Exemplul ilustrativ 191Alfa are în stoc furnituri de croitorie şi doc evidenţiate în contabilitate în contul 302„Materiale consumabile". Alfa îi trimite societăţii Beta pentru prelucrare doc în valoare de 4.000 lei şi furnituri în valoare de 1.000 lei. Beta prelucrează aceste materiale şi obţine halate de lucru, manopera facturată fiind de 2.000 lei, TVA 24%. Alfa primeşte halatele de la Beta şi le distribuie salariaţilor, care suportă 50% din valoarea lor, restul fiind suportat de către întreprindere.Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizaţi:înregistrările contabile efectuate de Alfa;înregistrările contabile efectuate de Beta.Exemplul ilustrativ 101Alfa achiziţionează 50 de bilete de tratament la preţul de 1.500 lei/bilet, comision perceput de agenţia de turism 500 lei, TVA la comision 24%. Biletele sunt distribuite integral salariaţilor, care suportă 80% din valoarea acestora, restul fiind suportat de Alfa (TVA aferentă se suportă în aceeaşi proporţie).Conform OfVIFP nrs 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia biletelor de tratament;Distribuirea biletelor de tratament;înregistrarea TVA corespunzătoare: 80% suportată de entitate şi 20%, de salariaţi. .

Exemplul ilustrativ 103Alfa achiziţionează 50 de carnete a câte 20 de tichete de masă la valoarea nominală de 9 lei/tichet. Costul imprimatelor este de 500 lei, TVA 24%. Alfa a acordat efectiv 40 de carnete, restul de 10fiind returnate ia emitent.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia tichetelor de masă;Acordarea tichetelor de masă;Ret-urnarea tichetelor de masă.Impozitul pe salariu corespunzător este suportat de salariaţi.Notă: Tichetele de masă sunt supuse impozitului pe venit (în cotă de 16%) la nivelul angajaţilor în luna în care acestea au fost primite. Impozitul se calculează lunar de către angajator, se declară şi se plăteşte odată cu restul impozitului pe salarii, până pe data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost primite tichetele de masă. Asupra contravalorii tichetelor de masă acordate în limitei impuse de Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă (un tichet de masă pentru fiecare zi lucrată per angajat) nu se datorează contribuţii sociale la nivelul angajaţilor şi nici la nivelul angajatorilor.Exemplul ilustrativ 192Alfa achiziţionează de la Beta, pe bază de factură, materii prime în valoare de 40.000 lei şi materiale auxiliare în valoare de 30.000 lei, TVA 24%, pe care le lasă în custodia societăţii Beta, pe o durată de 30 de zile, din cauza lipsei spaţiilor de depozitare. La expirarea perioadei, bunurile sunt aduse în gestiunea societăţii Alfa, întocmindu-se nota de primire, recepţie şi constatare de diferenţe. Pentru societatea Beta, aceste bunuri reprezintă produse finite, al căror cost efectiv de producţie este de 55.000 lei, iar preţul de înregistrare este de 60.000 lei.Conform OMFP mr, 3.055/2009, precizaţi:înregistrările contabile efectuate de Alfa;înregistrările contabile efectuate de Beta0Exemplul ilustrativ 129Alfa achiziţionează echipament de protecţie în baza facturii: preţ de cumpărare 3.000 lei, TVA 24%. Echipamentul de protecţie este distribuit salariaţilor, suportat în proporţie de 50% de către Alfa şi 50% de către salariaţi.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia echipamentului; Distribuirea către salariaţi a echipamentului.Exemplul ilustrativ 95Alfa achiziţionează prin intermediul unei bănci 8.000 de acţiuni Beta, care reprezintă 70% din capitalul societăţii Beta, la preţul de 8 lei/acţiune. Comisioanele suportate legate de această achiziţie sunt de 900 lei. Plata se face prin contul bancar. Societatea Beta nu este cotată pe o piaţă reglementată, iar Alfa intenţionează să deţină aceste acţiuni în vederea realizării unui profit pe termen scurt. După o lună, Alfa vinde 1.000 de acţiuni Beta unui alt acţionar, la preţul de 9 lei/acţiune. După două luni, Alfa vinde 500 de acţiuni Beta unui alt acţionar, la preţul de 7 lei/acţiune.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia acţiunilor;Vânzarea acţiunilor.Exemplul ilustrativ 96Alfa achiziţionează prin intermediul unei bănci 8.000 de acţiuni Beta, care reprezintă 70% din capitalul societăţii Beta, la preţul de 8 lei/acţiune. Comisioanele suportate legate de această achiziţie sunt de 900 lei. Plata achiziţiei acţiunilor se va realiza ulterior, comisionul fiind plătit pe loc din contul curent. Societatea Beta este cotată pe o piaţă reglementată, iar Alfa intenţionează să deţină aceste acţiuni în vederea realizării unui profit pe termen scurt. .Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia acţiunilor şi plata comisionului;Plata ulterioară a acţiunilor achiziţionate.Exemplul ilustrativ 97

Alfa achiziţionează prin intermediul, unei bănci 8.000 de acţiuni Beta, care reprezintă 70% din capitalul societăţii Beta, la preţul de 8 lei/acţiune. Comisioanele suportate legate de această achiziţie sunt de 900 lei. La sfârşitul anului N, valoarea titlurilor stabilită cu ocazia inventarierii este 8 lei/acţiune.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi achiziţia acţiunilor şi înregistrarea deprecierii la sfârşitul anuluiExemplul ilustrativ 102Alfa achiziţionează tichete de călătorie în valoare de 3.000 lei, TVA 24%. Ulterior se utilizează tichete de călătorie în valoare de 1.800 lei, pentru deplasări în interes de serviciu.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia tichetelor de călătorie;Utilizarea tichetelor de călătorie. Exemplul ilustrativ 64Aîfa acordă entităţii Beta un împrumut de 100.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândă anuală de 20%, care trebuie plătită la sfârşitul fiecărui an. Dobânda din primul an se încasează cu întârziere, adică în cursul celui de-al doilea an.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Acordarea împrumutului;înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an;încasarea dobânzii restante în cursul anului 2;Rambursarea împrumutului.Exemplul ilustrativ 71Alfa achiziţionează combustibil în valoare de 3.000 lei, TVA 24%, destinat unui vehicul pentru care TVA este dedusă în proporţie de 50%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi achiziţia în condiţiile în care combustibilul nu este stocatNotă: Conform OUG nr. 125/2011 pentru modif şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 ia-nuarie 2012, se acordă deductibilitate de 50% pentru cheltuiala cu combustibilul şi TVA aferentă pentru situaţiile care nu se încadrează la excepţiile prevăzute la art 1451 din Codul fiscal în ceea ce priveşte TVA, art. 1451 din Codul fiscal prevede Imitări speciale ale dreptului de deducere.Exemplul ilustrativ 73Alfa achiziţionează 2.000 de pungi cu scop de revânzare la preţul de 2 lei/pungă, ecotaxa 0,1 lei/pungă,TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi achiziţia pungilor.Notă: Ecotaxa a fost introdusă de la 01.01.2009 prin OG nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu şi este o taxă care se cuprinde în baza de impozitare a TVA, conform art. 137-(2) lit. a) din Codul fiscal. Prin HG nr. 1.620/2009 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în vigoare de la 01.01.2010, normele de aplicare a Codului fiscal sunt completate cu exemplul ecotaxei, tocmai pentru a sublinia faptul ca aceasta se include în baza de impozitareExemplul ilustrativ 91 Alfa achiziţionează în luna aprilie N mărfuri în valoare de 5.000 euro de la un furnizor german. Alfa primeşte factura de la furnizor, aceasta fiind datată înainte de 15.05.N. Cursul BNR aplicabil la data emiterii facturii a fost de 4,2856 lei/euro. Cursul la data recepţiei mărfurilor a fost de 4,2836 lei/euro. Cursul de schimb la sfârşitul lunii aprilie a fost de 4,2753 lei/euro. în luna mai N, furnizorul acordă o reducere comercială de 800 euro, pentru care emite o notă de credit. -Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia intracomunitară şi TVA corespunzătoare;Evaluarea datoriei la sfârşitul lunii;Reducerea comercială primită.Notă: în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea în lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilităţii taxei, astfel cum este stabilit la art 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi recepţionate bunurile. Conform art. 137, beneficiarii au obligaţia să ajusteze dreptul de deducere exercitat iniţial, potrivit prevederilor art. 148 lit. b) şl art. 149-(4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operaţiunile prevăzute la art. 138 lit. a)-c) şi e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru achiziţiile intracomunitare.Conform art. 135 din Codul fiscal, în cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia.Conform art. 1342-(3) din Codul fiscal, taxa este exigibilă la data la care intervine oricare dintre evenimentele menţionate laart. 138. Totuşi, regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt aceleaşi ca ale operaţiunii de bazăcare a generat aceste evenimente. în cazul în care nu se poate determina operaţiunea de bază care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul şi, corespunzător, şi cursul de schimb valutar de la această dată.Documentul „credit note" (notă de credit) este întocmit de către furnizorul de bunuri care, ulterior vânzării, acordă o reducere comercială. Acest document este similar unei facturi de stornare sau de corectare a unei operaţiuni deja efectuate. De aceea, documentul „credit note" trebuie să cuprindă şi informaţii referitoare la documentul iniţial în care a fost consemnată livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.Exemplul ilustrativ 77Alfa achiziţionează materii prime în valoare de 3.000 lei, TVA 24%. Ulterior, îi returnează furnizorului materii prime în sumă de 1.000 lei, primind o factură în roşu în acest sens.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi returul materiilor prime.Exemplul ilustrativ 118

Alfa achiziţionează mărfuri de la Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, rabat înscris în factură 10%, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: înregistrarea facturii primite şi plata datoriei, la Alfa; înregistrarea facturii emise şi încasarea creanţei, Ia Beta.Exemplul ilustrativ 85Alfa achiziţionează mărfuri de la Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, rabat înscris în factură 10%, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi înregistrarea facturii primite şi plata datoriei.Nota: Baza de impozitare a TVA nu cuprinde rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei.Exemplul ilustrativ 58Alfa achiziţionează titluri imobilizate ale societăţii Beta, în valoare totală de 100.000 lei (acţiuni la entităţile afiliate), din care 5.000 lei achitate pe loc din contul curent, 60.000 lei eliberate, dar neachitate, iar restul neeliberate.Ca urmare a deţinerii acestor titluri, Alfa are de încasat dividende în sumă de 1.000 lei, din care încasează 800 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia titlurilor;Plata ulterioară a vărsămintelor efectuate pentru emitent;Dividendele.Exemplul ilustrativ 78Alfa achiziţionează 3,000.buc.de materie primă:la preţul de 5 lei/buc. La recepţie se constată o lipsă de 200 buc., care i se impută la preţul de 5 lei/buc. delegatului unităţii. Cota de TVA este de 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia de materii prime şi constatarea lipsei;Imputarea lipsei.Exemplul ilustrativ 107Alfa acordă în data de 23.12.N un avans unui salariat în vederea unei deplasări în ţară, în sumă de 2.500 lei. Avansul nu a fost decontat până la sfârşitul anului. în data de 04.01.N+1, salariatul prezintă ordinul de deplasare pentru justificarea avansului: 7 zile diurnă a câte 28 lei, o factură de cazare de 1.000 lei, TVA 9%, restul de restituit.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi acordarea avansului;Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează la sfârşitul anului;Contabilizaţi justificarea avansuluiExemplul ilustrativ 108Alfa acordă în data de 28.12.N un avans de 2.000 lei administratorului firmei, în vederea achitării unor facturi către furnizorul de mărfuri. Avansul nu a fost decontat până la sfârşitul anului. în data de 05^01 .N+1, administratorul prezintă o factură privind achiziţia mărfurilor în sumă de 992 lei, inclusiv TVA, achitată în numerar din suma primită drept avans, restul avansului fiind restituit în numerar.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi acordarea avansului;Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează la sfârşitul anului;Contabilizaţi înregistrarea facturii privind achiziţia mărfurilor;Contabilizaţi justificarea avansului.Exemplul ilustrativ 46Alfa a achiziţionat în anul N un utilaj la costul de 20.000 lei. în anul N+1 utilajul s-a stricat. în vederea reparaţiei, Alfa face apei la serviciile unei firme de specialitate, Beta, care îi recomandă înlocuirea unei piese de schimb. Beta nu se ocupă cu achiziţia pieselor, ci doar cu reparaţia. Alfa cumpără piesa de schimb la costul de 1.000 lei. Costul reparaţiilor efectuate de Beta este de 2.500 lei. Cu această ocazie, Beta recomandă şi înlocuirea motorului cu unul mai fiabil, în vederea diminuării consumului de energie electrică, costul -motorului fiind de 5.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizaţi care este tratamentul contabil al cheltuielilor ulterioare efectuate cu acest utilaj şi formulele contabile corespunzătoare.Exemplul ilustrativ 198Alfa a achiziţionat de la Beta mărfuri care s-au dovedit a fi de proastă calitate. Ca atare, în anul N, Alfa a intentat un proces entităţii Beta. Până la sfârşitul anului, sentinţa nu este cunoscută, dar în cazul în care Alfa câştigă, Beta va rambursa societăţii Alfa contravaloarea mărfurilor de proastă calitate, în valoare de 100.000 lei. în anul N+1, procesul este încheiat şi Beta îi plăteşte despăgubiri societăţii Alfa în sumă de 150.000 lei.Conform OMFP nrD 3.055/2009, precizaţi:Ce înregistrări contabile efectuează Alfa în anul N;Ce înregistrări contabile efectuează Alfa în anul N+1.Exemplul ilustrativ 231Alfa a achiziţionat un utilaj în valoare de 25.000 lei şi mărfuri în valoare de 3.000 lei pe care le transferă integral punctului de lucru LConform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi la Alfa:Transferul utilajului;Transferul mărfurilor.Exemplul ilustrativ 232

Alfa a achiziţionat un utilaj în valoare de 20.000 lei şi mărfuri în valoare de 2.000 lei pe care le transferă integral punctului de lucru L.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi la punctul de lucru L:Transferul utilajului;Transferul mărfurilor.Exemplul ilustrativ 137Alfa a constatat la inventarierea mărfurilor o lipsă în gestiune în sumă de 2.000 lei, pe care o impută salariatului X la preţul de vânzare 2.500 lei, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contab: Minusul constatat ia inventar; Imputarea lipsei salariatului.Exemplul ilustrativ 53Alfa a cumpărat în anul N un teren la costul de 100.000 lei. în anul N+1 terenul a fost reevaluat la valoarea justă de 150.000 lei. în anul N+2 entitatea a decis să folosească terenul pentru a construi un ansamblu de locuinţe destinat vânzării.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi achiziţia şi reevaluarea terenului;Ce înregistrări contabile se efectuează în anul N+2?Exemplul ilustrativ 190Alfa a luat cu chirie de la societatea Beta o clădire în valoare de ■ 500.000 lei, în scopul folosirii ei ca sediu administrativ, pe o durată de 20 de ani. Chiria lunară plătită societăţii Beta este de 15.000 iei. La expirarea duratei contractului de închiriere, Alfa îi restituie clădirea societăţii Beta.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea clădirii;Plata lunară a chiriei;Restituirea clădirii.Exemplul ilustrativ 221Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback pentru un utilaj în următoarele condiţii: vinde un utilaj la preţul de vânzare de 67.200 lei, TVA 24%, şi îl închiriază în leasing financiar pe durata de 8 ani, ratele privind chiria lunară fiind în valoare de 700 lei, iar rata dobânzii 10%. Durata de viaţă utilă a utilajului este de 10 ani, costul său este de 50.000 lei, iar amortizarea cumulată până în momentul vânzării este de 15.000 lei, metoda de amortizare fiind cea liniară.Conform QM¥P nr. 3.055/2009, contabilizaţi Ia locatar:Recunoaşterea tranzacţiei de leaseback;Rata de leasing, dobânda şi plata acestora;Amortizarea lunară a utilajului

Exemplul ilustrativ 222 Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback pentru un utilaj în următoarele condiţii: a vândut utilajul la preţul de vânzare de 500.000 lei, TVA 24% (cost 410.000 lei, amortizarea cumulată până la momentul vânzării: 280.000 lei), şi l-a închiriat în leasing operaţional pe 4 ani, rata privind chiria lunară fiind în valoare de 12.000 lei, TVA 24%.Conform OMFP nr 3.055/2009, contabilizaţi:Tranzacţia de leaseback la locatar;Tranzacţia de leaseback la locator.Exemplul ilustrativ 115Alfa a vândut mărfuri unui client din afara UE pe cont propriu în condiţii de livrare FOB: valoarea externă FOB este de 1.230 euro. Cursurile de schimb au fost: la livrarea mărfurilor = 4,2 lei/euro; la încasarea creanţelor = 4,35 lei/euro.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi livrarea mărfurilor la extern In condiţii de livrare FOB;Contabilizaţi încasarea clienţilor; 'Precizaţi ce înregistrare contabilă s-ar fi efectuat la încasarea clienţilor In condiţiile în care cursul de schimb la încasare ar fi fost de 4,1 lei/euro.Notă:Potrivit condiţiei FOB (Franco la bord), vânzătorul îşi îndeplineşte obligaţia de livrare în momentul în care marfa a trecut balustrada vasului, în portul de încărcare convenit. Costurile şi riscurile de pierdere şi deteriorare a mărfii sunt suportate din acel moment de cumpărător. Termenul FOB implică obligaţia vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export.La fel ca livrarea sub condiţie FAS, şi livrarea sub condiţie FOB este compatibilă numai cu vânzarea care implică fie un transport . maritim, fie un transport fluvial de marfă,Exemplul ilustrativ 226Alfa a vândut mărfuri unui client din afara UE în comision, practicând un comision de 6%, valoarea externă CFR 1.500 euro, transportul pe parcurs extern antecalculat 200 euro. Valoarea cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fost de 250 euro. Cursurile de schimb au fost: la livrarea mărfurilor 4,2 lei/euro; la încasarea creanţelor 4,35 lei/euro; la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern 4,32 lei/euro; la plata : transportului pe parcurs extern 4,35 lei/euro.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Livrarea mărfurilor la extern în condiţii de livrare CFR;încasarea contravalorii mărfurilor vândute;Regularizarea operaţiei privind transportul extern;Piaţa datoriei faţă de prestatorul de servicii de transport;Factura de comision şi reţinerea comisionului din suma datorată furnizorului.

Exemplul ilustrativ 134Alfa are un angajat cu un venit brut de 3.000 lei şi două persoane în întreţinere. Reţinerile din salarii sunt: contribuţia personalului la asigurările sociale 10,5%; contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 5,5%; contribuţia personalului la fondul de şomaj 0,5%; impozit pe venituri 16%; deducere personală 450 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi impozitul pe salariu datorat şi plata acestuia.Exemplul ilustrativ 131Alfa are un angajat cu un venit brut de 3.000 lei şi două persoane în întreţinere. Alfa are obligaţia să constituie şi să vireze la bugetul statului următoarele sume: contribuţia la asigurările sociale de 20,8%; contribuţia la asigurările sociale de sănătate de 5,2%; contribuţia la fondul de şomaj de 0,5%; contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85%; contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale de 0,214%; contribuţia pentru fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.de 0,25%.Conform OMFP nr» 3.055/2009, contabilizaţi:Venitul brut;Contribuţiile angajatorului;Plata contribuţiilor către stat. Exemplul ilustrativ 33Alfa construieşte în regie proprie o clădire pe care o începe la data de 01.01 .N şi o finalizează la data de 31.11 .N. Cheltuielile înregistrate în legătură cu construcţia au fost: materii prime . 160.000 lei; salarii 120.000 lei; amortizări 150.000 lei; cheltuieli indirecte repartizate 110.000 lei; cheltuieli generale de administraţie 50.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009:a) Calculaţi costul de producţie; b) Contabilizaţi recepţia şi punerea în funcţiune a clădirii.Exemplul ilustrativ 98Alfa constituie un depozit în data de 01.02.N, în sumă de 3.000 euro, cu scadenţa la 30.04.N. La data constituirii depozitului, cursul de schimb valutar este de 4,1220 lei/euro (corespunzător zilei de 29.01 .N, ultima zi bancară a lunii ianuarie N).Pe toată perioada evaluării, presupunem următoarele cursuri de schimb valutar, cu menţiunea că datele de 29.01 .N, respectiv 26.02.N reprezintă ultimele zile bancare din lunile respective:

Data (zi bancară) Cursul leu/euro29.01.N 4,122001.02.N 4,080526.02.N 4,107331.03.N 4,127630.04.N 4,0958

Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Constituirea depozitului;Evaluarea lunară a depozitului;Lichidarea depozitului.Exemplul ilustrativ 34Alfa construieşte în regie proprie o clădire pe care o începe la data de 01.01 .N şi o finalizează la data de 31.11 .N+1.In anul N, cheltuielile înregistrate în legătură cu construcţia au fost: materii prime 160.000 lei; salarii 120.000 lei; amortizări 150.000 lei; cheltuieli indirecte repartizate 110.000 lei; cheltuieli generale de administraţie 50.000 lei.în anul N+1, cheltuielile înregistrate în legătură cu construcţia au fost: materii prime 140.000 lei; salarii 125.000 lei; amortizări 155.000 lei; cheltuieli indirecte repartizate 130.000 lei; cheltuieli generale de administraţie 60.000 lei.Conform OfVIFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Recunoaşterea costului de producţie aferent anului N;b) Recunoaşterea costului de producţie aferent anului N+1;c) Recepţia clădirii.Exemplul ilustrativ 177Alfa construieşte o clădire, perioada contractului fiind 01.08.N- 30.09.N-f2. La sfârşitul exerciţiului N, costurile au fost de 30.000 lei, valoarea lucrărilor în curs de execuţie la sfârşitul anului N+1 este de 150.000 lei, iar la 30.09.N+2, costul efectiv este de 200.000 lei. Facturarea se realizează pentru suma de 250.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Recunoaşterea costurilor pe naturi de cheltuieli In cei 3 ani;Contravaloarea lucrărilor nerecepţionate de beneficiar până la sfârşitul perioadei pentru anii N şi N+1;înregistrarea lucrărilor obţinute în anul N+2;Facturarea.Exemplul ilustrativ 194Alfa decide scoaterea din evidenţă a unui debitor, pentru valoarea de 65.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Scoaterea din evidenţă a debitorului;Reactivarea debitorului când acesta devine solvabil.Exemplul ilustrativ 195Alfa decide scoaterea din evidenţă a unui debitor, pentru valoarea de 12.000 lei. La o dată ulterioară, termenul de prescripţie expiră şi debitorul nu devine solvabil.

Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi scoaterea din evidenţă a debitorului;Precizaţi ce înregistrare se efectuează la expirarea termenului de prescripţie.Exemplul ilustrativ 106Alfa deschide un acreditiv pentru plata datoriei faţă de un furnizor extern, în sumă de 3.000 euro. Cursul de schimb este de 4,2431 lei/euro. Datoria a fost înregistrată iniţial la cursul de 4,1462 lei/euro. Cursul la data decontării este de 4,2125 lei/euro. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Deschiderea acreditivului;Plata furnizorului din acreditiv;Recunoaşterea diferenţei de curs aferente acreditivului.Exemplul ilustrativ 66Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de materii prime în sumă de 5.000 lei şi un stoc iniţial de mărfuri în sumă de 6.000 lei. în cursul lunii au loc următoarele operaţii:Achiziţia de materii prime în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;Achiziţia de mărfuri în sumă de 2.000 lei, TVA 24%;Consumul de materii prime la costul de 1.500 lei;Vânzarea de mărfuri la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de achiziţie 4.500 lei.La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fost: materii prime 6.600 lei şi mărfuri 3.300 lei.Conform OMFP nr. 3*055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile utilizării metodei inventarului permanent.Exemplul ilustrativ 67Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de materii prime în sumă de 5.000 lei şi un stoc iniţial de mărfuri în sumă de 6.000 lei. în cursul lunii au ioc următoarele operaţii:Achiziţia de materii prime în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;Achiziţia de mărfuri în sumă de 2.000 lei, TVA 24%;Consumul de materii prime la costul de 1.500 lei;Vânzarea de mărfuri la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de . achiziţie 4.500 lei.La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fos;:: materii prime 6.600 lei şi mărfuri 3.300 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent.Exemplul ilustrativ 35Alfa deţine o clădire veche despre care se cunosc informaţiile: cost de achiziţie 1.200.000 lei, amortizare cumulată 400.000 lei. La data de 01.01 .N, Alfa a decis demolarea clădirii şi construirea unui sediu modern.Pe parcursul anului N s-au înregistrat următoarele cheltuieli: cheltuieli cu serviciile primite de la o firmă specializată în demolări 390.000 lei; cheltuieli cu materii prime 660.000 lei; servicii primite de la terţi privind construcţia 30.000 lei; salariile muncitorilor de pe şantier 250.000 lei; salariile personalului administrativ 80.000 lei; salariile managerilor 120.000 lei; amortizarea utilajelor utilizate la construcţie 12.000 lei.La sfârşitul anului N, clădirea nu era finalizată. în anul următor a continuat construcţia, înregistrându-se: cheltuieli cu materiile prime 95.000 lei; salariile muncitorilor de pe şantier 250.000 lei; amortizarea utilajelor folosite la construcţie 5.000 lei. La sfârşitul anului N+1 clădirea a fost dată în folosinţă. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: a) Recunoaşterea costului de producţie aferent anului N; b) Recunoaşterea costului de producţie aferent anului N+1; c) Recepţia clădirii.Exemplul ilustrativ 68Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de produse finite în sumă de 5.000 lei şi un stoc iniţial de produse în curs de execuţie în sumă de 6.000 lei. în cursul lunii au loc operaţiile:Obţinerea de produse finite în valoare de 3.000 lei;Vânzarea de produse finite la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de producţie 4.500 lei.La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fost: produse finite 3.600 lei şi produse în curs de execuţie 5.800 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile utilizării metodei inventarului permanent.Exemplul ilustrativ 69Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de produse finite în sumă de 5.000 Iei şi un stoc iniţial de produse în curs de execuţie în sumă de 6.000 lei. în cursul lunii au loc operaţiile:Obţinerea de produse finite în valoare de 3.000 lei;Vânzarea de produse finite la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de producţie 4.500 lei.La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fost: produse finite 3.600 lei şi produse în curs de execuţie 5.800 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent.Exemplul ilustrativ 113Alfa exportă mărfuri pe cont propriu unui client din afara UE în condiţii de livrare CIF: valoarea externă CIF 1.500 euro, transportul pe parcurs extern 200 euro, asigurarea pe parcurs extern 70 euro. Valoarea cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fost de 150 euro. Cursurile de schimb au fost: la livrarea mărfurilor = 4,2 lei/euro; la încasarea creanţelor = 4,35 lei/euro; la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern = 4,32 lei/euro; la plata transportului pe parcurs extern = 4,18 lei/euro.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Livrarea mărfurilor la extern în condiţii de livrare CIF;Cheltuielile de asigurare şi plata lor;încasarea contravalorii mărfurilor vândute;Cheltuielile de transport pe parcurs extern şi plata for;Regularizarea veniturilor.

Exemplul Ilustrativ 114Alfa exportă mărfuri pe cont propriu unui client din afara UE în condiţii de livrare CIF: valoarea externă CIF 1.500 euro, transportul pe parcurs extern 200 euro, asigurarea pe parcurs extern 70 euro. Valoarea cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fost de 250 euro. Cursurile de schimb au fost: la livrarea mărfurilor = 4,2 lei/euro; la încasarea creanţelor = 4,35 lei/euro; la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern = 4,32 lei/euro; la plata transportului pe parcurs extern = 4,18 lei/euro. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Livrarea mărfurilor ia extern în condiţii de livrare QF;Cheltuielile de asigurare şi plata lor;încasarea contravalorii mărfurilor vândute;Cheltuielile de transport pe parcurs extern şi plata lor;Regularizarea veniturilor.Exemplul ilustrativ 112Alfa exportă mărfuri unui client din afara UE pe cont propriu în condiţii de livrare CIF: valoarea externă CIF 1.500 euro, transportul pe parcurs extern 200 euro, asigurarea pe parcurs extern 70 euro. Cursurile de schimb au fost: la livrarea mărfurilor = 4,2 lei/euro; la încasarea creanţelor = 4,35 lei/euro; la primirea facturii privind . transportul pe parcurs extern = 4,32 lei/euro; la plata transportului pe parcurs extern = 4,18 lei/euro.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Livrarea mărfurilor la extern în condiţii de livrare CIF;Cheltuielile de asigurare şi plata lor;încasarea contravalorii mărfurilor vândute;Cheltuielile de transport pe parcurs extern şi plata Sor. Notă:CIF - termen inclus în INCOTERMS (acronim pentru INternational COmmercialTERMS-Termeni de Comerţ Internaţional). Scopul regulilor INCOTERMS emise de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris este de a asigura interpretarea uniformă acelor mai frecvent folosite condiţii comerciale în comerţul exterior.Conform condiţiilor de livrare INCOTERMS, fiecare reglementare specifică modul în care are loc transferarea cheltuielilor şi a riscurilor între părţi, precum şi modul în care se repartizează obligaţiile referitoare la principalele operaţiuni: procurarea mijloacelor de transport, suportarea cheltuielilor de transport, suportarea cheltuielilor de asigurare, suportarea cheltuielilor de încărcare/ , descărcare, obţinerea documentelor de expediţie şi transport, plata taxelor şi impozitelor aferente. Ca urmare, condiţia de livrare se specifică în contract imediat după stipularea preţului contractual şi determină care din elementele anterioare sunt cuprinse, pe lângă contravaloarea mărfurilor, în preţul contractual.în cazul condiţiei CIF (cost, asigurare şi navlu), vânzătorul are aceleaşi obligaţii ca în cazul termenului CFR (Cost and Freight), dar, suplimentar, el trebuie să efectueze asigurarea maritimă care să acopere riscul cumpărătorului de pierdere sau deteriorare a mărfii în timpul transportului maritim. Vânzătorul încheiecontractele de asigurare şi plăteşte prima de asigurare. Termenul CIFimplică obligaţia vânzătorului de vămuire a mărfii pentru exportîn cazul condiţiei CFR, vânzătorul angajează nava, o încarcă şi o duce în portul de destinaţie convenit.Exemplul ilustrativ 72 Alfa importă mărfuri de la un furnizor extern, Beta, cu sediul în SUA, în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 1.500 dolari (include transportul şi asigurarea pe parcurs extern), taxă vamală 10%, comision vamal 0,5%, TVA 24%. Cursul de schimb valutar aplicabil la data recepţiei este de 3,60 lei/dolar. Cursul de schimb pentru calculul valorii în vamă este de 3,50 lei/dolar. Pentru a aduce marfa în unitate, Alfa apelează la serviciile unei firme de transport intern, Delta, de la care primeşte o factură în valoare totală de 992 lei (inclusivTVA). Conform OMFP nr. 3,055/2009: Calculaţi costul de achiziţie; Contabilizaţi recepţia bunurilor importate; Contabilizaţi plata TVA în vamă; Contabilizaţi factura primită de la furnizorul de transport intern.Notă: Taxele vamale aplicabile începând cu data de 01.01.2007 la punerea în liberă circulaţie a mărfurilor provenite din ţări terţe sunt cele prevăzute în anexa Regulamentului (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun. Pentru a vizualiza taxa vamală poate fi accesată baza de date naţională TARIC_RO. în aplicarea art 168-172 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, în situaţia în care valoarea în vamă a mărfurilor este exprimată în altă monedă decât cea naţională, cursul de schimb folosit la determinarea acestei valori este cursul de schimb stabilit şi comunicat de Banca Naţională a României în penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii în care se utilizează.în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare (art. 136-(1) din Codul fiscal).Conform art. 139 din Codul fiscal baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în absenţa unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România. Baza de impozitare nu cuprinde: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei; b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. (Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.); c)

dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere; d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare; e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă (art. 1391-(1) din Codul fiscal).Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei achitate pentru importul de bunuri (altele decât cele prevăzute la art. 146 lit. d) din Codul fiscal), persoana impozabilă trebuie să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său. Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru sau care efectuează importuri de bunuri în România din punct de vedere al TVA, pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import, trebuie să deţină o declaraţie de import pentru TVA şi accize (art. 146-(1) lit. c) din Codul fiscal).Exemplul ilustrativ 88Alfa îi vinde mărfuri societăţii Beta în baza facturii: preţ de vânzare 2.000 lei, rabat înscris în factură 10%, TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi înregistrarea facturii emise şi încasarea creanţei.Exemplul ilustrativ 146 Alfa încasează pe 15.12.N suma de 6.000 lei reprezentând chiria anuală, din care valoarea de 1.000 lei este aferentă anului N.Conform OMFP nr. 3.055/2009: Contabilizaţi încasarea chiriilor pe 14.12.N; Precizaţi înregistrarea contabilă care se efectuează ia deschiderea exerciţiului N+1.Exemplul ilustrativ 36Alfa începe în luna august anul N construcţia unui utilaj. Pentru testarea funcţionării corecte a utilajului s-au înregistrat cheltuieli materiale de 300 lei şi cheltuieli salariale de 400 lei. în urma testării au rezultat eşantioane vândute la preţul de 400 lei plus TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabiSizaţi: a) Cheltuielile efectuate pentru testarea funcţionării corecte; b) Obţinerea produselor finite;c) Vânzarea produselor finite; d) Care este tratamentul contabil al costurilor de testare?Exemplul ilustrativ 196Alfa.închiriază de la Beta o clădire, evaluată la 200.000 lei. Chiria este în sumă de 1.000 lei/lună, plata făcându-se la sfârşitul anului din contul curent. Durata contractului de închiriere este de 3 ani. La expirarea contractului de închiriere se restituie clădirea.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Preluarea clădirii luate cu chirie;înregistrarea chiriei totale datorate;Plata anuală a chiriei;Restituirea clădirii.Exemplul ilustrativ 74Alfa obţine din producţie proprie 2.000 de pungi la costul de - producţie de 1,5 lei/pungă. Ulterior, vinde unui clienţ i .800 de pungi la preţul de vânzare de 2 lei/pungă, plus ecotaxa de 0,1 lei/pun» gă, TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Obţinerea pungilor din producţie proprie; Vânzarea pungilor.Notă: Potrivit OMMP nr. 1.032/2011 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu,„obligaţia de a calcula şi de a plăti ecotaxa în valoare de 0,1 lei/buc. revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile, după cum urmează:operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, pentru pungile şi sacoşele fabricate în România;operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru pungile şi sacoşele achiziţionate din afara. spaţiului naţional." (art. 57)Exemplul ilustrativ 92 Alfa obţine produse finite, utilizând metoda costului standard. La începutul lunii decembrie, situaţia stocurilor era:pantaloni: 300 buc., evaluate la costul standard de 100 lei/buc.;fuste: 500 buc., evaluate la costul standard de 70 lei/buc. Dif de preţ aferentă celor două stocuri este de 12.000 lei (nefavorabilă).în cursul lunii au loc operaţiile:se fabrică 100 buc. de pantaloni şi 300 buc. de fuste;se vând unui client 150 buc. de pantaloni la preţul de vânzare de 120 Iei/buc. şi 600 buc. defuste la preţul de vânzare de 76 lei/buc.;la sfârşitul lunii se calculează costul efectiv al produselor finite, respectiv: pantaloni = 110 lei/buc. şi fuste 65 lei/buc.Conform OMFP nr. 3.055/2009: Contabilizaţi obţinerea produselor finite; Contabilizaţi vânzarea produselor finite; Precizaţi cu ce valoare vor figura în bilanţ produsele finite.Exemplul ilustrativ 193Alfa primeşte bunuri de la o persoană fizică spre vânzare, în regim de consignaţie, în valoare de 20.000 lei, comision 12%,TVA 24% din valoarea comisionului. După vânzarea mărfurilor către populaţie, Alfa face plata către deponent. Contabilitatea este organizată sub forma unor servicii de vânzare contra unui comision.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea mărfurilor spre vânzare în consignaţie;Vânzarea cu numerar a mărfurilor;Plata deponentului;Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute,,

Exemplul ilustrativ 197Alfa primeşte de la un client o cambie în sumă de 50.000 lei, cu scadenţa la 60 de zile, reprezentând contravaloarea produselor finite vândute acestuia. Alfa scontează efectul comercial la bancă înainte de scadenţă cu 15 zile. Taxa scontului practicată de bancă este de 25% pe an.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi primirea efectului comercial;Contabilizaţi depunerea efectului comercial la bancă, în vederea scontării sale;Contabilizaţi scontarea efectivă a cambiei;Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează la scadenţă*Exemplul ilustrativ 141Alfa primeşte prin donaţie un utilaj cu o valoare de piaţă de 60.000 lei. Durata de viaţă utilă a fost fixată la 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Primirea prin donaţie a utilajului; Amortizarea anuală; Trecerea anuală a subvenţiei la venituri.Exemplul ilustrativ 178Alfa primeşte sub formă de subvenţii suma de 30.000 lei, din care 3.000 lei se încasează la data acordării, iar restul, în acet ■ \ perioadă. Suma de 7.000 lei este aferentă cifrei de afaceri (2.500 pentru perioada curentă, iar restul, pentru perioadele următoare), suma de 5.000 lei este pentru plata unor materii prime achiziţionate şi este aferentă perioadei în curs, iar restul este pentru plata personalului şi este aferent perioadei în curs.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi primirea şi încasarea subvenţieiExemplul ilustrativ 60Alfa participă la capitalul social al entităţii Beta SA, nou-înfiinţată, cu un utilaj a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 500.000 lei. Această participaţie îi asigură un procent de control de 30%. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 550.000 lei; durata de utilizare economică 5 ani. Ulterior, entita tea vinde jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social, la o valoare negociată de 280.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: a) Scoaterea din evidenţă a utilajului în urma participării la constituirea capitalului social a! societăţii Beta şi primirea titlurilor; înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporalei; Vânzarea titlurilor.Exemplul ilustrativ 145 Alfa plăteşte pe 15.12. suma de 2.000 lei reprezentând prima anuală de asigurare CASCO, din care valoarea de 800 lei este aferentă anului N. Conform OMFP nr. 3.055/2009: Contabilizaţi plata primei de asigurare pe 15.1 2.N; Precizaţi înregistrarea contabilă care se efectuează la deschiderea exerciţiului N+1.Exemplul ilustrativ 93Alfa prezintă la începutul lunii decembrie următoarea situaţiea stocului de marfă: Si 371 = 200 buc. x 155 lei/buc = 31.000 lei; Si 378 = 5.000 lei; Si 4428 = 6.000 lei. în cursul lunii au loc operaţiile;Achiziţia de mărfuri: 500 buc. x 110 lei/buc.,TVA 24%;Vânzarea de mărfuri la preţul cu amănuntul, inclusiv TVA, de 54.250 lei. Adaosul comercial practicat este de 25%.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi achiziţia mărfurilor;Contabilizaţi vânzarea mărfurilor;Precizaţi cu ce valoare vor figura mărfurile în bilanţ Exemplul ilustrativ 124Alfa primeşte de la un client un efect de .comerţ în valoare de 2.000 lei. Ulterior, Alfa depune la bancă pentru scontare efectul decomerţ, taxa scontului percepută de bancă fiind de 10%; numărul de zile până la scadenţa efectului este de 20, comision 100 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea efectului;încasarea efectului scontat.Exemplul ilustrativ 125Alfa primeşte de la un client un'efect-de comerţ în valoare de 2.000 lei. Ulterior, Alfa remite băncii spre încasare efectul comercial. Ulterior se încasează efectul, comisionul plătit pentru serviciul bancar fiind de 100 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Primirea efectului; Remiterea efectului spre încasare; încasarea efectului.Exemplul ilustrativ 126Alfa primeşte de la un client un efect de comerţ în valoare de 2.000 lei. Ulterior, Alfa remite băncii spre scontare efectul de comerţ, taxa de scont fiind de 200 lei. Comisionul perceput pentru operaţiunea bancară este de 100 lei. .Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Primirea efectului; Remiterea efectului pentru a fi scontat; Scontarea efectului. Exemplul ilustrativ 75Alfa recepţionează mărfuri în daţa de 20.07.N, în valoare de . 5.000 euro, primite fără factură de la un furnizor cu sediu! în Franţa. Cursul de schimb al BNR aplicabil la data recepţiei a fost de 4,1820 iei/euro. La data de 30.07.N (uitima zi bancară a lunii), cursul de schimb a fost de 4,1630 Iei/euro. în data de 12.08.N se primeşte factura externă emisă în data de 10.08.N. Cursul ladata facturii este de 4,1819. Iei/euro. Data exigibilităţii TVA este 10.08.N. Achiziţia intracomunitară se evidenţiază în declaraţia recapitulativă şi decontul de TVA aferente lunii august. Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi recepţia mărfurilor;Contabilizaţi actualizarea datoriei în valută la sfârşitul lunii iulie N;Contabilizaţi TVA pe baza facturii;Precizaţi ce înregistrări contabile se efectuează la primirea facturii.

Notă: în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea în lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilităţii taxei, aşa cum este stabilit la art. 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi recepţionate bunurile. în cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. Prin excepţie, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru sau, după caz, la data emiterii autofacturii, dacă factura sau autofactura este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.Exemplul ilustrativ 109Alfa ridică de la bancă suma de 2.000 euro pentru a acorda un avans unui salariat pentru o deplasare în străinătate. Cursul de schimb este de 4,2560 lei/euro. La întoarcere, salariatul depune ordinul de deplasare, care cuprinde: factura de cazare pentru 5 nopţi în valoare de 800 euro; diurnă 5 zile x 75 euro/zi, iar restul se restituie. Cursul de schimb este de 4,2320 lei/euro.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Ridicarea valutei din contul curent; Acordarea avansului; Justificarea avansului.Exemplul ilustrativ 70Alfa se aprovizionează cu materii prime: 20 buc. x 200 lei/buc. preţ de cumpărare şi cheltuieli de transport 1.000 lei. Cota de TVA este de 24%. Conform OMFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia materiilor prime în cazul în care TVA poate fi recuperată de la autoritatea fiscală;Achiziţia materiilor prime In cazul în care TVA nu poate fi recuperată de la autoritatea fiscalăExemplul ilustrativ 104Alfa vinde mărfuri la preţul de vânzare de 5.000 lei, TVA 24%. Contravaloarea mărfurilor este încasată parţial cu tichete de masă (150 tichete x 9 lei/tichet) şi parţial în numerar. Tichetele sunt trimise spre decontare la unitatea emitentă, fiind ulterior încasate în contul curent. Comisionul facturat de firma emitentă este de 100 lei, TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Vânzarea mărfurilor;încasarea contravalorii mărfurilor;Trimiterea tichetelor spre decontare la unitatea emitentă;înregistrarea comisionului reţinut de firma emitentă;încasarea contravalorii tichetelor.Exemplul ilustrativ 76 Alfa vinde produse finite în valoare de 3.000 lei,TVA 24%, cost de producţie 2.600 lei. Ulterior, clientul îi returnează societăţii Alfa produse finite evaluate ia 1.000 lei, cost de producţie 900 lei, sarAlfa emite o factură în roşu în acest sens.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Vânzarea produselor finite;Returul produselor finite.Notă: Potrivit art 138 din Codul fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj.în situaţiile prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii îşi ajustează baza impozabilă a taxei după efectuarea livrării/prestării sau după facturarea . livrării/prestării, chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, dar evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturării şi înregistrării taxei în evidenţele persoanei impozabile. în acest scop, furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnul minus dacă baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru livrările intracomunitare.Exemplul ilustrativ 28Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi derecunoaşterea următoarelor imobilizări necorporale:a) La expirarea unui ctr de concesiune, odată cu restituirea bunului, se înreg scoaterea din evidenţă a concesiunii primite, în sumă de 50.000 lei;b) Se scoate din evidenţă un program informatic, depăşit moral, din utilizarea căruia nu se mai aşteaptă beneficii economice viitoare. Costul programului informatic a fost de 100.000 lei, amortizarea cumulată până la data scoaterii din evidenţă fiind de 30.000 lei;c) Se vinde un program informatic la preţ de vânzare de 110.000 lei exclusiv TVA 24%. Costul programului informatic a fost de 100.000 lei, amortizarea cumulată până la data vânzării fiind de 30.000 lei.Exemplul ilustrativ 38Conform OMFP nr. 3,055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai jos:Se primeşte sub formă de donaţie un utilaj a cărui valoare justă este de 3.000 lei;La inventarul anului N s-a constatat un plus în sensul că un calculator cu valoarea de 5.000 lei nu era înregistrat în contabilitate.Exemplul ilustrativ 127Conform OMFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi:Plata avansurilor către salariaţi din eontulxurent de 2.000 lei;Cheltuielile cu salariile înregistrate pe baza statului de salarii, de 10.000 lei;Reţinerile din salarii: avansul, contribuţia personalului la asigurările sociale de 10,5%, contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate de 5,5%, contribuţia personalului la fondul de şomaj de 0,5%, sume reţinutereprezentând chirii de 300 lei, impozit pe venituri de 16%;Plata salariilor nete.

Exemplul ilustrativ 128Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Obţinerea de produse finite la cost de producţie de 3.000 lei; Acordarea produselor finite propriilor salariaţi; TVA este suportată de entitate; Reţinerile din salarii, astfel: pentru produsele acordate se datorează de către salariaţi un impozit pe venit de 16%; contribuţia acestora la fondul de şomaj este de 0,5%, iar la asigurările sociale de sănătate, de 5,5%.Exemplul ilustrativ 139Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai jos:Se vinde un program informatic la preţ de vânzare 110.000 lei, TVA 24%; costul programului informatic 100.000 lei; amortizarea cumulată până la data vânzării 30.000 lei;Se achiziţionează obligaţiuni ca investiţii financiare pe termen scurt; cost de achiziţie 1.300 lei;Se vând obligaţiunile de mai sus la preţ de vânzare 1.400 lei;Pe data de 01.05.N se exportă un utilaj: preţ de vânzare 20.000 euro; curs de schimb la data vânzării 4,3 lei/euro. La sfârşitul lunii mai, cursul de schimb este 4,4 lei/euro; la sfârşitul lunii iunie, cursul este 4,2 lei/euro, iar la data încasării cursul este 4,5 lei/euro;Se decide scoaterea din evidenţă a unui debitor, pentru valoarea de 65.000 lei;Ulterior, debitorul devine solvabil şi este reactivat;Se înregistrează o amendă datorată autorităţilor române în sumă de 1.500 lei.Exemplul Ilustrativ 105Conform OMFP nr. 3.055/2009f contabilizaţi următoarele operaţii efectuate de Alfa:Acordarea în cadrul unei campanii publicitare a 150 de tichete cadou în valoare de 10 lei fiecare. Impozitul pe venit este suportat de entitate; Acordarea de Crăciun a 300 de tichete cadou salariaţilor, a câte - 50 lei fiecare. Impozitul pe venitul din salarii este reţinut dinsalarii; Acordarea salariaţilor a 100 de tichete de vacanţă a câte 50 lei fiecare. Impozitul pe venitul din salarii este reţinut din salarii.Notă: Tichetele cadou se procură de către angajatori de la unităţi emitente şi se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, cheltuielile de reclamă şi publicitate, precum şi pentru cheltuieli sociale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă.Potrivit prevederilor pct. 70 lit. i) dat în aplicarea art. 55-(3) din Codul fiscal, tichetele cadou acordate conform legii, indiferent dacă acestea sunt acordate potrivit destinaţiei şi cuantumului - prevăzute la art. 55-(4) lit. a) din Codul fiscal (cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 150 lei), sunt avantaje primite de persoana fizică.De asemenea, potrivit art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,„sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, denumirea veniturilor ori de forma sub care se acordă."La stabilirea impozitului pe veniturile din salarii se iau în calcul aceste avantaje, care sunt cuprinse în venitul brut lunar din salarii,.avantaje care se impozitează cu cota de 16%. Impozitul se calculează lunar de angajator şi se plăteşte odată cu restul impozitului pe salarii, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost primite tichetele cadou.Tichetele cadou nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii potrivit art. 29615 lit. o) din Codul fiscal.Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit.Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori (în bani şi în bunuri) copiilor minori ai angajaţilor cu ocaziile de mai sus se aplică pentru fiecare copil minor al fiecărui angajat. Aceste cadouri în bani şi în bunuri nu se cuprind în baza lunară de calcula contribuţiilor sociale obligatorii potrivit art. 29615 lit. b) din Codul fiscal. Cadourile în bani şi în natură acordate cu ocaziile de mai sus care depăşesc 150 lei, precum şi cadourile oferite cu alte ocazii sunt impozabile din punct de vedere al impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii.Pentru angajator, din punct de vedere al impozitului pe profit, aceste cheltuieli cu cadourile în bani şi în natură sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, drept cheltuieli sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 -Codul muncii.Tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relaţii generatoare de venituri din salarii sunt impozabile din punct de vedere al impozitului pe venit, cu cota de 16%, potrivit art. 78 din Codulfiscai. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri / persoanelor care acordă tichetele cadou. Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite la 600 lei, realizate de contribuabil. Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.Tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relaţii generatoare de venituri din salarii sunt considerate pentru acestea venituri din alte surse; impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Contravaloarea tichetelor de vacanţă acordate de angajatori propriilor salariaţi în condiţiile OUG nr. 8/200.9 privind acordarea tichetelor de vacanţă (nu mai mult de 6 salarii de bază minime brute pe ţară, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal, asumând că în anul fiscal anterior angajatorul a obţinut profit sau venit, după caz) este deductibilă la calculul impozitului pe profit, în conformitate cu art. 3-(3) din OUG nr. 8/2009. Asupra contravalorii tichetelor de vacanţă acordate în limitele impuse de OUG nr. 8/2009 (nu mai mult de 6 salarii de bază minime brute pe ţară în

decursul unui an fiscal pentru un salariat) nu se datorează contribuţii sociale nici la nivelul angajaţilor, şi nici la nivelul angajatorilor. Totuşi, pentru tichetele de vacanţă distribuite salariaţilor se datorează impozit pe venit; angajatorul are obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului pe venituri din salarii (în prezent în cotă de 16%) până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost distribuite tichetele de vacanţă.Exemplul ilustrativ 130 Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Ajutoarele materiale cuvenite salariaţilor, în sumă de 4.000 lei, suportate din asigurările sociale; înregistrarea-.drepturilor de personal neridicatejn sumă de 3.000 lei; Plata de drepturi de personal neridicate, în valoare de 1.800 lei; restul se prescrie.Exemplul ilustrativ 52Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi următoarele operaţii privind ieşirea imobilizărilor corporale efectuate de Alfa:Se vinde un utilaj la preţ de vânzare de 110.000 lei exclusiv TVA 24%. Costul utilajului a fost de 100.000 -lei, amortizarea cumulată până la data vânzării fiind de 30.000 lei;Scoaterea din evidenţă a unui depozit distrus în totalitate în urma unui incendiu. Costul depozitului a fost de 100.000 lei, amortizarea cumulată fiind de 75.000 lei;Alfa contribuie cu aport în natură la capitalul societăţii Beta. Aportul constă într-un utilaj cu valoarea contabilă de intrare de 25.000 lei, amortizare cumulată 10.000 lei. în schimbul aportului, Alfa primeşte acţiuni ca titluri de participare: 1.000 acţiuni, preţ de emisiune 20 lei/acţiuneExemplul ilustrativ 80Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi următoarele operaţii efectuate de societatea Alfa:

a) Se primesc prin donaţie materii prime evaluate la valoarea justă de 3.000 lei;în urma dezmembrării unui utilaj, se recuperează materiale auxiliare în valoare de 3.000 lei şi piese de schimb în valoare de 1.500 lei. Piesele de schimb recuperate se folosesc pentru repararea altui utilaj;Se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură, la cost de producţie de 600 lei.TVA (24%) este suportată de societate;Se donează unei alte societăţi produse finite, la cost de producţie de 1.000 lei. Operaţia este impozabilă din punctul de vedere al TVA. Cota de TVA este de 24%;Se transferă produse finite la magazinul propriu de desfacere cu amănuntul. Costul de producţie al produselor finite transferate a fost de 3.000 lei, cota de adaos comercial este de 30%, TVA 24%;O parte din produsele finite fabricate de entitate se utilizează pentru acţiuni de protocol. Costul de producţie al produselor finite a fost de 1.200 lei. Suma se încadrează în limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol, iar operaţia nu este impozabilă din punctul de vedere al TVA.Notă: în sensul art. 128-(8) lit. f) din Codul fiscal, bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri (impozabile TVA) dacă valoarea totală a bunurilor acordate gratuit în cursul unui an calendaristic este sub plafonul în care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit Ia titlul II din Codul fiscal. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul microîntreprinderilor sau al persoanelor impozabile care nu trebuie să depună situaţii financiare anuale conform prevederilor legale. Conform art 21-(3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicate asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.Acordarea gratuită de bunuri este livrare de bunuri impozabilă TVA dacă nu se încadrează în destinaţiile prevăzute de lege conform art. 128 pct. 14 lit. c) - Norme metodologice.Exemplul Ilustrativ 179Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi următoareleoperaţii efectuate de Alfa:Se înregistrează un debit de 5.000 lei, datoraţi de salariatul X;S-au achiziţionat mărfuri de la un furnizor, transportul fiind efectuat de o firmă specializată. La primirea bunurilor s-a constatat lipsa unor mărfuri în sumă de 3.000 lei, care se impută şoferului angajat al firmei de transport;în urma unui proces judecătoresc cu un client, se înregistrează o despăgubire datorată de acesta în sumă de 7,000 lei;Se primesc prin donaţie materii prime în valoare de 1,500 îeL

Exemplul ilustrativ 180Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi următoarele operaţii efectuate de Alfa şi precizaţi ce înregistrare se efectuează în luna iulie:în luna aprilie se înregistrează dobânda cuvenită, în sumă de 3.000 lei, aferentă unui împrumut acordat pe termen lung unei alte entităţi. Dobânda va fi încasată în luna mai;în luna mai se încasează dobânda;în luna iunie se încasează suma de 6.000 lei, reprezentând: 2.000 iei dobânda lunii trecute, 2.000 lei dobânda lunii curente şi 2.000 lei dobânda lunii viitoare, pentru un împrumut acordat pe tqrmen lung unei alte entităţi.

Exemplul ilustrativ 181Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi următoarelesituaţii:Pe data de 20.05.N se încasează o creanţă comercială în valută în sumă de 500 euro, creanţă rezultată din vânzarea unor mărfuri pe data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data

ţ vânzării mărfurilor a fost de 4,4 lei/euro, iar la data încasării, de 4,5 lei/euro;Pe data de 25.05.N se plăteşte o datorie comercială în valută în sumă de 400 euro, datorie rezultată în urma achiziţiei unor mărfuri pe data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data achiziţiei mărfurilor a fost de 4,5 lei/euro, iar la data plăţii, de 4,4 lei/euro;Pe data de 28.12.N s-au vândut mărfuri în valoare de 200 euro, curs la data vânzării 4,4 lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la închiderea exerciţiului N a fost de 4,5 lei/euro;Pe data de 27.12.N s-au achiziţionat mărfuri în valoare de300 euro, curs la data achiziţiei 4,5 lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la închiderea exerciţiului N a fost de 4,4 lei/euro;Se primeşte de ia un furnizor un scont de 2% după data achiziţiei bunurilor. Valoarea bunurilor este de 1.000 lei;Se încasează o subvenţie pentru a acoperi o pierdere din calamităţi în valoare de 1.000 lei.

Exemplul ilustrativ 182Conform OfVIFP nr. 3,055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai jos efectuate de societatea Alfa privind regularizarea inventarului:5-a constatat că un utilaj cu o valoare stabilită la 12.000 lei nu era înregistrat în contabilitate;S-a constatat un plus de materii prime, în sumă de 4.000 lei;"S-a constatat un plus de produse finite, în sumă de 2.000 lei;S-a constatat un plus de obligaţiuni, achiziţionate ca investiţii financiare pe termen scurt, în sumă de 8.000 lei;La inventarierea casieriei s-a înregistrat un plus de numerar de 1.500 lei;S-a constatat lipsa unui utilaj; valoare contabilă 12.000 lei; amortizare cumulată 4.000 lei;S-a constatat un minus de materii prime, în sumă de 1.000 lei;S-a constatat un minus de produse finite, în sumă de 7.000 lei;I se impută unui salariat utilajul constatat lipsă la inventar, la valoarea de înlocuire de 13.000 lei; cotă TVA 24%;j) I se impută unui salariat materiile prime constatate lipsă la inventar, la valoarea de înlocuire de 2.000 lei; cotă TVA 24%;k) Se constată un minus de materii prime ca urmare a deprecierii calitative, peste normele legale, neimputabil, în sumă de^ 3.000 lei; cotă TVA 24%.Exemplu! ilustrativ 227Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai' jos, efectuate de Alfa cu o entitate din cadrul grupului:315 leia) Se virează suma de 3.000 lei către o întreprindere din cadrul grupului, reprezentând un credit acordat pe termen scurt;Se înregistrează dobânda anuală de încasat aferentă împrumutului de mai sus avansat întreprinderii din cadrul grupului, în sumă de 500 lei;Se înregistrează dividendele de încasat pentru participaţiile deţinute la întreprinderea din cadrul grupului, în sumă de 1.000 lei;Se vând imobilizări financiare întreprinderii din cadrul grupului, la preţul de vânzare de 1.300 lei;Se încasează suma de 2.000 lei de la o întreprindere din cadrul grupului, reprezentând un credit acordat pe termen scurt;Se înregistrează dobânda anuală datorată aferentă împrumutului de mai sus primit de la întreprinderea din cadrul grupului, în sumă de 300 lei.

Exemplul ilustrativ 228Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai jos, efectuate de Alfa cu asociaţii săi:

a) Asociatul X depune temporar la dispoziţia societăţii Alfa suma de 1.000 lei;b) Se înregistrează dobânda datorată de Alfa asociatului X pentru suma depusă, în valoare de 500 Ies;c) Se înregistrează dividende de plată datorate asociaţilor, în valoare de 1.800 lei;d) Alfa virează din casierie suma de 1.200 lei asociatului Y în - contul unei datorii faţă de acesta;e) Se înregistrează dobânda de încasat de la asociatul Y pentru suma virată, în valoare de 300 lei.

Exemplul ilustrativ 234Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi următoarele situaţii:Se acordă o donaţie în mărfuri în valoare de 1.000 lei;Pe data de 20.05.N se încasează o creanţă comercială în valută în sumă de 500 euro, creanţă rezultată din vânzarea unor mărfuri pe data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data vânzării mărfurilor a fost de 4,5 lei/euro, iar la data încasării, de "4,4 lei/euro;Pe data de 25.05.N se plăteşte o datorie comercială în valută în sumă de 400 euro, datorie rezultată în urma achiziţiei unor mărfuri pe data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar ia data achiziţiei mărfurilor a fost de 4,4 lei/euro, iar la data plăţii, de 4,5 lei/euro;Pe data de 28.12.N s-au vândut mărfuri în valoare de 200 euro, curs la data vânzării 4,5 lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la închiderea exerciţiului N este de 4,4 lei/euro;Pe data de 27.05.N s-au achiziţionat mărfuri în valoare de 300 euro, curs la data achiziţiei 4,4 lei/euro. Cursul valutar co -municat de BNR la închiderea exerciţiului N este de 4,5 lei/euro;Se acordă unui client un scont de 2% după data vânzării bunurilor. Valoarea bunurilor este de 1.000 lei;Un stoc.de mărfuri cu valoarea contabilă de 12.000 lei a ars :-completîn urma unui incendiu.

Exemplul ilustrativ 183

Conform OMFP nr, 3055/2009 întocmiţi Registrul-jurnal privind operaţiile de închidere a exerciţiului financiar N, pe baza următoarelor date:a) Diferente de inventar:Specificari Sold conturi Sold inventar Diferente (1-2)0 1 2 3

1. Materii prime2. Produse finite3. Marfuri

20.00023.000-

20.00021.00030.000

-2.00030.000

S-a folosit met inventarului permanent

b) Amortizarea imobilizarilor: cladiri 21.500 lei, echipamente tehn si mijloace de transport 12.500 lei; mobilier aparatura birotica 7.000 lei;c) Provizioane si ajustari constituite la inchiderea exercitiului: riscul de litigiu cu un client 5.000 lei; ajustarea investitiilor financiare pe termen lung 1.200 lei; ajustarea stocurilor de marfuri 2.000 lei; ajustarea creantelor 3.600 lei;d) Regularizarea si delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor: diferente de curs valutar nefavorabile din conversia creantelor in valuta 1.300 lei; cheltuieli cu asigurarile in avans 1.100 lei.Exemplul ilustrativ 173Conform prevederilor contractului colectiv de muncă, o entitate are obligaţia de a plăti prime reprezentând participarea salariaţilor la profit în valoare de până la 5% din profitul distribuibil, de achitat în 45 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare de către AGA. Ca atare, în anul N se decide acordarea de prime în valoare de 500.000 lei. Primele sunt acordate în anul N+1.Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizaţi:Ce înregistrări contabile se efectuează în anul N;Ce înregistrări contabile se efectuează în anul N+1.Exemplul ilustrativ 14Contabilul societăţii Alfa înregistrează în exerciţiul N plata unei chirii aferentă următoarele două exerciţii în sumă de 2.000 lei astfel:2.000 lei 612 = 5121 2.000 lei2000 612 = 512 2000Ce principiu contabil a'fost încălcat? Argumentaţi răspunsul.Exemplul ilustrativ 12Contabilul societăţii Alfa, proaspăt angajat, a avut de înregistrat în contabilitate o factură de vânzare a unui stoc de marfă emisă la 10.02.N, la valoarea de 10.000 lei, şi încasarea acesteia la data de 17.02.N. Costul mărfurilor vândute a fost de 8.000 lei. Soluţia adoptată de acesta a fost urm:- la data de 10.02.N - vânzarea stocului:10.000 lei 4111 = 472 10.000 lei8.000 lei 607 = 371 8.000 lei- la data de 17.02.N - încasarea facturii:10.000 lei 4111 = 5121 10.000 leiSi concomitent: 10.000 Iei 707 = 472 10.000 leiDeterminati valoarea activelor imob si a datoriilor cu scadenta mai mica de 1 an potrivit modelului de bilant conform OMFP 3055/2009Este soluţia de mai sus conformă principiilor contabile generale enunţate în OMFP nr. 3.055/2009? Argumentaţi răspunsul.Exemplul ilustrativ 223Contravaloarea lucrărilor executate conform situaţiei de lucrări este de 20.000 lei, iar garanţia de bună execuţie este de 6%, conform contractului, aceasta fiind reţinută din contravaloarealucrărilor şi evidenţiată pe factura fiscală. Cotă TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi la constructor (prestatorul de servicii):Emiterea facturii fiscale;înregistrarea garanţiei de bună execuţie reţinute de beneficiar;încasarea garanţieiNotă:'începând cu data de 1 ianuarie 2007 nu a mai fost admisă reducerea bazei de impozitare a TVA cu valoarea garanţiilor acordate, motiv pentru care factura pentru lucrările de construcţii- montaj se emite la valoarea integrală rezultată din situaţiile de lucrări întocmite de constructor şi acceptate de beneficiar. Din acest moment, garanţiile acordate beneficiarilor lucrărilor în construcţii nu mai reprezintă operaţiuni din sfera de aplicare a TVA deoarece nu îndeplinesc cumulativ cele patru condiţii impuse prin art. 126-(1) din Codul fiscal. Astfel, întreaga valoare a situaţiilor de lucrări acceptată la plată reprezintă baza de impozitare a TVA. Deşi garanţiile nu intră în baza de impozitare a TVA, beneficiarul lucrărilor are dreptul să achite constructorului valoarea facturii emise diminuată cu valoarea garanţiei stabilite prin contract. în cadrul unei facturi emise, cu suma garanţiei acordate de constructor poate fi diminuată doar valoarea totală a facturii formată din baza de impozitare şi TVA colectată, rezultând . astfel o sumă netă de plată. Valoarea garanţiei se înscrie în factură cu semnul minus, fără a înscrie TVA în dreptul său. Deci suma netă de: plată reprezintă diferenţa dintre valoarea totală facturată (inclusivTVA) şi valoarea garanţiei acordate.Exemplul ilustrativ 156

Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la preţ de emisiune este de 105.000 lei, iar valoarea nominală a acţiunilor subscrise, de 100.000 lei. Primele de emisiune constituite au următoarea destinaţie: 3.400 lei pentru constituirea de rezerve şi 1.600 lei pentru creşterea capitalului social. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: a) Majorarea capitalului social şi constituirea primelor de emisiune; : b) încorporarea primelor de emisiune în capital şi rezerveExemplul ilustrativ 171Cunoaşteţi următoarele date: contravaloarea lucrărilor executate conform situaţiei de lucrări 200.000 lei; garanţie de bună execuţie 4%, conform contractului, fiind reţinută din contravaloarea lucrărilor; cota de TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, înregistraţi la beneficiar:Primirea factorii de Sa constructor;Constituirea garanţiei de bună execuţie;Achitarea garanţiei de bună execuţie.Exemplul ilustrativ 133Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozit pe profit calculat şi înregistrat la 30.11 .N - 800 lei (din care s-au plătit 500 Iei); venituri aferente exerciţiului N - 18.000 lei (din care dividende cuvenite 2.000 lei); cheltuieli aferente exerciţiului N - 5.000 lei (din care cheltuieli de protocol nedeductibile - 400 lei şi amenzi datorate autorităţilor române -1.100 lei); cotă de impozit pe profit 16%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, calculaţi care este suma impozitului pe profit datorat şi de plătit pentru exerciţiul N.Exemplul ilustrativ 7In cursul exercitiului N, intreprinderea Alfa a evidentiat in Contabilitate urmatoarele incasari si plati (in lei):încasări de la clienţi 4.600.000Plăţi din rambursarea de credite bancare 820.000încasări de onorarii şi comisioane 100.000încasări de subvenţii de exploatare 350.000încasări din emisiuni de acţiuni 430.000încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 2.200.000Plăţi de salarii 90.000Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing financiar 1.900.000Plăţi de TVA 430.000Plăţi de impozit pe profit 330.000încasări din vânzarea de imobilizări corporale 600.000Plăţi de dobânzi 400.000încasări de dobânzi 280.000Plăţi de dividende 160.000încasări de dividende 750.000Plăţi de contribuţii cu caracter social 300.000încasări de subvenţii pentru investiţii 1.100.000Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing operaţional 200.000încasări din noi emisiuni de obligaţiuni 420.000încasări din credite bancare primite 860.000Plăţi către furnizorii de stocuri şi servicii 600.000Plăţi către furnizorii de imobilizări 900.000Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt 80.000încasări din vânzarea de imobilizări financiare 130.000Numerarul şi echivalentele de numerar la începutul anului au fost de 1200.000 Ies, iar la sfârşitul anului, de 6.370.000 lei. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de +240.000 lei-.Să se întocmească Situaţia fluxurilor de numerar.Exemplul ilustrativ 186Dispuneţi de următoarele informaţii pentru situaţiile financiare întocmite: impozitul pe profit datorat este de 5.300 lei, iar cel plătit cumulat de la începutul anului este de 4.200 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi impozitul pe profit datorat şi plătit în cursul anului;Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează la regularizare.Exemplul ilustrativ 185Dispuneţi de următoarele informaţii pentru situaţiile financiare întocmite: impozitul pe profit datorat este de 5300 lei, iar cel plătit este de 4.200 lei. Conform OMFP nre 3.055/2009:Contabilizaţi impozitu! pe profit datorat şi plătit In cursul anului;Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează la regularizare.Exemplul ilustrativ 199Dispuneţi de următoarele informaţii la sfârşitul anului N (soldurile conturilor) (în lei): mărfuri 5.000; ajustări privind deprecierea mărfurilor 100; avansuri pentru cumpărări de stocuri 1.000; clienţi - facturi de întocmit 2.500; casa şi conturi la bănci 4.000; cheltuieli în avans 1.500; venituri în avans 800, din care 500 sume de reluat într-o perioadă de până la un an; împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 700, rambursabili pe 01.06.N+1; clienţi - creditori 600; furnizori - facturi nesosite 250; instalaţii tehnice şi

maşini 10.000;! amortizarea instalaţiilor tehnice 2.000;.avansuri pentru imobilizări corporale 1.800; acţiuni deţinute la entităţile afiliate 400..Conform OMFP nr. 3.055/2009, care sunt sumele ce se vor înscrie la active circulante nete şi total active minus datorii curente nete?Exemplul ilustrativ 245Filiala F are un teren achiziţionat în exerciţiul N-2 la costul de 100.000 lei'. La sfârşitul exerciţiului N, terenul este prezentat în bilanţul filialei la costul său de achiziţie. însă politica grupului . din mre face parte filiala este aceea de a prezenta, în bilanţulconsolidat, la 31.12.N, terenurile la valoarea justă (valoarea reevaluată). La această dată, valoarea justă a terenului este de 125.000 lei. în exerciţiul N+1, terenul este vândut la preţul de 120.000 lei.Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei."* Exemplul ilustrativ 49întreprinderea Alfa achiziţionează o clădire la costul de 100.000 lei, cu terenul aferent, al cărui cost este de 20.000 lei, TVA 24%. Durata de utilizare a clădirii este de 50 de ani, amortizare liniară. La 31.12.N, valoarea justă a terenului este estimată la 25.000 lei.Ce înregistrări contabile trebuie făcute conform OMFP nr* 3.055/2009?Exemplul ilustrativ 236întreprinderea Alfa avea în stoc la 01.11 .N 100 buc. din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc.în cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:03.11 .N - achiziţie 200 buc. la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura);05.11 .N - achiziţie 300 buc. la costul unitar de 15 lei, TVA 24%;10.11.N- vânzare mărfuri, 350 buc. la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%, TVA 24% (factura);15.11JM - se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 05.11 .N (factură ulterioară);25.11 .N - achiziţie 150 buc. la costul unitar de 20 lei, scont de . decontare 5%, TVA 24% (factura);27.11 .N - vânzare 300 buc. la preţul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura);30.11.N - se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11 .N (factură ulterioară) de 750 lei + TVA 24%.Să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP nr. 3.055/2009, ştiind că pentru descărcarea de gestiune se utilizează metoda LIFO;Să se întocmească fişa stocului;Să se prezinte informaţia în contul de profit şi pierdere.Exemplul ilustrativ 50întreprinderea Alfa deţine un teren evaluat la valoarea justă de 50.000 lei, rezerva din reevaluare disponibilă fiind de 10.000 lei. Re teren va fi construită oxlădire. Costurile construcţiei se ridică la 200.000 lei.Se cere:a) Să se precizeze care sunt regulile din OMFP nr. 3.055/2009aplicabile rezolvării acestui caz; fa) Să se prezinte înregistrările contabile.Exemplul ilustrativ 213în atelierul de producţie al unei entităţi s-au înregistrat următoarele costuri în luna martie: costuri cu materia primă 20.000 lei, costuri variabile cu salariile 5.000 lei, costuri cu amortizările 10.000 lei. Capacitatea de producţie a atelierului este de 1.000 buc./lună. în luna martie au fost produse 800 buc.Determinaţi valoarea costurilor de producţie.Exemplul ilustrativ 184în contabilitatea societăţii Alfa figurează următoarele snfoi sriaţi:: vânzări de mărfuri 20,000 lei; costul de cumpărare a! mănutsîor vândute 5.000 lei; venituri din producţia imobilizată afeiente unei construcţii realizate în regie proprie şi neterminate până îa închiderea exerciţiului 28.000 lei; cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei; venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri care urmează a fi încasate 6.000 lei; subvenţii aferente activelor constatate plus la inventar virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizarea construcţiilor 15,000 lei; venituri din cedarea activelor 12.000 lei; amenzi datorate autorităţilor române 870 lei, din care s-au plătit 600 lei; dividende de primit ca urmare a deţinerii de titluri imobilizate 1200 lei; cotă de impozit pe profit 16%. Se exclude influenţa TVA.

Conform OfVIFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Operaţiile descrise mai sus;b) închiderea conturilor de cheltuieli;c) închiderea conturilor de venituri;d) Determinarea impozitului pe profit datorat;e) Determinarea rezultatului net

Exemplul ilustrativ 94în cursul anului N, Alfa a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 10.000 lei. La sfârşitul anului N, se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 9.000 lei, cheltuielile ocazionate de vânzare fiind de 2.000 lei.La sfârşitul anului N+1, mărfurile se află încă în stoc şi se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 8.000 lei, cheltuielile ocazionate de vânzare fiind de 5.000 lei.La sfârşitul anului N+2, mărfurile se află încă în stoc şi se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 11.000 lei, cheltuielileocazionate de vânzare fiind de 2.000-lei.La sfârşitul anului N+3, valoarea realizabilă netă a fost estimată la 12.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, prezentaţi înregistrările contabile care se efectuează la închiderea exerciţiilor financiare N,N+1fN+2şiN+3.

Exemplul ilustrativ 235In cursul exerciţiului N, entitatea raportoare Alfa, care aplică OMFP • nr. 3.055/2009, a înregistrat în contabilitate următoarele tranzacţii şi evenimente: Vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1 „000.000 Ies, TVA 24% (factură); costul de achiziţie al activului vândut este de 800.000 lei;Vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 de acţiuni la cursul bursier de 10 lei/ac ţiune; cursul de la data vânzării este de 8 lei/acţiune;Vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 de acţiuni la cursul de 15 lei/acţiune (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei/acţiune şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2 lei/acţiune);La sfârşitulanului,întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 2.000 de acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate la cursul de 18 lei/acţiune în cursul anului);La sfârşitul anului, întreprinderea deţine 500 de acţiuni reprezentând imobilizări financiare cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei/acţiune şi depreciate în bilanţul anterior cu 2 lei/acţiune; cursul de închidere este de 15 lei/acţiune;întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. în bilanţul anului trecut, clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei.,Amortizarea anului ' curent a fost de 70.000 lei. La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 180.000 lei. Entitatea utilizează metoda reevaluării valorii rămase;întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei, TVA 24%;-costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei;întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale în valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de la furnizori;întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 24%, în baza unor facturi ulterioare;întreprinderea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 24%;La sfârşitul anului, întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii estimat la 10.000 lei; Se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie, ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanţul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă fiind de 12%;Se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama, rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de deţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei;La sfârşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire, ce va fi îmbunătăţită în vederea vânzării. Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N este de 110.000 lei, iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;Managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime privind participarea salariaţilor la profit;Cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei. Să se prezinte soluţiile contabile în conformitate cu prevederile OSV1FP nr. 3.055/2009;Să se prezinte contul de profit şi pierdere având în vedere elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute, precum şi particularităţile de prezentare ale modelului prevăzut de OMFP nr. 3.055/2009.Exemplul Ilustrativ 9în cursul exerciţiului N, societatea Alfa înregistrează în contabilitate:100.000 Iei 4111 = 707 100.000 leiŞi: 80.000 lei 607 = 371 80.000 leiSunt înregistrările de mai sus consecinţa aplicării principiilor intangibilităţii bilanţului de deschidere şi al necompensării? Argumentaţi răspunsul.Exemplul ilustrativ 86în data de 10.04.N, Alfa achiziţionează mărfuri de la Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, TVA 24%. în data de 20.04.N, Alfa primeşte de la Beta o factură reprezentând o reducere comercială de 10% aplicată la suma iniţială. Ulterior, Alfa achită datoria faţă de furnizor.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:înregistrarea facturii primite;înregistrarea reducerii comerciale primite printr-o factură ulterioară;Plata datoriei.Notă:Baza de impozitare a TVA se reduce în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.Exemplul ilustrativ 87în data de 10.04.N, Alfa achiziţionează mărfuri de la Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, TVA 24%. Termenul de decontare conform contractului este de două luni. în data de 20.04.N, Alfa primeşte de la Beta o factură reprezentând un scont de 10% pentru plata înainte de scadenţă.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:înregistrarea facturii primite;înregistrarea reducerii financiare primite.Exemplul ilustrativ 89

în data de 10.04.N, Alfa îi vinde mărfuri societăţii Beta în baza facturii: preţ de vânzare 2.000 lei, TVA 24%. în data de 20.04.N, Alfa îi emite societăţii Beta o factură reprezentând o reducere comercială de 10% aplicată la suma iniţială. Ulterior, Alfa încasează contravaloarea mărfurilor vândute.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:înregistrarea facturii emise;înregistrarea reducerii comerciale acordate printr-o factură ulterioară;încasarea creanţei.Exemplul ilustrativ 90în data de-1.0.04.N, Alfa îi vinde mărfuri societăţii Beta în bazafacturii: preţ de vânzare 2.000 lei, TVA 24%. Termenul de decontare conform contractului este de două luni. în data de 20.04.N, Alfa ' îi emite societăţii Beta o factură reprezentând un scont de 10% pentru plata înainte de scadenţă.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:înregistrarea facturii emise;înregistrarea reducerii financiare acordateExemplul ilustrativ 119în data de 10.04.N, Alfa achiziţionează mărfuri de la Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, TVA 24%. Pe data de 20.04.N, Alfa primeşte de la Beta o factură reprezentând o reducere comercială de 10% aplicată la suma iniţială. Ulterior, Alfa achită , datoria faţă de furnizor.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:înregistrarea facturii primite, la Alfa;înregistrarea reducerii comerciale primite, la Alfa;Plata datoriei, la Alfa;înregistrarea facturii emise, Ia Beta;înregistrarea reducerii comerciale acordate, la Beta;încasarea creanţei, la Beta.Exemplul ilustrativ 120în data de 10.04.N, Alfa achiziţionează mărfuri de la Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, TVA 24%. în calitatea sa de plătitor, Alfa emite un efect de comerţ Ulterior, efectul este plătit în mod-direct, în numerar.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi;Achiziţia mărfurilor;Emiterea efectului de comerţ;Plata efectului de comerţ.Exemplul ilustrativ 121în data de 10.04.N, Alfa achiziţionează mărfuri de ia Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, TVA 24%. în calitatea sa de plătitor, Alfa, în contul datoriei pe care o are faţă de Beta, emite un efect de comerţ.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Achiziţia mărfurilor;Emiterea efectului de comerţ;Plata efectului de comerţ.Exemplul ilustrativ 122în data de 10.04.N, Alfa îi vinde mărfuri clientului Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, TVA 24%. în calitatea sa de beneficiar, Alfa, în contul creanţei pe care o are faţă de Beta, primeşte un efect de comerţ. Ulterior, efectul este încasat în mod direct, în numerar.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Vânzarea mărfurilor;Primirea efectului de comerţ;încasarea efectului de comerţ.Exemplul ilustrativ 123în data de 10.04.N, Alfa îi vinde mărfuri clientului Beta în baza facturii: preţ de cumpărare 2.000 lei, TVA 24%. în calitatea sa de beneficiar, Alfa, în contul creanţei pe care o are faţă de Beta, primeşte un efect de comerţ. Ulterior, efectul este încasat prin intermediul unei bănci, care percepe un comision de 2%. .Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Vânzarea mărfurilor;Primirea efectului de comerţ;Încasarea efectului de comerţ.Exemplul ilustrativ 29In data de 01.05.N, în vederea achiziţiei unui mijloc de transport, i se plăteşte furnizorului un avans de 4.960 lei, iar pe 15.05.N se primeşte factura aferentă acestui avans. în data de 20.05.N se primeşte factura de achiziţie a mijlocului de transport, care cuprinde: preţ de cumpărare 5.000 lei, cheltuieli de transport 500 lei, TVA 24%, din care se reţine avansul acordat. în data de 21.05.N se achită datoria faţă de furnizor.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Plata avansului; b) Primirea facturii de avans; c) Achiziţia mijlocului de transport şi reţinerea avansului; d) Plata furnizorului.Notă: Prevederi fiscale avute în vedere: Potrivit art. 146 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) pentru taxa datorată sau achitată,

aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să deţină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155. (...)\Exemplul ilustrativ 110în data de 01.05.N, în vederea achiziţiei de materiale consumabile, i se plăteşte furnizorului un avans, pe baza facturii primite anterior, de 4.000 lei plus TVA 24%. Pe data de 20.05.N se primeşte factura privind stornarea avansului şi factura privind achiziţia de materiale consumabile, care cuprinde: preţ de cumpărare 5.000 lei, cheltuieli de transport 500 lei, TVA 24%. în data de21.05.N i se achită furnizorului diferenţa din contul curent.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea facturii de avans şi plata avansului;Achiziţia de materiale consumabile;Factura de stornare a avansului;Plata.diferenţei. Notă: .Potrivit art. 1342-(2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii unei facturi înainte de data la care intervine faptul generator.Dacă factura de avans este emisă anterior încasării avansului şi anterior livrării bunurilor/prestării serviciilor, prevalează prevederile art. 1342-(2) lit. a) din Codul fiscal. Orice furnizor de bunuri/prestator de servicii are obligaţia să colecteze taxa pe valoarea adăugată la data emiterii acestei facturi şi, pe cale de consecinţă, beneficiarul are drept de deducere la acelaşi moment în conformitate cu prevederile art. 145-(1) din Codul fiscal.Conform pct. 69-(3) din Normele metodologice date în aplicarea art. 155 din Codul fiscal, regularizarea facturilor de avans se realizează prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Stornarea se poate face separatfse emite o factură de stornare a avansului şi o factură pentru contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate) sau peaceeaşi factură (o linie din factură evidenţiază contravaloarea bunurilor livrate/ serviciilor prestate, iar o altă linie, stornarea avansului, diferenţa reprezentând contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate rămasă de achitat/facturat).Exemplul ilustrativ 111în data de 01.05.N, în vederea vânzării de produse finite, se încasează de la un client un avans, pe baza facturii emise anterior, de 4.000 lei plus TVA 24%. în data de 20.05.N se emite factura privind vânzarea produselor finite, care cuprinde preţul de vânzare de 5.500 lei, şi factura privind stornarea avansului. în data de 21.05.N se încasează în contul curent diferenţa.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Factura de avans şi încasarea avansului;Vânzarea produselor finite;Factura de stornare a avansului;încasarea diferenţei.Exemplul ilustrativ 61în data de 21.05.N, entitatea Alfa a achiziţionat de pe piaţa reglementată un număr de 3.000 de acţiuni ale entităţii Beta, reprezentând 55% din acţiunile din capitalul social al acestei societăţi, la un preţ unitar de 200 lei/acţiune, din care 10% plătite pe loc, iar restul păstrate pe termen lung (mai mult de un an), în funcţie de procentul de control corespunzător titlurilor, Alfa clasifică aceste imobilizări financiare concretizate în titluri cotate ca fiind deţinute la entităţile afiliate. Pe 30.11 .N se plătesc vărsămintele emitentului;La 31.12.N, valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare. a acţiunilor cotate deţinute Ia societatea Beta este de 145 lei/acţiune;La 31.12.N+1, valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare a acţiunilor cotate deţinute la societatea Beta este de 120 lei/acţiune;La 31.12.N+2, valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare a acţiunilor cotate deţinute la societatea Beta. este de 180 lei/acţiune;La 21.09.N+3, entitatea Beta îi comunică entităţii Alfa că, în conformitate cu hotărârea Adunării generale, se majorează capitalul social al entităţii Beta cu rezervele existente în soldul contului 1068„Alte rezerve" Drept urmare, se înregistrează o creştere a valorii nominale a acţiunilor societăţii Beta cu 12 lei/acţiune;La 31.12.N+3, entitatea Alfa constată că valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare a unei acţiuni cotate aferente entităţii Beta este de 217 lei;La 21.06.N+3, entitatea Alfa hotărăşte să vândă titlurile deţinute la entitatea Beta, la preţul de 310 lei/acţiune, tranzacţia fiind efectuată pe piaţa reglementată.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi în ordinecronologică tranzacţiile de mai sus.Exemplul ilustrativ 62 în data de 21.05.N, Alfa a achiziţionat 2.000 de acţiuni ia instituţia de credit Casa Credit, societate nelistată, reprezentând 25% din capitalul acesteia, la un preţ unitar negociat de 5.000 lei/acţiune, în funcţie de procentul de control corespunzător titlurilor, Alfa clasifică imobilizările financiare necotate drept interese de participare. La 31 „12.N, instituţia de credit Casa Credit a intrat în incapacitate de plată, iar Banca Centrală i-a retras autorizaţia de funcţionare, declanşându-se procedura falimentului; drept urmare, pentru acţiunile necotate se înregistrează o pierdere de valoare, estimată la 40%;La 31.12.N+1, entitatea Alfa constată că lichidarea instituţiei de credit Casa Credit este în curs de desfăşurare; drept urmare, pentru acţiunile necotate se înregistrează o pierdere suplimentară de valoare, estimată la 30% din valoarea iniţială a~ acestora;

La 21.06.N+2, entitatea Alfa primeşte o comunicare din partea lichidatorului instituţiei de credit Casa Credit, potrivit căreia, în urma procesului de lichidare, s-a virat suma de 3.000.000 lei aferentă acţiunilor deţinute de entitatea Alfa.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi în ordinecronologică tranzacţiile de mai sus.Exemplu! ilustrativ 174în luna ianuarie N, entitatea Alfa primeşte în regim de consignaţie mărfuri în valoare de 80.000 Ies de la entitatea Beta. La entitatea ■ Beta, valoarea contabilă a mărfurilor este de 72.000 lei, aceasta practicând un comision de 30%. Comisionul perceput de Alfa este de 10% din preţul deponentului. Contractul este valabil în perioada ianuarie-iunie anul N şi prevede că stocul nevândut la 30.06.N se va returna deponentului. Deponentul percepe o penalizare de 0,6% din valoarea mărfurilor rămase nevândute, în cursul anului N, entitatea Alfa vinde mărfurile primite astfel: ianuarie - vânzări în valoare de 20.000 lei; martie - vânzări în valoare de 12.000 Ies; aprilie - vânzări în valoare de 20.000 lei; iunie - vânzări în valoare de 18.000 lei; la sfârşitul lunii iunie, se returnează mărfuri în valoare de 10.000 lei. Este neglijat ' efectul TVA.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Vânzarea mărfurilor primite în regim de consignaţie la consignatar pentru Suna Ianuarie;Primirea facturii de Ia deponent îa consignatar pentru luna ianuarie;Returul .mărfurilor nevândute la deponent şi penalizările facturate consignatarufuL

Exemplul ilustrativ 175în luna ianuarie N, entitatea Alfa primeşte In regim de consignaţie mărfuri în valoare de 80.000 lei de la entitatea Beta. La entitatea ;- Beta, valoarea contabilă a mărfurilor este de 72.000, aceasta practicând un comision de 30%. Comisionul perceput de Alfa este de 10% din preţul deponentului. Contractul este valabil în perioada ianuarie-iunie anul N şi prevede că stocul nevândut la 30.06.N se va returna deponentului. Deponentul percepe o penalizare de 0,6% din valoarea mărfurilor rămase nevândute. Este neglijat efectul TVA. în cursul anului N, entitatea Alfa vinde mărfurile primite astfel: ianuarie - vânzări în valoare de 20.000 lei; martie - vânzări în valoare de 12.000 lei; aprilie - vânzări în valoare de 20.000 lei; iunie - vânzări în valoare de 18.000 lei; la sfârşitul lunii iunie, se returnează mărfuri în valoare de 10.000 iei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea mărfurilor în consignaţie la consignatar;Returul de mărfuri, la consignatar;Penalizarea, facturată de deponent pentru mărfurile nevândute, la consignatar;La deponent, emiterea facturii pentru mărfurile vândute, ca urmare a situaţiei vânzărilor făcute de consignatar, pentru luna ianuarie;La deponent, descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute de consignatar şi facturate acestuia, pentru luna ianuarie.Exemplul ilustrativ 161în luna februarie N+1 se constată că o entitate a omis să înregistreze în anul N cheltuieli facturate în baza unui contract de prestări de servicii, în sumă de 5.000 lei. Presupunem că eroarea este considerată semnificativă potrivit politicilor societăţii» Cota de impozit pe profit este de 16%, iar cota de TVA, de 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Corectarea erorii, inclusiv diferenţa de impozit;Repartizarea la închiderea exerciţiului financiar curent a profitului pentru acoperirea cu prioritate a pierderii rezultate din corectarea erorilor contabile, după aprobarea de către AGA a situaţiilor financiare anuale.Exemplul Ilustrativ 116în luna mai se livrează mărfuri în baza avizului de însoţire a mărfii, preţ de vânzare exclusiv TVA 3.000 lei, TVA 24%. în luna iunie se întocmeşte factura, preţ de vânzare exclusiv TVA 4.000 lei, TVA 24%.Conform OfVIFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Livrarea mărfurilor în baza avizului de însoţire a mărfii;Factura emisă în luna iunie.Exemplul ilustrativ 117în luna mai se livrează mărfuri în baza avizului de însoţire a mărfii, preţ de vânzare exclusiv TVA 3.000 lei, TVA 24%. în luna iunie se întocmeşte factura, preţ de vânzare exclusiv TVA 2.000 lei, TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Livrarea mărfurilor în baza avizului de însoţire a mărfii;Factura emisă în luna iunie.Exemplul ilustrativ 17In vederea constituirii, o societate pe acţiuni a efectuat următoarele cheltuieli: taxe plătite la Registrul comerţului 1.000 lei,onorariul avocatului 1.500 lei, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni 1.400 lei. Potrivit politicii contabile utilizate ' de societate, cheltuielile de constituire sunt capitalizate şi amortizate în 5 ani.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Recunoaşterea cheltuielilor de constituire;b) Amortizarea lor pe perioada maximă admisă de OMFP nr. 3.055/2009.Exemplul ilustrativ 49întreprinderea Alfa achiziţionează o clădire la costul de 100.000 lei, cu terenul aferent, al cărui cost este de 20.000 lei, TVA 24%. Durata de utilizare a clădirii este de 50 de ani, amortizare liniară. La 31.12.N, valoarea justă a terenului este estimată la 25.000 lei.Ce înregistrări contabile trebuie făcute conform OMFP nr* 3.055/2009?Exemplul ilustrativ 49

întreprinderea Alfa achiziţionează o clădire la costul de 100.000 lei, cu terenul aferent, al cărui cost este de 20.000 lei, TVA 24%. Durata de utilizare a clădirii este de 50 de ani, amortizare liniară. La 31.12.N, valoarea justă a terenului este estimată la 25.000 lei.Ce înregistrări contabile trebuie făcute conform OMFP nr* 3.055/2009?

Exemplul ilustrativ 206într-un atelier de mobilă se prelucrează lemn, iar în urma procesului de tăiere rezultă pierderi. în general, în fiecare dintre lunile ianuarie şi februarie au fost prelucraţi 200 m3 de lemn achiziţionat, cu un cost total de 200.000 lei (adică 1.000 lei/m3). Se consideră că un procent de 15% reflectă pierderile normale în procesul de tăiere. Situaţia pierderilor în cele două luni se prezintă astfel:în luna ianuarie, prin procesul de tăiere s-au înregistrat pierderi de 14%;în luna februarie s-au înregistrat pierderi de 18%.Calculaţi costul lemnului care afectează costul produselor finite (costul mobilei) în cele două luni şi discutaţi tratamentul aferent pierderilor.în luna ianuarie, pierderile înregistrate sunt normale (procentul de 14% este inferiop procentului de 15% considerat limita normală maximă) şi, prin urmare, întreaga valoare a costului lemnului achiziţionat (200.000 lei, adică inclusiv costul aferent pierderilor) afectează costul produselor finite obţinute.Exemplul ilustrativ 208într-un atelier se produc feţe de masă brodate. într-o lună au fost lansate în fabricaţie 10.000 de feţe de masă. Materia primă (materialul) a fost tăiată; costul pentru o faţă de masă este de 10 lei. Restul costurilor sunt legate de tivirea şi brodarea feţelor de masă. La sfârşitul perioadei, 8.000 de feţe de masă au fost terminate, iar restul de 2.000 au fost lucrate în proporţie de 50%. Costurile de producţie ale perioadei (cu excepţia materiei prime) au fost de 108.000 lei.Calculaţi costulproducţiei în curs de execuţie şi costul produselor finite.Exemplul ilustrativ 32La 01.01.N, o entitate achiziţionează un echipament tehnologic pentru extragerea petrolului şi, conform contractului prin care i s-a acordat dreptul de a efectua exploatări, are obligaţia ca la finalizarea exploatării să mute echipamentul şi să reconstituie stratul de sol afectat. La data instalării echipamentului, entitatea a estimat că la terminarea extracţiei va efectua cheltuieli cu demontarea şi mutarea activului în valoare de 300.000 lei. Costul de achiziţie al echipamentului este de 1.650.000 lei. Echipamentul are o durată de viaţă estimată iniţial de 10 ani.în anul N+14, cheltuielile efective cu demontarea, mutarea activului şi restaurarea amplasamentului se ridică la 370.000 lei, din care 150.000 materiale, restul salariale.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Achiziţia activului;b) Recunoaşterea costurilor estimate cu demontarea şi mutarea activului;c) Recunoaşterea în anul N+14 a costurilor efective cu demontarea şi mutarea activuluiExemplul ilustrativ 239La 01.01 .N, o întreprindere emite 1.000 de obligaţiuni ale căror caracteristici sunt după cum urmează:valoarea nominală 100 lei;preţul de emisiune 99,271360 lei;preţui'de rambursare 105 lei; rata dobânzii nominale 10%;rata dobânzii efective 11 %;durata 5 ani.Rambursarea totală are loc la 31.12.N+4. Dobânzile se plătesc anual.Ce reguli din OMFP nr. 3.055/2009 se aplică pentru rezolvarea acestui caz? Să se prezinte înregistrările aferente exerciţiilor N, N+1 şi N+4.Exemplul ilustrativ 132La 31.03.N, o entitate prezintă următoarele date: venituri din exploatare 400.000 lei; cheltuieli din exploatare 150.000 lei; venituri financiare 25.000 lei; cheltuieli financiare 12.000 lei; venituri extraordinare 4.000 lei; cheltuieli extraordinare 1.000 lei; dividende primite de la o persoană juridică română 3.000 lei; amenzi şi penalităţi datorate statului român 2.000 lei; cheltuieli de protocol care depăşesc limitele legale 800 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi impozitul pe profit datorat şi plata acestuia.Exemplul ilustrativ 27La 31.12.N, Alfa a achiziţionat un program-informatic Ia un cost de 10.000: lei, amortizat liniar în 5 ani. La 31.12.N+1, valoarea de inventar stabilită de comisia de inventariere este de 7.500 lei. în anul N+2, programul informatic este vândut.Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizaţi:Ce înregistrare contabilă se efectuează la sfârşitul anului N+1;Cu ce valoare figurează programul informatic în bilanţul anului N+1;Ce înregistrare contabilă se efectuează odată cu vânzarea programului informatic.Exemplul ilustrativ 56La data de 01.05.N, Alfa a închiriat, pentru un an, o clădire de la societatea Beta. Chiria lunară este de 50.000 lei, valoarea netă a clădirii este de 800.000 lei; durata de viaţă utilă rămasă este de 40 de ani, metoda de amortizare liniară.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi la locatar:Valoarea de inventar a clădirii luate cu chirie;Chiria lunară şi plata acesteia.Exemplul ilustrativ 57

Reluând datele din problema anterioară, se cere:Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi la locator:Chiria lunară şi încasarea ei;Amortizarea lunară a clădirii. Exemplul ilustrativ 8La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre societatea Beta (în lei):

- Profit brut 5.400.000- Plăţi din rambursarea de aporturi la capital în numerar300.000- Pierderi din vânzarea de imobilizări corporale320.000- încasări de la clienţi900.000- Datorii din exploatare la sfârşitul anului (exclusiv datoria cu impozitul pe profit) 3.300.000- Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor200.000- Stocuri la sfârşitul anului300.000- încasări din credite primite pe termen scurt500.000- Cheltuieli în avans la începutul anului50.000- încasări din vânzarea de imobilizări corporale190.000- Stocuri la începutul anului600.000- Creanţe din exploatare la sfârşitul anului2.800.000- Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale660.000- Venituri din provizioane160.000- Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării200.000- Plăţi către furnizorii de imobilizări660.000230.000- Venituri în avans din exploatare la sfârşitul anului- Datorii din exploatare la începutul anului (exclusiv datoria cu impozitul pe profit) 4.600.000- Venituri din dobânzi aferente investiţiilor170.000- Cheltuieli în avans la sfârşitul anului160.000- Plăţi din împrumuturi acordate pe termen lung800.000- Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante10.000- Creanţe din exploatare la începutul anului1.700.000- încasări din rambursarea de împrumuturi pe termen lung100.000- Venituri în avans din exploatare la începutul anului200.000- Cheltuială cu impozitul pe profit500.000- Impozit pe profit plătit240.000- încasări de dobânzi aferente împrumuturilor acordate170.000- Plăţi de dobânzi200.000- Plăţi de salarii1.200.000- Cifră de afaceri2.000.000

Numerarul şi echivalentele de numerar la începutul anului au fost de 800.000 lei, iar la sfârşitul anului, de 2.420.000 lei.Exemplul ilustrativ 254La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii:Pe data de01.01.N-2, societatea SM a achiziţionat 90% din acţiunile societăţii F. Costul de achiziţie al acţiunilor este de 250.000 lei;La această dată, capitalurile proprii ale societăţii F au avut următoarele valori:- lei -

Capital subscris şi vărsat 200.000

Rezerve 40.000

Total capitaluri proprii 240.000

De asemenea, la data achiziţiei titlurilor, valoarea justă a unui teren a fost mai mare cu 10.000 lei decât valoarea contabilă.iii) La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii F sunt următoarele:- lei -

.-•Capital subscris şi vărsat 200.000

Rezerve 150.000

Rezultatul exerciţiului ■ 100.000

Total capitaluri proprii ■ ' 450.000

iv) Fondul comercial pozitiv rezultat în urma consolidării se amortizează pe o perioadă de 4 ani, de la data achiziţionării titlurilor; .v) Societatea SM a întocmit situaţii financiare consolidate pentru prima dată la 31.12.N-2.Să se determine fondul comercial;Să se efectueze partajul capitalurilor proprii ale societăţii F la 31.12.N;

Să se prezinte înregistrările contabile generate de consolidarea societăţii F la 31.12.N.Exemplul ilustrativ 168La data de 01.01 .N, o societate primeşte în contul curent un credit bancar pe o perioadă de 10 ani, în sumă de 50.000 lei. Rambursarea împrumutului se face în 10 tranşe egale la sfârşitul fiecărui an, când se plăteşte şi dobânda anuală. Rata anuală a dobânzii este de 30%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea creditului;Plata dobânzii în anul N;Plata primei tranşe în anul N;Plata dobânzii în anul N+1 *

Exemplul ilustrativ 169La data de 01.05.N, o societate primeşte în contul curent uri credit | bancar pe o perioadă de 10 ani, în sumă de 50.000 lei. Rata anuală a dobânzii este de 30%. Dobânda se plăteşte anual. Rambursarea împrumutului se face ia scadenţa finală.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea creditului;Dobânda datorată In anul N;Plata anuală a dobânzii în anul N+1;Rambursarea creditului la scadenţă.Exemplul ilustrativ 170La data de 01.01 .N, o societate primeşte în contul curent un credit bancar pe o perioadă de 10 ani, în sumă de 50.000 lei. Rambursarea împrumutului se face în 10 tranşe egale la sfârşitul fiecărui an, când se plăteşte şi dobânda anuală. Rata anuală a dobânzii este de 30%. în anul N+1, entitatea nu are suficiente resurse financiare şi nu poate achita rata scadentă. Aceasta este plătită în anul N+2.Conform OMFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea creditului;Plata dobânzii în anul N;Rambursarea primei tranşe In anul N;PSata dobânzii In anul N+1 ;Evidenţierea ratei restante In anul N+1;Plata ratei restante în anul N+2»Exemplul ilustrativ 136La data întocmirii lunare a decontului de TVA, Alfa prezintă următoarele solduri: 4426„TVA deductibilă"-6.000 lei; 4427,TVA colectată"-4.200 lei; 4428 „TVA neexigibilă"-2.200 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Regularizarea TVA la sfârşitul lunii;Compensarea pentru luna următoare a TVA de recuperat cu TVA de plată.Exemplul ilustrativ 144La începutul anului N, Alfa îi vinde mărfuri clientului Beta, în ..valoare de 10.000 lei,TVA 24%. La sfârşitul anului N, Beta are , dificultăţi financiare, iar Alfa estimează probabilitatea de încasare a creanţei la 80%. în cursul anului N+1,se încasează de la Beta 4.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Operaţiile efectuate la inventarul anului N; încasarea clientului în anul N+1.Exemplul ilustrativ 31La începutul lunii mai a anului N, societatea Alfa cumpără de la un furnizor cu sediul în SUA un utilaj în valoare de 50.000 dolari. Utilajul este transportat pe cale navală, iar cumpărătorul intră în posesia lui din momentul în care activul este încărcat pe navă, în portul vânzătorului. în data de 10.05.N, transportatorul efectuează în numele cump atât încărcarea, cât şi recepţia utilajului. Cursul de schimb valutar = 3,5 lei/dolar.Cu această ocazie, vânzătorul îi transferă cumpărătorului atât proprietatea, cât şi riscurile şi beneficiile. Recepţia utilajului se face de către transportator în numele cumpărătorului. La recepţie, transportatorul îi confirmă cumpărătorului existenţa utilajului solicitat şi îi transmite o copie a facturii primite de la furnizor şi o copie a procesului-verbal de recepţie. Pe toată perioada transportului până la predarea utilajului către cumpărător, acesta se află în proprietatea cumpărătorului şi în răspunderea transportatorului.Utilajul ajunge în ţară în data de 12.06.N. Odată ajuns în ţară, transportatorul îi predă cumpărătorului utilajul şi facturează către acesta cheltuieli de transport în valoare de 6.000 dolari la cursul de schimb de 3,4 lei/dolar. Data la care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 12.07.N. în perioada imediat urm, cumpărătorul vămuieşte activul importat (taxele vamale sunt în sumă de 17.500 lei).Conform OMFP nr. 3.055/2009:a) Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează în data de 10.05.N, cu ocazia recepţiei utilajului;b) Calculaţi costu! de achiziţie a! utilajului;c) Contabilizaţi recunoaşterea utilajului pentru costul său de achiziţie.Exemplul ilustrativ 143La începutul anului N, Alfaji vinde mărfuri clientului Beta, în valoare de 10.000 lei, TVA 24%. La sfârşitul anului N, Beta are dificultăţi financiare, iar Alfa estimează probabilitatea de încasare a creanţei la 80%. La sfârşitul anului N+1, creanţa nu este încasată, iar probabilitatea de încasare a creanţei este reestimată la 90%. La sfârşitul anului N+2, creanţa nu este încasată, iar probabilitatea de încasare a creanţei este reestimată la 70%. în anul N+3, Beta dă faliment, iar Alfa are certitudinea că nu va mai

recupera creanţa. Conform OMFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile efectuate la inventarul fiecărui an în parte şi înregistrarea pierderii din creanţe. Notă: Baza de impozitare a TVA se reduce în cazul falimentului beneficiarului, în baza hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă. în acest sens, societatea va emite o factură cu valorile înscrise cu semnul minus.Exemplul ilustrativ 99La începutul lunii mai, o entitate are în contul curent un disponibil de 6.000 euro, evidenţiaţi la un curs valutar de 4,0531 lei/euro.Presupunem că în cursul lunii entitatea efectuează următoarele operaţiuni:în data de 5 mai: plata unui furnizor = 4.500 euro, datoria fiind înregistrată în contabilitate la un curs de 4,0150 lei/euro;în data de 15 mai: încasarea unui client = 2.300 euro, creanţa fiind înregistrată în contabilitate la un curs de 4,0015 lei/euro;în data de 25 mai: rambursarea unui credit bancar pe termen - scurt = 1.200 euro. Creditul este înregistrat în contabilitate laun curs de 4,0039 lei/euro. Cursurile de schimb comunicate de BNR sunt:

Data (zi bancară) Cursul leu/euro05.05.N 4,069415.05.N 4,073825.05.N 4,096931.05.N 4,1620

Conform OMFP nr. 3.055/2009: ' ^ a) Contabilizaţi operaţiile de mai sus;b) Ce înregistrare contabilă se efectuează la sfârşitul lunii?Exemplul ilustrativ 230

La nivelul punctului de lucru L, situaţia TVA pentru luna mai este:4426 - 12.000 lei; 4427 - 10.000 lei.Conform OMFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi:Regularizarea TVA;Transferul TVA la unitate

Exemplu! ilustrativ 233La nivelul punctului de lucru L au loc operaţiile:Se primesc prin transfer de la punctul de lucru A 2.000 lei;Se primesc prin transfer de la punctul de lucru B materii prime în valoare de 4.000 lei;Se cumpără de la punctul de lucru C un utilaj în valoare de 50.000 lei, TVA 24%. Plata furnizorului se face de unitatea M, L neavând suficiente disponibilităţi.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai sus la punctul de lucru L.

.

Exemplul ilustrativi 160 La SC Alfa SA, în urma unui control intern desfăşurat în anul N+1, se constată că entitatea a încasat contravaloarea unei facturi reprezentând o prestare de servicii, în sumă de 2.000 Iei, fără ca factura respectivă'să fie înregistrată în contabilitate îa momentul emiterii ei (anul N). Presupunem că eroarea este considerată semnificativă potrivit politicilor societăţii ASfa SA. Cota de impozit pe profit este de 16%, iar cota de TVA, de 24%. Majorările de întârziere percepute se ridică la 100 lei pentru anul precedent şi la 50 lei pentru anul curentConform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Corectarea erorii, inclusiv diferenţa de impozit;Cheltuielile cu majorările de întârziere.Exemplul ilustrativ 142La sfârşitul anului N, cu ocazia inventarierii, s-a constatat că un utilaj cu o valoare stabilită la 12.000 lei nu era înregistrat în contabilitate. Durata de viaţă utilă a fost fixată la 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: înregistrarea utilajului constatat plus la inventariere; Amortizarea anuală; Trecerea anuală a subvenţiei la venituri.Exemplul ilustrativ 18La sfârşitul primului an de la înfiinţare, o entitate prezintă în bilanţ cheltuieli de constituire neamortizate în sumă de 900 lei, iar capitalul propriu este format din: capital social 500 lei; profit net al exerciţiului curent (inclusiv cel destinat rezervei legale) 1.680 lei. Rezerva legală de constituit din profitul curent, potrivit prevederilor legale, este în sumă de 100 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizaţi care este suma maximă care se poate distribui din profitul net al exerciţiului.Exemplul ilustrativ 176O agenţie de voiaj a vândut bilete de cazare către clienţii săi, în valoare de 2.000 lei (sumă încasată în numerar), comision 15%.Conform OSVSFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi:Vânzarea şi încasarea biletelor în numerar;Plata furnizorului de servicii hoteliere.Exemplul ilustrativ 229O asociere în participaţie, P, este creată între coparticipanţii A şi B, cu parte egală (50%-50%). Fiecare asociat a contribuit cu o participaţie în numerar de 10.000 lei;Pa cumpărat mărfuri la costul de 3.000 lei, TVA 24%;Pa vândut mărfuri la preţul de vânzare de 5.000 lei, cost de achiziţie 1.500 lei, TVA 24%;

Veniturile şi cheltuielile asociaţiei sunt repartizate între cei doi asociaţi.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Precizaţi ce operaţii se înregistrează în contabilitatea societăţii P;Precizaţi ce operaţii se înregistrează în contabilitatea societăţii A.

Exemplul ilustrativ 59 :O entitate, Alfa, vinde titluri imobilizate ale societăţii Beta la un preţ de vânzare de 105.000 lei (acţiuni la entităţile afiliate) şi plăteşte un comision de 10.000 lei. Titlurile au fost achiziţionate cu 80.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi vânzarea titlurilor, încasarea contravalorii lor şi plata comisionului.Exemplul ilustrativ 25O entitate achiziţionează un program de contabilitate în sumă de 30.000 lei plus TVA 24%, care urmează a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economică este de 3 ani. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi achiziţia programului.Exemplul ilustrativ 41O entitate a achiziţionat două utilaje astfel:Utilajul X a fost achiziţionat în data de 07.05.N la costul de 20.000 lei şi a fost pus în funcţiune în data de 08.08.N, durata de viaţă utilă fiind de 10 ani; entitatea estimează că după 5 ani o să vândă activul;Utilajul Y a fost achiziţionat la 31.12.N la un cost de 25.000 lei. Durata de utilizare economică este de 10 ani.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Precizaţi care este valoarea amortizabilă pentru cele două utilaje;Precizaţi care este durata de utilizare economică a celor • două utilaje;Precizaţi de la ce dată va calcula entitatea amortizarea celor două active.Exemplul ilustrativ 45O entitate a achiziţionat în urmă cu doi ani un utilaj în valoare de 100.000 tei. Durata utilă de viaţă estimată la achiziţie a fost de 5 ani. La începutul anului curent, entitatea decide majorarea duratei de viaţă utilă, motivând că utilajul nu a fost folosit la capacitatea preconizată, astfel încât durata de viaţă utilă rămasă este de 4 ani.Conform OMFP nr. 3.055/2009, calculaţi amortizarea anului oireftt.Exemplul ilustrativ 40O entitate a construit în anul N un ansamblu de locuinţe destinate vânzării, costul de producţie fiind de 20.000 lei. în anul N+1 s-a decis ca un bloc din acest ansamblu să nu mai fie vândut, în vederea utilizării ca sediu central administrativ, fiind mai spaţios şi mai modern decât actualul sediu. Costul blocului este de 5.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi obţinerea ansamblului de locuinţe;Care este tratamentul contabil al blocului care va utilizat ca sediu central administrativ?Exemplul ilustrativ 20O entitate care activează în domeniul piscicol şi are ca obiect de activitate creşterea şi valorificarea crapului de consum primeşte în concesiune un lac care aparţine domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 20 de ani începând cu data de 01.01 .N. în contract este prevăzută valoarea totală a concesiunii de 1.000.000 lei, cu o redevenţă lunară de 4.167 lei, plătibilă pe data de 15 a lunii următoare celei pentru care se datorează. Amortizarea concesiunii se efectuează pe durata contractului, prin metoda liniară. La expirarea contractului, lacul se restituie ' domeniului public al statului.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Primirea concesiunii. Argumentaţi varianta aleasă;b) Amortizarea lunară a concesiunii;c) Redevenţă lunară datorată;d) Plata redevenţei lunare;e) Restituirea lacului la expirarea contractului.Exemplul ilustrativ 21O entitate care activează în domeniul piscicol şi are ca obiect de activitate creşterea şi valorificarea crapului de consum primeşte în concesiune un lac care aparţine domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 20 de ani începând cu data de 01.01 .N. în contract este prevăzută o redevenţă lunară de 4.167 lei, plătibilă pe data de 15 a lunii următoare celei pentru care se datorează. La expirarea contractului, lacul se restituie domeniului public al statului.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea concesiunii. Argumentaţi varianta aleasă;Redevenţă lunară datorată;Plata redevenţei lunareExemplul ilustrativ 40O entitate a construit în anul N un ansamblu de locuinţe destinate vânzării, costul de producţie fiind de 20.000 lei. în anul N+1 s-a decis ca un bloc din acest ansamblu să nu mai fie vândut, în vederea utilizării ca sediu central administrativ, fiind mai spaţios şi mai modern decât actualul sediu. Costul blocului este de 5.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi obţinerea ansamblului de locuinţe;Care este tratamentul contabil al blocului care va utilizat ca sediu central administrativ? Exemplul ilustrativ 40O entitate a construit în anul N un ansamblu de locuinţe destinate vânzării, costul de producţie fiind de 20.000 lei. în anul N+1 s-a decis ca un bloc din acest ansamblu să nu mai fie vândut, în vederea utilizării ca sediu central administrativ, fiind mai spaţios şi mai modern decât actualul sediu. Costul blocului este de 5.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi obţinerea ansamblului de locuinţe;

Care este tratamentul contabil al blocului care va utilizat ca sediu central administrativ?Exemplul Ilustrativ 63O entitate acordă la 01.01 .N două împrumuturi pe termen de 5 ani, unul în valoare de 100,000 lei unei filiale şi altul în valoare de 200*000 Iei unei alte societăţi. Dobânda anuală de încasat se calculează la o rată de 20%, iar rambursarea se va face la sfârşitul celor 5 ani. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Acordarea împrumuturilor pe termen lung;Dobânda anuală de încasat aferentă împrumuturilor pe termen lung acordate;încasarea dobânzii anuale;încasarea împrumuturilor acordate la sfârşitul celor 5 ani.Exemplul ilustrativ 166O entitate are emis un împrumut obligatar cu următoarele caracteristici: număr de obligaţiuni 1.000 de titluri; preţ de rambursare 1.200 lei/titlu; valoare nominală 1.000 lei/titlu; preţ de emisiune 900 lei/titlu; durata împrumutului 10 ani; dobândă anuală 10%. Se au în vedere următoarele cazuri:Se răscumpără şi se anulează 200 de obligaţiuni, preţ de răscumpărare 1300 lei/titlu;Se răscumpără şi se anulează 300 de obligaţiuni, preţ de răscumpărare 1.100 lei/titlu.Conform OMFP nr» 3o§55/2009# contabilizaţi:a} Răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor In cele două cazuri;b) Trecerea primelor asupra cheltuielilor cu ocazia răscumpărării obligaţiunilor.Exemplul ilustrativ 51O entitate casează un utilaj depăşit moral al cărui cost de achiziţie a fost de 200.000 lei, amortizarea cumulată până la casare fiind de 37.000 lei. Cheltuielile ocazionate de casare se ridică la 15.000 lei, din care materiale 7.000 lei, restul fiind salariale. Din casare rezultă piese de schimb recuperate în sumă de 18.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009f contabilizaţi:Scoaterea din evidenţă a utilajului casat;Cheltuielile legate de casare;înregistrarea pieselor de schimb recuperate.Exemplul ilustrativ 100 O entitate are de plătit o factură externă în valoare de 1.039 euro, data scadentă fiind 30.04.N. Neavând disponibil suficient în contul deschis în euro, entitatea participă cu lei la o licitaţie valutară pentru a cumpăra suma de 1.039 euro. La sfârşitul operaţiunilor de vânzare, respectiv cumpărare de valută, extrasele de cont prezintă următoarele date:Extrasul de cont în lei din data transferului de lei se prezintă astfel: suma cu care se participă la licitaţie = 4.385,52 lei; comisionul = 30 lei; cursul de schimb valutar stabilit de banca comercială pentru licitaţie este de 4,2209 lei/euro. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Plata în lei efectuată în vederea achiziţiei de euro; Achiziţia de euro.Exemplul ilustrativ 135O entitate efectuează următoarele operaţii: Achiziţia unui utilaj, conform facturii fiscale, în sumă de 30.000 lei, TVA 24%.Livrarea unor mărfuri în baza avizului de însoţire a mărfii;-preţ de,vânzare, exclusiv TVA, 3.000 lei, TVA 24%, urmând ca factura să fie întocmită ulterior.la întocmirea facturii, preţul de . vâ nzare, excl usiv TVA, este de 4.000 lei,TVA 24%.Vânzarea unor mărfuri pe bază de factură fiscală la preţul de vânzare de 35.000 lei, TVA 24%.Achiziţia unui utilaj cu plata în rate, costul de achiziţie fiind 3.000 lei; dobânda totală 1.000 lei, TVA 24%.Achitarea primei rate la sfârşitul lunii, în sumă de 4.000 lei, TVA 24%.încasarea în numerar a contravalorii mărfurilor vândute prin magazinul propriu la nivelul sumei de 12.000 lei, TVA inclusă.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabi op de mai sus şi regularizaţi TVA la sfârşitul lunii, apoi contabilizaţi decontarea acesteia.Exemplul ilustrativ 162O entitate emite la 01.01 .N 1.000 de obligaţiuni, cu dobândă 12%; preţul de rambursare este egal cu valoarea nominală şi cu preţul de emisiune: 1.000 lei/obligaţiune, durată de rambursare lOani. Dobânda se plăteşte anual împrumutul este rambursat la scadenţa finală.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Subscrierea împrumutului şi încasarea lui;Plata anuală a dobânzii;Rambursarea împrumutului Ia scadenţa finală*Exemplul ilustrativ 164 O entitate emite la 01.01.N 1.000 de obligaţiuni, cu dobândă 12%; valoare nominală 1.000 lei/obligaţiune; preţ de emisiune 900 lei/ obligaţiune; durată de rambursare 10 ani. Dobânda se plăteşte anual. Primele privind rambursarea împrumutului se amortizează liniar pe durata împrumutului. împrumutul este rambursat anual în 10 rate constante la sfârşitul anului.Conform OMFP nr. 3,055/2009, contabilizaţi:Subscrierea împrumutului şi încasarea lui;Plata anuală a dobânzii la sfârşitul anului N;Amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor în anul N;Rambursarea primei tranşe la sfârşitul anului N;Plata anuală a dobânzii la sfârşitul anului N+1.Exemplul ilustrativ 165O entitate emite la 01.01 .N 1.000 de obligaţiuni cu dobândă 12%; valoare nominală 1.000 lei/obligaţiune; preţ de emisiune 900 lei/obligaţiune; durată de rambursare 5 ani. împrumutul este rambursat prin anuităţi constante la sfârşitul anului.

a) Calculaţi anuitatea;Jb) întocmiţi planul de rambursare a împrumutului; c) Contabilizaţi plata anuităţii fn primul an.Exemplul ilustrativ 163O entitate emite la 01.08.N 1.000 de obligaţiuni, cu dobândă 12%; valoare nominală 1.000 Iei/obligaţiune; preţ de emisiune 900 lei/obligaţiune; durată de rambursare 10 ani. Dobânda se plăteşte anual Primele privind rambursarea împrumutului se amortizează liniar pe durata împrumutului. împrumutul este rambursat la scadenţa finală.Conform OMFP nr. 3.055/2009:al Contabilizaţi subscrierea împrumutului şi încasarea lui; ' b) Contabilizaţi dobânda datorată la sfârşitul anului N;Contabilizaţi amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor în anul N;Precizaţi cu ce valoare figurează împrumutul din emisiuni de obligaţiuni In bilanţ la sfârşitul anului N;Precizaţi plata anuală a dobânzii în anul N+1;Contabilizaţi rambursarea împrumutului la scadenţa finală.Exemplul Ilustrativ 172O entitate şi-a calculat şi contabilizat un impozit pe profit de 3.000 lei. Organele de control fiscal au decis că impozitul datorat este de 5.000 lei. Pentru soluţionare, entitatea a deschis în anul N un proces judecătoresc pentru suma de 2.000 lei, care nu s-a finalizat până la sfârşitul anului N.în anul N+1, procesul este soluţionat şi instanţa a stabilit, în urma unei expertize contabile, că impozitul datorat este de 3.700 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizaţi:Ce înregistrări contabile se efectuează în anul N; Ce înregistrări contabile se efectuează în anul N+1 .Exemplul ilustrativ 138O fermă a recoltat 20.000 kg de roşii pe care le-a depozitat în lădiţe. în momentul scoaterii roşiilor din depozit în vederea vânzării se constată că ele cântăresc 19.920 kg ca urmare a degradării lor naturale. Preţul de înregistrare este de 10 lei/kg. Limita maximă a perisabilităţilor admisă de lege la depozitarea legumelor proaspete este de 0,7%.600 lei Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi minusul constatat şi precizaţi tratamentul TVA aferente.Exemplul ilustrativ 209O firmă produce şi vinde două produse, P1 şi P2. Se cunosc următoarele informaţii pentru luna decembrie:

Informaţii PI P2

Cantitate produsă 1.000 buc. 500 buc.

Cost unitar cu materia primă 8 lei 10 lei

Salariaţii şi utilajele lucrează.pentru ambele.produse. Costurile cu salariile şi amortizările pentru această lună au fost de 30.000 lei.Identificaţi costurile directe şi indirecte şi calculaţi costul de producţie pentru PI şi P2 dacă se repartizează costurile indirecte în funcţie de cantitatea produsă.Exemplu! ilustrativ 54O întreprindere achiziţionează Ia31.12.N-2 o clădire la costul de 100.000 lei, amortizată liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N, clădirea este reevaluată, valoarea justă stabilită de un evaluator autorizat fiind de 84.000 lei.în data de 01.03.N+1, se decide ca această clădire să fie îmbunătăţită în vederea vânzării ei ulterioare.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi achiziţia şi reevaluarea clădirii;Ce înregistrări contabile se efectuează în anul N+1 ?Exemplul ilustrativ 1580 întreprindere achiziţionează la data de 31.12.N-1 o instalaţie la costul de 100.000 lei, amortizată liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justă fiind de 84.000 lei. Se consideră că surplusul din reevaluare este transferat la rezultatul reportat pe măsură ce activul este folosit în întreprindere.Conform OMFP nr. 3.055/2009, efectuaţi înregistrările contabile aferente anului N+2.Exemplul ilustrativ 219O întreprindere realizează un software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestuia sunt prezentate în tabelul de mai jos:- lei -

Perioada Specificare Costyri

01.02.N-28.02.N Echipa A achiziţionează mai multe CD-uri pentru a analiza software-urile similare

1.500

01.03.N-30.03.N Fiind oarecum nemulţumită derezultatele echipei A, societatea antrenează o a doua echipă, B, care efectuează o serie de analize pe Internettot pentru a analiza software-urile similare

3.200

01.04.N-15.04.N Echipa C analizează şi evaluează concluziile primelor două echipe

1.100

16.04.N-30.06.N Pe baza concluziilor echipei C se întocmeşte modelul logic al datelor (schema conceptuală pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program

2.300

01.07.N-30.09.N Se întocmeşte modelul conceptual al datelor pe baza noilor cunoştinţe stabilite de modelul logic (se proiectează pe calculator un prim format al software-ului). în acest moment informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software-ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare : pentru finalizarea programului

6.000

01.10.N-31.12.N Are loc programarea efectivă şi analiza software-ului

19.000

01.01.N+1-30.01 .N+1

Testa rea programuluiN 21.000

01.02.N+1- 28.02.N+1

Cursuri pentru pregătirea personalului în vederea utilizării programului

1.200

Conform OMFP nr. 3.055/2009: .Stabiliţi ce activităţi se includ în fazele de cercetare şi dezvoltare;Calculaţi cheltuielile aferente fazei de cercetare;Calculaţi cheltuielile aferente fazei de dezvoltare. Exemplul ilustrativ 214O societate are în contabilitatea financiară cheltuieli cu salariile de 19.500 lei, dintre care:3.000 lei sunt salarii directe pentru produsul A;4.000 lei sunt salarii directe pentru produsul B;8.000 lei sunt salarii indirecte, aferente de departamentului de producţie;2.000 lei sunt salariile angajaţilor de la distribuţie;2.500 lei sunt salariile angajaţilor din administraţie.Care sunt prevederile din OMFP nr. 1.826/2003 şi din OMFP nr. 3.055/2009 privind utilizarea conturilor de gestiune?Care ar fi conturile cu ajutorul cărora entitatea ar urmări salariile în contabilitatea de gestiune?

Exemplul ilustrativ 201O societate fabrică şi comercializează un singur produs. Costurile totale ale perioadei au fost de 31.500 lei, după cum urmează:• Materiile prime consumate au fost de 11.500 lei; © Salariile perioadei au fost de 14.000 lei, din care 8.000 lei pentru personalul din producţie, 4.000 lei pentru personalul din distribuţie, 2.000 lei pentru personalul administrativ; ® Amortizarea activelor imobilizate a fost de 6.000 lei, din care 4.000 lei pentru utilajele folosite în producţie şi 2.000 lei pentru activele utilizate în scopuri administrative. Identificaţi costurile de producţie pentru stocurile produse şi costurile care nu trebuie incluse în costurile de producţieExemplul ilustrativ 211O societate fabrică două produse, PI şi P2, fiind împărţită în trei departamente: producţie, distribuţie şi administraţie. Se cunosc următoarele informaţii: materia primă consumată a costat 1.000 lei (500 kg x 2 lei/kg);costul ambalajelor a fost de 200 lei (200 buc. x 1 leu/buc., adică 1 leu pentru fiecare produs vândut). Produsele sunt ambalate în momentul vânzării; costul salariilor a fost de 1.900 lei - din care 1.400 pentru personalul productiv, 200 pentru salariaţii de la distribuţie şi300 pentru administraţie;amortizarea a fost de 1.500 lei - din care 1.000 pentru utilajele şi spaţiul implicate în producţie, 400 pentru mijloacelede transport ale distribuţiei şi 100 pentru spaţiul destinat administraţiei.Salariaţii, maşinile şi spaţiul sunt comune pentru ambele produse; costul lor se repartizează în funcţie de cantităţile produse (pentru costul de producţie).

Produsul PI Produsul P2

Materie primă consumată 1 kg/buc. 2 kg/buc.Cantitate produsă 100 buc. 200 buc.Cantitate vândută 75 buc. 125 buc.

Identificaţi care sunt costurile care afectează costul de producţie;Calculaţi costul de producţie pentru PI şi P2

Exemplul ilustrativ 167O societate primeşte în contul curent un credit bancar pe o perioadă de 10 ani, în sumă de 50.000 lei. Dobânda anuală este de 30% şi se plăteşte lunar. Creditul este rambursat integrai la scadenţă.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea creditului;Plata dobânzii lunare;Rambursarea creditului la scadenţăoExemplul ilustrativ 202O societate produce două produse, A .şi B. Se cunosc următoarele informaţii:• Pentru produsul A s-au consumat200 kg de materie primă, . iar pentru produsul B s-au consumat 300 kg. Un kg de materie primă costă 5 lei;

Salariile angajaţilor din producţie sunt de 20.000 lei. Angajaţii sunt implicaţi în activităţi pentru ambele produse; Amortizarea utilajelor folosite în producţie este de 10.000 lei. Utilajele sunt folosite pentru ambele produse.

Identificaţi costurile de producţie pentru produsele A şi B. Care dintre aceste costuri sunt directe şi care sunt indirecte?Exemplul ilustrativ 65O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 100.000 lei pe o durată de 2 ani, cu o dobândă preferenţială de 20% pe an. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an, când se încasează şi dobânzile anuale. Ulterior, filiala a intrat în stare de faliment, motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă, care se includ în pierderi.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Acordarea împrumutului;încasarea dobânzii în primul an;Rambursarea primei rate;Dobânda cuvenită în anul al doilea;Dobânda nerecuperată şi rata neachitată.f) Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate şi a ratei neachitate:

Exemplul ilustrativ 243Pe data de 01.01 .N, societatea F (filială) a început realizarea unei construcţii în regie proprie. Managerii societăţii au decis ca dobânzile generate de creditul bancar contractat pentru realizarea construcţiei să fie incluse în costul acesteia. Dobânzile aferente creditului contractat pentru realizarea . . construcţiei au fost de 10.000 lei în exerciţiul N şi de 15.000 lei în exerciţiul N+1.însă la nivelul grupului din care face parte filiala e^istâ politica de a nu include în costul activelor cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor contractate pentru realizarea acestora.Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei.

Exemplul ilustrativ 238Pe 01.07.N o entitate cumpără obligaţiuni în condiţiile:• preţ de cumpărare 100.000 lei* cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie şi 1 iulie (3 luni) pentru o rată a dobânzii de 16%(100.000 lei x 16% x 3 luni / 12 luni) 4.000 leiDobânda până la 1 aprilie a fost încasată la sursa de cumpărare. La 31.12.N valoarea bursieră a obligaţiunilor este de 98.000 lei. Fracţiunea de dobândă de încasat de la 1 aprilie până la 31 decembrie N este de 100.000 leix 16%x9luni/12 luni = 12.000 lei. în exerciţiul N+1, la 1 octombrie se cesionează obligaţiunile; preţul de cesiune este de 107.000 lei, din care cuponul dobânzii, 8.000 lei.Prezentaţi înregistrările contabile aferente anului N;Prezentaţi înregistrările contabile aferente anului N+1.Exemplul ilustrativ 248Pe 30.12.N, societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 90.000 lei, cheltuieli cu - transportul şi instalarea facturate de furnizor 4.000 lei.Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 25.000 lei. Se neglijează incidenţa impozitelor amânate.Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei.Exemplul ilustrativ 259 -Pe data de 01.01 .N, societatea SM achiziţionează 30% din acţiunile societăţii Y pentru 45.000 lei. La această dată, valorile contabile şi valorile juste ale activelor identificabile şi datoriilor societăţii Y sunt egale, iar capitalurile proprii ale societăţii Y au următoarele valori:-tei-

Capital subscris şi vărsat 100.000

Rezerve din reevaluare 20.000

Rezerve 60.000

Total capitaluri proprii 180.000

La 31.12.N, rezultatul societăţii Y este de 10.000 lei, iar în urma unei reevaluări, rezervele din reevaluare ale acestei societăţi cresc cu 20.000 lei.La 31.12.N, societatea SM întocmeşte situaţii financiare consolidate, iar societatea Y, asupra căreia societatea SM exercită o influenţă semnificativă, este inclusă în perimetrul de consolidare.Fondul comercial, rezultat în urma punerii în echivalenţă a societăţii Y de către societatea SM, se amortizează pe o durată de 4 ani.Să se determine fondul comercial;Să se determine cota-parte ce îi revine societăţii SM din activul net al societăţii Y existent la 31J 2.N;Să se înregistreze punerea în echivalenţă a societăţii Y;Să se înregistreze cota-parte din rezultatul societăţii Y ce îi revine societăţii SM (înregistrare la nivelul contului de profit şi pierdere);Să se înregistreze amortizarea fondului comercialExemplul ilustrativ 244Pe data de 15.12.N-1, societatea X achiziţionează o imobilizare corporală în valoare de 100.000 lei. în conturile individuale ale filialei, aceasta se amortizează liniar pe o durată de 4 ani, în timp ce în situaţiile financiare consolidate se amortizează liniar, dar pe o durată de 5 ani. La sfârşitul exerciţiului N+1, imobilizarea este vândută la preţul de 65.000 lei.Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei.Exemplul ilustrativ 241Pe data de 20.12.N-1, societatea F (filială) a achiziţionat un utilaj la costul de 100.000 lei. La filială, acest utilaj se amortizează liniar pe o durată de 5 ani, în timp ce pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate utilajul se amortizează liniar pe o durată de 4 ani.Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei.Exemplul ilustrativ 140Pe data de 31.12.N, Alfa achiziţionează un utilaj la costul de 50.000 lei, TVA 24%. Utilajul este subvenţionat pentru suma de 7.000 lei. Acesta este amortizat prin metoda liniară în 5 ani. La sfârşitul celui de-al treilea an, societatea va rambursa 70% din valoarea subvenţiei primite. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Achiziţia utilajului; Recunoaşterea dreptului de a primi subvenţia; încasarea subvenţiei; Amortizarea anuală; Trecerea anuală a subvenţiei la venituri; Rambursarea subvenţieiExemplul ilustrativ 79Pentru fabricarea a 600 buc din produsul A, în cursul anului N s-au efectuat următoarele cheltuieli: cheltuieli directe 5.000 iei; cheltuieli indirecte de producţie 3.000 lei, din care variabile 1.800 lei. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie a fost de 60%. Cheltuielile administrative au fost de 4.000 lei, iar cele de desfacere, de 3.200 lei.Conform OMFP nr, 3.055/2009:Calculaţi costul de producţie;Contabilizaţi obţinerea produselor finite.Exemplul ilustrativ 220Pentru finanţarea construcţiei unei clădiri, societatea Alfa a contractat la data de 01.09.N un credit bancar pe termen lung în valoare de 4.000.000 lei, la o rată a dobânzii de 9%, rambursabil într-o perioadă de 3 ani. Politica societăţii Alfa este: de a capitalizacosturileîndatorării aferente activelor cu ciclu lung de fabricaţie.Clădirea este finalizată şi recepţionată la data de 31.11.N+1, la o valoare de 3.500.000 lei, exclusiv cheltuielile cu dobânzile.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Capitalizarea costurilor îndatorării;Recepţia construcţiei la costul total.Exemplul ilustrativ 205Pentru o firmă de producţie se cunosc următoarele costuri: costuri variabile 10 lei/buc., costuri fixe 22.000 lei pentru fiecare 3.000 buc. Preţul de vânzare unitar este de 20 lei.Previzionaţi costul total şi rezultatul pentru următoareleniveluri de activitate:a} 2,000 buc;3.000 buc;4.000 buc;6.000 buc.;7.000 bucExemplul ilustrativ 216Pentru, o societate, costul suportat în cursuMunii; pentru produsul P este de 15.000 lei. La sfârşitul lunii se determină prin inventariere valoarea producţiei în curs de execuţie, şi anume 2.500 lei. Identificaţi conturile care ar putea fi utilizate în contabilitatea de gestiune pentru urmărirea costurilor produselor finite şi ale produselor în curs de execuţie;

înregistraţi în contabilitatea financiară şi în contabilitatea de gestiune obţinerea producţiei în curs de execuţieExemplul ilustrativ 212Pentru un cabinet de audit şi expertiză contabilă se cunoscurmătoarele informaţii pentru primul trimestru:au fost prestate următoarele servicii: auditarea situaţiilor financiare ale societăţii Alfa (A), prestarea de servicii de expertiză contabilă la societatea Beta (E) şi prestarea de servicii de consultanţă la societatea Gama (C);s-au lucrat 200 de ore pentru A, 50 de ore pentru Eşi 100 de ore pentru C. Costul mediu al orei de lucru este de 150 lei;costurile firmei (atragerea clienţilor, formarea angajaţilor, deplasări, utilităţi etc.) au fost de 35.000 lei şi se repartizează în funcţie de numărul de ore lucrate.Calculaţi costul celor trei comenzi.Exemplul ilustrativ 217Pentru unul dintre produsele societăţii Alfa (pentru care nu există stoc de produse finite la începutul sau la sfârşitul perioadei) se cunosc următoarele informaţii:venituri din vânzări 10.000 lei;cost de producţie 6.000 lei;cost de distribuţie 2.000 lei;cost de administraţie 1.000 lei.a) Explicaţi în ce măsură se poate dezvolta în cadrul sistemului de contabilitate de gestiune un mod de raportare a informaţiei privind produsul;Arătaţi pe baza datelor disponibile, ce informaţii ar putea fi incluse în rapoartele interne;Daţi exemple de două tipuri de decizii pentru care informaţiile ar putea fi utile; daţi exemple şi de alte informaţii care ar putea fi furnizate în rapoartele interne în fiecare caz.Exemplul ilustrativi 187 Profitul bilanţier destinat repartizării la închiderea exerciţiuluifinanciar N este de 18.480 lei, iar profitul brut, de 22.000 lei. El se distribuie astfel: rezerve legale; pierdere din exerciţiul N-1 - 0 lei; dividende de plată - 2.800 lei; restul - la alte rezerve ca sursă proprie de finanţare.Conform OMFP nr„ 3.055/2009, contabilizaţi:■ înregistrarea contabilă privind distribuirea profituluiefectuată înainte de redactarea şi aprobarea bilanţului contabil;înregistrările contabile efectuate In exerciţiul N+1, la deschiderea bilanţului contabil;Impozitarea dividendelor.Notă:Potrivit art. 183 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat corespunzător. Fondatorii vor participa la profit, dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv, ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară. în toate cazurile, condiţiile participării se vor stabili de adunarea generală, pentru fiecare exerciţiu financiar.Potrivit art. 67 alin. (1)-(3) din aceeaşi lege, cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend. Dividendele ' se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. De asemenea, acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 iuni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat în caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii. ■Exemplul ilustrativ 15Să presupunem că la 01.01.N, entitatea raportoare Alfa SA achiziţionează un utilaj la costul de 5.000 lei. întrucât activul este destinat unei noi activităţi, managerii nu sunt în măsură să aprecieze modul în care activul îşi va consuma beneficiile viitoare şi aleg metoda liniară. Durata de utilitate este estimată la 5 ani. Cu ocazia lucrărilor de închidere a exerciţiului N, managerii constată că utilajul s-a consumat de o manieră degresivă şi decid schimbarea metodei de amortizare (coeficient de degresie 1,5). De asemenea, ei apreciază că durata de utilitate care corespunde cel mai bine ritmului de consum este de 4 ani, şi nu de 5 ani.Care este incidenţa schimbărilor de metodă ;de amortizare şi de durată de utilitate conform OMFP-hr. 3.055/2009?Ce presupune aplicarea principiului permanenţei metodelor în acest caz?Exemplul Ilustrativ 6Să se determine valoarea totală a cheltuielilor din exploatare şi a veniturilor financiare potrivit modelului de Cont de profit şi pierdere conform OMFP nr. 3o055/2009# cunoseându-se următoarele informaţii (în lei):Cheltuieli cu materiile prime 300.000; venituri din dobânzi 80.000; cheltuieli cu energia 100.000; cheltuieli cu serviciile primite de la terţi 200.000; cifră de afaceri 500.000; venituri în avans 60.000; . venituri din diferenţe de curs valutar 40.000; cheltuieli cu salariile şi asimilate 500.000; cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 400.000; cheltuieli în avans 200.000; venituri din creanţe reactivate 250.000; cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea materiilor prime 100.000; câştiguri din cedarea imobilizărilor financiare 60.000; cheltuieli cu : ajustarea pentru deprecierea terenurilor 20.000; cheltuieli cu chiriile 50.000; venituri din subvenţii de exploatare aferente salariilor . 200.000; venituri din ajustarea valorii clădirilor 180.000; venituri aferente intereselor de participare 150.000. Exemplul ilustrativ 5

Să se determine valoarea totală a veniturilor din exploatare şi a cheltuielilor financiare potrivit modelului de Cont de profit şi pierdere conform OMFP nr. 3.055/2009, cunoscându-se următoarele informaţii (în lei): Venituri din vânzarea mărfurilor 600.000; cheltuieli din diferenţe de curs valutar 50.000; venituri din producţia imobilizată 200.000; subvenţii pentru investiţii (aferente activelor) 200.000; venituri aferente costului producţiei obţinute 300.000; cheltuieli în avans 40.000; venituri din vânzarea de imobilizări corporale 100.000; venituri din subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 200.000; pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare 50.000; venituri din despăgubiri 20.000; venituri din subvenţii pentru investiţii 20.000; cheltuieli cu dobânzile 100.000; cheltuieli privind cedarea activelor 30.000.Exemplul ilustrativ 149Se aduce ca aport la capitalul social un mijloc de transport evaluat la valoarea de 33.000 lei; valoarea de emisiune reţinută la subscriere pentru o acţiune este de 11 lei; valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi majorarea capitalului social.Exemplul ilustrativ 145Se constituie o societate comercială pe acţiuni prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv, în următoarele condiţii: capital subscris 90.000 lei; număr de acţiuni 90 de titluri; valoarea nominală a unei acţiuni: 90.000 iei / 90 titluri = 1.000 lei/titlu; cheltuieli de constituire plătite pe baza unui cec bancar 500 lei. Potrivit politicii societăţii, cheltuielile de constituire se capitalizează şi se amortizează în 5 ani. Eliberarea a 50% din capitalul social subscris se realizează prin depunerea în numerar direct în contul de la bancă. Unul dintre acţionari, care a subscris 5 acţiuni, aduce drept aport un mijloc de transport evaluat la 10.000 lei. Conform OMF.P nr 3.055/2009, contabilizaţi:Subscrierea acţiunilor;Plata cheltuielilor de constituire;Eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea în numerar;Aducerea mijlocului de transport ca aport la capital. Notă:Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, societatea pe acţiuni se poate constitui prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică. în cazul unei subscrieri integrale şi simultane a capitalului social de către toţi semnatarii actului constitutiv, capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenţa de capital social subscris trebuie să fie vărsată:pentru acţiunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculării societăţii;pentru acţiunile emise pentru un aport în natură, în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării.Capitalul social al societăţii pe acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate. Când societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune. Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital social a fost subscris şi fiecare acceptant a vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - CEC - SA ori la o bancă sau la una dintre unităţile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui vărsat în termen de 12 luni de ia înmatriculare. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebui acoperite integral. Dacă . există aporturi în natură, fondatorii vor solicita judecătorului- delegat numirea unuia sau mai multor experţi din lista experţilor autorizaţi. Aceştia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun aportat şi vor evidenţia dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în schimb, precum şi alte elemente indicate de judecătorul-delegat. Raportul expertului sau experţilor va fi pus ia dispoziţia subscriitorilor, la locul unde urmează să se întrunească adunarea: constitutivă.Exemplul ilustrativ 150Se cunosc următoarele informaţii (în lei):Beneficiu reportat din exerciţiile anterioare 1.000; beneficiu curent:din ultimul exerciţiu încheiat 2.000; prime de emisiune 3.000.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:încorporarea în capitalul social a beneficiului reportat din exerciţiile anterioare;încorporarea în capitalul social a beneficiului din ultimul exerciţiu încheiat;încorporarea în capitalul social a primelor de emisiune existente.Exemplul ilustrativ 147Se cunosc următoarele informaţii (în lei):Capital social subscris nevărsat 500.000; capital social subscris vărsat 10.000; prime de emisiune 2.000; prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 1.000; rezerve din reevaluare 9.000; rezerve legale 6.000; rezultat reportat (sold debitor) 8.000; rezultatul exerciţiului (sold creditor) 5.000; repartizarea profitului 5.000; subvenţii pentru investiţii 3.000; acţiuni proprii 2.000; pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 6.000.Conform OMFP nr. 3.055/2009, calculaţi mărimea capitalurilor proprii.Exemplul ilustrativ 4 Se cunosc următoarele informaţii (în lei):Echipamente tehnologice 100.000; titluri de participare - acţiuni deţinute la entităţile afiliate pe termen lung 300.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300.000; împrumut din emisiunea de obligaţiuni 500.000 (din care cu scadenţa mai mare de 1 an 450.000); ajustări pentru deprecierea terenurilor 200.000; cifră de afaceri 1.000.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 20.000; împrumuturi acordate pe termen scurt 350.000 (din care pentru un împrumut în valoare de 100.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani), subvenţii aferente activelor 100.000; fond comercial achiziţionat 200.000; cheltuieli de dezvoltare 50.000; terenuri 700.000; cheltuieli în avans 200.000; furnizori 400.000 (din care cu scadenta intr-o perioada m,ai mare de 1 an 180.000); TVA de plata 20.000 lei. Determinaţi valoarea activelor imobilizate şi a datoriilor cu scadenţa mai mică de 1 an potrivit modelului de bilanţ conform OMFP nr. 3.055/2009.

Exemplul Ilustrativ 159Se cunosc următoarele informaţii:La 01.01.N+1 se înregistrează profitul nerepartizat la închiderea exerciţiului financiar trecut, în sumă de 3.000 lei;Se distribuie profitul nerepartizat, astfel: dividende de plată 1.200 lei; alte rezerve 1.800 lei;Se acoperă din rezerve pierderi ale exerciţiilor precedente, în sumă de 4.900 iei;Se acoperă din capital pierderi ale exerciţiilor precedente, în sumă de 1.100 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiunile descrise mai sus.Exemplul ilustrativ 3Se cunosc următoarele informaţii (în lei):Produse finite 500.000; rezerve 10.000; ajustări pentru deprecierea produselor finite 50.000; clienţi 400.000; titluri de participare - acţiuni deţinute la entităţile afiliate pe termen lung 300.000; titluri de plasament 200.000; efecte comerciale de plată 20.000; cheltuieli în avans 80.000; avansuri plătite furnizorilor 30.000; licenţe 50.000; cheltuieli cu materiile prime 100.000; venituri în avans 30.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 300,000);credite primite de la bănci pe termen lung 200.000 (din care cu scadenţa în anul următor 30.000); credite primite pe termen scurt 90.000 (din care pentru un credit de 30.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani); salarii datorate 700.000; clienţi creditori 60.000; furnizori 1.000.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000), conturi la bănci 1.200.000. Determinaţi valoarea activelor circulante şi a datoriilor cu scadenţa mai mare de 1 an potrivit modelului de bilanţ conform OMFP nr. 3.055/2009Exemplul ilustrativ 157Se cunosc următoarele informaţii:Se constituie rezerve legale la sfârşitul anului din profitul brut, în sumă de 1.000 lei;Se utilizează rezervele legale constituite mai sus pentru acoperirea unor pierderi din anii precedenţi;Se constituie rezerve statutare, în sumă de 3.000 lei, şi alte rezerve, în sumă de 4.000 lei, din profitul net;Se utilizează sumele înregistrate mai sus în contul 1068„Alte rezerve" pentru finanţarea unor investiţii şi se încorporează în capital;Se acordă dividende din rezervele disponibile, în sumă de 2.000 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi operaţiile descrise mai sus.Notă: La art. 183-(1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale este menţionat că se va prelua anual din profitul societăţii cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Din punct de vedere fiscal, potrivit art. 22 -(1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, coroborat cu prevederile pct. 50 din Titlul II al Normei metodologice de aplicare a acesteia, rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare.Exemplul ilustrativ 204Se cunosc următoarele costuri dintr-un atelier:Costul cu amortizarea unei maşini folosite pentru două produse a fost de 17.500 lei în fiecare dintre ultimele două luni;Materia primă - costul a fost de 30.000 lei în luna trecută (s-au produs 1.500 buc.) şi de 36.000 Iei în luna curentă (s-au produs 1.800 buc.).Clasificaţi aceste costuri în directe/indirecte şi variabile/fixe.Exemplul ilustrativ 155Se dau următoarele cazuri: O întreprindere cumpără 1.000 de titluri din propriile acţiuni; valoarea nominală este 10 lei, iar preţul de răscumpărare, 15 lei. Acţiunile sunt vândute la un preţ de 13 lei;O întreprindere cumpără 1.000 de titluri din propriile acţiuni; valoarea nominală este 10 lei, iar preţul de răscumpărare, 15 lei. Acţiunile sunt vândute terţilor la un preţ de 16 lei;O întrepr cumpără 1.000 de titluri din propriile acţiuni; val nominală este 10 lei, iar preţul de răscumpărare, 15 lei. Acţiunile sunt anulate;O întreprindere cumpără 1.000 de titluri din propriile acţiuni; valoarea nominală este 16 lei, iar preţul de răscumpărare, 15 lei. Acţiunile sunt anulate. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi tranzacţiile descrise mai sus.Exemplul ilustrativ 153Se dau următoarele cazuri: în anul N se reportează o pierdere curentă de 1.000 lei; în luna ianuarie N+1 sş acoperă pierderea din rezultatul pozitiv după impozitare; în anul N se acumulează o pierdere contabilă de 2.000 lei; în N+1 se acoperă pierderea din rezerve;Se acoperă o pierdere de 4.000 lei prin contribuţia acţionarilor, contribuţie depusă în contul curent. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi diminuarea capitalului social pentru cazurile prezentate mai sus.Exemplul ilustrativ 152Se dau următoarele cazuri:Se majorează capitalul social cu 1.000 lei prin conversia unei datorii faţă de furnizori în participaţie la capital;Se constituie o societate comercială pe acţiuni în următoarele condiţii: număr de acţiuni subscrise 1.000 de titluri; valoarea nominală a unei acţiuni 100 euro; curs de schimb valutar la data subscrierii 4,3 lei/euro. Eliberarea capitalului social subscris se realizează prin depunerea în numerar direct în contul de la bancă; curs de schimb la data eliberării 4,4 lei/euro;Se constituie o societate comercială pe acţiuni în următoarele condiţii: număr de acţiuni subscrise 1.000 de titluri; valoarea nominală a unei acţiuni 100 euro; curs de schimb valutar la data subscrierii 4,3 lei/euro. Eliberarea capitalului social subscris se realizează prin depunerea în numerar direct în contul de la bancă; curs de schimb la data eliberării 4,2 lei/euro.Conform OMFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi majorarea capitalului social pentru cazurile prezentate mai sus.Exemplul ilustrativ 2

Se dau următoarele elemente (în lei): Capital social 2.000.000; terenuri*200.000; rezerve 200.000; clădiri 700.000; amortizarea clădirilor 200.000; rezultat reportat 400.000; licenţe 100.000; cheltuieli cu amortizarea clădirilor şi echipamentelor 150.000; titluri de participare 300.000; ajustări pentru deprecierea terenurilor 50.000; venituri din dobânzi 30.000; echipamente tehnologice 600.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 100.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300.000; credite primite de la bănci 800.000 (din care cu scadenţa mai mare de 1 an 600.000); subvenţii aferente activelor primite pentru achiziţia echipamentelor tehnologice 200.000; venituri în avans 80.000 (din care pe termen lung 60.000). Să se calculeze capitalurile permanente prezentate la indicatorul F din bilanţul conform OMFP nr. 3.055/2009 (sau total active minus datorii curente).Exemplul ilustrativ 1Se dau următoarele elemente (în lei): Materii prime 600.000; furnizori 400.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000); ajustări pentru deprecierea materiilor prime 20.000; clienţi 2.000.000; credite primite de la bănci 1.000.000 (din care cu scadenţa mai mare de • 1 an 200.000); TVA de plată 100.000; debitori diverşi 50.000; clienţi creditori cu scadenţa în anul următor 90.000; ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi 200.000; datorii salariale şi sociale 400.000; conturi la bănci 2.000.000; venituri în avans 70.000 (din care pe termen scurt 50.000); subvenţii aferente activelor 130.000; cheltuieli în avans 50.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 90.000; investiţii financiare pe termen scurt 200.000; cifră de afaceri 2.000.000 (din care obţinută din producţia cu ciclu lung de - fabricaţie 200.000).Să se calculeze fondul de rulment prezentat ca indicator la poziţia E în bilanţul conform OMFP nr. 3.055/2009 (Active circulante nete / Datorii curente nete).Exemplul ilustrativ 200Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N (în lei): vânzări de produse finite 60.000; vânzări de mărfuri 18.000; costul mărfurilor vândute 12.000; venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 8.000; venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000; venituri din producţia de imobilizări corporale 50.000.Conform OMFP nr. 3.055/2009, care este suma ce se va înscrie în contul de profit şi pierdere la producţia vândută, cifra de afaceri netă si total venituri din exploatare?Exemplul ilustrativ 240Se prezintă următoarea structură de grup: SM

Precizăm că o acţiune conferă 1 drept de vot şi nu există acţiuni preferenţiale.Să se determine procentajul de control, procentajul de interes, tipul de dependenţă (control sau influenţă semnificativă) şi metoda de consolidare.Exemplul ilustrativ 251Se prezintă următoarea structură de grup:

Procentajul de control al SM

Tipul.de .control. Metoda de consolidare

Societatea F1:80% Control Integrare globală

Societatea F21:40% Control comun ! Integrare proporţională

1 Presupunem că societatea SM controlează societatea F2 împreună cu un alt acţionar al acesteia.

Societatea F32:30% Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă

în cursul anului N, între cele 4 societăţi au avut loc o serie detranzacţii, însă, în vederea consolidării, consecinţele tranzacţiilorefectuate între ele trebuie să fie eliminate:Societatea-mamă (SM) a vândut filialei F1 mărfuri la preţul de vânzare de 20.000 lei (TVA 24%). Costul de achiziţie al acestor mărfuri este de 19.000 lei. Societatea F1, la rândul său, a vândut mărfurile unei alte societăţi, din afara grupului, la preţul de vânzare de 21.000 lei (TVA 24%). Până la sfârşitul anului N, societatea FI a plătit 80% din datoria pe care o are faţă de societatea SM;Societatea SM a facturat societăţii F2 chirii în valoare de 5.000 lei (TVA 24%). Până la sfârşitul exerciţiului N, socie tatea SM a încasat 20% din valoarea chiriilor facturate;Societatea FI a acordat societăţii F2, pe o perioadă de 2 ani, un împrumut în valoare de 200.000 lei. Pentru împrumutul acordat, societatea FI a încasat o dobândă în valoare de 15.000 lei;Societatea FI a vândut societăţii SM mărfuri la preţul de vânzare de 50.000 lei (TVA 24%). Costul de achiziţie al aces tor mărfuri este de 45.000 lei. Până la sfârşitul anului N, societatea SM nu a vândut mărfurile unei alte societăţi, din afara perimetrului de consolidare. în plus, la sfârşitul exerciţiului N, societatea SM a înregistrat o ajustare pentru deprecierea stocului de mărfuri în valoare de 3.000 lei.De asemenea, societatea SM nu a plătit societăţii F1 contravaloarea mărfurilor cumpărate;Societatea F2 a vândut societăţii FI, pe data de 30.12.N, un utilaj la preţul de vânzare de 20.000 lei (TVA 24%). La societatea FI, utilajul a fost contabilizat la un cost de achiziţie de 30.000 lei, iar amortizarea cumulată, în momentul vânzării, a fost de 11.000 lei. Până la sfârşitul anului N, societatea F2 nu a încasat valoarea utilajului vândut; Societatea SM a vândut societăţii F3 produse finite la preţul de vânzare de 20.000 lei (TVA 24%). Costul de producţie al produselor finite vândute a fost de 18.000 lei:. Până la sfârşitul anului N, societatea F3 nu a reuşit să vândă unei alte societăţi, din afara grupului, stocurile cumpărate de la SM. Până la sfârşitul anului, societatea F3 nu a plătit valoarea stocurilor cumpărate de la SM; ' ■ în cursul exerciţiului N, adunarea generală a societăţii FIa hotărât ca o parte din rezultatul exerciţiului N-1 să fie distribuită sub formă de dividende. Dividendul net ce revine societăţii SM este de 15.000 lei. Până la sfârşitul exerciţiului N, societatea FI nu a plătit societăţii SM dividendele pe care i le datora.Să se elimine conturile reciproce.Exemplul ilustrativ 151Se transformă 2.000 de obligaţiuni în 1.000 de acţiuni, în condiţiile în care valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 100 iei, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de 190 lei.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Calculaţi prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni;Precizaţi formula contabilă privind majorarea capitalului.Exemplul ilustrativ 154Situaţia capitalurilor unei entităţi se prezintă astfel: capital social 900.000 lei; rezerve 4.000 lei; număr de acţiuni 1.000 de titluri. Se decide diminuarea capitalului cu 10%, prin rambursarea capitalului către asociaţi. Se au în vedere următoarele cazuri: Modalitatea reducerii valorii nominale cu 10%; Modalitatea reducerii numărului de acţiuni cu 10%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi diminuarea capitalului social pentru cele două cazuri.Exemplul ilustrativ 247Situaţiile financiare ale societăţii X, filială a societăţii M, se prezintă astfel:Bilanţul: - lei -

Elemente Valori

Imobilizări necorporale 20.000Instalaţii 60.000Utilaje 40.000Mărfuri 80.000Clienţi 70.000Disponibil 30.000Total active 300.000Capital social 100.000Rezerve 40.000Rezultat 6.000Alte datorii 110.000

2 Societatea F3 este controlată de un alt asociat (acţionar).

Furnizori 44.000Total capitaluri şi datorii 300.000Situaţia veniturilor şi cheltuielilor:

Elemente Valori

Cifră de afaceri 500.000

Elemente Valori

Cheltuieli cu mărfuri 400.000

Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000Alte cheltuieli 58.000

Rezultatul exerciţiului 7.000

Cheltuială cu impozitul 1.00r

Rezultat net 6.000

între politicile contabile ale celor două societăţi există anumite diferenţe, şi anume:societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalaţii, în timp ce societatea M utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exerciţiului trebuie să fie cu 2.000 lei mai mică;pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 lei, însă societatea X nu a contabilizat deprecierea;societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 lei.Cota de impozitare este de 16% (se neglijează incidenţa impozitelor amânate).Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei.Exemplul ilustrativ 81Situaţia stocurilor de materii prime în cursul lunii august este următoarea: 01.08 - sold iniţial 10 buc. x 1 leu/buc; 05.08 – intrări 20 buc x 2 Iei/buc; 10.08 - intrări 30 buc x 3 Iei/buc.; 20.08 - intrări 40 buc. x 4 lei/buc.; 30.08 - intrări 5 buc. x 4,5 lei/buc.; 18.08 - ieşiri 55 buc.; 25.08 - ieşiri 43 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda FIFO (primul intrat - primul ieşit).Conform OMFP nr. 3,055/2009:Stabiliţi valoarea ieşirilor din 18.08;Stabiliţi valoarea ieşirilor din 25.08;Stabiliţi valoarea stocului final.Exemplul ilustrativ 82Situaţia stocurilor în luna august este următoarea: 01.08 - stoc iniţial 10 buc. x 1 leu/buc.; 05.08 - intrări 20 buc. x 2 lei/buc.; 10.08 - intrări 30 buc. x 3 lei/buc.; 20.08 - intrări 40 buc. x 4 lei/buc.; 30.08 - intrări 5 buc. x 4,5 lei/buc.; 18.08 - ieşiri 55 buc.; 25.08 - ieşiri 43 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda LIFO (ultimul intrat - primul ieşit).Conform OMFP nr. 3.055/2009:Stabiliţi valoarea ieşirilor din 18.08;Stabiliţi valoarea ieşirilor din 25.08;Stabiliţi valoarea stocului finalExemplul ilustrativ 83Situaţia stocurilor în luna august este următoarea: 01.08 - stoc iniţial 10 buc. x 5.000 lei/buc.; 08.08 - intrări 20 buc x 2.000 lei/buc.; 16.08 - intrări 30 buc. x 3.000 lei/buc.; 19.08 - intrări 80 buc x 4.800 lei/buc.; 30.08 - intrări 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 - ieşiri 40 buc.; 21.08 - ieşiri 70 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda CMP calculat după fiecare recepţie.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Stabiliţi valoarea ieşirilor din 17.08;Stabiliţi valoarea ieşirilor din 21.08;Stabiliţi valoarea stocului final.Exemplul ilustrativ 84Situaţia stocurilor în luna august este următoarea: 01.08 - stoc iniţial 10 buc. x 5.000 lei/buc.; 08.08 - intrări 20 buc x 2.000 lei/buc; 16.08 - intrări 30 buc x 3.000 lei/buc.; 19.08 - intrări 80 buc. x 4.800 lei/buc.; 30.08 - intrări 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 - ieşiri 40 buc.; 21.08 - ieşiri 70 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda CMP periodic (lunar).Conform OMFP nr» 3.055/2009:Stabiliţi valoarea ieşirilor din 17,08;Stabiliţi valoarea ieşirilor din 21.08;Stabiliţi valoarea stocului final.Exemplul ilustrativ 225 Societatea Alfa achiziţionează la data de 01.05.N obligaţiuni municipale cu scadenţa peste 2 ani, în valoare de 60.000 lei (obligaţiunile sunt achiziţionate la valoarea nominală). Decontarea se face prin contul deschis la o SSIF. Comisioanele legate de

achiziţie sunt de 5.000 lei. Dobânda este de 15% şi se plăteşte anual la data de 30 aprilie. Obligaţiunile sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti. La 31.12.N obligaţiunile sunt cotate la 96,3%.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi achiziţia obligaţiunilor;Contabilizaţi dobânda cuvenită la sfârşitul anului;Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează la sfârşitul anului N.Exemplul ilustrativ 237Societatea ..Alfa; achiziţionează:. a) 100 de titluri de plasament emise de Beta (cotată la bursă), la .cursul de 10 lei/buc., comision 10%;500 de titluri de participare emise de Gama (cotată la bursă), la costul de 20 lei/buc., comision 10%;200 de titluri de participare emise de Omega (necotată), la preţul de 5 lei/buc., comision 5%.în cursul exerciţiului, Alfa vinde:80 din titlurile de plasament Beta, la 15 lei/buc.;100 de titluri de participare Gama, la 21 lei/buc.;150 de titluri de participare Omega, la 7 lei/buc.;La 31.12.N se cunosc:cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc.;cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc;valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc.Să se contabilizeze operaţiile conform OMFP nr. 3.055/2009;Să se prezinte informaţia în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.Exemplul ilustrativ 30Societatea Alfa a achiziţionat un utilaj la costul de 4.000 lei, plus TVA, factura fiind primită în data de 10.03.N. Utilajul este pus în funcţiune în data de 08.04.N, cheltuielile cu punerea în funcţiune, efectuate de o firmă specializată, fiind de 500 lei, TVA 24%.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Achiziţia utilajului în data de 10.03.N; b) înregi cheltuielilor cu punerea în funcţiune; c) Punerea în funcţiune a utilajului în data de 08.04.N.Exemplul ilustrativ 11Societatea Alfa a încasat un avans de la un client în decembrie anul N, în sumă de 50.000 lei, şi i-a vândut acestuia ulterior (în ianuarie N+1) un stoc de mărfuri la preţul de 90.000 lei, costul mărfurilor vândute fiind de 70.000 lei. Contabilul societăţii efectuează următoarele înregistrări contabile:-încasarea avansului în decembrie N:50.000 lei 5121 = 707 50.000 lei

Conturi la bănci Venituri dinîn lei vânzarea mărfurilor

- vânzarea stocului de mărfuri în ianuarie N+1:40.000 lei 4111 = 707 40.000 lei

Clienţi Venituri dinvânzarea mărfurilor

Şi:70.000 lei 607 . = 371 70.000 lei

Cheltuieli Mărfuri privind mărfurile

înregistrările de mai sus sunt conforme tuturor conceptelor şi principiilor contabile generale din OMFP nr. 3.055/2009? Argumentaţi răspunsulExemplul ilustrativ 203Societatea Alfa a înregistrat următoarele costuri în luna martie: costul materiilor prime folosite în producţie 5.000 lei; costul .amortizării,-utilajelor folosite în producţie 4.000 lei; costul chiriei spaţiului de producţie 2.000 lei.Identificaţi valoarea regiei fixe de producţie.Exemplul ilustrativ 26Societatea Alfa acordă un avans pe baza facturii societăţii Beta în valoare de 3.720 lei (3.000 lei plus TVA 24%) în vederea achiziţiei unui program informatic. Peste o lună, angajaţii firmei Beta instalează programul, costul facturat al programului fiind de 5.200 lei plus TVA 24%, din care se reţine avansul plătit.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: a) Factura privind avansul (plata facturii are loc ulterior); b) Plata avansului conform extrasului de cont; c) Achiziţia programului informatic pe baza facturii şi reţinerea avansului plătit.Notă: Prevederi fiscale avute în vedere:Potrivit art. 1342-(2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator. Dacă factura de avans este emisă anterior încasării avansului şi anterior livrării bunurilor/prestării serviciilor, prevalează prevederile art. 1342-(2) lit. a) din Codul fiscal. Orice furnizor de ' bunuri/prestator de servicii are obligaţia să colecteze taxa pe ' valoarea adăugată la data emiterii acestei facturi şi, pe cale de consecinţă, beneficiarul are drept de deducere la acelaşi moment, în conformitate cu prevederile art 145-(1) din Codul fiscal Conform pct. 69-(3) din Normele metodologice date în aplicarea art 155 din Codul fiscal, regularizarea facturilor de avans se realizează prin stornarea facturii de avans ia data emiterii facturii pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Stornarea se poate face separat (se emite o factură de stornare a avansului şi o factură pentru contravaloarea

bunurilor livrate/serviciilor prestate) sau pe aceeaşi factură (o linie din factură evidenţiază contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate şi o altă linie, stornarea avansului,.diferenţa reprez cv bunurilor livrate/serviciilor prestate rămasă de achitat/facturat).Exemplul ilustrativ 37Societatea Alfa aduce ca aport la capitalul societăţii Beta un mijloc de transport evaluat la valoarea de 33.000 lei, în schimbul căruia primeşte acţiuni; valoarea de emisiune reţinută la subscriere pentru o acţiune este de 11 lei, valoarea nominală a acţiunii este de 10 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi majorarea capitalului social la societatea Beta şi realizarea aportului.Exemplul ilustrativ 10Societatea Alfa deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 lei. La 31.12.N, societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 lei şi a înregistrat o ajustare pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 lei. La data de 15.01.N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000 lei.Cu ocazia lucrărilor de închidere a exerciţiului N, ce trebuie să facă societatea Alfa pentru a respecta principiul independenţei exerciţiilor?Exemplul Ilustrativ 47Societatea Alfa deţine două clădiri despre care se cunosc următoarele informaţii:Clădirea 1:costul iniţial — 1.600.000 lei;durata de viaţă utilă = 20 ani;metoda de amortizare folosită este cea liniară;amortizarea cumulată până la sfârşitul exerciţiului N = 160.000 lei;durata de viaţă utilă rămasă la 31.12.N = 18 ani. Clădirea 2:costul iniţial = 2.000.000 lei;durata de viaţă utilă = 20 ani;metoda de amortizare folosită este cea liniară;amortizarea cumulată până la sfârşitul exerciţiului N = 200.000 lei;durata de viaţă utilă rămasă la 31.12.N = 18 ani.La sfârşitul exerciţiului N, cele două clădiri sunt reevaluate la valoarea justă. Valoarea justă stabilită de un evaluator independent a fost de 1.728.000 lei pentru clădirea 1 şi de 1.440.000 de lei pentru clădirea 2. Potrivit politicii societăţii, rezerva din reevaluare este virată la rezerve pe măsura amortizării imobilizărilor corporale. în anul N+1, managerul societăţii Alfa doreşte să distribuie rezerva din reevaluare existentă. Se cere: Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi amortizarea clădirilor, efectele reevaluării celor două clădiri la 31.12.IM folosind cele două procedee de reevaluare, amortizarea clădirilor în anul N+1 şi realizarea rezervei din reevaluare;Este permisă distribuirea rezervei din reevaluare înainte de realizarea acesteia?Exemplul ilustrativ nr 16Societatea Alfa SA deţine la 31.12.N un'pachet de valori mobiliare pe termen scurt (100 titluri Beta achizitionate la 1.10. N-1 la costul unitar de 20 lei). La sfârşitul exerciţiului N-1, societatea Beta este admisă la tranzacţionare pe BVB. Cursul bursier la 31.12.N este de 25 lei/buc. Admiterea la tranzacţionare a societăţii Beta va determina trecerea de la evaluarea la cost la cea la valoarea justă. Este schimbarea bazei de evaluare a titlurilor o schimbare de politică (metodă) contabilă?Exemplul ilustrativ 48Societatea Alfa deţine un teren clasificat ca imobilizare corporală.Terenul a fost achiziţionat la costul de 500.000 lei şi este reevaluat astfel:-..la 31.12.N, la valoarea justă de 600.000 lei;la 31.12.N+1, la valoarea justă de 450.000 lei;la 31.12.N+2, la valoarea justă de 520.000 lei.în exerciţiul N+3 terenul este vândut la preţul de vânzare de 530.000 lei. Operaţia este scutită de TVA în baza art. 141-(2) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.Se cere: Contabilizaţi efectele reevaluării la sfârşitul exerciţiilor N, N+1, N+2 conform OMFP nr. 3.055/2009;Contabilizaţi vânzarea terenului şi realizarea rezervei din reevaluare conform OMFP nr. 3.055/2009Exemplul ilustrativ 215Societatea Alfa obţine într-o lună produse finite evaluate la costul standard de 18.000 lei. La sfârşitul lunii se determină costul real de 19.000 lei. Arătaţi cum se reflectă aceste operaţii în contabilitatea financiară şi în contabilitatea de gestiune (în cazul utilizării sistemului conturilor de gestiune).Exemplul ilustrativ 13Societatea Alfa este producătoare de produse cosmetice. Pe 15.10.N, o clientă a deschis., acţiune, în justiţie împotriva societăţii ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de Alfa. La 31.12.N, în .urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 lei. La data de 24.02.N+1, este pronunţată sentinţa, potrivit căreia Alfa trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 lei.Cu ocazia lucrărilor de închidere a exerciţiului N, ce trebuie să facă societatea Alfa pentru a respecta principiul prudenţei?Exemplul ilustrativ 189Societatea Alfa emite un bilet la ordin în favoarea societăţii Beta, în valoare nominală de 24.000 lei, cu scadenţa la 60 de zile. Efectul comercial este avalizat de către societatea Gama. La scadenţă, Alfa îi plăteşte contravaloarea biletului la ordin societăţii Beta.Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:Emiterea biletului la ordin de către Alfa în favoarea societăţii Beta;Primirea angajamentului - avalului - din partea societăţii Gama;

Plata la scadenţă a efectului comercial;Scoaterea din evidenţă a angajamentului primit de Alfa din partea societăţii Gama*Exemplul ilustrativ 22Societatea Alfa ia în concesiune de la Administraţia Parcurilor un lac situat într-un parc, în vederea organizării de plimbări cu vaporaşul. Durata contractului de concesiune este de 10 ani; valoarea contractului este de 18.000 lei; redevenţa anuală este de 1.800 lei. Amortizarea concesiunii se efectuează pe durata contractului, prin metoda liniară.Conform OfVtFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi:a) Primirea concesiunii. Argumentaţi varianta aleasă;b) Amortizarea lunară a concesiunii;c) redevenţa anuală datorată; d) Plata redevenţei anuale; :e) Ce înregistrare contabilă se efectuează la expirarea duratei contractului?Exemplul ilustrativ 23Societatea Alfa ia în concesiune de la Administraţia Parcurilor un lac situat într-un parc, în vederea organizării de plimbări cu vaporaşul. Durata contractului de concesiune este de 10 ani; redevenţă anuală este de 1.800 lei.Conformi OMFP nr, 3.055/2009, contabilizaţi:Primirea concesiunii. Argumentaţi varianta aleasă;Redevenţă anuală datorată;Plata redevenţei anuale.Exemplul ilustrativ 224Societatea Alfa tranzacţionează acţiuni prin intermediul unei SSIF (Societate de Servicii de Investiţii Financiare). Alfa transferă suma de 100.000 lei în contul SSIF, care va efectua toate operaţiile realizate în contul societăţii Alfa. SSIF execută ordinul societăţii Alfa de a achiziţiona 100 de acţiuni ale unei societăţi cotate, la preţul de 30 lei/acţiune. Acţiunile sunt achiziţionate în vederea realizării de profit pe termen scurt. în extrasul primit de la broker sunt menţionate comisioane şi taxe în sumă de 100 lei. Din cele 100 de acţiuni se vând 30 de acţiuni la preţul de 35 lei/acţiune. Comisioanele legate de vânzare sunt de 45 lei. La sfârşitul anului, cotaţia acţiunilor deţinute în portofoliu este de 40 lei/acţiune.Conform OMFP nr. 3.055/2009:Contabilizaţi transferul banilor în contul SSIF;Contabilizaţi achiziţia acţiunilor;Contabilizaţi vânzarea acţiunilor şi înregistrarea comisioanelor legate de vânzare;Precizaţi ce înregistrare contabilă se efectuează la sfârşitul anului-NvExemplul ilustrativ 19Societatea comercială Alfa a achiziţionat în data de 07.08.N, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, dreptul de explorare a unui perimetru în zona Brazi, costul fiind de 200.000 lei. Anterior acestei date, pe 05.07.N, Alfa a efectuat studii topografice, costul fiind de 10.000 lei. Durata licenţei este de 4 ani, cu posibilitatea de transformare în licenţă de exploatare. Totodată, firma efectuează, în data de 15.08.N, studii geologice în sumă de 5.800 lei în vederea estimării cantităţii de petrol din subsol. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi: Studiile topografice; b) Achiziţia dreptului de exploatare; c) Studiile geologice; d) Amortizarea anuală.Exemplul ilustrativ 218Societatea comercială Alfa achiziţionează 70% din societatea Beta, plătind suma de 400.000 lei. Bilanţul societăţii Beta la data achiziţiei se prezintă astfel:

La data achiziţiei, valorile juste corespundeau cu valorile istorice la majoritatea elementelor, cu excepţia următoarelor: terenuri 350.000 lei; utilaje 120.000 lei şi mărfuri 40.000 lei.Calculaţi mărimea fondului comercial;Contabilizaţi fondul comercial;Contabilizaţi amortizarea fondului comercial pe perioada maximă specificată de OMFP nr. 3.055/2009.Exemplul ilustrativ 188Societatea comercială Gama avalizează un bilet la ordin emis de Alfa în favoarea societăţii Beta, în valoare nominală de 35.000 lei, cu scadenţa la 90 de zile. La data scadenţei, emitentul, societateaAlfa, efectuează plata către Beta, iar Gama scoate din evidenţă angajamentul acordat societăţii Alfa (avalul).Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizaţi:înregistrările contabile efectuate de Alfa;înregistrările contabile efectuate de Beta;înregistrările contabile efectuate de Gama*Exemplul ilustrativ 24Societatea comercială X încheie la data de 01.12.N un contract de franciză pe 3 ani cu societatea comercială Y. Conform contractului, SC Y acordă SC X dreptul de a-i vinde produsele textile, sub brandul său. Produsele vor fi comercializate prin magazinele deschise de SC X, în conformitate cu practica de afaceri a SC Y. Pentru aceste drepturi primite, SC X se obligă să achite taxa de franciză, la începerea activităţii, în sumă de 50.000 lei plus TVA 24% şi un procent lunar de 10% din valoarea produselor cumpărate şi recepţionate lunar, aceasta reprezentând redevenţa cuvenită SC Y. în luna decembrie N, SC X primeşte o factură privind taxa de redevenţă în sumă de 2.000 lei, TVA 24%. Contabilizaţi la francizat (SC X), conform OMFP nr. 3.055/2009, următoarele operaţii:

a) Taxa iniţială de franciză; b) Amortizarea lunară recunoscută; c) înregistrarea redevenţei datorate.Exemplul ilustrativ 207Societatea Moblux se ocupă cu producţia de mobilă la comandă, în luna martie s-a lucrat la două comenzi: X45 şi X46. Comanda X45 a fost finalizată şi a necesitat costuri de producţie de 12.400 lei. Comanda X46 nu a parcurs toate etapele de producţie. Costurile cu această comandă au fost în luna martie de 4.500 lei. Analizaţi cum afectează cele două comenzi valoarea stocurilor societăţii Moblux.

Exemplul ilustrativ 250Societatea F, cu sediul în Uniunea Europeană, este o filială a societătii SM din România. Societatea SM deţine 90% din acţiunile societăţii F, pe care le-a dobândit în momentul constituirii

acesteia, la 01.01.N-1.

Bilanţul societăţii Beta - lei -

Elemente Sume

Program informatic 20.000

Licenţe 30.000

Terenuri 300.000

Construcţii 200.000

Utilaje 100.000

Mărfuri 50.000

Creanţe 20.000

Disponibilităţi 60.000

Total active 780.0 m

împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 250.000

Datorii comerciale jO.OOO

Datorii salariale 20.000

Datorii sociale 5.000

Total datorii 325.000

Capital social 370.000

Prime de capital 20.000

Rezerve 30.000

Rezultatul exerciţiului 35.000

Total capitaluri proprii 455.000

1. la 31.12.N,.bilanţul şi contul de profit şi pierdere ale societăţii F

se prezintă astfel:

Bilanţul societăţii F:Structuri biianţiere mii EURO

A. Active imobilizate 560Terenuri 200Construcţii 160

Utilaje 200B. Active circulante 720Mărfuri 350Clienţi 270

Casa şi conturi la bănci 100C. Cheltuieli în avans 20D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadăde până la 1 an 500Furnizori 400Alte datorii 100E. Active circulante nete / Datorii curente nete(B + C-D-l) 200F.Total active minus datorii curente (A + E) 760Gi ?Datorifrsumele care trebuie plătite într-o perioadămai mare de 1 an (Credite bancare pe termen lung) 140H. Provizioane 20I. Venituri în avans 40J. Capital şi rezerve 600Capital 500Rezerve 50Rezultatul exerciţiului 50Capitaluri (total) 600

Contul de profit şi pierdere al societăţii F:

Denumirea indicatorului mii euro

Venituri 3.500Venituri din vânzarea mărfurilor 3.200

Denumirea indicatorului mii euro

Alte venituri 300Cheltuieli 3.450Cheltuieli privind mărfurile 2.800

Cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 50

Cheltuieli cu personalul 450

cheltuieli cu amortizarea, ajustările pentru depreciereşi provizioanele 110Cheltuieli privind dobânzile 20Impozitul pe profit 20

Rezultatul net al exerciţiului 50

Rezervele societăţii F, la 31.12.N, în valoare de 50.000 euro, au fost constituite din rezultatul net al exerciţiului N-1;

Cursul de schimb euro/leu a avut următoarea evoluţie:; .. Bata Cursul de schimb . ,

01.01.N-1 1 euro = 4,10 lei ...

Curs mediuiîn N-1 1 euro = 4,15 lei

31.12.N 1 euro = 4,38 lei

Curs mediu în N 1 euro = 4,30 lei

Să se efectueze conversia situaţiilor financiare ale societăţii F, în vederea consolidării de către soeietaîea-matnă*

Exemplul ilustrativ 249Societatea F deţine construcţii achiziţionate Ia un cost de 600.000 lei şi amortizate pentru suma de 150.000 lei.Politica grupului din care face parte F este de a evalua clădirile la o valoare reevaluată. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi la 31.12.N este de 675.000 lei. Se neglijează incidenţa impozitelor amânate.Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei.Exemplul ilustrativ 246Societatea F (filială) evaluează stocurile prin metoda FIFO (primul intrat - primul ieşit), în timp ce la nivelul grupului se utilizează metoda CMP (costul mediu ponderat). La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii despre stocurile finale ale societăţii F:- lei -

Stoc final ■ FIFO CMP

Mărfuri 100.000 99.000

Produse finite 21.000 20.000

Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale ale filialei.Exemplul ilustrativ 210Societatea Ferexport se ocupă cu producţia unor piese din fier care sunt vândute constructorilor de maşini. în luna iunie, societatea a produs două tipuri de piese, P1 (500 buc.) şi P2 (1.000 buc.), conform descrierii şi costurilor prezentate mai jos:fierul se achiziţionează în bucăţi standard - s-au achiziţionat 1.800 buc. la un preţ de achiziţie de 1 leu/buc.; fiecare piesă produsă este realizată dintr-o bucată standard de fier;. costurile legate de achiziţii au fost de 360 Iei; în stoc există la începutul lunii 200 buc. la un cost de achiziţiede 1,3 lei/buc.; pentru evaluarea stocului de fier se utilizează metoda LIFO;bucăţile de fier se prelucrează într-un atelier - costurile atelierului (salarii, amortizări, energie) au fost de 3.000 lei şi se repartizează în funcţie de timpul de lucru (2 ore pentru 1 buc. din PI şi 1 oră pentru 1 buc. din P2).Calculaţi costul de producţie total şi unitar pentru cele două tipuri de piese.Exemplul ilustrativ 242 Societatea-filială F a capitalizat (a recunoscut sub formă de imobilizare necorporală), la începutul exerciţiului N, cheltuieli de constituire în valoare de 30.000 lei. Acestea urmează să fie amortizate liniar pe o durată de 3 ani. în schimb, în situaţiile financiare consolidate, cheltuielile de constituire sunt recunoscute sub formă de cheltuieli ale exerciţiului în care au fost efectuate.Să se realizeze ajustarea situaţiilor financiare individuale alefilialei.Exemplul ilustrativ 257Societatea M deţine 40% din acţiunile A de la data constituirii acesteia. Bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:Bilanţul societăţii M:- lei -

Active Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 20.000 Capital social 17.000

Titluri A 4.000 Rezerve 5.000Active circulante 16.000 Rezultat 3.000

Datorii - 15.000Total 40.000 Total 40.000

Bilanţul societăţii A:- Iei -

Active Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 16.000 Capital social 10.000

Active circulante 10.000 Rezerve 5.000Rezultat 1.000Datorii 10.000

Total 26.000 Total 26.000

Cazul A: M are un pact cu un acţionar care deţine 20% din drepturile de vot pentru a avea sprijinul acestuia în luarea deciziilor.Cazul B: M controlează societatea A împreună cu societatea N, care deţine tot 40% din drepturile de vot.Cazul C: Societatea P deţine 60% din drepturile de vot ale societăţii A.Cum se prezintă bilanţul consolidat în cele trei cazuri?

Exemplul ilustrativ 252 Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii Alfa şi a realizat următoarele tranzacţii cu aceasta:M a acordat societăţii Alfa la sfârşitul exerciţiului un împrumut în sumă de 5.000 lei;M a vândut mărfuri societăţii Alfa în valoare de 2.000 lei, sumă . nedecontată până la închiderea exerciţiului 500 lei;Alfa a vândut mărfuri societăţii M la preţ de vânzare de 1.200 lei, realizând un profit de 200 lei; acestea nu au fost revândute de M (sumele au fost decontate);■ d) Alfa a distribuit dividende către M în sumă de 300 lei.Ce retratări trebuie efectuate In vederea consolidării?Exemplu! Ilustrativ 256Societatea SM deţine 30% din capitalul societăţii Y, pe care o controlează în comun împreună cu alţi doi asociaţi. Titlurile au fost achiziţionate de societatea SM la 01.01 .N-1,dată la care capitalurile proprii ale societăţii Y au avut următoarele valori:capital subscris şi vărsat: 400.000 lei;rezerve: 150.000 lei;rezultat reportat (pierdere): 50.000 lei. 'La această dată, o construcţie a avut valoarea justă mai mare decât valoarea contabilă cu 20.000 lei; durata rămasă de amortizat a clădirii, din momentul achiziţiei titlurilor, este de 10 ani.Costul de achiziţie al titlurilor Y este de 170.000 lei.Fondul comercial pozitiv se amortizează pe o durată de 5 ani.La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii Y au următoarele valori:capital subscris şi vărsat: 400.000 lei;rezerve: 150.000 lei;rezultat reportat (pierdere): 70.000 lei;rezultat net al exerciţiului (profit): 10.000 lei.Să se determine fondul comercial şi să se prezinte înregistrările contabile generate de eliminarea titlurilor societăţii Y la 31.12.N.Exemplul ilustrativ 255 Societatea SM deţine 30% din titlurile societăţii X, societate pe care o controlează în comun împreună cu un alt asociat, Y.Titlurile au fost achiziţionate de societatea SM în momentul înfiinţării societăţii X, costul de achiziţie al acestora fiind de 300.000 lei.La 31.12.N, societatea SM întocmeşte situaţii financiare consolidate, iar societatea X este inclusă în perimetrul de consolidare. Capitalurile proprii ale societăţii X, la 31.12.N, au următoarele valori:capital subscris şi vărsat: 1.000.000 lei;rezerve: 400.000 lei;rezultat net al exerciţiului: 100.000 lei.Să se prezinte înregistrarea contabilă de eliminare a titlurilor societăţii X.Exemplul ilustrativ 258Societatea SM deţine 40% din titlurile societăţii X, titluri ce au fost achiziţionate în momentul înfiinţării societăţii X, la costul de achiziţie de 40.000 lei. Societatea SM exercită o influenţă semnificativă asupra societăţii X. Societatea SM, la 31.12.N, întocmeşte conturi consolidate, iar societatea X este reţinută în perimetrul de consolidare.La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii X sunt următoarele:capital subscris şi vărsat: 100.000 lei;rezerve: 60.000 lei;rezultatul exerciţiului: 15.000 lei.Să se prezinte înregistrările contabile generate de punerea în echivalenţă a societăţii X.Exemplul ilustrativ 253Societatea SM deţine 70% din titlurile societăţii F, titluri pe care le-a achiziţionat la data constituirii acesteia, la 01.01 .N-1. Costul de achiziţie al titlurilor este de 2.100 lei. La 31.12.N, capitalurile . proprii ale societăţii F sunt următoarele:- capital: 3.000 lei;rezerve: 2.000 lei;rezultatul exerciţiului: 1.000 Ies.La 31.12.N, societatea SM întocmeşte pentru prima dată situaţii financiare consolidate.Să se prezinte partajul capitalurilor proprii ale societăţii F şi înregistrările contabile generate de eliminarea titlurilor şi partajul rezultatului.Exemplul ilustrativ 42

Un utilaj, a fost cumpărat şi pus în funcţiune în data de 04.03.N, costul fiind de 30.000 lei. Utilajul se amortizează liniar pe durata de 5 ani. Conform OMFP nr. 3.055/2009: întocmiţi tabloul de amortizare;Contabilizaţi amortizarea aferentă primului an.Exemplul ilustrata 43Un utilaj a fost cumpărat şi pus în funcţiune în data de 04.03.N, costul său fiind de 30.000 lei. Utilajul se amortizează degresiv fără influenţa uzurii morale pe durata de 5 ani.Conform OMFP nr. 3.055/2009: întocmiţi tabloul de amortizare; Contabilizaţi amortizarea aferentă primului an.Exemplul ilustrativ 44Un utilaj a fost cumpărat şi pus în funcţiune în data de 04.03.N, costul său fiind de 30.000 lei. Utilajul se amortizează accelerat pe 5 ani.Conform OMFP nr. 3.055/2009, întocmiţi tabloul de amortizare.Exemplul ilustrativ 55Un utilaj în valoare de 12.307 lei este achiziţionat în baza unui contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: data intrării în vigoare 01.01 .N; durata contractului 5 ani; ratele de 1.500 lei se plătesc la sfârşitul anului; rata efectivă a dobânzii este de 10%. Avansul de 6.000 lei este plătibil imediat; transferul dreptului de proprietate se face la valoarea reziduală de 1.000 lei. Cota de TVA este de 24%. Activul este amortizat liniar pe o perioadă de 5 ani. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizaţi ia locatar: : a) Plata avansului pe baza facturii; b) înregistrarea intrării activului; înregistrarea facturii pentru prima rată şi plata ei; d) Amortizarea activului; e) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală. Notă: Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing este considerată prestare de servicii conform art. 129-(3) lit. a) din Codul fiscal La sfârşitul perioadei de leasing, dacă locatorul/finanţatorul transferă locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operaţiunea reprezintă o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se consideră a fi sfârşitul perioadei de leasing şi data la care locatorul/finanţatorul transferă locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, situaţie în care valoarea de transfer va cuprinde şi suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenţă, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odată cu rata de leasing. Dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator se realizează înainte de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, se consideră că nu a mai avut loc o operaţiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispoziţia locataru -lui/utilizatorului. în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, > concesionare şi arendare de bunuri, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii (care constituie data la care ia naştere faptul generator aI TVA).

.

'

.

Exemplul ilustrativ 260La 31.12.N, bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societăţilor SM şi F se prezintă astfel:

Structuri bilanţiere SM G

A. Active imobilizate 1.400.000 600.000Terenuri 200.000 150.000Construcţii 400.000 250.000Utilaje 250.000 200.000Titluri F 450.000Creanţe imobilizate (Sume datorate de filiale) 100.000B. Active circulante 650.000 600.000Stocuri 200.000 100.000Clienţi 300.000 300.000Debitori diverşi 100.000 100.000Casa şi conturi la bănci 50.000 100.000C. Cheltuieli în avans

Structuri bilanţiere SM F

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă depână la 1 an 500.000 150.000Furnizori 200.000 100.000Creditori diverşi 300.000 50.000E. Active circulante nete / Datorii curente nete(B + C - D -1) 150.000 450.000F. Total active minus datorii curente (A + E) 1.550.000 1.050.000G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă maimare de 1 an 150.000 350.000Credite bancare pe termen lung 150.000 250.000Datorii ce privesc imobilizările financiare 100.000•H. Provizioane1. Venituri în avansJ. Capital şi rezerve 1.400.000 700.000Capital subscris şi vărsat 1.000.000 400.000Rezerve 300.000 250.000Rezultatul exerciţiului 100.000 50.000Total capitaluri proprii 1.400.000 700.000

Conturile de profit şi pierdere ale societăţilor SIVI şi F:

-lei - .

indicatori SM F

Venituri 7.000.000 6.000.000Cheltuieli 6.900.000 5.950.000Rezultat 100.000 50.000

Societatea SM a achiziţionat 90% din titlurile F pe data de 31.12.N-3. Capitalurile proprii ale societăţii F, la 31.12.N-3, au fost următoarele:capital: 400.000 lei;rezerve: 100.000 lei.în momentul achiziţionării titlurilor F, valoarea contabilă a activelor şi datoriilor societăţii F era identică cu valoarea justă.în cursul exerciţiului N, au avut loc următoarele operaţii întresocietăţile SM şi F:a) Societatea SM i-a acordat un împrumut societăţii F, în valoare de 100.000 lei; pentru împrumutul primit de la societatea SM, societatea F a plătit dobânzi în valoare de 10.000 lei;

Societatea F a achiziţionat mărfuri de la societatea SM, în valoare de 1.000.000 lei; costul de achiziţie al mărfurilor vândute de societatea SM societăţii F este de 950.000 iei;Datoria societăţii F faţă de societatea SM, generată de achiziţionarea mărfurilor, este la sfârşitul anului N de 100.000 lei.Stocul de mărfuri al societăţii F la 31.12.N cuprinde mărfuri achiziţionate de la SM în valoare de 100.000 lei; profitul intern aferent acestui stoc de mărfuri este de 10.000 lei.în exerciţiul N, societatea SM a încasat dividende de la societatea F, în valoare de 10.000 lei.Să se elaboreze bilanţul consolidat şi contul de profit şi pierdere consolidat prin metoda integrării globale.

Exemplul ilustrativ 260împreună cu alţi doi asociaţi. La 31.12.N, societatea SM întocmeşte situaţii financiare consolidate, iar societatea P este reţinută în perimetrul de consolidare.La această dată, bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societăţilor SM şi P se prezintă astfel:lei-

Structuri bilanţiere SM P

A. Active imobilizate 1.400.000 500.000Construcţii 1.000.000 350.000Utilaje 280.000 150.000Titluri P 120.000B. Active circulante 450.000 400.000Stocuri 100.000 200.000Clienţi 200.000 100.000Casa şi conturi la bănci 150.000 100.000C. Cheltuieli în avansD. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă depână la 1 an 250.000 200.000Furnizori 200.000 150.000Creditori diverşi 50.000 50.000E. Active circulante nete / Datorii curente nete(B + C-D-I) 200.000 200.000F. Total active minus datorii curente (A + E) 1.600.000 700.000G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă maimare de 1 an (Credite bancare pe termen lung) 400.000 200.000H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 100.000 50.000

Strycturi bilanţiere SM !?

I. Venituri în avansJ. Capital şi rezerve 1.100.000 450.000Capital subscris şi vărsat 700.000 300,000Rezerve 300.000 100.000Rezultatul exerciţiului 100.000 50.000Total capitaluri proprii 1.100.000 450.000Conturile de profit şi pierdere ale societăţilor SM şi P:

- lei -

indicatori SM P

Venituri 4.000.000 1.000.000Cheltuieli 3.900.000 950.000Rezultatul net al exerciţiului 100.000 50.000

Titlurile au fost dobândite de societatea SM în momentul constituirii societăţii P.în cursul exerciţiului N, între societăţile SM şi P au avut loc următoarele tranzacţii:- a) Societatea SM i-a vândut mărfuri societăţii P, în valoare de 500.000 lei, costul de achiziţie al acestora fiind de 460.000 lei; până la sfârşitul anului, societatea SM nu a încasat decât 400.000 lei de la societatea P; în plus, mărfurile cumpărate de P nu au fost vândute unei alte societăţi, din afara perimetrului de consolidare;Societatea P i-a vândut, în cursul exerciţiului N, mărfuri societăţii SM, la preţul de vânzare de 100.000 lei, costul de achiziţie al acestora fiind de 90.000 lei; până la sfârşitul exerciţiului, societatea SM nu a reuşit să vândă mărfurile cumpărate de la P; de asemenea, în cursul exerciţiului N, societatea SM a plătit contravaloarea mărfurilor cumpărate de la societatea P;

La sfârşitul exerciţiului N, societatea SM i-a vândut societăţii P un utilaj la preţul de vânzare de 40.000 lei, costul acestuia fiind de 50.000 lei, iar amortizarea cumulată, de 30.000 iei.în cursul exerciţiului N, societatea SM a încasat dividende de lasocietatea P, în valoare de 10.000 lei.Să se elaboreze bilanţul consolidat şi contul de profit şi pierdere consolidat prin metoda integrării proporţionale.b) Cumulul conturilor din contul de profit şi pierdere:4.400.000 lei %4.280.000 lei 6XXCheltuieli 100.000 lei 121Profit sau pierdere SM 20.000 lei 1217XX Venituri4.400.000 lei

Exemplul ilustrativ 261Societatea SM deţine 40% din capitalul societăţii în numecolectiv P, societate ce este controlată de un alt asociat, Y. La 3Î.12.N, societatea SM întocmeşte situaţii financiare consolidate, iar societatea P este reţinută în perimetrul de consolidare.La această dată, bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societăţilor SM şi P se prezintă astfel:Bilanţurile societăţilor SM şi P:-tei-

Structuri bilanţiere SM P

A. Active imobilizate 1.400.000 500.000

Construcţii 1.000.000 350.000Utilaje 280.000 150.000Titluri P 120.000B. Active circulante 450.000 400.000Stocuri 100.000 200.000Clienţi 200.000 100.000Casa şi conturi la bănci 150.000 100.000C. Cheltuieli în avansD. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă depână la 1 an 250.000 200.000furnizori 200.000 150.000Creditori diverşi 50.000 50.000£. Active circulante nete / Datorii curente nete(B + C-D-i) 200.000 200.000F. Total active minus datorii curente (A + E) 1.600.000 700.000G. Datorii ce -trebuie plătite într-o perioadă maimare de 1 an (Credite bancare pe termen lung) 400.000. 200.000H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 100.000 50.000i Venituri în avansJ. Capital şi rezerve 1.100.000 450.000Capital subscris şi vărsat 700.000 300.000Rezerve 300.000 100.000Rezultatul exerciţiului 100.000 50.000Total capitaluri proprii 1.100.000 450.000

Conturile ele profit şi pierdere ale societăţilor SIVI şi P:- lei -

Indicatori SM P

Venituri CheltuieliRezultatul net al exerciţiului

4.000.000 3.900.000 100.000

1.000.000 950.000 50.000

Titlurile au fost dobândite de societatea SM în momentul constituirii societăţii P.

în cursul exerciţiului N, între societăţile SM şi P au avut loc următoarele tranzacţii:Societatea SM i-a vândut mărfuri societăţii P, în valoare de 500.000 lei, costul de achiziţie al acestora fiind de 460.000 lei; până la sfârşitul anului, societatea SM nu a încasat decât 400.000 lei de la societatea P; în plus, mărfurile cumpărate de P nu au fost vândute unei alte societăţi, din afara perimetrului de consolidare;Societatea P i-a vândut, în cursul exerciţiului N, mărfuri societăţii SM, la preţul de vânzare de 100.000 lei, costul de achiziţie al acestora fiind de 90.000 lei; până la sfârşitul exerciţiului, societatea SM nu a reuşit să vândă mărfurile cumpărate de la P; de asemenea, în cursul exerciţiului N, societatea SM a plătit contravaloarea mărfurilor cumpărate de la societatea P;La sfârşitul exerciţiului N, societatea SM i-a vândut societăţii P un utilaj la preţul de vânzare de 40.000 lei, costul acestuia fiind de 50.000 lei, iar amortizarea cumulată, de 30.000 lei.în cursul exerciţiului N, societatea SM a încasat dividende de la. societatea P, în valoare de 10.000 lei.Să se realizeze consolidarea societăţii P prin metoda punerii în echivalenţă.

Exemplul ilustrativ 262 Un magazin de mobilă cumpără birouri de la un producător, cu 750 lei/buc., şi le revinde la un preţ mediu de 1.250 lei/buc. în ultima lună, au fost vândute 40 de birouri şi au fost înregistrate următoarele costuri:Salarii: 2.500 lei salariile managerilor, 950 lei salarii plus 8% din vânzări comisioane pentru vânzători, 1.000 lei pentru departamentul de contabilitate;Amortizări: 800 lei amortizarea maşinilor folosite pentru livrare, 300 lei amortizarea mobilierului; Costuri de livrare către clienţi (combustibil, ambalaje): 30 lei/birou vândut;Publicitate: 500 lei.întocmiţi contul de profit şi pierdere cu prezentarea după funcţii;întocmiţi contul de profit şi pierdere cu prezentarea după comportamentul costurilor.

Exemplul Ilustrativ 263Pentru un atelier de mobilă se cunosc următoarele informaţii:- La începutul perioadei se află în curs de execuţie 20 de dulapuri la un cost unitar de 200 lei;în cursul perioadei s-au terminat cele 20 de dulapuri şi s-au mai început încă 150 de dulapuri, însă 10 au rămas neterminate, la un cost unitar de 300 lei;Costurile de producţie aferente perioadei (salarii, amortizare, servicii, materii prime) au fost de 79.000 lei, iar costurile administrative şi de distribuţie au fost de 5.000 lei;Au fost vândute 130 de dulapuri la preţul de 600 lei/buc.Determinaţi cantitativ şi valoric producţia finită;Determinaţi costul dulapurilor vândute;Calculaţi rezultatul perioadei.

Exemplul ilustrativ 264O entitate a împrumutat la 01.01 .N suma de 20.000 lei pentru finanţarea construcţiei unei clădiri şi suma de 5.000 lei pentru finanţarea activităţii de producţie a unui produs cu ciclul de fabricaţie de 2 luni. Construcţia a început anul trecut şi va continua şi anul viitor. Rata anuală a dobânzii pentru împrumuturile primite este de 8%.Analizaţi dacă dobânzile afectează costul de producţie al clădirii şi costul de producţie al stocurilor.

Exemplul ilustrativ 265O entitate deţine o investiţie în obligaţiuni necotate pentru care nu există preţ de piaţă. Cu toate acestea, entitatea poate estima valoarea investiţiilor prin actualizarea fluxurilor de trezorerie viitoare.- Consideraţi că această valoare estimată poate fi considerată oreprezentare fidelă a valorii investiţiei? In ce condiţii?

Exemplul ilustrativ 266Societatea Alfa a primit un autoturism în baza unui contract de leasing financiar.Poate recunoaşte Alfa acest activ în bilanţul său? Argumentaţi prin prisma definiţiei activului,

Exemplul ilustrativ 267Analizaţi următoarele costuri angajate de o entitate şi analizaţi în fiecare caz criteriile de recunoaştere a unui activ:Costuri deformare a angajaţilor;Un program informatic achiziţionat;O marcă dezvoltată intern. Există valoare de piaţă pentru această marcă.

Exemplul ilustrativ 268Analizaţi în fiecare caz criteriile de recunoaştere a unui activ:O societate din industria farmaceutică dezvoltă un vaccin pentru un virus. Au fost finalizate primele două faze ale testelor clinice. Managementul are rezerve semnificative cu privire la primirea aprobărilor legale necesare pentru utilizare şi nu a demarat producţia şi marketingul pentru vaccin;O societate din industria farmaceutică dezvoltă un vaccin pentru un virus. Societatea a obţinut aprobările legale necesare în ţara X şi a demarat procedurile pentru obţinerea acestor aprobări în ţara Y. Experienţa anterioară demonstrează

că vor fi: necesare teste clinice suplimentare pentru a obţine aceste aprobări. Anumite vaccinuri aprobate spre comercializare în ţara X nu au fost acceptate în ţara Y nici chiardupă teste suplimentare;Grupul X a semnat un acord cu privire la cesiunea filialei Gama pe 30.06.N. Dacă cifra de afaceri anuală a societăţii Gama atinge un anumit nivel; grupul va încasa un bonus suplimentar;în exerciţiul N, societatea Alfa a înaintat o acţiune în instanţă împotriva societăţii Beta, pentru încălcarea drepturilorde proprietate intelectuală asupra unui produs. Nu a fost pronunţată o sentinţă definitivă în acest caz. Despăgubirea solicitată de societatea Alfa este de 500.000 lei.

Exemplul ilustrativ 269 :Societatea Alfa vinde în exerciţiul N un program informatic la preţul de vânzare de 20.000 lei plus 2.000 lei pentru întreţinerea şiactualizarea softului în următorii 2 ani.Determinaţi dacă la sfârşitul exerciţiului N Alfa trebuie să prezinte în bilanţ o datorie, având în vedere definiţia datoriei din Cadrul conceptual internaţionale

Exemplul ilustrativ 270Un magazin acordă 10 puncte-cadou pentru orice achiziţie de 100 lei. Pentru fiecare 1.000 de puncte, un client poate cumpăra bunuri în valoare de 60 lei (preţ de vânzare). Magazinul a acordat în anul N 10.000 de puncte pentru vânzări de 100.000 lei şi se aşteaptă ca 80% din punctele-cadou să fie utilizate. Clienţii pot utiliza punctele-cadou timp de un an.Stabiliţi dacă magazinul are o datorie la sfârşitul exerciţiului SSL

Exemplul ilustrativ 271O societate de telefonie facturează la începutul lunii ianuarie N+1 costul convorbirilor efectuate în decembrie anul N, în sumă de 500.000 lei. Factura este plătibilă în 15 zile.Când va recunoaşte societatea venitul din serviciile prestate?

Exemplul ilustrativ 272 Societatea Alfa achiziţionează un stoc de marfă de 100 buc. la preţul de 20 lei/buc. La sfârşitul lunii, ultima factură primită pentru stocul de marfă are un preţ unitar de 23 lei/buc.Calculaţi costul istoric şi costul curent al stocului de marfă ia sfârşitul lunii.

Exemplul ilustrativ 273O societate deţine un stoc de marfă achiziţionată la costul de 30.000 lei. La sfârşitul anului, marfa ar putea fi vândută la preţul de ^ 28.000 lei, fiind estimate costuri de vânzare de 300 lei. Calculaţi valoarea realizabilă netă a stocului de marfă.

Exemplul ilustrativ 274La 01.01 .N, societatea Beta emite 10.000 de obligaţiuni scadente la 31.12.N+4, în următoarele condiţii:- valoarea nominală: 25 lei/obligaţiune; -' dobânda plătită semestrial: 8.750 lei.Rata semestrială a dobânzii pe piaţă pentru obligaţiuni similare este de 4%.Calculaţi valoarea actualizată a datoriei.

Exemplul ilustrativ 275O societate deţine un capital social de 100 lei şi disponibilităţi de 100 lei. La începutul anului, societatea achiziţionează un stoc de marfă de 100 lei. Stocul este vândut la sfârşitul anului pentru 150 lei, iar costul său de înlocuire este de 120 lei. Indicele general al preţurilor este 10%.Calculaţi rezultatul în cazul în care se asigură:Menţinerea capitalului financiar în termeni nominali;Menţinerea capitalului financiar în termeni reali;Menţinerea capitalului fizic în termeni reali.

Exemplul ilustrativ 276Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

1. Terenuri evaluate la cost 630.0002. Licenţe 350.0003. Terenuri disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea

justă (vânzarea va avea loc în mai puţin de 12 luni, costul este de 250.000, iar valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 200.000)

200.000

4. Clienţi 600.0005. Cheltuieli în avans (din care angajate într-o perioadă mai

mare de 1 an 60.000)80.000

6. Rezerva legală 90.0007. Datorii faţă de asociaţi şi acţionari (dividende de plată) 100.0008. Amortizarea instalaţiilor si maşinilor 50.0009. Interese de participare desemnate ca active financiare

disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă, cu variaţiile de valoare în capitalurile proprii (vânzarea va avea loc în mai mult de 1 an, iar costul lor este de 600.000)

700.000

10. Capital social 1.500.00011. Materii prime 160.00012. Instalaţii şi maşini 700.00013. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (durata este de

10 ani, sunt rambursabile prin rate constante)525.000

14. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 5.00015. Rezultat reportat 230.00016. Conturi la bănci 3.990.000

17. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare de 1 an 300.000)

500.000

18. TVA de plată 480.00019. împrumut pe termen lung acordat unei întreprinderi din

cadrul grupului (din care cu scadenţa în anul următor 20.000)

100.000

20. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi 10.00021. Credite primite pe termen lung (din care partea cu

scadenţă sub 1 an 400.000)1.900.000

22. Construcţii 300.000.23. Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabilă obţinerea

de avantaje economice viitoare)100.000

24. Rezerve din reevaluare 1.700.00025.- Datorii salariale si sociale ■ 900.00026. Acţiuni, proprii 800.00027. Amortizarea construcţiilor 50.00028. Fond comercial achiziţionat 4.000.00029. Credite primite pe termen scurt (pentru un credit de

100.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani, iar acordul a fost încheiat între data de raportare şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru prezentare)

850.000

30. Subvenţii pentru investiţii 300.00031. Produse finite 180.00032. Rezultatul exerciţiului 1.900.00033. Titluri de plasament:

- titluri în valoare de 100.000 au fost desemnate ca active financiare deţinute până la scadenţă pentru garantarea unui credit primit pe 5 ani, iar restul au fost desemnate ca active financiare deţinute în vederea tranzacţionării, evaluate la valoarea justă, cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere)

250.000

34. Furnizori (din care cu scadenţă ce depăşeşte 1 an 700.000)

900.000

35. Impozite amânate 300.000

36. Impozit pe profit exigibil 550.00037. Venituri în avans (din care pe termen scurt 20.000) 200.00038. Rezerve din valoarea justă 100.000

Să se întocmească Situaţia poziţiei financiare conform IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare" (revizuit)..

Exemplu! ilustrativ 277Sedau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despreentitatea Alfa.ŞA,(în lei):

Terenuri deţinute în vederea utilizării (evaluate la cost) 100.000

Cifra de afaceri obţinută din vânzarea producţiei cu ciclu lung de fabricaţie

1.000.000,

Furnizori şi alte datorii de exploatare (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000)

40,0.000

Active financiare disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă (vânzarea va avea loc într-o perioadă mai mare de'Van)

,100.000

Mărfuri : 80.000.Construcţii..şi echipamente deţinute în vederea ..utilizării: ■ (evaluate la cost)

: . 300.000

Clienţi şi alte creanţe de exploatare 500.000

împrumuturi acordate pe termen scurt (din care pentru un credit de 100.000 s-a amânat scadenţa cu 3 ani, iar acordul a fost încheiat după data de închidere şi înainte ca situaţiilefinanciare să fie autorizate pentru prezentare) :

300.000

Fond comercial achiziţionat (pozitiv) 500.000

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare de 1 an 30.000)

80.000

Credite primite de la bănci pe termen lung (din care cu scadenţa în anul următor 200.000)

600.000

Cheltuieli de constituire 60.000Ajustări pentru deprecierea terenurilor deţinute în vederea utilizării

20.000

Cheltuieli cu mărfurile vândute 120.000

Prime de emisiune 30.000

Amortizarea construcţiilor şi echipamentelor . 130.000

Venituri în avans (din care angajate pe termen lung 60.000) 70.000Cheltuieli în avans (din care angajate pe termen lung 30.000) 40.000

Terenuri deţinute în vederea vânzării (este foarte probabilă vânzarea în anul următor)

50.000

Să se determine totalul activelor necurente şi al datoriilor curente conform modelului Situaţiei poziţiei financiare din 1AS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare".

Exemplul ilustrativ 278Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea Alfa SA (în lei):

Clienţi 1.000.000

Număr de salariaţi ce lucrează pentru realizarea producţiei cu ciclu scurt de fabricaţie

2.000

Active financiare disponibile pentru vânzare (din care disponibile pentru vânzare într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000)

300.000

Provizioane pentru litigii (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000)

160.000

Construcţii deţinute în vederea vânzării în anul următor 120.000

. Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi ' 3.000.000

Ajustări pentru deprecierea valorii creanţelor clienţi 100.000Cheltuieli în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 80.000)

200.000

Cheltuieli de cercetare ce vor fi angajate în anul următor 100.000împrumuturi acordate unei entităţi afiliate într-o perioadă mai mică de 1 an (din care pentru un împrumut de 500.000 lei a fost prelungită scadenţa cu 2 ani, iar acordul a fost semnat înainte de data de închidere a exerciţiului financiar)

2.000.000

Credite primite pe termen lung (din care cu scadenţa în anulurmător 400.000)

2.400.000

Mărfuri 400 000

împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rambursabile în rate constante anuale într-o perioadă de 5 ani)

50.000

Venituri în avans (din care angajate într-o perioadă mai marede 1 an 200.000)

240.000

Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării 150.000Impozite amânate 80.000

Ajustări pentru deprecierea valorii mărfurilor 20.000

Să se determine total active curente şi total datorii necurente conform modelului Situaţiei poziţiei financiare din IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare".

c0NTABIUTATE

Exemplul ilustrativ 279întreprinderea Alfa a obţinut în cursul anului N 100 buc. de produse finite la costul de 100.000 lei. Structura costului de producţie este următoarea:cheltuieli materiale 50.000 lei;cheltuieli de personal 30.000 lei;cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor productive 20.000 lei.Pe lângă aceste cheltuieli, întreprinderea a mai angajat şi alte cheltuieli de exploatare, în sumă de 10.000 lei, din care:Consumuri materiale 2.000 lei, din care:aferente sectorului distribuţie 1.500 lei;aferente sectorului administrativ 500 lei;Cheltuieli de personal 7.000 lei, din care:aferente sectorului distribuţie 5.000 lei;aferente sectorului administrativ 2.000 lei;Cheltuieli cu amortizarea 1.000 lei, din care:aferente sectorului distribuţie 700 lei;aferente sectorului administrativ 300 lei.Jumătate din producţia obţinută a fost vândută la preţul de 150.000 lei.în cursul anului întreprinderea a plătit dobânzi aferente creditelor primite de la bănci în sumă de 5.000 lei şi a încasat 2.000 lei dividende de la o întreprindere asociată; a fost vândut un teren la preţul de 60.000 lei, costul de achiziţie fiind de 40.000 lei; a fost vândută o clădire la preţul de 10.000 lei (costul ei de achiziţie a fost de 50.000 lei, iar amortizarea cumulată, de 33.000 lei).întreprinderea reevaluează echipamente tehnologice al căror cost este de 20.000 lei, amortizare cumulată 15.000 lei, valoare justă 12.000 lei.în exerciţiul N, întreprinderea a abandonat activitatea din oraşul X şi a vândut un magazin cu tot cu activele aflate acolo. în urma licitaţiei s-a obţinut preţul de 100.000 lei, iar costul activelor cedate a fost de 130.000 lei.Cheltuiala cu impozitul pe profitul curent este de 20.000 lei, iar efectul fiscal al reevaluării este de 1.000 lei.Să se întocmească Situaţia rezultatului global dacă întreprinderea detaliază profitul sau pierderea prin clasificarea cheltuielilor după natură şi respectiv după funcţii.

Exemplul ilustrativ 280Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea Alfa SA (în lei):

Venituri din vânzarea mărfurilor 200.000

Venituri din vânzarea produselor finite 1.000.000

Cheltuieli în avans 20.000

Cheltuieli cu dobânzile 100.000

Variaţia stocurilor 300.000

Cheltuieli cu mărfurile vândute 120.000

Venituri din prestări de servicii 600.000

Costul vânzărilor 720.000

Subvenţii pentru investiţii 100.000

Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţicurente

120.000

Venituri din diferenţe de curs valutar 80.000

Pierderi din vânzarea de active financiare deţinute în vederea tranzacţionării

300.000

Cheltuieli administrative 280.000

Cheltuieli cu impozitul pe profit obţinut din activităţi abandonate (discontinue)

40.000

Venituri din dobânzi şi dividende 160.000

Cheltuieli cu consumurile materiale 300.000

Cheltuieli de personal 400.000

Câştiguri din cedarea activelor imobilizate 200.000

Câştiguri din abandonuri de activităţi 240.000

Cheltuieli cu amortizările şi deprecierea activelor 200.000

Să se prezinte Profitul sau pierderea exerciţiului ştiind că entitatea delimitează cheltuielile din exploatare după natură conform regulilor prevăzute de norma IÂS 1.

Exemplul ilustrativ 281

CONTABILITATE

Sedau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea Alfa SA (în lei):Venituri din dobânzi 200.000Costul bunurilor vândute 1.800.000Venituri din producţia de imobilizări corporale 800.000Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 50.000Pierderi din abandonuri de activităţi 100.000Venituri din servicii prestate 2.000.000Cheltuieli cu consumurile materiale 400.000Cheltuieli în avans 20.000Pierderi din cedarea activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării

10.000

Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000.000Cheltuieli de desfacere 300.000Cheltuieli cu dobânzile 90.000Cheltuieli administrative 150.000Cheltuieli de personal 500.000Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 250.000Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabilă obţinerea de avantaje economice viitoare)

500.000

Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţi continue 100.000

Să se prezinte Profitul sau pierderea exerciţiului ştiind că entitatea delimitează cheltuielile din exploatare după funcţii conform regulilor prevăzute de norma 1AS 1.

Exemplu! ilustrativ 282Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Elemente Valoare

Rezultat înainte de impozit 1.000.000Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 50.000TVA plătită 345.000Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării soldurilor conturilor de creanţe şi datorii din exploatare în devize la cursul de închidere

120.000

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării soldurilor conturilor de creanţe şi datorii în devize la cursul de închidere

80.000

Sold iniţial cont„Subvenţii pentru investiţii" 70.000Sold final cont„Subvenţii pentru investiţii" 130.000Rulaj creditor cont „Venituri din subvenţii pentru investiţii" 40.000Salarii plătite 200.000

55

c0NTABIUTATE

Elemente ValoareVenituri din subvenţii de exploatare (încasate) 100.000Cheltuieli cu impozitul pe profit 400.000Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 200.000Venituri din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize

70.000

Cheltuieli cu provizioanele 100.000Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize

120.000

Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 30.000Venituri din provizioane 10.000Pierderi din vânzarea imobilizărilor corporale 200.000Creşteri de stocuri 190.000Valoarea contabilă a imobilizărilor corporale cedate 500.000Diminuări de stocuri 75.000Câştiguri din vânzarea imobilizărilor corporale 80.000Diminuări de creanţe din exploatare 900.000Costul investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1.000.000Câştiguri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt 500.000

Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 100.000Pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare (titlurile vândute nu au fost încasate până la sfârşitul anului)

60.000

Sold iniţial cont „Furnizori de imobilizări" 530.000Sold final cont„Furnizori de imobilizări" 100.000Rulaj creditor cont „Furnizori de imobilizări" 240.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 1.200.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 3.020.000Creşteri de capital social prin aport în numerar în cursul exerciţiului

200.000

Creşteri de prime de emisiune 20.000Cheltuieli cu dobânzile aferente contractelor de leasing financiar (plătite)

300.000

Creşteri de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni la preţ de rambursare

70.000

Creşteri; de prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

20.000

Cheltuieli cu dobânzile aferente creditelor bancare (plătite) 500.000Creşteri de creanţe din exploatare 600.000

- Elemente Valoare

Plăţi de dividende 100.000

CONTABILITATE

Rambursări de credite bancare 300.000Creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)

460.000

Diminuări de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)

290.000

Creşteri de venituri în avans din exploatare 10.000Diminuări de venituri în avans din exploatare 80.000Impozit pe profit plătit 250.000

Să se elaboreze Situaţia fluxurilor de trezorerie ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizează metoda indirectă.

Exemplul ilustrativ 283Societatea Alfa prezintă la data bilanţului următoarele active:i) O instalaţie construită de societate pentru un client al său care nu i-a fost vândută acestuia până la data bilanţului;ii) O casă achiziţionată într-o altă localitate, în care salariaţii sunt cazaţi când sunt trimişi în delegaţie;iii) Camere de luat vederi cumpărate de la un furnizor, prin care se controlează accesul în sediul societăţii şi sistemul informatic, societatea având ca profil conceperea şi vânzarea de programe informatice.Analizaţi în ce măsură activele de mai sus pot fi recunoscute înbilanţ ca imobilizări corporale.

Exemplul ilustrativ 284La data de 01.01 .N, o societate comercială nou-înfiinţată, specializată în producţia ciocolatei, a importat un echipament în valoare de 500.000 lei, taxe vamale 5.000 lei, comision vamal 500 lei, TVA plătită în vamă 1.200 lei, rabat primit de la furnizor 2.000 lei.în vederea achiziţiei, societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 lei, costuri de instalare 49.000 lei, costuri generale de administraţie 6.000 lei, cheltuieli cu reclama 20.000 lei, onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 lei. Perioada de instalare şi montare a durat 2 lunijar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de mGhid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de accesfuncţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 lei. Costurilede deschidere a noului echipament au fost de 25.000 lei, costurile de testare a funcţionării corecte a activului, de 12.000 lei, iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului, de 2.000 lei.în primele 4 luni, cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică, generând o pierdere iniţială din exploatare de 30.000 lei. Ca atare, societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment, costurile fiind de 13.000 lei.a) Determinaţi, conform IAS 16, costul activului;b) Prezentaţi formula contabilă privind recunoaşterea iniţială.

Exemplul ilustrativ 285în anul N, o societate achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 51.000 lei. Durata de utilitate este estimată la lOani. Managerii aleg politica de evaluare la cost mai puţin amortizarea cumulată şi eventualele deprecieri constatate. Costurile cu dezasamblarea sunt estimate la valoarea de 5.000 lei. Utilajul nu este utilizat în producerea de stocuri. Pentru o finanţare cu rambursare la o scadenţă de 10 ani, în condiţii similare, rata dobânzii pe piaţa bancară este de 10%.La ce valoare este recunoscut echipamentul conform IAS 16?„O entitate aplică IAS 2 Stocuri pentru costurile obligaţiilor de dezasamblare, înlăturare şi restaurare a amplasamentului unde se află elementul, care sunt suportate într-o anumită perioadă ca o

57

Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

consecinţă a folosirii elementului pentru producerea stocurilor din timpul perioadei respective. Obligaţiile pentru costurile contabilizate în conformitate cu IAS 2 sau cu IAS 16 sunt recunoscute şi evaluate în conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente şi active contingente." (IAS 16 pct. 18)în măsura în care utilajul nu este utilizat în producţia de stocuri, valoarea actualizată a costurilor estimate cu dezasamblarea se recunoaşte drept provizion:Valoarea actualizată = 5.000 / (1 + 0,1 )10 = 5.000 / 2,5937 = 1.927,74852.927,748 lei Echipamente = % 52.927,748 lei

Exemplul ilustrativ 286O întreprindere achiziţionează un utilaj al cărui preţ este de 200.000 lei. Contractul încheiat cu furnizorul prevede efectuarea unei plăţi la livrare în sumă de 90.000 lei, urmată de o plată ulterioară, peste 1 an, în sumă de 158.000 lei.a) Determinaţi costul şi dobânda;b) Efectuaţi înregistrările contabile aferente tranzacţiilor.

Exemplul ilustrativ 287în contractul prezentat anterior, condiţiile de decontare prevăd o plată iniţială de 90.000 lei, urmată de o plată peste un an de 104.000 lei şi de una peste doi ani de 101.400 lei. Se ştie că întreprinderea ar fi putut obţine un credit echivalent la o rată anuală a dobânzii de 10%.a) Determinaţi costul şi dobânda;b) Efectuaţi înregistrările contabile aferente tranzacţiilor.

Exemplul ilustrativ 288O societate ce are ca obiect de activitate producţia de fontă a elaborat un plan de modernizare a fabricii sale, fiind ocazionateurmătoarele cheltuieli:a) Achiziţia unor piese de schimb pentru motorul unui utilaj, în vederea înlocuirii pieselor existente, pentru restabilirea parametrilor iniţiali de funcţionare - 18.000 lei;b) Consolidarea unei clădiri - 15.000 lei. Acest lucru s-a realizat deoarece clădirea se afla în folosinţă de peste 30 de ani, având, . un grad ridicat de deteriorare;c) Zugrăvirea exterioară a clădirii - 14.000 lei;d) Recăptuşirea unui furnal, după numărul de ore de utilizare specificat - 12.000 lei;e) Dotarea camerelor, la solicitarea salariaţilor, nemulţumiţi de căldură, cu aparate de aer condiţionat - 31.000 lei;f) Inspecţia generală regulată, o dată la 2 ani, pentru depistarea defecţiunilor la sistemul de încălzire centrală - 40.000 lei; costul inspecţiei anterioare este de 35.000 lei, amortizarea aferentă fiind de 30.000 lei;Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de accesg) Dotarea furnalelor, în regie proprie, cu sisteme de purificare a aerului, în vederea respectării prevederilor legale de protecţie a mediului înconjurător. Societatea se arăta îngrijorată de imposibilitatea continuării activităţii din cauza nerespectării normelor legale în vigoare. Costul total a fost de 50.000 lei.a) Precizaţi şi argumentaţi care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de modernizarea fabricii;b) Efectuaţi înregistrările contabile.

Exemplul ilustrativ 289

58

CONTABILITATE

O entitate deţine un autobuz căruia în anul N i s-a făcut o inspecţie majoră în vederea depistării defecţiunilor, înlocuindu-se blocul motor cu unul nou, costul înlocuirii fiind de 40.000 lei.Blocul motor îndeplineşte condiţiile de recunoaştere a unei imobilizări corporale, respectiv:a) Costul poate fi evaluat fiabil - costul de achiziţie al blocului motor;b) Beneficiile economice viitoare sunt certe şi rezultă din utilizarea în continuare a autobuzului, sau, altfel spus, scad- .. costurile cu achiziţia unui nou autobuz;c) Blocul motor se estimează a fi utilizat pe o perioadă mai mare de 1 an.în continuare se presupune că peste 3 ani se efectuează aceeaşi operaţie, costul noului bloc motor fiind de 56.000 lei. Valoarea contabilă a blocului motor înlocuit este de 10.000 lei.Care este incidenţa aplicării SAS 16 în acest caz?

Exemplul ilustrativ 290 :O întreprindere achiziţionează la 31.12.N-2 o instalaţie la costul de 100.000 lei, amortizată liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N, instalaţia este reevaluată, valoarea justă stabilită de un evaluator autorizat fiind de 84.000 lei.Să se recunoască tranzacţia de reevaluare în condiţiile în care amortizarea este recalculată proporţional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a activului.

Exemplul ilustrativ 291O întreprindere achiziţionează la 31.12.N-2 o instalaţie la costul de 100.000 lei, amortizată liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N, instalaţia este reevaluată, valoarea justă stabilită de un evaluator autorizat fiind de 84.000 lei.Să se recunoască tranzacţia de reevaluare în condiţiile în care amortizarea este eliminată din valoarea contabilă brută a activului.

Exemplul ilustrativ 292 O întreprindere achiziţionează la data de 31.12.N-1 o instalaţie la costul de 100.000 lei, amortizată liniar în lOani.a) La sfârşitul anului N+1 are loc o primă reevaluare a activului, valoare justă 84.000 lei;b) La sfârşitul anului N+4 are loc o a doua reevaluare, valoare justă 49.500 lei;c) La sfârşitul anului N+6 are loc o a treia reevaluare, valoare justă 26.700 lei;d) La sfârşitul anului N+8 are loc o ultimă reevaluare, valoare justă 13.900 lei.Prezentaţi tratamentul contabil al reevaluărilor în condiţiile în care amortizarea este eliminată din valoarea contabilă brută a activului.

Exemplul ilustrativ 293O întreprindere achiziţionează la data de 31.12.N-1 o instalaţie la costul de 100.000 lei, amortizată liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justă fiind de 84.000 lei. Se consideră că surplusul din reevaluare este transferat la rezultatul reportat pe măsură ce activul este folosit în întreprindere.Prezentaţi înregistrările contabile pentru anul N+2.5.000 lei 2.000 lei3.000 lei

Exemplul ilustrativ 294Societatea Alfa organizează excursii cu miniaeronave între două'staţiuni turistice. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.000 lei, aceasta având durata de viaţă de 50 de ani. Un specialist în domeniul aerian estimează că o reparaţie capitală are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. Preţul unui motor este de 150.000 iei.a) Contabilizaţi recunoaşterea achiziţiei;b) Contabilizaţi recunoaşterea amortizării In condiţiile utilizării metodei liniare.

Exemplul ilustrativ 295

59

Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 de ani. De asemenea, el estimează că preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 de ani este de 290.000 lei, cheltuieli cu cedarea 100.000 lei.Calculaţi amortizarea anuală în condiţiile folosirii metodei liniare.

Exemplul ilustrativ 296O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 de ani, iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani este de 290.000 lei.Calculaţi amortizarea anuală în condiţiile folosirii metodei liniare.

Exemplul ilustrativ 297O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 de ani, iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. Valoarea de piaţă a clădirii peste 5 ani este de 90.000 lei, iar rata anuală de creştere a preţurilor este de 1%.Calculaţi amortizarea anuală în condiţiile folosirii metodei liniare.

Exemplul ilustrativ 298O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei. Conform cărţii tehnice, acesta este garantat pentru 200.000 de rotaţii. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna 1 - 1.200 rotaţii; luna 2 - i .500 rotaţii; luna 3 - 2.100 rotaţii; luna 4 - 2.500 rotaţii; luna 5 - 3.000 rotaţiiCalculaţi amortizarea anuală în funcţie de numărul de unităţi de producţie.

Exemplul ilustrativ 299Un utilaj a fost achiziţionat la valoarea de 200.000 lei la data de 31.12. N-1, durata de viaţă utilă 5 ani, valoare reziduală nulă Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31.12.N+2.Calculaţi amortizarea în fiecare dintre cei 3 ani. Argumentaţi

Exemplul ilustrativ 300O societate comercială achiziţionează o clădire şi terenul pe care este situată aceasta la preţul unic de 170.000 lei, durata de viaţă utilă estimată 50 de ani. Preţul estimat al activelor, dacă arfl fost achiziţionate separat, este de 20.000 lei pentru teren şi 180.000 lei pentru clădire. La data achiziţiei terenul este evaluat la valoarea justă de 25.000 lei.a) Contabilizaţi achiziţia terenului şi a clădirii; .b) Contabilizaţi reevaluarea terenului;c) Precizaţi care dintre cele două imobilizări se amortizează şi calculaţi amortizarea aferentă.

Exemplul ilustrativ 301O societate vinde un utilaj achiziţionat la costul de 100.000 lei, amortizarea cumulată până la data vânzării fiind de 30.000 lei. Preţul de vânzare din contractul de vânzare este de 125.000 lei, iar cheltuielile legate de vânzare sunt de* 10,000. lei.Calculaţi şi contabilizaţi câştigul sau pierderea care rezultă din derecunoaşterea utilajului.Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

Exemplul ilustrativ 302O societate îşi reevaluează clădirile şi decide să încorporeze reevaluările în situaţiile sale financiare. Următoarele informaţii sunt relevante:a) Extras din bilanţ la data de 31.12.N:- cost 3.000.000 lei;- amortizare 900.000 lei;b) Amortizarea este liniară, cota fiind de 2% pe an, iar durata de viaţă utilă totală este de 50 de ani;c) ' Clădirea este reevaluată la data de 30.06.N+1 la valoarea justă ; de 2.760.000 lei. Nu există modificări în estimarea duratei deviaţă utile.

60

CONTABILITATE

Prezentaţi un extras din situaţiile financiare Ia data de 31.12.N+1.

Exemplul ilustrativ 303Pentru un activ cu durata de viaţă utilă de 10 ani se cunosc următoarele informaţii:

lei-An Cost Amortizare Valoare

cumulată (A) recuperabilă (Vr)1 100.000 10.000 96.000

2 100.000 20.000 93.000

3 100.000 30.000 60.000

4 100.000 40.000 25.000

Stabiliţi la sfârşitul fiecărui an dacă activul este sau nu depreciat.

Exemplul ilustrativ 304Se cunosc următoarele informaţii despre activele unei entităţi:- lei -Denumire activ Valoare justă CVjl Costuri generate

de vânzare (Cv)Valoare de utilizare (Vu)

Utilaje 10.000 1.000 8.000

Clădiri 15.000 2.000 16.000

Calculaţi valoarea recuperabilă (Vr).

Exemplul ilustrativ 305O entitate specializată în transportul de persoane are ca politică . vânzarea microbuzelor deţinute după 4 ani de folosire.Cazul 1: Entitatea a încheiat în acest scop un contract irevocabil cu o firmă specializată în vânzarea maşinilor second-hand, în care se prevede că preţul de vânzare va reprezenta 30% din costul microbuzelor. în anul N, firma de transport a achiziţionat 20 de microbuze noi la preţul de 50.000 lei fiecare. în anul N+4, costul taxelor şi comisioanelor implicate de vânzare este de 1.000 lei pentru fiecare microbuz.Cazul 2: Presupunem că nu există un contract irevocabil încheiat cu vânzătorul de maşini second-hand. Valoarea justă a unor microbuze asemănătoare ca model şi cu aceeaşi vechime este situată între 14.000 lei şi 20.000 lei, în funcţie de numărul de kilometri parcurşi.Calculaţi în cele două cazuri valoarea justă minus costurile generate de vânzare. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 306O societate deţine un brevet pentru producerea unui medicament. Brevetul expirăpeste;4 ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru medicamentul respectiv va creşte cu 20%.Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale medicamentului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. în consecinţă, societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnifica expirarea celor 4 ani. .în exerciţiul precedent, încasările nete din vânzarea medicamentului au fost de 10.000 lei.Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este 10%.Calculaţi valoarea de utilizare.

Exemplul ilustrativ 307O societate comercială deţine o linie tehnologică pentru care se cunosc următoarele informaţii:- Linia tehnologică este specializată în producţia de materiale textile;

61

Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

- La sfârşitul anului N-1, societatea a decis reducerea volumului de producţie cu 50% din cauza scăderii cererii pe piaţă. Acesta constituie un indiciu că linia tehnologică ar fi putut pierde din valoare;- Capacitatea de producţie este de 1.800 buc/an;- Gradul de utilizare a capacităţii de producţie în N-1 este de 100%;- Costul variabil pe unitatea de produs este de 1.300 lei;- Preţul de vânzare pe unitatea de produs este de 2.000 lei;- Pentru următorii 5 ani, firma a încheiat un contract cu statul pentru a-i furniza acestuia materialele necesare producţiei de uniforme pentru armată;- Pe baza contractelor se estimează o rată de creştere a volumului producţiei de 9% anual, în limitele capacităţii de producţie disponibile;- Ca urmare a creşterii preţurilor pe piaţă, se consideră că veniturile şi cheltuielile se majorează anual cu 5%;- în anul N+1, linia tehnologică va face obiectul unei revizii pentru menţinerea

performanţelor la nivel optim, al cărei cost este de 10.000 lei;- Valoarea reziduală a utilajului după o perioadă de 6 ani este estimată la 500.000 lei;- Valoarea contabilă de intrare este de 30.000.000 lei, metoda de amortizare aleasă este

cea liniară, pe o durată de lOani.

Determinaţi valoarea fluxurilor de trezorerie pe care le generează linia tehnologică din utilizarea continuă şi din cedarea la sfârşitul duratei de viaţă utilă.

Exemplu! ilustrativ 308O societate are un iaht pentru care estimează creşterea fluxurilorde numerar cu o rată de 5%. Fluxul mediu anual, calculat pe baza rezultatelor din ultimii 5 ani, este de 100.000 lei. Cheltuielile medii anuale, calculate pe baza rezultatelor din ultimii 5 ani, sunt:

Valoare (lei)

Rata de creştere anuali (%)

CheltuielLcu salariile directe 20.000

3

Cheltuieli cu întreţinerea curentă

5.000 .

2

Cheltuieli cu energia • 15.000

5

Cheltuieli cu reparaţiile 10.000

1

Total 50.000

în anul al treilea de utilizare, entitatea intenţionează să înlocuiască motorul cu unul de putere mai mare şi să crească, prin modificarea carenei, capacitatea de transport, cheltuielile estimate fiind de 60.000 lei. Estimarea fluxurilor de numerar se face pe 10 ani. Rata de actualizare utilizată este de 3%. Valoarea contabilă a iahtului este de 600.000 lei, iar durata de viaţă utilă rămasă este de 10 ani. Pentru achiziţia iahtului, entitatea a contractat un credit bancar pe termen lung, care generează o cheltuială cu dobânda anuală de 25.000 lei.Calculaţi valoarea de utilizare (valoarea recuperabilă) şi stabiliţi dacă activul este sau nu depreciat.Exemplul ilustrativ 309O întreprindere achiziţionează la 31.12.N-2 o instalaţie la costul de 100.000 lei, amortizată liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N există indicii că instalaţia este depreciată şi se

62

CONTABILITATE

stabileşte valoarea recuperabilă, cunoscând: valoarea justă 90.000 lei, costurile cedării 15.000 lei, valoarea de utilizare 70.000 lei.100.000 lei 10.000 lei 20.000 lei 80.000 lei20.000 leiCalculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere.

Exemplul ilustrativ 310O întreprindere achiziţionează la 31.12.N-2 o instalaţie la costul •de. 1.00,000lei, amortizată liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N instalaţia este reevaluată, valoarea justă stabilită de un evaluator autorizat fiind de 84.000 lei.Cazul 1: La sfârşitul anului N+1 există indicii că instalaţia este depreciată şi se stabileşte valoarea recuperabilă, cunoscând: valoarea justă 90.000 iei, costurile cedării 30.000 lei, valoarea de utilizare 70.000 lei.Cazul 2: Valoarea recuperabilă se consideră a fi egală cu 65.000 lei.Contabilizaţi conform IA5 16 reevaluarea activului;Calculaţi şi contabilizaţi în cele două cazuri pierderea din depreciere

Exemplul ilustrativ 311în baza datelor de la exemplul anterior, să se calculeze amortizarea aferentă anului N+2.

Exemplul ilustrativ 312O întreprindere deţine un utilaj specializat pentru producţia de ambalaje din sticlă, cu valoarea contabilă de intrare de 800.000 lei şi durata de viaţă utilă de 10 ani. Nu se poate estima valoarea reziduală a activului. Utilajul a fost achiziţionat şi pus în funcţiune la data de 31.12.N-1.La sfârşitul anului N+î; o firmă concurentă lansează pe piaţă: o gamă de produse din plastic ce îndeplinesc aceleaşi funcţii, cu rezistenţă sporită şi la un preţ mai mic. La această dată se estimează valoarea recuperabilă a utilajului la 600.000 iei şi durata de viaţă utilă la 5 ani.La sfârşitul anului N+3, firma concurentă este implicată într-un litigiu şi îşi pierde credibilitatea şi poziţia pe piaţă. Vânzările societăţii cresc şi valoarea recuperabilă a utilajului este estimată la 680.000 lei. Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere la sfârşitul anului N+1;Calculaţi şi contabilizaţi reluarea pierderii din depreciere la sfârşitul anului N+3.

Exemplul ilustrativ 313Pe baza datelor de la exemplul precedent, calculaţi amortizarea aferentă anului N+4.

Exemplul ilustrativ 314O întreprindere deţine un mijloc de transport cu valoarea contabilă de intrare de 200.000 lei şi durata de viaţă utilă de10 ani, care a fost achiziţionat la data de 31.12.N-1. La 31.12.N+1 activul este reevaluat la valoarea de 190.000 lei.La 31.12JM+3, din cauza schimbărilor în condiţiile de exploatare şi de piaţă, valoarea recuperabilă a activului este estimată la 120.000 iei.La 31.12.N+5, valoarea recuperabilă este estimată la 150.000 lei.Contabilizaţi conform IAS 16 reevaluarea activului la sfârşitul anului N+1;Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere la sfârşitul anului N+3;Stabiliţi mărimea pierderii din depreciere care trebuie reluată la sfârşitul anului N+5 şi formula contabilă corespunzătoare.

Exemplul ilustrativ 315O societate are un activ imobilizat (utilaj) cu valoarea contabilă de 1.000.000 lei. Durata de viaţă utilă este de 10 ani. Politica societăţii în ceea ce priveşte activele imobilizate este să

63

Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

le reevalueze conform IAS 16. La sfârşitul primilor 2 ani de viaţă, valoarea justă este de 880.000 lei. După alţi 2 ani, valoarea justă ajunge la 540.000 lei. După alţi 2 ani, valoarea justă ajunge la 500.000 lei. Valoarea justă este semnificativ egală cu valoarea recuperabilă a activului.Contabilizaţi conform IAS 16 reevaluarea activului la sfârşitul primilor 2 ani de viaţă;Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere la sfârşitul anului 4;Stabiliţi mărimea pierderii din depreciere care trebuie reluată la sfârşitul anului 6 şi formula contabilă corespunzătoare.

Exemplul ilustrativ 316O societate comercială a achiziţionat din import în cursul anului N 1.000 kg portocale cu scopul de a le revinde pe piaţa internă. Costurile legate de achiziţie au fost: valoare în vamă 25.000 lei; taxe vamale 2.500 lei; TVA plătită în vamă 1.000 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern facturate de o firmă specializată 3.000 lei; cheltuieli de manipulare 100 lei; prime de asigurare necesare asigurării mărfurilor pe parcursul transportului 900 lei; reducere comercială primită de la furnizor 600 lei; diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 100.000 lei; costuri de depozitare 800 lei; costuri de vânzare 1.900 lei.Determinaţi valoarea costului de achiziţie;Contabilizaţi recunoaşterea iniţială a achiziţiei stocurilor

Exemplul ilustrativ 317O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiţii: costuri cu materiile prime directe 500.000 lei; costuri cu manopera directă 300.000 lei; amortizarea utilajelor utilizate pentru fabricarea producţiei 50.000 lei; costuri cu întreţinerea secţiilor în care se fabrică produsele 70.000 lei; costuri indirecte cu materiile prime şi materialele 80.000 lei; costuri indirecte cu forţa de muncă 160.000 lei; pierderi de materiale înregistrate la valori neobişnuite 10.000 lei; costuri de vânzare 25.000 lei. în cursul lunii s-au fabricat 1.200 buc. de produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 buc.Calculaţi costul de conversie al produselor finite;Contabilizaţi recunoaşterea iniţială a stocurilor de produse finite.

Exemplul ilustrativ 318O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiţii: costuri direct aferente unităţilor produse 800.000 lei; regia fixă de producţie reprezentând amortizarea utilajelor utilizate pentru fabricarea producţiei 120.000 iei; regia variabilă • de producţie 240.000 lei. în cursul lunii s-au fabricat 600 buc. de produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 buc.Calculaţi costul de conversie al produselor finite;Contabilizaţi recunoaşterea iniţială a stocurilor de produse finite;800.000 lei 240.000 lei 72.000 lei 1.112.000 leiStabiliţi valoarea cheltuielilor de regie nealocate şi recunoaşterea lor.

64

Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acc

Exemplul ilustrativ 319O societate comercială ce are activitate de producţie a înregistrat în cursul unei luni cheltuieli totale de producţie de 462.100 lei. Din procesul de producţie rezultă 1.000 tone de produs principal şi 300 tone de produs secundar. Pentru produsul secundar s-a încheiat un contract ferm de vânzare, preţul stabilit în contract fiind de 30 lei/tonă, iar cheltuielile suplimentare legate de vânzarea produsului secundar sunt estimate la 1500 Iei.Calculaţi costul produsului principal.

Exemplu! ilustrativ 320O entitate foloseşte drept tehnică de evaluare a stocurilor metodacostului standard. în legătură cu entitatea în-cauză dispuneţi de următoarele informaţii:

1. Situaţia iniţială a stocurilor de materii prime:• Sortimentul A: 1.000 kg x4 lei/kg 4.000 lei• Sortimentul B: 600 kg x 10 lei/kg 6.000 leiValoarea totală la cost standard 10.000 lei• Diferenţe de preţ favorabile (1.000 lei)

Valoarea totală la cost de achiziţie 9.000 lei2. Operaţii în cursul exerciţiului:

a) Intrări de materii prime:• Sortimentul A: 5.000 kg x 3,5 lei/kg 17.500 lei• Sortimentul B: 3.000 kg x 9 lei/kg 27.000 leiValoarea la preţ de cumpărare 44.500 lei• Cheltuieli cu transportul înscrise în factură 1.500 leiValoarea la cost de achiziţie 46.000 leib) deşiri de materii prime: .• Sortimentul A: 4.800 kg• Sortimentul B: 3.200 kg

a) Contabilizaţi achiziţia;

b) Contabilizaţi consumul.

Exemplul ilustrativ 321Situaţia stocurilor de materii prime în cursul lunii august este: 01.08 - stoc iniţial 10 buc. x 1.000 lei/buc.; 05.08 - intrări 20 buc. x 2.000 lei/buc.; 10.08 - intrări 30 buc. x 3.000 lei/buc.; 20.08 - intrări 40 buc. x 4.000 lei/buc.; 30.08 - intrări 5 buc. x 4.500 lei/buc.; 18.08 - ieşiri 55 buc.; 25.08 - ieşiri 43 buc.Calculaţi valoarea ieşirilor din data de 25.08 şi valoarea stocului final în condiţiile utilizării metodei FIFO„

Exemplul ilustrativ 322Situaţia stocurilor în luna august este: 01.08 - stoc iniţial 10 buc. x 5.000 lei/buc; 08.08 - intrări 20 buc. x 2.000 lei/buc; 16.08 - intrări 30 buc. x 3.000 lei/buc; 19.08 - intrări 80 buc x 4.800 lei/buc; 30.08 - intrări 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 - ieşiri 40 buc.; 21.08-ieşiri 70 buc.Calculaţi valoarea stocului final evaluat prin formula costului mediu ponderat, în condiţiile In care media se calculează după recepţia fiecărei livrări.

Exemplul ilustrativ 323O societate comercială a achiziţionat din import în cursul anului N 1.000de paltoane,cu scopul dea le revinde pe piaţa internă,cost unitar de achiziţie 30,9 lei/palton. Preţul general de vânzare practicat pe piaţa internă este de 70 lei/palton. în cursul anului, societatea a încheiat un contract ferm pentru vânzarea a 800 de paltoane, preţul stabilit în contract fiind de 60 lei/palton. Comisioanele.pJătite pentru vânzare.se.ridică.Ja34 lei/palton. .Estimaţi valoarea realizabilă netă (VRN). Argumentaţi;Precizaţi valoarea la care trebuie evaluat stocul de mărfuri.

Exemplul ilustrativ 324O societate comercială achiziţionează la începutul anului N un stoc de stofă Ia cost de 10 Iei. La sfârşitul anului N, ea estimează pentru acest stoc o valoarea realizabilă netă de 8 Iei. Totodată, se presupune că în anul N+1 stofa va fi utilizată pentru obţinerea

602

Ghid pentru pregătirea candidaţi lor la examenul de acces

unor costume al căror cost de producţie va fi de 25 Iei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă pentru astfel de costume este 30 lei.Precizaţi la ce valoare va fi evaluat stocul de stofă la sfârşitul anului N. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 325O societate comercială achiziţionează Ia începutul anului N un stoc de stofă la cost de 10 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă pentru stofă este de 9 lei, iar costul său de înlocuire este de 8 lei. Totodată, se presupune că în anul N+1 stofa va fi utilizatăpentru obţinerea unor costume al căror cost de producţie va fi de 25 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă pentru astfel de costume este 20 lei.Precizaţi la ce valoare va fi evaluat stocul de stofă la sfârşitul anului N. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 326Situaţia stocurilor de mărfuri pentru un magazin mixt se prezintă după cum urmează:

Specificare Cantitate(buc)

Cost (lei/buc.) VRN(lei/buc.)

Rochii damă 600 30 34

Păpuşi 300 40 36

Ghiozdane 300 50 52

Papuci 900 100 90

Deodorante 600 80 82

Calculaţi valoarea la care va fi evaluat în bilanţ stocul de mărfuri pentru magazinul mixt. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 327Situaţia stocurilor de mărfuri Rochii damă pentru un magazin specializat în vânzarea acestora se prezintă după cum urmează:

Specificare Cantitate . (buc.)

Cost(lei/buc)

VRN(iei/bucj

Rochii damă mătase

- măsura 40 600 30 34

- măsura 42 300 40 " 36

- măsura 44 300 50 52

Rochii damă stofă

- măsura 46 900 100 90

- măsura 48 600 80 82

Calculaţi valoarea la care va fi evaluat In bilanţ stocul de mărfuri pentru magazinul specializat. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 328La începutul anului N, o societate comercială a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 10 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă este de 12 lei, iar cheltuielile legate de vânzare sunt estimate la 4 lei.Cazul 1: în anul N+1, mărfurile se află încă în stoc, iar preţul de vânzare practicat pe piaţă a crescut la 13 lei. Cheltuielile estimate pentru vânzare s-au menţinut constante.Cazul 2: în anul N+1, valoarea realizabilă netă s-a estimat la 14 lei.Efectuaţi recunoaşterea deprecierii în anul N;Efectuaţi recunoaşterea reluării deprecierii în anul N+1.

Exemplul ilustrativ 329în anul N se vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 15 lei; costul mărfurilor vândute a fost 10 lei. încasarea contravalorii stocurilor vândute se face în anul N+1.Contabilizaţi vânzarea.

66

CONTABILITATE

Exemplul ilustrativ 330O entitate are în plan vânzarea uneia dintre clădirile sale şi a început să caute cumpărători. în plus, în scopul creşterii preţului de vânzare, a început renovarea acesteia (zugrăvirea pereţilor interiori, fără modificări la sistemul electric, sanitar sau consolidare).Cazul 1: Entitatea intenţionează să cedeze clădirea după ce opărăseşte şi să transfere proprietatea, chiar dacă nu este finalizată renovarea.Cazul 2: Entitatea intenţionează să cedeze clădirea după ce o părăseşte, dar nu intenţionează să transfere proprietatea decât la renovarea completă a acesteia.Cazul 3: Entitatea va continua să utilizeze clădirea până la terminarea construcţiei noului ei sediu. Până la această dată s-a obţinut deja un angajament ferm de cumpărare.Aplicând IFRS 5, stabiliţi dacă entitatea poate să clasifice activul drept deţinut în vederea vânzării. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 331O entitate este angajată într-un plan de vânzare a unei hale de producţie, în care fabrică mingi de baschet, şi a început să caute cumpărători. La data angajării acestui plan, entitatea mai are de finalizat 3 comenzi pentru clientul Alfa, care constau în 5 containere a câte 100 de mingi comanda.Cazul 1: Entitatea intenţionează să vândă hala împreună cu producţia mingilor, cele 3 comenzi urmând a fi transferate cumpărătorului. Transferul acestor comenzi nu va afecta durata de transferai halei.Cazul 2: Entitatea intenţionează să vândă hala împreună cu producţia mingilor, cele 3 comenzi urmând a fi transferate cumpărătorului. Pentru transferul acestor comenzi va fi nevoie de o perioadă suplimentară de timp, ca urmare a efectuării inventarului, care va afecta durata de transfer al halei. înaintea transferului comenzilor, s-a obţinut deja un angajament ferm de cumpărare.Cazul 3: Entitatea intenţionează să vândă hala, dar fără producţia mingilor. Ea va transfera hala cumpărătorului înainte de finalizarea celor 3 comenzi neonorate la data angajării planului.Cazul 4: Entitatea intenţionează să vândă hala, dar fără producţia mingilor. Ea nu va transfera hala cumpărătorului înainte de finalizarea celor 3 comenzi neonorate la data angajării planului, înaintea transferului comenzilor, s-a obţinut deja un angajamentferm de cumpărare. -Aplicând IFRS 5, stabiliţi dacă entitatea poate să clasifice activul * drept deţinut în vederea vânzării. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 332O entitate care activează în domeniul construcţiilor angajează un plan de vânzare care presupune obţinerea unor autorizaţii de construcţii ce ar putea prelungi perioada de vânzare la mai mult de 1 an.Cazul 1: Entitatea nu poate iniţia acţiuni de obţinere a autorizaţiei de construcţii până la găsirea unui cumpărător şi obţinerea unui angajament ferm de cumpărare, dar s-a găsit un cumpărător care doreşte achiziţia construcţiilor într-o perioadă cât mai scurtă de timp.Cazul 2: Entitatea nu poate iniţia acţiuni de obţinere a autorizaţiei de construcţii până la găsirea unui cumpărător şi obţinerea unui angajament ferm de cumpărare. în plus, din cauza amenzilor foarte mari în cazul construcţiei fără autorizaţie, probabilitatea de a găsi un cumpărător este foarte mică.Aplicând IFRS 5, stabiliţi dacă sunt îndeplinite criteriile privind excepţia de la cerinţa finalizării vânzării pe o perioadă de 1 an.

Exemplul ilustrativ 333O entitate-ce activează în domeniul petrolier este angajată într-un plan de vânzare a unor utilaje pe care le clasifică drept deţinute pentru vânzare. După obţinerea unui angajament ferm de cumpărare, autoritatea pentru protecţia mediului identifică contaminarea unui teren, fapt necunoscut anterior. Ca urmare, entităţii i se impune înlăturarea efectelor de contaminare a terenului, fapt care conduce la prelungirea perioadei maxime de an necesare derulării procesului de vânzare.Cazul 1 % Entitatea a iniţiat acţiuni de înlăturare a contaminăriiterenului, iar remedierea situaţiei este foarte probabilă.Cazul 2: Entitatea a iniţiat acţiuni de înlăturare a contaminării terenului, iar remedierea situaţiei este foarte puţin probabilă.Cazul 3: Entitatea nu a iniţiat acţiuni de înlăturare a contaminării terenului.Aplicând IFRS 5, stabiliţi dacă sunt îndeplinite criteriile privind excepţia de la cerinţa finalizării vânzării pe o perioadă de 1 an.

Exemplul Ilustrativ 334. O entitate are în plan vânzarea unei instalaţii pentru fabricarea ciocolatei, importată cu 5 ani în urmă. Ca atare, ea a început să caute cumpărători şi să promoveze în mod activ vânzarea la un preţ corelat în mod rezonabil cu valoarea justă curentă. în cadrul perioadei iniţiale de 1 an, ca urmare a apariţiei pe piaţă a unei firme româneşti care fabrică astfel de instalaţii, preţul pieţei , pentru instalaţia importată se reduce şi ca atare ea nu mai poate fi vândută până la sfârşitul perioadei.Cazul 1: în această perioadă entitatea a solicitat în mod activvânzarea, dar nu a primit nicio ofertă de cumpărare/fiind nevoită să scadă preţul de vânzare până la un nivel care încă este corelat cu valoarea sa justă.Cazul 2: în această perioadă entitatea întrevede o creştere a preţurilor pentru astfel de instalaţii, ca urmare a concurenţei, şi ca atare nu reduce preţul de vânzare. Deci activul continuă să fie înregistrat ca deţinut pentru vânzare, dar în acest caz la un preţ cedepăşeşte valoarea sa justă.

67

Ghid pentru pregătirea candidaţi lor la examenul de acces

Aplicând IFRS 5, stabiliţi dacă sunt îndeplinite criteriile privind excepţia de la cerinţa finalizării vânzării pe o perioadă de 1 an.

Exemplul ilustrativ 335O entitate a achiziţionat în trecut o clădire. La data de 01.01 .N clădirea îndeplineşte condiţiile pentru a fi clasificată drept deţinută în vederea vânzării. La această dată se cunosc: costul de achiziţie 100.000 lei; amortizarea cumulată la această dată 20.000 lei; valoarea justă 82.000 lei; costurile generate de vânzare 3.000 lei.Aplicând IFRS 5, calculaţi valoarea la care entitatea trebuie să evalueze clădirea în momentul clasificării ei ca fiind deţinută în vederea vânzării; Precizaţi care este tratamentul contabil al amortizării anului N.

Exemplul Ilustrativ 336Alfa deţine un echipament care la 31.12.N este clasificat ca disponibil pentru vânzare şi este evaluat la valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune. Vânzarea este estimată a avea loc peste 1 an şi 4 luni. Valoarea justă la 31.12.N este de 40.000 lei, sar cheltuielile de cesiune sunt de 3.000 lei. Rata dobânzii lunară este de 0,7%. La 31.12.N+1, valoarea justă este estimată la 38.000 lei, iar cheltuielile de cesiune sunt estimate la 3.500 lei.Calculaţi costul finanţării conform IFRS 5.

Exemplul ilustrativ 337Alfa achiziţionează la 31.12.N-1 un echipament la un preţ de 500.000 lei. Se estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 30.000 lei. La data de 01.07.N+1, managementul întocmeşte un plan de.vânzare a echipamentului-şi întreprinde• acţiuni pentru a găsi un cumpărător. Prin urmare echipamentul este clasificat ca deţinut în vederea vânzării. Valoarea justă a echipamentului este de 430.000 lei, iar cheltuielile generate de vânzare sunt estimate la 3.000 lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justă diminuată cu cheltuielile generate de vânzare este 425.000 lei.Conform IFRS 5, prezentaţi:înregistrările contabile efectuate de entitate Sa data de 01.07.N+1;înregistrările contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N+1.

Exemplul ilustrativ 338Pe baza datelor din problema precedentă, prezentaţi, conform ÎFRS 5, înregistrările contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N+1, în măsura în care valoarea justă diminuată cu cheltuielile generate de vânzare este:428.000 lei;431.000 lei.

Exemplul ilustrativ 339O entitate decide să cedeze un grup de active prin vânzarea acestora. Activele formează un grup destinat cedării şi sunt evaluate astfel:

Specificare Valoarea contabilă la data raportării înaintea clasificării ca deţinute pentru vânzare

Valoarea justăimediat după clasificarea ca deţinute pentru vânzare

Costurile . cedării

Clădiri la valoarea justă

1.500 1.470 160

Clădiri la costul istoric

900 780 30

Instalaţii la valoarea justă

2.300 3.100 500

Stocuri 1.300 1.200 110

Imobilizări financiare

1.400 1.200 _

Calculaţi valoarea la care entitatea recunoaşte grupul destinat cedării, conform IFRS 5, şi alocaţi pierderea din depreciere activelor care intră sub incidenţa acestui IFRS.

Exemplul ilustrativ 340La data de 31.12.N-1,o entitate a clasificat un utilaj drept deţinut în vederea vânzării. La data clasificării, utilajul avea o valoare brută de 100.000 lei, amortizare cumulată 15.000 lei, durată de viaţă utilă rămasă de 10 ani şi o valoare reziduală de 2.000 lei. Valoarea justă mai puţin cheltuielile generate de vânzare este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 81.000 lei. La data de 01.04.N,

68

CONTABILITATE

utilajul încetează a mai fi clasificat drept deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă la data deciziei ulterioare dea nu fi vândut de 80.000 lei.Conform IFRS 5, prezentaţi: înregistrările contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N-1;

Exemplul ilustrativ 341Se dau următoarele cazuri:Se achiziţionează o clădire la cost 200.000 lei cu scopul de a fi vândută în cursul normal al activităţii;Se achiziţionează o clădire la cost 500.000 lei cu scopul de a fi utilizată de întreprindere ca sediu central administrativ;Se achiziţionează o clădire la cost 600.000 lei Iniţial ea nu este utilizată de posesor, necesitând amenajări şi îmbunătăţiri, astfel: extindere clădire 200.000 lei, reparaţii şi întreţinere25.000 lei. La terminarea amenajărilor, clădirea va fi utilizată ca sediu central administrativ al firmei;Se achiziţionează o clădire la cost 300.000 lei, utilizată ca sediu central administrativ al companiei, aproximativ 6% din spaţiu. Restul clădirii este închiriat în baza unui contract de leasing operaţional. Societatea le asigură locatarilor servicii de securitate;Se achiziţionează o clădire la cost 500.000 lei. Aceasta este închiriată terţilor în baza unui contract de leasing financiar;Se achiziţionează o clădire la cost 600.000 lei într-o altă localitate, unde salariaţii sunt trimişi frecvent în delegaţie, cu scopul de a fi utilizată de aceştia în vederea reducerii cheltuielilor hoteliere;Se achiziţionează o clădire la cost 400.000 lei. Momentan clădirea este liberă, entitatea intenţionând să o închirieze terţilor în baza unui contract de leasing operaţional; până la această dată nu s-a găsit încă un chiriaş;Se achiziţionează o clădire, care nu este terminată, la cost 800.000 lei. Entitatea urmează să o amenajeze în numele unei alte firme, în acest scop încheind un contract pentru prestări servicii care se referă direct la construcţia clădirii în cauză, procentul de profit fiind de 30%.Precizaţi care este tratamentul contabil aplicat categoriilor de imobilizări corporale de mai sus.

Exemplul ilustrativ 342O entitate intenţionează să cumpere o clădire cu scopul de a fi închiriată terţilor în baza unui contract de leasing operaţional, în vederea căutării unui vânzător, ea face apel la serviciile unei agenţii imobiliare, care va percepe un comision de 2% din costul de achiziţie. Clădirea a fost achiziţionată la preţul de 1.000.000 lei.La data achiziţiei, entitatea a plătit notarului următoarele taxe:solicitarea extrasului de carte funciară pentru autentificare - 200 lei în regim de urgenţă;taxa de intabulare - 5.000 Iei;onorariul notarului - 20.000 lei.Conform IAS 40:Calculaţi costul investiţiei imobiliare;Contabilizaţi recunoaşterea iniţială.

Exemplul ilustrativ 343O entitate a achiziţionat o clădire cu scopul de a fi închiriată terţilor în baza unui contract de leasing operaţional, costul de achiziţie fiind 800.000 lei, din care ascensorul a avut un cost de 20.000 lei. Durata utilă de viaţă a clădirii a fost stabilită la 40 ani, iarmetoda de amortizare a fost cea liniară.Momentan clădirea este liberă, întrucât nu a fost găsit încă un chiriaş.Cheltuielile cu întreţinerea ascensorului sunt de 1.000 lei în fiecare an, întreţinerea fiind efectuată de o firmă specializată.Profitând de perioada necesară căutării chiriaşului, entitatea angajează o firmă specializată în domeniul curăţeniei, în vederea spălării geamurilor exterioare, salariile plătite muncitorilor fiind 20.000 lei.La începutul anului următor, ascensorul a fost înlocuit, de o altă firmă specializată, costul acestuia fiind de 25.000 lei.Se cere:Recunoaşterea iniţială a investiţiei imobiliare;Recunoaşterea cheltuielilor de întreţinere a ascensorului;Recunoaşterea cheltuielilor cu amortizarea în primul an de funcţionare;Recunoaşterea cheltuielilor aferente curăţeniei;Recunoaşterea costului de înlocuire a ascensorului.

Exemplul ilustrativ 344O entitate a achiziţionat la data de 31.12.N-1 o clădire la costul de 500.000 lei, cu scopul de a fi închiriată terţilor în baza unui contract de leasing operaţional. Comisionul plătit unei agenţii imobiliare a fost de 2.000 lei, iar taxele notariale plătite în vederea transferului dreptului de proprietate s-au ridicat la 8.000 lei. Durata utilă de viaţă a clădirii a fost stabilită la 10 ani, iar metoda de amortizare a fost cea liniară. Entitatea utilizează modelul costului pentru evaluarea clădirii.La 01.05.N, clădirea este închiriată terţilor. La acest moment entitatea alege pentru evaluarea investiţiei imobiliare modelul bazat pe valoarea justă, ea fiind evaluată la 500.000 lei.La 31.12.N, valoarea justă devine 520.000 lei.La 31.T2.N+1, valoarea justă devine 518.000 lei. -Se cere:

69

Ghid pentru pregătirea candidaţi lor la examenul de acces

Recunoaşterea iniţială a investiţiei imobiliare;Recunoaşterea amortizării perioadei anterioare alegerii modelului bazat pe valoarea justă;Recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluate la valoarea justă la data de01.05.ISI;Recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluate la valoarea justă la data de31.12.N;Recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluate la valoarea justă la data de31.12.N+1.

Exemplul ilustrativ 345O societate achiziţionează la data de 31.12:N-1 o clădire la costul de 500.000 lei, cu scopul de a fi folosită ca sediu central administrativ. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 40 de ani, iar firma anticipează vânzarea clădirii după lOani. Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 10 ani este 150.000 lei.La 31.12.N+1 este închiriată terţilor în baza unui contract de leasing operaţional şi este evaluată la valoarea justă de 450.000 lei.La 31.12.N+2,valoarea justă devine 445.000 lei.500.000 lei 520.000 lei 20.000 lei 20.000 lei520.000 lei 518.000 lei (2.000 lei) 2.000 ieiLa 31.12.N+3, valoarea justă devine 500.000 lei. Se cere:Recunoaşterea tranzacţiilor până la data la care proprietatea Imobiliară utilizată de posesor devine o investiţie imobiliară evaluată la valoarea justă;Transferul clădirii la investiţii imobiliare evaluate la valoarea justă la data de 31.12.N+1;Recunoaşterea ulterioară a modificării valorii juste.

70

Exemplul ilustrativ 346O societate are ca obiec de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe data de 07.04.N, aceasta a achiziţionat o clădire la costul de 1.000.000 Iei. La 31.12.N, valoarea realizabilă netă a clădirii a fost de 900.000 lei.Pe data de 05.08.N+1, conducerea a decis ca această clădire achiziţionată în vederea vânzării să fie închiriată terţilor şi contabilizată la valoarea justă de 950.000 lei.La 31.12.N+1, valoarea justă devine 960.000 lei. La 31.12.N+2, valoarea justă devine 945.000 lei. Se cere:Recunoaşterea tranzacţiilor până la data la care proprietatea imobiliară destinată vânzării devine o investiţie imobiliară evaluată la valoarea justă;Transferul clădirii la investiţii imobiliare evaluate la valoarea justă la data de05.08.N+1;Recunoaşterea ulterioară a modificării valorii juste.

Exemplul ilustrativ 547O societate utilizează, ca sediu central administrativ, începând cu data de 01.05.N+1, o clădire pe care anterior o închiriase terţilor în baza unui contract de leasing operaţional.Valoarea justă a investiţiei imobiliare a fost de 10.000 lei la data de31.12JM.La 01.05.N+1, data modificării utilizării, valoarea justă determinată a fost de 15.000 lei. Durata de utilizare rămasă 10 ani, metoda de amortizare liniară.Se cere:Recunoaşterea modificării valorii juste pentru investiţiaimobiliară;Recunoaşterea transferului investiţiei imobiliare la imobilizări corporale;Clădiri15.000 leiInvestiţii imobiliare 15.000 leiAmortizarea clădirii.

Exemplul ilustrativ 348O societate vinde o investiţie imobiliară, a cărei valoare justă a fost la 31.12.N de 10.000 lei.Preţul de vânzare din contractul de vânzare este de 15.000 iei, iar cheltuielile legate de vânzare, de 1.000 lei.Calculaţi şi contabilizaţi câştigul sau pierderea care rezultă din cedarea investiţiei imobiliare.

Exemplul ilustrativ 39Un producător oferă garanţie la produsele vândute. Prin contractul de vânzare el se angajează să remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care apar defecte de fabricaţie timp de 3 ani de la data vânzării.Cazul 1: Pe baza experienţei anterioare se consideră că este probabil să existe în perioada de garanţie unele solicitări din partea cumpărătorilor de reparare sau de înlocuire a produselor.Cazul 2: Pe baza experienţei anterioare se consideră că întreprinderea a luat toate măsurile ca timp de 3 ani să nu apară defecte. Experienţa anterioară a arătat că niciun cumpărător nu a solicitat timp de 3 ani repararea sau înlocuirea produselor.Cazul 3: Pe baza experienţei anterioare se consideră că întreprinderea a luat toate măsurile ca timp de 3 ani să nu apară defecte. Experienţa anterioară a arătat că 1 la 100.000 din cumpărători au solicitat timp de 3 ani repararea sau înlocuirea produselor.Aplicând SAS 37, stabiliţi dacă entitatea poate să constituie un provizion sau o datorie contingentă. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 350O întreprindere care activează în domeniul petrolier într-o ţară care nu dispune de legislaţie pentru protejarea mediului înconjurător generează contaminarea unui teren.Cazul 1: Prin politica făcută publică în domeniul mediului, întreprinderea s-a angajat să elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea şi-a respectat politica declarată.Cazul 2: Prin politica făcută publică în domeniul mediului, întreprinderea s-a angajat să elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea nu şi-a respectat niciodată politica declarată.Cazul 3: Prin politica făcută publică în domeniul mediului, întreprinderea s-a angajat să elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea şi-a ■ respectat în 1 % din cazuri politica declarată. :Cazul 4: întreprinderea nu a făcut niciun fel de angajament public. referitorla eliminarea efectelor contaminării pe care ar genera-o activitatea sa.Aplicând IAS 37, stabiliţi dacă entitatea poate să constituie un provizion sau o datorie contingentă. Argumentaţie

Exemplul ilustrativ 351O întreprindere este acţionată în justiţie d:e un angajat pentru despăgubiri legate de un accident de muncă.Cazul 1: Consilierii juridici consideră că întreprinderea este vinovată şi va trebui să plătească despăgubirile cerute.Cazul 2: Consilierii juridici consideră că întreprinderea a luat toate măsurile de protecţie a muncii şi sentinţa îi va fi favorabilă ei.Aplicând IAS 37, stabiliţi dacă entitatea poate să constituie unprovizion sau o datorie contingentă. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 352Pentru anul care urmează, estimările furnizează următoarele date: 60% din produsele vândute nu vor înregistra defecte, 30% vor înregistra defecte minore şi 10%, defecte majore. Dacă pentru toate produsele vândute se identifică defecte minore, se vor înregistra costuri de reparaţii de 2.000 lei, dacă se identifică defecte majore pentru toate produsele vândute, costurile de reparaţii sunt de 8.000 lei.

71

CONTABILITATE

Se cere;Aplicând metoda statistică „valoare preconizată"din SAS 37, estimaţi valoarea recunoscută ca provizion;Recunoaşterea iniţială a provizionului.

Exemplul ilustrativ 353La începutul anului N, o societate achiziţionează o instalaţie pentru extracţia petrolului. Instalaţia este amplasată în mare, într-o zonă unde există petrol. Potrivit contractului încheiat cu autorităţile locale, exploatarea se desfăşoară pe parcursul a 4 ani. Costurile estimate cu dezasamblarea instalaţiei la sfârşitul perioadei de extracţie sunt estimate la valoarea de 6.000 lei. Se presupune o rată de actualizare de 10%.Conform IAS 37, calculaţi:Valoarea estimată a provizionului;Costul îndatorării;Recunoaşterea iniţială a provizionului;Recunoaşterea ulterioară a costului îndatorările

Exemplul Ilustrativ 354Alfa are ca obiect de activitate livrarea de mărfuri. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc. La sfârşitul anului N, consilierii juridici estimează pierderea procesului şi necesitatea plăţii unei amenzi în valoare de 20.000 lei. Alfa are mari dificultăţi financiare şi nu dispune de lichidităţi. în vederea asigurării sumelor necesare plăţii amenzii, se hotărăşte să vândă una dintre clădirile pe care le deţine, găsind deja şi un cumpărător. Valoarea contabilă netă a clădirilor secţiei este de 25.000 lei, preţul de vânzare negociat fiind de 32.000 lei.în anul N+1 are loc vânzarea clădirilor, încasările nete din vânzare fiind de 32.000 lei, şi se plăteşte amenda stabilită prin hotărâre judecătorească la terminarea procesului în sumă de 26.000 lei.Aplicând IAS 37, precizaţi care sunt înregistrările contabile aferente celor doi-am, N şi N+1. Argumentaţi.

Exemplul ilustrativ 355întreprinderea Alfa "achiziţionează componente electronice de la întreprinderea Beta. în procesul de producţie, Alfa asamblează componentele şi obţine calculatoare pe care le vinde ca mărfuri, principalul client fiind societatea Gama.în anul- N, Gama constată că o parte din calculatoare sunt de proastă calitate şi intentează societăţii Alfa un proces judecătoresc. Consilierii juridici estimează pierderea procesului şi necesitatea plăţii unei amenzi în valoare de 50.000 lei.în anul N+1, procesul judecătoresc nu este terminat. în schimb, societatea Alfa îşi dă seama că proasta calitate a calculatoarelor vândute nu se datorează asamblării efectuate de ea, ci componentelor pe care le-a achiziţionat de la Beta. Prin urmare, ea cere societăţii Beta o despăgubire în valoare de 50.000 lei. După estimările proprii, Beta calculează necesitatea unei despăgubiri pentru pagubele produse în sumă de 55.000 lei.Aplicând IAS 37, contabilizaţi:Constituirea provizionului;Rambursarea primită.

Exemplul ilustrativ 356întreprinderea Alfa achiziţionează componente electronice de la întreprinderea Beta. în procesul de producţie, Alfa asamblează componentele şi obţine calculatoare pe care le vinde ca mărfuri, principalul client fiind societatea Gama.în anul N, Gama constată că o parte din calculatoare sunt de proastă calitate şi intentează societăţii Alfa un proces judecătoresc. Consilierii juridici estimează pierderea procesului şi necesitatea plăţii unei amenzi în valoare de 60.000 lei. Alfa îşi dă seama că proasta calitate a calculatoarelor vândute nu se datorează asamblării efectuate de ea, ci componentelor pexare le-a achiziţionat de la Beta. Prin urmare, ea cere societăţii Beta o despăgubire. Beta îşi asumă responsabilitatea şi decide să-i ramburseze 40.000 iei pentru acoperirea plăţii amenzii.Aplicând IAS 37, contabilizaţi constituirea provizionului.

Exemplul ilustrativ 357O societate livrează unui client mărfuri în valoare de 6.188 lei. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc. La sfârşitul anului N, societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfârşitul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi de 30%. în mod similar, la sfârşitul anului N+2, probabilitatea de pierdere estimează la 90%. în anul N+3, procesul este terminat şi societatea câştigă procesul.Aplicând IAS 37, contabilizaţi la fiecare sfârşit de an modificarea provizioanelor.

Exemplul ilustrativ 358Fabrica Alfa, specializată în electrocasnice, produce maşini de spălat pe care le vinde magazinului Beta şi cuptoare electrice de aragaz pe care le vinde magazinului Gama. Alfa oferă garanţie la produsele vândute. Astfel, prin contractul de vânzare, Alfa se angajează să remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care apar defecte de fabricaţie timp de 3 ani de la data vânzării.Pentru sfârşitul anului N cunoaştem datele:Experienţa anterioară a magazinului Beta a arătat că niciun cumpărător nu a solicitat timp de 3 ani repararea sau înlocuirea produselor.în schimb, pe baza experienţei anterioare a magazinului Gama se consideră că este probabil să existe în perioada de garanţie unele solicitări din partea cumpărătorilor de reparare sau de înlocuire a produselor. Astfel, estimările furnizează următoarele date: 60% din produsele vândute nu vor înregistra defecte, 30% vor înregistra defecte minore şi 10%, defecte majore. Dacă pentru toate produsele vândute se identifică defecte minore, se vor înregistra costuri de reparaţii de 2.000 lei, dacă se identifică defecte majore pentru toate produsele vândute, costurile de reparaţii vor fi de 8.000 lei.în anul N+1, magazinul Beta anunţă necesitatea unei reparaţii pentru o maşină de spălat în sumă de 200 lei.în anul N+2, magazinul Gama anunţă necesitatea unei reparaţii pentru un cuptor în sumă de 900 lei.

72

Se cere:Aplicând SAS 37, prezentaţi înregistrările contabile pe care le face Alfa în fiecare clin cei 2 ani;Argumentaţi cum aţi stabilit valoarea provizionului reluat

Exemplul ilustrativ 359Societatea Alfa are ca obiect de activitate achiziţia mărfurilor în scopul revânzării. Alfa a încheiat un contract ferm de vânzare cu firma Beta care prevede achiziţia a 100 de costume bărbăteşti, la un cost de achiziţie de 25.000 lei/costum. Contractul prevedecă, în caz de reziliere, Alfa trebuie să plătească o penalitate de 500.000 lei. Preţul pieţei pentru un .costum similar este de 21.000 lei.Analizaţi, conform IAS 37, In ce măsură contractul este oneros;Contabilizaţi recunoaşterea provizionului.

Exemplul ilustrativ 360Societatea Alfa achiziţionează o instalaţie la costul de 500.000 lei in luna octombrie anul N. Contractul prevede că în caz de reziliere Alfa trebuie, să plătească o penalitate de 61.000 lei. Alfa a încheiat în noiembrie anul N un contract de vânzare cufirma Gama în vederea vânzării instalaţiei,: preţul pieţei în acest moment fiind de 450.000 lei. La sfârşitul anului N, valoarea recuperabilă a instalaţiei este de 480.000 MContabilizaţi:Pierderea din depreciere, conform IAS 36;Recunoaşterea provizionului, conform IAS 37.

Exemplu! ilustrativ 361în procesul de restructurare a activităţii, Consiliul de administraţie al întreprinderii Alfa decide să închidă una dintre fabricile sale care produce iaurt, aflată în Braşov.Pe data de 03.12.N, Consiliul de administraţie a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment, au fost trimise scrisori clienţilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare, iar personalul unităţii respective a fost informat asupra restructurării. Pentru contractele ferme încheiate deja cu aceşti clienţi, entitatea va plăti o penalitate pentru reziliere de 3.000 lei.Costurile estimate cu dezafectarea fabricii se ridică la 5.000 Iei.în câteva zile entitatea mai produce câteva zeci de borcane de iaurt, cheltuielile directe şi indirecte legate de producţie fiind de 45.000 lei.Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 100 de salariaţi, plata salariilor compensatorii ridicându-se la 4.000 lei. Restul de 50 de salariaţi vor fi mutaţi la o fabrică de brânză pe care o deţine Alfa în Slatina. în acest scop ei au fost trimişi la cursuri de recalificare, costurile fiind de 15.000 lei. , Totodată, frigiderele şi vitrinele frigorifice vor fi transportate la Slatina, costurile de relocalizare fiind del 6.000 lei.Conducerea societăţii a luat decizia vânzării clădirilor aparţinând fabricii de iaurt din Braşov, ia data bilanţului găsind deja uncumpărător. Valoarea contabilă netă a clădirilor secţiei este de 25.000 lei, preţul.de vânzare negociat fiind de 35.000 lei.Alfa intenţionează ca în cadrul fabricii din Slatina să introducă producţia iaurtului cu fructe. Ca atare, încheie un contract cuteleviziunea locală pentru un spot publicitar, costurile fiind de 11.500 lei.Special pentru fabricarea iaurtului cu fructe s-a achiziţionat o linie tehnologică - 13.000 lei.în anul N+1, entitatea nu a avut bani suficienţi pentru plata tuturor cheltuielilor. Astfel, salariile compensatorii s-au achitat doar pentru suma de 3.100 lei.în condiţiile aplicării IAS 37:Analizaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea unui provizion pentru restructurare;Evaluaţi mărimea provizionului şi contabilizaţirecunoaşterea iniţială în anul N;Care este mărimea provizionului care se va relua în anul N+1?

Exemplu! ilustrativ 362O entitate vinde mărfuri unui client la un preţ de vânzare, inclusiv . TVA, de 124.000 lei. Presupunem o cotă de TVA de 24%.Conform ÎAS 18, care este mărimea venitului din vânzarea mărfurilor? Care este formula contabilă de recunoaştere a acestui venit?

Exemplul ilustrativ 363Alfa este mandatată să desfăşoare o tranzacţie comercială ca intermediar între Beta, având calitatea de cumpărător, şi Gama, având calitatea de vânzător. Alfa îs facturează cumpărătorului toată valoarea tranzacţiei, de 12.000 lei, şi li transferă vânzătorului preţul proprietăţii, mas puţin valoarea comisionului de 5%.11.400 lei, nu12.000 iei 600 lei11.400 leiConform IAS 18, care este mărimea venitului? Care este formula contabilă de recunoaştere a acestui venit?

Exemplul Ilustrativ 364O entitate vinde unui client, la data de 01.01 .N, mărfuri în valoare de 100.000 lei, condiţiile de plată fiind: 50% din preţ se încasează în momentul vânzării; 30% din preţ se încasează la 31.12.N şi 20% din preţ se încasează la 31.12.N+1,Se estimează că rata predominantă pentru un instrument similar al unui emitent cu un rating de credit similar este de 10%.Conform IAS 18:Evaluaţi mărimea venitului din vânzarea mărfurilor;Calculaţi venitul din dobânzi pentru fiecare din cei 3 ani;Prezentaţi înregistrările contabile aferente tranzacţiilor de mai sus.

73

CONTABILITATE

Exemplul ilustrativ 365O entitate vinde în anul N un produs finit la preţul de 36.000 lei, pe baza unui contract care nu stipulează nicio rată de dobândă. Ratele anuale de încasat sunt de 9.000 lei, timp de 4 ani. în măsura în care cumpărătorul ar fi achiziţionat produsul cu plata imediată, ar fi plătit suma de 30.485 lei. Conform IAS 18:Precizaţi ecuaţia pe baza căreia se calculează rata implicită a dobânzii;Presupunând că din ecyaţîe rezultă o rată de 7%, calculaţi venitul din vânzare şi venitul din dobânzi.

Exemplul ilustrativ 366Alfa schimbă materii prime (a) a căror valoare justă este de 12.000 lei, iar costul, de 8.000 lei cu materii prime (b), deţinute de Y, valoarea justă a bunurilor primite fiind de 15,000 lei, ajustată cu un transfer de numerar în favoarea lui Y de 3.000 lei. Materiile prime schimbate sunt similare ca natură şi valoare.Conform IAS 18, calculaţi mărimea venitului generat de această tranzacţie. Ce înregistrare contabilă efectuează Alfa?

74

CONTABILITATE

Exemplul Ilustrativ 367Alfa schimbă materia primă (a) al cărei cost este de 8.000 lei cu materia primă (b) cu o valoare justă de 15.000 lei, pentru care plăteşte numerar 3.000 leiBunurile schimbate nu sunt similare ca natură.Conform IAS 18, calcuîaţi mărimea wenîîyiyi generat de aceasta tranzacţie. Ce înregistrare contabilă efectuează Aifa?

Exemplul ilustrativ 368Alfa vinde în anul N un calculator la preţul de 1.000 iei şi include în factură şi taxa de asistenţă tehnică, ce reprezintă 10% din preţui de vânzare. Service-ul se desfăşoară timp de 2 ani, începând cu anul N+1.Conform IAS 18, recunoaşteţi tranzacţia de vânzare şi de service»

Exemplu! ilustrativ 369Alfa SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de 1.000 lei, durata de realizare fiind de 3 ani.Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total 850 lei.Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an, în corelaţie cu stadiul de execuţie, sunt: anul N - 200 lei; anul N+1 - 300 lei şi anul N+2-350 lei.Verificaţi dacă rezultatul tranzacţiei poare fi evaluat în mod fiabil, conform cerinţelor ÎAS 18;Determinaţi în fiecare an, conform IAS 18, mărimea venitului - şi recunoaşteţi tranzacţiile din punct de vedere contabil.Calculaţi rezultatul

Exemplul ilustrativ 370Alfa încheie un contract pentru executarea unor prestaţii, durata de realizare fiind de 3 ani. Din cauza fluctuaţiilor mari de preţ, venitul contractual nu poate fi determinat în mod fiabil.Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an, în corelaţie cu stadiul de execuţie, sunt: anul N - 200 lei; anul N+1 - 300 lei şi anul N+2-350 lei.în anul N+2 se emite o factură către client, preţ de vânzare 1.000 lei.Determinaţi în fiecare an, conform IAS 18, mărimea venitului şi recunoaşteţi tranzacţiile din punct de vedere contabil. Calculaţi rezultatul.

Exemplul ilustrativ 371La 01.06.N, societatea X a achiziţionat 200 de obligaţiuni la - un preţ unitar de 2.000 lei/obligaţiune. Pe01.08.N, societatea încasează, în numele obligaţiunilor, dobânda aferentă perioadei 01.08.N-1-30.05.N. Dobânda anuală pentru fiecare obligaţiune: 60 lei/obligaţiune.Contabilizaţi, conform IAS 18, tranzacţiile referitoare la achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii anuale.

Exemplul ilustrativ 372La 01.10.N s-au achiziţionat 20 de acţiuni X la un preţ unitar de . 5.000 lei/acţiune. Pe 01.05.N+1, la societatea X s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 50 lei/acţiune.Contabilizaţi conform IAS 18 tranzacţiile referitoare la achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor anuale.

Exemplul ilustrativ 373Se consideră că societatea Alfa SA a achiziţionat la data de 01.01 .N o maşină agricolă ce are o durată de viaţă economică de 8 ani. Costulmaşinii ar fi fost de 1200 lei, dacă ar fi fost plătit în numerar. Alfa SA a cerut părerea unei firme de consultanţă, care i-a recomandat să opteze pentru un contract de leasing cu firma Beta SA.Opţiunea A: în cei 8 ani, redevenţele de 220 iei sunt plătibile anual în avans.

75

Ghid pentru pregătirea condidoţilor la examenul de acces

Opţiunea B: Pentru o primă perioadă de 4 ani, redevenţele de 300 lei sunt plătibile anual în avans; există o a doua perioadă opţională de 3 ani cu redevenţe de 60%, 40% şi 20% din redevenţa primei perioade. Se consideră că aceste redevenţe reprezintă adevărata rată comercială.Conform IAS 17, clasificaţi, pentru cele două opţiuni, contractul de leasing.

Exemplul ilustrativ 374în cazul unui leasing financiar care are ca obiect un mijloc de transport, dispuneţi de datele: valoarea justă a bunului = 80.000 lei;valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing (VAMPL) = 63.000 lei; costurile iniţiale directe ale locatarului aferente negocierii şi încheierii contractului de leasing sunt în valoare de 200 lei.Conform IAS 17:Precizaţi cu ce valoare recunoaşte locatarul bunul primit;Formula contabilă privind recunoaşterea iniţială.

Exemplul ilustrativ 375între societatea Alfa (locatar) şi societatea Beta (locator) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici:data semnării contractului: 01.01 .N;durata contractului: 5 ani;obiectul contractului: un mijloc de transport; •valoarea justă a mijlocului de transport: 13.549 lei;avansul plătit: 6.000 lei;sunt prevăzute 5 redevenţe anuale de 1.500 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului;anual, Alfa suportă asigurarea bunului în sumă de 100 lei;Alfa garantează o valoare reziduală de 900 lei, la sfârşitul contractului de locaţie;valoarea reziduală estimată a mijlocului de transport: 3.000 Iei;durata de viaţă economică a mijlocului de transport: 8 ani. După 5 ani, Alfa returnează mijlocul de transport.Conform IAS 17, precizaţi care sunt plăţile minime de leasing pe care locatarul este obligat să le efectueze.

Exemplul ilustrativ 376între societatea Alfa (locatar) şi societatea Beta (locator) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici:data semnării contractului: 0Î.0T.N;durata contractului: 5 ani;obiectul contractului: un mijloc de transport;valoarea justă a mijlocului de transport: 13.549 lei;avansul plătit: 6.000 lei;sunt prevăzute 5 redevenţe anuale de 1.500 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului;anual, Alfa suportă asigurarea bunului în sumă de 100 lei;opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşit, iar preţul de vânzare aferent acestei opţiuni este de 1.000 lei;valoarea reziduală estimată a mijlocului de transport: 3.000 lei; "durata de viaţă economică a mijlocului de transport: 8 ani.Conform IAS 17, precizaţi care sunt plăţile minime de leasing pe care locatarul este obligat să le efectueze.

Exemplul ilustrativ 577între societatea Alfa (locatar) şi societatea Beta (locator) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici:data semnării contractului: 01 „01 .N;durata contractului: 5 ani;obiectul contractului: un mijloc de transport; valoarea justă a mijlocului de transport: 13.549 lei;

76

CONTABILITATE

avansul plătit: 6.000 lei;sunt prevăzute 5 redevenţe anuale de 1.600 lei fiecare, achitabile la fiecare 31.12 ale anului, din care 100 lei reprezintă asigurarea mijlocului de transport suportată anual de Alfa;opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşit, iar preţul de vânzare aferent acestei opţiuni este de 1.000 lei;valoarea reziduală estimată a mijlocului de transport: 3.000 lei;durata de viaţă economică a mijlocului de transport: 8 ani;există în mod rezonabil certitudinea că locatarul va obţine dreptul de proprietate până la sfârşitul duratei contractului de leasing.Conform IAS 17, precizaţi ecuaţia în baza căreia locatarulcalculează rata dobânzii implicite în contractul de leasing.

Exemplul ilustrativ 378între societatea Alfa (locatar) şi societatea Beta (locator) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici:data semnării contractului: 01.01.N;durata contractului: 5 ani;obiectul contractului: un mijloc de transport;valoarea justă a mijlocului de transport: 13.549 lei;avansul plătit: 6.000 lei;sunt prevăzute 5 redevenţe anuale de 1.600 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului, din care 100 lei reprezintă asigurarea mijlocului de transport suportată anual de Alfa;opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşit, iar preţul de vânzare aferent acestei opţiuni este de 1.000 lei;valoarea reziduală estimată a mijlocului de transport: 3.000 lei;durata de viaţă economică a mijlocului de transport: 8 ani;există în mod rezonabil certitudinea că locatarul va obţine dreptul de proprietate până la sfârşitul duratei contractului de leasing;rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este 10%. Conform IAS 17, în cazul locatarului:a) Calculaţi valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing;. ' b) Care este formula contabilă de recunoaştere iniţială a leasingului?c) Contabilizaţi plata avansului.

Exemplul Ilustrativ 379Pe baza datelor din problema anterioară, conform IAS 17, pentrulocatar se cere:In cazul evaluării ulterioare a leasingului financiar, precizaţi în fiecare din cei 5 ani cum trebuie împărţite plăţile minime de leasing şi înregistrările contabile care se efectuează;Calculaţi cheltuielile cu amortizarea, conform precizărilor din IAS 17;Contabilizaţi exercitarea opţiunii de cumpărare Ia sfârşitul contractului de leasing.

Exemplul ilustrativ 380între societatea Alfa (locatar) şi societatea Beta (locator) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici:data semnării contractului: 01 „01 .N;durata contractului: 5 ani;obiectul contractului: un mijloc de transport;valoarea justă a mijlocului de transport: 13.549 lei;avansul plătit: 6.000 lei;sunt prevăzute 5 redevenţe anuale de 1.600 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului, din care 100 lei reprezintă asigurarea mijlocului de transport suprtată anual de Alfa;Alfa garantează o valoare reziduală de 1.000 lei, la sfârşitul contractului de locaţie;

77

Ghid pentru pregătirea condidoţilor la examenul de acces

valoarea reziduală estimată a mijlocului de transport: 500 lei; . - durata de viaţă economică a mijlocului de transport: 8 ani;după 5 ani, Alfa returnează mijlocul de transport;rata implicită a dobânzii din contractul de leasing 10%.Conform IAS 17, contabilizaţi la locatar:Recunoaşterea iniţială a contractului de leasing;Plata redevenţei aferentă exerciţiului N;Recunoaşterea amortizării;Recunoaşterea înapoierii mijlocului de transport

Exemplul ilustrativ 381O societate este proprietara unei clădiri, pe care o închiriază pe o durată de 5 ani altei societăţi. Contractul de leasing operaţional a fost semnat pe data de 01.04.N. Chiriile sunt în valoare de 48.000 lei/lună. Locatorul suportă cheltuielile de căutare a locatarului în valoare de 1.800 lei. Societatea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al clădirii a fost de 90.000 lei, iar durata sa de utilizare, 50 de ani.Precizaţi, conform IAS 17, ce înregistrări contabile efectuează locatarul.

Exemplul ilustrativ 382între societatea* Alfa (locatar) şi societatea Beta (locator) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici:data semnării contractului: 01.01 .N;durata contractului: 5 ani;obiectul contractului: un mijloc de transport, cu valoarea justă de 10.114 lei; ■ ' ' ■■ - avansul plătit: 6.000 lei;sunt prevăzute 5 redevenţe anuale de 1.500 lei fiecare, - achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului;valoarea reziduală negarantată: 1.000 lei;valoarea reziduală estimată a mijlocului de transport: 2.000 lei;mijlocul de transport este returnat la sfârşitul contractului;rata implicită a dobânzii din contractul de leasing: 10%.Conform IAS 17, In cazul locatorului:Calculaţi investiţia brută în leasing;Calculaţi investiţia netă în leasing;Care este mărimea venitului financiar neîncasat?Care este valoarea cu care acesta recunoaşte activul deţinut în leasing financiar?

Exemplul ilustrativ 383Pe baza datelor anterioare, conform IAS 17, pentru locator se cer următoarele:Recunoaşterea iniţială a contractului de leasing;Precizaţi cum sunt tratate plăţile de leasing de încasat calculând în fiecare an rambursarea principalului şi venitul financiar aferent;înregistrările contabile aferente primului an;Primirea mijlocului de transport returnat de locatar la sfârşitul contractului.

Exemplul ilustrativ 384O societate este proprietara unei clădiri, pe care o închiriază pe o durată de 5 ani altei societăţi. Contractul a fost semnat pe data de 01.04.N. Chiriile sunt în valoare de 48.000 lei pe lună. Locatorul suportă cheltuielile de căutare a locatarului, în valoare de 1.800 lei. Societatea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al clădirii a fost de 90.000 lei, iar durata sa de utilizare, 50 de ani.Conform IAS 17, precizaţi ce înregistrări contabile efectuează locatorul pentru acest leasing operaţional.

78

CONTABILITATE

Exemplul ilustrativ 385O societate a încheiat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarele condiţii: cost 100 lei, amortizare cumulată până la data încheierii tranzacţiei 30 lei, durata contractului de închiriere 4 ani, preţ de vânzare 150 lei. La sfârşitul perioadei de locaţie, societatea va deveni proprietara bunului.Conform IAS 17, contabilizaţi tranzacţia de leaseback Ia locatarul vânzător.

Exemplul ilustrativ 386O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condiţiile: cost 100 lei, amortizare cumulată până în momentul vânzării 30 lei, valoarea justă egală cu valoarea contabilă 70 lei, preţ de vânzare 70 lei. Contractul de leasing a fost operaţional.Conform IAS 17, contabilizaţi tranzacţia de leaseback lalocatarul vânzător

Exemplul ilustrativ 387O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condiţiile: cost 100 lei, amortizare cumulată până în momentul vânzării 30 lei, valoarea contabilă de 70 lei este mai mică decât valoarea justă egală cu 80 lei, egală cu preţul de vânzare de 80 lei. Contractul de leasing a fost operaţional.Conform IAS 17, contabilizaţi tranzacţia de leaseback Sa locatarul vânzător»

Exemplul ilustrativ 388O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condiţiile: cost 100 lei, amortizare cumulată până în momentul vânzării 30:lei, valoarea contabilă de 70 lei este mai mare decât ' valoarea justă egală cu 60 lei, egală cu preţul de vânzare de 60 lei. Contractul de leasing a fost operaţional.Conform SAS 17f contabilizaţi tranzacţia de leaseback la locatarul vânzător.

Exemplul ilustrativ 389Osocietate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condiţiile: cost 100 lei, amortizare cumulată până în momentul vânzării 30 lei, valoarea contabilă de 70 lei este mai mică decât valoarea justă egală cu 80 lei, iar preţul de vânzare de 75 lei este mai mic decât valoarea justă de 80 lei. Contractul de leasing a fost operaţional.Conform IAS 17, contabilizaţi tranzacţia de leaseback la locatarul vânzător.

Exemplul ilustrativ 390O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condiţiile: cost 100 lei, amortizare cumulată până în momentul vânzării 30 lei, valoarea contabilă de 70 lei este egală cu valoarea justă, iar preţul de vânzare de 60 lei este mai mic decât valoarea justă de 70 lei. Pierderea nu este compensată prin plăţi viitoare de leasing la un nivel sub cel al preţului pieţei. Contractul de leasing a fost operaţional.Conform IAS 17, contabilizaţi tranzacţia de leaseback la locatarul vânzător.

Exemplul ilustrativ 391O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condiţiile: cost 100 lei, amortizare cumulată până în momentul vânzării 30 lei, valoarea contabilă de 70 lei este egală cu valoarea justă, iar preţul de vânzare de 60 lei este mai mic decât valoarea justă de 70 lei. Pierderea este compensată prin plăţi viitoare de leasing la un nivel sub cel al preţului pieţei. Durata contractului este de 6 ani, iar durata estimată de utilizare a bunului, de 5 ani. Contractul de leasing a fost operaţional.Conform IAS 17, contabilizaţi tranzacţia de leaseback la locatarul vânzător*

Exemplul ilustrativ 392O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condiţiile: cost 100 lei, amortizare cumulată până în momentul vânzării 30 lei, valoarea contabilă de 70 lei este egală cu valoarea justă, iar preţul de vânzare de 80 lei

79

Ghid pentru pregătirea condidoţilor la examenul de acces

este mai mare decât valoarea justă de 70 lei. Durata contractului este de 6 ani, iar durata estimată de utilizare a bunului, de 5 ani. Contractul de leasing a fost operaţional.Conform IAS 17, contabilizaţi tranzacţia de leaseback la locatarul vânzător.

Exemplul ilustrativ 393Dispuneţi de următoarele informaţii:Pentru o instalaţie se trece de la amortizarea liniară la cea degresivă;Pentru evaluarea stocurilor la ieşire se trece de la metoda FIFO la metoda costului mediu ponderat;Pentru imobilizările necorporale se trece de la modelul cost la modelul reevaluării;Se diminuează durata de viaţă utilă rămasă a unui utilaj cu 3 ani;. e) Se constată că anumite bunuri care fuseseră vândute îndecursul anului precedent au fost înregistrate incorect în stocuri.Conform IAS 8, precizaţi pentru fiecare dintre cazurile de mai sus dacă modificările intervenite reprezintă o schimbare de politici contabile, o modificare de estimări contabile, o corectare de erori.

Exemplu! ilustrativ 394Alfa construieşte o clădire pentru nevoi proprii. Dobânzile împrumuturilor contractate pentru această construcţie au fost până în prezent capitalizate/în cursul anului N, managementul a decis să schimbe politica contabilă şi să contabilizeze dobânzile la cheltuieli ale perioadei, considerând că noua politică conduce la informaţii mai fiabile.Dobânzile capitalizate au fost 8.000 lei în anul N-1 şi 21.000 lei în exerciţiile anterioare anului N-1.Situaţia rezultatului global al anului N prezintă: profit înainte de deducerea dobânzilor 80.000 lei, cheltuieli cu dobânzile anului curent 7.000 lei. Clădirea nu a fost încă terminată.în N-1, Alfa a raportat:© Profit înainte de deducerea dobânzilor 65.000 lei © Cheltuieli cu dobânzile• Profit înaintea impozitării 65.000 leiLa începutul anului N-1, rezultatul reportat a fost 72.000 lei, iar la sfârşitul exerciţiului N-1,137.000 lei.Capitalul social al lui Alfa este 24.000 lei. Nu există alte componente de capital propriu.Excluzând incidenţa fiscală, conform IAS 8:Prezentaţi un extras din si uaţia rezultatului global pentru anii N-1 şi N;Prezentaţi situaţia modificărilor capitalurilor proprii;Prezentaţi un extras din note.

Exemplu! ilustrativ 395în cursul anului N, Alfa şi-a modificat politica contabilă privind amortizarea imobilizărilor corporale, pentru a aplica o abordare pe componente, adoptând în acelaşi timp modelul reevaluării, în anii anteriori anului N, înregistrările privind activele firmei nu au fost suficient detaliate pentru a aplica abordarea pe componente. La sfârşitul anului N-1, conducerea a contractat un studiu care a oferit informaţii privind componentele deţinute, precum şi valorile lor juste, durata de viaţă utilă, valorile estimate reziduale şi valorile amortizabile la începutul anului N. Totuşi, studiul nu a oferit o bază suficientă pentru o estimare fiabilă a costului acelor componente care nu au fost înregistrate anterior separat, iar înregistrările existente dinaintea studiului nu permit ca această informaţie să fie reconstruită. Managementul lui Alfa ia în considerare modul în care să fie contabilizat fiecare dintre cele două aspecte ale modificării contabile. Ea a stabilit că nu era posibil să contabilizeze retroactiv modificarea conform unei abordări mai complete pe componente sau să contabilizeze acea modificare prospectiv de la orice dată anterioară datei de început a anului N. De asemenea, trecerea de la modelul costului la modelul reevaluării se impune să fie contabilizată prospectiv. Ca atare, managementul a decis că entitatea ar trebui să aplice noua politică începând cu anul N.Informaţii suplimentare: imobilizări corporale la sfârşitul anului N-1: valoare contabilă 50.000 lei; amortizare 10.000 lei; cheltuieli cu amortizarea prospectivă pentru anul N, baza veche 4.700 lei;rezultatele studiului: evaluare 42.000 lei; valoare rezidualăestimată 4.000 lei; durata medie de viaţă a activului 8 ani.Excluzând Incidenţa fiscală, conform IAS 8:

80

CONTABILITATE

Calculaţi cheltuielile cu amortizarea pentru anul N;Prezentaţi un extras din note»

Exemplul ilustrativ 396Alfa achiziţionează un utilaj în valoare de 200.000 mii lei. Durata de viaţă este de 8 ani, iar entitatea îl amortizează prin metoda liniară. La sfârşitul anului 2 de funcţionare se hotărăşte că amortizarea utilajului se va face pe o durată de 6 ani, aceasta fiind durata devlaţă"utilă-(durată.rămasăde 4 ani).Conform IAS 8, contabilizaţi:Amortizarea anului 1;Amortizarea anului 2;Amortizarea anilor de la 3 la 6.

Exemplul ilustrativ 397în anul N+1, Alfa a descoperit că anumite bunuri care fuseseră vândute în decursul anului N au fost înregistrate incorect în stocuri cu valoarea de 7.000 lei în inventarul făcut la data de 31.12.N. Registrele contabile ale companiei Beta pe anul N+1 prezintă vânzări în valoare de 110.000 lei, costul bunurilor vândute fiind în valoare de 80.000 lei (inclusiv 7.000 lei eroare în soldul iniţial al stocurilor).în anul N, Alfa a raportat:Vânzări 70.000 leiCostul bunurilor vândute (52.000 lei)Profit înaintea impozitării 18.000 leiîn anul N, soldul iniţial al rezultatului reportat este de 22.000 lei şi soldul final al aceluiaşi cont este de 40.000 lei.Alfa a avut un capital social de 6.000 lei şi nicio altă componentă de capitaluri proprii cu excepţia rezultatului reportat. Acţiunile sale nu sunt tranzacţionate public şi nu prezintă câştigul pe acţiune.Excluzând Incidenţa fiscală, conform IAS 8:Contabilizaţi corectarea erorii;Prezentaţi un extras din situaţia rezultatului global pentru anii N şi N+1;Prezentaţi situaţia modificărilor capitalurilor proprii;Prezentaţi un extras din note.

Exemplul ilustrativ 398Unui ordonator principal de credite, respectiv Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, i-au fost prevăzute la începutul anului, respectiv la începutul trimestrului I, credite bugetare aprobate în valoare de 100.000.000 lei. Acesta păstrează 10.000.000 lei, iar 90.000.000 lei se repartizează ordonatorilor din subordine. în cursul trimestrului, în urma unei rectificări bugetare, i s-au retras credite bugetare în valoare de 20.000 lei, din cele 90.000.000 lei aprobate ordonatorilor din subordine.Un ordonator secundar, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, primeşte credite bugetare în valoare de 12.000.000 lei, din care i se retrag 10.000 lei în urma rectificării bugetare, din sumele alocate cheltuielilor proprii; din totalul primit, 2.000.000 lei reprezintă credite pentru nevoi proprii, iar restul se repartizează ordonatorilor terţiari din subordine.Un ordonator terţiar, respectiv un liceu, primeşte credite bugetare în valoare de 500.000 lei de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, din care sunt retraşi 10.000 lei ca urmare a rectificării.Contabilizaţi angajamentele bugetare 1a ordonatorul principal de credite;Contabilizaţi angajamentele bugetare Ia Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti;Contabilizaţi angajamentele bugetare la ordonatorul terţiar de credite.

Exemplul ilustrativ 399în baza unei finanţări de 2.000.000 lei, un ordonator terţiar efectuează următoarele tranzacţii, din sume alocate de la bugetul de stat:se înregistrează drepturi salariale totale de 200.000 lei cuvenite salariaţilor săi;

81

Ghid pentru pregătirea condidoţilor la examenul de acces

se înregistrează reţinerile din salarii, astfel: contribuţii individuale la asigurările sociale 21.000 lei, la asigurările sociale de sănătate 11.000 lei, la asigurările de şomaj 1.000 lei, impozitul pe salarii 26.720 lei;se înregistrează contribuţiile instituţiei privind: asigurările sociale 41.600 lei, asigurările sociale de sănătate 10.400 lei, asigurările de şomaj 1.000 lei;se achită salariile nete şi contribuţiile datorate;~ se achiziţionează de la furnizori materii prime, în valoare de 900.000 lei, din care se consumă 300.000 lei;se înregistrează şi se achită factura de electricitate, în valoare de 500.000 lei;se închide finanţarea şi se retrag sumele neconsumate,Contabilizaţi operaţiile economice precizate;închideţi conturile de cheltuieli şi finanţări şi analizaţi rezultatul obţinut.

Exemplul ilustrativ 400 La finele anului N, o instituţie a majorat fondul de rulment din excedentul bugetar cu suma de 3,000.000 lei. Din aceasta, în anui următor s-au acordat avansuri pentru efectuarea de investiţii în sumă de 1.200.000 Iei. Investiţia (construcţie) s-a finalizat până la sfârşitul anului N+1 şi a fost recepţionată (face parte din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale).Să se contabilizeze majorarea fondului de rulment;Să se înregistreze acordarea avansului pentru investiţii;Să se recunoască venitul din producţia de imobilizări, concomitent cu diminuarea fondului de rulment

Exemplul ilustrativ 401în cursul exerciţiului N se contractează un împrumut extern guvernamental pentru acordarea avansului unui antreprenor, în valoare de 10.000 euro, cu dobândă de 5%, la un curs valutar de 3,50 lei/euro. împrumutul se rambursează pe o perioadă de trei ani, în tranşe egale, astfel:în primul an - din venituri proprii;în următorul an - jumătate din venituri proprii şi jumătate din finanţări;în cel de-al treilea an - din finanţări.Dobânzile se calculează şi se plătesc din venituri proprii la finele fiecărui an din valoarea rămasă de rambursat.Cursul de schimb valutar aferent perioadelor următoare va fi de: 3,60 lei/euro la sfârşitul anului 1,3,45 lei/euro la sfârşitul anului 2 şi 3,50 lei/euro la momentul rambursării ultimei tranşe.înregistraţi primirea creditului;înregistraţi la sfârşitul primului an: dobânda, plata primei tranşe şi diferenţele de curs valutar aferente sumei rămase;înregistraţi la sfârşitul celui de-al doilea an: dobânda, plata tranşei de rambursat şi diferenţele de curs valutar aferente sumei rămase;înregistraţi la sfârşitul ultimului an: dobânda, plata ultimei tranşe de împrumut şi a dobânzii corespunzătoare.

Exemplul ilustrativ 402 O instituţie publică a făcut cheltuieli pentru realizarea unui activ fix necorporal neamortizabil (un eveniment cultural) în valoare de 5.000 lei, pe care l-a dat în folosinţă în anul în curs.Contabilizaţi intrarea şi ieşirea activului fix necorporal neamortizabil.

Exemplul ilustrativ 403O instituţie publică achiziţionează un teren care face parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, în valoare de 10.000.000 lei, pe care îl trece în domeniul public al statului.Să se înregistreze terenul şi factura de achiziţie în contabilitatea instituţiei.

Exemplul ilustrativ 404La o instituţie publică se înregistrează impozitul pe profit potrivit Declaraţiei de impozite cuvenite bugetului de stat în valoare de 7.300 lei. De asemenea, instituţia încasează suma de 300 lei în contul de disponibil, fără existenţa,unui;titlu de creanţă. Suma se restituie ulterior din oficiu.

82

CONTABILITATE

Contabilizaţi încasarea impozitului pe venit în contul de disponibil al bugetului;încasaţi suma necuvenită, pe care ulterior o restituiţi

Exemplul ilustrativ 405 Se înregistrează de către consiliul judeţean suma de 500 lei, reprezentând cote defalcate din impozitul pe venit pentru jechilibrarea bugetelor locale. Sumele se virează consiliului local în I cauză.Să se înregistreze încasarea sumei şi virarea acesteia către consiliul local.

Exemplul Ilustrativ 406O instituţie publică achiziţionează o clădire (neamortizabilă) ceface parte din domeniul public al statului de la o altă instituţie, pentru care plăteşte suma de 200.000 lei.Să se contabilizeze achiziţia clădirii.

Exemplul ilustrativ 407Pe baza declaraţiei de impunere, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) înregistrează veniturile bugetare provenite de la contribuabili persoane fizice, în luna octombrie, de 10.000.000 lei. în luna următoareîncasează de la aceştia 5.560.000 lei. în luna decembrie înregistrează penalităţile şi majorările de întârziere în sumă de 180.000 lei şi mai încasează creanţe în valoare de 1.400.000 lei.Să se contabilizeze operaţiile de mai sus.

Exampiul Ilustrativ 408Care sunt componentele sistemului financiar-bancar din Romania?

Exemplul ilustrativ 409Ce implicaţie majoră a avut asupra contabilităţii bancare Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară?

Exemplul ilustrativ 410 Din perspectiva activităţilor permise, precizaţi principalele deosebiri dintre instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare.

Exemplul Ilustrativ 411 Precizaţi care sunt Instituţiile de credit autorizate de BNR.

Exemplul ilustrativ 412Ce reprezintă reţeaua instituţiei de credit şi cum poate fi interpretată din perspectiva contabilităţii?

Exemplul ilustrativ 413Precizaţi care sunt componentele reţelei instituţiei de credit şi ce roi principal are fiecare.

Exemplul ilustrativ 414 Care sunt structurile bancare cu rol operativ?

Exemplul ilustrativ 415Care este rolul BNR în organizarea sistemului bancar românesc şi care este baza legală care guvernează activitatea băncii centrale?

Exemplul ilustrativ 416Care este cadrul normativ care stă la baza organizării contabilităţii instituţiilor de credit?

83

Ghid pentru pregătirea condidoţilor la examenul de acces

Exemplul ilustrativ 417Precizaţi ce presupune principiul necompensării şi menţionati o abatere specifică instituţiilor de credit

Exemplul ilustrativ 418Care este structura Planului de conturi al instituţiilor de credit?

Exemplul ilustrativ 419Precizaţi trei particularităţi ale Planului de conturi specific instituţiilor de credit

Exemplul ilustrativ 420Precizaţi trei convenţii cifrice pe care ie regăsim în simbolizarea conturilor din Planul de conturi în vigoare pentru instituţiile de credit

Exemplul ilustrativ 421 -Care sunt criteriile care stau la baza grupării elementelor în bilanţul contabil al unei instituţii de credit?

Exemplul Ilustrativ 422Definiţi comisioanele bancare; precizaţi de câte tipuri sunt şi cum sunt reflectate In contabilitatea instituţiei de credit.

Exemplul ilustrativ 423Care este principalul instrument de decontare utilizat în operaţiunile de transfer-credit? Caracterizaţi-! pe scurt

Exemplu! ilustrativ 424Care este principalul instrument ele decontare utilizat înoperaţiunile de transfer-debit şi care sunt părţile implicate în această decontare?

Exemplul ilustrativ 425Care este componenţa situaţiilor financiare anuale elaborate de o instituţie de credit?

Exemplul ilustrativ 426Definiţi activitatea curentă şi activitatea extraordinară a unei ' • . instituţii de credit Daţi exemple de asemenea activităţi în cadrul institutiei de credit.

Exemplul ilustrativ 427Prezentaţi pe scurt structura activului biianţier speciic bilanţului contabil ai unei instituţii de credit

Exemplul ilustrativ 428De câte feluri sunt decontările instituţiilor de credit? R3SPuns:pecontăriie instituţiilor de credit reprezintă transferurile de fonduri pentru efectuarea .gţjlor care pot avea loc între instituţii de credit diferite (decontări interbancare) şi în Cadrul reţelei (decontări intrabancare):Decontările intrabancare (între sedii) au ca efect o mişcare internă de fonduri;Decontările interbancare modifică situaţia soldurilor din conturile de la bancă agent de decontare, ceea ce antrenează o modificare

Exemplul ilustrativ 429 Definiţi decontarea prin cont de corespondent şi precizaţi care sunt cele două conturi specifice acesteia.

Exemplul ilustrativ 430Câte sisteme de verificare a decontărilor între sedii cunoaşteţi? Care sunt particularităţile fiecăruia?

84

CONTABILITATE

Exemplul ilustrativ 431în cursul lunii martie, BCR-Sucursala Municipiului Bucureşti (SMB) trimite Sucursalei Cluj ordine de plată în valoare de 110.000 lei. BCR Cluj confirmă documente în valoare de 109.000 lei. Jurnalul centralei BCR are valoarea de 110.000 iei. Diferenţa reprezintă un ordin de plată omis la înregistrare în momentul primirii pachetului de documente, aspect soluţionat la momentul finalizării verificării.Evidenţiaţi în contabilitatea BCR decontarea, controlul, soluţionarea diferenţelor şi închiderea contului 341.

Exemplul ilustrativ 432în luna mai, BCR SMB primeşte de la un client în vederea decontării: OP-uri de 25.000 lei emise în favoarea unui partener ce are cont curent deschis la BCR Arad şi cecuri de 15.000 lei în favoarea lui de către un partener ce are cont la BCR Arad.Reflectaţi în contabilitatea unităţilor operative ale BCR aceste decontări între sedii.

Exemplul ilustrativ 433Centrala BCR achiziţionează formulare tipizate în valoare de 20.000 lei, TVA 24%. Centrala le distribuie astfel: SMB - 7.000 lei, Sucursala Ploieşti - 2.000 lei. Achită furnizorul care are cont curent deschis la Sucursala Sector 2.Prezentaţi reflectarea acestor operaţii în contabilitatea BCR, pe fiecare unitate operativă care intervine în tranzacţii.

Exemplul ilustrativ 434Care sunt cele două. bănci specifice unei decontări prin cont de corespondent?

Exemplul ilustrativ 435Definiţi contul de corespondent şi precizaţi rolul lui în procesul de decontare.

Exemplul ilustrativ 436 :De câte feluri sunt depozitele interbancare?

Exemplul ilustrativ 437în luna decembrie N, BCR - SMB deschide, prin intermediul BNR, la Banca Italo Romena (BIR) - SMB un cont, în vederea derulării directe a tranzacţiilor interbancare, prin virarea a 100.000 lei. BCR desfăşoară prin aranjamentul de cont de corespondent oserie de tranzacţii în nume propriu şi în numele clienţilor ei:La data de 05.12.N primeşte de la clientul M un ordin de plată în valoare de 500 lei pe numele furnizorului N, care are cont la BIR - Agenţia Mangalia, şi o filă cec în valoare de 900 lei al cărei emitent P are cont la BIR - SMB;Pe 08.12.N primeşte un împrumut de 60.000 lei pentru 10 zile, rata dobânzii 20% pe an, de la BIR;Pe 15.12.N decide deschiderea unui depozit, pe termen de o lună, în valoare de 30.000 lei, la BIR, rata dobânzii 5% pe an.Prezentaţi înregistrările specifice la banca repondentă. Exemplul ilustrativ 438Când se foloseşte decontarea pe bază brută?

Exemplul ilustrativ 439De câte feluri pot fi decontările între instituţii de credit fără legături directe?

Exemplul ilustrativ 440Ce este împrumutul lombard?

Exemplul ilustrativ 441Care sunt subunităţile bancare operative care participă la

85

Ghid pentru pregătirea condidoţilor la examenul de acces

compensarea multilaterală şi ce rol au în acest proces de decontare?

Exemplul ilustrativ 442 Care sunt documentele care se decontează prin compensare multilaterală?

Exemplul ilustrativ 443Care este rolul contului 1111 CM „Compensare multilaterală"?

Exemplul ilustrativ 444Câte categorii de credite acordate clientelei cunoaşteţi? Care este criteriul de departajare?

Exemplul ilustrativ 445SC X SRL scontează pe 05.05.N la RIB - Sucursala Municipiului Bucureşti (SMB) un efect comercial cu o valoare nominală de 1.250 lei şi o valoare actuală de 1.100 lei, scadent pe 15.06.N. Trasul are contul deschis la BCR - SMB.Evidenţiaţi în contabilitatea RIB - SMB scontarea şi încasarea efectului comercial înainte de scadenţă din iniţiativa trasului. Exemplul ilustrativ 446BCR - Sucursala Oradea primeşte de la societatea X următoarele documente:

86

un ordin de plată în valoare de 86.000 lei, beneficiar societatea Y, client al BRD - Sucursala Arad, cu decontare în Oradea;un cec în valoare de 73.000 lei, trăgător societatea Z, tras OTP - Sucursala Municipiului Bucureşti (SMB), decontare în Bucureşti;un ordin de plată în valoare de 58.000 lei, beneficiar societatea N, client al BRD - Sucursala Arad, cu decontare prin sucursalele regionale ale BNR.Să se înregistreze în contabilitate aceste documente.

Exemplul ilustrativ 447Cum influenţează categoria în care se încadrează clientul contabilitatea instituţiei de credit?

Exemplul ilustrativ 448Precizaţi trei tipuri de credite comerciale acordate clientelei.

Exemplul ilustrativ 449De câte feluri sunt depozitele atrase de la clientelă?

Exemplul ilustrativ 450Cum se contabilizează un comision bancar provenit dintr-o operaţie interbancară, între cele două bănci existând o relaţie de cont de corespondent? Dar dintr-un serviciu acordat clientelei?

Exemplul ilustrativ 451Cum se contabilizează un credit de trezorerie acordat unui client în contul curent în următoarele condiţii: valoare credit 1.000 lei, durată 1 lună, rata dobânzii 12%?

Exemplul ilustrativ 452Cum se înregistrează în contabilitatea unei bănci comerciale dobânda aferentă contului curent pentru luna aprilie în sumă de 120 lei?

Exemplul ilustrativ 453Un client îşi constituie la BCR - SMB, unde are cont curent, un depozifcde 2.000 lei pe o durată de 2 luni, rata dobânzii 6%.Prezentaţi înregistrările contabile aferente.

Exemplul ilustrativ 454Un client îşi constituie la BCR - SMB, clientul având deschis un cont curent la BCR - Agenţia Sector 1, un depozit de 2.000 lei pe o durată de 2 luni, rata dobânzii 6%.

Exemplul ilustrativ 455BCR - Sucursala Oradea primeşte de la societatea X următoareledocumente:un ordin de plată, în valoare de 6.000 lei, beneficiar societatea Y, client al BRD - Sucursala Arad, cu decontare în Oradea;un cec, în valoare de 3.000 lei, trăgător societatea Z, tras OTP - Sucursala Bucureşti, cu decontare în Bucureşti;un ordin de plată, în valoare de 58.000 lei, beneficiar societatea N, client al BRD - Sucursala Arad, cu decontare la Arad.Să se înregistreze documentele.

87

contabilitate

Exemplul ilustrativ 456în luna decembrie N, BCR - SMB deschide, prin intermediul BNR, la Banca Italo Romena - SMB un cont, în vederea derulării directe a tranzacţiilor interbancare, prin virarea a 100.000 lei:BCR desfăşoară prin aranjamentul de cont de corespondent o serie de tranzacţii în nume propriu şi în numele clienţilor ei:La data de 05.12.N primeşte de la clientul M un ordin de plată de 500 lei pe numele furnizorului N, care are cont laBIR - Agenţia Mangalia, şi o filă cec în valoare de 900 lei al cărei emitent P are cont la BIR - SMB;Pe 08.12.N primeşte un împrumut de 60.000 lei pentru 10 zile, rata dobânzii 20% pe an, de la BIR; 'Pe 15.12.N decide deschiderea unui depozit, pe termen de o lună, în valoare de 30.000 lei, la BIR, rata dobânzii 5% pe an.Prezentaţi înregistrările specifice la banca corespondentă.