Consum Substanten

7/23/2019 Consum Substanten

http://slidepdf.com/reader/full/consum-substanten 1/74

Consumul de substante Abordare medicala

19.12.2011



TOXICOMANIILE

• Actualmente exista numeroase si dificile întrebări pecare le ridică drogurile care, în paralel cu utilizarea lorantrenează si dependena psi!o"fizică#

• iar soluiile propuse pentru reducerea $i apoi eradicarea

extinderii toxicomaniilor depind de reflectarea sociala $ide colaborare la ni%el naional $i internaional, acestesolutii aparin&nd unor orizonturi foarte di%erse'sociologice, economice, politice $i medicale.

• (n mod esenial toxicomaniile au o %ec!ime egală cuistoria omenirii $i au o dimensiune psi!iatricăsemnificati%ă.



)ermenul de drog

• A suferit o extindere semnificati%ă înc&t,• actualmente orice substană naturală sau

sintetică cu aciune psi!otropă ori c!iarnumai o aciune farmacogenă poate fietic!etată ca atare.



.

• drogul este căutat de însu$i subiectulprodus de grup sau puternic sugerat deprozelitismul unora.

• *.+.. a distins -obi$nuina de-toxicomanie "termen căruia îi preferă pecel de /farmaco"dependenă.



*bi$nuina

• se caracterizează prin folosirea regulată aunui produs, pro%oc&nd dorina de arepeta consumul, fără tendina de a cre$tedoza, antren&nd un anumit grad dedependenă psi!ologică fără dependenăfizică $i fără sindrom de pri%are .



*bi$nuina

• *bi$nuina implică posibilitatea aparitieiefectelor dăunătoare la consumator.

• rogurile a$a zise /u$oare sau bl&nde'tabagismul, cafeinismul, barbiturice,deri%aii c&nepii indiene etc, pot determinaobi$nuina.



armaco"dependena sautoxicomania

• presupune consumul repetat al unui drog careantrenează, într"un răstimp mai lung sau mai scurt,dorina constricti%ă de a consuma produsul $i de a $i"lprocura prin orice miloace,

• tendină spontană de a cre$te dozele datorită adaptăriiorganismului la efectele drogului 3fenomen de tolerană4,

• apariia unei aser%iri fizice $i psi!ice 3fenomen deobedienta4,

• în sf&r$it apariia unui sindrom somato"psi!ic deabstinenă c&nd exista această intoxicaie a indi%idului,• există repercusiuni $i asupra societăii' prozelitism,

contagiozitate.



.

• rogurile zise /dure sau /maore3!eroina, deri%aii amfetaminici,cocainomania, !alucinogenele, 5...,psilocibina, etc4 comportă cel mai marerisc de farmacodependenă.



)oxicomania are patru faze dedesfă$urare'

• 6rima fază, denumită /luna de miere estedominată de excitaie euforică, bunădispoziie, ilaritate nemoti%ată, diminuareadiscernăm&ntului $i autocontrolului,perceperea ambianei ca nouă $i bizară,ta!icardie, ta!ipnee $i !iperestezii#




• aza a doua, confuzională' cu iluzii,!alucinaii, acte auto"$i !eteroagresi%eacompaniate de semnificati%e tulburărineuro"%egetati%e#




• A treia fază are un caracter oniric dominatde somnolenă cu derularea unor sceneonirice de tip psi!otic $i de dedublare#




• aza a patra este caracterizată printr"unsomn neodi!nitor, adinamie, oboseală,disconfort intern $i relaional, fenomenese%ere de se%ra $i degradare bio"psi!o"profesională $i socio"familială, necesit&ndinter%enie terapeutică.



.

• (n toate epocile, în toate ci%ilizaiile $i întoate culturile unii oameni au căutat îndrog /e%adare în 7ir%ana, stimulareaintelectuală sau creatoare.

• 7u trebuie negliat implicaiile economice$i politice ale acestei probleme



.

• războiul opiumului în C!ina, faptul că în Americade ud în secolul 18

• scla%agi$tii propuneau drept salariu indienilor"

frunze de Coca.• utilizarea excesi%ă a amfetaminelor de cătretrupele combatante în cursul celui de"al doilearăzboi mondial a stat la originea amfetomaniilor

3aponia " :A4.• (n rana toxicomaniile clasice aparineau unoranumite medii artistice sau literare.



.

• Clubul ;a$i$omanilor 3în sec. 194 apoiCocteau $i altele .

• <xistau $i toxicomani de perse%erare cumorfină sau cocaină la bolna%ii la care, întimpul spitalizării pentru algii sau depresiimelancoliforme se recomandaseră

stupefiante $i care î$i începuse cu aceea$iocazie $i toxicomania



.

• e la introducerea obligatorie a înregistrării reetelor cu substane ce potduce la dependenă a început să a%emdate epidemiologice $i măsuri pre%enti%emai bune.



toxicomanii moderne

• acest fenomen interesează tineretul,• el se repartizează în măsură egală în

toate mediile socio"culturale $i economice,• nu mai este %orba de mono"toxicomanii cide poliintoxicaii,

• care aduc o serie de obser%aii cu diferiteimplicaii $i complicaii'



toxicomanii moderne

• c&nd se %orbe$te de obi$nuii ai drogului esteimportant să distingem consumatorul ocazional,ele%, ucenic sau student care, cu ocazia unui

/c!ef, a unei reuniuni cu colegii, a unei excursii,se %a lăsa con%ins de necesitatea de a acceptasă tragă dintr"o igară de !a$i$ doar c&te%afumuri, simbolul împărtă$irii, a punerii în comun

a posibilităii de a crea legături cu consumatorul în%eterat, gra%it&nd în medii cu totuldesocializate.



.

• *dată cu începutul consumului de droguri auapărut $i o serie de acte delictuale 3furturi,efracii, prostituie, t&l!ării etc4 comise în grup

sau indi%idual, nereu$ind $i neîncerc&nd să se încadreze într"o acti%itate organizată.• Caracterul de politoxicomanie dea semnalizat

face imposibilă in%entarierea produselor utilizate

datorită at&t introducerii mereu a altor substanepsi!oacti%e, c&t $i a ingeniozităii anumitortraficani de a prepara din toxice noi combinaiimixturale.



6ersonalitatea consumatoruluiobi$nuit

• nu este monomorfă.• =ec!ea noiune de /ne%roză

toxicomaniacă-, care tinde să difereniezeun tip compulsi% $i un tip impulsi%, pareactualmente să nu mai corespundă cuceea ce s"a obser%at.



6rintre tinerii toxicomani actualiexistă'

• numero$i psi!opai, dezec!ilibrai, subieciimaturi $i fragili, pentru care toxicomania nu estedec&t una din trăsăturile de%ierii.

• sc!izofrenii care, în deri%ă din punct de %ederepsi!ologic, speră să găsească în folosireadrogului o auto"meditaie pentru angoasă,depersonalizare, apragmatismul lor, ei găsesc încomunitatea marginală care îi prime$te în timpposibilitatea de a"$i înt&rzia scadena psi!iatrică#



6rintre tinerii toxicomani actualiexistă'

• autentici per%er$i, form&nd un grup foarte redusdar potenial periculos prin prozelitismul $icontagiozitatea pe care o reprezintă. +ereu

recidi%i$ti, inamendabili, ace$ti subieciconstituie %erigi pri%ilegiate pentru organizatoriireelelor de apro%izionare cu droguri#

• în fine la ora actuală trebuie să contăm pe un

grup mereu mai mare de adolesceni $iadolescente pentru care consumul de drogurireprezintă un fapt nou de ci%ilizaie.



actorii cei mai des reinui sunturmătorii'

(nainte de a le considera patologice trebuie să încercăm să înelegem moti%aiile care îi conduc pe tineri să consumedrogul. actorii cei mai des reinui sunt următorii'

"căutarea unei plăceri insolite, a unui paradis artificial a

cărui atracie este atinsă cu preul depă$irii unorinterdicii $i tabu"uri familiale, sociale $i culturale#" publicitatea care s"a făcut în legătură cu drogul care prin

toate sursele de informare solicită în egală măsurăcuriozitatea $i dorina anumitor tineri care î$i angaeazăaici gustul lor pentru risc $i a%entură#



.

• consumul drogului cre&nd o legătură deapartenenă îmbracă caracterul unui ritualde înscăunare în grup# se cunoa$teatracia tinerilor pentru %iaa comunitară $ipentru anumite grupuri, împărtă$ireaexperienelor, a c&$tigurilor $i a profiturilor,

trece prin necesitatea de a fuma sau de ase /deseleni /împreună#



.

• căutarea unei spiritualităi este de luat înconsiderare, mai ales în cazul utilizării!alucinogenelor în legătură cu care se %orbe$te

de /experiene transcendentale- despre /%iziunimistice-, /extaz-, /călătorie astrală- care sunt totat&tea ocazii de practici rituale $i ceremonialeinspirate uneori de tradiii religioase. (n

experiena psi!edelică se caută ruptura cu ununi%ers îngrădit pentru a comunica în modfuzional $i empatic cu ceilali $i /altunde%a>>.



.

• toxicomania este un mod de protest împotri%a unui mediu familial, a uneisocietăi, a unui regim politic considerateinacceptabile, aceasta în perspecti%eideologice foarte di%erse. )rebuie totu$i săsubliniem că printre toxicomani se numără

puini contestatari realmente angaai într"o aciune politică.



.

• olosirea drogului este pentru uniiec!i%alentul unei conduite sinuciga$e.+uli dintre ei aung într"o zi să se

sinucidă.



Halucinogenele

• Acestea sunt droguri /psi!edelice-3psi!odisleptice $i psi!omimetice4.

Aciunea lor farmacodinamică antrenează

la subiectul sănătos fenomene obser%ate în general în stările psi!otice' tulburări depercepie 3iluzii, !alucinaii4, modificări ale

dispoziiei, alterări ale coninutului $i alecursului g&ndirii, tulburări ale con$tiinei%igile $i uneori emergene delirante.



<fectele clinice'

• principiul acti% 3tetra " !idrocanabinol4,• se poate obser%a o ta!icardie, o uscăciune a

gurii, o !iperemie conuncti%ală.

• in punct de %edere psi!ologic modificările celemai obi$nuite $i căutate sunt 'o senzaie debunăstare, de euforie, o $tergere a noiunilor detimp $i de spaiu, o !iperestezie senzorială3%izuală, auditi%ă, tactilă4 impresia pur subiecti%ă

a unei u$urări a proceselor intelectuale curecurenă mezică# cre$terea libidoului $i alpotenei sexuale, adeseori sperată pare înrealitate rară.



Accidentele'

• Accidentele' constatate la debutani par a fiasemănătoare cu perioadele anxioaseacompaniate de tulburări ale coordonării psi!omotorii, alterări ale percepiilor %izuale, crizesudorale, sincope, accese de panică cuemergene de agresi%itate în cursul /bad"trips"lui. ?ncidente minore se obser%ă la consumatoriiregulai' iritaii conuncti%ale cronice, tuse iritati%"tra!eală, crize de astm la adolesceni, tulburăride somn, cefalee, senzaii %ertiginoase $iameeli.



Complicaiile pe termen lung

• Complicaiile pe termen lung ale canabismului ridică înmod esenial problema responsabilităii acestui deri%at înconstituirea stărilor psi!otice cronice.

• (n unele ări cu consum mare 3<gipt, Africa de 7ord4, au

fost descrise psi!oze canabice.• (n altă parte $i la unii consumatori obi$nuii, pasi%itatea,

apragmatismul, ineria psi!omotorie $i deta$area derealitate se pot impune ca un proces sc!izofrenicdeficitar.

• (n realitate, riscul cel mai important al consumăriideri%ailor canabici, droguri de grup, pare a fi pericolulunei escalade către toxicele maore.



riscul cel mai important

• @epetarea /consumului merge adeseori înparalel cu o scădere a senzaiilor obi$nuitep&nă atunci, in%it&nd la încercarea altor

produse.



5..."2 3.).6.' seninătate,lini$te, pace4

• deri%at înrudit cu mescalina $i amfetamine " +escalina $i6silocibina4.

• intre perturbările psi!ice cea mai cunoscută estediminuarea pragului percepiei senzoriale cu tulburări ale

percepiilor %izuale' culorile de%in foarte intense, tind să"$i piardă forma, există o distorsiune a contururilor# s&ntposibile sinestezii.

• 6ot apărea tulburări ale imaginii corporale aung&ndp&nă la sindromul de depersonalizare, acompaniat îngeneral, cu tulburările con$tiinei $i ale reperelortemporare $i spaiale, modificări timice bru$te, e%olu&nd

în sensul euforiei sau anxietăii $i agresi%ităii.• e asemenea, performanele intelectuale sunt

perturbate în mod constant.



Accidentele obser%ate

• Accidentele obser%ate cu ace$ti deri%ai disleptici sunt relati%frec%ente' ele pot fi gra%e, nu prin importana tulburărilor somatice3de greaă, de beie, sudaie4, ci prin apariia unor accese de panică$i agitaie extremă, reacii de angoasă cu auto"sau!eteroagresi%itate, treceri la acte suicidare 3defenestrare4 tentati%ede automutilare.

• )rebuie să subliniem în mod special caracterul anxiogen alacceselor de remanenă spontană ce apar la 2B sau B ore de lasf&r$itul accesului' recurena tulburărilor senzoriale, modificăritimice, tulburări intelectuale, c!iar $i atunci c&nd subiectul $tie că elenu sunt induse de absorbia drogului antrenează în general reaciide angoasă foarte %ie.

• @iscul genetic prin alterarea cromozomică a fost semnalat ceea cea antrenat acum c&te%a decenii o regresie a consumului de 5. . .,dar ipoteza nu a fost confirmată $tiinific.



Stupefiantele (euforice)

• unu efect analgezic puternic, o diminuaresau o alterare a reaciilor emoti%e $i alepercepiilor uneori cu păstrarea, alteori cu

scăderea con$tiinei %igile. tupefianteleproduc consumatorului o stare de relaxarepsi!o"somatică.



.

• )imp îndelungat nu erau obser%ate dec&t intoxicaiile cumorfină.

• 5a ora actuală, morfina " mimeticele de sinteză' olosal,6alfium, ortal#

• dintre de%iatele opiului !eroina este cea care are toate$ansele de a fi într"o zi sau alta consumată detoxicomanul in%eterat 3înrăit4.

• (n 199 se e%alua la 100. 000 numărul !eroinomanilordin statul 7eD EorF cu peste 1G milioane de locuitori.

intre toate drogurile !eroina induce cea mai rapidă $iintensă farmaco"dependenă care, se instalează uneori în orele ce urmează după prima sau primeleadministrări.



!eroina

• Acest alcaloid al *piului se inectează celmai ades pe cale sub"cutanată sau intra"%enoasă. 7umai în mod excepional se

%inde !eroina pură' ea este în generalamestecată cu pulberi inerte' bicarbonat,za!ăr, făină, c!inină, etc. 7ecunoa$terea

concentraiei exacte în produs acti%explică un anumit număr de accidenteacute.



!eroina

• emnele clinice de impregnare' constituieelemente de orientare c!iar în afara modificărilorde comportament obser%ate după luarea

drogului' îngustarea pupilară, intolerana lazgomote $i lumină, eritem conuncti%al, leziuni înurma scărpinării feei $i a punctelor de inectaresunt semne foarte obi$nuite. Acestea, adăugate

la tulburările de comportament, la distracti%itate,trebuie să ne facă să căutăm urmele recente aleineciei.



Accidentele'

• alături de unele tulburări digesti%e, ;.).A. tulburări alecon$tiinei de se%eritate minoră# altele sunt mult maigra%e, afl&ndu"se în str&nsă corelare cu superdozărilelegate de concentraia, adeseori necunoscută, înprodusul inectat, de precipitarea anumitor neofii careprin mimetism, iar aceea$i doză ca $i subiecii antrenaisau după o perioadă de pri%are, de reluarea unei dozeputernice la care subiectul fusese adaptat anterior.uperdozările pro%oacă o perturbare respiratorie $icardio"%asculară intensă cu colaps, bradipnee $i

posibilitate de edem pulmonar. tarea de stupoare poateatinge coma ce se poate recunoa$te după prezena unuimiros str&ns. Cazurile de moarte subită ce apar imediatdupă inectare sunt frec%ente.



indroamele de pri%are

• indroamele de pri%are sunt extrem deacute la !eroino"maniaci# starea de ne%oieapare la "10 ore după ultima priză $i

este însoită de crampe, cefalee, senzaiide ameeală, dureri toraco"abdominale $ide o angoasă foarte importantă. Această

stare poate agra%a $i poate constitui un/delirium tremens morfinic /cu greuri,%ome $i agitaie motrică " extremă.



Complicaiile infecioase sunt foartefrec%ente#

• !epatita %irală cu %irus H 3a%&nd un procent de mortalitate ridicatsau cel puin e%oluii cirotice $i necrotice4,

• endocardită 3adeseori cu stafilococi4, pneumopatie acută# afeciunicutanate, tromboflebite, tetanos.

• Aceste accidente infecioase sunt de îneles dacă ne g&ndim că

infeciile se practică în condiii de asepsie foarte reduse.• e insistă asupra frec%enei tulburărilor ginecologice obser%ate lafemeile !eroinomane 3amenoree, dismenoree, a%ort, na$teripremature4,

• în timp ce copiii născui din mame !eroino"dependente prezintă lana$tere semne tipice de dependenă, demonstrată prin suferine

digesti%e $i respiratorii ce impun măsuri terapeutice adec%ate.



Stimulenţii, ecitanţii !ip"i#otonicele (Ecitaţia)

• <i stimulează %igilena, antrenează o excitaieintelectuală, psi!ologică $i motrică.

• (n acest grup cele mai utilizate sunt Amfetaminele#• în aponia, în .:.A., în ările scandina%e, în +area

Hritanie $i mai recent în rana, toxicomaniaamfetaminică a cunoscut dez%oltări importante. (nrana, amfetaminele sub formă inectabilă au fost

înscrise în tabloul H. în 198G, sub forma orală în 19G0.Consumarea acestui drog este rareori exclusi%ă $i multmai des cuplată cu luarea altor produse' barbiturice,!ipnogene di%erse, anxiolitice, dar $i Canabis $i ;eroină.



deri%ai amfetaminici

• Absorbia deri%ailor amfetaminici se poate face pe caleorală în doze care de%in repede foarte importante3ating&nd zilnic de 10 " 20 ori dozele terapeutice4. Caleade administrare pri%ilegiată este intra%enoasă, după

dizol%area comprimatelor $i capsulelor sau utilizareafiolelor inectabile. ?nectarea produselor se face de către însu$i subiectul prin apăsarea foarte rapidă pe pistonulseringii pentru a obine în c&te%a clipe un /$ocabdominal, o /congestie a feei, o căldură %iscerală,

uneori o erecie, ansamblul acestor fenomene întotdeauna foarte scurte fiind comparate cu orgasmul'este /flas!ul căutat de toxicomani.



<fectele clinice obser%ate'

• sunt în raport cu aciunea simpato"mimetică a amfetaminelor' ta!icardia,;.).A. discretă, !ipersudaie, senzaii

ameitoare, cefalee. C&nd administrareade amfetamine se repetă de mai multe oripe zi $i mai multe zile consecuti%, apar

tulburări foarte importante' ticuri, mioclonii,algii musculare, spontane $i pro%ocate,!iperestezie senzorială, trismus.



• in punct de %edere psi!ologic,!iperexcitabilitatea $i agresi%itatea iaurapid locul euforiei iniiale $i elemente

confuzionale cu elemente onirice,!iper%igilitate $i !ipermnezie.



Accidentele

• Accidentele' s"a considerat mult timp căamfetaminele nu pro%ocă farmaco"dependenă

în sensul în care am definit"o, în măsura în care

pri%area nu antrena sindromul de abstinenăfizică marcată. (ntr"ade%ăr obi$nuina indusă deaceste produse de%ine repede importantă,accidentele pe termen scurt, mediu $i lung

nefiind negliabile.• Accidentele infecioase sunt acelea$i cu..

;eroina



<fectul parano

• <fectul paranoid se regăse$te în aproape 2IJ dincazuri amfetaminomanii mari consumatori timpde mai multe luni. <ste %orba de organizareaprogresi%ă a unui delir cu mecanism interpretati%

cu impresie de ameninare $i de ostilitate amediului ambiant, supra%alorificareacapacităilor fizice $i intelectuale, emergene!etero"agresi%e foarte %iolente $i periculoase seinsistă asupra faptului că acest /efect paranoidse obser%ă la subiecii a căror organizare apersonalităii nu părea psi!otică înainte deintoxicaie.



6si!ozele cronice

• în anumite cazuri toxicomania cu amfetamine %ine săre%eleze sau să decompenseze o organizare psi!oticăprealabilă la subieci sc!izoizi " intro%ertii. <%oluia se %aface către constituirea unei sc!izofrenii paranoide saudeficitare 3pseudo"psi!oza amfetaminică a lui <5AE4.

olosirea importantă a amfetaminelor mai muli ani paresă fi pro%ocat la subiecii de p&nă atunci sintoni, ne%roticisau dezec!ilibrai, stări psi!otice de formă sc!izofrenicăcu simptomatologie disociati%ă, catatonică, delirantă sau!alucinatoare' farmaco"psi!oze.

• :n /sindrom deficitar a fost indi%idualizat de <7?K<@#obser%at în timpul perioadei de pri%are, el comportă oin!ibiie psi!omotrice, o abulie, un apragmatism $iadeseori o simptomatologie depresi%ă asociată.



Alte $roguri

• Cocaina " alcaloid al frunzei de coca, ea poate fibăută ca soluie într"un lic!id alcoolizat, inectatăsau luată prin aspirare pe nas, în acest caz cu

riscul ulceraiei sau a perforării septului nazal.<fectele sale se apropie de cele aleamfetaminelor cu posibilitatea emergenelordelirante, a agitaiei, a !alucinaiilor

microscopice 3liliputane4. oarte răsp&ndită în America de ud, cocainismul este la ora actualămai rar înt&lnită în @om&nia.



.

• Eterul " este utilizat ocazional de politoxicomaniicare doresc să încerce senzaii noi sau înperioade de /lipsă. Acest sol%ent organic %olatileste în general in!alat, mai rar ingerat.<teromania creează o stare de beie cu excitaietimică, stimulare intelectuală, iluzii percepti%e $i%isare imaginati%ă. @apid se instalează tulburăridigesti%e 3greuri, %ome4 $i neuro"%egetati%e

3cefalee, senzaii ameitoare, acufene4, o stareconfuzională cu onirism terifiant. e asemenea,au fost semnalate $i crize comiiale generalizate.



.

• In#alarea $e prena$e% clei pla"tic), este înt&lnită mai frec%ent la copii $i adolesceni careaspiră %aporii unui tub de lipici conin&nd unsol%ent organic 3)oluen, Acetonă, Cloroform

etc.4. Aspiratorii pe nas încearcă o senzaie debeie, euforizantă, adeseori secundar urmată deataxie $i de tulburări de %orbire. (n anumitecazuri se produce o pierdere a cuno$tinei# înalte cazuri se obser%ă emergena !alucinaiilor

psi!o"senzoriale. "au obser%at mori la subieciicare, pentru a aspira %aporii toxici, î$i băgaserăcapul într"o pungă conin&nd sol%entul.



Hipnoticele

• & abuzul actual al consumului de !ipnogene, barbiturice sau nebarbiturice,trebuie luat în considerare aparte, căci el interesează o cu totul altăcategorie de populaie. <ste %orba de persoane de o anumită %&rstă, maiales femei dec&t bărbai, a%&nd o personalitate isterică, psi!opată sau cudominantă orală' ace$ti subieci caută într"un somn, indus artificial, unrefugiu împotri%a situaiilor %itale de constr&ngere, o nesigurană existenialăsau in!ibiie $i temeri ne%rotice. oarte rapid doza %esperală cre$te înaintede a se impune prize în cursul zilei. 6rodusele cele mai curent utilizate,sunt, dintre barbiturice, care au o aciune rapidă sau intermediară3?mmenoctal, Ciclobarbital, ormicum, ?mo%ane, tLlnox, unoctal,7embutal, onerLl, onuctane, =esperax4 iar dintre nebarbiturice, deri%aii+ecloc%alon"ului 37ubaren4 $i ai +etac%alon"ului 3+andrax4 Mlutetimid3oriden4# trebuie să căutăm $i +eprobamat"ul 3<Nuanil"6rocalmadiol4. Anxioliticele din grupul Henzodiazepinei dau, în mod excepional, na$tere

toxicomaniilor. ?ntoxicaiile cronice !ipnotice sunt foarte des cuplate cuabuzurile alcoolice sau cu consumul de amfetamine. )rebuie semnalatfaptul că dacă !ipnoticele $i tranc!ilizantele sunt ocazia consumurilorabuzi%e, neurolepticele $i antidepresorii nu fac niciodată obiectultoxicomaniilor.



• Tratamentul complicaţiilor "omato&p"i#iatriceacute

• <le sunt contemporane cu o perioadă de /lipsă sau aparla o supradozare. (n mod general, c&nd funciile %itale $imai ales cele cardio"%asculare sunt ameninate, seimpune o reanimare medicală pentru a elibera căilerespiratorii superioare, pentru a lupta împotri%ades!idratării $i a stabilirii ec!ilibrului electrolitic.

• (n termeni comuni tuturor toxicomaniilor, sindromul deabstinenă este însoit întotdeauna de o angoasă foarte

intensă, de crize de excitaie $i uneori de agresi%itate' deaceea se recurge la prescrierea de tranc!ilizante 3=alium" )ranxen " <Nuaril4 în inecii intra"musculare repetate încursul zilei.



• ?ntoxicaii acute cu *piacee' c&nd există o starede $oc $i c&nd a%em sigurana absenei oricăreiintoxicaii barbiturice asociate, se prescrie

7alorfină. 3 mg. ?ntra%enos de repetat la c&teJ0 de minute supra%eg!ind cre$terea miozis"mului4. 7alorfina nu este un analeptic ci unantidot al opiaceelor' este doar un tratament de

substituie care nu înlătură măsurile ce %izeazăasigurarea unei %entilaii satisfăcătoare.



• ?ntoxicaia acută cu Amfetamine sau cu;alucinogene poate beneficia deprescrierea de 5argactil sau ;aldol

intramuscular.



'riarea

• e realizează în general în condiii despitalizare. "a abandonat prescrierea degresi%ăa toxicului obi$nuit, în condiii de spitalizare

supra%eg!eată în %ederea suprimării medicaleimediate a consumului de substane psi!oacti%e în paralel cu administrare unei terapii anxioliticesau neuroleptico"sedati%ă. (n aceste condiiiinfirmierele bine pregătite pentru îngriirea drog"dependenilor, %or a%ea ocazia să fie, de celemai multe ori să realizeze cu ace$tia $i primelecontacte psi!oterapeutice.



aspecte particulare

• (n barbituromanii $i folosirii de drogurisedati%e, există riscul /sindromului de pri%are3crize comiiale, episoade confuzionale, deliriumtremens4# în acest caz este obligatorie depă$ireaprintr"o reducere gradată a dozelor etalată pedouă săptăm&ni, supra%eg!ind traseulelectroencefalografic $i prescriind în sc!imbultoxicului un anxiolitic sau antidepresi% adec%at

care, să nu aibă efecte dependento"inductoare3cum este cazul diazepamului, meprobamatului$i altele.4



• indromul deficitar constatat în tratareadependenelor de opiacee sau cuamfetamine ustifică prescrierea de

antidepresi%e din ultimele generaii careau o aciune fa%orabilă asupra trăirilordepresi%e adinamiei $i apragmatismului.



.

• 6entru a reduce e%entualele consecineale pri%ării brutale s"a propus înlocuirearapid degresi%ă a opiaceelor cu un

analgezic de sinteză 3ortal4 care %a fi el însu$i suprimat într"o săptăm&nă $i înlocuit cu analgezice ne"

morfinomimetice.

ngri*irea pe termen lung a



ngri*irea pe termen lung atoicomanilor

• @eprezintă de fapt, etapa cea mai importantă' aceastaeste esenialmente orientată de personalitateatoxicomanului, moti%aiile sale, importana desocializării.6entru post"cura !eroinomanilor o parte din terapeuiapelează la Clor!idrat de metadonă, acest produs, care

antrenează el însu$i o dependenă psi!ică dar o aser%irefizică mai mică dec&t !eroina, este utilizat ca produs desubstituie pentru toxicitatea lui extrem de mică.6rescrierea de +etadonă se extinde pe mai multesăptăm&ni sau luni, în doze lent degresi%e. ubiectul

%ine să se apro%izioneze zilnic la spital sau la medicul defamilie unde sunt efectuate dozările biologice do%edindcă numai acest produs este consumat. )oate celelaltemetode sunt de inspiraie psi!oterapeutică'



.

• +urnout, Coping an$ o- Sati"factionin Serice Staff Treating Opioi$ A$$ict" from At!ens to Ouric!



.

• atele asupra factorilor determinanti ceinfluenteaza interactiunea personaluluimedical cu persoanele dependente de

opioide sunt reduse. tudiile conduse inalte sectoare ale ser%iciilor de sanatate aupunctat anumiti factori importanti cum suntprezenta si ni%elul de burnout 3epuizare4,

strategiile de coping 3de a face fata4 sisatisfactia muncii ca afectand calitateainter%entiilor si starea de bine a pacientilor.



.

• 1.Care este ni%elul de burnout sisatisfactia muncii in cadrul muncitorilor inser%iciile europene de adictieP

• 2.Cum fac fata acesti muncitori custresul ocupational si burnoutP• J.Care din factorii legati de

muncaIorganizationali influenteazaburnout"ulP• B.<xista diferente internationaleP



.

• +uncitorii in ser%iciile de sanatate din 8orase europene au fost recrutati in Atena,<ssen, 6ado%a, 5ondra 3ud"=est4,

tocF!olm si Ouric!.• ?n asociere au fost obtinute informatii

3de ex' experienta in munca cu adictia4 si

informatii asupra organizarii 3de ex'locatia4.



• Criteriile $e inclu$ere.• taff"ul din ser%iciile de sanatate

angaati in unitatile de tratament cefurnizeaza consiliere sau terapiepredominant persoanelor adicti%e laopioid.

Ma"uratori/



Ma"uratori/

• Ma"lac# +urnout Inentor0 +aslac! et al. 31998#+H?4'• +H? studiaza cele J domenii importante ale burnout"

ului'• "epuizare emotionala 3<<4

• "depersonalizarea 364• "implinirea personala 36A"6ersonal Accomplis!ment4• corurile subscalelor pot fi clasificate in categorii de

se%eritate -inalt, -mediu si -scazut. 6A scazut indica

burnout"ul.• +rief CO'E 3Car%er, 199G4

?nclude 1B stiluri de coping deri%ate



?nclude 1B stiluri de coping deri%ateteoretic si analitic

• o- "ati"faction 3"satisfactiaser%iciului4'

• A fost masurata pe baza unei analize abugetuluiItimp. 5a fiecare J0 de minute aleunei zile lucratoare de la 1 3foartesatisfacut4 la 3deloc satisfacut4.



.

• +uncitorii din ser%iciile de sanatate din5ondra 36Q.0004, tocF!olm 36Q.0004,

Atena 36Q.0114 au fost mult mai serios

afectati de epuizare emotionala decatcolegii lor din Ouric!.

• Harbatii sunt mult mai predispusi la

depersonalizare 36Q.0094.



• trategiile acti%e de a face fata stresuluiocupational au fost preferate celor pasi%e36Q.0004. 7icio diferenta intre site"uri nu a

putut fi detectata. taff"ul din unitatile cupacienti internati au aratat uncomportament de coping mai acti% decat

personalul din ser%iciile cu pacientipro%eniti din ser%iciul de ambulatoriu36Q.0184.



• atisfactia ser%iciului a fost raportata cafiind satisfacatoare. A fost semnificati% maibine in Ouric! sau Atena comparati% cu

<ssen 36Q.0224. +embrii ai ser%iciilor cuprag inalt de decizie arata un superior36Q.0094.



.

• "* treime din muncitorii in domeniuldrogurilor sufera se%er de burnout.

• "Hurnout"ul muncitorilor din domeniul

drogurilor e pozitionat in treimeasuperioara comparati% cu muncitorii dinalte ser%icii de sanatate.

• "+asurile de contracarare trebuie sa fieimplementate la un ni%el indi%idual siorganizational.



Mar1eri -iologici in alcooli"m

• Cea mai e%identa metoda de a do%edi consumul recent este acela de ademonstra prezenta etanolului in fluidele corpului sau respiratie, dardeoarece etanolul se e%apora rapid din corp aceasta metoda este limitata ladetectarea doar a consumului foarte recent. +asurarea "!idroxitriptofolurinar sau etil glucuronid reprezinta o metoda mult mai sensibila pentru adescoperi consumul recent, deoarece constantele de epurare ale acestorasunt mult mai lungi decat pentru etanol. )estele de functionare a ficatului

3MM), A) si A5) in ser4 si %olumul corpuscular mediu al eritrocitelor 3+C=4sunt printre ustensilele de diagnostic standardizate utilizate pentru aidentifica expunerea cronica la alcool. Cel mai important deza%anta cuaceste masuratori este acela ca au sensibilitate scazuta pentru ingestiaexcesi%a recenta si ca ni%elurile crescute pot rezulta din diferite alte cauzein afara consumului excesi%, implicand o specificitate redusa pentru alcool.)ransferina deficienta in carbo!idrati 3C)4 care se refera la sc!imbarile in

compozitia carbo!idratilor transferinei serice este un marFer mai specificpentru identificarea consumului excesi% de alcool si monitorizareaabstinentei in cursul tratamentului ambulator.



• HiomarFerii in consumul de alcool imbunatatesccunostintele asupra patternurilor de consum dealcool atat la indi%izi cat si in populatie si sunt

deasemenea unelte %aloroase pentru e%aluareaobiecti%a a eforturilor tratamentului. +arFeriiconsumului de alcool, de ex., si"au gasitutilizarea in identificarea timpurie a consumului

de alcool la risc si daunator, si auta lamonitorizarea abstinentei si recaderilor caraspuns la tratamentul ambulator.



.

• +arFerii biologici in alcoolism includmarFeri ce indica consumul recent dealcool, acut sau cronic, sau disfunctia de

organ consecuti%a indusa de alcool3marFeri de stare4, dar deasemeneamarFeri ai predispozitiei genetice de a

dez%olta dependenta la alcool dupaexpunere cronica 3marFeri de trasatura4.

Consum Substanten

Documents

Transcript of Consum Substanten