice şi dezvoltarea sustenabilă a sistemelor energetice, inclusă în Cadrul

"trategic :aţional de 0eferinţă //F-/4%.

biectivele cercetării pentru perioada anilor //F- /4% are în vedere

elaborarea anumitor concepte, a produselor i a anumitor tenologii, care săș

contribuie la satisfacerea necesarului de energie la un preţ cât mai mic, ciar i prinș

utilizarea de surse energetice moderne şi îmbunătăţirea procesului decizional

specific acesteia, creşterea competenţei tenologice şi promovarea transferului de

cunoştinţe şi tenologii în domeniul energetic, vizând satisfacerea necesarului

energetic al unei economii moderne şi al unui standard de viaţă civilizat, în condiţii

de calitate şi siguranţă în alimentare, cu respectarea principiului dezvoltării

durabile.

biectivele cercetării şi dezvoltării pentru perioada //F - /4% vizează

anumite aspecte importante, acestea sunt redate în figura nr. ..

+


22/46

$i%&ra nr. #.#.' Princialele o,iec!ive ale cerce!ării i "evol!ării en!r&

erioa"a #223 - #21(

Cercetarea ştiinţifică agricolă, prin natura obiectului de cercetare ? sol,

plantă, animal ? trebuie să ofere produse biologice de înaltă valoare, materii prime,

tenologii, cunoştinţe adecvate, care să contribuie la promovarea agriculturii

durabile şi dezvoltării rurale, la creşterea securităţii alimentare şi a siguranţei

alimentului, în concordanţă cu cerinţele generale şi specifice ale pieţei.

)entru perioada //F-/4%, cercetarea se va orienta către anumite elemente

specifice, astfel figura nr. .%. relatează pe scurt aceste elemente.

crearea de tenologii curate de produs şi proces, cu aplicare în modspecial în construcţii, transporturi şi producerea energiei, precum şi a

mecanismelor economice şi sociale de implementare a acestora

crearea unor noi tenologii eco-eficiente de valorificare a deşeurilor, prinutilizarea analizei ciclului de viaţă a produselor în evaluarea impactului

asupra mediului

crearea suportului ştiinţific şi tenologic pentru conservarea,reconstrucţia şi consolidarea diversităţii biologice şi ecologice

stimularea amena6ării teritoriale durabile în scopul asigurării unui suportactiv al dezvoltării economico-sociale corelate şi coerente

verificarea aplicabilităţii diferitelor politici şi strategii, prin crearea descenarii spaţiale naţionale şi regionale, având ca obiectiv coeziunea

teritorială europeană

3


23/46

$i%&ra nr. #.(.' Princialele elemen!e ale cerce!ării )ecifice erioa"ei #223 -

#21(

&n aceste condiţii, obiectivul principal al activită ii de cercetare este orientatț

dezvoltării tenologice care să acopere întregul lanţ alimentar (de la sol până la

consumator ? adică 1from farm to forH şi de a răspunde cerinţelor specifice ale

consumatorilor (adică 1from forH to farm, prin soluţii şi concepte ştiinţifice

conforme principiilor agriculturii durabile şi asigurării.

dezvoltarea cunoaşterii sistemelor biologice integrative ale fiinţei umane

mecanisme de adaptare ale organismului uman la dinamica factorilor demediu biologic şi psiosocial

metode de investigaţie şi intervenţionale bazate pe medicina molecularăşi celulară, genomică şi proteomică

terapii moderne orientate spre suportul cimic, genetic şi celular şistandardizarea acestora conform normelor bioetice

dezvoltarea interfeţei creier-maşină, în scopul investigaţiei şi recuperăriiîn afecţiunile neurologice

implementarea de noi metode de prevenţie şi intervenţionale, la nivelnaţional, arondate la spaţiul european de operare

B


24/46

#.(. 4!ra!e%ia "e inovare n con!e5! e&roean

!a nivelul politicii destinate competitivită ii europene sunt destinai termeniț

precum inovarea sau strategia de inovare, e'emplificate ca o solu ie la dinamicațe'istentă la nivelul mediului tenologic i economic.ș

ema conceptului de inovare s-a reactivat la nivelul european în proiectul

"trategia de la !isabona (/// şi a demersurilor de revizuire specifice acesteia.

biectivul principal destinat politicii #niunii $uropene în domeniul inovării

ţine de creşterea treptată a celtuielilor în domeniul sectorului de cercetare-

dezvoltare până la nivelul de %Z din )I@-ul #$ în anul /4/, fapt care însă nu s-a

realizat în prezent.

5naliza evenimentelor treptate ale economiei globale şi a politicilor de

dezvoltare scoate în evidenţă necesitatea unei capacită ii regionale de inovareț

pentru o adaptare simplă i destul de rapidă la toate scimbările apărute şi pentru aș

putea păstra o poziţie competitivă la nivel de pia ă.ț

!a nivel mondial, principalii actori prezenţi în strategia de analiză destinată

inovării sunt7 "#5, [aponia şi desigur #niunea $uropeană. 5stfel viteza şi

eficienţa cu care are loc difuzarea inovării în economie este critică pentru

productivitate şi creştere economică în condiţiile în care inovaţia realizată iniţial

este dezvoltată odată ce şi-a găsit o aplicaţie practică în cadrul economiei.

!a nivel european, planificarea strategică destinată inovării reprezintă un

proces cu tradiţie, astfel pe baza discu iilor destinate economiei bazate peț

cunoaştere peste 43/ de regiuni s-au bucurat de proiecte ale Comisiei $uropene

care şi-au propus dezvoltarea unor strategii în domeniul inovării. Ainalizarea

acestor proiecte se realizează cu scopul de a promova creativitatea i capacitatea deș

inovare drept competen e ceie pentru to iț ț ++. Conte'tul european cu privire la

domeniul inovării este dominat de obiectivele ma6ore asumate prin "trategia de la

!isabona. &n eforturile depuse pentru a deveni cea mai competitivă economie la

nivel mondial, #niunea $uropeană acordă un rol deosebit celor trei concepte++ 5rt.4, *ecizia nr. 4%3/G//EGC$ 5 )arlamentului $uropean si a Consiliului, din 4B decembrie, //E, privind 5nul$uropean al Creativită ii i Inovării (//D.ț ș

F


25/46

esen iale i anume inovării, cercetării şi dezvoltăriiț ș +3. 5ceste elemente sunt

definitorii în raport cu creşterea competitivităţii şi crearea de noi locuri de

muncă.

5ceeaşi analiză realizată de *irectoratul 2eneral pentru Cercetare a

prezentat o serie de probleme ceie potrivit cărora se confruntă sectorul cercetare-

dezvoltare, la nivel intern şi global în competiţia directă cu actorii mondiali din

acest sector ("#5 şi [aponia, aceste aspecte sunt prezentate în figura nr. .+.

$i%&ra nr. #.6.' Princialele ro,leme ale )ec!or&l&i "e cerce!are-"evol!are

+3 Comisia $uropeană, *irectoratul 2eneral pentru Cercetare, (//F, oMards a $uropean 0esearc 5rea "cience,ecnologN and Innovation, pag.4F

Pro,lemec+eieInvestiţiile europene în sectorul cercetare-dezvoltare sunt scăzute şi stagnează

&n #$ se finanţează mai puţin sectorul ig-tecşi IQC, comparativ cu "#5

$uropa este sub-reprezentată în publicaţiile carecontribuie la dezvoltare tenologică

$'istă puternice disparităţi în interiorul #$ în ceea ce priveşte procentului din )I@ alocat cercetării Q dezvoltării

*istanţa e'istentă între #$ şi principalii competitori se datorează contribuţieiscăzute a sectorului privat la finanţarea cercetării-dezvoltării

&n ceea ce priveşte forţa de muncă, 5sia a constituit un furnizor important, în prezentîşi dezvoltă propria infrastructură de educaţie superioară şi cercetare

#$ e'celează în domeniile tradiţionale, însă o maimică pondere a publicaţiilor se concretizează în

dezvoltare tenologică

E

)onderea acordată cercetării-dezvoltării a scăzut lanivelul tuturor economiilor europene avansate


26/46

Inovarea în cadrul întreprinderilor ocupă un rol central şi face referire în

mare măsură la scimbările planificate în vederea îmbunătăţirii performanţei

generale+B.

Aenomenul inovării se manifestă diferit în funcţie de tipul de activitate al

firmelor sau de regiunea din #niunea $uropeană în care sunt localizate.

5stfel, un studiu realizat de $conomist Intelligence #nit în //E a relevat

aspectele prezentate în figura nr. .3.+F.

$i%&ra nr. #.*.' Princialele a)ec!e ale )!&"i&l&i ela,ora! n #227

5naliza realizată de $conomist Intelligence #nit, a permis elaborarea unui

model inovativ a'at pe două mari componente7 performanţa inovativă şi facilitarea

inovării. &n urma aplicării modelului inovativ propus, a rezultat un scor pe fiecare

componentă la nivelul perioadei //%-//F, dar şi la nivelul //E-/4% (în

această situaţie fiind vorba de o prognoză.

7a5elul nr. !.8.+B slo


27/46

)erformanţa inovativă şi facilitatea inovării

99999 /in cele 8% state vec6i mem5re ale :* la analiza nu a participat Lu$em5ourgul ursa# *conomist Intelligence :nit' 2 7ime for ;e< Ideas. Innovation in Central *astern

*urope.

*in analiza datelor se observă că e'istă diferenţe semnificative în ceea ce

priveşte performanţa inovativă şi facilitarea inovării între media din cele 4+ state

veci membre ale #niunii $uropeane (fără !u'embourg şi grupul celor 4/ state

aderate în //+ (mai puţin Cipru şi


28/46

instrumente orientate spre piaţă. 5stfel ar putea fi pus la punct un mecanism care

să permită unui anumit număr de produse care oferă actualmente cele mai bune

performanţe de pe piaţă să devină norme de referinţă într-un interval dat, pentru a

încura6a şi alte întreprinderi să meargă în acelaşi sens.

$co-inovarea poate fi încura6ată de asemenea prin favorizarea cooperării

între cercetare şi întreprinderi în domenii promiţătoare, cum sunt construcţiile,

gestiunea apei, bioindustriile, captarea, stocarea sau reciclarea carbonului.

CAPITOLUL III %4


29/46

4TUDIU DE CA8 PRIVIND 4TRATE9IA UE PRIVIND

INOVAREA I CREATIVITATEA A4UPRA ECONOMIEI Ș

ROM:NE TI Ș

2lobalizarea economică a scimbat ordinea economică mondială într-o

perioadă de timp e'trem de mică, stârnind astfel provocări i posibilită i noi. "eș ț

constată că $uropa nu poate fi competitivă în acest conte't nou, decât cu condiţia

să devină mai inovatoare şi să răspundă eficient la acele necesităţi şi preferinţe

specifice consumatorilor.

#niunea $uropeană de ine un potenţial orientat pentru inovaţie. $uropa are oț

tradiţie îndelungată în producerea invenţiilor, principala sa bogăţie o reprezintă

oamenii creativi.

Comisia $uropeană formulează, influenţează şi aplică politicile şi

programele capacităţii inovatoare a $uropei, încercând să se asigure că inovaţia

este pe deplin înţeleasă şi abordată cuprinzător, contribuind la o competitivitate,

dezvoltare i creare de locuri de muncă mult mai mare.ș

(.1. EUROPA #2#2 - O )!ra!e%ie e&roeană en!r& o cre!ere

in!eli%en!ă-ecolo%ică

Impactul mondial al crizei financiare e'istente ne-a arătat tuturor faptul că

realităţile economice de dezvoltă mult mai u or, i într-un ritmul relativ rapid decâtș ș

cele politice. "untem nevoii să fim de acord cu faptul că interdependenţa

economică care se prezintă din ce în ce mai pronunţată necesită un răspuns mai

otărât şi coerent privită din perspectiva politică. )entru a asigura astfel un viitor

rezistent, este necesar să ne orientăm privirile asupra priorităţilor pe termen scurt.

$uropa este obligată să se redreseze şi, apoi, să se menţină pe poziţie. 5cesta

este obiectivul strategiei $uropa //, care are ca scop crearea mai multor locuride muncă şi asigurarea unor condiţii de viaţă mai viabile i sigure.ș

%


30/46

"trategia de la !isabona ne arată faptul că $uropa este potrivită să asigure o

creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ea găse te mi6loaceleș

necesare pentru a crea noi locuri de muncă şi imprimă o anumită direcţie clară

destinată societăţii noastre.

&nsă reu ita sigură depinde în mare măsură de gradul de implicare a liderilor ș

şi instituţiilor din $uropa, aici se face referire la gradul real nu la cel cu conota iiț

fictive.

$uropa // propune trei priorităţi care se susţin reciproc, aceste sunt redate

în figura nr. %.4.

$i%&ra nr. (.1.' Princialele riori!ă i ale )!ra!e%iei ;E&roa #2#2; ț

PRIORITĂ ILE ”EUROPA !!”Ț

creştere favorabilă incluziunii7 promovareaunei economii cu o rată ridicată a ocupării

forţei de muncă, care să asigure coeziuneasocială şi teritorială

c r e ş t e r e d

u r a b i l ă 7 p r o m o v a r e a u n e i

e c o n o m i i m

a i e f i c i e n t e d i n p u n c t u l d e

v e d e r e a

l u t i l i z ă r i i r e s u r s e l o r , m a i

e c o l o g i c e ş i m a i c o m p e t i t i v e

c r e ş t e r e i n t e l i g e n

t ă 7 d e z v o l t a r e a

u n e i e c o n o m i i b a z a t e p e

c u n o a ş t e r e ş i i n o v a r e

%%


31/46

#niunea $uropeană trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze

până la nivelul anului //, astfel Comisia $uropeană propune următoarele

obiective principale pentru #niunea $uropeană7

? apro'imativ F3Z din totalul populaţiei care au vârsta cuprinsă între / şi

B+ de ani ar trebui să fie încadra i pe pia a muncii9ț ț

? %Z din )I@-ul #$ ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-*9

? obiectivele 1/G/G/ în materie de climăGenergie ar trebui îndeplinite9

? rata abandonului şcolar încă din perioada pre colarului este necesar a fiș

redusă sub nivelul de 4/Z şi cel puţin +/Z din generaţia tânără ar trebui să aibă

studii superioare i posuniversitare9ș

? numărul persoanelor ameninţate de sărăcie trebui redus cu minim %/Z din

totalul popula iei.ț

oate aceste obiective men ionate anterior sunt strâns legate între ele,ț

realizând o intercone'iune reală, determinând esen a reu itei generale. )entru aț ș

de ine garan ia că fiecare stat membru adaptează strategia $uropa // laț ț

situaţia sa specifică, Comisia $uropeană a decis ca aceste obiective propuse să fie

tranformate în obiective şi traiectorii naţionale.

Comisia prezintă şapte iniţiative pentru a stimula realizarea de progrese în

cadrul fiecărei teme prioritare.

!a nivel naţional, statele membre vor trebui să7

? reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare şi inovare de la nivel naţional

în vederea promovării e'celen ei i specializării inteligente, precum i consolidareaț ș ș

cooperării între universită ile de stat i private, mediul de cercetare i firmeleț ș ș

e'istente pe pia a de desfacere9ț

- pună în aplicare transfrontaliera în domeniile potrivit căreia #niunea

$uropeană aduce valoare adăugată şi adaptează procedurile naţionale de finanţare,

precum i să asigure difuzarea tenologiei pe teritoriul #niunii $uropene9ș

? garanteze e'istenţa unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de

ştiinţe, matematică şi inginerie, a programelor de licen ă cât i cele de master peț ș

%+


32/46

sistem @ologna şi să se orienteze către acele programe şcolare care de in un gradț

de creativitate, inovare şi spirit antreprenorial9

? acorde prioritate celtuielilor destinate cunoaşterii, prin utilizarea

stimulentelor fiscale şi financiare în vederea promovării investiţiilor

private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

!a nivelul #niunii $uropene, Comisia va depune eforturi foarte mari, printre

care amintim în figura nr. %..

$forturileComisiei pentru

realizareaobiectivelor

propuse

definitivarea spaţiului european de cercetare, elaborarea uneiagende strategice de cercetare centrată pe provocări precumsecuritatea energetică, transporturile, scimbările climatice,utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea şi îmbătrânirea,

metodele de producţie ecologice şi gestionarea terenurilor, precum şi consolidarea programării comune cu statele

membre şi regiunile

îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru a permiteîntreprinderilor să inoveze, crearea unui brevet european unic

şi a unei instanţe specializate în materie de brevete,modernizarea cadrului de prote6are a drepturilor de autor şi amărcilor comerciale, îmbunătăţirea accesului I


33/46

$i%&ra nr. (.#.' Efor!&rile Comi)iei E&roene en!r& a realia o,iec!ivele

ro&)e

biectivul final este de a consolida performanţa şi atractivitatea

internaţională a instituţiilor de învăţământ superior din cadrul $uropei, precum iș

sporirea nivelului general de calitate al educaţiei şi formării în #niunea $uropeană,

combinând e'celenţa şi ecitatea, prin intermediul promovării mobilităţii

studenţilor şi a cursurilor de formare, ulterior îmbunătăţirea situaţiei destinate

încadrării pe pia a muncii a tinerilor absolven i.ț ț

".. Racti#icarea Tratatului de la Lisa$ona %entru !!

)arlamentele din 3 de state membre au aprobat ratatul de la !isabona

conforma tabelului nr. %.4. Cema i la întălnirea ce avea ca scop analiza unuiț

referendum, irlandezii au respins din start la data de 4 iunie, ratificarea tratatului,

cu 3%,+ Z din voturi împotrivă i +B,B Z pentru.ș

&n urma votului negativ provenit din partea irlandezilor, Consiliul $uropeanla data de 4D i / iunie a confirmat faptul că procesul de ratificare va aveaș

continuitate i în celelalte state membre. 5cesta a considerat că este necesar oș

perioadă mai lungî de timp suplimentară în vederea analizei situa ieiț +D.

*iscu iile au continuat la Consiliul $uropean care a stabilit ulterior oț

abordare care să permită intrarea în vigoare a tratatului înainte de sfâr itul anuluiș

//D.&n analiza componen ei Comisiei, Consiliul $uropean a reamintit că tratateleț

în vigoare privesc reducerea numărului de membri ai Comisiei, în anul //D.

5tunci când Irlanda s-a anga6at într-o nouă încercare privind ratificarea tratatului

până la sfâr itul mandatului Comisii, Consiliul $uropean a oferit garan ii 6uridiceș ț

în ceea ce prive te7 fiscalitatea, politica de securitate i apărare a statelor membre,ș ș

+D =aportul general privind activitatea :niunii *uropene ) !++> a fost adoptat de Comisia $uropeană la D februarie //Dsub cota "$C(//E @ru'elles 8 !u'emburg, //D, pag. E.

%B


34/46

precum i dispozi iile din Constitu ia irlandeză referitoare la dreptul la via ă,ș ț ț ț

educa ie i familie.ț ș

7a5elul nr. .8.

=aportul general privind activitatea :niunii *uropene ) !++> a fost adoptat de Comisia $uropeană la D februarie //D

sub cota "$C(//E @ru'elles 8 !u'emburg, //D, pag. D.

Cel de-al doilea ciclu trienal al strategiei de la !isabona reînnoite pentru

cre tere economică i ocuparea forţei de muncă, a confirmat că orientările integrateș ș

%F


35/46

actuale i cele patru domenii de acș ţiune prioritare definite de Consiliul $uropean7

cunoa terea i inovarea, mediul de afaceri, ocuparea forţei de muncă, precum iș ș ș

energia i scimbările climatice rămân valabile. )otrivit acestora Consiliul aș

subliniat că, după /4/, este recomandabil să se menţină, la nivelul #niunii

$uropene, anga6amentul în privinţa reformelor structurale, a dezvoltării durabile,

precum i a coeziunii sociale, în scopul de a consolida progresele realizate înș

cadrul strategiei de la !isabona reînnoite, în prezent însă aceste obiective au fost

amânate pentru anul /44 i după evolu ia lucrurilor e'istă posibilitatea amânăriiș ț

pentru /4.

*in aceste perspective Consiliul $uropean a invitat Comisia, Consiliul iș

coordonatorii la nivel naţional ai "trategiei de la !isabona să elaboreze un proces

de reflecţie privind viitorul acestei strategii dincolo de anul /4/.

!a 4B decembrie, Comisia a adoptat un set de măsuri în vederea facilitării

implementării planului european de redresare economică din B noiembrie3/ iș

pentru a consolida "trategia de la !isabona. 5cest set de măsuri are în componen aț

sa un raport privind punerea în aplicare i viitoarele priorităţi ale "trategiei de laș

!isabona34.

Comisia a adoptat o comunicare intitulată 1:oi competenţe pentru noi locuri

de muncă3, care prezintă o primă evaluare a necesităţilor viitoare ale #niunii

$uropene în materie de competenţe i de locuri de muncă până în //ș 3%.

altă comunicare adoptată în cadrul pacetului e'emplifică modul în care

statele membre pot utiliza fondurile politicii de coeziune pentru a stimula

economia pe termen scurt, gestionând în acela i timp provocările pe termen lung,ș

precum îmbunătăţirea competitivităţii i tranziţia către o economie cu emisiiș

scăzute de carbon3+.

3/ C


36/46

&n conte'tul pacetului privind "trategia de la !isabona a fost adoptată

comunicarea cu privire la e'punerea priorităţilor imediate pentru cooperarea în

domeniul educaţiei i formării profesionale pentru perioada //D-/4/, precum iș ș

provocările strategice pe termen lung33.

"trategia $uropa // ar trebui să se a'eze pe trei priorită i esen iale7ț ț

? cre tere inteligentă ? dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa tere iș ș ș

inovare9

? cre tere durabilă ? promovarea unei economii mai eficiente din punctul deș

vedere al utilizării resurselor, mai ecologice i mai competitive9ș

? cre tere favorabilă incluziunii ? promovarea unei economii cu o ratăș

ridicată a ocupării for ei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică,ț

socială i teritorială.ș

5ceste trei priorită i se sus in reciproc i oferă o imagine de ansamblu aț ț ș

economiei sociale de pia ă a $uropei pentru secolul al \\I-lea. )entru a ne orientaț

eforturile i progresele, e'istă un consens larg conform căruia #$ ar trebui săș

convină asupra unui număr limitat de obiective principale pentru //.

$i%&ra nr. (.(.' Efec!ele "irec!e )&n! a)&ra erforman/elor )i)!em&l&i "e

cerce!are "evol!are i inovare< rin!re /in!ele )!a,ili!e )ecifice Rom0niei

33 C


37/46

"trategia :aţională de Cercetare, *ezvoltare şi Inovare urmăreşte

ma'imizarea impactului benefic al investiţiei publice în Cercetare, *ezvoltare şi

Inovare 3B.

Comisia consideră că principalii factori motori ai strategiei #$ // ar

trebui clasifica i pe teme, în func ie de anumite priorită i, acestea sunt redate înț ț ț

cadrul figurii nr. %.+.

$i%&ra nr. (.6.' Princialele riori!ă i ale )!ra!e%iei "e la Li)a,ona #2#2 rivin" ț

fac!ori ace)!eia

&n final un alt obiectiv esen ial în cadrul "trategiei de Cercetare, *ezvoltareț

şi Inovare îl reprezintă triplarea numărului de cercetători până la începutul anului

/4%, concomitent cu descreşterea mediei de vârstă a cercetătorilor sub +/ de ani.

3B "ursa7 5utoritatea :aţională pentru Cercetare Ytiinţifică, Comisia $uropeană.

Princi%alele %riorită i s%eci#ice &trate'iei de la Lisa$onaț%entru anul !! necesare #actorilor motori ale acesteia

Cre terea bazată pe cunoa tere caș șfactor generator de valoare. Jor ficonsolidate coeziunea socială ișoportunită ile într-o lume în careț

inovarea face diferen a atât înțceea ce prive te produsele, cât iș ș

în ceea ce prive te procesele,șvalorificând întregul poten ial dețcare dispun educa ia, cercetarea iț ș

economia digitală

*ezvoltarea competen elor în cadrulțunor societă i favorabile incluziunii.ț*obândirea de noi competen e, careț

să favorizeze creativitatea i inovarea,șdezvoltarea spiritului antreprenorial iștrecerea fără probleme de la un loc de

muncă la altul vor fi elementeesen iale într-o lume care va oferi maiț

multe locuri de muncă în scimbulunei mai mari capacită i de adaptareț

Crearea unei economii competitive, conectate i mai ecologice. #$ ar trebui să fieșmai eficace din punct de vedere al concuren ei i să î i sporească productivitatea prinț ș ș

scăderea consumului de resurse i de energie neregenerabilă într-o lume în careș pre ul energiei i al resurselor este ridicat, iar concuren a în aceste domenii este înț ș țcre tere. 5cest lucru va stimula cre terea i va contribui la atingerea obiectivelor înș ș șmaterie de mediu, aducând beneficii tuturor sec toarelor economice, de la industriile

prelucrătoare tradi ionale la noile întreprinderi în domeniul înaltei tenologii.ț


38/46

)ână în nivelul anului /%/, #niunea $uropean va trebui să înlocuiască

6umătate din centralele electrice e'istente. )otrivit acestor aspecte, în momentul în

care se aplică aceste decizii strategicecorecte în materie de investi ii, două treimiț

din produc ia de electricitate ar putea să se realizeze cu emisii scăzute de carbon iț ș

ar putea fi mai sigură până la începutul anilor //.

(.(. Poi/ia Rom0niei c& rivire la vii!oarea )!ra!e%ie =UE #2#2; >

a)ec!e ale inovării i crea!ivi!ă ii ș ț

"trategia !isabona pentru creştere economică şi ocupare a forţei de muncă,iniţiată în anul /// şi revizuită în //3, pentru a reuşi în competiţia globală,

#niunea $uropeană are nevoie de o nouă strategie cu privire la definirea

obiectivelor şi priorităţilor strategice care să oferă răspundă la provocările

competitive europene pe pieţele globale.

0omânia consideră că aceste provocări pe termen lung şi incertitudinile

generate de actuala criză economică 6ustifică necesitatea continuării introducerii

reformelor structurale iniţiate în conte'tul "trategiei !isabona şi subliniază

importanţa elaborării unei noi viziuni asupra dezvoltării #$ în următorul deceniu.

• *ocumentul de lucru specifice Comisiei $uropene

Cunoscând efectele generate de criza economico-financiară este important

un cadru care să aibă posibilitatea oferirii stabilită ii i să poată permite #niuniiț ș

$uropene gestionarea eficientă a eventualelor crize viitoare.

0omânia împărtăşeşte abordarea C< având în vedere modalitatea prin care

se pot asigura perspectivele eficiente pentru economia #niunii $uropene şi

susţinea asigurării convergenţei eforturilor comunitare şi ale statelor membre în

efortul comun de depăşire a crizei şi definirii cadrului de consolidare a

competitivităţii europene pentru următorul deceniu.

0omânia pune în eviden ă faptul că definirea corectă a priorităţilor-ceie aleț

#niunii $uropene pentru orizontul // şi analiza atentă a constrângerilor şi a

+4


39/46

nivelului diferenţiat de dezvoltare a statelor membre este oportună pentru

asigurarea succesului noii strategii.

• )riorităţile strategiei #niunii $uropene //

)rincipalele provocări ale perioadei viitoare anului /4/ sunt7 sporirea

şoma6ului, deficitele bugetare ale ma6orităţii "


40/46

şi a serviciilor. *atele prezentate face referire la eşantionul reprezentativ e'tras din

baza de date a I:".

Celtuielile totale cu inovarea reprezintă un indicator al dinamicii firmelor

române ti şi un bun indicator al interesului acordat de companii inovării.ș

$i%&ra nr. (.*.' Di)!ri,& ia rocen!&ală a c+el!&ielilor c& inovarea n firme< eț

re%i&ni "e "evol!are #22?- #211 mii lei la re &ri c&ren!e @IN4ț

#n alt trend observat la nivelul 0omâniei, presupune faptul că după

celtuielile cu infrastructura, activitatea internă destinată cercetării-dezvoltării se

situează pe locul doi. Airmele române ti nu e'ternalizează această activitateș

decât în foarte mică măsură.

+%


41/46

*O+*LU,II I PROPU+ERIȘ

Consiliul $uropean din /// de la !isabona are ideea de a transforma

$uropa într-un model al performanţei competitive, astfel această strategie ;5genda

!isabona; face referire la un program pe zece ani de reformă economică, care seorientează să conducă la o medie a creşterii economice anuale de %Z şi la crearea

unui număr de / milioane de locuri de muncă până în /4/.

0eferirile la proiectul 5genda !isabona au dobândit pe parcursul timpului, o

notă de scepticism, datorată neatingerii obiectivelor stabilite la Consiliul $uropean

din


42/46

- Constatarea e'istenţei unui decala6 între economia #niunii $uropene şi

economia "#5 în ceea ce priveşte productivitatea, e'primată prin rata de creştere a

)I@Glocuitor sau prin outputGlucrător sau outputGora de lucru. !a aceasta, se adaugă

avansul deosebit de rapid al 5siei (Cina, India, care ameninţă poziţia $uropei în

economia globală.

-


43/46

)e fondul unei competitivităţi mereu mai acerbe şi a importantelor provocări

globale, practicile inovatoare şi soluţiile creative reprezintă o trambulină către

creşterea economică şi bunăstarea regiunilor şi ţărilor noastre. 5bilităţi, idei,

procese7 toate se îmbină pentru a ne a6uta să câştigăm un avanta6 competitiv.

$uropa nu trebuie să reacţioneze la criza actuală reducând investiţiile în aptitudini

şi inovare, ci ca cetăţeni ai #niunii europene trebuie să avem încredere, să ne

bazăm pe calitatea ideilor noastre şi pe capacitatea noastră de adaptare.

Cunoştinţele noi se clădesc pe cunoştinţe istorice şi cele mai multe inovaţii

sunt noi combinaţii ale unor elemente care e'istă de6a. "uccesul integrării ţine nu

doar de deprinderea refle'elor de interoperabilitate cu instituţiile europene.


44/46

urmă plutonul de bază al statelor #$. )erformanţa în domeniul inovării este mult

sub media #$F, dar rata îmbunătăţirii situaţiei este dintre cele mai ridicate din

toate ţările. 0omânia are puncte relativ mai tari, în comparaţie cu media

performanţelor sale, la capitolul firme inovatoare şi efecte economice ale aplicării

inovării şi puncte relativ slabe la capitolul finanţe şi suport şi capacitate de creare

de proprietate intelectuală.

+F


45/46

-I-LIORA/IE

1. 5lopi C. ? Creativitate şi inovare, $ditura 5.".$., @ucureşti, //.

. 5mabile . ? Creativitatea ca mod de viaţă, edi ia a ?II-a, $ditura Ytiinţă şiț

tenică, @ucureşti, //%.

". 5ndrie 5.


46/46

1.0oco

Continut Bunstrat de Inv

Documents

Transcript of Continut Bunstrat de Inv