CONTESTAŢIA LA EXECUTARE ÎN MATERIE -...
Transcript of CONTESTAŢIA LA EXECUTARE ÎN MATERIE -...
1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE DREPT
ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL DE DOCTORAT: DREPT
CONTESTAŢIA LA EXECUTARE ÎN MATERIE
CIVILĂ
Coordonator ştiinţific: Doctorand:
Prof. Univ. Dr. Ioan LEŞ Maria-Iuliana CIOCAN
Sibiu, 2017
1
2
REZUMAT
Cuvinte cheie: contestație la executare, suspendare, executare silită, titlu executoriu,
contestator
Una dintre pârghiile esențiale în asigurarea statului de drept o reprezintă oferirea de garanții
solide în înfăptuirea actului de justiție și în respectarea dreptului la un proces echitabil. Aceste
deziderate nu ar fi posibile fără instituirea unor norme legislative care să confere eficiență
principiului legalității, al dreptului la un proces echitabil, imparțialității, celerității în judecarea
cauzei.
Traiectul procesului civil prezintă două segmente: judecata și executarea silită.
De esenţa executării silite este existenţa unui titlu executoriu, nicio executare silită neputând
porni în lipsa acestuia. Odată demarată procedura executării silite, principalul mijloc procedural prin
intermediul căruia cei interesaţi sau vătămaţi prin executarea silită pot obţine desfiinţarea actelor sau
măsurilor nelegale din această fază este contestaţia la executare.
Demersul științific îşi propune să efectueze o incursiune în sfera contestației la executare din
materia civilă, cu accent pe noile reglementări stipulate în actualul Cod de procedură civilă şi pe
practica judiciară.
În raport cu motivaţia alegerii temei, apreciem că analiza contestaţiei la executare suscită
interes şi dezvoltă în permanenţă probleme în practica instanţelor de judecată, datorate mai ales
multitudinii de motive care pot fi invocate pe această cale, dar și instabilității legislative din materia
executării silite și a unor necorelări ale textelor legale.
Drept urmare contestația la executare în materie civilă constituie un nesecat izvor de
cercetare atât pentru doctrinari, cât și pentru practicieni. Totodată, contestaţia la executare prezintă o
deosebită importanţă practică în raport cu fazele procesului civil. Dacă faza judecăţii oferă o
mulţime de pârghii în sprijinul participanţilor la activitatea desfăşurată în faţa organelor judiciare, în
cadrul executării silite, contestaţia la executare constituie calea de verificare a legalităţii şi
temeiniciei îndeplinirii practice a titlului executoriu. Putem spune că reprezintă o supervizare a
realizării în mod legal şi fondat a activităţii de executare silită, ce are drept consecinţă naşterea
efectivă a unui drept subiectiv.
Studiul se doreşte a reda o imagine cât mai amplă a temei cercetate, privită atât din prisma
teoretică, dar și aflată sub spectrul practicii, exemplificând cu speţe întâlnite la instanţa de judecată.
3
În vederea elaborării studiului ne-am propus ca obiective: definirea conceptelor esențiale,
identificarea şi analizarea problemelor practice generate de contestaţia la executare, realizarea unei
analize comparative a anumitor instituții din cadrul procedurii de judecată a contestaţiei, atât din
punct de vedere temporal (comparația dintre dispozițiile actuale și cele anterioare), cât și prin
raportare la diferite ramuri de drept sau la alte legislaţii din străinătate.
Modalitatea specifică de investigare a temei abordate se realizează printr-un complex de
metode de cercetare. Raportat la metodologia cercetării ştiinţifice, pentru realizarea obiectivelor
propuse, am abordat metode generale şi specifice cercetării ştiinţelor juridice:
- metode transversale – unele secțiuni şi chiar capitole ale cercetării vizează exclusiv aspectele
referitoare la reglementările prezente, respectiv abordarea dispoziţiilor legale referitoare la
contestaţia la executare din actualul Cod de Procedură Civilă,
- metode longitudinale: ce cuprind prezentarea comparativă şi diacronică a succesiunilor de
reglementări în ceea ce privește tema abordată în raport cu contextul social-istoric,
- metode de observaţie: studiul documentar şi observaţia directă în urmărirea în sala de
judecată a cauzelor având ca obiect contestaţia la executare,
- metode cazuistice: prin intermediul studiului de caz cercetarea analizează unele aspecte
particulare vizând motivele contestaţiei la executare, cu predilecţie pentru practica
judecatorească,
- metode de culegere de informaţii,
- metode de interpretare: acestea apar sub două piloane, respectiv metoda exegetică şi metoda
analitico-sintetică. În ceea ce priveşte metoda exegetică, aceasta constă în utilizarea
interpretării logice şi gramaticale a textului legal – în acest fel se pot aduce critici
reglementărilor legale actuale, se pot interpreta dispoziţiile referitoare la contestaţia la
executare în corelaţie cu alte texte legale auxiliare. Metoda analitico - sintetică porneşte de la
analiza normelor juridice în vigoare, urmărind să descopere principiul juridic care le stă la
bază. Prin cercetarea comparativă a principiilor şi stabilirea caracterelor specifice ale
acestora pe calea sintezei se desprind, din ele, principii esenţiale.
- metode de prelucrare a informaţiilor (atât calitative, cât şi cantitative),
- metoda comparată (comparativă sau comparatistă) ocupă un loc important în cercetarea
temei analizate. Metoda presupune evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor ce ţin de
esenţa instituţiei analizate,
4
- metode cantitative utilizate în cercetare pentru analizarea unor fenomene juridice
comensurabile (de exemplu frecventa anumitor motive de contestaţie la executare),
permiţând formularea unor observaţii şi concluzii privind cauzele şi incidenţa unui tip sau a
altuia de contestaţii în raport cu legislaţia actuală şi realitatea socială.
Toate aceste metode au fost folosite în strânsă interdependenţă, completându-se în cercetare.
Puternicul caracter practic al lucrării are rolul de a contribui la clarificarea şi înţelegerea unor
dispoziţii legale, de a găsi posibile soluţii pentru situaţiile în care reglementările nu răspund acestor
probleme.
Actualitatea cercetării derivă din faptul că dispoziţiile actualului Cod de procedură civilă
au fost și sunt într-o continuă schimbare (menționăm că executarea silită este partea care a suferit
cele mai multe modificări într-o perioadă scurtă de timp), iar afluxul legislativ şi schimbările socio-
economice dau naştere constant la noi cauze pe care persoana vătămată în drepturi de o executare
silită nelegală le poate supune filtrului judecătoresc.
Însă, toate soluţiile pronunţate în contestaţiile la executare trebuie să respecte „dreptul la un
proces echitabil”, aşa cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa „Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
Raportat la conținutul tezei, acesta este consacrat contestației la executare –mijloc
procedural aparținând celei de-a doua faze a procesului civil român, printre puținele pârghii (cale de
atac sui generis –după cum am apreciat-o) aflată la dispoziția persoanelor vătămate și interesate în
această etapă procesuală, destinată verificării legalității și temeiniciei executării silite înseși/ a
actelor de executare privite individual.
Construcția arhitecturală a tezei se desfășoară pe nouă paliere (9 capitole împărțite în
secțiuni și subsecțiuni) care urmăresc îndeaproape analiza instituției contestației la executare privită
sub spectrul dispozițiilor actualei reglementări procesual civile și având ca termen de comparație
reglementările anterioare ale Codului de procedură civilă de la 1865. Pe lângă aspectele teoretice,
cercetarea conține numeroase exemple jurisprudențiale menite să lămurească anumite concepte sau
să clarifice unele chestiuni generate de insuficienta reglementare sau de necorelările legislative.
Incipitul lucrării științifice are rolul de a constitui o incursiune generală în sfera executării
silite, privită din perspectiva istorică și punctând apoi „elementele cheie” ale acestei etape ale
procesului civil român: titlul executoriu (cu evidențierea principalelor categorii de înscrisuri care
prezintă atributul executorialității), executorul judecătoresc (ale cărui atribuții au crescut substanțial
în cadrul urmăririi silite în lumina noii reglementări procesual civile), instanța de executare (care
păstrează și în reglementarea actualului Cod un rol semnificativ, în special în privința verificării
5
legalității și temeiniciei actelor de executare silită, dispunerea anumitor măsuri, soluționarea unor
incidente procedurale; demn de subliniat este că intervenția instanței de judecată nu survine ex
officio, ci doar la sesizarea executorului judecătoresc sau a părții interesate). În cadrul Capitolului I
este prezentată și natura juridică a contestației la executare, fiind evidențiate diferite concepții, atât
moniste, cât și mixte. Plecând de la obiectul asupra căruia poartă, teza îmbrățișată în raport cu natura
juridică a contestației la executare este aceea a unei căi de atac sui generis, cale de atac specifică
fazei de executare silită și inadmisibilă în faza judecății. Nu este pierdută din vedere nici
problematica executării silite reliefată prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului în cauzele contra României.
Capitolul II al tezei urmărește formele și obiectul contestației la executare. Remarcăm cu
titlu de noutate consacrarea de către legiuitor a unui articol deținând denumirea marginală de
„obiectul contestației la executare”. Similar vechii proceduri, nici actuala reglementare nu conține o
împărțire/clasificare legală a tipurilor de contestații la executare. Analiza contestației la executare
propriu-zise și a contestației la titlu a fost realizată prin prisma raportului cauzal motive-obiect, al
instanței competente în vederea soluționării, al termenului de exercitare, precum și al problemelor
care pot fi aduse în prim-plan de către aceste forme. Chestiuni discutabile tratate sub acest aspect au
fost: admisibilitatea contestației la titlu în eventualitatea parcurgerii și a procedurii prevăzute la art.
443 C. pr. civ. (am agreat ideea că există situații în care ar putea fi parcurse ambele căi, cu condiția
ca obiectul lămuririi să fie unul distinct); necorelarea dispozițiilor legale ale art. 712 alin. 2 C. pr.
civ. (care constituie cadrul general al contestației la titlu) cu art. 714 alin 3 C. pr. civ. (referitor la
instanța competentă în materia contestației la titlu) și 718 alin. 2 C. pr. civ. (ce are în vedere calea de
atac în cadrul aceleiași forme de contestație la executare) în ceea ce privește titlurile executorii ce
pot face obiectul acestei forme de contestație (menționăm că lecturând stricto sensu primul articol
indicat și fără a fi coroborat cu celelalte două texte legale, se ajunge la concluzia că obiectul ar fi
constituit exclusiv de hotărârile judecătorești). Una dintre secțiuni a vizat contestația „împotriva
refuzului executorului judecătoresc de a efectua o executare silită ori de a îndeplini un act de
executare în condițiile legii”. Diferența esențială față de vechea procedură o reprezintă consacrarea
de către legiuitor a posibilității de a formula contestație „împotriva refuzului executorului
judecătoresc de a efectua” și nu de a „începe o executare silită”. Modificarea este binevenită,
întrucât aspectele noi se pliază perfect pe elementele de admisibilitate ale contestației la executare,
respectiv pe aceea ca executarea silită să fie începută. Mai mult, actualul Cod de procedură civilă
prevede, la art. 665 alin.2 C. pr. civ., o cale specială de contestare a refuzului executorului
6
judecătoresc de a începe executarea, respectiv aceea a plângerii. Totodată, apreciem salutare și
modificările aduse de art. 37 pct. 11 din „Legea nr. 76/2012” la art. 56 al „Legii nr. 188/2000”
având ca obiect restrângerea sferei actelor care vor putea fi contestate pe calea plângerii la situațiile
indicate de art. 7 alin. 1 lit b-i din legea specială, schimbări survenite în urma propunerii de lege
ferenda a reputatului procedurist civil Prof. Univ. Dr. Ioan Leș. În acest fel a fost suprimată
suprapunerea celor două căi de contestare a actelor de refuz ale executorului judecătoresc. În
privința obiectului contestației la executare se evidențiază elemente cu aspect novator în procedura
civilă actuală: posibilitatea contestării „încheierilor emise de executorul judecătoresc” și a
„încheierii de încuviințare a executării silite”. Totodată, dată fiind schimbarea opticii în materia
învestirii cu formula executorie, a fost înlăturată posibilitatea atacării încheierii prin care „s-a dispus
învestirea cu formula executorie”, prevăzută de vechiul art. 399 alin. 2 ind. 1 C. pr. civ. De
menționat că dispozițiile vizând învestirea cu formulă executorie, precum și cele privitoare la
încuviințarea executării silite au fost supuse celor mai multe modificări după apariția noului Cod de
procedură civilă, aspect tratat pe larg în cadrul cercetării.
Capitolul III este dedicat subiectelor și părților din cadrul contestației la executare. Sunt
urmărite atât persoanele/organele care prezintă legitimare procesuală activă, cât și cele care dețin
calitate procesuală pasivă în cadrul unei contestații. Analiza îi vizează, mai întâi, pe debitori (cei
mai interesați, de regulă, în promovarea contestației la executare); apoi creditorii (incidența lor în
prezența legitimării procesuale active fiind mai rară, dar nu inexistentă); terții, care, deși străini de
raportul juridic obligațional, pot justifica în anumite situații un interes în promovarea cererii
(discuții apar însă în cazul contestației la titlu, ipoteză în care cererea formulată de un terț este
inadmisibilă); procurorul (căruia îi este conferită legitimarea procesuală ex lege în cazurile expres
prevăzute de dispozițiile art. 92 C. pr. civ.). Rolul jucat de executorul judecătoresc pe scena
contestației la executare nu poate fi decât unul cu legitimare procesuală pasivă în anumite
împrejurări determinate în mod limitativ. Discutabilă este însă poziția acestuia în cazul contestației
la titlu, unde, deși nu excludem de plano, posibilitatea promovării unei cereri de lămurire, subliniem
că acesteia îi va putea fi opusă cu succes excepția lipsei de interes și a lipsei afirmării unor drepturi
personale. O problemă care ar trebui semnalată este aceea a admisibilității contestației în cazul în
care contestatorul nu promovează cererea în contradictoriu cu toate părțile din raportul execuțional.
În acest caz, întrebarea care se ridică este aceea a soluției pronunțate de instanța de judecată: va
trebui instanța să respingă cererea ca inadmisibilă, sau, în virtutea rolului activ, va avea îndatorirea
să introducă în cauză toate părțile din raportul execuțional? Apreciem că instanța din oficiu nu va
7
putea însă să dispună introducerea în cauză a tuturor părților raportului execuțional. În virtutea
rolului activ, precum și în baza dispozițiilor art. 78 C. pr. civ., va putea pune în discuția părților
citarea, iar în cazul în cazul unei opoziții din partea contestatorului urmează a respinge cererea ca
inadmisibilă.
Exercitarea contestației la executare nu ar putea fi însă justificată fără existența unor motive
care să genereze necesitatea contestării executării silite sau a actelor de executare. În jurisprudență a
fost evidențiată o paletă largă de motive, cum ar fi: chestiuni legate de existența și valabilitatea
titlului executoriu, motive vizând ordinea de urmărire a unor bunuri sau persoane, de înțelesul,
întinderea și aplicarea titlului executoriu, determinarea bunurilor urmăribile, încălcarea regulilor de
desfășurare a executării silite etc., motive aflate în strânsă interrelaționare cu alte ramuri de drept
etc. Un loc de seamă în analiza motivelor îl ocupă cele legate încuviințarea executării silite (privită
din perspectiva istorică, cu multiplele modificări survenite, care au determinat discuții ample în
literatura de specialitate și invocarea unor excepții de neconstituționalitate; opinia împărtășită este
aceea că nu este neapărat greșit a se efectua o verificare prealabilă de către instanță a titlului
executoriu, înaintea efectuării unor acte efective de executare silită; propunerea noastră este însă de
înființare a unor complete de filtru, având atribuții în verificarea aspectelor de natură formală în
raport cu încuviințarea). Accentul cade nu doar pe chestiunile legate de încuviințarea titlurilor
executorii române, ci se urmărește și încuviințarea efectuată în baza „Regulamentului CE nr.
44/2001”, punându-se în discuție chestiunea legată de calea de atac formulată împotriva încheierii
de admitere a încuviințării (a se vedea intra. Cap. 5; apreciem că este vorba despre o cale de atac
specială, sui generis). Capitolul conține și un studiu de caz privitor la caracterul executoriu al
contractelor de credit bancar cesionate către o altă persoană care nu deține atribuții de natură
bancară, acestea făcând în prezent obiectul a numeroase contestații la executare.
Un alt aspect dezvoltat în cadrul tezei este acela al termenului în care poate fi exercitată
contestația la executare. Temeiul juridic se regăsește la art. 715 C. pr. civ., intitulat marginal
„termene”. O primă problemă abordată este aceea a naturii juridice a termenului, acesta fiind unul
de decădere, susceptibil de întrerupere și suspendare, precum și de repunere în termen. Ulterior se
urmărește evidențierea tipurilor de termene în cadrul instituției analizate: respectiv termenul general
de 15 zile (valabil pentru contestația la executare propriu-zisă și pentru cea exercitată „împotriva
refuzului executorului judecătoresc de a efectua o executare silită sau de a îndeplini un act de
executare”) și momentul de la care acesta începe să curgă, precum și termene speciale prezente atât
în Codul de procedură civilă, cât și în unele legi speciale. De remarcat este revenirea legiuitorului la
8
instituirea termenului de 15 zile și în ceea ce privește contestarea încheierilor executorului
judecătoresc – care nu sunt, potrivit legii, definitive. Apreciem benefică renunțarea la termenul
anterior de 5 zile, nefiind indicată curgerea în paralel a două termene pentru contestarea a două sau
mai multe acte de executare silită. Totodată, nu se poate susține că un termen de 5 zile ar fi imprimat
o foarte mare celeritate procedurii, întrucât procedura scrisă, prealabilă judecății este de durată
suficient de mare. Raportat la contestația la titlu am considerat că dispozițiile legale se referă tot la
un termen general (atâta vreme cât recunoaștem existența contestației la titlu ca formă a contestației
la executare și nu ca o excepție de la regulă în materie de contestație, este firesc să atribuim și
termenului aceeași natură), valabil pentru această formă de contestație la executare și nu un termen
special, cum a fost apreciat de marea parte a doctrinei. Nu au fost pierdute însă din vedere nici
aspectele referitoare la sancțiunile incidente în cazul nerespectării termenului defipt de lege.
Următorul capitol fixează condițiile de admisibilitate ale contestației la executare, precum și
limitele instituite în această privință. Sediul materiei se regăsește la art. 713 (în raport de contestația
la executare propriu-zisă și cea la titlu), la care se adaugă prevederile art. 712 alin. 2 aplicabile
exclusiv contestației la titlu. Se impune a fi menționat că în ipoteza în care se constată incidența
vreunuia dintre cazurile expres determinate de articolele indicate anterior, soarta contestației la
executare va fi aceea de respingere ca inadmisibilă. Un element de noutate adus de actualul Cod de
procedură civilă constă în inadmisibilitatea invocării unor motive de fapt sau de drept care ar fi
putut fi opuse în cursul judecăţii sau într-o cale de atac, și în cazul unei hotărâri arbitrale (care se
alătură inadmisibilității invocării motivelor de fapt și de drept pe calea contestației al executare în
cazul hotărârilor judecătorești). Se remarcă însă inconsecvenţa legiuitorului în formularea unor texte
legale: respectiv necorelarea alin. 1 al art. 713 C. pr. civ. cu alin. 2, fiind omisă indicarea hotărârii
arbitrale în alin. 2 al art. 713 C. pr. civ. Cu titlul de propunere de lege ferenda, apreciem că ar fi
indicată înlăturarea cuvântului debitor din cadrul alin. 1 al art. 713 C. pr. civ., întrucât reglementarea
actuală limitează interdicţia invocării motivelor de fapt sau de drept doar la un singur participant al
executării silite, excluzându-i pe alţii (de exemplu creditor sau terţ vătămat); interpretând per a
contrario textul legal astfel cum apare în forma actuală, creditorul contestator sau intimat ar putea
produce în cadrul contestației la executare motive de fapt sau de drept, putând-se ajunge chiar la
încălcarea principiului autorității de lucru judecat. Alte elemente de noutate apar în inadmisibilitatea
promovării unei noi contestaţii la executare de aceeaşi parte „pentru motive care au existat la data
primei contestaţii” (de remarcat sub acest aspect, analiza momentului până la care se poate completa
9
contestația la executare, adăugându-se „motive noi”); reglementări vizând limite de exercitare a
contestaţiei la executare în raport cu terţii care pretind un drept real şi creditorii neurmăritori.
Problematicii competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare îi este dedicat Capitolul
VII al tezei. Analiza urmărește aspecte legate de instanța de executare (cu toate impasurile
legislative și jurisprudențiale generate de declararea neconstituționalității vechiului art. 650 alin. 1
C. pr. civ. și de „vidul normativ” apărut), de competența de soluționare a contestațiilor la executare
propriu-zise, precum și a celor la titlu. Chestiuni discutabile apar în privința caracterului absolut
sau relativ al normelor în materie, al posibilității ca un tribunal să constituie instanță de executare,
al competenței în cazul titlurilor executorii străine, cu referire inclusiv la admisibilitatea contestației
la titlu în cazul în care acesta a fost emis de către o instanță străină. Mai mult, apreciem că și la
momentul actual mai există unele chestiuni care ar trebui lămurite, inclusiv printr-o intervenţie
legislativă: necesitatea înființării completelor specializate în materia executării silite (care să judece
cererile și incidentele ivite în cadrul aceastei faze a procesului civil şi, implicit și în mod special, am
putea spune, contestaţiile la executare); înființarea de complete specializate pe ramura de drept în
care este promovată contestația la executare (mai ales în calea de atac)- s-ar impune stabilirea
expresă a competenței funcționale a tribunalelor în soluționarea căii de atac exercitată împotriva
hotărârii date în contestația la executare propriu-zisă (în special față de complexitatea sporită a unor
contestații din anumite ramuri de drept cum este cea fiscală)1. Totodată, apreciem că determinarea
competenței materiale doar prin raportare la obiectul litigiului –acela de contestație la executare- în
această materie și stabilind-o în favoarea instanței de executare (mai puțin în cazul contestațiilor la
titlu în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească), nu este suficient. Ar fi
fost poate indicată și păstrarea unui criteriu valoric care să conducă la determinarea competenței
materiale. Acest lucru se impune prin prisma faptului că, de cele mai multe ori, complexitatea
contestațiilor la executare excede complexitatea celorlalte litigii atribuite în competența de
soluționare a judecătoriilor. De lege ferenda, nu excludem posibilitatea de a se constitui la nivelul
instanţelor de executare şi anumite complete de filtru, care să analizeze chestiunile legate de formă,
şi neregulile evidente din contestaţiile la executare, cu rolul de a admite sau respinge în principiu
contestaţia la executare, mai ales că acest tip de cerere nu este supus procedurii de regularizare.
Totodată, aceste complete de filtru ar putea soluționa și cererile de încuviințare a executării, care,
din nefericire, sunt supuse actualmente unei analize mai mult formale și nicidecum reale și efective.
1 A se vedea intra. Cap. VII pentru dezvoltare
10
Un spațiu amplu al cercetării îl constituie ultimele două capitole privitoare la Procedura de
judecată a contestației la executare și Suspendarea executării silite.
Demersul științific fixează elementele generale, dar și cele speciale de ordin procedural,
surprinzând chestiunile noi aduse de actuala reglementare în materie. Analiza vizează forma și
conținutul cererii, taxa judiciară de timbru aferentă, obligativitatea depunerii întâmpinării (cu
menționarea expresă în textul legal a acestui aspect), admisibilitatea cererii reconvenționale,
particularități referitoare la urgența și celeritatea de soluționare a cauzei, precum și a scutirii de la
aplicabilitatea procedurii de regularizare prevăzută de art. 200 C. pr. civ., citarea părților,
admisibilitatea probelor. Un aspect de specificitate este constituit de „necesitatea transmiterii de
către executorul judecătoresc de copii certificate de pe actele contestate”, ceea ce a generat analiza
momentului și a termenului în care trebuie transmise, explicarea sintagmelor de „acte de executare”
și „partea interesată” care va achita cheltuielile de xerocopiere, modalitatea de stabilire a
cheltuielilor de transmitere și de modificare de către instanță a cuantumului, precum și sancțiunea
aplicată în cazul refuzului de transmitere sau de achitare a cheltuielilor. Nu în ultimul rând sunt
evidențiate detaliat soluțiile posibile a fi pronunțate în cadrul contestației la executare. Raportat la
căile de atac împotriva hotărârii, acestea vor depinde de forma contestației la executare, astfel cum
au fost dezvoltate. Un aspect contributiv al lucrării se referă la determinarea formei pe care trebuie
să o îmbrace hotărârea pronunțată în contestația la executare: sentință sau încheiere executorie?
Deși practica instanțelor înclină în sensul de a pronunța sentințe, apreciem că de lege lata soluțiile
nu pot îmbrăca decât forma încheierilor executorii, prin raportare la dispozițiile art. 651 alin. 3 și 4
C. pr. civ. De lege ferenda ar fi necesară o intervenție legislativă care să stabilească în mod ferm ce
tip de hotărâre trebuie pronunțată în cazul contestației la executare propriu-zise și care să nu lase loc
de interpretări, întrucât în situația actuală, hotărârile pronunțate sunt pasibile de a fi lovite de
nulitate.
Un aspect ce suscită interes atât sub aspect teroretic, cât și practic este acela al suspendării
executării silite. Capitolul IX urmărește tocmai această chestiune, plecând de la definirea
conceptului, urmând apoi clasificarea suspendării executării silite, evidențierea caracteristicilor
suspendării judiciare (cu discuții asupra caracterului incidental- valabil din punctul nostru de vedere
doar în cazul suspendării formulate în cadrul contestației la executare, în ipoteza suspendării
provizorii cererea având atributul de principală), precum și analizarea sub toate aspectele a celor
două tipuri de suspendare judiciară aflate în legătură cu contestația la executare: suspendarea
executării silite exercitată în cadrul contestației la executare (propriu-zisă; menționăm că nu
11
agreăm denumirea de „suspendare pe fond”- ce a fost îmbrățișată în doctrină) și suspendarea
provizorie. În raport de primul tip de suspendare, sunt evidențiate condițiile de admisibilitate ale
cererii: formularea unei cereri scrise, consemnarea unei cauțiuni la dispoziția instanței (tratată amplu
și ridicând probleme în legătură cu modalitatea de stabilire a cuantumului, calea de atac formulată
împotriva stabilirii cuantumului cauțiunii și legitimarea procesual activă în promovarea acesteia,
incidența ajutorului public judiciar în material cauțiunii –inclusiv în raport cu hotărârile CEDO în
materie, persoana obligată la plata cauțiunii, momentul până la care se poate achita, situațiile în
care este incidentă suspendarea obligatorie și fără plata unei cauțiuni – aspect de noutate al
Codului de procedură civilă, locul plății cauțiunii și destinația acesteia, încălcarea principiilor
echității și egalității în drepturi a părților prin scutirea instituțiilor și autorităților publice de la
consemnarea cauțiunii în vederea suspendării executării silite), achitarea taxei judiciare de timbru.
Sunt dezvoltate apoi condițiile de fond menite a determina suspendarea, precum și ipotezele legale
în care suspendarea este obligatorie- aspect inovator al actualei reglementări procesual civile. Se
fixează apoi aspectele privitoare la competență, insistându-se și asupra momentului până la care
poate fi promovată o astfel de cerere. În legătură cu acest din urmă aspect, demersul științific
încearcă să găsească răspunsuri la următoarele întrebări: care e momentul până la care poate fi
depusă o cerere de suspendare a executării silite? Reprezintă cererea de suspendare a executării o
modificare/completare de acțiune în sensul art. 204 C. pr. civ? Constituie mențiunea din art. 719
alin 1 C. pr. civ. vizând cererea separată o excepție de la prevederile generale instituite de art. 204
alin. 1 C. pr. civ.? Va fi admisibilă o astfel de cerere? Sau instanța o va putea respinge pe
considerentul tardivității promovării ei? Este necesară/obligatorie depunerea întâmpinării în
cererea de suspendare? Răspunsurile propuse apar prin prisma analizei naturii juridice suspendării,
respectiv de incident procedural, măsură menită să oprească temporar actele de executare silită.
Raportat la procedura de soluționare a cererii de suspendare din cadrul contestației la executare,
menționăm aspectul contencios, obligativitatea citării părților, precum și caracterul urgent.
Hotărârea pronunțată este încheierea, fiind evidențiate și unele aspecte vizând efectele, durata și
încetarea suspendării. Studiul de caz inserat în cadrul capitolului are în prim plan suspendarea
executării silite în cadrul procedurii evacuării speciale. Cea de-a doua formă a suspendării judiciare
aflate în legătură contestația la executare este suspendarea provizorie. Pornind de la modificările
survenite de-a lungul timpului, analiza instituției urmărește apoi instanța competentă a soluționa
cererea (prezentând interes în special completul în a cărui atribuții se regăsesc cele de soluționare a
suspendării provizorii; îmbrățișăm teza conform căreia judecarea suspendării provizorii ar trebui
12
atribuită aceluiași complet care va soluționa și contestația la executare), condițiile de admisibilitate a
suspendării provizorii, aspecte legate de hotărârea pronunțată, căi de atac și durata măsurii. O
secțiune este consacrată și aspectelor comparative dintre cele două tipuri de suspendare.
Toate capitolele conțin elemente de drept comparat, precum și o amplă jurisprudență, ce
imprimă cercetării un puternic caracter practic.
13
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
TRATATE ŞI MONOGRAFII:
Băldean, Denisa Livia; Frențiu, Gabriela Cristina, „Ajutorul public judiciar în materie
civilă”, Editura Universul Juridic, București, 2010.
Băldean, Denisa Livia; Frenţiu, Gabriela Cristina, „Noul Cod de procedură comentat”,
Editura Hamangiu, București, 2013.
Bârsan, Corneliu, „Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole,
Drepturi și libertăți”, Editura C.H. Beck, București, 2010.
Boroi, Gabriel, „Drept procesual civil. Note de curs”, vol. I și II, Editura Romfel, Bucureşti,
1993.
Boroi, Gabriel; Rădescu, Dumitru, „Codul de procedură civilă comentat şi adnotat”, Editura
All, Bucureşti, 1994.
Boroi, Gabriel; Spineanu-Matei, Octavia; Constanda, A.; Negrilă, A., Dănilă, V., Theohari,
D.N., Răducan G., Păncescu F.G.; Eftimie, M., „Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe
articole”, vol. II, art. 527 – 1133, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2013.
Boroi, Gabriel; Spineanu-Matei, Octavia, „Codul de procedură civilă adnotat”, Ediţia a 3- a
revăzută şi adăugită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2011.
Boroi, Gabriel; Stancu, Mirela, „Drept procesual civil”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2015.
Bozeșan, Vasile (coord.), „Executarea silită. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor
Omului pronunțate în cauzele împotriva României”, Editura Universitară, București, 2015.
Budușan, Luiza Iuliana; Barbur, Diana Flavia, „Recuperarea creanțelor. Ghid practic”,
Editura Universul Juridic, București, 2012.
Burján H., Cătuna L., Géczine Bárdosi E., Józon M., Kapa M., Mangu F., Motica A., Motica
R.I.,Osztheimer K., Popa C., Roșu C.,Veress E., “Executarea silită transfrontalieră a hotărârilor
judecătorești pronunțate în materie civilă și comercială în Uniunea Europeană”, publicată și editată
în cadrul programului Uniunii Europene nr. JLS/CJ/2007-1/10, 2007.
Cădere, Victor G., „Tratat de procedură civilă”, Tipografiile Unite SA, Bucureşti, 1935.
Ciobanu, Viorel Mihai, Boroi, Gabriel, „Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste grilă”,
Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007.
14
Ciobanu, V.M., Nicolae, M. (coord.), Baias, Fl., Belelgante, V., Briciu, T.C.V., Dinu, C.C.,
Dumitrache, B., Florea, Gh., Fodor, M., Gîlcă, I., Ghinoiu, D., Irimia, C., Nicolae, A., Rădoi, A.,
Stancu, M., Ștefănescu, A., Tăbârcă, M., Turcu, N., Ursuța, M., Zidaru, L., „Noul Cod de procedură
civilă, comentat și adnotat”, Editura Universul Juridic, București, 2013.
Ciobanu, Viorel Mihai; Marian Nicolae coord., „Noul Cod de procedură civilă. Comentat și
adnotat”, vol. II, Editura Universul Juridic, București, 2016
Costin, N. M.; Leş, I.; Minea, M. Şt.; Costin, C.M.; Spinei, S., „Dicţionar de procedură
civilă”, Ediţia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007.
Dănăilă, Ileana Ruxandra, „Executarea silită. Titluri executorii. Creanțe fiscale. Practică
judiciară adnotată”, Ed. Hamangiu, 2010.
Deleanu, Ion, „Tratat de procedură civilă”, Editura Servo-Sat, Arad, 2001.
Deleanu, Ion, „Tratat de procedură civilă”, vol. I şi II, ed. a II-a, Editura C. H. Beck,
Bucureşti, 2007.
Deleanu, Ion; Mitea, Valentin; Deleanu, Sergiu, „Tratat de procedură civilă. Noul cod de
procedură civilă”, vol. III, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013.
Deak, Francisc, „Tratat de drept succesoral”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2002.
Dinu, Mădălina; Stanciu, Roxana, „Executarea silită în Codul de procedură civilă.
Comentariu pe articole”, Editura Hamangiu, București, 2017
Florescu, Dumitru Andreiu Petre; Coman, Paul; Mrejeru, Theodor; Safta, Marieta; Bălaşa
Gabriel, „Executarea silită. Reglementare. Doctrină. Jurisprudenţă”, ed. a III-a, Editura C. H. Beck,
Bucureşti, 2009.
Fodor, Maria, „Probele în procesul civil”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006.
Fodor, Maria, „Drept procesual civil. Proceduri speciale. Procedura necontencioasă.
Arbitrajul. Executarea silită. Proceduri speciale”, Editura Universul Juridic, București, 2010.
Frențiu, Gabriela Cristina; Băldean, Denisa Livia, „Codul de procedură civilă comentat și
adnotat”, Editura Hamangiu, București, 2008.
Fricero, Natalie, „Procédures civiles d’exécution. Voies d’exécution. Procédures de
distribution”, 3-e éd., Ed. Gualino, Paris, 2013.
Gârbuleţ, Ioan, „Organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc”, Editura
Hamangiu, Bucureşti, 2007.
Gârbuleț, Ioan; Stoica, Adrian, „Ghid practic de executare silită”, Editura Hamangiu,
București, 2010.
15
Ghiţă, Daniel, „Executarea obligaţiilor prin mijloace indirecte”, Ed.C.H. Beck, Bucureşti,
2016.
Habscheid, W.J., „Droit judiciaire privé suisse”, 2é édition, Libraire de l’Université, Geněve,
1981.
Hanga, Vladimir, „Iustinianii Instituționes- Instituțiile lui Iustinian”, Editura Lumina Lex,
București, 2005.
Hilsenrad, Arthur; Stoenescu, Ilie, „Procesul civil în R.P.R”, Editura Științifică, București,
1957.
Hurubă, Eugen, „Noţiuni de executare silită”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010.
Hurubă, Eugen, „Contestaţia la executare silită în materie civilă”, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2011.
Ionescu, Bogdan, „Studiu teoretic și de practică judiciară privind contestația în anulare și
contestația la executare”, Editura Continent XXI, București, 2005.
Lesviodax, Alexandru, „Contestaţia la executare în materie civilă”, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1967.
Leș, Ioan, „Tratat de drept procesual civil”, Ediția a 4-a, Ed. CH. Beck, București, 2008.
Leş, Ioan, „Tratat de drept procesual civil”, Ediţia a V-a, Editura C. H. Beck, Bucureşti,
2010.
Leş, Ioan, „Codul de procedură civilă. Comentarii pe articole”, Ediţia 3, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2007.
Leş, Ioan, „Tratat de drept procesual civil. Vol I: Principii şi instituţii generale, Judecata în
faţa primei instanţe”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2014.
Leş, Ioan, „Legislaţia executării silite. Comentarii şi explicaţii”, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2007.
Leş, Ioan, „Noul Cod de procedură civilă. Comentarii pe articole (art. 1-1133)”, Editura C.H.
Beck, Bucureşti, 2013.
Leş, Ioan, „Principii şi instituţii de drept procesual civil”, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
vol. III, 1999.
Leş, Ioan, Jugastru, Călina; Lozneanu, Verginel; Circa, Adrian; Hurubă, Eugen; Spinei,
Sebastian, „Tratat de drept procesual civil”. Vol II: „Căile de atac, Procedurile speciale, Executarea
silită, Procesul civil internaţional”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2015.
16
Leş, Ioan, „Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole”, Ediția 2, Editura C.H.
Beck, Bucureşti, 2015.
Lucaciuc, Ştefan Ioan, „Contestaţia la executare în reglementarea noului Cod de procedură
civilă”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014.
Măgureanu Florea, „Drept procesual civil”, ediţia a X-a, Ed. Universul Juridic, București,
2008
Negulescu, Demetrescu, „Execuțiunea silită. Principiile generale”, vol. I, Tipografia
Gutenberg, București, 1910.
Negru, Vasile, Radu, Dumitru, „Drept procesual civil”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1987.
Nica, Cristina, „Executarea silită. Practică judiciară”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008.
Nicolae, Marian, „Tratat de prescripție extinctivă”, Editura Universul Juridic, București,
2010.
Oprina, Evelina, „Executarea silită în procesul civil”, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2007.
Oprina, Evelina, „Executarea silită în procesul civil”, ediția a IV-a revăzută și adăugită,
Editura Universul Juridic, București, 2010.
Oprina, Evelina, „Executarea silită în procesul civil”, ed. a V-a revăzută și adăugită, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2011.
Oprina, Evelina, Gârbuleţ, Ioan, „Tratat teoretic şi practic de executare silită, vol. I. Teoria
generală şi procedurile execuţionale conform noului Cod de procedură civilă şi noului Cod civil”,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013.
Pietreanu, Simona Gina; Gavriş, Marcel Dumitru, „Executarea silită, Culegere de practică
judiciară”, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009.
Piperea, Gheorghe ş.a., „Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii”, Editura
C.H. Beck, Bucureşti, 2012.
Popescu, Tudor R.; Anca, Petre; „Teoria generală a obligaţiilor”, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1968.
Porumb, Grațian, „Codul de procedură civilă comentat şi adnotat”¸ vol. II, Ed. Ştiinţifică,
Bucureşti, 1960.
Porumb, Graţian, „Teoria generală a executării silite şi unele proceduri speciale”, vol II,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
17
Răducan, Gabriela, „Dreptul executării silite. Titlul executoriu european”, Editura
Hamangiu, București, 2009.
Răducan, Gabriela, „Dreptul executării silite. Titlul executoriu european”, Ediţia a 2-a
revăzută şi adăugită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2010.
Rebeca, Ion, „Executarea silită prin poprire”, Editura Hamangiu, București, 2007.
Selegean, M., „Dreptul la un proces echitabil. Articolul 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului”, I.N.M., 2005.
Sion, Constantin, „Căile de execuţie”, Tipografia Alexandru Terek, Iaşi, 1943.
Spineanu Matei, Octavia; Boroi, Gabriel, „Codul de procedură civilă comentat şi admotat”,
Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007.
Stanciu, Roxana, „Contestaţia la executare în noul Cod de procedură civilă: Practică
judiciară”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2015.
Stanciu, Roxana, „Contestaţia la executare”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010.
Stătescu, Corneliu; Bârsan, Constantin, „Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor”, ed. a III-
a, Editura All Beck, Bucureşti, 2000.
Stoenescu, Ilie, Hilsenrad, Arthur, Zilberstein, Savelly, „Tratat teoretic şi practic de
procedură a executării silite”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1966.
Suciu, Alexandru, „Excepţiile procesuale în Noul Cod de procedură civilă”, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2012.
Tăbârcă, Mihaela, „Drept procesual civil”, vol. I şi II, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2005.
Tăbârcă, Mihaela; Buta, Gheorghe, „Codul de procedură civilă comentat și admotat, cu
legislație, jurisprudență și doctrină”, ed. a II-a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic,
București, 2008.
Tudurache, Dan Constantin, „Contestaţia la executare”, Ediția a 2-a, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2009.
Țambulea, Alina Gabriela, „Executarea silită. Practică judiciară”, Editura Hamangiu,
București, 2008.
Vidu, Stelian Ioan, „Dreptul de retenție în raporturile juridice civile”, Editura Universul
Juridic, București, 2010.
Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr (coord.), „Dicţionar de sociologie”, Bucureşti, Editura
Babel, 1993.
18
Zilberstein, Savelly; Ciobanu, Viorel Mihai, „Drept procesual civil. Executarea silită”, vol I,
Ed. Lumina Lex, București, 1996.
Zilberstein, Savelly; Ciobanu, Viorel Mihai, „Tratat de executare silită”, vol. II, ed. a 2-a
revăzută, Ed. Lumina Lex, București, 1998
Zilberstein, Savelly; Ciobanu Viorel Mihai, „Tratat de executare silită”, Editura Lumina Lex,
București, 2001.
Zilberstein, Savelly; Ciobanu, Viorel Mihai, Băcanu, Ion, „Drept procesual civil. Executarea
silită”, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
Zotta, Const. Gr. C., „Cod de procedură civilă adnotat”, vol II, art. 257-466., Tipografia
Națională Șt. Macovei &N. Ionescu, Râmnicu Sărat, 1932.
STUDII ŞI ARTICOLE:
Albulescu, Emilia Claudia, „Implicațiile hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului asupra dreptului intern privind executarea obligațiilor de plată ale statului,
autoritățiilor și instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii”, în „Dreptul” nr. 11/2005.
Bîrsan, G. Victoria; Georgescu, Bogdan, „Suspendarea provizorie a executării hotărârilor
judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de instanțele de contencios administrativ”, în
„Buletinul Casației”, nr. 1/2007.
Bistriceanu, Traian D., „Contestaţie la executare. Terţ vătămat prin executarea silită.
Limitele apărării sale”, notă critică la decizia civilă nr. 575/17.09.1971 a Tribunalului Jud. Neamţ,
în „Revista Română Dreptul” nr. 5/1973.
Ciobanu, Viorel Mihai, „Curtea Constituțională – garant al supremației Constituției, putere
legiuitoare sau expert parlamentar”, în „R.R.D.P.”, nr. 3/2009.
Ciobanu, Viorel Mihai; Boroi, Gabriel; Nicolae, Marian, „Modificările aduse Codului de
procedură civilă prin Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 138/2000 (III)”, în „Dreptul”, nr.
4/2001.
Ciobanu, Viorel Mihai; Briciu, Traian Cornel; Zidaru, Liviu Gheorghe; „Consecințele
declarării neconstituționalității art. 650 alin. 1 C. proc. civ.”, în
19
http://www.juridice.ro/331838/consecintele-declararii-neconstitutionalitatii-art-650-alin-1-din-
ncpc.html.
Cotoi, Emilia, „Executarea silită a instituţiilor publice”, în „Revista Română de Executare
silită”, nr.2/2009.
Cotoi, Emilia, „Facilități acordate instituțiilor publice prin recentele modificări legislative în
materia executării obligațiilor de plată ale acestora, stabilite prin titluri executorii”, în „Revista
Română de Executare silită”, nr. 2/2011.
Cristea, Bogdan, „Jurisprudența CEDO. Cauza Panaitescu c. României”, în „Revista
Română de Executare silită”, nr. 2/2013.
Cristea, Bogdan, „Jurisprudența CEDO, Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții c.
României”, în „Revista Română de Executare silită”, 4/2012.
Diamant, Betinio, Luncean, Vasile, „Executarea silită. Contestație la executare. Suspendarea
provizorie a executării. Condiții. Limite, Nota I la Sentința nr. 289 din 04 Februarie 2004 a
Judecătoriei Mediaș”, în „Dreptul”, nr. 7/2004.
Dinu, C.C., „Implicații practice ca urmare a admiterii de către Curtea Constituțională a
excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373 ind. 1 alin. 1 Cod procedură civilă, astfel
cum a fost modificat prin art. 1 pct. 13 din Legea nr. 459/2006”, în „R.R.P.D.” nr. 3/2009.
Fanu-Moca, Adrian; Roșu, Claudia, „Contestația la executare în noul Cod de procedură
civilă”, în „Revista de Științe Juridice” nr. 1/2013, Conferința Internațională Bienală: Sistemul
Juridic între stabilitate și reformă, Craiova, 26-27 aprilie 2013 (I), Ed. Universul Juridic, București,
2013.
Frențiu, Cristina Gabriela, „Unele aspecte din practica judiciară privind contestația la
executare promovată de un terț”, în „Dreptul” nr. 6/2008.
Gârbuleț, Ioan, „Efectele suspendării executării silite prin poprire”, în „Revista Română de
Executare silită”, nr.1/2009.
Gârbuleţ, Ioan, „Perimarea executării silite”, în „Revista de executare silită” nr. 1/2007.
Gârbuleț, Ioan, „Principiile fundamentale ale executării silite”, în „Revista română de
executare silită”, nr. 3/2010.
Ghiţă, Daniel; Ghiţă, Oana Cătălina, „Consideraţii privind contestaţia la executare”, în
„Revista de Ştiinţe Juridice”, 2008.
Hilsenrad, Arthur, „Din problemele contestaţiei la executare”, în „Justiţia Nouă” nr. 1/1961.
20
Hurubă, Eugen, „Considerații în legătură cu necesitatea încuviințării începerii executării
silite”, în „R.R.E.S. ”, nr. 4/2005.
Hurubă, Eugen, „Considerații privitoare la necesitatea încuviințării de către instanță a
începerii executării silite și unele note critice la Decizia Curții Constituționale nr. 458 din 31 martie
2009”, în „R.R.E.S.”, nr. 1/2009.
Ionescu, Bogdan, „Studiu tematic, teoretic şi de practică judiciară referitor la instituţia
procesual-procedurală a contestaţiei la executare” (II), în „Dreptul” nr. 10/2004.
Ionescu, Bogdan, „Examen tematic, teoretic şi de practică judiciară referitor la instituţia
procesual-procedurală a contestaţiei la executare(II)”, în „Dreptul” nr. 11/2004.
Isnard, J.; Stoica, A., „Executorul judecătoresc – elementul esenţial în statul de drept.
Viziunea CEDO asupra rolului acestuia în cadrul executărilor în natură”, în „R.R.E.S.”, nr.1/2011.
Lazăr, Al., „Contestaţia la executarea hotărârii de validare a popririi. Invocarea compensaţiei
legale. Notă la decizia nr. 245 din 30 ianuarie 1965, pronunţată de Tribunalul Capitalei, col. III
civ.”, în „Justiţia Nouă” nr. 2/1966.
Leş, Ioan, „Rolul executorului judecătoresc în viziunea Proiectului Codului de procedură
civilă şi a dreptului comunitar”, în „R.R.E.S.”, nr.1-2/2008.
Leș, Ioan, „Interferențe procedurale între contestația la executare și calea procedurală a
plângerii reglementate de art. 53 alin 2 din Legea nr. 188/2000”, în „Pandectele Române”, nr.
1/2008.
Leş, Ioan, Contestaţia la executare în reglementarea noului Cod de procedură civilă, în
„Revista Română de Executare Silită” nr. 1/2013.
Leș, Ioan, „Pe marginea unei decizii de neconstituționalitate”, în „R.R.E.S.” nr. 2/2009.
Leș, Ioan; Stoica, Adrian, Statutul profesiei de executor judecătoresc în lumea
contemporană: realități și perspective, în „Revista română de executare silită” nr. 3/2011.
Lucaciuc, Şt. I., „Consideraţii pe marginea instanţei de executare şi a atribuţiilor sale în
lumina noului Cod de procedură civilă”, în volumul Conferinţei Internaţionale a Doctoranzilor în
Drept, ed. a V-a, Timişoara, 2013, Studii şi Cercetări Juridice Europene, universul Juridic,
Bucureşti, 2013.
Lucaciuc, Șt. I.; Fildan, S., „Des aspects concernant la suspension de lʼexécution forcée par
rapport à la réglementation proposée par la Loi nr. 134/2010 concernant le Code de procédure
civile”, în volumul „Conferinței Internaționale a Doctoranzilor în Drept”, ed. a 3-a, Universitatea de
Vest Timișoara, Ed. Universul Juridic, București, 2011.
21
Măgureanu, Fl., „Organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc”, în „R.D.C”.
nr. 10/2001, p.29-33.
Mitrache, A. C., ”Comentariu la încheierea din data de 2 martie 2009 pronunțată de
Judecătoria Slatina”, în „R.R.J.” nr. 6/2009, p. 130-131
Oprina, Evelina, „Principalele categorii de titluri executorii”, în „Revista română de
executare silită”, nr. 3-4/2008.
Oprina, Evelina, „Studiu asupra diferitelor categorii de titluri executorii”, în „Revista
română de executare silită”, nr. 1/2010.
Oprina, Evelina; Bozeșan, Vasile, „Analiza ultimelor modificări aduse în materia procedurii
civile și a executării silite, în special, prin Legea nr. 17/2017”, articol accesibil la
https://www.juridice.ro/500604/analiza-ultimelor-modificari-aduse-materia-procedurii-civile-si-
executarii-silite-special-prin-legea-nr-172017.html.
Oproiu, Al. I., „Invocarea compensaţiei legale pe calea contestaţiei la executare în cazul
prescripţiei dreptului de a cere executarea silită”, în „Justiția Nouă” nr. 1/1966.
Pătulea, Vasile, „Studiu în legătură cu categoriile de titluri executorii”, în Dreptul nr. 7/2005.
Pătulea, Vasile, „Determinarea naturii juridice a contestaţiei la executare în procesul civil şi
implicaţiile rezultând din această operaţie pe plan procesual şi procedural”, în Dreptul nr. 6/2004.
Pînzari, Veaceslav; Demciuc, Eduard, „Opinii asupra reglementării legale a activităţii
executorilor judecătoreşti în Republica Moldova”, volumul Conferinţei Internaţionale „Executorul
judecătoresc între rol activ şi organ de jurisdicţie”, Bucureşti, Ed. Universul Juridic, 2011.
Popescu, C.L., „Notă la Decizia Curții Constituționale nr. 458 din 31 martie 2009”, în
„Curierul Judiciar”, nr. 5/2009.
Popescu, E.; Bradin, Fl., „Suspendarea provizorie a executării în cadrul contestației la
executare”, în „Dreptul” nr. 3/2003.
Popescu, Octavian; Teoc, Ana-Maria, „Considerații privind posibilitatea de a porni
executarea silită în temeiul unui certificat de grefă”, în „R.R.E.S.”, nr. 3/2014.
Radu, Florin, „Despre reducerea sau scutirea de la plata cauțiunii în materia suspendării
executării silite”, în „R.R.E.S” nr. 4/2010.
Rizeanu, A., „Contestaţia la executare în materie civilă în lumina practicii judiciare”, în
„Legalitatea Populară” nr. 3/1960.
Sărăcuţiu, E., „Urmărirea silită mobiliară”, în Dura Lex, Sed Lex, nr. 1/2008.
22
Sitaru, Alexandru, „Unele aspecte ale contestaţiei la executare în civil”, în „Legalitatea
Populară” nr. 3/1957.
Sîngeorzan, Diana Persida, Popa, Cristin Nicolae, „Discuţii în legătură cu suspendarea
executării silite”, în Dreptul, nr. 4/2002.
Spinei, Sebastian, „Considerații în legătură cu natura juridică a încheierii de încuviințare a
executării silite”, în „Curierul Judiciar” nr. 1/2004.
Spinei, Sebastian, „Căi de atac împotriva hotărârii instanței de recurs în procesul civil.
Îndreptarea erorii materiale. Lămurirea și completarea hotărârii. Contestație la titlu”, în „R.R.E.S. ”
nr.1/2009.
Stancu, Gheorghe, „Dreptul de retenție-garanție de executare a obligațiilor comerciale”, în
„R.D.C.” nr. 5/2008.
Stanciu, Roxana, „De ce (nu) este necesară procedura încuviințării executării silite”, în
„R.R.E.S.”, nr. 1/2014.
Stoenescu, Ilie, „Unele aspecte ale contestaţiei la executare”, în „Justiţia Nouă” nr. 7/1963.
Tabacu, Andreea, „Contestaţia la executare împotriva titlului executoriu care nu provine de
la o instanţă judecătorească”, în „R.R.D.P” nr. 1/2006.
Tabacu, Andreea; Ioana, C., „Notă la Decizia Curții Constituționale nr. 458 din 31 martie
2009”, în „Pandectele Române” nr. 5/2009.
Ungur, Dănuţ Cornel, „Suspendarea provizorie a executării silite, în lumina noilor
reglementări prevăzute de legea nr. 219/2005”, în „Dreptul” nr. 3/2006.
Ungur, Liviu, „Implicaţii practice ale recentelor modificări ale Codului de procedură civilă”,
în „Pandectele Române” nr. 3/2007.
Ungureanu, Alina, „Limitele în care poate fi exercitată contestaţia la executare”, în
„R.R.E.S” nr. 1/2013.
Ungureanu, Alina Mihaela, „Considerații asupra unor modificări legislative prevăzute de
noul Cod de procedură civilă în materia executării silite”, în „R.R.E.S” nr.1/2011.
Vidu, Stelian Ioan, „Stingerea dreptului de retenție”, în „Dreptul nr. 5/2007”
Viorel, Liviu Alexandru, „Anularea încheierii prin care se încuviințează executarea silită- o
creație a jurisprudenței”, în „R.R.E.S.” nr. 1/2012.
23
PRACTICĂ JUDICIARĂ:
Ionescu, Bogdan, „Studiu teoretic și de practică judiciară privind contestația în anulare și
contestația la executare”, Editura Continent XXI, București, 2005.
Nica, Cristina, Executarea silită: Practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008.
Pietreanu, Simona Gina; Gavriș, Dumitru Marcel, „Executarea silită. Culegere de practică
judiciară”, Editura Wolter Kluwer, București, 2009.
Schmutzer, Rudolf, Moroşanu, Nicoleta, „Contestația la executare. Jurisprudență 2009-2010.
Recursuri în interesul legii. Hotărâri CEDO în cauze referitoare la executare. Practică judiciară”,
Editura Moroșan, București, 2010.
Stanciu, Roxana, „Contestaţia la executare în noul Cod de procedură civilă: Practică
judiciară”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2015.
Tăbăraş, Manuela, „Contestaţia la executare: Culegere de practică judiciară, Editura All
Beck”, Bucureşti, 2005.
Tăbâraș, Manuela, „Contestația la executare. Culegere de practică judiciară”, Ediția 2,
Editura C.H. Beck, București, 2006.
Ungur, L., „Implicaţii practice ale recentelelor modificări ale Codului de procedură civilă”,
în „Pandectele Române”, nr. 3/2007.
Zilberstein, S.; Deak, Fr.; Petrescu, A.; Bîrsan, C.; Ciobanu, V. M.; Mihai, L., „Îndreptar
inter-disciplinar de practică judiciară”, Bucureşti, 1983.
Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem. 1961.
Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem 1962.
Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem 1964.
Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem 1952-1954, vol 1.
Culegere de practică judiciară civilă pe anul 1991, cu note de Dr. Ioan Mihuţă, Casa de
editură şi presă Şansa SRL, Bucureşti, 1992.
Surse Internet :
- http://www.just.ro
- http://www.juridice.ro
- http://www.legalis.ro
24
- http://www.portal.ro
- http://e-justice.europa.eu
- http://www.jurisprudenta.org
- http://www.jurisprudenta.com
- http://www.jurisprudenta.info
- http://www.scj.ro/jurisprudenta.asp
- http://portal.just.ro/Jurisprudenta.aspx
- http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta
- http://legislatie.just.ro
- http://www.echr.coe.int
25
CUPRINS
Argument………………………………............………………………………..………….....……..1
Capitolul I: Executarea silită – etapă a procesului civil român...........................................................4
Secţiunea 1: Considerații generale privitoare la executarea silită............................................4
Secţiunea 2: „Elemente cheie” în procedura executării silite...................................................7
2.1. Titlul executoriu.....................................................................................................7
2.2 Executorul judecătoresc..........................................................................................9
2.3 Instanța de executare.............................................................................................14
Secțiunea 3: Rolul contestației la executare în cadrul executării silite şi natura sa
juridică……………......………………………………………………………….............25
Secțiunea 4: Executarea silită prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului în cauzele contra României..................................................................................33
Secțiunea 5: Jurisprudența selectivă.......................................................................................42
Secțiunea 6: Drept comparat...................................................................................................43
6.1. Republica Moldova..............................................................................................43
6.2. Belgia...................................................................................................................44
6.3. Luxemburg...........................................................................................................44
Capitolul II: Formele şi obiectul contestaţiei la executare................................................................45
Secţiunea 1: Aspecte introductive ..........................................................................................45
Secţiunea 2. Contestaţia la executare propriu-zisă .................................................................48
Secţiunea 3. Contestaţia la titlu ..............................................................................................52
3.1. Sediul materiei.....................................................................................................52
3.2. Limitele și condițiile de admisibilitate ale contestației la titlu...........................52
3.3. Obiectul contestației la titlu............................................................................54
3.4. Motivele contestației la titlu............................................................................56
3.5. Instanța competentă și termenul în care poate fi promovată contestația la
titlu..............................................................................................................................56
3.6. Aspecte comparative privind procedura instituită de art. 443 C. pr. civ. și
contestația la titlu........................................................................................................60
26
Secţiunea 4. Contestația împotriva refuzului executorului judecătoresc de a efectua o
executare silită ori de a îndeplini un act de executare în condițiile legii .........................63
Secţiunea 5. Obiectul contestației la executare.......................................................................67
5.1. Aspecte generale..................................................................................................67
5.2. Obiectul generic...................................................................................................69
5.3. Obiectul concret…………………………………………………....….……..…70
5.4. Aspecte novatoare și diferențe de reglementare ale actualului Cod de procedură
civilă în raport cu vechile dispoziții......................................................................72
Secţiunea 6. Aspecte de drept comparat.................................................................................74
6.1 Dreptul francez......................................................................................................74
6.2 Republica Moldova...............................................................................................74
Capitolul III: Părţile şi subiectele contestaţiei la executare………................………………..........76
Secţiunea 1: Aspecte generale vizând părțile și subiectele contestației la
executare.......................................................................................................................... 76
Secţiunea 2: Debitorul………………….............……………………………………………78
Secţiunea 3: Creditorul………………………..............……………………………………..80
Secţiunea 4: Terţii……………………………………………….............…………..………82
Secţiunea 5: Procurorul………………..…………………………….............………………86
Secţiunea 6: Executorul judecătoresc………………………………….............……………88
Secţiunea 7: Drept comparat…………………………………………............….………….92
7.1. Franța....................................................................................................................92
7.2. Republica Moldova..............................................................................................92
7.3. Luxemburg...........................................................................................................93
7.4. Provincia Quebec.................................................................................................93
Capitolul IV: Motivele contestației la executare…...................………………………………….94
Secţiunea 1: Motive de contestaţie privind titlul executoriu ..........................................94
1.1. Inexistența titlului executoriu sau a puterii executorii a înscrisului în baza căruia
a fost demarată executarea silită ………………………………………………………..95
1.2 Stingerea sau micşorarea obligaţiilor din titlul executoriu
………………...........................................................................................................100
27
Secţiunea 2: Motive de contestaţie privind înţelesul, întinderea şi aplicarea titlului executoriu
……………………………………….…………………………………………………107
2.1 Obiectul prestaţiilor …………………………………………………….……..108
2.2 Persoanele îndreptăţite să ceară executarea …………………….………….….110
2.3 Persoanele de la care se poate pretinde executarea ………………………...….112
Secţiunea 3 : Motive de contestaţie referitoare la ordinea de urmărire a bunurilor…........113
3.1 Ordinea în care pot fi urmărite bunurile în cazul pluralităţii de debitori……..113
3.2 Ordinea de urmărire a bunurilor în alte situaţii prevăzute de lege……………114
Secţiunea 4 : Motive de contestaţie referitoare la apărarea de urmărire a unor categorii de
bunuri……………………………………..……………………………………………118
4.1 Aspecte introductive în legătură cu exceptarea unor categorii de bunuri de la
urmărire……………………………………………………….……………………118
4.2 Bunuri neurmăribile aparţinând personelor fizice…………………………….119
4.3 Bunuri neurmăribile aparţinând persoanelor juridice…………………….…....127
Secţiunea 5: Motive de contestaţie vizând încălcarea normelor privitoare la desfăşurarea
executării silite……………………………….......…………………………………….128
5.1 Lipsa sau nelegalitatea încuviinţării executării silite…………………………..129
5.2 Perimarea executării silite…………………………………………...…………139
5.3 Neînştiinţarea debitorului…………………………………..………..…………143
5.4 Nerespectarea termenului ce trebuie lăsat debitorului după somaţie…….……146
5.5 Greşita actualizare a creanţei stabilite în titlul executoriu……………….……147
5.6 Încălcarea dispoziţiilor legale privind stabilirea cheltuielilor de executare…...149
5.7 Nerespectarea dispoziţiilor privind întocmirea procesului verbal de
sechestru..........................................................................................................................151
5.8 Încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la stabilirea preţului de vânzare la
licitaţie publică a bunurilor urmărite…………..………………………………………152
Secțiunea 6: Studiu de caz: Existența caracterului executoriu al asupra contractelor de credit
bancar cesionate……………………………..…………………………..……………..154
Secțiunea 7: Jurisprudență selectivă……………..……..………………………………….157
Secțiunea 8: Aspecte de drept comparat…………………..…………..…………………..157
8.1. Republica Moldova............................................................................................157
8.2. Provincia Quebec...............................................................................................158
28
Capitolul V: Termenul de exercitare a contestaţiei la executare…………………......…...159
Secţiunea 1: Temeiul juridic al termenului în care poate fi exercitată contestaţia la
executare…..……………………………………………………………………...........159
Secţiunea 2: Natura juridică a termenului prevăzut pentru exercitarea contestației la
executare.........................................................................................................................161
Secţiunea 3: Termenul general de 15 zile pentru promovarea contestației la executare;
momentul de la care începe să curgă...............................................................................166
Secţiunea 4: Momentul de la care începe să curgă termenul pentru exercitarea contestației la
titlu și durata termenului.................................................................................................178
Secţiunea 5: Contestația împotriva refuzului executorului judecătoresc de a efectua o
executare silită sau de a îndeplini un act de executare: termenul și momentul de la care
începe să curgă................................................................................................................181
Secţiunea 6: Termene speciale instituite în vederea promovării contestației la
executare.........................................................................................................................182
Secţiunea 7: Sancțiuni ale nerespectării termenului instituit în vederea exercitării contestației
la executare......................................................................................................................185
Secţiunea 8: Drept comparat:................................................................................................187
8.1.Republica Moldova.............................................................................................187
8.2.Legislația franceză..............................................................................................188
8.3.Codul de procedură civilă din Quebec……………………...………...………..189
8.4.Legislația belgiană..............................................................................................189
Secţiunea 9: Jurisprudență selectivă.....................................................................................189
Capitolul VI: Condiții de admisibilitate a contestației la executare................................................191
Secţiunea 1: Aspecte introductive vizând limitele exercitării contestaţiei la
executare.........................................................................................................................191
Secţiunea 2: Inadmisibilitatea invocarii pe calea contestaţiei la executare: a unor motive ce
ţin de fondul dreptului în cazul în care titlul executoriu este o hotărâre judecătorească sau
arbitrală; a unor apărări cu privire la care partea are deschisă calea acţiunii de drept
comun sau cu privire la care există autoritate de lucru
judecat.............................................................................................................................194
29
Secţiunea 3: Inadmisibilitatea promovării unei noi contestaţii la executare de către aceeaşi
parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii.........................................209
Secţiunea 4: Limitări în raport cu creditorii neurmăritori.....................................................213
Secţiunea 5: Limitări cu privire la terţii care pretind un drept real.......................................214
Secţiunea 6: Aspecte conclusive...........................................................................................217
Capitolul VII: Competența de soluționare a contestației la executare.............................................218
Secţiunea 1: Noţiuni introductive..........................................................................................218
Secţiunea 2: Instanţa de executare........................................................................................219
Secţiunea 3: Competenţa de soluţionare a contestaţiilor la executare propriu-zise..............226
Secţiunea 4: Competenţa în materia contestațiilor la titlu....................................................234
Secţiunea 5: Concluzii și propuneri de „lege ferenda” vizând chestiunea competenței în
materia contestației la executare.....................................................................................239
Secţiunea 6: Jurisprudență selectivă......................................................................................242
Secţiunea 7: Aspecte de drept comparat ..............................................................................242
7.1. Republica Moldova............................................................................................242
7.2. Franța..................................................................................................................243
7.3. Luxemburg.........................................................................................................243
Capitolul VIII: Procedura de judecată a contestaţiei la executare............................................244
Secţiunea 1: Reguli particulare privind procedura de judecată a contestaţiei la executare în
faţa primei instanţe..................... ....................................................................................244
1.1 Forma şi conţinutul cererii în cazul contestaţiei la executare......................244
1.2 Timbrarea contestaţiei la executare..............................................................247
1.3 Întâmpinarea..................................................................................................250
1.4 Cererea reconvenţională................................................................................252
1.5 Procedura de judecată în faţa primei instanţe a contestaţiei la
executare...................................................................................................................253
1.6 Admisibilitatea şi administrarea probelor în cadrul contestaţiei la
executare...................................................................................................................262
1.7 Citarea...........................................................................................................266
30
Secţiunea 2: Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei la executare şi efectele ei...............267
2.1 Forma pe care o îmbracă hotărârea pronunţată în contestaţia la executare: sentinţă
sau încheiere executorie?................................................................................................267
2.2 Efectele hotărârii pronunţate în contestaţia la executare.....................................270
2.3. Soluţiile pronunţate în contestaţia la executare şi efectele hotărârilor..............270
2.3.1 Admiterea contestaţiei la executare şi efectele sale.............................271
a. Soluţii şi efecte în cazul în care contestația este îndreptată împotriva unui
act/sau a mai multor acte de executare silită.................................................271
b. Soluții și efecte în cazul în care contestația este îndreptată împotriva
executării silite înseși....................................................................................275
c. Soluții și efecte în cazul în care contestația vizează titlul excutoriu.........280
d. Împărțirea bunurilor..................................................................................282
2.3.2 Respingerea contestației la executare și efectele sale..........................283
2.3.3 Alte dispoziții pe care le poate cuprinde hotărârea dată în contestația la
executare.......................................................................................................285
Secţiunea 3: Căile de atac exercitate împotriva hotărârii pronunţate în contestaţia la
executare.........................................................................................................................293
Secțiunea 4:Jurisprudență selectivă......................................................................................296
Secțiunea 5: Aspecte de drept comparat...............................................................................296
5.1.Quebec.................................................................................................................296
Capitolul IX: Suspendarea executării silite în temeiul contestaţiei la executare...........................297
Secţiunea 1: Consideraţii prealabile......................................................................................297
Secţiunea 2: Suspendarea executării silite exercitată în cadrul contestaţiei la executare
(suspendarea propriu-zisă)..............................................................................................304
2.1 Admisibilitatea cererii de suspendare a executării silite....................................304
2.1.1. Formularea unei cereri scrise de suspendare a executării silite în cadrul
unei contestații la executare..........................................................................304
2.1.2.Consemnarea unei cauțiuni la dispoziția instaței de
judecată.........................................................................................................304
2.1.3.Achitarea taxei judiciare de timbru......................................................321
31
2.1.4. Condiții de fond necesare pentru a se dispune suspendarea executării
silite...............................................................................................................322
2.1.5 Ipoteze legale în care suspendarea executării silite este obligatorie (art.
719 alin 4 C. Pr. civ.)....................................................................................325
2.2 Aspecte procedurale............................................................................................329
2.2.1.Competența de soluționare a cererii de suspendare a executării silite
propriu-zise...............................................................................................................329
2.2.2. Forma cererii de suspendare a executării silite și momentul până la care
poate fi promovată.....................................................................................................330
2.2.3.Caracterul contencios, soluționarea de urgență și cu celeritate a cererii
de suspendare a executării silite și necesitatea citării părților...................................335
2.2.4.Alte aspecte de natură procedurală......................................................337
2.2.5. Hotărârea prin care se soluționează cererea de suspendare a executării
silite din cadrul contestației la executare și calea de atac împotriva
acesteia......................................................................................................................337
2.2.6. Soluționarea cererii de suspendare a executării silite din cadrul
contestației la executare: efecte, durată, încetarea suspendării.................................339
2.2.7.Studiu de caz: procedura evacuării speciale........................................346
2.2.8.Suspendarea executării silite și ordonanța președințială.....................348
Secţiunea 3: Suspendarea provizorie a executării silite........................................................350
3.1 Temeiul juridic, aspecte istorice.........................................................................350
3.2 Aspecte comparative între cele două forme de suspendare a executării
silite.................................................................................................................................353
3.3 Condiții de admisibilitate....................................................................................355
3.4 Durata măsurii.....................................................................................................357
3.5 Hotărârea pronunțată; căi de atac........................................................................357
Secţiunea 4: Practică judiciară..............................................................................................358
Secţiunea 5: Drept comparat................................................................................................358
5.1. Republica Moldova............................................................................................358
Concluzii...........................................................................................................................................361
Bibliografie.......................................................................................................................................369