contab amortizare imobilizari.doc
67
GRUP SCOLAR “ CONSTANTIN CANTACUZINO “ BAICOI SPECIALIZAREA - TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE CONTABILITATEA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR Profesor indrumator , PETRE CARMEN Absolvent , 1
Transcript of contab amortizare imobilizari.doc
GRUP SCOLAR “ CONSTANTIN CANTACUZINO “ BAICOI
SPECIALIZAREA - TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE
CONTABILITATEA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR
Profesor indrumator ,PETRE CARMEN
Absolvent ,
BAICOI 2010
1
ARGUMENT
Am ales aceasta tema deoarece am considerat-o ca fiind de o deosebita importanta .
In contextul actual al economiei de piata o unitate economica poate sa obtina rezultate
deosebite in conditiile concurentei numai daca rodusele finite realizate , lucrarile executate si
serviciile prestate sunt de o calitate buna si la un pret acceptabil . Productia destinata vanzarii
trebuie sa fie realizata in functie de cerintele pietei .
Dupa 1989 s-a constatat o crestere a cererii de piata pentru produsele moderne ,
eficiente si de o buna calitate .In acelasi timp populatia dupa aceasta data a avut acces la mult
mai multe informatii , lucru care a influentat nivelul cererii . Avand in vedere ca pe piata
romana au patruns foarte multe produse straine similare cu cele romanesti , producatorii
autohtoni au fost obligati sa acorde o atentie suplimentara calitatii .
Pentru obtinerea de bunuri de calitate superioara care sa se alinieze la standardele
internationale este nevoie de materii prime de o buna calitate , mijloace de productie
performante si o forta de munca cu un grad de calificare superior . Avind in vedere aceste 3
conditii unitatile economice s–au orientat in utilarea cu mijloace de productie moderne ,
fiabile cu performante superioare si cu o mare productivitate . Achizitia lor reprezinta un efort
financiar pentru fiecare unitate si de aceea operatiile de achizitie trebuie analizate foarte bine
inainte de a fi efectuate calculand si efetele financiare pe care le implina achizitia pe intreaga
perioada de amortizare a imobilizarilor .
Calculul si evidenta amortizarii imobilizarilor reprezinta o activitate de maxima
importanta realizata de evidenta financiar –contabila din fiecare unitate . Aceasta evidenta
este tinuta in orice unitate de compartimentul financiar - contabil care poate prezenta in orice
moment situatia investitiilor, sumelor amortizate si a restului de recuperat prin amortizare .
Aceste situatii pot fi prezentate la solicitarea conducerii unitatii sau a forurilor
competente , iar daca acest lucru nu este solicitat situatiile se intocmesc lunar . Fiecare
categorie de imobilizare are un plan propriu de amortizare care trebuie respectat .
Metoda de amortizare a imobilizarilor poate diferii de la o unitate la alta , dar odata
stabilita ea va fi utilizata pe intreaga perioada de functionare a unitatii conform principiului
contabilitatii metodelor .
Alegerea metodei de amortizare presupune conoasterea in amanunt a metodelor si
alegerea celei mai avantajoase pentru unitate .
2
Fiecare metoda de amortizare prezinta avantaje si dezavantaje ce trebiue foarte bine
analizate inaintea alegerii uneia din ele .
In elaborarea acestui proiect am incercat sa folosesc cat mai multe din cunostintele si
notiunile asimilate in perioada liceului , dar si cunostintele dobandite suplimentar prin munca
individuala .
Cu toate ca amortizarea prezinta o serie de particularitati de la o unitate la alta si de la
o metoda la alta .
In aceasta lucrare am incercat sa prezint cat mai multe elemente cu caracter general .
Lucrerea de fata ma ajuta in acelasi timp sa pun in valoare si abilitatile dobandite in
orele de laborator si instruire practica , unde am rezolvat probleme cu caracter aplicativ si
studii de caz .
Finalizand aceasta lucrare sper ca am demonstrat nivelul de cunostinte si abilitati de
care dispun si ca in activitatea viitoare voi putea sa realizez lucrari de calitate in domeniul
pentru care m-am pregatit .
Avand in vedere ca disciplina contabilitate este o disciplina care se adapteaza
permanent conditiilor studiul individual este obligatoriu pentru orice lucrator in domeniul
financiar- contabil .
3
CAPITOLUL ICONTABILITATEA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR
1.1 Rolul si functiile amortizarii in gestiunea intreprinderii
Amortizarea reprezinta alocarea valorii amortizabile a unei imobilizari pe durata sa
de utilizare previzionata . Fata de aceasta interpretare generala , exista numeroase conceptii
privind amortizarea .Pentru contabilitate de retinut sunt urmatoarele trei:
- amortizarea ca proces de corectie a valorii imobilizarilor .Amortizarea este constatarea
contabila a pierderii de valoare suferita de catre activele imobilizate ca urmare a deprecierii in
timp a uzurii fizice ( generata de functionarea tehnica si mecanica precum si de influenta
factorilor naturali) sau uzurii morale ( cauzata de evolutia rapida a tehnicii , de aparitia a noi
masini cu performante mai ridicate ).Pornind de la aceasta interpretare amortizarea are rolul
de a corecta valoarea activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiata de
realitate .
- amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costului imobilizarilor asupra
cheltuielilor exercitiului.Alocarea sau transferul valorii se face pe perioada economica de
utilizare a activului amortizabil.
- amortizarea ca sursa de finantare a reinoirii imobilizarilor .Reconstituirea capitalului
impune abordarea simultana a amortizarii ca o problema de recuperare a investitiei si ca o
sursa de finantare a reinoirii imobilizarilor .Prin mecanismul amortizarii investitia initiala este
recuperata si reintregita in mod esalonat in ciclul de exploatare, devenind o resursa de
autofinantare pentru o noua investitie .
Amortizarea este un element foarte important ce se regaseste in calculul capacitatii de
autofinantare .Capacitatea de autofinantare a unei intreprinderi este surplusul monetar
potential generat de activitatea acesteia .Ea reprezinta o contributie esentiala a activitatilor
curente la variatia fondului de rulment global.Se poate calcula fie plecand de la excedentul
brut din exploatare(EBE) fie de la profitul net :
Metoda substractiva :permite sa se realizeze legatura dintre contul de profit si pierdere si
tabloul de finantare.Conform acestei metode, CAF se calculeaza plecand de la EBE , indicator
stabilit in cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune :
Excedentul brut din exploatare
+ Alte venituri din exploatare( cu exceptia veniturilor din reluari de provizioane ):
- cheltuieli din exploatare ( cu exceptia cheltuielilor de exploatare cu amortizarile si
provizioanele )
4
+ Venituri financiare ( cu exceptia cheltuielilor financiare cu amortizarile si provizioanele);
- Cheltuieli financiare ( cu exceptia cheltuielilor financiare cu amortizarile si provizioanele );
+ Venituri extraordinare ( cu exceptia veniturilor din cedarea activelor );
- Cheltuieli extraordinare ( cu exceptia valorii nete contabile a imobilizarilor cedate );
- Impozitul pe profit
= Capacitatea de autofinantare
Metoda aditiva : permite sa se calculeze capacitatea de autofinantare plecand de la
rezultatul exercitiului, corectat cu cheltuielile si cu veniturile care nu au incidenta asupra
trezoreriei :
Rezultatul exercitiului
+ Cheltuielile cu amortizarile
+ Cheltuielile cu provizioanele ( din exploatare , financiare si extraordinare );
- Veniturile din amortizare si provizioane (din exploatare , financiare si extraordinare );
+ Valorile contabile ale activelor cedate ( iesite din patrimoniu)
- Veniturile din vanzarea imobilizarilor
- Subventiile pentru investitii virate la venituri
= Capacitatea de autofinantare
Amortizarea are un statut juridic fiscal.Obligatia de a amortiza este relevata de dreptul
financiare care considera lipsa amortizarii ca un delict ; dreptul fiscal impune, sub pedeapsa
cu amenda , un amortisment minim.
Amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale la agentii
economici se face potrivit Legii nr.15 /1994 cu modificarile ulterioare si Normelor
metodologice de aplicare .
Potrivit surselor de drept contabil din Romania constituie obiect al amortizarii toate
imobilizarile corporale si necorporale cu exceptiile : lacurile, baltile , iazurile care nu sunt
rezultatul unor investitii precum si terenurile inclusiv cele impadurite , cu exceptia terenurilor
cu destinatie economica obtinute prin acte de vanzare - cumparare , inclusiv prin despagubiri
in cazul exproprierilor.
Plantatiile tinere si plantatiile de protectie sunt scutite de calculul amortizarilor pana la
trecerea pe rod a plantatilor tinere si 5 ani ale plantatiilor de protectie.
De asemenea, fondul comercial, de regula nu este supus amortizarii, cu excfeptia
cazului cand se constata o depreciere ireversibila , care se poate amortiza .
5
1.2 Amortizarea imobilizarilor corporale
Imobilizarile corporale isi pierd o parte din valoare, pe masura utilizarii lor in
procesul de productie, valoarea pe care o transmit asupra cheltuielilor efectuate cu productia
sau vanzarea marfurilor.
Din categoria imobilizarilor corpoerale fac parte : amenajarile de terenuri, constructii,
echipamente si instalatii tehnologice , mijloace de transport, mobilier si aparatura birotica .
Pierderea treptata a caracteristicilor tehnico - functionale poarta denumirea de uzura
Expresia valorica a uzurii se include in cheltuieli de exploatare sub forma de amortizare.
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a
imobilizarilor corporale. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui
plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a
valorii lor de intrare, conform duratelor de viata utila si conditiilor de utilizare a acestora.
Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, închiriate sau in locatie de gestiune
se calculeaza si se înregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica care le are in
proprietate.
Pentru calculul amortizarii capitalului imobilizat în active corporale, elementele de
referinta sunt urmatoarele:
- Valoarea amortizabila (Va)
- Durata normala de utilizare a mijloacelor fixe în care s-a concretizat capitalul
imobilizat supus amortizarii (DNU) sau durata de utilizare ramasa a unor mijloace fixe (DUR)
- Regimul de amortizare adoptat (RA)
Valoarea amortizabila poate fi:
- Valoarea de intrare diminuata cu valoarea reziduala
- Valoarea de intrare (Vi) – valoarea la care sunt evaluate imobilizarile la intrarea lor în
patrimoniu, utilizata pentru amortizare când se aplica presupunerea ca valoarea reziduala este
neglijabila
- Valoarea ramasa actualizata (Vra) – în cazul mijloacelor fixe supuse reevaluarii în
1993
- Valoarea reevaluata a imobilizarilor (Vr) – în cazul imobilizarilor supuse reevaluarii
pe parcursul duratei de viata utile
- Valoarea medie anuala (Vm ) – care ia în considerare soldul mijloacelor fixe la
începutul anului(Vsi ) si valorile medii ale intrarilor (Vintrari ) si ale iesirilor ( Viesiri )
6
Amortizarea unei imobilizari corporale depinde de trei parametri : baza amortizarii,
durata amortizarii si regimul de amortizare ale.
1. Baza de evaluare a amortizarii imobilizarilor coprorale
Limita de amortizare a unei imobilizari amortizabile este costul istoric sau alta valoare
care a inlocuit costul istoric cu valoarea contabila de intrare ( valoare ramasa actualizata,
costul de achizitie, costul de productie, valoarea de piata , valoarea de aport), mai putin
valoarea reziduala .
2. Durata de amortizare a imobilizarilor corporale
Durata de amortizare exprima perioada in care o imobilizare corporala se asteapta sa
fie utilizata din punct de vedere economic , sau numarul de unitati de productie sau similare
care se asteapta a fi obtinute din utilizrea imobilizarilor corporale.
Duratele normelor de utilizre luate in calculul amortizarii, in principiu, trebuie sa
coincida cu durata utila , adica durata in care bunul poate asigura intreprinderii o structura a
costurilor, serviciilor care sa o faca competitiva in fata concurentei.O perioada prea scurta
inseamna incorporarea in costuri a unei parti mai mari decat necesarul de amortizat , deci o
povara consimtita pentru costuri care diminueaza competitivitatea intreprinderii pana la
anulare .
Duratele de amortizare se pot stabili descentralizat pentru mijloace fixe identice si care
au durate de serviciu diferite in functie de conditiile de utilizare in intreprinderi si centralizat
stabilite prin hotarare de guverne , la nivel macroeconomic, pentru mijloace fixe identice si cu
durate de serviciu identice .
Potrivit prevederilor normei IAS 16 „Imobilizarile corporale „ durata de viata a unui
activ va trebui determinata prin analiza mai multor factori : nivelul estimat de utilizare de
catre intreprindere (pe baza capacitatii de productie sau productie estimate ); uzura fizica
estimata ; uzura morala aparuta .
In tara noastrra , din ratiuni fiscale si nu numai , duratele normale de utilizare a
m,ijloacelor fixe sunt stabilite in mod centralizat prin Hotarare de guvern, fiind revizuite
periodic , dar nu mai tarziu de cinci ani .Prin HG.2139/2004 publicata in Monitorul Oficial
nr.46 /03.01.2005 pentru aprobarea clasificatiei si duratelor normale de functionare a
mijloacelor fixe , durata de functionare reprezinta durata de utilizare a unui activ, in care
exploatarea acestuia aduce profit, respectiv , veniturile realizate sunt mai mari decat
cheltuielile necesare pentru functionare, intretinere si reparare.
Mijloacele fixe cuprinse in Catalog sunt clasificate in : grupe, subgrupe, clase si
subclase, iar pentru altele si in familii .
7
3. Regimul de amortizare a imobilizarilor corporale
Prin regim de amortizare se intelege ansamblu corelat si coerent de reglementari
normative ale unei tari privind modul de calcul al amortizarii capitalului imobilizat in active
corporale si necorporale , precum si a conditiilor concrete de aplicabilitate a acestora .
Intreprinderile din Romania sunt obligate sa amortizeze imobilizarile corporale si
necoprorale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale utilizand unul din regimurile :
- amortizarea liniara ;
- amortizarea degresiva;
- amortizarea accelerata ;
Competentele de aprobare a regimului de amortizare revin consiliului de administratie al
agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunra patrimoniului, in cazul persoanelor
juridice fara scop lucrativ care, potrivit legii desfasoara activitati economice.
Amortizarea , prin calculul sau , reprezinta un instrument eficient pentru :calcularea
deprecierii ; corectarea efectelor inflatiei si reprezinta un instrument de politica
economica ,beneficiind de reguli fiscale, ceea ce permite dezvoltarea potentialului tehnic al
intreprinderii.
Amortizarea liniara consta in calcularea si alocarea uniforma a valorii contabile de
intrare a activelor amortizabile pe toata durata normala de functionare exprimata in ani.
In varianta nominala amortizarea se calculeaza raportand valoarea amortizabila la
durata normala de utilizare.
Amortizarea liniara se poate calcula si prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la
valoare de intrare a mijloacelor fixe
.Relatiile de calcul a amortizarii proprii ale acestei metode sunt :
Amortizarea anuala = Valoarea amotizabila × Rata anuala a amortizarii
(varianta procentuala )
Rata anuala a amortizarii ( cota liniara ) = 100 / Durata normala de utilizare
O problema a calcului amortizarii este aceea ca in cursul anului se produc intrari si
iesiri de active imobilizate .
Deci rata generala a amotizarii trebuie recalculata in functie de durata efectiva de
folosire care este mai mica de 12 luni sau 360 zile .Este problema denumita in literatura de
specialitate prorata temporis a amortizarii .Prorata se poate calcula in functie de zile, luni si
semestre folosite .
Pentru calculul amortizarii unui activ fix se procedeaza astfel:
8
se determina ramura din care face parte unitatea ;
se determina tipul de activ fix;
se afla durata normala de functionare pentru activul respectiv;
Pentru exemplificarea regimului de amortizare se considera urmatorul exemplu: Un utilaj
cumparat la 01 ianuarie N a carui valoare contabila de intrare este de 6.000 lei se
amortizeaza pe o durata de 5 ani.
In regimul de amortizare liniar cota anuala a amortizarii este :
Cl = 100 / 5 = 20 %
Amortizarea anuala este :
Aa = 6.000 × 20% = 1.200 lei
Tabloul de amortizare a utilajului in regim liniar se prezinta astfel :
Anul Valoarea de intrare a imobilizarii
Amortizare Valoarea neta contabilaPe an Cumulat
Anul N 6.000 1.200 1.200 4.800Anul N + 1 6.000 1.200 2.400 3.600Anul N + 2 6.000 1.200 3.600 2.400Anul N + 3 6.000 1.200 4.800 1.200Anul N+ 4 6.000 1.200 6.000 0
TOTAL * 6.000 - -
Sub aspect grafic datele din tablou se prezinta conform graficului urmator :
Valoare
N N +1 N + 2 N +3 N+4 Ani
Deoarece legislatia in domeniul contabilitatii si fiscalitatii presupune inregistrarea de
venituri si cheltuieli si a balantelor de verificare lunar, amortizarea calculata se repartizeaza
lunar astfel:
Al = Aa / 12
Amortizarea liniara prezinta avantajul ca este simplu de aplicat , fiind cea mai folosita ,
datorita uniformitatii cheltuielilor exercitiului si a costurilor in timp.
9
In cazul constructiilor se aplica in mod obligatoriu regimul de amortizare liniara.De
asemenea se amortizeaza liniar. Pe o perioada de 10 ani , cheltuielile de investitii pentru
amenajarea terenurilor.
Sub aspect fiscal , metoda prezinta avantajul ca atenueaza tendinta intreprinderilor de
eludare a fiscalitatii insa nu tine seama de influenta progresului tehnic, respectiv de uzura
morala .Acest sistem a constiuit baza dezvoltarii celorlalte remuri de amortizare .
Amortizarea degresiva consta in multiplicarea cotelor liniare corespondente cu un
coeficient care variaza potrivit durateu de viata curent admisa pentru bunul respectiv
Calculul amortizarii are la baza regula fiscala care presupune corectarea cotei liniare cu
coeficientii de multiplicare stabiliti prin Legea 15 /1994 , si anume :
1,5 daca durata normala de utilizare a imobilizarii corporale este intre 2 si 5 ani inclusiv;
2 daca durata normala de utilizare a imobilizarii corporale este intre 5 si 10 ani inclusiv;
2,5 daca durata normala de utilizare a imobilizarii corporale este peste 10 ani ;
Regimul de amortizare degresiv se poate aplica in doua variante :
amortizare degresiva fara influenta uzurii morale (AD1);
amortizare degresiva cu influenta uzurii morale (AD2);
In varianta AD1, in primul an de functionare, se aplica cota medie anuala de amortizare
conform Normelor metodologice de aplicare a Legii 15 /1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale si necorporale, la valoarea de intrare a activelor fixe .
Pentru anii urmatori , se aplica aceeasi cota , de fiecare data la valoarea ramasa , pana in
anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu /decat
amortizarea anuala liniara calculata pentru perioada ramasa .Din acel an pana la expirarea
duratei normale de functionare se trec la amortizarea anuala liniara .
In exemplul cosiderat anterior, cota anuala de amortizare liniara(Cl) este de 20 % ,
utilajul fiind amortizabil in 5 ani, coeficientul de multiplicare este de 1,5, cota degresiva (Cd)
este de 20% × 1.5 = 30 % .
Tabloul de amortizare degresiv varianta AD1 este urmatorul
Anul Valoarea de intrare a imobilizarii
Amortizare Valoarea neta contabilaPe an Cumulat
Anul N 6.000 1.800 1.800 4.200Anul N + 1 6.000 1.260 3.060 2.940Anul N + 2 6.000 980 4.040 1.960Anul N + 3 6.000 980 5.020 980Anul N+ 4 6.000 980 6.000 0
TOTAL * 6.000 - -
10
Pentru anul N + 2 amortizarea liniara este de 2.940 / 3 = 980 lei, amortizarea degresiva
este de 2.940 × 30 % = 882 lei. Deoarece amortizarea degresiva este mai mica decat
amortizarea liniara incepand cu acest an utilajul se amortizeaza in regim liniar .
Sub aspect grafic datele din tablou se prezinta conform graficului urmator :
Valoare
N N + 1 N + 2 N+3 N+4 Ani
In varianta AD 2 se tine cont si de influenta uzurii morale care actioneaza asupra
activelor fixe .Aceasta varianta permite amortizarea valotii de intrare a activelor fixe intr-o
perioada de timp mai mica decat perioada duratei normale de utilizare, diferenta in ani
reprezentand influenta uzurii morale .
Aplicarea acestei variante prezupune determinarea urmatoarelor elemente :
- durata de utilizare , aferenta regimului liniar, recalculata in functie de cota de amortizare
degresiva ( Dr) care se obtine prin raportarea numarului 100 la cota de amortizare degresiva
(Rd) , Dr = 100 / Rd ;
- durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Di) c are se calculeaza ca
diferenta intre durata normala de utilizare (Dn) conform catalogului si durata de utilizare
aferenta regimului liniar , recalculata ( Di = Dn – Dr)
- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare liniara (D1), care se
calculeaza : Dd = Di - Dr ;
- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare liniara (Dl) care se
calculeza : Dl = Di – Dd
- durata de utilizare aferenta uzurii morale , pentru care nu se mai calculeaza amortizare
(dm), care se calculeaza : Dm = Dn – Di .
11
De mentionat faptul ca pentru imobilizarile corporale care au durata normala de
utilizare de pana la 5 ani , inclusiv nu se calculeaza influenta uzurii morale .
Pentru exemplificare vom considera utilajul in valoare de 6.000 lei , cu o durata de
utilizare de 10 ani , cota anuala liniara este de 100 / 10 = 10 %, cota degresiva (Cd) este de
= 10 % x 2 = 20 % .
- Durata de utilizare, aferenta regimului liniar recalculata ( Dr = 100/20) 5 ani
- Durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Di = 10 -5 ) 5 ani
- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul degrsiv (Dd = 5 -5 ) 0 ani
- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul liniar (Dl = 5 – 0) 5 ani
- durata de utililizare aferenta uzurii morale , pentru care nu se mai calculeaza amortizare
( Dm = 10- 5 ) 5 ani
In exemplul luat intreprinderea va amortiza utilajul folosit numai amortizarea liniara pe
o durata de 5 ani.
Pentru a exemplifica amortizarea degresiva consideram valoarea utilajului de 6.000 lei
, durata normala de utilizare de 7 ani , cota anuala liniara este de 100 / 7 = 14.3 % , rata
degresiva (Cd) este de 14.3 x 2 = 28.6 %.
- Durata de utilizare, aferenta regimului liniar recalculata ( Dr = 100/28.6) 3 ani
- Durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Di = 7 - 3 ) 4 ani
- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul degrsiv (Dd = 4 – 3 ) 1 ani
- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul liniar (Dl = 4 – 1 ) 3 ani
- durata de utililizare aferenta uzurii morale , pentru care nu se mai calculeaza amortizare
( Dm = 7- 4 ) 3 ani
Tabloul de amortizare in sistem degresiv varianta AD 2 este redat in tabelul urmator :
Anul Valoare de intrare
Amortizarea degresiva Valoarea neta contabilaPe an Cumulat
Anul N 6.000 1.716 1.716 4.284Anul N +1 6.000 1.428 3.144 2.856Anul N +2 6.000 1.428 4.572 1.428Anul N +3 6.000 1.428 6.000 0
In exemplul considerat utilajul se amortizeaza integral in 4 ani , din care un an in regim de
amortizare degresiv si 3 ani in regim de amortizare liniar .
Pentru primul an amortizarea se calculeaza in regim de amortizare degresiv : 6.000 x
28.6 % = 1.716 lei, pentru urmatorii trei ani amortizarea se calculeaza in regim de amortizare
liniar in functie de valoarea ramasa si numarul de ani ramasi 4.284/ 3= 1.428 lei.
12
Amortizarea in regim degresiv prezinta avantajul trecerii pe cheltuieli de exploatare a
unor sume mai mari in primii ani de activitate in raport cu amortizarea corespunzatoare
exercitiilor ulterioare.
Aplicarea regimului de amortizare degresiva se face numai cu aprobarea consiliului
de administratie sau a gestionarului de patrimoniu, deoarece cotele de amortizare obtinute
fiind mai mari , este pusa in pericol profitabilitatea activitatii.
Consideram ca principalul dezavantaj al metodei consta in faptul ca intreprinderile nu
pot sa cuantifice efectul uzurii morale aplicand asupra imobilizarilor corporale , coeficientii
multiplicative neavand nici o baza reala de calcul.
Amortizarea accelerata, consta in calcularea si includerea , in primul an de
functionare, in cheltuielile de exploatare, a unei amortizari de pana la 50 % din valoarea de
intrare a activului fix respective.
Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la valoarea
ramasa de amortizat , dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi
Tabloul de amortizare in regim accelerat este redat in tabelul urmator :
Anul Valoarea de intrare Amortizarea Amortyisment cumulat
Valoarea neta contabila
Anul N 6.000 3.000 3.000 3.000Anul N +1 6.000 750 3.750 2.250Anul N +2 6.000 750 4.500 1.500Anul N +3 6.000 750 5.250 750Anul N + 4 6.000 750 6.000 0
Total - 6.000 6.000 -Sub aspect grafic datele din table se prezinta conform graficului urmator:
N N+1 N+ 2 N+3 N+4 ANI
Sistemul accelerat, reprezinta o forma de recuperare in ritm rapid a valorii
imobilizarilor pentru evitarea uzutii morale .El afecteaza profitul in sensul reducerii si pe
13
aceasta baza se micsoreaza impozitul datorat statului, dar in acelasi timp da posibilitatea
unitatii de a folosi fondul rezultat , in achizitionarea de noi active fixe necesare.
Indiferent ce metoda de amortizare foloseste intreprinderea , amortizarea ii aduce
intreprinderii noi surse de finantare reflectate in Capacitatea de Autofinantare a intreprinderii ,
iar daca se aplica si acele metode de amortizare cu cheltuieli mai mari in primii ani
intreprinderea reuseste sa-si creeze un avantaj economic .
1.3 Amortizarea imobilizarilor necorporale
Imobilizarile necorporale sunt active identificabile nemonetare, reprezentate de valori
nemateriale si de documente juridice si comerciale .
Principalele imobilizari necorporale sunt :
- cheltuieli de constituire
- cheltuieli de dezvoltare
- concesiuni, brevete,marci licente
- know-how-urile
- franciza, dreptul de superficie
- uzufructul
- fondul comercial
- programele informatice
Amortizarea imobilizarilor necorporale este un subiect destul de discutat al
contabilitatii. De aceea specialistii au adus suficiente argumente in favoarea considerarii
imobilizarilor necorporale ca active amortizabile , dintre care amintim :
- reflecta pierderea de valoare pe intreaga durata de viata a activului
- inlatura risccul de subiectivism in depistarea si inregistrarea deprecierii
- ofera comparabilitate intre societati din acelasi sector economic , facilitand analizarea
situatiilor financiare
- nu necesita cunostinte tehnice specifice din partea profesiunii contabile;
Amortizarea cheltuielilor de constituire .In conformitate cu practicile contabile din
Romania , sunt inscrise ca element de activ marimile semnificative ale cheltuielilor de
constituire.Pentru ele intreprinderea trebuie sa fixeze un plan de amortizare irevocabil, pentru
o durata de maxim 5 ani .Valoarea amortizabila este reprezentata de valoarea de inregistrare
in contabilitate , iar metoda de amortizare este de regula cea liniara .
Amortizarea cheltuielilor de cercetare dezvoltare . Cheltuielile de dezvoltare se
recupereaza prin includerea esalonata a acestora in cheltuielile de productie , prin amortizare
14
liniara , intr-o perioada de cel mult 5 ani .In masura in care cheltuielile de dezvoltare nu au
fost amortizate complet, este interzisa distribuirea profiturilor,daca suma rezervelor
disponibile pentrudistribuire si profitul reportat nu este cel putin egala cu suma cheltuielilor
neamortizate , cu exceptia situatiei in care legislatia nu prevede altfel.
Amortizarea concesiunilor , brevetelor,marcilor drepturilor de autor si valori similare
Concesiunea este evaluat conform contractului incheiat intre parti iar amortizarea se
calculeaza pe o durata egala cu cea a contractului de concesiune , prin metoda liniara
Brevetele si licentele sunt evaluate in momentul achizitionarii lor si reprezinta o
imobilizare necorporala ce poate fi amortizata de unitatea patrimoniala care le detine, pe
perioada monopolului de exploatare .
Drepturile si valorile similare sunt amortizabile deoarece sunt susceptibile deprecierii
prin efectul progresului tehnic, evolutiei modei si gusturilor.Amortizarea se realizeaza pe
durata normala de utilizare sau pe durata probabila de exploatare.
Amortizarea fondului comercial se amortizeaza , de regula in cadrul unei perioade de
maximum 5 ani , sau pe o perioada mai mare , fara a depasi durata de utilizare economica a
activului , cu mentiunea de rigoare in notele explicative.
Amortizarea programelor informatice Programele informatice sunt elemente ale muncii
intelectuale stocate pe diferite suporturi tehnice si se amortizeaza in regim liniar pe o
perioada de 3 ani .
1.4 Continutul economic si functionarea conturilor privind amortizarea
imobilizarilor
Pentru inregistrarea in contabilitate a amortizarii imobilizarilor corporale si necorporale
se utilieaza conturile cuprinse in grupa :
28 „Amortizari privind imobilizarile „ care se detaliaza pe urmatoarele conturi
sintetice de gradul I :
280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale „ care este detaliat pe
categorii de imobilizari necorporale :
280.1 „ Amortizarea cheltuielilor de constituire „
280.3 „ Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”
280.5 „ Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale
drepturilor de autor si activelor similare „
280.7 „Amortizarea fondului comercial „
280.8 „Amortizarea altor imobilizari necorporale „
15
281 „Amortizari privind imobilizarile corporale „ care este detaliat pe urmatoarele
categorii de conturi sintetice de gradul II in functie de tipul imobilizarii corporale :
281.1 „ Amortizarea amenajarilor de terenuri „
281.2 „ Amortizarea constructiilor”
281.3 „ Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si
pasarilor „
281.4 „Amortizarea altor imobilizari corporale ‚
CONTURILE 2801 – 2808 “Amortizari privnd imobilizarile necorporale ”
Dupa continutul economic sunt conturi substractive sau rectificative ale valorii
imobilizarilor necorporale , iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv , care tin
evidenta amortizarii imobilizarilor necorporale .
In CREDIT se inregistreaza :
Amortizarea imobilizarilor necorporale (6811),
In DEBIT se inregistreaza :
Amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale scoase din activ (201, 203, 205,
207 , 208 )
SOLDUL creditor al conturilor reprezinta amortizarea imobilizarilor necorporale
existente in patrimoniul entitatii.
CONTURILE 2811 – 2814 “Amortizari privnd imobilizarile corporale ”
Dupa continutul economic sunt conturi substractive sau rectificative ale valorii
imobilizarilor necorporale , iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv , care tin
evidenta amortizarii imobilizarilor necorporale .
In CREDIT se inregistreaza :
Amortizarea imobilizarilor corporale (6811),
Amortizarea investitiilor efectuate de catre chiriasi la imobilizarile corporale
inchiriate si restituite proprietarului( 212;213;214);
In DEBIT se inregistreaza :
Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale scoase din activ (2112, 212; 213,
214 )
SOLDUL creditor al conturilor reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale existente
in patrimoniul entitatii
16
CAPITOLUL II
PREZENTAREA COMPANIEI NATIONALE POSTA ROMANA
2.1. PREZENTAREA SOCIETATII
Posta Romana este operatorul national in domeniul serviciilor postale, care se ocupa,
de asemenea cu emiterea, editarea, comercializarea timbrelor si a efectelor postale si este si un
furnizor de servicii cu valoare adaugata, cum ar fi: dezvoltare de programe informatice,
schimb valutar, servicii de consultanta, servicii de trasport.
Posta Romana este entitatea responsabila de indeplinirea obligatiilor rezultand din
aderarea Romaniei la Uniunea Postala Universala. In aceasta calitate trebuie sa asigure
conditiile necesare integrarii serviciilor postale nationale in sistemul celor internationale si sa
se alinieze la tehnologia de ultima ora din domeniu.
Scopul
"Sa fim recunoscuti ca un operator postal si comercial eficient, la cele mai inalte
standarde europene, oferind servicii de calitate si accesibile atat comunitatii de afaceri, dar in
special populatiei".
Activitatea
Distribuirea mesajelor, bunurilor si efectuarea de plati. Posta Romana are acces unic
catre domiciliul persoanelor fizice datorita retelei de oficii si factori postali. De aceea,
exploateaza si dezvolta sistemul de distributie combinat cu sistemul de comunicatii existent.
Marii clienti
Printre clientii Postei Romane, se numara:
ABN AMRO Bank
Avon
Banca Comerciala Romana
Banc Post
Banca Romana de Dezvoltare
CitiBank
Compania Nationala de Autostrazi
si Drumuri Nationale
ING Group
Hit MailMailers
Mercury Promotions
Ministerul Justitiei
17
Ministerul Finantelor Publice
Mobifon
Orange Romania
Open Public Service
Oriflame
Omniasig
Raiffeisen Bank
Romtelecom
RTC Holding
Societatea Romana de Televiziune
Wella Romani
Scurt istoric
Comunicatiile postale - scurt istoric
Posta este una dintre cele mai democratice institutii, care asigura mentinerea
permanenta a legaturilor comerciale si spirituale dintre oameni. Indeplinirea acestei
misiuni nobile a urmarit pas cu pas dezvoltarea civilizatiei umane, originile sale
pierzandu-se in negura istoriei. Dezvoltarea relatiilor interumane si sociale a determinat o
perfectionare necontenita a structurilor organizatorice si a proceselor tehnologice specifice
acestui sector.
Astfel, posta este considerata, in prezent, una dintre ramurile importante ale
industriei serviciilor. Posta Romana si-a inceput adevarata revigorare in anul 1991, prin
punerea in aplicare a "Conceptului National al R.A. Posta Romana" si dezvoltarea acestuia
prin documente strategice si programe guvernamentale. In acest context, au fost stabilite
obiective concrete de dezvoltare a infrastructurii postale, de realizare a unui cadru
legislativ corespunzator, de diversificare si modernizare a serviciilor postale. Prin
actiunile intreprinse, s-a urmarit atingerea si mentinerea unui nivel calitativ superior al
serviciilor postale si alinierea acestora la cerintele impuse de integrarea in serviciile
intercomunitare.
Acest obiectiv este indeplinit prin restructurarea radicala a infrastructurii sale, cu
implicatii profunde asupra organizarii teritoriale a regiei, modernizarii tuturor domeniilor
de activitate, informatizarii retelei postale atat la nivel managerial, cat si operational,
precum si prin retehnologizarea sectoarelor productive. In conditiile unei concurente tot
mai puternice, comunicatiile postale din Romania trebuie sa-si mentina ritmul accelerat de
dezvoltare propus, astfel incat sectorul postal sa-si intareasca pozitia cuvenita in
infrastructura publica a tarii, iar reforma postala sa se dovedeasca intr-adevar o investitie
de viitor. In general, dar si in particular, in Romania, serviciile postale au fost create cu
scopul asigurarii unor legaturi permanente intre oameni.
La inceputul ei, posta cuprindea mai ales serviciul de transport al calatorilor si a
corespondentei oficiale a domnilor si marilor dregatori. In a doua jumatate a secolului al
18
XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabileste ca toti curierii sa treaca la stat,
cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru calatori si functionari - asa numitele
hanuri de posta -, grajduri pentru cai si se accepta si calatoria publicului cu postalioanele,
contra unei taxe. In continuare, evolutia dezvoltarii serviciilor postale este ascendenta,
existand si perioade de stagnare in timp de razboi si de ocupatie a tarilor romanesti. Pana
la revolutia din 1848, postele au fost arendate unor particulari, de regula pentru perioade
de cate 3 ani.
Dupa 1850, in orasele de resedinta administrativa, statiile de posta orasenesti au
fost transformate in birouri postale. In acea perioada, existau 30 de curse postale, cu statii
de posta, al caror punct nodal era Craiova. Din anul 1852, este organizat serviciul de
corespondenta pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finante. Intre anii
1857-1862, se introduce, etapizat, monopolul de stat asupra activitatii de posta. La 12
noiembrie 1857, o comisie intrunita la Iasi a hotarat introducerea timbrelor postale pe
teritoriul Moldovei.
Au fost tiparite cu o presa manuala, bucata cu bucata, patru valori ale primei
emisiuni "Cap de bour", pusa in vanzare pe data de 22 iulie 1858:
Nr. exemplare Tiraj total Valoarea celor vandute
27 parale 6.016 3.691
54 parale 10.016 4.772
81 parale 2.016 709
108 parale 6.016 2.574
La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administratiilor postale
din Moldova si Muntenia, masura realizata incepand cu 1 august acelasi an.
Perioada postei moderne a inceput acum 134 de ani, in 1864, cand domnitorul Alexandru Ioan
Cuza a unit serviciul postal cu cel telegrafic, la care in 1893 s-a adaugat si serviciul telefonic,
luand nastere simbolul PTT.
Printre prevederile cele mai importante introduse in legile postale dupa anul 1864, care au
modernizat posta si au apropiat-o de administratiile postale mai evoluate, amintim:
- despartirea serviciului de diligente de cel de scrisori;
- predarea scrisorilor insuficient francate numai dupa achitarea taxelor respective;
- stabilirea despagubirilor pe care le platea posta in situatiile care ii erau imputabile;
19
- organizarea postei rurale si intocmirea instructiunilor de lucru;
- introducerea abonamentelor de presa;
- intocmirea nomenclaturii postale a localitatilor rurale;
- stabilirea a doua limite de taxe pentru scrisori, loco si alte localitati;
- instalarea cutiilor de scrisori stradale;
- introducerea taxei de inregistrare;
- introducerea AR-ului, a cartii postale, a mandatului postal, a taxei de reclamatie,
- montarea de casute postale.
Dupa anul 1883, se introduc:
- primele planuri de indrumare pe linie de cartare;
- timbrele porto;
- serviciul de incaso si mandatul telegrafic.
In anul 1894, dupa modelul unor cladiri similare din occident, incepe constructia
Palatului Postelor, care va fi dat in functiune in anul 1900.
In anul 1925, adminstratia PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de
telecomunicatii, radiotelegrafia (comunicatiile radioelectrice, cum se zicea pe atunci), fiind
adaugata o noua litera simbolului care a devenit PTTR.
In perioada interbelica, administratia de posta si telecomunicatii a fost trecuta in cadrul
Ministerului Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, structura organizatorica fiind initial bazata
pe directii regionale.
In anul 1938, constatand faptul ca Administratia PTT se afla intr-o stare de
deficienta, au fost adoptate trei legi fundamentale, prin care s-a reorganizat activitatea in spirit
comercial:
- legea de organizare;
- legea de exploatare;
- legea pentru statutul personalului.
Legea de organizare din iunie 1938 a instituit ca principiu fundamental separarea clara
a celor trei mari activitati, derivate din atributele administratiei si anume: conducere,
exploatare si control.
Conducere - Administratia centrala;
Exploatare - Oficiile postale;
Control - Inspectoratele de tinuturi.
Prin lege, au fost diminuate considerabil atributiile si competentele subunitatilor
teritoriale in domeniul financiar-contabil, atributiile si competentele in domeniul de personal
20
fiind preluate in totalitate la nivelul administratiei centrale.
Date privind structura in anul 1938:
Personal:
Directia generala 842
Inspectoratele de tinuturi 177
Executie la oficii 10.734
Factori postali rurali 2.766
Intretinere linii telefonice 1.058
Total personal bugetar 15.577
Personal nebugetar - sefii oficiilor autorizate 996
Total general 16.573
Reteaua operativa:
Birouri postale, din care: 6.681
Oficii de stat 734 (21 sezoniere)
Oficii autorizate 996
In statii CFR:
Servicii posta si telegraf 152
Numai telegraf 197
Agentii comunale 4.292 (notari)
Birouri ambulante atasate la trenuri (vagoane postale) 400
Circumscriptii rurale 2.413
In perioada postbelica, conceptia structurii organizatorice a ramurii de posta si
telecomunicatii este derivata din impartirea administrativ-teritoriala a tarii.
Astfel, in perioada cand teritoriul national a fost organizat in regiuni avand in
componenta lor raioane, structura organizatorica a administratiei de posta si telecomunicatii
era bazata pe existenta directiilor regionale de posta si telecomunicatii, avand in subordine
directa, oficii raionale bilantiere, ca dupa 1968, odata cu infiintarea judetelor, sa fie constituite
directii judetene de posta si telecomunicatii (DJPTc), care au functionat pana in anul 1991.
In anul 1955, a fost promulgat Decretul nr.197 prin care era stabilit obiectul de
activitate al ramurii de posta si telecomunicatii, fiind din nou consfintit monopolul absolut al
statului in acest domeniu.
Dupa anul 1989, au avut loc profunde transformari in administratia centrala a statului,
reflectate in ramura noastra prin infiintarea Ministerului Postelor si Telecomunicatiilor,
denumit ulterior Ministerul Comunicatiilor.
21
La nivel central, pentru conducerea activitatii operationale, a fost creata in luna
septembrie 1990 Regia Autonoma "ROMPOSTTELECOM", care a functionat pana in luna
iunie 1991, prin aceasta masura fiind realizata separarea intre organul de reglementare si
operatorul serviciilor.
2.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE
Domeniul si obiectul de activitate al companiei
Compania isi desfasoara activitatea in domeniul comunicatiilor postale, obiectul sau
principal de activitate fiind administrarea, dezvoltarea, exploatarea serviciilor de posta si
colaborarea cu organizatii similare straine in realizarea acestor servicii pe plan international,
in conformitate cu prevederile Legii serviciilor postale nr. 83/1996 si cu licentele ori
autorizatiile acordate de Ministerul Comunicatiilor ori de catre alt organ competent.
Compania asigura, in temeiul contractelor sau conventiilor ori al prevederilor legale,
serviciile de posta necesare sistemului national de aparare si sistemului de siguranta nationala,
la solicitarea autoritatilor publice competente.
Compania participa pe piata libera a serviciilor cu valoare adaugata de posta si presa,
in calitate de concurent, si desfasoara si alte activitati colaterale, necesare realizarii in conditii
de rentabilitate a obiectului sau principal de activitate, respectiv comert exterior,
aprovizionare, cercetare si proiectare tehnologica si informationala, medicale, invatamant,
social-culturale.
Compania are ca obiect de activitate:
A. Servicii postale:
I. Servicii postale de baza (definite conform Legii nr. 83/1996), destinate publicului,
efectuate, contra cost, in interiorul tarii si in traficul international:
a) corespondenta: scrisori, carti postale, imprimate (inclusiv inscrisurile in relief,
inregistrarile sonore pentru folosinta nevazatorilor), acte de procedura juridica, telegrame (cu
exceptia transmiterii);
b) pachete mici (pana la doua kg);
c) mandate postale sau telegrafice.
II. Servicii postale, altele decat cele de baza:
a) mesagerie, curier accelerat, publicitate si marketing prin posta, servicii financiar-postale,
serviciul Giropost, curierat in regim de asigurare;
b) posta electronica, transmisii de date si mesaje, posta hibrid;
c) contractarea si distribuirea la domiciliu a abonamentelor de presa;
d) declararea, depozitarea si vamuirea trimiterilor postale, in calitate de comisionar in vama;
22
e) ambalarea, conditionarea si depozitarea in vederea expedierii;
f) orice alte servicii executate pe baza de contracte sau conventii, in numele tertilor, legate
direct sau indirect de activitatea companiei.
B. Editarea, tiparirea, comercializarea si pastrarea timbrelor si efectelor postale in
conservatorul de timbre:
a) editarea si tiparirea de timbre si efecte postale cu timbru imprimat;
b) comercializarea de timbre si efecte postale;
c) stabilirea si asigurarea conditiilor de conservare, evidenta si pastrare a timbrelor si efectelor
postale cu timbru imprimat, a altor bunuri filatelice, precum si a stocului de timbre necesar
schimbului cu administratiile postale din alte tari, in conservatorul sau de timbre;
d) asigurarea conditiilor de conservare, evidenta si pastrare a timbrelor de patrimoniu avute in
gestiune la data infiintarii si obligatia de a achizitiona timbre de patrimoniu in vederea
completarii colectiei nationale, cu respectarea legislatiei in vigoare.
C. Compania poate presta servicii conexe celor mentionate mai sus si poate executa orice alte
activitati, dupa cum urmeaza:
a) editare si tiparire;
b) aprovizionare si comert exterior;
c) constructii si reparatii de utilaje, echipamente si mijloace de transport;
d) servicii informatice, programe de baza si aplicatii;
e) servicii de transporturi rutiere, navale si aeriene pentru marfuri si persoane;
f) consultanta, cercetare si proiectare;
g) inchirieri de mijloace de transport;
h) constructii civile in antrepriza si in regie proprie, inclusiv lucrari de instalatii, izolatii si alte
lucrari care dau functionalitate cladirilor;
i) inchirieri de spatii (manipulari si depozitari);
j) invatamant, instruire si documentare, organizare de programe, cursuri si seminarii;
k) comert cu amanuntul;
l) hoteluri si moteluri cu restaurant, alte unitati de cazare si de alimentatie publica;
m) schimb valutar;
n) realizarea de actiuni cu caracter social pentru personalul propriu si pentru membrii de
familie ai acestuia.
23
2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA
Structura organizatorica a Companiei, conform organigramei aprobate de Consiliul de
Administratie al Companiei cuprinde:
1. Administratia Centrala
- Secretar General;
- Directia Economica;
- Directia Dezvoltare Strategica;
- Directia Comerciala;
- Directia Administrativa;
- Directia Cooperare Internationala;
- Directia Operationala;
- Directia Resurse Umane;
- Compartimente subordonate nemijlocit Directorului General:
• Corp Consilieri;
• Serviciul C.F.G.;
• Serviciul Juridic;
• Biroul Managementul Calitatii;
• Serviciul A.C.C.P.;
• Serviciul Audit Intern;
• Biroul Protectia Muncii;
• Serviciul Securitate Postala si Protectia Informatiilor Clasificate:
- Birou Securitate Postala;
- Birou Protectia Informatiilor Clasificate
• Departament Control;
• Departament Relatii Publice.
2. Sucursalele C.N.P.R.-S.A.
a) 10 Directii Regionale de Posta (D.R.P.):
- D.R.P. Bacau;
- D.R.P. Brasov;
- D.R.P. Bucuresti;
- D.R.P. Cluj-Napoca;
- D.R.P. Constanta;
- D.R.P. Craiova;
- D.R.P. Galati;
- D.R.P. Iasi;
- D.R.P. Ploiesti;
- D.R.P. Timisoara.
b) 5 Directii specializate:
- Casa de Expeditii;
- Directia de Posta Rapida;
- Directia Servicii Financiare;
- Muzeul National Filatelic;
- Fabrica de Timbre
24
2.4.PROGRAME FOLOSITE DE DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ PLOIESTI LA ÎNREGISTRAREA MIJLOACELOR FIXE
Exploatarea programului de gestiune a mijloacelor fixe presupune respectarea
riguroasă a unui flux de operaţii ce se derulează lunar. Programul este prevăzut cu o interfaţă
prietenoasă, adoptată cerinţelor utilizatorului direct. Programul MIJFIX este un modul al
aplicaţiei Sistem Complex de Gestiune Economică. În consecinţă, data efectuării operaţiilor si
prelucrărilor din acest modul va fi corelată cu data ultimei validări din contabilitate.
Programul permite inregistrarea mijloacelor fixe, a tututor operaţiilor care se execută
asupra acestea după intrarea lor, calculul amortizării lunare dupa metoda liniară, generarea
notelor contabile, listarea situaţiilor curente, precum şi din lunile anterioare.
Calculul de amortizare actualizează amortizarea totală, trecută pe cheltuială,
amortizarea aferentă gradului de neutilizare (conform 8045), restul de amortizare lunară şi
data la care s-a facut acest calcul.
Listari:
1) Registrul Mijloacelor fixe – se poate lista pe grupe de mijloace fixe şi conţine date
generale despre mijloace fixe
2) Fişa mijlocului fix – conţine informaţii legate de mijlocul fix
3) Listare mijloc fix – se face pentru toate mijloacele fixe din baza de date, lista conţine
pe lângă date generale de identificare a mijloacelor fixe date referitoare la valoare de
inventar, amortizarea lunară, amortizarea totală, restul de amortizare pentru luna
curentă
4) Listare amortizare curentă
5) Listare mijloace fixe amortizarea integrală
6) Listare intrări, ieşiri mijloace fixe
7) Listare mişcări mijloace fixe
8) Centralizator mijloace fixe pe conturi
9) Balanţă lunară mijloace fixe pe grupe
10) Lista pentru inventariere
11) Nota contabilă a mijloacelor fixe
25
2.5. INVENTARIEREA MIJLOACELOR FIXE
LA DRP PLOIESTI
În baza deciziei emisă de directorul DRP Ploiesti în perioada 3-15 ianuarie 2007 s-a
desăşurat inventarierea generală a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul DRP. Pentru
efectuarea inventarierii s-au constituit Comisia Centrală de Inventariere din care a făcut parte
un preşedinte secretar şi membrii precum şi subcomisii de inventariere constituite la nivelul
Oficiilor judeţene de poştă. Inventarierea s-a desfăşurat conform normelor în vigoare OMF
1753/2004 şi a normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi
pasiv în unităţile de poştă.
Inventarierea terenurilor s-a efectuat pe baza documentelor care atestă dreptul de
proprietate al acestora.
Clădirile s-au inventariat prin identificarea lor pe baza situaţiilor de proprietate şi a
dosarelor tehnice ale acestora.
În lista de inventar privind imobilizările în curs s-a menţionat pentru fiecare obiectiv în
parte denumirea obiectivului şi descrierea amănunţită a stadiului în care se află la data
inventarierii.
Investiţiile puse în funcţiune total sau parţial cărora nu li s-au întocmit forme de
înregistrare ca imobilizări corporale s-au înscris în liste de inventariere separate.
Inventarierea lucrărilor de modernizare nefinalizate cât şi a reparaţiilor la clădiri,
instalaţii şi utilaje s-a făcut prin verificarea la faţa locului a stadiului fizic al acestora.
Rezultatul inventarierii a fost înregistrat în evidenţa tehnico-operativă precum şi în
evidenţa contabilă.
Rezultatul inventarierii, constatările cu privire la plusurile de inventar, respectiv
minusurile, persoanele vinovate de lipsurile apărute, propunerile de scoatere din folosinţă a
mijloacelor fixe s-au consemnat de către comisii într-un proces verbal de inventariere.
26
CAPITOLUL IIIMONOGRAFIE CONTABILA
Societatea comerciala “COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA “Sucursala
Ploiesti prezinta la inceputul lunii octombrie 2008 urmatoare situatie financiara :
simbol cont
Denumire cont Solduri initiale debit credit
101.2 Capital subscris varsat 254.000
105 Rezerve din reevaluare 15.000
106.1 Rezerve legale 10.000
106.3 Rezerve statutare 25.000
211.1 Terenuri 110.000
212 Constructii 688.850
213.1 Echipamente tehnologice 18.000
213.2 Aparate si instalatii 110.000
213.3 Mijloace de transport 165.000
214 Mobiler ,aparatura birotica 4.000
281 Amortizarea imobilizarilor 268.200
301 Materii prime 100.000
302.1 Materiale auxiliare 10.000
302.4 Piese de schimb 18.500
303 Materiale de natura ob. de inventar 2.500
401 Furnizori 625.000
404 Furnizori de imobilizari 175.000
411 Clienti 5.000
4423 TVA de plata 1.650
461 Debitori diversi 1.000
512.1 Conturi la banci in lei 125.000
512.4 Conturi la banci in devize 10.000
531.1 Casa in lei 3.500
531.4 Casa in Devize 2.500
TOTAL 1.373.850 1.373.850
27
Operatia 1 02.10.2008
Se achizitioneaza o masina de slefuit la pretul de cumparare de 3.000 lei, TVA 19 % .
Cheltuielile de transport facturate de caraus sunt de 50 lei , TVA 19 % conform facturii
fiscale nr.1785/02.10.2008.
Detreminarea costului de achizitie = 3.000 + 50 = 3.050 lei
Analiza contabila
213.1 A + D 3.050 lei 404 P + C 3.630 lei 4426 A + D 580 lei
Formula contabila
% = 404 3.630 lei 213.1 “Furnizori de imobilizari ” 3.050 lei “Echipamente tehnologice “
4426 580 lei “TVA deductibila “
Operatia 2 03.10.2008
Se construieste in regie proprie o magazie . In acest scop in luna in curs au loc
urmatoarele cheltuieli :
- materii prime in valoare de 2.000 lei , conform bonului de consum nr 10
- materiale auxiliare in valoare de 3.000 lei conform bonului de consum nr 14;
- combustibil 400 lei
- salarii acordate personalului direct productiv 2.660 lei , conform statului de plata
Analiza contabila
601 A + D 2.000 lei 301 A - C 2.000 lei
Formula contabila
601 = 301 2.000 lei “Cheltuielile cu materiile prime “ “Materii prime “
Analiza contabila
602.1 A + D 3.000 lei 302.1 A - C 3.000 lei
Formula contabila
602.1 = 302.1 3 000 lei “Cheltuielile cu materialele auxiliare “ “Materiale auxiliare “
Analiza contabila
28
602.2 A + D 400 lei 302.2 A - C 400 lei
Formula contabila
602.2 = 302.2 400 lei “Cheltuielile privind combustibilul “ “ Combustibili “
Analiza contabila
641 A + D 2.660 lei 421 P + C 2.660 lei
Formula contabila
641 = 421 2.660 lei “Cheltuielile cu salariile “ “Personal – salarii datorate “
Operatia 3 04.10.2007
Se caseaza un mijloc fix , inregistrat la valoarea de intrare de 5.000 lei , amortizarea
cumulata fiind de 4.500 lei .Cheltuiala de casare se concretizeaza in materiale auxiliare in
valoare de 50 lei si salarii de 150 lei .Piesele rezultate in urma casarii sunt evaluate la 600
lei .partea nerecuperata pe seama amortizarii se include in mod esalonat in cheltuieli privind
amortizarea pe o perioada de 5 luni .
inregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare , conform bonului de consum nr 19
si a statului de salarii
Analiza contabila
658.8 A + D 200 lei 302.1 A - C 50 lei 421 P + C 150 lei Formula contabila
658.8 = % 200.lei “Alte cheltuieli de exploatare “ 302.1 50 lei “ Materiale auxiliare “ 421 150 lei “Personal – salarii datorate ”
Inregistrarea materialelor recuperate din dezmembrarea elevatorului , conform
procesului verbal de casare nr 14
Analiza contabila
7588 P + C 600 lei 302.4 A + D 600lei
29
Formula contabila
302.4 = 7588 600 lei “Piese de schimb “ “Alte venituri din exploatare “
Scoaterea din evidenta a elevatorului casat
Analiza contabila
213.1 A - D 5.000 lei 471 A + D 500 lei 281.3 P - D 4.500 lei
Formula contabila
% = 213.1 5.000 lei 281.3 “ Echipamente tehnologice” 4.500 lei “Amortizarea instalatiilor “ 471 500 lei “Cheltuieli in avans “
Operatia 4 06.10.2008
Se hotaraste modernizarea unui utilaj care are valoarea contabila de 12.000 lei . In
acest scop, se cumpara componente de 3.000 lei plus TVA , conform facturii fiscale nr 17852
, care se incorporeaza la echipamentul modernizat. In momentul modernizarii echipamentul
mai avea o durata ramasa de 4 ani ( din 10 ani ).
Cumpararea accesoriilor
Analiza contabila
213.1 A + D 3.000 lei 401 P + C 3.570 lei 4426 A + D 570 lei
Formula contabila
% = 401 3.570 lei 302.4 “Furnizori ” 3.000 lei “Piese de schimb “
4426 570 lei “TVA deductibila “
Incorporarea accesoriilor in valoarea activului modernizat
Analiza contabila
213.1 A + D 3.000 lei
30
302.4 A - C 3.000 lei
Formula contabila
231.1 = 302. 4 3 000 lei “ Echipamente tehnologice “ “ Piese de schimb “
Operatia 5 06.10.2008
Se achita furnizorul de piese de schimb cu ordinul de plata nr 18 , conform extrasului de
cont din data de 06.10.2008.
Analiza contabila
401 P - D 3.570 lei 512.1 A - C 3.570 lei
Formula contabila
401 = 5.121 3.570 lei “Furnizori “ “Conturi la banci in lei “
Operatia 6 09.10.2008
Se incheie un act de donatie pentru un mijloc de transport inregistrat la valoarea
contabila de 12.000 lei , amortizarea cumulata fiind de 8.000 lei , conform procesului verbal
de donatie nr.23.
Acordarea donatiei
Analiza contabila
213.3 A - D 12.000 lei 658.2 A + D 4.000 lei 281.3 P - D 8.000 lei
Formula contabila
% = 213.3 12.000 lei 281.3 “ Mijloace de transport ” 8.000 lei “Amortizarea instalatiilor “ 658.2 4.000 lei “Donatii si subventii acordate “
se inregistreaza TVA –ul aferent valorii ramase , care se include in cheltuieli
nedeductibile fiscal :
TVA = 4.000 * 19 % = 760 lei
Analiza contabila
31
442 7 P + C ↔ 760 lei 4424 A + D ↔ 760 lei
Formula contabila
635 = 442.7 760 lei “Cheltuieli cu alte impozite ” “TVA nedeductibila “
Operatia 7 11.10.2008 Se inregistreaza scoaterea din evidenta a unui depozit distrus de inundatii, care are
valoarea contabila de 60.000 lei , si amortizarea cumulata de 50.000 lei , conform procesului
verbal nr 74 incheiat in urma calamitatii
Analiza contabila
212 A - D 60.000 lei 671 A + D 10.000 lei 281.2 P - D 50.000 lei
Formula contabila
% = 212 60.000 lei 281.2 “ Constructii ” 50.000 lei “Amortizarea instalatiilor “ 671 10.000 lei „Cheltuielile privind calamitatile “
Operatia 8 12.10.2008
Se inregistreaza lipsa la inventar , din motive neimputabile a unui mijloc fix ( mobilier)
care are valoarea contabila de 1.800 lei si valoarea amortizata de 1.600 lei , conform
procesului verbal de inventariere nr.28.
inregistrarea lipsei la inventar
Analiza contabila
214 A - D 1.800 lei 658.3 A + D 200 lei 281.4 P - D 1.600 lei
Formula contabila
% = 214 1.800 lei 281.4 “ Mobilier si aparatura birotica ” 1.600 lei “Amortizarea altor imobilizari “ 658.3 200 lei “Cheltuieli privind activele cedate “
32
se inregistreaza TVA –ul aferent valorii ramase , care se include in cheltuieli
nedeductibile fiscal :
TVA = 200 * 19 % = 38 lei
Analiza contabila
442 7 P + C ↔ 38 lei 635 A + D ↔ 38 lei
Formula contabila
635 = 442.7 38lei “Cheltuieli cu alte impozite ” “TVA nedeductibila “
Operatia 9 14.10.2008
Se achizitioneaza de la furnizori un set de mobilier la pretul de cumparare de 2.000
lei, TVA 19 % conform facturii fiscale nr.1285/14.10.2008.
Analiza contabila
213.1 A + D 2.000 lei 404 P + C 2.380 lei 4426 A + D 380 lei
Formula contabila
% = 404 2.380 lei 213.1 “Furnizori de imobilizari ” 2.000 lei “Echipamente tehnologice “
4426 380 lei “TVA deductibila “
Operatia 10 14.10.2008
Se achita furnizorul de imobilizari cu ordinul de plata nr 23 , conform extrasului de cont
din data de 14.10.2008.
Analiza contabila
404 P - D 2.380 lei 512.1 A - C 2.380 lei
Formula contabila
404 = 5.121 2.380 lei “Furnizori de imobilizari “ “Conturi la banci in lei “
Operatia 11 16.10.2008
33
Se vinde unor terti , pe baza facturii fiscale nr 2865 un mijloc de transport la pretul de
vanzare de 28.000 lei , TVA 19 %. In momentul vanzarii mijlocul era amortizat in valoare de
20.000 lei , valoarea de intrare a mijlocului fix fiind de 25.000 lei
vanzarea mijlocului de transport
Analiza contabila
461 A + D 32.750 lei 4427 P + C 4.750 lei 7583 P + C 28.000 lei
Formula contabila
461 = % 32.750.lei “Debitori diversi “ 758.3 28.000 lei “ Venituri din active cedate “ 4427 4.750lei “TVA colectata ”
scoaterea din evidenta a mijlocului de transport vandut
Analiza contabila
213.3 A - D 25.000 lei 658.3 A + D 5.000 lei 281.3 P - D 20.000 lei
Formula contabila
% = 213.3 25.000 lei 281.3 “ Mijloace de transport ” 20.000 lei “Amortizarea instalatiilor “ 658.3 5.000 lei “Cheltuieli privind activele cedate “
Operatia 12 19.10.2008
Se inregistreaza investitia neterminata conform devizului partial de lucrari nr 14 si a
procesului verbal de receptie partiala , in valoare de 8.060 lei
Analiza contabila
722 P + C 8060 lei 231 A + D 8060 lei
Formula contabila
231 = 722 8.060 lei “Imobilizari corporale in curs “ “Venituri din prod de imob “
34
Operatia 13 25.10.2008
Se inregistreaza pe baza jurnalului de incasari si plati in numerar nr 18 si a jurnalului
de banca nr 10 urmatoarele operatii :
- incasarea facturii nr 7852 din 28.09.2008 de la clientul SC . COCA COLA HBC
SRL in valoare de 5.000 lei
- plata TVA la bugetul local conform decontului de TVA pe luna septembrie in
valoare de 1.650 lei
- se plateste furnizorului de imobilizari mijloacele de transport achizitionate in luna
septembrie 2008, conform facturii 8956 si a contactului nr 198 /24.09.2008 suma de 80.000
- se inacaseaza cu OP nr 189 contavalaoarea facturii fiscale nr 2865 din 16.10.2008 in
valoare de 32.750 lei
Analiza contabila
5121 A - C 81.650 lei4423 P - D 1.650 lei404 P - D 80.000 lei
Formula contabila
% = 5121 81.650 lei 4423 “Conturi la banci in lei ” 1.650 lei “TVA de plata “ 404 80 .000 lei “Firnizori de imobilizari “
Analiza contabila
461 A - C 32.750 lei 512.1 A + C 32.750 lei
Formula contabila 5121 = 461 32.750 lei “Conturi la banci in lei “ „Debitori diversi „
Analiza contabila
411 A - C 1.000 lei 512.1 A + C 1.000 lei
Formula contabila
5121 = 411 1.000 lei “Conturi la banci in lei “ „Clienti „
Operatia 14 31.10.2008
35
Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor pe luna octombrie 2008 conform planurilor
de amortizare anuale si lunare astfel :
amortizarea lunara a valorii neamortizate a elevatorului :
Aa = Vr / 5 luni = 500 / 5 = 100 lei
Analiza contabila
471 A - C ↔ 100 lei 681.1 A + D ↔ 100 lei
Formula contabila
681.1 = 471 100lei “Cheltuieli privind amortizarea imob ” “Cheltuieli in avans “
Amortizarea lunara a utilajului ramasa dupa efectuarea modernizarii
Aa = ( 12.000 / 10* 12) + ( 3.000 / 4 * 12 ) = 163 lei
Analiza contabila
281.3 P + C ↔ 163 lei 681.1 A + D ↔ 163 lei
Formula contabila
681.1 = 281.3 163lei“Cheltuieli privind “Amortizarea mijloacelor si instalatiilor”amortizarea imob ”
Amortizarea masinii de slefuit , prin metoda accelerata astfel :
Anul Valoarea de intrare Amortizarea Amortisment cumulat
Valoarea neta contabila
Anul 2008 3.050 1.525 1.525 1.525Anul 2009 3.050 305 1.830 1.220Anul 2010 3.050 305 2.135 915Anul 2011 3.050 305 2.440 610Anul 2012 3.050 305 2.745 305Anul 2013 3.050 305 3.050 0
Total - 3050 3.050 -Analiza contabila
281.3 P + C ↔ 1.525 lei 681.1 A + D ↔ 1.525 lei
Formula contabila
681.1 = 281.3 1.525lei“Cheltuieli privind “Amortizarea mijloacelor si instalatiilor”amortizarea imob ”
36
Amortizarea utilajului cumparat la 01 ianuarie 2008 a carui valoare contabila de
intrare este de 6.000 lei se amortizeaza pe o durata de 5 ani.
In regimul de amortizare liniar cota anuala a amortizarii este :
Cl = 100 / 5 = 20 %
Amortizarea anuala este :
Aa = 6.000 × 20% = 1.200 lei Al = 1.200 / 12 = 100 lei
Tabloul de amortizare a utilajului in regim liniar se prezinta astfel :
Anul Valoarea de intrare a imobilizarii
Amortizare Valoarea neta contabilaPe an Cumulat
Anul 2008 6.000 1.200 1.200 4.800Anul 2009 6.000 1.200 2.400 3.600Anul 2010 6.000 1.200 3.600 2.400Anul 2011 6.000 1.200 4.800 1.200Anul 2012 6.000 1.200 6.000 0TOTAL * 6.000 - -
Analiza contabila
281.3 P + C ↔ 100 lei 681.1 A + D ↔ 100 lei
Formula contabila
681.1 = 281.3 100lei“Cheltuieli privind “Amortizarea mijloacelor si instalatiilor”amortizarea imob ”
Pentru amortizarea unui mijloc fix cota anuala de amortizare liniara(Cl) este de 20
% , utilajul fiind amortizabil in 5 ani, coeficientul de multiplicare este de 1,5, cota degresiva
(Cd) este de 20% × 1.5 = 30 % .
Pentru anul 2008 A a = 1.260 lei , iar Al = 1260 / 12 = 105 lei
Tabloul de amortizare degresiv varianta AD1 este urmatorul
Anul Valoarea de intrare a imobilizarii
Amortizare Valoarea neta contabilaPe an Cumulat
Anul 2007 6.000 1.800 1.800 4.200Anul 2008 6.000 1.260 3.060 2.940Anul 2009 6.000 980 4.040 1.960Anul 2010 6.000 980 5.020 980Anul 2011 6.000 980 6.000 0TOTAL * 6.000 - -
Analiza contabila
281.3 P + C ↔ 105 lei
37
681.1 A + D ↔ 105 lei
Formula contabila
681.1 = 281.3 105lei“Cheltuieli privind “Amortizarea mijloacelor si instalatiilor”amortizarea imob ”
Amortizarea mobilierului la valoare contabila de intrare este de 4.000 lei se
amortizeaza pe o durata de 5 ani.
In regimul de amortizare liniar cota anuala a amortizarii este :
Cl = 100 / 5 = 20 %
Amortizarea anuala este :
Aa = 4.000 × 20% = 800 lei
Anul Valoarea de intrare a imobilizarii
Amortizare Valoarea neta contabilaPe an Cumulat
Anul N 4.000 800 800 3.200Anul N + 1 4.000 800 1.600 2.400Anul N + 2 4.000 800 2.400 1.600Anul N + 3 4.000 800 3.200 800Anul N+ 4 4.000 800 4.000 0
TOTAL * 4.000 - -
Analiza contabila
281.4 P + C ↔ 800 lei 681.1 A + D ↔ 800lei
Formula contabila
681.1 = 281.4 800lei“Cheltuieli privind “Amortizarea altor imobilizari ”amortizarea imob ”
Operatia 15 31.10.2008
Se efectueaza inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli conform situatie de calcul
anexate .
121 = % 31.051 lei 601 2.000 602.2 400 602.1 3.000 635 798 641 2.660 658 9.400 671 10.000 681 2.793
38
% = 121 36.660 lei 758 28.600722 8.060
Operatia 16 31.10.2008
Se efectueaza regularizare conturi TVA conform situatie de calcul anexate .
Decont TVA
4426 A - C ↔ 1.5304424 A + D ↔ 4.0184427 P - D - 5.548
Formula contabila
4427 = % 5.548lei “TVA colectata ” 4426 1.530 “TVA deductibila “
4424 4.018 “TVA de recuperat “
39
CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI
Lucrarea de fata abordeaza si analizeaza modalitatile de reflectare in contabilitate a
activelor imobilizate si incearca o analiza a situatiei utilizarii acestora pe exemplul
DIRECTIEI REGIONALE DE POSTA PLOIESTI.
Urmarind modul de reflectare in contabilitate a activelor imobilizate se constata ca la
DRP Prahova , se respecta normele metodologice privind Legea nr. 82/1991 a contabilitatii si
Hotararea Guvernului nr. 964/1998.
Analizand activitatea desfasurata de DRP Ploiesti cu privire la activele imobilizate se
constata urmatoarele:
- subunitatile postale ale DRP PRAHOVA - Ploiesti se gasesc amplasate pe terenurile ce
sunt proprietatea unitatii, in cursul anului 2008 valoarea totala a terenurilor fiind diminuata cu
suma de 28.000
- cu ocazia modernizarii subunitatilor postale in cadrul DRP s-a evidentiat cresterea
valorii cladirilor in suma de 9.560 lei
- investitiile in curs la finele anului 2007 sunt in valoare de 13.612,64 lei, reprezentand
contravaloarea lucrarilor de proiectare si studii de rezistenta la Oficiul Postal nr 1.
in vederea perfectionarii activitatii este necesara o preocupare in directia pregatirii
corespunzatoare a personalului (training-uri de specialitate) pentru prestarea unor servicii de
calitate.
- Pentru a se alinia la standardele europene DRP Ploiesti ar trebui ca in viitor sa
achizitioneze noi autoturisme utilitare pentru transportul interegional, utilaje postale, masini
de francat, cutii postale, baterii de casute postale, cantare electronice, calculatoare si
echipamente periferice performante. Totodata ar trebui create noi centre de reparatii la nivelul
judetului pentru reparatii curente si capitale pentru mijloacele de transport proprii.
Pentru o mai buna colaborare, respectiv distributie intre mediul urban si mediul rural,
in viitor DRP Ploiesti ar trebui sa doteze factorii postali cu mijloace de transport usoare
40
(scutere, motorete), sa se efectueze dotarea cu masini de cartat automate pentru corespondenta
si produse de mesagerie, benzi transportatoare. Toate aceste dotari vor conduce la cresterea
productivitatii muncii si imbunatatirea calitatii serviciilor postale.
Odata cu cresterea cerintelor pe piata ar fi de dorit ca pe viitor in cadrul DRP Ploiesti sa
se extinda sistemele informatice la nivelul tuturor subunitatilor postale pentru o mai buna
comunicare iar in ceea ce priveste cresterea securitatii ar trebui cumparate sisteme de alarma
mai performante.
Consider ca societatea respecta elementele privind analiza amortizarii prin prisma
normelor contabile europene si internationale, si anume
- amortizarea este repartitia valorii amortizabile a unei imobilizari pe durata sa de utilizare
previzionata. Prelevarea amortismentelor exercitiului este dedusa din rezultat, fie direct fie
indirect;
- durata de utilizare este fie perioada în care întreprinderea estimeaza sa utilizeze o
imobilizare amortizabila, fie numarul de unitati de productie estimat a se obtine prin
functionarea imobilizarii supuse amortizarii;
- aprecierea duratei de utilizare a unei imobilizari amortizabile sau grup de imobilizari
similare se bazeaza, în general, pe experienta furnizata de practica privind categorii de
imobilizari comparabile;
- limita de amortizare a unei imobilizari amortizabile este valoarea de intrare sau costul istoric
al acesteia sau o alta suma care a substituit costul istoric în situatiile financiare ale unitatii,
mai putin valoarea reziduala;
- valoarea reziduala a unei imobilizari este adeseori nesemnificativa si poate fi neglijata în
calculul valorii amortizabile. Fara a exista un consens în definirea acestei valori, aceasta
reprezinta echivalentul valorii imobilizarilor corporale trecuta în cheltuieli la scoaterea lor din
functiune. În mod practic, valoarea reziduala este egala cu valoarea neamortizata corectata cu
valorile rezultate din lichidare, diminuata cu cheltuielile de scoatere din functiune aferente;
- sumele aferente amortizarii imobilizarilor se repartizeaza asupra fiecarui exercitiu financiar
pe perioada de utilizare a imobilizarii, dupa metode diferite. Indiferent de metoda de
amortizare adoptata, este necesar ca aceasta sa fie utilizata cu consecventa indiferent de
nivelul rentabilitatii întreprinderii sau de consideratiile fiscale, astfel încât sa se asigure
comparabilitatea rezultatelor întreprinderii de la un exercitiu la altul.
- daca utilitatea imobilizarii amortizabile este definitiv modificata ca urmare a unei deteriorari
sau a uzurii morale, valoarea sa actuala poate deveni valoare neta contabila, diferenta fiind
înregistrata imediat în rezultate;
41
- câstigurile sau pierderile provenind din scoaterea din functiune sau din cesiunea unei
imobilizari trebuie sa figureze la contul de rezultate;
BIBLIOGRAFIE
Constantin Staicu - Contabilitatea financiara, Editura CECAR Bucuresti, 2004;
Calin Oprea, Mihai Ristea - Bazele contabilitatii, Editura ASE Bucuresti, 2004;
Feleaga N., Ionescu I. - Tratat de contabilitate financiara, vol. 1 si 2, Editura Economica Bucuresti, 2003;
Ioan Morosan - Contabilitatea practica vol. 1 si 2, Editura Evcont, Suceava 2002;
Octavian Bojan - Contabilitatea financiara a intreprinderilor, Editura Lucman Serv, Bucuresti 2001;
Graziella Dumitru - Contabilitate, Editura Universitara Bucuresti 2003;
Ristea M., Oprea C., Raileanu V. - Contabilitatea societatilor comerciale, Editura CECAR, Bucuresti 1996;
Violeta Isai - Contabilitate, manual clasa a X-a, clasa a XI-a, Editura BICC ALL Bucuresti, 2005;
Legea contabilitatii nr. 82 / 1991, republicata; O.G. 61 / 2001 privind modificarea Legii contabilitatii;
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 94 / 2001; privind aprobarea reglementarilor contabile ale agentilor economici;
Legea nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale;
42
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 306 / 2002, privind aprobarea reglementarilor contabile simplificate;
Iacob Petru Pantea - Contabilitatea financiara romaneasca, Editura Intelcredo, martie 2006.
43
