1

CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE

EXECUŢIE (cls. 3)

Stocurile sunt acele bunuri destinate a fi consumate in procesul de productie (materii

prime, materiale consumabile) sau vandute catre terti si realizate in urma unui proces de

productie (semifabricate, produse finite), fie in starea in care au fost cumparate.

Spre deosebire de imobilizarile corporale, stocurile se consuma de regula de la prima

utilizare in procesul de productie, schimbandu-si forma initiala pe masura ce parcurg fazele

procesului tehnologic.

O categorie speciala de stocuri o reprezinta materialele de natura obiectelor de

inventar - cele care nu indeplinesc conditiile pentru a fi mijloace fixe (durata de utilizare >

1an si val de intrare > 2500 lei). In aceasta categorie se includ: echipamentele de protectie si

lucru, aparatele de masura si control.

Acestea se debiteaza cu valoarea de intrare a stocurilor obtinute prin cumparare, prin

productie proprie sau prin aport in natura de la actionari. Se crediteaza cu valoarea stocurilor

consumate in procesul de productie, prin vanzare sau minusuri la inventar.

SFD reprezinta valoarea stocurilor.

La iesirea lor din gestiune se evalueaza la aceeasi valoare la care au intrat.

Aplicatii:

1) Se achizitioneaza cherestea de stejar, 2000 lei, cheltuieli de transport 100 lei, TVA 24%.

301 mat prime A + D 2100

4426 TVA deductibila A + D 504

401 furnizori P + C 2604

% = 401 2604

2100 301

504 4426

2) Se consuma in procesul de productie cherestea in valoare de 1200 lei.

601 cheltuieli cu materiile prime A + D 1200

301 materii prime A - C 1200

1200 [601=301] 1200

3) Pe baza raportului de productie se inregistreaza obtinerea a 4 garnituri de mobila la un cost

total de productie de 6000 lei.

2

345 produse finite A + D 6000

711 venituri aferente costurilor stocurilor de produse P + C 6000

6000 [345=711] 6000

4) Se vand 3 garnituri de mobila la un pret de vanzare de 2500 lei bucata, TVA 24%.

411 clienti A + D 9300

701 venituri din vanzarea prod finite P + C 7500

4427 TVA colectata P + C 1800

9300 411 = %

701 7500

4427 1800

5) In urma vanzarii se inregistreaza scaderea din gestiune a produselor la costul lor de

productie.

345 produse finite A - C 4500

711 venituri aferente costurilor stocurilor de produse P - D 4500

4500 [711=345] 4500

6) Peste o saptamana se incaseaza prin banca contravaloarea produselor finite vandute.

411 clienti A - C 9300

5121 CCB A + D 9300

9300 [5121=411] 9300

7)Se achizitioneaza marfuri la un cost de achizitie de 3000 lei, TVA 24%.

371 marfuri A + D 3000

4426 TVA deductibila A + D 720

401 furnizori P + C 3720

8) Se vand clientilor marfuri in valoare de 4000 lei, TVA 24%.

411 clienti A - C 4960

707 venituri din vanzarea marfurilor P + C 4000

4427 TVA colectata P + C 960

9) Se inregistreaza scaderea din gestiune a marfurilor vandute, cost de achizitie = 3000 lei.

371 marfuri A - C 3000

607 cheltuieli privind marfurile A + D 3000

3000 [607=371] 3000

10) Se inregistreaza un minus la inventar de semifabricate in valoare de 5000 lei.

341 semifabricate A - C 5000

711 venituri aferente costurilor stocurilor de produse P - D 5000

5000 [711=341] 5000

11) Se primeste ca aport in natura de la un actionar materiale consumabile in valoare de 200

lei.

3

302 materiale consumabile A + D 200

456 decontari cu asociatii privind capitalul A/P - C 200

200 [302=456] 200

CONTABILITATEA TERŢILOR (cls. 4)

Presupune evidentierea relatiilor dintre societatea comerciala si alte persoane fizice

sau juridice (clienti, furnizori, salariati, asociati, actionari, diversi debitori, creditori, statul,

etc).

In aceasta categorie se includ si conturile de regularizare si asimilate acestora,

respectiv cheltuielile si veniturile inregistrate in avans (471, 472).

In general prin conturile de terti se urmaresc creante si angajamente.

Conturile de Furnizori reflecta relatiile unitatii cu alte societati comerciale privind

bunurile si serviciile achizitionate de la acestea.

Pentru bunuri si servicii se utilizeaza contul 401 Furnizori, iar pentru imobilizari -

contul 404 Furnizori de imobilizari. Cele 2 conturi se crediteaza la constituirea

angajamentelor si se debiteaza la plata datoriei. SFC exprima datoriile neachitate.

Prin contul 411 Clienti, A, se reflecta creantele determinate de livrarea de bunuri sau

servicii. Se debiteaza la constituirea creantelor, se crediteaza la diminuarea acestora prin

incasare.

Aplicatie :

1) In vederea platii unei datorii in valoare de 2000 lei se achita prin CCB 1500 lei, iar pentru

diferenta se ofera un cec de incasat (efect de platit).

401 furnizori P - D 2000

5121 CCB A - C 1500

403 efect de platit P + C 500

2) Se achita o datorie in valoare de 3500 lei fata de un furnizor de imobilizari printr-un efect

comercial.

404 furnizori de imobilizari P - D 3500

405 efecte de platit pentru imobilizari P + C 3500

3500 [404 = 405] 3500

4

3) In vederea stingerii unei creante fata de un client, in valoare de 1500 lei se accepta de la

acesta un efect comercial.

411 clienti A - C 1500

413 efecte de primit de la clienti A + D 1500

1500 [413 =411] 1500

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

CREANŢELE ŞI DATORIILE SALARIALE

Drepturile salariale cuvenite salariatilor se pot acorda o singura data pe luna sau in 2 tranşe:

- chenzina I se acorda sub forma de avans in a doua jumatate a lunii in procent de 40%

din salariul tarifar de incadrare

- chenzina a II-a se acorda in prima jumatate a lunii urmatoare sub forma de lichidare,

valoarea acesteia schimbandu-se prin scaderea din salariul brut a retinerilor

(contributia individuala la asigurarile sociale CAS: 10.5%, contributia individuala la

fondul de somaj: 0.5%, CASS: 5.5%), a impozitului pe salariu de 16%, a avansului

acordat in cursul lunii si alte retineri datorate tertilor cum ar fi rate, marfuri etc.

In contabilitate in vederea evidentierii sumelor privind personalul se folosesc conturile din

grupa 42.

Contul 421-personal salarii datorate (pasiv) se crediteaza cu salariile cuvenite personalului si

toate celelalte datorii fata de acestia privind sporuri, premii; se debiteaza cu toate retinerile din

salarii si la plata lichidarii; SFC exprima datoria unitatii fata de personal.

Pentru evidentierea contributiilor unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la

sigurarile sociale de sanatate se utilizeaza conturile 4311-CAS, 4371- Contributia la fondul de

somaj, 4313-CASS, toate fiind conturi de Pasiv.

-Se crediteaza cu contributiile datorate (trecandu-se in debitul conturilor de cheltuieli

corespunzatoare de la grupa 64 care se numeste cheltuieli cu personalul).

-Se debiteaza la decontarea contributiilor, prin achitarea acestora catre bugetul asigurarilor

sociale.

-SFC exprima contributiile neachitate.

Contributiile acestea se calculeaza, luand ca baza salariul brut la care se aplica procentele

stabilite prin lege.

5

Pe langa contributiile unitatii se inregistreaza si contributiile personalului la asigurarile

sociale: 4312-CAS, 4372-Contributia la fondul de somaj, 4314-CASS, care sunt conturi de

pasiv.

- se crediteaza cu contributiile datorate prin retinerea lor din contul 421.

- se debiteaza la achitarea acestora

- SFC exprima datoriile neachitate.

MODUL DE CALCUL A DREPTURILOR SALARIALE

- In prima etapa se calculeaza venitul (salariul) brut prin adunarea salariului de incadrare

(salariul realizat) a sumelor aferente sporurilor (pentru ore suplimentare, vechime, conditii

periculoase), a indemnizatiilor de conducere, a concediului de odihna.

- In a doua etapa se calculeaza salariul net prin deducerea din salariul brut a contributiei

individuale de asigurarile sociale 10.5% (in aceasta este inclusa si cota de 4% aferenta

fondurilor de pensii administrate privat), contributiei individuale la fondul de somaj 0.5% si a

contributiei individuale pentru asigurarule sociale de sanatate 5.5%.

- In a treia etapa se calculeaza venitul (salariul) impozabil prin scaderea din salariul net a

deducerilor personale.

Conform art. 56 din L571/2003 privind codul fiscal actualizat, deducerea personala se acorda

pentru persoanele fizice care au un venit lunar obtinut pana la 1000 lei inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea personala este de

250 lei

- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea personala este de 350

lei

- pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere deducerea personala este de 450

lei

- pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere deducerea personala este de 550

lei

- pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane in intretinere deducerea

personala este de 650 lei

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute din salarii cuprinse intre 1000-3000 lei

inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele prezentate anterior si se stabilesc

prin ordin al Ministerului Finantelor Publice.

6

Pentru contribuabilii care realizeaza venit brut din salarii de peste 3000 lei nu se acorda

deduceri personale. Persoana aflata in intretinere poate fi sotul, sotia, copii sau alte rude ale

salariatului pana la gradul al doilea inclusiv, ale carui venituri impozabile si neimpozabile nu

depasesc 250 lei lunar.

- In a patra etapa se stabileşte impozitul pe veniturile din salarii prin aplicarea cotei de 16%

asupra salariului impozabil.

- In a cincea etapa se calculeaza totalul retinerilor:

Total retineri= CAS+FS+CASS+impozit/salariu+avans+rate marfuri+debite, etc.

- In a sasea etapa se determina restul de plata (chenzina a doua) - lichidarea prin deducerea

din salariul brut al totalului retinerilor.

CONTRIBUŢII SOCIALE pentru anul 2013

I. Cotele pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate

- 5,2% - cota datorată de angajatori;

- 5,5% - cota pentru contribuţia individuală.

II. Cotele pentru contribuţia de asigurări sociale

a) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care

10,5% datorată de angajaţi şi 20,8% datorată de angajatori;

b) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care

10,5% datorată de angajaţi şi 25,8% datorată de angajatori;

c) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care 10,5%

datorată de angajaţi şi 30,8% datorată de angajatori.

În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 4% aferentă

fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de

pensii administrate privat.

III. Cotele pentru contribuţia la fondul asigurărilor de şomaj

a) contribuţia datorată de angajatori - 0,5%;

b) contribuţia individuală - 0,5%;

c) contribuţia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj de către persoanele asigurate în

baza contractului de asigurare pentru şomaj - 1%;

d) contribuţia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

- 0,25%.

IV. Cota pentru contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

7

profesionale, diferenţiată în funcţie de clasa de risc - de la 0,15% la 0,85%

V. Cota pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate - 0,85%

Aplicaţii:

1. pe data de 23 nov. 2013 se plăteşte salariatilor in numerar, in baza listei de avans

chenzinal, suma de 4000 lei.

4000 [425=5311] 4000

2. la sfarsitul lunii noiembrie pe baza statului de plata se inregistreaza salariile cuvenite

personalului pentru munca prestata in valoare de 10.000 lei.

10000 [641=421] 10000

3. la sfarsitul lunii noiembrie, pe baza statului de plata se inregistreaza urmatoarele

retineri din salarii: impozitul/salarii 16%, avansuri acordate in cursul lunii 4000 lei,

CAS 10.5% (1050 lei), fondul de somaj 0.5% (50 lei), CASS 5.5% (550 lei), retineri

datorate tertilor 100 lei, debite

Presupunem total salarii impozabile = 7500 lei, impozitul pe salarii = 7500 x 16% =

1200 lei.

4. pe data de 10 decembrie 2013 se achita in numerar salariatilor chenzina a doua in valoare

de 10000-7000=3000. Datorita faptului ca un salariat nu s-a prezentat sa-si ridice salariul in

valoare de 500 lei rezulta salarii neridicate.

425 A + D 4000

530 A - C 4000

641 A + D 10000

421 P + C 10000

421 P - D 7000

444 P + C 1200

425 A - C 4000

4313 P + C 1050

4372 P + C 50

4314 P + C 550

427 P + C 100

4282 A - C 50

421 = % 7000

444 1200

425 4000

4312 1050

4372 50

4314 550

427 100

4282 50

8

Cu ocazia intocmirii statului de plata se inregistreaza si obligatiile (contributiile) unitatii.

Contributiile salariatilor se retin din salariile brute ale acestora, iar contributiile unitatii se

inregistreaza pe cheltuieli.

CAS-4311

Sunt 3 cote de CAS:

- 20.8% pentru conditii normale de munca

- 25.8% pentru conditii deosebite de munca

- 30.8% pentru conditii speciale de munca

a) se inregistreaza CAS stiind ca unitatea are conditii normale de munca 20.8%, fondul

de salarii brut fiind de 10.000 lei.

2080 [6451=4311] 2080

b) contributia la fondul de somaj 0.5%

50[6452=4371]50

c) CASS 5.2%

520 [6453=4313.1] 520

d) contributia unitatii pe fondul de accidente de munca si boli profesionale.

Se calculeaza prin aplicarea unui procent cuprins intre 0,15% la 0,85%, aplicate asupra

sumei veniturilor brute realizate lunar in functie de clasa de risc in care se incadreaza

activitatea economica principala a unitatii. (corespunzator codului CAEN)

Se inregistreaza contributia pentru risc 0,45% aplicat la 10.000 lei = 45 lei

421 P - D 3000

5311 A - C 2500

426 P + C 500

421 = % 3000

5311 2500

426 500

4311 P + C 2080

6451 A + D 2080

4371 P + C 50

6452 A + D 50

4313.1 P + C 520

6453 A + D 520

9

45 [6451=4381] 45

e) contributia unitatii la constituirea fondului de garantare 0.25%

25[6458=447]25

f) contributia unitatii pentru concedii medicale si indemnizatii (FNUASS)

0.85% x 10000 = 85

85[6453=4313.2]85 analitic FNUASS

Contributia angajatorului si unitatii se aplica in procentele corespunzatoare la fondul brut de

salarii. Calculul si plata sumelor corespunzatoare acestor contributii se efectueaza lunar pana

la data de 25 a lunii urmatoare fara a depasi acest termen legal.

Pe data de 20 decembrie se achita contributia angajatilor si a societatii catre bugetul

asigurarilor sociale, fondul de somaj, etc.

CREANŢELE ŞI DATORIILE FISCALE

Creantele fiscale reprezinta sume de incasat de la bugetul statului situatie in care statul trebuie

sa restituie anumite valori agentilor economici.

6451 A + D 45

4381 P + C 45

6458 (635) A + D 25

447 P + C 25

6453 A + D 85

4313.2 P + C 85

% = 5121(-A) 5655

4312(-P) 1050

4372(-P) 50

4314(-P) 550

444(-P) 1200

4311(-P) 2080

4371(-P) 50

4313.1(-P) 520

4381(-P) 45

447 (-P) 25

4313.2(-P) 85

10

TVA deductibila 4426> TVA colectata 4427=> TVA de recuperat

Datorii fiscale ale unitatii(impozite taxe) – sume datorate bugetului statului sau altor

organisme publice, pot fi:

1. impozite directe

- pe profit

- pe venit (microintreprinderi)

- pe salarii

- taxele locale + impozite, etc.

2. impozite indirecte sunt incluse in preturile produselor platite de consumatorul final

- TVA

- accize

- taxe vamale, etc.

Exemplul 1: se inregistreaza impozitul pe profit datorat bugetului de stat in valoare de 700 lei

700 [691=441] 700

CONTABILITATEA TREZORERIEI (cls.5)

Prin trezoreria unei unitati economice se intelege totalitatea mijloacelor banesti de care

aceasta dispune pentru a putea face fata platilor scadente.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta si modificarile privind investitiile finale pe

termen scurt, a disponibilitatilor banesti din conturile de la banci, casieria unitatii, a creditelor

bancare pe termen scurt.

691 cheltuieli cu impozitul pe profit A + D 700

441 impozit pe profit P + C 700

11

Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt (gr. 50)

In cadrul acestora sunt evidentiate titlurile de valoare (actiuni, obligatiuni) achizitionate de

societate in vederea obtinerii unor castiguri pe termen scurt (<1 an). Cu exceptia contului 509

– varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt - P, toate celelalte conturi din grupa

50 au functie de A. Se debiteaza cu titlurile de valoare achizitionate sau rascumparate si se

crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor scoase din gestiune. SFD reprezinta valoarea

titlurilor pe termen scurt aflate in portofoliul unei societati.

Contul 509 si analiticele sale:

- au functie de pasiv

- se crediteaza cu sumele datorate de catre unitatea economica pentru titlurile de valoare

pe termen scurt achizitionate

- in debit se inregistreaza achitarea sumelor datorate.

- SFC reflecta datoria neachitata

- Aplicatia A: 1. SC ALFA SA cumpara 500 actiuni de la o entitate afiliata la un pret de

cumparare de 3 lei actiunea din care 40% se achita imediat in numerar.

501= % 1500

5311 600

5091 900

2. Peste 2 saptamani se achita diferenta ramasa conform ordinului de plata.

900 [5091=5121] 900

3. Datorita unei conjuncturi favorabile se vand 400 actiuni la un pret de vanzare de 3,5

lei/actiune.

501 A + D 1500

5311 A - C 600

5091 P + C 900

5091 P - D 900

5121 A - C 900

501 A - C 1200

461 A + D 1400

7642 P + C 200

461 = % 1400

501 1200

7642 200

12

Creantele rezultate din vanzarea titlurilor de valoare (sau din vanzarea imobilizarilor) se

inregistreaza in contul 461 - Debitori diversi. Creantele rezultate din vanzarea stocurilor,

prestari servicii, efectuari lucrari se inregistreaza in contul 411 – Clienti.

4. Datorita tendintei de scadere a pretului acestor actiuni, unitatea hotaraste sa vanda si

celelalte actiuni ramase la un pret de 2,8 lei/actiunea, prin incasarea imediata in

numerar.

Aplicatia B: 1. SC GAMA SA achizitioneaza de la SC ALFA SA un pachet de 400

obligatiuni la un pret de vanzare de 5 lei/obligatiune pe care le achita imediat cu ordin de

plata.

2000[506=5121]2000

2. Se vand 300 obligatiuni la un pret de vanzare de 5,2 lei/obligatiunea, cu incasare imediata

in numerar.

3. Se constituie o ajustare pentru deprecierea de valoare a unor actiuni, datorita scaderii

cursului acestora la bursa in valori, de 50 lei.

50 [6864=598] 50

4. In urma vanzarii actiunilor pentru care s-a constituit ajustarea pentru deprecierea de

valoare, aceasta se va anula pentru ca nu mai are obiect, trecandu-se la venituri.

50 [598=7864] 50

Contabilitatea disponibilitatilor banesti (gr. 51)

Agentii economici isi pastreaza cea mai mare parte a mijloacelor banesti in conturi curente la

banci prin intermediul carora se efectueaza majoritatea operatiunilor de incasari si plati.

501 A - C 100x3=300

5311 A + D 100x2.8=280

6642 A + D 20

% = 501 300

5311 280

6642 20

506 A + D 400x5 lei = 2000

5121 A - C 2000

506 A - C 300x5 = 1500

5311 A + D 300x5,2 = 1560

7642 P + C 60

5311 = % 1560

506 1500

7642 60

598 P + C 50

6864 A + D 50

598 P - D 50

7864 P + C 50

13

Contabilitatea decontarilor prin conturile bancare

Se includ operatiuni cu valori de incasat, operatiuni de incasari si plati prin conturile curente,

creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente.

♦ contul 511- Valori de incasat - A

♦ conturile 5121 si 5124 sunt conturi bifunctionale, deoarece functioneaza ca niste conturi de

disponibilitati pastrate la banca, cat si ca niste conturi de credite bancare pe termen scurt -

creditele de trezorerie acordate de banci pe baza unor linii de creditare care au un plafon

minim stabil si care se acorda numai pe masura efectuarii unor plati pentru unitatea emitenta

sau in cazul ridicarii de numerar de la banca. In debit se inregistreaza sumele incasate, depuse

sau virate in cont, iar in credit se inregistreaza sumele curente achitate sau ridicat din cont.

SFD reprezinta disponibilul aflat in contul curent, iar SFC - atunci cand reprezinta creditele

primite de la banca prin intermediul contului curent.

Aplicatie: 1. O societate primeste de la un client un bilet la ordin in valoare de 2500 lei

reprezentand plata unei lucrari efectuate. Ulterior biletul la ordin este remis bancii in vederea

incasarii.

a) acceptarea biletului la ordin

2500 [413=411] 2500

b) remiterea biletului la ordin spre incasare

2500 [5113=413] 2500

c) incasarea biletului la ordin

2500 [5121=5113] 2500

2. se achita o datorie fata de un furnizor in valoare de 500 € stiind ca la data inregistrarii

datoriei cursul euro era 1€=4.3 lei, iar la data platii 1€=4.4 lei.

413 A + D 2500

411 A - C 2500

5113 Efecte de incasat A + D 2500

413 Efecte de primit de la clienti A - C 2500

5113 A - C 2500

5121 A + D 2500

14

Contabilitatea disponibilitatilor in numerar

5311, 5314, 532 sunt conturi de Activ.

- in debit se inregistreaza sumele incasate prin casieria unitatii

- in credit se inregistreaza platile efectuate prin casierie

- SFD reprezinta numerarul existent in casierie.

Toate operatiunile de incasari si plati in numerar insotite de documentele justificative

corespunzatoare se inregistreaza zilnic in registrul de casa.

Pentru operatiile dintre conturile de trezorerie 5311 şi 5121, intre 541 şi 5121 se foloseste un

cont intermediar 581 –Viramente interne - A.

Exemplu: Casierul ridica de la banca 700 lei

700 [581=5121] 700

700 [5311=581] 700

2. Se incaseaza de la un client extern suma de 300 € in numerar, stiind ca la data inregistrarii

creantei cursul euro era de 1€=4.4 lei, iar la data incasarii era de 1€=4.5 lei.

Contabilitatea altor valori

Agentii economici au dreptul sa pastreze in casieria unitatii alte valori reprezentate de timbre

postale si fiscale, bonuri de masa, bilete de tratament si odihna, tichete de calatorie.

Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 532:

401 P - D 500 x 4.3 = 2150

5124 A - C 500 x 4.4 = 2200

665 A + D 50

% = 5124 2200

401 2150

665 50

5121 A - C 700

581 A + D 700

581 A - C 700

5311 A + D 700

411 A - C 300 x 4.4= 1320

5314 A + D 300 x 4.5= 1350

765 P + C 30

5314 = % 1350

411 1320

765 30

15

- in debit se inregistreaza achizitionarea acestora la pret de cumparare

- in credit se inregistreaza consumarea acestor valori

- SFD reprezinta alte valori existente in casieria unitatii.

1. O societate comerciala achizitioneaza timbre in valoare de 20 lei cu plata in numerar.

20 [5321=5311] 20

2. la sfarsitul lunii se inregistreaza consumul de timbre postale in valoare de 15 lei.

15 [626=5321] 15

Contabilitatea acreditivelor

Furnizorii solicita clientilor lor deschiderea de acreditive = conturi deschise in favoarea lor

din care pot utiliza pe masura respectarii obligatiilor contractuale.

Se folosesc conturile 5411 si 5412 - A:

- in debit se inregistreaza valoarea acreditivelor deschise la dispozitia furnizorilor

- in credit se inregistreaza sumele platite furnizorului si trecerea sumelor in contul de

disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivelor

- SFD reprezinta valoarea acreditivelor deschise

Exemplu: a) se deschide un acreditiv in valoare de 1500 lei pe un termen de 2 luni in favoarea

unui furnizor de materii prime.

1500[581=5121]1500

1500[5411=581]1500

b) in cursul lunii se achizitioneaza de la furnizor materii prime in valoare de 1000 lei, TVA

24%.

5321 A + D 20

5311 A - C 20

626 A + D 15

5321 A - C 15

581 A + D 1500

5121 A - C 1500

5411 A + D 1500

581 A - C 1500

16

c) se inregistreaza plata furnizorului prin acreditiv

1240 [401=5411] 1240

d) la sfarsitul celor 2 luni se inchide acreditivul ramas

260 [581=5411] 260

260[5121=581]260

Pentru operatiunile dintre conturile de trezorerie se utilizeaza un cont intermediar - contul 581

- Viramente interne - A:

- in debit se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in contul 581

- in credit se inregistreaza sumele virate din contul 581 intr-un alt cont de trezorerie

- nu prezinta sold final

Acest cont a fost introdus cu scopul evidentierii sumelor in intervalul de timp dintre

momentul depunerii la banca pe baza de borderou a ordinelor de plata si a documentelor

justificative si in momentul consemnarii acestora in extrasul de cont.

Exemplu: SC ALFA SA ridica de la banca suma de 2500 lei pe baza cecului de numerar in

scopul achitarii avansului chenzinal.

- iesirea numerarului din contul de la banca

2500 [581=5121] 2500

- intrarea numerarului in casierie

2500 [5311=581] 2500

- plata avansului chenzinal

2500 [425=5311] 2500

401 P + C 1240

301 A + D 1000

4426 A + D 240

% = 401 1240

301 1000

4426 240

401 P - D 1240

5411 A - C 1240

581 A + D 260

5411 A - C 260

5121 A + D 260

581 A - C 260

5121 A - C 2500

581 A + D 2500

581 A - C 2500

5311 A + D 2500

425 A + D 2500

5311 A - C 2500

17

Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

Aceste credite reprezinta surse de finantare pe o perioada mai mica de un an; se utilizeaza

pentru completarea surselor proprii de finantare, ca modalitate de finantare a activelor

circulante.

Se foloseste contul 5191 Credite bancare pe termen scurt - P:

- in credit se inregistreaza creditele bancare pe termen scurt primite de la banca

- in debit se inregistreaza rambursarea creditelor

- SFC reflecta creditele nerambursate

5198 - Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt - P

666 - Cheltuieli privind dobanzile - A

Exemplu: SC Beta SA inregistreaza primirea unui credit bancar pe termen scurt pe termen de

12 luni in valoare de 36.000 lei cu o dobanda de 15% pentru finantarea activelor circulante:

a) sa se inregistreze primirea creditului;

b) sa se inregistreze dobanda in prima luna;

c) plata la sfarsitul primei luni a dobanzii si a primei rate de credit, stiind ca sunt rate

egale.

a)

36000 [5121=5191] 36000

b) dobanda in prima luna = 36.000 x15% / 12 luni = 450 lei

450 [666=5198] 450

c) rata lunara = 36.000 / 12 = 3000 lei.

d) calculul si inregistrarea dobanzii in a doua luna

dobanda a doua luna = (36000-3000) x 15% / 12= 412,5 lei.

412,5[666=5198]412,5

5191 CBTS P + C 36.000

5121 CCB A + D 36.000

666 A + D 450

5198 P + C 450

5121 A - C 3450

5191 P - D 3000

5198 P - D 450

% = 5121 3450

5191 3000

5198 450

666 A + D 412,5

5198 P + C 412,5

18

Contul 518 – Dobanzi - bifunctional:

- 5186 - Dobanzi de platit (P) - aferente creditelor de trezorerie primite de la banci

- 5187 - Dobanzi de incasat (A) - pentru disponibilitatile pastrate in conturile curente

Exemplul I: - Se inregistreaza dobanda de platit catre banca pentru creditele primite prin

contul curent in valoare de 120 lei.

120 [666=5186] 120

- Se achita dobanda de platit catre banca

120 [5186=5121] 120

- Se inregistreaza dobanda de primit de la banca in valoare de 80 lei pentru

disponibilitatile banesti pastrate in cont.

80 [5187=766] 80

- A doua zi se inregistreaza incasarea dobanzii

80 [5121=5187] 80

Exemplul II: - SC X SA primeste de la SC Y SRL o fila de cec in valoare de 3500 lei,

reprezentand contravaloarea produselor finite vandute

3500 [5112=411] 3500

- A doua zi cecul se depune la banca si se incaseaza conform extrasului de cont

1. [5121=5112] 3500

666 A + D 120

5186 P + C 120

5186 P - D 120

5121 A - C 120

5187 A + D 80

766 P + C 80

5187 A - C 80

5121 A + D 80

5112 A + D 3500

411 A - C 3500

5112 A - C 3500

5121 A + D 3500

19

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Cheltuielile reprezinta un consum de mijloace economice precum si platile efective ale

intreprinderii catre terti, salariati, bugetul de stat. Orice cheltuiala trebuie sa genereze un

rezultat, care se obtine prin vanzarea bunurilor si serviciilor catre terti.

Cheltuielile si veniturile in functie de natura lor pot fi:

- de exploatare

- financiare

- extraordinare.

1. Cheltuielile si veniturile de exploatare

sunt generate de activitatea curenta, principala, de productie si vanzare de bunuri,

efectuarea de lucrari sau prestarea de servicii, comercializarea marfurilor: cheltuieli

privind materiile prime, cu materialele consumabile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile

prestate de terti, cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli cu amortizari, provizioane

(grupele 60-65, 681-685)

Exemple de venituri din exploatare: (70-75, 781-785)

- venituri din vanzarea produselor finite, a marfurilor, a imobilizarilor, venituri din

servicii prestate

2. Cheltuieli si venituri financiare

Sunt ocazionate de activitatile sau operatiunile cu caracter financiar-bancar si valutar.

Exemple de cheltuieli financiare: (grupele 66, 686)

- cheltuieli cu dobanzile, cu titlurile de valoare

- diferente nefavorabile de curs valutar

- cheltuieli cu sconturile (reduceri financiare acordate pentru plata inainte de termen)

Exemple de venituri financiare: (grupa 76, 786)

- venituri din dobanzi, dividende, vanzarea titlurilor de valoare

- venituri din provizioane

- venituri din sconturi obtinute de la furnizori.

3. Cheltuieli si venituri extraordinare

Au un caracter accidental.

Cheltuielile extraordinare (grupa 67) se refera la pierderile aparute ca urmare a unor

calamitati naturale sau alte evenimente extraordinare.

20

Veniturile extraordinare (grupa 77) se refera la subventiile primite pentru pierderi ca

urmare a calamitatilor sau a evenimentelor cu caracter extraordinar.

Cu ajutorul structurilor de cheltuieli si venituri se pot calcula urmatorii indicatori:

REZULTATUL DIN EXPLOATARE = venituri de exploatare – cheltuieli de

exploatare

REZULTATUL FINANCIAR = venituri financiare – cheltuieli financiare

REZULTATUL CURENT = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar

REZULTATUL EXTRAORDINAR = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

REZULTATUL EXERCITIULUI = rezultatul curent + rezultatul extraordinar

Aplicatie: se inregistreaza in cursul lunii urmatoare cheltuielile:

1. se dau in consum materii prime in valoare de 500 lei si obiecte de inventar in valoare

de 300 lei

2. se primeste factura de telefon in valoare de 400 lei, TVA 24%

3. se inregistreaza cheltuielile cu salariile in valoare de 7000 lei

4. se inregistreaza o factura de reparatii executate de un furnizor in valoare de 200 lei,

TVA 24%

5. se inregistreaza cheltuieli cu dobanda aferenta unui CBTL in valoare de 200 lei

6. se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea unei cladiri in valoare de 100 lei

1.

500 [600=301] 500

300 [603=303] 300

2.

3.

7000 [641=421] 7000

4.

601 A + D 500

301 A - C 500

603 A + D 300

303 A - C 300

626 A + D 400

4426 A + D 96

401 P + C 496

% = 401 496

626 400

4426 96

641 A + D 7000

421 P + C 7000

% = 401 2480

4426 480

611 2000

611 A + D 2000

4426 A + D 480

401 P + C 2480

21

5.

200 [666=1682] 200

6.

100 [6811=2812] 100

7. Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli prin contul 121

Contabilitatea veniturilor

In contabilitate veniturile din vanzarile de bunuri se inregistreaza in momentul livrarii

acestora pe baza facturii sau avizului de expeditie sau in alte conditii prevazute in contract.

Aplicatie: Se inregistreaza in cursul lunii urmatoarele operatiuni:

8. se vand produse finite in valoare de 2000 lei, TVA 24%, cost de cumparare 1200 lei

9. se inregistreaza factura privind lucrarile executate unui client in valoare de 9000 lei,

TVA 24%

10. se vand marfuri in valoare de 5000 lei, TVA 24%

11. se inregistreaza incasarea prin banca a unor penalitati pentru nerespectarea termenelor

de plata prevazute in contract in valoare de 200 lei

8. a) vanzarea

a) scaderea din gestiune

1200[711=345]1200

666 A + D 200

1682 P + C 200

6811 A + D 100

2812 P + C 100

121 = % 10500

601 500

603 300

611 2000

626 400

641 7000

666 200

6811 100

601 A - C 500

603 A - C 300

611 A - C 2000

626 A - C 400

641 A - C 7000

666 A - C 200

6811 A - C 100

121 A/P + D 10500

411 = % 2480

701 2000

4427 480

411 A + D 2480

4427 P + C 480

701 P + C 2000

711 P - D 1200

345 A - C 1200

22

9.

10.

11.

200[5121=7581]200

12. la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri prin contul 121

inchiderea contului 711

1200 [121=711] 1200

13. calculul si inregistrarea impozitului pe profit.

Impozit/profit = profit brut x 16%=4500 x 16%=720

720 [691=4411] 720

14. inchiderea contului de cheltuieli cu impozit/profit

720 [121=691] 720

15. plata impozitului pe profit catre bugetul statului

720 [4411 = 5121] 720

16. Regularizarea TVA

Rc4427 > Rd4426=4423

411 = % 11160

704 9000

4427 2160

704 P + C 9000

4427 P + C 2160

411 A + D 11160

411 = % 6200

707 5000

4427 1200

707 P + C 5000

4427 P + C 1200

411 A + D 6200

7581 P + C 200

5121 A + D 200

701 P - D 2000

704 P - D 9000

707 P - D 5000

7581 P - D 200

121 A/P + C 16200

% =121 16200

701 2000

704 9000

707 5000

7581 200

711 A/P - C 1200

121 A/p + D 1200

691 A + D 720

4411 P + C 720

691 A - C 720

121 A/P + D 720

4427 = % 3840

4426 576

4423 3264 4427 P - D 3840

4426 A - C 576

4423 P + C 3264

23

CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Profitul calculat în contabilitate ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile

efectuate pentru realizarea veniturilor este denumit profit brut. Fiind un venit, profitul brut

este supus impozitării, iar diferenţa rămasă este denumită profit net (venitul net care aparţine

întreprinderii).

În condiţiile în care în ţara noastră contabilitatea este conectată la fiscalitate, calculul

impozitului pe profit se face pe baza profitului contabil brut corectat cu cheltuielile

nedeductibile fiscal (nerecunoscute de fiscalitate), care se adaugă profitului brut, şi cu

veniturile neimpozabile (recunoscute ca fiind deductibile fiscal), care se scad din profitul brut.

Profitul brut corectat în modul arătat este denumit profit impozabil calculat potrivit

relaţiei:

Profit

impozabil

= Profit

contabil brut

+ Cheltuieli

nedeductibile

- Venituri

neimpozabile

În continuare, relaţia de calcul al impozitului pe profit îmbracă forma:

Impozitul

pe profit

= Profit

impozabil

× Cota de impozitare

Conform legislatiei in vigoare se aplică o cotă de 16% asupra profitului impozabil.

După deducerea impozitului pe profit din profitul brut, diferenţa reprezintă profitul net:

Profitul

net

= Profitul

impozabil

- Impozitul

pe profit

Evidenta impozitului pe profit/pe venit se face cu ajutorul contului 4411, respectiv 4412.