CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... ·...

12
LXI si l*rens«beş, 20 fonie 1948 Nr. 24—26 1 rganui oficial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului 4o0 Lei 400 Lei 350 Lei S00 Lei '¿00 Lei MAM'SCkiSSLS SE VORTRIMIHC PE ADR'ÎSA GO.C-.ll..,'ULUI EPARHIAL, SECŢU CULTURALĂ EPISCOPIA CARANSEBEŞULUI CONT C B. C, KT. 89673 Publicaţii Concurse protopopiate . . . 1000 Lei parohii cl. I ... 600 Lei „ II . . . 500 Lei „ IU . . . 400 Lei Diferite publicaţii cm.Q . . . 6 Lei UN VEAC 1848 Anul memorabil -1848, anul revoluţiei, este scris cu litere de foc în calendarul frământărilor şi năzuinţelor popoarelor bătrânului nostru continent. Pentru istoria neamului nostru, evo- carea acestui an de rară măreţie, echiva- lează cu începutul unei ere noui, amintind un neuitat crâmpeiu din luptele pentru eliberarea poporului din lanţurile robiei asupritoare. Inir adevăr oricine ar încerca arunce o privite fugara asupra Ireculului nostru, cu o sulă de ani în urmă, va putea constata —fără multă greutate cât de departe era acesta de realitatea actualelor orânduiri. Ardealul şi Banatul gemea sub călcâiul imperialist hobsburgic iar Moldova şi Muntenia erau robite Semilunei. Nenorocirii acesteia i se mai adăoga şi alta; poporul trebuia să mai îndure şi umilinţele nemiloşilor nemeşi, grofi şi moşieri cari îi storceau şi ultima lui vlagă. Aceste mediocre împrejurări au făcut ca duhul veacului nou, vântul de viaţa nouă al libertăţii, pătrundă fulgerător şi în sufletul poporului român, determi- nându-i o adâncă schimbare a conduitei lui. Sub presiunea dorului de m albine şi a copleşitoarelor lipsuri în care se zbătea dramatic, poporul român s'a ridicat cu fer- mitate ca să şi scuture jugul împilării şi să-şi creieze o soartă mai omenească. Providenţa a făcut ca tocmai în acele DE LUPTA -1948 clipe hotărîtoare, neamul nostru să fie binecuvântat cu o seamă de bărbaţi pro- videnţiali deschizători de drumuri cari au stat în fruntea mulţimii oprimate. Inimele noastre jac să vibreze coarde adânci când amintim numele nemuritorului Crai al Munţilor - Avram Iancu, S. Bărnuţiu, G. Barsîiu în fruntea mişcării pentru liber- tate în Ardeal şi a lui N. Bălcescu, Al. Golescu, şi a lui I. Ghica în Muntenia. O dâră de lumină în acest veac de luptă pentru cauza poporului, a lăsat însă figura legendară a tribunului bănăţean Eftlmfe Morga. Profesorul de filosofic, dascălul şi îndrumătorul lui N. Bălcescu, grănicerul E. Murgii a fost apostolul ideii pentru libertate şi înfrăţire în Moldova, Muntenia ca şi în Banat. E. Murga credea neîndoios în biruinţa ideii de libertate a popoarelor, de a cei a el iscăleşte cel dintâiu, actul de detro- nare ai Habsburgilor. El, e precursorul care susţine numai mergând laolaltă Românii cu Ungurii vor scăpa din jugul iobâgiei feudale. Toi el cere expropierea moşiilor grofilor şi împărţirea pământului strămo- şesc, ţăranului muncitor. Dar cele moi arzătoare dorinţe ale strălucitorului luceajăr bănăţean erau: eliberarea şi organizat ea bisericii noastre strămoşeşti pe care o considera drept o Libertatea este dreptul de-a tace tot ce im e împotriva dreptului aproapelui

Transcript of CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... ·...

Page 1: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

LXI si l * r e n s « b e ş , 20 fonie 1948 Nr. 2 4 — 2 6

1 rganui o f i c i a l a l e p a r h i e i o r t o d o x e r o m â n e a C a r a n s e b e ş u l u i

4o0 Lei 400 Lei 350 Lei S00 Lei '¿00 Lei

M A M ' S C k i S S L S S E V O R T R I M I H C P E A D R ' Î S A GO.C-.l l . . , 'ULUI E P A R H I A L , S E C Ţ U C U L T U R A L Ă

E P I S C O P I A C A R A N S E B E Ş U L U I C O N T C B. C, KT. 8 9 6 7 3

Publicaţii Concurse protopopiate . . . 1000 Lei

„ parohii cl. I . . . 600 Lei „ II . . . 500 Lei „ IU . . . 400 Lei

Diferite publicaţii cm.Q . . . 6 Lei

UN VEAC 1848

Anul memorabil -1848, anul revoluţiei, este scris cu litere de foc în calendarul frământărilor şi năzuinţelor popoarelor bătrânului nostru continent.

Pentru istoria neamului nostru, evo­carea acestui an de rară măreţie, echiva­lează cu începutul unei ere noui, amintind un neuitat crâmpeiu din luptele pentru eliberarea poporului din lanţurile robiei asupritoare.

Inir adevăr oricine ar încerca să arunce o privite fugara asupra Ireculului nostru, cu o sulă de ani în urmă, va putea constata —fără multă greutate — cât de departe era acesta de realitatea actualelor orânduiri. Ardealul şi Banatul gemea sub călcâiul imperialist hobsburgic iar Moldova şi Muntenia erau robite Semilunei. Nenorocirii acesteia i se mai adăoga şi alta; poporul trebuia să mai îndure şi umilinţele nemiloşilor nemeşi, grofi şi moşieri cari îi storceau şi ultima lui vlagă.

Aceste mediocre împrejurări au făcut ca duhul veacului nou, vântul de viaţa nouă al libertăţii, să pătrundă fulgerător şi în sufletul poporului român, determi-nându-i o adâncă schimbare a conduitei lui.

Sub presiunea dorului de m albine şi a copleşitoarelor lipsuri în care se zbătea dramatic, poporul român s'a ridicat cu fer­mitate ca să şi scuture jugul împilării şi să-şi creieze o soartă mai omenească. Providenţa a făcut ca tocmai în acele

DE LUPTA -1948

clipe hotărîtoare, neamul nostru să fie binecuvântat cu o seamă de bărbaţi pro­videnţiali deschizători de drumuri cari au stat în fruntea mulţimii oprimate.

Inimele noastre jac să vibreze coarde adânci când amintim numele nemuritorului Crai al Munţilor - Avram Iancu, S. Bărnuţiu, G. Barsîiu în fruntea mişcării pentru liber­tate în Ardeal şi a lui N. Bălcescu, Al. Golescu, şi a lui I. Ghica în Muntenia.

O dâră de lumină în acest veac de luptă pentru cauza poporului, a lăsat însă figura legendară a tribunului bănăţean Eftlmfe Morga.

Profesorul de filosofic, dascălul şi îndrumătorul lui N. Bălcescu, grănicerul E. Murgii a fost apostolul ideii pentru libertate şi înfrăţire în Moldova, Muntenia ca şi în Banat.

E. Murga credea neîndoios în biruinţa ideii de libertate a popoarelor, de a cei a el iscăleşte cel dintâiu, actul de detro­nare ai Habsburgilor.

El, e precursorul care susţine că numai mergând laolaltă Românii cu Ungurii vor scăpa din jugul iobâgiei feudale. Toi el cere expropierea moşiilor grofilor şi împărţirea pământului strămo­şesc, ţăranului muncitor.

Dar cele moi arzătoare dorinţe ale strălucitorului luceajăr bănăţean erau: eliberarea şi organizat ea bisericii noastre strămoşeşti pe care o considera drept o

Libertatea este dreptu l de-a tace tot ce im e împotr iva dreptului aproapelui

Page 2: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

Pagina 2

fundamentală c o r d i t a exist t-t>I:>' ru.jsín-

naţionale şi unirea tumror R^a.ándür înlfo singara ¿ata: „ D a c o R e m a r

...Popasul súibáioresc p e care-l facem astăzi — după un veac deia revo­lut1 a pentru libertaw de In 1848 — consii-tue na numai o evocare luminar, să a trecui i ut ci şi o h rtuntă donniă de reimp* - '.-spătare a energiilor p a ţine treaza , deia şi dreptul de .•' be/taie al futuro- popoarelor din lame.

mai intorcăndu ne c • gândul la vrem -'.le de grele lupte pentm ¿-bertaie — - -n un veac —- vom puteh desci­fra r : A: O'tualelor lupte. p . ntm pace şi ¿nú.- c/nkntti. de care depmde progresul j ¡ / " ' L ^ . . int'-egii omeniri.

rintru î făptuirea acestui ideal luptă şi gr-veriiul R 'nublicii noastre, eşU din popor ş; ocroi.tjr al poporului.

Redac ţ i a

L U I E F T I M I E M U R G U — Apoteoză —

II. t§âllăie departe ale vremii flamuri

Şi întreg Banatul e în azurul blând de sărbătoare,

£ung susură luncile cu sveltele lor ramuri

(In liniştele aromate ah clarului de soare...

gisător al unui secol, azi sîaî tu privind în depărtări

La răspântia ta •— pe ale timpului cărări,

finire şoaptele unui amurg de ieri .

Şi crenelate zori în alburiul de tăceri...

Visător din alte lumi, tu'nainte ai trecut

iQa sufletul în zalea argintie spre a idealului cetate.,.

Jntrepid spasmurile le-ai învins, căci paloşul cuvântu­

lui tu l-ai avut, Tara visului departe sirăluce-a idealului magni­

fică cetate! guptâtbr al .Providenţei, -Bănetul ţi se închină

§u ale sale culmi trodak'a zările argintii,

<§u luncile'n hlamida de decese ţi sulcLnă...

<Şi voinicit munţi - ai nost ti munţi cu piepturile aurii...

In oceanul vieţii tale sau scurs durerile talaz c '-ă talaz

<§in oceanul suferinţelor <§aaatsl se ridică az,

$eciorul cel mai mândru al mamei (Româ::'a,

grup din tine, suflet djn tine,

(gii făt-frumos cu harurile pline...

Lucian Costin

• -; w r b u r a vna< v e c d • ' adnieă . . p i " , <..'<:• • s şi b.-dv 'Spi ' i i . . . u i p u n i c

. •:!„• î -i'i'c tu tuioi luptă tor i lor ¡ . » ¡ 1 , 1 1 ' 1:: , \ ^ ! p 'POIU U;, ÎQ C O î l S i e -

laţ u. • ! r c e>'J , -'a un luceafăr, fgur-1 . 5 ' - m c h : o e i i .V t ^ c n , ideo lo-g'ii ş» , v , t ' i ' r vouiţ ie o ' 1848 în Ţ a r a Roma

D o c u n : ; n t e ! c v emit ş i » , < . u r a trans-n r s ă d 'H g - n e a r e î n g e n t r ^ ; e : în m i n u -

;:. t e?e s , : c i ( n f e . u î e i ^ pro "ut.ţ uni folclorice, în c ;ne poporu l nos t ru î ş . g.'orifică eroi i , căn:âr :d^- ie v n i j . i e în dorul visurilor neîn-pliii.te şi al ind -eptâţ i te ior nădejdi, ev iden­ţ iază p r e z e n ţ a în istorie a preoţimii o r t o ­d o x e şi efectiva e cont r ibuţ ie ia înfăptui­rea mar i lor idealuri naţx;> - e şi soc ia le .

Preo tu l o r todox , rid cat din sânul poporu lu i şi t ră ind în ace leaş i condiţi i d e viaţă şi în ace laş i f reamăt de suflet, nu poa t e fi c o n c e p u t decâ t ca un p e r m a n e n t svâcne t de in imă, s inc ron iza t cu bă tă i le de in imă ale păs tor i ţ i lor săi .

D e aceea , când în p r i m ă v a r a anului revolu ţ ionar 1848, au porni t năva ln ic să rupă oprel iş t i le unor veacur i în tuneca te , mulţ imile de ţă ran i , munci tor i , meş t e şuga r i , negus tor i şl in te lectual i , p reo ţ imea din Ardeal din Moldova şi din Vaiahia s 'a a lă tura t cu e n t u z i a s m aces te i mişcăr i e p o ­cale , „pentru a înfăptui întru iot dorinţele poporului" ( N . Bă l ce scu ) .

La apelul comite tu lu i revolu ţ ionar din Ţ a r a R o m â n e a s c ă , deoda tă cu lucrători i , clăcaşii şi intelectuali i „membr i i clerului de j o s , r ă s p u n s e r ă cu însuf le ţ i re" (N. I. Simache, Revoluţ ia deia 1848 în P loeş t i şi jud. P r a h o v a , p a g . i 1). Sluj^orii a l t a ru­lui au m e r s alături de „propovădu i to r i i crezului paşop t i s t , po rn ind Ltia c red in ţă că lupta revolu ţ ionar i lor avea în ţe ies biblic de a izbăvi norodul de cel viclean" (Gh . I. G e o r g e s c u — Buzău , art . Preoţ i luptător i , în Albina din 6 Iunie 1948, pag . 7) D a c ă la început , unii preoţ i au avut „ m o m e n t e de ş o v ă i r e " v ă z â n d în s t indarde le libertăţii „ s i m b o l e de r e s b e l e " , mai târzii; rn raport ai comisar i lo r de p r o p a g â n d ' din plasa Piteş t i lor scr ie că „astăzi stindardele libertăţii fâlfâie pe toate bisericile" ( Idem, art. c i t ) .

Page 3: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

La 1 8 ^ 8 ; preot? m e a d 'n Ţ a r a R o m â ­n e a s c ă 8v?a deja e x p e r i e n ţ a imei revoluţ i i .

P r in t re pandur i i lui Tuâm din Vladi -miri , mulţi preoţi îşi pu r t au sfielnic d u r e r e a unei grele înfrângeri şi r ăsco l i toa re amint i r i . P o p o r u l pur ta din gurri 'n gură , faima unui Constandin din Buto-vsli, cel făcut p reo t din p a n d u r , pr ieteni i 1 d gândur i şi s en t i ­men te al că lugărului — filosof de la Motru,

' Eufrosin P o t e c a . „ C o n s t a n d i n cu cea ta lui a u rma t pe T u dor în d rum s p r e Bucureş t i . A t ăbăr î t pe c â m p i a C o n t r o -ceni lor S dat în vo rbă cu p o p a P a n ai t de la Că rămida r i , ca re r ă m ă s e s e uimit de a tâ ta spuj ină de oas te r o m â n e a s c ă . A defilat cu cea*a sa pe uliţele Bucureş t i ­lor şi nu -ş i pu tea lua ochii dela s teagul oas te i cu Sfânta T ro i ţ ă zugrăv i tă f rumos . I-a s t ăpân i t gându l chipul preotului cu crucea în mână care mergea la dreapta lui Tu dor. cum şi glasurile preoţilor care la râspântfi, în Bucureşti, citeau cu glasul înalt proclamaţia drepturilor pentru toată obştea" (P r . Nict t îae AL P o p e s c u , Preo ţ i de Mir adormi ţ i în D o m n u l , p a g . 119) .

Cu astfel de amint i r i , preot 1 'mea din Valah ia era pregăt i tă la des lăn ţu i rea iu re ­şului de la 1848 . Şi ea şi-a făcut d a t o r i a . . .

In târla de oi a preotului R a d u Ş a p c ă din Celei (jud. Romanaţ i ) , se urz ia , în taina nopţi lor , p lanul revoluţ iei .

Conspi ra tor i i din Bucureş t i — membr i i comite tului revolu ţ ionar — au găs i t a d ă ­pos t s igur, p r imi re ca ldă , sfat şi î n d e m ­nuri bă rbă t e ş t i la p o p a Ş a p c ă din Cele i .

D u p ă d e s ă v â r ş i r e a planului şi î m p ă r ­ţ i rea roiuri lor între fruntaşii revoluţ ionar i , p reotu l Radu Ş a p c ă , a lături de EHade, Cr is t ian Tei i , Ştefan Go îe scu şi N ; c o ! a e P î e şo i anu , acţ iona in tens în Oltenia, pen t ru p regă t i rea r ă scoa le i .

In 9 Iunie 1848 popa Şapcă d ă d u semnalu l de ţ a r i n ă . Cu g!as de tu în ' c , el d e s c h i s e adu -area dela Is laz, c u t r e m u r ă ­tor şi profet c : „ Izbăveş te , D o a m n e , şi m â n t u e pe rut omul ca re -suferă! R d i c ă şi însuf le ţeş te pe aces t p o p o r ca re m o a r e ca să facă să t ră iască asupri tor i i sal ! Scapă-1 de a b u z u l clă.cii, de t icăloasa iobfg ie , de p o d v o s d a dnmr:r< ' ;< şi r» şose le lor , de ae-.'le rnun- - a 'e faraonilor. Glasul preot-- '! ' : ră.*eo ! ' ţ me- Se s cu rgea în l ac r in r , to.ită ob ida de veacur i şi f remăta în suflete dorul de l i b e r i a t e . . .

E l iade ceti „ r .Carna ţ ia" s u b faldurile s teagulu i , b inecu - " - t de p o p a Ş a p c ă , cu loz inca „Drep ta t e ' " raţ ie ."

P roc l ama ţ i a < -•nr'r şl un p roec t de cons t i tu ţ ie democs, . ir 2 8 articol'*.

Pen t ru at?tud'.]>~ -\a d â r z ; . ţ r p . i Ş a p c ă , d u p ă p r ă b u ş i . . , revoluţ iei , înla.vatrî, fu îns t ră ina t de p ă t r a r iul pe ca re 1-a k-ii.t şi pen t ru ca re a l i v o . . .

N u m e l e lui Insa a r ă m a s şi figura Uj.î, încurs i f ' ca tă în admi ra ţ i a şi gra t i tudinea poporu lu i , luă propor ţ i i t i t an ice :

'„Să t r ă i a s c ă p o p a Ş a p c ă C a s c ă p a t ţ a ra de c l a c ă ! n u p ă a b d i c a r e a lui G h e o r g h e B ibescu ,

la 13 Iunie 1848, s'a Instituit „Guvernu l p r o v i z o r i u " .

N u m e r o a s e depută ţ i i a s igu rau G u v e r ­nul de bucu r i a şi sprij inul lor. Din docu­mente le vremii rezul tă că în fruntea aces to r deputa ţ i i e rau preoţi i „cu c rucea , evanghe l i a şi s teagul t r i co lor" , e x p r i m â n d u - ş i bucur i a că 11 s'a da t „Const i tu ţ ia , prin ca re se dă la toţi deopo t r ivă drep tu l neamulu i o m e n e s c , d r e p t dat omului de D u m n e z e u da r refu­za t şi înecat prin s i s t ema vechiului g u v e r n şi dec l a rând „căci sun t hotărîţ i cu toţii a a p ă r a a c e s t e drep tur i cu ch ia r a lor v ia ţă" . In rându! aces to r preoţ i se amin teş t e de „ p r o t o p o p u l oraşulu i P l o e ş t i " , de preo tu l din Vălenii de M u n t e " , e tc . m

In fruntea revoluţ ionar i lor din Bucureş t i , ia 19 Iunie, s e amin te ş t e p reo tu l A m b r o z i e de la ep i scop ia Buzăulu i . El mergea în fruntea poporu lu i s p r e tunur i le „pregă t i t e să t r agă în n o - o d " . Nu se înfricoşa. Dimpot r ivă . „Se a r u n c ă a s u p r a unui tun şi ta ie fit'Iul ap r ins , ca re t r ebu ia să dec l an ­ş e z e focul" (of. M ; ha i i Roller, Ana S p ă -tescu . Rec. 1948, p??g. 12). Cu tezan ţ a p r e o t u h o PtnpUi de curaj inimile poporu lu i .

I n t e r v - n ţ a Iui a para!*'z?.t î nce rca rea de a în3b'!şi revolut 'a ş ' de a r ă s t u r n a guvernul provizor iu . Ca necunos t -n tă , n o p o -rul î! învest i cu s u p r a n u m e l e de „Popa Tun".

In fruntea celor ş a p t e s p r e z e c e f n n n i , r e p r e z e n t â n d f iecare pe cîăcaşi? d ln î r ' un judeţ , în „ C o m ' s i a P r o p r i e t a r i ? s e n u m ă r ă şi preotul Ne-'gu d*n D o m n i t ? , rr-p'-:'zon-t ând judeţul S'arn Râmnic ( R â m r e o 5 fOretV

C o m i c a , a lcătui tă din r e p a ze^^nMi clăcaş i lor şi ai moş ie r i lo r , avea ? p r e g ă ­t ească un p lan „privi tor la d e s r o b i r e a c lă -

Page 4: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

caşilor împământenirea lor, p r e v ă z u t ă în articolul 13 al Const i tu ţ ie i , p roc l ama ta pe câmpia Filaretului" Aceas tă comis ie es te numită de C. A. Roset t i „p r ima a d u n a r e de Români" sau „pr imul cu rcubeu al feri­cirii ce se a ra tă pe ceru! l iber tă ţ i i" şi „cartea dreptă ţ i i , ca r tea lui Durnr, c z v- u (cf. Gl. I. G e o r g e s c u — Buzău , art . cit.) In cursul celor nouă ş ed in ţ e , cât au ţ inut desbaterile acestei adună r i , î n t r e rup tă pe neaşteptate, n'a fost zi în care p o p a Neagu să nu ia cuvântul, pent ru ca d u p ă el, să şi deschidă glasul lor simplu, da r grăi tor , şi ceilalţi deputaţi clăcaşi". In numele o m e ­nirii şi iubirii de d r e p t a t e " el face apel la mari proprietari ca aceş t ia „povăţui ţ i de luminele veacului şi îndemnaţ i de măr i ­rea de suflet" să facă şi pe c lăcaş i „păr taş i la pământul patriei" ( Idem) . „ O a r e n'ar fi păcat, z icea el, inaintea lumii şi a lui Dumezeu , ca tocmai noi să fim s t ră i ­ni şi nemernici în pământul nostru şi să nu ne putem bucura de un pe t ec de pământ, care să ne fie de o m â n g â i e r e a h r a n e i ? " . . .

După intrarea trupelor turceşti în Ţara Românească, pentru a potoli focul revoluţiei, preoţii, printre care se aminteşte numele unui Iosafat Snagoveanul , Ghenadie Poenaru şi alţii, în fruntea poporu lu i , încearcă să înduplice pe trimisul turc şi să-i aplece inima spre „dorinţa poporului" care-şi apăra „drepturile noi".

Dar revoluţia fu înăbuşită.

Comisarul turc cere „printre al tele, şi pedepsirea preoţilor şi călugărilor, ca re , în „mare număr* luaseră „parte ac t ivă" la „aceste tulburări" Unii sunt arestaţi, alţii apucară drumul p r ibegie i p e s t e munţ i . Popa Şapcă din Celei, P o p a Neagu din Domniţa, Ierom. Variaam, Ni chita diaconul din Argeş, Evghenie iromonahul dela Râmnic, Ierodiaconul Cezarie şi atâţia alţii sporeesc numărul luptătorilor chinuiţi pen t ru „drepturile poporului".

însuşi guvernul provizoriu, mulţumea, printr'o proclamaţie, „în numele poporulu i român" tuturor celor care au pa r t ic ipa t la succesul revoluţiei din 1848 şi „ tu turor preoţilor şi ieromonahilor ce, în capul poporului, cu peptele goa le , se p u s e r ă înaintea tunurilor şi le s m u l s e r ă din mâini le inamicilor libertăţii".

Dr. M. B ă n e s c u

Contribuţii la revoluţia din 1848 —

N e a m u l nos t ru l o m â n e s c poate măr­turisi cu vădi tă mândr ie , că e s inguru l ponor în această p a i te a lumu care s'a plămădit sub aripile ocrot i toare ale c reş t in i smulu i .

F i ind aşeza t însă „în calea tuturor rău­tăţilor " — c u m spunea un înţelept cronicar al n o s t m — a avut să înf: un te s sp ie şi n e n u m ă r a t e lovi ler i ş; sufer inţe dea îungul sbuc iuraa te i şi în tuneca te i lui istoiii . Ceeace a d-.t avân t s t rămoşi lor noştri ca să poată răzbi cu tărie, V i f o r n i ţ e l e năprasnice ale t recutelor veacu i i , a fost tocmai sufl i tul, călit ia flacăra credinţei s t rămoşeş t i . Biserica s t r ămoşească ş i - a împleti t — dela început — destinele ei cu ale n e a m u l u i însăşi, Crucea şi speda au fost armele s t rămoşi lor , cu a jutorul crucii şi-au apărat glia şi lot cu ajutorul ei ş i - a u croit d r u m u l spre l ibertate şi afirmarea naţ ională .

Es te în deobşte cunoscu t , că în v r emur i de restr iş te şi în t impul nesfârşitelor lupte de apărare , preoţii e rau adevăraţ i i sfătuitori şi îndrumător i ai poporului , pe care-1 întă­rea în credinţă şi în nădejdea uno r zile mai sen ine .

Aceste modes te feţe bisericeşti , pur tau cu stoicism crucea suferinţelor, care apăsa deopotr ivă pe umer i i lor ca şi pe ai oropsi tului popor. < ăci dureri le poporului erau şi ducerile lor.

Cartea Neamulu i re pune în faţa ochi­lor noştr i , n e n u m ă r a t e pagini de glorie, ssrt'se cu sângele şi î m p o d o b e a cu c u n u n a chinur i lor preoţilor bisericii noast re creşt ine.

Măreaţa contr ibuţ ie a preoţim:!, a aces­tor apostoli ai ii bei taţii, pusă în slujba mul ţ imi i asup; i te , se ogl indeşte în t r 'un m o d cu totul deosebit în t impul revoluţiei dela 1848 din Ardeal .

In rnemorab ' la viforniţă — de a c u m un veac — când poporul încMuşat s'a ridicat cu hotăr î re să înlă ture lanţuri le robiei asupr i toare , preoţ imea arde leană s'a compor ta t aşa c u m o măr tu r i sesc atât de plastic versurile poetului Andre i M u r e ş a n u : »Preoţi cu crucea în frunte".

T r e b u i e să mai subl in iem însă faptul că în aceas tă revoluţ ie , preoţii nu au fost numa i îndrumător i i şi însufleţitorii mul ţ imi i , ci ei au fost cheu 1 „generaliiacestei oştiri ţărăneşti" şi mâna dreaptă a neîntr i-

Page 5: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

xr. 2 4 — 2 5

ca tu lu i Crai al Munţilor — Avram Ian cu, c u m afirmă, cu neintrecuta- i competen ţă , is tor icul şi revolu ţ ionaru l Nicolae Bălcescu.

Când tulnicele r ă s u n a u prin desişul codrilor, slujitorii altarelor, pu r t ând în t r 'o m â n ă Crucea în cealaltă spada, porneau la

• luptă în fruntea mul ţ imi i ce se scurgea în valuri de prin văile munţ i lo r .

Aceas tă înfrăţire a Crucii şi a spadei ne-o ogl indesc du ioase le versuri cari mai s t răbat nostalgic şi a z i , codrii a rdeleni :

Sus pe vârful dealului In cetatea Iancului, De trei zile şi trei nopţi Cântă o sută de preoţi, Şi se roagă şi senchină Pentru tabăra română..."

Intre numeroş i i preoţi luptători ardeleni dela 1848, se con tu rează profilul de erou

---legendar al preotu lu i Simion Groza, unu l dintre cei mai încercaţ i „Căpitani"- ai lui A v r a m lancu . istoria nepăr t in i toare ne spune că S. Groza, ' în fruntea u n u i m ă n u n c h i u de Moţi înarmaţ i cu puşti şi lănci , înfrânge — în luptele dela Roşia — unităţ i le duş ­m a n e . Duşmanu l insă nu se dădu bă tu t şi lup tând cu disperare , căuta să îneereuiascâ pe S. Groza; aceas ta pr in t r 'o dibace s t r a t ageană ii a t rage în t r 'o s t r âmtoare , de u n d e abia reuşeş te să se sa lveze nobilul c o m a n d a n t H ' t v a n y .

După aceas tă biruinţă , Craiul Munţi lor , t r im. te pe preoţii S. Groza şi G o m b o ş i u , în fruntea unor unităţi de moţ i , să u r m ă ­rească pe inamicul înfrânt şi să cucerească Za randu l . îna in te de a da s emna lu l luptei S. Groza îi îmbărbă t ează z i cându- l e : „ O a m e n i bun i , nu vă uitaţi că duşman i i sun t mai mul ţ i , ma i îna imaţ i şi hrăni ţ i , că noi ne b a t e m pent ru casa noas t ră şi pen t ru b razda noas t ră , pent ru acele locuri sfinte u n d e s u n t îngropaţ i părinţi i noştri , că D u m n e z e u e cu noi şi dacă n ' a u pu tu t s t răbate aceşt i m u n ţ i Turc i i , nu vor putea nici aceş t i a ! "

Alte figuri de preoţi cari au luptat în fruntea iobagilor speculaţ i de grofii şi nemeşi i s tăpânitort , au fos t : Popa Balint şi Vlăduţiu. Aceşt i viteji, în fruntea Buc iu-mani lor , au îngenunch ia t mândr ia inamicu­lui pe înăl ţ imile dela Corna . Voind să r ă z b u n e această înfrângere umi l i toare , baro­nu l u n g u r K e m e n y — F a r k a ş , încearcă u n atac fulgerător, dar suferă din nou altă ru ş inoasă înfrângere din partea B u c i u m a n i -lor comanda ţ i de preoţ i i : Vlăduţiu, Gomboşiu

şi Teodoreanu. In culmea dispeiăt i i acest baron a exc lamat : „Diavolul să se mai lupte cu popii !"

Ce ma i l uminoasă pagină care scoate în relief păt imirea preoţimii ardelene alături de popor în revoluţ ia dela 1848, ne-o i lus­t rează în toată c ruz imea ei cazul preotu lu i losif Cazan din Mes teacăn , căruia asupr i ­torii i-au s m u l s unghi i le , i-au scos ' -d in ţ i i , i -au a i s barba şi apoi în ch ' t iuri g roazn ice l-au omot î t . (cf. B u n e a , Frăţ ia credinţei şi frăţia naţ ională , Cluj 1946. p. 12).

Mul te figuri s t răluci te de preoţi , ar mai putea fi amint i te din şirul neînfricaţi­lor luptători pent ru drepturi le poporului asupri t , dar a sup ra cărora spaţiul res t râns nu ne permi te s ă n e o p i i m . Orgoliul nos t ru însă nu ne îngăduie să încheiem aces te rândur i , înainte de a mai adaogă o figură de sluji tor al a l tarului , al cărui n u m e ne cinsteş te în m o d cu totul deosebit pe noi bănă ţen i . Fer ic i tu l întru pomeni re episcop al C a r a n s e b e ş u l u i Nicolae Popea, la înce­putul carieriei sale, - în t impu l revoluţiei dela 1848, a scu l tând g lasu l conşti inţei , s e*pune în fruntea unei gărz 1 ' de Români braşoveni pe care-i î ndeamnă le luptă, r euş ind să r e sp ingă un aspru atac al d u ş m a n u l u i , (cf. L u p a ş : N . Popea, Bucureş t i 1920 p. 25) .

F r u m o s s imbol al înf^ ţ i r i i credinţei cu vitejia şi a crucii cu spada !

Aşa fost hărăz i t n e a m u l u i r omânesc , ca nici o ac ţ iune a lui să nu se înfăptu­iască decât la u m b r a bisericii şi să nu se desăvârşească decât cu ajutorul slujitorilor ei.

Pr. Prof. Virgil Turcan

Avram lancu - Craiul Munţilor — Eroul Libertăţii —

In revendicăr i le legi t ime şi în luptele s â n g e r o a s e ale Români lo r din Trans i lvan ia din anii 1 8 4 8 — 1 8 4 9 , se i m p u n e figura legendară şi eroică a lui A v r a m l ancu .

Răscoala iobagilor din Ardeal în istorie e scr isă cu s â n g e şi suferinţă. Ţ ă r a n u l înseta t de drepta te şi f lămând de l ibertate , a protestat şi s'a jertfit pent ru idealurile p e r m a n e n t e ale umani t ă ţ i i . Revolta lor contra asupri tori lor , a «fost înăbuş i tă în s ânge şi lanţur i , în p lâns şi t emni ţă , dar idealul revoluţ ionar i lor n 'a pu tu t fi nimici t ; căci aşa s 'a s târni t u i a g a n u l v e h e m e n t al

Page 6: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

F O A I A D I E C E Z A N A , f i r , 2 4 — 2 6 r'hglna 6

celor robiţi de veacuri şi s 'a des lănţui t fur tuna libertăţilor politice, economice şi sociale a mase lor munc i toa re .

In ges tu l iobagilor răsculaţ i , se vede s imbolul jertfei pe al tarul libertăţii şi certi­tud inea dreptăţi i ce se va împlini .

In istoria revoluţi i lor româneş t i , n u m e l e lui A v r a m Iancu e un semna l , un s t r igăt de a l a rmă şi un erou al libertăţii şi dreptu­rilor româneş t i . El dă semnalu l ia luptă pentru sfârmarea lanţuri lor iobâgiei şi s cu tu ­rarea j u g u l u i asupri tor i lor . A v r a m Iancu e luptătorul ce se dedică idealului şi se sacrifică pent ru l ibertatea şi dreptatea s e m e ­nilor săi , deci pen t ru binele şt progresul poporu lu i .

F i g u r a impună toa re a revolu ţ ionaru lu i A, Iancu r ă m â n e adânc înt ipăr i tă în c o n ­şt i inţa poporu lu i r o m â n , ca a unu i m u c e ­nic al libertăţii şi echităţi i , contra feudalis­mu lu i şi magnaţ i lor abuz iv i . In inima lui I ancu erau a d u n a t e toate umilir i le şi toate durer i le n e a m u l u i înt reg.

A v r a m Iancu s'a născu t în 1824 în V i d r f de s u s . A v ă z u t l umina zilei în munţ i i din care pornise răscoala lui Hor ia şi Cloşca, ce fu înăbuş i ta în temni ţă , în t ragere pe roată şi în spânzură toa re . Ca descenden t al moţi lor şi u r m a ş a lui Horia , Iancu aduce cu sine revolta înăbuşi ta şi protestul reţ inut ai iobagilor speculaţi de veacur i . El purta în sufletul său mare , imaginea răscoalei ce înroşise apele mun ţ i ­lor cu sângele iobagului , ce a mur i t pent ru d rep ta te socială , şi l ibertate naţ ională .

T e m p e r a m e n t d inamic , luptător neînfri­cat şi agi tator de mase , făceau din ei o p e r s o ­nali tate r evo lu ţ ionară . „In t impul revoluţiei a fost mai iubi t ca îna in te , pent ru vitejia sa, pent ru bună ta t ea lui de in imă cu cei cinst i ţ i şi pen t ru aspr imea lui cu cei nemer ­nici ( „IV. Bota-A. Iancu şi epoca sa — pag. 16 Cluj 1924). T r i b u n u l Iancu a interzis jaful şi c r ima.

De veacur i procesul de speculare a iobagilor nu se mai judeca , iar cauza lor j u s t ă nu se mai soluţ iona , şi răbdarea a junsese la cu lme şi deaceia Iancu n 'a ma i cerşit dreptatea ci a ales calea răscoalei s ânge roase .

Deaceia pe câmpia libertăţii la Blaj în 3 | 15 Mai 1848 , u n d e s 'au făcut c u n o s c u t e Curţii din Vie na ' toate legitimile aspiraţii şi dreptele revendicăr i ale poporului r o m â n , cererile Români lo r au fost formulate a ş a : Toate naţiunile din Atdeal să fie puse pe

picior de egalitate în Dieta ţârii, numărul, deputaţilor să fie în raport cu numărul locui­torilor fiecărei naţiuni; Biserica română să nu fie atârnată; să se desfiinţeze iobăgia; să se întemeieze şcoli româneşti; sarcinile şi dările să fie potrivite pe măsura averii fiecăruia ; să se dea libertăţi cetăţeneşti". Iancu a venit cu Moţii săi organizaţ i mil i tăreşte şi hotâr î t pent ru luptă şi şi jertfă.

Cur tea din Viena a înşelat nădejdi le generaţ ie i dela 1848 şi a tunci s 'a r ecu r s la* mişcarea mase lor iobage. Moţii înarmaţ i cu topoare şi lănci în mar şu l memorab i l cân tau „Astăzi cu bucurie Românilor veniţi pe Iancu în câmpie să-l însoţiţi''.

Hotărîri le adunăr i i au fost aprobate de întregul popor, iar când uneltele grofilor şi magna ţ i lo r au început să împuş te d inspre Mânerade , a tunci Iancu scoate pistolul dea b râu şi dâscărcându-1 în sus s t r igă „Intre noi şi voi numai aceasta va decide". l a tă s emna lu l luptei este dat şi revoluţ ia începe.

In Mihal ţ la 2 Iunie se în tâmplă 5 un măcel , u n d e curse pr imul sânge al revo­luţiei . Iobagii români depe moşia unu i conte magh ia r fuseseră împuşca ţ i . Ves tea omoru lu i în tocmai ca un fulger, se răspândi în toată ţara, • iar comite tul naţ ional se a d u n ă spre a decide. Iobagii şi t ineretul fierbeau de mânie şi durere , iar la şedinţă Iancu din fundul sălii sări peste trei bănci şi s t r i gă : „Domni lo r vorbiţ i înainte, eu plec în m u n ţ i să fac revo lu ţ ie" .

Pr in revoluţ ie vqia să des robească ţ ă răn imea şi să t reacă puterea în m â n a poporulu i , căci revoluţ ia „e cucer i rea puteri i de către o clasă care n 'a mai avut -o niciodată cu scopul de a impune g r u p u l u i u n nou etalon de valur i . Prin astfel de zgudui r i societăţile cuceresc însăşi esenţa progresu lu i de care conservarea lor e s t râns legată" (Ralea —Cont r ibu ţ i i la şt i inţa societăţii pag. 3 0 1 — 3 0 2 . )

Căci după Karl Marx conflictul dintre forţele de producţ ie duce la revoluţ ie socială, deoarece odată cu sch imbarea f u n d a m e n t u ­lui economic nu se poate să nu se s ch imbe mâi repede sau mai încet toată sup ras t ruc ­tu ra societăţi i .

To tuş i M a r x făcea distincţie între „revoluţia socială şi cea politică" cons iderând drept revoluţ ie politică orice răs tu rnare a autori tăţ i i politice şi a dreptu lu i , iar revo­luţie, sociala acea profundă t ransformare a rapor tur i lor sociale şi în pr imul rând a celor economice din lăunt ru l socie tă ţ i i" .

Page 7: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

Nr, 2 4 - 2 6 F O A I A D I E C E Z A N A Pagina 7

(P. Andrei, Sociologia generală p. 576) . Prefectul de lâncieri a venit la moţii

săi dragi, au aprins focuri pe culmile munţi­lor, au sunat tulnicul de brad şi au înce-. put lupta, în frunte cu , Iancu. Craiul Munţilor, pe calul său alb apare, unde lupta era mai grea. Lupta pentru dreptate şi libertate era în toiu şi Ia ea s'au aliniat şi preoţii despre vitejia cărora baronul K e m e n y exclama: „Că dracul să se lupte cu popii".

Răsculaţii se luptau eroic, conduşi de conducătorii hotărîţi. Nicolae Solomon în Haţeg, Axente pe Ampoiu, Popa Balint în valea Arieşului, lancu în inima munţilor, iar prefecţii Buteanu, Dobra şi C. Romanul cu tinereţea lor tumultoasă sunt mereu în fruntea răsculaţilor şi în jurul focurilor, cântau imnui biruinţii.

Totuşi revoluţia a fost înăbuşită de autorităţile militare reintrate în Ardeal, iar legiunile lui Iancu sunt disolvate şi supra­vegheate cu severitate.

Prefectul Axente , văzând că nu se mai poate rezista în Septemvrie 1849 şi-a adunat voinicii în faţa catedralei din Blaj şi luându-şi rămas bun le .spus: „Să trăiţi bravii mei feciori şi să aveţi încredere şi nădejde, că v'aţi bătut ca să fiţi Români, ca să aveţi drepturi şi lege, nu v'aţi bătut pentru hârtia nimănui.

Nu vă îndoiţi, nici vă.temeţi de amenin­ţările, care le auziţi.

împăratul e drept, sau nu e drept, va trebui să fie drept". Din această declaraţie se descifrează credinţa eroica a Românilor în dreptate şi libertate. Se vede în acelaşi timp semnificaţia răscoalei şi legitimele năzu­inţe şi revendicări ale iobagilor, ce şi de data aceasta vor fi înşelate de Curtea dela Viena, care mai apoi ne-a dat şi odiosul dictat din 1940.

Iancu e aruncat în temniţa din Alba-Iulia, unde suferise şi Horia, înainte de a fi torturat pe roată. In temniţă Craiul munţi­lor e scuipat în faţă, legat în lanţuri şi pălmuit.

Acesta este epilogul revoluţiei, dar fapta lor nu va rămâne fără ecou în con­ştiinţa poporului, a umanităţii şi a istoriei, căci ea este o jertfă adusă libertăţii echităţii şi progresului.

Iancu chinuit în temniţă şi-a ieşit din minţi şî apoi eliberat ia calea munţilor iubiţi, prin care rătăceşte şi cânta durerea fraţilor din fluerul său. Cântecul său era

cântecul răsculaţilor şi clocotul sângelui irosit prin văile codrilor, ce se cere răzbunat.

Revine apoi acasă lângă tatăl său şi în mijlocul moţilor săi devotaţi, iar când împăratul Frantz Iosif în 1852 vine prin Munţii Apuseni şi tatăl său îl primeşte cu un pahar de vin, Iancu pleacă din nou în munţi şi spune plin de revoltă tribunilor Săi „ Toate sunt în zadar un nebun ca sţ un mincinos nu se pot înţelege".

Din nou revine între ai săi şi mai face o ultimă încercare când pleacă în fruntea unei delegaţii la principele Schwart-zenberg, guvernatorul Ardealului, care i-a întins mâna cu ironie, spunându-i: „Ei, ce mai vor Românii"} La această întrebare, în conştiinţa lui Iancu s'a trezit tragedia ioba­gilor şi îi dă această replică: Românii vor o academie de drept la Sibiu şi o baie de vapori la Vidra".

Din acel rpoment, drama poporului şi durerea iobagilor înşelaţi de împărat, au luat proporţii g gantice în sufletul lui Iancu şi deaceia aleargă în munţi.

Moţii săi dragi, alergau după el şi plângeau împreună durerea şi trădarea lângă mormintele lăncierilor; iar când i se amintea de anii revoluţiei el spunea: „Aerul din case era stricat şi eu am venit ca un uragan să-1 curăţesc". Prin aceasta lămurea şi interpreta sensul luptei sale eroice, .pentru a lichida feudalisrrTu! şi specularea omului de către om şi a naţiunilor m[ci de către cele mari.

In Iancu poporul vedea simbolul luptei peptru dreptate şi libertate, care prin jertfă trebuie să biruiască. Deaceia poporul îl iubia şi îl ruga: „Tu să rămâi la noi şi să ţii cu noi, nimeni să nu te ducă de aici".

In 1872 moare şi e înmormântat la Ţepea, sub un gorun în apropierea bisericii. La mormântul său străjueşte crucea sufe-rinţii neamului, iar gorunul în fiece toamnă îşi scutură frunzele tpe mormântul său.

Lângă dânsul vechiul stejar cu trunchiul mândru îşi mai resfiră crengile puternice, ce cad pe rând şi se înoiesc într'una, vuind cu vântul serilor, cântece de taină, între crucea mortului şi crucea suferinţii reînvie-toare de pe lăcaşul românesc al credinţei" (N. Iorga-Nea%iul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească voi . I pag. 351) .

Iancu regele munţilor a dat semnalul de luptă spre a scăpa poporul de jug şi tiranie căci paharul suferinţei se umpluse.

Page 8: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

P a g i n a 8 K O A \ t\ D I E C E Z A N A \ y . 2-4— 2 6

I a n c u , f ă t u l f r u m o s d i n p o v e s t e , e h a i d u c u l ce a c h e m a t p o p o r u l la l u p t ă să -ş i f a c ă d r e p t a t e şi s ă c u c e r e a s c ă l i b e r t a t e a , c â n d c u ţ i t u l s u f e r i n ţ i i le a j u n s e s e la o s .

D e a c e i a în c o n ş t i i n ţ a p o p o r u l u i şi a i s t o r i e i , f a p t a î n d r ă s n e a ţ ă a lu i I a n c u a fo s t s t i m u l e n t şi c e r t i t u d i n e în l u p t a c l a s e i m u n c i t o a r e p e n t r u e m a n c i p a r e , p e n t r u l i be r ­t a t e , p e n t r u e c h i t a t e ş i d e m o c r a ţ i e .

I d e a l u r i l e g e n e r a ţ i e i d e l a 1 8 4 8 , d e v i n a c u m r e a l i t ă ţ i p r i n r e f o r m e l e s t r u c t u r a l e p e t r e c u t e in t â n ă r a n o a s t r ă R. P . P . , p r i n c a r e s ' a u î n f ă p t u i t t o a t e c o n d i ţ i i l e ^ o b i e c t i v e p e n t r u c o n s o l i d a r e a d e m o c r a ţ i e i p o p u l a r e , p e n t r u b u n a s t a r e c e l o r ce m u n c e s c şi p e n t r u o p a c e t r a i n i c ă î n t r e n e a m u r i .

I. B.

Solemnitatea înscannârii I. P. S. Iiisiinian Marina, Patriarh al

Biserici; Ortodoxe Române S â m b ă t ă 5 Iunie a. c. Sf. Sinod, a ţinut

şedinţa în care s'a stabilit definitiv programul înscăunăr i i 1. P. Sf. Pa t r ia rh Iustinian şi s'a făcut prezentările membri lor delegaţiei ruse şi bulgare , cari au sosit pentru solemnita tea înscăunări i .

Duminecă 6 Iunie a. c , a avut loc în sala Marei Adunăr i Naţ ionale , solemnita tea înscăunăr i i I. P. S. Iustinian Marina, Patr iarh al Bisericii Ort. Române .

La solemnita te au par t ic ipat : Or. C. I. Parhon Preşedin te le Prezidiului Marei Adunări Naţionale, membri i guvernului în frunte cu Dr. P. Groza, Corpul diplomatic, ierarhii bisericii noastre, r epre ­zentanţii autorităţi lor civile şi mil i tare .

Erau prezenţi membrii delegaţ iei Bisericii Or todoxe Ruse in frunte cu 1. P. S. Nicolae Crut i tschi Mitropoli tul Moscovei , P . S. Arsenie episcopul Calininului P , C. Protoereu Constant in Rujinski adminis t ra torul Afacerilor Patr ia ihie i din Exarha tu l întregii Ucraine şi d. Serghie Ivanovici Fillpov secretarul par t icular ai Mitropoli tului Nicolae Crutitschi-

Delegaţ ia Bisericii o r todoxe bulgare era reprezenta tă prin P. S. Mitropolitul Chirii a! P lov-divului şi P. S. Arhiereul Par tenie de Lovshi vicarul Exarhatului Sofiei.

Şed in ţa festivă a început la ora 10,20. D. S tanciu Stoian, ministrul Cultelor, a cetit

Decre tul de confirmare de către Prezidiu a alegerii I. P. S. Patr iarh Just in ian

1. P. S. Mitropoli tul Nicolae al Ardealului a predat d-lui prof. Dr. C. I. Pafhon, preşedinte le Prezidiului , cârja Pa t r ia rha lă care a î nmâna t -o I. P. S. Pa t r ia rh Just inian, rost ind următoare le :

înalt Prea Sfinte Patriarh al Bisericii Orto­doxe Române,

„In numele PrezidiuluiMari i Adunări Na ţ io ­nale a Republicii Popuia re Române, vă înmânez cârja de Arhiepiscop a! Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Viahie i şi Patriarh ai Bisericii Or todoxe Române .

Vă urez să păstoriţi în pace şi pentru b ine le , poporului şi al bisericii.

Să trăiţii" După primirea cârjei I. P . S. Patr iath Just inian

a rostit u rmătoarea cuvântare :

Onorat Prezidiu, Călăuz indu-mă în viaţa mea de învăţămintele

Sf. Scripturi , cu adâncă recunoşt inţă şi desăvârş i ­tă încredere pr imesc cârja patr iarhala, făgăduind că mă voi sârgui să o port cu aceeaşi vrednicie cu care au pur ta t -o iluştrii mei înaintaş i .

Astăzi mai mult decât or icând viaţa politică şi viaţa rel igioasă a poporului nostru drep tc red in­cios, sunt contopite. Biserica Naţională Or todoxă Română şi Statul democra t român sunt legate indisolubil , pent rucă fiii credincioşi ai Bisericii noas t re sunt cetăţenii Statului , iar cârmuitori i Republici i Popula re Române sunt cei mai mari ocrotitori ai Bisericii noastre , intre altele 1. P. S. Sa continuă:

„In vederea realizării acestor măreţe idealuri, Biserica Or todoxă Română are de rezolvat pa t ru mari şi capi ta le probleme, ca să poată veni în sprijini poporului român dreptcredincios , în munca lui pentru aşezarea unei noui vieţi sociale.

Cum, în primul rând, misionarii Bisericii noastre, d 'n mijlocul poporului drep tcred inc ios , sunt pregătiţi în mental i tatea şi atmosfera vremu­rilor de până ieri, în această situaţie ei const i tue o piedică în noua activitate sociala a Bisericii. După un program bine chibzu ' t şi cu un corp de îndrumător i bine pregătit ' , poporul nostru t rebuie îndrumat , orientat şi convins p tn t ru acest apostoial social cerut de oamenii vremurilor i u u i . In mod firesc deci, urmează o selecţionare şi o promovare a elementelor dovedi te apte şi p regă­tite pentru noua misiune, cum şi e l iminarea celor ce nu mai corespund misiunii lor evanghel ice , bineînţeles după normele unor şcolarităţi apl icate de cei mai de seamă profesori de misiune, apelul meu către cler este aceiaşi cu al Sf. Apostol Pavel : „Indoind duhul minţii voastre să vă î m b r ă ­caţi în omul cel nou (Efeseni IV, 23—24) . I n ' a i doilea rând, Biserica Or todoxă Română pentru a putea r ă spunde cu folos aceloraş i idea ­luri şi năzuinţe ale poporului nostru d rep tc red in ­cios, t rebuie să-şi reorganizeze pe alte baze, p ă s ­t rând regulile canonice şi monahale , clerul m o n a ­hal, care t rebuie să fie în slujba luminii, culturii şi ajutorului societăţi i , conduşi de spiritul e v a n ­ghelic al jertfelnicei pentru aproapele , făcând din schiturile şi mănăst i r i le lor, izvoare curate cu apă răcori toare a Evangheliei lui Hristos pentru sufletul atât de însetat de lumină şi de adevăr al poporului român drep tc red inc ios , neui tând î n ­demnul Sf. Evanghel i i .

In al t rei lea rând t rebuiesc revizuite a rmele aces tor misionar i şi înarmarea lor cu armele d u ­hului celui nou, pent ru a ajuta în năzuinţele lui pe omul cel nou, pe- omul păcii, pe omul unei societăţ i paşnice şi pl ină de iubire. In lumina

Page 9: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

aces tor pos tu la te urmează să fie organiza tă toată predicarea cuvântului evangheliei , cea scrisă prin revis te , fie prin cărţi de studii sau predici , fie prin cărţi de li teratură rel igioasă. Reorganizarea acestui arsenal de misiune, se i m p u r e poate mai degrabă decât celelalte măsuri amint i te mai îna­inte, atât pentru or ientarea şi îndrumarea cleru­lui de mir şi monahal cât şi pentru luminarea poporului d rep tc red 'nc ios pe calea vieţii celei noui .

Şi însfârş t , în al patrulea rând Biserica noas t ră t rebuie să se preocupe şi de formarea clerului ei de mir şi monahal în viitor. In acest scop trebue să-şi reorganizeze instituţiile pentru formarea clerului, care să poată răspunde tuturor năzuinţelor şi nevoilor poporului d rep te red inc ios , din cier cu dragos te pentru r idicarea poporului şi cu zel pentru câşt igarea sufletului poporului , sufletului enoriei, un cler cu d rag de muncă pentru propăşi rea Bisericii şi Patriei ."

Apoi d. 'prof. Dr. C. 1. Parhon, preşedin te le Prezidiului Marii Adunări Naţ ionale răspunde I. P. S. Sale, dintre care reţinem următoare le :

„Am ascul tat cu o deosebită mulţumire cuvân ta rea înţeleaptă a P rea Sfinţiei Voastre care n e - a umplut de bucurie v i zând drumul luminat şi s ănă tos pe care voiţi să îndrumaţi Biserica Or todoxă din ţara noastră .

Prezidiul Marii Adunări Naţ ionale a R. P. R. vă mulţumeşte pent ru încrederea ce-i arătaţi şi vă asigură de s incera afecţiune ce vă păs t rează şi de toa te speranţele ce îşi pune în modul cum înţelegeţi să păstoriţ i pe credincioşii Bisericii ce conduceţ i

Aiegerea Prea Sfinţiei Voastre ca Pa t r ia rh a fost o m a .re sărbătoare nu numai pentru Biserică ci şi pentru Prezidiu, Guvern şi în t reaga Republică Popu la ră Română .

Ca şi înalt Prea Sfinţia Voastră cons ta t ăm cu multă mulţumire că viaţa rel igioasă din ţara noastră este legată în mod indisolubil de statul democra t român si credem ca si Sfinţia Voastră că statul şi Biserica t rebuie să se ajute reciproc deoarece „Toată ţara care se desbină înăuntrul său se pust ieş te şi toată cetatea sau casa care se d e s b ' n ă înăuntrul său nu dăinuieşte . Să căutăm dar, cele ce în lesnesc pacea şi slujesc spre a ne ajuta unul pe altul.

Aprobăm cu totul ideile Ina' t Prea Sf in te i Voastre în ceeace pr iveş te îna rmarea misionari lor Bisericii cu a rmele duhului celui nou care să ajute pe omul cel nou, pe omul păcii , pe omul unei societăţi paşnice şi pline de i u b r e precum grăiţi aşa de frumos şi de înţelept. Cărţile de li teratură religioasă, revistele predicile, t rebuie să respire aceas tă nouă şi sănă toasă atmosferă.

Creşterea unui cler de mir şi monahal , care să se h rănească cu hrana cea nouă şi sâ respire duhul vremurilor noui const i tue o însemnată pre ­ocupare a înalt Prea Sfinţiei Voastre pe care suntem siguri că veţi aduce la îndepl inire ."

* * *

1. P. S. Patriarhul .Iustinian a primit apoi felicitări din partea membrilor înaltului Prezidiu în frunte cu d. Dr. C. I. Parhon, a membri lor guvernului în frunte cu d. prim ministru Dr. P e ­tru Groza, a autorităţi lor civile şi militare,

As ' s ten ţa încolonată într 'un lung cortegiu a coborît Dealul Patr iarhiei , însoţind pe I. P . S. Patr iarhul Just inian până la Biserica Sf. Spiridon Nou, din str. Şerban Vodă. Pe t rotuarele căii de parcurs erau aşezaţi preoţi , călugări , călugă­riţe, corurile seminarelor etc. S'au întonat imnuri rel igioase.

In Biserica Sf. Spir idon Nou s'a celebrat o slujbă religioasă de către un sobor de înalţi chi -riarhi. Apoi P . C . Sa Gh. Vintilescu, directorul Sf. Sinod, a citit g ramata s inodală de aşezare în Scaun a I. P. S. Patr iarh Just inian. A urmat ce re ­monia întronizării , după care luând cuvântul I. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului a urat I. P . S. Patr iarh Just inian o păstorire îndelungată , în numele Sf. Sinod.

I. P. S. Nicolae Cruti ţschi , Mitropolitul Moscovei, a citit scr isoarea de felicitare t r imisă de I. P. S. Alexei, Pa t r ia rhul Moscovei , I. P . S. Patr iarhului Just inian, cu prilejul întronizării .

(Textul scrisorii îl publ icăm în Nr. viitor). După predarea scrisorii de felicitări I. P. S.

Nicolae Crutischi, Mitropoli tul Moscovei a p rezen­tat în numele său personal şi în numele de lega­ţiei Bisericii Or todoxe Ruse felicitări cu prilejul întronizării I. P. S Just inian ca Patr iarh al Bise­ricii Or todoxe Române .

Apoi, a luat cuvântul I. P . S. Mitropolitul Chirii , de legatu l I. P . S. Ştefan, Exarhul Bulgariei , care a spus următoare le :

„înalt Prea Sfinţitul- şi F e r c i t u ! Exarh al Bulgariei şi Sf. Sinod al Bisericii Or todoxe Bul ­gare , ne-au însărcinat să prezentăm înalt P rea Sfinţiei Voastre sent imente adânci de dragoste frăţească, felicitări cu ocazia ridicării înalt Prea Sfinţiei Voastre în scaunul de Patr iarh şi urări oentru cel mai bun succes în slujba Sfintei Biserici, a Domnului nostru I 'sus Christos.

Biserica Or todoxă Bcngară, to tdeauna cu cordiali tate sinceră a împăr tăş i t bucuria şi dure ­rile Bisericii Or todoxe Române, scumpei surori întru Christos. Aceasta se datoreşte precum sp i ­ritul de unitate ecumenică ce păt runde Bisericile o r todoxe locale, tot aşa şi vecinătăţ i i noas t re , ceeace reprezintă un fapt de Dumnezeu pus.

Iată de această înţelegere condus , soborul arhieresc bulgar to tdeauna este foarte sensibil pentru fiecare bucur i e ş i t r is te ţea Bisericii Române .

A urmat la cuvânt d. Stanciu Stoian, min i s ­trul Cultelor, care spune , că un străvechiu obiceiu a statornicit ca, la instalarea în scaun a unui înalt demnitar, să i se facă urarea de a fi bvn ş> drept, ca înaintaşi i săi buni şi drepţi , de a păstra, în­mulţi şi desăvârşi bunul material sau spiritual ce i se încredinţează E un îndemn şi o speranţă , ca acela ce este atunci o promis iune, să f-e mai apoi plinire şi faptă.

La înscăunarea de acum, a I. P . S.S. Just inian Marina, în scaunul de prim vlădică şi patr iarh al B'sericii o r todoxe române,. în numele guvernu­lui Republicii Popu la re Române, îi facem şi noi, cu căldură şi încredere deplină, aceeaşi tradiţ io­nală urare.

Căci* bunele tradiţii t rebuiesc păst ra te şi cultivate şi noi suntem bucuroş i să credem că 1. P. S. Sa aşa va face. Tradiţ i i le cele bune —- datinile sau predariiile cum li se spun în

Page 10: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

biser ică — sunt m e m o r a v'e a c-bşfel, comoara de exper ienţă şi înţelepciune. p~ care ne-au lă­sat-o îna in taş ' i şi care împiedecă o r n r n i r f a de a re începe i n v i t a r ă individual şi cu fiecsre genera ţ ie .

Ceace este adevăra t despre t r a d i ţ e în genere este adevărat despre tradiţia creş t ina .

înalt Prea Sfinţite!

Poporul şi guvernul său se bucură azi, la înscăunarea pe care ţ i -o face. Ne bucuram şi nădăjduim.

Iţi urăm înalt P rea Sfinţite, ca păstorirea pe care o I raugurezi , să fie spre întărirea, aces tor aşezări , spre îuiârirea Republ.c:i Popu la re Române , spre întărirea păcii şi spre spre siava ideilor de l ibertate şi dreptate pentru popoare .

Tu turor le-a r ă s p u n s 1. P . S Jus t in ian (Răspunsul 1. P S. Saie îl vom publica în nr. viitor).

Seara a avut loc la Ateneu! Român un con­cert religios dat de corul „Carmen" pentru să rbă ­torirea I. P . S. lust insan.

Luni 7 Iunie a c. ora 9.30 Sf. Sinod a ţinut o nouă şedinţă, în care în prezenţa D-lui Ministru al Cultelor Stanciu Stoian, I. P . Sf. Patriarhul Jus t in ian a dep:>s legiuitul ju rământ .

Apoi membri i delegaţi i lor rus? şi bulgare , însoţiţi de membri i Sf. Sinod au vizitat Inst i tu­tul biblic unde s'a predat I. P . Sf. Sale Pa t r ia rhu­lui o cârje de arg nt făcută de Institut, Itr membrilor delegaţii lor ruse şi bulgare diferite cărţi. S'au v i z i t a t . a p o i mânăs t in l e de maici Pa să r ea şi Ţigăneşt i şi mănăs t i rea Căldăruşani , unde s'a oferit din par tea D lui Min. Cultelor un dejun în cinstea delegaţi lor şi membri lor Sf. Sinod. In aceeaşi zi la cină au fost oaspeţii D-l .i P n m m n v s t r u Dr. Petru Groza.

4. La s c h i u l de p : Mantele Sem.ide. III. 6 August (Sc f r - Va* ea la faţa) la schitul

de pe Munte li .9- Serveste Prea Sf. Sa

Chemare pentru misiunile religioase

Misiunile rel igioase sunt chemări de re -înviorare a credinţei şi g lasu. i ale Cerului cr t re pământu l sbuc iumat de a s e înăiţa spre z i r i de lumină.

Şi anui aces ta p n n pur tarea de grijă a P. S. Sale Episcopal nostru Ventamin. înch ină­torii cucernici îşi vor p^tea îndrepta paşii lor smeriţi spre locurile noas t re ob-şnui te de pelerinaj.

Facem o c a ! d ă cHenr-tre, către cuc. preoţi şi credincioşi să ia par te ia pelerinajele, a c ă n r ord ine o dăm mai jos:

/. 27 Iunie (Dumineca Tuturor Sfinţilor) !a sch ' tul „Piatra Scrisă", lângă Armeniş .

Serveşte Prea Sf. Sa.

//. 20 hlie (Sf. Iile) 1. La mân. Sf. Ilie dela Izvor" — Vasiova

Serveşte Prea Sf. Sa. 2. La mân. „Izvorul Miron" lângă Româneşt i . 3 . La schitul „Sf. Ilie" de pe Munte le mic.

IV. 15 August (Ador-v.rea Maicii Demnulu i ) , La mân. „Mraamea" din Valea Dunăr i i , lângă Ogradena veche. Serveşte Prea Sf. Sa. '

P e r s o n a l e Prea Sf. Sa Păr in te le Episcop Veniamin, a plecat în ziua de 4 Iunie c , ia Bucureşt i , unde a participat fa şedinţa Sf. S'- 'od şi la solemnitatea învestirii şi întronizărit I. P. S. S. Iustinian Marina noul Pat r iarh al Bisericii Or to ­doxe Române ; s'a re întors în z 'ua de 9 Iunie a. c.

O i s t i n c ţ i u n i , P. Sf. Sa Episcopul Veniamin a împăr tăş i t b inecuvântarea a ih ie rească de a purta brâu. roşu preoţilor Damaschin Daicovici, adminis t ra tor p ro topopesc în Lugoj şi Victor Suru din Cârpa .

Academia Română, s'a transformat în instituţie de Stat şi va purta denumirea de „Academia Republicii Populare Române"

S t e m a ş i d r a p e l u l R. P . R, au fost fixate în urma unui concurs la care s'au prezentat 325 mache te . Stema reprezintă păduri de 'brazi, o sondă petroliferă în fund munţi , deasupra cărora răsare soarele iar împrejur o coroană de spice înfăşurată în tricolor, pe care sunt impr imate I t e re le R. P. R. Drapelul e compus din colorile: albastru, galben şi roşu aşezate vert 'cal , în mijloc având stema, R. P. R.

C o r u l „ P r o g r e s a i " d i n L u g o j , a! cărui renume a trecut de mult dincolo de grani ţe le ţârii, a dat — sub măiastră baghetă a dirijorului Ion Lăzăreseu, — răspunsur i le liturgice, Dumi­nică 23 Mai a. c , în monumenta la ca tedra lă mitropoli tană din Timişoara . Corul sodali lor lugojeni, a dovedit cu pr isosinţă al esele calităţi muzicale în faţa unui publ ic care umplea până la refuz catedrala mitropoli tană a Banatului .

R e d u c e r e a r e p a r a ţ i i l o r . Dorind să uşu­reze restabi l i rea cât mai grabnică a economiei naţionale a României şi ţ inând seama de relaţiile d e ' p r i e t e n i e ce s'au stabilit între ţările noastre guvernul sovietic — la cererea guvernului român — a luat hotărârea de a reduce suma ce a mai r ămas d ; plătit drept reparat uni cu începere dela 1 Iulie a. c , cu 50 la sută.

Această ho t s râ r - , a fost în tâmpinată cu vie satisfacţie de poporul român, cr-?re şi-a manifestat bucuria prin manife- ' ri ini de mu turnire la adresa conducători lor U R S. S.

M a r e a A d u n a r e N a ţ . o n a l ă ; a fost convo­cată pe ziua de 11 Iunie a. c. In şedinţa de desc l rde re s'a comemorat centenarul revoluţiei dela 1848, şi s'a elogiat noul gest de prietenie făcut de u! R. S. S., prin reducerea datoriilor de război .

Page 11: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

A c a d e m i a Ri'srr. â-viii, ? unui în z i - a de 28 Ma>, in pr «.c-iţu in.-iii: „: P - U .i u şi a 1. ? , S. Pa t r ia rh l u s i i a ^ n , şed .n ţa ^o'cnnă de r e c e p t a ca membru activ, a p r e e ' H u i şi scriitorului Gala Galaction (Gr, Pis.:'.. -<:). Răspunsu l la discursul de recepţ ie a fost ro&t.t de Păr. Nicolae Popescu profesor iroiv.

C o r u l m i x t d i n O r a v î ţ a , de sub măias t ră conducere a prof. V. Vâiâd ta i :u , u da t în seara z i e i de 29 Mai. a. c , în c ra s un reu.m concert de muzică populară , clasică şi religioasa,

Duminică în 30 Mai, corul a dat răspunsu­rile liturgice în biser ica ca tedra lă iar în după masa aceleaşi zile s'a p rodus cu d'ferite cântăr i împreună cu corul „Reuniunii de C â n t ă r i " din Caransebeş la o serbare câmpeneasca in Teiuş . Publicul carartsehe.ian a r£m*s plăcut impres io ­nat de inepuizabilele valori artistice ale vechiu­lui cor orăviţau.

M u l ţ u m i r i , B s e r c a ortod xă din Armenîş, prin parohul ei pr. Ort . Costescu , aduce vii mulţumiri următor: lor dona tor i : D-lui Ioan Gavri lă şef de gară, pentru o icoană mare, dona tă în amint i rea t impului pe t recut îa comună ; d-lui C-tin lonescu, înv., în Globucraiova pentru suma de 1000 Lei; şi d-lui losif Cruholschi tot pentru o icoană mare dată pentru sănăta tea soţiei sale, grav bolnavă.

Dumnezeu să răsplă tească jertfa bunilor creştini.

f P r e o t D i m i t r i e P o p o v i c i . In ziua de 27 Mai 19J8 s'a stins din viaţă vrednicul preot Dimitrie Popovici în vârstă de 75 ani.

Cucernicul preot adormit în Domnul, a fost de 20 ani în parohia Topleţ şi apoi 25 ani în pa roh ia B ă i k - H e r c u ane.

A fost unanim apreciat de enoriaşii , confraţi şi superiori i săi, „grav şi ser ios" , cum îi prezintă un fost coleg de şcoală , „sever, îa primul rând, cu s ine însuş i " , Pâr. D. Popovici a ştiut, totuşi , să fie a tât de aproape de sufletul enoriaşi lor , de dureri le şi bucuri i le lor ca un adevăra t „Păr in te" .

Strădanii le lui au fost apreciate de fericitul episcop Dr. Tra ian Badescu, ds t ingându-1 cu „brâu ro şu" .

Dumnezeu să-i facă par te de od ihnă veşnică!

f P r e o t Gh. B e l c o t ă din Cornereva, a t r e ­cut la cele vevnice în ziua de 23 Aprilie a. c , Răposatul a fost un vrednic slujitor al a l tarului înch inându şi viaţa turmei c red inc ioase şi bise­ricii. Pent ru conşt inciozi ta tea şi zelul său p a s t o ­ral, a fost dis t ins cu brâu roşu,

Od ihnească în p a c e !

U n g e s t g r ă i t o r . Mai mulţi credincioşi din Caransebeş , la apelul preoţilor lor, au adunat în şed in ţa lor de Duminică , suma de 2800 Lei şi au dăruit-o unei surori din oaste în loc de cunună pe mormântul ficei sale.

M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă , în şedinţa din 11 Iunie a. c , a votat Legea pentru naţ io­nalizarea întreprinderi lor industriale, bancare , de asigurări , miniere şi de t ranspor tur i . Prin acest act t rec în mâinile Statului , ca bun comun al poporului , cele mai impor tante mijloace de producţ ie ale ţării .

P r H dac re" - . 1 Cuns'.iy. l-j's d e M i n i ş t r i , <1ir, 23 V. a. c, ».vwe tuîiurt!«r fcsle! « s e iegule au intrat îa or jpr ie ta tea statului şi s'a retras naţ ional i ta tea remână membri lor fostei familii regale.

C o n s i l i u l d ? s e c u r i t a t e a î O. N. U-lui , prin contele F, Bemadot te , a r ecomanda t un armis t pa de 4 săp tămâni , care s'a şi semnat , de Statui israel ss Arab».

r PARTEA OFICIALĂ - .

N O T Ă OFICIALĂ

Nr. 1930 B. 1948.

Examenul de cvalificaţie preoţească , la A : a d e m i a noas t ră teologică, se va face în ziua de 2 Iulie 1948, ora 8 dimineaţa .

Absolvenţi i de teologie, care do re sc a se prezenta la acest examen, se invită să-şi î n a i n ­teze cererile, însoţi te de documente le necesare , Consiliului eparhia l .

Ca ransebeş din sed. cons, eparhial ţ inută în 12 Iunie 1948.

C o n s i l i u l e p a r h i a l i A / V

COMUNICAT

Sfântul Sinod al Bisericii Or todoxe R o m â n e cu Nr. 717/948, din 12 iunie a c , ne comunică următoarea hc târ î re :

,.in conformitate cu hotăr î rea luată de Sf, Sinod, în şedinţa sa dela 24 Mai a. c , pe baza Consti tuţiei votată de Marea Adunare Naţ ională a Republicii Popu la re Române, la 13 Aprilie a. c. formula de pomeni re a Capului Statului în b i se ­rici şi la slujbe religioase este u rmătoarea :

„ . . . Membrii Prezidiului Republicii Populare Române pentru sănă ta tea şi mântuirea l o r . . . "

D i s p o z ţ i u n e a Sf. Sinod, se comunică între­gului cler din eparhia noastră , spre ştire şi exe ­cutare .

Caransebeş la 15 Iunie 1948.

Episcop: Consilier referent f V E N I A M I N P r o t . D r . M. B ă n e s c u

CONCURSE In baza ordinului Venerabi lului Consil iu

Eparhial No. 5241 B. ex. 1947 din 19 Decemvrie a. c. se publ ică concurs repeţi t , cu termen de 30 z le dela pr ima publicare în Foaia Diecezană, pentru postul de preot la parohia de clasa Ill-a (treia) din comuna R u s o v a - V e c h e , p ro tep res -biteratul Bisericii Albe, deveni tă vacantă în urma alegerii preotului Ştefan Gâru la parohia din satul său natal Cic iova-română.

BENEFICII:

1. Sesiunea parohială , în es t indere de 32 jughere 1000 st. p. extravi lan.

2. Birul parohia l uzitat .

Page 12: CONT C B. C, KT. UN VEAC DE LUPTA 1848 -1948documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · 2011-09-22 · că lupta revoluţionarilor avea înţeies biblic de a izbăvi norodul

3. Veniturile s tolare uzitate. 4. Casă parohială cu toa te supraedif icatele

şi g răd ină .

II. ÎNDATORIRI: Preotul ales este obligat a-şi împlini toate

datorinţele preoţeşti şi pastorale , a predica regu­lat în fiecare Duminică şi sărbătoare şi a ca tehi -za la şcoala pr imară , fără nici o altă renumeraţ ie .

Toate impozitele după beneficiile de mai sus cad în sarcina preotul ales.

Ceiace doresc să ocupe acest post în t rucât vor avea calificaţia cerută pentru parohii de clasa IlI-a (treia) precum şi b inecuvântarea P. S. S. Episcopul Diecezan, să-şi înainteze cererile adresa te Consiliului parohial ort. rom. din Rusova -veche , prin Prea Onor, Oficiu pro topopesc al Biserlcii-Albe.

Reflectanţii se vor prezenta pe lângă p rea ­labila încunoş t in ţare a Prea Onor . Oficiu P r o t o -presbiteral tractual , spre a-şi arăta dexter i ta tea în oratorie, t ipic şi cântare însă nicidecum în ziua de alegere.

RusovarVeche, din şedinţa consiliului pa ro ­hial, ţ inută la 30 Mai 1948.

P re şed in t e : Cnn stan tin Dăm ian

adm. paroh

Nr. 276/1948

In conţelegere cu

1—2

Secre tar : P. Rusovan

Oficiul protopresbi tera l : adm. p ro topopesc

Traían Constantin

Nr. 1932 B. 1948.

Renunţând Adunarea parohia lă la dreptul ei de alegere, se publ ică concurs cu termen de 15 zile dela pr ima publ icare în în „Foaia Diece­zană" pentru intregirea prin numire , din pa r t ea Consiliului eparhial a parohiei vacan te de cl. IlI-a din comuna Z g r i b e ş t i , p ro topresbi tera tu l Lugojului.

I. BENEFICII : 1. Casă parohia lă 2. Intravilan de 1 jugăr 3. Ses iunea parohia lă în extensiune de 48

jug. pămân t arabil, fâneţe, păşune şi tufiş 4. Birul uzitat 5. Stola uzitată

II. ÎNDATORIRI :

Preotu l ales este obligat a-şi indeplini toate dator inţele preoţeşti şi pastorale, a predica regu­lat în fiecare Duminecă sau să rbă toare şi a catehiza la şcoala pr imară fără nici o altă remuneraţ ie .

T o a t e impozitele după beneficiile de mai sus cad în sarcina preotului numit.

Cererile de concurs prevăzute cu d o c u m e n ­tele cuveni te şi adresate Ven. Consil iu eparhial ,

se vor înainta Prea On. Oficiu protopresbi teral al Logojului.

Caransebeş , din şedinţa Consil iului eparhial ţ inută la 12 Iunie 1948.

Ep i scop : Consil ier eparhial f V E N I AMIN Prot. Dr. Marcu Bănescu

Nr. 1954 B. 1948.

CONCURS

Renunţând Adunarea parohială la dreptul ei de alegere, se publ ică concurs cu termen de 15 zile dela pr ima publ icare în „Foaia Diecezană" pentru întregirea prin numire, din par tea Cons i ­liului eparhial a parohiei vacante de cl. III. din comuna S o c e n i protopresbi teratul Bocşe i -Montane .

I. BENEFICII:

1. Sesiunea parohială în în t indere de 58 jug. 2. Birul parohial uzitat (una măsura de

p o r u m b sfărâmat de fiecare număr de casă. 3 Stolele uzitate. De locuinţă, m f ind casă parohială, se va

îngrijii parohul numit .

II. ÎNDATORIRI : Preotul este obligat a-şi îndepfini toate

datorinţele preoţeşti şi pastorale , a predica regulat în fiecare duminecă şi să rbă toare şi a catehiza Ia şcoala pr imară fără nici o altă remuneraţ ie .

Toate impozitele după beneficiile de mai sus cad în sarcina preotului numit .

Cererile de concurs prevăzute cu documen­tele cuvenite şi a d r e s a t * V e n . Cons . eparhia l se vor înainta Prea On. Of. protopresbi tera l al Bocsei-motit. , în Bocşa mont .

Caransebeş , din şed in ţa Consiliului eparhial , ţ inută în 12 Iun ie l948 .

Ep i scop : VENIAMIN

Consil ier eparhial Prot. Dr. M. Bănescu

P Se comunică Onor Oficiilor Parohiale că la Venerabilul Consiliu Eparhial se găsesc spre vânzare lumini cu preţul de 650 Lei Kg. plus toate taxele legale (24% cifraşi 14% tim­bre). Luminile se distribuie de Păr. Diacon Dimitrie Băloni.