Baciu Elena – Roxana AMG II E1

1

Consumul cronic de alcool

Alcoolismul cronic - consumarea frecventa a unor cantitati variabile de bauturi alcoolice timp mai

îndelungat, poate determina dependenta narcomaniaca si dezvoltarea diferitelor tulburari neuropsihice."

(Alexandru Olaru, 1990) Alcoolismul cronic se caracterizeaza prin continuitate, intoxicatie sistematica, centrarea psihotica

a vietii pe consumul de alcool."(Petre Brânzei, 1979)

Alcoolismul poate fi acut sau cronic. Alcoolismul acut este provocat de ingerarea într-un interval scurt de timp a unei cantităţi mari de

alcool (între 200 şi 600 ml în 4-8 ore). Manifestările sale apar gradual, începând cu pierderea coordonării

mişcărilor şi a vorbirii, prin agitaţie, somnolenţă, crampe musculare, vărsături, creşterea ritmului bătăilor

inimii şi îngreunarea respiraţiei. În cazuri grave, la persoanele neobişnuite cu consumul de alcool poate surveni chiar moartea prin blocaj cardio-respirator în urma ingestiei de băutură.

Alcoolismul cronic apare la persoanele care consumă zilnic alcool, chiar în cantităţi mici de 20-

40 ml pe zi. Alcoolicul cronic se îmbată de la primul pahar de băutură şi rămâne în această stare şi după următoarele 10-20 de pahare. Manifestările sale sunt specifice: faţa alcoolicului cronic este specifică,

congestionată, pletorică şi de culoare roşie-rozalie. De asemenea, mai sunt prezente lipsa de coordonare a

mişcărilor, somnolenţa şi scăderea pulsului. Alcoolul are efecte neurotoxice in orice cantitate; forurile internationale de sanatate se feresc sa

dea o cifra universal permisa; totusi, Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca 200 ml de vin/zi sau

330 ml de bere nu are efecte nocive; dar recomanda ca acest consum sa nu fie zilnic si sa nu se

administreze bauturi alcoolice tari. Alcoolul poate fi benefic pentru organism, cu o singură condiţie: nu trebuie depăşită limita

maximă admisă pe zi, indică Madlen Schutze, cercetător de la "Institute of Human Nutrition" din

Germania. Astfel, bărbaţii pot bea zilnic 500 de mililitri de bere, 300 de mililitri de vin roşu sau 100 de mililitri de tărie, precum vodcă, whisky sau palincă. Femeilor le este recomandat să bea jumătate din

această cantitate, spun specialiştii. "Genetic, femeile sintetizează o cantitate cu aproximativ 50 la sută

mai mică de alcool şi, de aceea, băutura este mai toxică pentru ele decât pentru bărbaţi", precizează Schutze.

Bauturile standard

O bautura standard masoara cantitatea de alcool din aceasta si nu continutul lichid, deoarece continutul de alcool este cel mai important de urmarit.

Produse similar, in recipiente de aproximativ aceeasi marime, pot sa inglobeze un numar diferit de bauturi

standard. Un consum moderat de alcool (normal) inseamna:

1 UNITATE ALCOOL (1 U) = 13g alcool pur

1 U = 1 sticla bere 5% vol.alc. (330 ml) = 1 pahar vin 10% vol.alc. (160 ml) = 1 masura/shot 40% vol.alc

(40 ml spirtoase)

Baciu Elena – Roxana AMG II E1

2

A fost efectuat un studiu care ne arată motivele pentru care oamenii consumă alcool: 42% dintre băutori consumă alcool pentru scăderea tensiunii psihice, 21% pentru a uita un lucru sau o întâmplare

neplăcută, 12% pentru a se distra cu prietenii, 10% pentru a-şi face curaj, 10% pentru stimularea

apetitului alimentar şi sexual, 4% din motive de boală şi 1% din politeţe.

Alcoolismul cronic evoluează în 3 stadii – inițial, intermediar și terminal. Consumul cronic de alcool – analize de laborator:

Hemoleucograma – macrocitoza

Enzyme hepatice – cresterea GGT, raport de Ritis (GOT/GPT)>2

Valori crescute pentru transferinacarbohidrat deficient (CDT)

Efectele consumului exagerat de alcool pe termen lung – alcoolismul cronic Pe termen lung, consumul sustinut de alcool afecteaza fiecare sistem in parte. Alcoolul consumat

cronic, zilnic timp de ani de zile, duce la o serie de dezechilibre somato-psihice cu implicatii profunde.

Apar tulburari ale ritmului somn-veghe, cu inversarea ritmului nictemeral. Bolnavul are tendinta de a prezenta insomnii si va fi adormit in cursul zilei. Pot sa apara amorteala si furnicaturi la nivelul

membrelor superioare si inferioare.

Se pot intalni la alcoolicii cronici sindroamele Wernicke sau Korsakov impreuna sau separat.

Ambele sindroame apar ca urmare a nivelului scazut de tiamina (vitamina B1) din sange. Nivelurile scazute de tiamina apar ca urmare a alimentatiei deficitare specifica alcoolicilor, care refuza sa se

alimenteze, intrucat alcoolul scade apetitul si inhiba senzatia de foame.

In sindromul Wernicke se intalnesc grave tulburari ale starii de echilibru, nistagmus, dificultate in mers. Encefalopatia Wernicke este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata in pericol (include

somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia = tulburarea coordonarii miscarilor).

Sindromul Korsakov se caracterizeaza mai ales prin tulburari grave de memorie si incapacitatea de a invata lucruri noi. Fenomene de sevraj: Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi,

dureri la nivelul intregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.

O mica parte dintre alcoolicii cronici vor dezvolta de-a lungul timpului degenerescenta

cerebeloasa manifestat printr-un mers nesigur si usor nistagmus. Se mai pot intalni cresterea in volum a ventriculilor cerebrali si a santurilor cerebrale cam la jumatate dintre pacienti. Important este faptul ca

aceste modificari sunt reversibile prin incetarea consumului de alcool, refacerea avand loc in decurs de un

an. Totusi, la un numar restrans de bolnavi se intalneste o dementa alcoolica persistenta care nu mai cedeaza in urma abstinentei.

Ca si tulburari psihiatrice ale consumului cronic de alcool, se mentioneaza deprimarea intensa cu

durata de zile sau saptamani care survine pe parcursul consumului masiv de alcool. Mai exista o stare

numita tulburare psihotica indusa de alcool care se manifesta prin halucinatii auditive si idei delirante paranoide, stare care survine tot in cursul consumului cronic de alcool. In perioada de abstinenta pacientul

prezinta o anxietate puternica care poate persista mai multe luni dupa incetarea consumului de alcool.

La nivelul tubului digestiv, consumul cronic de alcool afecteaza esofagul, stomacul, pancreasul, ficatul, intestinul. Se pot intalni inflamatii esofagiene, gastrice, varice esofagiene determinate de

hipertensiunea portala, atrofia celulelor gastrice. La nivelul intestinului subtire apar hemoragii viloase,

scaderea absorbtiei apei si electrolitilor, intestin spastic. La alcoolicii cronici se intalneste frecvent pancreatita acuta si cronica. Alcoolul afecteaza ficatul prin infiltrarea acestuia cu grasime, initial

dezvoltandu-se steatoza hepatica care este reversibila la incetarea consumului de alcool, hepatita alcoolica

(reversibila) si in final ciroza alcoolica care nu mai este reversibila, fiind o cauza de deces.

S-a demonstrat ca la alcoolicii cronici riscul de cancer este de zece ori mai mare decat in populatia generala, cu localizari la nivelul gatului, capului, esofagului, ficatului, pancreasului si sanului.

Consumul cronic de alcool afecteaza si sistemul hematopoietic, crescand volumul eritrocitar

mediu. Alte modificari includ scaderea productiei de leucocite, scaderea mobilitatii si aderentei granulocitare, micsorarea raspunsului hipersensibilitatii intarziate, trombocitopenie usoara, scaderea

agregarii plachetare.

Baciu Elena – Roxana AMG II E1

3

La nivelul sistemului cardio-vascular, etanolul are capacitatea de a scadea contractilitatea miocardica si determina o vasodilatatie periferica cu senzatie de incalzire a extremitatilor. De asemenea,

alcoolul consumat in exces creste necesarul miocardic de oxigen, cu efecte nefaste pentru pacientii cu

cardiopatie ischemica. In cantitati mici, alcoolul duce la o usoara scadere a tensiunii arteriale, dar un

consum excesiv si sustinut va duce la o crestere a tensiunii dependenta de doza. Consumul cronic conduce la cardiomiopatii, aritmii atriale sau ventriculare, tahicardie

paroxistica, insuficienta cardiaca cu dilatarea atriilor si ventriculilor, Se pot forma trombi in atriul sau

ventricolul stang. Riscul de accident vascular cerebral este crescut la alcoolici. La nivelul aparatului uro-genital, alcoolul in cantitati mari produce amenoree la femei, scaderea

in volum a ovarelor, infertilitate, absenta corpului luteal, avort spontan. Consumul de alcool in timpul

sarcinii afecteaza fatul, determina anomalii faciale fetale cu fante palpebrale inguste, dinti mici cu defecte ale smaltului, anomalii cardiace incluzand defecte septale atriale sau ventriculare, limitarea miscarilor

articulare, microcefalie, retard mental.

La nivelul muschilor, alcoolul in exces determina miopatie alcoolica caracterizata prin dureri

musculare. Sistemul osos este si el afectat prin modificarea metabolismului calciului si cresterea riscului pentru fracturi.

Bibliografie

1. http://www.scritube.com/sociologie/ALCOOLISMUL84235.php 2. http://www.doctoracasa.ro/terapii-diverse/566-alcoolismul.html

3. http://www.mymed.ro/cum-se-vede-consumul-cronic-de-alcool-la-analize.html

4. http://www.romedic.ro/alcoolismul

5. http://www.consuma-responsabil.ro/sfaturi-utile