CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME...

17
Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE MATERIAL DE STUDIU INDIVIDUAL Determinarea costului de producţie şi a costului subactivităţii Problema 1: Societatea AGROTEC obţine într-o perioada de gestiune un singur produs A şi a înregistrat: cheltuieli directe 50.000 RON, (30000 materii şi materiale plus 20.000 salarii) cheltuielile indirecte de producţie 10.000 RON, din care cheltuieli fixe 2.000 RON. Nivelul de activitate exprimat în ore de funcţionare raţională a utilajelor: 3.000 ore - nivelul normal al activităţii; 2.700 ore – nivelul real al activităţii. Producţia obţinuta din A este 100 hl. Care este suma aferentă costului subactivităţii, suma cheltuielilor indirecte de producţie şi costul de producţie unitar ? Nr. crt. Explicaţii Valori pt A 1 Chelt cu materii si materiale directe 30.000 2 Salarii si protectie sociala aferenta 20.000 3 Cota de chelt indirecte incorporabile 9.800 4 Cost raţional de productie 59.800 5 Producţia obţinută Qf 100 hl 100 6 Cost raţional unitar lei /hl. (rd4:rd5) 598 Rezolvare : Costul de subactivitate = CF ( 1- Nr/Nn)= 2000 x (1-90%) = 200 RON Nota: Costul de subactivitate nu se cuprinde în totalul cheltuielilor incorporabile !!! De unde Cheltuielile indirecte incorporabile = 10.000-200= 9.800 RON. Problema 2: Cheltuielile directe înregistrate pe primele 9 luni ale anului sunt de 17.000 lei, iar cheltuielile indirecte de producţie de 8.000 lei, din care cheltuieli fixe 5.000 lei. Nivelul normal al activităţii este de 5.000 ore, iar nivelul real de 4.000 ore. Care este suma reprezentând costul subactivităţii şi suma cheltuielilor indirecte de repartizat ? Rezolvare : Costul de subactivitate = CF ( 1- Nr/Nn)= 5000 x (1-80%) = 1000 RON Cheltuieli indirecte incorporabile = 8.000-1000= 7000 RON.

Transcript of CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME...

Page 1: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

1

CONTABILITATE DE GESTIUNE

MATERIAL DE STUDIU INDIVIDUAL

Determinarea costului de producţie şi a costului subactivităţii

Problema 1:

Societatea AGROTEC obţine într-o perioada de gestiune un singur produs A şi a înregistrat: cheltuieli directe 50.000 RON, (30000 materii şi materiale plus 20.000 salarii) cheltuielile indirecte de producţie 10.000 RON, din care cheltuieli fixe 2.000 RON. Nivelul de activitate exprimat în ore de funcţionare raţională a utilajelor: 3.000 ore - nivelul normal al activităţii; 2.700 ore – nivelul real al activităţii. Producţia obţinuta din A este 100 hl.

Care este suma aferentă costului subactivităţii, suma cheltuielilor indirecte de producţie şi costul de producţie unitar ?

Nr. crt. Explicaţii Valori pt A

1 Chelt cu materii si materiale directe 30.0002 Salarii si protectie sociala aferenta 20.0003 Cota de chelt indirecte incorporabile 9.8004 Cost raţional de productie 59.8005 Producţia obţinută Qf 100 hl 1006 Cost raţional unitar lei /hl. (rd4:rd5) 598

Rezolvare : Costul de subactivitate = CF ( 1- Nr/Nn)= 2000 x (1-90%) = 200 RON Nota: Costul de subactivitate nu se cuprinde în totalul cheltuielilor incorporabile !!! De unde Cheltuielile indirecte incorporabile = 10.000-200= 9.800 RON. Problema 2:

Cheltuielile directe înregistrate pe primele 9 luni ale anului sunt de 17.000 lei, iar cheltuielile indirecte de producţie de 8.000 lei, din care cheltuieli fixe 5.000 lei. Nivelul normal al activităţii este de 5.000 ore, iar nivelul real de 4.000 ore.

Care este suma reprezentând costul subactivităţii şi suma cheltuielilor indirecte de repartizat ? Rezolvare : Costul de subactivitate = CF ( 1- Nr/Nn)= 5000 x (1-80%) = 1000 RON Cheltuieli indirecte incorporabile = 8.000-1000= 7000 RON.

Page 2: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

2

Problema 3:

În anul 200N unitatea economică AGROTEC a înregistrat următoarele cheltuieli la fabricarea a 8000 Kg de caşcaval:

- cheltuieli directe: 80.000 RON ; - cheltuieli indirecte de producţie 40.000 RON, din care cheltuieli variabile 20.000 RON.

Care este costul de producţie unitar , ştiind că pentru unitatea noastră, capacitatea normală de producţie este egală cu 10000 Kg.? Nr. crt. Explicaţii Sume

1 Chelt cu materii şi materiale directe 800003 Cota de chelt indirecte incorporabile 360004 Cost raţional de producţie 1160005 Productia fabricată (Qf) 80006 Cost raţional unitar lei /KG 14.5

Rezolvare : Costul de subactivitate = CF ( 1- Nr/Nn)= (40.000-20.000) x (1-80%) = 4000 RON Cheltuieli indirecte incorporabile = 40.000-4000= 36000 RON Problema 4:

Dispuneţi de următoarele informaţii din contabilitatea de gestiune pentru o secţie principală în care se fabrică produsul X: cheltuieli directe 1.000 lei; cheltuieli indirecte de producţie 500 lei, din care cheltuieli fixe 100 lei. Nivelul de activitate exprimat în ore de funcţionare a utilajelor este: 5.000 ore nivelul normal al activităţii, 4.000 ore nivelul real al activităţii.

La ce valoare se vor înregistra în contabilitate produsele finite obţinute?

Rezolvare :

Nr. crt. Explicaţii Sume 1 Chelt cu materii şi materiale directe 1.0003 Cota de cheltuieli indirecte incorporabile 4804 Cost raţional total de producţie 1.480

Care este formula contabilă de înregistrare a costului produselor obţinute în:

- var a) contabilitatea financiară - var b) contabilitatea de gestiune. Raspuns: a) 345=711 b) 931=902

Page 3: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

3

REPARTIZAREA CHELTUIELILOR INDIRECTE

PROCEDEUL SUPLIMENTARII 1. Varianta coeficientului unic Problema 5: Societatea ALFA fabrică 3 produse (A, B şi C) şi a înregistrat cheltuieli indirecte de producţie la nivelul sumei de 44.200 RON. Pentru repartizarea acestor cheltuieli indirecte în costul produselor se utilizează ca bază de repartizare totalul cheltuielilor directe ce are următoarele valori:

- pentru produsul A: 20.400 RON; - pentru produsul B: 12.000 RON; - pentru produsul C: 15.600 RON.

Determinaţi cotele de cheltuieli indirecte care se vor include în costul fiecărui produs. Calculati costul unitar efectiv de producţie ştiind că din A a rezultat 1.000 kg, din B a rezultat 800 kg şi din C, 2.000 kg. Nu avem producţie neterminată (in curs de execuţie).

Rezolvare:

Aplicarea acestui procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape:

Pas 1.alegerea unui criteriu sau a unei baze de repartizare comună ca natură tuturor produselor care

constituie obiecte de calculaţie dar diferite ca mărime de la un obiect de calculaţie la altul.

Pas 2.calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repartizat (Chr) la baza de

repartizare în cazul fiecărui sector, produs folosind formula:

∑=

= n

jbj

ChrKs

1

în care: Chr- cheltuieli de repartizat

bj- baza de repartizare corespunzătoare unui sector, produs

n- numărul de sectoare, produse

Ks- coeficientul de suplimentare

Pas 3.Calculul cotei de cheltuieli “R”, ce revine unui produs sau sector “j” folosind relaţia:

Rj = bj · Ks

Rezultatele se prezinta in tabelul de mai jos: Explicatii Produs A Produs B Produs C Total Cheltuieli Directe 20,400 12,000 15,600 48,000 Cheltuieli indirecte de repartizat 44200Coeficienti relativi ( Gi) 0.425 0.25 0.325 1Cote de cheltuieli ind. de repartizat in costul produsului 18,785 11,050 14,365 44,200 Cost de productie- lei 39,185 23,050 29,965 92,200 Productie obtinuta KG 1000 800 2000 Cost unitar (lei/kg) 39.19 28.81 14.98

Page 4: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

4

Problema 6:

Societatea Lactag obţine din activitatea desfăşurată 2 produse (A şi B sau unt si cascaval). Cheltuielile indirecte care trebuie să fie repartizate bunurilor sunt în sumă de 24.000 RON. Pentru produsul A, cheltuielile directe sunt de 56.000 RON, iar pentru B sunt de 40.000 RON.

Folosind costurile directe ca bază de repartizare, determinaţi cota de cheltuieli indirecte de repartizat pentru fiecare produs şi costul de producţie al acestora. Problema 7:

Societatea LUXTEC fabrică două produse în două secţii. În secţia I: cheltuieli indirecte 4.150 RON, din care fixe 2.500 RON; gradul de activitate 80 %; baza de

repartizare: produsul A 5.800 RON, iar produsul B 3.325 RON. În secţia II: cheltuieli indirecte totale 1.410 RON; gradul de activitate 100 %; baza de repartizare:

produsul A 3.500 RON, iar produsul B 1.200 RON. Care este cota de repartizare a cheltuielilor indirecte asupra produselor?

2. Varianta coeficienţilor diferenţiaţi Problema 8:

Societatea BONTEC fabrică 3 produse (A, B şi C). Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) sunt de 40.000 RON, iar cheltuielile generale de secţie (CGS) sunt la nivelul sumei de 27.000 RON. La repartizarea acestor cheltuieli se utilizează baze diferite de repartizare. Nivelul bazelor pt CIFU este: pentru A – 21.000 RON, B – 17.000 RON şi C – 12.000 RON. Nivelul bazelor de repartizare pentru CGS este: pentru A – 9.000 RON, B – 13.000 RON şi C – 8.000 RON.

Determinaţi cotele de cheltuieli indirecte care se vor include în costul fiecărui produs.

Rezolvare:

Procedeul suplimentării prin coeficienţi diferenţiaţi: implică repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul

unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuieli la altul. Fiecare coeficient se determină în raport cu alt

criteriu. Procedeul este folosit mai ales pentru repartizarea cheltuielilor comune privind producţia pe sectoare

sau zone de cheltuieli dar şi pentru repartizarea unor subgrupuri întregi de cheltuieli cum sunt: cheltuielile cu

întreţinerea şi funcţionarea utilajului şi cheltuieli generale de secţie pe purtători.

Problema 9: Societatea BIOCARM fabrică 3 produse (A, B şi C). În cursul perioadei au fost generate cheltuieli indirecte în sumă de 39.500 RON. Baza de repartizare a acestor cheltuieli o constituie suma cheltuielilor directe suportate. În acelaşi interval, cheltuielile generale de administraţie înregistrate sunt de 17.775 RON. Această categorie de cheltuielie se repartizează în funcţie de costul de producţie. Determinaţi costul complet unitar al celor 3 produse, ştiind că situaţia cheltuielilor directe se prezintă astfel:

Page 5: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

5

Explicatii

Produs A Produs B Produs C

Cheltuieli cu materii prime- lei 10000 20000 30000Cheltuieli cu materiale consumabile- lei 1500 2000 1000manopera directă- ore fabricatie 1000 ore 500 ore 2000 oreTarif – lei-h 10lei/h 10lei/h 10lei/hAlte cheltuieli directe 1000 2000 1000Producţia obtinuta (Kg.) 1000 kg 2000kg 4000 kg REZOLVARE: Explicatii Produs A Produs B Produs C Cheltuieli cu materii prime- lei 10000 20000 30000Cheltuieli cu materiale consumabile- lei 1500 2000 1000Cheltuieli cu manopera directă 10000 5000 20000Alte cheltuieli directe 1000 2000 1000TOTAL I CHELTUIELI DIRECTE 22500 29000 52000Cota cheltuieli indirecte de productie Kr= 0.381643 8586.96 11067.63 19845.41Total II Cost de productie 31086.96 40067.63 71845.41Cota CGA K cga= 0.124301 3864.13 4980.43 8930.43Total III COST COMPLET 34951.09 45048.07 80775.85Producţia obtinuta (Kg.) 1000 2000 4000Cost unitar (lei/kg) 34.95 22.52 20.19 3. Varianta coeficienţilor selectivi Problema 10: Societatea ADAGRAS dispune de 3 secţii de producţie (I, II şi III) şi fabrică 3 produse (A, B şi C). Produsul A trece prin toate cele 3 secţii de producţie, B trece doar prin secţiile I şi III, iar C trece prin secţiile I şi II. Nivelul CIFU, CGS şi al bazelor de repartizare este prezentat în continuare:

SECŢIA Explicaţii I II III Cheltuieli indirecte de producţie înregistrate 51.400 43.600 31.920 - din care CIFU 30.400 19.600 16.920 - din care CGS 21.000 24.000 15.000Nivelul bazelor de repartizare - Pentru CIFU 38.000 28.000 18.800 - produsul A 12.000 15.000 10.400 - produsul B 18.000 ----- 8.400 - produsul C 8.000 13.000 ----- - Pentru CGS 42.000 60.000 25.000 - produsul A 17.000 25.400 13.400 - produsul B 13.400 ----- 11.600 - produsul C 11.600 34.600 -----

Determinaţi cotele de cheltuieli indirecte care se vor include în costul fiecărui produs.

Page 6: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

6

Rezolvare: Procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi: se foloseşte exclusiv pentru repartizarea cheltuielilor

comune de secţii pe purtători. Varianta presupune folosirea unor baze de repartizare care diferă de la un fel

de cheltuieli sau subcategorie de cheltuieli la alta şi alegerea produselor asupra cărora trebuie repartizate

respectivele cheltuieli. Faptul că produsele sunt rezultatul unor tehnologii de fabricaţie diferite produce

apariţia problemei de a repartiza pe seama fiecărui produs exact atâtea cheltuieli câte a ocazionat obţinerea

lui, ceea ce se poate rezolva folosind coeficienţi separaţi pentru fiecare din cele două grupe de cheltuieli

comune de secţii: de întreţinerea şi funcţionare a utilajelor şi generale de secţii.

Formulele de calcul ale acestei variante rămân cele menţionate în cazul coeficientului global; valorile

atribuite simbolurilor în respectivele formule sunt stabilite însă la nivelul fiecărei secţii sau atelier în parte.

Sectii Explicaţii I II III Cheltuieli indirecte de producţie înregistrate 51.400 43.600 31.920 - din care CIFU 30.400 19.600 16.920 - din care CGS 21.000 24.000 15.000Cotele de cheltuieli indirecte pe produse - Pentru CIFU 30.400 19.600 16.920 - produsul A - produsul B ----- - produsul C ----- - Pentru CGS 21.000 24.000 15.000 - produsul A - produsul B ----- - produsul C ----- 4. Procedeul suplimentării -forma cifrelor relative de structură Problema 11: Societatea PRODAGRO fabrică 3 produse (A, B şi C) şi a înregistrat cheltuieli indirecte de producţie la nivelul sumei de 50.000 RON. La repartizarea acestor cheltuieli în costul produselor se utilizează o bază de repartizare ce are următoarele valori:

- produsul A: 20.000 RON; - produsul B: 50.000 RON; - produsul C: 30.000 RON.

Determinaţi cotele de cheltuieli indirecte care se vor include în costul fiecărui produs, utilizând forma cifrelor relative de structură.

Page 7: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

7

Această formă a procedeului suplimentării presupune parcurgerea următoarelor etape:

de calculaţie faţă de total

ază, a

onderea bazei de repartizare corespunzând unui obiect de calculaţie

artizare corespunzând obiectului de calculaţie ;

Pas 2. procentele obţinute se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării (Chr),

rm

ota de cheltuieli pe produs:

Rezolvare:

Pas 1. calculul ponderii bazei de repartizare corespunzând fiecărui obiect

∑∑==

== n

j

n

jbj

bjPjsaubj

bjPj

11

100*.

b stfel:

în care: P- p

faţă de total bază;

b- nivelul bazei de rep

j- obiectul de calculaţie asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile.

PA= 20.000/(20.000+50.000+30.000)=20%

PB= 50.000/(20.000+50.000+30.000)=50%

PC= 30.000/(20.000+50.000+30.000)=30%

dete inându-se cotele de cheltuieli indirecte de producţie ce revin fiecărui obiect de calculaţie, astfel:

Cj = Pj · Chr

C

roblema 12: ea AGROPROD fabrică 3 produse (A, B şi C). Aceasta a înregistrat cheltuieli indirecte de

uieli indirecte care se vor include în costul fiecărui produs, utilizând forma cifr or relative de structură. Calculaţi costul unitar de producţie dacă din A au rezultat 1000 buc.; din B, 2000 buc. şi din C au rezultat 1000 buc.

CA= 20%*50.000= 10.000

CB= 50%*50.000= 25.000

CC= 30%*50.000= 15.000

P Societatproductie la nivelul sumei de 100.000 RON. La repartizarea acestor cheltuieli în costul produselor se utilizează o bază de repartizare- totalul cheltuielilor directe, ce are următoarele valori:

- produsul A: 45.000 RON; - produsul B: 20.000 RON; - produsul C: 35.000 RON.

Determinaţi cotele de cheltel

Page 8: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

8

Rezolv

directe indirecte Cost total de

productie Qf buc

Cost unitary lei/buc

are:

Den produs Cheltuieli Cota de chelt

Produs A Produs B Produs C

Total

Delimitarea cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe Procedeul punctelor de minim şi maxim (punctelor de extrem)

Problema 1Se consideră o societate care prezintă următoarea situaţie a producţiei fabricate şi a cheltuielilor totale

Cheltuieli de prelucrare

(Cht)

3:

pe o perioadă de 12 luni.

Luna Capacitatea de producţie (ore-fabricaţie) ale secţiei

I 18.800 30.982 II 18.250 30.375 III 21.450 33.600 IV 24.300 36.450 V 27.350 39.487 VI 23.600 35.842 VII 25.210 37.250 VIII 24.300 36.450 IX 32.400 40.905 X 36.400 44.550 XI 36.450 48.600 XII 31.590 43.740

TOTAL 320.100 458.231 Determ i cheltuiala standard aferenta anului următor, cunoscand ca volumul producţiei standard

este de 350.000 ore-fabricaţie. Determinaţi cheltuiala standard aferentă lunii ianuarie anul urmator daca volumul pro ndard este de 35.000 ore

Proc

inaţ

ducţiei sta .

edeul punctelor de maxim si minim Aplicarea acestui procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape metodologice de calcul:

Calculul cheltuielilor variabile unitare: ca raport intre diferenta dintre cheltuielile maxime si cheltuielile inime si volumul activitatii maxime si minime din perioada luata in calcul, pe baza relatiei:

cedeul anterior: m

Urmeaza aceleasi etape de calcul ca la pro

001374,11825036450QQ

Chvuminmax

minmax =−

=−

3037548600ChCh −−=

Page 9: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

9

1. 374= 31.633,39-12.106,61 2.

350.000 ore Ore fa icatie ianuarie , An N+1 35.000 ore

uctie Cheltuieli

Cheltuieli variabile totale luna 12= CVT12 =31.590x 1,001Cheltuieli fixe totale luna 12= 43740-31633,29=12.106,61 lei

3. Cheltuieli variabile standard = Qs*Chvu 4. Cheltuieli totale standard =

Ore fabricatie total An N+1

br Prod cvu Maxim 36450 48600 Minim 0 303751825 Maxim-min 18200 18225 1.001374 lei/oraCheltuieli variabile luna 12 31.633.39 lei Cheltuieli fixe 12.106.61 leiCH standard ian N+1 35.000 ore x 1,001374+12106,61 lei 47.154.68CH standard An N+1 5.000 ore x 1,001374+12106,61x12 luni

a societatea BRASAL, cheltuielile de desfacere şi producţia vândută au avut următoarea evoluţie:

(kg) (RON)

3 49.5760.1 Problema 14: L

Luna Producţia vândută Cheltuieli de desfacere

I anuarie 5.580 9.180 Februarie 5.400 9.000

Martie 6.390 9.990 Aprilie 7.200 10.800

Mai 8.100 11.700 Iunie 7.020 10.620 Iulie 7.440 11.040

August 7.200 10.800 Sep ie tembr 8.520 12.120 O ctombrie 9.600 13.200 Noiembrie 10.800 14.400 Decembrie 9.360 12.880 TOTAL

D cheltuielile de desfacere standard aferente anului următor, ştiind că volumul producţiei

standard va fi de 105.000 kg. Puteţi utilize tabele EXCEL !

ătoarele situaţii: Cheltuieli de

eterminaţi

Determinaţi cheltuielile de desfacere standard în urm

Perioada Producţia vândută (kg) desfacere

(RON) Ianuarie 6.000

Trimestrul I 19.000Tr I 2imestrul I 3.000 Trimestrul II 24.000 Trimestrul IV 30.000

Page 10: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

10

CALCULATIA COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS INDICI DE ECHIVALENŢĂ Problema 15:

O societate agricolă a obţinut dintr-un proces de producţie, următoarele cantităţi de produse (A = 1.000 o, C = 5.000 to). Cheltuielile indirecte de fabricaţie sunt în sumă de 510.000 lei. Parametrul

utilizat

t direct?

O societate comercială a obţinut următoarele cantităţi de produse (A = 1.000 buc, B = 4.000 buc, C = cheltuielile generate de obţinerea lor sunt în sumă de 51.000 lei. Parametrul utilizat pentru

calculu

O societate din industria laptelui a obţinut următoarele cantităţi de produse (A = 15.000 litri, B = 9.000 litri) iar cheltuielile generate de obţinerea lor sunt în sumă de 181.800 lei. Cei doi parametrii

aleşi pe

precierea calităţii laptelui de colectare pentru prelucrare industrial densitatea se foloseşte ca un indicator egrităţii şi conform standardului în vigoare, ea trebuie să fie de minimum 1,027 g/cm3 (27°A).

Problema 18: O pepinieră de molizi a obţinut următoarele cantităţi de pomi de Craciun (Molid Sortiment I = 30.000

timent II = 50.000 buc, Molid Sortiment III = 80.000 buc) iar cheltuielile generate de obţiner

19:

O seră a obţinut următoarele cantităţi de produse (salate destinate consumului 3 calităţi) (Calitatea 0 buc, Calitatea Medie B = 8.000 buc, Calitatea Standard C = 10.000 buc) iar costurile cu

manopera aferentă producţiei sunt în sumă de 340.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de

to, B = 4.000 t pentru calculul indicilor de echivalenţă este conţinutul de substanţe nutritive care în cazul produsului

A este 40 u.n./kg, în cazul produsului B 80 u.n./kg iar în cazul produsului C 24 u.n./kg. Baza de comparaţie este produsul B.

Care este costul unitar pentru fiecare produs, în condiţiile utilizării indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca rapor

Problema 16:

5.000 buc) iar l indicilor de echivalenţă este suprafaţa reperelor care în cazul produsului A este 40 cm2, în cazul

produsului B 80 cm2 iar în cazul produsului C 24 cm2. Baza de comparaţie este produsul C. Care este costul unitar pentru fiecare produs, în condiţiile utilizării indicilor de echivalenţă simpli

calculaţi ca raport direct?

Problema 17:

litri, C = 6.000 ntru determinarea indicilor de echivalenţă (densitatea şi continutul de grăsime al produsului prelucrat)

prezintă următoarele valori: în cazul produsului A p1 = 1,025 iar p2 = 0,925; în cazul produsului B p1 = 1,04 iar p2 = 0,920; în cazul produsului C p1 = 1,030 iar p2 = 0,927. Baza de comparaţie este produsul B.

Care este costul unitar pentru fiecare produs, în condiţiile utilizării indicilor de echivalenţă complecşi calculaţi ca raport direct?

Notă Aal intDensitatea grasimii lactate la temperatura de 100°C este de 0,863 - 0,869 g/cm3 la 20°C - 0,918-0,929 g/cm3

buc, Molid Sorea lor sunt în sumă de 610.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este

lungimea produselor care în cazul produsului A-tip I este 80 cm, în cazul produsului B-tip II, 120 cm iar în cazul produsului C-tip III, 200 cm.

Care este costul unitar pentru fiecare produs, în condiţiile utilizării cifrelor de echivalenţă în mărimi absolute?

Problema

Super A = 2.00

Page 11: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

11

echival

DIRECT-COSTING.

enţă este greutatea produselor care în cazul produsului A este 0,2 kg , în cazul produsului B este 0,1 kg iar în cazul produsului C 0,05 kg. Baza de comparaţie este produsul C.

Care este costul unitar cu manopera pentru fiecare produs, în condiţiile utilizării indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport invers?

METODA

INDICATORII RELAŢIEI PREŢ-COST-VOLUM Problema 20:

O societate com eţul de vânzare de 10 i/buc. Cheltuielile variabile au fost de 12.000 lei iar costurile fixe de 4.000 lei.

re este cantitatea şi respectiv valoarea producţiei echivalente punctului de echilibru.

Pe= CFT/(pvu-cvu) = 4000/(10-6)=1000 buc sau 10.000 lei !!!

Proble societate comercială a produs şi a vândut 2.000 de bucăţi din produsul A la preţul de vânzare de 10

lei/buc. Cheltuielile variabile au fost de 12.000 lei iar costurile fixe de 4.000 lei.

Proble societate comercială a produs şi a vândut 5.000 kg de produse finite. Veniturile obţinute sunt de

500.000 lei, cheltuielile variabile de 400.000 lei iar costurile fixe de 50.000 lei. re este cantitatea şi respectiv valoarea producţiei echivalente punctului de echilibru.

roblema 23:

O societate comercială a produs şi a vândut 5.000 kg de produse finite. Veniturile obţinute sunt de 00.000 lei, cheltuielile variabile de 400.000 lei iar costurile fixe de 50.000 lei.

operire, intervalul de siguranţă şi coeficientul de siguranţă.

e de 180 i, costul variabul unitar este de 100 lei iar cheltuielile fixe sunt de 40.000 lei.

t buie să vândă societatea pentru a obţine profitul planificat?

oduse având preţul de ânzare de 1.500 lei, cheltuielile variabile 1.200 lei/bucata, iar cheltuielile fixe totale sunt 240.000 lei are este cantitatea de produse ce trebuie fabricată şi vândută pentru ca profitul să fie zero:

a) 900 buc.; b) 950 buc.; c) 800 buc.; d) 750 buc.;

ercială a produs şi a vândut 2.000 de bucăţi din produsul A la prle

Precizaţi ca

Rezolvare:

ma 21: O

Precizaţi care este factorul de acoperire, intervalul de siguranţă şi coeficientul de siguranţă. ma 22: O

Precizaţi ca

P

5Precizaţi care este factorul de ac

Problema Nr. 24: O societate şi-a propus să obţină în anul următor un profit de 20.000 lei. Preţul de vânzare est

le Câte produse re Problema Nr. 25:O societate comercială produce şi vinde 1.000 bucăţi prv.C

Page 12: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

12

roblema Nr. 26 : Pentru fabricaţia produsului A utilizăm materia primă cauciuc, pentru care cunoaştem rmătoarele informaţii: Consumul unitar standard pentru fabricaţia unei unitati de produs A –:10 kg pe bucată, costul e achiziţie unitar standard 30 lei/kg. În cursul perioadei de gestiune s-au fabricat 2.000 bucăţi produse A. pentru care s- consumat 9,5 kg de materie primă, achiziţio i interpretaţi abaterile de la costurile standard

ateria primă.

Metoda Standard -Cost Pudau nată la 31 lei/kg. Calculaţi şpentru m Explicatii efectiv standardConsum specific unitar pt 1 buc produs finit 9.5 10Pret unitar 31 30

Rezolvare: Acc = abaterea datorata consumului specific

-30000Acc = ( Csr - Csp ) x Qr x Caup

Csr - consum specific real pe o unitate de produs;

Csp - consum specific previzionat pe o unitate de

Caup - cost de achiziţie unitar previzionat. Problema Nr. 26: Pentru fabricaţia produsului A cunoastem următoarele informaţii: Timpul unitar standard pentru f 2 H pe bucată, Tariful de salarizare standard 10,5 lei/ora. În cursul perioadei de g ntru care s-au decontat 4300 ore manoperă directă, plătite la o suma de

costurile standard pentru manopera. Explicatii efectiv standard

produs; Qr - producţia reală de bunuri;

abricaţia unei unitati de produs A –estiune s-au fabricat 2.000 bucăţi produse A pe3.000 lei . Calculaţi şi interpretaţi abaterile de la4

Timp de fabricatie unitar 2.15 2Tarif orar de salarizare 10 10.5

R : ezolvare

r x tfe -2150 AT = ( Tse - Tss ) x QAT - abatere tarif; Tr - tarif reTp - tarif pr

al orar; evizional (standard) orar;

2000 buc.

ţie efectiv pentru o unitate de produs;

Qr - producţia reală;

tr - timp de fabrica

Page 13: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

13

At = (tfe - tfs ) x Q x Tss 3,150

At - abaterea datorata timpilor de fabricaţie;

tr - timp de fabricaţie real pentru 1 unitate de produs;

- timp de fabricaţie previzional (standard) pentru 1 unitate de produs; 000 buc

Tp - tarif previzionat (standard).

TESTE DE AUTOEVALUARE Ă SUPORT CURS

Profesor ŞENDROIU CLEOPATRA

1. Potrivit Ias 2, costul de produca) Costurile directe de producţie, cheltuielile indirecte de producţie angajate, cheltuielile

generale de adminib) Costurile de producţi e din cheltuielile de desfacere,

cheltuielile financiare; cte de producţie determinate raţional ca

d) r directe consumate, celelalte cheltuieli

tuia. 2.O între A şi B) în cadrul unei secţii de producţie. Comanda A prezint- comand- comanda

heltuielile indirecte de producţie: 75.000 lei. Comanda B prezintă la sfârşitul lunii producţie

000 lei 2.000 lei

3. Indica ă din contabilitatea de gestiune si din contabilitatea financiara privind 11 01

tp Qr - producţia realizată; 2

PRELUCRARE DUP

ţie al unui bun cuprinde:

straţie, cheltuielile de desfacere; e, costurile indirecte de producţie, o part

c) Costurile de exploatare, cota cheltuielilor indirefiind legate de fabricaţia acestuia; Costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelodirecte de producţie, cota cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia aces

prindere fabrică două comenzi (ă producţie neterminată la începutul lunii de 60.000 lei. Cheltuielile directe înregistrate:

a A 100.000 lei; B 150.000 lei.

Cneterminată 45.000 lei. Care este costul comenzilor A şi B?

a) 191.000 lei şi 150.000 lei b) 190.000 lei şi 150.c) 189.000 lei şi 15d) 190.500 lei şi 151.600 lei

ţi formula contabilă corect

producţia obţinută: a) 902 = 921 50.000; 345= 7b) 921 = 931 50.000: 345= 7

Page 14: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

14

c) 901 = 931 50.000; 345= 701

. O so de 1.000 bucăţi produse având preţul de vânzare de 3.000 lei, cheltuielile fixe totale sunt 480.000 lei . Care este cantitatea

e pro pentru ca profitul să fie zero: buc.; d) 800 buc.;

lor două produse dacă gradul

a) 192.000 lei A şi 384.000 lei B

. O î ne 74 ru a fabrica următoarele cantităţi de produse: A = 0.000 parametrul pentru calculul indicilor de echivalenţă

şi C = 6 u.m. Care dintre variantele e ma ost unit ordanţă cu procedeul coeficienţilor de echivalenţă alculaţi ca raport direct, baza de referinţă fiind produsul B:

preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară inte l pro ucţieitran elilo n con iară

d) diferenţă între costul prestabilit şi costul efectiv al producţiei.

8. O so lă de producţie fiind de 100.000 unităţi pentru ietatea a fabricat 90.000 unităţi ă în anul N cheltuielile fixe au fost de 50.000

a) 5.000 lei b) 37.500 lei

i; produsul B: pret de vanzare 9.000 lei, cost variabil are 5.000 lei, cost variabil unita 3.000 lei; produsul D: pret

, cos ar 14.000 lei; produsul E: pret de vanzare 13.000 lei, cost ariabil unitar 10.000 lei. Tinand cont de factorul de acoperire, daca ar fi sa renuntati la unul din

produse, care ar fi acela?

d) 931 = 902 50.000; 345= 711 4 cietate comercială produce şi vincheltuielile variabile 2.400 lei/bucata, iard duse ce trebuie fabricată şi vândută a) 900 buc.; b) 950 buc.; c) 850 5. O întreprindere produce două produse A şi B, costurile indirecte de producţie sunt 600.000 lei, din care fixe 120.000 lei. Folosind salariile directe în suma de 300.000 lei, din care produsul A 100.000 lei, ca bază de referinţă, care sunt costurile indirecte imputate raţional cede activitate este de 80%: b) 160.000 lei A şi 320.000 lei B c) 164.000 lei A şi 328.000 lei B d) 192.000 lei A şi 328.000 lei B 6 ntreprindere dispu de 8.000 lei pent2 buc.; B = 40.000 buc.; C = 40.000 buc.,este preţul de vânzare diferenţiat astfel: A = 12 u.m.; B = 24 u.m.; d i jos reflectând c ul ar este în concc a) A = 5,50 u.m.; B = 12,00 u.m.; C = 2,75 u.m.; b) A = 5,50 u.m.; B = 11,00 u.m.; C = 2,75 u.m.; c) A = 5,50 u.m.; B = 11,00 u.m.; C = 3,75 u.m.; d) A = 6,00 u.m.; B = 12,00 u.m.; C = 3,00 u.m.; 7. Ce semnifică înregistrarea : 901 = 931 80.000 lei

a) b) rfaţa între costu d obţinute şi cheltuielile ocazionate; c) sferarea cheltui r î tabilitatea financ ;

cietate fabrică două produse A si B, capacitatea norma

produsul A şi 60.000 unităţi pentru produsul B. În exerciţiul N, soc din produsul A şi 30.000 unităţi din produsul B. Ştiind c lei, să se calculeze costul subactivităţii:

c) 25.000 lei d) 38.500 lei 9. O societate fabrică cinci produse despre care avem urmatoarele informatii: produsul A: pret de vanzare 10.000 lei, cost variabil unitar 8.000 leunitar 7.000 lei; produsul C: pret de vanzde vanzare 15.000 lei t variabil unitv

Page 15: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

15

120.000 lei;

c) 23% 96.000 lei;

autoevaluare 6 7 8 9 10

a) B; b) C; c) D; d) E; 10. Dispuneţi de următoarele informatii: cantitatea de produse vandute 100 bucati; pretul de vanzare unitar 1.200 lei/bucata; costul variabil unitar 900 lei/bucata; costuri fixe totale 24.000 lei. Indicati marimea factorului de acoperire si a punctului de echilibru: a) 26% b) 24% 112.500 lei;

d) 25% 96.000 lei;

Răspunsuri la testele de

1 2 3 4 5 D A D A D B B D D B

Exemplu rezolvat la seminar- din s Pe baza solicitarii unui client Coman Nr 1673 calcult retul de e pe a datelo

Tabel 1 pu valoare

uportul de curs Capitolul 3...

s-a

at p vanzar

bazda r

Nr crt. Elemente um cantit

1 Materiale prime si materiale directe 2416

2 Salarii directe re 22 50 1100o din care : Centrul 1 ore 10 50 500 Centrul 2 re 4 50 200o Centrul 3 ore 50 00 8 4

3 ost primar 3516C

4 costul primar 55% 1933.8Plus 55% la

Total pret de vanzare aferent

5comenzii 450

in analiza Contului de Profit si

zulta Tabel 2

Dpierdere pentru anul urmator re

Elemente Sume

1 Materiale consumate 15,500,000

2 Salarii directe 3,000,000

C1 1,000,000

C2 1,20

0,000

Page 16: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

16

C3 800,000

3 Cheltuieli indirecte 1,500,000

Centrul 1

500,000

Centrul 2

800,000

Centrul 3 200,000

Total cost de productie (1+2+3) 00 20,000,0

4 Costul vanzarii 6,000,000

Calcul RAI datele estimate Chelt indirecte/Ore anopera d

C1 C2 C3

pe m irecta

plicatii Tabel 3

Total intrep Ex

1 Cheltuieli indirecte 0,000 0,000 0,000 50

80

20

1,500,000

2 re manopera directa 0,000

4,000

6,000 0,000 O

2

2

1

6

3 RAI (1/2)- Coeficient de raprtizare C indirecte 25 33.33 12.5 25

Calculul po ului desfacerii in costul de p a elor

stimate

nderii cost ro

ductie se face pe b

az

dat d

in tabelul 2

Cheltuieli de desfacere e 6,000,000

20,000,000 Total cost de productie estimat

Cota Chelt de desfacere pentru anul urmator 30% SRe

e cere : In cmirea fisei comenzii to

zolvare

Nr Explicatii um cantit pu re Fise comenzii Nr 1673

valoacrt

1 Materiale prime si materiale directe 2416

2 Salarii directe ore 22 50 1100 din care : Centrul 1 ore 10 50 500 Centrul 2 ore 4 50 200 Centrul 3 re 8 50 400o

3 Cheltuieli indirecte se repartiz in fct de rai de pe centre

483

Centrul 1 lei/ora 0 10 25

25

4 a 33 Centrul 2 lei/or 4 .33

Page 17: CONTABILITATE DE GESTIUNE - COLEGIU - cig2.ase.rocig2.ase.ro/acreditare/cv\f1445-PROBLEME CONTABILITATE_DE_GE… · 1 CONTABILITATE DE GESTIUNE ... În anul 200N unitatea economică

Sgărdea Florinel Marian – Probleme practice de contabilitate de gestiune – 11.04.2014

17

133.33

lei/ora 8 12.5

Centrul 3 100

5 Total cost de productie

3,999

6 zarilor ( Cheltuieli de

desfacere) % 3,999 30% 1200

Costul van

7 Cost complet 5199 8 x rd 7 519Profit 10% % 9 10% 5209 +8 5719Pret de vanzare 7

de 1 leu ata de calc prezentat in material

nta provine din

initial 5450 lei

isa comenzii calculata pe baza datelor din CPP

trebuie analizata…. 269 lei

Se observa ca avem o diferenta seminar.

f ulul ul de

Aceasta difereaproximari. Fata de pretul ofertat Fprevizionat 5719 lei Diferenta