Consulting Services to Draft a Business Plan for the...

69
UNICON (UK) Limited Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development Raport incipient Pag. 1 din 69 PROIECTUL SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ CONSULTANŢĂ PRIVIND ELABORAREA UNUI BUSINESS PLAN PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE REABILITARE ŞI ÎNGRIJIRE DE LUNGĂ DURATĂ RAPORT INCIPIENT (revizuit) ELABORAT PENTRU: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, REPUBLICA MOLDOVA Martie 2013

Transcript of Consulting Services to Draft a Business Plan for the...

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.1din69

PROIECTUL SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

CONSULTANŢĂ PRIVIND ELABORAREA UNUI BUSINESS PLAN PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE REABILITARE ŞI ÎNGRIJIRE DE LUNGĂ

DURATĂ

RAPORT INCIPIENT

(revizuit)

ELABORAT PENTRU:

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, REPUBLICA MOLDOVA

Martie 2013

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.2din69

Cuprins

1. Introducere....................................................................................................................................... 4

1.1. Evaluarea sistemului de sănătate .......................................................................................... 4

1.2. Starea sănătăţii populaţiei ..................................................................................................... 4

1.3. Bugetul pentru sănătate ......................................................................................................... 5

1.4. Reglementarea dispozitivelor medicale şi ajutoarelor ............................................................. 6

1.5. Principalele reforme ale sistemului de ocrotire a sănătăţii ...................................................... 7

2. Clasificarea asistenţei de reabilitare, îngrijirii pe termen lung şi comparaţie internaţională ................. 8

2.1. Clasificarea asistenţei de reabilitare şi îngrijirii pe termen lung ............................................... 9

2.2. Moduri de producere a asistenţei de reabilitare şi îngrijirii de lungă durată ........................... 10

2.3. Criterii pentru o mapare în domeniul sănătăţii pentru asistenţă de reabilitare şi îngrijire de lungă durată ............................................................................................................................... 11

2.3.1. Activitatea spitalului ...................................................................................................... 11

2.3.2. Asistenţa la domiciliu şi îngrijirea de lungă durată ...................................................... 12

2.3.3. Maparea în asistenţa de reabilitare şi îngrijirea de lungă durată................................. 13

2.4. Standardele în reabilitare şi îngrijire de lungă durată ............................................................ 15

2.4.1. Indicatorii ţintă .......................................................................................................... 15

2.4.2. Sistemul de referire ................................................................................................... 15

3. Analiza situaţională ........................................................................................................................ 16

3.1. Acordarea serviciilor ............................................................................................................ 17

3.2. Reglementarea şi administrarea produselor farmaceutice .................................................... 18

3.3. Reabilitarea/îngrijirea intermediară ...................................................................................... 20

3.4. Îngrijirea de lungă durată ..................................................................................................... 24

3.5. Resursele Umane ................................................................................................................ 24

3.6. Comparaţii internaţionale ..................................................................................................... 24

4. Analiza structurală.......................................................................................................................... 33

4.1. Lista instituţiilor cu servicii de reabilitare în Moldova ............................................................ 37

5. Analiza problemelor ....................................................................................................................... 44

6. Parteneriat public-privat ................................................................................................................. 46

7. Recomandări ................................................................................................................................. 49

7.1. Planuri de acţiuni recomandate (medicale şi altele) .............................................................. 55

8. Planificarea proiectului ................................................................................................................... 62

8.1. Coordonarea cu alte proiecte ............................................................................................... 62

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.3din69

8.2. Obiectivele proiectului ......................................................................................................... 62

8.3. Abordarea proiectului .......................................................................................................... 62

8.4. Rezultate preconizate .......................................................................................................... 63

8.5. Ajustări propuse la activităţile specifice ................................................................................ 64

8.6. Activităţile proiectului pentru următoarea perioadă de raportare (etapa intermediară) ........... 65

9. Primele acorduri cu beneficiarul ..................................................................................................... 65

10. Constrângeri, riscuri şi supoziţii ...................................................................................................... 66

Documente de referinţă ......................................................................................................................... 67

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.4din69

1. Introducere

1.1. Evaluarea sistemului de sănătate Obiectivele stabilite pentru sistemul de sănătate sunt îmbunătăţirea continuă a sănătăţii populaţiei, protecţia riscului financiar, echitatea în utilizarea şi distribuirea serviciilor de sănătate, un grad mai mare de satisfacţie a utilizatorilor şi o eficienţă sporită şi sănătatea populaţiei indiferent insuficienţa resurselor. Sănătatea populaţiei s-a tot îmbunătăţit în Republica Moldova începând cu anul 2000, în termeni de bază, însă este greu de clarificat cât de mult din această îmbunătăţire poate fi pusă exclusiv pe seama sistemului de sănătate. Îmbunătăţirile în controlul bolilor transmisibile pentru bolile care pot fi prevenite prin vaccinare sunt cele mai vizibile. Impactul sistemului de sănătate asupra controlului bolilor netransmisibile este mai puţin clar în prezent. Potenţial, schimbările care vor avea cel mai mare impact asupra protecţiei de riscurile financiare de la introducerea asigurărilor obligatorii de sănătate din anul 2004 sunt mişcarea de a face accesul la asistenţa medicală primară un beneficiu universal şi extinderea acoperirii automate a asigurărilor obligatorii de sănătate asupra membrilor gospodăriilor înregistraţi ca fiind sub pragul de sărăcie şi care nu sunt asiguraţi. Cu toate acestea, echitatea în finanţare nu a fost atinsă deoarece nivelul cheltuielilor din buzunar a rămas foarte înalt ca procent din cheltuielile totale pentru sănătate. Insuficienţa de lucrători medicali în localităţile rurale şi costul ridicat al produselor farmaceutice în Republica Moldova reprezintă provocări serioase pentru echitatea utilizării şi distribuirii serviciilor de sănătate, precum şi a eficienţei tehnice. Cheltuielile din buzunar ridicate reprezintă, de asemenea, o importantă sursă de insatisfacţie a pacientului faţă de sectorul de sănătate. Cu toate acestea, implementarea asigurărilor obligatorii de sănătate a continuat să acorde un potenţial mai mare pentru îmbunătăţirea atât a eficienţei tehnice cât şi a investiţiilor în sistemul de sănătate în pofida unui mediu fiscal foarte provocator.

1.2. Starea sănătăţii populaţiei Ca o ţară în curs de tranziţie, Republica Moldova are o povară epidemiologică dublă a bolilor transmisibile şi netransmisibile. De când a devenit stat independent, o scădere constantă a incidenţei maladiilor transmisibile a fost observată datorită implementării măsurilor de control al maladiilor şi promovare a sănătăţii. O excepţie de la această tendinţă este cazul tuberculozei (TBC) şi HIV/SIDA, pentru care ratele incidenţei rămân înalte. Ratele incidenţei BNT au rămas constant ridicate de la începutul anilor 2000.

Indicatori de sănătate selectaţi în Moldova, 2002-2010 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

BNT,RSMper100000,toatevârsteleBolialesistemuluicirculator 855,7 857,5 805,2 858,4 786,4 849,3 716,5 715,2 731,1Neoplasmemaligne 153,3 155,5 158,4 161,24 166,2 161,9 164,7 168,4 165,3

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.5din69

Bolialesistemuluirespirator 91,7 96,7 81,2 92,6 83,6 78,8 74,3 69,6 71,8Bolialesistemuluidigestiv 126,7 129,4 130,9 143,1 134,2 127,4 118,5 120,7 126,2Bolicronicealeficatuluişiciroză 100,9 103,8 104,7 114,25 107,1 103 96,7 96,1 102,7Diabet 10,6 11,7 9,9 11,6 12,1 11,4 10,1 9,6 10,7

Cauzeexterne,RSMper100000,toatevârsteleAccidenteşiintoxicaţii 106,1 110,6 107,6 113,8 109 103,7 100,2 97,2 103Cauzeselectateatribuiteconsumuluidealcool 217,2 223 221,6 239 227,1 219,2 207,4 205,2 217,9Cauzeselectateatribuitefumatului 922,3 930,8 862,4 917,2 838,7 791,9 755,1 748,2 764,4

Bolitransmisibile,incidenţaper100000,toatevârsteleTBC 88,9 100,1 133,3 143 139,1 135,7 124,4 121,4 115,7HIV 4,9 7,1 9,9 14,8 17,3 20,4 22,2 19,7 -HepatitaviralăB 14,5 13,4 12,5 11,4 - 6,6 5,5 4,3 2,9

Principalele preocupări de sănătate includ speranţa de viaţă redusă, împreună cu bolile asociate cu îmbătrânirea şi cu tendinţele demografice în rândul populaţiei. Schimbările viitoare în structura populaţiei vor duce la o creştere în rândul populaţiei vârstnice care necesită îngrijire medicală şi socială. De asemenea, este de aşteptat că va exista o necesitate adiţională pentru servicii de sănătate care să răspundă bolilor cardiovasculare, gastrointestinale cronice şi pentru diagnosticarea şi tratamentul cancerului. Un mare potenţial de prevenire pentru bolile cardiovasculare şi respiratorii – cât şi accidentelor – este de asemenea prevăzut. 1.3. Bugetul pentru sănătate Principala sursă de finanţare a sistemului de sănătate din Moldova reprezintă în prezent fondurile de la CNAM, colectate prin contribuţii din salariu pentru angajaţi, transferuri de la bugetul naţional pentru a acoperi populaţia care nu lucrează (14 categorii de persoane, de exemplu pensionarii, studenţii, copiii şi şomerii înregistraţi, şi aşa mai departe), plăţile directe de la lucrătorii liber-profesionişti, fonduri alocate de la bugetul de stat şi sume mici de la servicii contra plată.

Principalii indicatori ai fondurilor financiare alocate pentru sistemul de sănătate în Moldova, 2000–2012

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.6din69

Cheltuielile publice pentru sănătate, după program de servicii, 2010

Procentdincheltuielilepublicepentrusănătate

Procentdincheltuieliletotalepentrusănătate

Serviciidereabilitare 1,5 0,7Serviciipentruîngrijiredelungădurată

2,7 1,3

1.4. Reglementarea dispozitivelor medicale şi ajutoarelor Ministerul Sănătăţii este responsabil pentru reglementarea dispozitivelor medicale şi ajutoarelor. În anul 2007, Guvernul a aprobat un regulament care stabilea cerinţelor pentru plasarea pe piaţă şi utilizarea dispozitivelor medicale; prin aceasta, unele mecanisme de reglementare a dispozitivelor medicale au fost aduse în concordanţă cu directivele UE în acest domeniu. De atunci, Ministerul Sănătăţii a lansat iniţiative pentru înfiinţarea unei instituţii publice responsabile pentru reglementarea dispozitivelor medicale dar acestea nu au fost susţinute de către Ministerul Finanţelor, argumentul principal fiind lipsa resurselor bugetare – în special în lumina restricţiilor impuse de FMI asupra cheltuielilor bugetare. Din aceste considerente, Ministerul Sănătăţii a delegat competenţe pentru reglementarea dispozitivelor medicale uneia dintre instituţiile sale subordonate, însă acest lucru a generat un conflict de interese prin suprapunerea funcţiilor de prestare a serviciilor de sănătate şi de gestionare a dispozitivelor medicale.

Indicator

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Cheltuieli totale de sănătate ca % din PIB

4,0 4,0 4,2 4,2 4,7 4,9 5,4 6,4 5,6 5,2 5,0

Bugetul naţional de sănătate (public) (milioane lei)

904,9 1105,2 1339,2 1572,4 2111,8 2628,4 3391,3 3846,8 3996,5 4261,1 4590,6

Finanţare centralizată de la bugetul de stat

pentru sănătate 370,2 451,7 349,1 425,8 540,1 641,8 670,3 702,4 514,2 568,1 563,0 (milioane lei) Contribuţii de la bugetul de stat pentru CNAM (milioane lei)

- 0,9 651,3 839,5 1001,6 1195,0 1477,2 1456,6 1926,4 1984,3 2158,9

Bugetul pentru sănătate al autorităţilor locale (milioane lei)

534,7 641,2 53,1 38,6 86,3 92,0 149,0 73,0 114,6 77,3 45,4

Bugetul CNAM (milioane lei) - 12,3 937,0 1108,0 1485,4 1894,6 2572,0 3071,4 3367,7 3615,7 3982,2

Cota guvernului (%) în fondurile CNAM

- 7,3 69,5 75,8 67,4 63,1 57,4 47,4 57,2 54,9 54,2

Bugetul public de sănătate (milioane lei) - - - - 86,6 95,7 109,5 127,9 128,9 104,1 109,2

Bugetul public de sănătate ca % din

bugetul total pentru sănătate - - - - 4,1 3,6 3,2 3,3 3,2 2,3 2,38

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.7din69

Un audit al Curţii de Conturi din 2011 (Hotărârea nr. 5 din 25 ianuarie 2011) a constatat că lipsa unui cadru juridic în ceea ce priveşte dispozitivele medicale şi absenţa actelor normative care să le reglementeze, precum şi lipsa unui sistem eficient de control intern în cadrul instituţiilor medicale publice, a generat probleme şi deficienţe în planificarea achiziţiilor de dispozitive medicale şi în distribuirea lor, şi că acest lucru a contribuit la asigurarea neuniformă şi inadecvată a instituţiilor medicale publice cu dispozitive medicale. Lipsa de coordonare în reglementarea, procurarea şi furnizarea dispozitivelor medicale afectează, de asemenea, în mod negativ cererea de astfel de dispozitive, calitatea şi conformitatea dispozitivelor achiziţionate, funcţionalitatea echipamentului existent, precum şi respectarea prevederilor legale de către agenţii economici care se ocupă cu dispozitive medicale. 1.5. Principalele reforme ale sistemului de ocrotire a sănătăţii Politica Naţională de Sănătate pentru anii 2007-2021 şi Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate pentru anii 2008-2017 au servit drept principalul document de orientare pentru iniţiativele de reformă ulterioare în sistemul de sănătate din Moldova, chiar dacă Guvernul s-a schimbat de trei ori din acel moment. Această stabilitate a permis factorilor de decizie să consolideze succesele reformelor anterioare prin abordarea problemelor nesoluţionate, deşi într-un context de constrângeri financiare severe. Obiectivele generale ale acestor documente au fost de a reduce inegalităţile în materie de sănătate pentru toate grupurile sociale, precum şi de a consolida îmbunătăţirile sistemului de sănătate şi de lucru intersectorial pentru a consolida sănătatea populaţiei. Încă nu a fost realizat întregul potenţial al lucrului intersectorial, însă programele naţionale pentru controlul tabagismului şi alcoolului introdus în 2012, reprezintă dovezi puternice că o astfel de intersectorialitate este o caracteristică nouă reală de dezvoltare a politicilor de sănătate. Pentru a îmbunătăţi echitatea în cadrul sistemului, amendamentele la Legea cu privire la asigurarea medicală obligatorie în 2009 şi 2010 au căutat să extindă accesul la servicii făcând accesul la asistenţa medicală primară să fie universal şi să sporească protecţia financiară a gospodăriilor vulnerabile extinzând acoperirea automată a asigurărilor obligatorii de sănătate asupra familiilor care sunt înregistrate ca trăind sub pragul de sărăcie, chiar dacă oficial membrii acestora sunt “liber profesionişti”. Schimbările majore la politicile de stabilire a preţurilor la produsele farmaceutice şi de achiziţie a acestora au urmărit să îmbunătăţească accesul la produse farmaceutice prin introducerea preţurilor de referinţă pentru a asigura faptul că produsele farmaceutice nu sunt mai scumpe în Republica Moldova decât în ţările vecine şi prin centralizarea achiziţiilor de medicamente esenţiale pentru instituţiile de sănătate publică. Cea din urmă este semnificativă nu doar pentru optimizarea puterii de cumpărare dar şi pentru a asigura faptul că aprovizionarea cu medicamente este suficientă; în caz contrar, pacienţii internaţi ar trebui să plătească din buzunar pentru a obţine medicamente care ar trebui să fie acoperite din asigurările obligatorii de sănătate.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.8din69

Majoritatea reformelor sistemului de sănătate din Moldova au urmărit să reorganizeze sistemul Semaşko moştenit şi să-l adapteze la noile condiţii şi noile solicitări sociale, economice şi de sănătate cu care se confruntă. Sarcina cheie a fost îmbunătăţirea eficienţei instituţiilor şi modului în care sunt finanţate. Cu toate acestea, schimbarea mentalităţii celor care lucrează în sistem, precum şi a utilizatorilor de servicii (care sunt adesea rezistenţi la schimbare) este o sarcină mult mai mare. Aceasta are un impact asupra dezvoltării noilor mecanisme de reglementare, deoarece modul sovietic de a lucra cu regulamentele nu se potriveşte cu realitatea actuală socio-economică şi multe dintre reglementări încă în uz datează de înainte de obţinerea independenţei. Sunt necesare noi pârghii, precum şi noi competenţe în negocierea pieţei şi a modalităţilor de lucru cu interesele comerciale. Diverse iniţiative de reformă s-au confruntat cu niveluri diferite de sprijin sau rezistenţă politică – în special în ceea ce priveşte optimizarea sistemului de sănătate, deoarece aceasta implică raţionalizarea reţelei de spitale, care este foarte provocator din punct de vedere politic, indiferent de partidul aflat la putere. 2. Clasificarea asistenţei de reabilitare, îngrijirii pe termen

lung şi comparaţie internaţională S-a convenit cu MS să se compare indicatorii selectaţi cu ai unui număr de ţări. Noi propunem să se compare Moldova cu Estonia şi Lituania datorită istoriei comune în perioada sovietică şi dezvoltării rapide a Estoniei şi Lituaniei după obţinerea independenţei, ceea ce a dus la aderarea la UE în calitate de membru. În plus, ambele ţări sunt ţări la scară mică şi, deci o astfel de etalonare/comparaţie poate fi mai adecvată. Germania, Danemarca şi Norvegia au fost selectate ca exemple de companii bogate şi industrializate, care au fost vizitate recent pentru vizita de studiu. Scopul vizitei de studiu a fost de asemenea de a învăţa despre planificare şi gestionarea serviciilor de reabilitare.

Comparaţie internaţională – indicatori selectaţi

%dinpopulaţiecuvârsta65+ani

Paturipacienţiacuţila10.000

Paturicentrede

reabilitaresaucasedebătrânila

10.000

Paturispital

psihiatricla10.000

Medicila10.000

Asistentemedicale(PP)per10.000

Moldova 10% 49,5 8 7,2 28,2 64,6Danemarca 15% 28,6 81,6 5,7 34,8 157,3Estonia 17% 34,7 63,1 5,4 32,3 64,1Germania 20% 56,6 103,3 4,9 37,3 115,2Lituania 16% 49,8 56,6 10,5 37,2 72,2Norvegia 15% 23,7 89,1 8,2 40,7 149 Populaţia Republicii Moldova cu vârsta de 65 ani şi mai mult constituie 10 procente din populaţie, în timp ce alte ţări au o populaţie semnificativ mai în vârstă, Germania atingând limita de vârf de 20 de procente. Deoarece factorul de îmbătrânire pentru Republica Moldova a fost în 2008 de 13,7, trebuie să se presupună că populaţia Moldovei va îmbătrâni cu o viteză tot mai

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.9din69

mare – la fel ca populaţia din toate celelalte state europene1. Este binecunoscut că persoanele mai în vârstă au tendinţa să fie multi-morbide şi în combinaţie cu numărul în creştere de gospodării mici necesită instituţii de reabilitare şi, respectiv, centre de reabilitare. Numărul de paturi în centrele de reabilitare sau aziluri în Moldova este extrem de mic comparativ cu ţările comparate. Danemarca, Germania şi Norvegia au cel puţin de zece ori mai multe paturi centrele de reabilitare sau aziluri şi statisticile indică de asemenea că Estonia şi Lituania au un număr mai mare de paturi în centrele de reabilitare sau aziluri de 7,8 şi, respectiv, 7,1 ori.

Spitalele şi instituţiile AMP per 100 000 populaţie în ţările învecinate şi UE

Indicator Moldova Ucraina Belarus Polonia Rusia UE

Spitale 2,3 5,4 6,8 2,2 4,5 2,6

Paturi spitaliceşti 609 864 1107 662 966 529

Durata medie de spitalizare (în zile)

10,0 12,7 11,5 5,9 13,6 8,61

Unităţi AMP 21 15 58 -- 9 49

2.1. Clasificarea asistenţei de reabilitare şi îngrijirii pe termen lung În majoritatea ţărilor, funcţiile asistenţei medicale, cum ar fi de îngrijirea pacienţilor acuţi, asistenţa de reabilitare şi îngrijirea de lungă durată sunt clasificate în conformitate cu Clasificarea Internaţională a Conturilor Naţionale de Sănătate2. Centrul Naţional de Management în Sănătate a produs pentru câţiva ani Conturile anuale naţionale de sănătate în conformitate cu această clasificare. Tabelul de mai jos prezintă servicii de reabilitare şi de îngrijire de lungă durată în anul 2011 după surse de finanţare.

Servicii de reabilitare şi îngrijire de lungă durată după surse de finanţare în 2011

‘000lei

GuvernulGeneral(excl.asigurărilesocialeşidesănătate)=Guvernareateritorială

Fondurilepentruasigurărisocialeşidesănătate

Sectorulprivat TOTAL

Asistenţădereabilitare 164005 97271 66734 4983 168988

1Biroul Naţional de Statistică 2OECD, Eurostat, WHO (2011), A System of Health Accounts, OECD Publishing-Chapter 5: Classification of Health care functions (ICHA-HC) - (Un sistem de conturi de sănătate, Publicaţii OECD-Capitolul 5: Clasificarea funcţiilor asistenţei medicale)

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.10din69

Staţionar 162926 96192 66734 2520 165446Cazuridezi 0 0 0 0 0Ambulatoriu 1079 1079 0 2463 3542Asistenţăladomiciliu 0 0 0 0 0

Nursingdelungădurată 168522 85980 82542 3368 171890

Staţionar 168522 85980 82542 3368 171890Cazuridezi 0 0 0 0 0Asistenţăladomiciliu 0 0 0 0 0

Pentru a face legătură între diferite componente ale sistemului de sănătate din Republica Moldova şi de a avea o definiţie comună de îngrijire de reabilitare şi de lungă durată între prestatorii de servicii de îngrijire, se recomandă utilizarea a acestei clasificări pentru îngrijirea de reabilitare şi de lungă durată. 2.2. Moduri de producere a asistenţei de reabilitare şi îngrijirii de lungă durată Asistenţa de reabilitare este o strategie integratoare care are drept scop abilitarea persoanelor cu probleme de sănătate care suferă sau sunt susceptibile să sufere de dizabilitate, astfel încât acestea să poată obţine şi menţine o funcţionare optimă, o calitate decentă a vieţii şi incluziune în comunitate. Îngrijirea de lungă durată constă dintr-o gamă de servicii de îngrijire medicală şi personală solicitată de pacienţi, cu scopul principal de a alina durerea şi suferinţa şi a reduce sau gestiona deteriorarea stării lor de sănătate, cu un grad de dependenţă de lungă durată.

Asistenţa de reabilitare poate fi oferită în 4 moduri de producere:

· Asistenţa de reabilitare spitalicească, care implică o internare oficială a pacientului într-o instituţie medicală şi o perioadă de spitalizare minimă de peste o noapte, după internare,

· Asistenţa de reabilitare de zi, care implică, de asemenea, o internare oficială la într-o instituţie medicală şi pacientul este externat în aceeaşi zi,

· Asistenţa de reabilitare de ambulatoriu, care este acordată pacientului în sediul prestatorului de servicii de asistenţă medicală, în policlinici, de exemplu,

· Asistenţa de reabilitare la domiciliu, care este acordată la domiciliul pacientului.

În ceea ce priveşte asistenţa de reabilitare, îngrijirea de lungă durată poate fi acordată în 3 moduri de producere:

· Asistenţa spitalicească de lungă durată cuprinde servicii de îngrijire de lungă durată acordate într-o instituţie medicală (spitale, centre de reabilitare) şi care necesită şedere

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.11din69

peste noapte sub supraveghere medicală. Pachetul de servicii include nursing si/sau îngrijire personală, împreună cu o serie de alte servicii, cum ar fi cazare şi servicii de sprijin. Asistenţa spitalicească de lungă durată este de obicei o combinaţie de servicii medicale (inclusiv nursing) şi sociale. Acestea includ asistenţa paliativă.

· Cazurile de îngrijire de lungă durată de zi cuprind serviciile planificate de îngrijire de lungă durată într-o instituţie medicală (spitale, centre de reabilitare), dar fără şedere peste noapte.

· Serviciile de îngrijire de lungă durată la domiciliu sunt acordate persoanelor la domiciliul lor sau în locuinţe adaptate, care pot fi considerate ca fiind casa lor. Un nivel mai scăzut de asistenţă socială poate fi inclus ca parte a serviciilor la domiciliu. În cazul în care serviciile de asistenţă socială nu pot fi separate şi nu sunt elementul dominant al serviciilor, acestea ar trebui incluse în serviciile de îngrijire de lungă durată.

Nu există asistenţă de reabilitare sau de îngrijire de lungă durată de zi, şi nu sunt servicii de reabilitare sau îngrijire de lungă durată la domiciliu finanţate de sistemul de sănătate din Republica Moldova. Aceste servicii diferite sunt furnizate, de obicei, de către personalul medical şi paramedical al spitalului. Acestea sunt înregistrate în numărul de paturi destinate pentru îngrijire de reabilitare. Pentru a îmbunătăţi calitatea de îngrijire a pacientului, consultantul recomandă dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi de îngrijire de lungă durată de zi şi la domiciliu. 2.3. Criterii pentru o mapare în domeniul sănătăţii pentru asistenţă de

reabilitare şi îngrijire de lungă durată

2.3.1. Activitatea spitalului La începutul anilor 2000, mai multe ţări europene au întreprins reforme majore în domeniul finanţării serviciilor de sănătate. Acestea au fost facilitate de o mai bună cunoaştere a activităţii spitalului de către factorii de decizie din domeniul sănătăţii. Reformele au avut mai multe rezultate pentru eficienţa sistemului de sănătate. Serviciile de îngrijire pentru pacienţii acuţi au fost treptat plătite doar în funcţie de DRG. Au fost elaborate strategii pentru pacienţii a căror îngrijire nu corespundea cu DRG. Serviciile de îngrijire a pacienţilor post-acuţi au fost dezvoltate prin transformarea paturilor pentru pacienţii acuţi. Au fost elaborate standarde pentru a facilita externările din secţiile de îngrijire pentru pacienţi acuţi, pentru a promova continuitatea îngrijirii şi coordonarea asistenţei medicale între nivelurile (AMP, AMS), menţinând în acelaşi timp calitatea îngrijirii. În urma acestor reforme, numărul de paturi în secţiile de asistenţă de reabilitare variază de la 0,5 – 0,8 paturi la 1000 de locuitori. Ar trebui de remarcat faptul că Ministerul Sănătăţii va avea în curând informaţii privind activitatea spitalului prin intermediul Centrului Naţional de Management în Sănătate. Aceste informaţii vor permite acestuia să implementeze programe pentru îmbunătăţirea eficienţei spitalelor.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.12din69

2.3.2. Asistenţa la domiciliu şi îngrijirea de lungă durată În ţările OCDE, numărul de persoane care primesc îngrijire de lungă durată (ÎLD) este în creştere, în principal din cauza îmbătrânirii populaţiei şi numărul tot mai mare de persoane în vârstă dependente, precum şi dezvoltarea de noi servicii în mai multe ţări. Pe parcursul ultimului deceniu, multe ţări OCDE au introdus programe pentru a promova acordarea serviciilor de îngrijire de lungă durată la domiciliu. Câteva ţări au extins acoperirea şi suportul pentru servicii comunitare şi de îngrijire la domiciliu (de exemplu, Canada, Irlanda şi Suedia). Unele ţări au introdus sprijin financiar pentru utilizatori, de exemplu sub formă de prestaţii în numerar pentru beneficiarii de ÎLD la domiciliu în Austria şi Olanda. Datele OECD sunt disponibile în ceea ce priveşte procentul de persoane care primesc îngrijire de lungă durată în instituţii sau la domiciliu. Acestea sunt întotdeauna calculate în baza populaţiei cu vârsta de 65+: deşi serviciile de îngrijire de lungă durată nu sunt limitate la persoanele în vârstă, marea majoritate a beneficiarilor de ÎLD au vârsta de peste 65 de ani. Populaţia în vârstă de 65+ care beneficiază de ÎLD este cea mai mare în Israel, cu aproape un sfert din populaţia de vârstă înaintată care primeşte beneficii de îngrijire de lungă durată, fie în instituţii sau la domiciliu (Tabelul 2). Pe de altă parte, doar aproximativ 1% din populaţia de vârstă înaintată din Polonia, Republica Moldova şi Portugalia beneficiază de servicii formale de ÎLD, cu majoritatea dintre aceştia care primesc îngrijire în instituţii, deşi mult mai mulţi ar putea beneficia de îngrijire neformală din partea membrilor familiei la domiciliu. În medie, în ţările OCDE, aproximativ 12% din populaţia cu vârsta de peste 65 de ani au beneficiat de unele servicii de îngrijire de lungă durată la domiciliu sau în instituţii. Tabelul de mai jos permite situarea Republicii Moldova printre ţările OCDE. În baza paturilor pentru îngrijire de lungă durată şi a populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani, nivelul populaţiei care primeşte îngrijire de lungă durată este identic cu cel al Portugaliei şi mai înalt decât cel al Poloniei.

Populaţia cu vârsta de 65 ani şi mai mult care beneficiază de ÎLD (%)

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.13din69

îninstituţii LadomiciliuPopulaţiacuvârstade65+carebeneficiazădeÎLD

Israel 2,3 19,9 22,2Olanda 6,6 12,8 19,4Norvegia 5,6 12,6 18,2Elveţia 6,1 12,1 18,2Suedia 5,9 11,7 17,6Danemarca 4,5 13,0 17,5NouaZeelandă 5,3 10,9 16,1Australia 7,0 6,9 13,9RepublicaCehia 2,2 10,9 13,1Luxembourg 5,4 7,4 12,8Japonia 2,8 9,8 12,6OECD(20) 4,0 8,2 12,2Finlanda 4,8 7,2 12,0Germania 3,8 7,5 11,3Franţa 4,3 6,8 11,1Ungaria 3,0 7,0 10,0Estonia 1,8 6,0 7,8Belgia 6,7

6,7

Slovenia 4,9 1,7 6,6Islanda 5,9

5,9

Spania 1,3 3,8 5,1Irlanda 4,0

4,0

Italia

3,7 3,7Canada 3,6

3,6

RepublicaSlovacia 3,2

3,2

Coreea 1,1 2,1 3,2Portugalia 0,9 0,2 1,1Moldova 1,0

1,0

Polonia 0,9

0,9

Presupunând că un pat corespunde unei persoane cu vârsta de 65+ care beneficiază de servicii ÎLD, datele pentru Moldava au fost calculate după cum urmează:

Numărul persoanelor cu vârsta de 65+: 353 609 Sursa: Populaţia rezidentă după vârstă, 1 ianuarie, 2012 –Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova

paturi pentru îngrijire de lungă durată: 3614 Sursa: 2012 CNMS

→ (paturi de ÎLD / populaţie 65) * 100= 1.01%

2.3.3. Maparea în asistenţa de reabilitare şi îngrijirea de lungă durată

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.14din69

Definirea numărului de paturi se face în mai multe moduri. Cea mai obişnuită metodă este de a folosi recomandările internaţionale, comparativ cu ţările care au dezvoltat deja aceste servicii şi să fie adaptate la situaţia ţării. Numărul de paturi pentru reabilitare sau îngrijire de lungă durată este puternic afectat de o serie de factori. Aceştia includ capacitatea de a trata pacienţii în secţiile de îngrijire pentru pacienţi acuţi, capacitatea sectorului de asistenţă medicală primară de a preveni internările inutile, disponibilitatea instituţiilor pentru îngrijirea pacienţilor post-acuţi de a presta servicii de lungă durată şi de reabilitare, precum şi coordonarea dintre nivelul de îngrijire (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală secundară) pentru a transfera pacientul în cel mai adecvat tip de asistenţă. Cunoaşterea acestor elemente este parte din adaptarea recomandărilor la situaţia ţării. Serviciile pot aborda nivele multiple de îngrijire de lungă durată şi de reabilitare: fie că acordă un pachet de bază pentru îngrijirea de lungă durată şi de reabilitare, în măsură să vindece cele mai multe boli sau dizabilităţi, sau oferă asistenţă de specialitate, care va implica un număr mai mic de populaţie. Care este prioritatea ţării: (i) De a oferi un pachet de bază, cu un nivel bun de îngrijire şi care acoperă o gamă largă de boli, sau dizabilităţi? (ii) Sau este aceasta îngrijire de specialitate după boli sau dizabilităţi care necesită echipament medical specializat şi personal medical şi de îngrijire instruit? În cele din urmă, ar trebui să ştie alegerea ţării în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală: va fi întreaga populaţie afectată de această dezvoltare a îngrijirii? Este acea îngrijire mai dezvoltată în unele zone cu diferenţe de sănătate? Va fi ace îngrijire axată mai mult pe populaţia de vârstă mijlocie? Ţinând cont de situaţia din Republica Moldova, consultantul recomandă dezvoltarea îngrijirii de zi şi la domiciliu în îngrijirea de reabilitare şi de lungă durată. O astfel de îngrijire poate fi dezvoltată cu personalul spitalelor şi policlinicilor. Numărul de paturi sau locuri3 trebuie să fie calculat ca numărul de paturi în maparea sănătăţii. În ceea ce priveşte coordonarea asistenţei pentru a asigura continuitatea îngrijirii: pentru că, în situaţia actuală, îngrijirea de reabilitare şi de lungă durată se efectuează în aceleaşi servicii spitaliceşti, standardele sunt prezentate în următorul capitol. Acestea au scopul de a facilita externările din secţiile de îngrijire pentru pacienţii acuţi, continuitatea îngrijirii şi promovarea coordonării îngrijirii între nivele (AMP, AMS), menţinând în acelaşi timp calitatea îngrijirii. În ceea ce priveşte numărul de paturi/locuri de dezvoltat, şi în lipsa unor date privind specializarea îngrijirii, consultantul propune ca numărul de paturi în secţiile de îngrijire de reabilitare să fie între 0,5 – 0,8 paturi la 1 000 de locuitori în conformitate cu comparaţiile internaţionale. În îngrijirea de lungă durată, consultantul propune să se mărească numărul populaţiei cu vârsta de 65+ cu 6% din populaţia cu vârsta de 65+ (indiferent de vârsta

3 Termenul este mai adecvat deoarece tratamentele sunt acordate pe zile la spital pentru cazurile de zi sau la domiciliu pentru îngrijirea la domiciliu

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.15din69

persoanelor care primesc îngrijire de lungă durată), cu 30% la domiciliu. Atunci când datele vor fi disponibile şi conform comentariilor MS va fi necesară o ajustare. Un program de implementare se va stabili atunci. 2.4. Standardele în reabilitare şi îngrijire de lungă durată Standardele au scopul de a produce un set definit de recomandări naţionale pentru asigurarea continuităţii îngrijirii, cu obiective recomandate clare în ceea ce priveşte planificarea şi furnizarea serviciilor de reabilitare şi de lungă durată. Luând în considerare introducerea acestor tipuri de servicii în sistemul de sănătate, precum şi în funcţie de populaţia specifică pe care se axează acest set de îngrijire, aceste standarde propuse sunt după cum urmează: 2.4.1. Indicatorii ţintă Durata medie de spitalizare

În îngrijirea de reabilitare: durata medie de spitalizare pentru încheierea protocolului de tratament în îngrijirea de reabilitare (staţionar, îngrijire de zi, îngrijire la domiciliu) este de 4 săptămâni, cu reînnoire, în condiţiile acceptate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Planificarea externării ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, în timpul programului de reabilitare. La o etapă timpurie a internării, ar trebui să se facă o predicţie a rezultatelor preconizate în ceea ce priveşte programul şi scara de timp, chiar dacă aceasta se poate ulterior revizui. Planificarea programului trebuie să includă un plan de acţiuni pentru a pregăti pentru externare, care ar trebui să implice, inclusiv: prestatorii de servicii de asistenţă medicală comunitară şi servicii sociale, şi serviciile comunitare de nursing şi îngrijire, după caz. În îngrijirea de lungă durată: durata medie de spitalizare în îngrijirea de lungă durată (spitalizare, îngrijire de zi, îngrijire la domiciliu) este de 4 luni, cu reînnoire, în condiţiile acceptate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Rata de ocupare a paturilor

În îngrijirea de reabilitare şi de lungă durată, rata de ocupare a paturilor este de 90% pe an.

2.4.2. Sistemul de referire

ü O bună coordonare este necesară, după cum urmează: - Cu AMS: de a facilita externarea din îngrijirea pentru pacienţii acuţi (acord între spitale sau secţii de cadrul spitalelor)

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.16din69

- Cu AMP: de a facilita întoarcerea acasă sau externarea din îngrijirea la domiciliu (acord cu centrul de acces pentru îngrijire comunitară şi reţeaua locală de sănătate). Punctul de acces la îngrijire de lungă durată este un centru de acces pentru îngrijire comunitară. Este o instituţie în cadrul spitalului comunitar, care autorizează internările în casele de îngrijire de lungă durată şi furnizează informaţii şi referinţe pentru public cu privire la alte servicii comunitare. Acesta face legătura dintre AMP şi AMS.

ü Câteva cerinţe asigură îmbunătăţirea serviciilor oferite populaţiei şi sporirea

calităţii îngrijirii: - Promovarea proximităţii de casă prin implementarea îngrijirii de reabilitare şi îngrijirii de lungă durată în fiecare instituţie, - Concentrarea mijloacelor, abilităţilor tehnice şi echipamentului pentru patologiile grele necesită mai multă asistenţă tehnică în spitalele regionale din partea medicilor certificaţi în îngrijire de reabilitare.

3. Analiza situaţională Fără un Business plan, clar formulat, pentru dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, care să stabilească tipul şi nivelul serviciilor, a fost din nou evident că serviciile sunt extinse fără a ţine cont de necesitatea populaţiei şi ceea ce se prestează deja în zonele de acoperire. Raportul personalului din clinici, de asemenea, trebuie revizuit în conformitate cu modelele contemporane de prestare a asistenţei medicale primare. Instrumentele şi echipamentul de asemenea s-au dovedit a fi în condiţii mai puţin decât optime. Promovarea clinicilor de medicină de familie este văzută de unii angajaţi ca o ameninţare la utilizarea sporită a spitalelor. Clinicienii din clinicile de medicină de familie pot face referiri oriunde doresc. Acest lucru poate fi rezonabil din punct de vedere naţional, dar este contrar obiectivului de optimizare a instituţiilor spitaliceşti. În cadrul sistemului actual, policlinicile au capacitatea de a păstra “totul în familie” şi să încurajeze pacienţii să utilizeze facilităţile de staţionar din spitale. Cu toate acestea, există un conflict între optimizarea asistenţei medicale primare şi optimizarea utilizării spitalelor. În alte instituţii de asistenţă medicală, accentul se pune pe reducerea ratei de ocupare din spitale şi concentrarea pe asistenţa medicală primară pentru a atinge acest obiectiv. Începând cu anul 2008, instituţiile de AMP din Republica Moldova, cu MF în centru, funcţionează independent de spitale. Acestea sunt gestionate de către autorităţile raionale şi contractate de către Compania Naţională de Asigurări de Sănătate. AMP în raioane include Centrele MF, Centrele de Sănătate, Oficiile MF şi Oficiile de sănătate. În ianuarie 2012, la nivel naţional, 35 Centre MF şi 77 de centre de AMP autonome au fost contractate direct de Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.17din69

Numărul de medici generalişti (MF) în Republica Moldova este relativ mic, aproape jumătate din numărul ţărilor din UE15. Doar Ucraina are mai puţini MF la 100 000. Numărul de asistente medicale este moderat în comparaţie cu alte ţări din regiune, dar mai mic decât în UE15. În comparaţie cu ţările învecinate, Republica Moldova are mulţi farmacişti, aproape egal cu ţările UE15. Moldovenii au o medie de 6,3 vizite de ambulator per persoană pe an, care este comparabil cu UE15. MF sunt organizaţi în Asociaţia Medicilor de Familie din Republica Moldova, care este o organizaţie amplă pentru apărarea intereselor materiale, dezvoltare profesională, educaţie şi activităţi ştiinţifice. Asociaţia are 1800 de membri, ceea ce înseamnă că practic toţi MF din ţară sunt membri ai acesteia. Asociaţia nu participă la negocierile contractelor, ci mai degrabă are o funcţie educativă prin organizarea şedinţelor lunare privind aspectele clinice legate de FM. Asociaţia, de asemenea, aprobă standardele şi protocoalele clinice. În Republica Moldova nu se publică nici un jurnal pentru MF, în special, sau în general pentru domeniul AMP. Asociaţia nu se implică în activităţi de ordin ştiinţific. În plus, trebuie menţionat faptul că specialitatea MF nu este inclusă în nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice în Republica Moldova. În Republica Moldova există o singură universitate de medicină şi cinci colegii de medicină (în municipiile Chişinău şi Bălţi şi în centrele raionale Orhei, Ungheni şi Cahul). Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Chişinău este singura instituţie care oferă studii postuniversitare în medicina de familie printr-un program de rezidenţiat de trei ani. 3.1. Acordarea serviciilor În 2010 în Republica Moldova a început reforma radicală a sănătăţii publice pentru a transforma serviciile sanitaro-epidemiologice moştenite într-un serviciu mai amplu de sănătate publică, care a fost mai bine dotat cu echipament pentru a face faţă profilului epidemiologic actual al populaţiei Republicii Moldova. Noul Serviciu de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice (SSSSP) a păstrat funcţiile de control al bolilor transmisibile, dar s-a pus mai mult accent pe controlul bolilor netransmisibile, promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor. La moment există structurile de bază, dar implementarea completă va fi un proiect pe termen lung. Alte iniţiative în curs de desfăşurare în domeniul sănătăţii publice din cadrul Ministerului Sănătăţii includ programe naţionale de imunizare, TBC, HIV, infecţii cu transmitere sexuală (ITS) şi de control al tabagismului, ultimul, ca parte a eforturilor de implementare a Convenţiei-cadru a OMS privind controlul tutunului. Un program naţional de control al alcoolului a fost aprobat în iunie 2012. Republica Moldova a avut un succes semnificativ în reorientarea sistemului de sănătate spre asistenţa medicală primară, precum şi funcţiile sistemului de asistenţă medicală primară – în totalitate pe bază medicinii de familie. În zonele rurale, serviciile de asistenţă medicală primară sunt acordate de către oficiile medicilor de familie şi centrele de sănătate, pe când în zonele urbane, serviciile sunt acordate în cadrul marilor centre ale medicilor de familie (fostele policlinici). Toţi medicii care lucrează la nivelul de asistenţă medicală primară practică medicina de familie şi specialişti de nivel îngust, care lucrau anterior în policlinici sunt acum alipiţi la spitale, chiar dacă aceştia încă mai lucrează în aceiaşi clădire alături de medicii de familie.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.18din69

Modul în care sunt achiziţionate serviciile prin intermediul sistemului de asigurări medicale obligatorii înseamnă că medicii de familie acţionează ca portari reali pentru serviciile specializate şi spitaliceşti pentru pacienţii asiguraţi. Asistenţa în staţionar este acordată la nivel municipal şi raional (asistenţă secundară) şi republican (asistenţă terţiară). Serviciile terţiare foarte specializate sunt concentrate în Chişinău. Majoritatea paturilor spitaliceşti sunt mai degrabă pentru îngrijire acută decât pentru îngrijire de lungă durată. Asistenţa paliativă, îngrijirea de lungă durată şi de reabilitare nu sunt suficient de dezvoltate ca părţi ale sistemului de sănătate, ceea ce afectează eficienţa sistemului global. Majoritatea îngrijirii de lungă durată este oferită în familie, şi există puţine resurse disponibile pentru îngrijitorii informali. Reţeaua de aprovizionare cu produse farmaceutice a fost aproape în întregime privatizată la începutul anilor 1990 şi, deşi există o supraofertă de farmacii în zonele urbane, în zonele rurale este un deficit de farmacii, ceea ce are implicaţii asupra accesului populaţiei rurale la medicamente esenţiale. Accesul la medicamente s-a îmbunătăţit treptat, dar problemele rămân. Aproape toate produsele farmaceutice pot fi cumpărate pe sub tejghea, inclusiv cele pe bază de prescripţie medicală. Acest lucru are implicaţii grave asupra sănătăţii. Povara cheltuielilor din buzunar a pacienţilor ambulatori pentru produse farmaceutice este foarte semnificativă, deoarece atât de puţine medicamente sunt acoperite de pachetul de beneficii ale asigurării obligatorii de sănătate. 3.2. Reglementarea şi administrarea produselor farmaceutice Standardele şi reglementările referitoare la calitatea medicamentelor autorizate pentru utilizare în Republica Moldova sunt stabilite de către Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Agenţiei Medicamentului, exercită controlul de stat asupra produselor farmaceutice, care include controlul calităţii, reglementarea activităţii farmaceutice şi stabilirii preţurilor. Atât medicamentele produse în Republica Moldova cât şi cele importate sunt supuse unui control de calitate de stat. Produsele farmaceutice fabricate în conformitate cu bunele practici de fabricare şi înregistrate de către Agenţia Europeană pentru Medicamente şi de către Administraţia produselor alimentare şi farmaceutice din Statele Unite ale Americii sunt autorizate pe baza examinării documentaţiei prezentate pentru fiecare produs farmaceutic şi în baza testării de control selective. Medicamentele care au trecut controlul de calitate de stat sunt incluse în Nomenclatorul de stat de medicamente, care este o listă de medicamente autorizate pentru producere, import şi utilizare în practica medicală şi veterinară. În cazul în care certificatul de înregistrare al medicamentului expiră, acesta este exclus din Nomenclatorul de stat de medicamente, care este de fapt o interdicţie pentru import sau de producţie. Produsele medicamentoase de uz uman înregistrate în Nomenclatorul de stat de medicamente sunt clasificate ca:

(1) produse generice, (2) produse inovatoare, (3) produse combinate, (4) plante medicinale şi combinaţie de plante, şi (5) altele (produse homeopatice, ape minerale medicinale, etc.).

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.19din69

Republica Moldova foloseşte, de asemenea, Sistemul de Clasificare anatomică, terapeutică şi chimică cu doze zilnice determinate propuse de OMS. Medicamentele sunt, de asemenea, clasificate ca medicamente care se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală sau medicamente disponibile fără prescripţie medicală. Lista medicamentelor esenţiale (LME) conţine medicamente aprobate pentru comunitatea generală. Cu toate acestea, cei mai mulţi pacienţi trebuie să-şi procure medicamentele de la o farmacie privată atunci când merg la spital şi aceste medicamente ar putea să nu fie pe LME. În plus, se pare că nu există nici un mecanism pentru clinicieni de a lucra cu administratorii în revizuirea şi determinarea medicamentelor care ar trebui să fie pe lista de medicamente esenţiale. Instituţiile medicale şi farmaceutice sunt obligate să raporteze la Agenţia Medicamentului toate cazurile de reacţii adverse în urma administrării unui medicament înregistrat în Republica Moldova. Conform legislaţiei, instituţiile poartă răspundere pentru orice tăinuire, prezentare incompletă de informaţii sau pentru luarea unor măsuri inadecvate în acest sens. Publicitatea produselor medicamentoase neînregistrate este interzisă. Persoanelor fizice şi juridice, care nu au o licenţă pentru activitate farmaceutică, nu li se permite să facă publicitate la medicamente, cu excepţia reprezentantului lor oficial înregistrat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Numai la medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală se poate face publicitate prin materiale informative de specialitate, în formă tipărită. Ministerul Sănătăţii aprobă regulile generale de prescriere a medicamentelor. Medicii de la instituţiile medicale (atât publice, cât şi private) prescriu pacienţilor medicamente corespunzătoare pentru tratamentul ambulatoriu pe fişe de prescripţie medicală, care sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii. În practică, însă, nu au loc consultări cu medicul care prescrie medicamentul şi înlocuirea medicamentului care lipseşte cu unul similar se face numai în baza cunoştinţelor pacientului şi cu consimţământul acestuia. Preţurile pentru medicamente şi alte produse farmaceutice se stabilesc în conformitate cu anumite prevederi legale. De exemplu, potrivit legii, se permite un adaos de până la 40% din preţul de livrare al producătorului autohton, din care până la 15% pot merge la întreprinderile care importă şi/sau distribuie angro medicamente importate şi produse local, şi până la 25% pot merge la farmacii şi filialele acestora. Începând cu anul 2006 este, de asemenea, aplicată o taxă pe valoare adăugată (TVA) de 8%. În 2010, Guvernul a aprobat un regulament privind modalităţile de aprobare şi înregistrare a preţurilor producătorilor pentru medicamente, iar acesta a fost din nou revizuit în aprilie 2012. În cazul preţurilor producătorilor din statele membre CSI, informaţia cu privire la comparaţia dintre preţul propus şi preţul autorizat al producătorului este prezentată pentru două ţări de referinţă: Belarus şi Armenia. Pentru preţurile producătorilor din alte ţări, comparaţia între preţul propus şi preţul autorizat al producătorului este prezentat din cel puţin trei ţări de referinţă luate din România, Grecia, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Republica Cehă, Slovacia, Lituania şi Ungaria.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.20din69

Republica Moldova dispune de un sistem de rambursare a medicamentelor pentru pacienţii ambulatori în cadrul asigurărilor obligatorii de sănătate(MHI), care a început în 2005. Lista de medicamente rambursate, inclusiv sumele fixe care urmează să fie rambursate, este aprobat de către Ministerul Sănătăţii şi CNAM. Costul acestor medicamente este subvenţionat cu 50%, 70% sau 90%. CNAM contractează farmacii aparte pentru furnizarea acestor produse farmaceutice, şi CNAM rambursează farmaciei procentul convenit din preţul de cost pentru fiecare baza de prescripţie medicală. Ponderea alocaţiilor pentru medicamentele rambursate este destul de modestă şi constituie doar 4,3% din fondul de bază al MHI conform Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM cu privire la aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Programului unic al MHI în 2011 (nr. 348/56-A din 29 aprilie 2011). Cu toate acestea, lista de medicamente rambursate se extinde treptat în fiecare an, în funcţie de fondurile disponibile în sistemul de MHI. 3.3. Reabilitarea/îngrijirea intermediară Serviciile de reabilitare sunt slab dezvoltate în ţară şi necesităţile populaţiei depăşesc cu mult capacităţile existente. Serviciul de reabilitare publică din subordinea Ministerului Sănătăţii constă din două departamente de reabilitare neurologică, un centru de reabilitare a copiilor cu dizabilităţi, departamentele de fizioterapie în spitale şi centre ale medicilor de familie, şi un sanatoriu pentru reabilitarea copiilor în Sergeevka (o staţiune la Marea Neagră în Ucraina). Ministerul Sănătăţii are, de asemenea, două centre de reabilitare pentru copii (Corneşti şi Târnova) care au fost în contact cu TBC. Rolul lor principal este să izoleze copiii de părinţii cu frotiu pozitiv de TBC, să ofere tratament profilactic şi, în unele cazuri, să ofere tratament în faza de continuare copiilor cu frotiu negativ, asigurând totodată continuitatea programului şcolar. În plus, există o reţea mică de servicii balneare care nu aparţin Ministerului Sănătăţii, dar utilizate în scopuri de reabilitare, cele mai binecunoscute fiind sanatoriul Nufărul Alb din Cahul, specializat în tratamentul şi reabilitarea pacienţilor cu tulburări locomotorii, sanatoriu din Vadul-lui-Vodă pentru reabilitarea pacienţilor cu maladii cardiovasculare şi sanatoriul din Călăraşi pentru un spectru mai larg de boli. Unele organizaţii şi instituţii mai mari au propriile lor aşa-numitele centre de reabilitare a personalului şi a studenţilor, dar acestea se ocupă mai ales de verificări şi proceduri profilactice. Un centru de reabilitare a victimelor traficului de persoane fost instituit cu sprijin extern (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, UNICEF) şi acesta oferă, de asemenea, servicii medicale. Unele ONG-uri sunt active în dezvoltarea serviciilor de reabilitare pentru persoanele afectate de diferite dependenţe (în special alcool şi/sau droguri). Îngrijire de reabilitare este, de asemenea, oferită prin intermediul unei reţele de servicii de recuperare/reabilitare şi balneo-sanatoriale, su pe lângă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Acestea includ Centrul Republican pentru reabilitarea persoanelor cu handicap si veteranilor de război şi muncă în Cocieri şi două centre republicane de recuperare a persoanelor cu handicap şi pensionarilor (la Vadul-lui-Vodă şi Sergeevka). Perioada standard de reabilitare medicală este de 21 de zile.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.21din69

Pachetul de beneficii include numai servicii legate de fizioterapie şi reabilitare medicală cu metode fizice, inclusiv kinetoterapie şi masaj, în cadrul asistenţei primare şi de specialitate. Reabilitarea neurologică nu face parte din pachetul de beneficii şi astfel de servicii nu sunt rambursate separat. În anii 2008-2011, numai 23% dintre toţi pacienţii neurologici care au avut nevoie de reabilitare au avut acces la astfel de servicii; doar în 2010, 3 995 pacienţi care aveau nevoie de astfel de servicii au fost respinşi. O societate de Reabilitare neurologice este acum activă în ţară şi a contribuit semnificativ la evoluţiile recente în acest domeniu. La data de 25 mai 2011, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului Medical de Reabilitare şi Medicină Fizică în Republica Moldova (nr. 432), care a aprobat conceptul şi structura pentru noul serviciu de reabilitare. Serviciul va fi creat din fuziunea serviciilor existente fragmentate la toate nivelurile de asistenţă (primar, secundar şi terţiar). Ordinul iniţiază, de asemenea, organizarea instruirii specialiştilor în domeniul reabilitării prin rezidenţiat (patru ani) şi programe de instruire continuă a asistentelor medicale specializate în acest domeniu, precum şi introducerea specialităţii de reabilitare medicală şi medicină fizică şi a funcţiilor de medic-reabilitatori şi asistentă – kineto-terapeut, în nomenclatorul de specialităţi. Conform Ordinului nr. 432, structura reabilitării medicale şi medicinii fizice în Republica Moldova ar trebui să aibă cabinete de reabilitare medicală şi departamente de reabilitare medicală la nivelul primar şi secundar de asistenţă, departamente/cabinete de reabilitare medicală şi de medicină fizică în cadrul spitalelor de îngrijire terţiară, precum şi în centrele specializate de reabilitare medicală şi medicină fizică (pentru adulţi, copii şi persoane în vârstă). La diferite nivele, echipele de reabilitare ar putea varia în ceea ce priveşte dimensiunea lor de la 1 asistentă medicală de specialitate până la 17 specialişti (de exemplu, dieteticieni, terapeuţi manuali, specialişti în medicina complementară/alternativă, cum ar fi specialiştii în acupunctură, în plante, protezare, psihologii, logopezii, audiologii, ergoterapeuţii, asistenţii sociali, etc.), care lucrează sub coordonarea medicului reabilitolog. Echipe multidisciplinare mari vor fi create în opt domenii, în funcţie de categoria patologiei abordate: consecinţe post-traumatice, neuropatologie, boli ale sistemului cardiovascular, digestiv şi respirator (inclusiv metabolic şi endocrin); arsuri; oncologie şi geriatrie. Ordinul nr. 432 stabileşte, de asemenea, normele pentru acoperirea cu specialişti de reabilitare, de exemplu, la nivel de asistenţă specializată de ambulatoriu, un medic reabilitolog ar trebui să fie disponibil la 20 000 populaţie, un terapeut manual la 40 000 populaţie şi o asistentă pentru fiecare funcţie de medic reabilitolog. Un medic reabilitolog ar trebui să fie disponibil pentru 200 de paturi în spitalele mari şi 12 paturi în centrele de reabilitare specializată. La data de 25 mai 2011, Ministerul Sănătăţii a emis, de asemenea, Ordinul nr. 434 privind dezvoltarea unui Serviciu de Reabilitare Neurologică în Republica Moldova, totodată aprobând Conceptul şi Planul de acţiuni (2011-2012) pentru implementarea acestuia. Potrivit noului Concept, se va crea un Centru Naţional pentru Reabilitare Neurologică, care va coordona activitatea întregului serviciu şi va servi şi drept bază de formare şi cercetare; costurile serviciilor de reabilitare neurologică vor fi estimate şi CNAM le va rambursa în funcţie de aceste estimări; programele de învăţământ medical vor fi revizuite pentru a îmbunătăţi acoperirea

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.22din69

problemelor de reabilitare neurologică, precum vor fi create şi echipe mobile de reabilitare, care ar trebui să reducă semnificativ costurile îngrijirii de reabilitare acordate în spitale. În viitor, se preconizează să fie, de asemenea, create 2 centre regionale de reabilitare neurologică, la Bălţi şi Cahul, cu 60 de paturi fiecare. Calitatea serviciilor urmează a fi îmbunătăţită prin dezvoltarea de protocoale clinice specifice şi ghiduri pentru reabilitare neurologică. Experienţa Estoniei Un act normativ numit “Planul de dezvoltare al reţelei de Nursing în Estonia pentru anii 2004-2015” care a fost aprobat de Guvernul Republicii Estonia constituie baza pentru planificarea necesităţii de paturi. Necesitatea de paturi de staţionar pentru asistenţa de îngrijire este de 10 paturi la fiecare 1 000 de locuitori cu vârsta de 65 şi mai mult. Aproximativ 10% dintre locuitorii cu vârsta de 65 şi mai mult au nevoie de serviciile echipei de evaluare geriatrice. Conform Strategiei pentru sistemul de Nursing al Estoniei pentru 2004-2015, principalele obiective în nursing sunt:

· atingerea următoarelor proporţii pentru cheltuielile totale pentru nursing până în 2015: asigurări de sănătate – 56%, administraţia locală – 31% şi utilizatorii de servicii – 13%. Scopul este de a acorda toate serviciile gratuit pentru utilizatorii de servicii, cu excepţia azilurilor şi centrelor de reabilitare;

· sporirea numărului de paturi pentru nursing pentru a satisface necesităţile (în baza calculelor a 10 paturi pentru 1 000 de locuitori cu vârsta de 65+);

· toate paturile pentru nursing trebuie să nu aibă limită de timp pentru ocupare (acum durata maximă de ocupare este de 120 zile), astfel ca timpul pentru nursing să fie în dependenţă de necesitate;

· îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor de nursing. Pentru furnizarea serviciilor se vor lua în considerare necesităţile estimate adecvat. Trebuie oferite servicii mai variate şi în baza necesităţilor;

· utilizatorii de servicii se deplasează între diferite servicii în dependenţă de diferitele necesităţi de îngrijire;

· nursingul la domiciliu va fi baza şi asistenţa de îngrijire activă – vârful acesteia, indicând schimbarea accentului de dezvoltare planificat pentru 2004-2015;

· crearea unei reţele eficiente de nursing până în 2015 conform obiectivelor stabilite în strategia naţională. De asemenea, scopul este de a acoperi uniform necesităţile de servicii peste tot în Estonia;

· reducerea serviciilor instituţionale, accentul pe persoană şi oferirea unor servicii flexibile integrate de îngrijire bazate pe comunitate.

Planul de dezvoltare al Estoniei pentru îngrijirea de reabilitare a fost introdus în 2006. Principala schimbare ţinea de trecerea de la îngrijirea centrată pe procedură la o abordare axată pe echipă. Echipa de îngrijire de reabilitare include diferiţi specialişti, inclusiv un medic de medicină şi reabilitare fizică, un fizioterapeut şi un asistent social, precum şi un ergoterapeut, un logoped, un psiholog, o asistentă medicală şi alţi specialişti. Cu toate acestea, disponibilitatea serviciilor

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.23din69

de reabilitare este limitată din cauza lipsei de specialişti care lucrează într-o echipă. Deoarece există puţini specialişti calificaţi, cum ar fi, fizioterapeuţi şi ergoterapeuţi, o simplă creştere în bugetul pentru reabilitare medicală ar face puţin pentru a îmbunătăţi situaţia. Dintre obiectivele stabilite în planul de dezvoltare pentru îngrijirea de reabilitare care urmează să fie atinse până în 2015, doar 25% din numărul preconizat de fizioterapeuţi şi 22% din numărul preconizat de ergoterapeuţi activau în anul 2006. Experienţa Ucrainei În anul 2006, Guvernul Ucrainei a aprobat un model de program de stat privind reabilitarea persoanelor cu handicap, care prevede o listă de servicii de reabilitare şi dispozitive medicale pe care Guvernul ar trebui să le furnizeze gratuit, indiferent de vârstă, sex sau tipul de dizabilitate (Hotărârea Cabinetului de Miniştri nr. 1686, emisă la data de 8 decembrie 2006). Programul model serveşte drept cadru pentru un program individual de reabilitare, care defineşte tipurile, formele, cantitatea şi oportunitatea reabilitării, care vizează restaurarea sau compensarea pentru persoane cu handicap sau funcţiile şi capabilităţile corporale pierdute, precum şi determinarea timpului şi locului unde ar trebui să aibă loc reabilitarea. Guvernul şi-a asumat responsabilitatea pentru dezvoltarea unei politici de reabilitare, care este delegată autorităţilor centrale (Ministerul Muncii şi Politicii Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, precum şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Sportului), precum şi autorităţilor locale. Autorităţile locale ar trebui să lucreze în parteneriat cu organizaţiile publice pentru persoanele cu handicap pentru a elabora şi implementa programe de prevenire a handicapului şi pentru a asigura atenuarea sau tratamentul condiţiilor de dizabilitate. Adulţii şi copii cu handicap sunt trataţi prin mijloace medicale, psiho-pedagogice, psihologice şi profesionale, precum şi cu terapie fizică, activităţi sportive şi de reabilitare socială. În anul 2007, Guvernul Ucrainei a aprobat un program de stat pentru dezvoltarea sistemului de reabilitare (Hotărârea Cabinetului de Miniştri nr.716, emisă la 12 iulie 2007). Programul include prevederi pentru:

• îmbunătăţirea sistemului de acordare a serviciilor de reabilitare; • o creştere a producţiei şi ofertei de dispozitive moderne de reabilitare de înaltă calitate; • acces mai uşor la educaţie, inclusiv corespondenţă, educaţie integrată şi incluzivă pentru

persoanele cu dizabilităţi fizice şi mintale; • instruirea, recalificarea şi dezvoltarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi în

conformitate cu cerinţele actuale ale pieţii; şi • crearea unui acces uşor la infrastructura socială.

Hotărârea Cabinetului de Miniştri nr. 989, din data de 20 iunie 2000, “Cu privire la măsurile complexe orientate spre introducerea medicinii de familie în cadrul sistemului de ocrotire a sănătăţii”, a început o tranziţie către un nou model de asistenţă primară bazată pe principiile medicinii de familie/medicinii generale. Scopul a fost de a îmbunătăţi calitatea serviciilor disponibile de asistenţă medicală primară, dar a fost totodată şi o strategie de control al costului deoarece medicii de familie/medicii generalişti vor acţiona ca portari puternici pentru asistenţa medicală spitalicească şi, sperăm, să extindă accesul la servicii, reducând astfel presiunea

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.24din69

asupra serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă. Ca parte a implementării, Ministerul Sănătăţii a elaborat şi a aprobat norme pentru asigurarea dezvoltării acestui aspect al reformei sănătăţii. În regiuni, infrastructura pentru asistenţa medicală primară a început să prindă contur, pe baza principiilor medicinii de familie au fost fondate clinici pentru medicina de familie /medici generalişti (în special în zonele rurale, în sediul clinicilor ambulatorii rurale existente, spitalelor rurale şi posturi mari de prim ajutor (FAPs). Experienţa Rusiei În Rusia, asigurările sociale subvenţionează tratamentul profilactic şi reabilitarea lucrătorilor şi familiilor acestora în sanatorii, staţiuni de sănătate şi tabere de vară pentru copii, care pot fi deţinute de sindicate, autorităţile locale sau companii private. Sub jurisdicţia MSDS sunt 47 de sanatorii şi staţiuni de sănătate, cu o capacitate totală de paturi ce depăşeşte 11 000. Guvernul a adoptat un “Ordin cu privire la referirea pacienţilor trataţi în spitalele federale din subordinea MSDS şi Academiei de Ştiinţe Medicale a Rusiei pentru reabilitare timpurie în sanatorii” (2009), conform cărora regiunile unde nu există sanatorii şi staţiuni de sănătate ar trebui să ia în considerare încheierea unor acorduri pentru asigurarea unor vouchere pentru a referi adulţii şi copiii la tratament în sanatoriile MSDS din alte părţi şi să stimuleze dezvoltarea opţiunilor de PPP acolo unde sunt posibile. Conform Ordinului MSDS cu privire la “Aprobarea organizării asistenţei medicale primare” (nr. 487, din data de 29 iulie 2005), asistenţa medicală primară include îngrijirea acordată în spitale şi instituţii de staţionar/policlinici, inclusiv acordarea asistenţei medicale de urgenţă pacienţilor cu condiţii acute, traume, intoxicaţii şi alte situaţii de urgenţă; diagnosticul; tratamentul bolilor acute şi cronice, intoxicaţii şi accidente; tratamentul condiţiilor patologice pe parcursul sarcinii, travaliului şi naşterii, în perioada post-partum şi celor legate de avorturi; şi tratamentul altor condiţii care necesită supraveghere medicală zi şi noapte sau izolare din motive epidemiologice. Modificările, care au fost ulterior introduse în legislaţie, au confirmat această normă şi au definit îngrijirea primară ca îngrijirea care se acordă în ambulatoriu/policlinică, staţionar/policlinică şi instituţii spitaliceşti ale statului, sisteme municipale şi private de sănătate de către medicii de sector, pediatrii de sector, medicii generalişti, medicii specialişti, cât şi de către furnizorii corespunzători de asistenţă medicală de nivel intermediar. Foaia de parcurs pentru sănătate a Republicii Moldova 2012–2014 prevede crearea zonelor de sănătate cu un spital regional şi câteva comunitare, cele din urmă fiind prevăzute să ofere îngrijire de lungă durată, reabilitare, îngrijire paliativă şi servicii sociale. Aceasta de asemenea intenţionează să consolideze sistemele de referire în regiunile de sănătate; stabilirea administrării administrative comune pentru o serie de spitale terţiare; implementarea sistemelor de management al calităţii şi performanţei în toate instituţiile de sănătate din ţară; şi integrarea serviciilor specializate de îngrijire de ambulatoriu în spitalele existente. 3.4. Îngrijirea de lungă durată

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.25din69

Îngrijirea de lungă durată este în principal oferită prin intermediul sistemului de protecţie socială şi este sub responsabilitatea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. În prezent, îngrijirea de lungă durată este oferită prin intermediul serviciilor sociale primare, instituţiilor sociale specializate şi serviciilor de protecţie de tip rezidenţial (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, 2011). Serviciile sociale primare sunt oferite la nivel de comunitate şi includ îngrijirea la domiciliu de către asistenţii sociali pentru persoanele în vârstă şi cetăţenii cu dizabilităţi care trăiesc singuri; cantinele sociale care oferă mâncare gratuită persoanelor care trăiesc în sărăcie, persoanelor cu dizabilităţi şi copiilor sub vârsta de 18 ani din familii vulnerabile; şi serviciile comunitare de asistenţă socială care oferă un spectru larg de asistenţă celor care se află în dificultate prin intermediul asistenţilor sociali comunitari, care identifică persoanele aflate în dificultate, evaluează necesităţile acestora şi le asigură accesul la serviciile sociale (oferite de autorităţile locale, organizaţiile bazate pe comunitate, ONG-uri, etc.). Serviciile sociale specializate sunt oferite unui număr mult mai limitat de beneficiari care necesită îngrijire intensivă sau reabilitare din partea specialiştilor. Acestea pot fi oferite la nivel comunitar, raional sau naţional de echipe de specialişti, inclusiv asistenţi sociali, asistente medicale, psihologi şi lucrători sociali. În 2010, Republica Moldova avea 108 instituţii sociale specializate înregistrate oficial, inclusiv 34 de centre de zi, 6 centre de plasament, 30 centre mixte, 7 centre de reabilitare socială şi medicală, 29 aziluri de tip rezidenţial şi 2 servicii de îngrijire/plasament. Cel mai mare număr de beneficiari (2 271 pe lună) au folosit centrele de zi, ceea ce este o tendinţă pozitivă deoarece aceste instituţii au scopul de a menţine beneficiarii în familiile şi comunităţile lor. În acelaşi timp, trecerea beneficiarilor de la serviciile azilurilor de tip rezidenţial este la un nivel foarte scăzut, şi majoritatea rezidenţilor sunt plasaţi în instituţii pentru o perioadă nedeterminată de timp. În prezent, 22 din 34 de centre de zi sunt susţinute financiar de organizaţii donatoare; toate 16 aziluri de tip rezidenţial sunt finanţate de la bugetele locale: 3 de către autorităţile locale aparte, 9 de către autorităţile locale care lucrează în parteneriat cu societatea civilă şi 4 de asociaţii publice. Cererea pentru serviciile de protecţie rezidenţială continuă să fie ridicată, şi aceste servicii sunt scumpe parţial din cauza serviciilor alternative de disponibilitate limitate la nivel de comunitate. Mecanismul de referire pentru îngrijire rezidenţială este prevăzut în Ordinul nr. 55 din 12 iulie 2009 al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Potrivit Ordinului, unităţile de asistenţă socială teritorială fac referire la instituţiile de îngrijire rezidenţială pentru pacienţii cu probleme complexe, care nu pot fi soluţionate de serviciile sociale primare şi de asistenţă medicală, ci numai după epuizarea tuturor celelalte opţiuni la nivel de comunitate şi de familie. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei are şase instituţii rezidenţiale în întreaga ţară, cu o capacitate totală de 2 125 de paturi. Acestea sunt de două tipuri: instituţii pentru persoanele în vârstă şi persoane adulte cu dizabilităţi fizice (două instituţii), şi instituţii pentru persoane cu dizabilităţi mintale (patru instituţii). Cel mai potrivit tip de instituţie este decis de comisia medicală consultativă din cadrul instituţiei medicale publice. Spectrul de servicii oferite în aceste instituţii include servicii sociale şi medicale, cazare, asigurarea cu mâncare, haine şi încălţăminte, terapie ocupaţională, kinetoterapie şi activităţi culturale. Durata medie de

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.26din69

spitalizare este de 10,5 ani în instituţiile pentru persoane cu dizabilităţi mintale şi 7,6 ani în cele pentru persoane în vârstă şi cu dizabilităţi fizice. Asistenţa medicală în instituţiile rezidenţiale este asigurată de personal de sănătate de nivel înalt şi mediu şi personal auxiliar. În cazul în care rezidenţii au nevoie de îngrijire medicală, care este în afara competenţelor instituţiei de îngrijire rezidenţială, aceştia sunt referiţi către instituţiile municipale şi terţiare pentru investigaţii şi tratament in conformitate cu programul unic. În 2008, Guvernul a aprobat Programul Naţional privind Crearea unui Sistem Integrat de Servicii Sociale pentru perioada 2008-2012 (Hotărârea Guvernului nr.1512, 31 decembrie 2008). Programul îşi propune să extindă rapid serviciile sociale specializate şi comunitare ca o alternativă la serviciile de tip rezidenţial şi să îmbunătăţească eficacitatea şi eficienţa acestora prin combinarea serviciilor de profilaxie şi reabilitare şi prin abordarea problemelor pacienţilor la nivel de comunitate înainte ca acestea să devină prea complicate. În urma implementării Programului, doar în 2010 rata anuală a instituţionalizării a scăzut cu 19% comparativ cu 2009, şi în acelaşi an au fost opt persoane înregistrate că au părăsit instituţia şi s-au reintegrat în familii şi comunităţi. 3.5. Resursele Umane Tabloul resurselor umane în domeniul sănătăţii din Republica Moldova a evoluat de la sistemul sovietic rapid şi într-un mod dramatic. Acţiunile continue pentru a adapta instruirea medicilor şi personalului medical mediu la standardele occidentale, în primul rând la cele ale UE, au rezultat în instituţii moderne de instruire la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” a Republicii Moldova şi Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie. Universitatea de Medicină şi Farmacie este pregătită să instruiască medicii care vor constitui partea centrală a schimbărilor în Serviciul de reabilitare şi îngrijire de lungă durată care se planifică pentru republică. Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie va prelua conducerea în instruirea personalului medical mediu în ceea ce priveşte competenţele necesare pentru serviciile de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, împreună cu alte 4 colegii de medicină amplasate în întreaga ţară. În prezent, instruirea specialiştilor în domeniul serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată se află la o etapă timpurie în Republica Moldova. Marea majoritate a celor instruiţi până la moment în ambele domenii sunt amplasaţi în Chişinău. În dependenţă de scenariile selectate din cele trei recomandate în acest raport, accentul se va schimba variind de la un raion la altul. O parte din specialiştii medicali necesari pentru serviciul de reabilitare şi îngrijire de lungă durată vor veni din rândul personalului nou-instruit, iar alta – din spitalele raionale care nu mai sunt necesare şi de la cei care au un rol sporit în aceste regiuni datorită transferului de responsabilitate de la instituţia naţională la regiune şi raion. Tabelul: Personalul medical de reabilitare după amplasare 2012 Fizioterapeuţi/Medicina Tradiţională/Kinetoterapeuţi

Aprobat Ocupat Persoane fizice

Municipalităţile 36,75/11,50/16,75 31,25/10,50/11,75 24/7/15

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.27din69

Chişinău şi Bălţi

Instituţiile republicane 40,50/4,50/39,50 35,5/4,50/36,50 33/7/49

Spitalele raionale 48,25/3,25/18,0 30,0/2,25/8,50 27/2/7

Tabelul reflectă realităţile conform structurii actuale de reabilitare. Oricare dintre cele trei opţiuni propuse în acest raport va fi aleasă, va fi necesar să se mărească proporţia de personal de reabilitare al spitalului raional. O parte din serviciile de îngrijire de lungă durată vor fi antrenate în îngrijirea persoanelor în vârstă. Geriatria este de curând adăugată la specialitatea de rezidenţiat a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie, dar va fi cu siguranţă o parte cheie în prestarea serviciilor de îngrijire de lungă durată pe viitor. Tabelul reflectă numărul actual de specialişti în geriatrie din Moldova cu un număr mai mare de poziţii aprobate în spitalele raionale. Cu toate acestea, numărul persoanelor fizice din spitalele raionale în comparaţie cu instituţiile republicane este mic. Tabelul: Specialiştii în geriatrie, după amplasare 2012 Specialişti în geriatrie

Aprobat Ocupat Persoane fizice

Municipalităţile Chişinău şi Bălţi 5,25 4,75 2

Instituţiile republicane 6 6 14

Spitalele raionale 26,75 17,75 8

3.6. Comparaţii internaţionale Comparaţiile internaţionale a resurselor umane în serviciul de reabilitare şi îngrijire de lungă durată sunt puţin dificile din cauza absenţei datelor OMS sau UE care să abordeze anume acest domeniu. Deşi există o suprapunere de servicii între aceste domenii, în general specialităţile care abordează pe fiecare sunt stabilite separat. Medicina fizică şi de reabilitare este o specialitate medicală independentă în toate statele din Europa, cu excepţia Danemarcei şi Maltei. În timp ce sunt tendinţe comune în ceea ce priveşte denumirea specialităţii de reabilitare, există şi variaţii. Tabelul reflectă denumirea alese în fiecare din ţările selectate pentru comparaţie. Tabelul: Denumirea specialităţii de reabilitare în ţările comparate Republica Moldova Reabilitare şi medicina fizică

Danemarca Fizioterapeut

Estonia Medicină fizică de reabilitare

Germania Medicina fizică şi de reabilitare

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.28din69

Lituania Medicină fizică şi reabilitare

Norvegia Medicină fizică şi reabilitare

O diferenţă evidentă între ţări în ceea ce priveşte reabilitarea şi medicina fizică este instruirea fizioterapeuţilor. Fizioterapeuţii au fost instruiţi în facultăţile de medicină în multe domenii, dar din ce în ce mai mult fizioterapeuţii sau terapeuţii fizici sunt instruiţi în instituţii universitare cu studii avansate, tot mai mult cerându-li-se să fie certificaţi în această profesie. Numărul specialiştilor de reabilitare şi medicină fizică variază mult între ţări în baza atât a mărimii relative a ţării cât şi nivelului de dezvoltare a specialităţii medicale în fiecare ţară. Tabelul: Numărul total al medicilor, specialiştilor RMF în ţările selectare, populaţiei

Numărul total al medicilor, specialiştilor RMF în ţările selectare, populaţiei

Total medici (2009) Specialişti RMF diferiţi ani

Populaţie (2009)

Moldova 10 039 84 3 566 000

Danemarca 19 232 120 5 519 000

Estonia 4 378 158 1 340 000

Germania 297 835 1 517 81 874 000

Lituania 12 191 Neraportat 3 339 000

Norvegia 19 428 183 4 829 000

Societatea Britanică de Medicină de Reabilitare din Regatul Unit oferă recomandări cu privire la personalul pentru unităţile de reabilitare din spitale aproape aşa cum este descris în Ordinul 432. Există diferenţe în ceea ce priveşte instruirea unor cadre şi modul în care personalul medical mediu poate fi utilizat. Regatul Unit are asistente medicale instruite special în reabilitare. De asemenea, fizioterapeuţii sunt instruiţi în cadrul unui program universitar, urmat de un program de masterat. Tabelul: Comparaţie între Regatul Unit şi Republica Moldova privind asigurarea cu personal pentru unităţile de reabilitare spitalicească Personal per pat Republica Moldova Regatul Unit

Medic reabilitolog

1 la 12 paturi 1,2 la 20 paturi

Fizioterapeuţi 1 la 10 paturi 4 la 20 paturi

Terapeut ocupaţional(Ergoterapeut)

1 la 10 paturi cu profil neurologic, neurochirurgical, ortopedic, reumatologic

1 adiţional la 30 paturi pentru alte servicii

4 la 20 paturi

Logoped 1 la 20 paturi/15 paturi copii cu profil neurochirurgical, neurologic.

2-2,25 la 20 paturi

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.29din69

Psiholog 1 la 30 paturi/20 paturi copii cu profil neurologic 1,5-2,0 la 20 paturi

Audiolog 1 la 30 paturi copii cu profil audiologie Nu este menţionat

Lucrător social 1 la 30 paturi 1,5 la 20 paturi, de asemenea un planificator de externări

Asistentă medicală

Asistentă medicală fiziokinetoterapeut la 10 paturi Asistentă medical proceduri la 20 paturi în dependenţă de proceduri, Asistentă medicală superioară la 10 asistente medicale

în staţionar, 5 asistente medicale de gardă (un post) la 25 paturi

25-30 la 20 paturi, cel puţin 1/3 ar trebui să obţină instruire specifică în reabilitare

Specialitatea de geriatrie şi gerontologie este cumva mai omogenă şi se axează pe populaţia în curs de îmbătrânire cu care ţara se va confrunta în următorii ani la diferite nivele. Numărul ţărilor care dispun de specialitate de geriatrie şi gerontologie a crescut rapid pe parcursul ultimilor ani. Un studiu amplu din 2006 asupra educaţiei geriatrice în 33 de ţări europene demonstrează că geriatria este o specialitate medicală recunoscută în 16 ţări şi subspecialitate în 9 dintre ele.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.30din69

Comparaţie internaţională a sistemelor de îngrijire de lungă durată în ţări selectate din fosta Uniune Sovietică

Ţara Bazalegalăaplicabilă Principiiledebază Domeniuldeaplicare Riscurileacoperite:DefiniţieMOLDOVA -LegeaNr.909-XIIdin30.1.1992,

privindprotecţiasocialăacetăţenilorcareauavutdesuferitînurmacatastrofeidelaCernobîl.-Ordinulnr.16din22.4.1994alMinisteruluiMunciişiProtecţieiSociale,careaprobăRegulamentul-tipcuprivirelasecţiiledeajutorsocialladomiciliubătrânilorsinguraticişicetăţenilorinapţidemuncă.-LegeaNr.987-XVdin18.4.2002,caremodificăşiextindeprevederileLegiiNr.499-XIVdin14.7.1999privindalocaţiilesocialedestatpentruunelecategoriidecetăţeni.-LegeaNr.933-XIVdin14.4.2000,privindcompensaţiilenominativepentruunelecategoriidepopulaţie.-LegeaNr.121-XVdin3.5.2001privindalocaţiiledestat.-LegeaNr.547-XYprivirelaasistenţasocială,din25decembrie2003.

Alocaţiileînnaturăacordateprinintermediulunităţilordeasistenţăsocialăladomiciliu,caresuntechipeinstruitesăaibăgrijădepersoaneleînvârstăcarelocuiescsingureşiapersoanelorinaptedemuncă.Acesteasuntconstituiteîncazulîncarecelpuţin80depersoaneînvârstăcarelocuiescsinguresaupersoaneinaptedemuncanecesităîngrijireladomiciliuîntr-oanumităzonă;potficreatemaimultdeounitate,dacăestenecesar.

Persoaneleînvârstă,persoanelecudizabilităţi,copiiicudizabilităţi,cucondiţiacaaceştioameni:necesităajutoruluneialtepersoane,nuaucopiisausoţ/soţiecaresăfacălucrul,locuiescînzonăşinusuferădealcoolismsaudeoboalăpsihiatricăsaucontagioasă.

Îngrijireladomiciliupentrupersoaneleînvârstăcarelocuiescsingureşicetăţeniiinapţidemuncă.Îngrijirepentrucopiiicudizabilităţi.

UCRAINA LegeaUcrainei“despreserviciilesociale”(N966-IVdin19.06.03)RegulamentulCabinetuluideMiniştrialUcrainei"Despreaprobareamoduluidenumireşideplatăacompensaţieipentrupersoanelecareoferăserviciisociale"(Nr.558din29.04.04)

Alocaţiiuniversaleînnatură,dreptulpersoanelorcareaunevoiedeîngrijiredincauzacondiţiilordesănătate,organizateregionallanivelmunicipalşifinanţatedelabugetullocal

Toţirezidenţiicareaunevoie. Nevoiadeîngrijiredelungăduratăestedefinitădediferitecategoriidepersoanecareutilizeazăcâtevacriterii(înprincipal,vârstaşicondiţiiledesănătate).Criteriilepentrulimitădevârstă:beneficiarultrebuiesăajungălavârstade60deani(bărbaţi)şi55(femei).Criteriidesănătate:copiicudizabilităţişipersoaneleinaptedemuncăşideaseîngrijizilnicşiasemişca.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.31din69

GEORGIA Legeacuprivirelaasistenţamedicală(10.12.1997.)Legeacuprivirelaasistenţapsihiatrică(21.03.1995).LegeaGeorgieiprivind“Protecţiasocialăapersoanelorcudizabilităţi”(14.6.1995).

Nuesteoschemăspecificăpentruîngrijiredelungădurată.Beneficiilesuntoferiteprinintermediulaltorramurialeasigurăriisociale.Alocaţiiînnatură:Instituţiispecialesuntoferitepentrupersoanelecudizabilităţişicopiiiorfanişipersoaneleînvârstă;acesteasuntfinanţatedelabugetuldestatşilocal.

Toţirezidenţiicareaunevoiedeîngrijiretemporarăsaupermanentădinmotivefizice,mintalesausociale.

Necesitateapentruîngrijiredelungăduratăestedefinitădediferiteactelegislativepentrudiferitecategoriidepersoane,folosindu-segradededizabilitateşicondiţiidesănătate

ARMENIA Codulfamiliei.LegeaRAprivindasistenţasocială,HotărâreaGuvernuluiprivindinstituireaordiniipentruasigurareaîngrijiriipersoanelorînvârstăşicetăţenilorcudizabilităţi,2006

Nuesteoschemăspecificăpentruîngrijiredelungădurată.Beneficiilesuntoferiteprinintermediulaltorramurialeasigurăriisociale.Alocaţiiînnatură:Instituţiispecialesuntoferitepentrupersoanelecudizabilităţişicopiiiorfanişipersoaneleînvârstă;acesteasuntfinanţatedelabugetuldestat.Alocaţiiînnumerar:Suplimenteînnumerarpentruîngrijiredelungăduratăsebazeazăpeofilozofieaasigurăriisocialeşisuntfinanţatedincontribuţii.

Alocaţiiînnatură:toţirezidenţii.Alocaţiiînnumerar:toţirezidenţii.

Alocaţiiînnatură:Instituţiispecialesuntdisponibilepentrupersoanelecudizabilităţişicopiiiorfanişipersoaneleînvârstăcareaunevoiedeîngrijire.Alocaţiiînnumerar:Ceicareseîncadreazăînprimulgraddeinvaliditatesuntconsideraţisăaibănevoiedeîngrijire

Ţara Alocaţiiînnatură:îngrijireladomiciliu Nursing AlocaţiiînnumerarMOLDOVA Unităţiledeasistenţăsocialăsuntasiguratecu

personaldelucrătorisocialiînproporţiede1lucrătorsocialla8-10beneficiariînlocalităţiruralesau10-12beneficiariînlocalităţiurbane.Lucrătoriisocialiviziteazăbeneficiariiladomiciliulacestoradetreioripesăptămână;responsabilităţilelorinclud:livrarealadomiciliuamâncării,alimentaţiei,alteproduseesenţialeşimedicamente;ajutorînlivrareaşicolectareaarticolelordeuzcasnicdelacurăţătorii,spălătorii

ÎngrijirezişinoapteesteacordatădeoptinstituţiisocialesubauspiciulMinisteruluiSănătăţiişiProtecţieiSociale:patruinstituţiipsihoneurologicedestaţionar,ocasănaţionalăpentrupersoanecudizabilităţişipensionari,uncentrunaţionaldereabilitarepentrupersoanecudizabilităţişiveterani,şidouăorfelinatepentrucopiicudeficienţemintale.Numărultotaldelocurioferiteestede2695,dincare720suntpentrucopiicudeficienţemintale,520pentru

AlocaţiideîngrijirepentrupersoanelecugradulIdeinvaliditate,cuhandicapdincopilăriesuntplătitedirectbeneficiarilorsau,înanumitecazuri,reprezentanţilorlor,cucondiţiacăinvaliziinusunttotalmenteîngrijastatului.Oalocaţiedeîngrijirede65leipelunăesteplătităpersoaneloraptedemuncăcareacordăîngrijireladomiciliuunuicopilînvârstădepânăla16anicugradulIdeinvaliditate.Oalocaţiedeîngrijirede150leipelunăesteplătităpersoaneloraptedemuncăcareacordăîngrijireladomiciliuşiacompaniamentuneipersoaneoarbecugradulIdeinvaliditate

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.32din69

şiserviciidereparaţie;ajutorînobţinereaşiaducereaacasăacombustibilului,operareasistemelordeîncălzirealocuinţei,acordareaîngrijiriimedicalenecesare,efectuarealucruluicasnicşiîngospodărieşireparaţiilorsanitareşicultivareaşirecoltareaproduselordepeloturileadiacentecasei;ajutorbeneficiaruluisăcorespondezecurudeleşisăplătească(dinresurselepropriialepersoanei)facturilepentruserviciilemunicipaleşidealtănatură;ajutorautorităţilorlocalelaînmormântareapersoanelorînvârstăşiapersoanelorinaptedemuncădecedate.

persoaneînvârstăşi1455pentrupersoanecubolipsihologicecronice.

UKRAINE Ajutorulspecialistuluicumuncacasnicăşiigienapersonală,livrareagratuităamâncării

Statuloferăîngrijirepermanentăîninstituţiiprecumcasedeîngrijiredestatpentrupersoaneleînvârstă,cudizabilităţişiproblemepsihiatrice.

Statulprevedeoplatăînnumerarunuimembrualfamilieisauuneialtepersoane,careacordăîngrijirepersoaneicarearenevoiedeîngrijire.Aceastăcompensaţiedepindedegraduldenecesitatealpersoaneicaresolicităîngrijireşiestestabilităînprocentalsumeidebazăpentruminimumvitalpentrupersoaneleaptedemuncă.15%-pentruîngrijireaunuiinvaliddegrupaI;10%-pentruîngrijireaunuiinvaliddegrupaII,persoaneleînvârstăşicopiiicudizabilităţi;7%-pentruîngrijireaunuiinvaliddegrupaIII,persoanelecareaunevoiedeîngrijirepermanentă(regulamentulMinisteruluiSănătăţii)

GEORGIA

Garantarearesurselorsuficiente NICIUNA NICIUNA

ARMENIA Îngrijirealadomiciliuesteacordatăpersoanelorcudizabilităţişivârstnicilorsinguratici

Caseledeîngrijirepentrubătrâni,caseledeîngrijirecuasistenţăpsihiatricăşiorfelinatelesuntdisponibilepentruceicaresecalifică.

Încazulprimuluigrupdeinvaliditate,mărimeapensieipentrupersoanacarebeneficiazădeîngrijireestemărităcu40%,şicu20%incazulceluide-aldoileagrupdeinvaliditatea“pensieidebază”pentruacompensaunmembrualfamilieisauunprietencareoferăîngrijirepersoaneicudizabilitate.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.33din69

4. Analiza structurală Prima analiză structurală a sistemului de reabilitare în Moldova este descrisă mai jos. Instituţii cu servicii de reabilitare în Moldova – prezentare generală

RezumatINumăruldepaturi

Număruldemedici

Numărulasistentemedicale

Numărulde

instituţiiInstituţiisubordonateMinisteruluiSănătăţii/Asistenţăintermediară 210 22 53 8InstituţiisubordonateMinisteruluiSănătăţii/Îngrijiredelungădurată 930 38 195 6SanatoriusubordonatConfederaţieiNaţionaleaSindicatelordinMoldova/Asistenţăintermediară(6-28zile) 690 48 184 3InstituţiisubordonateMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei/Asistenţăintermediară(6-28zile) 560 37 154 3InstituţiisubordonateMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei/Îngrijiredelungădurată 2684 80 327 11Totalgeneral 5074 225 913 31

31 de instituţii care prestează servicii de reabilitare au 913 asistente medicale şi 225 medici angajaţi şi dispun de 5 074 paturi. Din statistică nu este evident dacă instituţiile de reabilitare analizate adăpostesc „paturi” sau mai degrabă „locuri” în termeni de asistenţă psihiatrică modernă. Cu toate acestea, ne vom limita la termenul „pat”. Aceste 31 de instituţii sunt subordonate la trei proprietari:

• Ministerul Sănătăţii • Confederaţia Naţională a Sindicatelor • Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Pe lângă proprietari, Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) finanţează 8 din cele 31 de instituţii.

Instituţii cu servicii de reabilitare în Moldova – privire generală, în %

Rezumat II Număruldepaturi

Număruldemedici

Număruldeasistentemedicale

Numărulde

instituţii

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.34din69

Instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii / Asistenţă intermediară 4% 10% 6% 26% Instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii / Îngrijire de lungă durată 18% 17% 21% 19% Sanatoriu subordonat Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova / Asistenţă intermediară (6-28 zile) 14% 21% 20% 10% Instituţii subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei / Asistenţă intermediară (6-28 zile) 11% 16% 17% 10% Instituţii subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei / 53% 36% 36% 35% Îngrijire de lungă durată 100% 100% 100% 100%

Acest tabel indică că aproximativ două treimi din paturile de reabilitare, mai mult de jumătate din personalul medical şi aproape jumătate din instituţii sunt subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF). Clientul nostru, MS, este responsabil pentru acelaşi număr de instituţii, însă pentru mai puţin de un sfert de paturi şi mai puţin de o treime de personal. MMPSF este actorul principal conform acestei prime evaluări. Confederaţiei Sindicatelor îi revin 10% din instituţiile de reabilitare şi 14% din paturi, un rol minor în acest context. Prima analiză structurală indică ierarhizarea în baza punctajului mai mic conform tabelului de mai jos.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.35din69

Ierarhizarea proprietarilor conform analizei structurale

Ierarhizarea Număruldepaturi

Număruldemedici

Numărulde

asistentemedicale

Numărulde

instituţii

Puncte

InstituţiisubordonateMinisteruluiSănătăţii/Asistenţăintermediară

5 5 2

17InstituţiisubordonateMinisteruluiSănătăţii/Îngrijiredelungădurată 2 3 2 3

10

SanatoriusubordonatConfederaţieiNaţionaleaSindicatelordinMoldova/Asistenţăintermediară(6-28zile) 3 2 3 4

12

InstituţiisubordonateMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei/Asistenţăintermediară(6-28zile) 4 4 4 4

16InstituţiisubordonateMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei/Îngrijiredelungădurată 1 1 1 1

4

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.36din69

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.37din69

4.1. Lista instituţiilor cu servicii de reabilitare în Moldova

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

InstituţiisubordonateMinisteruluiSănătăţii/Asistenţăintermediară

1 InstitutuldeCercetăriŞtiinţificeîndomeniulOcrotiriiSănătăţiiMameişiCopilului Chişinău Reabilitaremedicalăpentrucopiiicutulburări

neurologiceşipsihomotorii 25 3 7CompaniaNaţionalădeAsigurăriînMedicină(CNAM)

2 Centruldereabilitarepentrucopiicudeficienţemotoriisevere Chişinău Reabilitareneuromotorie(asistemuluilocomotor) 30 4 8 CNAM

3

InstitutuldeNeurologieşiNeurochirurgie

Chişinău Neuroreabilitareprimară 30 4 6 CNAM(Comasatla01.01.2013cuSpitalulClinicRepublican)

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.38din69

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

4 SpitalulClinicdeTraumatologieşiOrtopedie Chişinău Reabilitareortopedică 30 2 6 CNAM

5 SpitalulMunicipal“SfântaTreime” Chişinău Reabilitarecardiacă 30 2 7 CNAM6 SpitalulMunicipal“SfântaTreime” Chişinău Neuroreabilitareprimară 30 3 6 CNAM7 SpitalulMunicipalBălţi Bălţi Reabilitaremedicalăpentruadulţi 15 2 6 CNAM8 SpitalulRaionalEdineţ Edineţ Reabilitaremedicalăpentruadulţi 20 2 7 CNAM

210 22 53

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

InstituţiisubordonateMinisteruluiSănătăţii/Îngrijiredelungădurată

1 Centruldereabilitarepentrucopii"Sergheevca",or.Sergheevca,Ucraina

or.Sergheevca,Ucraina

Reabilitaremedicalăpentrucopii 200 8 28 MinisterulSănătăţii

2 Centrulftiziopulmonologicdereabilitarepentrucopii"Târnova"

Drochia,s.Târnova ReabilitaremedicalăpentrupacienţiicuTB 200 5 32 MinisterulSănătăţii

3 Centrulftiziopulmonologicdereabilitarepentrucopii"Corneşti"

Ungheni,s.Corneşti ReabilitaremedicalăpentrupacienţiicuTB 100 3 20 MinisterulSănătăţii

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.39din69

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

4 Centrulderecuperarepentrucopii"Ceadâr-Lunga" Ceadâr-Lunga Reabilitaremedicalăpentrucopii 80 6 36 MinisterulSănătăţii

5 Centruldeplasamentşireabilitarepentrucopiidevârstăfragedă,municipiulChişinău Chişinău Reabilitaremedicalăpentrucopiidevârstăfragedă 200 10 45 MinisterulSănătăţii

6 Centruldeplasamenttemporarşireabilitarepentrucopiidevârstăfragedă,municipiulBălţi Bălţi Reabilitaremedicalăpentrucopiidevârstăfragedă 150 6 34 MinisterulSănătăţii

930 38 195

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

SanatoriusubordonatConfederaţieiNaţionaleaSindicatelordinMoldova/Asistenţăintermediară(6-28zile)

1 Staţiuneabalneară“Bucuria-Sind”,SRLChişinău,VadulluiVodă

Reabilitaremedicalăînmedicinainternă(cardiologie) 120 5 24

Privat,ConfederaţiaNaţionalăaSindicatelordinMoldova

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.40din69

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

2 Sanatoriul“NufărulAlb”,SRL Cahul Reabilitaremedicalăînmedicinainternă,Reabilitareortopedică,Ginecologie,Neuroreabilitare 260 18 76

Privat,

ConfederaţiaNaţionalăaSindicatelordinMoldova

3 Staţiuneabalneară“Codru”,LTD Călăraşi Reabilitaremedicalăînmedicinainternă,Ginecologie,Neuroreabilitare,Urologie 310 25 84

Privat,

ConfederaţiaNaţionalăaSindicatelordinMoldova

690 48 184

InstituţiisubordonateMinistruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei/Asistenţăintermediară(6-28zile)

1

CentrulRepublicanExperimentalProtezare,OrtopedieşiReabilitare,municipiulChişinău

Chişinău

Reabilitareortopedică.

40 4 34MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

Centruloferăreabilitaremedicalăpentrutoţiveteraniiderăzboi.OferăpopulaţieiRepubliciiMoldovaarticoledeprotezare,dispozitiveortopedice(proteze,corsaje,bandaje,încălţăminteortopedicăspecială,bastoanedelucru,cârje,etc.)şimijloacedelocomoţie.Centruldispunedeoclinicădeambulatoriuşispital

2CentrulRepublicandereabilitareainvalizilorşipensionarilor“Speranţa”

or.Vadul-lui-Vodă,municipiulChişinău

Reabilitarecardiacăşiprimeştepersoanecudizabilităţişipensionaricaredeasemeneasuferădebolilocomotorii

260 18 75MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.41din69

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

3

CentrulRepublicandereabilitarepentrupensionarişipersoanecudizabilităţi"Victoria"

or.Sergheevca,UcrainaReabilitarecardiacăşiprimeştepersoanecudizabilităţişipensionaricaredeasemeneasuferădebolilocomotorii

260 15 45MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

560 37 154

InstituţiisubordonateMinistruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei/Îngrijiredelungădurată

1 AzilulRepublicanpentrupensionarişipersoanecudizabilităţi,municipiulChişinău Chişinău

Instituţiaprimeştepersoanecubolisomaticepentruplasamenttemporarsaupermanentcarenusuntsprijiniţidetutorilegali.Instituţiaoferăîntreţinerecompletă,asistenţămedicalăşisocială

217 16 56MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

2CentrulRepublicandereabilitareapersoanelorcudizabilităţi,veteranilormunciişirăzboiului,Cocieri

satulCocieri,raionulDubăsari

Reabilitaremedicalăînmedicinainternă,Ginecologie,Neuroreabilitare,Urologie

80 4 27MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

CentrulRepublicandereabilitareapersoanelorcudizabilităţi,veteranilormunciişirăzboiuluiprimeştepersoanecudizabilităţi,veteraniaimunciişiairăzboiuluifărătutorilegali,cuveniturimicisaucudeficienţefiziceşibolisomaticepentruplasamenttemporarsaupermanent.Instituţiaoferăserviciisocialeşimedicaleşideîntreţinerecompletă.

3 Internatulpsihoneurologic,CocierisatulCocieri,raionulDubăsari

Beneficiariiinstituţieisuntbărbaţişifemeidediferitevârstecarebeneficiazădeîntreţinerecompletă.Instituţiaoferăplasamenttemporarsaupermanent.

388 12 34MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.42din69

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

4 Internatulpsihoneurologic,Bădiceni

satulBădiceni, Beneficiariiinstituţieisuntbărbaţişifemeicuvârsta

depeste18ani.Aceştiasuntplasaţitemporarsaupermanentşibeneficiazădeîntreţinerecompletă

492 7 24MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

raionulSoroca

5 Internatulpsihoneurologic,Brânzeni

satulBrânzeni,raionulEdineţ

Beneficiariiinstituţieisuntbărbaţişifemeidediferitevârstecarebeneficiazădeîntreţinerecompletă.Instituţiaoferăplasamenttemporarsaupermanent.Serviciileoferitesuntorientatespremenţinereaindependenţeipersonaleşistandardeloroptimedeviaţă.

325 7 26MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

6 Internatulpsihoneurologic,Bălţi BălţiBeneficiariiinstituţieisuntbărbaţişifemeidediferitevârste.Aceştiasuntplasaţitemporarsaupermanentşibeneficiazădeîntreţinerecompletă.

425 12 45MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

7 Şcoala-internatpentrucopiicudizabilităţimintale(fete),or.Hânceşti Hânceşti

Beneficiariiinstituţieipotficopiidela4aniînsus.Aceştiabeneficiazădeîntreţinerecompletăşisuntplasaţitemporar.

343 8 54MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

8 Şcoala-internatpentrucopiicudizabilităţimintale(băieţi),or.Orhei Orhei

Vârstabeneficiarilorîncepedela4ani.Aceştiabeneficiazădeîntreţinerecompletăoferităpeparcursulperioadeitemporaredeplasament.

332 8 43MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.43din69

Nr. Denumireainstituţiei Amplasare Tipservicii Numărdepaturi

Numărdemedici

Numărdeasistentemedicale

Plătitordeservicii

9 Centruldeplasamenttemporaralcopiilorînsituaţiiderisc"Azimut",or.Soroca Soroca

Primeştecopiidinfamiliisocialvulnerabilepentruoperioadădemaximunan.Peparcursulprocesuluidemedierecopiiisuntsprijiniţisăsereintegrezeînfamiliilebiologicesauînfamiliiextinse.

30 1 5MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

10 Centrulpentrucopiicucerinţeeducaţionalespeciale“Speranţa”,or.Criuleni Criuleni

Programcomplexşiintegratdeînvăţământşiterapiedereabilitare,careincludeterapiacognitivă(curriculumuldeinstruire,terapiacognitivă,activitatedeconsolidareacapacităţilor,îmbunătăţireaabilităţilor,competenţelor,deprinderilorşiinformaţieiîntr-unaltmoddecâtpredarea–procesuldeînvăţare),kinetoterapie(reabilitare,îmbunătăţire,dezvoltareaşiantrenareanervilordepercepţieşimotorii,masaj,antrenareamuşchilormotorii),psihocorecţia(sesiunidecorecţie,consiliereprofesionalăpentrucopiişipărinţi),logopedie(sesiunidecorectareşiconsiliereprofesională),terapieocupaţională(dezvoltareacompetenţelorpentruviaţadezicuzi,dezvoltareacompetenţelordemuncă),autonomiapersonalăşisocială,art-terapia(desen,sculptat,modelat),muzicoterapia,terapiaprinjoc

40 3 9MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

11 Centruldereabilitareşiprotecţiesocialăacopiilor,or.Taraclia Taraclia

Plasamenttemporar

12 2 4MinistrulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

ConsilierepsihologicăSprijinsocialAsistenţămedicalăAsistenţăjuridicăActivităţicreative

2684 80 327

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.44din69

5. Analiza problemelor Îngrijirea de lungă durată în Republica Moldova nu a fost definită în mod oficial şi reprezintă o gamă de servicii sociale şi de sănătate acordate de diferite instituţii guvernamentale şi organizaţii non-guvernamentale. În mare parte, îngrijirea de lungă durată încă vine de la reţelele familiale. Capacitatea existentă instituţională a statului nu îndeplineşte nici cererea şi nici standardele de calitate pentru o îngrijire adecvată. Până în prezent a fost elaborat un număr limitat de standarde, cu ajutorul activităţilor puternice de lobby din partea sectorului non-guvernamental şi a comunităţii donatorilor. Îngrijirea de lungă durată şi de reabilitare nu sunt suficient dezvoltate ca părţi ale sistemului de sănătate, ceea ce afectează eficienţa sistemului global. Majoritatea îngrijirii de lungă durată este acordată în familie şi există puţine resurse disponibile pentru îngrijitorii informali. Trecerea la economia de piaţă este progresivă sau evolutivă în ţări cum ar fi China şi Vietnam, care sunt încă sub dominaţia guvernării comuniste. În cazul Republicii Moldova a fost pur şi simplu un caz de “desprindere” de la URSS şi plecare pentru ca să se restructureze. Moldova a trecut printr-o perioadă dificilă “rapid-bătătorită” în tranziţia la o economie de piaţă deschisă şi a obţinut realizări semnificative. Cu toate acestea, spre deosebire de ţările aflate încă sub regim comunist care trec la economia de piaţă, nu există nici un plan naţional pentru sănătate eficient şi cuprinzător şi, prin urmare, nici o transmitere a vreunui plan de sănătate către municipalităţi. Încă există o percepţie că “toată lumea are dreptul de a primi asistenţă medicală şi servicii gratuite în cadrul programelor ţintă de sănătate de stat, garantată de către stat”. Declaraţia este în contradicţie cu realitatea de plăţi neformale semnificative, care completează venitul personalului medical şi influenţează opţiunile de tratament pentru pacienţi. Acordarea asistenţei medicale pentru comunitate a evoluat spre o stare confuză cu plăţile neformale care îl menţin în stare funcţională. În rândul populaţiei, inclusiv personalul spitalului, încă mai există o credinţă puternică în idealurile sovietice şi vechiul mod de a face afaceri. În spitale, acest lucru se traduce într-un angajament la conducerea de sus în jos din partea administraţiei. Un număr de consultanţi anteriori au consolidat fără să-şi dea seama aceste idealuri, nu prin ceea ce au raportat ei, ci neimplicând personalul în identificarea problemelor şi în găsirea soluţiilor la locul de muncă. Echipament medical învechit de exemplu, instrumente corodate, uretroscoape rigide utilizare în locul celor flexibile. Nu există un proces sistematic de solicitare şi aprobare a echipamentului capital. Necesităţile de echipament par a fi formate şi influenţate de preferinţele individuale şi/sau capacitatea medicului practician de a obţine donaţii de la donatori. Îngrijorarea este că, fără un Business plan pentru dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, care să ofere o guvernanţă globală spitalelor, servicii de reabilitare şi medico-sociale la nivel local sunt supuse riscului de a fi dezvoltate şi extins la întâmplare, fără a ţine cont de acces, echitate, eficienţă, eficacitate sau continuitate. Natura aleatorie a extinderii serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată influenţează apoi capacitatea spitalelor de a planifica în mod eficient şi de a dezvolta o forţă de muncă care să satisfacă necesităţile viitoare ale instituţiei. Cu alte cuvinte, fără un Business plan bine elaborat pentru fiecare dintre spitalele

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.45din69

implicate în prestarea serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, este foarte puţin probabil ca:

a. Să fie achiziţionate echipamentele şi medicamentele corespunzătoare, b. Personalul să fie corespunzător instruit să-l folosească, c. Se va întreţine adecvat echipamentul,

Drept urmare, este probabil că infrastructura existentă să continue să se deterioreze semnificativ, iar pacienţii să fie supuşi unui risc mai mare. Se recomandă insistent să se elaboreze un Business plan pentru dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, care poate, la rândul său, duce la dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi medico-sociale de lungă durată. Plăţile neformale nu sunt neobişnuite nici ele. Cu toate acestea, proporţia problemei în Republica Moldova şi acceptarea generală de către cea mai mare parte a comunităţii că este parte a sistemului sănătăţii, este, probabil, unică pentru fostelor ţări de sub regimul sovietic. În plus, este dificil de a schimba cultura organizaţională, atunci când există încă angajaţi adepţi ai stilului sovietic de conducere (de sus în jos). Chiar dacă unul dintre persoanele cu funcţii superioare şi-a exprimat opinia că în “timpurile sovietice” oamenii erau implicaţi în planificare şi luarea deciziilor, opinia generală este că acest lucru nu s-a întâmplat în cadrul spitalelor. Considerabil absente au fost problemele legate de cele mai bune practici, siguranţa pacienţilor, managementul riscului clinic, controlul infecţiilor şi utilizarea calitativă a medicamentelor. Cu toate acestea, în timpul consultărilor noastre, am observat practici care supuneau pacienţii la riscuri. Deseori prescripţiile medicamentelor sunt scrise în limba latină, denumirile medicamentelor sunt în limba rusă, iar prospectul pentru pacienţi – în română. În plus, asistentele medicale transcriu prescripţiile pentru medicamente ale medicilor într-o altă înregistrare pentru pacient, şi utilizarea “corectorului” constituie o practică obişnuită. Remunerarea medicilor pare să se ridice la media de 300 $ SUA pe lună – prin urmare, încurajează practicile neetice, cum ar fi primirea plăţilor neformale pentru tratament de la pacienţi sau familiile lor. Plăţile neformale sunt utilizate pentru a “sprijini” un sistem de sănătate subfinanţat de stat, de a suplimenta veniturile personalului medical şi a influenţa opţiunile de tratament pentru pacienţi. Cu alte cuvinte, clienţilor care dispun de resurse financiare li se acordă o prioritate şi alegere mai mare decât celor care nu au bani. De exemplu, un medic specialist cu experienţă a arătat că de multe ori pacienţii cu afecţiuni medicale grave, care le puneau viaţa în pericol, s-au adresat târziu la medic, deoarece nu îşi puteau permite să achite plăţile neformale, chiar în situaţiile în care internarea era finanţată de stat. Finanţarea curentă a spitalelor de către stat, remunerarea personalului şi toleranţă practicilor neetice vor duce potenţial la un sistem de sănătate finanţat de stat imploziv şi subsumat prestatorilor privaţi de servicii medicale. Îngrijirea pacienţilor ţintuiţi la pat este o problemă importantă ridicată de asistenţa medicală. Personalul medical de îngrijire este lipsit de putere pentru a gestiona îngrijirea în mod proactiv. Planurile de tratament pentru pacienţii sunt scrise de medic, care sunt în general izolaţi de pacient şi asistente medicale. Nu există politici sau proceduri de escaladare pentru o asistentă

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.46din69

medicală ca să aibă acces la o doua opinie, în cazul în care este îngrijorată de ordinele pentru tratament oferite de medicul curant. Asistentelor medicale nu li se permite să înregistreze vreo observaţie în legătură cu deteriorarea condiţiilor de sănătate la pacienţi, etc. în dosarele pacienţilor. Proporţia de asistente medicale la pacienţi în unele secţii a fost, de asemenea, identificată ca fiind o îngrijorare care duce la faptul că asistentele medicale trebuie să se bazeze pe rudele pacientului şi a îngrijitorilor ca să acorde asistenţă suplimentară. Nivelul de calificare diferit al asistentelor medicale din unele secţii a fost ridicat ca o problemă, cu interes exprimat faţă de încercarea modelelor alternative, de exemplu, îngrijire oferită de o echipă versus îngrijire oferită de o asistentă medicală primară. Dezvoltarea profesională continuă (DPC) este o componentă integrală de menţinere a bazei de cunoştinţe şi competenţe a medicilor practicieni şi asistentelor medicale la un nivel modern. Deşi sunt disponibile unele programe interne pentru personal, există puţine oportunităţi pentru DPC în exterior sau acces la literatura medicală actuală online. Personale se bazează pe colegii de peste hotare care le trimit articole complete pentru că costul pentru a se abona personal este prohibitiv. Deşi un număr de personal superior a avut posibilitatea de a studia în străinătate, nu pare să fie o abordare coordonată asupra DPC. Deşi există un registru al activelor, la spitale şi policlinici activele nu sunt re-evaluate periodic. Ca urmare, există active uzate, dar care încă se încadrează în durata de exploatare şi funcţionează. Există, de asemenea, unele îndoieli cu privire la un program eficient de întreţinere şi profilaxie pentru tot echipamentul.

6. Parteneriat public-privat Republica Moldova dispune de un cadrul de reglementare pentru iniţierea şi implementarea parteneriatelor public-private (PPP), inclusiv în domeniul prestării serviciilor medicale. Legea No.179-XVI din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat reglementează următoarele aspecte:

- defineşte conceptul de PPP; - stabileşte principiile specifice PPP; - stabileşte formele PPP; - stabileşte cadrul instituţional pentru PPP; - stabileşte mecanismul de implementare a PPP; - stabileşte garanţiile specifice pentru a PPP; - reglementează riscurile PPP.

În perioada 2008-2009, Ministerul Sănătăţii a beneficiat de consultanţă cu privire la PPP din partea Băncii Mondiale (nr. ID 095250) şi IFC Advisory Services Washington (PO 0007717136). Raportul prezentat Ministerului Sănătăţii a identificat punctele slabe (barierele) şi punctele forte ale legislaţiei în vigoare, precum şi oportunităţile şi riscurile (ameninţările) cheie ale dezvoltării PPP în domeniul sănătăţii, şi a oferit o serie de recomandări pentru PPP în domeniul asistenţei medicale. Ca rezultat al acestui proiect de consultantă, Legea nr. 411 din 28.03.1995 privind asistenţa medicală a fost modificată în 2010, pentru a permite contracte de arendă a spaţiilor libere din cadrul instituţiilor medicale pentru stabilirea parteneriatelor public-private (art. 4,

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.47din69

alineatul (4), în formularea din Legea nr 117 din 17.07.10, Monitorul Oficial nr. 26-128/23.07.10, art. 408). Astfel, un parteneriat public-privat poate fi constituit pe baza infrastructurii existente sau se poate baza pe construcţia de clădiri noi de utilitate publică. Recent, Guvernul a aprobat Hotărârea Guvernului nr.245 din 19 aprilie 2012 „Cu privire la Consiliul Naţional pentru parteneriat public-privat". Consiliul Naţional pentru parteneriatul public-privat este o structură fără statut de persoană juridică, instituit pe lângă Guvern pentru a evalua politica de stat în domeniul parteneriatului public-privat, pentru a defini priorităţile şi strategiile de implementare a PPP în Republica Moldova. Acest fapt demonstrează interesul Guvernului pentru atragerea investiţiilor private în diverse sectoare ale economiei naţionale. În conformitate cu Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat, responsabilitatea pentru selectarea proiectelor de PPP şi stabilirea obiectivelor pentru acestea va aparţine Guvernului şi Autorităţilor Administraţiei Publice Locale. Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei va coordona procesele de lansare, implementare şi realizare a proiector de PPP. În conformitate cu legislaţia în vigoare, formele de implementare a PPP în Republica Moldova trebuie să includă:

- Contractul de furnizarea a serviciilor; - Contractul de administrare fiduciară; - Contract de închiriere; - Acordul de concesiune; - Acordul de asociere; - Alte forme permise de lege.

Există mai multe scheme de implementare a PPP. Următoarele modalităţi de realizare a contractelor de parteneriat public-privat trebuie să fie definite după nivelul de implicare al partenerului privat:

a) proiectare – construcţie – operare, prin care construcţia şi operarea obiectului de parteneriat public-privat sunt transmise partenerului privat pentru o perioadă maximă de 50 de ani.

b) construcţie – operare – renovare, prin care partenerul privat se obligă să finanţeze construcţia obiectului de parteneriat public-privat, precum şi să acopere toate costurile de întreţinere pentru o durată maximă de 50 de ani.

c) construcţie – operare – transfer, prin care partenerul privat se angajează să asigure construcţia, finanţarea, exploatarea şi întreţinerea unui bun public. Investitorului i se va permite să perceapă tarife pentru utilizarea bunului, în scopul de a recupera investiţiile, precum şi pentru a acoperi costurile de întreţinere şi pentru a permite obţinerea unui profit rezonabil.

d) construcţie – transfer – operare, prin care partenerul privat se angajează să asigure construirea unui activ care va fi transferat în proprietatea partenerului public imediat după finalizarea construcţiei, pe care partenerul public, la rândul său, îl va transfera în folosinţă partenerului privat;

e) arendă – dezvoltare – operare, prin care partenerul privat primeşte un bun public pentru

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.48din69

uz sau deţinere temporară şi se angajează să plătească în rate preţul bunului respectiv pe o perioadă care să nu depăşească 50 de ani.

f) reabilitare - operare - transfer, prin care bunul public este transferat partenerului privat, care are obligaţia de a reabilita, opera şi întreţine bunul public pentru o perioadă care nu poate depăşi 50 de ani.

De la sfârşitul anului 2012 există două PPP implementate în sistemul sănătăţii:

1. Parteneriatul public-privat în cadrul Spitalului Clinic Republican pentru servicii de radiologie şi imagistică de diagnostic. Formă contractuală de implementare a PPP: Contract de arendă. Forma de implementare a contractului: Reabilitare – operare – transfer (ROT). Durata contractului: 12 luni. Proiectul a fost iniţiat de către Ministerul Sănătăţii în baza Hotărârii Guvernului nr 1116 din 06/12/2010. Proiectul este asistat de Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), în baza unui acord de servicii de consultanţă financiară între Ministerul Sănătăţii şi IFC. Obiectivul proiectului este asigurarea renovării/construcţiei, dotării cu echipament, finanţării, precum şi funcţionării serviciului de radiologie şi imagistică de diagnostic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican. Ca urmare a licitaţiei pentru selectarea partenerului privat şi stabilirea unei relaţii de parteneriat public-privat în cadrul Spitalului Clinic Republican pentru servicii de radiologie şi imagistică de diagnostic al Republicii Moldova, 2011, nr.63-64, p. 2011, nr.135-138, p. 109), Ministerul Sănătăţii a selectat drept câştigător al licitaţiei Centrul Medical „Magnific” SRL din Republica Moldova.

2. Parteneriatul public-privat Centrul pentru tomografie computerizată în cadrul IMSP Spitalului Raional Orhei. Forma contractuală de implementare a PPP: Contract de arendă. Forma de implementare a contractului: Reabilitare - operare - transfer (ROT). Termenul contractului: 25 de ani. Proiectul a fost iniţiat de Consiliul Raional Orhei, în baza Hotărârii Consiliului Raional nr. 027-d din 14.04.2011. Obiectivul proiectului este asigurarea finanţării şi furnizării de echipament medical de radiologie şi imagistică de diagnostic, inclusiv un aparat de tomografie computerizata, un mamograf şi un ortopantograf. Ca urmare a licitaţiei pentru selectarea partenerului privat care a avut loc pe 30 iunie 2011, Ministerul a desemnat drept câştigător compania „Euroclinic" SRL, cu Consiliul Raional Orhei şi IMSP Spitalul Clinic Orhei, în calitate de parteneri publici, au semnat un contract „pentru realizarea Parteneriatul Public-Privat pentru Centrul de tomografie computerizată în cadrul IMSP Spitalul Clinic Orhei".

Agenţia Proprietăţii Publice a iniţiat mai multe PPP pentru viitor la iniţiativa Ministerului Sănătăţii, şi anume:

- Parteneriatul public-privat pentru prestarea serviciilor de radioterapie în cadrul Institutului

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.49din69

Oncologic; - Parteneriatul public-privat în domeniul E-sănătate; - Parteneriatul public-privat pentru servicii de dializă; - Parteneriatul public-privat pentru Centrul medical de imagistică nucleară în cadrul IMSP

Spitalul Clinic Republican.

Experienţa internaţională demonstrează că multe ţări, inclusiv economiile dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, Canada, Spania, Australia şi Austria lansează PPP în domeniul asistenţei medicale pentru diferite tipuri de servicii, cu accent special pe spitale.

Lecţiile învăţate din experienţa internaţională: - Instituţiile medicale nou-înfiinţate în cadrul PPP sunt mult mai uşor de acceptat din punct

de vedere politic decât încercările de a implementa PPP în unităţi deja existente (în special managementul spitalelor publice);

- Eficienţa şi calitatea serviciilor medicale este mai mare în cazul în care riscul transferat partenerului privat este mai mare;

- Există o sensibilitate politică mai mare cu privire la rezultate atunci când sectorul privat este implicat în furnizarea serviciilor medicale publice;

- În vederea impulsionării implementării PPP în domeniul ocrotirii sănătăţii, există o necesitate de asigurare a capacităţilor la nivelul autorităţilor centrale şi locale ale administraţiei publice.

Pornind de la experienţa internaţională şi locală, după selectarea scenariului de bază pentru dezvoltarea serviciilor de reabilitare medicală şi de îngrijire de lungă durată, vor fi stabilite trei modele de PPP pentru instituţiile medicale publice. Persoanele responsabile din cadrul administraţiilor locale, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Economiei, organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv asociaţiilor de pacienţi vor participa la activităţile de identificare a PPP şi stabilire a obiectivelor pentru acestea.

7. Recomandări Recomandarea Nr.1:

Elaborarea unui proces de solicitare capitală şi implementarea acestuia în instituţiile spitaliceşti. Justificarea: Nu există o procedură sistematică pentru a solicita echipament capital. Şefii de secţii se apropie de directori în mod ad-hoc sau independent cu solicitări. După cum este explicat în această consultanţă solicitarea de capital trebuie să fie parte a procesului de elaborare a Business planului şi să fie identificat ca solicitare de resurse pentru a realiza obiective specifice. Rezultatul preconizat: Procesul de solicitare de capital se va face ordonat şi va fi parte a procesului de elaborare a Business planului. O precondiţie pentru realizarea acestui rezultat este elaborarea unui Plan al Serviciilor Clinice (PSC).

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.50din69

Recomandarea Nr.2: Reevaluarea periodică a activelor din instituţiile spitaliceşti. Justificarea: Există active în spitale care au fost amortizate/trecute la pierderi după ce au fost complet uzate. Cu toate acestea, aceste active sunt încă funcţionale şi au o durată de exploatare şi astfel trebuie reevaluate. Dacă registrul activelor nu este actualizat la zi, instituţiile sunt expuse unor riscuri financiare şi există posibilitatea ca echipamentul să nu fie adecvat întreţinut şi/sau înlocuit atunci când se termină perioada reală de exploatare. Rezultatul preconizat: Se va menţine un registru exact al activelor în instituţiile spitaliceşti astfel ca activele să fie corect contabilizate şi informaţia să fie disponibilă pentru a întreţine şi a înlocui activele atunci când se termină perioada reală de exploatare.

Recomandarea Nr.3:

Examinarea participării comunităţii şi metodologiilor de implicare pentru a urmări în mod activ contribuţia consumatorului şi gestiona aşteptările consumatorului în ceea ce priveşte prestarea serviciilor medicale. Cu alte cuvinte, se va institui “Guvernarea comunitară”. Justificarea: Există un volum semnificativ de dovezi disponibile acum care susţin implicarea activă a consumatorilor în toate aspectele legate de îngrijirea lor şi gestionarea şi menţinerea continuă a sănătăţii. Rezultatul preconizat: Un grad sporit de conştientizare la nivel de comunitate şi consumator cu privire la tipul şi nivelul serviciilor prestate în comunităţile lor atât de instituţiile private cât şi cele publice. Înţelegerea costurilor implicate în accesarea serviciilor, chiar şi a celor finanţate de stat. În final, consumatorul va înţelege şi se va implica îndeaproape în deciziile legate de îngrijirea acută a lor, gestionarea maladiilor cronice şi în gestionarea şi menţinerea sănătăţii lor pe termen lung.

Recomandarea Nr.4:

Elaborarea unui Business plan pentru dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, care să pornească dezvoltarea prestării serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată pentru toate instituţiile medicale. Justificarea: Business planul pentru dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată formează şi influenţează planul forţei de muncă care, la rândul său, determină cunoştinţele, competenţele şi medicamentele necesare pentru a realiza scopul de bază al îngrijirii pacientului. Rezultatul preconizat: Business planul se va baza pe necesităţile comunităţii.

Recomandarea Nr.5:

Implementarea planului forţei de muncă

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.51din69

Justificarea: De a obţine date îmbunătăţite despre cererea şi oferta forţei de muncă, inclusiv un instrument de evaluare, şi crearea unor scenarii privind cererea şi oferta forţei de muncă în baza previziunilor modelelor de îngrijire. Rezultatul preconizat: Spitalele vor avea o forţă de muncă în domeniul medical continuă, care dispune de cunoştinţe, calificată şi adaptabilă

Recomandarea Nr.6:

Implementarea planului de utilizare calitativă a medicamentelor Justificarea: În Moldova nu există în prezent un Plan naţional general al medicamentelor. Se recomandă ca să fie elaborat unul în următorii cinci ani. Între timp, din cauza problemelor legate de siguranţa medicamentelor, identificate în fiecare dintre spitalele ţintă, se propune să se folosească un cadru care să ofere obiectivele generale care vor sprijini dezvoltarea planului pentru utilizarea calitativă a medicamentelor în Republica Moldova. Rezultatul preconizat: Rezultatele planului pentru utilizarea calitativă a medicamentelor vor trebui să sprijine şi faciliteze realizarea obiectivelor Politicii naţionale a medicamentelor. Acest plan va identifica principiile şi abordarea necesare pentru utilizarea calitativă a medicamentelor în Moldova. De exemplu, nu este posibil de a avea o utilizare calitativă a medicamentelor dacă populaţia nu-şi poate permite medicamentele de care are nevoie. De asemenea, nu este posibil să fie o utilizare calitativă a medicamentelor dacă medicamentele disponibile nu sunt sigure sau eficiente, aşa cum nu este raţional să avem medicamente de calitate înaltă, eficiente, dacă nu sunt folosite corespunzător. Planul de utilizare calitativă a medicamentelor în Moldova va avea scopul de a asista consumatorii de asistenţă medicală, medicii practicieni şi educatorii de sănătate, instituţiile medicale, industriile de medicamente, mas media, finanţatorii şi clienţii de asistenţă medicală, şi statul să devină mai conştienţi de importanţa utilizării calitatve a medicamentelor în acordarea unor servicii medicale de calitate înaltă şi sigure.

Recomandarea Nr.7:

Implementarea Planului strategic şi operaţional al forţei de muncă de îngrijire (inclusiv Planuri de acţiuni pentru îngrijire) Justificarea: Să se asigurare capabilitatea forţei de muncă de îngrijire de a satisface necesităţile unui sistem de sănătate în schimbare este o problemă semnificativă în Moldova. Performanţa asistentelor medicale şi capacitatea forţei de muncă de îngrijire de a activa independent sunt în general considerate a fi mai puţin decât optime. Principalele cauze identificate includ: nivelul inadecvat de cunoştinţe şi competenţe pentru a activa independent obţinut în programele de instruire pre-serviciu, limitat la absenţa accesului la literatură privind practica

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.52din69

bazată pe dovezi sau programelor de instruire continuă sau instruire specializată; salarii mici şi stimulente; şi limitări în mediul de muncă cum ar fi lipsa echipamentului şi a consumabilelor. Managementul performanţei este în mare parte nedezvoltat, fără fişe de post disponibile pentru majoritatea funcţiilor, sisteme de supraveghere slabe, iar planificarea muncii şi evaluarea performanţei nu se practică cu excepţia a câtorva cazuri excepţionale. Rezultatul preconizat: 1. Menţinerea personalului în siguranţă şi sănătos – prevenindu-se accidentele şi sprijinind lucrătorii accidentaţi să se întoarcă la muncă devreme. 2. Consolidarea capacităţii – capacitatea ce urmează a fi dezvoltată prin iniţiative de recrutare şi retenţie a personalului, crearea unor programe de dezvoltare a carierei, planificarea forţei de muncă şi echitatea şi diversitatea acesteia. 3. Preţuirea personalului – încurajarea participării angajaţilor în luarea deciziilor şi planificare la locul de muncă, aprecierea contribuţiei angajaţilor, făcând din spitale un loc minunat de muncă, recunoscând şi apreciind contribuţiile angajaţilor şi promovarea lucrului în echipă. 4. Promovarea instruirii continue – personalul beneficiază de oportunităţi adecvate de instruire şi dezvoltare legate de muncă, asigurând faptul că există expertiză şi va exista permanent. 5. Lupta pentru îmbunătăţire continuă – lucrând pentru a îmbunătăţi permanent rezultatele atât pentru pacienţi cât şi pentru clienţi, în timp ce se lucrează în parteneriat pentru a evalua eficacitatea şi a atinge excelenţa în îngrijirea pacientului şi deservirea clientului.

Recomandarea Nr.8:

Implementarea pregătirii intensive la locul de muncă în conducerii si leadership şi management clinic al cadrelor de conducere. Justificarea: În baza discuţiilor consultanţilor cu conducerea şi a observaţiilor făcute, s-a constatat că aceştia din urmă nu au abilităţi de leadership şi management clinic. Rezultatul preconizat: Conducerea va fi capabilă, printre altele, să genereze iniţiative de calitative în ceea ce ţine de planificarea viitorului spitalelor lor.

Recomandarea Nr.9: Mărirea bugetului global fix, de către stat (cel puţin pentru spitalele selectate), astfel ca să existe un stimulent de a spori utilizarea facilităţilor prin implementarea unor strategii eficiente de marketing. Justificarea: Deşi Guvernul are criterii legate de diagnosticul incluse în mecanismul de plată pentru spitale, acesta este de puţin folos atunci când bugetul global fix nu poate fi depăşit. Spitalele ar trebui să fie recompensate (nu pedepsite) în ceea ce priveşte finanţarea suplimentară, pentru că sporirea utilizării.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.53din69

În schimbul finanţării suplimentare, spitalele trebuie să demonstreze că internările sunt necesare, durata de şedere este adecvată şi că sunt luate iniţiative de calitate pentru a asigura îngrijirea optimă a pacientului, de exemplu erorile medicale şi alte greşeli medicale sunt raportate şi sunt implementate procese pentru a le minimaliza. Este esenţial să existe o schimbare în cultura organizaţională unde, admiterea greşelilor să fie de fapt, încurajată iar personalul să nu fie pedepsit pentru că spune adevărul. Spitalul trebuie să revizuiască motivele pentru comiterea greşelii şi să implementeze procese pentru a minimaliza incidenţa acestora pe viitor. Este important să reamintim că multe greşeli sunt greşeli de “sistem”. Procesele din spitale sunt cele care necesită schimbare. Dacă personalul este de vină, atunci este necesară instruire şi recalificare. Consultanţii nu subestimează dificultatea de a face schimbări în Moldova, într-o cultură unde “nimeni nu-i vinovat”. Rezultatul preconizat: Directorii de spitale vor avea stimulentul de a efectua analiza pieţii pentru a creşte utilizarea şi a produce iniţiative calitative pentru a asigura o îngrijire calitativă a pacientului în instituţii.

Recomandarea Nr.10: Revizuirea cererilor de echipament din planurile de management al personalului şi de a efectua o justificare de capital pentru fiecare articol de echipament pentru a ajuta la prioritizarea cererilor dat fiind fondurile limitate disponibile. Justificarea: Planurile de management al personalului vor conţine cereri de echipament care sunt susţinute de creştere estimate în utilizare. Creşterile estimate în utilizare nu au fost susţinute de o analiză de piaţă sau o analiză a veniturilor şi costurilor preconizate. Trebuie introduse un formular şi procese de solicitări de capital care să indice cu acurateţe costul echipamentului şi care să aibă ofertele ataşate. În justificare trebuie incluse creşterea estimată în volumul activităţii, venitul generat şi costurile pentru consumabile şi menţinerea echipamentului. Cu alte cuvinte, trebuie efectuată o analiză cost-beneficiu care include o perioadă de “rambursare” pentru fiecare cerere de echipament suplimentar sau de schimb. Rezultatul preconizat: Cererile de echipament vor fi prioritizate în baza cost-beneficiului şi fondurile disponibile limitate se vor folosi eficient în spitale.

Recomandarea Nr.11: Ca măsură provizorie pentru revizuirea externă recomandată a salariilor plătite personalului medical din spitale (pentru a exclude plăţile neformale) directorii cer personalului să producă o justificare pentru salariu mărit în baza schimbările prevăzute în ce priveşte funcţiile serviciului acestora. Formatul trebuie să fie consecvent pentru toate spitalele. Dacă justificările sunt considerate rezonabile, salariile se vor mări pentru a reflecta schimbarea în funcţiile serviciului şi a compensa pierderea din plăţile neformale (clinicienilor). Justificarea: Consultantul va recomanda un număr de modificări care urmează a fi implementate în ceea ce priveşte modul de funcţionare a spitalelor, de exemplu, introducerea unor iniţiative de calitate şi siguranţă precum şi modificări ale tehnicilor de management. O modificare

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.54din69

durabilă va avea loc numai dacă conducerea este implicată total în planificarea viitorului secţiilor şi implementarea unor noi iniţiative. În mediile de sănătate din ţările dezvoltate, implicarea personalului în tipul de schimbări recomandate nu este o problemă. Aceasta este considerată ca fiind parte a activităţii de muncă în conducerea unei secţii sau “unităţi de afaceri” de succes. În mediul spitalicesc din Moldova situaţia este foarte diferită. Funcţiile de serviciu se concentrează fie asupra problemelor clinice, fia asupra celor non-clinice cu unele responsabilităţi administrative. În plus, salariile formale sunt relativ mici şi clinicienii se bazează pe plăţile neformale pentru a-şi suplimenta venitul lor formal. Nu există nici un stimulent pentru a fi implicat activ în muncă care să nu fie direct şi imediat legat de funcţiile postului curent. Dimpotrivă, dacă medicii sunt implicaţi în activităţi ce nu produc venituri, venitul acestora va fi redus. Personalul de la spitalele ţintă se aşteaptă să fie premiat sau compensat (cu creşteri ale salariului formal) în cazul în care se vor implica. Abordarea problemelor de calitate şi siguranţă şi introducerea practicilor de management acceptate (cum ar fi planificarea şi bugetare pe secţii) vor îmbunătăţi, în cele din urmă, veniturile spitalelor la fel ca şi ale personalului, însă aceasta nu se va întâmpla pe termen scurt. Strategiile recomandate sunt pe termen mediu şi lung şi necesită o modificare majoră în ceea ce priveşte funcţiile actuale ale postului. Rezultatul preconizat: Personalul va fi dispus să se implice activ în implementarea iniţiativelor de calitate şi siguranţă, precum şi introducerea practicilor de management acceptate. Deşi responsabilitatea generală pentru planificarea şi implementarea noilor iniţiative vor ţine de director, şansele de realizare a aşteptărilor vor fi considerabil mai mari dacă personalul este recompensat adecvat şi are un stimulent de a se implica activ în activitate.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.55din69

7.1. Planuri de acţiuni recomandate (medicale şi altele) OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE SECŢIA/PERS.

RESPONSABILĂ

PERIOADA DE TIMP (aprox.)

KPIs (indicatori performanţă cheie)

RISCURI

Elaborarea politicilor şi planurilor strategice pentru planificarea şi consolidarea capacităţii forţei de muncă medicale

Instituirea unei Comisii Consultative Medicale Postuniversitare (CMCP) compusă din Directorul Medical şi şefii de secţii.

Identificarea şi sporirea oportunităţilor pentru a include strategiile celor mai bune practici în activitatea de bază a spitalelor. Elaborarea politicilor care să asigure faptul că un procent corespunzător de fonduri este alocat pentru a susţine dezvoltarea personalului medical

În limitele resurselor existente ale MS În limitele resurselor existente ale MS În limitele resurselor existente ale MS

Director/Director Medical/şefi de secţii/profesori/RU Şefii de secţii Director/Director Medical

3 luni 1 an 3 luni

CMCP este creat şi se întruneşte Implementarea a cinci ghiduri clinice per secţie per spital Buget alocat pentru a sprijini dezvoltarea personalului medical

Lipsa de sprijin din partea partenerilor cheie Lipsă de claritate despre rol Absenţa cunoştinţelor şi setului de competenţe pentru a conduce şi coordona dezvoltarea ghidurilor clinice Finanţare indisponibilă sau inadecvată pentru a susţine activităţile DPC

Revizuirea structurii de management organizaţional pentru fiecare grup de spitale

Instituirea în cadrul structurilor executive a poziţiilor de leadership clinic. Includerea KPIs în acordurile de performanţă şi fişele de post la toate nivelele serviciului.

În limitele resurselor existente ale MS Manager RU & şi resurse externe

Director/Director Medical/şefi de secţii/profesori/RU Manager RU Consultant

1 an 6 luni

Numirea unui director pentru servicii clinice în fiecare spital implicat KPIs pentru performanţă la toate departamentele medicale care

Lipsa unui acord cu privire la KPIs organizaţionali operaţionali globali Planificarea slabă Lipsa resurselor financiare

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.56din69

Monitorizarea practicilor de lucru pentru a asigura alocarea unei perioade corespunzătoare de timp activităţilor strategice

În limitele resurselor existente ale MS

Şefi de secţii

reflectă KPIs operaţionali stabiliţi Crearea bazei de date pentru a monitoriza activităţile strategice.

Dezvoltarea competenţelor de leadership & management a şefilor de secţii pentru a îmbunătăţi eficienţa operaţională a secţiei, de ex.,

· Sporirea ratei de utilizare a paturilor cu 35%

Implementarea unui curs de leadership & management pentru şefii de secţii pentru a-i învăţa competenţe practice de management. Implementarea sistemului de clasificare a pacienţilor pentru a sprijini serviciile şi angajamentul organizaţional pentru acordarea eficace a asistenţei medicale. Implementarea poziţiilor principale de management şi responsabilităţile pentru activitatea clinică în cadrul organizaţiei Implicarea şefilor de secţii în Comitetele de supraveghere pentru proiecte de resurse umane & bunele practici.

Trei luni pregătire de către expert Consultanţă externă Consultanţă externă În limitele resurselor existente ale MS

Director/Director Medical/şefi de secţii/profesori/RU Director/Director Medical/şefi de secţii/profesori Director/ manager RU Director/Director Medical/şefi de secţii/profesori/RU

6 luni 18 luni 1 an 3 luni (continuu)

Competenţe practice demonstrate de leadership & management prin intermediul evaluării formale, de ex. feedback la 360 grade Sistemul de clasificare a pacienţilor implementat, de ex. sistem de dependenţă DRG/pacient Rata de ocupare 70% fără închiderea paturilor Poziţii de management create cu fişe de post cu

Lipsa finanţării Lipsa infrastructurii IT şi softului de implementat Cerere redusă din cauza demografiei populaţiei Lipsa finanţării Rolul & responsabilităţile

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.57din69

roluri şi responsabilităţi Comitetul de Supraveghere creat

Comitetul de Supraveghere - neclare

Dezvoltarea sistemelor de recompensă pentru a recunoaşte îmbunătăţirile în practica clinică

Recunoaşterea realizărilor, dezvoltarea sistemelor de feedback formal şi recunoaştere pentru cei care îşi asumă responsabilitate pentru schimbare. Integrarea sistemelor de premii pentru realizarea KPI ai Planului de acţiuni în schemele principale ale serviciilor de sănătate

În limitele resurselor existente ale MS În limitele resurselor existente ale MS

Departamentul Resurse Umane/Director Medical/şefi de secţii/Profesori Director

1 an 1 an

Sistemul de recompensă dezvoltat & implementat A fost integrat

Nu a fost întreprins Realizările nu sunt recunoscute prin premii

Dezvoltarea unor sisteme informaţionale – monitorizare şi evaluare

Implementarea sistemelor care identifică cu exactitate volumul şi tipul serviciilor de sănătate necesare pentru populaţia deservită şi, respectiv, personalul. Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare. Implementarea proceselor de evaluare a personalului

Consultanţă externă 0,2 normă suport administrativ managerului RU

Profesori/şefi de secţii/Director Medical Manager RU

18 luni 2 ani 1 an

Sistemul informaţional implementat Date relevante colectate & analizate Sistem formal de evaluarea a personalului implementat

Nu a fost întreprins Datele nu sunt colectate Incapacitate de management al personalului dpdv al performanţei

Dezvoltarea unor sisteme de îmbunătăţire a calităţii

Folosirea instrumentelor celor mai bune practici pentru activitatea de promovare a sănătăţii (de ex. Ghid de Management al

Abonare la reviste electronice

Director/Director Medical/şefi de secţii/profesori/RU Director/specialist

18 luni

Sistem de îmbunătăţire a calităţii implementat

Risc clinic sporit pentru pacienţi

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.58din69

Programului, Standarde bazate pe competenţă pentru activitatea de prestare a serviciilor de sănătate, Implementarea Serviciului de management al calităţii, de ex. standardele EQUIP, Cadru de asigurare a calităţii pentru următoarele: Managementul riscului clinic Controlul infecţiilor Utilizarea calitativă a medicamentelor Sistem de management a fluxului de pacienţi

Acces la site-uri internet de medicină bazată pe dovezi Comitetul de Supraveghere şi Consultanţă externă Comitetul de Supraveghere şi sub-comitete specifice (ca mai sus) Consultanţă externă

Tehnologii Informaţionale Profesori clinicieni/Şefi de secţii/personal medical superior Manageri Calitate/Profesori/Şefi secţii/Asistente superioare/Farmacişti Şefi de secţii/ Profesori clinicieni

6 luni 3 luni 1 an (continuu)

Circuite clinice/ghiduri /protocoale elaborate Cadru de asigurare a calităţii implementat Indicatorii demonstrează empiric o consolidare a capacităţilor îmbunătăţită Cadru de asigurare a calităţii utilizat pentru monitorizarea şi îmbunătăţirea reducerii complicaţiilor pacienţilor cu 10%, gestionare: cros-infecţii, reducerea erorilor medicamentoase cu 10% Un sistem formalizat de management al fluxului pacienţilor implementat

Eficienţă operaţională scăzută Siguranţă redusă pentru pacient Nu este demonstrată îmbunătăţire în consolidarea capacităţilor Neimplementat Pacienţii supuşi riscului Ineficienţă operaţională dacă nu este implementat

Revizuirea profilului actual al forţei de

O bază de date complexă a tuturor cunoştinţelor şi

Software de urmărire a

Director/Director Medical/şefi de

2,5 ani Baza de date dezvoltată şi

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.59din69

muncă medicale competenţelor personalului medical, inclusiv nivelul de competenţă Implementarea unui cadru de evaluare a performanţei de către colegi

competenţei

secţii/profesori/RU implementată Comitetul medical de evaluare de către colegi - creat

Elaborarea unui cadru pentru asigurarea Dezvoltării Profesionale Continue (DPC)

Efectuarea unei analize a necesităţilor de instruire pentru fiecare grup al secţiei & spitalului

Consultanţă externă & Specialist medical superior (0,2 normă)

Director/Director Medical/şefi de secţii/profesori/RU

6 luni DPC implementată & acoperită adecvat cu resurse

Evaluarea eficacităţii strategiilor implementate

Identificarea şi contextualizarea instrumentelor de evaluare adecvate

Achiziţionarea/dezvoltarea unui cadru corespunzător 0,2 normă Specialist medical superior

Directori/Directori Medicali & Şefi de secţii/manageri IT Manager al calităţii

6 luni/ continuu

Evaluarea obiectivelor cu KPIs şi compararea cu alte spitale implicate în proiect

Implementarea unui proces eficient de solicitare şi aprobare a echipamentului capital pentru a asigura faptul că echipamentul cu cea mai mare prioritate primeşte prioritate în fondurile disponibile

Efectuarea unei analize a solicitărilor de echipament incluse în planurile de acţiuni ale instituţiei spitaliceşti şi compararea cu listele de echipament donat sau comandat sau în depozit pentru a stabili ce echipament din planurile de acţiuni este fie disponibil, fie comandat. Completarea unui formular de justificare a solicitărilor de capital pentru echipamentul care nu se află pe listă &

În limitele resurselor existente ale MS

Directorul fiecărui spital coordonează prin intermediul contabilului cu şefii de secţii prezentarea formularelor de justificare a solicitărilor de capital pentru fiecare articol sau echipament solicitat.

2 luni Existenţa unui proces eficace pentru solicitarea echipamentului, unde cele mai prioritare articole sunt achiziţionate din fondurile disponibile şi personalul este la curent cu statutul solicitărilor lor. NB Instruirea specializată trebuie să coincidă cu

Negativism din partea personalului care prezintă o justificare solidă şi li se spune că momentan nu sunt fonduri disponibile

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.60din69

prezentarea acesteia directorului pentru revizuire & aprobare Directorul identifică sursele de fonduri, adică, interne sau externe

livrarea echipamentului achiziţionat

Determinarea cuantumului de plăţi neformale clinicienilor cu scopul de a propune un salariu formal revizuit la nivel naţional care să compenseze excluderea plăţilor neformale.

Organizaţie independentă este desemnată de Ministerul Sănătăţii să efectueze o analiză a plăţilor neformale acordate clinicienilor

Organizaţie independentă desemnată să efectueze revizuirea şi să facă recomandări Intervievarea clinicienilor şi un eşantion de foşti pacienţi pentru a determina cuantumul plăţilor neformale achitate în fiecare specialitate.

Director (Ministerul Sănătăţii)

6 luni

Un salariu formal revizuit se recomandă a fi luat în considerare de către guvern împreună cu penalităţile recomandate pentru clinicienii care continuă să accepte plăţi neformale.

Finanţare pentru desemnarea unei organizaţii independente de revizuire Finanţare pentru implementarea salariului revizuit, mai puţine recuperări a penalităţilor pentru încălcare şi taxe formale mai puţin mărite ale pacientului pentru a compensa parţial pentru nivelele de salarizare revizuite.

Consolidarea cererilor pentru instruire specializată şi prioritizarea solicitărilor în baza justificării şi fondurilor disponibile.

Revizuirea planurilor de acţiuni prezentate de către personal şi listarea tuturor solicitărilor împreună cu justificările şi costurile preconizate. Revizuirea listei consolidate şi revizuirea cu scopul de a prioritiza includerea în acord a statutului livrării oricărui echipament de care este nevoie pentru instruirea

În limitele resurselor existente ale MS

Şeful RU (în fiecare spital) cu asistenţa contabilului să confirme costurile

2 luni

Solicitările pentru instruirea specializată sunt prioritizate în conformitate cu justificările şi finanţarea disponibilă. NB echipamentul livrat trebuie să coincidă cu instruirea

Negativism din partea personalului care prezintă o justificare solidă şi li se spune că momentan nu sunt fonduri disponibile

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.61din69

specializată.

specializată.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.62din69

8. Planificarea proiectului

8.1. Coordonarea cu alte proiecte Moldova a lansat câteva proiecte privind planificarea serviciilor spitaliceşti. Proiectul major a fost dezvoltarea Planului naţional general al spitalelor, care a fost finalizat în 2009. Acest plan nu a fost încă aprobat de MS. Al doilea, un proiect privind Regionalizarea serviciilor spitaliceşti este încă în proces de implementare. Reabilitarea este o specialitate medicală şi ar trebui să se ţină cont de aceasta în planificarea ca atare. Deocamdată, trebuie de obţinut o colaborare strânsă cu proiectul Planificarea regionalizării serviciilor spitaliceşti care să ducă la o abordare mai sistemică de planificare a sănătăţii. 8.2. Obiectivele proiectului Prin prisma atât a Planului naţional general al spitalelor, cât şi a Planului de regionalizare înţelegem obiectivele serviciilor noastre de consultanţă discutate cu MS:

· Planificarea raţională a spitalului va duce la reducerea numărului de servicii de staţionar pentru pacienţi acuţi, va elibera spaţiul spitalului, paturile spitaliceşti şi personalul spitalului

· Proiectul va acorda asistenţă beneficiarului în reprofilarea acelor capacităţi, cu o atenţie specială asupra serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată

· Reprofilarea spitalelor existente se va baza pe evaluarea necesităţilor pentru reabilitare şi îngrijire de lungă durată

· Evaluarea necesităţilor ar trebui să fie comparată cu ţări precum Estonia, Danemarca, Germana, Lituania şi Norvegia

· Normele actuale, de exemplu, Ordinele Nr. 432 şi 434 se vor considera drept puncte de pornire pentru recomandările consultantului

· Identificarea oportunităţilor (minim 3) pentru parteneriatul public-privat (PPP) în serviciile de reabilitare medicală şi de îngrijire de lungă durată. Pentru fiecare oportunitate se va desfăşura un studiu de fezabilitate.

8.3. Abordarea proiectului Consultantul va examina starea actuală a forţei de muncă şi elaborarea recomandărilor pentru a planifica forţa de muncă compusă din specialişti medicali calificaţi, atât medici cât şi personal medical de nivel mediu, cu scopul de a asigura adecvat cu personal schimbările proiectate în sistemul spitalicesc în ceea ce priveşte serviciile de reabilitare şi îngrijire de lungă durată. Acest plan va include determinarea:

· Datelor actuale după amplasarea personalului medical implicat în serviciile de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, în baza profesiei şi specialităţii

· Resurselor proiectate după profesie şi amplasare necesare pentru a satisface necesităţile serviciilor noi create de reabilitare şi îngrijire de lungă durată

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.63din69

· Personalului proiectat, care este disponibilizat din cadrul serviciilor pentru pacienţi acuţi care trebuie sau pot fi obţine competenţele necesare pentru servicii de reabilitare şi îngrijire de lungă durată

· Necesităţii de personal adiţional, după profesie şi amplasare · Perioadei de timp pentru a realiza recrutarea necesară şi instruirea pentru a asigura

în totalitate cu personal noile servicii la toate nivelele

Ordinul nr.432 oferă un set detaliat şi complex de norme pentru asigurarea cu personal a serviciilor de reabilitare. Conţinutul ordinului va fi examinat în raport cu cele mai bune practici internaţionale în modelul selectat ca scenariu final.

Finanţarea şi gestionarea spitalelor este acum bazată pe indicatorii de performanţă. Aceştia permit spitalelor să compare rezultatele cu resursele pe care le-au utilizat. Cu scopul de a stabili un business plan adaptabil spitalelor de acelaşi nivel, unii indicatori se vor folosi cu ajustările lor.

Printr-o examinare a documentelor, interacţiunea cu planificatorii şi specialiştii medicali la nivel local şi aprecierea instituţiilor medicale reprezentative de a acorda asistenţă la formularea strategiilor pentru elaborarea Business Planului pentru servicii de reabilitare şi îngrijire de lungă durată în Moldova.

Elaborarea recomandărilor pentru planificarea fizică a Business planului care să includă:

· Selectarea instituţiilor / dacă instituţiile sunt adecvate · Caracterul potrivit din punct de vedere funcţional / al clădirilor · Cerinţe ale serviciilor tehnice · Analiza costurilor capitale / recurente faţă de beneficiu · Impactul social şi de mediu · Planificarea costurilor proiectului

8.4. Rezultate preconizate TdR (secţiunea 3.7) prevăd următoarele rezultate:

· Analiza situaţională detaliată · 3 scenarii pentru planul general detaliat pentru servicii de reabilitare şi îngrijire de lungă

durată, inclusiv o Plan complex pentru instruirea personalului, inclusiv devize de cheltuieli etc. o Identificarea a cel puţin 3 oportunităţi pentru PPP o Devize de cheltuieli pentru infrastructură şi echipament pentru instituţiile de

reabilitare şi îngrijire de lungă durată · Identificaţi ţara europeană care reprezintă scenariul preferat şi facilitaţi vizita de studiu

pentru grupul de lucru al MS · Business planul

TdR prevăd următoarele rezultate ce ţin de resurse umane:

· Un plan privind forţa de muncă care să specifice personalul necesar, atât personalul

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.64din69

medical cât şi personalul de nivel mediu, pentru servicii de reabilitare şi îngrijire de lungă durată, după tipul serviciului în conformitate cu normele internaţionale. Cerinţele cumulative după raion şi la nivel naţional se vor determina în baza cerinţelor generale bazate pe necesităţi pentru instituţiile de reabilitare şi cele care acordă servicii de îngrijire de lungă durată.

· Recomandări privind managementul resurselor umane necesar ca rezultat al schimbărilor în structura spitalului.

TdR arată în mod clar ce servicii de reabilitare şi îngrijire medicală de lungă durată vor trebui obţinute prin schimbarea profilului de paturi pentru pacienţi acuţi şi prin dezvoltarea reţelelor de servicii de geriatrie din cauza situaţiei financiare dificile a sistemului sănătăţii (secţiunea 1,7 din TdR); aceasta se bazează în mod egal pe Hotărârea Guvernului nr.179 din 23.03.2011 (aprobată) şi este parte a Foii de parcurs a politicilor pentru Moldova elaborate de Ministerul Sănătăţii: „Intensificarea reformelor: abordarea necesităţilor de sănătate prin intermediul politicilor de investiţii”.

Consultantul este conştient de faptul că ar trebui să fie propus un business plan pentru spitale şi administraţii. Este strict necesar să se elaboreze o metodologie pentru a ajuta clientul să îl implementeze în alte administraţii şi spitale din ţară (secţiunea 3.2);

Este clar că MS intenţionează să obţină propuneri de modificare a aranjamentelor / surselor de finanţare a instituţiilor medico-sociale pentru îngrijire de lungă durată cu scopul de a realiza obiectivele de dezvoltare a serviciilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată. (secţiunea 3, 3, 2 c)

Infrastructura spitalului: · O evaluare a infrastructurii spitalelor existente, · Recomandări pentru planificarea din punct de vedere fizic a instituţiilor de reabilitare şi

îngrijire de lungă durată, · Recomandări pentru adaptarea stocului de spitale existent pentru a fi utilizate ca instituţii

de îngrijire de lungă durată, · Opţiuni alternative pentru utilizarea clădirilor decomandate ale spitalului sau terenului

8.5. Ajustări propuse la activităţile specifice Consultantul şi MS au specificat şi au convenit asupra următoarelor elemente:

· Reducerea numărului de paturi pentru pacienţi acuţi nu este sarcina acestui proiect. Acest proiect se va referi la paturi pentru reabilitare şi îngrijire de lungă durată (în cadrul instituţiilor subordonate MS) şi, adiţional, va descrie legăturile dintre paturile/serviciile medicale şi sociale

· „schimbarea profilurilor paturilor pentru pacienţi acuţi” nu este sarcina acestui proiect. Acest proiect se va referi la paturi pentru reabilitare şi îngrijire de lungă durată

· un business plan pentru fiecare spital în domeniul sănătăţii. Acesta se va citi în felul următor: …pentru fiecare categorie de spital, cu atenţie specială asupra spitalelor raionale

· livrabilul va include numărul şi calificările personalului necesar, nu un plan de instruire

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.65din69

· identificarea ţării (în conformitate cu scenariul selectat) şi pregătirea cu privire la partenerii ce urmează a fi vizitaţi.

Deoarece Planul naţional general al spitalelor este aprobat şi procesul de planificare a regionalizării este în proces de implementare, acest proiect trebuie să stabilească cu MS în ce măsură sunt aşteptările realiste şi, astfel, în ce măsură trebuie sau pot fi utilizate din planurile naţionale şi regionale generale fi pregătite evaluarea necesităţilor şi recomandările. Proiectul Planificarea regionalizării serviciilor spitaliceşti are o durată mai lungă decât acest proiect, însă are nevoie de o armonizare amplă. Mai mult, noi preferăm dezvoltarea şi crearea unui proces de planificare participativă. Consultantul presupune că mediul proiectului poate solicita să se concentreze mai degrabă pe stabilirea unor proceduri adecvate de planificare decât pe planificarea detaliată a instituţiilor de reabilitare şi îngrijire de lungă durată.

Se vor stabili procedurile de planificare care trebuie să fie implementate pentru a asigura numărul optim de personal medical pentru a aloca personal pentru serviciile planificate de reabilitare şi îngrijire de lungă durată.

Va fi nevoie de clarificare prin supravegherea surselor de finanţare a bugetului, organizarea procesului de luare a deciziilor, luând în considerare diferite nivele de conducere şi administraţii.

Evaluarea infrastructurii spitaliceşti existente se va baza pe rapoartele disponibile şi un număr limitat de vizite în teren la reprezentanţii instituţiilor de sănătate, cu scopul de a forma o imagine de ansamblu adecvată pentru dezvoltarea de scenarii alternative.

8.6. Activităţile proiectului pentru următoarea perioadă de raportare (etapa

intermediară)

· Acord cu beneficiarul asupra definiţiilor de ‘reabilitare’ şi ‘îngrijire de lungă durată’ · Analiză detaliată a situaţiei actuale per fluxuri de muncă (RU, finanţe, infrastructură,

echipament şi medicamente, PPP, servicii) · Elaborarea evaluării necesităţilor pentru servicii de reabilitare şi îngrijire de lungă durată · Elaborarea recomandărilor · Crearea grupului de lucru al partenerilor.

Deoarece Raportul incipient a putut cuprinde doar o analiză succintă, perioada intermediară următoare va fi utilizată pentru a analiza mai detaliat şi mai complex situaţia actuală privind reabilitarea şi îngrijirea de lungă durată în Moldova. În baza acestor constatări, vor fi elaborate trei scenarii şi MS va decide care din acele scenarii va fi aprofundat în continuare.

9. Primele acorduri cu beneficiarul Consultantul şi MS au convenit asupra:

· Definiţiei: Asistenţă de reabilitare: MS urmează definiţia OMS · Nu este disponibilă o definiţie în română pentru servicii de îngrijire de lungă durată.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.66din69

· Proiectul va lua în considerare doar îngrijirea de lungă durată asociată cu asistenţa medicală

· Cadrul legal şi normele existente se vor revizui cu privire la necesităţile viitoare de reabilitare şi îngrijire de lungă durată

· Consultantul va descrie trei scenarii, în conformitate cu TdR şi va detalia unul din ele conform decizie MS

· Se vor lua în considerare doar instituţiile de reabilitare şi îngrijire de lungă durată din subordinea MS.

10. Constrângeri, riscuri şi supoziţii Proiectul se confruntă cu o serie de riscuri serioase. În afară de riscurile menţionate, conform TdR şi ofertei de licitaţie, cât şi conform Raportului iniţial, următoarele riscuri şi supoziţii asociate activităţilor trebuie evidenţiate:

· Compararea la nivel internaţional este preconizată, însă date disponibile la nivel internaţional cu accent special asupra reabilitării şi îngrijirii de lungă durată pot limita comparaţiile la nivel internaţional

· Elaborarea unui scenariu de către consultant care să fie stabilit într-o ţară europeană şi care în acelaşi timp să fie preferat de MS ar putea să nu corespundă

· Impactul vizitei de studiu în paralel cu elaborarea business planului poate duce la o deviere în ceea ce ţine de recomandările consultantului şi viziunea MS privind dezvoltarea şi implementarea reabilitării şi îngrijirii de lungă durată

· Consultantul planifică să elaboreze cele trei scenarii şi presupune că MS va decide asupra unui scenariu din cele trei elaborate în maxim trei săptămâni după prezentarea propunerii către MS.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.67din69

Documente de referinţă CNMS Centrul Naţional de Management în Sănătate. Date statistice pentru 2011. Chişinău 2012.

Guvernul Republicii Moldova: Politica Naţională de Sănătate pentru Republica Moldova 2007 – 2021. Chişinău, 2007.

Gutenbrunner, C.; Ward, A.B.; Chamberlain, M.A. (Eds.): White Book on Physical and Rehabilitation Medicine in Europe (Cartea albă a specialităţii de medicină fizică şi de reabilitare în Europa). 2006.

Johnsen J.R.: Health Systems in Transition: Norway. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies (Sisteme de sănătate în tranziţie: Norvegia. Copenhaga, Biroul Regional pentru Europa al OMS din partea Observatorului European pentru sisteme şi politici de sănătate), 2006.

Magnussen, J., Vrangbaek, K., Saltman, R. B. (Eds.): Nordic health Care Systems – Recent reforms and Current Policy Challenges (Sisteme de sănătate nordice – Reforme recente şi provocări curente de politici). Maidenhead, 2009.

McKee, M., Healy, J. (Eds.): Hospitals in a changing Europe. Buckingham and Philadelphia (Spitalele într-o Europă în schimbare. Buckingham şi Philadelphia), 2002.

Ministerul Sănătăţii / Cuza, I.: Evaluarea legislaţiei Republicii Moldova în domeniul ocrotirii sănătăţii în scopul identificării necesităţilor de armonizare la legislaţia europeană. Chişinău, 2010.

Ministerul Sănătăţii şi Profilaxiei: Ocrotirea sănătăţii în Danemarca. 2008. http://www.sum.dk/Aktuelt/Publikationer/Publikationer/UK_Healthcare_in_DK/Colophon.aspx, accesat pe 13 ianuarie 2013.

Ministerul Sănătăţii şi Profilaxiei: Ocrotirea sănătăţii în Danemarca. Copenhaga, 2008.

Ministerul Sănătăţii: Planul de dezvoltare instituţională 2009-2011. Chişinău, 2008.

Ministerul Sănătăţii: Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate pentru perioada 2008 – 2017. Chişinău, 2007.

Ministerul Sănătăţii: Ordinul Nr. 192 al Ministerului. Chişinău, 1 martie 2012.

Ministerul Sănătăţii: Ordinul Nr. 432 cu privire organizarea şi implementarea serviciului reabilitare medicală şi medicină fizică în Moldova. Chişinău, 25 noiembrie 2012

Ministerul Sănătăţii: Ordinul Nr. 434 privind dezvoltarea serviciilor de reabilitare neurologică. Chişinău, 25 noiembrie 2012.

Ministerul Sănătăţii: Planul naţional general al spitalelor pentru 2009-2018. Raport Final. Chişinău, 2009.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.68din69

Ministerul Sănătăţii: Program pentru Dezvoltarea Strategiei pentru 2012 – 2014. Chişinău, 2011.

Moraru, A.: Asistenţă pentru Reabilitare medicală în Republica Moldova – probleme, perspective, beneficii. Chişinău, 2012.

Biroul Naţional de Statistică: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2009.

Nolte, E., Knai, C., McKee, M. (Eds.): Managing Chronic Conditions – Experience in eight countries (Gestionarea bolilor cronice – experienţa a opt ţări). Copenhaga, 2008.

Nolte, E.; McKee, M. (Eds.): Caring for people with chronic conditions – A health System Perspective (Îngrijirea persoanelor cu afecţiuni cronice – O perspectivă a sistemului sănătăţii). Maidenhead, 2008.

Ministerul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale al Norvegiei: Îngrijire de lungă durată – Provocări viitoare. Planul de îngrijire pentru 2015. Raport Nr. 25 (2005-2006) pentru Storting (Parlament), Capitolul 1, 2 şi 3. Oslo, 2005-2006.

Ministerul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale al Norvegiei: Sub-planul Planului de îngrijiri 2015. Planul pentru problemele de demenţă 2015.

Ministerul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale al Norvegiei: Reforma de coordonare – Tratament adecvat în locul potrivit şi la timpul potrivit. Rezumat în engleză: Raport Nr. 47 (2008-2009) pentru Storting (Parlament). Oslo 2008-2009.

OECD, Eurostat, OMS (2011), A System of Health Accounts (Un system al conturilor de sănătate), OECD Publishing.doi: 10.1787/9789264116016-en.

Olejaz M, Juul Nielsen A, Rudkjøbing A, Okkels Birk H, Krasnik A, Hernández-Quevedo C. Danemarca: Health System Review. Health Systems in Transition (Analiza sistemului de sănătate. Sisteme de sănătate în tranziţie ), 2012, 14(2): 1 – 192.

Sanigest International: Consulting Services for the development of the Regionalization Plan – Inception Report (Sanigest International: Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea Planului de regionalizare – Raport incipient), octombrie 2012.

The Capital Region of Denmark: Facts about the Capital region of Denmark (Regiunea Capitalei Danemarcei: Date despre Regiunea Capitalei Danemarcei). 2009.

Ţurcanu G, Domente S, Buga M, Richardson E.: Republic of Moldova: Health System Review. Health Systems in Transition (Republica Moldova: Analiza sistemului de sănătate. Sisteme de sănătate în tranziţie), 2012, 14 (7): 1–151.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Îmbătrânirea. Fişă din 10 martie 2012. http://www.wpro.who.int/mediacentre/factsheets/fs_201203_ageing/en/, accesat pe 12 ianuarie 2013.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Servicii integrate de sănătate – Ce şi De ce? Rezumat tehnic Nr.1, mai 2008.

UNICON (UK) Limited

Consulting Services to Draft a Business Plan for the Rehabilitation and Long Term Health Service Development

Raportincipient Pag.69din69

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Raportul mondial privind dizabilitatea. 2011.